PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ

A UNUI NUMĂR REAL

Mihaela Bucataru, Colegiul Național Emil Racoviță, Iași

Definiţie : Numim partea întreagă a unui număr real x, cel mai mare număr întreg mai mic sau
egal decât x. Notăm [x]; []
x = k ⇔ k ≤ x < k +1

Definiţie : Pentru x ∈ R, numărul x − [x] se numeşte partea fracţionară a lui x.

Notăm {x}= x − [x] Avem x = [ x] + {x} şi 0 ≤ {x} < 1

Proprietăţi :
1) [ x] ≤ x < [ x] + 1; x − 1 < [ x] ≤ x
2) Pentru orice x ∈ R şi m ∈ Z, [m + x] = m + [ x],{m + x} = {x}
[] []
3) Dacă x = y , atunci | x − y |< 1; reciproca nu este adevărată
Dacă {x} = {y}, atunci x − y ∈ Z
⎡ 1 ⎤ ⎡ 2 ⎤ ⎡ n − 1⎤
4) [x ] + ⎢ x + ⎥ + ⎢ x + ⎥ + .... + ⎢ x + ⎥ = [nx ], ∀x ∈R, ∀n ∈ N, n ≥ 2 (Hermite)
⎣ n ⎦ ⎣ n ⎦ ⎣ n ⎦
*
5) Pentru orice n ∈ N , avem [ ] [ ]
n = n −1 +1 ⇔ n ∈ N
[ n ] = [ n − 1] ⇔ n ∉N
⎡ x ⎤
6) Numărul multiplilor lui n ∈ N * , mai mici decât un număr real x>0, este egal cu ⎢ ⎥ .
⎣ n ⎦
⎡ n ⎤ ⎡ n ⎤ ⎡ n ⎤
7) Exponentul numărului prim p din n! este egal cu ⎢ ⎥ + ⎢ 2 ⎥
+ ⎢ 3 ⎥ + .... (Legendre)
p
⎣ ⎦ ⎣ ⎦ ⎣ p ⎦
p

Aplicaţii
1
1) Calculaţi a) [ 2017 ]+ (2 + 2 )⋅ {− 2}; b) ⎡⎢ ⎤
[ ] [ ] [ ]
⎥ ; c) 1 + 2 + 3 + ... + [ 63 ]
⎣ 3 − 2 ⎦
⎡ 1 ⎤
( )( )
Soluţie: a) 44 + 2 + 2 2 − 2 = 46 ; b) ⎢ [ ]
⎥ = − 3 − 2 = −4 ;
⎣ 3 − 2 ⎦
c) 1 ⋅ 3 + 2 ⋅ 5 + 3 ⋅ 7 + ... + 7 ⋅ 15 = 308
2) Calculaţi [ n + n ], pentru n ∈ N și determinaţi ultima cifră a numărului [10
2 *
]
n2 + n .
Soluţie: Din inegalitatea n < n + n < n + 1 avem [ n + n ] = n , iar din
2 2

10n + 4 < 10 n 2 + n < 10n + 5 rezultă că cifra cerută este 4.

3) Fie numărul N= n 2 + 15n + 56 , n ∈N. a) Aflaţi [N]; b) Determinaţi prima zecimală
după virgulă a numărului N.
Soluţie: a) Ca și în exercitiul precedent, observând că n 2 + 15n + 56 = (n + 7)(n + 8), deducem
că [ n 2 + 15n + 56 ] = n + 7
b) 10 n + 74 < 10 N < 10 n + 75 ⇒ [10 N ] = 10 n + 74 = ...4 , sau [N ] + 0,4 < N < [N ] + 0,5
 4) Pentru fiecare număr natural nenul n, fie numărul An = 49n 2 + 0,35n
a) Calculaţi primele trei zecimale ale numărului A1 .
b) Arătaţi că primele trei zecimale ale numerelor An şi A1 sunt aceleaşi, pentru orice n ∈ N * .
(O.N.M. 2003)
Soluţie: Arătăm că 0,024 ≤ An − [ An ] < 0,025 . Se arată uşor că [ An ] =7n și că
7n + 0,024 ≤ An < 7n + 0,025 deci primele trei zecimale ale lui An sunt 0, 2, 4.

⎡ 10 93 ⎤
5) Calculaţi ultimele două cifre ale numărului ⎢ 31 ⎥
⎣10 + 3 ⎦
31 n3 n 3 + 33 − 27 − 27
Soluţie: Notăm 10 = n, = + = n 2 − 3n + 9 + .
n+3 n+3 n+3 n+3
⎡ − 27 ⎤ ⎡ 10 93 ⎤
Cum ⎢ ⎥ = −1 , obţinem ⎢ 31 ⎥ = n(n − 3) + 8 = ......08
⎣ n + 3 ⎦ ⎣10 + 3 ⎦

6) Pentru fiecare n ∈ N * , arătati că [ n+ n +1 = ] [ 4n + 1 ] = [ 4n + 2 ] = [ 4n + 3 ]

Soluţie: Se arată că 4n + 1 < ( n+ )2
n + 1 < 4n + 2 < 4n + 3, sau
4n + 1 < ( n+ )
n + 1 < 4n + 2 < 4n + 3 și se ţine cont că 4n+2, 4n+3 nu
[ ] [
pot fi pătrate perfecte. Atunci, conform proprietăţii 5), 4n + 2 = 4n + 3 = 4n + 1 ] [ ]
⎡ x + 3 ⎤ x − 2 ⎡ 4 x + 1⎤
7) Rezolvaţi ecuaţiile : a) ⎢ ⎥ = ; b) [x]+ ⎢ ⎥ = [4 x] + 14 ;
⎣ 4 ⎦ 3 ⎣ 2 ⎦
{x} ⎧ x ⎫ 2001 2001
c) x = ; d) ⎨ ⎬ + {x} + {2 x} = x ; e) {x}-{2017x}=x ; f) [x] + = {x}+
[ x] ⎩ 2 ⎭ [x] {x}
⎡ n ⎤ ⎡ n ⎤ ⎡ n ⎤ ⎡ n ⎤ ⎡ n ⎤
g) n − ⎢ ⎥ − ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ = 11 ⋅ ⎢ ⎥ , n ∈ N
⎣ 2 ⎦ ⎣ 3 ⎦ ⎣12 ⎦ ⎣18 ⎦ ⎣ 36 ⎦
⎡ x + 3 ⎤ x+3
Soluţie: a) Notăm ⎢ ⎥ = k ∈ Z deci x = 3k + 2 . Inlocuind în inegalitatea k ≤ < k + 1,
⎣ 4 ⎦ 4
obţinem k ∈ {2,3,4,5} și imediat se calculează solutiile. b) Aplicând identitatea lui Hermite,

[4 x] = [2 x] + ⎡⎢2 x + 1 ⎤⎥ și înlocuind în ecuaţie obţinem ⎡⎢ x + 1 ⎤⎥ = −14 , deci ⎡ 29 27 ⎞

x ∈ ⎢− ,− ⎟
⎣ 2 ⎦ ⎣ 2 ⎦ ⎣ 2 2 ⎠
c) Evident, x ∉ [0,1)și analizând cazurile x ∈ (− ∞,−1), x ∈ [1, ∞) , nu se obţin soluţii,
așadar x ∈ (− 1,0)iar x = −0,5 ;
⎧ x ⎫
d) Rescriem ⎨ ⎬ + {2 x} = [x ] deci [x]∈ {0,1}. Dacă [x] = 0 ⇒ x = 0 , iar dacă [x] = 1, avem
⎩ 2 ⎭
⎧ x ⎫ x 6
subcazurile : i) 2 x ∈ [2,3) ⇒ ⎨ ⎬ = , {2 x} = 2 x − 2 și ecuaţia are soluţia x =
⎩ 2 ⎭ 2 5
⎧ x ⎫ x 8
ii) 2 x ∈ [3,4) ⇒ {2 x} = 2 x − 3, ⎨ ⎬ = iar soluţia este x =
⎩ 2 ⎭ 2 5
 ⎧ 1 2 2016 ⎫
e) [x ] = −{2017 x} ⇒ {2017 x}∈ Z ⇒ {2017 x} = 0 = [x ] ⇒ x ∈ ⎨0, , ,...... ⎬
⎩ 2017 2017 2017 ⎭
⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤
g) n = 36 q + r , r < 36. Ecuaţia devine r − ⎢ ⎥ − ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ = 11 ⋅ ⎢ ⎥ .
⎣ 2 ⎦ ⎣ 3 ⎦ ⎣12 ⎦ ⎣18 ⎦ ⎣ 36 ⎦
⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ ⎡ r ⎤ r r
r = 0 ⇒ n = 36 q; r ≥ 1 ⇒ ⎢ ⎥ = 0, r = ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ − ⎢ ⎥ − ⎢ ⎥ ≤ ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ ≤ + < r , fals,
⎣ 36 ⎦ ⎣ 2 ⎦ ⎣ 3 ⎦ ⎣12 ⎦ ⎣18 ⎦ ⎣ 2 ⎦ ⎣ 3 ⎦ 2 3
deci mulţimea soluţiilor ecuaţiei este S = {n ∈ N | n = 36q, q ∈ N }

8) Se consideră numerele naturale a, b, n cu (a, n) = 1. Calculaţi

⎧ a + b ⎫ ⎧ 2a + b ⎫ ⎧ 3a + b ⎫ ⎧ na + b ⎫
S n = ⎨ ⎬ + ⎨ ⎬ + ⎨ ⎬ + .... + ⎨ ⎬ (Viitori olimpici 2013)
⎩ n ⎭ ⎩ n ⎭ ⎩ n ⎭ ⎩ n ⎭
Soluţie : Din teorema împarţirii cu rest, ka + b = qk ⋅ n + rk , rk < n . Suma va fi egală cu
⎧ r1 ⎫ ⎧ r2 ⎫ ⎧ rn ⎫
⎨ ⎬ + ⎨ ⎬ + ... + ⎨ ⎬ . Se observă că resturile sunt diferite două câte două , în caz contrar
⎩ n ⎭ ⎩ n ⎭ ⎩ n ⎭
ar exista i < j astfel încăt ri = r j , așadar ( j − i ) ⋅ a = (q j − qi )⋅ n , și cum (a, n) = 1, ar
n −1
rezulta n /( j − i ) , contradicţie, deci {r1 ,.., rn } = {0,1,..n − 1}. In concluzie, S n =
2

⎧ 1 ⎫
9) Determinati x>0 si n ∈ N * , pentru care [ x ] + ⎨ ⎬ = 1, 005 ⋅ n . (Et. Naţională 2013)
⎩ x ⎭
⎧ 1 ⎫ n
Soluţie: [x ] + ⎨ ⎬ = n + . Scriem n = 200q + r , r < 200
⎩ x ⎭ 200
[x] + ⎧⎨ 1 ⎫⎬ = 201q + r + r ⇒ ⎧⎨ 1 ⎫⎬ = r , [x] = 201q + r . Se arată că x>1,
⎩ x ⎭ 200 ⎩ x ⎭ 200
⎧ 1 ⎫ 1 r 200
⎨ ⎬ = = ⇒x= . Din
⎩ x ⎭ x 200 r
[x] ≤ x < [x] + 1 ⇒ 201q ≤ 200 < 201q + 1 ⇔ 201qr ≤ 200 < 201qr + r deci q=0, r=14 iar x = 100
r 7

2 4 5
10) Determinaţi numerele reale x cu proprietatea = +
{x} [ x] x
2 4 5
Soluţie: Fie k = [ x], α = {x} . Avem = + ⇔ (α + 2k )(4α − k ) = 0 deci
α k α +k
k = 4α < 4 ⇒ k ∈ {1, 2,3}
n + 2016 n + 2017
11) Determinaţi n ∈ N * pentru care ∈ N şi ∈N
[n +1 ] n [ ]
[ ] [
Soluţie : n = p ⇔ p 2 ≤ n < p 2 + 2 p + 1 . Daca n ∈ { p 2 , p 2 + 1,...., p 2 + 2 p − 1} ⇒ n + 1 = p]
și înlocuim aplicând apoi proprietăţile divizibilităţii. Obţinem p / n + 2016; p / n + 2017 , deci
p = 1, n ∈ {1,2}. Dacă n = p 2 + 2 p , [ n + 1] = p + 1 ,
n + 2016 p 2 + 2 p + 2016
= ⇒ p + 1 / 2015 ⇒ p = par, iar cazul nu convine, întrucât
[ n + 1] p +1
p / p 2 + 2 p + 2017

{ }
12) Fie A = a + b 2013 | a, b ∈ N ,a 2 − 2013b 2 = 1 . a) Arătaţi că [x] este un numar
impar, ∀x ∈ A ; b) Arataţi că 3 ⋅ {x} ≤ [x]
Soluţie:
1 1 1
Fie x = a + b 2013, = a − b 2013; x + = 2a ⇒ x = 2a − ∈ (2a − 1,2a) ⇒ [x] = 2a − 1
x x x
1 1
b) {x} = 1 − , [x ] = 2a − 1 = x + − 1 și înlocuim
x x

{ } {( ) }
13) Fie A = ⎡ n 2 ⎤ | n ∈ N * şi B = ⎡ 2 + 2 n ⎤ | n ∈ N * . Calculaţi A ∩ B .
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
(G.M. 9/2013)
[ ] [(
Soluţie: Fie x ∈ A ∩ B ⇒ x = n 2 = 2 + 2 m . Avem )]
n 1 n
x < n 2 < x +1 ⇔ < < (1)
x +1 2 x
m 1 m
(
x < m 2 + 2 < x +1 ⇔) <
x +1 2 + 2 x
< (2) . Din (1) și (2) rezultă că

m+n 1 1 m+n m+n m+n

< + < ⇔ <1< ⇔ x < m + n < x + 1 deci A ∩ B = Φ
x +1 2 2+ 2 x x +1 x
Observaţie: Un rezultat general, teorema lui Beatty , afirmă că mulţimile de tipul [na] și [nb]
1 1
determină o partiţie a lui N dacă și numai dacă a, b sunt iraţionale și + = 1
a b

14) Fie a un număr natural impar care nu este pătrat perfect. Să se arate că dacă m și n sunt
{( )} { ( )} [(
numere naturale nenule, atunci: a) m a + a ≠ n a − a ; b) m a + a ≠ n a − a )] [ ( )]
(ONM 2014, clasa a IX a)
{ } { }
Soluţie: a) Egalitatea ar echivala cu m a = − n a deci ar rezulta că diferenţa celor două
numere este număr întreg, adică (m + n ) a ∈ Z, fals
[( )] [ ( )] ( )
b) Fie N = m a + a = n a − a deci N < m a + a < N + 1, N < n a − a < N + 1 ( )
N N +1 N N +1
Cele două inegalităţi se pot rescrie <m< , <n< de unde prin
a+ a a+ a a− a a− a
2N 2( N + 1) a −1
adunare, < m+n< sau N < (m + n) < N + 1, în contradicţie cu faptul că
a −1 a −1 2
numărul din mijloc este natural.
15) Fie f : R → R o funcţie cu proprietatea că f ( f (x)) = [x], ∀x ∈R. Să se arate că există
numerele reale distincte a și b astfel incât f (a) − f (b) ≥ a − b
(OJM 2011, clasa a IX a)
Soluţie : f ( f ( f (x))) = f ([x]) = [ f ( x)] ⇒ f (n) = [ f (n)], ∀n ∈Z deci f (n) ∈Z
Presupunem contrariul celor de demonstrat deci pentru orce numere întregi a, b am avea
f (a) − f (b) <| a − b |⇒ f (n + 1) − f (n) < 1, ∀n ∈Z deci f (n) = f (0), ∀n ∈Z, adică ar rezulta că
n = f ( f (n)) = f ( f (0)) = 0 , fals

16) Fie a și n două numere naturale nenule, astfel încât { n + n }= { a}. Arătaţi că 4a + 1
este pătrat perfect. (OJM 2016, clasa a IX a)

Soluţie : n + n = a + k , k ∈ Z ⇒ n + n = a + k 2 + 2k a ⇒ n = b + 2k a , unde am
folosit notaţia b = a + k 2 − n . Prin ridicare la pătrat obţinem
n = 4k 2 a + b 2 + 4kb a ⇒ kb a ∈Q
Dacă a ∈Q, a este pătrat perfect, deci n + n e pătrat perfect, n = m 2 , deci am avea că
m 2 + m e pătrat perfect, ceea ce nu se poate realiza decât dacă m = 0, n = 0 , fals.
k2
Deci k ⋅ b = 0 , iar dacă am avea b = 0 , ar rezulta că n = k 2 + a = 4k 2 a ⇒ a = < 1, fals
4k 2 − 1
In concluzie, k = 0 ⇒ n + n = a, n = b 2 ⇒ a = b 2 + b ⇒ 4a + 1 = (2b + 1)2 - pătrat perfect

n ⋅ ([x] + [nx ])
17) Arătaţi că x ∈ Z dacă și numai dacă relaţia [x] + [2 x] + [3x] + .... + [nx ] =
2
este adevărată pentru orice n ∈ N * . (OJM 2010, clasa a IX a)

Soluţie: Dacă x ∈ Z, implicaţia este evidentă. Presupunem că egalitatea din enunţ are loc pentru
orice n ∈ N * și demonstrăm că x ∈ Z. Trecem n în n+1 și avem
n([x] + [nx]) + 2 ⋅ [(n + 1)x] = (n + 1)([x] + [(n + 1) x]) și notând [x] = k , {x} = α , obţinem
n ⋅ [nα ] = (n − 1) ⋅ [(n + 1)α ]. Dar presupunând că {x} = α ≠ 0 și alegând n astfel încât
1 1
< α < , va rezulta că [nα ] = 0 deci [(n + 1)α ] = 0 , fals deoarece (n + 1)α > 1. In
n +1 n
concluzie, {x} = 0 , deci x ∈ Z.

Bibliografie:

1) Artur Bălăucă – 1440 probleme semnificative pentru olimpiade, concursuri şi centre de

excelenţă, ed. Taida
2) Laurenţiu Panaitopol, Alexandru Gica – Probleme de aritmetică şi teoria numerelor, Ed.
Gil
3) Gazeta Matematică
4) Mihai Onucu Drimbe- 200 de identităţi și inegalităţi cu partea întreagă, Ed. Gil