Tema nr.

9
* Ideea rusă - naţionalism bazat pe:
 panslavism (slavofilii)
 panortodoxism
 eurasianism
* Cine compune naţiunea?
 RUŞI (Marele Popor Rus),
 UCRAINIENI?
 BIELORUŞI?
Ilustrare: Stalin în 1942  misiune?
* După căderea Constantinopolului (1453) – unii
refugiaţi ortodocşi au nominalizat Moscova ca a
„treia Romă” sau „noua Romă”.
* Călugărul Filofei din Pskov a numit Marele Ducat
de Moscova (care pe atunci era toată Rusia!) a treia
Romă într-un panegiric (discurs care elogiază o
personalitate) în cinstea marelui duce Vasili al 3-lea
(1453): „Două Rome au căzut. A treia e în picioare.
Nu va fi o a patra. Nimeni nu va înlocui Ţaratul tău
creştin!”
* Rusia a fost întotdeauna dualistă, pendulând fie spre Europa,
fie spre Asia
* Liderii Rusiei au alternat întotdeauna între a fi pro şi contra
Occidentului, între liberalism şi conservatorism
 Petru I cel Mare (1682–1696) – pro-european şi pro-occidental
 Ecaterina a II-a cea Mare (1762-1796) - pro-europeană şi pro-
occidentală
 Alexandru al III-lea (1881-1894) – conservator, anti-occidental
 Nicolae al II-lea (1894-1917) - pro-occidental; sanctificat!
 Iosif Stalin (1922-1953) - conservator, anti-occidental
 Mihail Sergheevici Gorbaciov (1985-1991) – pro-occidental, pro-
modernizare
 Boris Yeltsin (1991-2000) - pro-occidental, pro-modernizare
 Vladimir Putin (2000-) – anti-occidental, eurasianist
* Atingerea strâmtorilor care leagă Marea Neagră şi
Marea Mediterană (Bosfor şi Dardanele) – ieşirea la
Oceanul Planetar şi stăpânirea fostelor teritorii bizantine
(în numele ortodoxiei).
* Extinderea graduală spre sud (Caucaz) şi est (Siberia) –
misiunea „civilizatoare” rusă
* „testamentul lui Petru cel Mare” – o lucrare frauduloasă
aparţinând unui polonez ce încerca să demonstreze că
Petru cel Mare lăsa moştenire urmaşilor săi subjugarea
întregii Europe (de aici a apărut teama de ruşi) [cele
două terori ale Europei: Imperiul Otoman şi Imperiul
Ţarist].
* Frontiera rusă – frontieră de securitate (justificarea
expansiunii)
* Emblema imperială de pe vremea lui Ivan al
III-lea (sec. XV)
*
* Nikolai Danilevski (1822-1885) – naturalist rus,
ideolog al pan-slavismului şi slavofiliei
* Konstantin Leontiev (1831-1891) – a susţinut
apropierea Rusiei de Est, opunându-se ideilor
liberale ale Occidentului
* Nikolai Gumilev (1886-1921) – poet patriot rus,
pro-monarhist şi anti-comunist
* Nikolai Trubetskoy (1890-1938) – etnograf rus
preocupat de eurasianism
* Piotr Savitski (1895-1968) – geograf rus
preocupat de eurasianism
* Internaţionalismul comunist (revoluţia mondială)
[Lenin, Trotski, Mao] versus socialismul într-o ţară
(salvarea cuceririlor comunismului în patria sa,
URSS) [Stalin]
* Geopolitică paranoidă – teama de Occident,
capitalism, fascism
* Nevoia de securitate
* Nevoia de legitimitate internaţională
* Doctrina coexistenţei paşnice (Hruşciov) versus
doctrina suveranităţii limitate (Brejnev)
* Neostalinism versus Perestroika şi Glasnost
Întrebări puse de geopolitica rusă post-Război Rece
(Mitrofanov, 1998):
* Cine sunt ruşii? Autorii examinează idei în competiţie şi
componente ale naţiunii ruse, naţionalismului rus şi
identităţii naţionale ruse.
* Care este natura statului rus? Monografii care analizează
imagini concurente ale statului, statutul Rusiei ca Mare
Putere şi interesele naţionale ale Rusiei.
* Care este misiunea Rusiei? Privind spre relaţiile Rusiei cu
lumea exterioară – mai ales cu Noile State Independente,
coaliţia CSI şi Vest – orientarea Rusiei spre acţiune, politica
sa externă şi comportamentul său internaţional.
* „Near Abroad” – străinătatea sau vecinătatea
apropiată (fostele republici sovietice) – accent
pe Belarus, Kazahstan şi eventual Ucraina
* Proiecte globale:
 Uniunea Eurasiatică: Belarus, Kazahstan,
Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan; membri potenţiali:
Finlanda, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria și
Mongolia
 Collective Security Treaty Organization şi
Shanghai Cooperation Organization –zona
central-asiatică
* Relaţia cu SUA, NATO şi Uniunea Europeană
* Controlul producţiei şi consumului de gaze
naturale şi petrol: GAZPROM
* „zapadniki” (Occidentaliştii, atlanticiştii sau
liberalii) (Trenin) – cooperarea cu SUA şi NATO;
propun înlocuirea alianţei SUA-Europa cu SUA-Rusia;
reducerea activităţilor globale ale Rusiei post-
sovietice din lipsă de resurse (indianul Kautilya
avertiza asupra pericolului supraextinderii unui
teritoriu); reformişti, liberali, pro-democraţi.
* Eurasianiştii (Dugin) – 2 tipuri: democratici şi
slavofili; varianta slavofilă: ruşii sunt diferiţi atât de
occidentali, cât şi de orientali; orientarea Rusiei mai
mult înspre vecinii sudici şi estici, decât spre vest;
eurasianiştii democratici susţin importanţa
„străinătăţii apropiate” pentru politica externă rusă
* „derzhavniki” (etatiştii, naţionaliştii) – statul paternalist
– menţinerea ordinii, garanţia împotriva anarhiei şi
instabilităţii; imaginea tradiţională a politicii ruse;
observaţie: relativa izolare a Rusiei pe plan internaţional –
sunt de acord, deoarece permite concentrarea eforturilor
înspre consolidarea internă; prevăd revenirea Rusiei ca
Mare Putere (derzhava = Mare Putere)
* Radicalii de dreapta (Jirinovski) – prevedeau condiţii
internaţionale mai favorabile pentru dezvoltarea
economică şi politică a Rusiei; asigurarea securităţii
naţionale şi stabilităţii internaţionale; restaurarea
graniţelor strategice ale Rusiei şi spaţiului geopolitic
istoric; restaurarea statului rus în frontierele sale naturale
(incluzând Ucraina şi Bielorusia); recâştigarea statutului
de superputere mondială, pentru care Rusia este
predestinată; prevenirea oricărei interferenţe externe în
afacerile interne ale Rusiei.
* Şcoala „civilizaţioniştilor” ruşi (Ziuganov) –
Moscova, a treia Romă; doua misiuni civilizatoare:
sa-si defineasca o “autarhie politico-economică” şi
să constituie “Spaţiul Larg”, în graniţele sale
naturale, prin care să asigure popoarelor o totală
securitate; ideea că Rusia este un amestec unic de
grupuri etnice, care au în comun misiunea de a
“pacifica” spaţiul Eurasiei; accentul pe supremaţia
militară a Rusiei; neoimperialişti.
* cel mai reprezentativ lider al curentului
conservator eurasianist din gandirea
“expansionista” a Rusiei.
* președintele Partidului Eurasiatic - mișcare ce
pledează pentru edificarea unui suprastat
eurasiatic capabil să se opună hegemoniei
americane, ulterior devenit Mişcarea Eurasia
* A contribuit la noul program politic al Partidului
Comunist Rus, mai degrabă naţionalist decât
marxist-leninist
* apropiat de Evgheni Primakov și mai recent de
Vladimir Putin
* Simpatii pentru fascism (susţine fascismul rusesc),
panslavism şi misticismul rus teosofic.
* Inspirat de geopoliticieni clasici (Mackinder,
Haushofer) şi autori conservatori, precum Schmitt
sau Heiddeger
* Cea mai importantă lucrare este Bazele geopoliticii
(Moscova, Arktogaia Centre, 2000, 925 de pagini)
* centrul lumii este Eurasia, zona pe care o defineste, în
maniera lui Zbigniew Brzezinski, ca fiind formată din
Europa, Asia şi Orientul Mijlociu – dar opera sa este în
antiteză cu Brzezinski.
 scena revoluţiei anti-capitaliste şi anti-americane
* Reia temele lui Mackinder şi Haushofer privind lupta dintre
puterile continentale şi puterile maritime
* Centrul Eurasiei este Rusia, cea mai indreptăţită să
participe la competiţie pentru pentru putere globală cu SUA
* Prevede crearea unui bloc eurasiatic în jurul Rusiei şi
Iranului şi a unei alianţe turco-slave (legând Turcia de
ambiţiile eurasiatice ale Rusiei)
* Sarcina maximă pe viitor: finlandizarea întregii Europe
* Îngrădirea Chinei în est (cel mai mare pericol în calea
ambiţiilor eurasiatice ale Rusiei), dar şi ajutorarea ei în
direcţia sud-est asiatică
* Susţine că Rusia trebuie să răspândească anti-
americanismul peste tot (ex. Rusia să cedeze insulele
Kurile Japoniei în schimbul susţinerii ei în lupta
împotriva supremaţiei americane)
* Viitorul: bipolaritate între statele-continentale
(Rusia, Germania, Franta, Iranul) şi statele-maritime
(SUA şi Marea Britanie)
* Prevede alianţe cu Germania, Iran şi Japonia
* trei proiecte speciale: pan-european (Germania),
pan-arab (Iran) si pan-asiatic (Japonia) – China este
considerată un competitor geopolitic care trebuie
slăbit
* Rusia = imperiu eurasiatic (Eurasia Rusia) care
va domina alte imperii:
 Imperiul european, organizat in jurul Germaniei si
“Mitteleuropei”
 Imperiul pacific, organizat in jurul Japoniei
 Imperiul Asiei Centrale, organizat in jurul Iranului
* Influenţă considerabilă asupra actualelor
proiecte ale lui Vladimir Putin (vezi relaţia
specială cu Germania, Iran şi negocierile cu
Japonia)
* Ilustrează curentul pro-occidental, pro-
atlanticist
* Director al Carnegie Moscow Center
* Ca răspuns la curentul expansioniştilor
ruşi din jurul lui Dughin
* “The End of Eurasia: Russia on the Border
Between Geopolitics and Globalization”
(Moscow, Carnegie Moscow Center, 2001,
338 pagini)
* Dacă Dugin este declarat împotriva lui
Brzezinski, Trenin pare să accepte
ideile acestuia
* rolul Rusiei în spatiul euroasiatic istoric s-a încheiat – sfârşitul
ambiţiilor imperialiste şi expansioniste
* Rusia trebuie să recunoască preponderenţa americană în
Eurasia
* Rusia trebuie să îşi dezvolte acum o identitate pur
europeană, în rand cu ţările occidentale (occidentalizare) –
alternativa este destrămarea statului rus (exemplul Marii
Britanii)
* identitatea rusa se situează la mijlocul drumului între
imperativele globalizării şi aspiraţiile nostalgice după Eurasia
* identitate europeană – presupune ajustări „interne” şi
„externe”
* Înspre sud – stabilitate şi refacere economică (Cecenia)
* Asia Centrală – zona de securitate a Rusiei – ameninţări din partea
islamismului radical (Afganistan)
* Extremul Orient – valorificarea resurselor naturale
* Liderul Partidului Comunist din
Federaţia Rusă (din 1993)
* Lucrări: Geografia victoriei.
Introducere în geopolitica Rusiei
(1999, 319 p.) şi Rusia mea
(1997)
* Ilustrează şcoala
civilizaţioniştilor ruşi, alături de
Nikolai Nartov (Geopolitika,
Moscow, Iuniti, 1999, 360 pagini)
* Rusia trebuie să rămână un imperiu, în cadrul fostelor
graniţe ale URSS (!)
* Rusia – civilizaţie eurasiatică – nu trebuie să se amestece
cu civilizaţia occidentală (teza lui Huntington – pe care îl
şi citează: “un conflict major al lumii viitoare va fi mai
degraba unul al civilizatiilor, decat unul economic ori
ideologic”.)
* Rusia are misiunea de a garanta echilibrul şi stabilitatea
geopolitică mondială (balancer), ameninţate de ambiţiile
occidentale
* Preia de la gânditorii ruşi mai vechi ideea de Moscova, a
treia Romă
* Susţine supremaţia militară rusă
* Prevede alianţe cu state asiatice sau musulmane, pentru
a contrabalansa acţiunile occidentale destabilizatoare în
Eurasia