Impactul media sociale asupra proceselor social-politice din lume:cazul "Revoluţiei

Twitter" din Republica Moldova

ŞARAN Vladislav, magistru în științe politice
Institutul Integrare Europeană și Științe Politice,
Academia de Științe a Moldovei
Summary. The Internet today is not only a source of information or entertainment but
also an effective way to claim fundamental rights such as the freedom of expression from
authoritarian governance. Social media have important implications in different socio-political
processes in many parts of the world due to growing accessibility of the Internet. Social
networks, especially Facebook and Twitter, have undeniably boosted disobedience movements in
"Twitter Revolution" from Republic of Moldova.
Internetul nu mai este astăzi doar o sursă de informare ori divertisment ci şi o modalitate
eficientă pentru revendicarea drepturilor fundamentale precum cel la libera exprimare de la o
guvernare autoritară. Reţelelor sociale, mai ales Facebook sau Twitter, au impulsionat
incontestabil mişcări de nesupunere sau revoluţii precum protestele din Egipt şi Tunisia,
"Revoluţia Verde" din Iran din 2009, dar şi "Revoluţia Twitter" din Republica Moldova. Media
sociale au importante implicații în diferite procese social-politice în multiple părți a lumii
datorită accesibilității tot mai mare a Internetului.
Sistemele de securitate virtuale au datoria de a proteja datele şi conţinutul şi de a
restricţiona informaţia care nu este de interes comun. Cu toate acestea, cazul WikiLeaks a reuşit
să provoace mari controverse la nivel internaţional prin scurgerile de informații a documentelor
confidenţiale diplomatice provenite din surse anonime. Prin WikiLeaks, Julian Assange a
convins că luptele secolului XXI se vor duce pentru controlul informaţiei deoarece se pare a fi că
anume posesia datelor şi dirijarea eficientă a acestora aduce mai multa influenţă şi putere ca
niciodată.
Potrivit analizei realizate de M. Papic şi S.Noonan, expereți Stratfor[1], media sociale
sunt instrumente cu costuri mici dar care permit grupurilor revoluţionare să motiveze puternic
masele ca respectivii în timp real să coboare în stradă pentru a protesta. Cu toate acestea
Internetul nu este factorul determinant în succesul unei protest ori al unei revoluţii. Potrivit
estimărilor Stratfor din 2009, doar 15,4% din populaţia Egiptului are acces la Internet şi este greu
de crezut că anume segmentul de utilizatori erau clasa muncitorilor şi ţăranilor de care are nevoie

1
orice manifestaţie împotriva guvernului. Prin urmare aripa tînără a societăţii a fost instigatorii
protestelor care cu siguranţă pot fi consideraţi nişte eroi moderni ale căror mijloce nu sunt armele
ci mouse-ul şi tastatura. Aceste exemple pot inspira utilizatori din alte ţări fără libertatea de
exprimare la demonstrații de nesupunere față de regimurile dictatoriale şi autoritare.
Interdependenţa şi schimbul de informaţii depinde de regimul politic ce permite accesul
populaţiei la noile tehnologii informaţionale în măsura în care libertatea de a circula pe Internet
le afectează puterea de decizie în stat.Factorul cultural şi religios la fel este important în
condiţiile cînd globalizarea poate fi negată ori chiar abordată ca o ameninţare asupa societăţii în
ansambu. Este vorba despre conservatimul şi fundamentalismul religios, mai ales din ţările Asie,
care consideră Internetul un privilegiu la care nu se pot avea acces în formă liberă ca în ţările
occidentale. Cu toate acestea, după cum relatează blogul de tehnologie Pingdom, rata de
penetrare a internetului la nivel mondial este de circa 33%, cu 630.000 de utilizatori în fiecare zi
[2]. Din punct de vedere geografic, Asia şi Europa au cei mai mulţi utilizatori de Internet - 1
mlrd şi respectiv 500.000 milioane. Astfel setea de informaţie nu are indici în scădere, iar
portalurile de căutare, de tip google, au o popularitate în creştere indiferent de zona geografică a
utilizatorului.
Realizăm că tot mai mulţi useri conştientizează faptul că prin răspîndirea zilnică a diferit
conţinut fie personal fie media, prin reţelele de socializare ori prin căsuţa poştală, contribuie la
schimbări sociale şi la formarea unei noi cultură de comunicare, care se bazează prin mai puţin
contact tet a tet şi prin mai mult contact în spaţiul virtual. Prin urmare, există o interdependenţă
tot mai mare la nivel de societate, ceea ce a dat naştere la conceptul de societate informaţională.
Legătura dintre globalizare şi societatea informaţională îndreptăţeşte afirmaţia că globalizarea
este o consecinţă firească a societăţii informaţionale, întrucît aceasta se dovedeşte a fi un proces
care nu mai poate fi oprit, globalizarea este şi ea un proces inevitabil.
Internetul deja este un formator foarte puternic de opinii. Spre exemplu bloggerii reuşesc
prin postări zilnice şi foarte diversificate, cu un conţinut scurt dar consistent, să influenţeze mai
mult decît un trust media cu zeci ori sute de angajaţi. Prin urmare, acei tineri care erau
consideraţi acum cîţiva ani nişte amatori, sunt acum nevoieţi să fie luaţi în serios ca nişte
adversari redutabili care sunt în continuă expansiune. Anume faptul că informaţia de interes
comun, dar nu numai, este gratuită a făcut reţeau Internet să fie atît de atractivă. Stocarea

2
informaţiei personale pe servere care garantează confidenţialitate şi siguranţă a fost şi acesta un
factor pe care nu îl putem ignora.
Chiar dacă Internetul a ajuns să reprezinte esenţa a ceea ce înseamnă globalizare, adică o
mare mare interdependenţă şi răspindirea anumitor valorilor, la nivel guvernamental s-au luat
deja decizii de interdicţie a libertăţii pe Internet deorece liderii mondiali simt asupra lor un şir de
ameninţări şi riscuri. Avem în vedere Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA)
ori versiunea americană Legea de încetare a pirateriei online (SOPA). Cu toate că denumirile par
cît se poate de inocente şi pretinde combaterea pirateriei on-line, protejarea drepturilor de autor
şi a proprietăţii intelectuale, ACTA a stîrnit, mai ales în Europa, un val de nemulţumiri fără
precedent, fiindcă în consecinţă va limita libertatea Internetului. În esenţa, ACTA îşi doreşte să
instituţionalizeze sancţiuni împotriva fluxul liber de informaţii prin un control mai riguros a
răspindirii de conţinut începînd de la descărcare unui simplu mp3 pîna la închiderea site-urilor de
tip blog şi reţele sociale. Însăşi Acordul a fost semnat de 30 de state, inclusiv de 22 state membre
UE, însă încă nu a fost ratificat de nici una [3]. Hackeri din cadrul grupului Anonymous sunt cei
care s-au autosesizat cel mai mult şi s-au remarcat prin blocarea a numeroare site-uri
guvernamentale din SUA şi din Europa, a organizaţii influente precum NATO şi agenţia Stratfor,
furînd mii de adrese de e-mail şi parole, demonstrînd astfel nesupunere şi supremaţie în lumea
virtuală [4].Totodată Anonymous transmite mesaje constante prin înregistrări video prin care
susţine diferite proteste, precum cele din Romania, prin care evidenţiază importanţa libertăţii de
exprimare necenzurate.
În cele din urmă, ACTA s-a dovedit a fi un proiect care nu şi-a atins scopul. Parlamentul
European a respins acest documentul cu 478 voturi împotrivă, 39 pentru și 165 de abțineri.
Astfel Uniunea Europeană nu va mai putea să ratifice acest acord internaţional controversat [5].
În esenţă, votul de neîncredere faţă de ACTA a demonstrat că cetăţenilor europeni s-au simţit
privaţi de dreptul fundamental la libertatea de exprimare şi pînă la urmă nemulţumirile în masă,
preponderent iniţiate pe reţelele de socializare, şi-au avut rostul.
"Revoluţia Twitter" din Republica Moldova
Faptul că mass-media şi tehnologiile informaţionale (internetul, telefonia mobilă etc.) au
avut un rol important în derularea evenimentelor din aprilie 2009 este deja notoriu. Importanţa
utilizării reţelelor sociale în contextul amplificării protestelor a dus la supradenumirea
evenimentelor, de după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, în mass-media internaţională

3
ca - „Revoluţia Twitter”. Mass-media, site-uri de socializare, portalurile informaţionale au avut
un rol determinat în percepţia şi reflectatearea prostelor din 6-7 aprilie 2009. Reţeaua de
socializare ,,Twitter’’ a fost un mijloc de comunicare extrem de eficient fiindcă anume tinerii au
fost acei care au format mulţimea din jurul clădirilor guvernamentale şi ,,Twitter’’ i-a ajutat să
facă schimb de informaţii în orele cînd haosul a cuprins masele şi respectiv au apărut probleme
de comunicare.
Revoluția Twitter este o sintagmă preluată de la Evgeny Morozov , acesta a folosit-o în
premieră în articolul Moldova’s Twitter Revolution, publicat în Foreign Policy, din 7 aprilie 2009
[6]. Vom încerca să ne dăm seama asupra felului în care aceste noi mijloace de comunicare şi
socializare au contribuit, alături de alţi factori, la elaborarea strategiilor individuale şi de grup în
cadrul unor mişcări sociale atît de complexe şi echivoce precum au fost protestele din 6-7 aprilie
2009.
Vestea despre demonstrație s-a răspândit rapid prin mesaje text și pe Internet, prin
intermediul serviciilor de mesageriei instantanee și a rețelelor sociale. Grupul de initiativă Sînt
anticomunist, afirma într-o conferintă de presă, pe 7 aprilie, la orele 9.30, că au adunat cei 15 mii
de oameni doar utilizînd sursele web [7]. Adunările spontane din 6 și 7 aprilie au luat prin
surprindere, în aceeaşi măsură, şi Puterea si Opoziţia. Protestul paşnic, în după-amiaza lui 7
aprilie degenerează, se metamorfozează în unul extrem de violent – zeci de persoane (politişti si
protestatari) sînt internate în spitale, în urma diverselor traumatisme – Preşedinția era devastată,
sediul Parlamentului în flăcări. Pe platforme de socializare, inclusiv Twitter si Facebook, s-au
transmis prin e-mail sau S.M.S., următorul mesaj: „Dacă n-ai votat pentru PCRM, ia o lumînare
şi ieși în stradă la ora 18.00 (6 aprilie 2009) la monumentul lui Ştefan cel Mare”. Au fost şi alte
mesaje în aceeaşi notă. Tineretul se declară nemultumit de rezultatul alegerilor. Rezultatul
convocării prin Internet a fost peste așteptări. Organizatorii sperau la cel mult o mie de persoane.
Unii tineri purtau pancarte pe care scria: «Mai bine mort decît comunist!», «Trezește-te Patrie
drogată!», «Nu ne îngropați viitorul!»..
În după amiaza zilei de 7 aprilie 2009, Știrile Protv Chişinău comunicau prin live text
următoarele :
Ora 13:52 Comunicaţiile au fost întrerupte la Chişinău, iar telefoanele mobile nu mai
funcţionează, susţin protestatarii, care comunică prin reţeaua Twitter.

4
 Ora 16:09 Autorităţile de la Chişinău au izolat informaţional populaţia din Republica
Moldova prin deconectarea centrului capitalei de la reţeaua de Internet, blocarea reţelei de
telefonie mobilă şi întreruperea transmisiei posturilor de televiziune[8].
Comisia de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5
aprilie 2009, în continuare Comisia de anchetă, a analizat în mod separat rolul mass-media,
portalurilor informaţionale şi reţelelor de socializare, luând ca baza evaluările realizate de către
autorităţile publice în perioada post-electorală şi declaraţiile persoanelor audiate, precum şi
sinteza generală a comentariilor plasate pe paginile web a portalurilor informaţionale şi reţelele
de socializare.
După anunţarea rezultatelor parţiale şi apoi finale ale alegerilor, în societate se crease o
percepţie pronunţată că alegerile au fost masiv fraudate. Analizînd ştirile din arhiva portalurilor
informaţionale, blogg-urilor şi versiunile electronice ale ziarelor în perioada preelectorală şi
campania electorală se confirmă faptul că opiniile societăţii au fost polarizate, însă majoritatea
mesajelor au avut preponderent un caracter anti-comunist, inclusiv cu caracter violent. Totuşi,
statistica privind desfăşurarea votării şi tabulării rezultatelor alegerilor de către observatorii
OSCE arată mult mai bine la alegerile parlamentare din 2009 decît la cele locale din 2007.
Ipoteza fraudării alegerilor a fost invocată prima dată de mass-media şi vizitatorii
portalurilor informaţionale. Iniţial, după anunţarea rezultatelor exit-poll şi apoi după anunţarea
rezultatelor preliminare a alegerilor din 5 aprilie 2009 pot fi urmărite următoarele reacţii:
Astfel, potrivit informaţiei SIS din 12 decembrie 2009:
,,estimările operative din lunile martie-aprilie 2009, indicau la predominarea la o anumită
categorie de persoane a predispoziţiilor pronunţat negative la adresa formaţiunii de guvernămînt,
sesizate pregnant în mediile oponente, cu precădere, în rîndurile generaţiei tinere. Conform
conchiderilor, întru implementarea practică a spiritului combativ în mediile de tineret au
influenţat decisiv crearea în această perioadă a mai multor grupuri virtuale care au luat amploare
odată cu apariţia în spaţiul informaţional autohton a site-lui www.odnoklassniki.ru şi
www.facebook.com. În calitate de “paravan” pentru articularea publică a nemulţumirilor faţă de
rezultatele parlamentarei 2009 au figurat spaţiile virtuale precum ar fi “Basarabia pământ
românesc”, “Jos comuniştii”, “Noua dreaptă”, “Legionarii”, marea majoritate fiind înregistrate
pe www.odnoklassniki.ru, www.faces.md, www.facebook.com, www.golanii.ro,
www.romanism.net, www.desteptarea.info, www.curaj.net , www.jurnaltv.md, www.unimedia.md

5
, www.noiigolani.ro, www.forum.md . Printre tehnologiile aplicate s-au evidenţiat petrecerea
manifestaţiilor de tip flash-mob, utilizarea mesajelor SMS şi Internet, aşa numitul format twitter
şi blogurilor pentru difuzarea informaţiei şi organizării maselor”[9, p.24].
Comisia de anchetă a remarcat şi acţiunile de profilaxie desfăşurate de către SIS în
vederea prevenirii unor eventuale “organizări a maselor prin intermediul tehnologiilor
informaţionale”, în acelaşi răspuns din decembrie 2009 a fost menţionat că în luna iulie 2009,
SIS al RM a solicitat de la Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse, începînd cu 25 iulie
2009 să fie blocate şi lichidate grupele virtuale de pe spaţiul informaţional al site-ului
www.odnoklassniki.ru ” . Nu este clar de ce o astfel de „operaţiune” nu a fost aplicată referitor la
grupurile virtuale de pe www.facebook.com şi www.twitter.com, deoarece accesînd aceste
portaluri unele din aceste grupuri virtuale încă există.
Totodată, în timpul zilei de 7 aprilie 2009, toate unitățile administrative au fost
deconectate de la Internet, astfel încât lucrătorii din ministere să fie „protejați de știrile despre
proteste”. Potrivit Ziarului de Gardă, autoritățile se temeau că oamenii din ministere ar fi putut
ieși masiv în stradă sau ar fi putut coopera cu protestatarii pentru deschiderea instituțiilor de stat.
Amintim că nici o pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar
rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului [10].
Din păcate Comisia de anchetă , nu a dat detalii despre blocajul informaţional ce a avut
loc în unitățile administrative din Chişinău. Unica interconexiune cu subiectul nostru o
reprezinta capitolul ,, Atacul cibernetic asupra serverelor Preşedinţiei Republicii Moldova
lansate la 7 şi 8 aprilie 2009’’. Acest subiect este abordat de autorităţile responsabile de atunci
ca o tentative de evidentă de lovitură de stat prin intermediul intervenţiei străine. Extras din
alocuţiunea dlui Vladimir Voronin în faţa Comisiei de anchetă la 23 martie 2009. ,,A cincea
întrebare. Eu de nenumărate ori am spus şi despre aceasta spuneam nu doar eu, că în ziua de 7
aprilie a avut loc un atac cibernetic asupra serverului Administraţiei Prezidenţiale de pe 12 mii
de adrese, care a dus la scoaterea din funcţiune a acestuia. Toate materialele pe această chestiune
sînt la Serviciul de Informaţii şi Securitate, inclusiv şi lista adreselor de pe care au fost efectuate
aceste operaţiuni. Atacul cibernetic a avut loc şi pe data de 8 aprilie. Profesioniştii în domeniu
afirmă univoc că asemenea atacuri cibernetice sînt pregătite cu mult timp înainte de săvîrşirea
propriu zis a acestora. Scopul acestora este – paralizarea reţelelor de comunicare, a poştei
electronice, excluderea accesului la reţeaua globală a autorităţilor publice’’[9, p.78].

6
 În fimul „Atac asupra Moldovei” (min. 41.19) ex-Procurorul General Valeriu Gurbulea
menţionează că: „În ziua de 7 aprilie 2009 a avut loc un atac fără precedent asupra resurselor
informaţionale ale statului. Un număr gigantic de mesaje spam a fost expediat într-un termen
restrîns pe paginile web guvernamentale, practic toate fiind expediate de pe adrese IP din
România. De fapt, această acţiune avea drept scop de a face ţara incontrolabilă, ceea ce pentru
specialişti se prezintă drept o dovadă incontestabilă a unei lovituri de stat. Acest atac a provocat
inaccesibilitatea serverului Preşedinţiei timp de 20 de minute. Toate atacurile ulterioare au fost
respinse cu succes” [9, p.79-80]. Din audierile dlui V. Diozu la 26 martie 2010: ,,Unicul lucru
care pot să-l spun este faptul că atacul cibernetic a fost realizat de pe 12.500 adrese electonice.
Unii din membrii Comisiei de anchetă care au reuşit să facă cunoştinţă cu informaţiile respective
au afirmat că aceste IP erau preponderent din România’’. Pînă la urmă aceste acuzaţii foarte dure
la adresa ţării vecine nu şi-au găsit fundament şi în general la momentul de faţa aspectul
elucidării blocajul informational în toată complexitatea sa şi presupusa intervenţie străină nu
pare a mai fi un interes de anchetă.
După evenimentele din aprilie 2009 au apărut mai multe opinii despre impactul reţelelor
sociale în contextul protestelor. Mai multe aspecte au fost analizate anume în contextul revelator
din perspectiva mobilizării mişcărilor sociale. Faţă de alte „revoluţii colorate” apărute în Europa
de Est şi Orientul mijlociu în deceniul de după 2000, la manifestaţiile de la Chişinău din 7 aprilie
2009, formele de mobilizare şi de organizare a protestelor au fost semnificativ marcate de
răspîndirea unor noi mijloace informaţionale (site-urile de socializare, forum-uri, bloguri pe
Internet) care au avut o difuzare redusă sau inexistentă cu doar cîţiva ani înainte. Noile medii
electronice au fost factori care au influenţat comportamentul protestatarilor din aprilie 2009.
Autorii cărţii "Revoluţia Twitter. Episodul întâi: Republica Moldova" au publicat un sondaj în
urma căruia au conchis că majoritatea respondenţilor intervievaţi şi chestionaţi recunosc un
anumit rol pe care l-ar fi avut mijloacele de informare şi comunicare pe Internet în circularea
informaţiei, dar şi în mobilizarea şi parţial coordonarea protestelor din aprilie 2009 [11] . Pe 6
aprilie, cum precizează Adrian Ciubotaru în acest volum de sinteza, membrii unor ONG-uri din
Chișinău, utilizînd Internetul şi telefonia mobilă (în special reţelele Twitter si Facebook), i-au
îndemnat pe cetățeni să participe la o manifestație paşnică intitulată sugestiv Zi de Doliu pentru
Moldova [12]. Cel mai remarcabil aspect al acestui fenomen a fost mobilizarea unui segment
activ de studenţi, tineri profesionişti şi slujbaşi, care nu cuprindea neapărat o populaţie numeric

7
foarte importantă, dar care a devenit, în contextul evenimentelor din 6-7 aprilie din centrul
Chişinăului, un grup omogen şi activ prin faptul că avea aceleşi frustrări şi nemulţumiri faţă de
PCRM. Petru Bogatu, ziarist cu nume cunoscut în Moldova, fiind la lansarea volumului,
mentiona că este absolut convins că protestatarii au avut motive sincere şi cu certitudine aceştea
s-au mobilizat în primul rînd cu ajotorul noilor tehnologii ale comunicării, făcînd refere la
Twitter şi alte reţele de socializare [13].
Comisia de anchetă și alte organe vizate se eschivează să răspundă de ce nu funcţiona
telefonia mobilă şi accesul la Internet pe data de 7 aprilie 2009 fiecare motivînd că nu este de
competenţa lor să găsească răspuns la această dilemă. Considerăm că dacă accesul la Internet şi
telefonie mobila a fost oprit aceasta înseamnă că tehnologiile informaţionale au avut un impact
important asupra protestelor din 07.04.2009 , un impact care decurgea în detrimentul Puterii de
atunci. Astăzi nimeni nu vrea să fie responsabil de atacul cibernetic de acum 4 ani şi în general
de actele de vandalism asupra clădirilor Preşedenţiei si Parlamentului Republicii Moldova. Dacă
în timpul apropiat Alianţa de Guvernare nu va da mai multe răspunsuri în cea ce priveşte dosarul
7 aprilie 2009 generaţia tînără actuală se va dezamăgi difinitiv de puterea politicului ca generator
de schimbări pozitive în Republica Moldova.
Schimbările social-politice din ultimii 5 ani au demostrat că nu toate procesele şi
mişcările populare pot fi controlate de către factorii politicii. Tehnologiile informaţionale vor lua
amploare în continuare indiferent de cursul relaţiilor internaţionale. Această certitudine se
bazează pe faptul că Internetul şi reţelele sociale sunt produsul mediului antreprenorial liber care
au apărut în urma efortului şi ideiilor unor tineri progresivi şi anti-sistem. Cazurile lui Mark
Zuckerberg ( Facebook), Julian Assange (WikiLeaks) ori Steve Jobs (Apple) sunt mai mult decît
relevante. Protestele şi revoluţiile susţinute de mediul on-line nu au putut fi evitate de către
regimurile autoritare fapt ce confirmă încă o dată că valorile democratice, cu părţile sale pozitive
şi negative, încet, încet se vor răspîdi peste tot în lume.

Surse:

1. Papic M., Noonan S. ,,Social Media as a Tool for Protest’’.

http://www.stratfor.com/weekly/20110202-social-media-tool-protest
2. http://royal.pingdom.com/2012/02/16/almost-8-new-internet-users-added-worldwide-
every-second-infographic/

8
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_comercial_de_combatere_a_contrafacerii
4. http://www.publika.md/nato-atacat-de-hackerii-de-la-anonymous_649301.html
5. ,,Acta: Controversial anti-piracy agreement rejected by
EU’’.http://www.bbc.com/news/technology-18704192
6. Morozov E. ,,Moldova's Twitter Revolution’’.
http://neteffect.foreignpolicy.com/posts/2009/04/07/moldovas_twitter_revolution.
7. ,,Romania blamed over Moldova riots’’ (România învinuită pentru tulburările din
Moldova)” (în engleză). BBC. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/7989360.stm.
8. http://stirileprotv.ro/stiri/international/fierbe-chisinaul-10-000-de-moldoveni-au-iesit-in-
strada.html
9. Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea evenimentelor de după 5 aprilie 2009.
10. Călugăreanu V. (8 aprilie 2009). „Protestele de la Chișinău se reiau miercuri dimineață”.
Deutsche Welle. http://www.dw-world.de/dw/article/0,,4159461,00.html.
11. Negură P., ,,7 aprilie: Avataturile unei revoluţii cu chaturi şi pietre’’.
http://petrunegura.blogspot.com/2010/12/7-aprilie-avataturile-unei-revolutii-cu.html
12. Spiridon M.C. ,,Ultima Bastilie’’.http://convorbiri-literare.dntis.ro/TATAapr11.htm
13. Răileanu D., „Revoluția Twitter” - cauzele tulburărilor din aprilie 2009.
http://www.europalibera.org/content/article/3550368.html