See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/348298843

POLITICILE DE CREŞTERE A OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ÎN RÂNDUL

TINERILOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ. THE POLICIES FOR YOUTH
EMPLOYMENT GROWTH IN EUROPEAN UNION.

Article · September 2019

CITATIONS READS

0 117

1 author:

Alina Ligia Dumitrescu

Romanian Academy/ Institute for World Economy
43 PUBLICATIONS   4 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

6.19.7 The waves of migration from EU Member States. Medium and long term implications - coordinator Dr. Alina-Ligia Dumitrescu, developed in accordance with the
strategic areas and priority directions included in the "Strategy of scientific research in the Romanian Academy 2014-2020" Strategic area 6. Research for sustainable
development of the country (economic, social, legal, environmental). View project
The article is based on the results of the author research carried out as part of the study coordinated by Dr. Alina Ligia Dumitrescu on “6.13.8 The European Pillar of
Social Rights. Implementation and effects in the EU Member States, elaborated within the Strategic Domain No.6. - Research for Sustainable Development of the
Country (Economic, Social, Legal, Environment), included in the research program of the Romanian Academy in 2020. View project

All content following this page was uploaded by Alina Ligia Dumitrescu on 07 January 2021.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

POLITICILE DE CREŞTERE A OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ ÎN

RÂNDUL TINERILOR DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

THE POLICIES FOR YOUTH EMPLOYMENT GROWTH

IN EUROPEAN UNION

Alina Ligia Dumitrescu1

Institutul de Economie Mondială – Academia Română, Bucureşti, România

Vă rugăm să citaţi acest articol astfel: Dumitrescu, A. (2019). Politicile de creştere a ocupării forței de
muncă în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, EUROINFO, 3 (5), pp. 17-28

Rezumat
Articolul analizează problematica creșterii ocupării forţei de muncă din rândul tinerilor și a
combaterii șomajului în rândul tinerilor din UE. Metodologia de cercetare se fundamentează pe analiza
cantitativă a datelor statistice furnizate de Eurostat precum şi pe analiza calitativă susținută de
evidențele semnalate de către documentele UE și de către literatura de specialitate în domeniu.
Concluziile principale ale cercetării sunt că statele membre care înregistrează situații critice în
domeniu, printre care și România, vor trebui să-și intensifice eforturile pentru implementarea garanției
pentru tineri1 și atragerea de fonduri UE prin utilizarea exemplelor de bună practică din țările
performante pentru obținerea de rezultate mai bune în acest domeniu și, nu în ultimul rând, pentru
dezvoltarea unor strategii naționale privind integrarea tinerilor pe piața muncii prin acordarea de
stimulente financiare (subvenții salariale sau scutiri de taxe).

Cuvinte-cheie: Garanția pentru tineri, Inițiativa pentru tineri, ocuparea forței de muncă, șomaj
Clasificare JEL: J21, J38, J64, J78

Abstract The article analyzes the issues of increasing employment and combating unemployment
among young people. The research methodology is based on the quantitative analysis of the statistical
data provided by Eurostat, as well as on a qualitative analysis based on the EU documents and on the
literature in the field. The main findings of the research are that Member States registering a critical
situation in the field among which is Romania will need to step up their efforts to implement the Youth
Guarantee and attract EU funds by using good practice examples from performing countries. Last but
not least, in order to achieve better results in this area, Romania has to develop national strategies for
integrating young people into the labor market by providing financial incentives (wage subsidies or tax
exemptions).

Key words: Youth Guarantee,Youth Initiative, employment, unemployment

JEL Classification: J21, J38, J64, J78


Autori de contact: dr. Alina Ligia Dumitrescu, e-mail: alinaligia1@yahoo.com
1
Garanția pentru tineri (GT) este un angajament asumat de toate statele membre, acela de a se asigura că toți tinerii
cu vârsta sub 25 de ani primesc o ofertă de calitate pentru angajare, educație continuă, ucenicie, stagiu în termen
de patru luni de la momentul în care au devenit șomeri sau au absolvit învățământul obligatoriu.

17
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

1. Introducere
Stimularea ocupării tinerilor a devenit o prioritate a UE odată cu adoptarea, în iunie
2010, a „Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii”, acest document incluzând o serie de inițiative concrete care să îi sprijine pe tineri
în obținerea de locuri de muncă. În Comunicarea Comisiei COM 220/2010 se subliniază că
aproximativ 50% din tinerii europeni ating un nivel mediu de calificare, însă nu este suficient
pentru a răspunde nevoilor pieței comunitare, în condițiile în care în UE aproximativ 33% din
populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani are o diplomă universitară, comparativ cu 40%
în SUA și peste 50% în Japonia.
Date fiind obiectivele „Strategiei Europa 2020”, Comisia Europeană a propus, în 2010,
șapte inițiative emblematice printre care se numără şi „tineretul în mișcare”, care a fost lansată
pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita integrarea tinerilor pe
piața muncii. Iniţiativa „tineretul în mișcare” presupune lansarea unui cadru care promovează,
cu ajutorul statelor membre și al partenerilor sociali, intrarea tinerilor pe piața muncii prin
intermediul uceniciilor, al stagiilor sau al altor experiențe de muncă, inclusiv printr-o inițiativă
„Primul loc de muncă EURES” al cărui obiectiv este de a spori șansele tinerilor de ocupare a
unui loc de muncă prin favorizarea mobilității în UE.
Pe baza unei Recomandări a Consiliului UE din aprilie 2013, toate statele membre s-au
angajat să implementeze „garanţia pentru tineri (GT)”. Consiliul UE (2013) recomandă
statelor membre să se asigure că toți tinerii sub vârsta de 25 (NEET1) de ani primesc oferte de
locuri de muncă, de continuare a educaţiei, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu
de perfecţionare, într-un interval de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care
nu mai urmează o formă de învăţământ formal. O atenție deosebită se pune pe identificarea
autorităților publice relevante responsabile de înființarea şi administrarea sistemului de garanţie
pentru tineret şi pe dezvoltarea unor parteneriate între serviciile publice şi private de ocupare a
forței de muncă, instituțiile de învățământ şi de formare, serviciile de orientare profesională şi
cu alte servicii care vizează tinerii (organizaţii neguvernamentale, centre şi asociații pentru
tineret).
Potrivit Consilului UE (2013), punerea în aplicare a prevederilor „garanţiei pentru tineri”
ar putea contribui la atingerea a trei din obiectivele strategiei Europa 2020 şi anume: 75% din
persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani să fie angajate, ratele de abandon şcolar
timpuriu să fie sub 10% şi aproximativ 20 de milioane de persoane să fie scoase din sărăcie şi
excluziune socială”. Pe baza garanției pentru tineri UE monitorizează punerea în aplicare a
sistemelor în temeiul recomandărilor prin supravegherea multilaterală a Comitetului pentru
ocuparea forței de muncă în cadrul Semestrului european şi pe baza analizei impactului

1
Acronmul NEET (“Not in Education, Employment of Trainning) reprezintă tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani
care nu lucrează şi nu sunt într-o formă de învăţământ.

18
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

politicilor existente și abordează recomandări specifice fiecărei țări adresate statelor membre,
pe baza orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.
Consiliul UE (2013) a propus statelor un ansamblu de măsuri care sunt prezentate
sintetic în Figura 1:

Figura 1: Măsuri de sprijinirea a integrării tinerilor pe piața muncii conform recomandărilor

Consiliului UE

Măsuri
pentru
integrarea
tinerilor pe
piața muncii

Creșterea Măsuri care

nivelului de vizează piața
competențe muncii

Dobândire de Cursuri de Subvenții Promovarea Sprijinirea

Armonizarea salariale mobilității
competențe antreprenoriat creării de noi
calificărilor acordate tinerilor în
informatice şi și de IMM-uri care
cu cerințele interiorul și
tehnologie de management firmelor care angajează
pieței muncii angajează între statele
vârf al afacerilor tineri
tineri membre

Sursa: Figură elaborată de autoare pe baza literaturii de specialitate

2. Opinii din literatura de specialitate privind „garanția pentru tineri (GT)”

Există o serie de opinii critice de specialitate la adresa „garanţiei pentru tineri ”. Astfel,
Kuchel (2018) afirmă că această schemă de suport nu a produs rezultatele scontate într-o o
serie de state membre unde a fost implementată şi dă exemplul Greciei şi Spaniei unde şomajul
încă rămâne foarte ridicat. Mai mult de atât, aceasta îl citează pe profesorul de sociologie Bjørn
Hvinden de la Universitatea din Oslo care atrage atenția că „unele state membre au dat pur și
simplu bani angajatorilor pentru a angaja tineri pe o perioadă determinată. Dar acesta este un
câștig pe termen scurt obţinut prin crearea de locuri de muncă temporare, dar existența unui

19
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

câștig real din punct de vedere al cunoștințelor și al competențelor tinerilor se află încă sub
semnul întrebării".
Pe de altă parte, Escudero şi Mourelo (2017) apreciază că dovezile empirice din state
membre cu o experiență îndelungată în implementarea garanțiilor pentru tineri (de exemplu,
țările nordice) sugerează că aceste intervenții reprezintă o modalitate eficientă de a răspunde
șomajului tinerilor, cu condiția ca acestea să fie concepute și puse în aplicare în mod
corespunzător, deoarece aceste scheme de sprijin pot produce rezultate semnificative la un cost
modest. Cei doi autori au identificat șase elemente fundamentale pentru a se asigura
funcționarea eficientă a acestor programe, și anume: intervenția timpurie, criterii clare de
eligibilitate, furnizarea de măsuri de sprijin într-un pachet cuprinzător, cadre instituționale
adecvate, resurse suficiente și disponibilitatea mecanismelor de implementare.
În opinia lui Eichhorst şi Rinne (2017) „garanția pentru tineri” este un instrument al UE
cu rezultate bune, dar implementarea efectivă în statele membre cu șomaj mare în rândul
tinerilor este mult mai redusă decât s-a așteptat inițial. Pentru combaterea șomajului în rândul
tinerilor, mai multe politici economice trebuie abordate simultan și sistematic. Pe de o parte,
mediul macroeconomic joacă un rol crucial în facilitarea integrării tinerilor pe piața forței de
muncă, pe de altă parte, condițiile economice favorabile nu sunt suficiente pentru a rezolva
problema fiind necesare și o serie de reforme instituționale. Se impune concentrarea în special
pe reglementările privind intrările pe piața forței de muncă prin elaborarea unor regimuri de
tranziție de la școală la locul de muncă, cu un accent deosebit pe dobândirea de competențe şi
aptitudini practice relevante pentru piața forței de muncă (Eichhorst şi Rinne, 2017).
Analiştii Andor şi Veselý (2018) consideră că principalele ingrediente pentru reușita
„garanției pentru tineret” sunt o intervenție eficientă şi focusată pe categoriile marginalizate
social din rândul tinerilor, facilitarea procedurilor administrative, intervenția timpurie în cazul
fiecărui solicitant în vederea respectării termenului legal limită de patru luni de asigura o ofertă
corespunzătoare de loc de muncă, cooperare bună între actorii relevanți din sectoarele public,
privat și non-profit, și o capacitate instituțională performată, în special în serviciile publice de
ocupare a forței de muncă. Se atrage atenția că „acești determinanți ai succesului” depind
fundamental de doi factori principali: sprijinirea proiectului la nivel politic și alocarea de
resurse financiare adecvate, în condiţiile în care angajamentul în susținerea „garanției pentru
tineri” și a întregului Pilon european al drepturilor sociale2 se va vedea prin alocările financiare
propuse de către liderii UE în viitorul cadru financiar multianual (post-2020). (Andor şi Veselý,
2018).

2
Pe 17 noiembrie 2017, avut loc summitul social de la Göteborg, în cadrul căruia liderii UE au proclamat pilonul
european al drepturilor sociale, în vederea promovării creării de noi locuri de muncă şi a stimulării unei creşteri
economice inclusive.

20
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

3. Dimensiunea șomajului in rândul tinerilor din UE

Şomajul în rândul tinerilor a rămas o problemă economico-socială importantă în multe
din statele membre. Conform Eurostat (2019), numărul de șomeri tineri (sub 25 de ani) a fost
de 3,375 milioane persoane în UE-28, dintre care 2,383 milioane persoane în Zona euro, în luna
ianuarie 2019. Comparativ cu ianuarie 2018, şomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 184.000
persoane în UE-28 şi cu 141.000 persoane în Zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor 3 a
fost de 14,9% în UE-28 şi de 16,5% în Zona euro în luna ianuarie 2019, comparativ cu 15,8%
şi respectiv 17,7% în ianuarie 2018. Respectiv, la nivelul anului 2018, rata totală a șomajului
în UE-28 a fost de 6,6% în 2018, comparativ cu 15,8% rata șomajului în rândul tinerilor
(Grafic1).

Grafic 1: Evoluția ratei anuale a șomajului în rândul tinerilor în perioada 2015-2018

25

20

15

10

0
2015 2016 2017 2018

Rata somajului in randul tinerilor in UE-28 Rata totala a somajului in UE-28

Sursa: Figură elaborată de autoare pe baza datelor Eurostat (2019).

În general, în UE ratele șomajului în rândul tinerilor sunt mult mai mari, înregistrând
valori duble față de ratele totale ale şomajului (Grafic1). Exisă diferențe semnificative între
statele membre, în special dintre cele din nordul şi centrul Europei şi cele din sudul
continentului. Astfel, în ianuarie 2019 cele mai scăzute rate ale șomajului la tineri au fost
înregistrate în Germania (6,0%), Cehia (6,1%) şi Olanda (6,5%), în timp ce, cele mai mari au
fost înregistrate în Grecia (39,1%), Italia (33,0%) şi Spania (32,6%).

3
Rata șomajului în rândul tinerilor se calculează prin împărțirea numărul șomerilor pentru grupa de vârstă 15-24
ani la numărul total de persoane active pe piața muncii.

21
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

4. Stimularea ocupării forței de muncă din rândul tinerilor

4.1. Instrumente pentru finanțarea „garanției pentru tineret (GT)” ȋn 2014-2020

În februarie 2013, Consiliul European a lansat „Inițiativa pentru ocuparea forței de
muncă în rândul tinerilor (IOT)” ca instrument financiar principal al UE pentru sprijinirea
implementării schemelor GT. Această iniţiativă a fost concepută pentru a oferi sprijin tinerilor
care locuiesc în regiuni în care șomajul în rândul lor era mai mare de 25% (la nivelul anului
2012). În 2017, acest nivel a fost actualizat luând ca bază de raportare şomajul de 25% la nivelul
anului 2016.
Bugetul total al „Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (IOT)”
este de 8,8 miliarde euro pentru perioada 2014-2020 (bugetul inițial alocat pentru 2014-2015 a
fost de 6,4 miliarde euro). Cu toate acestea, în septembrie 2016, având în vedere nivelurile încă
ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, Comisia Europeană a propus majorarea acestui buget.
În iunie 2017, Consiliul și Parlamentul European au convenit asupra creșterii nivelului IOT cu
încă 2,4 miliarde euro pentru statele membre eligibile, pentru perioada 2017-2020. Această
finanțare este utilizată pentru o varietate de măsuri care stau la baza garanției pentru tineri, de
la creșterea ocupării tinerilor din grupurilor vulnerabile social la angajarea de subvenții pentru
angajarea tinerilor NEET. Informațiile preliminare furnizate de statele membre către Comisie
arată că IOT a susținut aproximativ 1,7 milioane de tineri NEET, până în septembrie 2017
(European Commission, 2019a).
În perioada exerciţiului bugetar comunitar 2014-2020, suplimentar față de „Inițiativa
pentru tineret”, Fondul Social European4 (FSE) investește în mod direct cel puțin 6,3 miliarde
de euro pentru a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii din UE. Cu ajutorul FSE au fost
instrumentate mai multe proiecte de succes în cadrul Garanției pentru tineret. În plus, Fondul
Social European sprijină, de asemenea, tinerii din UE cu alte 26 de miliarde de euro pentru
combaterea abandonului școlar și stimularea investițiilor în domeniul educației vocaționale
(European Commission, 2019a).

4.2. Impactul „garanției pentru tineret (GT)”

La cinci ani de la introducerea GT, situația tinerilor pe piața muncii s-a îmbunătățit
semnificativ. Șomajul în rândul tinerilor a scăzut de la un vârf de 24% în 2013 la mai puțin de
16% în 2017, iar ponderea tinerilor NEET în vârstă de 15-24 ani a scăzut de la 13,2% în 2012
la 10,9% în 2017 (European Commission, 2018a).
Ultimele rezultate publicate privind monitorizarea implementării „garanției pentru
tineret” arată că, începând cu anul 2014, de când a început punerea în aplicare, până în 2017,
peste 5 milioane de tineri s-au înregistrat anual în sistemele de garantare a tinerilor în UE și în

4
FSE investește în oameni, cu accent pe îmbunătățirea oportunităților de angajare și educație în întreaga Uniune
Europeană. De asemenea, urmărește îmbunătățirea situației celor mai vulnerabile persoane expuse riscului sărăciei.
Peste 80 miliarde euro sunt alocate pentru investițiile de capital uman în statele membre între 2014 și 2020.

22
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

fiecare an peste 3,5 milioane de tineri au beneficiat de o ofertă de angajare, de educație continuă
sau de un stagiu de pregătire sau ucenicie. Rezultatele obținute privind tinerii care beneficiază
de GT în UE sunt încurajatoare: aproape jumătate dintre participanți încă lucrau sau erau
implicați în sistemul de educație sau de formare profesională la 6 luni de la părăsirea sistemelor
de garantare a tinerilor și aceste rezultate sunt menținute în mare parte din aceste cazuri chiar
şi la 12 și 18 luni după expirarea schemei GT (European Commission, 2018a).

4.3. Politicile active pentru creşterea ocupării tinerilor

La nivelul UE, politicile active de creștere a ocupării se pot încadra în trei categorii
principale: (1) acordarea de stimulente pentru creșterea ocupării, (2) programe pentru crearea
de noi locuri de muncă şi (3) dezvoltarea antreprenoriatului şi crearea de firme start-up.
În categoria acordării de stimulente financiare pentru creșterea ocupării intră subvențiile
salariale, plata unor bonusuri, scutirea de la plata contribuțiilor la asigurările sociale sau scutirea
de taxe. În contextul GT, o serie de state membre au avut abordări inovatoare privind punerea
în aplicare a măsurilor de stimulare a ocupării în rândul tinerilor (Tabelul 1).

Tabel 1: Exemple de bună practică pentru stimularea ocupării tinerilor adoptate de

unele statele membre ale Uniunii Europene
Statele membre Măsuri de stimulare a
ocupării tinerilor
IRLANDA Acordarea unor subvenții
salariale pentru susținerea
tinerilor șomeri ca să aibă
acces la un loc de muncă cu
normă întreagă
LITUANIA Acordarea unor subvenții
salariale pentru tinerii aflaţi în
șomaj de lungă durată
LETONIA Acordarea unor subvenții
salariale pentru tinerii aflați în
șomaj de lungă durată şi
pentru tinerii cu dizabilități
Modul de implementare a măsurilor
Guvernul irlandez a introdus „JobsPlus Youth”
în ianuarie 2015. Acest program este finanțat
prin intermediul IOT și a FSE și implică plata
unor subvenții angajatorilor pentru a încuraja
ocuparea tinerilor şomeri care sunt în căutarea
unui loc de muncă de mai mult de patru luni.
Potrivit acestei program, angajatorii trebuie să
ofere un contract de minim 30 ore pe săptămână,
iar numai angajatorii din sectorul privat sunt
eligibili pentru subvenție.
În Lituania, firmele care angajează tineri şomeri
înregistrați la agențiile de ocupare a forței de
muncă (ANOFM), aflați în șomaj de lungă
durată, pot primi o rambursare de 50% din
salariul brut pentru o perioadă de până la șase
luni. Prioritatea este acordată tinerilor părinți cu
doi copii sau tinerilor din familii în care doi sau
mai mulți membri sunt șomeri. Sancțiunile sunt
aplicate angajatorilor care destituie lucrătorii
tineri subvenționați în termen de șase luni de la
expirarea perioadei de subvenționare.
Letonia a adoptat măsuri care vizează tinerii
șomeri pe termen lung și tinerii cu dizabilități.
Locurile de muncă subvenționate au ca scop
încurajarea incluziunii sociale a tinerilor,
ajutându-i să se adapteze cerințele pieței muncii.
Angajatorii oferă un supervizor pentru fiecare
participant, rolul acestuia fiind de a îl ajuta pe
tânărul în cauză să dobândească abilitățile

23
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

necesare, care pot diferi în funcție de

complexitatea sarcinilor și de profilul
participantului. Ajutorul financiar este de până la
50% din costurile totale ale salariului, fiind
acordat sub forma unei subvenții salariale lunare
(care nu poate depăși valoarea salariului minim),
pentru o perioadă de 12 până la 24 de luni. Pentru
persoanele cu dizabilități sprijinul este limitat la
1,5 ori salariul minim.
CIPRU Acordarea unor subvenții Pentru a facilita plasarea pe piața muncii a
salariale pentru integrarea pe tinerilor absolvenți din Cipru, guvernul a oferit
piața muncii a tinerilor noi subvenții și mentorat pe tot parcursul
absolvenți programului de plasare de șase luni pentru
absolvenții de învățământ gimnazial, liceal și
post-liceal sub vârsta de 25 de ani, finanțate în
mare parte prin FSE (2014-2017). Programul de
subvenționare pentru ocuparea forței de muncă a
fost finanțat în comun de Fondul Social
European (FSE) (92%) și agenţiile de ocupare
publice cipriote (8%). Pentru perioada între 2014
până în 2017, FSE și ANOFM cipriote au alocat
un buget total de 8,5 milioane euro. Programul
de subvenționare s-a adresat persoanelor care nu
au împlinit vârsta de 25 de ani și care erau
înregistrate la agențiile de ocupare a forței de
muncă (ANOFM). Aproximativ 2.255 de tineri
au solicitat 6 000 de locuri de muncă, iar după
procesul de plasare, 1.150 de tineri au beneficiat
de program (dintre care un sfert au primit oferte
în sectorul public).
ESTONIA Acordarea unor subvenții În 2015, Estonia a lansat programul „Primul meu
salariale pentru tinerii loc de muncă” (pentru tinerii cu un nivel scăzut
necalificaţi de calificare), oferind o subvenție salarială
pentru un an și acoperirea cheltuielilor de
formare profesională pe o perioadă de doi ani.
Măsura vizează tinerii șomeri cu vârsta cuprinsă
între 17 și 29 de ani, cu nivel scăzut de educație
și lipsă de experiență profesională, care nu au
reușit să găsească locuri de muncă pe cont
propriu în primele luni de șomaj. „Primul meu
loc de muncă” este în principal finanțat de FSE,
care asigură 85% din bugetul total. Pentru
perioada 2014-2020, bugetul total alocat pentru
acest program este de 18,9 milioane euro.
Subvenția acordată reprezintă 50% din salariul
lunar al angajatului, dar valoarea maximă nu
poate depăși dublul salariului minim pe
economie (în 2017, în Estonia salariul minim a
fost de 470 euro pe lună).
REPUBLICA CEHĂ Programe inter-generaționale Guvernul ceh a adoptat un program inovativ
pentru stimularea ocupării, denumit „Tandemul
generațiilor” care este finanțat prin FSE şi se
derulează în trei regiuni selectate din Republica
Cehă prin intermediul proiectelor regionale,
începând cu anul 2014. Firmele primesc
subvenții salariale pentru angajații care se
apropie de vârsta de pensionare (cu trei ani

24
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723
POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE
FRANȚA Programe inter-generaționale
CROAȚIA Reducerea contribuțiilor la
asigurările sociale pentru
tineri
SPANIA Reducerea contribuțiilor la
asigurările sociale pentru
tineri
ITALIA Promovarea ocupării durabile
BULGARIA Asigurarea de cursuri de
formare profesională pentru a
facilita angajarea tinerilor
25
înainte de vârsta de pensionare), în cazul în care
în același timp, recrutează persoanele fără
experiență de muncă (tineri absolvenți) aflate în
căutarea unui loc de muncă sau persoane cu
întrerupere de activitate de la locul de muncă
(adică părinții care se întorc din concediu
parental).
În Franța schema „Contractului inter
generațional” a fost introdusă în 2013. Prin
această schema de sprijin se încearcă să se
promoveze angajarea de tineri cu contracte
permanente, dar şi menţinerea pe posturi a
lucrătorilor în vârstă, pentru a facilita transferul
de cunoștințe între tinerii angajați şi angajații cu
experiență.
Diminuarea contribuțiilor la asigurările sociale
reduce în mod direct costurile salariale. Acest
instrument a fost utilizat pentru a promova atât
contracte permanente, cât și cele pe durată
determinată. În Croația, în 2015, printr-o
modificare a „Legii contribuțiilor” se permite
angajatorilor care oferă tinerilor sub 30 de ani
un contract de muncă permanent, să fie exceptat
de la plata contribuțiilor pentru asigurări de
sănătate și contribuțiilor sociale pe o perioadă de
cinci ani.
În Spania, în cadrul programului „Tarifa Joven”
implementat de ANOFM în perioada 2014-
2016, angajatorii au primit o reducere de 300
euro pe lună a contribuțiilor la asigurările sociale
pentru o perioadă de șase luni, în cazul în care
aceștia ofereau un contract permanent unei
persoane tinere înregistrată în programul GT.
Angajatorul a fost obligat să mențină sau să
crească nivelul de angajare al companiei în timp
ce a beneficiat de reducerea de impozite.
Programul a susținut aproximativ 4 500 de tineri.
La începutul anului 2015, guvernul italian a
aprobat acordarea de subvenții de angajare sub
formă de reduceri de impozite pentru noi
contracte de angajare pe perioada nedeterminată
pentru tinerii şomeri sau cei care erau angajați cu
un contract pe durată determinată. Scopul acestei
noi măsuri a fost de a reduce segmentarea pieței
forței de muncă și de a crea locuri de muncă.
Principala condiţie de eligibilitate pentru
stimulente a fost ca lucrătorul să nu fi lucrat pe o
durată nedeterminată (contract permanent) în
cele șase luni anterioare angajării. Nivelul
subvenției de angajare, aplicată în 2015, a fost de
reduceri de taxe de până la 8060 euro pe an pe o
perioadă de trei ani după angajarea sau
reconversia profesională.
În Bulgaria, a fost lansat programul „Formarea
și angajarea tinerilor”, care s-a desfășurat în
perioada 2015-2018 şi a prevăzut susținerea
integrării tinerilor șomeri până la vârsta de 29 de
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

ani, înregistrați la ANOFM, prin intermediul

SLOVACIA Asigurarea unor cursuri de
pregătire profesională cuplată
cu obţinerea unui loc de
muncă
GERMANIA Asigurarea unor cursuri de
pregătire profesională cuplată
cu obţinerea unui loc de
muncă
UNGARIA Angajarea pe termen scurt în
sectorul public
POLONIA Angajarea pe termen scurt în
sectorul public
Sursa: Sinteza realizată de autoare pe baza Duell (2018).
obținerii de calificări profesionale și competențe
în domeniul limbilor străine și competențe
digitale. Programul a urmărit să sprijine 23.000
de tineri șomeri.
În Slovacia, programul finanțat de Ministerul
Economiei și Comerțului „Practica pentru
ocuparea forței de muncă” este derulat în
perioada 2015-2019. Se bazează pe o abordare
inovatoare care combină sprijinul pentru
achiziționarea de competențe profesionale prin
mentorat la locul de muncă, urmată de o ofertă
de muncă subvenționată pe o perioadă de cel
puțin nouă luni.
Un program pilot german a vizat tinerii șomeri
cu nivel scăzut de calificare și a combinat trei
componente: a) coaching 5 individual, b)
formarea profesională de grup şi c) munca
temporară. Acesta s-a bazat pe un parteneriat
public-privat între Agenția Federală pentru
Ocuparea Forței de Muncă și agenții private de
muncă şi a fost implementat din 2007 până în
2009.
În Ungaria, măsurile puse în aplicare prin GT
prevăd angajarea în sectorul public cu un maxim
de 12 luni; dar durata medie este de cinci luni.
În Polonia, programul „Lucrări utile pe plan
social” este o formă de măsură directă de creare
de locuri de muncă în care oamenii lucrează până
la maximum 10 ore pe săptămână în cadrul
administraţiilor locale. Nu există o durată fixă,
iar participanții primesc doar un beneficiu social
(sumă rambursată parțial de către ANOFM). Se
adresează persoanelor care nu au nici un drept la
indemnizațiile de șomaj.

Nu trebuie neglijat faptul că sporirea ocupării forţei de muncă si incluziunea socială sunt
două din priorităţile mandatului Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker. Trebuie
evidențiat faptul că pe 17 noiembrie 2017, în cadrul Summit-ului social de la Göteborg, liderii
UE au adoptat Proclamaţia privind Pilonul european al drepturilor sociale, în vederea
promovării creării de noi locuri de muncă şi a stimulării unei creşteri economice incluzive.
Pilonul european al drepturilor sociale se fundamentează pe 20 de principii, iar 4 dintre acestea
sunt centrate pe egalitatea de şanse şi accesul la piața muncii (Consiliul UE, 2017).
Ulterior în 2018, Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (JER) a prezentat
pentru prima dată, Tabloul de bord social care a monitorizat performanța statelor membre
privind Pilonul european al drepturilor sociale. În ceea ce priveşte progresele înregistrate de

5
Coaching (din engleză: antrenare, pregătire) este o formă de dezvoltare în care o persoană denumită coach
(antrenor), sprijină o altă persoană care învață pentru realizarea unui obiectiv personal sau profesional concret
furnizându-i sfaturi, formare și îndrumare.

26
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

statele membre privind accesul la piaţa muncii a tinerilor NEET, cele mai bune performanţe au
fost înregistrate în state membre precum: Danemarca, Suedia, Luxemburg şi Olanda și situații
mai bune decât media în Belgia, Cehia, Estonia, Malta, Slovacia, pe cealaltă parte s-au
înregistrat situații critice în Bulgaria, Cipru, Spania, Croația și România, iar statele membre
care intră sub monitorizare sunt Spania, Lituania și Letonia (European Commission, 2018b)6.

Concluzii
În opinia mea, implementarea programelor de creștere a ocupării în rândul tinerilor a
avut, fără nici un dubiu, efecte pozitive asupra facilitării integrării acestora pe piața muncii şi
reducerii semnificative a șomajului tinerilor (la aproximativ 16% în prezent față de 24% înainte
de introducerea GT). Dar, succesul acestor programe a depins în mod obiectiv de cadrul
instituțional existent în fiecare stat membru, cu diferențe clare între aceste ţări în ceea ce
priveşte cooperarea principalilor actori pe piaţa muncii (ANOFM, angajaţi, angajatori), precum
şi gestionarea eficientă a acestor programe. Pe de altă parte, există şi situații în care din cauza
unei slabe capacități de atragere de fonduri europene şi expertiză limitată în elaborarea de
proiecte eligibile la nivelul UE, unele state membre au beneficiat într-o mai mică măsură de
schema GT, deși aveau niveluri ridicate ale șomajului în rândul tinerilor. Opinia multor
specialişti, pe care o împărtăşesc pe deplin, este că limitările impactului GT sunt legate de
perioada limitată de desfășurare a acestor programe, de deficienţe în stabilirea unor criterii
clare de eligibilitate, de birocraţia instituţională sau de lipsa concentrării pe categoriile
marginalizate social din rândul tinerilor.
România va trebui să respecte recomandările CE din ultimul „Raport de ţară din anul
2019” referitoare la depăşirea „situaţiilor critice” înregistrate la indicatorii Tabloului de bord
social, printre care se situează abandonul şcolar timpuriu şi accesul la piața forței de muncă a
tinerilor NEET.
Statele membre care înregistrează „situații critice” privind accesul la piaţa muncii a
tinerilor NEET, printre care România, vor trebui să-și intensifice eforturile în implementarea
„garanției pentru tineri” și atragerea de fonduri de la UE prin utilizarea exemplelor de bună
practică din țările performante pentru obținerea de rezultate mai bune în acest domeniu.
De asemenea, România trebuie să considere „o prioritate zero” dezvoltarea unor
strategii naționale privind integrarea tinerilor piața muncii prin acordarea de stimulente
financiare firmelor, precum subvențiile salariale, plata unor bonusuri, scutirea de la plata
contribuțiilor la asigurările sociale sau scutirea de taxe, prin programe pentru crearea de noi
locuri de muncă în domeniul public destinate tinerilor şi prin dezvoltarea antreprenoriatului şi
firmelor start-up în rândul acestora.

6
Pe baza performanței lor, statele membre sunt încadrate în şapte grupuri, și anume: „cele mai bune performanțe”,
„mai bune decât media”, „medii/neutre”, „bune, dar care necesită monitorizare”, “slabe, dar care prezintă
progrese”, “care trebuie monitorizate” și „situații critice”.

27
 EUROINFO - Revistă lunară Vol. 3. Nr. 5/2019 ISSN 1582-9723

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENE

Nu în ultimul rând, tinerii reprezintă o resursă importantă pentru compensarea

deficitului de lucrători cu care se confruntă România în ultimii ani, în condiţiile în care
rezolvarea problemelor tinerilor de integrare pe piaţa muncii (rata şomajului în rândul acestora
a fost de 18,3%, faţă de 4,9% rata totală a şomajului, în 2017) se poate transforma într-o
„oportunitate economică” pentru întreaga societate românească.

Referinţe bibliografice
Andor, L., Veselý, L. (2018).The EU’s Youth Guarantee: a broadly accepted reform in need of full implementation.
Observatoire Social europeen, disponibil la:
http://www.ose.be/files/publication/OSEPaperSeries/Andor_Vesely_2018_OpinionPaper19.pdf
Comunicare a Comisiei (2010). Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și
favorabilă incluziunii COM/2010/2020 final, disponibil la: https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52010DC2020&from=RO
Consiliul UE (2013). Recomandarea Consilului privind înfiinţarea unei garanţii pentru tineret (2013/C 120/01),
disponibil la:
https://eur-lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013H0426(01)&from=EN
Consiliul UE (2017). Pilonul european al drepturilor sociale: Proclamație și semnare, comunicat de presă, 17
noiembrie, disponibil la: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/11/17/european-
pillar-of-social-rights-proclamation-and-signing/
Duell, N. (2018). Employment and entrepreneurship under the Youth Guarantee. Luxembourg: Publications
Office of the European Union.
Eichhorst,W., Rinne, U. (2017). The European Youth Guarantee: A Preliminary Assessment and Conceptual
Implications, IZA Policy Paper No. 128, IZA Institute for Labour Economics, disponibil la:
http://ftp.iza.org/pp128.pdf
European Commission (2018a).Youth Guarantee: latest data shows progress but more work is needed, disponibil
la: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=9108&furtherNews=yes
European Commission (2018b). Joint Employment Report 2018. Directorate-General for Employment, Social
Affairs and Inclusion, disponibil la: https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=18624&langId=en.
European Commission (2019a). Youth Employment Initiative (YEI), disponibil la:
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=1176
European Commission (2019b). Country Report Romania 2019 Including an In-Depth Review on the prevention
and correction of macroeconomic imbalances, disponibil la:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/2019-european-semester-country-report-romania_en.pdf
Eurostat (2019). Unemployment statistics, disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Unemployment_statistics#Youth_unemployment
Escudero,V, Mourelo, E. L (2017). The European Youth Guarantee: A systematic review of its implementation
across countries. International Labor Office, disponibil la: https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---
dgreports/---inst/documents/publication/wcms_572465.pdf
Kuchel,T. (2018). EU youth unemployment: some jobs are worse than being unemployed. Nordic Labour Journal,
disponibil la: http://www.nordiclabourjournal.org/nyheter/news-2017/article.2018-01-15.4801052502

28

View publication stats