Pagina 1 din 14

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE ROMANO-CATOLICĂ
STUDII RELIGIOASE
ANUL I, SEMESTRU I

ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ

Etica academică - Cadru general și problematică de

etică academică în mediul preuniversitar (studiu
de caz)
-lucrare de examen-

PROFESOR:
Conf. dr. Gabriela BLEBEA

STUDENT:
Cosmin Olteanu

BUCUREȘTI
2020




 Pagina 2 din 14

Cuprins

Noțiunea de Etică. De niție

Punte între trecut și prezent în optica societății cu privire la Etică

Etica academică și valorile ei

Valorile promovate de Etica Academică
Concluzie

fi

 Pagina 3 din 14

Cadru general - Date introductive în domeniul

Eticii și cu precădere al Eticii academice

Noțiunea de Etică. Definiție

Etica (din greacă ἦθος ēthos = datină, obicei) este una din principalele ramuri ale filo-
sofiei, ea ocupându-se cu cercetarea problemelor de ordin moral.
În Întemeierea metafizicii moravurilor, filozoful Immanuel Kant susține că etica se
fondează în împrejurul răspunsului la întrebarea "Was soll ich tun?" (= ce trebuie să
fac?). Când spune acestea, el pleacă de la premisa crasă că există o etică veritabilă,
universal acceptată. Întrebarea eticii nu a fost pe atât de corect formulată de Kant, ea
fiind nu "Was soll ich tun", ci "Was kann ich wissen über das was ich tun soll?" (= Ce
pot să știu despre ce trebuie să fac?).1
În Biblie etica e definită ca “Să nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubiți unii pe
alții, căci cine iubește a împlinit Legea” (Romani 13:8)2, arătând importanța iubirii ca
lege fundamentală, ca izvor al eticii.
Totodată în definirea Eticii e foarte important să creăm o punte între trecut și prezent,
între credință și știință citând câteva personaje de notorietate istorică și de o mare
valoare culturală pentru istoria omenirii și a societăților noastre moderne.

Punte între trecut și prezent în optica societății cu

privire la Etică

Astfel Platon definea etica ca fiind o lege pentru oamenii buni, iar pentru oamenii răi o
nouă încercare și invitație la ocolirea ei prin următorul citat “Oamenii buni nu au
nevoie de legi pentru a acţiona responsabil, iar oamenii răi vor găsi întotdeauna o
modalitate de a le ocoli.” in timp ce Aristotel credea că Etica în Etica Nicomahică3 este
similară cu fericirea și că aceasta “(…) constă în fapte conforme întru totul cu virtutea,
înţelegând prin virtute, virtutea absolută, nu cea relativă. Virtutea absolută este, după
părerea noastră, cea care tinde spre frumuseţe şi cinste, iar cea relativă se referă la
lucrurile necesare.”.
Deci anticii noștri strămoși vedem că înțelegeau importanța eticii în dezvoltarea unei
societăți armonioase și o creștere frumoasă a individului în societate și percepeau orice
fel de lipsă de respect față de etică ca un atribut al omului cu intenții rele și care

1Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Academia

Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold, lucrare coordo-
nată de acad. Ion Coteanu și dr. Lucreția Mareș, 2009
2Biblia Catolică, tradusă și adaptată de Pr. Alois Bulai și Pr. Eduard Pătrașcu, Oficiul pentru
Pastorație Biblică, www.bibliacatolică.ro
3 Immanuel Bekker, “Etica Nicomahică” de Aristotel, II, 6, 1106b25-29

 Pagina 4 din 14
dorește să rămână needucat.
În schimb venirea Creștinismului în lumea nou formată după apusul unei lumi vechi,
politeiste vine cu noi înțelegeri asupra eticii și totodată cu noi probleme de etică și
integritate.
Toma de Aquino, călugăr dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii din secolul al
XIII-lea4 a dat naştere unei vii controverse în ceea ce priveşte modul în care teologul
scolastic îşi expune gândurile pe marginea textului aristotelic și în consecință asupra
gândirii antice.

Întrebarea care a fost în mod justificat pusă de marea majoritate a cercetătorilor este
dacă Thoma de Aquino propune aici propria viziune despre fericire sau, dimpotrivă,
nu face altceva decât să parafrazeze ceea ce spune Aristotel. Miza întrebării este destul
de importantă dacă luăm în calcul faptul că, începând cu secolul al XIV-lea,
comentariul lui Thoma ajunge să fie folosit în mod curent drept instrument de
înţelegere a gândirii morale aristotelice.

Asta înseamnă că am putea observa o influenţă puternică a acestui text asupra muncii
comentatorilor Stagiritului şi, prin urmare, că este posibil să distingem o tradiţie
interpretativă păstrată până la începutul secolului al XX-lea.5

Ceea ce vrem să arătăm este că Creștinismul nu vine cu o schimbare ridicată a felului

în care privim Etică, ci vine cu nouă interpretare și o reanalizare a unor norme de etică
și deontologie vechi în încercarea de a le pune în legătură cu realitatea imediată cu care
se confrunta omenirea și societatea în secolul al XIII-lea.

Având în vedere schimbarea realităților tot mai rapidă și intr-o dinamică tot mai
crescândă, Bisericile au reacționat și au venit cu o definiție proprietară a eticii în acord
cu teologia fiecărei tradiții creștine, însă doua dintre ele se remarcă în spațiul creștin
autohton și anume: definiția dată de Biserica Catolică în Catehismul Bisericii Romano-
catolice care reprezintă un set de norme legate de înțelegerea teologică catolică ce
izvorăște din Biblie și interpretările date de teologi, iar pe cealaltă parte în sfera
Bizanțului înțelegerea eticii conferită de Bisericile Ortodoxe, cu precădere cea Bisericii
Ortodoxe Române, ce își bazează setul de norme morale pe Biblie, dar mai ales pe
lucrările Sfinților Părinți (Sfânta Tradiție) și a celor 3 (trei) mari corifei: Vasile cel
Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, care elaborează fiecare lucrări de unde
reiese norma creștinească de bunăcuviință documentată foarte bine de literatura
patristică.

Astfel, Vasile cel Mare scrie lucrări exegetice și cu iz pedagogic, intr-o formulă
accesibilă cititorilor din toate mediile sociale, precum:

4 erosadira.it, “San Tommaso d’Aquino”, publicat la http://www.enrosadira.it/santi/t/

tommasoa.htm, accesat web în data de 30 octombrie 2020
5 Ducu, Cristian. (2002). Conceptul de fericire in comentariul lui Thoma de Aquino la
Etica nicomahica [The Concept of Happiness in Thomas Aquinas's Commentary on
the Aristotelian 'Ethics']. Annalele Universitatii Bucuresti. Seria Filoso e.

fi
 Pagina 5 din 14
O lucrare reprezentativă este "Regulile dezvoltate", scrisă intre anii 359, respectiv 362.
Sunt prezentate aici 55 de reguli așezate sub formă de intrebări și răspunsuri. El nu
recomandă existența izolată a monahului socotind-o periculoasă. El preconizează
mănăstiri mici cu număr restrâns de viețuitori pentru ca ei să se poată cunoaște.
Recomandă tot aici ca munca să fie impletită cu rugăciunea și ca monahii să se roage
de 5 ori pe zi inafara slujbelor religioase.

O altă lucrare este reprezentată de o carte cu 313 intrebări scurte ca și conținut, unde
sunt luate in considerare problemele de conștiință ale creștinilor denumită "Regulile
prescurtate”.

Ultima dintre ele, dar cea mai importantă lucrare de omilie și exagetică biblică este
"Precepte de morală", unde sunt sumarizate 80 de reguli pentru personalul clerical și
credincioși, etalate pe diferite etape din viața omului de rând, incepând cu botezul și
finalizând cu moartea trupească a adeptului.6

În aceeași formulă avem opere de dogmatică și omilii din partea Sf. Ioan Gură de Aur
(Hrisostom/Crisostom), normative pentru etica bisericească bizantină. De la nici un alt
părinte bisericesc nu s-au păstrat atâtea opere, comentarii, predici și scrisori ca de la
Ioan Gură de Aur. Între predici se găsesc și o serie de comentarii la Vechiul Testament
și la Noul Testament sau predici tematice. Toate cele 238 de scrisori păstrate au fost
scrise în exil.

Opera Sfântului Ioan Gură de Aur cuprinde 18 volume în Ediția Migne și, de
asemenea, este răspândită în aproximativ 2000 de manuscrise.7

În egală măsură și un ultimul părinte capadocian și mare corifeu, Grigorie Teologul

(Grigorie de Nazianz) are o operă teologică bogată, într-un stil nonconformist dacă e să
raportăm opera sa la cei amintiți anterior, datorită faptului că o parte din opera sa e
scrisă în versuri și e adaptată unui tip de scriere ce amintește de poeții elegiaci
necreștini, însă expresia lirică a sentimentelor și învățăturilor este completată de
descrierile de Natură și de o măsură metrică adecvată, expunând în mod notabil
meditația filozofică asupra vieții, cât și inspirația vie a epocii sale, reușind să impună o
normă creștinului.

O parte din titlurile sale sunt:

• Despre viața sa ("Peri to heautu bion”)

• Plângere pentru suferințele sufletului ("Threnos peri ton tes heautu psyches
pathon”)

6Pr. Prof. Univ. Dr. Dani Dorinel, “Curs de Patrologie”, Editura Universității Tehnice
Cluj Napoca, Facultatea de Litere, Secția Teologie Ortodoxă Pastorală, 2019
7 Divi Io. Chrysostomi Homilia, De Eo Quod Dixit Apostolus, Utinam Tolerassetis Pau-
lulum Quiddam Insipientiae Meae / Fabritio Capitone Interprete. - Basileae : Apud
Andream Cratandrum, 1519. Ediție digitalizată a Bibliotecii Universitare din Düssel-
dorf

Pagina 6 din 14
• Cântec de seară ("Hymnos hesperinos”)

• Discursuri (“Logoi")

• Invective ("Logoi steliteutikoi”)

Având în vedere conexiunile operelor acestora cu normele promovate de societățile

precreștine, cât și revenirea la viață a cultelor păgâne, politeiste conform unui studiu
publicat de Kaarina Aitamurto în Oxford Press8 consider că e important să ne referim și
la o lucrare din zona Politeismului.

E important de amintit că Papa Francisc, reprezentant al Bisericii Româno-catolice în

repetate rânduri și-a arătat simpatia și acordul său în privința valorilor comune ale
tradițiilor politeiste și cele promovate de Catolicism, un exemplu fiind că în 3
Noiembrie 2016, acesta a lansat pe canalul de YouTube al Vaticanului un clip video,
unde sunt prezentați patru lideri religioși (un preot catolic, un rabin, un imam și o
călugărița păgână de rit budist) ce promovau punctele de coeziune dintre cele 4
credințe (iubirea și credința într-un Dumnezeu, ori mai mulți) și interesul comun de
spiritualizarea și de promovare a unei atitudini de iubire fața de aproape și Natură.9

Lucrarea din zona Politeismului ce sumarizează în 23 de capitole credințele politeiste,

și etica politeistă este o încercare a filozofului roman, Gaius Sallustius de a salva
ultimele rămășițe ale Politeismului rămase în Imperiul Roman în timpul perioadei de
liniște promovate de Împăratul Iulian, după edictele date de unchiul său, Constantin cel
Mare în care o mare parte din moștenirea culturală antică a fost distrusă așa cum se
poate studia in referințele date de Socrate Scholasticus, dar și de autori moderni ca
Catherine Nixey în cartea “Epoca Intunecării Creștinismului”, publicată la Editura
Humanitas, dar și consemnată de istorici sub denumirea de Holocaustul Păgân.10

Despre Zei și lume, lucrare a lui Sallustius, intr-o analiză făcută de mine personal și
publicată la Editura Asociației THE NEW PAGAN DAWN, dar și pe platfomele de e-
reading ca Amazon, Kobo Books, Apple Books sub denumirea de “O analiza exagetică
a lucrarii Despre Zei si lume a lui Sallustius”11 este o lucrare de folos pentru cei
interesați să deslușească misterele teologiei păgâne, în special a cultelor romanice,

8 Kaarina Aitamurto, “The Rise of Paganism and the Far Right in Europe”, Oxford
Press, 2020, URL: https://doi.org/10.1093/acrefore/9780199340378.013.681, accesat
in versiunea web pe data de 30 octombrie 2020
9Dialogul Monastic Interreligios, “Papa Francisc despre dialogul interreligios”, în 3
Noiembrie 2016, republicat pe https://dimmid.org/?SEC=B56CE535-6DC7-41DA-
AA53-AF4C926E2CA5, accesat pe 30 octombrie 2020
10 Asociația THE NEW PAGAN DAWN (NOII ZORI PĂGÂNI), “Holocaustul Păgân”,
traducere în limba română de pe PaganHolocaust.org, publicată pe https://thenew-
pagandawn.social/holocaustul-pagan/, accesat online pe 30 octombrie 2020
11Olteanu Cosmin, “O analiza exagetică a lucrarii Despre Zei si lume a lui Sallustius”,
Editura Asociația THE NEW PAGAN DAWN, 2019, publicată și online pe https://
www.amazon.com/analiza-exagetică-lucrarii-Sallustius-Hermeutica-ebook/dp/
B0825B6HWD

 Pagina 7 din 14
elene și kemetice, cât și un adevărat giuvaier pentru cei ce doresc să își fundamenteze
mărturisirea de credință. O lucrare scrisă de unul dintre cei mai buni apologeți păgâni
din perioada creștină a Imperiului Bizantin, făurit de Constantin cel Mare, republică
aflată în plin conflict între lumea nou monoteistă și credința veche străbună.

Etica academică și valorile ei

Conform lucrării coordonate de Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov,

Toni Gibea, Valentin Mureșan și Mihaela Constantinescu în “Etică și Integritate
Academică”, publicată la Universitatea București etica academică este definită ca și
putându-se totodată referi la două chestiuni, aparent distincte, dar în directă legătura
ca: "domeniu de cercetare, cu toate caracteristicile atașate (reviste dedicate,
conferințe, proiecte de cercetare etc.) și o mișcare mai generală, care își propune să
crească gradul de atenție pentru cerințele etice și de internalizare a lor în viața
academică”.12

Astfel pornind de la această definiție sumară înțelegem necesitatea studierii disciplinei,

dar mai ales a implementării și internalizării normelor studiate în viața de zi cu zi
pentru a evita problematici ce le voi expune în studiul de caz ce va fi redat în
următoarea parte a lucrării mele.

Valorile promovate de Etica Academică

E greu de sumarizat sau de redat o serie de valori legate de etica academică, deoarece
fiecare universitatea promovează propriul set de norme etice, de integritate și de bune
practici academice, însă e important să reținem că toate resping plagiatul,
constrângerea libertății academice, cenzura, folosirea de pseudoinformații, sfidarea
științei și a bunei cuviințe în relație cu oamenii și instituțiile statului.
Totuși având în vedere calitatea mea de student al Universității București o să redau o
serie de valori promovate de a doua cea mai veche universitate din România, infințață
în timpul domniei lui Cuza.
Valorile etice promovate de Universitatea București derivă din “Codul de Etică al
Universității din București”13 și sunt reprezentate de:
1. Libertatea de exprimare academică și nu numai;

12Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin Mureșan,
Mihaela Constantinescu, “Etică și Integritate Academică”, Editura Universității Bucu-
rești, 2018, publicat și online la https://deontologieacademica.unibuc.ro/wp-content/
uploads/2018/11/Etica-si-integritate-academica.pdf
13 Universitatea București, “Codul de Etică al Universității din București”, publicat on-
line la https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/12/Codul-de-Etic -al-Universit ii-
din-Bucure ti.pdf, accesat în data de 30 octombrie 2020


ș

ă

ă
ț
Pagina 8 din 14
2. Atitudinea potrivnică asupra falsului intelectual și a plagiatului;
3. Politici incluzive și atitudini non-discriminatorii;
4. Autonomia universitară față de orice fel de încercări de intimidare a activității
academice obiective;
5. Independența față de orice ideologie politico-religioasă;
6. Libertatea de a alege;
7. Dreptatea și echitatea;
8. Atitudini contrare corupției și lista poate continua.

Studiu de caz - Problemă de Etică Academică

în mediul preuniversitar (studiu de caz)

Având în vedere prima parte în care am trecut în revistă spre o mai bună înțelegere
ceea ce reprezintă etica din punct de vedere teoretic, mai apoi am făcut o scurtă
incursiune în timp pentru a înțelege ce opinii găsim la diferiți filozofi cu privire la
etică, cât și în cele din urmă care e părerea a două tradiții mari din Creștinism
(Ortodoxie și Catolicism), cât și a Politeismului, finalizând cu definirea Eticii
Academice și înțelegerea valorilor ei, acum e necesar să ne întemeiem texa cu o
problemă de etică academică, care ne va scoate în evidență în mod exemplificat de ce e
importantă studierea acestei discipline și de ce ea, cât și înțelegerea efectelor ei poate
să reducă semnificativ și să combată și prevină orice apariție a unor astfel de
problematici pe viitor.

Problema următoare e o istorisire a unui caz cu care m-am confruntat personal în

trecut, având în vedere activitatea mea publică în sensul promovării drepturilor omului
și a drepturilor elevilor la un sistem educațional de calitate în România.

În redactarea prezentei probleme mă voi folosi de o sursă dintr-o Revistă de Drepturile

Omului, denumită Noua Revistă de Drepturile Omului (NRDO), publicată în 2018 de
Centrul de Studii Internationale, unde se prezintă cazul meu de Prof. Av. Emil Moise
sub denumirea de “Cazul elevului Cosmin Olteanu”.14

Pentru o mai bună înțelegere a cazului și mai ales a autorului acestuia, Moise Emil voi
scrie câteva rânduri despre acesta. Emil Moise este un profesor din Buzău de Filozofie,
doctorand în drept al Universității de Vest din Timișoara, ziarist la Publicația Adevărul
și totodată președinte al Asociației Solidaritate pentru Libertatea de Conștiință. Acesta
s-a făcut remarcat în 2014 prin Cauza Emil Moise vs. Ministerul Invățământului sau
Decizia CNCD 323/2006, o decizie a Consiliului Național pentru Combaterea

14Prof. Dr. Av. Moise Emil, “Cazul elevului Cosmin Olteanu”, publicat în revista Noua
Revistă de Drepturile Omului (NRDO), Ediția 2018, Editura Centrului de Studii Inter-
naționale, 2018, publicată și online la https://www.ceeol.com/search/article-detail?
id=668314, respectiv la http://www.revistadrepturileomului.ro/assets/docs/2018_1/
NRDO%202018_1_moise.pdf, accesat online pe data de 30 octombrie 2020

 Pagina 9 din 14
Discriminarii din România (CNCD) cu privire la afișarea simbolurilor religioase în
școlile publice. Acesta a declarat că afișarea publică a icoanelor ortodoxe în sălile de
clasă constituie o încălcare a separării dintre biserică și de stat în România și
discriminează împotriva celor atei, agnostici și non-religioși.

Totodată datorită lui disciplina denumită “Religie” a devenit opțională în școli, reușind
să aducă modificări prin Curtea Constituțională a României asupra Legii Cultelor și
Legii Educației Naționale.15
Voi reda asemeni lucrării menționate anterior succint etapele ce descriu cazul meu pen-
tru a înțelege în esență problematica, ca mai apoi să o putem analiza. După cum am
spus în redarea succintă mă voi folosi de materialul publicat de dl. Emil Moise

1. În septembrie 2018 m-am adresat conducerii Colegiului „Henri Coandă” Bacău se-
sizând ilegalitatea în ințării unui paraclis creștin ortodox în care au loc servicii reli-
gioase în incinta școlii – prin unirea a două săli de clasă – și solicitând închiderea
acestuia. Câte o petiție cu același obiect a fost adresată de mine și Inspectoratului
Școlar (ISJ) Bacău și Ministerului Educației.
2. Directorul colegiului m-a amenințat că dacă nu retrag petițiile voi avea probleme.
După discuțiile pe care reprezentanții Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Pro-
tecţia Copilului (DGASPC) le-au avut cu directorul școlii, aceștia (în loc să mă ape-
re în drepturi) mi-au sugerat să îmi retrag petițiile căci risc să u exmatriculat.
3. Într-o adresă pe care Colegiul „Henri Coandă”, sub semnătura directorului, o trans-
mite ISJ Bacău se menționează faptul că „în urma petiției menționată (sic!) anterior
(în legătură cu paraclisul – n.m.) elevul a bene ciat de activități de consiliere indivi-
duală în cadrul cabinetului școlar de asistență psiho-pedagogică în vederea optimiză-
rii emoționale și depășirii stărilor con ictuale”.
4. În urma presiunilor, mi-am retras petițiile.
5. În data de 08.02.2018, solicit directorului Colegiului „Henri Coandă” acordarea unui
spațiu „necesar satisfacerii nevoilor spiritual-personale și desigur și a celor ce nu se
simt ca aparținând obiectului de activitate al paraclisului creștin”.
6. Urmare a răspunsului negativ al conducerii Colegiului, prin care sunt îndrumat către
Primăria Bacău, mă adresez Primarului municipiului Bacău cu o solicitare similară.
7. În data de 06.03.2018, am strâns semnături (de la aproximativ 50 de elevi/eleve)
pentru a sesiza unele nereguli în regimul de servire al cantinei Colegiului „Henri
Coandă”: obiecte străine (din plastic) sau insecte în mâncare, starea de alterare a
alimentelor, cât și condiții insalubre de preparare a mâncării sau de depozitare. În
data de 08.03 m-am adresat Direcției de Sănătate Publică Bacău.
8. În urma sesizării, Direcția de Sănătate Publică din Bacău a sancționat un funcționar
din cadrul școlii.
9. Tot în data de 06.03.2018, transmit școlii o petiție în care se menționează prevederi-
le legale care îmi permit ca în cazul în care nu am ales pentru studiu disciplina con-
fesională, facultativă, Religie, să nu particip la activitățile alternative oferite de școa-
lă în vederea supravegherii elevilor care nu participă la orele de Religie. Petiția a
fost depusă după ce, în repetate rânduri, directorul Colegiului m-a amenințat că dacă
nu particip nici la orele de Religie, nici la activitățile alternative organizate de unita-
tea școlară voi sancționat.

15Cauza Emil Moise vs. Ministerul Invățământului sau Decizia CNCD 323/2006, Wiki-
pedia, accesat online la data de 30 octombrie 2020 pe https://ro.wikipedia.org/wiki/
Cauza_Emil_Moise_vs._Ministerul_Învățământului
fi

fi

fl

fi

fi

 Pagina 10 din 14
10. În data de 12.03.2018, Colegiul „Henri Coandă” Bacău a decis exmatricularea fără
drept de reînscriere a mea. În aceste condiții, nemaiavând posibilitatea de a mă reîn-
scrie în unitatea de învățământ, în luna august, când urmam să împlinesc vârsta de
18 ani, eu aș fost dat afară și din Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilu-
lui (DGASPC) Bacău deoarece nu urmam o formă de învățământ (eu sunt în plasa-
ment în urma decesului părinților mei). Contrar prevederilor legale, decizia nu mi-a
fost transmisă mie, ci doar asistentei maternale care mă are în plasament, în data de
15.03.2018.
11. Funcționarii din cadrul DGASPC mi-au transmis că nu vor contesta decizia deoare-
ce au vorbit cu juristul Inspectoratului Școlar Bacău care a a rmat că decizia este
legal întocmită și motivată și astfel, contestând-o, „le-ar afectată imaginea”.
12. În data de 15.03.2018, m-am adresat Asociației Solidaritatea pentru Libertatea de
Conștiință solicitând sprijinul. În urma repetatelor discuții dintre mine, Emil Moise
și discuțiilor dintre Emil Moise și asistenta maternală la care mă a u în plasament și
în urma analizei tuturor petițiilor, răspunsurilor și a documentelor care le-am pus la
dispoziție, Asociația a inițiat și demarat un demers urgent pentru anularea deciziei
de exmatriculare și – până la soluționarea acestuia, respectiv a unor eventuale plân-
geri în instanță – pentru primirea mea la cursuri, în școală. Am depus mai multe pe-
tiții, unele pe care le-am redactat împreună cu Asociația și pe care le-am depus în
numele meu, iar celelalte în numele Asociației, prin care am solicitat rezolvarea si-
tuației, după cum urmează.
13. În data de 16.03.2018, am depus la DGASPC Bacău o petiție prin care solicitam
instituției depunerea tuturor eforturilor și a diligențelor pentru apărarea drepturilor
mele și astfel să dispună contestarea de urgență a deciziei de exmatriculare, ca eu să
îmi poată continua studiile conform drepturilor fundamentale garantate prin preve-
derile actelor internaționale, prin Constituția României și prin legislația națională.
De asemenea, am înștiințat DGASPC, în scris, că am solicitat sprijin, în vederea sus-
ținerii respectării drepturilor sale, Asociației. În toate petițiile pe care le-am depus în
nume personal, am anunțat că am solicitat și am primit sprijinul Asociației.
14. În data de 19.03.2018, am depus la Colegiul „Henri Coandă” o contestație împotri-
va deciziei de exmatriculare. În contestație, redactată cu ajutorul Asociației, se de-
monstra nelegalitatea deciziei de exmatriculare. În aceeași zi, am depus o solicitare
de a primit la ore până la soluționarea contestației pe care am depus-o.
15. În data de 19.03.2018, Asociația a depus o petiție la Colegiul „Henri Coandă” Ba-
cău în susținerea contestației mele împotriva deciziei de exmatriculare. În petiție,
Asociația a dezvoltat argumentele de natură juridică prin care demonstra nelegalita-
tea deciziei de exmatriculare atât pe fond, cât și ca procedură. În aceeași zi, Asocia-
ția a depus la colegiu o petiție prin care solicita ca să u primit la școală, pentru a
imi continua cursurile, până la soluționarea contestației.
16. În data de 19.03.2018, am depus la ISJ Bacău o contestație împotriva deciziei de
exmatriculare. În aceeași zi am depus și la ISJ Bacău o solicitare de a primit la ore
până la soluționarea contestației pe care am depus-o.
17. În data de 19.03.2018, Asociația a depus o petiție la ISJ Bacău în susținerea contes-
tației mele împotriva deciziei de exmatriculare a acestuia. În aceeași zi, Asociația a
depus la ISJ Bacău o petiție prin care solicita ca să u primit la școală, pentru a îmi
continua cursurile, până la soluționarea contestației.
18. Urmare a solicitării scrise de mine și a implicării Asociației, funcționarii DGASPC
s-au răzgândit și au decis să conteste, la rândul lor, decizia colegiului de exmatricu-
lare a lui Cosmin.
19. În data de 20.03.2018, reprezentanții Colegiului „Henri Coandă” Bacău, cu acordul
directorului unității publice de învățământ, au solicitat intervenția Jandarmeriei Ba-
cău pentru a mă da afară din școală pe mine, deși acesta a depus o solicitare scrisă
fi

fi

fi

fi

fi
fi
fl
fi

 Pagina 11 din 14
de a primit la cursuri, iar directorul școlii era obligat să îi răspundă în scris la peti-
ție. Astfel, răspunsul directorului unității publice la petiția lumea, adresată în mod
legal, de a mi se permite să îmi continui studiile conform dreptului fundamental la
educație, a fost unul negativ, nejusti cat și oferit nu în mod legal, în scris și motivat,
ci prin apel la o instituție de forță (Jandarmeria Română). Angajații Brigăzii mobile
a Jandarmeriei au venit în școală și m-au dat afară, aplicându-i și o sancțiune în baza
unui proces-verbal (Emil Moise, în calitate de reprezentant al Asociației a avut o
discuție telefonică cu angajatul Jandarmeriei căruia i-a explicat situația și faptul că
directorul nu a procedat legal chemând Jandarmeria, dar acesta i-a spus că dacă a
fost chemat va trebui să aplice legea...).
20. Jandarmeria a fost chemată și a doua zi când am mers la școală pentru a îmi retrage
banii pe care îi plătisem în avans pentru cămin și pentru cantină.
21. În data de 21.03.2018, Asociația a adresat o petiție ISJ Bacău prin care a solicitat
destituirea de urgență a directorului Colegiului „Henri Coandă” pentru abuzurile
comise.
22. În data de 22.03.2018, Asociația a adresat ISJ Bacău o petiție prin care a solicitat,
în baza prevederilor constituționale și ale Legii nr. 544/2001, informații publice re-
feritoare la numirea directorului Colegiului „Henri Coandă” și la activitatea domniei
sale în funcția de director.
23. În data de 25.03.2018, Asociația a redactat împreună mine o cerere de ordonanță
președințială, adresată Tribunalului Bacău, prin care se solicita să se dispună ca eu
să u primit la cursuri până la soluționarea contestației împotriva deciziei de exma-
triculare și (eventual) până la soluționarea pe fond a procesului împotriva unui răs-
puns negativ nejusti cat la contestație. Totodată, ind minor (cu capacitate procesu-
ală restrânsă), Asociația a redactat împreună cu acesta o petiție prin care solicita
DGASPC să îi ofere încuviințarea de a se adresa instanței pentru obținerea ordonan-
ței președințiale.
24. DGASPC Bacău nu a oferit încuviințarea pentru solicitarea ordonanței președinția-
le, dar nu a dat nici un răspuns negativ o cial (lăsând să continue situația în care nu
eram primit în școală, în detrimentul interesului superior al meu), încercând să mă
convingă că e mai bine să aștept până când școala îmi va soluționa contestația depu-
să împotriva deciziei de exmatriculare.
25. În data de 29.03.2018, ședința Consiliului de Administrație al Colegiului „Henri
Coandă” programată pentru a discuta contestațiile depuse de mine, de Asociație și
de DGASPC pentru anularea deciziei de exmatriculare s-a amânat pentru a doua zi.
Directorul DGASPC mi-a spus că directorul colegiului mă condiționează să redactez
și să depun o declarație-angajament prin care să îmi retrag toate acuzațiile și prin
care, totodată, să solicit Asociației să retragă folosirea numelui meu din toate petiții-
le/demersurile pe care le-am depus/inițiat. Mi s-a spus că, în caz contrar, președinte-
le Consiliului de Administrație nu va de acord cu admiterea contestației (informa-
ție evident falsă pentru a mă induce în eroare pe mine de care mi-am dat seama mai
târziu, deoarece: 1. Deciziile se iau prin vot și 2. Președintele consiliului de adminis-
trație este, prin lege, chiar directorul unității școlare). Faptele redate constituie un
abuz în serviciu și un șantaj efectuat asupra unui minor.
26. În data de 30.03.2018, am redactat și a semnat angajamentul care mi-a fost solicitat
prin constrângere.
27. Mai apoi situația mea a fost rezolvată, decizia anulată și în cele din urmă m-am
transferat la un alt colegiu
28. Colegiul a pierdut statutul de colegiu, devenind liceu teoretic, directorul a fost dat
afară din școală și i-a fost retras dreptul de practică în profesorat, iar căminul a intrat
în renovare
fi
fi

fi

fi
fi

fi
fi

 Pagina 12 din 14
Concluzie

Având în vedere cele enumerate în problematica expusă, cât și fundamentele teologice

conchid revenind asupra tezei inițiale pe care o reafirm spunând că e importantă
studierea Eticii și e important să facem un efort comun, solidar prin înțelegerea
efectelor ei pentru a putea vorbi de o combatere și prevenire efectivă a unor situații de
conflict la nivel de etică, ce afectează zilnic instituții și oameni, cât și societatea în
ansamblul ei.



 Pagina 13 din 14

Bibliografie

1. Biblia Catolică, tradusă și adaptată de Pr. Alois Bulai și Pr. Eduard Pătrașcu, Oficiul
pentru Pastorație Biblică, www.bibliacatolică.ro;

2. Immanuel Bekker, “Etica Nicomahică” de Aristotel, II, 6, 1106b25-29;

3. Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Academia

Română, Institutul de Lingvistică, Editura Univers Enciclopedic Gold,
lucrare coordonată de acad. Ion Coteanu și dr. Lucreția Mareș, 2009;

4. Soutenir l’Institut Docteur Angelique, Summa Théologique de Toma de Aquino;

5. Catehismul Bisericii Catolice, Arhiepiscopia Romano-catolică de București, Editura

ARCB, 2003;

6. Pr. Prof. Univ. Dr. Dani Dorinel, “Curs de Patrologie”, Editura Universității Tehnice
Cluj Napoca, Facultatea de Litere, Secția Teologie Ortodoxă Pastorală, 2019;

7. Divi Io. Chrysostomi Homilia, De Eo Quod Dixit Apostolus, Utinam Tolerassetis

Paululum Quiddam Insipientiae Meae / Fabritio Capitone Interprete. -
Basileae : Apud Andream Cratandrum, 1519. Ediție digitalizată a Bibliotecii
Universitare din Düsseldorf;

8. Kaarina Aitamurto, “The Rise of Paganism and the Far Right in Europe”, Oxford
Press, 2020, URL: https://doi.org/10.1093/acrefore/9780199340378.013.681,
accesat in versiunea web pe data de 30 octombrie 2020;

9. Dialogul Monastic Interreligios, “Papa Francisc despre dialogul interreligios”, în 3

Noiembrie 2016, republicat pe https://dimmid.org/?
SEC=B56CE535-6DC7-41DA-AA53-AF4C926E2CA5, accesat pe 30
octombrie 2020;

10. Asociația THE NEW PAGAN DAWN (NOII ZORI PĂGÂNI), “Holocaustul
Păgân”, traducere în limba română de pe PaganHolocaust.org, publicată pe
https://thenewpagandawn.eu/holocaustul-pagan/, accesat online pe 30
octombrie 2020;

11. Olteanu Cosmin, “O analiza exagetică a lucrarii Despre Zei si lume a lui
Sallustius”, Editura Asociația THE NEW PAGAN DAWN, 2019, publicată și

 Pagina 14 din 14
online pe https://www.amazon.com/analiza-exagetică-lucrarii-Sallustius-
Hermeutica-ebook/dp/B0825B6HWD;

12. Wilhelm Dancă “When is love right? Justice as a form of love”, Caietele
Institutului Catolic 21, 2013;

13. Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov, Toni Gibea, Valentin
Mureșan, Mihaela Constantinescu, “Etică și Integritate Academică”, Editura
Universității București, 2018, publicat și online la https://
deontologieacademica.unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/11/Etica-si-
integritate-academica.pdf;

14. Universitatea București, “Codul de Etică al Universității din București”, publicat

online la https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2018/12/Codul-de-Etic -al-
Universit ii-din-Bucure ti.pdf, accesat în data de 30 octombrie 2020;

15. Prof. Dr. Av. Moise Emil, “Cazul elevului Cosmin Olteanu”, publicat în revista
Noua Revistă de Drepturile Omului (NRDO), Ediția 2018, Editura Centrului
de Studii Internaționale, 2018, publicată și online la https://www.ceeol.com/
search/article-detail?id=668314, respectiv la http://
w w w. r e v i s t a d r e p t u r i l e o m u l u i . r o / a s s e t s / d o c s / 2 0 1 8 _ 1 /
NRDO%202018_1_moise.pdf, accesat online pe data de 30 octombrie 2020;

16. Cauza Emil Moise vs. Ministerul Invățământului sau Decizia CNCD 323/2006,
Wikipedia, accesat online la data de 30 octombrie 2020 pe https://
ro.wikipedia.org/wiki/Cauza_Emil_Moise_vs._Ministerul_Învățământului.
ă
ț
ș

ă