UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI BUCURESTI

SPECIALIZAREA MARKETING

PROIECT

CASTELUL PELES. MARKETING TURISTIC

STUDENT:
PASCU OANA
ANUL III
Cuprins

Cuprins.................................................................................................................................2
Rezumat introductiv.............................................................................................................3
Capitolul 1 Prezentarea destinatiei......................................................................................3
1.1 Prezentare generala..............................................................................................3
1.2. Motivatii de alegere a destinatiei..............................................................................5
Capitolul 2. Analiza pietei...................................................................................................6
2.1. Identificarea pietei....................................................................................................6
2.2. Segmentarea pietei....................................................................................................6
2.3. Piata tinta..................................................................................................................7
2.4. Factori care influenteaza comportamentul consumatorului......................................7
Capitolul 3. Produsul turistic...............................................................................................8
3.1. Descriere detaliata....................................................................................................8
3.2. Atributele produsului si analiza pe componente.......................................................9
Capitolul 4. Politica de pret...............................................................................................10
4.1. Factori care influenteaza pretul..............................................................................10
4.2. Strategia de pret......................................................................................................10
4.3. Nivelul pretului.......................................................................................................11
Capitolul 5. Politica de promovare....................................................................................11
5.1. Reclama/marketing direct.......................................................................................11
5.2. Promovarea vanzarilor............................................................................................12
5.3. Relatii publice.........................................................................................................12
ANEXA – Analiza SWOT.................................................................................................14
Bibliografie........................................................................................................................15
REZUMAT INTRODUCTIV

In prezent, la nivel mondial, turismul este caracterizat de o concurenţă puternică între destinaţii,
branduri naţionale şi locale. Unele dintre aceste destinaţii reuşesc să facă faţă concurenţei
internaţionale, iar altele eşuează în pofida specificului local promovat. În aceste condiţii, orice
destinaţie turistică are din ce în ce mai multă nevoie de noi modele de politică turistică şi de noi
strategii de dezvoltare care să influenţeze pozitiv în condiţiile concurenţei puternice.
Printre măsuri de succes în acest sens se pot menţiona, la nivel public şi structural:
 politica în materie de rate de schimb şi de dobânzi, ce influenţează pozitiv investiţiile
străine;
 politica veniturilor, ce poate stimula sau reduce accesul publicului larg la servicii turistice
diversificate;
 politica şi structura de încurajare a investiţiilor;
 lupta contra poluării mediului, ce potenţează valoarea unei destinaţii turistice prin
păstrarea caracterului său natural şi asigură condiţii bune de petrecere a timpului liber
pentru turişti;
 legislatia concurenţei;
 structura şi obiectivele organismelor naţionale/regionale/ locale pentru turism;
 politica privind piaţa forţei de muncă;
 politica în materie de formare şi cercetare. În acelaşi timp, strategiile în domeniul
turismului trebuie să ajute la crearea unui mediu favorabil acestui sector.
Turismul este o ,,întreprindere pluridisciplinară” care are nevoie de o strategie îndrăzneaţă şi
adaptabilă la dorinţele şi necesităţile în schimbare a turiştilor. Strategia, proprie sectorului,
trebuie stabilită cu concursul responsabililor la nivel operaţional, oferind astfel o viziune, un
model capabil să orienteze producţia şi comercializarea produselor şi serviciilor turistice. Ca şi în
alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activităţii din turism,
iar între strategiile la nivel macroeconomic, naţional şi cele de la nivelul organizaţiilor şi al
staţiunilor de turism trebuie să existe coerenţă şi o strânsă interdependenţă.
Cunoaşterea tendinţelor care caracterizează turismul internaţional european este astăzi o
necesitate, iar supravegherea concurenţilor nu mai este demult o noutate. Astfel, orice organizaţie
(fie ea din sectorul public sau privat) care adoptă o politică în materie de turism şi care doreşte
să-şi desfăşoare activitatea pe piaţa turistică internaţională, trebuie să ţină seama de principalele
tendinţe ce caracterizează această industrie.
De-a lungul deceniilor, turismul a înregistrat o creștere continuă. La nivel mondial, turismul a
devenit unul dintre sectoarele economice cu cea mai rapidă creștere. În prezent, turismul este
strâns legat de procesul de dezvoltare socio-economică și oferă un număr din ce în ce mai mare
de noi destinații. Această dinamică a transformat turismul într-un factor determinant pentru
progresul socio-economic, datorită capacității și potențialului său de a crea noi locuri de muncă,
în special pentru cei tineri. Potrivit experților în domeniu, din analiza ofertei turistice, a pieței de
bază și a programelor de marketing naționale, rezultă că România deține o mare varietate de
atracții naturale, culturale și medicale/balneare unice, de talie mondială, care sunt gata să fie
valorificate.
Principala provocare prezintă două dimensiuni:
(1) turiștii (interni și internaționali) care vizitează în prezent România nu cheltuiesc
suficient;
(2) nu sunt atrași suficienți turiști internaționali care cheltuie un buget ridicat.
România este încă o destinație în mare parte nedescoperită. În ultimii ani s-au făcut
eforturi pentru a construi și a consolida brandul de țară.
România oferă o gamă largă de experiențe turistice și are potențialul de a valorifica mult
mai bine capacitatea acestora de a susține creșterea economică la nivel local, regional și central.
Tipurile de activități turistice disponibile în România pot fi grupate după cum urmează:
 Natură și aventură;
 Sporturi de iarnă și schi;
 Cultură și istorie;
 Sănătate și wellness;
 Mare și soare;
 City-break-uri;
 Turismul de întâlniri, stimulente, conferințe, expoziții ;
 Gastronomie.
După analiza datelor din Indicele de Competitivitate pentru Turism și Călătorii și a
domeniilor în care România are un avantaj competitiv și potențial de dezvoltare în comparație cu
alte țări concurente, și având în vedere și tendințele actuale de dezvoltare a industriei turismului
și a „experiențelor de vizitare”, putem concluziona că România trebuie să se concentreze pe patru
segmente principale pentru a putea atrage în continuare cheltuielile mai mari din partea turiștilor
internaționaliși pentru a putea determina creșterea duratei medii a șederii acestora în România:
 Patrimoniu cultural, turism cultural și istoric (împreună cu gastronomia);
 Natură și aventură, cuprinzând ecoturismul și turismul rural;
 Sănătate și wellness, cu accent pe resursele balneare bogate ale României;
 Turismul de întâlniri, stimulente, conferințe, expoziții (MICE).

Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului se concentrează pe trei

niveluri, pentru a servi drept ghid pentru dezvoltarea sustenabilă a turismului în România, astfel
încât:
 să consolideze în continuare România ca destinație turistică bine cunoscută, de talie
mondială, pe tot parcursul anului, precum și ca destinație care îndeplinește standardele
UE în ceea ce privește furnizarea de produse și servicii;
 să prețuiască oamenii, tradiția, locurile, patrimoniul natural și cultural al României;
 să crească vizibilitatea și reputația României pe piețele internaționale de turism de prim
rang.
Prin prezentul proiect doresc sa scot in evidenta posibilitatea promovarii turismului
cultural - stiintific la Castelul Peles. Acesta este vizitat anual de peste 400.000 de turisti.
Dintre acestia, majoritatea se afla in turism de agrement. Foarte putini vin in scop stiintifc, de
potentialul acestuia este imens.
Doresc sa prezint o metoda de a reliefa si informatiile de tip istoric pe care Castelul, prin
tot ce inseamna, le detine.
Voi face o segmentare a pietei bazata in special pe scopul calatoriei, piata tinta fiind
formata din intelectuali, cu precadere istorici. Doresc sa transform informatiile istorice pe care
acesta le detine intr-un produs turistic.
Fiind vorba de un segment deosebit, pretul va fi o componenta poate mai putin relevanta.
Cert e ca politica de promovare pe care o propun este in mod clar cel mai important factor in ceea
ce priveste atingerea obiectivului.
Inca din anul 2011, Muzeul National Peles a demarat o campanie publicitara cu scopul de
a atrage noi vizitatori la castelele Peles si Pelisor.
Construit in Sinaia intre anii 1873-1914 de catre primul rege al Romaniei, Carol
I, Castelul Peles este unul dintre cele mai importante ansambluri arhitectonice din Romania,
avand caracter de unicat si, prin valoarea sa istorica si artistica, ramane unul dintre cele mai
importante si frumoase monumente din Europa.
In septembrie 2020, Alteța Sa Regală Principesa Sofia a participat la workshop-ul
„Analiza și documentarea proiectului de restaurare a peisajului istoric al Castelului Peleș” din
Sinaia, unde s-a desfăsurat proiectul cu ateliere de analiză, asupra vegetației (tăieri, dirijări), s-au
facut analize și cartări ale elementelor valoroase de peisaj (trasee istorice, puncte de belvedere,
zone de repaus, repere istorice și de patrimoniu natural). Un loc aparte l-au avut studiile și
analizele asupra biodiversității ecosistemului privind speciile vegetale, avifauna, insecte etc. în
special în peisajul istoric din zona de legatură dintre Castelul Peleș și Vulpărie.
Cel mai vizitat punct de atractie istorica a Romaniei, Castelul Peles din Sinaia, va avea un
motiv in plus pentru a fi vizitat de turisti cu cele 3 zone de interes: alei dedicate plimbarilor si
drumetiilor, poteci pietruite pentru trasee de Mountain Bike, locuri de popas si belvedere cu o
perspectiva frumoasa asupra castelului Peles, Pelisor, zonei Foisor, Orasului Sinaia si pana la
crestele Muntilor Bucegi.
Se vor pune in valoare peste 7 km de alei si drumuri pietruite pentru a le prezenta in toata
splendoarea lor turistior si iubitorilor de istorie. Se vor face interventii de specialitate pe traseele
care incep de la Vila cu Restaurant Cutitul de Argint, trecand peste drum de Hotelul de Bastion,
pentru ca apoi sa continue catre Castelul Peles, Pelisor cu gradinile lor, avand ca popas
Complexul Vulparie, iar in final se ajunge la Stana Regala, intr-o zona inalta a Parcului Natural
Bucegi de o rara biodiversitate si cu o perspectiva asupra intregii vai a raului Prahova.

Capitolul 1 Prezentarea destinatiei

1.1 Prezentare generala

În inima României, turiştii pot admira un obiectiv care pare desprins din basme. Este vorba
despre Castelul Peleş, care atrage ca un magnet drumeţi din toate colţurile lumii, fermecaţi de
frumuseţea acestuia. Castelul Peleş se găseşte în staţiunea montană Sinaia şi reprezintă reşedinţa
de vară a regelui Carol I.

În urmă cu doi ani( 2018), jurnaliştii străini au inclus Castelul Peleş, alături de Castelul
Corvinilor din Hunedoara, pe lista celor mai spectaculoase astfel de edificii din Europa.
Castelul Peleş este şi unul dintre cele mai importante atracţii turistice de pe Valea Prahovei,
care se găseşte într-un loc montan spectaculos, în care turiştii pot să respire un aer curat de
munte.

În curtea castelului, turiştii sunt invitaţi să admire şi Castelul Pelişor sau Palatul Foişor.

Complexul Peles - ansamblul arhitectural (Castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de

garda si Economatul) construit de regele Carol I pe malul stang al paraului Peles intr-un loc
deosebit de pitoresc reprezinta unul din obiectivele cele mai cautate de pe Valea Prahovei.

Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a regilor României, a fost construit intre anii 1875-
1883, la dorința regelui Carol I al României (1866 - 1914), care face o primă vizită în Sinaia şi,
fermecat de aceste locuri splendide, de hotărăşte să ridice un castel aici. Aşezarea Castelului
Peleş pe Valea Prahovei nu este una deloc întâmplătoare. Asta pentru că în trecut, la Predeal, era
graniţa României cu Austro-Ungaria. Dupa moartea acestuia regelui Carol I (1914), Castelul
Peles devine muzeu.

Castelul Peleș poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din România, având
caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante
monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.
Pelisor - este amplasat la cateva sute de metri de castelul Peles, a fost construit intre 1899-1903,
stilul Renasterii Germane. A fost inaugurat la 24 mai 1903, fiind construit dupa planurile
arhitectului Liman ce acolaborat permanent cu Regele Carol I. Pelisorul, dupa dorinta lui Carol,
trebuia sa fie mai mult un chalet elvetian si nici de cum un castel. Pentru ca asa cum spunea el, nu
puteau fi doua castele regesti.
Corpul de garda - a fost construit in acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre anii 1908-
1909 in stilul Renasterii germane.
Economat - a fost construit initial ca o casa modesta; a fost refacut ulterior - Stilul de Burg
german; actualmente este hotel.
Foisor - (casa de vanatoare) a fost construit o data cu castelul; dupa un incendiu devastator
(1931), a fost refacut la ordinul lui Carol al II-lea.
Atat la sfarsitul secolului al XIX-lea cat si acum, Castelul Peles este considerat unul
dintre cele mai frumoase din Europa, si primul electrificat in intregime de pe continent. Uzina
electrica proprie era amplasata pe malul paraului Peles. De altfel, cladirea mai era dotata inca de
atunci cu lift interior, aspirator si incalzire centrala. Castelul are 170 de incaperi, din care doar 10
sunt accesibile turistilor si adaposteste mai multe colectii valoroase de picturi, sculpturi, armuri,
covoare, mobila, tapiserii, statuete, obiecte de ceramica, elemente de vesela din aur, argint si
portelan, vitralii.
Holul de la intrare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri
si stauiete. Plafonul mobil din sticla, actionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem
manual, era un element de surpriza pentru vizitatorii regelui, care puteau sa admire seninul
cerului in noptile de vara. Camerele din circuitul turistic poarta denumiri sugestive cum ar fi: Sala
Maura, Salonul Florentin, Sala Coloanelor, Sala de Concerte si Sala Armelor.
Biblioteca regala ii atrage in special pe cei pasionati de carti rare, avand coperti din piele
si gravate cu litere de aur. Chiar si pentru cei mai putin familiarizati cu universul cartilor, exista
un punct de atractie: usa secreta, o cale de acces in spatele unui raft cu carti, prin care regele se
putea refugia in diverse incaperi ale Castelului.
Salile de arme, amenajate in perioada anilor 1903 - 1906, adapostesc peste 4000 de piese
europene si orientale din secolele XIV - XVII. Cele mai pretioase sunt considerate armurile
germane din secolele XVI - XVII si o armura completa pentru cal si cavaler, unica in Romania.
Sala de muzica a devenit salon de serate muzicale la dorinta reginei Elisabeta. Mobilierul
de aici a fost primit in dar de la maharajahul de Kapurtala.
Sala Florentina, denumita si Marele Salon, impresioneaza prin plafonul sculptat in lemn
de tei, aurit, cele doua mari candelabre, si decoratiunile in stilul neorenasterii italiene.
Sala Maura este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, avand elemente hispano-
maure, cu o fantana din marmura de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo.
Sala de teatru are 60 de locuri si loja regala, fiind decorata in stilul Ludovic al XIV-lea.
La etajul I se afla Sala de Concerte, amenajata in 1906, in care se gasesc un clavecin executat la
Anvers in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi.
Apartamentul Imperial a fost amenajat tot in 1906 cu ocazia vizitei imparatului Austro-
Ungariei, Franz Josef, invitat la jubileul de 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Alte sali care descopera turistilor nebanuite suprize, sunt Sala de Consilii, care seamana
cu una dintre salile Primariei din Lucerna-Elvetia; Cabinetul de lucru unde se afla un birou
impunator si un pupitru pentru audiente; Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare
valoare, este situata la etajul 1 si are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea; Salonul
turcesc care adaposteste o colectie de vase turcesti si persane in alama; Dormitorul care este
luminat de un candelabru din cristal de Boemia.
Vitraliile Castelului Peles au fost cumparate si montate inter 1883 si 1914, cele mai multe fiind
aduse din Elvetia si Germania, pise datand din secolele XV si XVII.
De asemenea, Castelul are sapte terase decorate cu statui din piatra, fantani si vase ornamentale
din marmura de Carrara.

Importanta castelului este data si de masurile de securitate existente: paza militara,

supraveghetori si camere video.
In 2007, in luna martie, guvernul roman a restituit Casei Regale, Castelele Peles si Pelisor,
impreuna cu terenurile aferente. Apoi, potrivit unui memorandum semnat de reprezentantii Casei
Regale si ai guvernului, Pelesul si Palatului Foisor au ramas “in perpetuitate”, ca muzeu,
statului roman.

1.2. Motivatii de alegere a destinatiei

Am ales acest obiectiv, deoarece il consider de referinta pentru istoria si cultura

romaneasca. Consider ca prin promovare, Castelul Peles ar deveni mult mai atractiv pentru
turisti. In prezent, acesta nu este un obiectiv care prin simpla sa existenta sa atraga turisti.
Majoritatea vizitatorilor straini ai acestuia il considera un obiectiv secundar, in sensul ca nu vin in
Romania special pentru Castelul Peles, fiind pentru ei doar un alt obiectiv.
Prin prezentarea de la subcapitolul anterior, am incercat sa evidentiez potentialul istoric
al Castelului si voi incerca sa tratez subiectul intr-un mod nou.

Capitolul 2. Analiza pietei

2.1. Identificarea pietei

Momentan, Castelul Peles este vizitat anual de peste 400.000 de turisti. Acestia formeaza
piata internationala, piata cu abordare globala, formata din toate categoriile de turisti.
De luat in considerare, ca Pelesul nu reprezinta un loc care sa aiba turisti fideli,
majoritatea multumindu-se cu o singura vizita, sau sa viziteze castelul o data la cativa ani.
Cererea este influentata puternic si de sezonalitate. Astfel, in perioadele de vara si iarna
numarul vizitatorilor creste. Speram , ca cererea venita din partea segmentului vizat de noi sa nu
fie atat de expusa sezonalitatii.
Prin produsul pe care dorim sa il propunem oferim perspective de dezvoltare la nivelul
intregii tari. Astfel, informatia poate deveni un produs turistic si pentru alte obiective din tara
(cetatea Sucevei, Castelul Bran etc) si de asemenea, pe baza acestui produs principal putem crea
produse adiacente..
In momentul de fata putem spune ca in Romania nu exista concurenta, nicaieri nemaifiind
prezentata informatia ca si produs turistic.

2.2. Segmentarea pietei

Majoritatea vizitatorilor Castelului Peles au ca principala motivatie agremetul. Foarte

putini dintre turisti vin exclusiv pentru partea culturala. In ceea ce priveste varsta acestora, putem
spune ca esre intre 20 si 55 de ani, adica o paleta foarte larga de vizitatori.
Abordarea globala a obiectivului a dus ca turistii sa provina din aproape toate mediile
sociale. Din punct de vedere al veniturilor, acestia intra in categoria celor cu venituri medii, cei
cu venituri ridicate preferand destinatii exotice si in special din afara tarii. Din pacate in Romania
exista trendul turismului extern, iar cei ce isi permit acest lucru, prefera strainatatea in defavoarea
unui castel nepromovat si a carui vizitare nu ofera acelasi prestigiu.
Exista si un mic segment care viziteaza castelul in scopuri de cercetare.

2.3. Piata tinta

Prin produsul pe care il vom prezenta, dorim sa ne adresam acelui segment de

intelectuali care sa vada castelul ca un izvor de informatii. Acesta este format din intelectuali
straini cu venituri peste medie, cu varsta de peste 30 ani si a caror motivatie este cercetarea.

2.4. Factori care influenteaza comportamentul consumatorului

Turistul inclus in segmentul principal de piata este influentat de numerosi factori, cum ar
fi pretul, distanta, prestigiul oferit de obiectiv, promovarea acestuia dar si opiniile formatorilor de
opinie. Inclusiv acesti turisti din clasa media sunt foarte influentati de ceea ce este la moda, de
ceea ce cred ca ar considera altii ca interesant de mers in concediu. Pentru un muncitor necalificat
spre exemplu, vizitarea castelului ii poate implini nevoia de prestigiu. Pentru acesta, vizitarea
Pelesului poate fi un motiv de mandrie.
Segmentul caruia ne adresam noi este insa influentat de cu totul alti factori. Pentru acest
tip de turist, prezenta unor obiecte rare de tip istoric la castel poate fi un factor de atractie.
Diverse descoperiri in alte regiuni ale lumii il poate determina sa aleaga alta destinatie.
 Turistul inclus in segmentul nostru nu va considera o realizare majora vizitarea acestui
castel, un istoric vizitand multe astfel de obiective. Pretul nu este un factor decizional in cazul
acestor turisti. O mare importanta o are insa ambianta din zona castelului. Un om venit pentru
cercetare nu va reusi sa isi atinga obiectivele vizitei cu inca 100 de turisti in jur, cu atat mai putin
daca ii va fi limitat accesul la unele zone ca si unui turist clasic.
Pentru a fi atrasi de castel, istoricii, cu precadere cei straini trebuie sa constientizeze
importanta istorica a castelului si a informatiilor pe care le poate regasi aici.

Capitolul 3. Produsul turistic

3.1. Descriere detaliata

Produsul pe care il tratam este poate cel mai complex posibil, si anume : informatia.
Castelul, asa cum am evidentiat in mod voluntar la prezentarea destinatiei, detine numeroase
obiecte istorice si de arta. Acestea reprezinta pentru istorici sau critici de arta spre exemplu, un
nesecat izvor de informatie.
Obiectele si castelul in sine ofera informatii pretioase in ceea ce priveste cultura si
civilizatia romaneasca din secolul 19. Elementele arhitecturale si decorative pot ajuta la
conturarea mai exacta a imaginii secolului 19 si regalitatii romanesti.
Tot Pelesul adaposteste si 4000 de arme atat europene cat si orientale. Aceste piese,
impreuna cu multe altele, o parte prezentate in subcapitolul 1.1, sunt reale atractii pentru istorici.
Nu putem sa ignoram si colectia de carte a castelului, bun magnet pentru pasionatii de
carte rara.
Toate elementele prezentate mai sus reprezinta produsul nostru turistic. Pentru a beneficia
de aceasta comoara este necesar sa cream programe de vizitare si studiere a acestora. In mod
normal, analizarea acestor piese se poate face doar prin metode greoaie ce necesita numeroase
aprobari.
Noi propunem ca doritorii sa poata studia colectile de aici intr-un mod mult mai usor.
Perioadele primava si toamna sunt ideale pentru acest lucru. Numarul redus de turisti clasici din
aceste luni creaza mediul propice studiului.
Istoricii, criticii de arta, expertii in carte, ar trebui sa beneficieze de program special. In
acest sens acestia ar trebui sa poata cumpara permisiunea de a studia exponatele direct de la
reprezentantii Castelului Peles. O varianta a produsului nostru, ca sa ne facem intelesi, ar fi  :
15 zile de acces pentru studiu la toate armele din patrimoniul castelului, sub supravegherea
unui istoric sau restaurator al Pelesului. Rolul acestuia nu ar fi numai sa vegheze la pastrarea
exponatelor in stare intacta, dar si ghidarea turistului in obtinerea informatiilor dorite (spre
exemplu originea unor exponate).
O alta varianta este permiterea grupurilor de studiu. Studenti, masteranzi, tineri
cercetatori ar putea veni la Peles pentru a intelege mai bine diverse aspecte ale regalitatii
romanesti spre exemplu. In prezent astfel de grupuri nu beneficiaza de un grad mai ridicat de
acces fata de ceilalti turisti.

3.2. Atributele produsului si analiza pe componente

Produsul nostru este atipic, si din acest motiv nu vom regasi elementele clasice ale unui
produs turistic. Servicii de gen cazare, masa, transport raman in grija turistului.
Principalul atribut al produsului nostru este dat de unicitatea pieselor puse la dispozitie.
Componentele produsului sunt din nou diferite fata de ale unui produs turistic obisnuit..
O componenta ar fi accesul la exponate. Dimensiunea acesteia depinde de natura
exponatelor la care se doreste accesul dar si durata pentru care se opteaza. Aici poate fi inclusa si
permisiunea unor teste cu substante chimice (verificare vechime, zona de provenienta, materialul
din care este compus), desi in acest caz e clar ca testele pot fi facute doar pe anumite exponate si
doar in anumite conditii.
O alta componenta este data de asistenta ghidului/restauratorului. Acesta asigura turistului
accesul rapid la informatii generale despre exponate dar si despre eventualele legaturi intre
acestea. Tot ghidul ar fi responsabil si de punerea la dispozitia turistului a exponatelor ce il
intereseaza, acestea aflandu-se uneori departe de vederea publicului larg.
Consideram componenta secundara si ambianta in care se poate studia. Aceasta asigura
succesul cercetarilor. Faptul ca turistul poate fi invitat sa isi desfasoare cercetarile in anumite
perioade, sau in anumite locuri a castelului in functie de perioada si de numarul de turisti este un
avantaj major, iar reprezentantii castelului trebuie sa faca un efort in vederea asigurarii de conditii
optime.
Degeaba asiguram accesul la exponate daca in camera alaturata 50 de turisti discuta
depsre castel si asculta informatiile oferite cu privire la castel.
Capitolul 4. Politica de pret
4.1. Factori care influenteaza pretul

Daca in mod normal pretul unui produs turistic este influentat de elasticitatea cererii in
functie de acesta, de etapa de viata a produsului, de sezonalitate, de calitatea serviciilor
componente, de diversitatea serviciilor componente, de pretul de achizitie, concurenta si nu in
ultimul rand de exclusivitatea si unicitatea produsului, ei bine, pretul produsului nostru este
influentat de alti factori.
Pretul este influentat in special de durata pentru care se cumpara dreptul de cercetare a
exponatelor, de tipul acestora si nu in ultimul rand de tipul de cercetare realizata (cu substante
chimice).
De asemenea, la stabilirea pretului trebuie sa se ia in calcul si cat de dificila este
asigurarea unui climat propice cercetarii. Astfel, in plin sezon de vara, cu multi vizitatori
obisnuiti, va fi greu sa se asigure climatul necesar si implicit mai scump.

4.2. Strategia de pret

Consideram ca pentru inceput ar trebui utilizata strategia de pret leader. Spre exemplu
promovam un exponat de interes mediu la un pret care sa acopere doar strictul necesar (in cazul
nostru cheltuielile facute ca exponatul sa isi pastreze valoarea si integritatea in timpul si dupa
realizarea cercetarii, dar si salarul celui ce va supraveghea activitatea turistului), urmand ca in
momentul venirii turistului acesta sa observe exponatele de interes ridicat.
In mod natural, acesta va dori sa le studieze si pe acelea, iar in acest caz vom utiliza un
pret mai ridicat.
Aceasta strategie este ideala la inceputul vietii produsului, cand e necesar sa atragem cat mai
multi turisti sa incerce serviciile pe care le oferim.
La un alt stadiu, spre exemplu in momentul in care interesul cercetatorilor creste, vom
putea schimba strategia de pret.

4.3. Nivelul pretului

Tariful incasat trebuie sa acopere cheltuielile cu mentinerea integritatii exponatelor.

Totusi nu putem cere un pret ridicat de la lansarea produsului. In comparatie cu produse
asemanatoare din lume, produsul nostru trebuie sa se afle la un nivel mediu, altfel riscand sa fim
perceputi ca neavand nimic interesant de oferit.
Desi nu putem lucra cu un tarif prea scazut, pretul nu poate fi nici unui ridicat pentru
aceasta categorie. Am risca in acest caz ca cei interesati sa aleaga alte zone cu caracteristic
istorice asemanatoare care ofera aceeasi posibilitate la un prêt mai redus.
In ciuda faptului ca cererea este putin elastica la acest factor, nu trebuie s ail ignoram mai
ales in prima parte de viata a produsului nostru. Din aceste considerente recomandam utilizarea
unui pret mediu, desi in cazul unui produs atat de pretentios si exclusivist, pretul se stabileste prin
negociere, direct cu turistul.

Capitolul 5. Politica de promovare

5.1. Reclama/marketing direct

Pentru a atrage tipul de turisti vizati este necesar sa ne adresam acestora pe canale
specifice mediului stiintific. Un spot publicitar la ora de maxima audienta pe MTV sigur nu va
avea efectul scontat.
Lansarea produsului si promovarea acestuia se poate face doar prin canalele specifice
segmentului. Astfel, recomandam anunturile din ziarele si revistele de specialitate.
O ideea ar fi reclama pe coperta unei carti publicate in domeniu. Desi in mod curent
marketingul direct este cel mai important pentru promovarea produsului, in acest caz, mai
importante sunt relatiile publice. Despre acestea vom vorbi la momentul potrivit, dar trebuie sa
intelegem ca pentru acest tip de produs canalele directe sunt mai putine.
Important este sa nu ne limitam din punct de vedere geografic. Asta inseamna ca produsul
nostru trebuie promovat in toate colturile lumii.
Pe langa ziarele si revistele de specialitate de circulatie nationala si internationala,
canalele TV cu specific documentar, recomandam utilizarea internetului ca mijloc de promovare.
Anunturile de pe site-urile cu tema stiintifica vor avea cel mai mare impact datorita
faptului ca vor fi accesabile din orice colt al lumii.
De asemenea vom pomova Castelul Peles prin intermediul social media care se află pe o
pantă ascendentă în calitatea sa de instrument de marketing utilizat de companiile de turism.
Acest lucru se datorează faptului că platformele online oferă acces la un număr nelimitat de
utilizatori, folosind resurse financiare limitate. Astfel spus, activităţile de promovare pot ajunge
la un număr infinit de persoane, costurile pentru acest lucru fiind mai reduse decât în cazul unei
strategii de marketing tradiţională.

În ultimii zece ani, Social Media Marketing în turism deschide noi oportunități de marketing,
cercetare de piață și comunicare către vizitatori din întreaga lume. Social Media joacă un rol tot
mai important în turismul natural, turismul urban, turismul sportiv, precum și în turismul cultural.
Oaspeții și vizitatorii au devenit "ambasadori" ai destinațiilor pe care aceștia le vizitează,
împărtășind impresiile lor cu adepții și prietenii lor prin "lumea socială a mass-mediei". Părțile
interesate trebuie să obțină tot mai multă atenție atunci când doresc să comunice beneficiile și
virtuțile destinațiilor lor turistice (culturale) respective.

5.2. Promovarea vanzarilor

Fiind vorba de un produs exclusivist, posibilitatile de a utiliza tehnici promotionale

clasice sunt reduse. Putem totusi sa oferim pachete cu reducere turistilor interesati de mai multe
categorii de exponate, sau spre exemplu universitatilor care trimit grupuri de studenti pentru
cercetare.
O ideea ar fi acordarea de beneficii universitatilor daca trimit in mod constant studenti
pentru cercetare. In afara de reducerea de pret, putem acorda acesteia posibilitatea de a utiliza
unul dintre saloanele bine conservate (cu risc scazut de deteriorare) pentru a organiza un
simpozion. Aportul castelului ar fi in acest caz doar oferirea salii.

5.3. Relatii publice

In cazul produsului nostru, este cea mai importanta forma de promovare. Trimiterea de
comunicate cu privire la produsul nostru catre universitatile si centrele de cercetare ale lumii este
poate cea mai potrivita forma de promovare.
O alta varianta este participarea la targuri din domeniu pentru prezentarea in amanunt a
categoriilor de exponante puse la dispozitie. Cea mai importanta caracteristica a relatiilor publice
este informarea potentialilor clienti cat mai prompt si corect. Acestia trebuie sa fie mereu la
curent cu noutatile aduse sau cu stadiul de restaurare a diferitelor lucrari.
Comunicarea trebuie sa fie personalizata in functie de categoria de exponate de care
turistul ar putea fi interesat.
Utila ar fi si o brosura care sa contina informatiile idespre castel si carcateristicile sale.
Exista posibilitatea sa atragem turisti care nu aveau nici cea mai mica intentie sa viziteze Pelesul.
ANEXA – Analiza SWOT

Puncte tari
 diversitatea exponatelor
 starea buna a exponatelor
 importanta istorica a Castelului
 amplasarea Castelului
 lipsa concurentei la nivel national

Puncte slabe
 concurenta puternica la nivel international
 cost ridicat de mentinere a integritatii exponatelor
 nu poate fi satisfacuta o cerere prea mare in acelasi timp

Oportunitati
 evidentierea castelului in presa internationala odata cu retrocedarea acestuia
 interes ridicat pentru cultura est-europeana
 apartenenta la Uniunea Europeana

Temeri
 impedimente legislative
 afectarea unor exponate
Bibliografie

- Economia turismului-teorie si practica – Puiu Nistoreanu

- www.peles.ro
- www.romanianmonasteries.org/ro/romania/castelul-peles