Lazar Alin Gabriel

VIOLENTA IN SPORT

Violența, agresivitatea și vulgaritatea duse la extrem sunt foarte nocive atunci

când privim la consecințele pe care le provoacă. Atunci când sunt repetate în timp,
întărite prin expunere și promovare se pot transforma în reale modele comportamentale
pentru anumiți membri ai societății. Pentru cei care simt nevoia să iasă din anonimat, de
multe ori, huliganismul sau violența reprezintă contextul perfect pentru atingerea acestui
obiectiv.
Manifestări precum: violențele verbale dintre suporteri și jucători, suporteri și
conducători de cluburi, suporteri și forțele de ordine (injuraturi, jigniri, umiliri),
deteriorarea bunurilor din interiorul si exteriorul locului unde se desfasoara competitia
sportiva, refuzul de a se supune regulilor impuse de organizatorii competitilor si organele
de ordine, am putea spune ca au inceput sa faca parte din cotidianul manifestarilor
sportive. Masurile de prevenire pot fi de mare diversitate: masuri educative si sociale,
ameliorarea relatiilor dintre club si suporteri, promovarea dialogului cu cluburile rivale,
controlul spectatorilor prin camere dc supraveghere, interventi ale politiei, investitii in
infrastructura, intarirea rolului social al cluburilor, organizarea caselor de bilete, legislatie
adecvata si multe altele
In mediul manifestarilor sportive pot fi reperate doua tipuri de violenta: violentele
„obiective", care sint de ordin penal (crime si delicte) si asupra carora trebuie sa
intervina institutiile abilitate si violentele subiective, care sunt forme mai subtile de
violenta, de atitudine (dispretul, umilirea, jignirea), ceea ce unii autori numesc „atitudini
antisociale".
Asadar, fenomenul violentei la manifestarile sportive se intinde pe o scara larga la
ale carci capete se afla violenta fizica (extrem de mediatizata, de altfel, dar fara analize
temeinice ale cauzelor care o provoaca), respectiv incivilitatile (care sint foarte
numeroase si pot afecta grav ambianta la manifestarile sportive).
 Lazar Alin Gabriel

Fenomenul Hooligans

La sfârșitul secolului XIX, în Anglia, țara care a inventat fotbalul, au apărut

primele incidente de tip hooligan, atunci când au fost raportate atacuri la adresa arbitrilor
sau jucătorilor. Primele incidente majore au apărut în 1909 in Scoția, la meciul dintre
Celtic Glasgow și Glasgow Rangers, care este considerat primul derby din istorie. La
sfârșitul meciului, suporterii au pătruns pe teren, iar confruntarea s-a lăsat cu distrugeri
importante și peste 100 de răniți.
Cel mai celebru caz în care fenomenul hooligan s-a evidențiat a fost cel din 29
mai 1985, atunci cand Liverpool si Juventus s-au întâlnit în finala Cupei Campionilor
Europeni pe stadionul Heysel din Brussels-Belgia. Suporterii celor două echipe au intrat
in conflict, iar din cauza condițiilor proaste de securitate situația s-a transformat într-o
adevarată bătălie. Suporterii englezi au intrat în sectorul italienilor, iar peretele de
siguranță a cedat. Incidentul s-a soldat cu 39 de morți și peste 600 de răniti, iar în urma
acestui eveniment nefericit, Margaret Tatcher a cerut retragerea echipelor engleze din
competițiile europene. În urma investigațiilor s-a hotărât ca pentru 5 ani echipele engleze
să nu mai participe pentru cupele continentale.

„Fenomenul ultras”

Originile mișcării sunt disputate, cu multe grupuri de suporteri care se afirmă în

această problemă doar cu data înființării grupării lor. Disputa și confuzia sunt ațâțate de
tendința (în mare parte europeană) de a categoriza toate grupurile de suporteri drept
ultrași. Grupuri de suporteri comparabile cu ultrașii au apărut în Brazilia încă din anul
1939, când a fost formată prima torcida organizată. Inspirați de torcida și de culorile CM
1950, suporterii lui Hajduk Split au format Torcida Split, în data de 28 octombrie 1950.
Grupul este considerat a fi prima torcida europeană.
În italiană cuvântul “ultra” înseamnă “dincolo de granițe” ceea ce spune despre
aceste grupări faptul că vor să fie mai mult decât simpli fani. În 1969 în Genoa apare
prima organizație de acest fel intitulată “Ultras Tito Cucchiaroni”. Cele mai multe grupări
„ultras” au apărut la începutul anilor 1970 în Nordul Italiei, pentru ca mai apoi să se
 Lazar Alin Gabriel

răspândească în toată peninsula. În anii 1970 se ajunsese ca toate echipele din primele trei
ligi italiene să aibă o brigadă ultras. Mai toate aceste grupări au cochetat cu politica de tip
extremist pentru că pe stadion își puteau exprima in mod liber gândurile.
În anii 1980 rațiunile politice au început să primeze în aceste brigăzi, motiv pentru care
au intrat în atenția presei și a statului. În anii 1980 o parte din ele au fost declarate
organizații criminale, iar unii membrii au fost arestați. Ultrașii italieni au început să intre
în conflict cu politia, situație ce a continuat si după anii 2000.

Cluburile din Egipt au devenit o puternică armă politică după mișcarea anti-Mubarak din anul
2011, dar erau cunoscute și pentru dușmănia de lungă durată împotriva poliției. Când 38 de
membri ai Ultras Devils au fost arestați pentru aparținerea de un grup ilegal în Shebeen al-Kom
plus alte acuzații de violență, evenimentul a fost catalogat drept represiunea autorităților asupra
organizațiilor. Ultrașii turci au avut și ei rolul lor la protestele din Turcia din anul 2013, când
fanii rivalelor de-o viață Galatasaray, Fenerbahçe și Beșiktaș au protejat protestatarii și s-au
aliat împotriva poliției. Poliția a răspuns cu raiduri în cartierul Beșiktaș, cel mai important teren
al ultrașilor lui Beșiktaș, grupul Çarșı.

Rasismul in sport

Despre rasism, despre xenofobie, despre discriminare, despre rautate, despre

violența in toate formele ei de manifestare nu se vorbește prea mult in Romania. Nu sunt
subiecte care sa conteze in raport cu grijile cotidiene, nu sunt subiecte care sa fie luate in
serios in dezbaterile mediatice, nu fac rating daca nu se lasa cu raniți, cu decese, cu
divorțuri sau adulter. Sunt teme de nișa pe care puțini sunt dispuși sa le aduca in atenția
opiniei publice sau sa le mute in topul prioritaților strategice prevazute de agenda
politica. Cand vorbim de rasism și discriminare in Romania nu vorbim de campanii
ample sau de o acțiune concertata a intregii societați, nu vorbim de cazuri documentate,
analizate și dezbatute la scara larga. Din cand in cand mai razbat in spațiul public
informații despre acțiuni de natura discriminatorie, in general atunci cand autoritațile
sancționeaza instituții, organizații sau persoane publice pentru manifestari rasiste,
xenofobe sau evenimente cu tenta violenta.
 Lazar Alin Gabriel

Cazuri celebre de rasism in sport

1. În aprilie 2014, brazilianul lui FC Barcelona, Dani Alves, a oferit una dintre
cele mai elegante reacții după ce a fost ținta unui atac rasist. Într-un Villareal – Barcelona
câștigat de catalani dramatic, cu 3-2, brazilianul pe atunci în vârstă de 30 de ani a fost
luat la țintă de un fan cu o banană, în timp ce se pregătea să execute un corner. Alves a
ridicat banana, a decojit-o și a mușcat din ea, reluând apoi partida cu mare lejeritate.
Ulterior, ziarul As a dezvăluit că reacția plină de umor a fost de fapt pregătită anterior de
Alves și Neymar, alături de o întreagă campanie contra rasismului, întrucât, cazurile de
rasism în Spania sunt frecvente.

2. Shamil Tarpischev a făcut glume pe seama „fraților Williams”, într-o emisiune

tv transmisă de un post rusesc de televiziune, în noiembrie 2014. Cazul președintelui
Federației ruse de tenis seamană mult cu cel în care a fost implicat acum Ilie Năstase: la o
întrebare adresată de jurnaliști Elenei Dementieva, despre cum este să joci împotriva
surorilor Williams, Tarpiscev a intervenit ironic – „vreți să întrebați cum este să joci
împotriva fraților Williams…”. „Sunt de speriat când te uiți la ele, tot ce poți face este să
încerci să îți vezi de jocul tău”, a completat oficialul rus, care a fost obligat până la urmă
să prezinte scuze public celor două americance.

3. Legenda golfului mondial, Tiger Woods, a avut parte de tratament ostil la

începutul carierei, înainte de a deveni unul dintre cei mai marketabili sportivi din lume. În
1997, atunci când a ovținut primul său titlu important – Masters-ul de golf, Woods a fost
felicitat ironic de un fost campion al aceluiași turneu. „Văd că acești puști de mișcă bine,
lovește bine. Face tot ce trebuie ca să câștige. Ce-avem de făcut cu toții: să îl batem pe
umăr, să îl felicităm și să îi urăm să nu ajungă la anul să servească pui prăjit pe aici„,
declara Fuzzy Zoeller.

4. Sezonul 1950/1951 a marcat o bornă capitală în istoria baschetului nord-

american: jucătorii de culoare era acceptați în duelul albilor de sub panou și dădeau
startul unei curse de răsturnare a ierarhiilor pe parchet. Chuck Cooper a fost primul
 Lazar Alin Gabriel

jucător de culoare draftat, Nat Clifton – primul jucător de culoare care a semnat un
contract de jucător profesionist cu echipa din New York, iar Earl Lloyd a devenit, prin
loteria programării meciurilor, primul jucător de culoare care a evoluat în NBA.
La 64 de ani distanță, patronul echipei Los Angeles Clippers, Donald Sterling, a
primit interdicție de a mai activa în NBA după ce i-a reproșat iubitei sale faptul că a
postat pe rețelele de socializare o fotografie cu marele Magic Johnson. „Mă deranjează
faptul că te afișezi public cu persoane de culoare. Chiar trebuie să faci asta? Poți să te
culci cu negrii, poți să îi inviți aici. Poți să faci tot ce vrei. Tot ce îți cer este să nu îi
promovezi și să nu îi aduci la meciurile mele!”

5. Floyd Mayweather a dat startul unui atac rasist grosolan în 2010, îndreptat
împotriva filipinezului Manny Pacquaio, la câteva luni după ce au fost demarate
tatonările pentru stabilirea unui meci între cei doi grei ai ringului. Americanul a lansat un
atac virulent spre „Pac-Man”, însă mai mult decât orice, s-a făcut de râs, întrucât l-a
confundat cu un chinez! „Sunt în vacanță un an. De cum mă întorc, îl prăjesc pe chiștocul
acela gălbejit. N-avem nicio grijă. Nu mă sperie lupta cu piticul. După ce îl distrug, îl pun
să îmi ruleze niște sushi și să-mi gătească orez„, a tunat „Money” Mayweather.
 Lazar Alin Gabriel

Bibliografie

1.Epuran, M., Modelarea conduitei sportive, Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1990.

2.Epuran, M si colab., Psihologia sportului de performanta, Bucuresti, Editura FEST,

2001.

3.Marolicaru M., Factorii determinanti ai comportamentul individual si de grup la

sportivi, Lucrare comunicata la sesiunea C.N.C.S., Bucuresti, 1998.

4.Marolicaru M., Spectacolul sportiv si psihotribuna, Lucrare comunicata la Sesiunea

C.N.C.S., Bucuresti, 1997.

5.Neculau, A. (Coord.), Psihosociologia rezolvarii conflictului, Iasi, Polirom, 1998.

Repere electronice

1.https://www.prosport.ro/sport-life/special/10-cazuri-de-rasism-in-sportul-mondial-de-
la-fratii-williams-la-reactia-absurda-a-unui-patron-de-club-de-baschet-din-la-cand-l-a-
vazut-la-meci-pe-uriasul-magic-johnson-16247105

2.https://u-cluj.ro/despre-violentele-sport/

3.http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/11768-violenta-in-sport-o-problema-a-
lumii-contemporane-i

4.https://www.mediafax.ro/sport/interviu-psiholog-violenta-din-fotbal-afecteaza-
comportamentul-copiilor-10748648

5.https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/scurta-istorie-a-grupurilor-organizate-
de-suporteri-de-fotbal-diferenta-dintre-hooligans-si-ultras
 Lazar Alin Gabriel

Driblingul in jocul de baschet

Driblingul este elementul tehnic ofensiv care ofera posibilitatea jucatorilor aflati
in posesia mingii sa se deplaseze pe teren. Acesta incepe in momentul in care jucatorul
incepe sa bata mingea si se incheie in momentul in care acesta atinge mingea cu ambele
maini simultan.

Driblingul in baschet poate fi:

-jos sau inalt

-pe loc sau din deplasare
-cu contact alternativ (trecerea mingii de la o mana la alta)

Pe la spate Printre picioare Prin inainte

-Dribling yo-yo
 Lazar Alin Gabriel

Indicatii tehnice Greseli frecvente

-contactul cu mingea se realizeaza -mingea lovita si nu impinsa

pe traiectoria ascendenta a acesteie -trunchiul aplecat excesiv
-impulsul dat mingii trebuie orientat -balasul corpului pe dribling
putin lateral, oblic si inainte,
-fixarea privirii doar pe minge
controlat din degete si articulatia
mainii

Exercitii pentru invatarea/consolidarea tehnicii de executie a driblingului

1.Executia driblingului pe loc cu bratul indemanatic

2.Executia driblingului pe loc cu bratul neindemanatic
3.Executia driblingului inalt (pe loc)
4.Executia driblingului jos (pe loc)
5.Executia exercitiilor 3 si 4 din deplasare libera pe teren
6.Dribling executat cu impulsie dintr-o mana in alta
7.Dribling executat pe spatiu limitat si cu schimbari de directie
8.Dribling printre obstacole
9.Dribling executat in viteza mare
10.Dribling executat dupa un partener cu adaptare la schimbarile de directie ale
acestuia