Metodologie SILV 1 2 3 4

Metodologia
privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură
CUPRINS
Pagina
1. Cadrul general ........................................................... 3

1.1. Obiectivele cercetărilor statistice ...................... 3
1.2. Cadrul legal ...................................................... 4
1.3. Concepte şi definiţii de bază ............................. 5
2. Descrierea cercetărilor statistice ............................. 16

2.1. Sfera de cuprindere .......................................... 16
2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele
cercetărilor statistice ........................................ 17
2.3. Clasificări şi nomenclatoare utilizate ................ 20
3. Nomenclatorul unităţilor cercetărilor statistice ...... 20
4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor ........... 21

4.1. Metoda de înregistrare ...................................... 21
4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrare ............. 21
4.3. Personalul cercetării statistice .......................... 21
4.4. Prelucrarea datelor............................................ 22
5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetărilor

statistice ...................................................................... 22
5.1. Principalii indicatori rezultaţi .............................. 22
5.2. Forme de prezentare a rezultatelor ................... 22
6. Limitări ......................................................................... 23
7. Anexe - SILV. 1
- SILV. 2
- SILV. 3
- SILV. 4
2
Metodologia
Metodologia
- Fondul forestier naţional

- Cifra de afaceri a unităţii silvice
- Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri
- Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul
forestier, terenuri degradate şi alte terenuri din afara
fondului forestier
1. Cadrul general
1.1. Obiectivele cercetărilor statistice
Indicatorii statistici forestieri cuprinşi în cercetările statistice din silvicultură,

sub raportul conţinutului reflectă particularităţile sistemului românesc de gestionare a
resurselor forestiere, având ca scop alinierea şi armonizarea lor cu cei cuprinşi în
sistemul statistic al Uniunii Europene cu scopul gospodăririi durabile şi unitare, în
conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a
fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietate privată, în vederea
creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi la asigurarea
nevoilor economiei naţionale cu lemn, cu alte produse ale pădurii şi cu servicii
specifice silvice.
Obiectivele principale ale cercetărilor statistice din silvicultură constau în

obţinerea de date statistice referitoare la:
suprafaţa şi structura fondului forestier şi inventarierea principalelor categorii

de vegetaţie forestieră;
cantitatea şi valoarea produselor cu specific forestier (lemn şi produse
nelemnoase);
intensitatea recoltării lemnului din păduri;
acţiunile legate de regenerarea pădurilor existente şi cele vizând creşterea
suprafeţei pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră.
3
Metodologia
1.2. Cadrul legal
La proiectarea sistemului de indicatori statistici pentru silvicultură au fost

analizate şi luate în considerare următoarele reglementări specifice:
- Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicată cu modificările şi

completările ulterioare;
- Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată cu modificările şi
completările ulterioare;
- Legea nr. 46/2008 privind adoptarea Codului silvic;
- Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra urilor
agricole şi forestiere, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie;
- Hotărârea Guvernului nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale
a Pădurilor;
- Hotărârea Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de
vânzare a masei lemnoase de către deţinătorii de fond forestier proprietate publică,
către agenţii economici;
- Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului
privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire
a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 71/2002 pentru încheierea de
către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare – cumpărare pe termen
lung privind masa lemnoasă, cu modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 333 din 21 aprilie 2005 pentru reorganizarea
direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare în inspectorate teritoriale de regim
silvic şi de vânătoare;
- Hotărârile Guvernului pentru aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă
care poate fi recoltată anual;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.139 / 05.10.2005 cu privire la
pădurilor din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată s-a ţinut seama de Regulamentul Parlamentului European şi al

Consiliului nr. 2152/2003 privind Monitorizarea pădurilor şi a interacţiunilor de mediu
din comunitate (FOREST FOCUS).
4
Metodologia
1.3. Concepte şi definiţii de bază

Definiţiile prezentate în acest capitol vizează clarificarea conceptelor utilizate
în cadrul cercetărilor statistice, în scopul facilitării completării chestionarelor de către
repondenţi.
Cercetarea statistică SILV 1 - FONDUL FORESTIER NAŢIONAL
Fondul forestier – reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor

destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau
administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie
forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie
1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, indiferent de natura dreptului
de proprietate.
Fondul forestier naţional este, după caz, proprietate publică sau privată şi
constituie bun de interes naţional.
Fondul forestier naţional este supus regimului silvic care constituie un sistem
unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura,
exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul asigurării gestionării
durabile.
Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond forestier naţional se
exercită de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Inspectoratele
Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare, Regia Naţională a Pădurilor.
Suprafaţa pădurilor – reprezintă totalitatea terenurilor cu o suprafaţă de cel

puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m
la maturitate în condiţii normale de vegetaţie şi include potrivit noului cod silvic:
pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum şi
cele incluse ulterior în acestea, în condiţiile legii; perdelele forestiere de protecţie;
jnepenişurile; păşiunile împădurite cu consistenţă mai mare sau egală cu 0,4,
calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră.
În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două
grupe funcţionale:
- Grupa I-a – cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a
solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri de
ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi pădurile din ariile naturale
protejate de interes naţional;
- Grupa a II-a – cuprinde pădurile cu funcţii de producţie şi protecţie, în
care se urmãresc realizarea masei lemnoase de calitate superioară şi a altor produse
ale pãdurii, precum şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu.
Pădurile pot fi constituite din:
- Specii de răşinoase – specii de arbori care secretă răşină şi păstrează
frunzele în timpul iernii (molid, brad, duglas, pin, etc).
5
Metodologia
- Specii de foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul

iernii (fag, stejar, salcâm, paltin, frasin, tei, salcie , plop, etc.).
După modul de regenerare pădurea poate fi:
- Codru – regenerare din sămânţă − pădure regenerată pe cale naturală
(însămânţare naturală) sau artificială (plantaţii, semănături sau butăşiri).
- Crâng – regenerare vegetativă − pădure regenerată natural din lăstari de
cioată sau de rădăcină.
Alte terenuri din cadrul fondului forestier – cuprind suprafeţe de terenuri

neîmpădurite şi care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administrare forestieră.
- Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică – cuprind:
- pepiniere silvice – suprafaţe de teren destinate şi amenajate să
producă puieţii necesari lucrărilor de împăduriri;
- solarii;
- plantaje – culturi forestiere constituite din arbori proveniţi din
mai multe clone sau familii, identificate, în proporţii deinite,
izolate faţă de surse de polen străin şi care sunt special îngrijite
astfel încât să producă în mod frecvent recolte abundente de
seminţe, uşor de recoltat.
- culturi de plante-mamă.
- Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică – cuprind:
- culturile de răchită;
- pomi de Crăciun;
- arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi.
- Terenuri care servesc nevoilor de administraţie silvică – cuprind:
- terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de
furaje;
- terenuri date în folosinţă temporară personalului.
- Terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora – cuprind:
- sedii administrative;
- cabane;
- fazanerii;
- păstrăvării;
- crescătorii de animale de interes vânătoresc;
- drumuri şi căi forestiere de transport;
- spaţii industriale;
- alte dotări tehnice specifice sectorului forestier.
- Terenuri în clasa de regenerare, din care:
- terenuri destinate împăduririi – terenuri degradate (terenuri
care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori
antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă,
dar pot fi ameliorate prin împădurire), terenuri neîmpădurite şi
terenurile pe care s-au realizat tăieri rase, stabilite în
condiţiile legii a fi împădurite;
- parchetele tăiate, regenerate parţial (până la 40% din suprafaţa
unităţii amenajistice);
6
Metodologia
- plantaţiile calamitate în procent de peste 60%, destinate a fi

împădurite.
- Terenuri ocupate cu iazuri, albiile pâraielor
- Terenuri neproductive incluse în amenajamentele silvice − cuprind
terenuri în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă condiţii staţionale
care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere, respectiv
suprafeţe ocupate cu:
- stâncării, abrupturi;
- bolovănişuri, pietrişuri;
- nisipuri (zburătoare, marine);
- râpe, ravene;
- sărături cu cruste;
- mocirle – smârcuri;
- gropi de împrumut şi depuneri sterile.
- Suprafeţe în categoria - Ocupaţii şi litigii

- Ocupaţii – reprezintă terenuri forestiere deţinute de diverse
persoane fizice şi juridice fără titlu de proprietate.
- Litigii – reprezintă terenuri forestiere deţinute de persoane
fizice şi juridice fără titlu de proprietate, dar pentru care există
acţiuni de revendicare în justiţie sau pe cale administrativă.
- Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi nereprimite
Identificarea terenurilor ce constituie fondul forestier naţional se face pe baza

amenajamentelor silvice.
Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin
amenajamente silvice.
Metodele de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în
concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului
de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor codului silvic.
Pentru toate pădurile supuse regimului silvic se elaborează amenajamente
silvice.
Amenajament silvic – reprezintă documentul de bază în gestionarea
pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic.
Amenajamentul silvic furnizează datele necesare pentru:

- condiţiile de climă, relief şi poziţia geografică în care vegetează pădurile;
- structura pădurilor pe specii, clase de vârstă şi funcţii economice;
- suprafaţa şi volumul arboreturilor;
- mărimea şi natura altor terenuri din cadrul fondului forestier;
- reglementări privind executarea tăierilor, regenerarea pădurilor şi recoltarea
produselor pădurii;
- construcţiile, instalaţiile şi celelalte obiective necesare dezvoltării fondului
forestier.
7
Metodologia
Cercetarea statistică SILV 2 – CIFRA DE AFACERI A UNITĂŢII SILVICE
Cifra de afaceri a unităţii silvice – reprezintă veniturile realizate din

valorificarea produselor specifice fondului forestier, din serviciile de specialitate
silvică (fără TVA) pe care le desfăşoară în cadrul structurilor silvice, precum şi din
cesionări, autorizaţii, tarife.
Produse valorificate – cuprind: masa lemnoasă, puieţi forestieri şi

ornamentali din pepiniere silvice, alte produse lemnoase, seminţe forestiere, fructe
de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, alte produse nelemnoase,
produse vânătoreşti, produse piscicole, produse apicole (miere de albine) vândute şi
alte valorificări.
Masa lemnoasă – reprezintă totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi,

întregi sau părţi din aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi
mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră, precum şi diverse produse sub
formă de semifabricate şi cuprinde masa lemnoasă pe picior, masa lemnoasă
fasonată, cherestele şi alte semifabricate.
Volumul de masă lemnoasă vândut se exprimă în mii metri cubi şi reprezintă
volumul efectiv aferent valorii de vânzare (fără coaja lemnului de lucru în cazul masei
lemnoase pe picior şi fasonate). Masa lemnoasă vândută în alte unităţi de măsură se
transformă în mii metri cubi cu ajutorul coeficienţilor de echivalenţă.
Puieţii forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice – cuprind puieţii

forestieri şi ornamentali vânduţi la diverşi beneficiari interni sau la export.
Alte produse lemnoase vândute – cuprind arbori şi arbuşti ornamentali,

pomi de Crăciun şi răchită.
Seminţe forestiere – reprezintă cantităţile de seminţe forestiere vândute, la

intern sau la export.
Fructe de pădure - reprezintă cantitatea de fructe de pădure vândute, la

Ciuperci comestibile din flora spontană - reprezintă cantitatea de ciuperci

comestibile din flora spontană, vândute la intern sau la export.
Alte produse nelemnoase de natură vegetală ale pădurii care se recoltează

din fondul forestier fără întreruperea şi stânjenirea procesului de dezvoltare biologică
a vegetaţiei forestiere şi se referă: la plante medicinale şi aromatice, sucuri
răcoritoare, răşină, vândute la intern sau la export.
8
Metodologia
Produse vânătoreşti – cuprind carnea şi blănurile vânatului împuşcat, vânatul

viu prins, fazanii produşi în fazanerii, coarne (de cerb, de căprior, etc) vândute la
Produse piscicole – cuprind păstrăvii de consum (din apele de munte şi din

păstrăvării), alte specii de peşte de consum (din ape interioare şi iazuri amenajate),
puieţii, icrele (de consum, embrionate), vândute la intern sau la export, arenzile
pentru fondurile piscicole, tarifele şi autorizaţiile de pescuit.
Produse apicole (mierea de albine) – cuprind mierea de albine vândută la

Alte valorificări – cuprind veniturile provenite din:

- comercializarea mangalui de bocşă;
- despăgubiri din nerespectarea regulilor silvice de exploatare a pădurilor
(încasări efective);
- despăgubiri pentru folosirea temporară a terenurilor;
- confiscări de material lemnos din fondul forestier (proprietate publică,
proprietate privată) la valoarea încasată, exclusiv „premii” potrivit legislaţiei
în vigoare;
- încasări din activitatea hipică;
- produse agricole destinate livrării la diverşi beneficiari;
- hrană granulată.
Prestări servicii silvice – cuprind venituri realizate din servicii de pază şi din
alte servicii.
Cifra de afaceri a unităţii silvice se determină pe baza cantităţilor şi valorilor

(fără TVA) înscrise în facturile fiscale, chitanţele fiscale, bonurile de vânzare, emise
de structurile silvice, date care sunt înregistrate în evidenţele contabile ale unităţilor
silvice.
Cercetarea statistică SILV 3 - MASA LEMNOASĂ RECOLTATĂ ŞI

SUPRAFAŢA PARCURSĂ CU TĂIERI
Masa lemnoasă recoltată – reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe

picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea
statistică, exploatat pînă la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie
masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior sau doborâtă şi
nescoasă din parchete până la sfârşitul anului, conform prevederilor art. 47 din
Legea nr. 26/1996, cu modificările ulterioare - Codul silvic.
9
Metodologia
În funcţie de destinaţia şi modul de exploatare, volumul de masă lemnoasă

recoltat se preia din: actele de punere în valoare, din actele de control a exploatării şi
de reprimire a parchetelor, din actele de constatare la expirarea termenului de
exploatare, din inventare şi evidenţe gestionare, etc.
Masa lemnoasă pentru agenţii economici – reprezintă volumul de masă

lemnoasă pe picior, recoltat din partizile destinate agenţilor economici, conform
reglementărilor legale, indiferent de modul de exploatare şi de beneficiarii finali ai
lemnului respectiv.
Partizile destinate agenţilor economici sunt acelea care au fost stabilite
conform reglementărilor legale şi care au parcurs regimul de valorificare către agenţii
ecomomici, stabilit prin regulamentele în vigoare (licitaţii, negocieri).
Masa lemnoasă pe picior din partizile destinate agenţilor economici, care a
rămas neadjudecată la licitaţii şi negocieri şi care a fost exploatată în regia proprie a
furnizorului sau cu prestatori de servicii, se raportează integral la masă lemnoasă
pentru agenţii economici, indiferent de modul de valorificare a sortimentelor
lemnoase obţinute prin exploatare şi de beneficiarii acestora.
La masa lemnoasă pentru agenţii economici se include integral şi masa
lemnoasă pe picior recoltată din partizile destinate nevoilor proprii ale Regiei
Naţionale a Pădurilor Romsilva, din cele destinate agenţilor economici care
construiesc în contrapartidă drumuri forestiere, precum şi din cele destinate altor
agenţi economici, conform reglementărilor legale.
Masa lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei – reprezintă volumul de

masă lemnoasă pe picior, recoltat din partizile destinate pentru aprovizionarea
populaţiei, conform reglementărilor legale, indiferent de modul de exploatare.
Masa lemnoasă pe picior recoltată dintr-o partidă se raportează în mod unitar,
conform destinaţiei respective (masă lemnoasă pentru agenţii economici sau masă
lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei), indiferent de modul de valorificare şi de
destinaţia finală a sortimentelor lemnoase obţinute prin exploatarea partizilor
respective.
Masa lemnoasă este recoltată din:

Păduri proprietate publică a statului – pădurile aflate în proprietatea publică
a statului, administrate de instituţiile şi unităţile prevăzute de lege ( Regia Naţională a
Pădurilor Romsilva, Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat S.A., etc.)
Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale – păduri

aflate în proprietatea publică a comunelor, oraşelor sau municipiilor, conform
prevederilor legale.
Păduri proprietate privată – păduri aflate în proprietatea privată a

persoanelor fizice sau juridice, conform prevederilor legale.
Vegetaţie forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier

naţional – categoriile de vegetaţie forestieră din afara pădurilor, aflate în proprietate
publică sau privată, prevăzute în Codul Silvic.
10
Metodologia
Produse principale – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă

lemnoasă pe picior), care rezultă în urma tăierilor de regenerare potrivit normelor
tehnice silvice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor.
Produse secundare – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă

lemnoasă pe picior), care rezultă în urma efectuării lucrărilor de îngrijire şi conducere
a arboretelor tinere (curăţiri, rărituri, elagaj artificial), în conformitate cu prevederile
normelor tehnice silvice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor.
Produse accidentale - reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă

lemnoasă pe picior), care rezultă în urma doborâturilor şi rupturilor de vânt, zăpadă
sau altor calamităţi, precum şi cele rezultate prin defrişări legal aprobate pentru
lucrări miniere, hidroenergetice, geologice, petroliere, electrice, de drumuri,
autostrăzi şi alte lucrări care nu pot evita amplasarea în păduri.
Produsele accidentale pot fi:
- Accidentale I – în cazul în care provin din arborete de codru şi conversiune
directă în vârstă de peste 60 ani sau din arborete de plopi euroamericani şi
crânguri cu vârste de peste 10 ani.
Produsele accidentale I se asimilează cu produsele principale.
- Accidentale II – în cazul în care provin din arborete de codru şi
conversiune directă cu vârsta mai mică de 60 ani sau din arborete de
plopi euroamericani şi crânguri cu vârste sub 10 ani.
Produsele accidentale II se asimilează cu produsele secundare.
Produse de igienă – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă

lemnoasă pe picior) care rezultă din procesul normal de eliminare naturală (arbori
doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte).
Suprafaţa parcursă cu tăieri – suprafaţa partizilor din care s-a recoltat masa
lemnoasă. Această suprafaţă corespunde prevederilor actului de punere în valoare în
cazul în care masa lemnoasă s-a recoltat în totalitate sau se va reduce proporţional
cu volumul de masă lemnoasă rămas pe picior nerecoltat la sfârşitul anului.
Tipurile de tratamente efectuate prin care se extrage masa lemnoasă de pe

suprafeţele parcurse cu tăieri sunt:
Tăieri de regenerare – tăierile de masă lemnoasă efectuate în cadrul

tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se
urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea
unor structuri optime sub raport funcţional. În funcţie de regimul de gospodărire
adoptat (regimul codrului sau regimul crângului) tăierile de regenerare pot fi în codru
sau în crâng.
Tăieri succesive – tăierile de regenerare prin care pădurea se parcurge cu

extrageri repetate de arbori relativ uniform repartizate spaţial, eşalonate în timp
corespunzător instalării şi dezvoltării regenerării naturale, până la recoltarea integrală
a arboretului bătrân şi trecerea la o nouă generaţie a pădurii.
11
Metodologia
Tăieri progresive – tăierile de regenerare prin care pădurea se parcurge cu

extrageri repetate de arbori amplasate în anumite porţiuni (ochiuri) care se lărgesc
treptat pe măsura instalării şi dezvoltării regenerării naturale, până la recoltarea
integrală a arboretului bătrân şi trecerea la o nouă generaţie a pădurii.
Ultima tăiere – reprezintă ultima repriză de tăieri în cadrul tăierilor succesive

şi progresive, prin care sunt extraşi ultimii arbori din arboretul bătrân.
Tăieri de conservare – tăierile efectuate în arborete de vârste înaintate,

exceptate definitiv sau temporar de la tăieri de produse principale, prin extragerea
de arbori pentru igienizarea pădurii, pentru crearea condiţiilor de dezvoltare a
seminţişurilor existente sau care se instalează în diverse puncte de intervenţie,
precum şi a grupelor de arbori din interiorul pădurii, aflate în diverse stadii de
dezvoltare.
Tăieri grădinărite – tăierile cu caracter continuu, prin care se urmăreşte

recoltarea selectivă a unor arbori sau grupe mici de arbori, în vederea realizării şi
menţinerii unei structuri pluriene specifice, corespunzător scopurilor stabilite.
Tăieri cvasigrădinărite – tăierile de regenerare cu specific intermediar între

tăierile grădinărite şi cele progresive, efectuate repetat într-o perioadă mai lungă de
timp, care au scopul menţinerii permanente şi în bune condiţii a acoperirii solului cu
vegetaţie forestieră şi exercitarea corespunzătoare a funcţiilor de protecţie şi
producţie atribuite arboretelor respective.
Tăieri de transformare spre grădinărit – tăierile premergătoare tăierilor

grădinărite, care au caracterul unor lucrări de îngrijire sau a unor tăieri de
regenerare, în funcţie de vârsta arboretelor în care se aplică şi care au scopul de a
crea treptat o structură diversificată şi plurienă a pădurii, pregătind condiţiile pentru
efectuarea tăierilor grădinărite.
Tăieri rase – extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere,

regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri.
Tăieri de substituire – operaţia de refacere a arboretelor slab productive şi

degradate prin extragerea integrală a arboretului printr-o singură tăiere, în scopul
refacerii sau înlocuirii (substituirii) cu alte specii mai bine adaptate condiţiilor
staţionale şi de vegetaţie.
Tăieri de îngrijire în păduri tinere – ansamblul tăierilor de îngrijire şi

conducere a arboretelor, efectuate de la instalarea acestora şi până la începerea
tăierilor de regenerare, în raport cu ţelul de gospodărire urmărit.
În funcţie de etapele în care se execută, aceste tăieri pot fi:
- Degajări – lucrări care se execută din momentul formării stării de masiv
şi până la apariţia elagajului natural, constând în tăierea sau frângerea
exemplarelor nedorite în compoziţia pădurii şi care împiedică sau stânjenesc
dezvoltarea exemplarelor valoroase, de viitor.
12
Metodologia
Prin efectuarea lucrărilor de degajări nu rezultă, de regulă, masă lemnoasă

valorificabilă.
- Curăţiri – lucrări care se execută din momentul apariţiei elagajului natural şi
până când arborii ating diametre medii de 8-10 cm, constând în extragerea
arborilor rău conformaţi, accidentaţi, bolnavi, uscaţi, înghesuiţi sau aparţinând
unor specii care nu corespund ţelului de gospodărire.
- Rărituri – lucrări care se execută periodic până la începerea tăierilor de
regenerare şi prin care se reduce numărul de arbori pe unitatea de
suprafaţă urmărindu-se selectarea şi promovarea exemplarelor valoroase, de
viitor, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor.
- Elagaj artificial – tăierea ramurilor de la baza arborilor, etapizat şi până la
anumite înălţimi, în scopul obţinerii la exploatabilitate a unor sortimente
valoroase de lemn, fără noduri şi alte defecte majore.
Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor – extragerea produselor de

igienă care rezultă din procesul normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi,
uscaţi, atacaţi de insecte).
Tăieri de transformare a păşunilor împădurite – tăierea vegetaţiei forestiere

de pe păşunile împădurite, în limitele şi condiţiile prevăzute de studiile de
transformare a acestora, aprobate potrivit legii.
Cercetarea statistică SILV 4 - LUCRĂRI DE REGENERARE A PĂDURILOR

EXECUTATE ÎN FONDUL FORESTIER, TERENURI DEGRADATE ŞI ALTE
TERENURI DIN AFARA FONDULUI FORESTIER
Regenerare – reprezintă suprafeţele din fondul forestier, destinate producerii

masei lemnoase, pe care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri şi care
se poate realiza prin regenerare naturală şi regenerare artificială (împădurire).
- Regenerare naturală – procesul de trecere la o nouă generaţie de arbori,
care se realizează natural din lăstari sau prin germinarea seminţelor ajunse în
mod natural pe sol.
- Regenerare artificială – împădurire – procesul prin care se trece la o nouă
generaţie de arbori prin plantarea puieţilor.
Metodele prin care se realizează împăduririle sunt:
Plantaţie – reprezintă suprafaţa din fondul forestier pe care s-au

realizat lucrări de împădurire. Plantaţiile se pot realiza prin semănături directe,
împăduriri şi butăşiri.
Puieţi – reprezintă materialul forestier de reproducere care este produs
în pepinierele silvice, prin semănarea seminţelor şi folosindu-se tehnologia
specifică fiecărei specii în parte.
Semănături directe – reprezintă ansamblul lucrărilor prin care o nouă

generaţie de arbori se instalează prin seminţele forestiere care se seamănă
13
Metodologia
direct (în cuiburi, în rigole), puieţii răsărind şi crescând de la început pe locul

definitiv.
Suprafaţa de teren împădurită prin butăşire – reprezintă suprafaţa de

teren de cultură prin care anumite specii de foioase moi ( plop, salcie, etc.) au
proprietatea de a se înmulţii pe cale vegetativă prin butaşi.
Butaşi – sunt porţiuni de ramuri (nuiele) tinere de un an, cu lungimea

de 25-30 cm şi cu diametrul la capătul gros de 0,8 -1 cm având 2-3 muguri şi
care sunt introduse în sol.
În lucrările de împădurire se vor folosi materiale de regenerare din
rezervaţii de seminţe, plantaje şi plantaţii–mamă de butaşi şi din arboret
sursă de seminţe înscrise în catalogul naţional al materialelor de regenerare,
admise în cultură.
Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare – suprafeţe din fondul forestier,

supuse regimului codrului, în cadrul căruia sunt planificate şi efectuate tratamente,
prin care tăierea arborilor se realizează în aşa fel (ca intensitate şi moment de
realizare) ca trecerea de la o generaţie la alta de arbori să se realizeze într-o
pondere cât mai mare (minim 70%) prin regenerare naturală. În funcţie de regimul
adoptat (regimul codrului, regimul crângului) tăierile de regenerare pot fi în codru sau
în crâng.
Suprafeţe parcurse cu tăieri rase de codru – suprafeţele de pe care, în

cadrul regimului codrului, s-a recoltat masa lemnoasă printr-o singură tăiere rasă.
Suprafeţe parcurse cu tăieri de refacere sau de substituire – suprafeţe pe

care se efectuează tăierea unor arboreturi slab productive, constituite din specii cu
valoare economică scăzută sau din specii care nu mai corespund.
În urma tăierilor de refacere sau de substituire, instalarea noului arboret se
face prin plantaţii, cu aceleaşi specii ca în vechiul arboret în cazul tăierilor de
refacere şi utilizând alte specii în cazul tăierilor de substituire.
Poieni şi goluri neregenerate – suprafeţe din fondului forestier

neregenerate, dar care potrivit amenajamentelor silvice sunt destinate împăduririi.
Terenuri degradate din fond forestier – suprafeţe cuprinse în evidenţa

fondului forestier care datorită unor factori naturali şi-au pierdut parţial sau total
capacitatea de a produce masă lemnoasă valorificabilă, dar care prin lucrări de
ameliorare pot fi aduse în timp la capacitatea de a fi împadurite cu specii pentru
producerea de masă lemnoasă valorificabilă.
Perdele forestiere de protecţie – formaţiuni cu vegetaţie forestieră

amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul
de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea
climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor.
În funcţie de obiectivul urmărit, perdelele forestiere de protecţie pot fi:
14
Metodologia
- pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi

pentru ameliorarea condiţiilor climatice din perimetrul apărat;
- antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune;
- pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport împotriva înzăpezirii;
- pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii;
- pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale.
Perdele de protecţie a câmpului – suprafeţe de pădure din zonele de

câmpie (stepă şi silvostepă) care au rolul de a proteja suprafeţele cu culturi agricole
şi silvice împotriva factorilor climatici dăunători (vînturi puternice, viscol etc).
Suprafeţe de teren pe care se fac împăduriri antierozionale – suprafeţele

de pădure destinate să împiedice spălarea solului pe coaste, formarea torenţilor şi
alunecărilor de teren, precum şi cele destinate protecţiei căilor de comunicaţie,
instalaţiilor industriale şi pădurile din jurul golurilor de munte.
Specii principale de bază şi amestec – specii cu valoare economică ridicată,

constituită dintr-o singură specie sau dintr-un anumit amestec de specii.
Culturi speciale de pomi de iarnă – culturile speciale pentru producerea

exemplarelor de răşinoase (molid, brad, duglas), instalate pe suprafeţe din fondul
forestier, altele decât cele din pepinierele silvice, cu scopul valorificării acestora ca
pomi de Crăciun.
Culturi de arbuşti şi arbori fructiferi – culturile speciale pentru producerea

de fructe destinate comercializării, instalate pe suprafeţe din fondul forestier, altele
decât cele din pepinierele silvice.
Completări curente – sunt lucrările, respectiv suprafeţele parcurse prin care

se completează pierderile înregistrate într-o plantaţie înfiinţată în anii anteriori,
pierderi care sunt normale (pierderi tehnologice), au fost cauzate de factori climatici
dăunători, al căror efect nu a putut fi prevăzut sau a fost cauzate de factori antropici,
dar pe ansamblul suprafeţei raportate statistic nu sunt mai mari de 20%.
Refacerea culturilor calamitate – ansamblul lucrărilor prin care o plantaţie

înfiinţată în anii anteriori şi în care volumul pierderilor înregistrate este mai mare de
20%, se reinstalează pe aceiaşi suprafaţă.
Pregătirea integrală a terenului şi a solului – ansamblul de lucrări prin care

se realizează condiţiile necesare instalării unei plantaţii în zona forestieră de câmpie,
stepă şi silvostepă, sau în cazul culturilor de plop şi salcie, cazuri în care tehnologia
de cultură a speciilor forestiere prevede efectuarea lucrărilor de întreţinere a
plantaţiilor pe întreaga suprafaţă plantată. Ansamblul lucrărilor cuprinde: pregătirea
terenului prin scoaterea cioatelor, evacuarea lor, scarificarea şi nivelarea terenului,
pregătirea solului prin arat şi discuit.
15
Metodologia
Lucrări de îngrijire a culturilor tinere – sunt lucrările care se realizează în

plantaţiile şi regenerările naturale care nu au realizat starea de masiv, cu scopul de a
crea condiţiile necesare creşterii şi dezvoltării puieţilor, astfel ca starea de masiv să
se realizeze într-un timp cât mai scurt. Lucrările de îngrijire sunt: retezarea tulpinii
puieţilor (în cazul plantaţiilor în primul an de vegetaţie), receparea (în cazul
regenerărilor naturale, sau în cazul plantaţiilor începând cu al doilea an de vegetaţie),
revizuirea plantaţiilor, mobilizarea solului în jurul puieţilor, mobilizarea solului pe
rândul de puieţi, mobilizarea solului între rândurile de puieţi şi îndepărtarea ierburilor.
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale - lucrările care se realizează în

arboreturi cuprinse în planul decenal de recoltare a masei lemnoase, cu scopul de a
crea condiţiile necesare instalării pe cale naturală a regenerării.
- Lucrări pentru instalarea seminţişului natural – acele lucrări menite să
creeze condiţiile necesare ajungerii pe sol şi germinării seminţelor (mobilizarea
solului sub arbori, îndepărtarea ierburilor şi arbuştilor, extragerea seminţişului
neutilizabil).
- Semănături şi/sau plantaţii sub masiv – lucrările clasice de regenerare,
dar care se realizează pe suprafeţe de pe care nu s-a îndepărtat arboretul matern.
La acest gen de lucrări se recurge atunci când regenerarea pe cale naturală nu mai
este posibilă.
- Lucrări de întreţinere a regenerării existente sau instalate – lucrările
clasice de întreţinere a regenerărilor (mobilizarea solului, îndepărtarea ierburilor şi
arbuştilor, degajări), dar care se realizează înainte de îndepărtarea arboretului
matern.
2. Descrierea cercetărilor statistice
2.1. Sfera de cuprindere (populaţia statistică de referinţă)
Unitatea de observare statistică este reprezentată de ocolul silvic.
Ocolul silvic reprezintă unitatea teritorială silvică care are ca scop

administrarea pădurilor şi/sau asigurării serviciilor silvice, indiferent de forma de
proprietate asupra fondului forestier, având suprafaţa minimă de constituire după
cum urmează:
a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier;
b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;
c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier.
Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea
principiului teritorialităţii.
Administrarea pădurilor constituie totalitatea activităţilor cu caracter tehnic,
economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior
sau de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării
durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic.
16
Metodologia
După forma de proprietate asupra pădurilor, ocoalele silvice sunt:
- ocoale silvice de stat – din structura Regiei Naţionale a Pădurilor -

Romsilva, care administrează:
- pădurile proprietate publică a statului;
- pădurile altor proprietari care solicită servicii silvice sau administrarea
pădurilor, pe bază de contract.
Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de:
- Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes
naţional, aflată sub autoritatea statului;
- institute publice de cercetare sau de instituţii de învăţământ de stat cu
profil silvic;
- ocoale silvice private - care sunt înfiinţate, în condiţiile legii, de unitãţile
administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au
în proprietate fond forestier sau de asociaţii constituite de către acestea.
Pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi,
pe bază de contract.
Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se
administrează prin ocoale silvice private care funcţionează ca regii autonome
de interes local
Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea
principiului teritorialităţii.
Ocolul silvic care deţine suprafaţa majoritară în cadrul unei localităţi este obligat,
la cerere, să asigure, pe bază de contract, serviciile silvice pentru toţi proprietarii de
fond forestier din localitatea respectivă care nu şi-au constituit ocol silvic privat.
În cazuri justificate, ocoalele silvice private pot asigura servicii silvice şi pentru
fondul forestier proprietate publică a statului, amplasat în raza de competenţă a
acestora, responsabilitatea administrării suprafeţelor respective revenind ocoalelor
silvice din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.
2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetărilor

statistice
Chestionarele şi principalele variabile studiate sunt prezentate separat pentru

fiecare cercetare statistică după cum urmează:
Chestionarul SILV 1 – FONDUL FORESTIER NAŢIONAL
Chestionarul oferă informaţii referitoare la fondul forestier şi are în

componenţă următoarele capitole:
17
Metodologia
Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod

Unic de Identificare/cod FISCAL, adresă (judeţ, localitate, stradă, număr, sector),
forma juridică, cod CAEN-Rev.2.
Capitolul 1 – Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă şi

specii - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: suprafaţa fondului forestier,
suprafaţa acoperită cu păduri, pe principalele specii forestiere (răşinoase, foioase) şi
suprafaţa altor terenuri incluse în fondul forestier.
Capitolul 2 – Repartizarea pe judeţe a suprafeţei fondului forestier - oferă

informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe: a suprafaţei fondului forestier, a
suprafeţei pădurilor, a grupelor de specii forestiere (răşinoase şi foioase) şi a
suprafeţei altor terenuri incluse în fondul forestier.
Chestionarul SILV 2 – CIFRA DE AFACERI A UNITĂŢII SILVICE
Chestionarul oferă informaţii referitoare la cantităţile de produse recoltate şi

veniturile rezultate din vânzarea produselor specifice fondului forestier şi are în
componenţă următoarele capitole:

forma juridică, forma de proprietate, cod CAEN-Rev.2
Capitolul 1 - Cifra de afaceri - oferă informaţii în profil silvic referitoare la:

masa lemnoasă vândută (masa lemnoasă pe picior, masa lemnoasă fasonată,
cherestele şi alte semifabricate), puieţii forestieri şi ornamentali vânduţi din
pepinierele silvice, alte produse lemnoase (arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de
Crăciun, răchită), seminţele forestiere vândute, fructe de pădure vândute, ciuperci
comestibile din flora spontană, alte produse nelemnoase (plante medicinale şi ,
sucuri răcoritoare, răşină), produse vânătoreşti vândute, produse piscicole vândute,
produse apicole vândute şi alte valorificări.
Capitolul 2 – Repartizarea pe judeţe a cifrei de afaceri - oferă informaţii

referitoare la repartizarea pe judeţe a cantităţilor şi valorilor produselor vândute de
structurile silvice.
Chestionarul SILV 3 – MASA LEMNOASĂ RECOLTATĂ ŞI SUPRAFAŢA

PARCURSĂ CU TĂIERI
Chestionarul oferă informaţii referitoare la volumul de lemn recoltat şi

suprafaţa parcursă cu tăieri şi are în componenţă următoarele capitole:
18
Metodologia

forma juridică, forma de proprietate, cod CAEN-Rev.2.
Capitolul 1 – Masa lemnoasă recoltată - oferă informaţii în profil silvic

referitoare la: volumul de masă lemnoasă recoltat din partizile destinate agenţilor
economici şi din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei.
Informaţiile sunt structurate în raport cu tipurile de produse (produse
principale, produse secundare, produse de igienă) şi specii forestiere şi cuprinde
următoarele variabile:
- volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate publică a
statului;
- volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate publică a
unităţilor administrativ – teritoriale;
- volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate privată;
- volumul de masă lemnoasă recoltat din vegetaţia forestieră situată pe
terenuri din afara fondului forestier.
Capitolul 2 – Suprafaţa parcursă cu tăieri - oferă informaţii în profil silvic

referitoare la: suprafaţa partizilor din care s-a recoltat volumul de masă lemnoasă,
respectiv suprafaţa pădurilor care au fost parcurse anual cu tăieri de regenerare în
codru (tăieri succesive, tăieri progresive, tăieri grădinărite, tăieri rase); tăieri de
regenerare în crâng; tăieri de substituiri-refaceri a arboretelor slab productive şi
degradate; tăieri de conservare; tăieri de produse accidentale; tăieri de îngrijire în
pădurile tinere.
Capitolul 3 – Repartizarea pe judeţe a masei lemnoase recoltate - oferă

informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe: a volumul de masă lemnoasă recoltat
din partizile destinate agenţilor economici şi din partizile destinate pentru
aprovizionarea populaţiei, pe specii forestiere.
Chestionarul SILV 4 – LUCRĂRI DE REGENERARE A PĂDURILOR

EXECUTATE ÎN FONDUL FORESTIER, TERENURI DEGRADATE ŞI ALTE
TERENURI DIN AFARA FONDULUI FORESTIER
Chestionarul oferă informaţii referitoare la suprafeţele pe care se realizează

lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere (foioase,
răşinoase), pe terenuri din fondul forestier, pe terenuri degradate şi pe alte terenuri
din afara fondului forestier şi are în componenţă următoarele capitole:

forma juridică, forma de proprietate, cod CAEN-Rev.2.
19
Metodologia
Capitolul 1 – Suprafeţe regenerate pe categorii de terenuri - oferă

informaţii în profil silvic referitoare la suprafeţele pe care s-au executat lucrări de
regenerare (regenerări naturale, împăduriri), în fondul forestier şi pe alte terenuri din
afara fondului forestier.
Capitolul 2 – Lucrări de regenerare executate pe specii - oferă informaţii în

profil silvic referitoare la suprafeţele pe care s-au executat lucrări de regenerare
(regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere de foioase şi răşinoase.
Capitolul 3 – Culturi speciale şi semănături directe în cadrul lucrărilor de

împăduriri. Completări curente şi refacerea culturilor calamitate - oferă informaţii
în profil silvic referitoare la: suprafeţele amenajate special pentru producerea pomilor
de iarnă; suprafeţele pe care s-au executat semănături directe; suprafeţele pe care s-
au executat completări curente şi suprafeţele pe care s-au refăcut culturile
calamitate.
Capitolul 4 – Puieţi, seminţe şi butaşi folosiţi la împăduriri şi completări -

oferă informaţii în profil silvic referitoare la cantităţile de:
- puieţi folosiţi la împăduriri şi completări
- seminţe folosite în semănăturile directe
- butaşi folosiţi la răchitării
Capitolul 5 – Lucrări de pregătire a terenului şi a solului, îngrijirea

culturilor tinere, ajutorarea regenerării naturale - oferă informaţii în profil silvic
referitoare la:
- pregătirea integrală a terenului şi a solului
- lucrări de îngrijire a culturilor tinere
- lucrări de ajutorare a regenerării naturale
Capitolul 6 – Valoarea lucrărilor executate - oferă informaţii în profil silvic

referitoare la valoarea lucrărilor executate, valoarea puieţilor şi a surselor de
finanţare.
Capitolul 7 – Repartizarea pe judeţe a lucrărilor de regenerare a pădurilor

- oferă informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe a suprafeţelor pe care s-au
executat lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere
de foioase şi răşinoase.
2.3. Clasificări şi nomenclatoare utilizate
Cercetările statistice din silvicultură necesită utilizarea următoarelor clasificări

şi nomenclatoare:
- CAEN REV.2 - Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – utilizată

pentru codificarea activităţilor desfăşurate de unităţile cercetate la nivel de
clasă;
20
Metodologia
- SIRUTA – Nomenclatorul localităţilor din România – utilizat pentru

codificarea localităţii de adresă a unităţilor cercetate;
3. Nomenclatorul unităţilor cercetărilor statistice
Cercetările statistice din silvicultură sunt exhaustive şi se adresează ocoalelor

silvice de stat şi ocoalelor silvice constituite ca structuri proprii, care desfăşoară
activităţile cuprinse în Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională - CAEN
REV.2 la secţiunea A, grupele:
- 021 „Silvicultură şi alte activităţi forestiere”, clasa 0210 „Silvicultură şi alte

activităţi forestiere”;
- 022 „Exploatarea forestieră”, clasa 0220 „Exploatarea forestieră”;
- 023 „Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană”, clasa
0230 „Colectarea plantelor şi fructelor din flora spontană (excl.material lemnos);
- 024 „Activităţi de servicii anexe silviculturii”, clasa 0240 „Activităţi de servicii
anexe silviculturii”
4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor

4.1. Metoda de înregistrare
Chestionarele cercetărilor statistice sunt editate pe suport hârtie, format A4 şi
vor fi completate de către unităţile raportoare prin auto-înregistrare.
4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrare
Perioada de referinţă – pentru toate cercetările statistice din silvicultură este

anul calendaristic precedent.
Perioada de înregistrare - a datelor este luna ianuarie a anului curent.
4.3. Personalul cercetării statistice
Chestionarele cercetărilor statistice sunt distribuite la unităţile raportoare de

către Direcţiile Silvice pentru ocoalele silvice de stat şi de Inspectoratele
Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare pentru ocoalele silvice constituite ca
structuri proprii.
Chestionarele completate de către ocoalele silvice de stat sunt trimise la

Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor, care centralizează datele şi
21
Metodologia
acestea la rândul lor, transmit la Direcţiile Judeţeane de Statistică câte un chestionar

completat pentru SILV 1, SILV 2, SILV 3, SILV 4.
Chestionarele completate de către ocoale silvice constituite ca structuri

proprii sunt trimise la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare,
care centralizează datele şi acestea la rândul lor, transmit la Direcţiile Regionale de
Statistică câte un chestionar completat pentru SILV 1, SILV 2, SILV 3, SILV 4.
Colectarea chestionarelor de la Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a

Pădurilor şi de la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare se
face la nivelul Direcţiilor Regionale/Judeţene de Statistică după cum urmează:
- Fondul forestier naţional – până la data de 29.01

- Cifra de afaceri a unităţii silvice – până la data de 02.02
- Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri–până la data de 12.02
- Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri
degradate şi alte terenuri din afara fondului forestier – 13.02
Responsabilul teritorial al cercetărilor statistice asigură colectarea şi

transmiterea chestionarelor la sediul central al INS, în vederea prelucrării automate a
datelor.
La nivel central INS, echipa responsabilă de cercetările statistice asigură

corectitudinea procedurilor de prelucrare, analiză şi validare a rezultatelor finale.
4.4. Prelucrarea datelor
Datele recepţionate de la unităţile raportoare se verifică la nivelul Direcţiilor

Regionale/Judeţene de Statistică, asigurându-se în principal, completarea şi
corectitudinea datelor înscrise în chestionarele cercetărilor statistice.
La nivel INS se procedează la introducerea, corectarea, validarea datelor şi
obţinerea tabelelor cu ajutorul aplicaţiei informatice realizată în Visual FoxPro 6.0.
Confidenţialitatea datelor este asigurată pe tot parcursul procesului de
colectare, verificare şi prelucrare.
5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetărilor statistice
5.1. Principalii indicatori rezultaţi
Indicatorii rezultaţi în urma prelucrării datelor sunt:
22
Metodologia
- suprafaţa fondului forestier – pe categorii de folosinţă, specii şi forme de

proprietate;
- cifra de afaceri a unităţilor silvice;
- masa lemnoasă recoltată – pe specii şi forme de proprietate;
- suprafaţa parcursă cu tăieri – pe tipuri de tăieri şi forme de proprietate;
- lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri
degradate şi alte terenuri din afara fondului forestier – pe categorii de
terenuri, specii şi forme de proprietate.
5.2. Forme de prezentare a rezultatelor
Rezultatele obţinute din cercetările statistice sunt prezentate la nivel naţional,

regiuni de dezvoltare şi judeţe pentru SILV.2 şi la nivel naţional, macroregiuni, regiuni
de dezvoltare şi judeţe pentru SILV.1, SILV.3 şi SILV.4. Rezultatele cercetărilor
statistice SILV.1, SILV.2, SILV.3, SILV.4 se regăsesc în publicaţia statistică anuală:
„Statistica Activităţilor din Silvicultură" pe suport hârtie/în format electronic şi în
Anuarul Statistic al României.
Beneficiarii rezultatelor sunt: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale, Regia Naţională a Pădurilor, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice,
Institutul Naţional al Lemnului.
6. Limitări
Întrucât procesul de organizare a administrării pădurilor se află în curs de
desfăşurare şi nu toţi proprietarii de păduri au asigurat administrarea pădurilor prin
ocoale silvice constituite ca structuri proprii, cercetările statistice din domeniul
silviculturii trebuie completate cu date administrative.
Acest proces îl asigură Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de
Vânătoare prin completarea chestionarelor cu date având ca sursă evidenţele de la
primării sau cu date din contractele de administrare a pădurilor, proprietate publică a
unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată, care se înregistrează la
Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.
23

Metodologie SILV 1 2 3 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie SILV 1 2 3 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia

privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

1. Cadrul general ........................................................... 3

2. Descrierea cercetărilor statistice ............................. 16

3. Nomenclatorul unităţilor cercetărilor statistice ...... 20

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor ........... 21

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetărilor

- Fondul forestier naţional

1.1. Obiectivele cercetărilor statistice

Indicatorii statistici forestieri cuprinşi în cercetările statistice din silvicultură,

Obiectivele principale ale cercetărilor statistice din silvicultură constau în

 suprafaţa şi structura fondului forestier şi inventarierea principalelor categorii

1.2. Cadrul legal

La proiectarea sistemului de indicatori statistici pentru silvicultură au fost

- Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicată cu modificările şi

Totodată s-a ţinut seama de Regulamentul Parlamentului European şi al

1.3. Concepte şi definiţii de bază

Cercetarea statistică SILV 1 - FONDUL FORESTIER NAŢIONAL

Fondul forestier – reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor

Suprafaţa pădurilor – reprezintă totalitatea terenurilor cu o suprafaţă de cel

- Specii de foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul

Alte terenuri din cadrul fondului forestier – cuprind suprafeţe de terenuri

- plantaţiile calamitate în procent de peste 60%, destinate a fi

- Suprafeţe în categoria - Ocupaţii şi litigii

Identificarea terenurilor ce constituie fondul forestier naţional se face pe baza

Amenajamentul silvic furnizează datele necesare pentru:

Cercetarea statistică SILV 2 – CIFRA DE AFACERI A UNITĂŢII SILVICE

Cifra de afaceri a unităţii silvice – reprezintă veniturile realizate din

Produse valorificate – cuprind: masa lemnoasă, puieţi forestieri şi

Masa lemnoasă – reprezintă totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi,

Puieţii forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice – cuprind puieţii

Alte produse lemnoase vândute – cuprind arbori şi arbuşti ornamentali,

Seminţe forestiere – reprezintă cantităţile de seminţe forestiere vândute, la

Fructe de pădure - reprezintă cantitatea de fructe de pădure vândute, la

Ciuperci comestibile din flora spontană - reprezintă cantitatea de ciuperci

Alte produse nelemnoase de natură vegetală ale pădurii care se recoltează

Produse vânătoreşti – cuprind carnea şi blănurile vânatului împuşcat, vânatul

Produse piscicole – cuprind păstrăvii de consum (din apele de munte şi din

Produse apicole (mierea de albine) – cuprind mierea de albine vândută la

Alte valorificări – cuprind veniturile provenite din:

Cifra de afaceri a unităţii silvice se determină pe baza cantităţilor şi valorilor

Cercetarea statistică SILV 3 - MASA LEMNOASĂ RECOLTATĂ ŞI

Masa lemnoasă recoltată – reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe

În funcţie de destinaţia şi modul de exploatare, volumul de masă lemnoasă

Masa lemnoasă pentru agenţii economici – reprezintă volumul de masă

Masa lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei – reprezintă volumul de

Masa lemnoasă este recoltată din:

Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale – păduri

Păduri proprietate privată – păduri aflate în proprietatea privată a

Vegetaţie forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier

Produse principale – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă

Produse secundare – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă

Produse accidentale - reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă

Produse de igienă – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă

Tipurile de tratamente efectuate prin care se extrage masa lemnoasă de pe

Tăieri de regenerare – tăierile de masă lemnoasă efectuate în cadrul

Tăieri succesive – tăierile de regenerare prin care pădurea se parcurge cu

Tăieri progresive – tăierile de regenerare prin care pădurea se parcurge cu

Ultima tăiere – reprezintă ultima repriză de tăieri în cadrul tăierilor succesive

Tăieri de conservare – tăierile efectuate în arborete de vârste înaintate,

Tăieri grădinărite – tăierile cu caracter continuu, prin care se urmăreşte

Tăieri cvasigrădinărite – tăierile de regenerare cu specific intermediar între

Tăieri de transformare spre grădinărit – tăierile premergătoare tăierilor

Tăieri rase – extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere,

suprafaţa şi structura fondului forestier şi inventarierea principalelor categorii