Sunteți pe pagina 1din 3

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”


Facultatea de comandă și stat major
Management logistic

ESEU
Tema: Codurile de etică

AUTOR:
Maior
Agneş GIUBEGAN

Bucureşti 2019
Etica a fost definită drept sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii,
grup sau profesie. Moralitatea este legată de rezolvarea sau capacitatea de a realiza distincţia
dintre bine şi rău în comportament.
Codul etic reprezintă o reflectare a valorilor, serveşte la simbolizarea principiilor după
care un grup profesional sau o organizaţie se defineşte pe sine. Este mai mult decât un document
administrativ, mai mult decât o lista de reguli, după care un membru al organizaţiei sau al unui
grup profesional poate identifica sau exclude comportamentul deviant.
Cele mai cunoscute sunt codurile etice profesionale, cel mai vechi fiind jurământul lui
Hippocrate. în SUA, de exemplu exista 140 de profesiuni organizate, aliate sănătăţii, toate cu
coduri etice exprimate clar. O profesie poate fi definita prin:
1. cunoştinţe, tehnici şi experienţa sau
2. etică şi valori proprii1.
Pentru a fi demn de încredere, profesionistul trebuie să fie informat şi etic. Codurile
etice profesionale încearcă să se adreseze standardelor etice ale membrilor lor prin:
a) intrare: standardele de admitere în profesie care se bazează pe caracterul individului.
în Anglia medievala, de exemplu, viitorilor avocaţi li se cerea sa mănânce 10 mese cu viitorii lor
colegi. Cu aceste ocazii, colegii puteau stabili daca acei candidaţi aveau caracterul
corespunzător. Astăzi exista comisii de admitere care stabilesc un punctaj, calificativ, ceea ce din
nou implică o dimensiune etică – etica muncii;
b) studii (educaţia) – şi curriculum oglindesc valorile profesiei, deci din nou avem o
dimensiune etica;
c) ieşire: se refera la disciplina profesională - profesiile au dreptul şi responsabilitatea de
a-si disciplina membrii care nu respecta standardele eticii specificate în codurile lor.
Dezinstituţionalizarea şi sistemele de valori care au generat-o ridică unele probleme
etice. Forţa catalizatoare care a determinat dezinstituţionalizarea masivă din Europa occidental şi
America de Nord din ultimii 50 ani a fost dată de schimbările din cadrul sistemelor de valori.
Sistemele de valori determină politicile sociale, tipurile de servicii oferite de societate,
modalităţile de intervenţie, tipul de suport şi limbajul utilizat.
Prin codurile etice se încearcă rezolvarea unor conflicte de interese în mediul intern şi în
relaţiile externe ale organizaţiei respectiv, statuarea unor principii şi cerinţe care să-i facă pe
manageri mai sensibili la problemele etice. Ele nu conţin precepte pur teoretice, ci stabilesc
semnificaţii practice, utile pentru toţi membri organizaţiei. Aceasta nu înseamnă că un cod de
etică asigură automat un comportament moral sau că poate acoperi toate situaţiile întâlnite în
viaţa organizaţională. Limita de acţiune a codurilor etice constă în formularea lor în termeni

1
Psihiatria ca profesie, Allen Dyer
2
generali tocmai pentru că, la început, managerii şi subordonaţii lor se află în incapacitatea de a
identifica toate problemele etice care pot apărea.
Principalele caracteristici ale unui cod de etică sunt:
a) să fie riguroase, să prevadă clar idealurile şi/sau obligaţiile;
b) nu trebuie folosite în interes propriu; nu vor servi unei profesiuni în defavoarea
interesului public;
c) trebuie să protejeze interesul public;
d) să fie specifice şi oneste;
e) trebuie să prevadă şi pedepse, penalizări;
f) trebuie să stabilească anumite priorităţi adică, adevăratele valori ale organizaţiei;
g) să provină de la o autoritate legitimă;
h) să nu contravină altor legi (ex. Constituţia);
i) să fie posibile din punct de vedere fizic şi moral;
j) să fie cât mai simple şi accesibile.
Cine întocmeşte codul?
Problemele creării unor astfel de coduri sunt de tipul: Cum am putea să coexistăm bine şi
armonios într-o anumită instituţie sau organizaţie, indiferent de credinţele religioase, de
principiile şi obişnuinţele morale ale fiecăruia dintre noi? Managerul unei organizaţii se găseşte
la interfaţa între aceasta şi contextul în care îşi desfăşoară activitatea. Este persoana care poate
formula politica etică a organizaţiei. Această politică etică depinde de filosofia personală a
managerului, de cariera şi formaţia sa profesională. Este important ca managerul să dorească să
creeze un factor de stabilitate organizaţional prin stabilirea unor valori şi principii.
Managerul trebuie să aleagă pe cineva care să administreze competent şi integru codul
etic. Modul în care codul etic este transpus în practică rămîne, până la urmă, la latitudinea
managerilor şi a subordonaţilor. Codul etic rămâne valabil dacă toţi membri organizaţiei îl
respectă; când managerul nu acordă importanţă acestuia, cu siguranţă nici angajaţii nu vor urma
prevederile sale.
Cu toate că interesul pentru codurile de etică este în creştere, trebuie să reamintim că,
acestea au şi unele limite: ele nu pot acoperi toate situaţiile şi nu pot garanta o conduită universal
etică. Valoarea oricărui cod formal de etică constă în calitatea şi trăsăturile esenţiale ale
resurselor umane din cadrul organizaţiei: manageri şi angajaţi.

S-ar putea să vă placă și