Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Administrativ
Administrativ
a) dupa cum in fata instantei de judecata sunt cele ce au ca obiect apararea unui drept
subiectiv avem:
-contencios subiectiv- este acea forma a contenciosului administrativ (cea mai frecventa) care
se bazeaza pe incalcarea unui drept subiectiv sau interes legitim privat.
b) Dupa cum instanta de judecata este competenta sa anuleze actul si sa acorde despagubiri
avem :
b) Legea 554/2004 publicata in Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 Decembrie 2004 cu
modificarile si completarile aduse prin O.U.G 190/2005, Deciziile Curtii Constituitonale ,
Legea 262/2007, publicata in M.O 510 din 2007, Legea 87/2008, L.100/2008;
c) alte reglementari legale care fac trimitere la instantele de contencios administrativ sau la
legea contenciosului administrativ precum legea 50/1991 (republicata privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructie) , Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publica Legea 44/1994 privind veterani de razboi, Legea 188/1999 privind statutul
functionarului public, etc;
1. Oricarei persoane vatamate intr-un drept subiectiv sau intr-un interes legitim,
2. O a doua categorie, tertul unui act administrativ ( terta persoana care este vatamata de
un act administrativ adresat altui subiect de drept). ,
3. Avocatul Poporului,
4. Ministerul Public,
5. Autoritatea Publica emitenta a actului administrativ ,
6. Agentia Nationala a Functionarilor Publici,
7. Prefectul,
8. Orice alt subiect de drept public care potrivit legii contenciosului administrativ sau
legii speciale are calitatea de reclamant in litigiul de contencios administrativ.
Observatii:
Din analiza textului de lege in raport cu prevederile constitutionale se pune intrebarea daca
prin orice persoana vatamata se intelege atat persoana fizica cat si persoana juridica.
5. Tutela administrativa
Prin Tutela administrativa se intelege protejarea prin intermediul unor categorii de persoane
a intereselor generale ale statului care pot fi afectate in cadrul procesului de descentralizare,
institutia Tutelei este o institutie de drept privat ce vizeaza ocrotirea unor persoane lipsite de
discernamant . Trecere sa spre domeniul dreptului public are in vedere aceleasi coordonate de
supraveghere si control asupra activitatii unor autoritati publice prin intermediul unor organe
precum prefectul sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
b)Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) are potrivit Legii 188/1999 ( Statutul
Functionarilor Publici) dar si potrivit Art.3 din Legea contenciosului administrativ, atributii de
tutela administrativa in legatura cu actele autoritatiilor publice centrale sau locale referitoare
la Functia Publica sau functionarul public. Actiunea in contencios Administrativ a A.N.F.P
poate fi formulata fara indeplinirea procedurii prealabile in termen de 6 luni de la data la care
s-a cunoscut despre existenta actului legal. Actul atacat este suspendat de drept, pana la
solutionarea irevocabila a cauzei.
6. Exceptia de nelegalitate
Legea contenciosului administrativ din 2004 este prima reglementare legala care ofera o
consacrare juridica a acestei institutii. Anterior acestei reglementari doctrina de drept
administrativ a pus bazele exceptiei de nelegalitate ca mod de control indirect (judecatoresc)
asupra actelor administrative normative.
Obiect al exceptiei de nelegalitate il reprezinta numai actele administrative unilaterale (deci
nu contracte administrative) si incepand cu 2007 prin legea 262 pot forma obiect al exceptiei
de nelegalitate numai actele administrative unilaterale individuale.
Exceptia de nelegalitate este mijlocul legal de aparare ce poate fi exercitat numai in cadrul
unui proces ce se afla in desfasurare. Aceasta exceptie poate fi invocata in orice faza a
procesului, si orice tip de litigiu. In ceea ce priveste procedura de solutionare a acestei
exceptii legea stabileste ca instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze
exceptia, astfel in cazul in care a fost invocata exceptia de nelegalitate in fata unei instante de
judecata alta decat cea de contencios aceasta are obligatia ca in masura in care solutionarea
cauzei depinde de legalitatea sau nelegalitatea unui act administrativ sa suspende prin
incheiere motivata solutionarea procesului initial si sa sesizeze instanta de contencios
competenta material. In cazul in care exceptia de nelegalitate a fost invocata in cadrul unui
proces de contencios administrativ instanta sesizata initial va solutiona si exceptia in masura
in care este competenta material. Instanta de contencios sesizata se va pronunta numai cu
privire la legalitatea sau nelegalitatea actului administrativ supus controlului pe calea
exceptiei. In cazul in care instanta de contencios va constata ca actul este ilegal, instanta de
fond (cea care a suspendat initial cauza) va solutiona procesul fara a tine cont de actul
adminstrativ adus in discutie. In caz contrar, adica in cazul in care actul administrativ este
considerat ca fiind legal, instanta de fond va solutiona cauza prin raportare la actul
administrativ. Cei nemultumiti de modul in care s-a solutionat exceptia de nelegalitate de
instanta de contencios administrativ pot exercita calea de atac a recursului in termen de 5 zile
de la comunicarea hotararii, recurs care se judeca in procedura de urgenta.
Aceasta categorie de acte exceptate a fost consacrata si in legea 29/1990 (prima lege a
contenciosului administrativ post revolutionara) fara insa a oferii o definitie a acestei notiuni.
Ulterior doctrina si jurisprudenta au statuat ca e nevoie de indeplinirea a doua conditii pentru
a fi in prezenta de astfel de act administrativ: actul sa provina de la o autoritate cu competenta
militara si actul sa cuprinda o masura, o dispozitie privind miscarea trupelor militare,
concentrarea lor, infiitarea si desfiintarea unor unitati militare etc. Actuala lege a
contenciosului administrativ defineste aceasta categorie de acte ca fiind: "actul administrativ
referitor la probleme strict militare, ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice
organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatiilor in
aspecte referitoare la conducerea trupei in timp de pace sau razboi sau dupa caz la indeplinirea
serviciului militar". Definitia furnizata de textul legal nu include in aceasta categorie toate
actele administrative emise de autoritati militare. De aceea acte administrative precum cele ce
privesc statutul cadrelor militare, unele contracte de achizitie facute de unitati militare pot
forma obiectul in contencios administrativ.
Curs 5 9.11.2011
Astfel in Constitutia Romaniei revizuita de Art 21 alin. 4 s-a stabilit ca: jurisdictiile
administrative sunt facultative si gratuite. Notiunea de jurisdictie administrativa a fost ulterior
definita in Art.2 al Legii contenciosului administrativ ca fiind : ” activitatea infaptuita de o
autoritate administrativa care are competenta potrivit legii sale organice de functire, sa
solutioneze un conflict legat de un act administrativ pe baza unor principii precum cel al
contradictorialitatii, al asigurarii dreptului la aparare si al independentei activitatii
administrativ jurisdictionale,,.
Notiuni generale:
Curs 6
Art 7 alin. 5 din legea Contenciosului administrativ, accepta doua categorii de exceptii de la
caracterul obligatoriu al procedurii prealabile. O prima categorie este determinata de calitatea
de reclamant anumitor categorii de persoane ,iar o a doua categorie este determinata de
obiectul actiunii in contencios administrativ. Astfel in prima categorie de exceptii, intra
anumite categorii de persoane precum: Ministerul public, Prefect, Agentia Nationala a
Functionarilor publici, Avocatul Poporului, care potrivit legii nu au obligatia de a parcurge
procedura prealabila.
Din a doua categorie de exceptii fac parte actiunile ce au ca obiect ordonante sau
dispozitii din ordonante precum si actele administrative asimilate adica refuzul nejustificat si
tacerea administratiei. In toate aceste tipuri de actiuni reclamantul nu este obligat sa parcurga
procedura prealabila. Alaturi de aceste categorii de exceptii de la caracterul obligatoriu al
procedurii prealabile , legea stabileste ca aceasta nu trebuie parcursa nici in cazul unui control
indirect asupra actelor administrative realizat pe calea exceptiei de ilegalitate.
Art 8 din Legea contenciosului administrativ stabileste actiunile si inactiunile care pot fi
atacate, astfel Legea contenciosului administrativ stabileste ca pot forma obiectul unei astfel
de actiuni, actele administrative tipice sau cele assimilate. Notiunea de acte administrative
tipice este definita de articolul 2 din legea contenciosului administrativ ca fiind : “ actul
unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de
putere publica in vederea organizarii executarii legii sau e dxecutarii in mod concret a legii,
act care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.”
Prin acte administrative asimilate se intelege pe de-o parte categoria contractelor
administrative iar pe de alta parte legea contenciosului administrativ stabileste ca se
asimileaza actelor administrative unilaterale. Si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz faptul de a nu raspunde
solicitantului in termen legal. Deci legea Contenciosului Administrativ asimileaza actelor
administrative unilaterale, refuzul nejustificat si tacerea administratiei. Numai ca urmare a
unor astfel de activitati a unor organizatii publice, instanta de judecata poate constata
incalcarea unor drepturi subiective sau interese legitime.
Prin obiect al actiunii in contencios se are in vedere pe de-o parte tipul de activitate a
administratiei publice ce poate fi controlata de instanta de judecata iar pe de alta parte ce
anume poate solicita reclamantul in fata instantei de contencios administrativ.
Curs 7, 23.11.2011
Obiectul actiunilor ce vizeaza ordonante este controversat pentru ca se pune intrebarea daca
instanta de contencios poate anula aceste dispozitii sau daca instanta poate acorda doar
despagubiri si eventual anula acte administrative emise in temeiul unei ordonante.
De altfel obiectul actiunii in cadrul Art. 9 din Lege este determinat de alineatul 5 care
stabileste ce poate solicita reclamantul atunci cand a fost vatamat prin ordonante sau dispozitii
din ordonante. Un prim aspect ce trebuie semnalat este faptul ca reclamantul nu poate solicita
anularea unei ordonante sau dispozitii din ordonante .
Poate solicita obligarea autoritatii administrative la emiterea unui act sau la realizarea
unei operatiuni administrative;
9.2. Procedura de control a ordonantelor potrivit Legii contenciosului:
Astfel:
Pot forma obiect al actiunii in contencios , ordonante sau dispozitii din ordonante
declarate neconstitutionale ;
Pentru ca legea nu face nici o distinctie, pot forma obiect al unei astfel de actiuni atat
ordonantele simple cat si ordonantele de urgenta ale Guvernului ;
Data la care s-a cunoscut de existenta actului ilegal (in situatia actiunilor
promovate de prefect, Avocatul Poporului , Ministerul Public sau Agentia
Nationala a Functionarilor Publici;
Notiunea de caz bine justificat este defintita de Art 2 litera t) din lege ca fiind imprejurari
legate de starea de fapt si de drept care sunt de natura sa creeze e o indoiala serioasa in
privinta legalitatii actului administrativ. Notiunea de paguba iminenta este definita de art. 2 lit
s) ca fiind prejudiciul material viitor si previzibil sau dupa caz perturbarea previzibila grava a
functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public. Analiza acestor conditii
presupune numai efectuarea unei cercetari sumare a aparentei dreptului intrucat in astfel de
litigii instanta dispune doar suspendarea actului administrativ, nefiind competenta sa se
pronunte asupra fondului litigiului.
Aceasta procedura este asemanatoare procedurii ordonantei presedentiale prevazuta de art.
581-582 din Codul de procedura civila. Procedura suspendarii fiind reglementata de Legea
Contenciosului Administrativ nu poate fi extinsa prin analogie la alt tip de litigii, intemeiate
pe prevederile mai sus amintite. De aceea majoritatea autorilor sunt de acord ca suspendarea
actului administrativ in temeiul ordonantei presedentiale este inadmisibila.