Metode de calculație bazate pe costuri parțiale

(direct-costing)
 Contabilitatea este organizată, încât toate
costurile sunt separate în momentul înregistrării
lor, în costuri variabile şi costuri constante.
Un indicator important care se calculează în
cazul metodei Direct-cost este marja de
contribuţie, cunoscut şi sub denumirea
„contribuţia de acoperire”.
Marja de contribuţie reprezintă diferența
dintre venit (preț) și cost și cheltuieli
operaționale variabile
Contribuția de acoperire partea venitului
necesară pentru acoperirea costurilor şi
cheltuielilor operaţionale constante, după
care contribuie la obţinerea profitului
 Marja de contribuţie se determină în baza
următoarei relaţii:

MC = VVZ – CCOV,
unde:
VVZ – venitul din vânzări;
CCOV – costuri şi cheltuieli operaţionale
variabile.
• Prețul 150 lei
• Costuri cheltuieli constante 80 lei
• Marja de contribuție
 Aplicația 1.
Produse
A B total
1 Costuri directe de materiale 1500 750 2250
2 Costuri directe cu personalul 550 435 985
3 Costuri indirecte de productie variabile 350 278 628
4 Cheltuieli variabile 360 148 508
5 Cantitatea 150 89 239
6 Pretul unitar 28,5 29,1 X
7 Costuri si cheltuieli constante 1193,33 596,67 1790
 Produse
A B total
1 Costuri directe de materiale 1500 750 2250
2 Costuri directe cu personalul 550 435 985
3 Costuri indirecte de productie variabile 350 278 628
4 Cost total variabil
5 Cheltuieli variabile 360 148 508
6 Costuri si cheltuieli variabile totale
7 Cantitatea 150 89 239
8 Cost unitar variabil X
9 Pretul unitar 28,5 29,1 X
10 Venituri din vinzari
11 Marja de contributie unitara X
12 Marja de contributie totala
13 Costuri si cheltuieli constante 1193,33 596,67 1790
14 Profit
 Produse
A B total
1 Costuri directe de materiale 1500 750 2250
2 Costuri directe cu personalul 550 435 985
3 Costuri indirecte de productie variabile 350 278 628
4 Cost total variabil (1+2+3) 2400 1463 3863
5 Cheltuieli variabile 360 148 508
6 Costuri si cheltuieli variabile totale (4+5) 2760 1611 4371
7 Cantitatea 150 89 239
8 Cost unitar variabil (6/7) 18,4 18,10 X
9 Pretul unitar 28,5 29,1 X
10 Venituri din vinzari 4275 2589,9 6864,9
11 Marja de contributie unitara (9-8) 10,1 11,00 X
12 Marja de contributie totala (10-6) 1515 978,9 2493,9
13 Costuri si cheltuieli constante 1193,33 596,67 1790
14 Profit (12-13) 321,67 382,23 703,9
Perfectionarea direct costing
 Drirect cost prin TC
deciziile manageriale pot fi influenţate de mai mulţi
factori economico–sociali, a căror depăşire necesită
o analiză suplimentară prin utilizarea diferitor
informaţii
… factorii de constrîngere
…. normativi, sociali, financiari, materiali
…. insuficienţa forţei de muncă, deficitul de
materiale şi surse de finanţare, limitări în spaţiile de
producţie şi comerciale etc.
…gestiunea activităţii entităţii a locurilor înguste ce
apar, de exemplu, în procesul de producţie -
restricţiile de capacitate la nivelul maşinilor,
operaţiilor, secţiilor etc.
 Locurile înguste (strangulate) determină debitul ieşirilor
din entitate (de exemplu, sectorul productiv)

O unitate de timp pierdută în sectorul constrâns este

pierdută şi pentru întreaga entitate.
De exemplu, dacă secţia de asamblat, care are la
dispoziţie 20 160 min pe lună, va pierde 300 min. din cauza
accidentelor, staţionărilor, calităţii joase a materiilor prime etc.,
vor fi fabricate mai puţine produse, ceea ce va duce la
micşorarea rezultatului final cu 1 636 lei (300 min/55 min x 300
lei, unde 300 lei reprezintă MC unitară; 55 min – timpul necesar
pentru fabricarea produsului în sectorul constrîns).
 …folosirea optimala a factorului de constîngere … rezultatul
(profitul) va fi maxim cînd va asigura obţinerea celui mai mare
profit (marjă de contribuţie) pe o unitate de constîngere.
… MC/fc
Aplicația 2
O întreprindere producătoare, în cazul existenţei unor
limitări de timp în sectorul productiv, trebuie să
decidă asupra fabricării unuia din două produse cu
aceleaşi marje de contribuţie în mărime de 800 lei,
dar cu necesarul de timp pentru producere diferit,
pentru produsul:
- R -60 min., iar
- F - 80 min.
Nr UM Produsul
Indicatori
crt R F
1. Marja de contribuţie lei 800 800
2. Timpul necesar min. 60 80
3. Marja de contribuţie pe factor constrîns lei/min 13,33 10,00
(rd. 1 /rd.2)
Deci, dacă capacitatea de timp limită 2400 min pe
săptămînă, atunci produsul:
- R - 40 buc (2 400 min/60 min/1buc),
- F - 30 buc (2 400 min/80 min/1buc).
Alegerea produsul R va conduce la majorarea profitului brut
al întreprinderii cu 8 000 lei (40 buc – 30 buc) x 800 lei)).
Verificam:
F -- 30 x 800 = 24 000 lei
R -- 40 x 800 = 32 000 lei
32000 – 24 000 = 8 000 lei
Aplicația 3
• Se cunosc următoarele date aferent unor
produse extrase din contabilitatea entității.
Costurile constate rămîn neschimbate, acestea
se repartizează pe produse proporțional
cantității.
• De regulă cantitatea fabricată este realizată în
totalitate.
Se cere.
•Analizați fiecare produs, și recomandați entității produsele rațional de fabricat.
•Calculați profitul entității, precum și în cazul excluderii unui tip de produs sau
micșorării cantității fabricate.

Produse

Indicatori 1 2 3

Prețul unitar 135,5 156,5 137,5

Costuri variabile unitare 89,5 89,6 88,8

Costuri constante totale 15 100

Cantitatea planificată pentru vînzare (tone) 159 99 139

Necesarul de timp pentru fabricație unei tone (min.) 26 27,5 26,5

Disponibilul total de timp (min.) 10 250

Analiza soluțiilor optime
1 2 3
Target-costing
Kaizen-costing
 Target-costing
Kaizen-costing
Resursele ce nu majorează importanţa
produsului din puncul de vedere al
consumatorului trebuie micşorate fară a
influiența calitatea produsului…

…… clienţii nu vor să plătească pentru costuri ce

nu ridica calitatea produsului
 Target-costing
Kaizen-costing
Preţul produsului:
- este fixat de piaţă,
- nu depinde de cost.

Dar, din contra costul produsului trebuie să fie

adaptat preţului de piaţă.
 Target-costing
Kaizen-costing
formula tradiţională de formare a preţului:
Costul + Marja de profit = Preţul

În concepţia target–costing s-a transformat în:

Preţul – Marja de profit = Costul
 Target-costing
Kaizen-costing
Aceste teorii constau:
- în a studia produsul cu scopul de al
îmbunătăţi şi de a micşora costul.

Acest proces de cercetare necesită evaluarea

consumurilor ce vor fi folosite în obţinerea
produsului.
Metoda costurilor pe activităţi (ABC)
• Metoda de calculaţie a costurilor pe
activităţi (ABC) presupune, deversificarea
cererii de informaţii pentru management ce
vizează toate activităţile creatoare de valoare
(secţii de producere, secţii auxiliare etc).
• Metoda este avantajoasa in entitățile unde
costurile indirecte și cheltuielile dețin o
pondere semnificativa.
• --- costurile și cheltuielile sunt sinonime, altfel
spus aceasta metodă prevede alocarea tuturor
costurilor/cheltuielilor pe produse sau servicii.
• --- analiză profundă a caracteristicilor
organizaţionale a entităţii în contextul cum
acestea operează.
--- determinarea centrelor de cost, în funcţie de
beneficiul adus de activităţile indirecte.
 Esenţa acestei metode are la bază ideea că
activităţile sunt acelea care consumă resurse.

Producţia consumă activităţi,

iar activitatea resurse
 I. identificarea activităţilor, prin :
- folosirea diagramei fizice a locului de lucru;
- delimitarea activităţilor principale şi cele
secundare;
- analiza activităţilor, acumularea informaţiilor
cât mai corecte despre fiecare post de lucru
din activitate
 abordări referitor la clasificarea activităţilor:

• majorează importanţa produsului (activităţi ce

ţin nemijlocit de producerea şi perfecţionarea
produsului);
• nu majorează importanţa produsului
(depozitarea materialelor, transporarea).
 SCHEMA ACTIVITĂȚILOR/DECIZIILOR

Director
Strategice

Marketing Planificare/ Achiziții Realizari Gestiunea Evidența Evidența

bugetarea stocurilor furnizorilor clienților

Determinarea Vînzărilor Formarea Consultarea Primirea Formarea Formarea

parametrilor comenzii clientului bunurilor listei
Formarea listei
pieții аметров furnizorilor
strategiei clienților
entității Procurărilor
Optimizarea Prelucrarea Formarea Eliberarea
clienților comenzii comenzii bunurilor Înregistrarea Înregistrar
achitărilor ea plăților
Elaborarea Producției furnizorilor clienților
proiectului
strategiei Prelucrarea Inventarierea
Optimizarea Flux de Returnarea comenzii Evidența
furnizorilor
numearar operațiunilor
de barter
Planificraea
Achizițiia
strategiei Veniturilor Returnarea Transportare
comenzii
Stabilirea mărfii/ a bunurilor
informațiilor numerarului clienților
Cheltuielilor

Primirea
Gestiunea flux de comenzii
proiectelor numerar
• Administrația
• Aprovizionarea
• Producerea
• Depozitarea
• Realizarea
Producerea:
1. Frămîntare
2. Coacere:
3. Răcire
4.Glazură
5. Ambalare
Realizarea:
1. Vînzări cu ridicata
2. Vînzări cu amănuntul
3. Transportatea
4. Sevicii încărcare-descărcare
5. Credite comerciale
6. Retururi
7. Încasarea datoriilor
În cazul entităților prestatoare de servicii, poate
fi următoarele activități specifice, precum:
• investigarea;
• testarea;
• examinarea;
• expertiza;
• învățarea;
• consultarea;
În cazul entităților de apă și canalizare, pot fi
enunțate următoarele, activități specifice, cum
ar fi:
• captarea,
• tratarea,
• distribuirea
• . Selectarea inductorului de cost pe fiecare tip
de activitate:
Determinanţi de cost:
- numărul de ordine de achiziţie;
- numărul de comezi;
- suprafața ocupată;
- numărul de lucrători;
- valoarea de bilanț a imobilizărilor etc.