Rădăcinile istorice ale basmului

fantastic
V. I. Propp
Studente:
Stan Cătălina
Stoian Mara
 Biografia autorului
• Vladimir Iakovlevitch Propp (n. 1895, Sankt
Petersburg, Imperiul Rus – d. 22 august 1970,
Leningrad, RSFS Rusă, URSS) a fost un
folclorist și cercetător literar rus ce aparținea
școlii structuraliste și care și-a dedicat întreaga
viață studierii basmelor populare rusești pentru
a le descompune în cele mai mici părți
componente cu putință.
• Formalismul rus a fost o școală influentă de critică literară în Rusia
din anii 1910 până în anii 1930. Ea include studiile mai multor
oameni de știință ruși și sovietici extrem de influenți precum
Viktor Șklovski, Iuri Tînianov, Vladimir Propp, Boris Eichenbaum,
Roman Jakobson, Boris Tomașevsky, Grigori Gukovski care au
revoluționat critica literară între 1914 și 1930, prin stabilirea
specificității și autonomiei literaturii și limbajului poetic.
Formalismul rus a exercitat o influență majoră asupra unor
gânditori ca Mihail Bahtin și Iuri Lotman și asupra
structuralismului ca un întreg. Membrii mișcării au influențat
semnificativ critica literară modernă în perioadele structuraliste și
post-structuraliste. În timpul conducerii URSS de către Stalin,
formalismul a devenit un termen peiorativ pentru arta elitistă.
• Formalismul rus a fost o mișcare diversificată care nu a
avut o doctrină unitară și nu a produs nici un consens în
rândul susținătorilor săi cu privire la scopul central al
eforturilor lor. În fapt, „Formalismul rus” se referă la
două mișcări distincte: OPOJAZ (Obșcestvo Izuceniia
Poeticeskogo Iazîka, Societatea pentru Studiul
Limbajului Poetic) din Sankt Petersburg și Cercul
Lingvistic din Moscova.[2] Prin urmare, este mai corect
să se facă referire la „formaliștii ruși” decât să
folosească termenul mai abstract și mai cuprinzător de
„formalism”.
• • V.I.Propp doreste sa cerceteze „preistoria” basmului.
• • Basmul este „cercetat de Propp caun fenomen
suprastructural”, asadar, este urmarita evolutia lui „in
raport cu baza care i-a dat nastere”.
• • El „cerceteaza fenomenele – nu evenimentele –
trecutului istoric, carora basmul le corespunde, urmarind
in ce masura ele il conditioneaza si il determina”.
• • Concluzia lui Propp: „basmul fantastic nu a preluat
numai anumite elemente din viata sociala si culturala
primitiva, ci este alcatuit, in datele lui fundamentale, din
aceste elemente”.
• • Motivele basmului (provin din 2 cicluri de rituri): 1. Ritul
initierii, 2. Ritul mortii (reprezentarile despre moarte; lumea
de dincolo; cealalta lume; „calatoria” in lumea de dincolo)
• • Motivele ofera aproape toate elementele fundamentale
de constructie ale basmului.
• • Basmul a aparut ca „gen” in timpul initierii tinerilor
carora li se „relata ceva”; Propp presupunea ca „se povestea
tocmai ce se petrecea cu tanarul”, aceasta ar fi „cea mai veche
treapta a naratiunii”
• • Stingerea treptata a credintelor duce la aparitia unor noi
sau la transformarea celor vechi.