Sunteți pe pagina 1din 3

Sinuciderea

Conceptul de sinucidere poate fi interpretat în sens mai larg, însemnând orice acţiune,
tendinţă sau comportament de autoagresiune (incluzând şi aşa-numita “sinucidere
cronică” a toxicomanilor, alcoolicilor, a celor cu anorexie mentală) sau în sens restrâns,
considerând sinuciderea drept actul de autodistrugere globală, de suprimare bruscă a
propriei vieţi, în mod intenţionat, voit, conştient şi privind moartea ca un sfârşit total

Sinuciderea este un fenomen devastator,cu efecte tragice pentru indivizi,familii si


comunită ții.

In lume, sinuciderea este una dintre primele 3 cauze de deces in randul celei mai
productive categorii de varsta :15-44 ani .

Un milion de persoane se sinucid in lume in fiecare an si se estimeaza ca in anul 2020


numarul lor va ajunge la 1,5 milioane,alarmant este faptul ca aceste date nu includ si
tentativele de sinucidere care se estimeaza ca sunt de circa 10 ori mai numeroase decat

sinuciderile reusite.

Din punct de vedere psihologic,sinuciderea este un proces complex care include mai

multe etape ,de la idee la planificare la tentativa si ,in cel mai rau caz, la actul finalizat .

Procesul incepe la nivel cognitiv cu ideea suicidara care uneori este comunicata verbal
sau nonverbal.Desi gandurile suicidare reprezinta primul pas concret spre
comportamentul disfunctional ,in aceastafaza persoana poate fi inca receptiva la masuri

informative,comunicationale si suportive.

De multe ori urmeaza faza de planificare ,in care persoana analizeaza modul in care va

proceda si se gandeste la metodele letale la care ar putea apela.

Urmeaza faza de mobilizare ,corespunzatoare starii de criza suicidara.In acest


moment,persoana este pregatita sa treaca la act ,iar tentativa devine iminenta.

Uneori,totusi,procesul este intrerupt de subiectul insusi sau de o alta persoana care


intervine din exterior .
Actul suicidar este influentat de interactiunea mai multor factori de risc.Mai exact,el
rezulta dintr-o combinatie a factorilor socioculturali cu cei individuali .

La nivelul factorilor socioculturali putem vorbi despre :schimbari sociale bruste


,presiuni sociale ,conditii economice si sociale dificile,evenimente tragic (precum
pierderi majore)sau traumatice(violenta,abuz)dificultati financiare si profesionale,somaj
,datoriile,exemple sugestive care evidentiaza faptul ca sinuciderea este determinate de
factori socioeconomici sau ca se afla in corelatie cu acestia se pot observa in studiile
de istorie sociala,conform carora ,in timpul perioadelor de criza economica ,creste
numarul de sinucideri in randul poulatiei cu varsta cuprinsa intre 25-64 de
ani(Radulescu ,2012).

Iar la nivelul factorilor individuali putem vorbi despre factori psihosociali (precum
atitudinea fata de sinucidere ,credinte personale ,valori religioase ),trasaturi de
personalitate (precum impulsivitatea) sau factori care tin de oportunitatea de moment
(accesul la mijloace letale).

In ceea ce privesc metodele de interventie sau masurile care reduc riscul


sinuciderii,cea mai eficienta s-a dovedit a fi RESTRICTIA ACCESULUI LA METODE
LETALE precum armele,a produselor toxice sau otravitoare si SECURIZAREA
ZONELOR CU GRAD INALT DE RISC

In ceea ce priveste restrictia accesului la zonele cu grad ridicat de risc,primul pas


este identificarea zonelor relevante,asa numitele hot-spot-uri (aceste se refera la un
perimetru,de obicei un spatiu public care este usor accesibil si frecvent utilizat ca o
locatie pentru sinucidere) .Cele mai commune tipuri de hot-spot-uri sunt podurile
,stancile,cladirile inalte,sinele de tren.Un exemplu in acest sens este Golden Gate
Bridge din San Francisco , California recunoscut pentru cele 1.500 de sinucideri de la
inaugurarea sa din 1937,cea mai tanara persoana care s-a sinucis pe acest pod fiindf
fetita de 5 ani Marilyn Demont dar nu se stie exact daca chiar a fost o sinucidere sau o
crima deoarece uni afirma ca tatal ei i-a spus sa se arunce de pe pod si ea l-a ascultat
iar altii sustin ca el a impins-o dupa ce si-a ucis nevasta.

Mass-media joaca un rol crucial in prevenirea sinuciderilor intrucat cercetatorii au


observat ca stirile care prezentau cazuri de sinucidere cu un final fericit erau urmate de
o scadere a numarului de sinucidere.Deci ,pentru a avea un effect preventive mass-
media trebuie sa se axeze pe difuzare unor stiri despre personae care au avut idei
suicidare dar care au reist sa depaseasca criza si sunt acum intr-o stare pozitiva .

Iar ceea ce putem face noi pentru a preveni actele de sinucidere este sa incercam sa
vorbim cu persoana respective,sa o ascultam si sa incercam sa o intelegem sic el mai
important sa nu o invinovatim sau sa ii spunem ca stim ce simte,deoarece ,cel mai
probabil ,nu stim.

S-ar putea să vă placă și