Sunteți pe pagina 1din 6

1

Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice

Rolul educației estetice în viața omului

Student: Stahi Arina


Specialitatea: Pictura
Anul III

[Введите текст]
2

,,Arta s-a nscut odată cu noi, din mulțimea civilizațiilor pe care le-am descoperit.”
Andre Malraux
Arta este în esenţă cea mai profundă expresie a creativităţii umane. Ea exprimă
întotdeauna ceva, poartă un mesaj, comunicând sentimentele şi ideile creatorului
pe care beneficiarul de artă le receptează şi le asimilează într-un mod propriu.
În studii consacrate educaţiei estetice se evidenţiază că arta aduce o contribuţie
importantă la formarea şi dezvoltarea receptivităţii generale. Această capacitate a
psihicului uman, sensibilitatea faţă de ceea ce se petrece în lumea exterioară, ca
şi în cea interioară-spirituală, de a sesiza, de a reţine şi de a reda creator multiple
aspecte ale realităţii, constituie o premisă şi, totodată un rezultat al demersului
educaţional.
Prin modul său de manifestare, arta poate fi considerată o formă de cunoaștere
(cunoașterea artistică). Distincţia între educaţia estetică şi cea artistică este
relativă, ea fiind determinată în primul rând, de particularităţile valorilor estetice
prin care se realizează.
Marea forţă educativă a artei se explică prin aceea că ea ne oferă nu numai
ocunoaştere plastică (prin imagini concrete) ci şi emotivă (afectivă). A înţelege o
operă de artă înseamnă , înainte de toate, a o simţi, a o trăi şi abia pe această
bază a cugeta asupra ei. Arta posedă multiple valenţe educative şi cognitive,
deoarece se adresează nu numai afectivităţii şi imaginaţiei, ci şi gândirii şi voinţei.
Ea ne dă o cheie pentru a înţelege multiplele forme alevieţii. În acest sens
înţelegem întrepătrunderea obiectivelor educaţiei estetice cu obiectivele
celorlalte laturi ale educaţiei. Implicată în întregul proces de formare şi
autoformare a personalităţii, educaţia estetică urmăreşte, în esenţă dezvoltarea
capacităţii de percepere şi înţelegere corectă a frumosului din realitate;etapa
urmata de formarea conştiinţei estetice , a gustului şi simţului estetic,pentru ca in
final educatia estetica sa duca la formarea necesităţii şi a posibilităţii de a
participa la crearea frumosului în artă şi înviaţă.
Astăzi este unanim acceptată ideea potrivit căreia existenţa umană în toate
determinările ei ar trebui să se conducă şi după legile frumosului, ale armoniei,
într-un cuvânt după legile esteticului. Într-o formulare sintetică educaţia estetică
este aceea care-l învaţă pe copil “să trăiască armonia interioară şi echilibrul între
forţele imaginaţiei şi cele ale acţiunii, între vis şi realitate, între aspiraţiile eu-lui şi
acceptarea realităţii, între îndatoririle faţă de sine şi cele faţă de semeni.

[Введите текст]
3

Stimulând într-un mod propriu expresivitatea şi originalitatea, educaţia estetică se


înscrie pe linia unei pedagogii a creativităţii. Ea impune să dezvoltăm la elevi
aspiraţia lucrului bine şi frumos făcut, exigenţa şi bunul gust faţă de orice produs
industrial, simţul echilibrului şi simplitatea comportării frumoase, civilizate.

Obiectivele educaţiei estetice

Atitudinea estetică se exprimă printr-un ansamblu de reacţii spirituale ale fiinţei


umane faţă de valorile estetice (ale naturii, societăţii şi artei). Spre deosebire de
alte atitudini specific umane determinate de interesul practic, utilitar, cognitiv,
economic etc., în cazul atitudinii estetice mobilul principal este cel al satisfacerii
unor trebuinţe spirituale, al unor aspiraţii şi nevoi umane. La baza atitudinii
estetice se află un interes specific şi anume “interesul estetic” (I. Pascadi –1972).
Efectele acestui interes vizează subiectivitatea fiinţei umane, sensibilizând-o prin
manifestări, cum sunt cele de plăcere, desfătare, dăruire, curiozitate, uitare de
sine etc.
Principalele componente ale atitudinii estetice sunt gustul estetic, judecata
estetică, idealul estetic, sentimentele şi convingerile estetice.
- Gustul estetic reprezintă capacitatea de a reacţiona spontan printr-un sentiment
de satisfacţie sau insatisfacţie faţă de obiectele şi procesele naturale, de actele şi
realizările umane sau de operele de artă, privite toate ca obiecte ale însuşirii
estetice a realităţii de către om. Reacţia de gust estetic se declanşează în
momentul contactului cu valorile estetice şi se manifestă sub forma unei dispoziţii
sau trăiri subiective.
Prezenţa gustului se exprimă prin sensibilitate la tot ce este frumos, prin
capacitatea de orientare şi alegere în concordanţă cu legile frumosului (Nicola,I.
1994).
Gustul estetic exprima calitatea si capacitatea omului de a iubi si aprecia
frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental;gustul estetic aparţine
prin excelenţă sensibilităţii şi imaginaţiei,el nu poate fi întotdeauna argumentat
din punct de vedere teoretic, deşi se bazează pe anumite criterii uneori imposibil
de exprimat pe plan logic. Acţiunea educaţională nu-şi propune să uniformizeze
gusturile, dimpotrivă, luând în consideraţie spontaneitatea şi individualitatea ce le
caracterizează urmăreşte formarea şi dezvoltarea lor în conformitate cu structura
şi experienţa personalităţii fiecărui elev.
[Введите текст]
4

- Judecata estetica reprezintă un aspect psihic de natură intelectuală care constă


în capacitatea de apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare.
Ea se exprimă sub forma unor propoziţii ce condensează impresii argumentate şi
întemeiate pe criterii de apreciere a frumosului. Dacă la nivelul gustului estetic se
consemnează prezenţa sau absenţa plăcerii, la nivelul judecăţii intervine
argumentarea şi motivarea acelei reacţii, se realizează o intelectualizare a gustului
estetic. Criteriile folosite în vederea argumentării şi motivării pot fi estetice şi
extraestetice, acestea din urmă putând fi de natură filozofică, sociologică, politică,
ideo-logică, pe prim plan situându-se bine înţeles, cele estetice, celelalte fiind
implicate şi subsumate acestora.
- Idealul estetic este constituit dintr-un ansamblu de teze, principii şi norme
teoretice care imprimă o anumită direcţie atitudinii estetice a oamenilor
aparţinând unei epoci, naţiuni sau categorii sociale,el exprimă modelul
(prototipul) estetic spre care aspiră sa-l cultive şi să-l finalizeze artiştii. Idealul
reprezintă ceea ce este specific, dominant în diversitatea gusturilor estetice şi se
exprimă prin principii care se impun şi acţionează la nivelul unei epoci istorice.
Fiind specific unei întregi epoci istorice, idealul înglobează o imensă experienţă
socială şi are o relativă stabilitate (Nicola,I.,”Pedagogie”,1994).
- Sentimentele estetice însumează o configuraţie de emoţii, rezultat al unor trăiri
mai profunde şi de durată a frumosului din natură, societate şi artă. Sentimentele
estetice reprezintă cea mai înaltă formă de trăire a frumosului. Ele îşi pun
amprenta asupra întregii personalităţi. Profunzimea şi durata trăirii diferă de la un
individ la altul, fiind determinată de categoria (tipul) valorii estetice şi de structura
personalităţii. Se disting emoţii simple, înnăscute, cu rezonanţă biologică (bucurie,
tristeţe, durere) şi emoţii complexe, specific umane (regretul, dorul, mila, extazul,
nostalgia etc.), toate fiind provocate de receptarea valorilor estetice.
- Convingerile estetice sunt idei despre frumos care au devenit mobiluri interne,
orientând şi călăuzind preocuparea omului în vederea asimilării şi introducerii
frumosului în modul său de viaţă, în relaţiile sale cu lumea şi semenii săi.
Se poate spune că atitudinea estetică reprezintă rezultatul fuziunii componentelor
amintite. Ea se manifestă în mod specific de la un individ la altul.

[Введите текст]
5

Educaţia, în general, şi educaţia estetică, în special, trebuie sa treacă accentul de


pe ipostaza reproductivă a învaţamântului pe ipostaza cultivarii potenţialului
creator al personalitaţii; elevii nu trebuie învăţaţi ce sa gândească referitor la un
act artistic ci doar cum să gândească, cum să se raporteze la acel act artistic.
Cultivarea gustului artistic implică conştientizarea multitudinii de ipostaze în care
se exprimă geniul uman dar toate având în comun un simţ al proporţiilor, o
îmbinare placuta a culorilor şi în primul rând capacitatea de a genera intense trairi
interioare. Educaţia estetică pregateste terenul întalnirii omului cu valoarea, dar şi
cu nonvaloarea. Astfel încât el sa ştie să deosebească ce e cu adevarat valoros de
kitsch.O cultura estetică obiectivă nu se formează adunând informaţii de-a valma,
şi nu se face adunând doar informaţiile placute în funciţe de gustul estetic al
fiecaruia. În scoala copilul are parte de discipline de profil, iar educaţia se
rotuneste şi prin vizitarea de muzee, expoziţii, vizionare de spectacole, concerte
etc, însă trebuie ţinut cont si de influenţele estetice provenite, în cadru informal,
din câmpul psihosocial al mediului inconjurator: strada, cartierul, familia, grupul
de prieteni,locul de muncă; mass.media, în general, sistemele de televiziune prin
cablu, în mod special. Aceste influenţe, multiplicate de progresul tehnologic al
mass-mediei, întreţin un risc apreciabil la nivelul formarii-dezvoltarii
personalitaţii. Înstrăinarea sau falsificarea valorilor prin perpetuarea unor
fenomene de "kitsch", produse de economia de consum care poate altera orice
formă de artă şi de sensibilitate estetică. Educaţia estetică este componenta de
baza a formarii vocaţionale a personalitaţii umane, prin care se realizează
armonia între toate componentele educaţiei. Educaţia estetica favorizează
formarea sentimentelor intelectuale, a convingerilor morale fortificând şi
echilibrând intreaga personalitate, permiţând realizarea idealului educaţional.
Daca acum se pare ca ne confruntam cu o criza a artei,aceasta impresie nu e data
de lipsa artistilor ci de lipsa receptivitatii societatii fata de actul artistic,de o acuta
desensibilizare a omului actual, preocupat sa lupte cu problemele cotidiene,(si
care nu mai gaseste resurse pentru adevarata arta, inlocuind-o de multe ori cu un
kitsch ),o lipsa de comunicare intre mediul artistic si potentialii consumatori de
arta si nu in ultimul rand de promovarea de catre mass-media a nonvalorilor.
Oamenii au nevoie de frumos in viata lor ,iar educatia pregăteşte întîlnirea dintre
om şi frumos, luminează mintea umană, şi deschide multe căi: de alegere, de
asimilare. Nici o persoană nu poate iubi arta, pînă nu înţelege graiul acesteia,
adică nu face legătură dintre diferite expresii artistice ale şcolilor şi anumiţi artişti.
Un alt tip de analfabetism, care există în prezent, în afară de cel şcolar, este şi cel
estetic. Acest analfabetism te lasă impasibil în faţa frumosului din jur.

[Введите текст]
6

BIBLIOGRAFIE
1, http://referate-istorie-universala.blogspot.com/2015/08/educatia-estetica.html
2, https://booknation.ro/citate-despre-arta/
3,https://ru.scribd.com/doc/116876184/educatia-estetica

[Введите текст]