Orientarea şcolară şi profesională

Orientarea şcolară şi profesională - sistem de acţiuni şi măsuri, în care un individ sau un grup este ajutat
să-şi aleagă instituţia de învăţămînt, respectiv profesia, în corcondanţă cu înclinaţiile şi aptitudinile
proprii şi cerinţele sociale.

Orientarea şcolară ansamblu acţiunilor pedagogice prin care se determină posibilităţile elevilor pentru o
grupă sau alta de discipline şcolare, în vederea obţinerii de către tînăr a unui profil profesional,
corespunzător aptitudinilor şi capacităţilor sale.
(O. Oprea)
Orientarea profesională este activitatea de organizare în plan social cu scopul de a facilita tinerilor
posibilitatea de alegere profesională care să-i permită valorificarea fondului de aptitudini, deprinderi şi
cunoştinţe pe parcurcursul perioadei de pregătire.
(M. Golban)

Criteriile de analiză a profesiei>

• după condiţiile de muncă;

• după mijloacele de muncă;

• după obiectul muncii;

• după conţinutul acţiunilor predominante.

Clasificarea profesiilor>

• I. După condiţiile de muncă

• profesii ce decurg în condiţii de muncă normale;

• profesii ce decurg în cîmp deschis;

• profesii ce decurg în condiţii de muncă deosebite.

• II. După mijlopacele de muncă

• profesii în care mijloacele de muncă sunt automatizate;

• profesii ce se referă la lucrul manual;

• profesii ce presupun mijloace de muncă combinate.

• III. După obiectul muncii

• profesii biochimice om - natură

• profesii tehnomice om - tehnică

• profesii socionomice om - om

• profesii signomice om - sisteme de semne

 • profesii artnomice om - imagine artistică

• IV. După conţinutul acţiunilor predominante

• profesii gnostice

• profesii cercetative

Profesiografia este descrierea unei profesii. În baza ei ei se alcătuieşte profesiograma.

Profesiograma include următoarele:

• denumirea profesiei;

• caracteristica scurtă a profesiei;

• cerinţe faţă de sănătate şi calităţi psihice ale specialistului.

Schema analizei unei profesii:

• denumirea profesiei;

• condiţiile de muncă;

• mijloacele de muncă;

• caracterul acţiunii dominante;

• obiectul muncii.

Autodeterminarea profesională este un proces de căutare activă a personalităţii a drumului său de

viaţă. Acest proces finiseză cu elabrarea unui plan profesional.

Planul profesional include:

• domeniu de activitate completă;

• specialitatea;

• locul de lucru;

• locul de instruire;

• cariera profesională;

• mijloace de realizare.

Planul profesional include cîteva criterii:

• I. După gradul de formare

• plan profesional format;

• plan profesional neformat;

• plan profesional parţial format.

 • II. După stabilitate

• plan profesional stabil;

• plan profesional instabil;

• III. După gradul de independenţă

• plan profesional independent

• plan profesional dependent

• IV. După gradul de conştientizare

• plan profesional bun;

• plan profesional cu defect.

Etapele lucrului diagnostic>

• I Etapă. Este necesar de a determina dacă sunt formate intenţiile elevului, stabilitatea lor,
nucleul acestor intenţii prin intermediul convorbirii cu elevii, profesorii, părinţii.

• II. Etapă. Cercetarea intereselor şi aspiraţiilor, aptitudinilor. Se folosesc mai întîi anchete pentru
depistarea intereselor, apoi pentru depistarea aptitudinilor.

• III. Etapă. Cercetarea capacităţilor se efectuiază cu ajutorul metodicilor.

• IV.Etapă. Diagnosticarea psihofiziologică individuală.

Consilierea psihologică în OŞP se realizează, ţinînd cont de gradul de formare al planului profesional.

Etapele consilierii:

• etapa consilierii a gradului de formare al planului profesional;

• etapa de diagnosticare a intereselor, aspiraţiilor, aptitudinilor;

• elaborarea planului de lucru cu elevul pentru pregătirea profesională;

• etapa de corecţie: elaborarea recomandărilor pentru organizarea lucrului de corecţie;

• etapa finală a consilierii: constă în convorbiri despre adecvanţa profesiunii, aptitudinillor.

Consilierea în OŞP se subîmparte în două direcţii:

• consiliere profesională individuală

• consiliere profesională de grup

Consilierea individuală se subîmparte în două categorii:

• consiliere individuală informativă;

• consiliere individuală de diagnosticare.

Etapele consilierii informatve a elevilor cu plan profesional format

• I etapă. Conversaţia introductivă. Întrebări cheie:

• ce profesie ţi-ai ales?

• de ce ţi-ai ales această profesie?

• ţi-ai ales singur sau ţi-a ajutat cineva?

• II etapă. Cercetarea intereselor.

• În cazul cînd psihologul nu are informaţii despre copil - prin tehnici de diagnosticare;

• atunci cînd psihologul deţine informaţii - prin convorbire pentru a confirma interesele copilului.

• III etapă Cercetarea calităţilor pentru profesia aleasă. Se efectuiază prin teste şi prin convorbiri.

• IV etapă. Cercetarea personalităţii elevului. Se recomandă teste: la personalitate, teste pentru

depistarea SN, teste pentru capacitatea de a învăţa, teste în dependenţă de cerinţele profesiei.

• V etapă. Analiza rezultatelor. Toate rezultatele sunt expuse copilului.

• VI etapă. Recomandări

Etapele consilierii informative individuale cu plan profesional neformat

• I etapă. Convorbirea.

• Întrebări cheie:

• ce profesie ai dori să-ţi alegi?

• cum crezi ce capacităţi şi succese ai tu?

• II etapă. Cercetarea globală a intereselor, a aptitudinilor, a intenţiilor, a înclinaţiilor prin

metodici.

• III etapă. Cercetarea globală a personalităţii elevului.

• IV etapă. Analiza rezultatelor

• V etapă Recomandări.

Etapele consilierii de diagnosticare individuale cu plan profesional neformat

• I etapă. Convorbirea. Pentru copiii cu plan profesional format se înaintează următoarele

întrebări:

• Cum crezi ce calităţi trebuie să posede persoana ce şi-a ales profesia dată ?
Spune şi numeşte calităţile tale personale. Cum crezi coincid ele cu cele ale profesiei alese?
Pentru copiii cu plan profesional neformat se înaintează următoarele întrebări:
Cum crezi ce calităţi ai tu?

• Ce profesie ai putea să-ţi alegi avînd aceste calităţi?

• II etapă Diagnosticare

• III etapă Convorbire la baza căreia stau 4 întrebări: Ce vreau, adică

ce mă interesează (interesele)? Ce pot (aptitudinile)?
Cine sunt (tipul de temperament, caracterul, nivelul intelegenţei)?
Ce trebuie societăţii, ce profesie are nevoie?

IV etapă. Deciderea şi elaborarea recomandărilor.

Consilierea profesională de grup:

• Consiliere informativă

• Consiliere de diagnosticare

• Consiliere mixtă

Consilierea informativă de grup

• CIG se organizează de către psiholog într-o singură clasă, deoarece psihologul nuanţează
întrebări şi crează situaţii la care fiecare elev trebuie să-şi găsească răspunsul individual de ex:
situaţie de joc; Ce vreau eu să devin? Ce-mi place mie? Cine sunt eu? Ce este cel mai important
pentru mine?

Consilierea de diagnosticare

• Psihologul foloseşte anchetă la depistarea intereselor. Se recomandă ca această anchetă să fie

folosită de două ori pe an: la începutul şi la sfîrşitul anului şcolar cu scopul de a determina
flexibilitatea intereselor.

Consilierea mixtă de grup

• Se folosesc metode şi procedee ce îmbină primele două tipuri de consiliere de grup