Sunteți pe pagina 1din 5

www.referat.

ro

ISTORIA LITERATURII ROMNE


(SECOLUL XX)
1. Introducere
Sinteza de fata este un ghid prin hatisul poeziilor, criticii si istoriei literare, al
revistelor si curentelor (samanatorism, simbolism, poporanism, avangardism, modernism,
gndirism) care brazdeaza secolul al XX-lea romnesc, n raport cu miscarile culturale
europene.
Respectnd cerinte didactice indispensabile, sinteza fructifica opiniile unor prestigiosi
exegeti literari, prevazuti n bibliografia cursului tiparit: N. Iorga, G. Ibraileanu, Ov.
Densusianu, Eugen Lovinescu, M. Dragomirescu, Nichifor Crainic, G. Calinescu, T.
Vianu, Serban Cioculescu, Vladimir Streinu si altii, dar si cercetarile personale, inedite
ale autorului, care a introdus n cursul sau, ntr-o viziune noua, pentru prima data scriitori
precum: Aron Cotrus, Radu Gyr, Stefan Baciu, N. Davidescu s.a. si interpretari obiective
ale unor curente literare precum samanatorismul, poporanismul, gndirismul, pe nedrept
blamate global de reprezentantii realismului socialist si ai proletcultismului.
Sinteza ca si cursul divide tematic materia n doua parti: I Poezia, II Critica si
istoria literara (n realitate ele se interfereaza); Sinteza are caracterul unor note de curs, de
aici caracteristica stilului cu formulari orale, uneori extrem de lapidare si enuntiative n
capitolele pentru care exista o bibliografie bogata, accesibila studentilor din cele mai
ndepartate colturi ale tarii.
2. Obiective generale
La sfrsitul parcurgerii bibliografiei recomandate pentru acest curs, studentii vor fi
capabili:
1. sa ncadreze corect (pe baza corelatiilor dintre autor, epoca si ideile literare ale
perioadei) textele mentionate, n raspunsurile referitoare la aspectele literare discutate;
2. sa stabileasca conexiuni ntre elementele de ordin particular si cele de ordin general
referitoare la epoca si la ideile literare ale perioadei mentionate;
3. sa compare serii de elemente literare din literatura romna cu cele asemanatoare din
literatura universala;
4. sa formuleze relatii specifice ntre fenomenele culturale nationale si cele referitoare la
cultura universala;
5. sa ilustreze cu exemple participarea literaturii romne la circuitul de valori culturale
universale n perioadele propuse si discutate de prezentul curs de sinteze;
6. sa sintetizeze elemente literare de ordin general din elemente concrete propuse ca
exemplificare n anumite perioade;

7. sa sintetizeze specificul notiunilor / conceptelor culturale referitoare la literatura


romna;
8. sa evalueze n formulari proprii participarea unor personalitati romnesti la
dezvoltarea patrimoniului cultural national si la nscrierea acestor valori n circuitul
universal etern;
9. sa sintetizeze prin analogie ntre elementele concrete si cele simbolice dintr-un text
literar semnificatiile etern umane ale mesajului cultural romnesc;
10 sa ilustreze notiunile de participare a literaturii romne la circuitul valorilor culturale
europene si de sincronizare a valorilor nationale cu cele universale;
3.Tematica cursului: Contine idei principale ale raspunsurilor la testul de
evaluare; fiecare idee principala poate fi considerata o cerinta a testului de evaluare.
POEZIA N VEACUL XX. PRINCIPALELE ORIENTARI LITERARE NTRE
1900-2007.
ORIENTAREA TRADITIONALISTA
Radacinile orientarii traditionaliste n publicatii literare de la sfrsitul veacului XX,
ca Vatra si Viata.
I. SAMANATORISMUL accentul pus de revista Samanatorul (1901-1910) pe
ideea nationalista.
Programul Daciei literare. Sursele traditiei n conceptia samanatorista:
trecutul patriarhal;
satul, pastratorul datinilor si al elementului etnic nealterat de civilizatie;
gustul pentru natura si frustrarile sufletului nstrainat, destarat;
interesul aratat momentelor eroice din istoria nationala si folclorului;
aversiunea fata de mprumuturile straine nemotivate si excesive.
Directia imprimata literaturii romne prin Samanatorul de catre Nicolae Iorga
(1871-1940). Personalitatea uriasa a savantului, scriitorul, animatorul cultural, ideologul
si omul politic. Opera de ndrumator realizata de Nicolae Iorga la Samanatorul,
Neamul romnesc, Cuget clar si alte publicatii. Trezirea interesului scriitorilor pentru
afirmarea originalitatii nationale a literaturii romne. Militantismul ideologic n slujba
ridicarii satului prin cultura. Opera de dezgropare si de valorificare a literaturii romne
vechi; critica adusa nstrainarii si decadentismului. Nicolae Iorga critic si istoric
literar; marele talent scriitoricesc al lui N. Iorga prezent n opera sa memorialistica si
publicistica, mai putin cea beletristica. Scriitorii n opera carora au rodit ideile raspndite
de Samanatorul: St. O. Iosif, O. Goga, M. Sadoveanu, I Agrbiceanu, E. Grleanu, C.
Sandu-Aldea, Ilarie Chendi.
ATITUDINI PRESAMANATORISTE
GEORGE COSBUC (1866-1918) Poetul taranimii. Opera sa de maturitate: Balade si idile
(1893), Fire de tort (1896). Romanul liric al satului ardelean:
gama sentimentului erotic n universul rural;
viziunea taraneasca a naturii;
surprinderea satului traditional si a principalele evenimente existentiale: Nunta
Zamfirei, Moartea lui Fulger.

accentele de protest si de razvratire sociala: Noi vrem pamnt, Doina.


istoria medievala (Pasa Hassan) si contemporana (Razboiul de Independenta n
Cntece de vitejie-1904)
elementul religios n lirica lui Cosbuc;
profilul omului cosbucian;
lirismul obiectiv al lui George Cosbuc;
varietatea formelor prozodice;
arta versificatiei - versul njumatatit;
Opera de traducator a lui George Cosbuc.
OVID DENSUSIANU (1871-1938) Rolul sau n promovarea simbolismului:
Sufletul latin si literatura noua; spiritul mai mult energetist n care O. Densusianu a
nteles simbolismul. Activitatea de istoric literar si filolog a lui Ovid Densusianu.
Puternica influenta a simbolismului asupra dezvoltarii lirismului modern.
nnoirea limbajului poeziei si adncimea caracterului sau propriu.
Numarul foarte mare de poeti care s-au format n atmosfera simbolista: Al.
Macedonski, St. Petica, D. Anghel, I. Minulescu, G. Bacovia, Al. Stamatiad, N.
Davidescu, D. Iacobescu, Elena Farago etc. Influenta simbolismului asupra nceputurilor
poetice ale lui T. Arghezi, Ion Pillat, Al. Philippide, D. Botez, B. Fundoianu, Ion Vinea.
II. POPORANISMUL
Reviste: Evenimentul literar (1894), Curentul nou (1905) si Viata romneasca
(1906-1916; 1920-1940)
Pledoariile lui C. STERE pentru ndreptarea literaturii catre popor prin care el
ntelege n primul rnd taranimea; teoria caii spre socialism a tarilor agrare, prin evitarea
capitalismulu. Izvoarele ei n Neoiobagia lui CONSTANTIN DOBROGEANU-GHEREA
. Poporanismul literar si politic.
stimularea realismului n literatura;
critica idilismului samanatorist,
critica modernismului si ncurajarea literaturii cu caracter specific national;
GARABET IBRAILEANU (1871-1936): Spiritul critic n cultura romneasca
(1909). Teoria selectiei si a specificului national; critica totala preconizata de G.
Ibraileanu, cu accentul pus pe critica sociologica si psihologica. Rolul de ndrumator al
lui G.Ibraileanu.
Judecatile sale profunde despre scriitorii clasici si contemporani; Garabet Ibraileanu
romancier: Adela (1933);
MIHAI RALEA (1896-1964) continuator al operei de ndrumator cultural al lui
Ibraileanu; formatia sa stiintifica multilaterala: sociolog, psiholog si estetician; critica
eseistica;
Principalii scriitori care au alcatuit cercul Vietii romnesti: Calistrat Hogas, Mihail
Sadoveanu; C. Stere, D.D. Patrascanu, Jean Bart, George Toprceanu, D. Botez, I.
Teodorescu, Al. Philippide.
Cercul Facla (1910-1916) accentul pus pe pamflet: N.D. Cocea.
C. STERE (1865-1937). Ciclul n preajma revolutiei (1931-1936), istoria formarii

unei personalitati; Interesul pe care-l prezinta aceasta vasta pnza epica, forma de
memorialistica deghizata; Evocarea vietii boiernasilor de tara basarabeni, a mediului
intelectual revolutionar din Rusia si a nchisorilor tariste, a exilului siberian, a revolutiei
din 1905 din Rusia si a rascoalelor din 1907 din Romnia. Puterea caracteriologica,
poezia imensitatii si golului geologic din Siberia, portretistica satirica, alunecarea catre
final a ciclului n denigrarea contemporanilor.
GNDIRISMUL
Noul traditionalism promovat dupa primul razboi mondial de Nichifor Craiic si
revista Gndirea (1921-1944).
accentul pus pe conceptul de traditie, pe factorul spiritual;
ortodoxismul;
radicalizarea opozitiei sat-oras si transformarea ei n opozitia cultura -civilizatie;
cautarea etnicului ntr-un plan anistoric, metafizic;
teoria blagiana a spatiului mioritic;
gustul arhaicului si al primitivitatii;
interesul pentru spiritul bizantin si geometrizant n creatia culturala.
Gndirea estetica expresionista:
ncurajarea liricii strabatute de fiorul religios sau metafizic
sentimentul cosmic si chtomismul n poezie.
Reprezentati: Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Ion Pillat, Adrian
Maniu, Aron Cotrus.
ndreptarea poeziei catre problematica dostoievskiana a pacatului si a remuscarii
(Gib. Mihaescu, V. Papilian) sau a evocarii etnografice, pitoresti (E. Bucuta)
ORIENTAREA MODERNISTA
SIMBOLISMUL
Precursorii curentului. Al. Macedonski. Cenaclul Literatorul. Revistele simboliste:
Ovid Densusinu si Viata noua, Insula, Simbolul, Revista celorlalti, Versuri si
proza etc.
Ideea de inovatie n poezie: poetii nentelesi de epoca lor.
tematica citadina;
gustul evaziunii din platitudinea existentei citadine burgheze;
corespondentele baudelairiene;
sugestia;
muzicalitatea;
vagul simbolist;
verslibrismul.
MODERNISMUL DUPA RAZBOI. CERCUL SBURATORUL:
EUGEN LOVINESCU (1881-1943) formatia maioresciana a criticului: evolutia
ideologica. E. Lovinescu spirijinitor al poeziei noi si al modernismului n literatura.
Critice I-X (1909-1929) Istoria civilizatiei romne moderne I-III, (1924-1925), Istoria
literaturii romne contemporane I-IV, (1926-1929); teoria sincronismului si aplicatiile n

procesul dezvoltarii literaturii romne; tendintele literare ncurajate de Lovinescu si de


cercul Sburatorul:
intelectualizarea lirismului,
hermetismul;
citadinizarea motivelor de inspiratie;
proza psihologica si obiectiva.
E. Lovinescu - critic impresionist. Lupta dusa de Lovinescu pentru disocierea
valorilor estetice. Principiul diferentiereii. Opera lui Lovinescu de valorificare a
mostenirii maioresciene: Titu Maiorescu I-II (1940), T. Maiorescu si contemporanii lui
I-II (1943- 1944), T. Maiorescu si posteritatea lui critica (1943). Autoritatea critica a lui
Lovinescu.
Memorialistica: Memorii I-III (1930-1937); Aquaforte (1941). Marele talent scriitoricesc
al criticului opera lui beletritica; ciclul Bizu.
CRITICI DE FORMATIE LOVINESCIANA: Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu,
Vladimir Streinu, Serban Cioculescu.
MODERNISMUL EXTREM
Precursorii: Urmuz. Umorul negru si absurd. Cercurile si publicatiile avangardiste.
Participarea unor scriitori si artisti romni (Tristan Tzara) la ntemeierea miscarii dada
(Zrich, 1916): Contimporanul (1919-1932), 75 H.P. (1924), Integral (1925),
Constructivismul romnesc si legaturile sale cu futurismul, cubismul si expresionismul:
Unu (1928-1932), Alge (1930)
SUPRAREALISMUL
Trasaturile modernismului extremist:
nonconformismul programatic;
antiacademismul;
accentul pus pe negatie;
interesul aratat hazardului si inconsientului;
Principalii scriitori iesiti din cercurile avangardiste: I. Vinea, B. Fundoianu, I.
Calugaru, Ilarie Voronca, St. Roll, Geo Bogza, Virgil Teodorescu, Gellu Naum etc.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate