Preliminarii

Statutul. Curriculumul în cauză este un document normativ şi obligatoriu pentru realizarea

procesului de predare-învăţare al disciplinei de studiu Robotica (modulului opţional în cadrul
disciplinei Educaţia tehnologică) în clasele a V-a – a IX-a, învăţământul gimnazial.
Obiectul de studiu al Roboticii ca ştiinţă aplicativă transdisciplinară este conceperea, construirea,
programarea şi utilizarea roboţilor. Ca disciplină şcolară, Robotica are drept scop principal formarea
şi dezvoltarea creativităţii tehnice şi gândirii algoritmice ale elevului şi se întemeiază pe
următoarele principii:
- principiul îmbinării proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile
practice în laboratoarele de robotică;
- principiul adaptării cunoştinţelor predate la vârsta elevilor;
- principiul transdisciplinarităţii;
- principiul adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator;
- principiul echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între nivele şi cicluri de
învăţământ prin eşalonarea materialului teoretic şi aplicativ în funcţie de particularităţile de
vârstă ale elevului şi în concordanţă cu particularităţile echipamentelor de robotică şi
produselor-program destinate conducerii roboţilor;
- principiul diferenţierii şi individualizării predării-învăţării;
- principiul stabilirii unui nivel de bază a dezvoltării competenţelor şi a interesului elevului
pentru avansare în studierea materiilor aferente: ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică,
fizică, informatică, precum şi pentru cultivarea continuă a modului de gândire creativă.
Funcţiile curriculumului disciplinar la Robotică:
- act normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare a Roboticii în contextul unei
pedagogii axate pe competenţe;
- reper pentru proiectarea didactică şi desfăşurarea procesului educaţional din perspectiva
unei pedagogii axate pe competenţe;
- componentă de bază pentru elaborarea strategiei de evaluare la Robotică;
- orientarea procesului educaţional spre formare de competenţe la elevi;
- componentă fundamentală pentru elaborarea manualelor şcolare, manualelor electronice,
ghidurilor metodologice, testelor de evaluare.
Beneficiari:
Curriculumul este destinat cadrelor didactice din instituţiile de învăţământul secundar gimnazial,
specialiştilor principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodologice, elevilor,
părinţilor.

2
Administrarea disciplinei:

Aria Învăţământu Numărul de

Statutul disciplinei
curricula l gimnazial, ore pe
ră Clasa an
Opţională (Modul Tehnologii 5 1
la alegere) 6 5
7 1
8 5
9 1
5
1
5
1
5

Curriculumul este conceput în aşa mod, încât elevul poate alege studierea modulului Robotica în
cadrul disciplinei Educaţia tehnologică la un ciclu de învăţământ secundar gimnazial, fără ca el să îl
fi studiat la ciclul precedent. În cazurile în care elevul alege modulul Robotica consecutiv, în mai
multe cicluri, organizarea modular-concentrică permite extrapolarea, aprofundarea, dezvoltarea,
sistematizarea şi generalizarea achiziţiilor din domeniul roboticii, de la un ciclu la altul, pe toate
unităţile de conţinut.

Elevilor din clasele a V-a – a VI-a li se vor propune activităţi de dezvoltare a dexterităţilor motorii
fine, a atenţiei, a preciziei şi imaginaţiei spaţiale; activităţi de dezvoltare a creativităţii tehnice şi a
gândirii algoritmice, accentul punându-se pe construirea şi pe conducerea roboţilor, în mare parte
utilizând algoritmii liniari. În clasele a VII-a – a IX-a accentul, treptat, se deplasează pe conceperea
şi programarea roboţilor utilizând algoritmii mai complecşi.
Cadrul didactic va acorda o atenţie deosebită metodelor activ-participative de învăţare: jocurilor
didactice cu roboţii, explorărilor de către roboţi a mediilor simulate de lucru, documentării
cercetărilor efectuate, prezentării proiectelor elaborate.
 Concepţia didactică a modulului

Definirea curriculumului modular Robotica

Sistemul educaţional al Republicii Moldova are nevoie de idei care ar provoca/reînvia interesul
pentru studierea disciplinelor ciclului real, precum ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică, fizică,
informatică. Robotica prin caracterul său aplicativ este destinată să stârnească imaginaţia şi
inspiraţia elevilor de azi, cetăţenii lumii de mâine. Ideile cuprinse în Codul Educaţiei reflectă o
importantă înclinare spre raţionalizarea procesului de studii şi, în bună parte, spre tehnologizarea
lui. Altfel spus, toate activităţile trebuie să aibă o finalizare pragmatică, toate studiile abstracte
trebuie să-şi găsească aplicarea în practică. În acest sens, robotica este una din ideile care
prelungesc cunoştinţele din cadrul ştiinţelor, tehnologiei şi matematicii, îmbinând competenţe inter-
şi transdisciplinare, până în aplicaţii practice vizibile.
Unele activităţi specifice savanţilor şi inginerilor sunt utilizate în dezvoltarea proiectelor din cadrul
roboticii la treapta învăţământului gimnazial.
1. Formularea întrebărilor şi formularea problemelor. Această activitate se orientează la
problemele simple şi la întrebările bazate pe abilitatea de observare.
2. Crearea şi utilizarea modelelor. Acest tip de activitate este orientat la experienţa anterioară a
elevului şi la utilizarea unor fapte concrete în modelarea soluţiilor problemelor. Activitatea include
etapa de înbunătăţire a modelelor, precum şi formarea unor fapte noi despre problema reală şi
despre soluţionarea acesteia.
3. Planificarea şi efectuarea cercetărilor. Acest tip de activitate constă în realizarea instrucţiunilor
referitoare la efectuarea experimentelor cu scopul de formulare posibilelor variante de rezolvare a
problemelor.
4. Analiza şi interpretarea datelor. Acest tip de activitate este orientat la însuşirea metodelor de
acumulare informaţiilor bazate pe experienţa personală, pe documentare şi pe schimb de rezultate.
5. Utilizarea matematicii şi gândirii algoritmice. Scopul acestei activitîţi constă în conştientizarea
rolului valorilor numerice în procesul de culegere a datelor. Elevii citesc şi culeg datele
experimentelor, construiesc grafice şi diagrame pe baza acestor date. Ei utilizează aceste date pentru
a trage concluzii. Elevii înţeleg sau chiar alcătuiesc algoritmii simpli.
6. Construirea explicaţiilor şi soluţiilor în cadrul proiectului. Acest tip de activitate este în
legătură cu metodele de construire a explicaţiilor sau de proiectare a variantelor de soluţionare a
problemelor.
7. Utilizarea în cadrul discuţiilor a unor argumente care se bazează pe date obiective.
Schimbul constructiv cu informaţii privind rezultate obţinute se bazează pe fapte şi este foarte
important în cercetările ştiinţifice şi în inginerie. Acest tip de activitate constă în modul în care
elevii învaţă să-şi împărtăşeacă îdeile şi rezultatele proprii cu colegii/membrii grupului.
8. Căutarea, evaluarea şi schimbul cu informaţii. Esenţa acestui tip de activitate constă în
însuşirea de către elevi a modurilor prin care savanţii adevăraţi planifică şi realizează cercetările,
prin care obţin rezultate şi prin care le documentează. Elevii se învaţă să utilizeze prezentări,
portofolii, desene, discuţii, notiţe interactive, video.

În ansamblu, disciplina şcolară Robotica contribuie la formarea şi dezvoltarea generală a

personalităţii, accentul instruirii fiind pus pe dezvoltarea creativităţii tehnice, a gândirii logice şi a
gândirii algoritmice, pe formarea şi dezvoltarea competenţelor de modelare, algoritmizare şi
programare a algoritmilor de conducere cu sistemele cibernetice ce includ componente mecanice,
electromecanice, electronice, optice, informatice.
 Principiile abordării curriculare a modulului Robotica

Curriculumul propune un model de studiu integrat al disciplinei şcolare Robotica, model care
contribuie la formarea la elevi a unei concepţii unitare asupra roboticii ca ştiinţă şi asupra metodelor
de implementare a conceptelor cibernetice pentru dezvoltarea perpetuă a societăţii contemporane.
În acest context se conturează următoarele principii abordării curriculare a disciplinei şcolare
Robotica:
Principiul abordării integrate a disciplinei – structurarea conţinuturilor într-un model integrat,
modular, care are ca scop crearea şi dezvoltarea competenţelor elevului pentru utilizarea sistemelor
robotice şi cultivarea continuă a modului de gândire creativă.
Principiul centrării activităţii / demersului didactic pe elev – acceptarea unui model de învăţare
activă, centrat pe elev, orientat către activităţi individuale sau în grup, care să permită dezvoltarea
independenţei de acţiune, originalităţii, creativităţii, capacităţii de lucru în echipă, combinând
acestea cu individualizarea ritmului de învăţare.
Principiul funcţionalităţii sociale ale procesului didactic, care presupune dezvoltarea aptitudinilor
şi competenţelor necesare pentru integrarea organică a elevilor în societatea contemporană.
Principiul este realizat în baza activităţilor practice de construire şi programare a modelelor de
roboţi ce realizează misiuni în medii simulate de lucru.
Principiul corelaţiei interdisciplinare, care presupune abordarea unui demers didactic
interdisciplinar cu toate disciplinele şcolare prin utilizarea conceptelor şi metodelor din domeniul
roboticii pentru rezolvarea de probleme, elaborare de proiecte, construirea de modele, elaborarea şi
programarea algoritmilor de conducere a roboţilor, utilizarea de resurse educaţionale digitale.

1.3. Conceptele-cheie ale abordării curriculare a modulului Robotica

Conceptele-cheie ale abordării curriculare a disciplinei Robotica sunt:

1. Procesul general de predare-învăţare a disciplinei Robotica este elaborat în contextul
sistemului de competenţe pentru învăţământul primar.
Competenţa şcolară este un ansamblu/ un sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi,
deprinderi atitudini şi valori dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în
contexte specifice de realizare, adaptate vârstei elevului şi nivelului cognitiv al
acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în
viaţa reală.
2. Conceptul învăţării centrate pe elev. Curriculum are în centrul atenţiei elevul cu
particularităţile, nevoile şi interesele sale.
3. Conceptul adaptării la complexul de factori care determină reuşita şcolară.
4. Conceptul de prezentare a elementelor componente într-o ordine logică, coerentă şi uşor
utilizabilă ca instrument pedagogic.

Competenţe specifice
1. Identificarea de noţiuni, fenomene, relaţii, procese specifice roboticii.
2. Aplicarea operaţiilor de prelucrare a datelor/informaţiilor, observărilor/rezultatelor.
3. Construirea modelelor de roboţi şi a mediilor simulate de lucru.
4. Algoritmizarea proceselor de conducere a roboţilor.
5. Programarea algoritmilor de conducere a roboţilor.
6. Realizarea demersurilor de cercetare pentru soluţionarea unor situaţii de problemă,
 manifestând curiozitate şi creativitate în integrarea achiziţiilor din domeniul roboticii
cu cele din alte domenii.
7. Respectarea regulilor de securitate, ergonomice şi etice în construirea modelelor de
roboţi şi în conducerea acestora.

Unităţi de conţinut

Clas Unităţi de conţinut (module) Nr. de

a ore
V Evocare/iniţiere în robotică 2
Cum este construit un robot 5
Conducem roboţii 5
Ore la discreţia cadrului didactic, realizarea 3
proiectelor transdisciplinare
VI Evocare/iniţiere în robotică 2
Construim roboţii 5
Conducem roboţii 5
Ore la discreţia cadrului didactic, realizarea 3
proiectelor transdisciplinare
VI Evocare/iniţiere în robotică 2
I Construim roboţii 4
Programăm roboţii 6
Ore la discreţia cadrului didactic, realizarea 3
proiectelor transdisciplinare
VII Evocare/iniţiere în robotică 2
I Structura roboţilor 5
Programarea roboţilor 5
Ore la discreţia cadrului didactic, realizarea 3
proiectelor transdisciplinare
IX Evocare/iniţiere în robotică 2
Structura roboţilor 4
Programarea roboţilor 6
Ore la discreţia cadrului didactic, realizarea 3
proiectelor transdisciplinare

Unităţi de competenţe
1.1 Utilizarea corectă a
termenilor specifici
roboticii în
exprimare şi în
formularea întrebărilor.
1.2 Identificarea
particularităţilor distinctive
ale roboţilor.
1.3 Identificarea domeniilor
de utilizare a roboţilor.
1.4 Identificarea situaţiilor în
care pot fi utilizaţi roboţii
în
funcţie de tipul lor.
1.5 Explicarea legilor roboticii.
Clasa a VIII-a
Activităţi de învăţare şi produse
Unităţi
şcolare recomandate
de
conţinut
1. Evocare/iniţiere în robotică Exerciţii de:
1.1 Istoria roboticii: - interpretare a termenului robotica;
- ce este un robot; - redare prin exemple a istoriei
- primul robot; apariţiei şi dezvoltării roboţilor;
- evoluţia roboţilor; - enumerare a particularităţilor distinctive
- roboţii în viaţa noastră. ale roboţilor;
Terminologie specifică: Mecanism, - indicare a domeniilor de utilizare a roboţilor.
automat, mecanism mecatronic, robot. - enumerare a misiunilor roboţilor;
- clasificare a roboţilor;
- determinare a tipului roboţilor propuşi de
1.2 Tipuri de roboţi către profesor;
- clasificarea roboţilor; - explicare prin exemple a
- la ce folosim roboţii; particularităţilor fiecărui tip de robot;
- misiuni ale roboţilor; - descriere a roboţilor viitorului.
- roboţii viitorului. - memorare a legilor roboticii;
Terminologie specifică: Roboţii industriali, - argumentare a necesităţilor de a respecta
roboţii de servicii, roboţii mobili, roboţii legile roboticii;
statici, umanoizi/androizi, roboţii - identificare a consecinţelor de
autonomi, roboţi cu control la distanţă. nerespectare a legilor roboticii;
- descriere a impactului social al
implementării pe scară largă a roboţilor.
1.3 Legile roboticii:
- relaţia robot – om;
- relaţia robot – robot;
roboţii şi umanitatea.
 Activităţi de învăţare şi produse
Unităţi de competenţe Unităţi
şcolare recomandate
de
conţinut
2.1 Recunoaşterea 2. Structura roboţilor Exerciţii de:
unităţilor funcţionale 2.1 Schema funcţională a robotului: - identificare a unităţilor funcţionale ale
ale robotului. - unitatea de comandă; roboţilor şi a fluxurilor de informaţie
2.2 Explicarea destinaţiei - unitatea de achiziţie a informaţiei; şi de energie între ele;
unităţilor funcţionale - unitatea de extragere a informaţiei; - explicare a destinaţiei unităţilor de
ale robotului. - unitatea de acţionare; comandă, de achiziţie şi de extragere a
2.4 Recunoaşterea - unitatea de locomoţie. informaţiei, de
componentelor fizice - Structura fizică a robotului:structuri de acţionare şi de locomoţie.
ale robotului. rezistenţă; identificare a componentelor fizice ale
2.5 Explicarea destinaţiei - sisteme de locomoţie; roboţilor;
componentelor fizice - sisteme de execuţie; - explicare a noţiunii unităţi funcţionale
ale robotului. - surse de alimentare; ale robotului;
2.6 Enumerarea regulilor de - senzori; - identificare a relaţiilor de reciprocitate
protecţie a mediului - centre de comandă; între unităţile funcţionale şi componentele
ambiant şi de muncă în - elemente de conexiune. fizice ale roboţilor.
siguranţă. Terminologie specifică: Motor, energie, - memorare a regulilor de protecţie a
2.7 Îndeplinirea regulilor de transformare de energie, controlul motoarelor, mediului ambiant şi de muncă în
protecţie a mediului acumulatoare, baterii, cabluri, porturi, conexiuni. siguranţă;
ambiant şi de muncă în - argumentare a necesităţii respectării
siguranţă. regulilor de protecţie a mediului ambiant şi
2.8 Explicarea destinaţiei 2.3 Protecţia mediului ambiant şi munca în de muncă în siguranţă;
structurilor de siguranţă. - organizare ergonomică a locului de muncă.
rezistenţă. - regulile de protecţie a mediului ambiant şi - explicare a noţiunii structura de rezistenţă;
2.9 Asamblarea şi de muncă în siguranţă. - memorare a denumirilor pieselor din care se
dezasamblarea modelor de - organizarea ergonomică a locului de muncă; asamblează modelele de structuri de
structuri de Terminologie specifică: Ergonomie rezistenţă;
rezistenţă. - recunoaştere a pieselor din
2.10 Explicarea 2.4. Structuri de rezistenţă: componenţa modelelor de structuri
destinaţiei sistemelor - destinaţia structurilor de rezistenţă; de rezistenţă;
de locomoţie. - piesele din componenţa modelelor de - clasificare a pieselor din componenţa
2.11 Asamblarea şi structuri de rezistenţă; modelelor de structuri de rezistenţă după
 dezasamblarea - metode de fixare a pieselor din destinaţie, după dimensiuni, după
modelelor sistemelor componenţa modelelor de structuri de configuraţia geometrică.
de locomoţie a rezistenţă; - explicare a noţiunii sistemul de locomoţie;
roboţilor. - proceduri de asamblare a modelor de - recunoaştere a elementelor din
2.12 Încorporarea unităţilor structuri de rezistenţă; componenţa sistemelor de locomoţie a
de comandă în modele de - proceduri de dezasamblare a modelor de modelelor de roboţi;
roboţi. structuri de rezistenţă - explicare a destinaţiei elementelor
2.13 Conectarea Terminologie specifică: Cadru, arcadă, din componenţa sistemelor de
componentelor modelelor şezlong, scaun, scrânciob, locomoţie a modelelor de roboţi;
de roboţi la unităţile de carusel, şasiu, carcasă, turn. - identificare a relaţiilor de reciprocitate
comandă. între caracteristicile sistemelor de
2.14 Explicarea locomoţie şi misiunile roboţilor.
destinaţiei senzorilor. 2.5 Sisteme de locomoţie: - explicare a destinaţiei unităţii de comandă;
2.15 Instalarea şi - destinaţia sistemelor de locomoţie;
dezinstalarea senzorilor - procedurile de asamblare a modelelor
modelelor de roboţi. sistemelor de locomoţie a roboţilor;
- procedurile de dezasamblare a modelelor
sistemelor de locomoţie a roboţilor.
Terminologie specifică: Motoare, transmisiuni,
propulsoare, transmisiuni cu roţi dinţate, curea,
melc, sisteme de locomoţie cu roţi, cu şenile,
picioare, benzi transportoare.
-
 Activităţi de învăţare şi produse Data
Unităţi de competenţe Unităţi
şcolare recomandate
de
conţinut
2.15 Explicarea 2.6 Unitate de comanda: - explicare a destinaţiei interfeţii om - robot;
destinaţiei sistemelor - destinaţia unităţii de comandă; - explicare a destinaţiei porturilor de intrare,
de execuţie. - schimbul de informaţii între unitatea de ieşire şi intrare-ieşire ale unităţii de comandă.
2.16 Asamblarea şi comandă şi componentele ale robotului; - explicare a noţiunii de senzor;
dezasamblarea - încorporare a unităţilor de comandă în - memorare a denumirilor de senzori
modelelor sistemelor modelele de roboţi. ale modelelor de roboţi;
de execuţie a roboţilor. Terminologie specifică: Porturile unităţii - identificare a senzorilor, elementelor şi
de comandă, interfaţa om-robot. dispozitivelor de fixare a senzorilor
modelelor de roboţi;
- clasificare a senzorilor modelelor de
roboţi după destinaţie;
2.7 Senzori: - clasificare a senzorilor modelelor de
- destinaţia senzorilor; roboţi după caracteristicile funcţionale;
- senzori activi şi senzori pasivi; - identificare a relaţiilor de reciprocitate între
- proceduri de instalare şi de dezinstalare a caracteristicile senzorilor şi misiunile
senzorilor. Terminologie specifică: senzori roboţilor.
ultrasonici; senzori tactili; senzori de sunet; senzori - identificare a relaţiilor de reciprocitate
de luminozitate; senzori de culori; senzori de între caracteristicile sistemelor de
orientare în spaţiu. execuţie şi
misiunile roboţilor.
Activităţi de modelare:
- asamblarea şi dezasamblarea modelelor
2.8 Sisteme de execuţie: de structuri de rezistenţă de tip: cadru,
- destinaţia sistemelor de execuţie; arcadă, şezlong, scaun, scrânciob,
- controlul sistemelor de execuţie. carusel, şasiu, carcasă, turn.
Terminologie specifică: Mâini mecanice, - asamblarea şi dezasamblarea modelelor
dispozitive de manevrare, dispozitive de apucare, de transmisiuni cu roţi dinţate, curea,
dispozitive dedicate. melc;
- asamblarea şi dezasamblarea
modelelor sistemelor de locomoţie cu
roţi, şenile, picioare, benzi
 transportoare;
- fixarea unităţii de comandă pe modelul
de robot;
- conectarea sistemului de locomoţie la unitate

Unităţi de competenţe
3.1 Crearea sub îndrumare a
mediilor simulate de lucru
ale roboţilor.
3.2 Identificarea repertoriului
de comenzi ale roboţilor.
3.3 explicarea metodelor
de control ale
roboţilor.
3.4 Utilizarea
instrumentarului mediilor
de dezvoltare a
programelor de
conducere a roboţilor;
3.5 Programarea
algoritmilor liniari de
conducere a roboţilor.
Unităţi
de
conţinut
3. Programarea roboţilor
3.1 Mediile de lucru ale roboţilor:
- modele de medii de lucru;
- modele de medii simulate;
- modele de obiecte, obstacole şi denivelări.
Terminologie specifică: Medii de lucru, medii
simulate de lucru, obstacole, spaţii libere, zone
interzise, denivelări, obiecte, mijloace de
delimitare a mediilor simulate de lucru.
3.2 Sisteme de comenzi ale roboţilor:
- comenzi de deplasare;
- comenzi de introducere şi de extragere a
informaţiei;
- comenzi de acţiune.
- Terminologie specifică: Repertoriul de
comenzi.
Activităţi de învăţare şi produse Data
şcolare recomandate
de comandă.
- instalarea şi dezinstalarea senzorilor
ultrasonici, tactili, sunet, de luminozitate,
de culori, de orientare în spaţiu;
- asamblarea şi dezasamblarea modelelor
sistemelor de execuţie de tip mâini
mecanice, dispozitive de manevrare,
dispozitive de apucare, dispozitive
dedicate.
Proiecte: asamblarea modelelor de roboţi
propuşi de cadrul didactic: Exploratorul,
Transportorul, Santinela, Supraveghetorul.
Exerciţii de:
- identificare a zonelor şi obiectelor din
mediile de lucru ale roboţilor din viaţa
reală;
- identificare a zonelor şi obiectelor din
mediile simulate de lucru propuse de către
cadrul didactic;
- identificare a relaţiilor de reciprocitate
între mediul de lucru, caracteristicile
roboţilor şi misiunile acestora.
- clasificare a comenzilor din repertoriul
de comenzi al robotului;
- identificare a relaţiilor de reciprocitate
între comenzi, mediul de lucru,
caracteristicile roboţilor şi misiunile
acestora.
- clasificare a metodelor de control
ale roboţilor;
 3.2 Metode de control al roboţilor
- manual, de către fiinţa umană;
- automat, cu logică cablată;
- automat, cu logică
programabilă;
- manumatic (manual şi
automat, tiptronic);
- Avantajele şi dezavantajele
metodelor de control ale
roboţilor.
Terminologie specifică: Controlul manual,
controlul automat, logică cablată, logică
programabilă, controlul manumatic, tiptronic.
- comparare prin determinare a avantajelor
şi dezavantajelor metodelor de control
manual, automat şi manumatic ale
roboţilor;
identificare a relaţiilor de reciprocitate între
metodele de control, mediul de lucru,
caracteristicile roboţilor şi misiunile
acestora.
- Activităţi de modelare: crearea sub
îndrumare a mediilor simulate de lucru de
tip: parcare auto, labirint, teren de fotbal,
drum cu obstacole.
- explicare a destinaţiei mediilor de
dezvoltare a programelor de conducere a
roboţilor;
- recunoaştere a elementelor de
interfaţă a mediilor de dezvoltare a
programelor de conducere a roboţilor;

Unităţi de competenţe Unităţi
de
conţinut
3.3 Medii de dezvoltare a programelor de
conducere a roboţilor:
- interfaţa;
- gestionarea proiectelor;
- gestionarea conexiunilor între unitatea de
comandă ale roboţilor şi calculatorul
personal;
- încărcarea/executarea programelor de
conducere în unităţile de comandă ale
modelelor de roboţi.
Terminologie specifică: Proiect, program,
mediul de dezvoltare a programelor, blocuri de
acţiune, blocuri de senzori, blocuri de control al
fluxului, parametrii blocurilor, angrenarea
blocurilor, imbricarea blocurilor.
Activităţi de modelare:
Activităţi de învăţare şi produse Data
şcolare recomandate
- gestionare a conexiunilor între unitatea
de comandă ale roboţilor şi
calculatoarele personale;
- explicare a destinaţiei blocurilor de
acţiune: control al motoarelor, control al
afişajului, control al difuzorului;
blocurilor de senzori; blocurilor de
control al fluxului: de start, de comutare,
de aşteptare;
- identificare a legăturilor cazuale între
setările blocurilor şi acţiunilor efectuate de
către robot;
- identificare a legăturilor cazuale între
angrenarea blocurilor şi acţiunile efectuate
de către robot;
- identificare a legăturilor cazuale între
imbricarea blocurilor şi acţiunile efectuate
de către robot.
- setarea unităţilor de comandă ale
modelelor de roboţi asamblate de către
elevi;
- elaborarea algoritmilor liniari de
conducere a roboţilor;
- elaborarea programelor liniare de
conducere a roboţilor;
- încărcarea programelor de conducere în
 unităţile de comandă ale modelelor de
roboţi;
- executarea programelor de conducere a
roboţilor.