Descrierea constă în prezentarea expresivă a

unor trăsături ale fiinţelor, obiectelor, fenomenelor,

locurilor...

Spre deosebire de naraţiune, care se defineşte

prin succesiune şi temporaiitate, descrierea e

statică şi redă spaţialitatea.

Caracteristicile descrierii:

- se înrudeşte cu pictura, deoarece dă naştere,

prin intermediul limbajului, unui tablou;

- prezintă, cu ajutorul imaginilor artistice,

trăsături ale unui obiect (fiinţă, peisaj ale naturii

etc.)

- utilizează preponderent verbele statice,

substantive concrete şi adjectivele;

- urmăreşte să impresioneze, să descrie o

imagine memorabilă a obiectului descris;

- foloseşte resursele expresive ele limbajului,

figurile de stil;

a.

Tipuri de descriere:

realistă;

fantastică;

naturalistă;

romantică;

simbolistă;

umoristică etc.

Dialogul desemnează, într-o operă literară,

conversaţia dintre personaje.

Caracteristicele dialogului:

- e marcat de linia dialogului;

- este declanşat, în general, de o interogaţie;

- se defineşte prin succesiunea întrebărirăspuns;

- pot coexista elemente de comunicare verbale

cu cele nonverbale (ex. râsul);

- accentul este pus pe interlocutor.

Figurile de stil

Figurile de stil sunt procedeele prin care se

modifică sensul propriu al unui cuvânt sau

construcţie gramaticală obişnuită, în scopul sporirii

expresivităţii.