PUERICULTURA

Puericultura este cresterea si dezvoltarea normala a copilului sanatos

Puericultura=>-alimentatie specifica
- igiena (cum il ingrijim)
- buna dezv. psihica
-Stabilirea criteriilor de dezv. fizica si psihica( o mama agitata rezulta un copil agitat)
- Igiena mediului copilulul (temperatura camerei)
- Profilaxia imbolnavirilor si mentinerea sanatatii (vaccinari)
PEDIATRIA = descrierea, diagnosticul si tratamentul bolii copilului de la nastere pina la 16—18 ani
PEDIATRIA=>- grupeaza bolile pe aparate si sisteme
- exista boli caracteristice copilariei :malformatii congenitale,afectiuni legate de momentul nasterii,rahitismul carential si vitamino-
rezistent,convulsii febrile,boli infecto-contagioase.
- Sunt boli care se intilnesc si la virsta adulta insa la copil au manifestari si evolutii diferite: bronsita, pneumonie, insuficienta cardiaca, hepatita
cronica.

PERIOADELE COPILARIEI –TINE SEAMA DE PARTICULARITATILE DE DEZV., RITMUL IN CARE SE DESFASOARA ACESTEA
SI DE PATOLOGIA SPECIFICA FIECAREI PERIOADE :
1-28 ZILE=NOU NASCUT
1-12 LUNI=SUGAR
1-3 ANI= ANTEPRESCOLAR (COPIL MIC DE CRESA)
3-6-7 ANI= PRESCOLAR
6-7-16 ANI=SCOLAR
16-18 ANI= ADOLESCENT

MORBIDITATEA INFANTILA
= totalitatea imbolnavirilor la copil in decursul unei anumite perioade ea difera dupa gradele de virsta :
 nou nascut: -afectiuni legate de traumatisme obstreticale sau incompatibilitate feto-maternala de Rh
 sugar: boli acute ale ap.respirator in sezonul rece si ale ap.digestiv in sezonul cald
 anteprescolar: cele de la sugar si boli infecto-contagioase de etiologie virala
 prescolar - creste incidenta bolilor infecto- contagioase caracteristice colectivitatilor,apar noi probleme legate de intoxicatii, accidente, este’’virsta
imprudentelor’’,cazurile de bronhopneumonie devin mai rare,creste incidenta pneumoniilor ca urmare a imbunatatirii mecanismelor de apararare
antiinfectioasa, bolile infectioase fiind mai bine delimitate
 scolar: patologia este mai complexa incluzind afectiunile intilnite la adulti, persista incidenta bolilor infecto-contagioase, ca rezultat al colectivitatii,
aparare R.A.A. sunt mai frecvente accidentele de circulatie, se contureaza mai bine bolile psihice, patologia renala, hepatica si sangvina este mai
bine reprezentata.

MORTALITATEA INFANTILA
= numarul de decese 0-1 an x 1000/nr. total locuitori nascuti vii in aceeasi perioada
Cauzele mortalitatii infantile sunt in principal boli acute grave ale ap. respirator, digestiv, malformatii congenitale, icompatibilitate cu viata.

PUERICULTURA ANTENATALA
Puericultura antenatala este dezvoltarea intrauterina normala a produsului de conceptie pina la nastere fecundarea ovulului de catre spermatozoid
->produsul de conceptie (ou, zigot)=>embrion(factorii teratogeni determina malformatii congenitale la nou nascut)=>fat =>nou nascut.
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la3-9luni pot apare suferinte (nastere prematura, moartea fatului.)
FACTORI TERATOGENI : tulburari utero-placentare si hormonale materne
Infectii virale (robeola, gripa, hepatita B, poliomielita, rujeola, herpes, HIV, TOURCH)
Infectii bacteriene (sifilis, TBC)

1
 Factori endocrini (diabet zaharat)
Factori imuni (imunizarea Rb si ABO, boli autoimune)
Factori mecanici,
Factori iatrogeni (tetracicline, iod, testosteron, progesteron)
Factori chimici (radiatii UV, X)
Durata totala a sarcinii 280 zile
Eliminarea produsului de conceptie-inainte de 6 luni= avort
-28-37 saptamini= nastere prematura
-37-40 saptamini= nastere la termen
-dupa 280 zile = post matur (copii cu greutati mari)
Factorii care influienteaza evolutia fatului in viata uterina sunt:
-virsta mamei
-starea de boala a mamei (boli acute sau cronice decompensate)
-eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridicarea greutatilor)
- alimentatia (subalimentatia, supraalimentatia duc la dezechilibre in principii nutritive-dezechilibru alimentar poate fi calitativ sau cantitativ)
- iradiere
- medicamente (tetracicline)
- conditiile de igiena ale sarcinii
- factori de mediu
- ereditatatea
- incompatibilitatea feto-maternala de Rh
-
PUERICULTURA NEONATALA
Este ceresterea si dezvoltarea noului nascut in prima luna de viata au loc diferite transformari adaptative :
-trecerea de la temp intrauterina constanta la temperaturi ambientale cu variatiuni
-instalarea respiratiei pulmonare
-modificarea circulatiei cu inchiderea treptata a comunicarilor de cord, caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare
-Instituirea alimentatiei orale ca urmare a intrarii in functie a ap. digestiv
-aparitia mictiunilor (in prima ora de la nastere)
-incetarea functiei cordonului ombilical

CARACTERE ANTROPOMETRICE:
Greutatea nou nascutului la termen normoponderal =3000-3500 gr.
subponderal =3000-2500gr
macroson sau copil gigant=peste4000gr.
Diametrul craniului =cca.34 cm; Diametrul toracelui =cca.31 cm; Lungimea= 48-52 cm
Raport lungime-craniu-talie:1/4(la adult 1/8)

CARACTERE MORFOLOGICE
-tegumente rosiatice in primele 2-3 zile pana apare icter fiziologic neo-natal
-vernix caseoasa: = substanta grasa alb-galbuie ce acopera tegumentele la nastere
-milium sebaceu: = elemente punctiforme alb-galbuie situate pe tegumentele aripilor nazale si fetei
-lanugo : = pilozitate fina usor detasabila situata pe umeri si frunte, dispare dupa prima saptamina de viata
-pata mongoliana : = zona de hiperpigmentare la fese si sarcolombare
-prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical
-tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata
-la craniu= craniotabes fiziologic (oasele craniului sunt moi si elastice la presiune)
= prezenta fontanelelor sunt expresia mineralizarii incomplete a tesutului osos
Fontanela anterioara=4x4 cm (persista pina la 18 luni) ;
2
 Fontanela posterioara= 0.5-1 cm. (persista pina la 1-2 luni)
- la baieti testiculii sunt coboriti in scrot; -la fete labiile mari acopera labiile mici.

CARACTERE FIZIOLOGICE

Imediat dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara cu o frecventa de cca 40/min. Tipatul este viguros.
Ritmul cardiac este foarte rapid =120-140 batai/min. in prima ora dupa nastere copilul urineaza. In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu
care este o masa verzuie-negricioasa, lucioasa semiconsistenta.
Musculatura memebrelor este hipertona.
Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei 20-22 ore din 24.
Activitatea cordonului ombilical inceteaza la citeva minute dupa nastere, cand si pulsatiile lui se opresc. Toate functiile indeplinite de acesta in
viata intra-uterina vor fi preluate de aparatele si organele nou-nascutlului care intra in activitate.

,,CRIZELE FIZIOLOGICE’’ ale n.n.

1) Involutia cordonului ombilical-consta in uscarea treptata a bontului ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la
nastere. Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool de 70*.
2) Icterul fiziologic al n.n. – apare la 2-3 zile dupa nastere prin virarea culorii tegumentelor spre icter (culoarea galbena). Urina si scaunele nu
sunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentine buna. Durata 5-14 zile –max 21 zile. Este un icter ce apare prin
imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este un B1 crescuta. Nu necesita tratament.
3) Scaderea fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii si a eliminarii de meconiu in primele ore si zile dupa nastere. Se
pierde pina la mex.10% din greutatea de la nastere. Din ziua a-4-5-a reincepe sa creasca, ajungind la greutatea initiala in ziua a-8-10a de la nastere.
4) Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero sanghinolente, iar la baieti tumefierea testiculelor. La ambele sexe tumefierea
glandelor mamare.
5) Descuamatia fiziologica a n.n. –este o descuamatie fina, furfuracee ce are loc in prima saptamina de la nastere
6) Febra tranzitorie a n.n. – datorita aportului scazut de lichide din primele zile de viata, este o ascensiune termica de 1-3 zile moderata nedepasind
38*. Ca tratament: administrare de ceai cu lingurita. Este rar intilnita azi.

EXAMENUL CLINIC al n.n.

Se va nota in foaia de observatie :
- Scorul APGAR in primele minute dupa nastere.
- Starea generala ulterioara a n.n.
- Aspectul cordonului ombilical
- Tegumentele : culoare,leziuni,modificari (cianoza,echimoze,edeme,pete)
- Craniu : suturile si fontanelele, leziuni posibile (bosa sero-sangvina, cefalhematomul)
- Restul sistemului osos cu eventualele malformatii (polidactilie, sindactilie, picior strimb congenital)
- Toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului
- Examinarea cordului
- Examinarea abdomenului, limitele ficatului ale splinei
- Eliminarea meconiului
- Examinarea organelor genitale externe
- Examinarea sistemului nervos: tipat, reactivitate, unele reflexe arhaice prezente in mod normal numai in primele luni de viata.
- Examinarea cavitatii bucale: malformatii, ulceratii ale mucoasei bucale.
- Examinarea ochilor si urechilor: malformatii, cataracta congenitala.

PARTICULARITATILE FUNCTIONALE ale n.n.

= Ap. respirator : n.n. are ritm respirator neregulat, tahipnee (60 resp/min), respiratii superficiale, face tulburari de ventilatie si insuficiente
respiratorii.
= Ap. cardiovascular : AV=130-150 batai/minut TA=70-80 mmHg
= Ap. digestiv: meconiu
3
 = Ap. urinar: prima mictiune in primele 24 ore dupa nastere.
= Sistemul hemoralgic: poliglobulie, leucocitoza.
= Termoreglarea: se face cu dificultate.

EXAMENUL NEUROLOGIC al n.n.

Cuprinde: = Aprecierea starii de alerta – arata integritatea anumitor segmente ale SNC.Este influientata de virsta gestatiei si de factorii externi.
N.n. cu Vg p peste 37 sapt. Prezinta alternanta somn-veche, in perioada de veghe tipa viguros
= Examinarea motilitatii : la n.n. la termen tonusul muscular al grupelor flexoare este crescut la toate grupele.

EXAMINAREA REFLEXELOR PRIMARE TRANZITORII

Sunt raspunsuri complet stereotipe inascute, se produc intotdeauna in acelasi fel. Ele informeaza despre functia generala a SN
A ) Reflexe de profil si miscare :
1) Reflexul MORO : se aseaza n.n. in decubit dorsal pe masa de examinat. Se executa o miscare brusca a scutecului pe care sta asezat n.n. Apare
reflexul in 2 timpi: abductia bratelor si extensia antebratelor si degetelor, apoi abductia bratelor si flexia antebratelor (reflex de imbratisare) urmat
la sfirsit de un tipat viguros. Este prezent la n.n. la termen persista pina la 3 luni.
2) Reflexul de apucare palmara : se plaseaza un obiect in palma n., acesta reflecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poate ramine
suspendat citeve minute. Absenta lui la nastere indica o leziune nervoasa periferica sau centrala. Persistenta peste 4 luni indica hemiplazie infantila.
3) Reflexul de apucare plantara : excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor. Dispare la aparitia mersului.
4) Reflexia tonic al cefei : modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari sau variatii ale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim
la 4 luni si dispare la 5-6 luni
5) Reflexul de pasire : n.n. se sustine de axila. Va schita miscari alternante de mers cind plantarele ating planul masei de examinat. Aceste miscari
sunt reflexe.
6) Reflexul de sprijin : n.n. se sustine de axila - prezent in pimele 2 luni ; absenta indica leziuni senzitivo-motorii.
7) Reflexul LANDAU : asezat in decubit ventral pe mina examinatorului, corpul trunchiul si picioarele sunt in extensie.
B ) Reflexe auditive
1) Reflex de clipire : n.n. clipeste la zgomot
2) Reflex de orientare: intoarce capul la zgomot
C ) Reflexe optice : reflex tonic-optic : iluminarea brusca a ochilor determina n.n. sa arunce capul catre inapoi
D ) Reflexe alimentare
1) Reflexe de suctiune : Este prezent pina la virsta de 1 an. Peste un an indica o disfunctie corticala , absent la marii prematuri
2) Reflexe de fixare pentru supt : se atinge obrazul n.n. acesta va intoarce capul in directia stimuluilui si va deschide gura.Este prezent de
la nastere si pina la 7 luni.

EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE

Cuprinde : evaluarea starii n.n. la nastere ; aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei ; identificarea n.n. cu risc.
EVALUAREA STARII N.N. LA NASTERE cuprinde : Scorul APGAR ; Greutatea n.n. la nastere ; Grad de maturitate (in functie de durata
gestatiei) ; Elemente anamnezice si clinice ce il incadreaza in categoria ,, nou-nascut cu risc’’
SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n. are loc la 60 secunde dupa expulzie chiar in sala de nasteri si cuprinde urmatorii parametri :
PARAMETRI: =>respiratia spontana; frecventa cardiaca
 culoarea tegumentelor
 excitabilitatea reflexa
 tonusul muscular
In functie de simptomatologia pe care o prezinta n.n. primeste o nota (scor)
SISTEMUL SCORULUI APGAR
=> Ritm cardiac - absent = 0; sub 100 batai/minut = 1 ; peste 100 batai/ minut =2
=> Efort respirator absent = 0 ; slab (neregulat) =1 ; respira spontan, tip rigurus, tipa =2
=> Tonus muscular lipotonie =0; usoara flexie a extremitatilor =1; miscari active ale bratelor =2
4
 => Excitabilitatea reflexa lipsa de raspuns =0; grimasa =1; tuse, tipat =2
=> Culoarea tegumentelor cianotice/palide = 0; corp rozat, extrremitati cianotice = 1; roz generalizat =2
Scorul APGAR a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila in sala de nasteri, se aplica si in zilele noastre

In functie de scorul APGAR distingem 4 grupe:

1) Scor APGAR 8-10 =>resp spontana, peste 100 bat/min; tegumente roz
2) Scor APGAR 5-7 =>resp se reia doar dupa manevre tactile; sub 100 bat/min; tegum. cianotice
3) Scor APGAR 3-4 =>resp.spontana;sub 100 bat./min.
4) Scor APGAR 0-2 =>nu are respiratie si batai cardiace cianotic, hipoton, nu reactioneaza reflex e
un n.n. cu risc de morbiditate si chiar mortalitate
Peste 50% din prematuri cu virsta gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamini cu scor 0-3 raspund bine la resuscitare. Prelungirea unui scor APGAR
de 5-10-15 minute dupa nastere indica risc de mortalitate crescuta, iar daca acesti copii supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala N.n. cu risc
este acel n.n. care este in pericol de morbiditate si chiar de mortalitate mai ridicat decit ceilalti n.n. de aceeasi virsta
IMPORTANT : Anamneza corecta + Masuri de supraveghere diferentiata a nasterii inclusiv internarea mamei inainte de expulzie in serviciu cu
posibilitati superioare de asistenta medicala
Exista o serie de conditii care pot pune in stare de alerta personalul medical de neonatologie si obstretica asupra unor posibile evenimente patologice
ce pot apare in evolutia acestei categorii de n.n.

CAUZELE DE APARITIE A NOU-NASCUTULUI CU RISC

Cauze materne :
- virsta mamei (16-40ani)
- Factori personali (nivel socio-economic, fumat, alcool, droguri, subalimentatie, traumatisme fizice, activitatea profesionala a mamei, stres,
activitate prelungita si grea)

- Boli ale mamei (diabet, boli renale, cardiace, pulmonare, HTA, anemie), infectii urinare, izoimunizare, trombocitopenie, infertilitate, singerari
in al-3-lea trimestru de sarcina, alte nasteri premature, ruptura de memnbrana, epilepsie, medicatie cronica (anticonvolsivante), anamneza
obstreticala patologica, hipertermie
Cauze fetale : gestatii multiple, sindrom de insuficienta placentara (prea mare sau mica), macrosomi, pozitii fetale anormale, boli congenitale de
cord, aritmii supraventriculare cu debit intrauterin, acidoza, polihidramnios (anencefalie, tulburari neuromusculare, atrezie de esofag, hernie
diafragmatica, chilotorax, omfalocel, anemie, infectie intrauterina, hipoplazie pulmonara, postmaturitate)
Chilotorax = spargerea unui vas limfatic in cavitatea toracica
Anencefalie = lipsa de dezvoltare a creierului

CONDITII LEGATE DE NASTERE SI EXPULZIE

Sunt : prematuritate ; febra, hipertensiune materna ; travaliu precipitat ; prolabare de cordon ; prezentatie anormala ; tetanie uterina (muschi
contractati puternic) ; lichid amniotic contaminat cu meconiu ; anomalii de placenta (prea mica-mare) ; analgezie obstreticala ; operatie cezariana

CONDITII IMEDIATE PERINATALE

Sunt : prematuritate, postmaturitate, scor APGAR mic la un minut si la 5 minute dupa nastere; paloare; soc neonetal; infectia lichidului amniotic
IN functie de virsta gestationala si greutatea de la nastere n.n. se clasifica in:
 Prematur = n.n. sub 2500gr. si VG (virsta gestationala) sub 37 sapt.
 Dismatur = n.n. la termen greutate sub 2500 gr., dar la termen
 Postmatur = n.n. la 40 de saptamini
 Macrosom = greutate peste 4000gr.