Vdocuments - MX - Rezolvarea Cadrelor Cu Noduri Fixe

varea cadrelor cu noduri fixe - Encipedia http://www.encipedia.
org/articole/educational/statica-constructiil
7/21/2019 Rezolvarea Cadrelor Cu Noduri Fixe
Bogo Ieşi din cont
ENCIPEDIA EDUCATIONAL STATICA CONSTRUCTIILOR SCRIS DE EMIL FLORIN ALBOTA PUBLICAT LA 04.05.2015
1. Rezolvarea Cadrelor cu Noduri Fixe

Rezolvarea Cadrelor cu Noduri
Singurele necunoscute ale cadrelor cu noduri fixe care se rezolv ă utilizând Metoda
Fixe
Deplasărilor sunt rotirile nodurilor θ j =Z
j (j = 1, 2, ..., n).
Ecuaţ iile de condiţ ie ale Metodei
Structura reală Deplasărilor
Aplicaţ ie
Sistem de Bază
Numărul necunoscutelor este egal cu numărul nodurilor rigide. Prin blocarea nodurilor la rotire de nod (atribuind
necunoscutelor valoarea zero) se obţ ine un ansamblu de grinzi independente cu o singură deschidere, static nedeterminate
(bare dublu încastrate şi bare încastrat articulate) numit Sistem de Bază. Acţ iunile care se manifestă asupra acestuia sunt :
1. forţ ele exterioare;
2. necunoscutele rotiri de noduri Z 1,Z 2 , … ,Z n ;
Se încarcă succesiv Sistemul de Baz ă cu forţ ele exterioare şi cu necunoscutele Z j = θ j .
Observație: Sub acţ iunea forţ elor date în blocajele nodurilor se devoltă reacţ iuni moment R
jF . R
jF reprezintă deci reacţ iunea
moment care se dezvoltă în blocajul de nod „j” atunci când Sistemul de Bază se încarcă cu forţ ele exterioare. Se constată c ă
reacţ iunea din blocajul de nod are aceala şi sens cu momentul pe bară m jk .
http://slidepdf.com/reader/full/rezolvarea-cadrelor-cu-noduri-ﬁxe 1/12
12 2/9/2016 1
varea cadrelor cu noduri fixe - Encipedia http://www.encipedia.org/articole/educational/statica-constructiil
Trecând pe nod (momentul reprezentat punctat) semnele momentelor se inversează iar suma lor este:
Momentul poartă denumirea de moment neechilibrat în nodul „j” şi reprezintă efectul rezultant al acţ iunii barelor asupra
nodului.
Acest moment neechilibrat tinde s ă rotească nodul, blocajul de nod introdus se opune rotirii şi astfel se dezvoltă o reacţ iune
moment.
Reacţ iunea R jF se obţ ine făcând suma momentelor de încastrare perfectă m jK considerate pe capetele barelor.
Dacă se încarcă Sistemul de Baza cu necunoscuta rotire de nod Z j în blocajul nodului „j” se dezvoltă o reacţ iune moment
R
j (Z ). Reacţ iunea R
j j (Z ) se poate exprima în baza principiului propor ţ ionalităţ ii astfel:
j
Rj(Zj)=r j în care „r

jj Z jj ” reprezintă reacţ iunea moment care se dezvolt ă în blocajul nodului „j” din încărcarea Sistemului de Baz ă
cu rotirea de nod Z j = θ j =1 fiind egală cu :
12 2/9/2016 1
Din încărcarea Sistemului de Bază cu necunoscuta rotire de nod „Z K ” în blocajul nodului „j” se dezvoltă o reacțiune moment R j
(Zk):
R j(Zk )= r jk Zk unde r jk reprezintă reacţ iunea moment care se dezvoltă în blocajul nodului „j” din încărcarea Sistemului de Bază
rotirea de nod Zk=θk=1.
Din figura anterioară avem:
Reacţ iunea moment totală care se dezvoltă în blocajul nodului „j” din încărcarea simultană a Sistemului de Bază cu forţ ele
exterioare şi rotirile de noduri „Z j ” trebuie să fie egală cu zero deoarece aceast ă legătură nu există în structura reală:
unde expresiile coeficienţ ilor necunoscutelor şi ale termenilor liberi sunt cunoscute (vezi rela ţ iile anterioare).
Sistemul ecuaţ iilor de condiţ ie în exprimare matricială este : [r]{Z}+{RF}={0}, iar prin rezolvarea acestuia se ob ţ in valori ale
necunoscutelor rotiri de noduri Z 1, Z j , Z k , Z n .
Observaţie: Două noduri care nu sunt legate între ele printr-o bară conduc la o rigiditate secundar ă nul ă în matricea
coeficienţ ilor necunoscutelor [r]. Coeficienţ ii secundari sunt diferiţ i de zero numai când cei doi indici se refer ă la două noduri
vecine legate între ele printr-o bară.
Momentele finale de la extremităţile barelor rezultă astfel :
a) Bară cuprinsă între 2 noduri rigide
12 2/9/2016 1
b) Bară cuprinsă între un nod rigid și un reazem încastrat
c) Bară cuprinsă între un nod rigid și o articulație
După aflarea momentelor totale de la extremit ăţ ile barelor este necesar s ă se facă o verificare a rezultatelor. Această verificare
constă în faptul că fiecare nod trebuie să fie în echilibru (condiţ ia de echilibru static) adic ă :
1.1. Ecuaţ iile de condiţ ie ale Metodei Deplasărilor

În vederea stabilirii ecua ţ iilor de condiţ ie ale Metodei Deplasărilor se va considera cadrul din figura urm ătoare:
Echilibrul oricărei structuri se realizează în poziţ ia deformată şi este caracterizat de următoarele două condiţ ii:
1. Condiţ ia de compatibilitate cu legăturile a deformatei structurii.
2. Condiţ ia de echilibru static al forţ elor exterioare şi interioare.
Prin trecerea la Sistem de Bază, rotirile de noduri Z 1 şi Z 2 precum şi translaţ ia de GLE Z 3 au valori egale cu zero. Pentru
12 2/9/2016 1
regăsirea situaţ iei de echilibru elastic a cadrului în poziţ ia deformată, Sistemul de Bază se încarcă cu acţ iunile exterioare date
şi cu necunoscutele deplasări: Z 1, Z 2 şi Z 3 .
Sub acţ iunea forţ elor exterioare şi a necunoscutelor deplasărilor în blocajele Sistemului de Baz ă apar reacţ iuni. Aceste
reacţ iuni nu există în structura reală. Trecerea la Sistemul de Baz ă se caracterizează deci printr-o abatere de la condi ţ ia de
echilibru static în sensul că se introduc în calcul şi forțe fictive alături de cele reale.
Valorile corecte ale deplasărilor nodurilor (notate cu Z i ) se determină din condiţ ia ca eforturile care se dezvoltă în Sistemul de
Bază acţ ionat simultan cu încărcările exterioare şi necunoscutele reale să satisfacă condiția de echilibru static a structurii reale.
Aceasta înseamnă c ă reacţ iunile totale care apar în blocajele nodurilor şi gradelor de libertate elastică trebuie să fie nule,
deoarece aceste legături nu există în structura reală.
Observație: Ecuaţ iile de condiţ ie în Metoda Deplasărilor sunt ecuaţ ii de echilibru static şi se obţ in pe baza comportării identice
dintre structura reală şi sistemul de bază al acesteia. Numărul ecuaţ iilor de condiţ ie va fi egal cu numărul necunoscutelor
geometrice. Se vor obţ ine două tipuri de ecuaţ ii corespunzătoare celor două tipuri de blocaje ad ăugate.
1. Ecuaţ ii care exprimă că reacţ iunea forţă totală din blocajul GLE din înc ărcarea Sistemului de Bază cu deplasările reale ale
nodurilor şi acţ iunile date este nulă (aceste ecuaţ ii se numesc “ecuaţ ii de GLE”)
2. Ecuaţ ii care exprimă că reacţ iunea moment totală din blocajul de nod din încărcarea Sistemului de Bază cu deplasările reale
ale nodurilor şi acţ iunile date este nulă (aceste ecuaţ ii se numesc “ecuaţ ii de nod”)
Pentru exemplul considerat cele trei ecua ţ ii de condiţ ie sunt:
Aplicând principiul superpoziţ iei relaţ iile anterioare devin:
Întrucât în blocaje se dezvoltă reacţ iuni proporţ ionale cu mărimile necunoscutelor se poate aplica principiul proporţ ionalităţ ii:
Pentru o structură al cărei grad de nedeterminare geometrică este „n” ecuaţ ia j se poate exprima astfel:
Semnificaţ ia coeficienţ ilor necunoscutelor şi a termenilor liberi se obţ ine prin particularizarea încărcărilor pe Sistemul de Bază.
Astfel pentru Z 1=1 şi Z 2 =Z 3 =0 şi considerând că nu avem acţ iuni exterioare R 1=r 11 , adică :
12 2/9/2016 1
r11 - Este reacţ iunea moment care se dezvoltă în blocajul de nod „1” atunci când Sistemul de Baz ă se încarcă cu rotirea de nod
Z1=1;
R1A - Este reacţ iunea moment care se dezvolt ă în blocajul de nod „1” atunci când Sistemul de Bază se încarcă cu acţ iunile
exterioare;
r31 - Este reacţ iunea moment care se dezvoltă în pendulul gradului de libertate „3” atunci când Sistemul de Bază se încarcă cu
rotirea de nod Z 1=1;
R3A - Este reacţ iunea forţă care se dezvoltă în pendulul GLE „3” atunci când Sistemul de Bază se încarcă cu acţ iunile
exterioare.
Matricea [r] poartă denumirea de matrice de rigiditate (matricea reacţ iunilor unitare) a structurii reale şi are următoarea formă :
sau
Elementele din coloana „j” a matricei de rigiditate reprezintă reacţ iunile din legăturile suplimentare introduse în Sistemul de
Bază, produse de aplicarea pe Sistemul de Bază a deplasării unitate Z j =1. Elementul „r jk ” al acestei matrice reprezintă
reacţ iunea din legătura suplimentară „j” produsă de aplicarea pe Sistemul de Bază a deplasării unitate Z k =1, celelalte deplasări
fiind nule.
Deplasarea generalizată unitate Z k =1 produce reacţ iunile generalizate unitare {r j }=1 dintre care reac ţ iunea pe direcţ ia ei, r jj , se
numeşte coeficient de rigiditate principal, iar celelalte reac ţ iuni, r jk (j ≠k), se numesc coeficienţ i de rigiditate secundari.
Coeficienţ ii de rigiditate principali sunt pozitivi iar coeficien ţ ii de rigiditate secundari pot fi pozitivi, nuli sau negativi. Exist ă
coeficienţ i de rigiditate secundari nenuli (r jk ≠0) pentru a pune în evidenţă interacţ iunea elastică dintre coordonatele statice,
numită şi cuplaj static. Coeficienţ ii de rigiditate care au poziţ ia simetrică în raport cu diagonala principală a matricei [r] sunt
egali. Rezultă că matricea de rigiditate este o matrice simetric ă.
Coloana necunoscutelor (vectorul deplasărilor nodurilor) {Z}n,1 este :
Coloana termenilor liberi {R A }n,1 reprezentând reacţ iunile din legăturile suplimentare produse de aplicarea pe Sistemul de Bază
a acţ iunilor exterioare (forţ e, variaţ ii de temperatură, cedări de reazeme, etc.):
12 2/9/2016 1
Un element R jA reprezintă reacţ iunea suplimentară „j” produsă de aplicarea pe Sistemul de Baz ă a acţ iunilor exterioare.
Prin rezolvarea sistemului de ecua ţ ii se obţ in valorile necunoscute „Z j ” . Calculul momentelor încovoietoare finale de la capetele
barelor se face cu rela ţ iile:
Diagrama de forţă tăietoare „T” se trasează prin intermediul diagramei de moment. Se izolează fiecare bară în parte, se
încarcă cu forţ ele exterioare şi cu momentele încovoietoare de la extremit ăţ i.
Diagrama de forţă axială „N” se determină din condiţ iile de echilibru static ale nodurilor structurii.
2. Aplicaţ ie
Se cere rezolvarea cadrului cu noduri fixe din următoarea figură prin scrierea sistemului ecua țiilor de condiție, trasarea
diagramelor de eforturi M, T, N și a poziției deformatei.
1) Stabilirea gradului de nedeterminare statică

N ELC =3 ∙2+6-3 ∙4 =0
Structura este un cadru cu noduri fixe
2) Alegerea Sistemului de Bază
3) Scrierea ecuațiilor de condiție
12 2/9/2016 1
4) Se încarcă Sistemul de Bază cu Z1=1 m1
5) Se încarcă Sistemul de Bază cu Z2=1 m2
6) Se încarcă Sistemul de Bază cu Forțele exterioare MF
7) Calculul rigidităților barelor la rotire de nod
12 2/9/2016 1
8) Calculul coeficienților necunoscutelor și al termenilor liberi
9) Rezolvarea sistemului ecuațiilor de condiție
10) Calculul diagramei de moment M
11) Trasarea diagramei de moment M
12 2/9/2016 1
12) Calculul forței tăietoare T
Diagrama de forță t ăietoare T se determină punând condiția de echilibru pentru fiecare bară în parte. Pentru aceasta se
izolează fiecare bară din structură și se încarcă cu momentele finale de pe capetele de bar ă și cu forțele exterioare ce
acționează pe lungimea barei.
Bara 1-5
Bara 2-4
Bara 1-2
Bara 2-3
n 12 2/9/2016 1
13) Calculul forțelor axiale N
Diagrama de forță axială N se determină cunoscând diagrama de forță t ăietoare T și punând condiția de echilibru asupra
nodurilor. Se izolează nodurile și se încarcă cu forțele tăietoare de pe barele condurente în nod (cunoscute), cu for țele axiale
de pe barele concurente în nod (necunoscute) și cu forțele exterioare care acționeaz ă pe nod. Se scriu ecuațiile de echilibru la
translație de nod (∑X=0; ∑Y=0). Determinarea forțelor axiale începe cu nodurile având 2 bare. Se obțin valorile forței axiale la
capetele barelor.
Nod 1
Nod 2
14) Trasarea diagramei de forță tăietoare
n 12 2/9/2016 1
15) Trasarea diagramei de forță axială
Recommend One person recommends this. Sign Up to see what your friends
recommend.
Discută acest articol pe forum. Nici un comentariu.
Lasă un comentariu
termeni i condi ii politică de confiden ialitate ©2016 - Encipedia. Toate drepturile rezervate.

Vdocuments - MX - Rezolvarea Cadrelor Cu Noduri Fixe

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vdocuments - MX - Rezolvarea Cadrelor Cu Noduri Fixe

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

varea cadrelor cu noduri fixe - Encipedia http://www.encipedia.

Bogo Ieşi din cont

1. Rezolvarea Cadrelor cu Noduri Fixe

2. necunoscutele rotiri de noduri Z 1,Z 2 , … ,Z n ;

Se încarcă succesiv Sistemul de Baz ă cu forţ ele exterioare şi cu necunoscutele Z j = θ j .

Rj(Zj)=r j în care „r

Din figura anterioară avem:

Momentele finale de la extremităţile barelor rezultă astfel :

a) Bară cuprinsă între 2 noduri rigide

b) Bară cuprinsă între un nod rigid și un reazem încastrat

c) Bară cuprinsă între un nod rigid și o articulație

1.1. Ecuaţ iile de condiţ ie ale Metodei Deplasărilor

Pentru exemplul considerat cele trei ecua ţ ii de condiţ ie sunt:

Aplicând principiul superpoziţ iei relaţ iile anterioare devin:

Coloana necunoscutelor (vectorul deplasărilor nodurilor) {Z}n,1 este :

Un element R jA reprezintă reacţ iunea suplimentară „j” produsă de aplicarea pe Sistemul de Baz ă a acţ iunilor exterioare.

1) Stabilirea gradului de nedeterminare statică

Structura este un cadru cu noduri fixe

2) Alegerea Sistemului de Bază

3) Scrierea ecuațiilor de condiție

4) Se încarcă Sistemul de Bază cu Z1=1 m1

5) Se încarcă Sistemul de Bază cu Z2=1 m2

6) Se încarcă Sistemul de Bază cu Forțele exterioare MF

7) Calculul rigidităților barelor la rotire de nod

8) Calculul coeficienților necunoscutelor și al termenilor liberi

9) Rezolvarea sistemului ecuațiilor de condiție

10) Calculul diagramei de moment M

11) Trasarea diagramei de moment M

12) Calculul forței tăietoare T

13) Calculul forțelor axiale N

14) Trasarea diagramei de forță tăietoare

15) Trasarea diagramei de forță axială

S-ar putea să vă placă și