SUNTEȚI AICI:

Proceduri medicaleInterventii non-invazive, cognitive si altele, neclasificate altundeva

Anestezia generala
©
Autor: Dr. Stiuriuc Simona

Anestezia generala este o coma indusa medicamentos cu pierderea reflexelor de

protective, rezultata prin administrarea a unor agenti anestezici. Pot fi administrate o
varietate de medicamente, cu scopul comun de a induce somnul, amnezia, analgezia,
relaxarea muschilor scheletici si pierderea reflexelor de control si a celor autonome.
Combinatia optima a acestor agenti pentru orice pacient in parte si in functie de
procedura este decisa de un anestezist, dupa verificarea istoricului medical al
pacientului.

Combinatia de agenti anestezici folositi pentru anestezia generala lasa de obicei

pacientul cu urmatoarele caracteristici clinice:
- absenta responsivitatii chiar si la stimuli durerosi
- imposibilitatea de a-si aminti perioada operatiei
- imposibilitatea de a mentine o protective adecvata a cailor respiratorii si ventilatia
spontana ca rezultat al paraliziei musculare
- modificarile cardiovasculare secundare efectelor stimulante/depresante ale
anestezicelor.

Anestezia generala foloseste agenti anestezici intravenosi si inhalatori pentru a

permite un acces chirurgical adecvat la locul operatiei. Anestezia generala poate sa nu
reprezinte intotdeauna cea mai buna solutie, in functie de tabloul clinic al pacientului,
anestezia locala sau regionala pot fi mai indicate.

Scopul anesteziei generale cuprinde urmatoarele efecte:

- analgezia - pierderea raspunsului la durere
- amnezia - pierderea memoriei
- imobilitatea - pierderea reflexelor motorii
- somnul - lipsa constientei
- relaxarea muschilor scheletici.

Mecanismul biochimic de actiune

Mecanismul biochimic de actiune al anestezicelor generale nu este prea bine inteles.
Pentru a induce inconstienta, anestezicele afecteaza sistemele de neurotransmitatori
GABA si NMDA din creier.

Avantajele si dezavantajele anesteziei generale

Medicul anestezist este responsabil pentru stabilirea toturor factorilor care influenteaza
conditia medicala a unui pacient si pentru selectarea tehnicii anestezice optime in functie
de aceasta. Atributele anesteziei generale cuprind urmatoarele:
Avantajele
- reduce starea de receptivitate a pacientului in timpul operatiei si induce amnezie
- permite relaxarea adecvata a muschilor pentru perioade lungi de timp
- faciliteaza controlul complet al cailor respiratorii, a respiratiei si a circulatiei
- poate fi folosita in cazurile de sensibilitate la agentul anestezic local
- poate fi administrata fara a misca pacientul din pozitia de supinatie
- poate fi adaptata usor la procedurile cu durata si de extindere impredictibile
- poate fi administrate rapid si este reversibila.

Dezavantaje
- necesita ingrijiri complexe si costuri crescute
- necesita un grad de pregatire preoperatorie a pacientului
- poate induce fluctuatii fiziologice care necesita interventie imediata
- asociata cu mai multe complicatii severe precum greata sau varsaturi, cefalee, tremor,
iritatii ale laringelui si revenire la statusul mental normal intirziata
- asociata cu hipertermia maligna, o conditie musculara mostenita, rara in care
expunerea la agenti anestezici determina temperatura acuta si potential letala,
hipercarbie, acidoza metabolica si hiperpotasemie.

Datorita noilor descoperiri in farmacologie, in tehnologia de monitorizare si modernizarea

sistemelor de siguranta, riscul la care este supus un pacient care este anesteziat de
rutina este foarte mic. Mortalitatea atribuita anesteziei generale este sub 1:100.000. pot
apare complicatii minore la rate predictibile, chiar si la pacientii sanatosi.

Frecventa simptomelor legate de anestezie in primele 24 de ore dupa chirurgia

ambulatorie este urmatoarea:
- varsaturi - 10-20%
- greata - 10-40%
- iritatii ale laringelui - 25%
- durere la locul punctiei venoase.

Evaluarea preanestezica
Inainte de operatia sau procedura planificata, anestezistul revede datele medicale ale
pacientului pentru a determina cea mai buna combinatie de medicamente si dozele,
precum si gradul de monitorizare necesar pentru a asigura o procedura sigura si
eficienta. Factorii cheie ai acestei evaluari sunt: virsta pacientului, indexul de masa
corporala, istoricul medical si chirurgical, medicatia actuala si durata de post alimentar.
Astfel corectitudinea raspunsurilor date de catre pacient anestezistului este vitala.

De exemplu, un pacient care consuma mai cantitati de alcool sau diferite medicamente
poate fi submedicat, ducind la pastrarea unui grad de constienta in timpul anesteziei sau
la dezvoltarea unei hipertensiuni arteriale periculoase. Medicamentele folosite frecvent
pot interactiona cu agentii anestezici; neprecizarea acestora poate creste riscul
pacientului.

Examenul fizic asociat cu evaluarea preoperatorie permite anestezistului sa depisteze

conditiile patologice respiratorii, si variabilele anatomice ale pacientului, incluzind
deschiderea gurii, dentitia problematica, limitarile miscarilor gitului, anatomia gitului si
prezentariile Mallampati. Prin combinarea acestor factori se poate contura un plan
adecvat pentru pregatirea pacientului clasic cit si pentru interventii mai dificile:
bronhoscopia cu fibre optice, laringoscopia video.

Factorii care sunt evaluati in cadrul examenului fizic al pacientului cuprind:

- mandibula mica sau prognatism
- dantura maxilara proeminenta
- git scurt
- dentitie cu probleme
- tumori ale fetei, gurii, gitului sau ale laringelui
- trauma faciala
- aparatele dentare
- gulerul cervical dur.

Diferite sisteme de scor au fost create folosind masuratorile orofaciale pentru a prezice o
intubare dificila. Cel mai folosit este scorul Mallampati, care identifica pacientii la care
faringele nu este bine vizualizat prin gura deschisa. Aceasta evaluare se efectueaza cel
mai bine cu pacientul asezat cu gura deschisa si limba protruzionind fara a fona.
Scorurile Mallampati mari sunt predictive pentru intubari dificile. Totusi, nici un sistem de
scor nu este sensibil sau specific 100%. Astfel, medicii se bazeaza pe citeva criterii si pe
experienta lor.

Pregatirea aparatului digestiv

Pacientul trebuie sa aiba stomacul gol in camera de operatii. Motivul este de a reduce
riscul de aspiratie pulmonara in timpul anesteziei generale cind un pacient isi pierde
capacitatea voluntara de a-si proteja caile respiratorii. Se recomanda ca alimentele
solide sa fie intrerupte pentru 6 ore inainte de inducerea anesteziei. Fluidele clare
trebuie evitate pentru 2-4 ore inainte de inducerea anesteziei.

Medicatia curenta
Pacientii trebuie sa continue administrarea medicatiei curente, pentru alte patologii sub
supravegherea anestezistului, chiar si in dimineata operatiei.
Exceptie fac urmatoarele medicamente:
- anticoagulantele pentru a evita singerarea chirurgicala crescuta
- hipoglicemiantele orale (metforminul este de exemplu un hipoglicemiant care este
asociat cu dezvoltarea acidozei metabolice sub anestezie generala)
- inhibitorii de monoamin oxidaza
- terapia beta-blocanta (totusi betabocantii trebuie continuati inainte de operatie pentru
pacientii la risc care sufera operatii majore noncardiace).

Complicatiile severe recente sub anestezie au subliniat interactiunea dintre medicatia

nonprescrisa si anestezice, incluzind interactiunile dintre vitamine, produse naturiste,
remedii traditionale si suplimente alimentare, pe care pacientii adesea uita sa le
mentioneze.

Premedicatia
Anestezistul poate prescrie sau administra o premedicatie inainte de administrarea
anestezicului general. Aceasta consta dintr-o combinatie de medicamente care
complementeaza sau amelioreaza calitatea anestezicului. Un astfel de exemplu este
administrarea preoperatorie a clonidinei, un agonist alfa-adrenergic. Aceasta reduce
necesitatea inductiei anestezice cit si a agentilor anestezici volatili in timpul mentinerii
anesteziei. Clonidina reduce si tremorul postoperator, greata si varsaturile si delirul. La
copii, premedicatia cu clonidina este la fel de eficienta ca si benzodiazepinele. Reduce si
incidenta delirului postoperator asociat cu anestezia cu sevoflurane. Ca rezultat,
clonidina a devenit un agent popular pentru medicatia preanestezica. Aceasta poate
necesita pina la 45 de minute pentru a-si face efectul, hipotensiunea si bradicardia.

Midazolamul, o benzodiazepina caracterizata de debut rapid si durata scurta fata de alte

benzodiazepine, este eficient in reducerea anxietatii preoperatorii, incluzind a anxietatii
de separare asociata cu separarea copiilor de parinti. Dexmedetomidina si unele
antipsihotice atipice sunt alte medicamente folosite mai ales la copiii noncooperanti.

Melatonina este eficienta ca premedicatie anestezica la adulti si copii datorita

proprietatilor hipnotice, anxiolitice, sedative, antinociceptive si anticonvulsivante. Fata de
midazolam, melatonina nu afecteaza reflexele psihomotorii sau calitatea recuperarii.
Recuperarea este mult mai rapida dupa melatonina decit dupa midazolam, cu o rata
redusa a agitatiei post-operatorii si a delirului. Premedicatia cu melatonina reduce si
doza necesara de propofol si thiopental pentru inductie.

Un alt exemplu de premedicatie anestezica este administrarea preoperatorie de

antagonisti beta adrenergici pentru a reduce incidenta hipertensiunii, disaritmiilor
cardiace sau a infarctului miocardic post-operatorii. Se poate alege si administrarea unul
antiemetic cum este droperidol sau dexametazona pentru a reduce incidenta varsaturilor
post-operatorii sau a enoxaparinei sau heparinei subcutanate pentru a reduce incidenta
trombozei profunde venoase. Altti agenti de premedicatie folositi frecvent cuprind opioizii
cum este fentanilul sau sufentanilul, agenti gastrokinetici cum este metoclopramidul si
antagonisti histaminici cum este famotidina.

Interventiile preanestezice non-farmacologice cuprind ascultarea unei muzici de

relaxare, masajul si reducerea luminii ambientale si a nivelului de zgomot pentru a
mentine un ciclu de somn-veghe. Aceste tehnici sunt mai ales utile pentru pacientii
pediatrici si retardati mental. Alte optiuni pentru copiii care refuza sau nu pot tolera
premedicatia cuprind interventia clovnilor sau a pediatrilor. Minimalizarea stimularii
senzoriale sau a distractiei atentiei prin jocuri video poate de asemenea ajuta la
reducerea anxietatii inainte sau in timpul inducerii anesteziei generale.

Stadiile anesteziei generale

Sunt descrise patru stadii ale anesteziei generale. In ciuda agentilor anestezici noi si a
tehnicilor de delivrare moderne, care au condus la un debut si o recuperare mai rapide
dupa anestezie, cu o mai mare siguranta, principiile sunt pastrate.

Primul stadiu este inductia anesteziei

Aceasta este perioada intre administrarea initiala a agentilor anestezici si pierderea
constientei. In acest stadiu pacientul trece de la analgezie fara amnezie la analgezie cu
amnezie. In aceasta perioada pacientii pot purta o conversatie cu membrii echipei
medicale. Acest stadiu poate fi atins prin injectarea intravenoasa a agentilor de inductie
(medicamente care actioneaza repede, cum este propofolul), sau prin inhalarea unor
vapori anestezici eliberati printr-o masca, sau o combinatie a ambelor.
Se recomanda ca pacientii adulti si majoritatea copiilor de peste 10 ani, inductia trebuie
sa fie administrate intravenous, aceasta fiind o experienta cu minim disconfort si rapida.
Totusi, sevofluranul, un vapor anestezic bine tolerat permite inductia prin inhalare la
adulti.

Alaturi de agentul de inductie, cei mai multi pacienti primesc si o injectie cu un analgezic
opioid cum este fentanilul (un opioid sintetic mult mai potent decit morfina). Sunt
disponibili multipli opioizi sintetici sau naturali cu diferite proprietati. Agentii de inductie si
opioizii lucreaza sinergistic in inducerea anesteziei. In plus, anticiparea evenimentelor
viitoare, cum este intubarea endotraheala si incizia pielii, cresc presiunea singelui si
frecventa cardiaca a pacientului. Analgezia opioida ajuta la controlul acestui raspuns
nedorit.

Controlul cailor respiratorii

Urmatorul pas in cadrul inductiei este securizarea cailor respiratorii. Aceasta poate fi o
manevra simpla prin tinerea manuala a mandibulei pacientului, astfel ca respiratia
naturala sa nu fie impiedicata de limba, sau poate necesita insertia unui dispozitiv cum
este masca laringiana sau tubul endotraheal. Cea mai importanta decizie este
necesitatea unui tub endotraheal.

Factorii care indica plasarea unui tub endotracheal sub anestezie generala cuprind:
- riscul de contaminare a cailor respiratorii (stomac plin, reflux gastroesofagean,
singerare gastrointestinala sau faringiana)
- necesitatea chirurgicala a relaxarii musculare
- dificultatea unei viitoare intubari endotraheale sau acces la caile respiratorii
- chirurgia gurii sau a fetei
- interventii chirurgicale de durata.

Daca interventia chirurgicala are loc in abdomen sau torace, se va administra un

relaxant muscular intermediar sau de lunga durata alaturi de anestezic si opioid. Acesta
paralizeaza muschii pacientului, incluzind pe cei ai respiratiei. Astfel plaminii pacientului
trebuie ventilati sub presiune, necesitind tub endotraheal. Pacientii care, din motive
anatomice sunt dificil de intubat, sunt de obicei intubati electiv la inceputul procedurii,
folosind un bronhoscop cu fibre optice.

Blocada neuromusculara
Paralizia sau relaxarea musculara temporara cu un blocant neuromuscular este o parte
integral a anesteziei moderne. Primul medicament folosit in acest scop a fost curara in
1940, abandonat astazi pentru medicamente cu mai putine efecte adverse si durata de
actiune mai scurta. Relaxarea muschilor permite operatia cavitatilor abdominale majore
ale corpului, abdomenul si toracele fara necesitatea anesteziei profunde, fiind folosita si
pentru a facilita intubarea endotraheala. Acetilcolina, neurotransmitatorul natural la
nivelul jonctiunii neuromusculare determina contractia muschilor. Relaxantii musculari
actioneaza prin prevenirea acetilcolinei de a se atasa de receptor. Paralizia muschilor
respiratori necesita o forma de respiratie artificiala. Cum muschii laringelui sunt de
asemenea paralizati, caile respiratorii trebuie protejate printr-un tub endotraheal.
Monitorizarea paraliziei se face printr-un stimulator nervos periferic, care trimite
intermittent pulsuri electrice prin piele la un nerv periferic observindu-se contractia
muschiului deservit. Efectele relaxantilor musculari sunt reversibile la sfirsitul operatiei
prin administrare de anticolinesteraze. Astazi se folosesc urmatorii blocanti musculari:
pancuronium, rocuronium, vecuronium, atracuronium, mivacuronium si succinilcolina.

Monitorizarea fiziologica
Monitorizarea implica folosirea diferitelor tehnologii pentru a permite o inductie
controlata, mentinerea si recuperarea din anestezia generala:
- electrocardiografia continua: plasarea de electrozi care monitorizeaza frecventa si
ritmul cardiac, poate ajuta medicul sa identifice semnele ischemiei cardiace
- puls oximetria continua: plasarea acestui dispozitiv, de obicei pe unul din degete
permite detectarea timpurie a scaderii saturatiei hemoglobinei cu oxigen
- monitorizarea presiunii singelui: exista doua metode, prima este non-invaziva si se face
prin intermediul unei mansete pneumatice plasate in jurul bratului, a antebratului sau a
piciorului, la interval regulate; a doua este rezervata pacientilor cu boli cardiace sau
pulmonare sau cind se asteapta hemoragii masive, metoda invaziva implica plasarea
unei canule speciale de plastic in artera pacientului-in vena gitului sau inghinala
- masurarea concentratiei anestezicului: masinile moderne de anestezie au monitoare
care masoara in procente anestezicul inhalat
- alarma pentru oxigen scazut: aproape toate circuitele au o alarma in caz ca delivrarea
de oxigen este compromisa
- capnografia: masurarea dioxidului de carbon expirat de pacient, indicind ventilarea
adecvata
- masurarea temperaturii pentru a detecta hipotermia sau febra, si pentru a detecta
timpuriu hipertermia maligna
- electroencefalograma verifica profunzimea anesteziei, reducind posibilitatea ca
pacientul sa fie mental treaz dar imobil datorita agentilor paralitici, reduce si riscul de
administrare a drogurilor amnezice in exces.

Mentinerea anesteziei
In acest moment medicatia de inceput a anesteziei incepe sa-si piarda efectul, iar
pacientul trebuie sa ramina anestezia cu un agent de mentinere. Anestezia intravenoasa
are o durata de actiune de 5-10 minute, apoi pacientul revenind spontan la starea
constienta. In majoritatea cazurilor se vor administra gaze anestezice care pot fi inhalate
daca pacientul respira spontan sau eliberate sub presiune printr-un ventilator. Acestea
cuprind un amestec de oxigen, oxid nitric si anestezic volatil, alaturi de o infuzie
controlata de medicamente, de obicei propofol. Agentii inhalatori ajung la creier prin
plamini si singe, iar pacientul ramine inconstient.

Faza de mentinere este cea mai stabila parte a anesteziei. Profunzimea anesteziei
difera pentru manevrarea pielii fata de cea a intestinelor, de exemplu. In functie de
procedura aleasa, trebuie alese nivele adecvate de profunzime a anesteziei. In
anestezia plastica complexa, de exemplu, va trece o perioada de timp apreciabila intre
terminarea inductiei si incizia pielii. In timpul pregatirii pielii, insertia cateterului urinar si
trasarea liniilor de incizie cu un stilou, pacientul nu primeste stimuli durerosi. Astfel
anestezia necesara este usoara, dar care trebuie convertita rapid in una profunda
inainte de practicarea inciziei.

Pe masura ce procedura progreseaza, nivelul de anestezie este diferit. Prin intermediul

electroencefalogramei se coreleaza nivelul anesteziei cu administrarea anestezicului si
cu activitatea cerebrala. Daca nu s-a folosit relaxarea musculara, anestezia inadecvata
este usor de identificat. Pacientul se misca, tuseste daca anestezicul administrat este
prea usor. Daca s-a folosit relaxarea musculara, atunci pacientul nu poate demonstra
nici unul dintre aceste fenomene. Anestezistul trebuie sa se bazeze pe observarea
fenomenelor autonome cum este hipertensiunea, tahicardia, transpiratiile si dilatarea
capilara pentru a decide daca pacientul necesita un anestezic mai puternic.

Pe de alta parte o anestezie prea profunda este asociata cu scaderea frecventei

cardiace si a presiunii singelui, iar daca este dusa la extrem poate periclita perfuzia
organelor vitale sau fi fatala.

Dupa terminarea procedurii chirurgicale se scoate pacientul din anestezie. Experienta si

comunicarea cu chirurgul, ajuta anestezistul sa prezica momentul aplicarii
pansamentelor. Urmarind sfirsitul operatiei se diminua cantitatea de vapori anestezici
pentru a lasa plaminilor timp sa se oxigeneze. Relaxarea musculara in exces este
reversibila folosind medicamente specifice si un analgezic opioid adecvat pentru a
pastra pacientul confortabil in camera de recuperare. Daca s-a folosit un ventilator,
pacientul este ajutat sa respire singur, iar pe masura ce anestezicul se disipa, acesta
devine constient. Revenirea nu este sinonima cu inlaturarea tubului endotraheal.

Revenirea din anestezie

Revenirea este procesul de recistigare a constientei si a functiilor fiziologice de baza a
organelor dupa incetarea administrarii anestezicelor generale. Acest stadiu poate fi
acompaniat de fenomene neurologice, cum este revenirea agitate (confuzia acuta
mentala), afazia (afectarea producerii sau intelegerii vorbirii) sau afectarea focala a
functiei motorii sau senzoriale. Tremorul este de asemenea foarte comun si poate fi
clinic semnificativ ducind la cresterea consumului de oxigen, a producerii de dioxid de
carbon, a debitului cardiac, a frecventei cardiace si a presiunii singelui. Mecanismul se
bazeaza pe observatia ca maduva spinala se recuperea ma rapida decit creierul, ducind
la reflexe spinale neinhibate manifestate ca o activitate clonica (tremor). Evenimentele
cardiovasculare cum este presiunea singelui scazuta sau crescuta, frecventa cardiaca
rapida sau alte disritmii sunt comune dupa anestezia generala, la fel sunt si simptomele
respiratorii precum dispnea.

Ingrijirea postoperatorie
Anestezia trebuie sa se termine cu o trezire fara durere si un plan pentru ameliorarea
post-operatorie a durerii. Se poate face analgezia regionala, orala, transdermica sau
parenterala. Procedurile medicale minore indica analgezie orala cum este paracetamolul
sau AINS ca ibuprofenul. Nivelele moderate de durere necesita adaugarea unor opiacee
usoare cum este tramadolul. Procedurile chirurgicale majore pot necesita o combinatie
de modalitati de a conferi analgezie. Metodele parenterale cuprind administrarea unui
opiaceu puternic cum este morfina, fentanilul, oxicodona. In multe cazuri opiaceele
folosite in anestezie pot determina ileus post-operator chiar si in chirurgia non-
abdominala. Administrarea unui antagonist cum este alvimopan imediat dupa recuperare
ajuta la reducerea severitatii si duratei ileusului.

Mortalitatea perioperatorie
Mortalitatea perioperatorie este atribuita complicatiilor chirurgicale (cum este hemoragia,
sepsisul si insuficienta organelor vitale). Aceasta poate cuprinde pierderea memoriei sau
incetinirea proceselor cognitive. Mortalitatea directa legata de administrarea
anestezicului este semnificativ mai putin frecventa si poate cuprinde cauze precum
aspiratia pulmonara a continutului gastric, asfixia si anafilaxia. Acestea pot apare din
proasta functionare a echipamentului anestezic sau mai frecvent prin eroarea umana.

Riscurile anesteziei
Aspiratia
Apare cind se produc varsaturi in timpul operatiei, urmate cu inhalarea continutului in
plamini. Datorita paraliziei muschilor respiratori si a golirii inadecvate a stomacului
pacientul poate aspira continut gastric in plamini. Tusea reprezinta metoda naturala de
protectie a plaminilor fata de aspiratia de corpi straini, acest reflex este insa abolit in
timpul anesteziei.

Tulburari cardiace
Aproape 25% dintre pacientii care sunt anesteziati general au boli cardiace, incluzind
boala coronariana, hipertensiune sau insuficienta cardiaca. Acestea nu contraindica
anestezia dar pot spori riscurile.

Hipertermia maligna
Este o conditie mostenita rara in care pacientul prezinta o reactie severa, amenintatoare
de viata in momentul inhalarii gazelor anestezice sau la administrarea unui relaxant
muscular. Aceasta este caracterizata de cresterea temperaturii, rigiditatea muschilor si
ruptura fibrelor musculare. Conditia este severa si poate duce la deces.

Greata si varsaturile
Sunt cele mai comune efecte adverse ale anesteziei, dar ambele sunt mult mai bine
controlate dupa chirurgie. Se pot administra medicamente antiemetice pentru a diminua
disconfortul pacientului.

Leziunile nervoase
Leziunile nervilor pot apare in anestezia generala daca pacientul este plasat intr-o
anumita pozitie pentru o perioada lunga de timp, afectind fluxul singelui la structurile
nervoase. Pacientul va ramine o perioada nedeterminata cu furnicaturi si parestezii in
zona afectata.

Iritatiile laringiene
Multi pacienti se pling de iritatii ale gitului pentru citeva zile dupa operatia cu anestezie
generala. Acestea sunt cauzate de insertia unui tub endotraheal, necesar pentru a
respire in timpul operatiei. In cazuri rare pot fi lezate corzile vocale.

Anestezia constienta
Este un fenomen care apare cind medicatia anestezica nu este eficienta, iar relaxantii
musculari si-au facut deja efectul. Astfel pacientul nu poate vorbi sau misca, dar este
treaz, aude si simte procedura.

Globul vezical
Medicatia folosita in paralizia muschilor actioneaza pe mai multe zone ale corpului. La
unii pacienti vezica urinara devine paralizata, iar pacientul nu poate urina. Capacitatea
de a urina revine in 24 de ore, totusi in aceasta perioada vezica poate deveni
inconfortabila fiind necesar un cateter urinar.

Afectarea cognitiva
Experienta si studiile arata posibile riscuri asupra afectarii functiei cognitive la pacientii
care au suferit anestezii generale, in procedurile chirurgicale minore cit si majore.
Aproximativ 20% dintre persoanele peste 60 de ani prezinta dificultati cognitive care pot
apare la o saptamina dupa o operatie majora. Acestea cuprind probleme de concentrare
si atentie. Cercetarile arata ca afectarea este temporara, dar de lunga durata.

Data actualizare: 19-08-2013 | creare: 03-12-2012 | Vizite: 107620

Bibliografie
Riscurile
anesteziei,link: http://surgery.about.com/od/proceduresaz/ss/AnesthesiaRisks_10.htm
Ce este anestezia
constienta,link: https://www.aana.com/resources2/bookstore/Documents/awarenessbroc
hure0110.pdf
Anestezia generala,link: http://www.sedationdentistry4u.com/general-anesthesia-
procedure.htm
Principiile
anesteziei,link: http://kidshealth.org/parent/system/surgery/anesthesia_basics.html
Evaluarea preanestezica,link: http://www.surgeryencyclopedia.com/A-Ce/Anesthesia-
Evaluation.html
Sedarea profunda sau anestezia
generala,link: http://info.sos.state.tx.us/pls/pub/readtac$ext.TacPage?
sl=R&app=9&p_dir=&p_rloc=&p_tloc=&p_ploc=&pg=1&p_tac=&ti=22&pt=5&ch=110&rl=
6
Tehnicile anesteziei generale,link: http://www.general-anaesthesia.com/genantech.html
Monitorizarea intensiva in
anestezie,link: https://www.bcidaho.com/providers/medical_policies/sur/mp_70201.asp
Anestezia, ingrijirea si terapia durerii,link: http://www.massgeneral.org/anesthesia/
Cum se administreaza anestezia generala,link: http://www.wikihow.com/Administer-
General-Anesthesia
Cum actioneaza anestezia generala,link: http://www.scientificamerican.com/article.cfm?
id=how-does-anesthesia-work
Efectele pe termen lung ale anesteziei
generale,link: http://www.livestrong.com/article/255374-the-long-term-effects-of-general-
anesthesia/
 Teoriile mecanismului de actiune ale
anestezicelor,link: http://en.wikipedia.org/wiki/Theories_of_general_anaesthetic_action

©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și
parțială, este interzisă!

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

 Arsurile corneei

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

MIT: Anestezia generală scurtează durata de viață
FALS - Anestezia generală este o procedură extrem de importantă pentru practica chirurgicală,
despre care se sp...

Efectele negative asupra memoriei ale anesteziei

Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Anaesthesia anestezia generală sau regională în vederea une...

Poate anestezia generală să inducă demență?

De multe ori pacienții care urmează a fi supuși unor intervenții chirurgicale sunt îngrijorați cu privir...

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte
medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
 
 Urgent ajutor, nu mi revin dupa anestezia generala!
 Ce se administreaza pentru arsura la ochi de la aparatul de sudura?
 Pericol la o anestezie totala?
 Limfomul hodkin, deces in cazul unei anestezii totale?
 Daca iau antidepresive, pot face anestezie generala?
 Anestezia si hepatita
 Extracție de molari de minte in timpul unei răceli
 Efectele unor substante asupra anesteziei generale
 Buza inferioara amortita (anesteziata) dupa o operatie cu anestezie generala
intră pe forum

INTERVENTII NON-INVAZIVE, COGNITIVE SI ALTELE, NECLASIFICATE ALTUNDEVA

 Anamneza pacientului psihiatric
 Anestezia
 Anestezia generala
 Anestezia locala
 Anestezia regionala
 Anestezia si analgezia epidurala
 Autopsia
 Criochirurgia
 Criosauna
 Electrocauterizare
 Electrochirurgia
 Reanimarea neonatala
 Testarea alergologica
 Tratament varice - metoda cu abur (SVS - Steam Vein Sclerosis)

Citiți mai multe despre:

 Arsurile corneei
 Anestezia generala

ROmedic pe Facebook
Informații interesante zilnic. Urmăriți-ne!

Alege cel mai bun serviciu medical!

ROmedic vă prezintă peste 10.000 de cabinete și clinici particulare ce vă stau la
dispoziție cu servicii ce acoperă toata gama de specialități medicale.Caută cabinete
medicale și cliniciAdaugă un cabinet sau clinică medicală

Vânzări produse medicale:

Peste 40.000 de oferte de produse, echipamente și aparatură medicală, oferite de cele
peste 2000 de firme medicale partenere, sunt actualizate zilnic pe ROmedic - cea mai
mare piață medicală online din Romania. Acum ai de unde alege!Caută produse și
aparatură medicalăPromovează produse medicale

  
 Sănătate
 Boli
 Forum
 Noutăți
 Servicii
 Produse
 Catalog
 Activ
 +Altele
  
  
Copyright © 2003-2020: ROmedic | Ghid de sănătate & bibliotecă medicală online.
Timp generare pagina: 0.011 sec.
Info consumator: 0800.080.999, ANPC Termeni și condiții Acord de confidențialitate Despre utilizarea
Cookies Newsletter

 
 
 
 
 

Incarcare...