Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalit i
Fm Fp 0,
condi ie ce se men ine i în cazul în cazul în care fluidul se deplaseaz cu
vitez constant (mi carea uniform ).
Fm Fp m a ,
valabil în cazul unei mi c ri uniform variate.
Corespunde principiului al doilea al mecanicii.
Presiunea într-un punct din mediul fluid este o m rime scalar .
Cu alte cuvinte, din orice direc ie ne apropiem de punctul respectiv,
vom reg si în locul respectiv aceea i valoare a presiunii.
Propriet ile generale ale fluidelor
1.Densitatea
Pentru un fluid neomogen, densitatea este limita raportului dintre masa
de fluid din jurul punctului considerat i volumul de fluid corespunz tor
atunci când acest volum tinde c tre 0, adic :
m dm
lim
v 0 v dv
Pentru un lichid omogen:
m kg
v m3
1 t
unde:
densitatea la 0 C
densitatea la temperatura
t coeficientul de dilatare în volum al fluidului.
3.Compresibilitatea izoterm
v
Este caracterizat de formula: p
v
Dac se produce o cre tere de presiune în exteriorul volumului de fluid
considerat, p>0 atunci se constat o mic orare a volumului de fluid, V<0,
i invers, dac p<0 V>0.
Formula anterioar arat c varia ia relativ a volumului de fluid este
direct propor ional cu varia ia de presiune, prin intermediul coeficientului de
compresibilitate izoterm .
La o cre tere a presiunii din jurul fluidului de exemplu, loc o
comprimare rapid a acestuia, fapt ce se realizeaz la o temperatur constant
i de aceea compresibilitatea este izoterm .
Se poate deduce expresia coeficientului :
1 v
v p
Pentru un volum infinitezimal se scrie expresia coeficientului func ie de
diferen ialele volumului i presiunii:
1 dv
v dp
Coeficientul de elasticitate al fluidului este dat de:
1 dp
v
dv
Se exprim sub alt form , pentru a demonstra c în cazul
transmiterii de unde în interiorul unui lichid, acesta nu mai poate fi considerat
incompresibil, lucru ce se face în mod uzual.
Pentru a demonstra acest lucru se porne te de la considerentul c masa
de fluid luat în discu ie este constant .
m ct dm 0 d V 0 dV Vd 0 dV Vd
V dp
dV d d
Viteza sunetului într-un mediu fluid este:
dp 1
c
d d
dp
Rezult c pentru fenomenul de transmitere de unde sonore în lichid,
acesta nu mai poate fi considerat incompresibil.
Se demonstreaz prin reducere la absurd:
d
Dac ct 0 c , ceea ce este practic imposibil.
dp
Se deduce deci c pentru fenomenul transmiterii de unde sonore într-un
lichid, acesta trebuie considerat compresibil. În aceast situa ie viteza
sunetului ce se transmite prin lichid va avea o valoare finit .
7.Conductibilitatea termic
8.Difuzia masic
C C h y
C Cy
CS C h
Fluxul masic m este dat de legea lui Fick:
C
m km
h
i se produce în sensul pozitiv al axei Oy, adic din zona cu concentra ie de
alcool mai mare spre zona cu concentra ie minim .
km reprezint coeficientul de difuzie masic .
Propriet ile fizice specifice lichidelor
1.Tensiunea superficial
1 1
p1 p2 pentru elipsoidul din figur .
R1 R2
Dac R1 R2 R elipsoidul devine sfer i se ob ine:
2
p1 p2
R
2.Capilaritatea
figura a figura b
2 r cos m g v g
2 r cos r2 h g
2 cos
formula lui Jourin : h
r g
3.Absob ia gazelor
dF mx X dxdydz
d Fm Xi Yj Zk dxdydz dF my Y dxdydz
dF mz Z dxdydz
Componenta for ei de presiune dup axa OX se deduce f când bilan ul
for elor orientate dup axa respectiv din figur :
p p
dFpx pdydz p dx dydz dxdydz
x x
Componentele dup axele OY i OZ se deduc în mod analog.
Se scrie ecua ia vectorial ini ial dup cele trei direc ii f când
înlocuirile componentelor de for i rezult :
Ecua iile de repaus :
p 1 p 1 p
Ox : X dxdydz dxdydz 0 X 0 X i
x x x
p 1 p 1 p
Oy : Y dxdydz dxdydz 0 Y 0 Y j
y y y
p 1 p 1 p
Oz : Z dxdydz dxdydz 0 Z 0 Z k
z z z
Prin înmul irea ecua iilor cu versorii axelor i adunarea celor trei ecua ii
membru cu membru rezult :
1 p p p
i j k Xi Y j X k
x y z
i utilizând gradientul presiunii se ob ine în final ecua ia vectorial a
fluidului:
1
gradp f m
Se calculeaz ca exemplu:
p p p p p p
gradp dr i j k dxi dy j dzk dx dy dz dp gradp dr dp
x y z x y z
i se ob ine:
1
dp dU 0 - rela ia fundamental a staticii sub form diferen ial
dp
U ct - rela ia fundamental a staticii sub form integral .
p p0 p0 p0 p0 d p0
p dp d U ct ln U ct
0 0 0 0 0
i în final:
p0
ln U ct
0
p p0 k 1
K
ct dp k
k d
0
p0 k 1 d
k
k U ct
0
p0 k 2
k
k d U ct
0
p0 k K 1
K
U ct
0 k 1
4.Transformarea politrop a gazelor
pV n ct , cu n exponentul politropic. Se ob ine în mod analog:
p0 n n 1
n
U ct
0
n 1
Calculul poten ialului for elor masice unitare
fm gradU gradU f m gradU dr f m dr
dU X i Y j Z k dx i dy j dz k Xdx Ydy Zdz
i se ob ine expresia poten ialului for elor masice unitare:
U ( Xdx Ydy Zdz )
2 1 dU 0 dU 0 U ct
- pentru al doilea lichid: dp 2U
7.Într-un fluid în repaus, în care for ele masice sunt neglijabile în raport
cu cele de presiune, se consider c presiunea r mâne constant în întreg
volumul de fluid considerat.
f m 0 , din f m gradU gradU 0 U ct p ct
p U ct principiul lui Pascal
Aplica ii ale principiului lui Pascal
1.Presa hidraulic
Deoarece for ele de presiune sunt foarte mari fa de for ele masice se poate
considera c presiunea p ct în toat masa de lichid. Atunci se ob ine:
F2 F1 S
F2 F1 2
S 2 S1 S1
Se aplic conservarea momentului for elor fa de articula ia 0:
a b a b S2
Fa b F1 b F1 F F2 F F
b b S1
2.Amplificatorul hidraulic de presiune
p U ct
fm X i Y j Z k gk
U = ( Xdx Ydy Zdz ) = - gdz =
gz + ct
S-a considerat c X = Y = 0
deoarece nu exist atrac ie pe
orizontal în câmpul gravita ional.
p U ct p gz ct
U gz ct
Deoarece g
p
p z ct sau z ct
p z ct z ct
p pat ct
p z ct
pM z N pN zN
pM pN zN zM pN h
pM pat h
pM pat gh
h
tg
h
unde UT este poten ialul total al for elor masice unitare i al for elor unitare
de iner ie i este dat de:
UT U U i
UT (X X i )dx Y Yi dy Z Z i dz
X 0 Xi a
fm Y 0 fi Yi 0
Z g Zi 0
Fp p ndS
S
M rC Fp M rC n pdS n rC pdS
S S
r pdS
S
rC
pdS
S
rC rG C G
Centrul de presiune coincide deci cu centrul de greutate al suprafe ei
pe care ac ioneaz fluidul u or.
Deoarece s-au dedus atât modulul for ei de presiune cât i punctul de
aplica ie al acesteia, problema se consider rezolvat .
1.2.Ac iunea fluidelor grele în repaus asupra suprafe elor plane
ydS YG S
S
r hdS r y sin dS r y dS ry dS
S S S
rC rC S
hdS y sin dS y dS YG S
S S S
Aplica ie:
Ac iunea apei asupra suprafe ei solide plane verticale i
dreptunghiulare a unei stavile.
Metoda a II-a:
Se aplic formule deduse în curs i rezult :
h2b
Fp hG S , Fp
2
bh3
Ix' h 12 h h 2h
XC 0 , YC YG
YG S 2 h 2 6 3
bh
2
Fpy pdSxOz
SxOz
Fpz pdSxOy
SxOy
Vectorii de pozi ie se calculeaz în mod similar cu cazul suprafe ei
plane, cu precizarea c integralele se efectueaz pe proiec iile suprafe ei
curbe deschise în cele 3 plane de coordonate x, y i z.
p ct Fpx pSyOz
Fpx pdSyOz Fpy pSxOz
S yOz
Fpz pSxOy
S yOz este de exemplu aria proiec iei suprafe ei curbe udate în planul
yOz.
2.2.Ac iunea fluidelor grele în repaus asupra suprafe elor curbe deschise
Fx ZG S yOz
Fy ZG SxOz
Fz V , rC rG
1.Metoda Lagrange
În metoda Lagrange se urm re te fiecare particul pe traseul str b tut
de aceasta, iar mi carea întregului fluid este caracterizat prin ansamblul
traiectoriilor parcurse de particulele fluide.
Pentru o particul , traiectoria este caracterizat de:
X X X 0 , Y0 , Z0 , t
Y Y X 0 , Y0 , Z0 , t , în care X 0 , Y0 si Z 0 sunt coordonatele ini iale
Z Z X 0 , Y0 , Z 0 , t ale particulei la momentul t0 iar t este
variabila temporal .
Consider m c fluidul este format din N particule deci un ansamblu
de N ecua ii de acest tip caracterizeaz mi carea fluidului.
Din ecua iile traiectoriilor se deduc componentele vitezei vectoriale
u, v, w
Componentele de vitez dup cele trei direc ii ale sistemului de axe
triortogonal sunt:
X Y Z
u , v , w
t t t
Componentele accelera iei vectoriale a a ax , a y , az sunt:
2
u X
ax
t t2
2
v Y
ay
t t2
2
w Z
az
t t2
2.Metoda Euler
În cadrul acestei metode se determin componentele de vitez în
puncte fixe din spa iu în care se pot plasa aparate de m sur .
u, v, w sunt func ii de 4 variabile, trei spa iale i una temporal :
u u X , Y , Z, t
v v X , Y, Z, t
w w X , Y.Z , t
Din componentele de vitez se deduc traiectoriile din urm toarele
ecua ii:
dX dY dZ
u , v , w
dt dt dt
Componentele accelera iei se deduc derivând componentele de
vitez :
du dv dw
ax a
, y a
, z
dt dt dt
Pentru a efectua derivatele totale ale componentelor de vitez de
calculeaz mai întâi diferen ialele acestora:
u u u u
du dt dX dY dZ
t X Y Z
du u u dX u dY u dZ
ax
dt t X dt Y dt Z dt
du u u u u
ax u v w
dt t t t dt
dv v v v v
ay u v w
dt t t t t
dw w w w w
az u v w
dt t t t t
Calculul accelera iei vectoriale
Se înmul esc componentele a x , a y , a z cu versorii i, j, k i se adun :
a ax i a y j a z k
u u u u v w u v w
i i i u i j k v i j k
t t t X X X Y Y Y
u v w
w i j k
Z Z Z
a u v w
t X Y Z
dX dY dZ d
a X , Y, Z, t
t X dt Y dt Z dt dt
|| dr
u, v, w
dr dX, dY, dZ
dX dY dZ
- ecua iile linilor de curent.
u v w
A R2 A bh
Perimetrul udat reprezint lungimea conturului solid cu care fluidul
se g se te în contact în cadrul sec iunii vii.
P 2R P b 2h
Raza hidraulic este raportul dintre sec iunea vie i perimetrul udat.
A R2 R bh
Rh Rh
P 2R 2 2h b
Debitul volumic Q reprezint fluxul vectorului vitez printr-o
suprafa curb deschis .
Q ndS
Q n dS , unde
S
n n cos n
B B
ds t ds
A A
Vârtejul este dat de:
i j k
1 1
rot
2 2 X Y Z
u v w
În leg tur cu vârtejul se poate enun a teorema lui Helmholtz:
Fluxul vectorului vârtej printr-o suprafa curb închis este constant.
ndS ct
S
dS ct pentru o suprafa foarte mic
Un vârtej nu se poate închide în interiorul fluidului.
Daca s-ar închide în interiorul fluidului dS 0
, ceea ce este practic imposibil.
Un vârtej se închide pe o suprafa solid cu care se învecineaz un
fluid sau se închide în el însu i (vârtejuri toroidale).
Din punct de vedere practic este bine ca în situa ia în care te prinde
un vârtej dintr-un râu, s încerci s ie i cât mai repede din el.
În caz contrar vârtejul te învârte te din ce în ce mai repede i te trage
la o adâncime din ce în ce mai mare.
În cazul tornadelor produse în atmosfer viteza maxim a vârtejului
apare din p cate tocmai la nivelul solului, deoarece pe sol se închide
vârtejul respectiv i din aceast cauz tocmai la acest nivel for a
distrug toare este maxim .
Cinematica fluidelor
Ecua ia de continuitate
u v w
0 sau:
t x y z
div 0
t
mf mi dV dt dV dV dt
V V
t V
t
F când bilan ul maselor, cu alte cuvinte egalând cele dou forme ale
varia iei de mas , rezult :
dV dt V dS1
1 n1 V dS2 dt
2 n2
V
t S1 S2
d Fm d Fp dm a
În mod analog cu calculul efectuat la deducerea ecua iilor staticii
fluidelor se determin expresiile for ei masice elementare i ale for ei
elementare de presiune i apoi ale componentelor lor.
d Fm f m dm fm dV X i Y j Z k dxdydz
dFmx X dxdydz
dFmy Y dxdydz
dFmz Z dxdydz
p p
dFpx pdydz p dx dydz dxdydz
x x
dm dV dxdydz
Din calculul efectuat la cinematic se utilizeaz expresiei componentei
de accelera ie dup axa Ox:
du
ax
dt
F când înlocuirile în ecua ia vectorial de mi care se ob ine ecua ia
corespunz toare axei Ox:
p du
X dxdydz dxdydz dxdydz
x dt
du p
X prin împ r ire la :
dt x
du 1 p
X - ecua ia corespunz toare axei Ox
dt x
dv 1 p - ecua ia corespunz toare axei Oy
Y
dt y
dw 1 p - ecua ia corespunz toare axei Oz
Z
dt z
du dv dw 1 p p p
i j k i j k Xi Y j Zk
dt dt dt x y z
d 1
gradp f m ecua ia vectorial de mi care.
dt
Dinamica fluidelor
Rela ia lui Bernoulli
U U U
fm gradU Xi Y j Zk i j k
x y z
U u u u 1 p U
X u v w
x x y z x x
U v v v 1 p U
Y u v w
y x y z y y
U w w w 1 p U
Z u v w
z x y z z z
u u u 1 p U
u dx v dx w dx dx dx
x y z x x
v v v 1 p U
u dy v dy w dy dy dy
x y z y y
w w w 1 p U
u dz v dz w dz dz dz
x y z z z
Prin prelucrarea celei de-a doua condi ii se ob ine sistemul:
u dy v dx
u dz w dz
v dz w dy
u u u 1 p U
u dx u dy u dz dx dx
x y z x x
u u u 1 p U
u dx dy dz dx dx
x y z x x
u, v, w
2
v 1
d dp dU 0
2
v2 1 v2 p v2 1 p1 1
dp gz ct gz ct gz ct
2 2 2 g g g
v2 p
z ct - rela ia lui Bernoulli
2g g
Între punctele (1) i(2) situate pe o linie de curent, se ob ine:
v12 p1 v22 p21
g , z1 z2
2g 2g
Interpretare energetic i reprezentarea grafic a rela iei:
v2 p
z ct
2g
Prin înmul ire cu produsul mg se ob ine rela ia energetic :
v2 p mv2
mg Vg mgz ct pV mgz ct
2g g 2
Concluzie: suma dintre energia cinetic , energia de presiune i energia
poten ial a fluidului r mâne constant (pentru un fluid ideal).
-linia energetic
-linia piezometric
-linia de curent
v2 p v2 p
ct ct
2g g 2
v12 p1 v22 p2
2 2
Aceasta reprezint deci rela ia lui Bernoulli pentru fluide u oare cum
sunt aerul sau diverse gaze.
Teorema impulsului i teorema momentului cinetic
vdV
V
Teorema impulsului devine:
d
vdV Fe
dt V
Teorema momentului cinetic devine:
d
r vdV Me
dt V
Pentru a efectua integralele de volum se va considera curgerea unui
fluid cu densitatea constant i se va apela la no iunea de tub de curent
elementar pentru care i viteza iese în fa a integralei deoarece în cazul tubului
de curent elementar devine o m rime constant în orice punct din sec iunea
transversal pe direc ia de curgere.
Q v2 v1 Fp1 Fp2 Fg Fe
Varia ia for elor de impuls este egal cu suma for elor exterioare ce
ac ioneaz asupra volumului de fluid V.
v2 i v1 - reprezint viteza de ie ire, respectiv intrare în volumul V de fluid
de control.
Fp1 i Fp2 - for ele cu care fluidul îndep rtat ac ioneaz asupra fluidului din
volumul V.
Fg - for a de greutate a fluidului considerat.
Fe - for a cu care pere ii solizi ac ioneaz asupra fluidului din volumul V.
Se poate face înlocuirea:
Fe R (R este for a cu care fluidul ac ioneaz asupra pere ilor)
EXEMPLE PRACTICE:
- greutatea Fg se neglijeaz
(este perpendicular pe tabl )
Q v2 v1 R
Rx Qv 0 Qv
Suprafa a plan capteaz doar for a de
impuls ini ial a unui jetului.
Q
Rx Qv 2 v cos
2
Qv 1 cos
0 cos 1 Rx 0
Dinamica fluidelor reale
La o deschidere i mai
pronun at a robinetului (6) se ob in
debite de curgere mari i colorantul
are aspectul din figura a treia-.
În cadrul acestui regim turbulent,
pulsa iile de vitez aleatorii au valori mari,
schimbul de impuls este accentuat i
regimul corespunde unor pierderi
energetice mari.
Acest regim se întâlne te de obicei în
cazul transportului fluidelor în conducte
deoarece sunt solicitate de regul debite
mari de fluid
.
În cazul experien ei, s-a constatat c viteza medie de curgere prin tubul
de sticl , diametrul interior al tubului, precum i vâscozitatea cinematic a
lichidului influen eaz evolu ia colorantului.
S-a dedus num rul Reynolds:
v D
Re
v v v'
Pulsa iile de vitez sunt variabile în timp, alternând valuri pozitive sau
negative fa de valoarea vitezei medii, ca în figura precedent .
- din punct de vedere energetic :pierderea de energie se poate estima cu
ajutorul pantei hidraulice; Figura din stânga corespunde regimului laminar,
cu pierderi de energie mai mici, ce corespund unei denivel ri mai mici între
tuburile piezometrice. Figura din dreapta corespunde regimului turbulent, cu
pierderi de energie mai mari, ce corespund unei denivel ri mai mari între
tuburile piezometrice. La fel, pantele hidraulice au valori similare:
hl ht
Jl J t tg Jl
l l
Ultima inegalitate se datoreaz efectelor de turbulen care conduc la
pierderi suplimentare de energie fa de regimul laminar.
Ecua iile de mi care ale fluidelor reale
Spre deosebire de fluidul ideal, se consider c fluidul are proprietatea
de vâscozitate i calculul urm tor se efectueaz pentru întregul volumul de
fluid aflat în mi care.
Consider m c observatorul se situeaz pe sistemul de referin mobil
pentru care se ia în considerare i for a de iner ie, pentru care ecua ia
vectorial este:
Fm Fi Fp F 0
unde F este for a datorat eforturilor tangen iale ce apar la curgerea unui
fluid real.
Se observ c dac se înlocuie te for a de iner ie în func ie de masa
fluidului aflat în mi care i de accelera ia acestuia i produsul respectiv se
trece în membrul drept, se ob ine principiul al doilea al dinamicii.
Se determin în continuare expresiile for elor masice, de iner ie, de
presiune i de viscozitate ce ac ioneaz asupra întregului fluid:
d Fm f m dm f m dV Fm f m dV
V
dv dv
d Fi adm dV Fi dV
dt V
dt
Fp n pdS gradpdV
S V
F t dV
S
Fx u dV
S
Fy v dV
V
Fz w dV
V
Prin înmul irea ecua iilor cu versorii celor trei axe i adunarea rela iilor
membru cu membru se ob ine expresia for ei de viscozitate:
F Fxi Fy j Fz k ui vj wk dV dV
V V
dv dv 1
fm gradp dV 0 fm gradp dV 0
V
dt V
dt
dv 1
gradp f m
dt
ce reprezint ecua ia vectorial de mi care a fluidului.
du 1 p
X u
dt x
dv 1 p
Y v Sistemul de ecua ii de mi care
dt y
dw 1 p
Z w
dt z
v12 p1 v22 p2
z1 z2 h
2g 2g
ce se calculeaz în mod similar cu cazul curgerii fluidului ideal.
z 0 ; u U2 U 2 C2 U1 U2
C1
z h ; u U1 U1 C1h C2 h
U1 U 2
u z U 2 - formula pentru vitez
h
Cu ajutorul celor dou formule se poate caracteriza comportarea
fluidului în mi care în orice punct din domeniul de curgere aflat între cele
dou pl ci solide.
Mi carea laminar a fluidelor reale
p1 p2
max r0
2l
figura b
figura a
Figura a corespunde curgerii fluidului ideal.
Fluidul care vine ini ial cu o energie cinetic spre punctul A, pe m sura
apropierii de acest punct î i transform energia cinetic în energie de
presiune. Apoi fluidul alunec f r frec ri pe conturul solid pân în B, unde
are din nou o energie cinetic maxim i energie de presiune nul . Lucrurile
se petrec în continuare simetric iar la dep rtarea de corp energia de presiune
se transform din nou în energie cinetic .
Fluidul evolueaz f r frec ri pe contur astfel încât energia î i men ine
valoarea maxim ini ial .
Figura b corespunde curgerii fluidului real.
Energia cinetic se transform în energie de presiune c tre punctul A; se
deplaseaz fluidul cu frec ri pân în B, în care viteza scade i apoi c tre D,
astfel încât în D nu mai are vitez suficient pentru a urma conturul solid al
corpului. Fluidul întâlne te o zon de presiune ridicat i ca urmare se
produce desprinderea fluidului de corpul solid.
Ca urmare particula fluid este împins c tre curentul de fluid exterior.
Acesta reintroduce particula fluid în stratul limit i se formeaz astfel un
vârtej care evolueaz c tre aval, formându-se a a numitele dâre
hidrodinamice sau aerodinamice (care se mai numesc i dâre turbionare).
În mod practic, pentru a ob ine corpuri cu coeficien i de rezisten la
înaintare mici, se determin experimental reparti ia de presiuni pe suprafa a
exterioar a corpului, se calculeaz integrala presiunii pe întreaga suprafa i
se determin în final coeficientul de rezisten la înaintare.
Se modeleaz suprafa a exterioar , experimental sau prin simulare
numeric cu calculatorul, pân la ob inerea coeficientului de rezisten la
înaintare minim.
Condi ia de desprindere a stratului limit
Conform figurii anterioare, desprinderea se produce în punctul D,
pentru care distribu ia de viteze devine tangent la axa vertical Oy,
perpendicular pe suprafa a solid a corpului.
Acest lucru se poate exprima matematic sub forma:
u
|D = 0
y
1.Curgrea fluidelor prin orficii mici, în pere i sub iri, sub sarcin
constant .
Se aplic rela ia lui Bernoulli între punctele (1) i (2) pentru un fluid
real. Se consider c fluidul este real i deci apar pierderi de energie.
Se calculeaz pierderile locale de sarcin hidraulic la ie irea prin
orificiu în func ie de coeficientul de pierdere local de sarcin cu formula:
v 22
he
2g
Prin înlocuire în rela ia lui Bernoulli se ob ine:
v12 p1 v22 p2
z1 z2 he
2g 2g
z1 h
S1 este mare
Q
Q ct v1S1 v1 v12 0
S1 este mic
p1 v22 patm v22 v22 p1 p atm
h 1 h
2g 2g 2g
1 p1 patm p1 patm
v2 h 2g v2 2g h
1
în care este coeficientul de vitez .
p1 patm
- pentru fluidul ideal 1 v2 2g h
patm p1
p1 patm
- în cazul unui gaz h 0 v2
v 2 2 2g
g
Debitul volumic se ob ine utilizând ecua ia de continuitate:
A
Q v2 S2 v2 Ac v2 A c
A
Ac
Se face nota ia: numit coeficientul de strangulare al sec iunii.
A
Se face nota ia , coeficientul de debit al orificiului i rezult :
p1 patm
Q A 2g h
2.Curgerea fluidelor prin orificii mari, în pere i sub iri, sub sarcin
constant
dS b z dz
dQ v dS
dQ 2gz b z dz
H2 H2
Q 2gz b z dz 2gz b z dz
H1 H1
2g d 0 4 0
2
1 2 D
T H
g d0
Deci timpul total de golire a rezervorului cilindric, plin ini ial pân la
în l imea H, este:
2
1 D 2H
T
0 d0 g
Mi carea turbulent a fluidelor reale
Masa transferat din stratul cu vitez mai mare u A în cel cu vitez mai
mic u B produce accelerarea acestuia ca urmare a unui transfer de impuls.
Masa transferat este: m V S v' dt
Varia ia de impuls a stratului mai lent este m u A uB m u' Su' v' dt
For a care accelereaz stratul mai lent este:
Su' v'
F Su' v'
dt
F
iar efortul tangen ial turbulent corespunz tor: t u'v'
S
O exprimare mai adecvat a efortului tangen ial turbulent, luând în
considerare un interval mare de timp, este:
t u'v'
în care semnificativ este media produsului pulsa iilor de vitez . Semnul
minus apare deoarece cele dou pulsa ii de vitez au semne contrare, iar
efortul trebuie s fie pozitiv.
Luând în considerare efortul tangen ial dat de legea lui Newton ce
du
apare în orice tip de mi care : dy ,
se deduce efortul total:
du
tot t tot u'v'
dy
Cu cât regimul turbulent e mai avansat, cu atât u’ i v’ iau valori mai
mari i rezult pierderi de energie mai mari.
du 1 p
X u A u' , v' , w'
dt x
dv 1 p
Y v B u' , v' , w'
dt y
dw 1 p
Z w C u' , v' , w'
dt z
Se completeaz sistemul cu ecua ia de continuitate sub forma general
i cu formule de natur statistic pentru pulsa iile u’,v’,w’:
u v w
0
t x y z
Sistemul are apte necunoscute, u, v, w, p precum i pulsa iile u’,v’,w’,
dar con ine i apte ecua ii i deci se poate rezolva.
Ultimii termeni din fiecare ecua ie, A, B, i C reprezint for ele unitare
turbulente.
64
pentru regim laminar
Re
APLICA IE
Se deosebesc:
1.Conducte scurte la care pierderile de sarcin hidraulic sunt date de
suma dintre pierderile distribuite i cele locale de pe parcurs.
2.Conducte lungi la care pierderile de sarcin hidraulic sunt date doar
de pierderile distribuite, corectate prin adaos cu un procent de pân la 5%
dac au mai multe elemente hidraulice montate pe traseu.
Exemple: magistralele de petrol i gaze, conductele de alimentare cu
ap ale localit ilor.
l 2 Q2
htot 0.0826 Q 0.0826 4 li ,
D5 D i
2
Q l
htot 0.0826 4 li m
D D i
1.determinarea diametrului (D)
Qn Qn 1
Q Qn ,
Analogia electro-hidraulic
I ct Q ct
- circuitul serie circuitul serie
electric U Ui hidraulic hd hd i
i i
I Ii Q Qi
- circuitul paralel i circuitul paralel i
electric U ct hidraulic hd ct
v 2A pA vB2 pB
zA zB hdi
2g 2g i
v A2 pA v B2 pB
zA zB hd
2g 2g
- în A i B Q ct S ct v A vB ct
D ct
li
H hd H 0.0826 i 5
Qi5 Qi
D i
n