Sunteți pe pagina 1din 8

Referat 3

Parti fixe si mobile ale motoarelor cu ardere interna si


mecanismul de distributie

Un motor cu ardere interna se compune din subansamblele:

- mecanismul motor, care cuprinde: organe fixe(blocul cilindrilor, chiulasa,


carterul inferior, cilindrii si cuzineti) si organelle mobile(pistonul, boltul, biela,
arboreal cotit si volantul);

- mecanismul de distributie, care cuprinde: arborele cu came, tachetii, tijele


impingatoare, culbutorii, supapele cu arcurile sale si angrenajul de comanda a
distributiei (pinioane, lant cu curea de distributie, intinzator).

Elementele componente ale motorului cu ardere interna:

1. bloc motor;
2. piston;
3. biela;
4. fus palier;
5. chiulasa;
6. Injector
7. carter superior;
8. galleria de admisie;
9. supapa de admisie;
10.galleria de evacuare;
11.ax cu came;
12.supapa de evacuare;
13.maneton;
14.arbore cotit;
15.carter inferior;
16.volant;
17.arbore cotit;
18.bolt;
19.segmenti.
ELEMENTE  COMPONENTE  ALE  SISTEMULUI
DE  DISTRIBUTIE  LA  MOTOARELE  CU
ARDERE  INTERNA.  ROL.  DESCRIERE
               Sistemul de distributie reprezinta ansamblul organelor motorului care
asigura umplerea periodica a cilindrilor cu amestec carburant sau aer si
evacuarea gazelor de ardere din cilindrii motorului, intr-o anumita ordine de
lucru.
            Sistemul de distributie este alcatuit din doua parti:

       a. mecanismul care comanda deschiderea si inchiderea periodica a


orificiilor de admisie si evacuare ale cilindrilor;
       b. colectorul de gaze care distribuie si transporta gazele proaspete intre
cilindrii motorului si colecteaza gazele de ardere din cilindri, transportindu-
le in atmosfera;
      Din punct de vedere functional, organele sistemului de distributie se
impart in doua grupe:
    - grupa supapei, cuprinzind: supapa, ghidul supapei, arcurile si piesele
de fixare;
                - grupa organelor de actionare a supapei, cuprinzind:arborele (axul)
cu came, tachetul, tija si culbutorul.
MECANISMUL DE DISTRIBUTIE CU SUPAPE

Supapa 1 are rolul de obtura si dezobtura orificiul prevazut in chiulasa 2. Supapa


are o miscare alternativa, cursa de deschidere fiind realizata sub actiunea
culbutorului 3, iar cea de inchidere sub actiunea resortului 4.
Acest resort are atat rolul de a readuce supapa in pozitia inchis, cat si de a mentine
un contact permanent intre culbutor si supapa.
Culbutorul reprezinta o parghie care transmite miscarea de comanda primita de la
tija impingatoare 5, care, la randul ei este actionata de catre tachetul 6. Miscarea
intregului mecanism este asigurata de catre o cama 7, montata pe un arbore care
primeste miscarea de la arborele cotit printr-o transmisie mecanica (roti dintate,
lant) Antrenarea arborelui cu came se realizeaza la o turatie egala cu turatia
motorului la motoarele in 2 T sau cu jumatate din turatia motorului la cele in 4 T.
Sisteme de distributie prin supape:  Constructia sistemului de distributie
depinde direct de modul de dispunere a supapei in raport cu cilindrul (de pozitia
supapelor fata de axa cilindrului) si se imparte in trei sisteme:
sistemul cu supape laterale, la care supapele sunt asezate lateral in blocul
cilindrilor;
sistemul cu supape in chiulasa, la care supapele sunt asezate in corpul chiulasei,
deasupra pistonului;
sistemul mixt, la care supapele sunt asezate o parte lateral in blocul cilindrilor,
iar o parte in corpul chiulasei deasupra capului pistonului.
In raport cu sistemul cu supapele laterale, sistemul de distributie cu supape in
chiulasa prezinta unele avantaje, si anume: forma mai compacta a camerei de
ardere, ceea ce duce la pierderi mai mici de caldura si la realizarea unui raport de
compresie mai mare;  randament volumetric mai mare cu 10 – 20 % la puterea
maxima;  detonatia este mai putin frecventa;  gradul de umplere creste cu 5 – 10 %
la cuplul maxim;  turatia motorului creste cu 20 – 30 % la puterea maxima;
reducerea consumului specific de combustibil cu 5 – 15 % la sarcina de 90 %. 
Constructia supapei.
Supapa este formata din: talerul 1 si tija 2 (fig. I de mai jos ).
Fateta conica 3 a talerului, in general la 45 , constituie suprafata de reazem
(asezare) a supapei pe scaun, care asigura si autocentrarea.
La partea superioara a tijei sunt executate locasul 4 pentru montarea unui inel
elastic care retine supapa in cazul ruperii arcului, evitind caderea supapei in
cilindru, si locasul 5 pentru piesele de fixare a talerului arcurilor.
In timpul functionarii, talerul supapei, care formeaza o portiune a peretelui
camerei de ardere, primeste o cantitate importanta de caldura.
Evacuarea caldurii se face prin ghidajul tijei, precum si prin scaun, in perioada
in care supapa este inchisa
Supapele functioneaza astfel la temperaturi ridicate: talerul atingind 700 –
800 C la supapa de evacuare si 300 – 400 C la supapa de admisie. Aceste
temperaturi cresc si mai mult daca talerul nu se asaza corect pe scaun.

In functie de conditiile de lucru, materialele pentru supape trebuie sa satisfaca o


serie de cerinte: rezistenta la rupere si duritate ridicata la temperaturi inalte,
precum si rezistenta mare la uzuzra corosiva, abraziva si
Piesele de actionare a supapelor (mecanismul supapei).   Pentru actionarea
supapelor prin arborele cu came se prevad tacheti, impingatori (tije impingatoare),
culbutori si traverse, a caror alegere depinde de schema generala de actionare.
Tachetul serveste la transmiterea miscarii la supapa sau impingator, preluind
totodata fortele laterale de la cama. Tachetul se executa in diferite forme
constructive.
Culbutorul  este actionat la un capat de tija impingatoare, care primeste
miscarea de la arborele (axul) cu came, iar cu celalalt capat comanda supapa.
Culbutorul se executa din otel – carbon prin presare, forjare in matrita sau
turnare.   La capatul pe care lucreaza tija impingatoare este prevazut un surub cu
piulita pentru reglarea jocului dintre culbutor si tija supapei.
Arborele (axul) cu came  comanda deschiderea si inchiderea supapelor de
admisie si evacuare – la motoarele in patru timpi, sau numai a supapelor de
evacuare – la unele motoare in doi timpi. Executind o rotatie la fiecare ciclu,
turatia arborelui cu came trebuie sa fie egala cu jumatatea turatiei arborelui cotit la
motoarele in patru timpi si egala cu turatia arborelui cotit la motoarele in doi timpi.
Axul cu came se monteaza paralel cu arborele cotit, fie in carter, fie in partea
superioara a chiulasei.   La motoarele cu cilindri in linie se utilizeaza, de obicei, un
singur arbore cu came, care comanda atit supapele de admisie cit si supapele de
evacuare.   Motoarele cu cilindrii in V sunt prevazute cu unu (asezat intre cilindri),
doi (asezati in carter, de o parte si de alta a arborelui cotit), sau patru (montati pe
chiulase) arbori cu came.
Jocul termic din sistemul de distributie cu supape.  
 Inchiderea etansa a supapelor in timpul functionarii motorului se asigura atunci
cind se prevede un joc in sistemul de distributie, in stare rece; in functie de
constructia motorului, jocul termic este cuprins intre 0,05 0,50 mm, fiind mai mare
la supapa de evacuare.
Jocurile termice se stabilesc de uzina constructoare, pe cale experimentala, fiind
mentionate in notitele tehnice ale motoarelor.   Aceste jocuri se maresc in
exploatare, ca urmare a uzurii pieselor sistemului de distributie.   De aceea este
necesara verificarea periodica si reglarea jocurilor in limite admisibile, cu ajutorul
suruburilor de reglare (de la culbutoare) sau al altor dispozitive speciale.
20.

S-ar putea să vă placă și