History of The 20th Century and Education For Democratic Citizenship Education

ISTORIA SECOLULUI AL XX-L
LEA
ŞI EDUCAŢIA PENTRU
CETĂŢENIE DEMOCRATICĂ
Valentin Băluţoiu
Lucia Copoeru
Aurel Constantin Soare
Ecaterina Stănescu
Constantin Vitanos
Lucrarea a fost elaboratã în cadrul Proiectului „Predarea istoriei ºi educaþia pentru cetãþenie democraticã în
România”, conceput ºi implementat prin cooperarea dintre:
Centrul Educaþia 2000+ (CEDU, România), organizaþie membrã a Open Soros Network (SON, România)
Asociaþia Europeanã a Profesorilor de Istorie (EUROCLIO, Haga, Regatul Þãrilor de Jos)
Finanþatori:
Fundaþia Pentru o Societate Deschisã, România prin Centrul Educaþia 2000+
Ministerul Afacerilor Externe a Regatului Þãrilor de Jos (Programul MATRA) prin EUROCLIO
The guide was developed in the framework of the Project „Fostering History and Citizenship Education in
Romania”, designed and implemented in co-operation between:
Center Education 2000+ (CEDU, Romania), member of Soros Open Network (SON, Romania)
European Standing Conference of History Teachers’ Associations (EUROCLIO, Hague, the Netherlands)
Financed by:
Open Society Foundation, Romania through Center Education 2000+
Ministry of Foreign Affaires (MATRA Programme), the Netherlands through EUROCLIO
Referenþi ºtiinþifici:
• Vikki Askew (Leeds Grammar School, Marea Britanie)
• Monica Dvorski (Centrul Educaþia 2000+)
• Joke van der Leeuw-Roord (EUROCLIO, Regatul Þãrilor de Jos)
• Rodica Mihãilescu (Colegiul Naþional Gheorghe Lazãr, Bucureºti)
• Bogdan Murgescu (Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureºti)
• Andrea Peto (Central European University, Ungaria)
• Mihai Stamatescu (Liceul Traian Lalescu, Orºova)
• Magda Stan (Liceul Nicolae Iorga, Bucureºti)
• Anca Tîrcã (Consultant Educaþional)
• Ineke Velduis-Meester (Universitatea din Groningen, Regatul Þãrilor de Jos)
Coordonatori proiect:
• Joke van der Leeuw-Roord (EUROCLIO)
• Nicoleta Sasu (Centrul Educaþia 2000+)
• Mihai Manea (Centrul Educaþia 2000+)
Experþi:
• Carol Cãpiþã (Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureºti)
• Laura Cãpiþã (Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei)
• Doru Dumitrescu (Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii)
• Eugen Palade (Centrul Educaþia 2000+)
Redactoare: Florentina Sâmihãian (Centrul Educaþia 2000+)
Copertã ºi graphic design: Eugen Gustea

Layout design: Könczey Elemér
Paginare: Tánczos András, Fazakas Botond
Editare: Laura Codreanu
Tehnoredactare: Nicoleta Sasu (Centrul Educaþia 2000+)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Istoria secolului al XX-lea ºi educaþia pentru cetãþenie democraticã / Valentin Bãluþoiu, Lucia Copoeru, Aurel
Constatin Soare,… – Bucureºti: Educaþia 2000+, 2006
ISBN (10) 973-87592-4-2; ISBN (13) 978-973-87592-4-4
I. Bãluþoiu, Valentin
II. Copoeru, Lucia
III. Soare, Aurel Constantin
94"19"
CUPRINS
• Cuvânt înainte (Alexandru Criºan) • 4
• Prezentarea proiectului Predarea istoriei ºi educaþia pentru
cetãþenie democraticã în România (Nicoleta Sasu) • 7
•Argumentul pachetului educaþional (Mihai Manea) • 9
• Miºcãri de populaþii în secolele XX ºi XXI (Ecaterina Stãnescu)

Argumentul modulului • 11
Tabel metodologic • 13
Tabel cronologic • 15
I. Cauzele migraþiilor contemporane. Tipuri de miºcãri de populaþii în secolele
al XX-lea ºi al XXI-lea • 20
II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane • 35
III. Consecinþele migraþiilor contemporane • 44
Sugestii metodologice • 58
Personalitãþi ºi instituþii implicate în migraþiile contemporane • 66
• Dialog intercultural (Lucia Copoeru)

I. Diversitatea – resursã în construcþia europeanã? • 74
II. Naþiune ºi naþionalism • 94
III. Dialogul intercultural – utopie sau realitate? • 107
• Mesajul culturii contemporane (Constantin Vitanos)

I. Cultura tinerilor – valori, idealuri, aspiraþii • 124
II. Omul în centrul globalizãrii • 141
•Cooperare ºi conflict (Aurel Constantin Soare)

I. Impactul rãzboiului asupra societãþii • 167
II. Terorismul – o ameninþare la adresa securitãþii mondiale • 180
III. Paºi cãtre integrare (perspectiva româneascã – NATO-Uniunea Europeanã) • 189
•Democraþia ºi drepturile omului în secolul XX (Valentin Bãluþoiu)

I. Totalitarismul ºi democraþia liberalã • 206
II. Schimbarea statutului femeii în secolul al XX-lea • 216
III. Integrarea europeanã ºi drepturile omului • 232
Sugestii metodologice • 243
• Glosar de termeni (Mihai Manea) • 245

• Bibliografie generalã (Mihai Manea) • 253
CUVÂNT ÎNAINTE
VALORILE
PENTRU CARE EDUCÃM
Citind recent nu doar controversata, dar ºi excelenta carte a lui
Howard Gardner, Mintea disciplinatã. Educaþia pe care o meritã
orice copil, dincolo de informaþii ºi de teste standardizate
(Editura Sigma, Bucureºti, 2004), am dat de o serie de afirmaþii,
valoroase pentru orice discuþie în jurul dilemelor care frãmântã
în momentul de faþã educaþia de pretutindeni. Valoroase, aºadar,
ºi în contextual acestei cãrþi, care invitã, în mod programatic, la
reflecþie, la dialog ºi, de ce nu, la interogaþie: Ce ºi de ce anume
învãþãm la ºcoalã? Cum anume învãþãm? La ce ne serveºte, în
fond, cultura ºcolarã? Ce anume este, la urma urmei, cultura
ºcolarã? Un set de date, fapte ºi informaþii imuabile care
urmeazã/trebuie sã se depoziteze temporar în memorie? Sau,
dimpotrivã, un ansamblu dinamic, catalizator de viitoare energii,
în mãsurã sã ne punã pe gânduri, sã ne îndemne spre reflecþie ºi,
poate, în cele din urmã, sã lase urme adânci în conºtiinþe? Cât de
importante sunt datele ºi faptele? Cât de importante sunt
reflecþiile pe care le genereazã acestea? Cu ce anume rãmânem, în
ultimã instanþã, pentru tot restul vieþii, la nivelul propriei
arhitecturi mentale, morale, sufleteºti … deci „umane”, dupã ce
uitãm „tot” sau „aproape tot” ce este factologic în educaþie? „Nu
pentru ºcoalã, ci pentru viaþã învãþãm” – suna un vechi dicton...
Dar sã revenim la citate: „În ultimã instanþã, educaþia are de-a

face cu modelarea anumitor tipuri de indivizi – tipurile de
persoane pe care eu (ºi alþii) visez sã le regãsesc printre tinerii
lumii. Îmi doresc din toatã inima sã existe fiinþe umane care sã
înþeleagã lumea, sã trãiascã prin aceastã înþelegere ºi sã vrea – cu
ardoare ºi fãrã preget – sã o schimbe în bine. Astfel de cetãþeni se
pot naºte dacã elevii învaþã sã înþeleagã lumea aºa cum a fost ea
descrisã de cei care au studiat-o cu atenþie ºi care au trãit în ea cu
grijã [s.n.], dacã vor cunoaºte ce au realizat alþii – suiºurile,
coborâºurile, drumul drept ºi cãile ocolite – ºi dacã vor învãþa
sã-ºi orienteze mereu propria viaþã în funcþie de posibilitãþile
umane, inclusiv în funcþie de cele la care nimeni nu s-a gândit
înainte”.
„Asemeni studierii ºtiinþei ºi artei, prezentarea evenimentelor

istorice poate fi fascinantã în sine, însã ele (evenimentele – n.n.)
au o semnificaþie mai largã. Cred cã oamenii sunt mai capabili
sã-ºi orienteze cursul vieþii ºi sã ia decizii importante când ºtiu
cum au fãcut alþii faþã presiunilor ºi dilemelor, în cursul istoriei,
în contemporaneitate […] Numai având o astfel de înþelegere
putem reflecta la responsabilitatea fiinþelor umane de
4
CUVÂNT ÎNAINTE
pretutindeni de a se opune genocidului din Ruanda ºi fosta

Iugoslavie, ºi de a-i aduce pe responsabili în faþa justiþiei”.
„În sfârºit, revin la problema indispensabilã a valorii [s.n.]: ce

valori educaþionale ne sunt dragi ºi cum ne asigurãm cã o
educaþie bunã este ºi o «educaþie umanã» pentru toate fiinþele
umane”.
Cele trei citate de mai sus ilustreazã la modul emblematic

ipotezele iniþiale ale proiectului care a generat aceastã carte. Este
istoria o ºtiinþã despre trecut? Sau, dimpotrivã, ajutându-ne sã
înþelegem trecutul, istoria ne poate orienta paºii spre viitor?
A reflecta asupra trecutului pentru a înþelege prezentul, dar mai

ales pentru a proiecta un viitor mai bun este, dupã mine, esenþa a
ceea ce studiul istoriei le poate oferi tinerilor. Tocmai prin
aceasta, învãþarea istoriei este una dintre cãile privilegiate ale
educaþiei pentru o cetãþenie activã ºi responsabilã. Or, educaþia
pentru o cetãþenie activã ºi responsabilã este una necesarmente
impregnatã de valori.
Acestea sunt premisele de la care a pornit ºi proiectul Predarea

istoriei ºi educaþia pentru cetãþenie democraticã în România ºi
cartea de faþã. Ambele propun o istorie vie, lipsitã de festivism ºi
aniversãri, dincolo de date ºi fapte, o istorie dilematicã,
problematizatã, deschisã spre reflecþie, generând interogaþii
productive ºi provocând gândirea criticã ºi activã a tinerilor.
Elevii sunt invitaþi sã dialogheze cu faptele avute în vedere, sã
înþeleagã sensul lor profund ºi dinamica lor generatoare de
evoluþii neaºteptate. Prin toate acestea, lucrarea de faþã îºi
propune sã contribuie la formarea unor tineri care doresc sã
înþeleagã miezul lucrurilor, sã deconstruiascã evenimentul istoric
pentru a-i înþelege sensul profund ºi mesajul pentru ziua de azi,
dar mai ales pentru ziua de mâine.
Tinerii care înþeleg ceea ce li se întâmplã lor ca indivizi ºi

comunitãþii mai largi din care ei fac parte ºi care îºi verificã
permanent ipotezele ºi reflecþiile au bune ºanse sã fie cetãþeni
responsabili faþã de ceea ce se întâmplã în jur. Or, interesul
pentru mersul lucrurilor ºi reflecþia activã sunt premisele
viitoarei participãri civice.
Au nevoie tinerii de o asemenea educaþie? Fãrã îndoialã,

rãspunsul este afirmativ. Aproape cã nu mai e nevoie de
argumente. Dilemele cu care se confruntã societatea ºi, odatã cu
ea, tinerii, sunt numeroase. Cum se îmbinã valorile tradiþionale
cu cele ale lumii de azi? Ce este tradiþional ºi ce este modern? Ce
(mai) este vechi ºi ce este nou? Cum se îmbinã globalizarea cu
necesara „globalizare”, care ne ajutã sã pãstrãm elementele
definitorii ale unei identitãþi care ne defineºte totuºi? Cum putem
fi deopotrivã cetãþeni ai României, dar ºi cetãþeni ai lumii? Cum
reuºim sã structurãm o societate bazatã pe cunoaºtere în
condiþiile în care ºcoala ne împinge, încã ºi mai degrabã, spre
reproducerea decât spre producerea cunoaºterii?
5
ISTORIA SECOLULUI AL XX-LEA ªI EDUCAÞIA PENTRU CETÃÞENIE DEMOCRATICÃ
Dincolo de lozinci, de discipline ºcolare, de „tema pentru acasã”

ºi de „ceea ce trebuie învãþat pentru a doua zi”, tinerii trebuie sã
înþeleagã de ce valorile sunt elementele reglatoare ale fiinþei pe
parcursul întregii existenþe. Lumea de astãzi are prea multe
exemple despre unde anume pot duce cunoºtinþele ºi
competenþele nedublate de atitudini, crezuri ºi valori ferme.
Cum va reuºi ºcoala sã ducã la acest dublaj necesar? Nu este

simplu de dat un rãspuns. Poate cã ºcoala va trebui sã renunþe
treptat la pretenþia de a da ºi de a forma totul în materie de
personalitate. ªcoala este locul în care nu putem ºi nici nu
trebuie sã învãþãm totul. Dar unde va trebui sã învãþãm sã
înþelegem, sã apreciem, sã acceptãm ºi sã asumãm, dacã este
cazul, provocãrile cu care ne confruntãm zi de zi. Iar dacã avem
un sistem solid de valori, avem ºanse infinit mai mari sã ne
asumãm ºi sã rãspundem activ acelor provocãri care duc lumea
din jurul nostru un pas mai departe.
Alexandru Criºan
Preºedinte Executiv
Centrul Educaþia 2000+
6
PREZENTAREA PROIECTULUI
PREDAREA ISTORIEI ªI EDUCAÞIA PENTRU
CETÃÞENIE DEMOCRATICÃ ÎN ROMÂNIA
Scopul proiectului este sã contribuie la realizarea unor schimbãri

majore în domeniul predãrii istoriei ºi a educaþiei pentru
cetãþenie democraticã, subliniind importanþa valorilor pãcii,
stabilitãþii ºi democraþiei. Proiectul sprijinã eforturile de pregãtire
a sistemului educaþional din România pentru a atinge standardele
europene.
Obiectivele proiectului:
– sã faciliteze înþelegerea noii abordãri curriculare pentru
predarea ºi învãþarea istoriei în România;
– sã promoveze valorile susþinute de noul curriculum, precum:
toleranþa, înþelegerea reciprocã, democraþia;
– sã dezvolte materiale didactice direct utilizabile în predarea ºi
studierea unor teme de istorie, oferind posibilitatea introducerii
unor noi abordãri metodologice;
– sã pregãteascã profesorii implicaþi în proiect pentru utilizarea
noilor materiale ºi metodologii la clasã ºi sã îi abiliteze ca
formatori ºi persoane-resursã la nivel local;
– sã consolideze Asociaþia Profesorilor de Istorie din România,
facilitând afilierea acesteia la EUROCLIO.
Grupuri þintã:
Profesori de istorie, autori de manuale ºi materiale didactice,
formatori, specialiºti în elaborarea curriculumului, elevi.
Activitãþile proiectului:
– întâlniri pe plan local ale echipei din România;
– întâlniri management de proiect ale celor douã echipe din
Olanda ºi din România;
– seminarii de formare a profesorilor;
– elaborarea pachetului educaþional;
– publicarea pachetului educaþional;
– constituirea (ºi Adunarea Generalã) a Asociaþiei Profesorilor de
Istorie din România APIR-CLIO;
– sesiuni de diseminare a proiectului;
– diseminarea pachetului educaþional;
– participarea la activitãþile pe plan internaþional a profesorilor
implicaþi în proiect;
– monitorizarea profesorilor de istorie.
7
Rezultate:
a. Pachet de resurse didactice pentru predarea istoriei ºi a
educaþiei pentru cetãþenie democraticã în România:
– materiale novatoare ºi disponibile pentru utilizarea directã
în clasã, fiind însoþite de recomandãri pedagogice.
b. Formarea de cadre didactice:
– 50 profesori de istorie sunt formaþi în cadrul proiectului;
– aproximativ 500 cadre didactice formate pe termen lung, ca
urmare a efectului de multiplicare în diferite regiuni din
România;
– materiale din cadrul proiectului vor fi utilizate în procesul
formãrii iniþiale ºi continue a cadrelor didactice;
– în fiecare an, noi cadre didactice vor fi formate pe baza
ideilor noi formulate ºi a materialelor din cadrul proiectului;
– în fiecare an ºcolar, peste 18.000 de elevi vor fi educaþi cu
ajutorul materialelor din cadrul proiectului; acest numãr va
creºte pe mãsurã ce numãrul profesorilor formaþi va creºte
de la un an la altul.
c. Dezbateri publice cu privire la modalitãþile de stimulare a
predãrii istoriei ºi educaþiei pentru o cetãþenie democraticã în
România:
– va exista un interes public ºi politic crescut ºi o mai mare
atenþie acordatã acestui subiect;
– un cadru de organizare mai bun ºi mai mult sprijin pentru
identificarea de soluþii la aceastã problemã.
d. Crearea unei reþele de profesori de istorie, cu caracter naþional,
puternicã ºi activã în România:
– constituirea unei reþele de profesori de istorie dornici ºi
capabili de a promova noul în domeniul predãrii-învãþãrii
istoriei;
– un mod de abordare critic ºi constructiv cu privire la rolul
istoriei ºi al educaþiei pentru o cetãþenie democraticã în
societatea româneascã;
– întãrirea relaþiilor de colaborare pe plan internaþional, în
cadrul reþelei EUROCLIO, ale Asociaþiei Profesorilor de
Istorie din România APIR-CLIO.
Parteneri:
– EUROCLIO, Asociaþia Europeanã a Profesorilor de Istorie
– Centrul Educaþia 2000+
Parteneri asociaþi:
– Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii din România
– Consiliul Naþional pentru Curriculum
– Serviciul Naþional pentru Evaluare ºi Examinare
– Centrul Naþional de Formare a Personalului din Învãþãmântul
Preuniversitar
– Inspectoratele ªcolare Judeþene
Nicoleta Sasu
Coordonator Programe
8
ARGUMENTUL
PACHETULUI EDUCAÞIONAL
Într-un moment în care accentul principal în cadrul demersului
didactic trece de la informativ la formativ, profesorul de istorie
are o responsabilitate deosebitã. Aceasta derivã din rãspunsul
care se dã întrebãrilor de tipul: De ce învãþãm istoria? Cum ajutã
istoria la pregãtirea cetãþeanului, pentru a participa la viaþa unei
societãþi democratice? Cât de multã istorie trebuie predatã la
clasã? Ce fel de istorie studiem?
Aºadar, predarea istoriei trebuie sã se concentreze pe utilizarea

abilitãþilor elevilor privind gândirea criticã ºi independentã, pe
responsabilitatea fiecãrui individ, pe curiozitate, pe valorile
multiperspectivitãþii ºi democraþiei, toleranþei, pe cultivarea unui
mod de abordare pluralist, pentru a educa cetãþeni responsabili ºi
bine pregãtiþi pentru o societate democraticã.
Cunoscutul savant britanic Sir Betrand Russell era de pãrere cã

„noul este întotdeauna provocator, cãci invitã pe oameni la mai
multã reflecþie”.
Oricine s-ar pregãti sã deschidã lucrarea de faþã ar gândi iniþial cã

va întâlni o simplã culegere de surse istorice. Având în minte
cuvintele cunoscutului gânditor ºi parcurgând cu atenþie paginile
ce urmeazã, cititorul va descoperi însã un material inedit în ceea
ce priveºte conþinutul, modalitatea de abordare, sugestiile de
activitãþi, glosarul de termeni, aºezarea în paginã º.a.
Atunci când, în urmã cu aproximativ patru ani, echipa de

coordonare a proiectului Predarea istoriei ºi educaþia pentru
cetãþenie democraticã în România se reunea pentru a decide
obiectivele generale ale proiectului ce urma sã se deruleze, de la
început s-a subliniat necesitatea alcãtuirii ºi implementãrii de
materiale didactice, direct utilizabile în abordarea unor teme de
istorie, oferind posibilitatea introducerii unor noi abordãri
metodologice ºi care, în acelaºi timp, sã constituie un suport
pentru formarea profesorilor de istorie ºi de ºtiinþe socio-umane
ºi, totodatã, sã sprijine educaþia pentru cetãþenie democraticã
prin intermediul predãrii ºi învãþãrii istoriei.
Astfel, au luat naºtere paginile ce urmeazã. Acestea sunt rodul

unei munci de echipã, deloc simple, a numeroase discuþii ºi
dezbateri de idei între autori, membri ai echipei de coordonare a
proiectului, experþi din România, Olanda, Marea Britanie,
Ungaria. La acestea s-au adãugat reacþiile participanþilor din
cadrul proiectului ºi rezultatele etapei de monitorizare ºi
diseminare.
Volumul de faþã s-a dorit de la început a fi un material novator,

depãºind textul tradiþional; ºi-a propus sã evidenþieze,
9
deopotrivã, valorile europene ºi atitudinile democratice

promovate de noul curriculum, al disciplinei, dar ºi cel de
formare – cooperarea, toleranþa, înþelegerea reciprocã.
Materialul este structurat în cinci capitole, în care sunt abordate

probleme ale secolelor XX ºi XXI, extrem de actuale pentru
tânãra generaþie ºi nu numai, ca de exemplu: miºcãrile de
populaþie, dialogul intercultural, mesajul culturii contemporane,
cooperare ºi conflict, democraþie ºi drepturile omului.
Fiind destinat, în principal, profesorilor, volumul nu se doreºte

sub nici o formã un manual sau un text obligatoriu, ci, mai ales,
un material auxiliar, care sã îl sprijine pe profesor în demersul
sãu la clasã. De aceea, în paginile sale, se regãsesc un argument,
corespunzãtor fiecãrui capitol, un tabel cronologic ºi, respectiv,
unul de prezentare al modulului – concepte, cuvinte cheie,
valorile cetãþeniei democratice, competenþele cetãþeniei
democratice, rezultatele aºteptate, competenþele specifice,
exprimate prin curriculumul de istorie, categoriile de surse,
metodele de utilizat, sugestii metodologice pentru activitãþi
viitoare. Lucrarea este completatã cu un glosar de termeni ºi o
bibliografie.
Lucrarea de faþã este, mai înainte de toate, un pas înainte, un

exemplu despre cum ar trebui sã arate materialele pentru ora de
istorie ºi nu are deloc pretenþia unei exhaustivitãþi sau cã toate
problemele abordate au fost întrevãzute prin intermediul
metodelor celor mai adecvate.
Ceea ce autorii au realizat în aceste pagini a fost doar sã sugereze

teme de dezbatere, ºi, în special, sã ofere un material de lucru
profesorilor de istorie din România. Autorii nu au pretenþia cã au
spus ultimul cuvânt ºi cã au dat verdicte, ci doar sã indice unele
cãi prin care sã acþioneze în cadrul demersului didactic.
Dacã autorii au reuºit în abordarea lor îndrãzneaþã, ne-o pot

spune doar beneficiarii volumului, profesorii de istorie.
Mihai Manea
Consultant/Coordonator Programe
10
ECATERINA STÃNESCU
MIªCÃRI DE POPULAÞII
ÎN SECOLELE XX ªI XXI
CE SCHIMBÃRI AU DETERMINAT
MIGRAÞIILE CONTEMPORANE
ªI CE CONSECINÞE PROVOACÃ ELE?
Fata afganã. Steve McCurry este fotograf al revistei National Geografic. În anul
1984 a fãcut o fotografie devenitã faimoasã sub numele de „Fata afganã”. Ea
reprezenta o tânãrã afganã refugiatã într-o tabãrã din Pakistan. Dupã 17 ani, în
anul 2002, el a cãutat-o din nou. A descoperit-o ºi a fotografiat-o, într-o localitate
din apropierea oraºului Peshawar. Cu acest prilej a aflat ºi numele fetei:
Sharbat Gula – în traducere, Bãutura dulce.
1. Realitatea fenomenului migraþiei de-a lungul istoriei. Miºcãrile

de populaþii sunt o realitate permanentã în istoria omenirii;
probabil cele mai cunoscute, datoritã impactului lor, sunt cele
care, o datã cu secolul al IV-lea, au contribuit la destrãmarea lumii
antice ºi la constituirea unei lumi noi, cea a evului mediu.
Migraþiile sunt însã omniprezente ºi în timpurile noastre. Europa

secolului al XX-lea a cunoscut o permanentã miºcare de
populaþii, cauzele ei fiind complexe; aceastã realitate se va
pãstra, desigur, ºi în secolul al XXI-lea. Drept urmare, specialiºti
în domeniul ºtiinþelor sociale, jurnaliºti ºi politicieni discutã din
ce în ce mai des, mai sincer ºi mai profund despre problemele
11
ECATERINA STÃNESCU • MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI
fluxurilor de populaþii, despre fenomenele legate de integrarea

migranþilor, contactul culturilor, diaspora, adicã despre tot ceea
ce urmeazã miºcãrilor, voluntare sau impuse, ale bãrbaþilor,
femeilor ºi copiilor în afara frontierelor statelor sau în interiorul
acestora.
2. Migraþia ca fenomen obiºnuit, nu ca excepþie – rezultat al

integrãrii europene ºi al globalizãrii. Acest interes meritã
semnalat pentru cã tot ceea ce pânã acum era considerat
o excepþie, o anomalie în raport cu condiþia sedentarã a
comunitãþilor umane, ºi anume exilul, dezrãdãcinarea, drumul,
înfruntarea cu strãinul ºi strãinãtatea, precum ºi reflectarea
tuturor acestora în imaginar, începe sã fie perceput astãzi,
în urma unei schimbãri radicale de atitudine, ca aparþinând
cotidianului, uneori provocând necazuri, alteori generând noi
valori în interiorul unei comunitãþi.
Europa clãditã în ultima jumãtate de secol este pe cale sã

schimbe fundamental concepþia asupra migraþiilor. Prin Tratatul
de la Maastricht, din 1992, se realizeazã nu numai o imensã piaþã
comunã în interiorul Uniunii Europene, ci ºi proiectul unei
construcþii politice cum nu a mai existat pânã acum.
Administrarea acestor noi frontiere, în respectul drepturilor
omului, va constitui prima mare provocare lansatã de migraþie în
perioada urmãtoare.
3. Acceptarea diferenþelor. O altã provocare se referã la

recunoaºterea deosebirilor. Fie cã este vorba de pogrom, de
vânãtoarea homosexualilor sau de violenþa împotriva negrilor,
societatea umanã a trebuit sã înveþe, într-un proces dureros
pentru victimele persecuþiilor, sã accepte deosebirile. Atacurile
rasiste, peste tot în Europa, împotriva centrelor de primire a celor
care cer azil, ne aratã fragilitatea acestui proces de recunoaºtere ºi
tolerare a diversitãþii provocate de migraþie.
4. Migraþia – o provocare ºi pentru România. Migraþia trebuie

cunoscutã ºi înþeleasã ºi de elevii noºtri, pentru cã ea a devenit
o provocare ºi pentru România care este astãzi þarã-sursã, þarã de
tranzit, precum ºi þarã de destinaþie pentru migranþi. Dacã pânã
în 1989 migraþia era privitã ca un fenomen negativ, în prezent
România îºi reconsiderã aceastã atitudine ºi acceptã aprecierea
susþinutã de multe alte state europene conform cãreia, printr-o
migraþie controlatã, se poate acþiona pozitiv asupra unor realitãþi
precum scãderea demograficã sau cea economicã.
5. Sursele folosite. Datã fiind complexitatea acestui fenomen al

istoriei contemporane ºi al istoriei foarte recente, sursele folosite
sunt variate, alese conform principiului multiperspectivitãþii: de
la mass-media la literatura de specialitate, de la istoria oralã la
filme, afiºe ºi literatura de ficþiune. Recomandãm activitãþi prin
care elevii sã fie iniþiaþi în critica surselor istorice, precum ºi
utilizarea surselor din cadrul altor teme din pachetul educaþional:
Impactul rãzboiului asupra vieþii oamenilor, Totalitarismul,
Globalizarea, Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?.
12
TABEL
METODOLOGIC
I. Cauzele migraþiilor contemporane. Tipuri de miºcãri de populaþii
Tema
în secolele al XX-lea ºi al XXI-lea
Concepte – Cauzalitate: cauze principale, secundare, cauze de lungã ºi de scurtã
duratã (generale ºi imediate)
Întrebãri cheie – I.1. Cine ºi în ce împrejurãri (din ce cauze) ia decizia de a migra?
– I.2. Este migraþia pe Internet un tip de migraþie contemporanã?
– I.3. Care sunt deosebirile dintre migraþia voluntarã ºi cea forþatã?
Cuvinte cheie – Colonizare – Migraþie legalã
– Decolonizare – Migraþie ilegalã
– Emigrant – Migraþie economicã
– Globalizare – Migraþie virtualã
– Imigrant – Migraþie forþatã
– Migrant – Migraþie netã
– Migraþie
Valorile educaþiei pentru – Independenþa în gândire, respectul pentru argumentul raþional,
cetãþenie democraticã respectarea legii
Competenþe prin – Receptarea criticã a informaþiilor din mass-media, studiul critic al
educaþia pentru realitãþii
cetãþenie democraticã – Evaluarea diferitelor puncte de vedere
Competenþe prin – Analizarea factorilor economici, politici ºi culturali care alcãtuiesc
curriculum-ul de istorie imaginea unei societãþi
Rezultate aºteptate – Elevii sã identifice dintr-un complex de cauze pe cele decisive în
luarea hotãrârii de a migra
Tipuri de surse – Literatura de specialitate ºi de – Presa
ficþiune – Istoria oralã
– Harta
Metode didactice – Eseu de cinci minute – ªtiu, vreau sã ºtiu, am învãþat
– Termeni cheie iniþiali – Dezbatere
Tema II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane

Concepte – Continuitate ºi schimbare, propagandã
Întrebãri cheie – II.1. Unde ºi de unde au migrat oamenii în sec. XX-XXI?
– II.2. Migraþiile contemporane afecteazã ºi regiunea în care eu trãiesc?
Cuvinte cheie – Deportare – Sezonier
– Dictaturã – Totalitarism
– Propagandã – Vizã
– Refugiat
Valorile educaþiei pentru – Flexibilitate ºi adaptare la schimbare, responsabilitate socialã ºi
cetãþenie democraticã moralã
13
Tema II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane

Competenþe prin – Abilitatea de a folosi oportunitãþile oferite de Uniunea Europeanã
educaþia pentru cetãþenie – Capacitatea de a face legãtura între experienþele personale ºi cele
democraticã generale cu privire la diversitate
Competenþe prin – Plasarea evenimentelor într-un context istoric mai larg: românesc,
curriculum-ul de istorie european sau mondial
Rezultate aºteptate – Elevii sã formuleze consecinþele situaþiilor în care principiile
democratice sunt respectate sau încãlcate
Tipuri de surse – Literatura de specialitate – Presa
– Harta – Istoria oralã
– Statistici
Metode didactice – Brainstorming – Gândiþi, lucraþi în perechi,
– Turul galeriei comunicaþi
Tema III. Consecinþele migraþiilor contemporane

Concepte – Drepturile omului
Întrebãri cheie – Care este impactul migraþiei asupra comunitãþii de plecare, de
destinaþie, precum ºi asupra oamenilor implicaþi în migraþie ?
– III.1. Cum modificã migraþia viaþa migranþilor?
– III.2. Care este impactul migraþiilor asupra þãrilor implicate?
– III.3. Care este preþul plãtit de cei implicaþi în migraþia contemporanã?
Cuvinte cheie – Azil – Migraþie etnicã
– Azilant – Naturalizare
– Asimilare – Prejudecãþi
– Discriminare – Rasism
– Discriminare pozitivã – Solicitant de azil
– Integrare – Stereotip
– Intoleranþã – Xenofobie
Valorile educaþiei pentru – Respectarea valorilor democratice
cetãþenie democraticã – Respectul pentru sine ºi pentru celãlalt
– Aprecierea demnitãþii umane, respingerea stereotipiilor ºi a prejudecãþilor
Competenþe prin – Susþinerea diversitãþii ºi a coeziunii sociale
educaþia pentru – Înþelegerea ºi acceptarea diversitãþii
cetãþenie democraticã – Toleranþã ºi intoleranþã
Competenþe prin – Recunoaºterea ºi acceptarea interculturalitãþii
curriculum-ul de istorie
Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra beneficiilor ºi a pierderilor
provocate de migraþii
Tipuri de surse – Afiºe – Istoria oralã
– Legislaþie – Presã
– Harta – Filme
Metode didactice – Joc de rol – Cubul
– SINELG – Studiul de caz
– Gruparea elevilor în funcþie de o – Jurnalul cu dublã intrare
atitudine – ªtiu – vreau sã ºtiu – am învãþat
14
TABEL
CRONOLOGIC
Contextul istoric: local, european,

Miºcãri de populaþii
universal
– Revoluþia industrialã din Europa de Vest – Europenii migreazã cãtre alte continente,
determinã ºi o creºtere demograficã în special America (între 1871-1915, 36
(populaþia creºte de la 266 mil. locuitori mil. europeni au pãrãsit continentul,
în 1850 la 450 mil. loc. în preajma dintre care aprox. 30 mil. definitiv).
primului rãzboi mondial). – Existã ºi o migraþie internã, de la sat la
– România independentã ia mãsuri pentru oraº, prin urbanizare, precum ºi una
dezvoltarea unei economii moderne: intra-europeanã (5-6 mil. ruºi au trecut
crearea unui sistem bancar, acorduri 1900 munþii Urali pentru a se instala în
economice, extinderea cãilor ferate, spatiul transsiberian).
dezvoltarea industriei. – Franþa este prima þarã europeanã care
cunoaºte imigraþia în masã, dinspre
þãrile vecine (Germania, Elveþia, Spania,
Italia), fiind urmatã de Elveþia,
Germania, Marea Britanie, Belgia ºi
Luxemburg.
– Primul rãzboi mondial. – Refugiaþii de rãzboi în regiunile
– România se implicã în acest rãzboi, implicate în lupte.
începând cu anul 1916, în Antantã, 1914-1918 – Mii de armeni, supravieþuitori ai
având ca scop reîntregirea naþionalã. genocidului din anul 1915, s-au refugiat
în Rusia, Franþa ºi America.
– Destrãmarea imperiilor rus, austro-ungar, – Deplasãri provocate de trasarea noilor
turc ºi german, formarea statelor graniþe. Spre exemplu, în Ungaria s-au
naþionale. stabilit aprox. 400.000 de maghiari,
– Prin deciziile plebiscitare ale românilor, 1918-1920 venind din România, Cehoslovacia ºi
se formezã statul naþional unitar român. Iugoslavia, iar în Bulgaria, peste 200.000
de persoane din Macedonia, Turcia ºi
Dobrogea.
– Conferinþa de pace de la Paris. – Deplasãri provocate de retrasarea hãrþii
– Tratatele de la Versailles, Trianon, Saint Europei. Statul naþional devine forþa care
Germain ºi Paris recunosc unitatea 1919-1920 îi controleazã pe locuitori, majoritari ºi
statului român. minoritari, aceasta manifestându-se ºi
prin controlul paºapoartelor.
– Rãzboi civil în Rusia. – Emigrarea celor care se temeau sau se
1918-1921 împotriveau regimului comunist, ,,ruºii
albi” (între 2 ºi 3 mil. persoane).
– Refacerea economicã dupã înlãturarea – Migraþia „cerutã” de planurile de
distrugerilor provocate de primul rãzboi extindere economicã, precum ºi de
mondial. problemele demografice provocate de
1922-1928
rãzboi. Statele interesate realizeazã
acorduri pentru recrutarea imigranþilor
economici.
15

universal
– Instaurarea regimurilor de dreapta în – Migraþia opozanþilor regimurilor
Italia ºi Germania ºi a regimului de extremiste, precum ºi a celor vizaþi de
stânga, comunist, în URSS. 1922-1933 politicile dictatoriale: militanþi
antifasciºti italieni, antihitleriºti ºi evrei.
Deportãrile ordonate de Stalin.
– Marea crizã economicã mondialã. – Migraþia de ,,restituire” voluntarã sau
– Economia României este puternic 1929-1933 forþatã a forþei de muncã.
afectatã de aceastã crizã.
– Rãzboi civil în Spania. – Migraþia din zonele de conflict: o
jumãtate de milion de spanioli trec
1936-1939
Pirineii, în martie 1939, pentru a scãpa
de armatele franchiste.
– Presiuni diplomatice asupra României, – Refugierea românilor din teritoriile
care este obligatã sã cedeze URSS, cedate.
1940
Ungariei ºi Bulgariei teritorii care
reprezintã o treime din suprafaþa þãrii.
– Al doilea rãzboi mondial. – Dislocarea a numeroase comunitãþi din
– România este iniþial neutrã (1939), apoi zona fronturilor de luptã sau din
este aliata Germaniei, alãturi de care apropierea lor; migrarea celor vizaþi de
luptã în Est. În august 1944 intrã în persecuþiile rasiale ºi politice ale
alianþa Naþiunilor Unite. regimurilor dictatoriale. Se estimeazã cã
30 mil. de persoane au fost deplasate în
anii rãzboiului, în primul rând civili care
fugeau din calea duºmanului. Spre
1939-1945
exemplu, 520.000 de locuitori din
Alsacia ºi Lorena au fugit din cauza
invaziei germane; în 1940 numai
jumãtate s-au întors. În ultimele luni ale
rãzboiului, mai mult de 10 mil. germani
din Prusia Orientalã, Pomerania ºi
Silezia se refugiazã în zonele vestice,
aflate sub controlul Naþiunilor Unite.
– Noi graniþe în Europa, instaurarea – Migraþii etnice ºi politice. Ungaria,
regimurilor comuniste în est ºi a cortinei România ºi Bulgaria au fãcut schimb de
de fier pe continent, începutul populaþii. Peste 9 mil. de germani sunt
rãzboiului rece. expulzaþi din Prusia Orientalã, Polonia,
Cehoslovacia ºi se aºeazã în RFG.
– Stalin continuã politica de persecuþii ºi
deporteazã în masã pe germanii din zona
1945-1946 Volgãi, pe tãtarii din Crimeea, pe o parte
a polonezilor ºi a locuitorilor þãrilor
baltice, sub acuzaþia de colaboraþionism.
Aprox. 600.000 de persoane din
Basarabia ºi Carelia ºi-au cãutat refugiu
în afara graniþelor URSS.
– Sute de mii de est-germani au trecut
graniþa în sectorul apusean al Germaniei.
16

universal
– Planul Marshall pentru ajutorarea – Reîncepe migraþia cãtre SUA, care
Europei, refuzat de URSS în numele acordã un statut special refugiaþilor
tuturor statelor devenite comuniste, între politici. Este vorba despre Legea pentru
care ºi România. Ea devenise, odatã cu persoanele obligate sã migreze
30 dec. 1947, Republicã Popularã, prin 1948 (Displaced Persons Act), din anul 1948,
impunerea abdicãrii regelui Mihai I. care a permis intrarea a 400.000 de
refugiaþi din Europa de Est. Migraþia
forþei de muncã cerutã de refacerea
Europei occidentale.
– Prosperitate economicã în Europa de – Creºte cererea de mânã de lucru

nord ºi de vest: dezvoltare industrialã, europeanã ºi extra-europeanã: Franþa,
creºterea numãrului de locuri de muncã. Marea Britanie, Germania, Belgia, Þãrile
de Jos, Suedia, Danemarca au fãcut apel
1950-1970 la mâna de lucru strãinã, aºa cum au
procedat ºi þãri care au fost iniþial þãri de
emigrare, precum Italia, Spania,
Portugalia, Grecia.
– Revolta anticomunistã din Ungaria. – 250.000 de unguri au pãrãsit þara, din

cauza represiunii regimului lui Janos
1956 Kadar; cei mai mulþi s-au putut aºeza în
SUA, iar ceilalþi în Elveþia, Franþa ºi
Marea Britanie.
– Construirea Zidului Berlinului. – În cursul celor 28 de ani de existenþã a

Zidului au fost ucise de grãniceri ºi
poliþiºti 239 de persoane care au încercat
1961 sã treacã în Berlinul Occidental. 5.000 de
est-germani au fost arestaþi la graniþã, iar
4.000 au reuºit sã evadeze din lagãrul
comunist.
– Amploare maximã a procesului de – Locuitori ai fostelor colonii, europeni
decolonizare, anul 1960 este considerat 1960-1970 dar ºi bãºtinaºi, migreazã cãtre fostele
„Anul Africii”. metropole.
– Revolta anticomunistã din Cehoslovacia – Refugierea celor care au susþinut revolta.
ºi intervenþia trupelor Pactului de la 1968
Varºovia.
– Stagnare sau chiar regres al economiei – Renunþare la recrutarea forþei de muncã
occidentale. a imigranþilor.
– Regimuri autoritare în Europa (Spania – Emigraþie politicã, în special a
franchistã, în Portugalia - Salazar ºi în intelectualilor ºi a membrilor partidelor
Grecia - Regimul Coloneilor). politice interzise de autoritãþi.
– Instaurarea regimurilor militare, 1970-1980
autoritare, în þãri ale lumii a treia.
– Regimuri comuniste în Vietnam, Laos,
Cambodgia.
– Rãzoi civil în Nicaragua, El Salvador.
17

universal
– Criza petrolierã ºi necesitatea – Limitarea imigranþilor economici;
restructurãrii economiei occidentale. fenomenul este compensat de
– În România începe perioada cea mai reîntregirea familiilor ºi de imigraþia
1973-1974
apãsãtoare a regimului comunist al lui clandestinã pentru anumite sectoare de
Nicolae Ceauºescu. activitate: construcþii, lucrãri publice,
confecþii.
– Angola ºi Mozambic, foste colonii – Revenirea masivã în Portugalia a
1975
portugheze, îºi proclamã independenþa. repatriaþilor (retornados).
– Prãbuºirea comunismului în Europa – Revenirea etnicilor în þãrile-„mamã” prin
de Est. pãrãsirea þãrilor de naºtere, foste state
comuniste. Migraþia, economicã sau
politicã, a locuitorilor din fostele þãri
1989
comuniste; spre exemplu, în anii 1991-
1993, între 300.000 ºi 400.000 de
albanezi ºi-au pãrãsit þara, cei mai mulþi
fiind ilegal în Italia ºi Grecia.
– Reunificarea Germaniei. – Migraþie internã, între regiunile din
fostele RFG ºi RDG, precum ºi venirea în
Germania a etnicilor germani din fostele
1990 state comuniste din Europa. Spre
exemplu, între 1989 ºi 1999, aprox.
186.000 de etnici germani au pãrãsit
România.
– Începutul rãzboiului civil în fosta – Refugiaþi din zonele conflictului etnic,
Iugoslavie. religios ºi militar: 1991, din Croaþia;
1992-1996 din Bosnia; 1998-1999 din
Kossovo. Aprox. 4,6 mil. de persoane
s-au refugiat fie în þãrile vecine
1991
(Macedonia, Albania, Grecia), fie în alte
þãri europene unde au obþinut statut de
refugiat. Cei mai mulþi, aprox. 150.000,
sunt admiºi în Germania, urmatã de
Marea Britanie, Franþa ºi Þãrile de Jos.
– Tratatul de la Maastricht, prin care se – Liberã circulaþie a capitalurilor ºi a forþei
stabileºte extinderea Uniunii Europene. de muncã în spaþiul UE, fenomen care se
1992 înscrie în globalizare.
– Mobilitatea elitelor, a „creierelor” care
lucreazã în firmele multinaþionale.
– Rãzboi civil în Rwanda. – Refugiaþi în tabere organizate în þãri
1994
vecine.
18

universal
– Tratatul de la Amsterdam, care cuprinde – Statele semnatare desfãºoarã activitãþi
politicile statelor membre UE în legãturã pentru uniformizarea legislaþiei privind
cu azilul ºi migraþiile, este adoptat de imigranþii. În martie 2005, Comisia
Comisia Europeanã ºi de Consiliul de Europeanã lanseazã Cartea Verde a
Miniºtri. migraþiei economice, document ce
reprezintã o nouã invitaþie la dezbateri
publice pentru armonizarea legislaþiei
þãrilor UE în legãturã cu aceste aspecte.
În acelaºi an, Comitetul de miniºtri al
1999
Consiliului Europei a adoptat un set de
24 de principii directoare care detaliazã
procedurile de repatriere forþatã a
strãinilor care locuiesc ilegal în þãrile
UE. Textul este primul document
internaþional care abordeazã toate
etapele procedurii de repatriere forþatã,
de la constatarea situaþiei ilegale pânã la
repatrierea efectivã.
– Atentatele de la New York. – Toate statele, ºi mai ales cele vizate de
astfel de ameninþãri, iau mãsuri
2001 suplimentare pentru supravegherea
strãinilor care intrã în þarã.
– Constituþia UE este respinsã prin – Mass-media scrie despre ,,teama de Est”
referendumuri în Franþa ºi Olanda. 2005 ca fiind una dintre cauzele acestei
respingeri.
19
I. CAUZELE MIGRAÞIILOR
CONTEMPORANE
TIPURI DE MIªCÃRI DE POPULAÞII
ÎN SECOLELE AL XX-LEA ªI AL XXI-LEA
Cauzele care determinã o persoanã sau un grup de oameni sã

pãrãseascã þara de origine pentru a se stabili definitiv sau numai
temporar în altã þarã sunt multiple. Însã, de cele mai multe ori,
poate fi identificatã o cauzã preponderentã. În funcþie de aceasta,
sunt formulate ºi tipurile de migraþii ale secolelor al XX-lea ºi al
XXI-lea.
PENTRU PROFESOR
Cercetãrile aratã cã fenomenele migratoare nu sunt numai crize
datorate schimbãrilor complexe ale secolelor al XX-lea – al Tipurile de migraþii sunt definite
XXI-lea, ci ele sunt fenomene ale evoluþiei umanitãþii, pentru în glosar.
care trebuie sã ne pregãtim sã le înþelegem.
20
CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE
1. CINE ªI ÎN CE ÎMPREJURÃRI IA
HOTÃRÂREA DE A MIGRA?
CINE ESTE RESPONSABIL PENTRU
MIGRAÞIILE CONTEMPORANE?
1.1. COPILÃRIA DE PE GOLGOTA BÃRÃGANULUI
„Pentru Dora Sarafolean, clipa bucãtãrie. Strãzile nu aveau
de despãrþire definitivã de nume, ci numere.
locurile pãrinteºti din satul ªcoala însã s-a fãcut ºi iarna
bãnãþean n-a pãlit în amintire, lui 1951 n-a fost singura iarnã
deºi, ori de câte ori o evocã, pe care aveau s-o petreacã
glasul îi tremurã a lacrimã: am bãnãþenii în Bãrãgan.
ieºit prin curte, mama cu noi Vara, la Mãzãreni veneau Concursul ISTORIA MEA –
doi de mânã ºi cu…icoana þãrani ºi vindeau fructe. Mama EUSTORY este organizat de
noastrã – Iisus Hristos ºi Maica Sarafolean a reuºit cu greu sã Fundaþia Noua Istorie ºi se
Domnului, aºa, ca într-un cumpere câteva kilograme de înscrie în reþeaua EUSTORY
coordonatã de Fundatia Korber.
pelerinaj dureros. cireºe. Fratele meu Silviu, care
Þelul principal al concursului
Satul s-a creat în toamnã, când nu-ºi aducea aminte cum arãta este, conform afirmaþiilor celor
a venit un activist de partid ºi un pom cu fructe, a aninat implicaþi în organizarea lui,
a împãrþit fiecãrei familii o cireºele în puiul de salcâm din stimularea interesului tinerilor
parcelã de pãmânt, bãtând un curtea casei, admirându-l apoi pentru trecut, dezvoltarea
þãruº numerotat în pãmânt. cu licãrire nãzdrãvanã în ochi. ataºamentului lor faþã de
comunitatea localã, de statul
Casele erau din chirpici sau Mama, vãzând aceasta, a
român ºi de valorile europene ºi
din pãmânt, cu acoperiº din început sã plângã, rugând general umane. Concursul doreºte
paie de orez, ºi arãtau toate la Cerul sã se îndure de copilul sã contribuie la dezvoltarea
fel: câte o camerã ºi câte o atât de inocent.” capacitãþii tinerilor de a înþelege
realitatea curentã, de a reflecta în
Tatiana Cernicova-Dincã, Bãrãganul – sârma ghimpatã a unei mod critic ºi de a-ºi asuma
copilãrii, în Mirela Luminiþa Murgescu, Silvana Rachieru, responsabilitãþile ce le revin în
Adolescenþa ºi copilãria de altãdatã. Tinerii de azi cerceteazã istoria cadrul societãþii.
de ieri, Concursul EUSTORY, 2002.
1.2. DOCUMENTE ALE AUTORITÃÞILOR COMUNISTE

CU PRIVIRE LA DEPORTÃRILE ÎN BÃRÃGAN
„Fiecãrei persoane sau familii Totodatã li se va comunica ora Dislocãrile de populaþie din iunie
care urmeazã a fi dislocatã li se când trebuie terminatã 1951 au fost hotãrâte în cadrul
va aduce la cunoºtinþã Decizia împachetarea. La fiecare ºedinþei Consiliului de Miniºtri din
15 martie, prin care Ministerul Afa-
Ministerului Afacerilor Interne, gospodãrie unde s-a comunicat
cerilor Interne putea muta din orice
comunicându-li-se mijloacele Decizia, rãmâne unul sau doi localitate persoanele care „dãunau
de transport ce li se pun la ostaºi pentru a supraveghea ca construirii socialismului în Repu-
dispoziþie. De asemenea, li se cei în cauzã sã nu distrugã blica Popularã Românã”. Aceste
va arãta cã bunurile ce nu le bunuri, sã nu incendieze sau sã dislocãri au fost pregãtite prin douã
pot transporta, pot sã le vândã. nu disparã.” Directive care cuprind mãsurile
politice, militare ºi administrative
Viorel Marineasa º.a., Deportarea în Bãrãgan. Destine, documente, impuse de autoritãþile comuniste.
reportaje, Timiºoara, 1996.
21
APLICAÞIE
• Cât de veridicã este sursa 1.1 pentru a cunoaºte migraþia forþatã – deportarea – în timpul
regimului comunist din România? Realizaþi o analizã criticã a acestei surse.
• Analizaþi imaginea salcâmului care „poartã” cireºe; treceþi dincolo de joaca copilului ºi
formulaþi o apreciere în legãturã cu reacþia copiilor ºi a adulþilor într-o situaþie limitã.
• Comparaþi sursele 1.1 ºi 1.2; stabiliþi ºi explicaþi deosebirile.
• Descrieþi momentul pãrãsirii satului din punctul de vedere al familiei deportate ºi apoi din
punctul de vedere al soldaþilor în misiunea primitã de la autoritãþile comuniste.
1.3. REVENIREA ÎN PORTUGALIA

„ªi acum când avionul intra pe într-un vãlmãºag de PENTRU PROFESOR
pistã la Lisabona s-a mirat de geamantane, saci, copii, Personajul principal al
clãdirile din cartierul suspine ºi mirosuri, în speranþa romanului este un portughez
Encarnacao, de maidanele pe cã vor gãsi un bilet sã fugã de care, timp de mai mulþi ani, a
lucrat în Angola.
care se osificau piane Angola, ºi de mitralierele care
Folosiþi informaþiile suplimentare
sfãrâmate ºi carcase rupestre rãpãiau zilnic pe strãzi, ridicate referitoare la autor; ele se gãsesc
de maºini, ºi de cimitirele ºi în aer de negri în salopete de în capitolul „Personalitãþi ºi
cazãrmile al cãror nume nu-l camuflaj, îmbãtaþi de after- instituþii implicate în migraþiile
cunoºtea ca ºi cum ar fi shave ºi de autoritate. contemporane”.
descins într-un oraº strãin Un funcþionar, care consulta Sunt utile, de asemenea, ºi
sugestiile privind critica unei
cãruia îi lipseau, ca sã-l niºte hãrþi ºi cãlca peste
surse care se gãsesc în capitolul
recunoascã drept al sãu, notarii trupurile culcate, picura din Sugestii metodologice.
ºi ambulanþele din urmã cu orã în orã câte un nume, iar
optsprezece ani. dupã geamuri miliþieni de-ai
Stãtuse o sãptãmânã cu mulatra UNITA cu brãþãri din pãr de
ºi puºtiul în sala de îmbarcare cal ºi lãnci prevãzute cu pene,
din aeroportul din Luanda, toþi dirijaþi de consilieri americani PENTRU PROFESOR
trei întinºi pe jos, înfãºuraþi în ºi chinezi, vegheau sub Fragmentul din romanul
pãturi, chinuiþi de foame, tuburile de neon din tavan.” Întoarcerea caravelelor de
Antonio Lobo Antunes poate fi
Antonio Lobo Antunes, Întoarcerea caravelelor, Humanitas, 2002. folosit pentru o dezbatere cu
tema: „Între ficþiune ºi adevãr
istoric”. În acest context se
discutã modul în care putem
APLICAÞIE folosi literatura de ficþiune
• Sursa 1.3 este un fragment dintr-un roman – o lucrare de pentru o reconstituire istoricã.
ficþiune. Credeþi cã experienþa relatatã are un fundament Pentru o analizã corectã
propunem parcurgerea
real? Poate fi folosit acest roman ca sursã pentru
urmãtorilor paºi:
reconstituirea unei realitãþi istorice? Discutaþi în grupuri 1. Când a fost scris romanul/la
mici ºi apoi la nivelul întregii clase. cât timp dupã desfãºurarea
• Dacã cei mai mulþi dintre voi sunteþi de acord cu folosirea evenimentelor despre care
acestei surse, utilizaþi informaþiile din cadrul orelor de vorbeºte?
istorie pentru a reconstitui fondul istoric al evenimentelor 2. A fost autorul martor al
evenimentelor pe care le
ilustrate de sursã. Pentru încadrarea cronologicã puteþi folosi
descrie?
ºi tabelul cronologic care însoþeºte acest modul. 3. Sunt menþionate fapte pe care
• Cu ajutorul profesorului de literaturã, alcãtuiþi o listã cu le cunoaºtem din alte surse?
romane din literatura românã ºi universalã care pot fi utile 4. Cu ce scop a fost scris
pentru înþelegerea fenomenelor colonizãrii ºi decolonizãrii romanul?
sau a altor evenimente. 5. Verificaþi informaþiile din
aceastã sursã cu cele care apar
• Din lista alcãtuitã de voi, alegeþi un exemplu ºi organizaþi
în alte tipuri de surse (hãrþi,
o dezbatere cu tema: „Romanul… – între ficþiune ºi adevãr statistici, literatura de
istoric”. specialitate).
22
1.4. MÃRTURIA LUI J.L.K.,

MIGRANT ÎN ROMÂNIA DIN CONGO-BRAZAVILLE
„Experienþa mea ca refugiat abandonaþi pentru cã nu aveau
este una pentru care cuvintele puterea sã fugã. Viaþa nu mai
nu sunt de ajuns. Pãrãsind avea nici un sens, fiinþa umanã
totul, familie, prieteni, mã aflu nu mai valora nimic. Omul
acum în aceastã þarã (România, devenise un animal sãlbatic
1999) în care nu cunosc pe trãind în pãdure.
nimeni, nici chiar limba, trãind Acesta a fost calvarul vieþii
prin bunãvoinþa organizaþiilor mele înainte de sosirea în
internaþionale ºi a guvernului. România.
Înainte de a-mi pãrãsi þara Aici au apãrut alte dificultãþi.
lucram într-o societate aviaticã Autoritãþile mi-au refuzat
ºi aveam toate condiþiile pentru intrarea deoarece nu aveam
o viaþã bunã. Atunci când a acte ºi am stat patru zile la PENTRU PROFESOR
izbucnit rãzboiul, eram, cu punctul de frontierã. Ce sã fac Regulile privind istoria oralã
probleme de serviciu, într-un într-o asemenea situaþie? Sã mã sunt în capitolul „Sugestii
alt oraº. A fost ºansa mea, întorc în þarã, imposibil; atunci metodologice”.
deoarece toþi colegii mei au fost a trebuit sã accept toate
omorâþi de un obuz care a atins umilinþele ºi capriciile celor de
clãdirea firmei. Cu ajutorul la frontierã.
unor prieteni am reuºit sã Aºa a început pentru mine
pãrãsesc þara abandonând totul viaþa de refugiat într-o þarã cu
ºi, dintr-o þarã în alta, sunt totul necunoscutã ºi unde PENTRU PROFESOR
acum în România. totuºi trebuie sã reîncep sã * Modul în care se organizeazã o
Calvarul vieþii mele au fost trãiesc. Totul este nou, astfel de dezbatere, precum ºi
cele douã luni petrecute într-o necunoscut ºi nu ºtiu ce sã fac. proiectul, ca metodã de
evaluare, sunt prezentate în
pãdure, fãrã hranã sau Viaþa, viaþa mea trebuie
capitolul „Sugestii
medicamente. Am vãzut copii reconstruitã reîncepând de la metodologice”.
murind de foame, bãtrâni zero.”
Material realizat de Pema Bekilda, elevã în clasa a XII-a, în cadrul

proiectului „Dacã vrei sã schimbi istoria, trebuie mai întâi sã o
cunoºti”, 2000.
APLICAÞIE
• Sursa 1.4 este o confesiune, o sursã care aparþine istoriei orale. Discutaþi la nivelul întregii
clase ºi stabiliþi 4 reguli care trebuie respectate atunci când recurgem la istoria oralã. Comparaþi
lista voastrã cu cea stabilitã de specialiºti.
• Realizaþi o criticã a acestei surse; dacã nu sunteþi de acord cu folosirea ei, prezentaþi colegilor
argumentele voastre. Dacã sunteþi de acord cu folosirea ei, rãspundeþi urmãtoarelor cerinþe:
a. cu ajutorul cunoºtinþelor din orele de istorie, precum ºi al unei documentãri suplimentare
(Encarta: http//Encarta.msn.com sau Enciclopedia Britannica http.www.eb.com-search),
reconstituiþi condiþiile în care migrantul care ne relateazã experienþele prin care a trecut a
pãrãsit þara de origine.
b. formulaþi douã consecinþe ale rãzboiului (civil în acest caz) asupra locuitorilor statului
respectiv.
c. identificaþi trei probleme cu care s-a confruntat acest migrant. Comparaþi-le cu problemele
altor migranþi care apar în relatãrile din acest modul ºi formulaþi o concluzie.
d. Discutaþi soluþia prezentatã de migrant în cadrul unei dezbateri academice cu tema: „Viaþa
de refugiat într-o þarã necunoscutã”. (*)
23
1.5. MIGRAÞIA FORÞEI DE MUNCÃ ÎN EUROPA ÎN ANII 1945-1973
PENTRU PROFESOR
Folosind Harta migraþiei
economice cãtre Europa de Vest
în anii 1945-1973, pot fi propuse
urmãtoarele sarcini de lucru:
1. Numiþi trei state europene ºi
alte trei extraeuropene care
sunt þãri de plecare în migraþia
economicã în anii 1960-1975.
2. Numiþi douã state care sunt
þãri de destinaþie pentru acest
tip de migraþii.
3. Formulaþi douã cauze ale
acceptãrii migraþiei economice
de cãtre aceste þãri.
4. Care este statutul Portugaliei,
Spaniei ºi al Greciei: sunt þãri
de plecare sau þãri de
destinaþie?
5. Astãzi aceste state au acelaºi
statut? Argumentaþi rãspunsul.
John Lauer, Chris Rowe, Years of Division. Europe since 1945
APLICAÞIE
• Priviþi cu atenþie sursa 1.5 ºi precizaþi douã direcþii ale migraþiei în Europa; indicaþi care sunt
þãrile de plecare ºi care sunt þãrile de destinaþie.
• Care dintre experienþele relatate de sursele 1.1-3 se regãsesc între informaþiile oferite de aceastã
hartã? Care dintre ele nu apar? Discutã cu colegul de bancã ºi formulaþi împreunã o explicaþie.
Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi.
• Imaginaþi-vã cã sunteþi implicaþi într-una dintre migraþiile ilustrate de hartã. Scrieþi o relatare
despre ceea ce trãiþi. Comparaþi relatarea voastrã cu sursele analizate mai sus. Formulaþi o
concluzie pe care sã o prezentaþi colegilor voºtri.
1.6. COMUNIªTII I-AU VÂNDUT PE SAªI CU CÂTE 8000 DE MÃRCI
„În anii ’70 sasul Johann Zauner purtând în suflet dulcea

din Deva, vestit cârciumar, a nostalgie a locurilor natale.
deschis în Germania, lângã Ca sã-ºi astâmpere dorul,
Landshut, un restaurant. Johann a rânduit un «salon
Plecase împreunã cu familia ºi românesc» în care-ºi primea
trãia, cu angoasã amarã, ºocul oaspeþii interesaþi de þuiculiþã,
adaptãrii la noua patrie. De la sarmale ºi mititei… Emigrat în
distanþã, toate necazurile ºi þara originilor sale îndepãrtate,
zilele negre trãite în România sasul Zauner nu se putea
se estompau, rãmânându-i în desprinde, oricât ar fi încercat,
memorie doar clipele fericite ºi de… românul Zauner.
24
În destinul sãu, un cronicar de comunitãþile de saºi ºi

familie ar putea descifra mare ºvabi din Transilvania au luat
parte din destinul tuturor drumul bejaniei dintr-o
saºilor «vânduþi» pe 8000 de neghiobie uriaºã, vãduvind
mãrci de un regim inuman ºi România de o populaþie etalon
lipsit de o minimã inteligenþã în în procesul dezvoltãrii ºi
faþa istoriei. «Cap de pod» pe integrãrii europene, iar
pãmânt românesc al uneia Germania, de un avanpost
dintre cele mai dezvoltate strategic al germanismului
civilizaþii europene, rãsãritean.”
Revista Formula AS, anul XII, nr. 505, martie 2002.
APLICAÞIE
Citiþi cu atenþie sursele 1.1, 1.4 ºi 1.6. Sunt relatãri despre persoane puternic afectate de migraþie.
Formaþi douã grupe. Prima grupã va alcãtui o listã cu informaþiile despre faptele acestora, iar a
doua grupã va alcãtui o listã cu opiniile autorilor. Discutaþi listele pe care le-aþi alcãtuit. Pentru a
verifica rezultatele voastre, folosiþi ºi urmãtoarele surse:
– pentru România comunistã: www.comunism.ro, precum ºi Marius Oprea, Moºtenitorii
securitãþii, Humanitas, 2004;
– pentru rãzboiul civil din Congo: Reader’s Digest, Când, unde ºi cum s-a întâmplat, 2005.
1.7. MIGRAÞIA CADRELOR

„Deplasarea întreprinderilor, un nivel social înalt nu sunt
favorizatã de fenomenul percepuþi ca «imigranþi» pentru
globalizãrii, provoacã o formã cã acest termen implicã o
nouã de migraþie ce poate fi poziþie socialã modestã. Ei sunt
numitã «migraþia cadrelor» «internaþionali», ceea ce este cu
(specialiºti). Mii de persoane cu totul altceva. În categoriile
înaltã calificare, personal de sociale înalte, a fi strãin, a veni
înalt nivel, directori de firme, din strãinatate, a vorbi limbi
manageri, specialiºti º.a. strãine, a avea prieteni de toate
migreazã, în contextul unei naþionalitãþile reprezintã nu
mobilitãþi legate de desfãºurarea stigmate, ci avantaje, cultivate
investiþiilor pe scarã planetarã. ºi puse în evidenþã. Aceste
Aceºtia formeazã o categorie de cadre expatriate sunt
persoane care este în continuã câºtigãtorii procesului de
creºtere. Aceºti strãini care au globalizare.”
Ann Catherine Wagner, Itineraire au coeur des élites de la

mondialisation, în Pétition, nr. 2, Paris, 1998.
APLICAÞIE
• Citiþi cu atenþie urmãtoarea listã; ea cuprinde cauze ale migraþiilor contemporane. Care dintre ele
pot fi regãsite în sursele 1.6 ºi 1.7?
ªomaj crescut; rãzboi civil; cerere de mânã de lucru; educaþie mai bunã; libertatea de exprimare;
teama de persecuþii din motive religioase, politice sau etnice; foamete; slujbe mai bine plãtite;
siguranþa datã de sistemul legislativ; hranã suficientã pentru toatã lumea; sãrãcie; puþine ºanse
pentru o viaþã decentã; suprapopulare; rãzboi cu un stat vecin; libertatea de miºcare.
• Grupaþi factorii de mai sus în factori care fac necesarã ºi factori care fac posibilã migraþia.
• Formulaþi, pe baza cunoºtinþelor voastre, alþi trei factori ai migraþiilor contemporane.
25
SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE

• Citiþi sursele date ºi rãspundeþi urmãtoarelor întrebãri: cine ia hotãrârea de a migra, în ce
împrejurãri are loc migraþia?
• Comparaþi concluziile voastre cu urmãtorul tabel cronologic, pe care mai întâi îl veþi completa
cu ajutorul manualului de istorie, folosind modelul dat:
Evenimente în
anul
România Europa Africa
În Africa de Sud este
1949
introdus apartheidul
Construirea Zidului
1960
Berlinului
Consolidarea dictaturii lui
1970
Nicolae Ceauºescu
Angola ºi Mozambicul devin
1975
independente
1991 Tulburãri în Kinshasa,
Perioada
1990 capitala Zairului, fostul
postcomunistã
Congo-Kinshasa.
Euro, moneda UE este
2000
adoptatã de 11 state
SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI

• Formulaþi legãtura dintre decizia de a migra, aºa cum este prezentatã în sursele date, ºi mediul
social, economic ºi politic din care migrantul pleacã.
• Formaþi patru grupe ºi, pe baza surselor date, stabiliþi cauzele migraþiilor: cauze economice,
sociale, politice, altele (spirit de aventurã etc.)
• Folosind definiþiile din glosar, stabiliþi ce tipuri de migraþii (economice, etnice etc.) sunt
ilustrate de sursele de mai sus. Precizaþi, pentru fiecare situaþie, cui îi aparþine decizia
de a migra.
26
2. ESTE MIGRAÞIA PE INTERNET UN TIP

DISTINCT AL MIGRAÞIILOR
CONTEMPORANE?
APLICAÞIE
• Analizaþi imaginea
alãturatã pe baza unuia
dintre urmãtoarele
modele:
a. ce spune imaginea, ce
sugereazã ea, ce nu ne
spune?
b. descrieþi, analizaþi ºi
interpretaþi imaginea.
• Discutaþi cu un coleg ce
titlu este mai potrivit
pentru aceastã imagine:
a. Bonsai uman
b. Rãdãcinile cunoaºterii.
• Dacã aveþi altã pãrere
decât ea/el, cãutaþi în
clasã colegi care au
aceeaºi pãrere ca ºi voi.
Formaþi o echipã ºi, în
Imagine preluatã din revista Level care se adreseazã celor pasionaþi de computere.
(www.level.ro)
urma discuþiilor, formulaþi
3 argumente pentru titlul
pe care l-aþi ales.
2.1. CLAUDIU Prezentaþi argumentele
colegilor voºtri.
„Pãrerea mea este cã IRC-ul va fatã, nu o mai inviþi în oraº, ci îi • Folosiþi argumentele
domina ºi în viitor, iar majori- zici «Hai sã ne întâlnim pe un formulate pentru a
tatea întâlnirilor se vor face pe site cu cine ºtie ce chestii rãspunde întrebãrii: de ce
net. Nu te mai duci sã stai la un distractive sau pe alt site cu oamenii recurg la migraþia
bar sau la discotecã sã agãþi vreo cine ºtie ce chestii XXX».” virtualã?
• Pe baza celor discutate
Revista Level, 2002.
pânã acum, precum ºi pe
baza experienþei voastre,
2.2. ANDREI AKA DYNAMIX organizaþi o dezbatere cu
tema: „Este navigaþia pe
„Pentru mine, Internetul a adus pânã la referate pentru Internet o formã de
douã mari avantaje: accesul la grãdiniþã. manifestare a migraþiei
informaþii ºi o comunicare mai O datã cu apariþia Internetului, contemporane?” Dacã
uºoarã între indivizi. Despre lumea a început sã converseze argumentele „pro” sunt
primul n-are rost sã vorbesc fãrã sã mai fie împiedicatã de cele mai convingãtoare,
aici, pentru cã ºtim cu toþii cã distanþe, þara în care se aflã, puteþi continua lucrul cu
pe net poþi gãsi tot ce vrei, de timpul zilei, vremea de afarã ajutorul surselor de mai jos.
la poze porno cu pokemoni etc. S-a descoperit cã e mult
27
mai uºor sã trimiþi mesaje prin chat sau forumurile (preferatele

e-mail decât sã dai bani pe mele). Deºi îmi place chat-ul,
timbre sau pe telefoane n-am prea mult timp sã-l PENTRU PROFESOR
internaþionale. folosesc, aºa cã intru on-line Paºii ce se pot parcurge pentru
În ultima vreme, comunitãþile doar de plãcere, fãrã sã caut critica sursei sunt descriºi în
virtuale existã sub formã de ceva special.“ capitolul „Sugestii
metodologice”.
Revista Level, 2002.
APLICAÞIE
Citiþi cu atenþie sursele 2.1 ºi 2.2 ºi apoi identificaþi ºi formulaþi care sunt principalele teme care
apar. Discutaþi la nivelul întregii clase ºi completaþi urmãtoarea fiºã:
a. critica sursei; b. vârsta vocilor/autorilor mesajului; c. tema/temele abordate.
2.3. CALCULATORUL UCIDE AMORUL

„Doctorul Florin Tudose: Am – Da, erau într-un vis, ca o þarã
avut fericirea, în vara aceasta, care a plonjat într-un vis APLICAÞIE
sã merg în Japonia ºi sã pot sta tehnologic ºi probabil cã ºi în Discutaþi în grupe de 4-5
trei sau patru zile faþã în faþã visul-vis tot jocuri ºi formule pe elevi: sursa 2.3 prezintã un
cu societatea japonezã ºi cu calculator visau. Am rãmas aspect problematic al
japonezii, aºa cum trãiesc ei. profund impresionat, dar venind migraþiei virtuale. Cine
Erau toþi absorbiþi de imagini, acasã ºi citind presa medicalã, credeþi cã este responsabil
trãiau într-o lume imaginarã. am aflat cã o nouã boalã a pentru situaþia creatã?
Acest popor extraordinar de apãrut în Japonia: numeroºi Prezentaþi colegilor
pragmatic ºi de disciplinat tineri se retrag, nu mai vor sã concluzia voastrã ºi
trãieºte într-un vis! Fiecare meargã la ºcoalã, nu mai vor comparaþi-o cu cea
cetãþean care avea sub cincizeci nimic, stau într-un spaþiu foarte formulatã de ei. Ce soluþie
de ani, dar asta nu înseamnã cã îngust, în bucãtãrie sau în puteþi oferi pentru a micºora
ceilalþi nu, þinea în mânã un debara, ºi refuzã sã mai iasã de sau chiar înlãtura
telefon care, de fapt, era un acolo cu lunile sau chiar cu anii. problemele provocate de
puternic ordinator cu care era Acest sindrom se numeºte migraþia virtualã?
legat la Internet, iar pe ecran hikikomori. Cum ar fi la noi
curgeau nenumãrate informaþii pustnicia. Sunt câteva mii de
ºi imagini… În mijloacele de cazuri înregistrate ºi se
transport în comun, pentru cã anticipeazã cã în urmãtorii trei
distanþele sunt foarte mari, toþi ani vor fi peste un milion. E o PENTRU PROFESOR
priveau ecranele cu cristale pustnicie de tip modern, doar cã Pentru a asigura, în cadrul
lichide. Erau în acea lume ca se încuie acolo cu calculatorul ºi grupelor formate, participarea
activã a tuturor elevilor, se
într-o transã. Cei care nu fãceau uneori au ieºiri de o cruzime ºi
recomandã alcãtuirea acestora
lucrul acesta dormeau. de-o violenþã rarã, lichideazã prin tragere la sorþi, precum ºi
Reporterul: Deci tot într-un vis familia, bunicii, pe cei care le stabilirea clarã a sarcinilor de
erau… spun cã nu e bine ce fac.“ lucru pentru fiecare elev.
Interviu realizat de Robert Turcescu cu dr. Florin Tudose, ºeful

departamentului de psihiatrie al Spitalului Universitar. Ziarul
Evenimentul Zilei, octombrie, 2003.
APLICAÞIE
• Folosind sursele 2.1-3, alcãtuiþi o listã cu avantajele ºi dezavantajele migraþiei virtuale.
• Comparaþi lista voastrã cu cea a colegilor ºi apoi discutaþi cum pot fi limitate sau chiar
înlãturate dezavantajele ºi cum pot fi pãstrate ºi consolidate avantajele migraþiei virtuale.
28
2.4. CAPCANA TIMPULUI VIRTUAL

„Cea mai accesibilã este, Existã, însã, ºi anumite critici PENTRU PROFESOR
fãrã îndoialã, migraþia sau aspecte negative ale acestui Jurnalul de reflecþie este o
virtualã. Oricine poate tip de migraþie. Unii îi acuzã pe modalitate alternativã de
«evada» în orice colþ al cei care acceseazã Internetul evaluare. El cuprinde însemnãrile
elevului cu privire la activitãþile
lumii cu ajutorul Internetului, pentru a-ºi face noi prieteni de
desfãºurate. Se înregistreazã în
care, pe lângã faptul cã poate laºitate, deoarece fug într-o mod regulat experienþele,
oferi foarte multe informaþii oarecare mãsurã de realitate. Cei opiniile, gândurile, toate
într-un timp scurt, permite care susþin aceste «întâlniri» pe prezentate ca un punct de vedere
contactul cu persoane de Internet trebuie sã-ºi asume critic. Prin jurnalul de reflecþie
diferite vârste, ocupaþii ºi caracterul artificial al lor ºi elevii îºi pot conºtientiza propria
învãþare, îºi formeazã autonomia
aflate, poate, la mii de trebuie sã fie atenþi sã nu cadã
în gândire, iar profesorii
kilometri distanþã. în capcana timpului vitual.“ descoperã punctele slabe ale
procesului educativ ºi pot
Preda Alina Laura, elevã, Jurnal de reflecþie completat pentru cursul îmbunãtãþi calitatea instruirii.
opþional „Vorbind cu ºi despre migranþi”.
APLICAÞIE
• Folosiþi concluziile formulate pânã acum pentru a da câteva rãspunsuri întrebãrii: de ce
oamenii recurg la migraþia în spaþiul virtual?
• Comparaþi rãspunsurile voastre cu cel care reiese din sursa 2.4. Dacã sunt asemãnãri, credeþi cã
ele se explicã numai prin faptul cã aveþi aceeaºi vârstã cu autoarea jurnalului?
• Dacã ar fi rãspuns o persoanã din altã generaþie ar fi apãrut deosebiri?
• Verificaþi ipotezele voastre cu ajutorul unui chestionar aplicat profesorilor.
TEME DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE

• Formulaþi opinia voastrã despre cauzele migraþiei în spaþiul virtual într-un eseu scris în cinci
minute sau în cinci fraze.
• Împreunã cu un coleg, grupaþi cauzele identificate pe baza surselor, precum ºi cele formulate
de voi în urmãtoarele categorii: a. cauze semnificative; b. cauze nesemnificative. Argumentaþi
alegerea voastrã.
• Care sunt valorile promovate prin accesul la Internet, prin chat-uri sau forumurile de discuþii?
• Aþi întâlnit situaþii în care sunt promovate ºi non-valori? Ce reacþie aþi avut?
• Ce ar trebui sã se facã pentru ca aceste non-valori sã fie repede identificate?
• Pe baza analizei surselor date, completaþi urmãtorul tabel, care se concentreazã pe cauzele
migraþiei în spaþiul virtual:
De ce oamenii migreazã ºi virtual?
Sursa 1 Sursa 2 Sursa 3 Sursa 4
sunt apropiaþi oamenii cu aceleaºi pasiuni
este uºuratã comunicarea
însingurarea, izolarea
este un mod captivant de petrecere a timpului
sunt multe posibilitãþi de documentare
nesiguranþa de sine
alte cauze
29
3. CARE SUNT DEOSEBIRILE DINTRE

MIGRAÞIA VOLUNTARÃ ªI CEA FORÞATÃ?
3.1. PRIMUL RÃZBOI MONDIAL – RÃZBOIUL TOTAL
„Cercetãri recente confirmã cã, început primiþi cu entuziasm –
începând cu anul 1914, a fost un prototip belgian a stat la
într-adevãr grea viaþa Belgiei, baza eroului detectiv din
iar anumiþi istorici susþin cã romanele Agathei Christie,
«a fost chiar mai grea decât Hercule Poirot. Dupã cum se
ocupaþia nazistã care a avut loc întâmplã deseori, simpatia
30 de ani mai târziu». locuitorilor faþã de refugiaþi a
Mortalitatea femeilor ºi a început treptat sã disparã;
bãrbaþilor a crescut cu 160% ºi sindicatele îºi fãceau griji cã
respectiv 127% în timpul aceºti muncitori strãini vor Este o carte recentã despre prima
rãzboiului, ca rezultat al intra în competiþie cu ei pentru conflagraþie mondialã, cu marele
malnutriþiei ºi bolilor, ca ºi al slujbe; proprietarii se întrebau avantaj cã se referã ºi la categorii
luptelor. Ca sã se fereascã de dacã aceºti chiriaºi nu vor fi de oameni neglijate de studiile
tradiþionale – oamenii obiºnuiþi,
aceste calamitãþi, mulþi belgieni cumva gãlãgioºi ºi scandalagii;
soldaþii sau civilii din spatele
au fugit din þarã; un sfert de nonconformiºtii velºi au fost frontului.
milion au venit în Anglia, de ºocaþi când romano-catolicii au
exemplu, unde au fost la venit la slujbã în capelele lor.“
Vyvyen Brendon, Primul rãzboi mondial 1914-1918, Editura ALL, 2003.
APLICAÞIE
• Folosind cunoºtinþele de istorie, formulaþi douã cauze ale situaþiei foarte grave a Belgiei din
anul 1914.
• Comparaþi aceste cauze cu cele care apar în sursa 3.1. Stabiliþi ce asemãnãri ºi deosebiri sunt.
• Identificaþi o soluþie folositã de belgieni pentru a supravieþui.
• Folosind cunoºtinþele din orele de istorie, precum ºi sursa 3.1, elaboraþi planul unei dezbateri cu
tema: „Cei care sunt implicaþi în declanºarea unui rãzboi sunt responsabili ºi de efectele acestuia”.
3.2. ÞÃRILE DE JOS ªI DECOLONIZAREA PENTRU PROFESOR

Decolonizarea este unul dintre
„Þãrile de Jos au cunoscut douã dintre Indonezia ºi Þãrile de Jos procesele care se accentueazã
valuri migratoare legate de dupã 1949 a determinat dupã încheierea celui de-al doilea
rãzboi mondial. Noi prezentãm
decolonizare. Primul este aproximativ 280.000 de persoane
elevilor acest drum al eliberãrii în
declanºat de independenþa sã pãrãseascã arhipelagul, unde cadrul lecþiilor despre lumea post-
Indoneziei, în anul 1949. nu-ºi mai puteau menþine belicã. Discuþia se poartã, de regu-
Obþinerea independenþei s-a situaþia oarecum privilegiatã pe lã, asupra cãilor ºi etapelor obþine-
fãcut în condiþii care, deºi nu care o avuseserã. Aproximativ rii independenþei de cãtre fostele
dramatice, au fost destul de douã treimi dintre cei care s-au colonii. De asemenea, se insistã
asupra problemelor economice,
tensionate, influenþând situaþia deplasat erau olandezi
dar ºi politice care apar în statele
olandezilor nãscuþi în colonie ºi indonezieni. Fãrã speranþa de a recent eliberate. Un aspect mai
a numeroºilor euro-asiatici mai putea reveni, ei s-au puþin discutat este cel al situaþiei
(metiºi numiþi de obicei îmbarcat cãtre o metropolã locuitorilor, europeni ºi bãºtinaºi.
«olandezi indonezieni») care îndepãrtatã ºi rece, pe care cei Statutul tuturor se modificã în
nu-ºi mai gãsesc locul în noua mai mulþi dintre ei nici nu o condiþiile obþinerii independenþei.
republicã. Deteriorarea relaþiilor vãzuserã vreodatã.“
30
„Al doilea val al imigrãrii migrat sunt creoli creºtini, în Guyana, în a doua jumãtate
cãtre Þãrile de Jos este legat de urmaºi ai sclavilor africani, a secolului al XIX-lea. Aceastã
independenþa obþinutã în indieni hinduºi ºi javanezi populaþie eterogenã are,
1975, de Surinam (fosta musulmani, urmaºi ai începând cu anul 1954,
Guyana olandezã). Cei care au lucrãtorilor veniþi, cu contract, naþionalitate olandezã.”
Bouda Etemad, Integrarea în Europa a „repatriaþilor-expatriaþilor” decolonizãrii, în Les defits migratoires,

Colloque CLUSE, Neuchatel, 1998.
APLICAÞIE
• Localizaþi pe hartã coloniile olandeze despre care vorbeºte sursa datã.
• Marcaþi pe axa timpului cele douã valuri de migranþi.
• Examinaþi contextul istoric în care se formeazã cele douã valuri migratoare ºi formulaþi douã
cauze ale migraþiei olandezilor indonezieni cãtre metropolã.
• Formulaþi o ipotezã în legãturã cu capacitatea acestor migranþi de a se adapta vieþii din
metropolã.
3.3. AM PLECAT DIN ROMÂNIA PENTRU ÎNTREGIREA FAMILIEI

„Numele ºi prenumele: – Cum v-aþi adaptat vieþii în
Castoride Therezia. Germania?
Locul ºi data naºterii: Tãlmaci, – M-am adaptat foarte bine,
lângã Sibiu, 5 aprilie 1927. deoarece cunoºteam limba,
– De ce aþi pãrãsit România? obiceiurile; eu am plecat
– Am plecat din România dintr-o zonã unde trãiau mai
pentru întregirea familiei, mult saºi. În afarã de acestea,
fraþii, ginerele ºi fiica mea fiind eram împreunã cu familia mea.
plecaþi mai înainte. – Ce planuri aveþi?
– Cum ºi când aþi plecat din – Sã-mi ajut copiii ºi sã
România (legal sau ilegal)? continuu sã fac acte de caritate.
– Am plecat legal, în anul – Ce simþiþi pentru România?
1985, ºi am donat tot ce aveam – Îmi este dor de locurile unde
statului român pentru a putea am trãit ºaizeci de ani. Aº vrea
primi în Germania pensie ºi sã revin ºi sã mã întâlnesc cu APLICAÞIE
locuinþã. prietenii din þarã. Identificaþi motivele
– De ce aþi ales Germania? – Unde consideraþi cã v-a fost migraþiei din aceastã sursã;
– Am ales Germania deoarece mai bine? comparaþi-le cu cele stabilite
nu am vrut sã mã despart de – Iubesc România, dar în pentru sursa 3.2; explicaþi
familie, rudele mele trãind în Germania nivelul de viaþã este asemãnãrile ºi deosebirile.
aceastã þarã. mai ridicat.“
Interviu realizat de eleva Petruþa Nicolae, clasa a X-a, în cadrul

proiectului „A fi migrant în România”.
3.4. COSTEL ªERBAN, 27 DE ANI, S-A REALIZAT ÎN ITALIA.

DIN NECALIFICAT, ªEF-CONSTRUCTOR LA ROMA
„Despre românii din Italia ultimelor estimãri, în Italia Caºin, de lângã Oneºti, Bacãu,
presa aflã, în general, cã furã, trãiesc aproximativ 250.000 de este, în felul lui, reprezentativ
tâlhãresc, violeazã, vând români. Realizãrile acestor sute pentru românii care lucreazã în
droguri. Majoritatea ºtirilor, de români nu apar însã pe construcþii, în Italia. Dupã
puse cap la cap, seamãnã cu o agenþiile de presã. Costel câþiva ani de muncã, Costel
cronicã infracþionalã. Potrivit ªerban, 27 de ani, din comuna ªerban, botezat de italieni
31
«Constantino» este acum ºeful vestiþii «carpentieri napoletani»

unei echipe de constructori care m-au luat cu ei la muncã.
români care lucreazã la cinci Acolo am avut ºansa sã «fur»
blocuri de locuinþe din Roma. meserie. ªeful napoletanilor
«Am venit în Italia cu m-a luat ca ajutor.
mãrfarele. Din Ungaria am luat Acum am o echipã de 30 de
un mãrfar pânã la Ljubljana, persoane, dintre care 25
apoi un altul pânã la graniþa cu români, doi italieni ºi trei
Italia. Am stat câteva luni, albanezi. Dintre români, 16 nu
m-am întors acasã, apoi iar am aveau acte. Cu noua lege, APLICAÞIE
încercat sã vin, tot cu patronul le-a fãcut documente • Descrieþi condiþiile în care
mãrfarele. M-au prins slovenii, la toþi… Patronul vine rar pe Costel ªerban emigreazã
mi-au dat interdicþie ºi m-au aici. Mie-mi dã desenele, banii, din România.
trimis acasã. Am împrumutat iar restul mã priveºte. Eu • Explicaþi dacã este vorba
300 de mãrci, din care 50 i-am comand materialele, eu semnez despre o migrare
lãsat soþiei, ºi am plecat din pentru betoniere, eu urmãresc voluntarã sau forþatã.
nou. În februarie 1998 am fiecare detaliu. • Interpretaþi afirmaþia
plecat iarãºi din Ungaria la Am depãºit de mult „oricum visul meu nu este
Ljubljana, tot cu mãrfarul, dar problemele materiale: acum am sã am trei-patru români,
de la Ljubljana am luat un taxi un salariu de câteva mii de sã-i rup cu munca”.
pânã la graniþa Italiei. euro pe lunã. M-am gândit • Formulaþi, cu propriile
Eram un om disperat când am sã-mi deschid o firmã, dar e voastre cuvintele, visul
ajuns la Guidonia, lângã Roma. încã devreme… Oricum, visul acestui migrant.
Cu ultimii bani mi-am luat meu nu e sã am trei-patru Comparaþi acest vis cu
douã chifle ºi un iaurt. Câteva români, sã-i rup cu munca ºi sã proiectele migrantului
luni am muncit pe apucate, cu câºtig bani pe spinarea lor. De despre care vorbeºte sursa
50.000 de lire pe zi. Tot fapt, eu vreau sã mã întorc în 3.3. Stabiliþi asemãnãrile
cãutând, am gãsit o echipã de România când voi avea forþa ºi deosebirile.
fierari-betoniºti din Napoli, financiarã necesarã».“
Evenimentul Zilei, 25 noi. 2002.
3.5. UN HAIR-STYLIST CÃLÃTOR

„Dupã ce a colindat aproape dar, având în vedere cã era o
toatã lumea, de la Moscova ºi familie cu adevãrat mare, mai APLICAÞIE
pânã în îndepãrtata Africã, degrabã din cea sãracã. Oricât • Marcaþi pe hartã traseul
Enrico Schiavone a aterizat, nu mi-aº fi dorit sã devin stilist, acestui hair-stylist. Credeþi
cu multã vreme în urmã, la banii noºtri erau foarte puþini, cã Enrico este influenþat ºi
Bucureºti. «Parcat» chiar în iar programele de pregãtire, la de contextul istoric sau
buricul târgului, a devenit un Paris, foarte scumpe, prin doar de propria
fel de simbol al firmei pentru urmare am început prin a lucra „inspiraþie”?
care lucreazã, respectiv ca electrician. În cele din urmã • Formulaþi douã cauze ale
cochetul salon de coafurã am reuºit sã intru la cursurile cãlãtoriilor sale; credeþi cã
Blues Line, din incinta organizate de Fédération termenul „cãlãtorii” este
hotelului Athenée Palace Nationale de la Coiffure potrivit? Argumentaþi pro
Hilton… Française, o ºcoalã de renume sau contra.
Provin dintr-o familie cu în Franþa. La un an dupã ce am • Cãutaþi un exemplu al
adevãrat mare, am opt fraþi terminat aceastã ºcoalã, am altei persoane care a
(patru bãieþi ºi patru fete), un ajuns la o ºcoalã ºi mai migrat în România
tatã francez ºi o mamã renumitã, de unde am obþinut voluntar.
italiancã, din clasa mijlocie, licenþa pentru a deschide un
32
salon. Aveam 20 de ani, am ani, o viaþã minunatã, dupã PENTRU PROFESOR

început sã muncesc ºi am avut care am plecat la Dar es Pentru analiza acestor surse este
bani pentru alte cursuri de Salaam, în Tanzania. utilã reamintirea definiþiilor urmã-
perfecþionare. Am tuns mai ales persoane toarelor tipuri de migraþii: migraþia
provocatã de decolonizare, migra-
Dupã care a început perioada de culoare, însã ei doreau sã le
þia provocatã de globalizare, migra-
«marilor cãlãtorii». S-a ivit fie aranjat pãrul în stil þia economicã ºi migraþia forþatã.
oportunitatea sã lucrez la un european. Dupã patru ani am Toate aceste definiþii sunt în glo-
salon cosmetic din Kenia; am plecat direct la Moscova… ºi în sar. Un exerciþiu de încãlzire pro-
plecat, cu numai 10 dolari în cele din urmã aici, în pus elevilor ar putea consta în for-
buzunar ºi am lucrat acolo doi Bucureºti.” mularea unor definiþii care apoi sã
fie comparate cu cele din glosar.
Revista Life&Style, mai, 2002.
3.6. POVESTEA LUI TOME

„Tome este un copil refugiat refugiase din Mozambic pentru
din Mozambic. El ºi-a petrecut a scãpa de rãzboiul civil. «Îmi PENTRU PROFESOR
cea mai mare parte a vieþii într- amintesc viaþa de refugiat. Pentru a cunoaºte ºi aprecia
o tabãrã de refugiaþi din Acum trãiesc în propria mea complexitatea activitãþilor
desfãºurate de Înaltul Comisariat
Zimbabwe. þarã. Sper cã nu vom mai fi ONU pentru Refugiaþi, folosiþi cap.
Familia sa, împreunã cu alte nevoiþi vreodatã sã ne „Personalitãþi ºi instituþii
milioane de oameni, se refugiem».” implicate în migraþiile
contemporane”.
Copiii refugiaþi: fuga de persecuþii ºi de rãzboi, UNHCR, 2004.
APLICAÞIE
• Carcaterizaþi printr-un singur cuvânt afirmaþia: „Acum trãiesc în propria mea þarã”.
• Ce credeþi cã îºi aminteºte Tome despre tabãra de refugiaþi din Zimbabwe? Ce s-ar putea face
pentru ca amintirile traumatizante sã se ºteargã mai repede?

• Folosind cunoºtintele din orele de istorie, reconstituiþi contextul în care au avut loc
experienþele relatate în sursele date. Pe o axã a timpului, ordonaþi aceste experienþe ºi apoi
completaþi urmãtorul tabel, folosind exemplul dat:
sursa Contextul local Contextul general
3.1
1949 – Indonezia, fostã colonie a Olandei, Mare amploare a decolonizãrii, în
3.2 devine independentã. contextul creat de încheierea celui de-al
1975 – Guyana olandezã obþine independenþa. doilea rãzboi mondial.
3.3
3.4
3.5
3.6
• Împreunã cu colega/colegul tãu, formulaþi cauzele migraþiei pentru fiecare situaþie prezentatã
de sursele de mai sus; care sunt motive personale ºi care sunt generale? Comparaþi rãspunsurile
voastre cu cele ale colegilor.
• Alcãtuiþi douã grupe; prima va analiza experienþele care sunt migraþii legale ºi a doua va
analiza experienþele care aparþin migraþiei ilegale. Examinaþi cauzele ºi consecinþele lor. Care
sunt cauzele specifice ale migraþiei ilegale? Care sunt consecinþele acestor migraþii ilegale?
33

• Organizaþi o dezbatere cu tema: Cei care recurg la migraþia ilegalã au întotdeauna ºi alte soluþii.
• Care dintre experienþele relatate de surse se referã la migraþia voluntarã ºi care la cea forþatã?
Formulaþi, pe baza surselor date, cauzele migraþiei voluntare ºi cauzele migraþiei forþate.
• Credeþi cã persoanele implicate în migraþia ilegalã, respectiv voluntarã, se gândeau la
consecinþe atunci când s-au hotãrât sã migreze? Argumentaþi rãspunsul vostru.
• Identificaþi în sursele date realitãþile care pot provoca migraþia forþatã; stabiliþi dacã ideile
politice, religioase, culturale susþinute de cei care migreazã pot fi cauze ale migraþiei forþate.
• Lucraþi împãrþiþi în douã grupe: fiecare grupã va alcãtui, pe baza surselor date, o listã cu
instituþiile responsabile de provocarea migraþiei forþate. Discutaþi listele alcãtuite de voi.
Explicaþi de ce acei factori de decizie au folosit migraþia forþatã ca instrument politic.
34
II. SPAÞIUL ISTORIC AL MIGRAÞIILOR
CONTEMPORANE
În istoria miºcãrilor de populaþii care au avut loc în Europa
secolelor XX-XXI, specialiºtii delimiteazã diverse etape, având ca
repere evenimente majore, politice ºi economice îndeosebi. Vã
propunem douã asemenea variante:
1. Etapa primului rãzboi mondial ºi a perioadei ce a urmat
acestuia.
2. Etapa celui de-al doilea rãzboi mondial ºi a perioadei
postbelice.
3. Etapa care începe cu anul 1973.
Pierre Milza, profesor la Institutul de Studii Politice din Paris,

propune o altã periodizare; pentru el, cele „trei timpuri” ale
migraþiei europene sunt: 1880-1914, când se resimt consecinþele PENTRU PROFESOR
revoluþiilor industriale; 1914-1945, cele douã rãzboaie mondiale • Pentru a discuta caracteristicile
ºi consecinþele lor; 1945-astãzi, când fenomenul migraþiei trebuie fiecãrei etape folosiþi tabelul
discutat în cadrul globalizãrii. cronologic de la p. 15.
• Compararea celor douã
periodizãri poate constitui un
Evenimentele ne aratã faptul cã Europa a fost, succesiv, spaþiu al bun exerciþiu introductiv, fãrã
emigraþiei, în principal pânã la declanºarea primului rãzboi sã fie însã aspectul cel mai
mondial, apoi spaþiu al migraþiilor interne, sau intra-europene, important al discuþiilor.
pânã în anii 1960. În acest context trebuie amintitã – datoritã
dimensiunilor ºi consecinþelor – situaþia din timpul celui de-al
doilea rãzboi mondial. Acesta a provocat nu doar moartea a
milioane de oameni, ci ºi dislocarea a numeroase comunitãþi ca
urmare a persecuþiilor rasiale ºi politice ale regimurilor
dictatoriale. Nu dorim sã diminuãm dimensiunile ºi unicitatea
Holocaustului, încadrându-l în fenomenul miºcãrilor de
populaþii. Însã ni se pare important sã atragem atenþia asupra
faptului cã acesta a început, aºa cum afirmã Himmler în
fragmentul de mai jos, ca o „banalã” evacuare a evreilor.
De altfel, în cartea editatã de Consiliul Europei, Teaching about
the Holocaust in the 21st century (Predarea Holocaustului în
secolul 21), autor Jean Michel Lecomte, sunt delimitate
urmãtoarele etape ale dezumanizãrii evreilor de cãtre autoritãþile
naziste:
1. Definirea acestui grup etnic
2. Înregistrarea
3. Însemnarea prin obligaþia de a purta semne distinctive
4. Restricþii ºi confiscarea bunurilor
5. Excluderea din comunitãþile în care trãiau
6. Izolarea prin dislocarea în anumite zone
7. Exterminarea
Dupã al doilea rãzboi mondial, Europa devine spaþiu de primire

pentru oameni veniþi din alte pãrþi ale lumii: Africa, Asia ºi, în
mai micã mãsurã, America Latinã.
35
HIMMLER SE ADRESEAZÃ UNUI GRUP DE OFIÞERI SS

DIN POLONIA OCUPATÃ, OCTOMBRIE 1943
„Vreau sã vorbesc în faþa Mã refer la evacuarea evreilor, partidului. «E-n regulã – e scris
dumneavoastrã cu toatã la exterminarea populaþiei în program – eliminarea
francheþea în legãturã cu un evreieºti. Acesta este unul evreilor – exterminarea – o vom
subiect delicat. Între noi trebuie dintre acele subiecte despre face»… Aceasta este o glorioasã
sã ne exprimãm deschis, dar în care se discutã cu destulã paginã nescrisã ºi care nu va fi
public nu vom discuta uºurinþã: «poporul acesta va fi niciodatã înregistratã în istoria
niciodatã despre acest lucru… exterminat» spun membrii noastrã.“
Documents on the Holocaust, Jerusalem, Yad Vashem, pp. 344-345.
APLICAÞIE
• Pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie, formulaþi realitatea
politicã la care se referã sursa.
• Cât de relevantã este aceastã sursã pentru a rãspunde
întrebãrii: „când ºi unde au migrat oamenii în secolul XX”?
Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi. PENTRU PROFESOR
• Dezvoltaþi discuþia în cadrul orei de istorie referitoare la Termenii emigraþie, imigraþie,
politica celui de-al treilea Reich. migrant sunt definiþi în glosar.
36
SPAÞIUL ISTORIC AL MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE
1. UNDE ªI DE UNDE AU MIGRAT OAMENII

ÎN SECOLELE XX ªI XXI?
1.1. MIGRAÞIA POLONEZÃ ÎN FRANÞA
APLICAÞIE
„În 1919, prin Tratatul de la În anii 1930, criza economicã • Pe baza sursei 1.1,
Versailles, este recunoscutã se face simþitã în Franþa. Drept formulaþi douã realitãþi ale
independenþa Poloniei, care îºi urmare, muncitorii polonezi vieþii economice ale
reface ºi graniþele. Situaþia sunt în centrul atenþiei; unii Franþei ºi Poloniei în
economicã i-a determinat sau sunt expulzaþi de pe o zi pe perioada interbelicã. Sunt
chiar constrâns pe polonezi la alta ºi aproximativ 130 000 ele valabile ºi pentru alte
exil. În acelaºi timp, declinul pãrãsesc Franþa înaintea celui state europene? Pentru a
demografic provoacã o de-al doilea rãzboi mondial, iar rãspunde, folosiþi
presiune economicã în Franþa. aproape 100 000 imediat dupã cunoºtinþele din orele de
Pe 3 septembrie 1919, Oficiul încheierea acestuia. Ceilalþi se istorie. Comparaþi
polonez de emigraþie semneazã vor integra în societatea concluziile voastre cu
o primã convenþie cu comitete francezã ºi a doua generaþie va informaþiile din tabelul
franceze ale minerilor ºi primi, prin intermediul cronologic de la p. 15.
agricultorilor. Începând cu «dreptului pãmântului», • Identificaþi instituþiile care
1924, o organizaþie francezã cetãþenia francezã. se implicã în organizarea
privatã controlatã de patronat, Datoritã specificului migraþiei legale.
Societatea generalã de meseriilor, polonezii au plãtit • Comparaþi aceastã situaþie
imigraþie, organizeazã migraþia scump activitatea lor minierã cu cea prezentatã de
dinspre Polonia cãtre Franþa. în Franþa: în 1980, riscul sursa 2. Ce asemãnãri ºi
Între 1920 ºi 1931, numãrul decesului din cauza unei deosebiri constataþi?
polonezilor sosiþi în Franþa a maladii respiratorii era de 2,5
crescut de la 45 000 la ori mai mare pentru polonezi
aproximativ 500 000. Ei locuiesc decât pentru francezi ºi cu
ºi lucreazã în nordul Franþei, în 12% mai mare din cauza APLICAÞIE
minele din nord ºi din Lorena bolilor pulmonare provocate • Numiþi douã þãri din
sau, mai rar, în ferme. de produsele de suprafaþã.“ blocul comunist ºi
indicaþi direcþiile
John Salt: Current trends in international migration in Europe, migraþiilor din anii
Council of Europe, 1997.
1948-1989.
• Formulaþi douã cauze ale
1.2. MIGRAÞIA CÃTRE VEST, ÎN ANII 1948-1989 acestor migraþii, folosind
cunoºtinþele din orele de
istorie ºi discuþiile
referitoare la cauzele
migraþiilor.
• Pe baza cauzelor stabilite,
identificaþi ce tipuri de
migraþii au existat.
• Folosind sursele 1.2 ºi 1.3,
observaþi care este statutul
þãrilor din Europa de
Rãsãrit: când ºi de ce sunt
acestea þãri de plecare,
respectiv þãri de
Migranþi care s-au îndreptat cãtre Vest, în anii 1948-1989; ei provin din URSS ºi
din statele socialiste ale Europei. destinaþie?
37
1.3. NUMÃRUL STRÃINILOR ÎN CÂTEVA ÞÃRI ALE EUROPEI CENTRALE ªI

RÃSÃRITENE, 1987-1996 (ÎN MII DE OAMENI)
Þara 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996
Bulgaria – – 24,1 23,4 28,0 – 31,4 34,4 – 36,3
Cehia 34,6 34,9 35,2 35,1 37,7 49,6 77,1 103,7 158,6 186,7
Estonia – – 602,4 – – – – – 533,7 –
Letonia – – 1278,8 – – – – – 1144,5 –
Lituania – – 750,5 – – – – – 695,3 –
Ungaria – – – – 73,9 88,2 – 138,1 140,0 138,0
Polonia – – – – – 30,0 – – –
România – – – – – 3,2 2,7 1,9 1,9 1,7
Slovenia – – – – – – – 24,8 48,0 43,0
John Salt: Current trends in international migration in Europe, Council of Europe, 1997.
APLICAÞIE
• Selectaþi douã dintre þãrile din tabel ºi comparaþi numãrul strãinilor înregistraþi pentru anii
1988, 1989, 1990 ºi 1996. Interpretaþi observaþiile pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie.
• Examinaþi datele care privesc România; discutaþi cu un coleg ºi formulaþi douã cauze ale
scãderii numãrului de strãini înregistrate începând cu 1993.
• Pe baza surselor 1.2 ºi 1.3 referitoare la România, rãspundeþi întrebãrii: care dintre urmãtoarele
cauze credeþi cã a/au determinat scãderea imigraþiei: politica de descurajare a imigraþiei iniþiatã
de autoritãþi, securizarea graniþelor, dezinteresul migranþilor pentru România ca þarã de
destinaþie, alte cauze?
1.4. ANUL 2000: CIRCULAÞIA MIGRATOARE SE AMPLIFICÃ

„Începând cu februarie 2000, Convenþiile acoperã domeniile
când România este în mod informaticii, sãnãtãþii,
oficial invitatã la negocierile de agriculturii ºi construcþiilor. La
aderare la Comunitatea rândul ei, România se
Europeanã, începe o nouã pregãteºte sã devinã parte a
perioadã în istoria recentã a procesului de coordonare ºi Autoarea studiului este sociolog
migraþiei româneºti, aflatã sub unificare a politicilor europene ºi lucreazã în cadrul institutului
semnul normalizãrii circulaþiei. în domeniul migraþiilor. Pe de Maison des sciences de l’homme.
Procesul de ridicare a vizelor se o parte, ea intensificã mãsurile Ea se ocupã de migraþiile în care
încheie în ianuarie 2002. Prin împotriva migraþiei este implicatã Europa de Est, în
special România, ºi de impactul
urmare, românii pot sã circule clandestine; pe de alta,
pe care comunicaþiile îl au asupra
liber în spaþiul Schengen. benficiazã de faptul cã 3% din migraþiilor. Lucrarea propune
Numeroase state europene au PIB provine din fondurile perspective multiple ºi inedite
abandonat rigiditatea faþã de trimise din strãinãtate de asupra mobilitãþii românilor,
români ºi au încheiat acorduri migranþii români… rãspunzând întrebãrilor: Cine
prin care permit munca România, dupã 1989, a fost sunt migranþii români?, Din ce
regiuni provin?, Care le sunt
sezonierã pe teritoriul lor. Este bolnavã de «maladia»
planurile?, Care le sunt
cazul Germaniei, Spaniei, circulaþiei, o maladie pe care – destinaþiile ºi strategiile?
Portugaliei, Elveþiei, din cauza neînþelegerii ei –
Luxemburgului ºi Ungariei. Ocidentul nu a reuºit nici sã o
38
învingã ºi nici sã o gestioneze. momentul pentru a face

Opunându-i o politicã de ca o circulaþie migratoare
introducere a barierelor, legitimã sã nu devinã
discriminatorie în comparaþie o migraþie complexã,
cu atitudinea faþã de alte þãri adesea neplãcutã ºi greu
din Est, Europa nu a folosit de stãpânit.“
Dana Diminescu, Visibles mais peu nombreux – les circulations

migratoires roumaines, Paris, 2003.
APLICAÞIE
• Enumeraþi trei domenii în care sunt acceptaþi românii ca muncitori sezonieri.
• Ierarhizaþi aceste domenii dupã complexitatea muncii depuse.
• Comparaþi atitudinea þãrilor europene faþã de România, aºa cum rezultã din aceastã sursã, cu
atitudinea Franþei faþã de Polonia, conform sursei 1.1. Analizaþi asemãnãrile constatate.

• Desenaþi pe o hartã a lumii direcþiile în care se desfãºoarã migraþiile despre care relateazã
sursele 1.1, 1.2 ºi 1.3.
• Pe o axã cronologicã, aºezaþi migraþiile la care se referã sursele date. Observaþi dacã în anul
1989 sunt modificãri evidente; dacã sunt, explicaþi de ce, folosind cunoºtinþele din orele de
istorie.
• Analizaþi materialele realizate ºi rãspundeþi întrebãrilor:
a. Unde ºi de unde migreazã oamenii în secolele al XX-lea – al XXI-lea?
b. Este migraþia o realitate permanentã a secolelor al XX-lea – al XXI-lea?
• Completaþi urmãtorul tabel pe baza surselor date ºi a concluziilor voastre:
Þara de Þara de
Realitãþi Realitãþi
origine destinaþie/gazdã
Dificultãþi economice dupã Refacerea economicã dupã
Polonia încheierea primului rãzboi mondial. Franþa încheierea primului rãzboi
Formarea statului naþional. mondial, declin demografic.

Folosind tabelul de mai sus, organizaþi o discuþie pe baza urmãtoarelor întrebãri:
a. Ce probleme încearcã sã rezolve cei implicaþi în migraþii?
b. Ce probleme provoacã migraþiile în þãrile de sosire/de destinaþie/gazdã?
39
2. MIGRAÞIILE CONTEMPORANE
INFLUENÞEAZÃ ªI REGIUNEA
ÎN CARE EU TRÃIESC?
2.1. UITE, MAMÃ, TALIBANII AU ÎMPUªCAT ªI CERUL!
„Dintr-un început trebuie sã plece. Relatarea ei despre fuga APLICAÞIE
facem precizarea cã refugiaþii din þara natalã pare desprinsã • Formulaþi motivele
reprezintã o categorie distinctã dintr-un film cu scenariul bine refugiului femeii afgane în
de migranþi ºi anume ei sunt scris. Dar nu este film, ci chiar România.
cei care, din motive politice, viaþa ei ºi a fiicei sale de patru • Descrieþi, folosind
etnice, religioase, sunt nevoiþi ani, obligate sã plece spre cuvintele voastre, o
sã pãrãseascã þara de origine necunoscut, având ca provizii întâmplare prin care a
unde viaþa lor ºi a familiilor migdale ºi stafide. La prima trecut aceastã femeie.
lor nu mai este în siguranþã. încercare au fost prinse ºi • Comparaþi aceastã relatare
Cauzele plecãrii sunt legate pedepsite cu închiderea într-o cu cea a migrantului din
de evenimente care au loc în celulã în care mama a stat cu Congo-Brazaville.
þara lor. apa pânã la genunchi þinându-ºi Identificaþi douã
Spre exemplu, o doamnã, fiica tot timpul în braþe pentru a asemãnãri ºi explicaþi-le.
refugiatã în România din o proteja. Au reuºit sã fugã ºi a • Formulaþi o apreciere în
Afganistan, a trebuit sã urmat o a doua tentativã, de legãturã cu impactul
pãrãseascã þara împreunã cu data aceasta reuºitã. Îi era evenimentelor asupra
fiica ei pentru cã soþul ei a fost tovarãºã de drum o altã mamã copilului din sursa 2.1.
arestat ºi omorât de talibani iar cu un bãiat de câþiva ani. Când
ea ar fi fost obligatã sã se bãiatul a privit, într-o noapte,
cãsãtorescã din nou, cu un cerul plin de stele, i-a spus PENTRU PROFESOR
taliban. Avea doar douã mamei: Uite, mama, talibanii Pentru critica sursei, puteþi folosi
alternative: sã moarã sau sã au împuºcat cerul!“ informaþii suplimentare despre
aceastã organizaþie
Cati Pãcurar, Organizaþia non-guvernamentalã ARCA. nonguvernamentalã, care se
gãsesc în capitolul „Personalitãþi
ºi instituþii implicate în
migraþiile contemporane”.
2.2. TATÃL IRAKIENILOR DIN BUCUREªTI
„Locuieºte de aproape zece ani a fugit de acolo pentru cã era
în România ºi a ajuns aici dupã persecutat din cauzã cã
o mulþime de peripeþii. Nu provenea din nordul þãrii.
prea vrea sã vorbeascã despre «Când mã duceam acasã, kurzii
întâmplãrile prin care a trecut, de acolo spuneau despre mine PENTRU PROFESOR
iar povestea lui este aproape la cã sunt omul guvernului, iar ªi în acest caz am folosit, ca
fel ca a celorlalþi oameni care când mã duceam în capitalã, sursã, un ziar. Decizia mea se
au fugit din Irak. Mohammed securitatea spunea cã sunt bazeazã pe douã realitãþi: în
România încã nu existã
este la un pas de a obþine omul celor din nord». În
publicaþii de specialitate, care sã
cetãþenia românã ºi spune din Bucureºti, Mohammed a strâns prezinte ºi sã analizeze
tot sufletul cã vrea sã fie pe lângã el o mulþime de tineri fenomenul imigraþiei; ziarul este,
român. În Bagdad era care se aflã în situaþia lui ºi ºi pentru elevii noºtrii, o sursã la
proprietarul unui atelier auto ºi care au nevoie de ajutor.“ îndemânã pentru a se
documenta.
Ziarul Evenimentul Zilei, 2002.
40
APLICAÞIE
• Explicaþi, pe baza informaþiilor din sursã, de ce lui Mohammed i se spune „tatãl” irakienilor
din Bucureºti.
• Identificaþi, formulaþi ºi comparaþi cauzele migraþiei la care se referã sursele 2.1 ºi 2.2. În ce
mãsurã aceste surse sunt confirmate de realitãþile prezentate de harta de mai jos (sursa 2.3)?
• Citiþi, timp de o sãptãmânã, ziarele ºi revistele pe care le aveþi la dispoziþie. Alcãtuiþi un dosar
cu informaþiile care se referã la imigraþia în România. Folosiþi aceste informaþii pentru o
analizã pe baza urmãtoarelor aspecte:
a. þara de provenienþã
b. cauzele migraþiei
c. povestea imigrantului
d. asemãnãri ºi deosebiri între „voci”
e. existã o „schemã” folositã de imigranþi în relatãrile lor?
2.3. HARTA ZONELOR DE TENSIUNE DIN ANII 1990
Chaliand s.a, Atlas historique des Migrations, Paris, 1994.
APLICAÞIE
• Marcaþi pe harta de la sursa 2.3 locul în care trãiþi. România este într-o zonã liniºtitã, fãrã
conflicte militare, etnice sau religioase. Aceastã realitate favorizeazã migraþia? Formulaþi mai
întâi rãspunsul referindu-vã la imigraþie, ºi apoi la emigraþie. Pentru mai multe informaþii
puteþi recurge la site-ul www.omfm.ro.
• Pe baza sursei 2.3, identificaþi zonele de conflicte. Grupaþi în echipe de 2-3 elevi, realizaþi o
documentare privind zona, cronologia evenimentelor, taberele implicate, cauzele, rezolvarea
conflictului. Acordaþi o atenþie specialã modului în care aceste conflicte influenþeazã viaþa
oamenilor.
• Explicaþi, cu ajutorul cunoºtinþelor de istorie, de ce în Africa sunt cele mai numeroase zone cu
conflicte. Care dintre acestea mai este deschis ºi astãzi?
41
2.4. MIGRAÞIA ROMÂNILOR ÎN ITALIA ªI PREZENÞA

COMPANIILOR ITALIENE ÎN ROMÂNIA
Companii cu Procentul migranþilor din zona
Judeþul Am ales datele referitoare la Italia
capital italian ruralã cãtre Italia
pentru cã este ºtiut cã Italia este
Bacãu 51% 22%
þara preferatã de românii care
Alba 52% 4% migreazã. Mass-media vorbeºte
Bucureºti 29% – nu doar despre familii întregi, ci,
Constanþa 12% 4% uneori, ºi despre sate care s-au
Timiº 47% 10% strãmutat la Roma sau Torino.
2.5. MIGRAÞIE ªI CÃLÃTORII ÎN STRÃINÃTATE
Cãlãtorii/lucru în strãinãtate dupã 1990. Diferenþele pânã la 100% sunt

non-rãspunsuri
Institutul Naþional de Statisticã, 2002.
În ansamblul populaþiei rurale, persoane care au lucrat în Bucureºti, ponderea

29% dintre respondenþi au strãinãtate pentru un timp. persoanelor care au cãlãtorit
cãlãtorit în strãinãtate dupã Aceste cifre aratã cã un numãr în strãinãtate este mai mare.
1990. 7% dintre românii care tot mai mare dintre români În schimb, este mai mic
locuiesc la oraº au muncit (în cazul de faþã, dintre cei din procentul celor care au
pentru o perioadã într-o þarã mediul urban) cãlãtoresc sau lucrat o perioadã
strãinã. De asemenea, în 17% muncesc în strãinãtate. în strãinãtate, mai ales
dintre gospodãrii existã ºi alte În oraºele mari ºi în în Bucureºti.
Dvs. aþi cãlãtorit în strãinãtate dupã 1990? Dvs. aþi lucrat în strãinãtate pentru un timp?
Oraº Oraº Oraº Bucu- Oraº Oraº Oraº Bucu-
Urban Urban
mic mediu mare reºti mic mediu mare reºti
Da 23 29 32 31 29 9 8 7 4 7
Nu 77 71 68 69 71 89 91 91 94 91
Cifrele reprezintã procente. Diferenþele pânã la 100% sunt non-rãspunsuri
Sondajul ,,România urbanã”, realizat în anul 2005 de Fundaþia pentru o Societate Deschisã.
42
APLICAÞIE
• Pe baza surselor 2.4 ºi 2.5, formulaþi douã realitãþi socio-economice din România anilor 2000.
• Ordonaþi zonele în care companii italiene au facut investiþii în România ºi marcaþi-le pe o hartã
a þãrii noastre.
• Cu ajutorul profesorului de geografie, caracterizaþi forþa economicã – potenþialul economic al
acestor zone ºi formulaþi o explicaþie a interesului investitorilor strãini pentru ele.
• Ordonaþi zonele din care emigreazã românii. Folosind din nou cunoºtinþele din orele de
geografie, formulaþi douã explicaþii ale acestui fenomen.
• Comparaþi datele acestui studiu statistic cu informaþiile din mass-media la care aveþi acces; se
confirmã sau se contrazic?

Folosind informaþiile din sursele date, rãspundeþi întrebãrii: dacã trãiesc într-o zonã liniºtitã, în
pace, ar trebui sa mã preocupe migraþiile?

• Alcãtuiþi douã grupe pentru a realiza o anchetã în legãturã cu imigraþia ºi respectiv emigraþia
din România; aveþi în atenþie ca grupuri-þintã atât persoane obiºnuite, cât ºi
funcþionari/instituþii implicate în aceastã realitate. Folosiþi materialele adunate pentru o
dezbatere cu tema: „Ce sentimente avem faþã de strãinul de lângã noi?”
• Folosind sursele date, precum ºi cunoºtinþele voastre, prezentaþi printr-un articol de ziar sau
un poster, schimbãri (economice, sociale, politice, culturale etc.) provocate de migraþiile
contemporane în zonele în care acestea se desfãºoarã. Alegeþi cele mai reuºite materiale ºi
discutaþi-le cu migranþi pe care îi cunoaºteþi sau pe care îi puteþi întâlni prin intermediul unei
organizaþii nonguvernamentale (spre exemplu, Organizaþia Femeilor Refugiate în România,
ofrr2000@yahoo.fr).
43
III. CONSECINÞELE MIGRAÞIILOR

CONTEMPORANE
Continentul european a devenit, de facto, un continent de
imigrare. Aceasta se poate constata nu numai în plan demografic,
ci ºi în evoluþia fenomenului migraþiei. Dacã numãrul din ce în
ce mai mare al imigranþilor se face simþit este pentru cã, dupã
1973, caracterul temporar atribuit imigraþiei ºi-a pierdut
valabilitatea, ea dobândind un caracter definitiv; altfel spus,
prezenþa imigranþilor s-a transformat dintr-o ºedere temporarã
într-o instalare permanentã. Chiar dacã dorinþa de a se întoarce
este totdeauna prezentã, în special la migranþii din prima
generaþie, revenirea definitivã în þara de origine a devenit un mit.
Reîntregirea familiei ºi copiii nãscuþi în þãrile-gazdã sunt doi
factori importanþi care explicã rãmânerea definitivã a imigranþilor
în þãrile de primire.
Acest fenomen este însoþit de altele care-i influenþeazã direct pe

imigranþi: mai întâi, este vorba de integrarea imigranþilor în
societãþile de primire. Ce drepturi trebuie acordate imigranþilor
pentru ca ei sã reuºeascã sã se integreze? Existã rasism ºi
discriminare faþã de imigranþii Europei?
Impactul emigraþiei asupra þãrii de origine este la fel de complex

ca ºi cel constatat în þara de primire. Acesta este, de obicei,
prezentat sub douã aspecte: primul, cel care priveºte emigraþia ca
o fugã a creierelor, ceea ce este un inconvenient pentru þara de
origine; al doilea, cel care subliniazã mai ales efectele pozitive:
emigraþia contribuie la schimbarea ºi evoluþia societãþii de
origine. Aceastã contribuþie nu trebuie pusã numai pe seama
emigranþilor de primã generaþie. Mai lent, mai dificil, legãturile
de familie, culturale ºi economice continuã sã existe chiar dupã
mai multe generaþii. Emigraþia reduce ºomajul din þara de origine.
Aceastã observaþie pleacã de la constatarea cã aceia care au
emigrat din motive economice erau fie ºomeri, fie lucrãtori cu
risc de ºomaj. Rãmânerea în þarã a acestei armate de ºomeri ar fi
provocat tulburãri sociale într-o þarã cu dificultãþi economice. În
plus, prin transferul de economii ºi prin investiþii, prin noile
mentalitãþi pe care le aduc, emigranþii contribuie direct la
dezvoltarea þãrii de origine.
44
CONSECINÞELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE
1. CUM MODIFICÃ MIGRAÞIA VIAÞA

MIGRANÞILOR ªI A FAMILIILOR LOR?
1.1. CHIPURI ªI NUME ALE DEPORTAÞILOR
a.
b.
a. Deportaþi în Bãrãgan; b. Memorialul de la Sighet: Fragment din pereþii exteriori ai Spaþiului de Reculegere ºi Rugãciune; aici
sunt inscripþionate numele celor care au murit în închisori, în lagãre ºi în deportare în timpul regimului comunist din
România.
„Revista Memoria a început sã comunismului. închisoare politicã de la

aparã în anul 1991. Iniþiatorul (http://revista.memoria.ro) Sighet, ºi un Centru
ºi fondatorul ei este Banu Memorialul de la Sighet a fost internaþional de studii asupra
Rãdulescu. Numele nu este iniþiat în anul 1992. În 1995, comunismului, cu sediul la
întâmplãtor: Memoria – Consiliul Europei l-a luat sub Bucureºti, Memorialul are
deoarece comunismul a egida sa, iar în 1998 l-a aºezat scopul de a reconstitui ºi
încercat sã «aresteze» printre principalele locuri de pãstra memoria unor popoare;
gândirea prin îngrãdirea pãstrare a memoriei cercetãrile ºi documentele
libertãþii de expresie. Revista continentului, alãturi de Centrului privesc în special
vrea sã salveze de la uitare Memorialul de la Auschwitz ºi poporul român, cãruia în
oameni ºi fapte care sã de Memorialul Pãcii din timpul comunismului i s-a
contribuie la înþelegerea Normandia. Format dintr-un indus în conºtiinþã o istorie
istoriei în timpul Muzeu, situat în fosta falsã.“
Fotomemoria unei deportãri, Bãrãgan, 1951.

Revista Memoria, nr.1/2005.
45
APLICAÞIE
• Sursa 1.1 se referã la deportãrile din perioada comunistã. Folosind cunoºtintele din orele de
istorie, realizaþi un studiu de caz în care sã precizaþi:
a. ce categorii sociale sau etnice au fost supuse deportãrii în România comunistã;
b. din ce regiuni ºi unde au fost fãcute deportãri;
c. care a fost pretextul ºi care au fost cauzele reale ale deportãrilor;
d. ce probleme au vrut sã rezolve autoritãþile comuniste prin deportãri; ce probleme provoacã,
la rândul lor, aceste deportãri.
• Imaginaþi-vã cã sunteþi unul dintre cei care apar în aceste fotografii (adult sau copil); scrieþi un
jurnal în care sã povestiþi cum se desfãºoarã o zi din viaþa unui deportat. Pentru aceasta folosiþi
ºi relatarea Dorei Sarafolean din Copilãria de pe Golgota Bãrãganului.
• Deportãrile hotãrâte de autoritãþile comuniste aratã cã migraþia a fost folositã ca un instrument
politic; discutaþi cu colegii voºtri dacã astfel de situaþii mai existã acum, în secolul al XXI-lea.
• La Sighet existã o listã a celor care au pierit în timpul deportãrilor hotãrâte de comuniºti.
Credeþi cã o astfel de listã este suficientã pentru a face dreptate acestor victime ale
comuniºtilor?
• O asemenea „memorie” este utilã tinerilor care nu au cunoscut direct comunismul?
Argumentaþi rãspunsul vostru.
1.2. COPILUL UNEI FAMILII DE IMIGRANÞI, LA ªCOALÃ

„În rând, câte doi, intrãm în vorbi, pentru a-ºi povesti pãrinþii lui pe strada Monin,
sala de clasã. Învãþãtorul se experienþa, pentru a-ºi într-o casã. Am vãzut cã era
aºeazã la catedrã. Astãzi, lecþia demonstra concordanþa moralã mult mai frumos decât în
de moralã, anunþã el dupã ce a cu lecþia de astãzi. Noi, arabii barãcile nostre. ªi ce mult
fãcut prezenþa, poticnindu-se din clasã, nu avem nimic de spaþiu! Doar camera lui Alain
din cauza numelor noastre spus. Cu ochii larg deschiºi, era cât toatã chaaba (baraca)
arabe. Începe sã vorbeascã cu urechile atente, ascult noastrã în întregime. Are o
despre moralã aºa cum face în discuþia. ªtiu bine cã locuiesc camerã numai pentru el, un
fiecare zi de când am început într-o mahala din barãci de birou cu cãrþi, un dulap
sã frecventez ºcoala. O carton ºi cã numai cei sãraci pentru haine. Îmi este ruºine
discuþie se porneºte între locuiesc în astfel de locuri. sã spun unde locuiesc. Din
copiii francezi ºi învãþãtor. Am fost de mai multe ori la acest motiv Alain nu a venit
Toþi ridicã mâna pentru a Alain, care locuieºte cu niciodatã la mine.”
Azouz Begag, Le gone de Chaaba, Editions du Seuil, Paris, 1986, pp. 58-59.
APLICAÞIE
• Revedeþi definiþia discriminãrii ºi analizaþi, pe baza ei, sursa 1.2. Credeþi cã este vorba despre
discriminare?
• Citiþi câteva ziare sau reviste pe care le aveþi la dispoziþie ºi identificaþi relatãri despre douã
grupuri minoritare discriminate; formulaþi apoi douã activitãþi prin care putem preîntâmpina
discriminarea.
• Imaginaþi-vã cã sunteþi membru al unei organizaþii nonguvernamentale care se ocupã de
apãrarea drepturilor omului. Primiþi sursa 1.2 de la colaboratori. Ce soluþii puteþi formula? Cu
cine credeþi cã puteþi colabora pentru ca soluþiile propuse sã fie eficiente?
• Discutaþi cu un coleg despre ce pot face guvernele ºi oamenii obiºnuiþi pentru ca problemele
migranþilor sã fie diminuate sau chiar înlãturate. Comparaþi propunerile voastre cu cele
formulate de colegi. Alegeþi douã dintre cele mai uºor de aplicat ºi prezentaþi-le unei instituþii
guvernamentale specializate ºi unei organizaþii nonguvernamentale. Pe baza discuþiilor voastre,
alcãtuiþi un proiect în care sã vã implicaþi prin voluntariat.
46
1.3. ROMÂN ÎN GARDA REGINEI

DIN DANEMARCA
„Familia Virgilsen locuieºte în cauza asta singurii cetãþeni
partea de vest a Danemarcei, români din familia noastrã
destul de departe de sunt copiii. Ei sunt ºi cetãþeni
Copenhaga. Aici s-a format o danezi în acelaºi timp. Legea
comunitate de români încã din le-a permis lor asta ºi eu am zis
1988. «Suntem destul de bine întotdeauna cã e bine sã ai
organizaþi, în oraºul în care amândouã cetãþeniile, dacã se
stãm existã aproximativ 25 de poate», spune Virgil Virgilsen.
familii de români. Cei mai În familia Virgilsen se vorbesc
mulþi au venit în 1988, pe cei atât româna, cât ºi daneza.
care au ajuns dupã 1990 nu-i Alexandru a urmat un liceu cu
prea cunoaºtem. Rar mai vine profil economic. «Nu s-a
câte un pãrinte din România ºi remarcat prin rezultate la carte,
închiriazã o bisericã aici, dar era undeva la mijloc, dar fizic a
mãcar o datã la doi ani ne fost mai bine dezvoltat decât
strângem toþi. Altfel, pentru o colegii, fiind ºi o fire mai
slujbã trebuie sã mergem pânã sportivã. Statura sa, de 1,92 m,
în Suedia, unde existã o a reprezentat un avantaj atunci
bisericã ortodoxã cu pãrinte când s-au selectat bãieþii pentru
român», precizeazã Virgil garda regalã» precizeazã tatãl.
Virgilsen. Legãtura cu þara Acum, la 22 de ani, Alexandru
rãmâne Internetul. este înrolat în garda Reginei
«Numele de familie l-am Margareta a II-a a Danemarcei
schimbat pentru a suna mai ºi pãzeºte Palatul Regal
scandinav. Nu era o obligaþie, Amalienborg, din inima
dar a ajutat mult». capitalei Copenhaga. Pânã pe 1
În 1988 Virgil a reuºit sã treacã decembrie, când va ieºi din
graniþa maghiarã. ªi-a pãrãsit slujba Reginei, cu uniforma sa
þara ºi, împreunã cu alþi distinctã, cu cãciulã de blanã
români, a rãmas un timp la de urs, va atrage zilnic sute de
Budapesta, încercând sã turiºti, dar ºi invidia celorlalþi
porneascã o oarecare activitate danezi. Pentru aceºtia din
politicã ºi un ziar, «România urmã, faptul de a fi înrolat în
liberã». Apoi a plecat mai garda Reginei este considerat o
departe, spre nord. S-a stabilit mare onoare.
în Danemarca ºi, ceva mai «Când aude de garda Reginei,
târziu, a renunþat la cetãþenia danezului i se pare ceva foarte Acest articol este povestea cu
românã, nu fãrã regrete. Dupã deosebit. Iar Alexandru, ca final fericit a unei migraþii care
revoluþie ºi-a chemat soþia ºi strãin, e oarecum de invidiat. începe în România comunistã.
copiii: Alexandru, nãscut în Ei sunt ºi foarte naþionaliºti, îºi Tânãrul din cea de-a doua
1983, ºi Daniel, cu un an mai iubesc Regina, sunt trup ºi generaþie de migranþi a primit o
recunoaºtere oficialã a societãþii
mic. «Am fost obligat la suflet pentru Casa Regalã.
„gazdã” prin satisfacerea
vremea respectivã sã renunþ la Pentru ei este un lucru mare sã serviciului militar chiar în garda
cetãþenia românã ca sã mi-o ajungi la curte», precizeazã reginei.
pot lua pe cea danezã ºi din Virgil Virgilsen.“
Evenimentul Zilei, 11 noiembrie 2004.
47
1.4. FORMAÞIA GLORIA

Coperta CD-ului Gloria-Africa.
Gloria a pornit la drum în urmã Congo, ci din diferite þãri
cu câþiva ani (1997), atunci când africane, care au o cu totul altã
câþiva tineri africani, studenþi ºi muzicã decât a noastrã […]. Toþi
refugiaþi, au decis sã punã africanii au muzica în sânge, se Albumul „Africa” este dedicat
bazele unei formaþii, pentru a-ºi nasc cu acest talent muzical, refugiaþilor de pretutindeni.
mai alina dorul de casã ºi care rãmâne singurul refugiu Producãtor este ARCA- Forumul
pentru a aduce un colþiºor din într-o zonã a lumii mãcinatã de Român pentru Refugiaþi ºi
Congo-ul natal în România. lupte politice ºi de sãrãcie”. Migranþi. Cele mai multe melodii
au ritmuri ºi texte africane; una
„Mai întâi cântam pentru Mbaki a fãcut parte dintr-o
dintre ele, cântatã în francezã ºi
distracþia noastrã, în timpul organizaþie politicã românã, se numeºte „Viaþa-i
liber. Apoi ne-am dat seama cã studenþeascã, iar partidul aflat frumoasã ºi meritã trãitã”.
aici, în România, nu existã trupe la guvernare nu agrea acea
care sã cânte muzicã africanã ºi grupare. De aceea a fost obligat
am vrut sã umplem acest gol. sã pãrãseascã Congoul.
Prin muzica pe care o facem, Componenþa grupului Gloria
ne-am propus sã atingem douã este urmãtoarea: Mbela Nzuzi, APLICAÞIE
obiective: sã promovãm cultura Congo; Mbaki Makengo, • Pe baza surselor 1.3 ºi 1.4,
africanã ºi sã punem umãrul la Congo; Vincent Calissa, identificaþi douã
integrarea refugiaþilor în Rwanda; Aime Lema, Congo; modificãri ce au avut loc
România […]. Ni s-au alãturat ºi Cristian Prihotcã, România; în viaþa migranþilor,
alþi entuziaºti, nu doar din Sorin Petrescu, România. respectiv în viaþa
familiilor lor.
1.5. UN MILION DE BÃRBAÞI LIPSÃ LA APEL • Ce soluþii au folosit aceºti
migranþi pentru a pãstra
Deºi România nu a trecut pierderile României în al doilea legãturile cu þara de
printr-un rãzboi recent, balanþa rãzboi mondial… Lipsa lor de origine, precum ºi pentru
dintre bãrbaþi ºi femei s-a acasã nu poate fi cumpãratã pe a se integra în
dezechilibrat. Minuscul în euro sau dolari. Sociologii au societatea-„gazdã”?
termeni procentuali (în prezent arãtat cã tinerii care cresc în • Organizaþi o dezbatere cu
împãrþirea este de 48,8% bãrbaþi familii din care lipseºte tatãl au tema: „Este important
ºi 51,3% femei, faþã de 49,3% mai multe ºanse de a avea pentru migranþi sã-ºi
bãrbaþi ºi 50,7% femei înainte probleme de disciplinã, de a pãstreze tradiþiile de
de 1989), dezechilibrul este rãmâne în urmã cu studiile ºi de acasã”? Comparaþi
semnificativ în termeni a fi antrenaþi în activitãþi rãspunsurile voastre cu
numerici. Schimbarea se traduce infracþionale. Familiile care cele date de participanþii
în 1.084.050 de bãrbaþi lipsã la trãiesc despãrþite au mai multe la sondajul realizat de
apel. Cifra este mai mare ca ºanse de a ajunge la divorþ. Institutul de Politici
Publice, pag 51.
Sorin Adam Matei, Evenimentul Zilei, aprilie, 2005.
APLICAÞIE
• Comparaþi sursele 1.3 ºi 1.5. Constataþi un dezacord între ele sau aceste surse se completeazã?
• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” tatãl; aflaþi
care au fost sentimentele, eventual resentimentele celor rãmaºi acasã.
• Pe baza celor ascultate, imaginaþi o scrisoare a celui plecat cãtre cei de acasã, precum ºi
rãspunsul acestora.
• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” mama. Aflaþi
ce au simþit cei care au rãmas acasã.
• Imaginaþi un dialog între mamã ºi copiii ei în zilele de dinaintea plecãrii; ce sfaturi dã mama;
ce întrebãri pun copiii?
• Comparaþi reacþiile în ambele situaþii. Ce constataþi?
48

• Analizaþi toate sursele date prin metoda studiului de caz (vezi capitolul Sugestii metodologice),
rãspunzând urmãtoarelor întrebãri:
– Ce s-a întâmplat în situaþia relatatã?
– Cine sunt cei implicaþi, care este contextul în care a avut loc „cazul”?
– Ce elemente/aspecte sunt importante, lipseºte ceva semnificativ din prezentarea faptelor?
– Ce alternative aveau cei implicaþi?
– Care sunt consecinþele experienþelor prin care au trecut?
– Care este mesajul fiecãrei experienþe?
• Pe baza analizei fãcute mai sus, completaþi urmãtorul tabel:
Tipul de experienþã: Ce probleme au întâmpinat Cine i-a ajutat sã-ºi rezolve
Sursa
pozitivã/negativã migranþii? problemele?
1
2
3
4
5
• Stabiliþi de ce experienþa relatatã de sursa 1.1 se deosebeºte de toate celelalte.

• Alegeþi din urmãtoarea listã problemele pe care le poate întâlni o familie de migranþi; alcãtuiþi
apoi o ierarhie a acestora ºi argumentaþi alegerea fãcutã: gãsirea unui loc de muncã,
necunoaºterea limbii, bani insuficienþi pentru supravieþuire, hrana insuficientã, educaþie
precarã, atitudinea oamenilor, lipsa legãturii cu alþi migranþi, nostalgia dupã locurile natale,
legislaþia þãrii de primire, pãstrarea tradiþiilor de acasã.

• Sunt ºi cazuri de migranþi care se repatriazã; care credeþi cã sunt cauzele acestor decizii?
• La rândul ei, repatrierea provoacã probleme? Dintre cele menþionate în urmãtoarea listã, care pot fi reale:
pierderea proprietãþii/a bunurilor, probleme de sãnãtate, înstrãinarea rudelor ºi/sau a prietenilor, neîncrederea
în legi ºi/sau instituþii, necunoaºterea limbii de cãtre copiii nãscuþi în þara de imigrare, teama de a recunoaºte
eºecul migraþiei?
• Grupaþi-vã în douã echipe; folosind cunoºtinþele voastre, precum ºi sursele date, fiecare echipã formuleazã 4
speranþe, respectiv 4 dezamãgiri pe care migranþii le pot avea. Echipa „speranþelor” trebuie sã explice pe ce se
bazeazã ele, în ce mãsurã sunt reale. Echipa „dezamãgirilor” explicã de ce apar acestea.
• Joc de rol (vezi capitolul Sugestii metodologice): Alcãtuiþi un cerc þinându-vã de mâini; încercaþi sã simþiþi forþa pe
care v-o dã faptul cã sunteþi împreunã. Trei strãini vor încerca sã pãtrundã în cercul vostru; unul va vorbi doar în
limba lui, altul va vorbi în limba voastrã ºi al treilea va folosi forþa. Fiecare va avea 2 minute pentru încercare.
Discutaþi apoi despre ce aþi simþit voi înainte ºi în timpul „încercãrilor”; cereþi „strãinilor” sã spunã ce au simþit în
timpul încercãrilor lor.
• Credeþi cã acest joc de rol redã, cel puþin parþial, experienþele prin care trec cei implicaþi, direct sau indirect, în
migraþie? Argumentaþi rãspunsul vostru.
• Realizaþi un interviu cu o rudã sau un prieten care a trecut prin experienþa migraþiei sau este implicat în
aceastã experienþã. Alegeþi dintre urmãtoarele întrebãri trei care vã pot ajuta cel mai mult pentru a cunoaºte
modul în care migraþia i-a modificat viaþa:
a. În ce mãsurã migraþia a contribuit la îmbunãtãþirea vieþii sale?
b. Cu ce probleme aºteptate ºi neaºteptate s-a înfruntat?
c. Cine (persoane ºi instituþii) l-a ajutat/l-a împiedicat în rezolvarea acestor probleme?
d. Ce relaþii a stabilit cu autohtonii ºi cu ceilalþi migranþi?
e. A simþit dorul de casã? Dacã da, cum s-a manifestat?
f. Ce obiceiuri a pãstrat?
g. A pãstrat legãtura cu cei de acasã? Dacã da, prin ce mijloace?
h. Ce a simþit când s-a reîntors în þarã? A mai gãsit teme de discuþii cu vechii prieteni în afara lui „ce mai
faci”, „mulþumesc, bine”?
49
2. CUM INFLUENÞEAZÃ MIGRAÞIA ÞARA

DE DESTINAÞIE ªI ÞARA DE ORIGINE?
2.1. PROIECTE PENTRU DEZVOLTAREA ASOCIAÞIILOR IMIGRANÞILOR
„Unele comunitãþi practicã satului îºi are reprezentantul
transferuri colective pentru printre emigranþi ºi fiecare
finanþarea unor proiecte asociaþie creatã în Franþa reia
specifice. Emigranþii cotizeazã structura ierarhicã ºi APLICAÞIE
în cadrul unei asociaþii care organizarea socialã a satului. • Pe baza sursei 2.1,
apoi finanþeazã proiectul în þara De fapt, emigrarea este un formulaþi conþinutul
de origine. Acest tip de transfer adevãrat contract între „contractului” dintre
este practicat mai ales de comunitatea de origine ºi migranþi ºi comunitatea de
comunitatea mali din Franþa ºi individul hotãrât sã emigreze; origine.
a avut un impact decisiv asupra existã ºi obligaþia acestuia de a • Imaginaþi un dialog între o
dezvoltãrii regiunii Kaye, din ajuta la dezvoltarea satului, persoanã care vrea sã
care provin cei mai mulþi dintre ceea ce ºi face. Astfel, emigreze ºi conducãtorul
imigranþi. Aceºtia folosesc 20% emigranþii au finanþat 146 de comunitãþii mali; folosiþi
din salariul lunar pentru realizãri diferite la Kaye, având textul pentru un joc de rol.
dezvoltarea þãrii de origine. un buget total de 194 milioane • Organizaþi un joc de rol în
Emigranþii din aceastã regiune franci. Ei au contribuit în care sã aparã un emigrant
din Mali sunt primii care au special la punerea în valoare a mali care nu este de acord
sprijinit dezvoltarea localã prin reþelei hidraulice pentru sã trimitã bani pentru
intermediul asociaþiilor mãrirea producþiei agricole. În satul lui. Formulaþi
orãºeneºti; li se atribuie 60% afarã de progresul material argumentele lui, precum
din infrastructura regiunii. provocat de aceste proiecte, ºi contra-argumentele
Comunitatea mali a ºtiut foarte emigranþii au ºi o mare celor din asociaþie.
bine sã se structureze pe responsabilitate în evoluþia • Stabiliþi ce valori pot fi
modelul organizaþiei mentalitãþilor ºi rãspândirea identificate în deciziile
orãºeneºti; conducãtorul valorilor democratice.“ luate de migranþi.
JanNiessen, France Mochel, Les relations exterieures de l’Union

Européenne et les migrations internationales, 1999, pp. 65-66.
2.2. PROGRAMA DE LIMBA ROMÂNÃ

„2.2.1. Curs de iniþiere pentru pregãtitor cu durata de un an,
copiii strãinilor care au astfel încât, la sfârºitul
dobândit statutul de refugiat în acestuia, copiii sã poatã fi
România ºi pentru minorii integraþi în sistemul de
refugiaþi neînsoþiþi, învãþãmânt românesc, în clase
16.06.2004 corespunzãtoare vârstei
acestora.
Curriculum-ul de limba Având în vedere diferenþele de
românã ca limbã strãinã se vârstã ale copiilor,
adreseazã copiilor care provin curriculumul de limba românã
din familii refugiate aflate pe este elaborat, în mod adecvat,
teritoriul României ºi pe trei nivele de studiu:
urmãreºte sprijinirea învãþãrii Nivel I: 6-10 ani;
limbii române, prin Nivel II: 11-14 ani;
intermediul unui curs Nivel III: 15-18 ani.
50
2.2.2. Programa de limba limba românã, pentru a

românã – curs de iniþiere pentru permite cursanþilor
strãinii adulþi care au dobândit integrarea în societatea
o formã de protecþie în româneascã.
România, 18.11.2004 2. Receptarea ºi producerea România este semnatarã a unor
unor structuri discursive în documente internaþionale privind
Prezenta programã limba românã specifice statutul refugiaþilor. Astfel,
Convenþia din anul 1951 privind
reglementeazã studiul limbii domeniului de activitate pe
statutul refugiaþilor prevede:
române de cãte strãinii adulþi care cursanþii îl vor aborda, „Statele contractante vor facilita,
care au dobândit o formã de pentru a permite integrarea pe cât posibil, asimilarea ºi
protecþie în România. socio-profesionalã a acestora. naturalizarea refugiaþilor. Vor
Structura modularã a 3. Învãþarea limbii române ca face, în mod deosebit, toate
programei permite parcurgerea parte componentã a culturii eforturile necesare pentru a
urgenta procedurile de
sa în ritmul propriu fiecãrei române, pentru a înlesni
naturalizare ºi pentru a reduce,
grupe de cursanþi, progresul procesele de adaptare ºi pe cât posibil, taxele ºi costurile
fiind diferenþiat în funcþie de aculturare. legate de aceste proceduri”
abilitãþile individuale de 4. Folosirea instrumentelor de (asimilare în sensul integrãrii în
învãþare a unei limbi strãine. bazã în învãþarea limbii viaþa economicã, socialã ºi
Competenþe generale: române ca limbã strãinã, culturalã a þãrii, în nici un caz o
asimilare forþatã sau
1. Receptarea ºi producerea de pentru a permite progrese
constrângãtoare).
mesaje orale ºi scrise în ulterioare.“
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Programe.
APLICAÞIE
• Formuleazã, pe baza sursei 2.2, douã motive ale iniþiativei legislative a statului român, precum
ºi douã consecinþe ale acestei decizii.
• Într-o listã de patru mãsuri pe care statul român, semnatar al unor documente internaþionale,
trebuie sã le ia, ce loc ar trebui sã ocupe acest document pentru învãþarea limbii române de
cãtre refugiaþi?
• Alcãtuiþi 3 grupe; fiecare va formula o mãsurã care ar trebui sã aparã pe listã. Prezentaþi
rãspunsurile voastre, alegeþi cele mai bune idei. Contactaþi apoi o instituþie implicatã în
problemele refugiaþilor ºi discutaþi propunerile voastre.
2.3. OPINIA PUBLICÃ DIN ROMÂNIA

Sondajul Intoleranþã,
„1. Credeþi cã pentru binele 6% – dezacord total;
discriminare ºi autoritarism în
societãþii este de dorit ca 10% – mai degrabã dezacord; opinia publicã este realizat de
imigranþii sã-ºi menþinã 16% – mai degrabã acord; Institutul pentru Politici Publice
obiceiurile ºi tradiþiile lor sau 62% – acord total. (IPP) în cadrul proiectului
sã renunþe la ele ºi sã le Sunt oameni din þãri mai sãrace „Extremism în România”.
urmeze pe cele ale românilor? decât România care vin sã mun- Finanþarea acestui proiect este
asiguratã de cãtre The German
61% – sã îºi menþinã obiceiurile ceascã la noi în þarã. Ce credeþi
Marshall Found of the United
ºi tradiþiile lor; cã ar trebui sã facã guvernul? States. Este vorba despre o
23% – sã renunþe la obiceiurile 10% – Sã-i lase sã vinã pe toþi instituþie americanã a cãrei
lor ºi sã le urmeze pe cei care vor; misiune este aceea de a stimula
cele ale românilor. 12% – Sã interzicã acestor schimbul de idei ºi de a promova
2. În ce mãsurã sunteþi de oameni sã vinã; colaborarea dintre Europa ºi SUA
în spiritul Planului Marshall
acord cu urmãtoarele afirmaþii? 32% – Sã-i lase sã vinã atât
post-rãzboi. La începutul anului
Când existã puþine locuri de timp cât sunt locuri de 2003, IPP a iniþiat proiectul
muncã, românii ar trebui sã muncã; „Extremism în România” prin
aibã întâietate în faþa 33% – Sã limiteze numãrul care ºi-a propus sã conºtientizeze
imigranþilor (strãinilor): celor care pot sã vinã. Continuare pe pagina 52
51
3. Cum apreciaþi numãrul 4. Aþi auzit de Consiliul reprezentanþii clasei politice,

imigranþilor în România? Naþional pentru Combaterea ai mass-media ºi ai societãþii
6% – Mult prea mulþi; Discriminãrii? civile în legãturã cu manifestãrile
21% – Prea mulþi; 33% – Da, am auzit; extremiste ºi, în acelaºi timp, sã
25% – Atât cât trebuie; 58% – Nu, nu am auzit; identifice politici ºi programe
care sã promoveze toleranþa ºi sã
10% – Prea puþini; 9% – Nu rãspund.“
reducã extremismul, în vederea
1% – Mult prea puþini. consolidãrii democraþiei în
România.
Sondajul Intoleranþã, discriminare ºi autoritarism în opinia publicã,
România, 2003.
APLICAÞIE
Rãspundeþi ºi voi, individual, întrebãrilor sondajului; discutaþi apoi cu 5-6 dintre colegii voºtri,
acordând multã atenþie argumentelor folosite de ei. Comparaþi rãspunsurile voastre cu cele date
în timpul sondajului. Formulaþi asemãnãrile ºi deosebirile constatate. Ce argumente date de
colegii voºtri vi s-au pãrut surprinzãtoare ºi de ce?
2.4. VERSURILE LUI DJ SYTO

„Mai multe cântece rasiste ºi anunþa pe portalul sãu cã
xenofobe, ale cãror þinte sunt, respectiva melodie fusese
în mod particular, imigranþii descãrcatã de 5.800 de
români ºi marocani, fac ravagii utilizatori. Organizaþia «SOS Spania, þara fãgãduinþei pentru
în provincia spaniolã Castellon, Racismo» a fost alertatã pentru mulþi imigranþi, a devenit ºi
unde se propagã mai ales graþie prima datã în legãturã cu destinaþia favoritã a unui numãr
din ce în ce mai mare de români.
Internetului. Sunt site-uri cu cântecul împotriva imigranþilor
În Alcala, oraºul lui Cervantes,
muzicã «bakalo» (termen români în mai 2004, însã, în româna cu accent ardelenesc se
peiorativ prin care spaniolii ciuda demersurilor legale aude din ce în ce mai des pe
desemneazã muzica de proastã iniþiate de aceasta, astfel de strãzi. Majoritatea românilor se
calitate). Un site care conþinea melodii continuã sã circule þin de muncã; pentru mulþi dintre
cântecul împotriva românilor nestingherite.“ ei însã, viaþa e mai grea decât
pare vãzutã din România.
Cotidianul El Pais citat de Rompres, aprilie, 2005.
APLICAÞIE
• Plecând de la sursa 2.4, identificaþi douã cauze ale manifestãrii xenofobiei, precum ºi douã
soluþii care sã preîntâmpine astfel de atitudini.
• Imaginaþi un dialog cu autorul acestor versuri sau cu admiratorii melodiei. Ce argumente aþi
folosi pentru a-i convinge cã greºesc în ceea ce spun?
• Credeþi cã aceia care apreciazã aceste versuri sunt „victime” ale stereotipului „orice strãin este
rãu”, sau sunt alte cauze ale atitudinii lor?
• Ce alte stereotipuri cunoaºteþi? Formulaþi douã soluþii pentru eliminarea acestora.
• Identificaþi ºi comparaþi atitudinile exprimate faþã de migranþi în sursele 2.3 ºi 2.4. Formulaþi
asemãnãrile ºi deosebirile. Comparaþi rãspunsul vostru cu cel dat de colegi.
52
APLICAÞIE
• Alcãtuiþi patru grupe. Fiecare grupã va analiza critic o sursã, prin metoda cubului; pentru
aceasta veþi parcurge urmãtorii paºi:
1. descrie
2. comparã ºi stabileºte ce este asemãnãtor ºi ce este diferit
3. analizeazã informaþiile primite
4. asociazã/la ce te îndeamnã sã gândeºti
5. aplicã/cum pot fi folosite informaþiile
6. argumenteazã
• Prezentaþi colegilor concluziile voastre. Este vreo sursã „cu probleme” ºi, deci, dificil de
folosit? Argumentaþi rãspunsul.
• Alcãtuiþi douã grupe; prima va analiza sursele care se referã la þãrile de origine, a doua la þãrile
de destinaþie. Pentru fiecare caz în parte precizaþi: care sunt avantajele ºi dezavantajele
provocate de migraþie/ce pierde ºi ce câºtigã fiecare dintre ele.
• Analizaþi sursele date cu ajutorul urmãtorului tabel:
Consecinþe asupra Consecinþe asupra Cum pot fi pãstrate/ Cum pot fi micºorate/
Sursa
þãrii de origine þãrii de destinaþie mãrite avantajele înlãturate dezavantajele
1
2
3
4

• Folosind discuþiile de mai sus, precum ºi cunoºtinþele voastre, alcãtuiþi o listã a consecinþelor
migraþiilor contemporane; grupaþi aceste consecinþe în urmãtoarele categorii: consecinþe
imediate, în timp, directe ºi indirecte.
• Din urmãtoarea listã, alegeþi cel mai potrivit rãspuns pentru întrebarea: ce pot face guvernele
pentru a micºora consecinþele negative ale migraþiilor? Argumentaþi alegerea facutã: acþiuni
diplomatice, mãsuri de securitate, acþiuni cu caracter militar, sprijin economic, sprijin în
domeniul educaþiei, sprijin politic.
• Propuneþi ºi voi o soluþie pe care sã o formulaþi într-un text de cinci fraze. Comparaþi
propunerile prezentate de voi.
• Alcãtuiþi, împreunã cu un coleg, o listã cu temerile pe care le au autohtonii faþã de migranþi.
Comparaþi lista voastrã cu cea alcãtuitã de colegi. Discutaþi care dintre aceste temeri sunt
întemeiate ºi care se datoreazã numai „necunoscutului”.
• Utilizaþi sursele date ºi alcãtuiþi, pe douã grupe, scenariul unui buletin de ºtiri care sã dureze
trei minute. Unul va fi difuzat într-o þarã sursã pentru migraþie, celãlalt într-o þarã de destinaþie.
Subiectul este: Migraþia în þara noastrã. Buletinul trebuie sã cuprindã ºtirile principale, o
explicaþie consistentã a ceea ce s-a întâmplat, un interviu cu o persoanã implicatã in migraþie.
• Alcãtuiþi patru grupe; în urma unei documentãri suplimentare, prezentaþi politica faþã de
migranþi a patru state europene, inclusiv România. Stabiliþi asemãnãrile ºi explicaþi ce le
determinã. Analizaþi deosebirile ºi formulaþi consecinþele lor.
53
3. CARE ESTE PREÞUL PLÃTIT DE CEI CARE

MIGREAZÃ? CUM PUTEM DIMINUA
ACEST PREÞ?
3.1. FILMUL ITALIENCELE, REGIZOR NAPOLEON HELMIS, ROMÂNIA, 2004.
Este povestea a douã surori, Jeni ºi încearcã sã reintre în APLICAÞIE
ºi Lenuþa, care trãiau într-un sat viaþa acestuia. Sora cea • Lenuþa din filmul Italience-
sãrac din Oltenia. Un prieten, micã, Lenuþa, face o le vã roagã ºi pe voi sã o
Giovani, le promite de lucru în declaraþie în faþa sãtenilor, respectaþi, în ciuda faptului
Spania. Trec ilegal frontiera în în care spune toatã povestea cã o perioadã a fost obligatã
Serbia ºi vor fi vândute unui „pe propria rãspundere”. sã se prostitueze. Formulaþi
traficant; acesta le obligã sã se Finalul este urmãtorul: „ªtim cã rãspunsul vostru într-un
prostitueze în Kossovo. Dupã un am greºit când am plecat din eseu de cinci minute. Apoi
an sunt eliberate de niºte sodaþi sat. Vã rugãm sã ne respectaþi în comparaþi rãspunsul vostru
americani. Se întorc în sat continuare”. cu cel dat de colegii de cla-
sã. Grupaþi-vã în funcþie de
3.2. UN LOC PE CARE SÃ-L NUMEASCÃ „ACASÃ” rãspunsul dat ºi alcãtuiþi o
listã cu argumentele
voastre.
• Scrieþi o continuare a
scenariului filmului.
Comparaþi soluþiile date
de voi cu cea realã.
• Pe baza celor discutate
acum, precum ºi printr-o
documentare
suplimentarã, organizaþi,
într-o orã de consiliere, o
dezbatere cu tema: „Fiinþa
umanã nu are preþ.
Traficul de carne vie”.
• Analizaþi afiºul de la 3.2.
ºi identificaþi mesajul
acestuia.
• Imaginile folosite vi se par
potrivite pentru ceea ce
vrea el sã transmitã?
• Pe baza cunoºtinþelor
voastre ºi a surselor date,
schiþaþi un afiº pentru
urmãtoarea zi de 20 iunie.
PENTRU PROFESOR
Pentru analiza unui material
iconografic, folosiþi modelul dat
la capitolul „Sugestii
metodologice”.
Afiº pentru 20 iunie, Ziua Mondialã a Refugiaþilor
54
3.3. CLUBUL ADOLESCENÞILOR REFUGIAÞI

APLICAÞIE
„Este un proiect al Organizaþiei þional, contribuind ºi la inte-
ARCA (Forumul Român pentru grarea socialã ºi la dezvoltarea • Pornind de la sursa 3.3,
Refugiaþi ºi Migranþi) cu ajuto- armonioasã a refugiaþilor, pre- formulaþi problemele cu
rul financiar al UNHCR (Înaltul cum ºi a adolescenþilor români. care se confruntã
Comisariat ONU pentru Refu- În prima parte a programului, adolescenþii migranþi.
giaþi – România). adolescenþi refugiaþi ºi români • Sunt, între problemele
Pentru cei mai mulþi adoles- (douã grupe a câte 12 tineri, 6 identificate, unele care þin
cenþi refugiaþi, viaþa începe în refugiaþi ºi 6 români, 6 fete ºi 6 strict de vârstã, de faptul
circumstanþe foarte dificile: bãieþi) au luat parte la 12 semi- cã sunt adolescenþi?
sunt departe de cei dragi, de narii având ca scop dobândirea • Identificaþi soluþiile
ceea ce ºtiau cã existã pe lume. unor deprinderi esenþiale în folosite de organizaþia
În afarã de dificultãþile inerente viaþã: comunicarea interperso- ARCA. Credeþi cã sunt
migraþiei forþate ºi ale ºocului nalã, publicã, interculturalã, potrivite pentru niºte
cultural, tinerii refugiaþi trãiesc rezolvarea conflictelor. Au fost adolescenþi?
intens ºi dramatic ºi vârsta ado- discutate teme de mare interes: • Completaþi aceste soluþii
lescenþei. Clubul Adolescenþi- violenþa, toleranþa, relaþiile cu cu altele douã, gândite
lor Refugiaþi a fost organizat pãrinþii, cu profesorii, preveni- împreunã cu un coleg.
pentru a asigura un cadru mul- rea consumului de droguri, • Contactaþi aceastã
ticultural protejat ºi sigur emo- prietenia ºi dragostea…“ organizaþie ºi prezentaþi-i
propunerile voastre.
ARCA – Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi.
3.4. ALTERNATIVE PE PLAN INTERN ªI INTERNAÞIONAL

PRIVIND FENOMENUL MIGRAÞIEI
„Asociaþiile de rromi din încheia pentru locuri de muncã
România au propus, încã din ce nu necesitã calificare profe-
anii precedenþi, alternative la sionalã, cum ar fi în agricultu-
fenomenul migraþiei cu carac- rã, construcþii, comerþ, meserii
ter economic. O astfel de alter- tradiþionale etc. Prin astfel de
nativã este normalizarea tratate de schimb a forþei de
(intrarea sub incidenþa unui act muncã între România ºi alte
oficial: lege, tratat, acord etc.) state, se vor atinge o serie de
transferului de forþã de muncã obiective precum: angajarea
între douã sau mai multe state. forþei de muncã neocupate din
Aceasta se poate realiza prin România; diminuarea fenome-
Reunite în august 2002 în cadrul
încheierea unui tratat între nului de ºedere ilegalã în alte seminarului „Migraþia rromilor în
guvernele statelor respective, state; diminuarea fenomenului spaþiul european. Riscul de a
prin care reglementeazã schim- de «muncã la negru»; îmbunã- spera la o viaþã mai bunã” sunt
bul de forþã de muncã pe piaþa tãþirea condiþiilor de viaþã ale prezente 16 asociaþii, între care
internaþionalã a muncii. rromilor, þinând cont cã una Centrul Creºtin al Rromilor,
Romani CRISS, Asociaþia Impact
Prin încheierea unui astfel de dintre cauzele migraþiei o
Social-Roma, Partidul Rromilor
tratat între guverne, actualii reprezintã condiþiile grele de Nomazi ºi Cãldãrari. Documentul
imigranþi pot beneficia de con- viaþã, în condiþiile în care piaþa poate fi accesat la adresa
tracte de muncã pe perioade forþei de muncã din România www.romanothan.ro.
determinate (3, 6, 12 luni). nu oferã prea multe ºanse de
Contractele de muncã se pot integrare a rromilor.“
Declaraþia de la Sibiu privind migraþia internaþionalã a rromilor ºi

combaterea traficului cu persoane umane, semnatã de asociaþii ale
rromilor din România.
55
APLICAÞIE
• Folosind metoda ºtiu – vreau sã ºtiu – am învãþat, analizaþi sursa 3.4. Ea se referã la migraþia în
care sunt implicaþi rromii. Dacã au rãmas întrebãri fãrã rãspuns, alcãtuiþi o listã a lor ºi,
printr-o documentare suplimentarã, încercaþi sã le daþi rãspuns.
• Identificaþi, în aceastã sursã, trei probleme legate de migraþia rromilor; sunt aceste probleme
asemãnãtoare cu ale altor categorii etnice de migranþi?
• Citiþi cu atenþie soluþiile propuse în document; sunt ele valabile numai pentru acest grup etnic
sau pot rezolva problemele ºi ale altor categorii de migranþi?
• Cãutaþi adresa unei organizaþii care îi reprezintã pe rromi ºi luaþi legãtura cu ea pentru a vã
ajuta în lucrul vostru.
3.5. CHER FRÈRE BLANC (DRAGÃ FRATE ALB)

„Quand je suis né, j’étais noir Când m-am nãscut, eram negru
Quand j’ai grandi, je suis resté noir Când am crescut, am rãmas negru
Quand je vais au soleil, je suis noir Când stau la soare, sunt negru
Quand j’ai peur, je suis noir Când îmi este fricã, sunt negru
Quand je suis malade je suis noir Când sunt bolnav, sunt negru
Quand je mourrai je serais noir. Când voi muri, voi fi negru.
Tandis que toi, homme blanc Pe când tu, omule alb
Quand tu es né, tu étais rose Când te-ai nãscut, erai roz

Quand tu as grandi, tu es devenu blanc Când ai crescut, ai devenit alb
Quand tu vas au soleil, tu es rouge Când mergi la soare, eºti roºu
Quand tu as froid, tu es bleu Când iþi este frig, eºti albastru
Quand tu es malade, tu es jaune Când eºti bolnav, eºti galben
Quand tu mourras, tu seras gris. Când vei muri, vei fi cenuºiu.
Et après ça, tu as le toupet ªi cu toate acestea, tu îndrãzneºti
de m’appeler homme de couleur! Sã mã numeºti pe mine «om de culoare»“
Sabrina Kaci, clasa a VI-a, Colegiul Georges Melies, Paris, aprilie 1993.
Aceastã poezia apare, cu titlul Coloured, în manualul cursului opþional „Rights in deed. Human Rights”
Education, 2002, ca fiind anonimã.
APLICAÞIE
• Citiþi cu atenþie sursa 3.5. Ce experienþe credeþi cã au provocat-o pe autoare sã scrie acest
mesaj? Pentru a vã formula rãspunsul, folosiþi ºi sursa 1.2, „Copilul unei familii de imigranþi, la
ºcoalã”, din Azouz Begag, Le gone de Chaaba, Editions du Seuil, Paris, 1986.
• Poezia invitã la dialog sau este un protest care nu aºteaptã rãspuns?
• Imaginaþi un dialog de 3-4 replici cu autoarea poeziei.

Alcãtuiþi 5 grupe; fiecare grupã va analiza una dintre surse ºi va formula consecinþele migraþiei
asupra migrantului, asupra familiei acestuia, asupra þãrii de origine ºi asupra þãrii de destinaþie.
De asemenea, precizaþi care este preþul plãtit de cei implicaþi în migraþie.
56

• Gândiþi-vã cã fiecare migrant are niºte „ rãdãcini” în þara de
origine. Credeþi cã acestea pot fi tãiate cu totul pentru a
uºura plecarea ºi adaptarea la noua casã? Aceste rãdãcini
influenþeazã pozitiv sau negativ planurile migrantului? Cum
credeþi cã se manifestã ele la prima generaþie de migranþi?
Dar la a doua ºi a treia?
• Care credeþi cã este responsabilitatea „martorilor” migraþiilor
contemporane?
• Care dintre urmãtoarele valori ar trebui apãrate de aceºti
martori: libertatea, eficienþa, echitatea, solidaritatea,
adevãrul, toleranþa? Argumentaþi alegerea fãcutã.
• Ce putem face noi pentru a micºora preþul plãtit de migranþi?
În funcþie de tipul de inteligenþã cãruia îi aparþineþi, alegeþi
cuvântul, imaginea sau acþiunea pentru a realiza un mesaj PENTRU PROFESOR
adresat migranþilor. Prezentaþi realizãrile voastre într-un tur Studiile psihopedagogice aratã cã
al galeriei. Alegeþi cele mai reuºite mesaje ºi dãruiþi-le unei existã mai multe tipuri de
organizaþii care este implicatã în problema migranþilor, sau inteligenþe. Ele sunt prezentate
pe larg în capitolul „Sugestii
organizaþi o licitaþie cu lucrãrile voastre, iar banii obþinuþi
metodologice”.
dãruiþi-i unui cãmin în care sunt gãzduiþi migranþi.
57
SUGESTII
METODOLOGICE
Critica surselor/izvoarelor istorice. Sursele/izvoarele istorice
reprezintã totalitatea faptelor, obiectelor ºi textelor care sunt
puncte de plecare în construirea imaginii trecutului. De
asemenea, ele sunt ºi „instrumente de învãþare care ajutã la
formarea reprezentãrilor, ajutã la familiarizarea elevilor cu
civilizaþii ºi modele comportamentale ale «celuilalt»” (Ghid
metodologic pentru aplicarea programelor ºcolare din aria
curricularã Om ºi societate, învãþãmântul liceal).
Pentru critica unei surse istorice, indiferent de categoria din care

face parte (obiecte, fotografii, scrisori, jurnale, caricaturi, postere,
documente oficiale, ziare etc.) este recomandatã parcurgerea
urmãtorilor paºi:
1. descrierea sursei (sursã scrisã sau nescrisã, primarã sau
secundarã)
2. interpretarea ºi concluzia (cine ºi de ce a elaborat sursa, care a
fost scopul sursei, în ce context a fost realizatã, ce tip de
informaþii conþine, este subiectivã sau obiectivã, cât de mult
mã pot baza pe ea?)
3. legãtura cu cunoºtinþele anterioare (cãrei probleme mã ajutã
sã-i rãspund) pentru mai multe informaþii
4. identificarea unor lipsuri în cadrul sursei (ce nu îmi spune vezi ºi Robert Stradling, Sã
sursa) înþelegem istoria secolului
XX, Sigma, 2002
5. identificarea altor surse pentru informaþii suplimentare
Istoria oralã. Istoria oralã reprezintã înregistrarea ºi analiza

mãrturiilor vorbite despre trecut. Aceste mãrturii pot fi grupate în
urmãtoarele categorii:
a. cunoºtinþele care au trecut din generaþie în generaþie (tradiþia
oralã)
b. biografia oralã, ca succesiune a evenimentelor din viaþa unui
individ
c. relatãrile martorilor oculari în timpul sau imediat dupã ce a
avut loc un eveniment.
Importanþa surselor orale este datã de faptul cã ele spun nu doar

ce au fãcut oamenii, ci ºi ce gândeau ºi simþeau ei, ce credeau cã
fac ºi de ce, ce presupuneau cã fac alþi indivizi ºi ce vor ei sã facã.
Critica istoriei orale presupune:

1. analiza genului de întrebãri pe care autorul interviului le pune
ºi/sau le evitã, procesul prin care este conceput interviul
înainte de a fi pus la dispoziþia publicului;
2. elevii sã înþeleagã limitele memoriei ºi observaþiei personale.
Doar fiindcã o persoanã a fost martorã la un eveniment nu
înseamnã în mod necesar cã relatarea sa este corectã ºi
autenticã.
58
MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI
3. memoria nu este un simplu depozit pasiv de fapte. Oamenii nu

prezintã doar niºte simple relatãri, ci încearcã sã dea un sens
trecutului ºi sã dea formã vieþii lor.
Paºi în analiza istoriei orale:

a. ce gen de persoanã vorbeºte?
b. ce fel de afirmaþii face?
c. vorbitorul încearcã sã rãspundã clar întrebãrilor sau sunt
reticenþi?
d. ce presupuneri fac? vezi Bird Stasz, Louis
e. ce modalitãþi avem pentru verificarea rãspunsurilor obþinute? Ulrich, Istorie oralã –
Spunem poveºti ºi scriem
despre viaþã, CEDU, 2000
Inteligenþe multiple. Teoria inteligenþelor multiple este formulatã
de Howard Gardner (Frames of Mind, 1983) pe baza unei analize
critice a sistemului de învãþãmânt din þara sa. Teoria lui foloseºte
termenul de „inteligenþe” pentru a denumi capacitatea cognitivã
a omului descrisã printr-un set de abilitãþi, talente, deprinderi
mentale. Toþi indivizii normali posedã fiecare dintre aceste
inteligenþe într-o anumitã mãsurã. Ceea ce îi diferenþiazã este
gradul lor de dezvoltare ºi natura unicã a combinãrii lor.
1. Inteligenþa lingvisticã: gândeºte în cuvinte, îi place sã
vorbescã, sã scrie poveºti, sã spunã glume ºi sã delecteze
oamenii cu povestioare. Îi place sã citeascã, are o memorie
bunã ºi reþine uºor versurile.
2. Inteligenþa logico-mtematicã: gândeºte conceptual, îi place
ºahul ºi, în general, jocurile de perspicacitate. Problematizeazã,
pune la îndoialã evidenþele, foloseºte forme abstracte ale
logicii.
3. Inteligenþa muzical-ritmicã: þine minte linia melodicã a
cântecelor, îºi planificã timpul cu uºurinþã, este sensibil la
comunicare non-verbalã, la sunetele din mediul înconjurãtor.
4. Inteligenþa corporal-kinestezicã: este activ, actor, dansator,
mim. Reparã lucrurile cu uºurinþã, nu poate sã stea prea mult
locului. Gesticuleazã atunci când vorbeºte, imitã cu uºurinþã
pe cei din jur.
5. Inteligenþa vizual-spaþialã: gândeºte în imagini, ºtie exact cum
ºi unde sunt aºezate lucrurile. Îi place sã lucreze cu harta, sã
deseneze, sã construiascã. Îi place sã viseze cu ochii deschiºi,
sã vizualizeze lucruri.
6. Inteligenþa interpersonalã: înþelege oamenii, este conducãtor
înnãscut. Mediazã conflictele celorlalþi, are mulþi prieteni. Este
intuitiv, simte sentimentele ºi intenþiile celor din jur.
7. Inteligenþa intrapersonalã: este independent, are pãreri ºi le
susþine cu tãrie. Îi place sã lucreze singur. Uneori trãieºte într-o
lume a lui, personalã. Are încredere în sine, îi plac proiectele vezi Otilia Pãcurari, Anca
de studiu individual. Târcã, Ligia Sarivan,
8. Inteligenþa naturalistã: este interesat de tipare ºi Strategii didactice inovative,
comportamente. Natura este pentru el un sistem de tipare ºi Editura Sigma, Bucureºti,
2003
comportamente pe care îi place sã le catalogheze.
59
Brainstorming, asaltul de idei, este un mod simplu ºi eficient de

a genera idei noi. Se fundamenteazã pe douã principii:
1. Cantitatea determinã calitatea. Participanþii trebuie sã
formuleze cât mai multe idei. Cu cât sunt mai numeroase, cu
atât cresc ºansele de a gãsi ideile valoroase ºi folositoare.
2. Amânarea evaluãrii ideilor. Aceasta dã posibilitatea fiecãrui
participant sã formuleze orice idee referitoare la problema în
cauzã.
Prin aplicarea acestor principii rezultã urmãtoarele reguli:

a. stimularea unui numãr cât mai mare de idei;
b. preluarea ideilor formulate de alþii ºi fructificarea lor prin alte
asociaþii;
c. suspendarea oricãrui gen de criticã;
d. manifestarea liberã a imaginaþiei.
Brainstormingul se poate realiza în perechi sau în grup. Toate

ideile se noteazã. În faza emiterii ideilor trebuie încurajatã
participarea tuturor membrilor grupului, chiar dacã uneori se vezi Ion Al.Dumitru,
desemneazã un conducãtor de ºedinþã. Dezvoltarea gândirii critice
ºi învãþarea eficientã,
Timpul alocat este de 5-6 minute, dupã care sunt triate ideile ºi Editura de Vest, Timiºoara,
2000
pãstrate cele mai folositoare, mai corecte.
Cubul este o metodã folositã în cazul în care se doreºte

explorarea unui subiect, a unei situaþii din mai multe
perspective. Se oferã elevilor posibilitatea de a-ºi dezvolta
competenþele necesare unor abordãri complexe ºi integratoare.
Etapele ce trebuie parcurse sunt urmãtoarele:
1. Realizaþi un cub pe ale cãrui feþe notaþi: descrie, comparã,
analizeazã, asociazã, aplicã, argumenteazã.
2. Anunþaþi tema.
3. Împãrþiþi clasa în ºase grupuri, fiecare urmând sã lucreze una
dintre „feþele” cubului, astfel:
a. descrie culorile, formele, mãrimile;
b. comparã ce este asemãnãtor, ce este diferit;
c. asociazã – la ce te îndeamnã sã te gândeºti;
d. analizeazã – din ce este fãcut, din ce se compune;
e. aplicã – ce poþi face cu el, cum poate fi folosit; Ghid pentru formatori ºi
f. argumenteazã pro sau contra – este bun sau rãu, listeazã cadre didactice, MEC-CNPP,
2001
motivele care vin în sprijinul afirmaþiei tale.
Dezbaterea academicã. Este o activitate de învãþare prin

colaborare, care se desfãºoarã astfel: clasei i se prezintã un subiect
controversat ºi profesorul pune o întrebare binarã, spre exemplu:
„Ar trebui guvernul sã ia mãsuri speciale pentru a proteja locurile
de muncã ale propriilor cetãþeni?” Elevii se grupeazã apoi câte
patru. În fiecare grup, o pereche adoptã poziþia pro, iar cealaltã
contra. Urmeazã o discuþie între perechi, cu scopul de a formula
argumentele în sprijinul fiecãrei poziþii. Dupã 7-8 minute,
membrii echipelor se despart, pentru a face alte echipe, pro ºi
contra. Dupã 5 minute, perechile iniþiale se reunesc, comparã
însemnãrile ºi în alte 5 minute completeazã lista cu argumente. În
continuare, perechile din grupul iniþial încep sã dezbatã cu
60
adevãrat problema, timp de 8-10 minute. Apoi reprezentanþi ai vezi Jeannie L.Steele, Kurtis
celor douã puncte de vedere îºi vor exprima concluziile. S.Meredth, Charles Temple,
Opþional, pot fi date câteva minute în care elevii sã se gândeascã Lectura ºi scrierea pentru
la ceea ce cred ei cu adevãrat despre problemã ºi sã discute dezvoltarea gândirii critice,
vol. II
aceasta în grupul de lucru.
Eseul de cinci minute se foloseºte la sfârºitul orei, pentru a-i

ajuta pe elevi sã-ºi adune ideile legate de tema lecþiei ºi pentru
a-i da profesorului o idee mai clarã despre ceea ce s-a întâmplat,
în plan intelectual, în acea orã. Acest eseu le cere elevilor:
a. sã scrie un lucru pe care l-au învãþat din lecþia respectivã;
b. sã formuleze o întrebare pe care o mai au în legãturã cu vezi Jeannie L.Steele, Kurtis
aceasta. S.Meredith, Charles Temple,
Lectura ºi scrierea pentru
Profesorul strânge eseurile ºi le foloseºte pentru a-ºi planifica dezvoltrea gândiri critice,
vol. I
urmãtoarea lecþie.
Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi. Este o tehnicã de

învãþare prin cooperare care constã în stimularea elevilor de a
reflecta asupra unui text (asupra unui conþinut informaþional),
colaborând cu un coleg în formularea ideilor, pe care le comunicã
apoi întregii clase. Ea presupune urmãtorii paºi:
a. Elevii formeazã perechi ºi, într-un timp dat (3-4 minute),
fiecare elev din fiecare pereche scrie despre un anumit subiect. vezi Ion Al.Dumitru,
b. Cei doi parteneri îºi citesc, unul altuia, rãspunsurile ºi convin Dezvoltarea gândirii critice
asupra unui rãspuns care sã încorporeze ideile comune. ºi învãþarea eficientã,
c. Profesorul cere câtorva perechi (2-3, în funcþie de timpul Editura de Vest, Timiºoara,
2000
disponibil) sã prezinte discuþiile ºi concluziile la care au ajuns.
Jocul de rol este metoda care oferã elevilor ocazia de a recrea o

situaþie anume sau un eveniment ºi de a juca rolurile persoanelor
implicate. El tinde sã fie mai puþin organizat decât un joc sau o
simulare istoricã. Elevilor li se oferã informaþii generale despre
personajele pe care le vor interpreta; apoi, ei trebuie sã se punã în
situaþia acelor indivizi ºi sã le „dea viaþã”. Deºi li se prezintã o
schiþã a personajului ºi anumite informaþii cu privire la contextul
istoric, adesea elevii trebuie sã întreprindã o cercetare
independentã pentru a-ºi putea forma o imagine despre felul în
care personajul respectiv s-ar comporta într-o situþie anume ºi de
ce. Cu toate cã jocul de rol oferã elevilor ocazia de a interpreta ºi
improviza, pânã la urmã, obiectivul urmãrit este de a-i ajuta sã
înþeleagã cum ar fi reacþionat un individ sau un reprezentant al
unui anumit grup social într-o altã situþie ºi la un alt moment
istoric. Prin urmare, obiectivul urmãrit poate fi înþelegerea ºi
interpretarea evenimentelor ºi a problemelor semnificative din
istorie sau înþelegerea vieþii de zi cu zi a oamenilor obiºnuiþi care
trãiesc într-o anumitã perioadã ºi care trec prin schimbãri (spre
exemplu, emigrarea pentru a începe o viaþã nouã, viaþa din vezi Robert Stradling, Sã
perioada unui regim dictatorial). Jocul de rol poate fi o modalitate înþelegem istoria secolului
XX, Sigma, 2002
folositoare de a introduce perpectiva multiplã în studiul istoriei.
Jurnalul cu dublã intrare este o metodã folositã pentru a-i pune

pe elevi sã coreleze noile informaþii cu experienþa personalã ºi sã
reflecteze la semnificaþia pe care o are un text/o informaþie
61
pentru fiecare dintre ei. Aceastã tehnicã presupune urmãtoarele

etape:
1. Se cere elevilor sã citeascã un anumit text, sã priveascã o
anumitã imagine.
2. Fiecare elev alege un fragment care l-a impresionat, l-a
surprins, i-a contrazis opiniile.
3. Pagina caietului este împãrþitã în douã coloane; în prima vezi Ion Al.Dumitru,
coloanã, fiecare elev noteazã fragmentul ales, iar în coloana a Dezvoltarea gândirii critice
doua noteazã comentariile personale referitoare la acel pasaj. ºi învãþarea eficientã,
Aici, ei trebuie sã rãspundã unor întrebãri precum: de ce au Editura de Vest, Timiºoara,
2000
ales acel pasaj, la ce i-a fãcut sã se gândeascã?
Simularea este realizarea unui model care încearcã sã refacã o

anumitã situaþie, eveniment sau proces istoric. În contextul
predãrii istoriei, simulãrile tind sã fie niºte modele simplificate
ale realitãþii. Evenimentele se petrec în altã perioadã de timp ºi
nu în timpul real, numãrul participanþilor este limitat la câteva
figuri cheie ºi, mai ales, toþi participanþii ºtiu dinainte cum s-a
desfãºurat evenimentul, care a fost deznodãmântul.
Valoarea unei simulãri educaþionale constã în faptul cã ea tinde

sã reducã complexitatea lumii reale ºi a situaþiilor din viaþa de zi
cu zi, extrãgând doar acele elemente ºi acei factori care sunt
esenþiali în vederea atingerii obiectivelor urmãrite de programa
ºcolarã.
Simulãrile pot viza:

a. crizele istorice sau momentele de rãscruce din istorie, când
liderii politici sau militari s-au confruntat cu opþiuni diferite,
dificile, cu consecinþe nedorite (intervenþia în problemele
altor þãri);
b. procesul de luare de decizii cu privire la evenimente care au
avut consecinþe asupra unui spaþiu istoric foarte extins
(Conferinþa de pace de la Paris, 1919-1920);
c. cercetãrile ºi investigaþiile cu caracter istoric (rasismul ºi
drepturile minoritãþilor);
d. simularea programelor de ºtiri, o modalitate de a analiza cum
ar putea fi prezentate ºi interpretate o crizã sau un eveniment vezi Robert Stradling, Sã
folosindu-se, atunci când este posibil, materiale din înþelegem istoria secolului
XX, Sigma, 2002
mass-media.
SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea

Lecturii ºi a Gândirii). Este o metodã de menþinere a implicãrii
active a gândirii elevilor în citirea unui text, de monitorizare a
gradului de înþelegere a unui conþinut de idei, de învãþare
eficientã.
Înainte de a începe lectura textului, se cere elevilor sã noteze tot

ceea ce ºtiu sau cred cã ºtiu despre problema/tema ce urmeazã sã
fie discutatã. Ei sunt atenþionaþi cã în aceastã etapã nu este
important dacã ceea ce au scris este corect sau nu. Informaþiile
sunt inventariate. Apoi elevii citesc textul nou. În timpul lecturii,
ei trebuie sã facã niºte semne pe marginea foii; fiecare semn are o
anumitã semnificaþie, ºi anume: V pentru informaþii confirmate;
62
– când informaþia cititã contrazice sau este diferitã de ceea ce

ºtiau; + când informaþia cititã este nouã; ? când ideile li se par
confuze sau ar dori sã ºtie mai multe. Pentru a monitoriza ideile,
este utilã folosirea unui tabel: vezi Jeannie L. Steele, Kurtis
S. Meredith, Charles Temple,
v + – ? Lectura ºi scrierea pentru
dezvoltarea gândirii critice,
vol. I
Studiul de caz este o metodã care se bazeazã pe cercetare ºi

stimuleazã gândirea criticã prin analiza, înþelegerea,
diagnosticarea ºi rezolvarea unui caz. Pentru ca o situaþie sã
devinã un studiu de caz, ea trebuie sã întruneascã urmãtoarele
caracteristici:
a. sã fie autenticã;
b. sã fie o situaþie care suscitã interesul;
c. sã fie legatã de interesele grupului, pentru ca participanþii sã
deþinã unele informaþii necesare;
d. sã fie complet prezentatã, sã conþinã toate datele necesare
pentru a fi soluþionatã.
Paºii ce trebuie parcurºi sunt:

1. Alegerea cazului.
2. Cercetarea materialelor de cãtre elevi: ce s-a întâmplat, care
sunt pãrþile implicate, de ce au acþionat în acel mod? Apoi se
emit soluþii bazate pe percepþia personalã, subiectivã.
3. Se revine la caz, se stabilesc din nou toate datele problemei,
dar acum acestea sunt ierahizate, sistematizate. Sunt prezentate
argumentele pro ºi contra, consecinþele pentru cei implicaþi.
4. Conceptualizarea: concluzii cu valabilitate ºi în alte situaþii.
ªtiu/vreau sã ºtiu/am învãþat. Pentru a folosi aceastã metodã,

cereþi elevilor sã formeze perechi ºi sã facã o listã cu tot ce ºtiu
despre tema care urmeazã a fi discutatã. În acest timp, desenaþi
pe tablã urmãtorul tabel:
ªtiu/ce credem cã ºtim? Vreau sã ºtiu/ce vrem sã ºtim? Am învãþat/ce am învãþat?
Dupã 5-6 minute, cereþi câtorva perechi sã spunã celorlalþi ce au

scris ºi notaþi, în prima coloanã, informaþiile cu care toatã lumea
este de acord. În continuare, cereþi elevilor sã formuleze întrebãri
despre informaþiile de care nu sunt siguri. Aceste întrebãri sunt
notate în coloana din mijloc. Apoi cereþi elevilor sã citeacã textul.
Dupã lecturã, reveniþi asupra întrebãrilor formulate de elevi.
Vedeþi la care dintre întrebãri s-au gãsit rãspunsuri în text ºi
treceþi aceste rãspunsuri în coloana a treia. Întrebaþi elevii ce alte vezi Jeannie L. Steele, Kurtis
informaþii au gãsit în text, în legãturã cu care nu au pus întrebãri, S. Meredith, Charles Temple,
ºi treceþi ºi aceste informaþii în coloana a treia. Reveniþi la Lectura ºi scrierea pentru
întrebãrile care au rãmas fãrã rãspuns ºi discutaþi cu elevii unde dezvoltarea gândirii critice,
vol. I
ar putea gãsi informaþile necesare.
63
Termeni-cheie iniþiali este o tehnicã menitã sã stimuleze elevii

sã-ºi reactualizeze unele dintre cunoºtinþele anterioare care au o
anumitã legãturã cu tema lecþiei. Prin aceasta se provoacã
interesul, precum ºi motivaþia pentru activitate.
Profesorul alege 4-5 termeni/noþiuni cheie dintr-un text ce

urmeazã a fi studiat ºi îi scrie pe tablã. Elevii, în perechi, prin
discuþie sau prin brainstorming, pe durata a 4-5 minute, stabilesc
ce relaþie poate exista între aceºti termeni. Relaþia poate fi
cronologicã, de cauzalitate sau de succesiune logicã.
vezi Ion Al. Dumitru,
Dupã ce perechile au ajuns la o concluzie, profesorul cere Dezvoltarea gândirii critice
elevilor sã citeascã cu atenþie textul. Ei trebuie sã compare relaþia ºi învãþarea eficientã,
existentã între termenii-cheie, aºa cum apare în text, cu cea Editura de Vest, Timiºoara,
2000
anticipatã de ei.
Turul galeriei este o metodã de învãþare prin colaborare, prin

care elevii sunt încurajaþi sã-ºi exprime opiniile referitoare la
soluþiile date de cãtre colegii lor unor probleme. Ea constã în
urmãtoarele etape:
1. În grupuri de 3 sau 4, elevii lucreazã la o problemã care poate
avea mai multe soluþii; rezolvarea se poate materializa într-un
produs (diagramã, poster).
2. Produsele sunt expuse pe pereþii clasei.
3. Grupurile se rotesc prin clasã, pentru a examina ºi a discuta vezi Ion Al. Dumitru,
fiecare produs. Elevii îºi iau notiþe sau pot face comentarii pe Dezvoltarea gândirii critice
hârtiile expuse. ºi învãþarea eficientã,
4. Dupã turul galeriei, grupurile îºi reexamineazã propriile Editura de Vest, Timiºoara,
2000
produse.
METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE –

INVESTIGAÞIA ªI PROIECTUL
Investigaþia reprezintã o activitate care vizeazã o situaþie
complicatã, care nu are rezolvare simplã. Deºi sarcina de lucru
poate fi scurtã, timpul de lucru este relativ lung. Investigaþia
începe, se desfãºoarã ºi se încheie în clasã. Ea poate fi
individualã sau de grup. Investigaþia presupune obiective care
urmãresc:
– înþelegerea ºi clarificarea sarcinilor de lucru;
– aflarea procedeelor pentru gãsirea informaþiilor necesare;
– colectarea ºi organizarea datelor sau a informaþiilor necesare;
– formularea ºi testarea ipotezelor de lucru;
– schimbarea planului de lucru sau adunarea altor date, dacã este
necesar;
– scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigaþiei;
– caracteristici ale elevilor: creativitate ºi iniþiativã, participarea
în cadrul grupului, flexibilitate ºi deschidere cãtre idei noi,
capacitate de generalizare.
Proiectul este o activitate mai amplã decât investigaþia. El începe

în clasã, prin definirea ºi înþelegerea sarcinii, se continuã acasã
pe parcursul a câtorva zile sau sãptãmâni, timp în care elevul are
64
permanente consultãri cu profesorul. Se încheie tot în clasã, prin

prezentarea în faþa colegilor a unui raport asupra rezultatelor
obþinute ºi, dacã este cazul, a produsului realizat.
Proiectul poate fi individual sau de grup.
Titlul/subiectul este ales de cãtre profesor sau elevi.
Criteriile de alegere a proiectului: lucrând proiectul, elevul

trebuie:
– sã aibã un anumit interes pentru subiectul respectiv;
– sã ºtie unde poate gãsi resursele materiale;
– sã doreascã sã realizeze un produs de care sã fie mândru;
– sã nu aleagã subiectul din cãrþi vechi sau sã urmeze rutina din
clasã.
Competenþele care se evalueazã în timpul realizãrii proiectului

sunt:
– metodele de lucru;
– utilizarea corespunzãtoare a bibliografiei;
– utilizarea corespunzãtoare a materialelor ºi a echipamentului;
– corectitudinea; vezi Otilia Pãcurari, Anca
– generalizarea problemei; Târcã, Ligia Sarivan,
– organizarea ideilor ºi a materialelor într-un raport; Strategii didactice inovative,
– calitatea prezentãrii; Editura Sigma, Bucureºti,
2003
– acurateþea cifrelor, a desenelor.
65
PERSONALITÃÞI ªI INSTITUÞII IMPLICATE

ÎN MIGRAÞIILE CONTEMPORANE
Antonio Lobo Antunes, nãscut în 1942 la Lisabona, este de
formaþie medic psihiatru. În timpul rãzboiului colonial a fost în
Angola ca locotenent, chirurg ºi psihiatru, experienþã
traumatizantã care va deveni o temã predilectã a prozei sale. A
fost propus de douã ori pentru Premiul Nobel pentru literaturã.
Întoarcerea caravelelor, 1988, este o epopee ºi o anti-epopee care
demitizeazã istoria imperiului colonial portughez. Personajul
principal se întoarce în patrie dupã revoluþia garoafelor, trãind
tragedia revenirii într-o Portugalie decrepitã, roasã de vreme,
împreunã cu eroii trecutului, care intrã fabulos, carnavalesc ºi
comic în scenã. Vasco da Gama, Diego Cao, Pedro Alvares Cabral,
Camoes ºi însuºi regele Don Manuel I, zis Cel Norocos, fiindcã
sub domnia lui s-a nãscut imperiul colonial.
Departamentul pentru Munca în Strãinãtate a fost creat în cadrul

Ministerului Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, în august
2004. Scopul este asigurarea ºi protejarea drepturilor ºi
libertãþilor cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate. Are în
subordine Direcþia protecþia cetãþenilor români care lucreazã în
strãinãtate, Direcþia evidenþã ºi monitorizare, Oficiul pentru
Migrarea Forþei de Muncã ºi Corpul ataºaþilor pe probleme de
muncã ºi probleme sociale. (dms@mmssf.ro)
Forumul Român pentru Refugiaþi ºi Migranþi (ARCA): este o

organizaþie nonguvernamentalã din România, apoliticã ºi
neconfesionalã, cu caracter umanitar ºi ecumenic, înfiinþatã în
iunie 1998. Are ca scop apãrarea ºi promovarea drepturilor
fundamentale ale omului, în special ale refugiaþilor, repatriaþior ºi
ale altor categorii de migranþi. ARCA este membrã a ECRE
(Consiliul European pentru Refugiaþi ºi Exilaþi), a ECRAN
(Reþeaua de Advocacy ECRE), a CCME (Comisia pentru Migranþi a
Bisericilor din Europa) ºi a Grupului de lucru împotriva
traficului de femei iniþiat de Conferinþa Bisericilor din Europa.
Din 2003, ARCA este membrã a Comisiei Naþionale împotriva
Discriminãrii. Misiunea ei este împlinirea deplinã a potenþialului
fiecãrei persoane care se refugiazã, migreazã sau se repatriazã în
România ºi facilitarea integrãrii demne ºi armonioase a acestora
în societatea româneascã. (arcaform@frc.ro)
Oficiul pentru Migraþia Forþei de Muncã are urmãtoarele

atribuþii:
a. activitate de recrutare ºi plasare a forþei de muncã în
strãinãtate, în statele cu care România are încheiate acorduri de
schimb de forþã de muncã la nivel guvernamental;
b. activitate de recrutare ºi plasare a forþei de muncã în statele cu
care România nu are încheiate acorduri de schimb de forþã de
muncã la nivel guvernamental;
66
c. activitate de informare ºi consiliere pentru orice persoanã

interesatã de activitatea OMFM ºi în special pentru lucrãtorii
migranþi;
d. activitate de eliberare a permiselor de muncã pentru cetãþenii
strãini care doresc un loc de muncã în România;
e. activitate de atestare ºi recunoaºtere a diplomelor de calificare
pentru cetãþenii strãini care doresc sã desfãºoare activitate
autorizatã în România. (www.omfm.ro)
Organizaþia Internaþionalã pentru Migrare (International

Organization for Migration) este o organizaþie umanitarã,
non-politicã. Fondatã în anul 1951, are sediul la Geneva. Sunt
membre 60 de þãri, ºi alte 50 au statut de observatori. Obiectivele
urmãrite sunt: acordarea de asistenþã guvernelor þãrilor membre
în rezolvarea problemelor legate de migrare, încurajarea
dezvoltãrii sociale ºi economice prin migrare, respectarea
demnitãþii umane ºi asigurarea bunãstãrii migranþilor.
Salvaþi copiii este o organizaþie nonguvernamentalã din România.

Între activitãþile desfãºurate se numãrã ºi „Clubul Diversitãþii”,
parte a programului Integrarea în societatea româneascã a copiilor
refugiaþi ºi separaþi, program finanþat de UNHCR. Scopul
proiectului este acela de a încuraja ºi facilita dialogul între copiii
români ºi cei refugiaþi, prin intermediul artei. Beneficiarii sunt
copii ºi tineri români, copii ºi tineri refugiaþi, copii ºi tineri
proveniþi din familii mixte, cu vârste cuprinse între 6-18 ani.
O atenþie deosebitã este acordatã copiilor refugiaþi care sosesc în
România fãrã pãrinþi sau reprezentanþi legali.
SMURD (Serviciul Mobil de Urgenþã, Reanimare ºi

Descarcerare). Este primul serviciu medical de intervenþie
mobilã, înfiinþat în anul 1990, dintr-o iniþiativã personalã. A
devenit o adevãratã mândrie naþionalã, iar coordonatorul este
doctorul Raed Arafat. Acesta a venit în România la vârsta de 16
ani, iar la 17 a început sã studieze medicina la Cluj. La
terminarea studiilor, în 1989, a decis sã plece la Târgu Mureº,
unde înfiinþeazã Serviciul Municipal de Urgenþã ºi Reanimare.
UNHCR (United Nations High Commissioner for Refugees) –

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaþi – a fost organizat în
anul 1951 ºi are sediul la Geneva. Este mandatat de de Naþiunile
Unite sã conducã ºi sã coordoneze, la nivel internaþional,
acþiunile pentru protecþia refugiaþilor din întreaga lume ºi
acþiunile de rezolvare a problemelor refugiaþilor. Activitãþile
organizaþiei sunt reglementate prin statut ºi sunt ghidate de
Convenþia Naþiunilor Unite din 1951 privitoare la Statutul
Refugiaþilor ºi de Protocolul acestuia din 1967.
67
LUCIA COPOERU
DIALOG
INTERCULTURAL
Transformãrile istorice din lumea de azi (prãbuºirea
comunismului ºi tranziþia la economia de piaþã ºi la o societate Dialogul intercultural –
democraticã în þãrile fostului bloc comunist, criza de legitimitate premisã a împlinirii
în democraþiile occidentale, accentuarea globalizãrii economice ºi idealului civic democratic
culturale, intensificarea tensiunilor ºi a violenþei în plan
internaþional) au fãcut sã renascã idealul civic democratic,
invocat astãzi tot mai des ca o speranþã, ca o soluþie sau ca un
nou proiect al modernitãþii.
Cooperare, participare ºi respect sunt termenii care descriu cel
mai bine acest ideal. Realizarea lui presupune un mediu al
comunicãrii libere dintre oameni, al dialogului instituþionalizat,
al schimburilor culturale permanente, al unor multiple medieri.
Cum poate contribui predarea istoriei la dezvoltarea dialogului

cultural? Care sunt, deci, sarcinile pe care predarea istoriei în Rolul istoriei în promovarea
spiritul responsabilitãþii civice ºi le poate asuma? dialogului intercultural
Prea adesea invocatã pânã în prezent pentru a dezbina popoare ºi
a întreþine conflicte, istoria ºi predarea ei în ºcoalã se poate
constitui înainte de toate ca un cadru al reconcilierii. Prin bogãþia
de informaþii de care dispune, cunoaºterea istoricã poate construi
punþi pentru cunoaºterea reciprocã între comunitãþi umane, între
culturi diferite, dupã cum, prin conceptele cu care opereazã,
poate contribui la crearea unui discurs comun, la trezirea
interesului ºi la formarea unei opinii avizate cu privire la
problemele ºi provocãrile lumii în care trãim.
„Pentru cã ziua de astãzi se trage din cea de ieri, iar ziua de

mâine este rodul trecutului”, pentru cã trecutul „nu trebuie sã
paralizeze prezentul, ci sã-l ajute sã fie diferit în fidelitate ºi nou
în progres” (Jacques Le Goff), construcþia unei societãþi Identitate, pluralitate,
democratice ºi respectuoase faþã de valori nu poate sã nu þinã diversitate ºi dialog –
seama de istorie, iar predarea acesteia devine un act de profundã concepte fundamentale
responsabilitate civicã.
Diversitatea a fost negatã, poate, sau minimalizatã, implicit sau
explicit, atât în timpul procesului de constituire a identitãþii
naþionale româneºti, care a avut la bazã, ca ºi în cazul genezei
altor naþiuni, o concepþie esenþialistã asupra culturii, cât ºi în
anii dictaturii comuniste, care a utilizat un discurs naþionalist, în
scopuri ideologice. Mult prea des, percepþiile între diferite
comunitãþi (etno-culturale, confesionale etc.) se bazeazã pe
stereotipuri ºi, din pãcate, sistemul educativ a contribuit la
perpetuarea lor.
69
LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTURAL
Afirmarea propriei identitãþi etno-culturale ºi naþionale, fãrã a le

nega pe cele ale celorlalþi, respectul pentru pluralitate ºi
diversitate etno-culturalã, toleranþa faþã de alte credinþe religioase
ºi dialogul cu oameni aparþinând altor confesiuni sunt
principalele repere ale educaþiei civice ºi democratice ºi,
deopotrivã, sarcinile pe care predarea istoriei trebuie
sã ºi le asume.
Ne-am propus, aºadar, în cadrul acestui modul, sã dezvoltãm
înþelegerea unor concepte, ºi, în acelaºi timp, sã argumentãm
importanþa asumãrii acestor repere ale vieþii cetãþeneºti. Credem
cã istoria ar putea sprijini un alt fel de societate. Nu o societate în
care protecþia diversitãþii este garantatã prin reguli echitabile,
ceea ce ar permite limitarea sau eliminarea conflictelor, ci una în
care existã un echilibru dinamic între afirmarea identitãþilor ºi
promovarea dialogului, o societate ce recunoaºte conflictele ºi
cautã permanent mecanisme de gestionare constructivã a
acestora.
Acestea sunt premisele de la care am pornit în elaborarea
modulului care propune o reflecþie asupra identitãþii ºi alteritãþii
în istoria secolelor XX-XXI.
Modulul este alcãtuit din trei pãrþi distincte, dar interconectate.
Am tratat problema dialogului intercultural prezentând premisele
care stau la baza lui, posibilele bariere ºi modul în care am putea
contribui fiecare la realizarea acestuia azi.
Prima temã, Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?,
se opreºte asupra feþelor diversitãþii/diferenþelor (etno-culturale,
religioase, politice, sociale etc.), a interferenþelor, a propunerii de
a percepe diversitatea drept resursã ºi a chestionãrii fiecãruia
dintre noi asupra propriei atitudini. Scopul urmãrit este
înþelegerea ºi acceptarea diversitãþii drept premisã a
dialogului intercultural.
A doua temã, Naþiune ºi naþionalism, prezintã notele definitorii
ale identitãþii, punând în discuþie relaþia dintre naþiune, stat,
patriotism, naþionalism, integrare europeanã, abordeazã valorile
româneºti în raport cu cele europene, analizeazã cauze ºi efecte.
Scopul temei este identificarea posibilelor bariere în calea
dialogului (prejudecãþi, intoleranþã, construcþia identitarã,
percepþia asupra conceptului de naþiune) ºi a soluþiilor pentru
reducerea acestora.
Cea de-a treia temã, Dialogul intercultural – utopie sau
realitate?, se concentreazã pe formarea competenþei de acþiune ºi
decizie individualã de a contribui la dialogul intercultural,
propunând spre analizã studii de caz a cãror dezbatere necesitã
exprimarea unor poziþii, atitudini faþã de problemele discutate.
Acceptarea diversitãþii presupune o atitudine intelectualã ºi
moralã, care sã faciliteze dialogul ºi capacitatea de a-l asculta pe
celãlalt. Drept urmare, elevii ºi cadrele didactice vor fi sprijiniþi
sã-ºi exerseze, prin intermediul modulului „Dialogul
intercultural”, perspective diverse din care sã gândeascã
/abordeze/reflecteze ºi nu ceea ce sã gândeascã asupra
problemelor în discuþie.
70
TABEL
METODOLOGIC
Tema I. Diversitatea – resursã în construcþia europeanã?
Concepte – Continuitate ºi schimbare

– Controverse ºi opþiuni
– Democraþie ºi pluralism politic
– Propagandã
– Ideologie
– Speranþe ºi dezamãgiri
– Drepturile omului
Întrebãri cheie – Care sunt formele sub care se manifestã diversitatea?
– Ce atitudine avem faþã de diversitate?
– Este diversitatea o resursã în construcþia europeanã?
Cuvinte cheie – Diversitate – Pluralism
– Etnie – Toleranþã
– Discriminare – Prejudecãþi
– Confesiune – Interferenþe
Valori ale cetãþeniei – Luarea de decizii pe baze raþionale
democratice – Coeziune socialã.
– Recunoaºterea diferitelor forme de manipulare
– Respectul pentru sine ºi pentru ceilalþi. Opþiune pentru statul de drept.
Valori prin curriculum – Relaþionarea pozitivã cu ceilalþi
de istorie – Respectarea drepturilor fundamentale ale omului
Competenþe ale – Recunoaºterea ºi acceptarea diversitãþii
cetãþeniei democratice – Empatie
Rezultate aºteptate – Sã înþeleagã ºi sã accepte filosofia educaþiei interculturale ºi
antidiscriminare
– Sã conºtientizeze impactul oricãrei forme de discriminare instituþionalã ºi
non-instituþionalã
– Analiza ºi interpretarea diferitelor tipuri de surse istorice
Categorii de surse – Legislaþie – Statistici
– Rapoarte – Cãrþi poºtale
– Caricaturi – Interviuri
– Afiºe – Articole de presã
– Fotografii – Memorii
Metode didactice – Învãþarea prin cooperare – Eseul
– Jocul de rol – Jurnalul de reflecþie
– Munca în grup – Interpretarea imaginilor-sursã ºi
– Munca în perechi a datelor statistice
– Dezbaterea – Metodele gândirii critice
71
Tema II. Naþiune ºi naþionalism
Concepte – Stabilire de relaþii

– Integrarea europeanã
– Naþiune ºi stat
– Naþionalism
– Identitate europeanã
– Valori democratice
Întrebãri cheie – Cine sunt eu? Care sunt valorile mele?
– Care sunt barierele în calea dialogului?
– Este identitatea naþionalã compatibilã cu identitatea europeanã?
Cuvinte cheie – Identitate – Stat naþional
– Cetãþenie – Alteritate
– Propagandã – Naþionalism
– Naþiune
Valori ale cetãþeniei – Luarea de decizii pe baze raþionale
democratice – Coeziune socialã
– Recunoaºterea diferitelor forme de manipulare
– Respectul pentru sine ºi pentru ceilalþi
– Opþiune pentru statul de drept
Valori prin curriculum – Gândire criticã ºi flexibilã
de istorie
Competenþe ale – Abilitatea de auto-orientare în cadrul situaþiei politice, stabilirea
cetãþeniei democratice legãturii cu idei, valori, interese ale indivizilor în trecut ºi distingerea
motivelor care i-au determinat sã gândeascã ºi sã acþioneze ca atare
– Compararea opiniilor, valorilor, motivelor care i-au mobilizat pe indivizi
în istorie cu propriile lor opinii, valori, motive
– Stabilirea unei legãturi între naþionalism ºi valorile cetãþeniei democratice
Rezultate aºteptate – Sã înþeleagã diferenþa între naþiune etnicã ºi naþiune civicã
– Sã înþeleagã procesul de construcþie a naþiunilor ºi rolul lor astãzi
Categorii de surse – Surse literare – Sondaje de opinie
– Articole de presã – Legislaþie
– Interviuri – Rapoarte
– Fotografii – Declaraþii
– Caricaturi
Metode didactice – Munca în perechi ºi în grup – Linia valoricã
– Diagrama Venn – Cubul
– Dezbaterea – Recenzia prin rotaþie
– Cadranele – Colþurile
72
Tema III. Dialogul intercultural – utopie sau realitate?

Concepte – Controverse ºi opþiuni
Întrebãri cheie – Ce presupune dialogul intercultural?
– Cum pot eu contribui la dialogul intercultural?
Cuvinte cheie – Toleranþã
– Dialog
– Respectarea diversitãþii
Valori ale cetãþeniei – Asumarea responsabilitãþii
democratice
Valori prin curriculum – Capacitatea de a respecta punctele de vedere provenite din alte medii
de istorie naþionale ºi culturale
– Încurajarea armoniei inter-confesionale
– Încurajarea ºi dezvoltarea diversitãþii lingvistice
Competenþe ale – Sã formuleze un punct de vedere propriu ºi argumentat
cetãþeniei democratice – Capacitatea de a lua decizii
– Abilitatea de a-ºi preciza propria poziþie, pe baza dovezilor ºi a
gândirii critice
Rezultate aºteptate – Sã deosebeascã faptele de pãreri, prejudecãþi, stereotipii
– Sã fie capabili sã reflecteze asupra beneficiilor dialogului
Categorii de surse – Declaraþii
– Fotografii
– Articole de presã
– Comunicate
– Legislaþie
Metode didactice – Studiul de caz
– Dezbatere
– Eseu argumentativ
– Munca în perechi ºi în grup
– Metode ale gândirii critice
73
I. DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN
CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?
Problemele discutate în aceastã temã apar sistematic în titlurile Diversitatea este un element
ziarelor din toatã lumea: cum sã gestionãm diferitele aspecte ale esenþial al devenirii umane.
diversitãþii – rasã, religie ºi origine etnicã; cum sã promovãm o
culturã a incluziunii ºi valori democratice, în locul excluderii,
conflictelor etnice sau religioase.
Nu existã reþete, nu este o singurã strategie care sã se poatã aplica

oriunde. Dar existã un consens: competenþa interculturalã este
una din cele mai importante componente de bazã ale
personalitãþii umane.
Abordarea unor probleme ca diversitatea politicã, socialã, etnicã, Învãþarea interculturalã nu va fi

lingvisticã, religioasã nu s-a dorit sã fie exhaustivã, ci sã ofere uºoarã. A te întreba, a reflecta,
posibilitatea ca, pornind de la exemplele oferite, elevii, împreunã a-þi evalua punctele tari ºi a-þi
cu noi, sã continue explorarea. conºtientiza stereotipurile sunt
doar câteva aspecte asupra cãrora
împreunã, elevi ºi dascãli, trebuie
Finalul temei este structurat din perspectiva provocãrilor sã ne oprim.
diversitãþii, de la ceea ce prevãd documentele oficiale, la
realitatea propriilor noastre prejudecãþi, ºi trimite la ideea cã
adolescenþii trebuie sã îºi asume conºtient responsabilitatea
propriei atitudini.
Tipul de surse utilizate, selecþia acestora a fost determinatã de

nevoia de a oferi exemple, care sã permitã atât formarea, cât ºi
informarea adolescenþilor despre diversitatea din jur. Ele cuprind
o gamã diversã, de la documente oficiale, statistici, la caricaturi
sau imagini care sã capteze interesul elevilor. Sursele permit atât
discutarea diversitãþii, în general, cât ºi a celei româneºti,
în special.
În elaborarea sarcinilor de lucru am pornit de la premisa cã

discutarea diversitãþii presupune atitudini ºi competenþe care se Pentru noi, dascãlii, provocarea
formeazã mai eficient prin învãþarea prin cooperare. De aceea, constã în abilitatea „ducerii
existã, alãturi de sarcini de lucru individuale sau în perechi, mesajului” temei înspre elevi.
numeroase activitãþi de grup, care permit adolescenþilor
împãrtãºirea de idei ºi experienþe cu parteneri de vârsta lor.
74
DIVERSITATEA – RESURSÃ ÎN CONSTRUCÞIA EUROPEANÃ?
1. FEÞELE DIVERSITÃÞII
1.1. OAMENI PE GLOB

• Priveºte sursa 1.1 ºi scrie timp
de 3 minute ce îþi sugereazã
aceasta. Foloseºte cuvinte, nu
formula propoziþii. Formaþi
grupuri de câte 6-8 elevi.
Gãseºte în grup colegi care au
scris cel puþin 5 cuvinte diferite
de ale tale. De ce, privind
aceeaºi imagine, nu aþi scris toþi
aceleaºi lucruri?
• Faceþi un afiº care sã surprindã
diversitatea din grupul vostru.
• Care sunt avantajele diversitãþii,
în general? Existã ºi dezavantaje
ale diversitãþii? Daþi exemple
din istoria recentã.
• Studiazã harta lumii ºi testeazã-þi
informaþiile pe care le deþii
despre alte þãri decât cea în
care trãieºti. Identificã o þarã
despre care cunoºti mai multe
lucruri. Prezintã-le unui coleg.
Cum te îmbogãþeºte pe tine
aceastã experienþã de
cunoaºtere a unei alte þãri?
• Imagineazã-þi cã ai trãi într-o
Afiº care ilustreazã diversitatea pe glob. lume unde ar exista o singurã
www.cpchem.com/ enu/diversity.asp limbã, un singur mod de a
gândi, un singur fel de muzicã.
Stabileºte 2 avantaje sau deza-
1.2. DECLARAÞIA DE LA VIENA vantaje ale unei asemenea lumi.
„Crearea unei Europe tolerante nu se învecineazã. […]

ºi prospere nu depinde numai Ne angajãm sã acþionãm
de cooperarea între state. Ea împotriva tuturor ideologiilor,
presupune, de asemenea, o politicilor ºi practicilor care
cooperare transfrontalierã între incitã la urã rasialã, la violenþã
colectivitãþi locale ºi regionale, ºi la discriminare, cât ºi
fãrã a se prejudicia constituþia împotriva oricãrui act sau Citeºte sursa 1.2. Subliniazã
ºi integritatea teritorialã a limbaj de naturã sã întãreascã conceptele care descriu Europa,
fiecãrui stat. Chemãm Organi- temerile ºi tensiunile între aºa cum o vãd ºefii de stat ºi de
guvern ai statelor membre ale
zaþia sã-ºi continue activitatea grupuri de diferite apartenenþe Consiliului Europei. Tu cum o
în acest domeniu ºi s-o extindã rasiale, etnice, naþionale, vezi? Noteazã trei caracteristici.
la cooperarea între regiuni care religioase sau sociale.” Discutã cu un coleg unul dintre
conceptele/trãsãturile subliniate.
Gãsiþi o acþiune româneascã din
Declaraþie adoptatã la 9 octombrie 1993, de cãtre ºefii de stat ºi de istoria ultimilor ani legatã
guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei de acel concept.
http://www.coe.ro/dosar_summit/
75
1.3. TOLERANÞA ESTE O DECIZIE PERSONALÃ

„Toleranþa este o decizie pentru toþi, promit sã respect • Studiazã sursa 1.3 ºi explicã în
personalã care provine din oamenii ale cãror abilitãþi, grup ce înþelegi prin afirmaþia
„Consider cã diversitatea
credinþa cã fiecare persoanã credinþe, culturi, rase, identi-
României este ºi puterea ei.”
este o valoare în sine. Consider tãþi sexuale sau alte caracteris- • Definiþi cu propriile cuvinte
cã diversitatea României este ºi tici sunt diferite de ale mele. termenii: toleranþã, insensibi-
puterea ei. De asemenea, Pentru a îndeplini acest litate, extremism, prejudecãþi,
recunosc/susþin cã ignoranþa, angajament, promit cã: discriminare, credinþe,
insensibilitatea ºi extremismul • voi examina prejudecãþile injustiþie. Asociaþi un eveni-
ment/personalitate din istorie
pot transforma aceastã mele ºi mã voi strãdui sã le
pentru fiecare termen selectat.
diversitate într-o sursã de depãºesc; • Alcãtuieºte propria ta declaraþie
prejudecãþi ºi discriminare. • voi deveni un exemplu pentru toleranþã, care sã
Pentru a ajuta la menþinerea pozitiv pentru familie, prieteni, cuprindã douã lucruri pe care ai
diversitãþii ca un izvor de comunitate; dori sã le poþi realiza
putere ºi pentru a face • voi protesta împotriva începând de mâine.
România un loc mai bun discriminãrii, urii ºi injustiþiei.”
Declaraþia pentru toleranþã a asociaþiei „Parteneri în dezvoltare”-

România (APDR), înfiinþatã în 2001, din iniþiativa unor tineri care
cred cu tãrie cã mentalitãþile se pot schimba.
http://www.apdr.ro/misiune.
1.4. FÃRÃ TITLU
• Priveºte sursa 1.4 ºi gãseºte-i un

titlu. Elaboreazã un eseu de 5
minute care sã aibã titlul dat de
tine caricaturii.
• Ce asemãnãri ºi ce deosebiri
existã între figurile din imagine?
Fã o listã ºi discutaþi. Afiºaþi
enunþurile cu care majoritatea
colegilor sunt de acord.
• Ce este diversitatea/diferenþa?
Verificaþi definiþiile gãsite
cu dicþionarul.
• Alcãtuiþi grupe de câte 4 elevi.
Discutaþi: clasa voastrã are
nevoie de diversitate? De ce?
Caricaturã: Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2002.
APLICAÞIE
Faceþi rost de câteva reviste ºi ziare. Alegeþi un lider politic sau un binecunoscut personaj media
care este recunoscut pentru cã neagã sau pune diversitatea sub semnul întrebãrii. Discutaþi pe
scurt ambele feþe ale problemei, arãtând avantajele ºi dezavantajele unei asemenea atitudini.
76
2. DIVERSITATEA POLITICÃ
2.1. SOUVENIR
• Priviþi sursa 2.1 ºi identificaþi

figurile publice cunoscute de
voi. Asociaþi figurile cu statul
cãruia îi aparþin. Identificaþi
poziþia fiecãruia dintre
personaje ºi scrieþi un enunþ
despre un eveniment în care a
fost implicat.
• Identificaþi tipurile de regimuri
politice promovate de
personajele din imagine. Care
sunt trãsãturile fiecãruia dintre
regimurile politice identificate?
Alcãtuiþi o listã. Organizaþi-vã
în grupe ºi analizaþi un regim
politic dintre cele identificate.
Stabiliþi þãrile în care a funcþio-
nat/funcþioneazã acest regim în
cursul secolelor XX-XXI, avan-
tajele ºi dezavantajele acestuia.
• Dacã aþi fi conducãtorul unui
Fotografie preluatã de pe www.morguefile.com stat, care dintre regimuri l-aþi
instaura? De ce? Care ar fi
condiþiile de care aþi avea nevo-
2.2. STANDARDE INTERNAÞIONALE ie pentru a putea instaura regi-
mul respectiv? Care ar fi benefi-
ciile acestuia (pentru populaþie,
„Statele îºi vor respecta legile, reglementãrile, pentru voi, pentru alþii)?
dreptul reciproc de a-ºi alege ºi practicile ºi politica lor sunt • Stabiliþi relaþii între persoanele
dezvolta liber, în conformitate conforme cu obligaþiile din imagine. Care este rolul ju-
cu standardele internaþionale derivând din dreptul cat de aceste personaje din
perspectiva dialogului
de drepturile omului, sistemele internaþional ºi sunt
intercultural?
politice, sociale, economice ºi armonizate cu prevederile
culturale. În exercitarea acestui Declaraþiei de Principii ºi ale
drept, ele se vor asigura cã altor angajamente CSCE.”
Documentul reuniunii de la Copenhaga a Conferinþei pentru

Dimensiunea Umanã a CSCE, 1990, apud Gabriel Andreescu,
Naþiuni ºi minoritãþi, Editura Polirom, Iaºi, 2004, p. 32.
APLICAÞIE
• Stabileºte ideea centralã a sursei 2.2 ºi douã idei secundare. Gãseºte în text câte un argument
pentru fiecare dintre ideile identificate. Prezintã-þi propriul punct de vedere, aducând un
argument pro ºi un argument contra ideii centrale a textului.
• Discutaþi care sunt standardele internaþionale în domeniul drepturilor omului pe care un stat
trebuie sã le respecte, indiferent de regimul politic pentru care opteazã. Ce se întâmplã dacã
acestea nu sunt respectate?
77
2.3. REGIMURI MONARHICE ÎN SECOLUL XX

• Monarhiile tradiþionale au fost
Þãri Ani Þãri Ani afectate de schimbãrile din
Portugalia 1910 Coreea 1910 secolul al XX-lea? Care sunt
aceste schimbãri? În ce fel au
China 1911 Rusia 1917 influenþat evoluþia formei de
Germania 1918 Austria 1918 organizare monarhice? De ce?
• Care sunt diferenþele între
Turcia 1922 Spania 1913-1975 monarhie ºi republicã? Dar ase-
Iugoslavia 1941 Italia 1946 mãnãrile? Aduceþi argumente.
• Existã o formã de organizare
Bulgaria 1946 Albania 1947
„perfectã”/cea mai bunã?
România 1947 Egipt 1952 • Dacã ai avea posibilitatea, ce ai
Vietnam 1955 Tunisia 957 alege sã conduci: o republicã
sau o monarhie? Organizaþi-vã
Irak 1958 Yemenul de Nord 1962 în funcþie de opþiuni în douã
Burundi 1966 Libia 1969 grupe. Alegeþi în cadrul
grupului timpul istoric în care
1916-1920, v-aþi situa. Ce prerogative/
Cambogia 1970-1993 Grecia
1924-1935, 1973 atribuþii aþi avea? Cum aþi
Afganistan 1973 Etiopia 1974 exercita puterea? Afiºaþi
rezultatul discuþiilor din grup.
Laos 1975 Iran 1979
Principalele monarhii înlãturate în secolul al XX-lea,

http://users.erols.com/mwhite28/monarchy
2.4. FÃRÃ TITLU
a. b.
Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000. Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000.
APLICAÞIE
• Studiaþi în grupuri de 4-6 elevi caricaturile date la sursa 2.4.a-b. Care este regimul politic la
care se face referire ºi care sunt caracteristicile acestuia conform imaginilor? Adãugaþi ºi alte
caracteristici ale regimului respectiv.
• Stabiliþi: care sunt statele în care regimul respectiv s-a aflat la putere ºi dacã mai existã azi
state cu acest regim politic.
• Formaþi douã echipe ºi organizaþi o dezbatere cu tema: oamenii trãiau mai bine în perioada
ceauºistã? O echipã argumenteazã rãspunsul pro, cealaltã rãspunsul contra. Dezbaterea are
douã pãrþi. În partea de discurs, un participant din fiecare echipã prezintã argumentele
pregãtite. Participanþii încearcã sã combatã argumentele pãrþii opuse.
78
3. DIVERSITATEA SOCIALÃ
3.1. ÎNCEPUT DE SECOL ROMÂNESC

• Identificaþi ocupaþiile
persoanelor prezentate în sursa
3.1. Care sunt elementele pe
care vã bazaþi? Explicaþi.
• Puteþi enumera ºi alte structuri
sociale prezente în România
interbelicã?
• Care a fost ponderea diferitelor
structuri sociale în România
secolului XX? Care era statutul
pe care îl aveau în societate?
• Cum trãiau oamenii în marile
oraºe, cum era Bucureºtiul
începutului de secol XX? Cum
trãiesc azi? Stabiliþi cinci
asemãnãri ºi cinci diferenþe.
• Scrie un text cu titlul „O zi de
duminicã în Bucureºti”, care sã
aibã ca ºi personaje principale
persoanele prezentate
Carte poºtalã, Teatrul Naþional, Bucureºti, 1917.
în imagine.
3.2. BUCUREªTIUL DE ODINIOARÃ

„Alþi negustori ambulanþi, care fãceau deliciul copiilor.
turcii ºi bulgarii, vindeau mai Adesea ei aveau în mâna
ales dulciuri, alune, cafea, dreptã ºi o doniþã cu bragã,
braga ºi bãuturi rãcoritoare. Se rãcitã de un bulgãre plutitor
aprovizionau de la dughene – de gheaþã. Braga se fãcea din
bragagerii, risipite prin mei ºi zahãr. [...]
mahalale, adevãrate laboratoare Vara, pe strãzile capitalei, • Citeºte sursa 3.2 ºi înscrie
de cofetãrie. Acolo se fãceau apreciatã de toate vârstele, era într-un tabel categoriile de
mari cantitãþi de rahat, nuga cu limonada. Turnatã din vase vânzãtori ambulanþi, etnia
nãut, cu susan, cu alune, «bigi- speciale în pahare ieftine, acestora ºi tipul de produse
pe care îl comercializau.
bigi» – «un fel de lumânãri limonada era fabricatã din apã,
• Gãseºte exemple care sã arate
groase din cocã de rahat, la care se adãuga suc de diversitatea existentã în
închegatã cu zahãr legat ºi lãmâie, gheaþã ºi zahãr ars localitatea ta. Lista poate
prinsã pe sferturi de nuci pentru culoare. «ºampania include: limbile vorbite,
înºirate pe sfoarã». Cei ce rece!...douã la cinci!...numai credinþe, mâncare, evenimente
vindeau pe strãzi aceste pro- zeamã de lãmâie...o vând sã nu culturale etc. Comparã
rezultatul cu informaþiile
duse, în coºuri cu câte o tavã mai rãmâie...», striga
prezentate în sursa 3.2. Noteazã
având multe despãrþituri limonagiul, ºi se ºi strângea concluziile la care ai ajuns.
pentru diferitele dulciuri, erau lumea în jurul lui. Grecii ºi
mai mult turcii, în port macedonenii vindeau
oriental, cu ºalvari ºi fes roºu, covrigi ºi plãcinte.”
www.ici.ro/romania/ro/bucuresti
79
3.3. VIAÞA COTIDIANÃ ÎN PERIOADA INTERBELICÃ

„La sate, viaþa curgea relativ La oraº, viaþa de familie era
simplu: soþii se apucau de mult mai diversificatã. [...]
muncã la 2-3 zile dupã nuntã. Cãsãtoriile se fãceau, de regulã,
Cel mai adesea erau nevoiþi într-un cerc închis, iar relaþiile
sã-ºi termine casa, pe care conjugale se înscriau în
bãrbatul o primise în dar de anumite cutume. • Studiazã sursa 3.3 ºi noteazã în
nuntã de la pãrinþii sãi. Urma Tinerii cãsãtoriþi dormeau în caiet: „Lucrul pe care l-am
aranjarea interiorului, a bucã- acelaºi pat cam 5-6 luni, dupã reþinut în mod special este...”;
„O idee nouã/o descoperire pe
tãriei, precum ºi a anexelor. care fiecare îºi stabilea camera
care am fãcut-o este...”; „Acum
Rareori se întâmpla ca soþul proprie. În cursul nopþii îºi am înþeles.../Mi-e neclar...”; „Un
sã-ºi sãrute nevasta ºi sã-i facã fãceau «vizite» din dragoste lucru pe care l-am învãþat ºi pe
declaraþii de dragoste. Copiii sau din obligaþie, care se rãreau care îl pot folosi în afara ºcolii
erau concepuþi dupã o zi de o datã cu trecerea anilor. este...”; „Legãturile pe care le
muncã, aproape din instinct. Dimineaþa, soþul se trezea pot face cu alte lucruri pe care
le ºtiu sunt...”
[...] Dupã o sãptãmânã de mai devreme, servitoarea îi
• Organizaþi-vã în grupuri de câte
muncã, duminica, soþii pregãtea cafeaua (sau ceaiul) ºi 4-6 elevi; jumãtate dintre
mergeau împreunã la bisericã. gustarea; dupã micul dejun, grupuri vor discuta viaþa
La întoarcerea spre casã, bãrbatul intra în camera soþiei, cotidianã la þarã, iar celelalte,
bãrbatul se oprea la cârciumã, pe care o sãruta pe frunte, viaþa cotidianã la oraº în
sã mai stea de vorbã cu dupã care pleca la serviciu. perioada interbelicã
(5 min.). Stabiliþi în cadrul
oamenii din sat, sã afle noutãþi Doamna se trezea mai târziu
grupurilor douã aspecte ale
despre impozite, taxe, politicã. (pe la orele 9-10), îºi bea vieþii cotidiene cu care sunteþi
Nevasta mergea acasã, pentru a cafeaua, pregãtitã de servitoare, de acord/vã plac, ºi douã care vã
da apã ºi mâncare la animale ºi «se aranja» (machia), dupã care deranjeazã. Motivaþi.
la pãsãri, aºteptându-ºi soþul ieºea în oraº pentru o plimbare • Stabiliþi în perechi douã
cu mâncarea caldã pe plitã.[...] prin centru...” aspecte ale vieþii cotidiene,
care existã ºi azi, ºi douã
Familia în România interbelicã, în Ioan Scurtu, Viaþa cotidianã a care au dispãrut. Descrieþi.
românilor în perioada interbelicã, Ed. Rao, Bucureºti, 2001, pp.142-143.
3.4. VECHIUL SIBIU
• Eºti personajul din capãtul

strãzii prezentate în sursa 3.4.
Povesteºte ce vezi în timpul
plimbãrii. Descrie tipul de
construcþii prezente în imagine.
Poþi constata anumite particu-
laritãþi în modul de construire a
caselor? Explicã. Descrie
mijloacele de transport
care apar în imagine.
• Care este structura etnicã a
oraºului în perioada
interbelicã? Dar azi?
• Imagineazã-þi cã te-ai mutat de
curând de la sat la oraº. Scrie o
scrisoare unui prieten, care sã
exprime pãrerea ta despre
viaþa la oraº.
Carte poºtalã, Sibiu, sf. sec. XIX.
80
4. DIVERSITATEA ETNO-CULTURALÃ
4.1. SÃPTÃMÂNA DIVERSITÃÞII

• Studiaþi sursa 4.1 ºi stabiliþi
care grup etnic este reprezentat
în imagine.
• Care sunt etniile care trãiesc în
comunitatea voastrã?
Dar în România?
• Ce informaþii aveþi despre
relaþiile dintre evrei/maghiari/
romi ºi români în cursul istori-
ei? Identificaþi douã momente
„bune” ºi douã momente „rele”
în istoria acestei relaþii.
• Descrieþi relaþia dintre evrei/
maghiari/romi/germani ºi
români azi, utilizând denumiri
sau simboluri florale.
• Puteþi identifica momente în
cursul istoriei în care grupurile
Proiectul „Sãptãmâna diversitãþii”, 2005, Bucureºti, www.dri.gov.ro menþionate au contribuit la
dezvoltarea spaþiului românesc?
• Ce ºtiþi despre limba vorbitã de
4.2. FÃRÃ COMENTARII cele trei grupuri etnice?
Cunoaºteþi cuvinte care provin
din aceste limbi?
„August, 2001 Tremurã ca speriat de ceva. • Foloseºte internetul pentru a
Primul contact cu rromii din Acel ceva era frigul. La un obþine date despre judeþele
Satchinez. Cãldurã sufocantã. moment dat am fost înconjuratã unde ponderea diferitelor
Aproximativ 40 grade Celsius. de copii golanii tremurânzi. Pe grupuri etnice este mai
Bordeie dãrãpãnate, miros Anca a bufnit-o plânsul! însemnatã. Apoi creeazã o hartã
acru-amar, feþe înnegrite, copii, Doream sã fug. Ceva mã þinea care sã ilustreze acest lucru.
mulþi copii. Majoritatea goi. lipitã de imaginea ireal de
Majoritatea murdari. Majo- realã. Vroiam sã urlu, sã urlu...
ritatea plini de pãduchi. [...] sã urlu. Sã înjur sistemul, sã-i
Noiembrie-Decembrie, 2001 înjur pe parlamentarii ghiftuiþi, • Care crezi cã sunt ºansele de
Frig de crãpau pietrele, -15 îmbrãcaþi în haine de urs. Sã-i reuºitã în viaþã ale persoanelor
grade Celsius. Trei geci, bocanci, înjur pe pãrinþi, pe pseudopã- prezentate în sursa 4.2? Putem
noi face ceva?
douã perechi de pantaloni, rinþi. Frigul mi-a topit glasul ... • Selecteazã din text trei elemente
mãnuºi, cãciulã. Muream de Mi-a fost ruºine. Ruºine pentru care descriu acest grup etnic.
frig. În faþa mea, o fetiþã de 6 hainele ºi îmbrãcãmintea mea. Stabiliþi în grupuri de 4-6
ani. Goalã. Cãmaºa de corp era Ruºine pentru goliciunea lor. persoane cel puþin trei elemente
singurul articol de îmbrãcã- Ruºine pentru neruºinarea pe care le cunoaºteþi voi despre
minte de pe ea. Foc. Groazã. celor din jur. Ruºine pentru istoria romilor.
• Cunoaºteþi situaþii în istorie în
Foc. Durere. Milã. Milã. Milã. incapacitate, pentru care persoane aparþinând acestui
Apare un alt copil, mai mic. Cu indiferenþã, pentru cinism ºi grup au fost „favorizate”? Dar
o cãmaºã de noapte pe el. Tre- promisiuni, pentru vorbe situaþii în care au fost „nedrep-
murã din toate încheieturile. goale. Ruºine cã exist.” tãþite”? Notaþi douã situaþii pen-
tru fiecare afirmaþie ºi discutaþi.
Cristina Trif, Cu romi, despre romi ºi gadjii. În Periam ºi Satchinez, Care este situaþia romilor azi?
Institutul Intercultural Timiºoara.
81
4.3. STRUCTURA ETNO-DEMOGRAFICÃ A ROMÂNIEI
Structura etnicã a populaþiei Structura dupã limba maternã

• Studiazã datele ºi rãspunde la
Români 19,399,597 89.47% Românã 19,736,517 91.03% urmãtoarele întrebãri: Ce fel de
Maghiari 1,431,807 6.60 % Maghiarã 1,443,970 6.66 % informaþii reies despre fiecare
Romi 535,140 2.46 % Rromanes 237,570 1.09 % grup etnic? Care sunt grupurile
Ucraineni 61,098 0.28 % Ucraineanã 57,407 0.26 % etnice cu cea mai mare podere
în structura populaþiei
Germani 59,764 0.27 % Germanã 44,888 0.20 %
României? Care a fost ponderea
Ruºi 35,791 0.16 % Rusã 29,246 0.13 % acestor grupuri la începutul
Turci 32,098 0.14 % Turcã 28,115 0.12 % secolului al XX-lea?
Tãtari 23,935 0.11 % Tãtarã 21,272 0.09 % • Comparã datele ºi cautã
Sârbi 22,561 0.10 % Sârbã 20,411 0.09 % legãturi. Care este legãtura
dintre numãrul etnicilor
Slovaci 17,226 0.07 % Slovacã 16,027 0.07 % maghiari ºi vorbitorii de limbã
Bulgari 8,025 0.03 % Bulgarã 6,735 0.03 % maghiarã? Dar în
Croaþi 6,807 0.03 % Croatã 6,355 0.02 % cazul romilor?
Greci 6,472 0.02 % Greacã 4,170 0.01 % • Interpreteazã informaþiile.
Evrei 5,785 0.02 % Elaboreazã douã enunþuri despre
Evreiascã 951 0.0 %
maghiari ºi germani
Cehi 3,941 0.01 % Cehã 3,381 0.01 % bazate pe sursã.
Polonezi 3,559 0.01 % Polonezã 2,690 0.01 % • Închipuie-þi cã þi s-a cerut o
Italieni 3,288 0.01 % Italianã 2,531 0.01 % prezentare despre un aspect al
Chinezi 2,243 0.01 % Chinezã 2,266 0.01 % diversitãþii culturale din
România. Prezentãrile
Armeni 1,780 0.0 % Armeanã 721 0.0 %
multimedia comunicã
Ceangãi 1,266 0.0 % Altã limbã 13,621 0.06 % informaþii într-o varietate de
Total 21,680,974 Total 21,680,974 forme, atât audio, cât ºi video.
Faza de planificare, care
precede prezentarea, este cea
Structura populaþiei dupã religie mai importantã. Se face un
Ortodoxã 18,817,97 86.79 % plan, se aleg mijloacele care vor
Romano-catolicã 1,026,42 4.73 % fi utilizate, se planificã
Reformatã 701,077 3.23 % eventuale interviuri ºi ºedinþe
de fotografie, se aleg imaginile
Penticostalã 324,462 1.49 %
care vor fi utilizate ºi se alege
Greco-catolicã 191,556 0.88 % muzica de fond.
Baptistã 126,639 0.58 % Paºi de urmat:
Adventistã de ziua a ºaptea 93,670 0.43 % 1. Proiecteazã conþinutul:
Musulmanã 67,257 0.31 % a) Pe ce teme/aspecte te-ai putea
axa?; b) Ce aspecte ai putea
Unitarianã 66,944 0.30 % aborda pentru fiecare temã?
Creºtinã dupã Evanghelie 44,476 0.20 % 2. Planificã un scenariu. Trebuie
Creºt. de rit vechi 38,147 0.17 % sã alegi o metodã de
Evanghelicã lutheranã 27,112 0.12 % prezentare, fie a unui singur
narator, fie comentarii ale
Evanghelicã 18,178 0.08 %
persoanelor intervievate, sau o
Evanghelicã de confesiune augustanã 8,716 0.04 % combinaþie a celor douã. Care
Mozaicã 6,057 0.02 % sunt avantajele ºi dezavantajele
Altã religie 89,196 0.41 % folosirii unui singur narator?
Fãrã religie 12,825 0.05 % 3. Fã o listã pentru interviuri,
imagini ºi muzicã.
Atei 8,524 0.03 %
a) Ce imagini s-ar potrivi cu
Nedeclaratã 11,734 0.05 % conþinutul ºi atmosfera fiecãrei
Total 21,680,974 pãrþi?; b) Ce fel de oameni ai
putea intervieva?; c) Ce fond
muzical s-ar potrivi?
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã
http://www.edrc.ro/recensamant.
82
4.4. „PE MINE, CA MINORITATE SLOVACÃ, M-AU

PUS SÃ RECIT POEZIA SUNT ROMÂN“
• Citeºte sursa 4.4 ºi precizeazã-þi
„Mã numesc Jancik ªtefan, aºa cum se spune, cãzut pe opinia faþã de ideea expusã.
sunt unicul copil, fiu al picioarele mele. Acest timp a Formuleazã douã argumente
pentru punctul tãu de vedere.
pãrinþilor mei, ªtefan ºi durat trei ani de zile, pânã la
• Dacã tu ai fi educatorul lui
Susana, nãscutã Juhas. M-am vârsta de ºase ani, când a fost Jancsik ªtefan, cum ai proceda?
nãscut la 9 octombrie 1922. sãrbãtorirea terminãrii Dar dacã ai fi Jancik ªtefan?
Ce copilãrie am avut pâna la ultimului an de grãdiniþã. • Daþi exemple de conflicte care
vârsta de trei ani nu þin minte. Pe mine, ca minoritate slovacã, au fost determinate de
Dar, în ziua de 3 octombrie, m-au pus sã recit poezia «Sunt diversitatea lingvisticã.
Cunoaºteþi ºi conflicte datorate
mama mea m-a îmbrãcat român». Dacã nu vã supãr, o
altor forme ale diversitãþii?
frumos, m-a luat de mânã ºi recit: «Sunt român, român voi • Conflictele etnice au luat
m-a dus la grãdiniþã. Sincer sã fi,/ Pânã lumea lume-o fi./ diferite forme, mergând pânã la
fiu, ºi nu condamn pe nimeni, Pentru þarã, pentru neam,/ „curãþarea etnicã” din Bosnia.
nu mulþi copii au fost atunci la Bucuros dau tot ce am./ Cum se poate încuraja armonia
grãdiniþã. Din diferite motive. Dau ºi sânge, dau ºi viaþã,/ între diferite etnii în interiorul
graniþelor lor?
Ce au fost, au fost copii ai Dau ºi-avere cu plãcere/ Cãci
intelectualitãþii de atunci, nimic nu-i mai frumos,/ Mai
din Nãdlac, ai unor meseriaºi, plãcut ºi de folos...» Puncte,
printre care am fost ºi eu. Am puncte, mai departe nu mai
fost un copil viu, zburdalnic ºi, þin minte.” Alegeþi: sunt total de
acord/parþial sunt de acord/nu
sunt de acord. Argumentaþi.
Interviu realizat de Silvia Lehoczká, Institutul Intercultural Timiºoara. • Diversitatea lingvisticã este o
Minoritãþi: identitate ºi coexistenþã, ediþie bilingvã, Timiºoara, 2000. sursã de conflicte; ar trebui sã
existe o singurã o limbã,
universalã, sau cel puþin o
limbã de comunicare auxiliarã
4.5. LIMBA VORBITÃ DE MOLDOVENI utilizatã pe întregul glob.
• Crearea limbilor moderne ºi
„Conform art. 13 din constituþia mod diferit. Astfel, din 1989 standardizarea/uniformizarea
þãrii, «limba de stat a Republicii pînã în prezent, concepþia lingvisticã în modernitate este
inumanã ºi diabolicã.
Moldova este limba moldove- asupra limbii vorbite de moldo- • Diversitatea lingvisticã este o
neascã». [...]«Dacã înþeleg foarte veni a cunoscut modificãri sub- valoare în sine, ca ºi
bine ce vorbesc românii, atunci stanþiale – de la limba românã biodiversitatea.
prin ce limba moldoveneascã s-a ajuns la cea moldoveneascã. • Fiecare limbã are o valoare în
este diferitã de cea românã?». Fãrã a face referire la crunta sine ºi trebuie protejatã ca o
Desigur, pentru o populaþie care politicã de deznaþionalizare din operã de artã.
• Limba este esenþialã pentru
mai mult de 50 de ani nu a ºtiut RSSM ºi raþiunile politicii popoare ºi naþiuni; limba este
sã gîndeascã decît prin ideologia naþionale din Uniunea Sovi- legatã de identitate, culturã ºi
partinicã, exprimatã printr-un eticã, actualul partid de memorie; distrugerea limbii
singur model de lucru intelec- guvernãmînt (Partidul reprezintã un genocid cultural.
tual – cel impus de birocraþia de Comuniºtilor din Moldova) • O anumitã limbã este superioarã
partid, unicul rãspuns corect la susþine morþiº faptul cã denu- tuturor celorlalte pentru cã
exprimã adevãruri, valori morale
întrebarea «ce limbã vorbim?» mirea limbii de stat trebuie sã ºi spirituale; ar trebui sã devinã
poate veni doar din partea aibã corespondenþã în denumi- universalã doar pentru religie.
«conducerii» statului. rea þãrii. Adicã, în limitele • O anumitã limbã asociatã cu un
La întrebarea propusã mai sus, Republicii Moldova se vorbeºte limbaj filosofic superior ori cu
guvernãrile care s-au perindat la limba moldoveneascã, iar în li- un sistem social superior ar tre-
conducerea þãrii au rãspuns în mitele României limba românã.” bui sã devinã limbã universalã.
• O limbã universalã sau aproape
universalã, care a existat în
trecut, ar trebui restauratã.
Moldova Noastrã, 24 septembrie 2004, Centrul de Monitorizare ºi
Analizã Strategicã, www.mdn.md/cultural.
83
5. DIVERSITATEA RELIGIOASÃ
5.1. CINEVA CARE ÎMPÃRTÃªEªTE VALORILE MELE

spune cã nici el însuºi nu ºi-ar • Citeºte sursa 5.1. Scrie o listã cu
lãsa fiica sã aibã întâlniri seara. enunþuri/cuvinte, prin care îl
Dar este convins cã se va cãsã- descrii pe Mohammed Saidul
Alam Shaku (ex. tânãr, are
tori cu o femeie musulmanã.
prietene etc.). Scrie o listã cu
– Este important pentru mine enunþuri/cuvinte, prin care îl
sã mã cãsãtoresc cu cineva care descrii pe colegul/colega ta de
împãrtãºeºte valorile mele ºi bancã (ex. elev, îi place muzica
este o mamã bunã pentru etc.). Crezi cã existã asemãnãri
copiii mei. Femeia are treaba sau diferenþe mari între colegul
tãu ºi Mohammed, care se dato-
cea mai grea. Bãrbatul trebuie
reazã religiei acestora? Fã o listã
doar sã procure banii pentru cu ele. Cum influenþeazã religia
Mohammed Saidul Alam Shaku, familie, în vreme ce femeia viaþa noastrã? Dar viaþa ta?
trebuie sã creascã copiii. • Care sunt valorile pe care le
„Când Shak întâlneºte fete, Femeia cu care mã voi cãsãtori împãrtãºeºte tânãrul musul-
culoarea pielii sau religia nu trebuie sã fie bine educatã, ºi man? Eºti de acord cu ele?
• Stabileºte trei asemãnãri ºi trei
mai conteazã. De obicei, sã când vom avea copii vreau ca
diferenþe care existã între
încerce sã convingã fete musul- ea sã stea acasã ºi sã aibã grijã religia lui Mohammed Saidul
mane sã-i acorde o întâlnire este de treburile casnice. Femeile Alam Shaku ºi religia ta.
dificil. Shak înþelege asta, ºi sunt mai bune decât bãrbaþii.” • Fã o listã cu 10 valori care crezi
cã sunt împãrtãºite de oameni
www.discoveringdiversity.org din jurul tãu. Comparã propria
listã cu cea a colegilor tãi.
5.2. PERCEPÞIA CELUILALT
„Saºii au muncit din greu; doar ortodocºi, exprimat printr-o
iarna aveau timp sã-ºi organi- legendã ale cãrei variante s-au
zeze sãrbãtori” (H.S., pensionar, înregistrat în nenumãrate
studii superioare, sas). Munca, rânduri: munca la fân de
vãzutã ca valoare socialã ºi Sfântul Ilie este interzisã (alte
moralã, este unul dintre cliºeele activitãþi sunt permise) sub
de autoidentificare ale saºilor. ameninþarea cã se supãrã
Pentru o comparaþie cu româ- sfântul dacã nu este respectat.
nii, implicit mai «leneºi», J.S., Într-un an, de ziua sfântului,
þãran sas, s-a arãtat intrigat de vremea era prielnicã muncii, • Citeºte sursa 5.2 ºi scrie douã
faptul cã aceºtia nu au lucrat în prin urmare, un sas a nesocotit afirmaþii despre modul în care
ziua a doua de Paºti, deºi era avertizarea vecinului român românii ºi saºii sãrbãtoresc
Paºtele. Care atitudine e mai
vreme frumoasã. «Vremea nu numind în derâdere
aproape de ceea ce crezi ºi faci
aºteaptã dupã cum au oamenii sãrbãtoarea «sfântul Ilie al tu, de obicei? Explicã.
sãrbãtoare. Aºa, dupã ce le-a tre- românilor». Dar pedeapsa • Cerceteazã ºi scrie o lucrare de
cut Paºtele, timpul s-a stricat.» sfântului nu a întârziat ºi sasul cca 1-2 pagini care sã surprindã
De celaltã parte, iatã ºi punctul nesãbuit a fost trãsnit, iar asemãnãri ºi diferenþe în
de vedere al românilor cãpiþele i-au luat foc.” privinþa sãrbãtorilor religioase
la români ºi saºi, români ºi
Articol de Laura Jiga Iliescu, în Ghid de politici interculturale maghiari, saºi ºi maghiari.
Humanitas Educaþional, Educaþia 2000+, 2005, pp.77-78.
84
5.3. „CÂND AM FOST PE FRONT M-AM RUGAT PUTERII DUMNEZEIEªTI”

„– Cum se numeau pãrinþii de naºtere ºi acolo e Cacig, cu
dumneavoastrã? «g» la urmã. E greºit.[...]
– Tata Vilimir, iar mama – În ce limbã vorbiþi în familie? • Studiazã sursa 5.3 ºi sursele
Darinca. Bunicul din partea – În sârbeºte. Iar acuma, de din tema 3, referitoare la cele
mamei se numea Arsenie Rosici, când avem ginere românaº, mai importante confesiuni
iar bunica Zorca Rosici. Din Radu, el nu ºtie sârbeºte, mai religioase din România.
partea tatãlui, bunicul se numea vorbim ºi în româneºte.[...] Identificã împreunã cu colegii
care este religia principalelor
Miºa Cacic, iar bunica Marina. – Este vreo diferenþã între grupuri etnice din România.
– Cum se numeºte soþia calendarul ortodox sârb • Puteþi enumera cel puþin trei
dumneavoastrã? ºi cel românesc? sãrbãtori religioase importante
– Angelca Cacic. În cãrþile – Da, sunt treisprezece zile în România?
«Grünbuch», în timpul Austro- diferenþã. Noi þinem calendarul • Vei lua un interviu, împreunã cu
Ungariei, numele meu, Cacic, o vechi, suntem cu treisprezece un alt coleg. Pregãtiþi o serie de
întrebãri pe care le veþi adresa
fost asa: «Kaczsicsty». Când o zile în urmã faþã de calendarul unor colegi de clasã. Începeþi
venit România aici, în Banat, românesc. Dar tot aceleaºi prin a decide pe cine aþi vrea sã
mi-o pus Cacic ºi-o scurtat tot sãrbãtori sunt. Noi avem o intervievaþi. Alegeþi doi colegi.
acolo. Am un extras de la cartea sãrbãtoare de sfinþire a Rugaþi-i sã vã ofere informaþii
animalelor de Sf. Ilie. ” despre credinþele lor religioase,
despre valorile lor. Faceþi-le un
Interviu realizat de Adrian Onica, în 10 iulie 2000, la Timiºoara, cu portret, pe care îl veþi prezenta
Milivoi Cacic, preot ortodox sârb, jud. Arad, Institutul Intercultural în clasã fãrã sã spuneþi despre ce
Timiºoara. Minoritãþi: identitate ºi coexistenþã, ediþie bilingvã, 2000. persoane este vorba. Colegii vor
încerca sã ghiceascã.
• Poþi lua un alt interviu.
5.4. SÃRBÃTORI RELIGIOASE – FARSANG Pregãteºte o serie de întrebãri
pe care le vei adresa unor
persoane din diverse medii:
artiºti, politicieni, oameni de
ºtiinþã etc., care trãiesc în
comunitatea ta. Alege patru
asemenea persoane publice
binecunoscute de cãtre colegii
tãi ºi roagã-i sã îþi vorbeascã
despre valorile lor spirituale.
Lucraþi în echipã ºi publicaþi
interviurile în revista ºcolii.
Fã o listã cu cele mai importante

sãrbãtori religioase care au loc în
comunitatea în care trãieºti.
Noteazã datele acestora ºi par-
ticipã cu prietenii sau colegii.
Participã la o sãrbãtoare
religioasã organizatã de alþii decât
cei din religia/confesiunea ta.
Noteazã, apoi, într-un jurnal, cum
te-a schimbat aceastã experienþã.
Ce lucruri ai aflat despre celãlalt?
Invitaþie la Farsang, sãrbãtoare a maghiarilor ºi saºilor, odatã cu începutul Ce ai aflat despre tine? Invitã ºi
primãverii. Cu ºase sãptamâni înainte de Paºti, în prima zi, duminica, tinerii din tu pe cineva sã celebreze
sate, costumaþi ºi cu mãºti cât mai hazlii, umblã pe la casele oamenilor, pentru a împreunã cu tine o zi importantã
strânge bani sau diferite produse. Procesiunile se încheie în a treia zi, cu în calendarul tãu religios.
protagoniºtii costumaþi în preoþi. Sãrbãtoarea se încheie cu un mare bal.
www.caferodin.hu/
85
6. INTERFERENÞE CULTURALE
6.1. FÃRÃ TITLU
• Studiazã sursele 6.1-6.2.

Stabileºte etnia maiorului
Julius Metz. Cunoºti cazuri de
cãsãtorii mixte? Ai accepta sã te
cãsãtoreºti cu cineva care are
altã religie sau etnie? Care ar fi
posibilele consecinþe?
• Ce îþi sugereazã caricatura? Dã-i
un titlu.
• Scrieþi un eseu argumentativ cu
tema „Când îþi alegi partenerul
trebuie sã alegi pe cineva de
aceeaºi etnie.” / Scrieþi fiecare
ce poziþie aveþi în aceastã
problemã (5 min.). / Formaþi
perechi ºi citiþi-vã unii altora
paragrafele. Cel care ascultã
trebuie întâi sã reformuleze
Caricaturã, Könczey Elemér, cotidianul Krónika, 2000
poziþia celuilalt ºi apoi sã
spunã ce argumente s-ar aºtepta
sã audã pentru a fi convins sã
6.2. MEMORIILE UNUI OFIÞER adopte acea poziþie. (5 min.) /
Scrieþi-vã argumentele, dar nu ºi
”Anul 1939-1940 era începutul fiindcã tatãl tatãlui era concluziile (10 min.). / Citiþi-vã
nebuniei cu originile etnice ºi maghiar, pe un principiu acum lucrãrile unul altuia. Cel
care ascultã face comentarii
la început a mers foarte lejer ºi paternalist, patriarhal, au
legate de validitatea argumen-
balcanic. A venit de la primã- stabilit cã tata este tot ungur. telor aduse (5 min.). / Scrieþi-vã
ria municipiului o brigadã din Nu uit fiindcã «vãd» ºi acum concluziile (10 min.). / Citiþi
doi oameni cu o fiºã imensã ºi «poza» tipului care era ºeful eseul partenerului (5 min.) /
cei doi conþopiºti ne-au stabilit brigãzii, care era cu un creion Revizuiþi lucrãrile (5 min.).
originea etnicã. Mama mea are chimic în mânã ºi cu un arc • Lucrezi la o revistã pentru
adolescenþi ºi editorul þi-a
un bunic german, un bunic mare dorea sã-l punã în buzu-
cerut sã scrii un articol de douã
maghiar, o bunicã franþuzoaicã nar, ºi când era cu creionul pagini despre cum moda,
ºi o bunicã hanacã. Hanacii sus, zice celãlalt: «Stai dom- mâncarea, muzica, arta ºi alte
sunt un fel de pemi de lângã nule, mai e ºi copilul!», la care aspecte ale vieþii sunt
Bolomuz. Apoi ei s-au «scãr- tipul a lãsat sã cadã creionul ºi influenþate de vecinãtatea cu
pinat la cap», ce sã facã, ce sã disperat s-a uitat la maicã-mea alte culturi. Gãseºte informaþii
suplimentare despre subiect,
decidã, ºi în fine au decis-o ca ºi zice: «Doamnã, dumneavoas-
fotografii, tabele ºi alte
fiind nemþoaicã, fiindcã tata trã l-aþi fãcut, spuneþi-mi ce e, materiale vizuale care te-ar
tatãlui ei era neamþ. Tatãl meu fiindcã eu nu mã mai descurc!». putea ajuta. Foloseºte-þi notiþele
este iarãºi din Bacica de lângã Aºa încât ideea aceasta de a pentru a trasa linia articolului.
Dunãre, între Dunãre ºi Tisa. cãuta originile etnice este o Fã o ciornã. Roagã-þi un coleg
Bacica era un orãºel foarte «tâmpenie». În primul rând este sã joace rolul editorului ºi sã
facã niºte comentarii. Apoi
colorat. Zâmbind, au început irealã. Pe de altã parte nici nu se
pregãteºte-þi articolul
sã spunã ºi ei. Bunicii care tot poate dovedi, la urma urmei.” pentru publicare.
aºa erau, amestecaþi, dar dat
Memoriile maiorului Julius Metz, www.memoria.ro
86
6.3. SÃRBÃTORILE
„În funcþie de locul natal, ger- marcator de sãrbãtoare a recol- • Cunoaºteþi sãrbãtori religioase
manii aflaþi în afara graniþelor tei sau a încheierii sezonului care conþin elemente preluate
României se reunesc anual sau de munci agricole.[...] de la alte etnii?
tot la doi ani în România sau În satele mixte din punct de • Aveþi prieteni din alte etnii sau
Germania cu ocazia chirvaiului vedere etnic, tradiþia voia ca de alte religii? Existã în comu-
nitatea unde locuiþi ºi alte
sau a zilei când altãdatã se fiecare sã participe la sãrbãtoa-
grupuri etnice? V-au influenþat
organiza chirvaiul (Kirchweih), rea celuilalt. Aºa s-a ajuns ca în vreun fel obiceiurile?
echivalent al rugii sau nedeii Paºtele sã fie sãrbãtorit într-o
(sãrbãtorite de sârbi ºi români). comunitate localã în care trãiau
Dintr-o sãrbãtoare religioasã, ce sârbi (sau români) ortodocºi ºi
reuneºte comunitatea întreagã germani (sau maghiari) catolici,
ºi intensificã sentimentul apar- în douã rânduri, iar carnavalul
tenenþei la comunitatea localã, de Lãsata Secului (Farsang) sã
azi chirvaiul e tot mai mult o se extindã de la catolici (ger-
sãrbãtoare organizatã, de obicei mani) la ortodocºi (români ºi
la altã datã decât cea prescrisã sârbi) în sudul Banatului.
de calendarul iniþial (în care Românii participau ºi ei la
era legatã de hramul bisericii ºi Balul Strugurilor organizat de
cel mai adesea de un sfânt de maghiari ºi aceºtia la sãrbãto-
toamnã). E deplasat în lunile rile românilor în satele în care
de varã, de concediu, când mai convieþuiau. Sãrbãtorile au fost • Identificaþi în imagine elemente
multã lume poate participa ºi cadrul cel mai propice achizi- considerate, în general, ca fiind
îºi pierde astfel caracterul de- þiilor de ordin intercultural.” specifice culturii române.
Existã elemente pe care le-aþi
întâlnit ºi la alte culturi?
www.intercultural.ro • Identificaþi cel puþin 3 alte
elemente împrumutate de la
alte culturi, precum ºi cultura
6.4. HANUL TÂRGOVEÞILOR. CLIªEE de unde s-au realizat împru-
muturile (mâncãruri, expresii,
elemente de folclor etc.).
• Cunoºti regionalisme (ex.
videre=gãleatã, porodici=roºii,
fedeu=capac de oalã,
ocoº=descurcãreþ,
firhang=perdele,
apotecar=farmacist) inspirate
din limba altor etnii? Identificã
provenienþa acestora. Dar
ciºmea, ciulama, ciubuc,
mahala, sarma din ce limbã
crezi cã provin? În ce împre-
jurãri au pãtruns aceste cuvinte
în limba românã? Cunoºti ºi
alte împrumuturi de acest tip?
• Dacã vorbiþi acasã o altã limbã
decât limba românã sau vorbiþi
mai mult de o singurã limbã,
stabiliþi dacã în limba vorbitã de
voi au pãtruns cuvinte din limba
românã. Faceþi o listã cu ele.
Constantina Mihãilã, Concursul de arte vizuale Valori româneºti-valori europene • Cãutaþi în dicþionare/enciclo-
organizat de Delegaþia Comisiei Europene ºi Centrul Internaþional pentru Artã pedii ºi gãsiþi ºi alte cuvinte
Contemporanã, 2005, www.infoeuropa.ro împrumutate din alte limbi.
87
7. PROVOCÃRILE DIVERSITÃÞII.
CE SPUN DOCUMENTELE?
7.1. DECLARAÞIA PRINCIPIILOR TOLERANÞEI

„Articolul 1. Semnificaþia înlocuirea culturii rãzboiului • Identificaþi principalele cuvinte
toleranþei cu o culturã a pãcii. din sursa 7.1 care descriu ce
1.1. Toleranþa este respectul, 1.2. Toleranþa nu e nici conce- înseamnã toleranþa. Gãsiþi câte
acceptarea ºi aprecierea bogã- sie, nici condescendenþã ori un exemplu concret, prin care
þiei ºi diversitãþii culturilor indulgenþã. Toleranþa este, mai s-ar putea transpune în prac-
ticã, pentru fiecare cuvânt.
lumii noastre, felurilor noastre ales, o atitudine activã generatã • Imagineazã-þi cã este anul 1919
de expresie ºi manierelor de de recunoaºterea drepturilor ºi tu ai fost desemnat/ã sã faci
exprimare a calitãþii noastre de universale ale persoanei umane propagandã astfel încât sã
fiinþe umane. Ea este încurajatã ºi libertãþilor fundamentale ale convingi cât mai multe per-
prin cunoaºterea, deschiderea altora. În nici un caz, toleranþa soane sã sprijine înfiinþarea
spiritului, comunicaþie ºi liber- nu poate fi invocatã pentru a unor ºcoli cu predare în limba
germanã. Începe cu o listã de
tatea gândirii, conºtiinþei ºi justifica violarea acestor valori motive pentru care anumite
credinþei. Toleranþa este armo- fundamentale. [...] proclamãm persoane þi-ar sprijini eforturile.
nia în diferenþe. [...] Toleranþa solemn ziua de 16 noiembrie Apoi decide ce formã dai
e o virtute care face ca pacea sã Zi Internaþionalã a Toleranþei.” propagandei, de exemplu
fie posibilã ºi care contribuie la discurs, afiº, cântec...La final
prezint-o clasei.
Declaraþia statelor membre ale ONU pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã, • Te consideri tolerant? Explicã.
1995, legislatie.resurse-pentru-democratie.org/principii_toleranta.php Dã douã exemple de situaþii în
care ai dovedit toleranþã.
7.2. A ÎNVÃÞA SÃ TRÃIM ÎMPREUNÃ

„18. Procesul de reformã ar tre- contribuþia pozitivã care poate
bui sã continue sau sã fie sub- sã rezulte din integrarea tehno-
înþeles în urmãtoarele domenii: logiilor în procesul de învãþare.
Conþinuturi: Profesori:
1. Adaptarea programelor ºi 1. Facilitarea implicãrii reale
reactualizarea conþinuturilor din partea profesorilor în luarea
pentru a putea reflecta: schim- deciziilor în ceea ce priveºte
bãrile economice ºi sociale puse ºcoala, prin formare continuã ºi • Raportându-vã la propunerile
în scenã, în particular prin glo- prin alte metode. din documentul dat, notaþi
balizare, migraþie ºi diversitate 2. Îmbunãtãþirea educaþiei elementele care deja sunt puse
în practicã în ºcoala voastrã.
culturalã; dimensiunea eticã a pentru profesori astfel încât ei • Care sunt prioritãþile pentru
progresului ºtiinþific ºi tehno- sã poatã dezvolta mai bine la ºcoala voastrã pe care le puteþi
logic; importanþa în creºtere a elevi comportamente ºi valori stabili conform sursei 7.2?
comunicãrii, expresivitãþii ºi a ale solidaritãþii ºi toleranþei, • Care este rolul ºcolii în
capacitãþii de a asculta ºi de a astfel încât sã îi pregãteascã promovarea toleranþei? Care ar
dialoga, în primul rând în limba pentru a preveni ºi rezolva fi mijloacele prin care ar trebui
sã promoveze aceastã idee?
maternã, apoi în limba oficialã a conflictele în mod paºnic ºi sã • Stabiliþi propria voastrã listã de
þãrii respective, cât ºi în una sau respecte diversitatea culturalã.” acþiuni pentru a învãþa sã trãim
mai multe limbi strãine; împreunã. Notaþi o primã
acþiune pe care o veþi face în
Declaraþia Organizaþiei culturale, ºtiinþifice ºi educaþionale a urmãtoarele douã sãptãmâni în
Naþiunilor Unite. Conferinþa internaþionalã de Educaþie, Geneva, aceastã direcþie.
2001, Dilema veche Nr. 64, 2005.
88
CE SPUNE REALITATEA?
8.1. PREJUDECÃÞI
• Priviþi imaginea 8.1 ºi încercaþi sã explicaþi ce sugereazã. Numiþi
elementele din imagine ºi stabiliþi semnificaþia fiecãruia în parte,
precum ºi mesajul sugerat de imagine ca întreg.
• Identificaþi potenþiale elemente purtãtoare de prejudecãþi (de exemplu:
norme ºi practici pentru disciplinã în ºcoalã, repartizarea elevilor la
clase dupã anumite criterii). Cum ajung prejudecãþile sã se transforme
în discriminare? Ai fost obiectul discriminãrii sau ai discriminat tu
însuþi vreodatã?
• La ce prejudecãþi sunt expuºi tinerii din România? Stabileºte douã idei
prin care le putem controla.
• Cum îi afecteazã prejudecãþile noastre pe ceilalþi?
• Care sunt cele mai frecvent întâlnite prejudecãþi în istoria recentã a
Europei, faþã de U.E.?
• Ce credeþi cã trebuie sã ºtie tinerii din cultura majoritarã din România
despre ceilalþi cu care trãiesc în acelaºi spaþiu?
• Fiecare grup scrie pe o coalã mare de hârtie principalele aspecte din
discuþia purtatã ºi le prezintã în plen (10 min./grup pentru prezentare,
întrebãri ºi rãspunsuri).
• Studiaþi sursa 8.2 ºi stabiliþi care sunt formele de excluziune la care
sunt expuse comunitãþile etnoculturale. Daþi exemple pentru România.
www.tolerance.org/hidden_bias
8.2. DESPRE EXCLUZIUNE

„Peste 518 milioane de persoane diversitatea lingvisticã a lumii care interzic utilizarea limbilor
(reprezentînd 129 de comunitãþi are ca efect dispariþia a cel vorbite în mod tradiþional de
etnoculturale) sînt expuse for- puþin douã limbi în fiecare zi. membrii comunitãþilor minori-
melor de excluziune culturalã, Formele variate de excluziune tare în instituþiile statului,
suferind discriminare cu carac- ºi de favorizare a culturilor precum administraþia localã,
ter religios ºi/sau lingvistic, for- dominante în stat sunt sistemul judiciar, învãþãmânt,
mele de manifestare ale particu- rezultatul unor practici larg armatã, canale publice ale
laritãþilor acestora nefiind rãspândite în statele naþionale, audiovizualului; interzicerea
acceptate în sfera publicã. având, în general, menirea sã utilizãrii în spaþiul public a
Peste 750 milioane de persoane asigure coerenþa ºi stabilitatea simbolurilor naþionale, altele
(189 de comunitãþi) suferã din funcþionãrii acestora: decît cele ale naþiunii domi-
cauza discriminãrii cu caracter centralizarea puterii politice în nante, ºi reflectarea prin
economic. aºa fel încât toate deciziile sã sãrbãtorile oficial recunoscute
Peste 832 milioane de persoane fie luate de reprezentanþii doar a tradiþiei ºi a istoriei
(191 de comunitãþi) trãiesc în majoritãþii dominante, grupului dominant din stat;
condiþii de discriminare cu ca- comunitãþile minoritãþilor standardizarea procesului
racter politic, exercitarea dreptu- naþionale fiind private, de educaþional în aºa fel încât con-
rilor ºi accesul la poziþii oficiale regulã, de posibilitatea sã þinutul acestuia sã reflecte în
în instituþiile statului fiind limi- influenþeze politicile care au mod exclusiv istoria, literatura
tate prin legi sau politici de stat. un impact asupra condiþiei lor ºi contribuþia la valorile uni-
[...] Lipsa de preocupare pentru de viaþã; politici lingvistice versale ale culturii dominante.”
Raport al UNDP, 2004, apud Levente Salat, Statul-naþiune ºi provocãrile diversitãþii,

http://hiphi.ubbcluj.ro/JSRI/
89
8.3. MESAJE NAÞIONALISTE ÎN PRESÃ
8.3.a
• Acestea sunt informaþii despre

atitudinea mass-media faþã de
minoritãþi în România. Studiaþi
sursele 8.3 ºi 8.4 ºi apoi urmaþi
paºii 1-3 pentru a sintetiza
ideile.
1. Identificaþi elementele
esenþiale:
a) care e subiectul graficelor?
8.3.b b) care e subiectul diagramelor?
c) care este perioada la care se
face referire?
2. Analizaþi fiecare informaþie:
a) conform graficelor, care sunt
ziarele care exprimã cele mai
multe prejudecãþi?
b) conform graficelor, care este
raportul dintre prejudecãþi ºi
atitudine neutrã în relatarea
unor evenimente legate de
minoritãþi?
c) conform graficelor, care sunt
posturile TV care exprimã o
atitudine neutrã în relatarea
unor evenimente legate de
minoritãþi?
d) care e ideea pe care o
8.3.c transmit diagramele?
3. Sintetizaþi informaþia ºi
desprindeþi concluziile care se
impun. Bazat pe aceste infor-
maþii, ce concluzii puteþi
formula referitor la impactul
ºtirilor mass- media asupra
opiniei publice?
Raport de monitorizare mass-media în þãrile din Estul Europei

(Ungaria, România ºi Iugoslavia), 2001, www.mma.ro
90
8.4. MESAJE NAÞIONALISTE ÎN ªTIRILE TELEVIZATE
8.4.a
• Cum aþi putea creiona profilul

jurnalistului în baza acestor
informaþii: cu atitudine clar
discriminatorie, cu anumite
prejudecãþi, tolerant? Explicaþi.
• Care este atitudinea exprimatã
în articolele de presã faþã de
minoritatea maghiarã compa-
rativ cu cea romã? Care sunt
8.4.b posibilele cauze?
• Posturile de televiziune alocã
mai mult timp unor subiecte
legate de maghiari sau de romi?
• Care sunt temele abordate în
televiziune ºi presã în legãturã
cu minoritatea maghiarã? Ce fel
de ºtiri sunt tratate: cu caracter
social, cultural, politic, naþional
etc. Dar legat de romi? Dar faþã
de minoritatea germanã?
• Încercaþi sã realizaþi ºi voi o
monitorizare a mass media
timp de o sãptãmânã. Notaþi
toate observaþiile într-un jurnal.
• Lucreazã cu un grup de colegi
la editarea unui ziar despre
prejudecãþi legate de diferenþele
de gen, etnie, religie etc. Intâi,
decideþi cine sã fie reporteri,
8.4.c editori, tehnoredactor, corector.
Apoi gãsiþi articole pentru ziar.
Împãrþiþi-vã timpul pentru scri-
erea articolelor, editare ºi pune-
rea în paginã. Împãrþiþi copii
ale ziarului în ºcoala voastrã.
Raport de monitorizare mass-media în þãrile din Estul Europei

(Ungaria, România ºi Iugoslavia), 2001, www.mma.ro
91
CE AI PUTEA FACE TU?
9.1. PAªI SPRE TOLERANÞÃ

Recomandãri:
• În orice situaþie te-ai afla, ia
atitudine împotriva discri-
minãrii. E un risc pe care tu
decizi dacã þi-l asumi.
• Fii pregãtit/ã! Promite-þi þie
însuþi/însãþi cã nu vei rãmâne
indiferent/ã.
• Numeºte comportamentul!
„Aud cã spui cã toþi evreii sunt
afaceriºti, asta ai vrut sã spui?”
• Apeleazã la principii! Dacã per-
soana în cauzã este o cunoºtin-
þã mai apropiatã sau un prieten,
spune-i cã întotdeauna ai ºtiut
cã este o persoanã deschisã,
deci eºti surprins/surprinsã sã
afli cã are asemenea idei.
• Stabileºte limitele! Nu poþi
controla ceea ce oamenii spun
sau fac, dar poþi sã iei poziþie
spunând: „Nu spune, te rog,
bancuri rasiste în prezenþa
mea. Mã deranjeazã”.
• Gãseºte aliaþi/fii aliat! Când
simþi cã ai nevoie de sprijin în
aceastã campanie pe care o
duci, nu ezita sã-l ceri.
• Fii vigilent/ã! Aminteºte-þi:
lucrurile se schimbã încet. Fii
pregãtit/ã sã nu abandonezi.
Nu risca sã taci.
Afiº, proiectul „Paºi spre toleranþã”, iniþiat de Agenþia de Monitorizare a Presei

(AMP), derulat în colaborare cu Centrul Romilor pentru Studii ºi Intervenþie
Socialã – Romani CRISS, Agenþia de publicitate McCann Erickson ºi M.Ed.C.,
http://www.mma.ro/
APLICAÞIE
• Alcãtuieºte o listã cu toate stereotipurile – pozitive ºi negative – despre anumite grupuri. Se
reflectã ele în acþiunile tale?
• Gândeºte-te cum te vãd ceilalþi. Fã o listã a trãsãturilor de caracter compatibile cu toleranþa (ex.
compasiune, curiozitate). Fã o listã a trasãturilor care sunt incompatibile cu toleranþa (ex.
gelozie, îngâmfare).
• Vizioneazã o piesã de teatru, ascultã muzica ºi mergi la un spectacol de dans al unor artiºti a cãror
rasã sau etnie este diferitã de a ta.
92
9.2. MITURI DESPRE DIVERSITATE

„Mitul 1: Identitatea etnicã a înseamnã extinderea posibili-
oamenilor se aflã la concurenþã tãþilor individuale de alegere,
cu devotamentul lor faþã de nu pãstrarea valorilor ºi
stat, prin urmare se ajunge la practicilor ca un scop în sine,
un compromis între recunoaº- cu o atitudine de supunere
terea diversitãþii etnice ºi oarbã faþã de tradiþie. Cultura
crearea unui stat unitar. nu este un set rigid de valori ºi
Fapte: Þãrile nu trebuie sã practici ºi nu poate constitui
• Citeºte sursa 9.2. Asemenea
aleagã între unitatea naþionalã un pretext pentru negarea
mituri circulã ºi în societatea
ºi diversitatea culturalã. Indi- drepturilor omului ºi a egali- româneascã? Dacã da, identi-
vizii pot avea ºi chiar au iden- tãþii de ºanse – cum ar fi ficã în ce medii sociale. Cine le
titãþi multiple, complementare dreptul femeilor de a avea vehiculeazã? În ce scop?
– origine etnicã, limbã, religie acces la educaþie. • Credeþi cã România poate
ºi rasã, precum ºi cetãþenie. Mitul 4: Þãrile care cuprind oferi un model de tratare a
diversitãþii pentru SE Europei
Mitul 2: Existã un potenþial de mai multe grupuri etnice au
sau Balcani? Aduceþi douã argu-
izbucnire a unor conflicte o capacitate mai limitatã de mente pro ºi douã împotrivã.
violente între grupãrile etnice a obþine progrese economice,
din cauza divergenþelor privind prin urmare se ajunge la un
valorile susþinute, prin urmare compromis între diversitate
se ajunge la un compromis ºi dezvoltare.
între respectul faþã de diver- Fapte: Nu existã nici un fel
sitate ºi menþinerea pãcii. de dovezi privind faptul cã
Fapte: Din datele culese de pe diversitatea culturalã ar
teren reiese cã diferenþele cul- încetini dezvoltarea.
turale ºi diferenþele de opinii Mitul 5: Unele culturi sunt mai
privind valorile susþinute nu prospere ºi dau dovadã de un
provoacã decât foarte rar izbuc- spirit întreprinzãtor mai dez-
nirea unor conflicte violente. voltat decât altele, iar unele
Mitul 3: Pentru a se asigura culturi au valori democratice
libertatea culturalã, este nece- care lipsesc în altele; prin ur-
sarã apãrarea tuturor practici- mare se ajunge la un compro-
lor tradiþionale, prin urmare se mis între acceptarea ºi îngloba-
poate ajunge la un compromis rea unor culturi ºi promovarea
între recunoaºterea diversitãþii dezvoltãrii ºi democraþiei.
culturale ºi progresele obþinute Fapte: Nu avem nici un fel de
în domeniul dezvoltãrii, demo- dovezi privind existenþa unei
craþiei ºi drepturilor omului. relaþii între culturã ºi progresul
Fapte: Libertatea culturalã economic sau democraþie.”
Raportul de dezvoltare umanã pe 2004, Demontarea miturilor

despre diversitate, http://www.undp.ro/HDR2004
APLICAÞIE
Alcãtuiþi un text despre diversitate, pornind de la urmãtoarele cuvinte: Viena, adolescenþã,
cufãr ºi carte.
Citiþi textul colegului de bancã.
Gãsiþi fiecare în textul celuilalt douã enunþuri referitoare la diversitate. Identificaþi cel puþin
douã argumente care sã susþinã afirmaþiile din text.
93
II. NAÞIUNE ªI NAÞIONALISM
Tema identitãþii, a naþionalismului, a naþiunii de ieri ºi de azi

privitã prin prisma dialogului intercultural, departe de a aparþine
unei recuzite conceptuale învechite, este indispensabilã pentru Pentru a-i cunoaºte ºi a
înþelegerea fenomenelor lumii de azi. interacþiona cu ceilalþi,
Europa modernã a avut drept principiu iniþial de organizare ideea trebuie sã te cunoºti mai
naþionalã. Asistãm la punerea sub semnul întrebãrii a chiar întâi pe tine însuþi, ca
acestui ax de ordonare-unificare a diverselor realitãþi culturale persoanã, ca grup social,
din geografia continentului. cultural sau politic.
Existã azi douã mari categorii de definiþii acceptate pentru o
„naþiune”: o definiþie „etnicã” ºi o definiþie „civicã”. Accentul
este pus, în al doilea caz, pe voinþa membrilor unei comunitãþi de
a trãi împreunã, de a se supune aceloraºi legi ºi a avea aceleaºi
drepturi ºi îndatoriri.
Dacã cetãþenii sunt, însã, egali în faþa legii, dacã au aceleaºi
drepturi ºi obligaþii, înseamnã cã tradiþiile, obiceiurile, dialectele,
credinþele religioase pe care le-au moºtenit trebuie sã disparã?
Este justificatã împingerea omogenizãrii unei populaþii, fie pe
criterii etnice, caz în care vorbim de „curãþire etnicã”, fie pe baza
principiului naþiunii civice, pânã la limita în care nu ar mai
exista nici o diferenþã între diferite grupuri de oameni, în care Naþiunea etnicã pune
bogãþia ºi varietatea culturalã s-ar ºterge? Fãrã îndoialã cã nu. accentul pe unitatea
Un rol important îl are discursul identitãþii naþionale, aºa cum s-a culturalã. Naþiunea civicã
constituit el în timp, printr-un anume mod de a reprezenta pune accentul pe voinþa
trecutul ºi de a prezenta istoria naþionalã în raport cu alte istorii membrilor unei comunitãþi
naþionale, regionale ºi locale. Ce anume propune discursul de a trãi împreunã.
identitar ca expresie a coeziunii unei naþiuni la nivel simbolic,
cum trateazã el problema diversitãþii, a raportului dintre etnic ºi
naþional (cetãþenia), a raportului dintre naþional ºi european –
iatã aspecte de luat în seamã când vrem sã definim contextele
favorizante sau defavorizante ale interculturalitãþii.
Acestea sunt, aºadar, ºi problemele pe care tema de faþã le
abordeazã. Sursele utilizate sunt, în bunã parte, menite mai
degrabã sa producã reflecþii, decât sã ofere informaþii. Exemplele
de istorie europeanã sunt oferite, ca suport, pentru a putea
compara ºi discuta, în fapt, probleme ale istoriei româneºti.
Þinând cont de aceasta, ºi datoritã dificultãþii de a identifica Provocarea pentru noi, das-
surse primare autohtone, am utilizat surse de atitudine, de opinie cãlii, este de a încerca sã nu
care sã serveascã scopului propus. ne impunem propriile opinii,
Sarcinile de lucru individuale sau de grup solicitã adolescenþilor convingeri, ci de a juca rolul
exprimarea de opinii, dezbaterea, luarea de decizii, întoarcerea de facilitator, moderator,
criticã spre sine ºi producerea în permanenþã a unor argumente care ridicã probleme,
pentru poziþiile exprimate. Tonul surselor ºi al sarcinilor de lucru dar nu oferã „reþete”.
este mai sobru, pentru a nu trimite spre o abordare facilã. El poate
fi nuanþat de cãtre dascãli, în funcþie de problemele discutate.
94
NAÞIUNE ªI NAÞIONALISM
1. IDENTITATE ªI ALTERITATE.
EU ªI CEILALÞI
1.1. CE ÎNSEAMNÃ SÃ FII SPANIOL?
„Spune, copilule, ce eºti tu? religia, patria ºi legile sale ºi

Spaniol. mai degrabã sã moarã decât sã
Ce înseamnã sã fii spaniol? se lase asuprit.[...]
Sã fii un om cinstit. Cine sunt francezii?
Câte obligaþii are un astfel de Foºti creºtini, noi eretici.
om ºi cum se numesc acestea? Ce i-a dus la aceastã robie?
Trei; el trebuie sã fie creºtin Falsa filosofie ºi libertatea • Care sunt elementele care defi-
catolic, trebuie sã îºi apere Moravurilor lor depravate.[...]” nesc identitatea unui spaniol?
• Încadreazã sursa (tipul, con-
„Catehismul civil” spaniol, scriere religioasã de propagandã naþionalã, textul elaborãrii, scopul
publicat în sute de mii de exemplare (1808), apud Hagen Schulze, urmãrit, procedeele utilizate).
Stat ºi naþiune în istoria europeanã, Polirom, Iaºi, 2003, p.175. • Compune dupã modelul sursei
o poezie care se referã la iden-
titatea ta (ex. dacã eºti ºvab,
1.2. EUROPEANUL PERFECT poezia se va numi „Ce înseam-
nã sã fii ºvab?”). Alcãtuieºte
un tabel (douã coloane numite
„înainte de a a compune
poezia”/”dupã ce am compus
poezia”) ºi noteazã în prima
coloanã sentimentele, gându-
rile, asocierile ºi imaginile
mentale pe care le ai. Dupã ce
ai compus poezia, completeazã
ºi a doua coloanã din tabel.
Alege-þi apoi o altã identitate
ºi compune o nouã poezie.
• Care sunt elementele care
compun propria voastrã identi-
tate? Stabiliþi cuvinte-cheie
care o definesc cel mai bine.
• Cum dobândim o identitate:
prin dat (naºtere, etc.)
sau prin alegere?
• Existã mai multe grupuri cãrora
un individ le poate aparþine?
Identificaþi grupurile voastre
de apartenenþã.
www.infoeuropa.ro
APLICAÞIE
• Studiazã sursa ºi schiþeazã portretul românului „perfect”.
• Alege împreunã cu colegii un reprezentant al unui alt grup etno-cultural (maghiar, turc etc.)
ºi schiþeazã portretul „perfect” al acestuia.
95
1.3. PSIHOLOGIA ROMÂNILOR ACUM 100 DE ANI

„Omul din Apus face opere ºi de putere. [...] • Exprimã-þi acordul sau dezacor-
dul faþã de afirmaþiile lui Con-
durabile, pe când românul Profitul capitalistului român stantin Rãdulescu Motru. Te
improvizeazã [...]. provine, de cele mai multe ori, regãseºti în aceastã descriere?
Românul nu munceºte metodic, din mãiestria cu care acesta îºi Motiveazã! Crezi cã anumite
ci în salturi; are lungi perioade aserveºte bugetul statului [...]. afirmaþii mai sunt valabile ºi
de odihnã, iar la nevoie dã pe Noi voim sã ne apropriem astãzi? Explicã.
brânci ºi face muncã de sclav... bunurile culturale, pe care le • Care sunt, în opinia ta, elemen-
tele care definesc identitatea
De asemenea, este cheltuitor cu vedem la popoarele din apus, unui român? Scrie câteva cu-
timpul într-o mãsurã cum nu cu aceleaºi însuºiri sufleteºti vinte-cheie. Comparã-le cu ale
sunt popoarele din Apus [...]. cu care reuºeam odatã aºa de colegului tãu. Ce ai constatat?
Românul considerã nerespec- bine sã ne strecurãm prin îm- • Studiaþi sursa 1.3 folosind
tarea legii ca un titlu de mãrire prejurãrile vitrege din trecut.” „recenzia prin rotaþie”, care pre-
supune urmãtoarele activitãþi:
Constantin Rãdulescu Motru, Psihologia Poporului Român, Luaþi cele cinci afirmaþii din
Bucureºti, Paideia, 1998. sursa 1.3 ºi transformaþi-le în
întrebãri scrise pe coli de hârtie
separate care se atârnã pe
1.4. PE MARGINEA IDENTITÃÞII pereþi. / Fiecare întrebare
revine unui grup de 3-4 elevi.
„Dacã în acest moment ne-am masterat sau dacã dãm concurs Aceºtia se duc la coala cu
întrebarea respectivã, discutã
afla, sã zicem, la frontiera pentru ocuparea unui job, întrebarea timp de cinci minute
franco-spaniolã, în drum spre indiferent cã suntem la Cluj ºi apoi scriu rãspunsul. / La
minunatele livezi ale Andalu- sau la Bucureºti, ne vom semnalul profesorului,
ziei, ºi un vameº ne-ar întreba recomanda ca absolvenþi de grupurile se mutã la coala
ce suntem, este evident cã, studii superioare, ca licenþiaþi urmãtoare, citesc întrebarea ºi
scoþând paºaporul, toþi cei de în istorie, ca intelectuali, în rãspunsul care a fost scris de
grupul precedent ºi îºi adaugã
aici am mãrturisi cã suntem nici un caz ca români sau ca propriile comentarii. /
români. ºi acesta ar fi rãspun- ardeleni. [...] Pe de altã parte, Profesorul dã din nou semnalul
sul aºteptat, chiar dacã l-ar da dacã vreunul dintre tinerii de rotire repetând procesul,
un maghiar, un evreu sau un noºtri colegi, aflat la discotecã dacã e posibil, pânã când grupu-
rrom din Cluj, cu cetãþenie sau în troleibuz, se simte atras rile revin la întrebarea iniþialã.
românã. Dacã am aborda însã de o domniºoarã ºi iniþiazã un
un poliþist pe o stradã din schimb de priviri cu aceasta,
Bucureºti, întrebându-l cum este limpede cã nu-l intere-
putem ajunge la Gara de Nord, seazã defel cel puþin pe • Consideraþi cã avem mai multe
este evident cã nu ne-am mai moment, dacã fata e bulgã- identitãþi? Care ar putea fi ele?
prezenta ca români, ci ca arde- roaicã, olteancã, vânzãtoare • Care este identitatea ta?
leni sau clujeni, iar accentual sau penticostalã. Ceea ce • Care este rolul jucat de stat
nostru ar face lucrul acesta ºi conteazã în situaþia respectivã în construirea identitãþii?
• Care sunt instrumentele/mijloa-
mai clar, pentru oricine. este identitatea de gen – dupã cele prin care statul promovea-
În schimb, dacã ne înscriem la caz, masculinã sau femininã.” zã modelul cultural ºi identitar?
Sorin Mitu, Transilvania mea. Istorii, mentalitãþi, identitãþi,

Ed. Polirom, Iaºi, 2006, pp. 27-28.
APLICAÞIE
Cele mai importante motive pentru a fi englez (adaptat dupã www.infoeuropa.ro)
„Douã rãzboaie mondiale ºi o cupã mondialã. Bere cãlduþã. Reuºeºti sã-i zãpãceºti pe toþi cu regulile
de cricket. Ajungi sã accepþi cu capul sus înfrângerea în evenimente sportive majore. Criza de apã
garantatã în fiecare varã. Poþi trãi în trecut imaginându-þi cã încã eºti o putere mondialã. Faci baie o
datã pe saptamânã, fie cã ai nevoie, fie cã nu. E mai bine decât sã fii galez, irlandez sau scoþian.”
Stabiliþi, în acelaºi ton, cca 5 motive pentru a fi român.
96
2. IDENTITATEA UNOR CONCEPTE –

NAÞIUNE, PATRIE, STAT, CETÃÞEAN
2.1. CETÃÞENIA ªI STATUL-NAÞIUNE

„O societate politicã funcþionalã Textul pare sã opereze cu douã
poate exista numai în mãsura noþiuni care nu sunt identice:
în care membrii ei au cãzut în pe de o parte poporul român,
prealabil de acord asupra unor caracterizat prin unitate, titular
rãspunsuri comune pe care tre- al suveranitãþii naþionale ºi
buie sã le primeascã cel puþin fundament al Statului, iar pe
trei întrebãri ierarhic dispuse: de altã parte, cetãþenii români,
mai întîi «cine suntem?», în ce cãrora România le aparþine ca
fel ne înþelegem identitatea, patrie comunã ºi care se
cum ne recunoaºtem reciproc bucurã de acest statut indiferent
cetãþenia ºi pânã unde de originea lor etnicã, de confe-
împingem graniþele sociale ºi siune sau de orientare politicã.
culturale ale statului-naþiune; Constituþia identificã deci trei
apoi «ce ne leagã?», dupã ce categorii de subiecþi politici:
lege fundamentalã este organi- poporul român (unitar, suveran • Analizaþi sursa 2.1 ºi
zatã viaþa noastrã comunã, care ºi purtãtor al unei identitãþi completaþi: titlul sursei,
autorul, data apariþiei.
sunt regulile ºi procedurile de etnice, culturale, lingvistice ºi
• Redaþi, în cel mult o frazã,
tip constituþional ale funcþio- religioase), cetãþenii români ideea centralã a textului.
nãrii societãþii. [...] (care beneficiazã de drepturi ºi • Ce a intenþionat autorul sã
Într-adevãr, în conformitate cu libertãþi ºi au obligaþii prevã- demonstreze prin aceastã sursã?
litera Constituþiei României, zute de lege) ºi persoane apar- Daþi exemple din document
Suveranitatea naþionalã apar- þinând minoritãþilor naþionale pentru a vã argumenta
punctul de vedere.
þine poporului român (art. 2 (la rândul lor purtãtoare ale
• Ce ne aratã documentul
alin. 1), iar Statul are ca funda- unei identitãþi specifice). despre valorile ºi
ment unitatea poporului român Cetãþenii români sunt definiþi convingerile autorului?
(art. 4 alin. 1); în schimb, Româ- din perspectiva drepturilor ºi • Ce informaþii ni se oferã despre
nia este patria comunã ºi indivi- obligaþiilor, în vreme ce atât contextul (perioada etc.) în care
zibilã a tuturor cetãþenilor sãi, poporul român, cât ºi a fost elaborat documentul?
• Explicaþi pe scurt opinia
fãrã deosebire de rasã, de naþi- persoanele aparþinând
voastrã despre document. Ideile
onalitate, de origine etnicã, de minoritãþilor naþionale documentului au legãturã cu
religie, de sex, de opinie, de a- sunt definite pe temeiul lumea în care trãim?
partenenþã politicã, de avere sau identitãþii etnice, culturale, • Notaþi o întrebare pe care i-aþi
de origine socialã (art. 4 alin 2). lingvistice ºi religioase.“ pune-o autorului privitor la o
chestiune pentru care docu-
mentul nu oferã destule detalii.
Daniel Barbu, Cetãþenia ºi statul-naþiune, Provincia, 2000.05.21.
2.2. ERNEST GELLNER

„Doi oameni aparþin aceleiaºi se recunosc ca aparþinând
naþiuni dacã ºi numai dacã ei aceleiaºi naþiuni.[...].”
Ernest Gellner, Nations and Nationalism,

Cornell University Press, Ithaca, 1983, p. 6.
97
2.3. CE ESTE NAÞIUNEA?

„O naþiune este deci o mare tangibil: consimþãmântul, • Identificaþi asemãnãri ºi dife-
solidaritate, constituitã prin dorinþa clar exprimatã de a renþe între opiniile exprimate
sentimentul sacrificiilor care continua viaþa împreunã. în sursele 2.2 ºi 2.3.
• Existã afirmaþii în surse cu care
au fost fãcute ºi al acelora pe Existenþa unei naþiuni este
sunteþi total de acord sau în
care suntem dispuºi sã le (iertaþi-mi aceastã metaforã) un total dezacord? Argumentaþi.
facem încã. Ea presupune un plebiscit de fiecare zi, precum • Ce înseamnã pentru tine sã
trecut; ea este rezumatã, totuºi, existenþa unui individ este o aparþii unei naþiuni? Ce simþi,
în prezent, printr-un fapt afirmare perpetuã a vieþii.” ce gândeºti cã poþi sã împãrtã-
ºeºti alãturi de cei din jurul
Ernest Renan (1823-1892), istoric francez al religiilor, tãu? Care sunt elementele care
în Conferinþa de la Sorbona din 11 martie 1882, intitulatã te leagã de cei de lângã tine?
Qu’est-ce qu’une nation (Ce este naþiunea?) • Care sunt elementele care
definesc naþiunea românã? Din
cine crezi cã este formatã?
2.4. NAÞIUNEA: DOUÃ PERSPECTIVE Selecteazã din texte ºi/sau
adaugã cuvinte pentru a elabora
propria ta definiþie a naþiunii.
Naþiunea etnicã se legitimeazã Naþiunea civicã se legitimeazã
prin: prin:
• rãdãcini comune („sângele”) • lege
• moºtenire • alegere
• ataºament emoþional • ataºament raþional
• unitate prin statut • unitate prin consimþãmânt
• regula majoritãþii etnice • pluralism democratic
• fraternitate • libertate
• naþiunea creeazã persoana • persoana creeazã naþiunea
(apud Gabriel Andreescu, Naþiuni ºi minoritãþi, Polirom, Iaºi, 2004)
2.5. „IARBA VERDE, VERDE DE ACASÃ...“

• Existã o „reþetã” pentru un
„Am cunoscut nu de mult la Germania, fluent ca exprimare anume tip de naþiune? Care
Strasbourg un tânãr funcþionar în germanã, neerlandezã, dintre cele douã tipuri de
naþiune prezentate în sursa
superior european, german ca englezã, francezã ºi spaniolã. ºi
2.4 se gãseºte mai aproape
etnie, crescut ºi educat în mã gândeam: oare unde o fi de opþiunile tale? De ce?
Olanda, cu locul de muncã la fiind pentru el ºi pentru copiii • Identificã tipul de naþiune
Parlamentul European la lui ºi ai soþiei sale olandeze caracteristicã Europei ºi
Bruxelles, în Belgia, ºi Stras- «iarba verde, verde de României în secolul al XIX-lea.
bourg, în Franþa, domiciliat în acasã»?... Poate în Europa?” Dar în secolul al XXI-lea?
• Cum aþi putea defini identitatea
Petre Moldovan, http://www.lumeam.ro/nr8_2000/dosar.html personajului prezentat în sursa
2.5? Cãrei naþiuni îi aparþine?
Care credeþi cã este patria lui?
2.6. PATRIOTISMUL. CE SCRIU DICÞIONARELE? Care e cetãþenia lui?
• În opinia ta, ce înseamnã sã fii
PATRIOTISMU amore de patria: se imitamu ºi se avemu patrio- cetãþean? Cine are dreptul de
cetãþenie în România?
tismulu straboniloru; patriotismulu e una detoria a patriotului.
(Dictionariul limbei române de A.T. Laurianu ºi J.C. Massimu, Bucuresci, 1876)
PATRIOTISM, s.n. Dragoste ºi devotament faþã de patrie ºi de

popor; faptul de a fi gata de luptã ºi de jertfã pentru interesele
patriei. (DLRM, Editura Academiei RPR, 1958)
98
PATRIOTISM (<fr.) s.n. Sentiment de dragoste faþã de patrie ºi de

popor, statornicit în decursul istoriei, având în diferite epoci un
conþinut diferit. Patriotismul apare o datã cu formarea popoarelor,
dar capãtã o mare însemnãtate în perioada transformãrii lor în
naþiuni ºi a constituirii statelor naþionale.
• Pentru tine ce înseamnã
patriotismul? Care dintre
PATRIOTISM SOCIALIST = ataºamentul ºi dragostea oamenilor cuvintele de mai jos descriu cel
muncii faþã de patrie, generat de orânduirea socialistã. (Mic mai bine þara în care ai vrea sã
dicþionar enciclopedic, ediþia a II-a, revãzutã ºi adãugitã, Editura locuieºti: frumoasã, fericitã,
ºtiinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti, 1978.) bogatã, liberã, grijulie,
puternicã, echilibratã, sigurã,
paºnicã, mulþumitã?
A FI PATRIOT, a-þi iubi þara înseamnã a face totul pentru a spori Argumentaþi alegerea fãcutã.
avuþia naþionalã, proprietatea socialistã, a nu precupeþi nimic Lucraþi în grupuri de câte
pentru înfãptuirea politicii partidului comunist, ce corespunde patru persoane.
intereselor vitale ale întregii naþiuni”. (România pe drumul con- • Selectaþi un singur
struirii societãþii socialiste multilateral dezvoltate, Ed.Politicã, cuvânt/aspect din lista
iniþialã. Alcãtuiþi un acrostih
Bucureºti, 1978, volumul 13, p. 68.)
cu literele cuvântului ales
sau o poezie care sã aibã
2.7. PATRIOTISMUL DE ARDEAL drept titlu cuvântul selectat.
„În ajunul Crãciunului, puþin cîntec: «Nu uita cã eºti

peste ora unsprezece. Acasã la român!», bunicul Gheorghe
familia Gheorghe, masa e pe loveºte cu pumnul în masã ºi
sfârºite. Bunicul Gheorghe, 67 izbucneºte în lacrimi. Familia
de ani, s-a abþiguit un pic de la tace, respectându-i emoþia.
pãlincã, e roºu la faþã ºi cam Patriotismul bãtrânului
nervos. Îºi drege glasul. Restul Gheorghe nu este de faþadã,
familiei înþelege cã i-a venit însã are o motivaþie precisã,
cheful de cântat. Acelaºi reper- alta în afarã de stimulii bahici.
toriu din fiecare an, de sãrbã- Familia Gheorghe locuieºte
tori. Bãtrânul Gheorghe dã într-un mic orãºel din Ardeal. • Pe ce se bazeazã sentimentul
tonul ºi începe cam fals, dar în Gheorghe face parte din rândul de mândrie naþionalã?
forþã: «C-aºa-i românul când se românilor recalcitranþi deoa- Limbã, tradiþii, religie,
libertãþi individuale...?
veseleºte, ca ºi stejarul când rece nu se are bine cu vecinii Continuaþi/refaceþi lista,
înmugureºte!». Bunica Gheor- sãi unguri. În fiecare an, mai adãugând ºi alte cuvinte.
ghe se duce la bucãtãrie ca sã ales în preajma sãrbãtorilor, • Care este relaþia dintre mândria
taie cozonacul. Cei doi fii conflictele mai vechi legate, de naþionalã exacerbatã ºi
Gheorghe, ambii trecuþi de pildã, de cine ar trebui sã facã acceptarea diversitãþii, a
patruzeci, îi þin isonul ca sã-i curat în curtea comunã ºi de pluralitãþii, a dialogului
intercultural?
facã plãcere. Nepoþii adoles- ce, sunt reactualizate. Gheor-
cenþi pleacã în cealaltã camerã, ghe se enerveazã în momentul
la televizor. în care vecinii sãi vorbesc între
Cîntecul nr. 2: «Noi sîntem ei pe ungureºte, iar el nu
români, noi suntem aici pe înþelege o boabã. [...] Aºadar,
veci stãpâni!». Bunica bãtrânul Gheorghe se simte
Gheorghe nu mai are ce îndreptãþit [...] sã-ºi gãseascã
ocupaþie domesticã sã-ºi un sens propriei sale existenþe:
gãseascã, aºa cã e nevoitã sã mândria de a fi român!“
cânte ºi ea. La al patrulea
Adina Popescu, Ce te face sã te simþi român, Dilema 2006, nr. 105.
99
3. NAÞIONALISMUL
3.1. NAÞIONALISM ªI PATRIOTISM

„Mircea Ciobanu: Faceþi vreo list a fost ºi profesorul Iorga,
Citeºte sursa 3.1 ºi aratã cum vezi
distincþie între naþionalism naþionaliºti au fost ºi legionarii
tu relaþia dintre naþionalism ºi
ºi patriotism? care l-au ucis. Unde e deosebi- patriotism. Care este diferenþa
Mihai I: Noi da. Naþionalismul rea? Noi ne dãm seama unde e între cei doi termeni? În ce constã
e o pornire a omului legat de – dar cuvântul ãsta e ca apa, ia ea? Alcãtuieºte o listã de
patria lui, care însã poate scãpa orice formã. ºi aºa sunt multe acþiuni/atitudini/sentimente care
oricând de sub control ºi sã se alte cuvinte pe care le folosesc caracterizeazã fiecare dintre cele
douã concepte. Deseneazã
umple de alt conþinut. Naþiona- oamenii politici.”
diagrama Venn (douã cercuri care
se intersecteazã). Scrie în cercul
Mircea Ciobanu, Nimic fãrã Dumnezeu. Noi convorbiri cu Mihai I al
din dreapta cuvintele gãsite
României, Bucureºti, Humanitas, 1992, p. 112.
pentru naþionalism, în cercul din
stânga cuvintele identificate
3.2. CAZUL DREYFUS pentru patriotism, iar în mijloc,
în spaþiul unde cele douã cercuri
se intersecteazã, noteazã
cuvintele care se
potrivesc ambelor.
www.alexandria-press.com/arhiva/No_1/zola.htm
„În 1898, scriitorul Emile Zola pe uniformã sub ochii tuturor, • Citeºte sursa 3.2. Eºti de acord
a publicat J’accuse în L’Aurore, sabia frântã pe genunchi, apoi cu poziþia lui Emile Zola?
o acuzaþie fulminantã la adresa defilarea umilitoare prin faþa Stabiliþi în grup avantaje ºi
marelui Stat Major francez, a camarazilor asezaþi în formaþie. dezavantaje ale unei asemenea
judecãtorilor ºovini care îl Strigãtul neîncetat al lui luãri de poziþie. Tu cum ai fi
condamnaserã pe nedrept pe Dreyfus «sunt nevinovat» n-a procedat?
• Împarte o foaie de caiet în patru
cãpitanul evreu Dreyfus. avut nici o ºansã sã fie auzit. cadrane ºi noteazã: cadranul I –
«Cã Dreyfus este capabil de Lui Zola i s-a intentat un o idee interesantã pe care ai
trãdare putem conchide chiar proces, a fost chiar condamnat, reþinut-o; cadranul II – emoþii,
din rasa lui.» (Barres). El a fugit în Anglia, dar sentimente pe care le-ai simþit
spionase, chipurile, pentru întoarcerea lui a devenit apoi citind sursa; cadranul III – un
Prusia. Scena degradãrii un triumf; [...] dupã douã alt titlu pentru afacerea
Dreyfus; cadranul IV – o
publice a devenit celebrã. procese de revizuire, Dreyfus a legãturã cu viaþa personalã.
Nasturii ºi gradele smulse de fost eliberat în 1906.” Împãrtãºiþi în perechi conþi-
nutul celor patru cadrane.
Ute Frevert, Heinz-Gerhard Haupt, Omul secolului XX,
Polirom, Iaºi, 2002, pp. 170-172.
100
3.3. NAÞIONALISMUL COMUNIST

„Ridicolul atinge culmi ameþi- confecþionatã din toate piesele • Studiazã sursa 3.3 ºi aratã ce
toare atunci când Institutul de aniversarea a 2050(?) de ani de sens a dat regimul comunist
istorie a partidului, profilat pe la constituirea statului dac termenului de mândrie
naþionalã. Care a fost în
monografii de lupte muncito- «unitar ºi centralizat» al lui
viziunea comunismului rolul
reºti ºi de eroi ai clasei munci- Burebista. Burebista îi oferea pe care disciplina istoriei
toare, se orienteazã spre lui Ceauºescu suprema trebuia sã-l joace în crearea ºi
Antichitate, consacrându-se cu legitimare, statul lui prefigu- întreþinerea mândriei naþionale?
deosebire originilor dacice! rând în multe privinþe (unitar, Cunoaºteþi ºi alte discipline
Istoria anticã devine încã mai centralizat, autoritar, respectat care trebuia sã contribuie la
aceasta? Daþi exemple.
politizatã decât istoria contem- de «ceilalþi») propria sa
poranã. Marele eveniment se Românie, aºa cum ºi-o
petrece în 1980, când este închipuia dictatorul.”
Lucian Boia, Istorie ºi mit în conºtiinþa româneascã, ediþia a III-a

adãugitã, Humanitas, Bucureºti, 2002, p. 129.
• Citiþi sursa 3.5 ºi alcãtuiþi un
text de max. 100 cuvinte în care
3.4. PERICOLUL NAÞIONALISMULUI sã rãspundeþi la întrebarea:
existã un naþionalism „bun” ºi
„Dintre cele trei forþe politice mari rãzboaie din istoria unul „rãu”?
• Precizaþi-vã, prin intermediul
care s-au confruntat la nivel umanitãþii (cele douã rãzboaie „liniei valorice”, punctul de
global în acest secol (demo- mondiale), a dus la apariþia vedere faþã de afirmaþia: „Un
craþia, comunismul, naþiona- statelor naþiune moderne, a patriot adevãrat este ºi
lismul), cea mai puternicã a provocat (în alianþã cu naþionalist.“ Rãspunsurile pot fi
fost naþionalismul. Impactul democraþia) prãbuºirea gradate (da/nu/ºi da, ºi nu).
sãu a fost devastator. A nimicit totalitarismului comunist, a • Vã gândiþi la rãspuns singuri ºi
puteþi sã vã notaþi ideile pe o
imperii multinaþionale (austro- dus la destrãmarea unor hârtie. Apoi, vã alegeþi o poziþie
ungar, otoman) ºi a desfãcut federaþii multinaþionale care reflectã punctul vostru de
imperii coloniale (britanic, (precum URSS, RSF Iugoslavã, vedere ºi vã aºezaþi în clasã pe
francez, spaniol, portughez, Cehoslovacia), dupã cum a o linie imaginarã. (De ex.,
german, olandez, belgian, condus ºi la isteria nazistã a cineva poate fi de acord,
italian), a provocat cele mai Holocaustului.” altcineva poate fi împotriva
acestei afirmaþii, iar ceilalþi pot
Dan Pavel, De ce nu pot dispãrea naþiunile, în Curentul, 1999/11/02. fi parþial de acord. Cele douã
persoane cu opinii opuse vor
sta la capetele liniei, iar ceilalþi
3.5. NAÞIONALISM „BUN” ªI „RÃU” vã înºiraþi pe o linie imaginarã.
În continuare, vã comparaþi
„Se întâlnesc destul de des [...] mul «moderat» se transformã pãrerile cu ale celor din jur, ca
sã vã asiguraþi cã sunteþi la
enunþuri privitoare la douã într-unul «excesiv», provocator locul potrivit).
feluri de naþionalisme: unul de vrajbã între etnii? • În interiorul propriului grup, vã
«democratic» ºi unul «antide- [...] Cãci orice naþionalist va pregãtiþi cu colegii argumente
mocratic», unul «benign» ºi invoca întotdeauna, cu deplinã punctuale care vã susþin
unul «malign», unul «bun» ºi siguranþã de sine, un criteriu poziþia. Dupã câteva minute,
unul «rãu». [...] În toate cazurile simplu spre a opera distincþia fiecare grup îºi va exprima
punctul de vedere, prin
acestea, primul fel de naþiona- cãutatã, spunând cã intermediul unei persoane care
lism este considerat a fi con- naþionalismul propriei etnii – prezintã argumentele.
damnabil, cel de-al doilea «al nostru» – este cel firesc, • Trebuie sã pregãtiþi argumente,
acceptabil, chiar firesc. [...]. justificat, moderat, benefic, pe nu afirmaþii, ºi sã vã ascultaþi
Cum se poate determina gradul când cel strãin – «al lor» – este cu atenþie colegii. Nu puteþi
de virulenþã la care naþionalis- cel condamnabil, malefic. [...]. ” interveni cu alte opinii în
timpul prezentãrii
Andrei Roth, Naþionalism sau democratism?, argumentelor.
Editura Pro Europa, Târgu Mureº, 1999, pp. 77-78.
101
3.6. ROLUL ISTORIEI ÎN FORMAREA MENTALITÃÞILOR

„Putem înþelege cât de puter- Vrdnik, apoi mutate la Rava-
nicã este istoria în formarea nica, în Vojvodina). [...] mitul a
mentalitãþilor, mai ales când se fost consolidat în anii ‘30 prin • Identificaþi în sursa 3.6 cauze
asociazã cu religia. [...] politica centralizatoare a care pot duce la apariþia ºi
Secolul al XIX-lea a creat mitul regelui Alexandru, care a cerut întãrirea naþionalismului.
Kosovo, legat de ultima bãtãlie sculptorului croat Mestrovici Cunoaºteþi ºi alte cauze?
a principelui (Lazar n.n.). În ridicarea unui templu în • Indicaþi, recitind sursa, cauzele
1885, comemorarea a luat Kosovo. Din acel altar naþional conflictului din fosta Iugoslavie.
Putea fi el prevenit?
forma unei întruniri pan- nu au mai rãmas decât masive De cãtre cine?
iugoslave. Teritoriul Kosovo a cariatide, la Muzeul de Artã • Ce credeþi cã trebuie fãcut
fost eliberat abia în 1912. Deºi din Belgrad. Aniversarea din pentru ca oamenii sã nu mai fie
populaþia albanezã este acolo 1989 a acestui eveniment dupã manipulaþi ºi îndreptaþi unii
majoritarã, datoritã schimbã- 600 de ani a mobilizat numai împotriva altora?
• Conform sursei, ce rol a avut
rilor intervenite în Evul Mediu pe sârbi. Preºedintele
istoria în formarea unor mituri?
ºi în epoca modernã, este de Milosevici a speculat acel Ce rol credeþi cã ar trebui sã
neconceput pentru sârbi sã-l moment simbolic în campania aibã astãzi?
abandoneze vreodatã (în ciuda demagogicã împotriva non-
faptului cã relicvele cneazului sârbilor, în special împotriva
Lazar au fost înmormântate la musulmanilor.”
Andrei Pippidi, Despre statui ºi morminte. Pentru o teorie a istoriei

simbolice, Editura Polirom, Iaºi, 2000, pp. 23-24.
3.7. FÃRÃ TITLU, 1, 2, 3
• Priveºte atent sursa 3.7.

Pe placa de pe zid scrie
„Str. 1 Decembrie”. Ce relaþie se
poate stabili între placa de pe
zid ºi cele douã indicatoare?
• De ce crezi cã existã în imagine
douã indicatoare, care aratã
Diana Ostaficiuc, direcþii diferite? Ce semnificã?
concursul • Stabileºte un titlu pentru
„Eurobarometru imagine. Pornind de la titlul
vizual”, organizat
stabilit, elaboreazã un eseu
de Delegaþia
Comisiei Europene (10 min.) care va fi evaluat
ºi Centrul dupã urmãtoarele criterii:
Internaþional – sã fie la subiect;
pentru Artã – sã exprime clar punctul tãu
Contemporanã, de vedere;
2005. – sã conþinã argumente pe care
se sprijinã punctul tãu de
vedere/poziþia ta;
– sã fie legat de experienþa ta
personalã, sã realizeze
conexiuni.
102
4. IDENTITATE NAÞIONALÃ –
IDENTITATE EUROPEANÃ
4.1. O PREVIZIUNE
• Credeþi cã previziunea lui
„La Congresul pacifist de la vor mai vedea decât prin Victor Hugo din sursa 4.1 s-a
împlinit deja? Exprimaþi o idee
Paris din 1849, Victor Hugo muzee ºi lumea se va mira cã
ºi susþineþi-o cu un argument.
rosteºte celebrele cuvinte: «Va au fost vreodatã cu putinþã... ºi • Elaboraþi un text cu titlul
veni ziua când armele vor va veni ziua când vom vedea „Statele Unite ale Europei”.
cãdea din mâini ºi bombele douã grupãri uriaºe: Statele Alcãtuiþi 4 grupuri. Utilizaþi
tunurilor vor fi înlocuite cu Unite ale Europei ºi Statele „Cubul”. Fiecare grup rezolvã în
cuvântul ºi cu dreptul de vot Unite ale Americii dându-ºi scris sarcinile de lucru de pe o
faþã a cubului timp de cca. 5-10
universal al popoarelor... va mâna prieteneascã
min. Se afiºeazã ºi fiecare grup
veni o zi când tunurile nu se peste ocean...»” prezintã concluziile la care a
ajuns. Feþele cubului sunt:
• Descrie (Ce vezi?, Ce auzi?, Ce
www.europeana.ro miroºi?, Ce simþi? – când spui
Statele Unite ale Europei).
4.2. SUPRASTATUL • Comparã (Cu ce seamãnã?).
• Asociazã (La ce te face sã te
gândeºti?).
„Robert Schuman, unul dintre cadrul statului. Pe aceastã fun- • Analizeazã (Spune mai multe
fondatorii Uniunii Europene, daþie veche va trebui ridicatã o detalii despre
arãta, în anii ‘50, cã: «deasupra nouã construcþie. Suprastatul problemã/caracteristici).
naþionalismelor învechite va va fi aºezat pe fundamentul • Aplicã (La ce este bun?, La ce
foloseºte?).
trebui pe viitor sã stea senti- naþional. Astfel, trecutul glorios
• Argumenteazã (pro ºi contra).
mentul solidaritãþii naþiunilor. nu va fi negat, dar energiile • Citeºte sursa 4.2. ºi stabileºte
Meritul naþionalismului a fost naþionale vor renaºte prin care va fi soarta naþiunii în
întemeierea unei tradiþii ºi a folosirea lor comunã în slujba secolul XXI, conform sursei.
unei structuri interne solide în solidaritãþii suprastatale.»” • Realizeazã un desen/imagine
graficã prin care sã ilustrezi
Apud Hagen Schulze, Stat ºi naþiune în istoria europeanã, conceptul de suprastat.
Polirom, Iaºi, 2003, p. 312.
4.3. FÃRÃ NUME
Comenteazã sursa 4.3 împreunã

cu un coleg. Dã un titlu
caricaturii. Încearcã sã surprinzi
mesajul acesteia. Noteazã cuvinte
care denumesc ceea ce se vede în
imagine. Asociazã fiecãrui cuvânt
o semnificaþie. Exprimã în scris,
în max. 2 fraze, ce crezi cã
reprezintã caricatura.
103
4.4. IDENTITATE NAÞIONALÃ ªI/SAU

IDENTITATE EUROPEANÃ
„Pe bãtrânul continent, pasul statele naþionale (care au ºi
decisiv spre globalizare se va atributele caracteristice) decât
face prin edificarea Statelor pentru a le strivi. Tot aºa ºi
Unite ale Europei. Preþul care identitatea europeanã creºte
se cere plãtit este demolarea din seva identitãþilor naþionale
statelor naþionale. [...] numai pentru a le vlãgui ºi,
Suprastatul UE nu se ridicã pe finalmente, îngropa. [...]”
• Care sunt poziþiile exprimate
Claudiu Târziu, Rost. Revistã de politicã ºi culturã creºtinã,
în sursele 4.4 ºi 4.5 faþã de
nr. 2, aprilie 2003.
integrarea europeanã? Selectaþi
principalele argumente pentru
fiecare dintre poziþiile
4.5. GLOBALIZAREA ªI IDENTITATEA NAÞIONALÃ exprimate.
• Credeþi cã românii considerã cã
integrarea europeanã ar
„Mai mult decât atât, într-o aderare nu va schimba nici reprezenta un potenþial pericol
structurã de ordin global trebuie binecunoscutele sintagme pentru anumite valori, tradiþii,
sã fii capabil, ca stat, sã-þi «codrul frate cu românul» sau elemente ale culturii? Aduceþi
pãstrezi propria «personalita- «românul s-a nãscut poet». argumente pentru punctul
vostru de vedere.
te». Odatã ce România va adera Indiferent dacã România aderã
• Credeþi cã imaginea pe care o
la UE, asta nu va însemna cã în sau nu la Uniunea Europeanã avem despre naþiune in-
loc de „Mioriþa» ciclul primar tot «o insulã de latinitate într-o fluenþeazã opþiunea pentru
va studia «Hamlet» ca fiind mare de slavi» o sã fim, pentru integrare? Argumentaþi.
unul dintre cele mai importante cã aceste lucruri s-au impus • Care sunt opþiunile voastre în
mituri ale românilor. Aceastã prin culturã.” privinþa aderãrii României la
Uniunea Europeanã?
• Faceþi o listã cu avantajele ºi
Irina Mateescu, www.bizwords.ro dezavantajele aderãrii pentru
români, în general, ºi pentru
tineri, în special. Ce constataþi?
4.6. UN REFERENDUM ZILNIC • Studiaþi sursa 4.6. Stabiliþi ideea
centralã a textului ºi douã idei
secundare. Ce poziþie exprimã
„Aparent e însã destul loc deo- mãsurã, sensul integrãrii, acest
faþã de Uniunea Europeanã:
camdatã în Uniunea Europeanã lucru înseamnã cã deocamdatã laudativã, neutrã, criticã?
pentru diferite nationalitãþi, cu UE se bazeazã prea mult pe o Argumentaþi.
diferite voinþe, suficient loc elitã care nu transmite sufici- • Identificaþi în sursa 4.6 posibile
pentru ca integrarea sã se pro- ent informaþia. Nu toatã lumea cauze ale rezervelor exprimate
ducã de la nivelul dorit. Chiar a aflat cã Uniunea Europeanã de unele persoane/state faþã de
integrare. Ce soluþii aþi putea
dacã, în curând, noi naþiona- înseamnã altceva decât globali-
gãsi pentru rezolvarea acestora?
litãþi din est vor intra în arenã. zare. Cã, dimpotrivã, repre- Faceþi o listã de propuneri.
Crearea unei identitãþi europe- zintã un forum unde poate fi • Credeþi cã existã factori/bariere
ne dupã modelul identitãþilor exprimatã, ca într-un zilnic în calea integrãrii? Dacã da, care
naþionale nu e neapãrat nece- referendum, propria convinge- sunt acestea? Cum pot fi ele
sarã. Iar dacã populaþiile nu re, aceea care dã lumii energie, reduse? Notaþi douã idei.
• Ce speranþe leagã românii de
«simt» încã, într-o mai mare forþã motrice ºi credibilitate.”
integrarea europeanã? Dar voi,
ce aºteptãri aveþi?
Grete Tartler, în România literarã, nr. 50 din 20 decembrie 2000.
104
5. VALORI ROMÂNEªTI,
VALORI EUROPENE
5.1. TRATATUL PENTRU STABILIREA • Aderarea la Uniunea Europeanã

UNEI CONSTITUÞII PENTRU EUROPA înseamnã dorinþa de a face
parte dintr-un sistem care are la
bazã reguli precise. Studiazã
„Art. 20: Toþi oamenii sunt politicã sau altã opinie, sursa 5.1 ºi identificã norme
egali în faþa legii. proprietate, naºtere, handicap, de drept comunitar. Care
Art. 21: Orice discriminare, vârstã sau orientare socialã dintre acestea consideri cã
de orice naturã: sex, rasã, este interzisã. funcþioneazã deja în România?
culoare, etnie ºi origine Art. 22: Uniunea va respecta Discutaþi în grup ºi stabiliþi
socialã, caracteristici genetice, diversitatea culturalã, care dintre norme sunt mai
puþin respectate. Identificaþi
limbã, religie sau credinþã, religioasã ºi lingvisticã. [...]” câte o cauzã pentru care
Constituþia europeanã, 2004. anumite norme nu sunt
respectate, aduceþi câte un
argument ºi oferiþi o soluþie.
5.2. VALORI MORALE ÎN ROMÂNIA • Care crezi cã sunt cele mai
importante douã domenii, în
Care sunt cele mai... care ar trebui sã se intervinã ur-
Valori morale gent pentru remedierea situaþiei?
Importante Respectate • Care credeþi cã sunt cele mai
Respectul pentru ceilalþi oameni 26,4 8,9 importante douã domenii, în
Toleranþa 3,7 11,6 care ar trebui sã se intervinã
urgent pentru remedierea
Respectarea legii 20,9 11,2 situaþiei din perspectiva U.E.?
Libertatea individului 8,6 11,6 • Citeºte sursa 5.2. Existã vreo
Credinþa în Dumnezeu 34,7 45,4 nepotrivire între importanþa
acordatã de români unor valori
Egalitatea 3,9 4,5 ºi modul în care acestea sunt
Încredere în oameni, indiferent de etnie 1,1 2,7 respectate?
• Comparã sursele 5.1 ºi 5.2. Ce
Respectul pentru cultura ºi constaþi? Formuleazã douã idei,
0,8 4,1
tradiþiile altor popoare un argument, ºi o concluzie.
Cercetarea Percepþii ºi atitudini faþã de fenomenul de discriminare, • Acordã-þi pe o scarã de la 1 (cea
Centrul de Sociologie Urbanã ºi Regionalã, CURS, decembrie, 2005. mai micã valoare) la 5 (cea mai
mare valoare) note pentru valo-
rile pe care le consideri impor-
5.3. FÃRÃ TITLU tante, ºi note pentru modul în
care le respecþi, dupã
modelul din tabel.
• Ce îþi sugereazã caricatura?

Noteazã trei idei.
• De cine fuge personajul din ima-
gine? De ce? Ce duce sub braþ?
• Ce atitudine exprimã persoanele
din turn: miratã, indiferentã,
îngrijoratã, bucuroasã? Dar per-
sonajul care fuge? Ce semnifi-
caþie are scara? Dar turnul?
• Ce titlu ai pune caricaturii?
105
5.4. „ªI EU SUNT EU“

• Explicã titlul sursei 5.4.
• Identificã valorile pe care
imaginile le exprimã (respect
faþã de familie etc.).
• Stabiliþi o listã cu valorile
identificate. Discutaþi în grup
dacã ele sunt ºi valori în care voi
credeþi ºi pe care le respectaþi.
• Organizaþi-vã în 4 grupuri.
Realizaþi câte un afiº cu
fotografii/imagini/simboluri
care ilustreazã setul de valori al
grupului din care faceþi parte.
• Schimbaþi între voi afiºele
(grupul 1 cu 3 ºi grupul 2 cu 4).
Daþi un titlu afiºului colegilor.
Stabiliþi valorile sugerate prin
afiº. Pregãtiþi în clasã un fond
muzical ºi reflectaþi în scris
notând pe o foaie: Astãzi am
Radu Igazsag, concursul „Eurobarometru vizual”, organizat de Delegaþia Comisiei învãþat despre mine cã...; Astãzi
Europene ºi Centrul Internaþional pentru Artã Contemporanã, 2005. am învãþat despre ceilalþi cã...;
Astãzi am descoperit cã...; Astãzi
m-a surprins sã...; Astãzi m-a
5.5. CE ÎNSEAMNÃ SÃ FII EUROPEAN? dezamãgit faptul cã...; Astãzi...
„Am fost invitat sã vorbesc Sunt eu român deja? Sau ar

despre ce înseamnã sã fii euro- trebui sã îi considerãm euro-
pean. Vã mãrturisesc cã nu îmi peni pe cei cu rãdãcini în mai
este uºor sã dau un rãspuns, multe þãri? Eu sunt jumãtate
pentru cã sunt deja european: e german ºi jumãtate britanic. • Citeºte sursa 5.5. Ce înseamnã
o stare fireascã, pe care nu simt Soþia mea este 100% britanicã. sã fii european? Alcãtuieºte o
nevoia sã o definesc. Cum aþi Este ea mai puþin europeanã listã cu valorile Uniunii
rãspunde daca v-aº întreba ce decât mine? Evident cã nu. Iatã Europene. Pe care le consideri
cele mai importante?
înseamnã sã fii român? Poate deci câteva capcane ale defini-
• Care sunt valorile tale? Sunt ele
v-aþi referi la limba românã, ºi þiei de european. De aceea, m-aº diferite de cele pe care sursa le
mi-aþi spune cã sã fii român în- îndepãrta de ele, pentru a defi- menþioneazã?
seamnã sã vorbeºti româneºte. ni calitatea de european prin • Imagineazã-þi cã lucrezi într-un
Prin analogie însã, nu putem împãrtãºirea unui set de valori. departament al Ministerului
spune cã a fi european înseam- Cu alte cuvinte, a fi european Integrãrii Europene din
România. Þi s-a cerut sã
nã sã vorbeºti europeanã, pentru înseamnã a împãrtãºi valori eu-
redactezi agenda unei întâlniri
cã nu existã o limbã europeanã, ropene. Care sunt aceste valori? cu un comisar al Uniunii
ci 20 de limbi oficiale – iar în Cine ºi când le-a inventat? Sunt Europene care monitorizeazã
curând vor fi 22, pentru cã se ele ºi valorile voastre?[...] Pace, progresele realizate de þara ta în
adaugã ºi româna ºi bulgara. De prosperitate, solidaritate. Iatã direcþia integrãrii europene.
altminteri, sunt cetãþeni români doar trei valori ale Uniunii Eu- Începe prin a reciti informaþiile
din modulul de faþã. Studiazã
în România care nu vorbesc ro- ropene[...] O altã valoare, la care
ºi informaþiile din celelalte
mâneºte acasã. Sunt ei mai pu- þineþi mai ales voi, tinerii este li- module. Identificã cele mai
þin români? Poate v-aþi defini bertatea: libertatea de expresie, importante probleme pe care
ca acei oameni care trãiesc ºi libertatea de asociere, libertatea România, prin departamentul la
muncesc în România. Dar asta de a studia ºi a munci în orice care lucrezi, ar vrea sã le
fac ºi eu, de aproape patru ani. alt stat membru al Uniunii.” discute cu reprezentantul U.E.
Redacteazã agenda. Apoi arat-o
Intervenþia domnului Jonathan Scheele la Conferinþa colegilor ºi explicã-þi alegerile.
AIESEC, 27 aprilie 2005, http://www.infoeuropa.ro
106
DIALOGUL INTERCULTURAL – UTOPIE SAU REALITATE?
III. DIALOGUL INTERCULTURAL –

UTOPIE SAU REALITATE?
Problemele puse în discuþie în aceastã temã, întrebarea care se

regãseºte în titlu, sunt în egalã mãsurã cuprinzãtoare ºi, în esenþã,
imposibil de tratat; aceasta deoarece, incluzând diverse grupuri Spaþiul geografic pe care îl
etnice, state ºi formaþiuni statale diferite deopotrivã lingvistic, numim Europa este ºi spaþiul
religios ºi cultural, spaþiul geografic pe care îl numim Europa este unor confruntãri ºi dispute.
ºi spaþiul unor confruntãri seculare pentru influenþã ºi putere
politicã, a unor dispute între religii universale (catolicismul ºi
ortodoxia; creºtinismul ºi islamismul), respectiv între ideologii
(comunismul ºi capitalismul; naþionalismul ºi globalismul).
Cum pot fi proiectate, în vederea viitoarei autodefiniri, peisaje
politice noi, identitãþi eliberate ºi perspective de acþiune care sã
slujeascã eliberãrii de sine? O asemenea perspectivã s-ar putea
gãsi prin dialogul intercultural, dar numai atunci când acesta ar
dobândi o înþelegere radical diferitã, ºi anume în sensul adoptãrii
unei atitudini, nu doar a teoretizãrii acesteia. Aceasta ar fi utopia.
Realitatea aratã altfel.
Nici o civilizaþie nu este intrusã, raportat la gândirea umanã, a Nici un individ nu trebuie
cãrei moºtenire face parte din civilizaþia europeanã. Nici un sã fie perceput ca un „intrus
individ purtãtor al acestor civilizaþii nu trebuie, deci, sã fie cultural” în Europa.
perceput ca un „intrus cultural” în Europa.
Cunoaºterea aportului pe care fiecare civilizaþie l-a adus gândirii
umane, acceptarea diversitãþii, examinarea valorilor, raportului
identitate naþionalã – identitate europeanã reprezintã, pentru noi,
punctul de plecare al dialogului intercultural.
Sursele utilizate în aceastã temã propun studii de caz,
semnaleazã probleme actuale, oferã sugestii, pe baza cãrora
adolescenþii ar putea sã îºi elaboreze propria agendã, propriul
plan de acþiune, propriile decizii.
Sarcinile de lucru sunt largi, necesitã dialog, reflecþie ºi timp.
Existã ºi sarcini de lucru punctuale, care, însã, pot fi completate
de cãtre dumneavoastrã. Activitãþile propuse pot fi continuate ºi
în afara orelor efective, sub formã de proiecte sau piese pentru Provocarea pentru noi,
portofoliu. Existã (ca, dealtfel, pentru toate temele) mai multe dascãlii, o reprezintã
sarcini de lucru pentru aceeaºi sursã, dând astfel dascãlului capacitatea de a evalua
posibilitatea opþiunii, iar elevului, posibilitatea exersãrii mai procesul, nu doar produsul.
multor tipuri de activitãþi.
107
1. STUDII DE CAZ
1.1.SCANDALUL CARICATURILOR PROFETULUI

Studiaþi sursele 1.1 ºi 1.2.
Discutaþi în perechi ºi apoi în
grup urmãtoarele afirmaþii ºi
precizaþi punctul vostru de vedere
faþã de enunþurile de mai jos.
Exprimaþi-vã opinia prin
intermediul liniei valorice, prin
da/nu/ºi da ºi nu pentru câte un
singur enunþ.
• Doar pentru cã ai dreptul
de a te exprima, nu eºti
obligat sã o faci.
• Reþinerea ar trebui deseori
practicatã, mai ales când vine
vorba de respectul religios
sau cultural.
• Doar cei care instigã la o
„ciocnire a civilizaþiilor”
Musulmani protestând împotriva apariþiei caricaturilor profetului într-un ziar ar turna benzinã pe un foc
danez, februarie 2006, www.msnbc.msn.com/id/ care arde.
• Cei care pledeazã pentru
publicarea desenelor nu instigã
1.2. „ZIUA MÂNIEI” la o ciocnire a civilizaþiilor, ci
se apãrã împotriva ofensivei
islamiste declanºate contra
„Preluarea, de cãtre o bunã par- men nelimitat «pânã când vor lumii creºtine, laice, iudaice,
te a mass-media din Europa, a fi prezentate scuze», în timp ce hinduse sau chineze.
caricaturilor profetului Maho- un jurnalist german aflat în • Ziariºtii de la „New York Press”
med s-a transformat într-o veri- Cisiordania a fost luat ostatic care ºi-au înaintat demisia dupã
ce li s-a cerut sã scoatã din
tabilã undã de ºoc ce a dezlãn- pentru câteva ore, semn al repre-
pagina pregãtitã pentru tipar
þuit furia lumii musulmane faþã saliilor comise împotriva jur- caricaturile cu Mahomed au
de europeni, ameninþând sã de- naliºtilor occidentali în genere. procedat corect.
genereze într-o «ciocnire a civi- Mai mult, «orice norvegian, da- • Caricaturile nu au nimic de-a
lizaþiilor». Drapele daneze au nez sau francez, care se aflã pe face cu „libertatea de
fost arse pe strãzile Irakului, în pãmântul nostru este o þintã», a exprimare” – invocatã de
unii – ci cu „incitarea
Jakarta, ambasada danezã a fost ameninþat Brigada martirilor
religioasã ºi etnicã”.
vandalizatã de sute de protesta- al-Aqsa, grupare afiliatã Fatah. • Un lider taliban care a anunþat
tari, centrul cultural francez din Consulatele ºi reprezentanþele cã oferã 100 de kilograme de
Gaza a fost atacat cu grenade. În Franþei, Danemarcei ºi Norve- aur ca recompensã oricãrei
teritoriile palestiniene, birourile giei ori vor fi închise, ori vor fi persoane care îl va ucide pe
UE au fost luate cu asalt de gru- distruse, au ameninþat autorul danez al caricaturilor
cu profetul Mahomed publicate
puri înarmate ºi închise pe ter- manifestanþii.“
în presa europeanã a avut o
reacþie fireascã, având
Sursa: Articol „Ziua mâniei” în lumea islamicã împotriva în vedere situaþia.
caricaturilor europene ale lui Mahomed, Gândul,
Sâmbãtã, 4 februarie 2006.
108
1.3. HOFFMANN VERSUS AUSTRIA

„[...] Curtea Europeanã a respins cererea d-lui S. Citiþi sursa 1.3 ºi
Drepturilor Omului [...] Adoptã În motivarea hotãrârii a primat, împãrþiþi-vã în cinci grupuri.
prezenta hotãrâre, [la data de exclusiv, interesul copiilor. Un grup va susþine poziþia
26 mai 1993]: [...] Condiþiile materiale ale ambi- doamnei Hoffmann. Un alt
7. În 1980, d-na Hoffmann, pe lor pãrinþi sunt de aºa naturã grup va susþine poziþia
atunci dra Berger, s-a cãsãtorit încât oricare dintre ei le-ar domnului S., ex-soþul
cu dl S., tehnician. La data putea oferi îngrijirea corespun- doamnei Hoffman. Cei doi
cãsãtoriei, amândoi erau zãtoare: totuºi, tatãl copiilor ar soþi vor fi asistaþi de avocaþi.
romano-catolici. avea nevoie de ajutorul bunicii Cel de-al treilea grup va
Din cãsãtorie au rezultat doi paterne. Copiii, care au locuit reprezenta Curtea
copii: un bãiat, Martin, nãscut deja un an ºi jumãtate cu recla- Drepturilor Omului din
în 1980, ºi o fatã, Sandra nãscu- manta, au puternice legãturi Strasbourg. Al patrulea grup
tã în 1982. Ambii copii au fost emoþionale cu aceasta. Sepa- va reprezenta jurnaliºtii
botezaþi în ritul romano-catolic. rarea de mama lor le-ar putea prezenþi la proces, care vor
8. Reclamanta a pãrãsit biserica cauza traume psihologice. scrie articole de presã. Al
romano-catolicã ºi a aderat la «[...] S-a susþinut cã apartenenþa cincilea grup va reprezenta
gruparea religioasã Martorii d-nei Ingrid S. la comunitatea publicul. Unele persoane din
lui Iehova. religioasã Martorii lui Iehova public noteazã în jurnal
9. La data de 17 octombrie este în detrimentul copiilor. impresii de la proces, altele
1983, reclamanta a introdus [...] Aceste drepturi nu pot fi pot desena personajele
cerere de divorþ.[...] refuzate unui pãrinte pentru implicate. Puteþi invita
10. Dupã separaþie, atât recla- simplul motiv cã el sau ea apar- colegi din alte clase în
manta, cât ºi S. au fãcut cerere þine unei minoritãþi religioase.» rândul publicului.
pentru încredinþarea copiilor 14. Domnul S. a declarat recurs. Organizaþi o dezbatere
spre creºtere ºi educare. Dl S. a 15. Prin decizia Curþii Supreme þinând cont de argumentele
susþinut cã, în cazul în care din 3 septembrie 1986, dreptu- invocate de pãrþi: copiii
copiii ar fi lãsaþi în îngrijirea rile pãrinteºti i-au fost acordate trebuiau sã fie daþi în grija
mamei, existã riscul sã fie cres- domnului S. [...] tatãlui sau a mamei? În final,
cuþi într-un mod care le-ar putea 26. D-na Hoffmann s-a adresat Curtea, ajutatã de voturile
dãuna. El a arãtat cã principiile Comisiei la data de 20 februarie publicului, va decide. Nu
educaþionale specifice grupului 1987. Ea a susþinut cã încre- uitaþi sã pregãtiþi dosarul
religios din care reclamanta dinþarea copiilor spre îngrijire procesului cu tot ceea ce s-a
face parte sunt ostile societãþii, ºi educare i-a fost refuzatã dato- produs în formã scrisã pe
descurajând relaþiile cu cei care ritã convingerilor sale religioase. durata acestuia.
nu sunt membri ai grupului, CURTEA
manifestãrile de patriotism (ca, [...] 5. Decide cu opt voturi la
de exemplu, intonarea imnului unul cã statul trebuie sã plã-
naþional) ºi toleranþa religioasã. teascã reclamantei, în termen
Toate acestea ar duce la izola- de trei luni, 75.000 (ºaptezeci
rea socialã a copiilor. În plus, ºi cinci de mii) de ºilingi
interzicerea transfuziilor sangu- austrieci cu titlu de cheltuieli
ine de cãtre Martorii lui Iehova de judecatã.
ar putea conduce la situaþii în Redactatã în limbile englezã ºi
care sãnãtatea sau viaþa copiilor francezã ºi pronunþatã public
sã fie puse în pericol. la 23 iunie 1993, în Palatul
11. Prin hotãrârea din 8 Drepturilor Omului din
ianuarie 1986, Curtea Strasbourg. Semnatã:
Districtualã Innsbruck a încre- Rudolf Bernhardt, preºedinte
dinþat copiii reclamantei ºi a Marc-André Eissen, grefier”
http://spete.avocatura.com, 3340, Hotãrârea din 23 iunie 1993.
109
1.4. MINORITATEA ROMÂNEASCÃ DIN BULGARIA

„Ministerul Informaþiilor Pu- 1949, prevede urmãtoarele: «În
blice dezaprobã actul de discri- relaþiile dintre libera alegere a
minare etnicã manifestat de religiei ºi organele puterii
Consiliul Eparhiei Vidin, statale sau conducerii de stat,
Bulgaria, faþã de preotul precum ºi în cazul direcþiilor
român/vlah Valentin Tvetanov de pe lângã conducerile diferi-
Gheorghiev din satul Rabova, telor instituþii religioase, limba
judeþul Vidin, acuzat de faptul oficialã este cea bulgarã. În
cã a oficiat, pentru enoriaºii cazul relaþiilor cu credincioºii • Citiþi sursa 1.4. Explicaþi dacã
români/vlahi, slujbele religioase ºi în executarea slujbelor ºi sursa se referã la discriminare
în limba românã. ceremoniilor, ei pot folosi ºi etnicã sau religioasã. Aduceþi
Scrisoarea Consiliului Eparhiei altã limbã.» argumente pentru
poziþia voastrã.
Vidin invocã nerespectarea, de Ministerul Informaþiilor Pu- • Care credeþi cã este atitudinea
cãtre preotul Valentin Tvetanov blice îºi exprimã pe aceastã cale în România faþã de o problemã
Gheorghiev din satul Rabova, a totalul dezacord faþã de atitudi- ca ºi cea semnalatã de sursã?
Statutului Bisericii Ortodoxe nea nedemocraticã a reprezen- Stabiliþi atitudinea oficialã
Bulgare în care se stipuleazã cã tantului Bisericii Ortodoxe (prevederi legislative). Stabiliþi
limba oficialã folositã de Bulgare, aceasta încãlcând atitudinea unor adulþi vis a vis
de acestã problemã, luând un
Biserica Ortodoxã Bulgarã este prevederile Convenþiei pentru scurt interviu pãrinþilor
slava-bisericeascã sau bulgara. Apãrarea Drepturilor Minoritã- voºtri/vecinilor/unor profesori.
[...] Legea Religiilor, adoptatã þilor ratificatã de Parlamentul • Notaþi concluziile la care aþi
de Adunarea Naþionalã în anul Bulgar la 7 mai 1999.” ajuns legat de problema expusã
în sursã. Susþineþi-vã
punctul de vedere cu
Comunicat de presã, Despre Minoritatea româneascã din Bulgaria argumente pertinente.
www.infopressHurmuzachi.go.ro
1.5. MEDIILE CATOLICE DIN POLONIA SUNT ªOCATE

„O revistã polonezã a publicat Dumnezeu a fost folositã din
o fotografie cu icoana Fecioarei nou într-o manierã profana-
Negre de la Czestochowa cu toare pentru a servi unor
chipul cântãreþei Madonna, scopuri publicitare ºi comer-
provocând indignarea mediilor ciale», au anunþat cãlugãrii
catolice din Polonia, o þarã în paulinieni de la mãnãstirea
care 90% din populaþie are Jasna Gora din Czestochowa,
aceastã religie, relateazã AFP. care pãstreazã icoana
Revista lunarã de culturã pop veneratã de polonezi.
Machina, care a reapãrut pe Directorul revistei, Piotr Metz,
piaþã dupa o pauzã de trei ani, s-a declarat surprins de aceste
a publicat pe coperta primului reacþii. El a publicat o declara-
numãr de la revenire icoana þie în care asigura cã publicaþia Studiaþi sursa 1.5 ºi precizaþi
Fecioarei, dar i-au înlocuit faþa sa «nu a vrut sã insulte vreo dacã sunteþi în acord sau în
cu cea a Madonnei, iar chipul convingere religioasã» ºi a dezacord cu atitudinea
pruncului Iisus cu faþa bãia- explicat cã a fãcut o paralelã revistei poloneze ºi a
tului cântãreþei. cu «adoraþia de care se bucurã directorului acesteia.
«Suntem ºocaþi cã Icoana anumite vedete, numite icoane Formulaþi teza ºi o susþineþi
Miraculoasã a Mamei lui ale culturii pop.»” cu trei argumente.
news.softpedia.com/news/
110
1.6. INTERZICEREA ÎNSEMNELOR RELIGIOASE
• Studiaþi sursele 1.6 ºi 1.7.

Utilizaþi strategia de dezbatere
„colþurile” pentru a vã exprima
punctul de vedere. Este
recomandatã când existã mai
mult de douã poziþii vis a vis
de o problemã. Tema dezbaterii
este: Sunteþi de acord cu „Legea
cu privire la portul basmalei”?
• Cei care aþi ales rãspunsul A
(DA) treceþi într-un colþ al clasei,
cei care aþi ales soluþia B (NU)
treceþi într-un alt colþ, soluþia C
(ºi DA, ºi NU), D (NU ªTIU) în
alte colþuri. Veþi discuta în
interiorul propriului grup/colþ,
apoi cu ceilalþi. La finalul
activitãþii, veþi încerca prin
seriozitatea cu care vã susþineþi
poziþia sã convingeþi alte grupuri
Alma Levy, 16, (stânga), aranjeazã baticul surorii ei de 18 ani, Lila, de justeþea poziþiei voastre, astfel
2004, South Asia Analysis Group încât unii colegi sã renunþe la
poziþia iniþialã ºi sã accepte
poziþia propusã de voi.
1.7. LEGEA CU PRIVIRE LA PORTUL BASMALEI • Strategia de dezbatere
presupune respectarea unor
paºi (individual ºi în grup).
„[...]aprobarea finalã de cãtre nu ar fi putut acuza guvernul Primul pas constã în studierea
Senatul francez a legii care francez cã încerca sã intre în unor informaþii generale despre
interzice însemnele religioase graþiile lumii arabe. [...] Spre problema în discuþie. E nevoie,
«ostentative» în ºcolile pri- 15 octombrie, Ministerul ca sã puteþi formula o opinie în
cunoºtinþã de cauzã. Aceasta
mare ºi secundare. Autoritãþile Educaþiei a anunþat cã
nu înseamnã, însã, cã trebuie sã
franceze au dat dovadã de un profesorii sãi reuºiserã sã le fiþi experþi în domeniu.
zel extrem în a impune un convingã pe toate elevele, cu Pasul doi presupune muncã
ansamblu de reguli de bazã excepþia a 72 dintre ele. individualã, pentru a decide ce
pentru comportamentul-model Legea cu privire la portul atitudine veþi adopta, fãrã a fi
ºi integrarea cetãþenilor musul- basmalei pe cap poate fi, de influenþat, ºi înainte de
a-i auzi pe ceilalþi.
mani. Aceastã poziþie rece a asemenea, interpretatã ca
Pasul trei presupune ca voi sã
survenit ca urmare imediatã a replica francezã la reforma adoptaþi fizic o poziþie clarã
opoziþiei franceze împotriva Legii cetãþeniei germane din (momentul când vã plasaþi
rãzboiului din Irak. Cu inter- anii 1999-2000. într-unul din colþurile clasei).
dicþia asupra portului basma- [...] Statul a încercat sã-i lege Aceasta este o afirmare publicã
lelor pe cap de cãtre tinerele pe musulmani de stat, prin a opiniei voastre, când o arãtaþi
tuturor. Acest pas subliniazã
eleve în incintele ºcolilor intermediul sacrificiului
faptul cã fiecare dintre voi are o
primare ºi secundare, nimeni public, cultural.” opinie ºi cã opiniile
voastre conteazã.
Pasul patru þine de etapa
înþelegerii mai profunde a
problemei. Acum veþi asculta,
în „colþul” vostru, argumentele
Jonathan Laurence, cercetãtor la Centrul de Studii asupra Statelor care vã susþin poziþia adoptatã.
Unite ºi Europei, www.neweuropereview.com continuare pe pag. 112
111
1.8. O ÎNTRECERE ÎNTRE VÂNT ªI SOARE

„Un salariat de la un bazin de caþiei, Luc Ferry, declara, Pasul cinci vã dã prilejul sã
înot municipal din periferia într-adevãr, cã poate «anumite auziþi pãrerile celorlalte
parizianã Seine-Saint-Denis a tipuri de barbã» ar trebui, de „colþuri”, sã le exprimaþi pe ale
fost concediat, la sfârºitul lunii asemenea, incluse în interdic- voastre, sã cântãriþi sensurile
care se construiesc în legãturã
martie, 2004, datoritã faptului þiile prevãzute de lege. În cele
cu problema discutatã. Este
cã primarul local a obiectat din urmã, bãrbile nu au fost important sã dezbateþi astfel
împotriva bãrbii purtate de introduse în lege, dar încât sã se audã multe opinii
salariatul respectiv. «Exprima- autoritãþile au lãsat clar de (pe rând), din cât mai multe
rea exterioarã a credinþelor înþeles cã nu le place ceea ce grupuri. Acest pas vã cere sã vã
religioase nu poate fi toleratã vãd sub anumite moduri de articulaþi ideile cu claritate,
pentru a le putea comunica
acolo unde elevii iau lecþii de acoperire a capului ºi feþei: o
celorlalþi. Este important sã
înot», a susþinut primarul. miºcare organizatã de aveþi pãreri, dar acestea sunt ºi
[...]Salariatul bazinului de înot recomandãri religioase ºi proze- mai valoroase când le puteþi
municipal, Mourad Lamsanes, litism. Expresia stenograficã împãrtãºi altora, în aºa fel încât
a insistat cã nu încerca decât francezã pentru definirea sã fie înþelese.
sã fie un bun musulman ºi cã extremiºtilor islamici este «les Pasul ºase vã oferã posibilitatea
ca, dupã ce i-aþi auzit pe
nu avea intenþia sã converteascã barbus» (bãrboºii), termen
ceilalþi, sã vã schimbaþi punctul
pe nimeni. La puþin timp dupã paralel pentru «les femmes de vedere ºi sã o faceþi în
adoptarea legii, în iarna anului voilées» (îmbroboditele).” public. Poþi ajunge la concluzii
trecut, fostul ministru al edu- diferite (decât cele iniþiale), ºi
a-þi schimba pãrerea este un
Jonathan Laurence, cercetãtor la Centrul de Studii asupra Statelor rezultat firesc al procesului de
Unite ºi Europei, www.neweuropereview.com/ gândire autentic. Dacã
argumentele unui alt „colþ”
v-au convins, veþi putea
1.9. „CRIZA DE CONªTIINÞÃ” LA BRATISLAVA sã vã schimbaþi poziþia.
• Rezumarea poziþiei ºi
„Slovacia cunoaºte în aceste Mikolas Dzurinda a respins argumentelor, ºi apoi redactarea
zile o crizã guvernamentalã însã clauza pe motiv cã «ar unor lucrãri scrise individuale
(eseul de 5 minute), se face în
care demonstreazã, dacã mai risca sã acorde Bisericii Cato-
pasul ºapte. Sunteþi, în cele din
era nevoie, cã nu doar proble- lice o prea mare greutate în urmã, responsabili de opiniile
mele sociale ºi economice pot procesul decizional». ªi cã ºi convingerile proprii, pe care
bulversa o þarã, ci ºi cele de aplicarea unei astfel de preve- trebuie sã vi le puteþi susþine.
ordin moral-religios. deri «i-ar pune pe catolici Pãrerile voastre se pot întemeia
[...] Semnat în 2002, Tratatul într-o situaþie diferitã de cea a pe ideile altora dar, în final, voi
trebuie sã exprimaþi propriile
între Slovacia ºi Vatican are ca altor credincioºi ºi a restului
idei, cu propriile cuvinte.
scop reafirmarea dreptului uni- populaþiei». Nefiind de acord
versal la viaþã ºi demnitate cu aceste argumente, Partidul
umanã. Susþinut viguros de Creºtin-Democrat (KDH) s-a
creºtin-democraþi, textul ar fi retras de la guvernare.[...]
permis credincioºilor catolici Formatã în 2002, coaliþia de
din Slovacia sã refuze anumite centru-dreapta care tocmai s-a
activitãþi contrare religiei ºi mo- fãcut þãndãri la Bratislava are la • Citiþi sursa 1.8 ºi discutaþi în
ralei. Astfel, medicii ar fi putut activ aderarea Slovaciei la UE ºi perechi: credeþi cã salariatul
refuza sã practice avorturi, euta- realizãri importante în dome- trebuie sã renunþe la a purta
barbã? Discutaþi ºi apoi
nasii ori reproduceri umane asis- niul economic. Dar nu întotdea-
prezentaþi în clasã concluziile
tate, profesorii sã predea darwi- una succesele economice sunt la care aþi ajuns formulând
nismul, iar salariaþii sã mun- cele care conteazã.” în scris cinci enunþuri
ceascã în zilele de duminicã. legate de problemã.
• Aplicaþi „Colþurile” pentru
a dezbate problemele din
Articol de Mihai Ionescu, Criza de conºtiinþã la Bratislava, sursele 1.8 ºi 1.9.
10 februarie 2006, http://stiri.rol.ro
112
2. DIALOG INTERCULTURAL.
ATITUDINI
2.1. GHID DE BUNE PRACTICI
„Ziariºtii [...] au stabilit urmãtoa- cã nu îþi afecteazã relatarea. • Studiazã sursa 2.1.
rele recomandãri pentru presã: 6. Impune un ton neutru Imagineazã-þi cã ai fi jurnalist ºi
1. Respectã-þi semenii, atunci când utilizezi ºtirile ar trebui sã scrii un articol
indiferent de sex, nivel de preluate din alte surse. despre o minoritate. Care dintre
educaþie, vârstã, apartenenþã 8. Nu amesteca experienþe regulile citite þi se pare cel mai
uºor de respectat? Noteazã-le pe
etnicã, religioasã, orientare personale în relatãrile de presã
primele trei. Care þi se par cel
sexualã sau politicã. despre o minoritate, deoarece mai greu de respectat?
2. Menþioneazã nivelul de edu- sunt irelevante. Stabileºte douã ºi explicã
caþie, vârsta sau apartenenþa et- 9. Acordã în mod egal atenþie motivele alegerii.
nicã, religioasã, sexualã sau poli- tuturor pãrþilor implicate în • Organizaþi-vã în grupuri ºi
ticã a persoanelor despre care subiectul despre care relatezi. stabiliþi propria voastrã listã de
recomandãri pentru jurnaliºti.
relatezi numai atunci când acest 11. Fii conºtient cã între tine ºi
• Organizaþi-vã în grupuri.
lucru este relevant în context. minoritãþile despre care Fiecare grup face o listã cu
3. Întreabã-i pe cei implicaþi relatezi pot exista diferenþe atitudini de urmat în
cum doresc sã fie identificaþi ºi culturale care blocheazã comunicarea cu colegii de
foloseºte aceastã denumire în accesul la informaþii. clasã. Afiºaþi listele. Realizaþi
relatarea ta. 12. Corecteazã gramatical un ghid de bune practici legat
de comunicarea între elevii
5. Identificã-þi propriile stereoti- citatele dacã pun într-o luminã
clasei, pe care îl puteþi
puri ºi prejudecãþi ºi asigurã-te nefavorabilã sursele.“ afiºa sau tipãri.
Program de sensibilizare a jurnaliºtilor la problemele minoritãþilor,
Centrul pentru Jurnalism Independent, 2001 – 2002.
2.2. „TOLERANÞA ªI RESPECTUL

NU SUNT SUFICIENTE”
„ [...] toleranþa ºi respectul nu este un instrument puternic

sunt suficiente. Este nevoie de pentru extinderea ºi menþinerea
curiozitatea tuturor pãrþilor pãcii ºi a stabilitãþii în regiune.
implicate, trebuie sã sprijinim [...] Acum, Uniunea va avea noi
acþiunile care ajutã popoarele vecini. În relaþiile cu aceºtia, o • Citeºte sursa 2.2 ºi stabileºte:
sã-ºi depãºeascã propriile bunã înþelegere a diferenþelor ideea principalã, douã idei
limite ºi sã se îndrepte spre culturale va fi absolut esenþialã. secundare ºi douã argumente
ceilalþi. Dialogul intercultural De ea vor depinde probleme care susþin ideea principalã.
• Identificã în sursã motivele
este necesar, de asemenea, în vitale, cea mai importantã fiind pentru care dialogul este
oraºele noastre care gãzduiesc pacea, principalul motiv pentru necesar. Alcãtuieºte o listã cu
adesea oameni din toatã Europa care a apãrut Uniunea Europea- propriile tale motive
ºi din afara ei, oameni care ca- na cu jumatate de secol în urmã. pentru dialog.
utã condiþii mai bune de viaþã Anul European al dialogului • Explicã titlul sursei.
ºi orizonturi mai fericite. [...] intercultural (2008 n.n.) va pune • Realizaþi un proiect pe care sã
îl deruleze ºcoala/clasa voastrã
În sfârºit, dialogul intercultural în luminã toate aceste aspecte.“ pentru anul European al
dialogului intercultural.
Discurs Ján Figel, Diversitatea culturalã ºi învãþãmântul superior,
Bucureºti, 18 martie, 2005.
113
3. PROMOTORI AI DIALOGULUI
INTERCULTURAL
3.1. PAPA IOAN PAUL AL II-LEA
Papa Ioan Paul al II-lea (Karol

Józef Wojtyla, *18 mai 1920,
Wadowice, Polonia – †2 aprilie
2005, Vatican, Roma) a fost papã
al Bisericii Catolice – episcop al
Romei – ºi suveran al Vaticanului
ales în 16 octombrie 1978.
În timpul pontificatului sãu, papa
Ioan Paul al II-lea a întreprins un
mare numãr de cãlãtorii în
diferite þãri ale lumii. A pus mare
preþ pe dialogul ecumenic dintre
diversele confesiuni ale religiei
creºtine ºi cu alte religii.
În 1999 s-a aflat în România,
unde a avut contacte cu
personalitãþile locale ale Bisericii
Ortodoxe. În martie 2000, face o
cãlãtorie la Ierusalim unde
Papa ºi Yasser Arafat, viziteazã aºezãmântul „Yad
www.christusrex.org /www2/greek-catholic/gallery/ Vashem“ în memoria victimelor
Holocaustului ºi se reculege la
Zidul Plângerii. Este primul papã
3.2. DIALOG ECUMENIC care a vizitat o sinagogã (în
Roma) ºi o moschee (în Siria,
la Moscheea Omeyyada
„Distincþia prilejuitã de al aceastã întâlnire reprezintã un din Damasc).
treilea centenar al Sf. Daniil, exemplu de cooperare între
principele Moscovei, a fost lumea catolicã ºi cea ortodoxã,
înmânatã zilele trecute de cãtre înaintând spre poziþii comune
Patriarhul Moscovei ºi al cu privire la bazele spirituale
întregii Rusii episcopului ale vieþii sociale, la întãrirea
Vincenzo Paglia, preºedintele eticii creºtine ºi la valorile
Comisiei episcopale italiene familei. Drumurile care contri-
pentru ecumenism ºi dialog. buie la dialogul ecumenic sunt,
Iniþiativa recunoaºte angajarea desigur, numeroase. Dar prin
depusã în dialogul dintre dialogul internaþional, regional
Biserica ortodoxã rusã ºi ºi local, au fost depãºite multe • Care este originea miºcãrii ecu-
Biserica catolicã. «Renaºterea diferenþe ºi neînþelegeri din menice? Care sunt principalele
impresionantã a Bisericii trecut, chiar dacã nu pot fi idei promovate de aceasta?
• Numiþi douã state unde dialogul
ortodoxe ruse – a afirmat ep. uitate chestiunile deschise,
inter-religios a înregistrat
Paglia – poate fi numitã, dupã precum contrastele despre progrese semnificative.
cuvintele patriarhului Alexei, prozelitism, care cer încã un • Credeþi cã dialogul între culturi
un al doilea botez al Rusiei». efort de maturizare este posibil doar în plan
În opinia prelatului catolic, ºi clarificare.“ religios?
• Precizaþi o instituþie
Patriarhul Alexei al II-lea a înmânat episcopului V. Paglia distincþia internaþionalã preocupatã de
„Sf. Daniil“ pentru angajarea în dialogul ecumenic, dialogul intercultural.
www.oecumene. radiovaticana.org/rom/2006
114
3.3. PACEA ESTE O ÎNDATORIRE

„ [...] Mã îndrept acum spre local cât ºi internaþional. Vã • Clasa voastrã a fost desemnatã
voi, dragi prieteni din diferite asigur cã Biserica doreºte sã sã convingã cât mai mulþi
tradiþii religioase, ºi vã mul- continue construirea de punþi oameni sã promoveze dialogul
intercultural. Începeþi cu o listã
þumesc în mod sincer pentru ale prieteniei cu discipolii
de motive pentru care oamenii
prezenþa voastrã la solemna tuturor religiilor, pentru a cãu- ar sprijini aceastã idee.
inaugurare a Pontificatului ta adevãratul bine al fiecãrei Apoi urmaþi paºii în
meu. Adresez salutãri cãl- persoane ºi al societãþii în desfãºurarea activitãþii:
duroase ºi afectuoase vouã ºi ansamblul ei. [...] – Vi se anunþã tema: Promovarea
tuturor acelora care aparþin Or pacea este ºi o îndatorire în dialogului intercultural
– Faceþi un exercitiu de
religiilor pe care le reprezen- care trebuie sã se implice toþi
brainstorming pentru a stabili
taþi. Le sunt deosebit de oamenii, mai ales aceia care rolurile pe care le-ar putea avea
recunoscãtor membrilor co- mãrturisesc cã aparþin oamenii care scriu despre
munitãþii musulmane pentru tradiþiilor religioase. Eforturile aceasta (un adolescent, un
prezenþa lor în mijlocul nostru, noastre de a ne uni ºi de a parlamentar etc.).
ºi-mi exprim aprecierea pentru promova dialogul sunt o – Faceþi brainstorming pentru a
stabili auditoriul. Stabiliþi
sporirea dialogului dintre mu- contribuþie valoroasã la zidirea
auditoriul pentru care veþi scrie
sulmani ºi creºtini, atât la nivel pãcii pe temelii solide.” (unui O.N.G, directorului ºcolii,
unui prieten etc.).
Discursul Sfântului Pãrinte Benedict al XVI-lea la audienþa acordatã – Faceþi brainstorming pentru a
reprezentanþilor Bisericilor ºi Comunitãþilor creºtine ºi ai religiilor stabili forma. Gândiþi-vã la forma
necreºtine, 25 aprilie 2005, www.catholica.ro pe care o va lua scrierea voastrã
(cerere, afiº, scrisoare etc.).
3.4. MAICA TEREZA – Scrieþi. 15-20 de minute sunt
suficiente.
– Prezentaþi-vã scrierile. Vã puteþi
citi lucrãrile în grupuri mici, le
Imaginea Maicii Tereza,
puteþi pune pe perete pentru a le
www.stjosephpublications.com
citi ºi ceilalþi sau le puteþi
Maica Tereza, pe numele civil Agnes publica în revista clasei/ºcolii.
Gongea Boiagi, Felicitãri! Aþi fãcut primul
(* 27 august 1910, Skopje, Macedonia – pas spre dialog.
† 5 septembrie 1997, Calcutta, India), Evaluarea activitãþii va urmãri:
cãlugãriþã catolicã de origine aromânã. • conþinutul expunerii: subiect
Laureatã a Premiului Nobel pentru Pace clar definit, utilizarea
în anul 1979.
argumentelor, planul expunerii;
Beatificatã de Biserica Catolicã în
19 octombrie 2003. • calitatea comunicãrii prin: voce
ºi pronunþie, gesticã/mimicã,
atitudine/poziþie;
• atitudinea/comportamentul
prin intermediul unei liste de
În anul 1949, Maica Tereza a devenit cetãþean indian, iar în 1950 control;
a înfiinþat ordinul „Misionarele Caritãþii“. • a urmat instrucþiunile specifice
activitãþii? (da/nu);
Membrii acestui ordin trebuiau sã depunã jurãmântul de
• a cerut ajutor atunci când a
castitate, de sãrãcie ºi de obedienþã. Acest ordin a fost recunoscut avut nevoie? (da/nu);
ulterior de cãtre Papã, intrând în subordinea acestuia. Maica • a colaborat cu ceilalþi colegi
Tereza se ocupa în cadrul acestui ordin mai ales de muribunzi, pentru a realiza produsul final?
orfani ºi bolnavi. Ea depunea însã cele mai mari strãdanii în (da/nu);
vederea alinãrii suferinþelor bolnavilor de leprã. Astãzi, ordinului • a finalizat sarcina de lucru?
(da/nu).
Maicii Tereza îi aparþin peste 3000 de cãlugãriþe ºi peste 500 de
cãlugãri din întreaga lume.
115
CONSTANTIN VITANOS
MESAJUL CULTURII
CONTEMPORANE
În condiþii istorice concrete, popoarele ºi-au exprimat viziunea
proprie asupra vieþii ºi a lumii, asupra omului, formulând un Mesajul ºi suportul
sistem de valori, ºi au creat forme de culturã prin care ºi-au experienþei culturale
relevat opþiunile spirituale, idealurile, aºteptãrile, milenare pentru o educaþie
decepþiile sau refulãrile.1 civic-democraticã.
Cadrul social-istoric al secolului al XX-lea se caracterizeazã

printr-o mai puternicã afirmare a naþiunilor pe plan internaþional
ºi printr-o adâncire a contradicþiilor dintre marile puteri, ceea ce
a determinat izbucnirea a douã rãzboaie mondiale, rãzboaie
urmate de importante mutaþii sociale ºi politice. Tot în acest
secol, Europa îºi pierde predominanþa politicã ºi puterea
modelatoare a civilizaþiei, a culturii universale.
Una dintre marile idei ºi descoperiri ale secolului al XX-lea o

reprezintã Ecumenismul, ca încercare de refacere a unitãþii
creºtine. Se aºteaptã, mai ales de la tineri, „sã se implice pe acest
drum care este drumul spre un viitor creºtin mai coerent, unitar,
credibil, folositor tuturor, ºi, poate, ºi societãþii vremii noastre ºi
a viitorului.”2
Filosofia secolului cuprinde curente care influenþeazã puternic

dezvoltarea ºtiinþei, a literaturii ºi a artei. Secolul al XX-lea a fost Intercondiþionarea
unul al transformãrilor uluitoare, în care progresul tehnologiei ºi componentelor culturii ºi
al gândirii ºtiinþifice a jucat un rol proeminent. Domeniul influenþa lor asupra
investigaþiei ºtiinþifice este tot mai larg, cuprinzând atât structura evoluþiei societãþii umane.
materiei infinitezimale (a atomului), cât ºi a universului
(cucerirea ºi cercetarea spaþiului cosmic). Literatura este marcatã
în evoluþia ei de aspectele dominante ale istoriei, ale culturii
epocii. Poezia, proza, dramaturgia realizeazã o sintezã superioarã
a tradiþiei cu inovaþia ºi încearcã, în limbajul lor specific, sã dea
rãspunsuri problemelor fundamentale ale omului ºi lumii
contemporane. Arta este imaginea schimbãrilor sociale, a
rupturilor politice ºi ideologice, a progreselor ºtiinþifice ºi
tehnice, a „exploziei” gândirii cu privire la poziþia omului în
societate ºi la raportul cu el însuºi (psihanaliza).
În anii de dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, câmpul cultural

devine ºi el un teren de confruntare între influenþele rivale ale
celor doi mari învingãtori ai rãzboiului. Din anii 1960, în statele
industrializate se dezvoltã o conturatã criticã, de multe ori
virulentã, a societãþii de consum, criticã strâns legatã de
confruntãrile de idei dintre generaþii.
117
CONSTANTIN VITANOS • MESAJUL CULTURII CONTEMPORANE
Mesajul civilizaþiei est-europene din veacul al XX-lea este cel al

„omenescului profund ºi al inserþiei în cea mai dinamicã istorie.”
Asemenea tragediei greceºti din Antichitate, evenimentele
balcanice contemporane ne transmit „un apel la smerenie ºi
moderaþie”, iar problemele sud-estului Europei, ale zonei
balcanice se vor soluþiona „prin înfãptuirea unei noi sinteze între
Orient ºi Occident, în cadrul Europei secolului al XXI-lea.”3
Modulul Mesajul culturii contemporane cuprinde douã teme:

1. Cultura tinerilor – valori, idealuri, aspiraþii; 2. Omul în centrul Consideraþii metodologice.
globalizãrii. Ele sunt abordate ºi tratate specific, din perspectiva
contribuþiei istoriei – disciplinã umanistã, dar ºi globalã, cu
vocaþie în acest sens – la educaþia pentru cetãþenie democraticã:
apãrarea valorilor ºi principiilor libertãþii, pluralismului,
drepturilor omului ºi a domniei legii, care sunt „fundamentele
democraþiei”. Desigur, toate modulele pachetului educaþional –
cu argumentele, cronologiile, tabelele ºi temele lor – sunt
conexate, se completeazã ºi se potenþeazã reciproc. Fiecare dintre
cele douã teme ale acestui modul cuprinde mai multe nuclee
(subteme), care poartã numele dat de chintesenþa sursei; nucleele
însumate dau conturul ºi substanþa temei. Cronologia ºi
bibliografia sunt integrate modulului, accesibile ºi focalizate
îndeosebi pe specificul celor douã teme.
Evidenþiem faptul cã sursele au fost selectate în funcþie de scopul

ºi obiectivele proiectului ºi ale modulului, dar, în acelaºi timp,
s-a dorit ca ele sã fie accesibile direct grupului þintã – elevii – ºi
sã aibã valenþe interdisciplinare. Apreciem cã sursele „vorbesc”
de la sine, sunt problematice ºi invitã la interogare, reflexie ºi
atitudine. O notã de originalitate este datã de relaþia complexã
existentã între surse ºi aprecierile valorice referitoare la context,
autor, operã.
În fine, demersul nostru didactic, cu numeroase elemente de

interactivitate, se constituie într-un reper pentru profesor ºi,
totodatã, un îndemn pentru contribuþii originale.
1 Cf. OVIDIU DRÎMBA – Istoria culturii ºi civilizaþiei, I, Ediþie

definitivã, Bucureºti, Editura Saeculum I.O., Editura Vestalo,
1998, p. 5.
2 ANTONIE PLÃMÃDEALÃ – Cuvânt înainte, în PETRU I. DAVID –
Ecumenismul, un factor de stabilitate în lumea de astãzi,
Bucureºti, Editura Gnosis, 1998, p. XVII.
3 GEORGIOS PREVELAKIS – Balcanii. Culturã ºi geopoliticã,
Bucureºti, Editura Corint, 2001, pp. 192-193.
118
TABEL
METODOLOGIC
Tema I. Cultura tinerilor – valori, idealuri, aspiraþii
Concepte – Cauze ºi consecinþe – Cultura tinerilor
– Continuitate ºi schimbare – Conflict între generaþii
Întrebãri cheie – Care este relaþia dintre culturã ºi celelalte componente ale vieþii/societãþii
umane în secolele XX-XXI?
– Care au fost factorii (politici, economico-sociali, culturali etc.) care au
influenþat cultura tinerilor?
– Care sunt valorile ºi formele de expresie ale culturii tinerilor?
– Care sunt evenimentele semnificative care indicã existenþa culturii tinerilor?
Cuvinte cheie – Democraþie pluralistã – Pace
– Dreptate – Rãzboi
– Gulag – Toleranþã
– Holocaust – Totalitarism
– Idoli – „Flower power”
– Învãþãminte – „Generaþia iubirii”
– Libertate
Valorile cetãþeniei – Demnitate – Legalitate
democratice – Diversitate – Libertate
– Drepturile omului – Solidaritate
– Justiþie (Respectarea legii) – Toleranþã
Competenþe prin – Exprimarea unor opinii faþã de o operã culturalã în cadrul unei dezbateri
curriculum-ul de – Recunoaºterea continuitãþii, a schimbãrii ºi a cauzalitãþii în evoluþia socialã
istorie – Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înþelegerea prezentului
– Plasarea proceselor istorice într-un context istoric mai larg, românesc,
european sau universal
Competenþele – Receptarea criticã a informaþiilor – Recunoaºterea ºi acceptarea
cetãþeniei – Susþinerea solidaritãþii ºi a deosebirii
democratice coeziunii sociale – Echilibrul între toleranþã ºi respectul
– Rezolvarea conflictelor într-o valorilor ºi intimitãþii celorlalþi
modalitate non-violentã – Respectarea legii
Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã evalueze consecinþele grave ale încãlcãrii
democraþiei ºi ale neînþelegerii valorilor promovate de tineri
– Atitudine pozitivã, democraticã faþã de toate formele de expresie culturale
– Elevii sã înþeleagã ºi sã adere la mesajul esenþial al culturii universale
Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã ºi beletristicã – Fotografia
– Harta – Afiº/poster
– Pictura – Presa
– Grafica – Filmul
– Sculptura
Metode – Conversaþia euristicã – Dezbaterea
– Problematizarea – Istoria oralã
– Descoperirea – Eseul
– Lucrul în pereche ºi în grup („Linia – Simularea/Jocul de rol
valorilor”, „Metoda mozaicului”) etc.
119
Tema II. Omul în centrul globalizãrii

Concepte – Globalizare – Schimbare
– Egalitate ºi diversitate – Conºtiinþã universalã
– Individ ºi comunitate
Întrebãri cheie – De ce globalizarea provoacã dezbateri multiple ºi profunde de idei?
– Ce se întâmplã cu statul, identitatea naþionalã ºi valorile culturale proprii?
– De ce se apreciazã cã adevãrata provocare a globalizãrii este dezvoltarea
unei conºtiinþe universale?
Cuvinte cheie – Cetãþenie globalã – Provocare
– Democraþie pluralistã – Schimbare
– Drepturile omului – Toleranþã
– Globalizare – Viitorul statului
– Identitate naþionalã
Valorile cetãþeniei – Dimensiunea europeanã – Participare
democratice – Diversitate – Pluralism
– Dreptate socialã – Responsabilitate
– Egalitate – Solidaritate
– Libertate – Toleranþã
– Nediscriminare
Competenþe prin – Exprimarea de judecãþi de valoare utilizând limbajul specific istoriei
curriculum-ul de – Alcãtuirea planului unei investigaþii, al unui proiect, utilizând resurse diverse
istorie – Analizarea factorilor politici, sociali, economici, culturali care alcãtuiesc
imaginea unei societãþi
– Recunoaºterea continuitãþii, a schimbãrii ºi a cauzalitãþii în evoluþia socialã
– Plasarea proceselor istorice într-un context mai larg, românesc, european
sau universal
Competenþele – Exercitarea drepturilor cetãþeneºti ºi a responsabilitãþilor într-o societate
cetãþeniei democraticã
democratice – Operarea cu criterii valorice pentru evaluarea atitudinilor cetãþeneºti
– Identificarea ºi analiza unor probleme controversate
– Identificarea modalitãþilor prin care cetãþenii, societatea civilã influenþeazã
politicile publice
– Recunoaºterea ºi acceptarea deosebirii
Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã evalueze critic toate consecinþele globalizãrii ºi sã
opteze pentru angajarea în folosul umanitãþii
– Atitudine ºi comportament în conformitate cu valorile europene ale
democraþiei pluraliste, dreptãþii, egalitãþii, solidaritãþii ºi drepturilor umane
– Adeziunea proactivã pentru dezvoltarea durabilã ºi pentru plasarea
Omului în centrul globalizãrii
Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã ºi beletristicã – Simboluri
– Harta – Presa
– Caricatura – Mãrturii orale
– Grafica – Ilustraþii virtuale
– Fotografia – Pagina Internet
– Afiº/poster
Metode – Conversaþia euristicã – Lucrul în pereche ºi în grup („Linia
– Descoperirea valorilor”, „Metoda mozaicului”,
– Problematizarea „Turul galeriei”)
– Dezbaterea – Istoria oralã
– Jocul de rol – Eseul
120
TABEL
CRONOLOGIC
Evenimente politice ºi social-economice Culturã
– Expoziþie internaþionalã, la Paris, pentru a – S. Freud (1856-1939) – Interpretarea viselor.
celebra noul secol ºi a exprima dorinþa de Ia naºtere psihanaliza, una dintre marile
pace. revoluþii intelectuale ale secolului XX.
– Dupã 1900, se afirmã puternic miºcarea 1900 M. Plank (1858-1947) – Teoria cuanticã;
–
sufragetelor. E. Pankhurst (1858-1928), unul revoluþioneazã fizica tradiþionalã.
dintre principalele modele pentru – A doua jumãtate a secolului XIX – secolul
emanciparea femeilor. XX: miºcarea realistã.
– G. Marconi (1874-1937) a transmis semnale
1901 radio peste Atlantic; se pun bazele
comunicaþiilor radio globale.
– A. Einstein (1879-1955) – Teoria
relativitãþii: punct de plecare pentru
1905
studiile referitoare la structura atomului ºi
la energia nuclearã.
– Marea rãscoalã a þãranilor din România, sub – P. Picasso (1881-1973) – Domniºoarele din
deviza „Vrem pãmânt!”. Avignon; marcheazã naºterea cubismului.
1907
Picasso influenþeazã profund ºi decisiv arta
modernã.
– H. Ford (1863-1947) a început sã construiascã
automobilul model T, simplu, fiabil ºi ieftin; 1908
a deschis calea societãþii de consum.
– F. T. Marinetti publicã Manifestul –
program al miºcãrii futuriste. Cubismul ºi
1909
futurismul ºi-au pus durabil amprenta
asupra artei secolului XX.
– Începuturile artei abstracte – „expresia
libertãþii” – cu acuarela Compoziþie, pictatã
de W. Kandinsky.
1910 – H. Coandã (1886-1972) concepe,
construieºte ºi piloteazã primul avion cu
reacþie. În 1934 descoperã efectul fizic ce-i
poartã numele.
– Primul Rãzboi Mondial (1914-1918). – C. Chaplin (1889-1977) creeazã personajul
1914
mit Charlot.
– Intrarea României în Rãzboiul Întregirii – T. Tzara (1896-1963) pune bazele miºcãrii
1916
Naþionale. avangardiste a dadaismului.
– Revoluþia din Rusia; bolºevicii, conduºi de – H. Oberth (1894-1980); primul model al
1917
V. I. Lenin, cuceresc puterea. unei rachete cu combustibil lichid.
– 1 Decembrie, se încheie fãurirea statului – I. Stravinski (1882-1971) – Povestea
naþional unitar român. 1918 soldatului; compoziþie în care integreazã
elemente de jazz.
121

– E. Racoviþã (1868-1947) – întemeiazã
1920
biospeologia.
– B. Mussolini preia conducerea Italiei. – Le Corbusier – Cãtre o nouã arhitecturã a
1922
lumii.
– I.V. Stalin preia conducerea U.R.S.S. – A. Breton (1896-1966) – Manifestul
1924
suprarealismului.
– 6 octombrie – premiera primului film
1927
vorbit: „Cântãreþul de jazz”.
– Marea crizã economicã mondialã (1929- – B.B.C. a transmis prima emisiune televizatã
1929
1933). din lume.
– A. Hitler devine cancelar al Germaniei;
1933
începutul Holocaustului.
– Rãzboiul civil spaniol (1936-1939). – G. Enescu (1881-1955) – Oedip; premierã
1936
absolutã la Opera din Paris.
– Americanul Du Pont de Nemours – La Târgu Jiu, inaugurarea ansamblului
comercializeazã nailonul. sculptural realizat de Constantin Brâncuºi
1938
(1876-1957), cel mai vestit ansamblu din
întreaga artã modernã.
– Al Doilea Rãzboi Mondial (1939-1945). 1939
– În statele Europei de Est se instaureazã – Dupã 1945, în Franþa ºi SUA, dezvoltarea
1945
comunismul (1945-1948). unei literaturi „angajate”.
– Congresul SUA voteazã Planul Marshall. – Se publicã Jurnalul Annei Frank, una
1947
dintre cãrþile cele mai citite din lume.
– Rãzboiul din Coreea (1950-1953). – Eugen Ionescu (1909-1994) – Cântãreaþa
1950
chealã; apare teatrul absurdului.
– A început miºcarea pentru drepturi civile – J. D. Salinger (n. 1919) – De veghe în lanul
în S.U.A., condusã de legendarul M. L. 1951 de secarã; a captivat tinerii din întreaga
King (1929-1968). lume.
– La Bucureºti (2-14 aug.), Festival Mondial – F. Crick (Marea Britanie) ºi J. Watson (SUA)
al Tineretului ºi Studenþilor (30 000 de descoperã structura ADN-ului. Una dintre
1953
participanþi). cele mai importante cuceriri ºtiinþifice ale
secolului.
– Manifestãri ale începuturilor societãþii – A murit, la 24 de ani, actorul James Dean,
postindustriale. 1955 star rebel ºi nemulþumit, „erou al generaþiei
– România este admisã în ONU ºi UNESCO. tinere”.
– În Ungaria, insurecþia împotriva dominaþiei – Heartbreak Hotel – primul single de top al
sovietice. lui Elvis Presley (1935-1977), „regele rock
– Demonstraþii studenþeºti la Bucureºti, Iaºi, and roll-ului”, model pentru milioane de
Cluj ºi Timiºoara pentru îmbunãtãþirea 1956 adolescenþi.
condiþiilor de viaþã. – G. Pincus (1903–1967) preparã pilula
contraceptivã; din 1960, în vânzare.
– Iuri Gagarin (URSS) – primul om în cosmos.
1961 – În anii 1960 a apãrut, simultan în Europa ºi
America, miºcarea pop-art.
122

– Criza internaþionalã a rachetelor (Cuba). – SUA lanseazã primul satelit Telstar, care
1962
trimite imagini T.V. peste Atlantic.
– Încheierea Conciliului II Vatican (1962-
1965). Dorinþã de adaptare la lumea
modernã ºi de refacere a unitãþii creºtine.
1965 – Bob Dylan (n. 1941), provenit din „beat
generation”, lanseazã discul Highway 61
Revisited; cântecele sale devin adevãrate
imnuri ale tineretului contestatar.
– „Che” Guevara (n.1928) este ucis în Bolivia; – Oamenii de ºtiinþã descoperã efectul de
simbol al revoltei politice. 1967 serã.
– Revolte studenþeºti în lume; acestea pun – Pe fundalul evenimentelor din `68, se

sub semnul întrebãrii valorile clasice. dezvoltã, în Europa, un realism critic;
– „Primãvara de la Praga”. 1968 obiectivele de angajare socialã sunt
apropiate celor ale verismului.
– Festivalul de la Woodstock, New York –
1969
apogeu al culturii hippy – strãbate lumea.
– G. Greer – Femeia eunuc, carte din al – Despãrþirea membrilor grupului Beatles;
doilea val al feminismului; libertate ºi 1970 aveau vândute 250 milioane de discuri.
egalitate sexualã ºi economicã.
– Sfârºitul rãzboiului din Vietnam (1964- – W. Gates (n.1955) înfiinþeazã Microsoft,
1975
1975). simbol al revoluþiei informatice.
– Înfiinþarea Chartei 1977.
– Începe miºcarea anticomunistã iniþiatã de
scriitorul P. Goma. 1977
– Greva din Valea Jiului (35000 de mineri).
– Primul copil inseminat în eprubetã, Louise
1978
Brown, se naºte la Manchester.
– Gdansk: crearea sindicatului Solidaritatea. 1980 – Expoziþia graffiti la New York.
– Revolta popularã de la Braºov (15 nov.). 1987
– Cad regimurile comuniste est-europene; – Timothy Berners-Lee (britanic) inventeazã
1989
sfârºitul rãzboiului rece. World Wide Web.
– Rio de Janeiro: Conferinþa Pãmântului. – Compania suedezã Ericsson lanseazã
1992
primul telefon mobil digital.
– Agenda 2000 pentru o Europã mai – Oamenii de ºtiinþã scoþieni anunþã cã au
1997
puternicã ºi mai largã. reuºit sã cloneze o oaie – Dolly.
– Comunitãþile umane îºi exprimã speranþa – Se finalizeazã prima variantã a Proiectului
într-un mileniu mai bun. 2000 Genomului Uman, proiect demarat în urmã
cu 10 ani.
– 11 sept. 2001: SUA declarã rãzboi
2001
terorismului.
– Semnarea Tratatului de aderare a României – Summit-ul Mondial al Societãþii
la Uniunea Europeanã. 2005 informaþiei, cea mai mare reuniune
organizatã sub egida ONU.
123
I. CULTURA TINERILOR –
VALORI, IDEALURI, ASPIRAÞII
Cultura de masã este o caracteristicã a secolului XX. Presa de

masã, cinematograful, radioul, televiziunea – dupã 1950 – au
transformat majoritatea populaþiei în consumatoare de culturã.
Începând cu mijlocul anilor '50, creºterea salariului real ºi
regresul ºomajului au fãcut ca publicul jocurilor de fotbal
(fotbalul devine un adevãrat liant cultural în lume), al concertelor Epocã a protestelor
rock, al emisiunilor de radio, al show-urilor T.V. etc. sã provinã tineretului ºi a „crizei
preponderent din mediul muncitoresc. Dealtfel, odatã cu generaþiilor”.
simultaneitatea ºi mondializarea informaþiilor, s-a realizat, firesc,
o oarecare uniformizare a mentalitãþilor.
Constituirea unei culturi tinere specifice ºi foarte influente indicã

o schimbare amplã ºi profundã în relaþiile dintre generaþii.
Tineretul devine un agent social independent. Radicalizarea
politicã din anii '60 a aparþinut tinerilor. O culturã a tineretului a
luat fiinþã la nivel global1.
Aceastã culturã a devenit „matricea revoluþiei culturale,

revoluþiei în moravuri ºi obiceiuri, în modalitãþile de a petrece
timpul liber, în artele comerciale, care au format din ce în ce mai
mult atmosfera pe care o respira populaþia de la oraº.”2 Blue-
jeanºii ºi muzica rock au devenit semne ale tineretului „modern”.
Pornind din SUA, de la cultura tineretului din anii '50 – miºcarea

beatnik-ilor, care a „coborât poezia în stradã” ºi propovãduia
non-violenþa –, s-a dezvoltat, în anii '60, „o contra-culturã” Sistemul de valori al
marcatã de un sistem de valori care opunea normelor adulþilor – culturii tinerilor din
munca, proprietatea, statul, puterea – ºi stilului de viaþã deceniile VI-VIII ale
american, concurenþei ºi urii, conformismului etc. valori ca secolului XX.
emoþionalul, intuiþia, spontaneitatea, solidaritatea, lipsa de
violenþã, toleranþa, creativitatea ºi dezvoltarea capacitãþilor
proprii. Valoarea centralã se numea „iubire” ºi dãdea numele
întregii generaþii – „love generation”.
Unul dintre primii idoli ai protestului adolescentin împotriva

normelor ºi valorilor generaþiei pãrinþilor a fost, din anul 1955,
Elvis Presley. El a impus rock and roll-ul pe plan mondial, iar
genul a atins apogeul prin contribuþia grupului The Beatles.
Punctul culminant al stadiului în care starurile muzicii rock

exprimau internaþional sentimentul vieþii unei întregi generaþii
tinere – love generation – a fost atins la legendarul Festival de la
Woodstock, New York – SUA (15-17 august 1969), care a atras, pe
o pajiºte, circa 500.000 de oameni.
Concertul de la Woodstock a fost considerat „mare mesã” a

culturii hippy ºi a avut un larg ecou în Europa, în întreaga lume.
124
CULTURA TINERILOR – VALORI, IDEALURI, ASPIRAÞII
Într-o oarecare mãsurã, spiritul miºcãrii hippy a inspirat ºi

experienþele comunitare ale unor miºcãri alternative, care, active,
mai ales în R.F.G., la începutul anilor '80, au încercat sã
inventeze „noi forme de viaþã în societate.”
ªi, aºa cum „în Occidentul anilor '60 ºi '70 artiºtii au avut un rol
esenþial în inventarea (s.a.) acestei noi planete – sã ne gândim
doar la covârºitoarea influenþã a grupurilor rock «The Beatles»,
«The Rolling Stones», «Pink Floyd» etc., dar ºi a poeþilor
generaþiei Beat, de pildã, […], în România ºi, probabil, în tot estul
Europei, artiºtii au preluat ºi au dus mai departe, în condiþiile
mult mai dure ale regimurilor totalitare, mesajul miºcãrilor din
Apus”.3
Se apreciazã cã sistemul starurilor rock din anii '70 a corespuns

cu risipirea culturii tineretului în nenumãrate direcþii ºi grupuri
de interese – de la fanii pop la fanii punk, de la fanii Risipirea culturii tinerilor
motocicletelor la ecologism –, dar, desigur, fãrã forþa integrativã a în direcþii ºi grupuri de
miºcãrii contestatare din anii '60. Iar din anii '80 ne aflãm într-o interese multiple.
nouã fazã în evoluþia starului rock, faza declanºatã prin
rãspândirea videoclipului. Michael Jackson, superstarul mondial
al anilor '80 ºi '90, are un deosebit succes.
La periferia marilor oraºe îºi face apariþia o nouã culturã

contestatarã, care se bazeazã pe miºcarea hip-hop.
Se recomandã o înþelegere, atât holisticã, cât ºi în detaliu, a

acestei deosebit de importante ºi provocatoare teme – cu nucleele
sale: Învãþãminte ale rãzboaielor mondiale, Nu totalitarismului!
Credem în libertate, credem în omul de lângã noi – concomitent
cu abordarea în conexiune a tuturor componentelor ei ºi ale
întregului modul. Aplicaþiile propuse nu epuizeazã potenþialul
surselor, ci se constituie doar într-una dintre posibilitãþile
concrete de punere a lor în valoare. De asemenea, este necesar sã
relaþionãm permanent „Întrebarea cheie” cu „Rezultatele
aºteptate”.
1 Vezi pe larg: GIOVANI LEVI, JEAN CLAUD SCHMITT

(coordonatori) – Istoria tinerilor în Occident, vol. 1, Iaºi, Institutul
European, 2001, pp. 22-23.
2 ERIC HOBSBAWN – O istorie a secolului XX. Era extremelor.
1914-1991, Chiºinãu, Editura Cartier, 1999, p. 346.
3 MIRCEA CÃRTÃRESCU – Postmodernismul românesc, Bucureºti,
Editura Humanitas, 1999, p. 365.
125
1. ÎNVÃÞÃMINTE ALE RÃZBOAIELOR

MONDIALE
1.1. „EªTI UN OM CA ªI MINE”
dezlãnþuit hotãrârea – iar eu,
din pricina acestei combinaþii, Sursele secvenþei – ºtiinþifice,
mi-am împlântat pumnalul în beletristice, artistice – au un
tine. Abia acum vãd cã eºti un evident ºi puternic mesaj
om ca ºi mine. Atunci m-am umanitarist-pacifist. În acelaºi
gândit numai la grenadele, la context, se reliefeazã cã procesul
dreptãþii, potrivit legilor, nu
baioneta ºi la armele tale –
poate fi oprit atâta timp cât
acum o vãd pe soþia ta, îþi vãd asasinii – asasinii de copii! – sunt
faþa, vãd asemãnarea dintre printre noi.
ursitele noastre. Iartã-mã,
camarade! Totdeauna ne dãm
seama prea târziu. De ce nu ni
se repetã mereu cã voi cei de
Nimic nou pe frontul de vest,
dincolo sunteþi niºte biete
ecranizarea legendarã a lui Lewis
Milestone, din anii 1929/1930, a fost fiinþe la fel ca ºi noi, cã
primul film antirãzboi care a fãcut mamele voastre tremurã de Erich Maria Remarque (1898-
înconjurul lumii. teamã ca ºi ale noastre ºi cã ºi 1970), renumit prozator german,
vouã ºi nouã ne e la fel fricã de evocã în romanele sale dramele ºi
„Tãcerea se prelungeºte. moarte, cã ne aºteaptã aceeaºi consecinþele morale ale primului
rãzboi mondial. Cartea Nimic nou
Vorbesc ºi trebuie sã vorbesc. Îi mizerie ºi aceeaºi suferinþã?
pe frontul de vest (1929) este
vorbesc deci lui ºi-i spun: Iartã-mã, camarade! Cum recomandatã, dupã opinia
– Camarade, n-am vrut sã te puteai sã fii duºmanul meu? autorilor volumului Cele mai
omor. Dacã ai mai sãri o datã Dacã am arunca armele ºi cunoscute 50 de romane ale
aici, n-aº mai face-o, în cazul uniformele acestea, ai putea secolului XX, J. Scholl ºi
în care ai fi ºi tu înþelegãtor. sã-mi fii frate, întocmai ca U. Braun, „tuturor celor care nu
au trãit aºa ceva ºi care îºi
Dar tu ai fost pentru mine, în Albert ºi Kat. Ia douãzeci de
imagineazã cã este o aventurã
clipa aceea, nu un om, ci doar ani din viaþa mea, camarade, ºi romanticã”.
o idee, o combinaþie care a scoalã-te; ia mai mulþi, cã tot
existat în creierul meu ºi a nu ºtiu ce sã fac cu ei.”
ERICH MARIA REMARQUE – Nimic nou pe frontul de vest,

Bucureºti, Editura pentru Literaturã, 1965, pp. 241-215.
JOACHIM, SCHOLL – Cele mai cunoscute 50 romane ale secolului
XX, Bucureºti, Editura Corint, 2001.
1.2. „ARMELE MELE: PANA, VIOARA ªI BAGHETA”

„În timpul primului rãzboi erau prea paºnice. […].
mondial am fost obligat sã Rãzboiul însã a dus la George Enescu (1881-1955), una
trãiesc evenimente la care nu prãbuºirea valorilor, cât ºi a dintre personalitãþile artistice de
participam. Nu mi-am slujit speranþelor mele: adio geniu ale secolului XX. Criticul
patria decât cu armele mele: frumoase visuri! Cum însã muzical B. Gavoty (1908-1982) a
publicat albume ilustrate
pana, vioara ºi bagheta. Faþã de trebuia sã-mi asigur traiul, în
consacrate unor mari muzicieni
întinderea ºi grozãvia 1918 am deschis iar cutia viorii contemporani.
conflictului, armele acestea ºi, îndatã ce rãzboiul a luat
126
sfârºit, am pornit-o la drum, târziu…». Din nefericire,

cutreierând din nou lumea mai târziu a fost anul
zicându-mi: «Poate mai 1939…[…].”
BERNARD GAVOTY – Amintirile lui George Enescu, Bucureºti,

Editura Muzicalã, 1982, pp. 78-79.
APLICAÞIE
1. Lucrând în perechi ºi apoi în grupuri mici, pe suportul cunoºtinþelor anterior dobândite, atât
la Istorie, cât ºi la alte discipline, gãsiþi argumente pentru afirmaþiile din sursele 1.1-2: – „ne
aºteaptã aceeaºi mizerie ºi aceeaºi suferinþã” ºi – rãzboiul a dus la „prãbuºirea valorilor”.
2. Apelând la cunoºtinþele dobândite la Istorie ºi la alte discipline de învãþãmânt, dar ºi pe cale
informalã, realizaþi o dezbatere pe tema traumelor morale provocate de rãzboaie ºi a poziþiei
generaþiilor postbelice faþã de acestea.
1.3. SÃ NU SE UITE…
APLICAÞIE
1. Lucrând individual ºi
apoi în perechi, desprindeþi
mesajele transmise de
George Enescu ºi de Pablo
Picasso (sursele 1.2-3).
2. Lucrând în grupuri mici,
listaþi – ºi argumentaþi –
manifestãrile libertãþii în
timp de pace ºi în timp de
confruntãri violente,
sângeroase.
3. Organizaþi, la nivelul
În 1977, cu ocazia celei de-a 40-a aniversãri a tragediei de la Guernica, locuitorii întregii clase, o dezbatere pe
oraºului basc iau parte la o manifestaþie în faþa unei reproduceri a celebrei pânze a aceeaºi temã, corelând-o cu
lui Pablo Picasso. Pictura, poate cea mai cunoscutã operã de artã a secolului XX, ideile rezultate din
este o vastã alegorie plinã de semnificaþii ºi de prezenþe simbolice. (Tempera pe
pânzã, 354 x 782 cm, Madrid, www.terra.es) dezbaterile anterioare.
1.4. TINERII „AU DREPTUL SÃ AFLE”
1.4.1. 1.4.2. „Într-o Postfaþã inseratã

la sfârºitul acestei cãrþi, Simon
Wiesenthal relateazã o discuþie
avutã, în septembrie 1944, cu Simon Wiesenthal (1908-2005),
un subofiþer SS care l-a supravieþuitor al Holocaustului, a
întrebat ce ar povesti despre devenit personaj de legendã. Se
apreciazã cã volumul Asasinii
lagãrele de concentrare dacã, printre noi este o chemare la
printr-un miracol, s-ar trezi vigilenþa perpetuã, o
Copii ca el erau duºi în lagãrele de brusc în America. Dupã o lungã demonstraþie a necesitãþii
concentrare (Fotografie din Polonia ezitare, Wiesenthal i-a rãspuns menþinerii conºtiinþei treze,
ocupatã de naziºti cã ar dezvãlui adevãrul. Merz, pentru ca adormirea ei sã nu mai
http://www.holocaust-education.dk/¬ nascã monºtri.
images/billeder/26543.jpg) Rottenführerul SS, unul dintre
puþinii de teapa lui care nu îºi
127
pãtaserã mâinile cu sânge cancelar federal al Austriei, un teoriile conform cãrora existã
nevinovat, i-a spus atunci: catolic care trecuse ºi el prin rase inferioare care trebuie
«O sã le povesteºti adevãrul lagãrul de concentrare de la exterminate ca viermii?
oamenilor din America. Foarte Dachau. Gorbach i-a reproºat N-aþi dori oare ca ei sã creascã
bine. Dar ºtii dumneata ce se va lui Wiesenthal cã redeschide imunizaþi prin cunoaºterea
întâmpla, Wiesenthal? N-or sã «rãni vechi». adevãrului? […] Deseori stau
te creadã. Or sã te ia drept «Poate cã istoria va hotãrî dacã de vorbã cu tinerii ºi ºtiu cât
nebun. Poate chiar or sã te ceea ce fac este bine sau rãu – sunt de avizi sã afle. Ei au
închidã la balamuc. Cine ar i-a rãspuns Wiesenthal. – Dar auzit mult vorbindu-se despre
putea crede aceste orori dacã ºtiu cã ceea ce fac este necesar. «aceste chestiuni», au citit
nu le-a trãit?» […]. Aþi dori, oare, ca fiii ºi nepoþii destul. Sunt convins cã au
În 1965, Wiesenthal l-a întâlnit dumneavoastrã sã ajungã la dreptul sã afle…»“
pe Alfons Gorbach, fostul maturitate contaminaþi de
IOAN GRIGORESCU – O cursã a justiþiei contra cronometru, în SIMON WIESENTHAL – Asasinii printre noi,
Bucureºti, Editura Politicã, 1969, p. 11; 15; 21.
1.4.3.
Templul evreilor sefarzi din Bucureºti,

devastat ºi incendiat de legionari în
timpul pogromului din ianuarie 1941.
Apud.: Comisia Internaþionalã pentru
Studierea Holocaustului în România,
Documente, Ediþie îngrijitã de Lya
Benjamin, Editura Polirom, 2005, foto 7.
1.4.4.
Jurnalul Annei Frank. O copilã
evreicã, fugitã cu familia din
Frankfurt la Amsterdam, dupã
JOI, 25 MAI 1944 venirea la putere a lui Adolf
Hitler, ºi-a þinut jurnalul în
„Totul este pe dos. Oamenii
perioada 1942-1944, când a locuit
de treabã sunt trimiºi în într-o anexã secretã deasupra
lagãre de concentrare, biroului tatãlui ei. Anne avea 15
închisori, în celule izolate; e ani când a murit în lagãrul de la
iadul pe pãmânt pentru Belsen. Jurnalul sãu, care conþine
tineri ºi bãtrâni, bogaþi ºi mãrturii din timpul dominaþiei
terorii, a arãtat lumii o parte din
sãraci […].”
ororile Holocaustului.
Anne
128
APLICAÞIE
De ce credeþi cã tatãl Annei, unicul supravieþuitor al familiei Frank, a publicat, în 1947, jurnalul
din ultimii ani de viaþã ai fiicei sale, care va deveni una dintre cele mai citite cãrþi din lume?
APLICAÞIE
1. Analizaþi individual ºi apoi în perechi fiecare sursã a secvenþei 1.1-4 ºi esenþializaþi-o
printr-un cuvânt (sintagmã) cheie, altul (alta) decât denumirea pe care o are deja sursa.
2. Lucrând în grupuri mici, gãsiþi argumente pentru afirmaþiile cuprinse în sursele 1.4.2. – „Cine
ar putea crede aceste orori dacã nu le-a trãit?” ºi 1.4.4. – „e iadul pe pãmânt, pentru tineri ºi
bãtrâni, bogaþi ºi sãraci.”
3. Organizaþi, la nivelul întregii clase, o dezbatere cu tema „Învãþãmintele rãzboaielor”, în care sã
cuprindeþi judecãþile tuturor grupãrilor angajate în conflict. Extindeþi dezbaterea ºi asupra
practicii grave din zilele noastre, de a se folosi copii în conflictele armate din întreaga lume:
„Copiii-soldaþi”. Argumentaþi-vã opinia!
SUGESTII PENTRU ACTIVITÃÞI VIITOARE

Printr-o strânsã colaborare interdisciplinarã se pot realiza, pe secvenþe, mape tematice, CD-uri,
casete audio-video etc., care sã fie utilizate atunci când se abordeazã domeniile de conþinut ale
Istoriei contemporane. Activitatea, deosebit de eficientã, este uºuratã de existenþa unor valoroase
lucrãri-reper, precum MILAN RISTOVIÆ, DUBRAVKA STOUANOVIÆ (editori) – Copiii în istorie
(Secolele XIX-XX). Material didactic auxiliar pentru ºcolile secundare (Belgrad, Asociaþia de
Istorie Socialã, 2001) sau JOACHIM SCHOLL, ULRIKE BRAUN – Cele mai cunoscute 50 romane
ale secolului XX (Bucureºti, Editura Aquila '93, 2002): al doilea volum cuprinde o bogatã
ilustraþie, exemple de ecranizãri celebre ale romanelor, recomandãri din domeniul creaþiilor
muzicale inspirate de operã etc. De asemenea, se recomandã, ca alternativã metodicã, folosirea
simulãrii ºi a jocului de rol în abordarea prevederilor conferinþelor de pace de dupã rãzboaiele
mondiale, pentru desprinderea învãþãmintelor.
129
2. NU
TOTALITARISMULUI!
2.1. COMUNISMUL ªI NAÞIONAL-SOCIALISMUL:
CELE DOUÃ MARI SISTEME TOTALITARE ALE SECOLULUI XX
„Termenul de «totalitar» întrevedem intenþia de a crea un
surprinde exercitarea puterii «om (total) nou» […].
unui partid asupra maselor, prin Mijloacele de îndoctrinare au Hannah Arend (1906-1975),
utilizarea unor sisteme cunoscut o paralelã frapantã, personalitate proeminentã a
gândirii socio-politice contempo-
moderne, pornind fie de la mergând pânã la cultul
rane, evidenþiazã, în monumen-
adeziunea liberã, fie de la drapelului, al conducãtorului tala monografie Originile totali-
constrângere, fãrã separaþia ºi al personalitãþii. Ambele tarismului (1994, Humanitas):
puterilor, fãrã stat de drept ºi sisteme au fost „[…]; oriunde a domnit totali-
stat constituþional, prin teroare supermilitarizate, au cultivat tarismul, el a început sã distrugã
ºi îndoctrinare. Pretenþia modelul urii faþã de «duºmanii esenþa omului” (p.7).
totalitarismului absolut de a poporului», «duºmanul de
stãpâni viaþa individului sub clasã», «rasele duºmane»,
toate aspectele acesteia – private «evreimea mondialã» ºi
ºi colective (inclusiv prin «sionism», «imperialism»,
«unitatea întregului popor») –, «capitalism», «plutocraþie», Imanuel Geiss (n.1931), a predat
printr-o înlãnþuire totalã de «suboameni», «duºmani» sau istoria modernã ºi contemporanã
cãtre stat ºi societate, ne lasã sã «elemente duºmãnoase» […].” la Universitatea din Bremen, a
publicat mai multe sinteze de
IMANUEL GEISS – Istoria lumii. Din preistorie pânã în anul 2000, istorie universalã.
Bucureºti, Editura All Educational, 2002, pp. 496-497.
2.2. CULTUL CONDUCÃTORULUI
2.2.1.
V.I. LENIN în noiembrie 1917

(Secolul XX: pas cu pas, Bucureºti, Editura ªtefan ’94, 2000.)
130
2.2.2.
APLICAÞIE
1. Lucrând în perechi, selectaþi
din sursele 2.1. ºi 2.2.(1-2)
asemãnãrile existente între cele
douã mari sisteme totalitare ºi
transpuneþi-le într-un tabel.
2. Brainstorming: Corelaþi
cunoºtinþele voastre cu structura
tematicã a ilustraþiilor pentru a
desprinde câteva caracteristici
ale „omului nou” pe care
intenþionau sã-l creeze regimurile
totalitare.
3. Aþi accepta astãzi sã
participaþi, din liberã voinþã, la o
manifestare ilustratã în sursa 2.2
(1-2) „Cultul conducãtorului”?
Mulþimile îl urmeazã pe Führer
Argumentaþi-vã rãspunsul!
(Secolul XX: pas cu pas, Bucureºti, Editura ªtefan’94, 2000.)
2.3. RINOCERII
„– Unor rinoceri?
– De exemplu. Ei au candoarea
ºi ferocitatea lor, amestecate.
V-ar ucide cu conºtiinþa
împãcatã dacã n-aþi gândi la
fel ca ei. Iar istoria ne-a
dovedit îndeajuns, în cursul
acestui ultim sfert de secol,
cã persoanele astfel
transformate nu seamãnã doar
cu niºte rinoceri, ci devin
rinoceri cu adevãrat. […]
Aceasta e toatã tema
Rinocerilor. […] Rinocerii lui Eugen Ionescu
Trebuie sã spun cã scopul (1909-1994) – scriitor francez de
piesei a fost tocmai acela de a origine românã, „emblemã” a
descrie procesul de nazificare a spiritului european ºi a
unei þãri, ca ºi zãpãceala celui umanitãþii din secolul XX – este
o piesã de teatru antitotalitarã,
care, în chip firesc alergic faþã
una dintre marile succese de
de contagiune, asistã la dupã Al Doilea Rãzboi Mondial.
metamorfoza mentalã a
colectivitãþii sale. La origini,
«rinoceriþa» era chiar un
nazism.”
EUGÈNE IONESCO – Note ºi contranote, Humanitas, 1992,

pp. 214-215
131
2.4. „TOATE ANIMALELE SUNT EGALE,

DAR UNELE ANIMALE SUNT MAI EGALE DECÂT ALTELE”
Opera lui George Orwell (1903-1950) – geniul necontestat al literaturii

politice – este manifestul unui cetãþean împotriva sistemului totalitar.
Ferma animalelor (1945) este o fabulã extinsã ce prezintã ascensiunea
comunismului, iar O mie nouã sute optzeci ºi patru (1949) este un
avertisment împotriva pericolului pe care îl aducea totalitarismul, atât de
stânga, cât ºi de dreapta.
APLICAÞIE
Lucrând în grupuri mici, desprindeþi din analiza surselor
2.3-4, a prezentãrilor autorilor ºi a volumelor lor scopurile
urmãrite de scriitorii Eugène Ionesco ºi George Orwell prin
publicarea operelor Rinocerii ºi, respectiv, Ferma animalelor.
Listaþi ºi alte opere literare care au acelaºi scop.
2.5. „O INSULÃ A ORORII ABSOLUTE”

„Toatã lumea cunoaºte azi aceasta, care a þinut pânã în
Arhipelagul Gulag. Toatã august 1952, întinzându-se ºi
lumea mai ºtie cã, sub asupra altor închisori din
denumirea posibilã de România, a fost ºi mai
Arhipelag M.A.I., el s-a întins acoperitã de tãcere, ºi mai
ºi asupra României. Ceea ce înfundatã în uitare decât
n-a ajuns însã – ºi încã – la celelalte crime sãvârºite în
cunoºtinþa tuturor este cã în închisorile din România […]
Arhipelagul românesc a existat Apoi, ºi aici stã, fãrã îndoialã
o insulã a ororii absolute, cum cheia tãcerii, victimele
alta n-a mai fost în întreaga reeducãrii au fost nevoite sã
geografie penitenciarã devinã, la rândul lor, cãlãi. Or,
comunistã: închisoarea de la cãlãul – chiar împotriva
Piteºti. Acolo a început, la 6 voinþei ºi firii lui – nu se Fenomenul Piteºti, de Virgil
decembrie 1949, o experienþã grãbeºte niciodatã sã-ºi Ierunca (n.1920), este un
de o sumbrã originalitate mãrturiseascã crimele. De-a document de penitenciar despre
denumitã reeducare (s.a.) ºi lungul experienþei de la Piteºti, experienþa „reeducãrii” prin
tinzând la distrugerea psihicã a categoria martorului inocent a torturã a tineretului încarcerat la
Piteºti, în perioada 1949-1952;
individului. Experienþa fost pur ºi simplu suprimatã.”
este un strigãt adresat comunitãþii
internaþionale.
VIRGIL IERUNCA – Fenomenul Piteºti, Bucureºti, Editura
Humanitas, 1990, p. 9-12.
2.6. LIMITELE DEZNÃDEJDII OMENEªTI

„Ceea ce ar trebui cuprins în locuri unde, fãrã o înlesnire cât
aceastã parte este de necuprins. de cât, nu apuci sã
Pentru a concepe ºi a pricepe supravieþuieºti nici mãcar unei
acest sãlbatic adevãr, trebuie singure condamnãri, cãci
sã-þi fi târât vieþi de-a rândul lagãrele au fost nãscocite
zilele prin lagãre, prin aceste pentru exterminare.
132
Urmarea: toþi cei ce au sorbit

pânã la fund, cei ce au gustat
mai din plin sunt în mormânt;
ei nu vor vorbi niciodatã.
Esenþialul despre lagãrele
Arhipelagului nu va fi spus de
nimeni, nicicând”.
Alexandr Soljeniþîn (n.1918),

ALEXANDR SOLJENIÞÎN – simbolul disidenþei ruse, scrie
Arhipelagul Gulag. 1918- romane de substanþã auto-
1956. Încercare de biograficã în care descrie ororile
investigaþie literarã, vol.II, sistemului totalitarist ºi
Bucureºti, Editura Univers, îngrãdirea libertãþii individului.
1997, p.6.
2.7. „ERA TICÃLOªILOR”
Monica Lovinescu (n.1923), critic

literar ºi eseist, cu rezidenþã la
Paris, a desfãºurat alãturi de soþul
ei, Virgil Ierunca, o activitate
criticã aparte – critica
radiofonicã, prin intermediul
postului Europa liberã. Unde
scurte (4 volume) cuprind o micã
parte din opera Monicãi
Lovinescu.
„Cum a devenit imposibilul smuls acest roman din librãrii scriitorului? […] El aratã în orice
aproape posibil o datã cu Cel (cartea se cumpãrã la negru la caz cã nu prin povestea de
mai iubit dintre pãmânteni, preþuri incredibile ºi, iubire, ºi nu numai prin calitãþile
unde pentru prima oarã un bineînþeles, nu este reeditatã). sale estetice, Cel mai iubit dintre
autor publicat în þarã dibuieºte Sã ne mirãm cã unii cititori ai pãmânteni a scurtcircuitat
esenþa rãului în însuºi actul romanului, înmãrmuriþi de sensibilitatea publicului din þarã.
«revoluþionar» ºi insistã asupra aceastã trimitere a Securitãþii în […] Marin Preda a mers cel mai
rolului torþionar al Securitãþii, boxa acuzãrii, au lansat zvonul – departe în cartea ce meritã
rãmâne o întrebare deschisã, persistent – cã «organele» n-ar fi într-adevãr titlul pe care nu-l
ºi-o pun toþi cititorii care au fost strãine de moartea poartã: Era ticãloºilor.”
MONICA LOVINESCU – Posteritatea contemporanã. Unde scurte, III, Bucureºti,

Editura Humanitas, 1994, pp. 132-141.
133
APLICAÞIE
1. Lucrând individual, apoi în perechi ºi în grup, identificaþi ºi notaþi cuvintele-cheie comune
pentru toate cele opt surse ale nucleului „Nu totalitarismului!”.
2. Dupã lectura atentã a surselor 2.5-7, listaþi, într-un tabel cu trei rubrici, cel puþin douã
argumente care sã susþinã titlurile surselor – „Limitele deznãdejdii omeneºti”, „O insulã a ororii
absolute” ºi „Era ticãloºilor”.

Se recomandã activitãþi care sã se concentreze asupra utilizãrii istoriei orale. Un exemplu pentru
constituirea de fonduri îl putem avea în volumul Copilãria ºi adolescenþa altãdatã. Tinerii de azi
cerceteazã istoria de ieri – Concursul Istoria mea – Eustory, Ediþia I, 2000, volum îngrijit de
MIRELA–LUMINIÞA MURGESCU ºi SILVANA RACHIERU. (A se vedea ºi volumele ediþiilor
urmãtoare).
134
3. CREDEM ÎN LIBERTATE,
CREDEM ÎN OMUL DE LÂNGÃ NOI
3.1. „COPIII SÃ NU CADÃ ÎN PRÃPASTIE”
„– Nu mai înjura. Bine, hai, – Ce? ªi nu mai înjura.
spune-mi altceva. Uite, de pildã, – ªtii cântecul ãla: Dacã
spune-mi ce vrei sã te faci? Om cineva prinde pe careva venind Denumirea ultimului nucleu al
de ºtiinþã, avocat, sau ce? prin lanul de secarã. Mi-ar temei se constituie, în fapt,
– Nu pot sã mã fac om de plãcea … într-un Motto, care trebuie
ºtiinþã. N-am nici un talent la – E Dacã cineva întâlneºte pe completat cu titlul volumului de
referinþã al renumitului filosof
ºtiinþã. careva venind prin lanul de
Karl Raimund Popper (1902-
– Atunci avocat … ca tata. secarã, spuse Phoebe. […] 1994) – În cãutarea unei lumi
– Avocat! N-am nimic – Am crezut cã-i Dacã cineva mai bune (1998, Humanitas).
împotriva avocaþilor, dar nu prinde pe careva i-am zis. În Sursele nucleului, îndeosebi
mã tenteazã, i-am zis, adicã-i o orice caz, în mintea mea am conexate, au un rol însemnat în
meserie frumoasã când îºi bat vãzut o mulþime de copii cunoaºterea, respectarea ºi
promovarea valorilor ºi aspi-
capul sã scape cu viaþã mititei jucând un joc în lanul
raþiilor fiecãrei noi generaþii, a
oamenii nevinovaþi sau alte întins de secarã. Mii de copii – valorilor ºi aspiraþiilor umanitãþii.
lucruri d-astea, dar de obicei ºi nimeni în jur, adicã nici
când eºti avocat nu faci lucruri un om mare, în afarã de mine.
d-astea. De obicei, câºtigi o ªi eu stau la marginea unei
grãmadã de bani ºi joci golf ºi prãpãstii ameþitoare. ªi ºtii ce
bridge ºi-þi cumperi maºini ºi fac? Prind copiii sã nu cadã în
bei Martini ºi arãþi ca un om prãpastie. Vreau sã spun, când
important. […] aleargã ºi nu se uitã unde Jerome D. Salinger (n. 1919) a
– Te omoarã tata. Te omoarã merg, trebuie sã le ies în cale creat un idol – Holden Coulfield,
(s.a), mi-a zis. ºi sã-i prind. Asta aº face în vârstã de 16 ani – „primul star
pop al literaturii universale” –
Dar n-o ascultam. Mã gândeam toatã ziua. Aº sta de veghe în
care viseazã la o viaþã liberã,
la altceva – la ceva nãstruºnic. lanul de secarã. ªtiu cã-i o simplã, în mijlocul naturii,
– ªtii ce mi-ar plãcea mie sã nebunie. Dar e singurul lucru departe de toate civilizaþiile ºi de
fiu? am întrebat-o. ªtii ce-aº care m-ar tenta. ªtiu cã-i o toþi „blestemaþii” de adulþi ºi
vrea sã fiu, dacã aº putea s-aleg? nebunie. […]” lumea lor de minciuni, în care
totul se învârte în jurul banilor ºi
J.D. SALINGER – De veghe în lanul de secarã, Iaºi, Editura Polirom, al puterii.
2001, pp. 209-210
3.2. WOODSTOCK (15-17.08.1969): FESTIVALUL „GENERAÞIA IUBIRII”

3.2.1. dstock69.com
3.2.1. 3.2.2.
Sursa imaginilor: www.woodstock69.com
135
3.2.3. Miºcarea hippy. misticism, culte orientale, secte

„Miºcarea hippy din SUA a ºi religii neoficiale, a apãrut
lansat sfidarea societãþii moda «retro» cu ghetele înalte, În cartea sa, Viorica Ramba a
industriale, înlocuind tehno- rochiile lãlâi ºi ochelarii dorit sã îmbogãþeascã zestrea de
optimismul acesteia cu tehno- bunicuþei; sfidarea costumului valori a lumii. Dintre miºcãrile
pesimism ºi, chiar, tehnofobie, impecabil al întreprinzãtorului tineretului (începute în anii ’50 –
formulând chemarea «Înapoi la industrial-bancar-comercial ºi miºcarea beatnik-ilor), miºcarea
hippy – componentã puternicã a
naturã». Chemarea conþinea înlocuirea lui cu o vestimentaþie
culturii tinerilor – a atins punctul
nostalgia, dorul de întoarcere la care mimeazã sãrãcia; mãrgelele culminant la legendarul Festival
cultura preindustrialã indiene ºi banderolele pe cap de la Woodstock.
(A. Toffler). Pe acest fundal, a resping ghiulul de aur ºi Cunoscutul scriitor Paulo Coelho
apãrut, odatã cu pletele, melonul «respectabilitãþii» erei (n.1947, Brazilia) a fost adept al
interesul faþã de astrologie, industriale.” miºcãrii hippy. Împreunã cu
muzicianul Raul Seixos „au
revoluþionat scena rock-ului
VIORICA RAMBA – Ecologii culturale vechi ºi noi în pragul
brazilian”.
mileniului III. Repere sintetice din istoria culturii umane, Bucureºti,
All Educational, 1999, pp. 463-464.
Artiºtii
spectacolului Steven Connor, istoric ºi
rock Hair (1968) teoretician literar, profesor la
ilustreazã stilul University of London, a urmat
hippy. Hair a devenit evoluþia tipicã a studiilor literare,
un hit. îmbrãþiºând, în cele din urmã,
(Secolul XX: pas cu pas) agenda mai provocatoare a
studiilor culturale. De altfel,
reperele tematice ale cãrþii sale
3.2.4. Postmodernismul ºi În termeni generali, desigur, Cultura postmodernã…, studiu cu
excelentã valoare de ghid teoretic,
muzica rock muzica rock pretinde cã este cea
pus acum pe masa specialistului
„[…] Genul de naraþiune mai reprezentativã dintre român, îi lãmuresc poziþia. Un
implicat în istoria ei ar putea fi formele culturale postmoderne. capitol este dedicat consecinþelor
urmãtorul: dupã revolta În primul rând, ea întruchipeazã amplului fenomen pe care îl trãim
dezlãnþuitã din anii '60, muzica perfect paradoxul principal al ºi în Europa de Est.
rock este încadratã în canoane culturii de masã contemporane, Dezbaterile noi, incluse în ediþia
a II-a, au scopul nu numai de a
ºi asimilatã de industria culturii prin accesibilitatea ºi influenþa
aduce cartea la zi – prin analiza
în anii '70, exact în momentul sa, globale ºi unificatoare, pe de unor dezvoltãri practice ºi
în care reprezentanþii ei cei mai o parte, combinate cu tolerarea teoretice mai noi în domeniile
progresiºti pãreau sã exploreze ºi promovarea pluralitãþii dansului, muzicii, studiilor
stiluri experimentale sau stilurilor, mediilor ºi culturale, culturii generate de
parodii ale acestora asociate cu identitãþilor etnice, pe de altã ciberneticã, al geografiei ºi al
gândirii ecologice, precum ºi prin
estetica avangardistã parte. Cu toate cã are o istorie
reflecþiile mai recente ale unor
contemporanã; rezultatul este categoric evidentã, uºor gânditori ca Jean-François
un amalgam contradictoriu, dar, demonstrabilã, muzica rock se Lyotard ºi Frederic Jameson –, ci,
s-ar putea susþine, «modernist», caracterizeazã ºi printr-o de asemenea, de a oferi câteva
care încorporeazã impuritate înnãscutã a materiale ºi ocazii pentru
experimentalul ºi mijloacelor ºi esenþei sale. abordarea acestei supracoerenþe.
instituþionalul. […] Încã de la început, prestigiul
136
muzicii rock a depins de forþa artiºti, cu filmul ºi noile

amalgamãrilor sale cu cultura tehnologii ºi forme de media
tineretului în ansamblu; cu axate pe reproducere –
moda, cu stilul ºi cultura strãzii, exemplul cel mai recent ºi
cu spectacolul ºi arta elocvent fiind video-clipurile de
interpretativã din creaþiile unor muzicã rock. […]”
STEVEN CONNOR – Cultura postmodernã. O introducere în teoriile

contemporane, Ediþia a II-a, Bucureºti, Editura Meridiane, 1999,
p. 259, 260-261.
3.3. „VÂNTUL DE LIBERTATE…”

„Cãtre Sfârºitul anilor '60, intrãrii trupelor Tratatului de la Mircea Cãrtãrescu (n. 1956) este,
totuºi, odatã cu înmulþirea Varºovia în Cehoslovacia ºi al din 1980 ºi pânã în 1989,
profesor la ªcoala Nr. 41 din
traducerilor din literatura ºi miºcãrilor studenþeºti din
Bucureºti, funcþionar la Uniunea
critica universalã […], artiºtii, Paris. Este epoca rãzboiului din Scriitorilor ºi redactor la revista
criticii ºi publicul iau Vietnam, a miºcãrilor hippy, a „Caiete critice”. În anul 1990
cunoºtinþã, cu un oarecare revoluþiei sexuale, a devine asistent, iar în 1991 lector
decalaj temporal, de numeroase structuralismului ºi a la Catedra de Istoria literaturii
direcþii, orientãri, puncte de romanului sud-american. române a Facultãþii de Litere
din Bucureºti.
vedere, practicã artisticã ale Vântul de libertate începe sã
A debutat în 1978, în „România
vieþii intelectuale din batã ºi în cultura românã: apar Literarã”. Cunoaºte succesul, dar
Occident. Este epoca în care acum primii disidenþi ºi ºi contestarea. Devine repede un
lumea vesticã se schimbã primele miºcãri literare ºi lider de opinie, participând cu
într-un ritm dramatic în jurul artistice care nu se mai inspirã frenezie la afirmarea generaþiei
acelui «turning point» esenþial din vechiul modernism ’80, sub stindardul, definitiv
adoptat, al „postmodernismului”.
care a fost anul 1968, anul interbelic […].”
MIRCEA CÃRTÃRESCU – Postmodernismul românesc, Bucureºti,

3.4. TINERE, TACI! Criza din mai 1968 se înscrie

într-un val de contestãri
înregistrat pe plan mondial,
comun tuturor þãrilor dezvoltate,
care pune sub semnul întrebãrii
înseºi fundamentele societãþii.
Revolta studenþilor francezi
antreneazã ºi o revoltã spontanã a
muncitorilor. Criza socialã
dobândeºte o dimensiune politicã
pentru regimul generalului
Charles De Gaulle (1890-1970).
Unul dintre liderii revoltelor
studenþeºti din Franþa a fost
Mai 1968: Preºedintele De Gaulle ºi
miºcãrile tineretului studios
Daniel Marc Cohn-Bendit, astãzi
(Afiº manifest, Personalitãþi care au copreºedintele grupului euro-
schimbat istoria lumii, 4 vol., Larousse, parlamentar Verzii – Alianþa
Bucureºti, Editura Enciclopedia RAO, Liberã Europeanã.
2002-2004.)
137
3.5. TINERETUL „SPERANÞA LUMII”

Puterea impune o rãspundere
sporitã a tinerilor, iar
rãspunderea genereazã
maturizarea. Ar fi o mare
greºealã sã credem cã tineretul
nu poate face altceva decât sã
critice ºi sã revendice […].
Vreau numai sã spun cã
tineretul protestatar nu
înseamnã neapãrat o generaþie
nedisciplinatã ºi în nici un caz
lipsitã de idealism.[…]
Am observat apoi, cu plãcere,
cã tineretul este capabil sã
lãrgeascã aria solidaritãþii
umane. Marile probleme
privind destinele omenirii,
„Tinerilor trebuie sã li se mizeria „lumii a treia” ºi pacea Urho Kekkonen (1900-1986) a
acorde dreptul de a-ºi spune internaþionalã au luat o fost Preºedinte al Finlandei
cuvântul, precum ºi o putere asemenea amploare, încât cu (1956-1981); a promovat,
realã de a lua hotãrâri nu greu putem pretinde consecvent, o politicã paºnicã, de
neangajare, de menþinere a unor
numai în problemele lor, dar ºi tineretului sã aibã încredere
bune relaþii de vecinãtate.
în acelea privind întreaga întotdeauna în înþelepciunea
activitate socialã. generaþiei vechi.”
URHO KEKKONEN – Un tineret lipsit de prejudecãþi, speranþa lumii,

în *** – Mãrturii despre tineri ºi tinereþe, Anchetã internaþionalã,
Bucureºti, Editura Politicã, 1970, pp. 125-126.
Imagine: www.eduskunta.fi
3.6. IDOLI AI TINERILOR
3.6.1.
Elvis Presley (1935-1977) – actor

ºi cântãreþ american, unul dintre
cei mai celebri artiºti din secolul
XX. Cunoscut ca Regele Rock and
Roll-ului, a fost unul dintre
În clasamentul internaþional al primii idoli ai protestului
vedetelor care, deºi au murit, câºtigã
adolescentin împotriva normelor
încã milioane de dolari, Elvis ocupã
primul loc – 40 milioane/an
ºi valorilor generaþiei pãrinþilor.
(„Forbes” – 2005).
138
3.6.2. Bob Dylan: Sfârºitul nu-i aici (Traducerea: Florian Pittiº) Bob Dylan – cântãreþ provenit din
„beat generation” a anilor ’50 –
„Când necazuri te doboarã Când nu mai ai nici vise devine, din anii ’60, figura
ªi prieteni n-ai sã-i strigi ªi nu ºtii cum sã te ridici, centralã a cântecelor cu mesaj
politic. Textele cântecelor sale
Þine minte Þine minte
figureazã în toate dicþionarele de
sfârºitul nu-i aici […] sfârºitul nu-i aici literaturã universalã.
Când oprit la o rãscruce Pomul vieþii creºte mândru

Drumul nu ºtii sã-l prezici Unde spiritul e viu,
Þine minte Lumineazã ea, salvarea
sfârºitul nu-i aici Cerul gol ºi cenuºiu […]” The Beatles – legendara formaþie
care a revoluþionat muzica anilor
3.6.3. Imagineazã-þi 1960; prin contribuþia lor, rock-ul
[…] a atins apogeul. Limbajul textelor
„Imagineazã-þi cã nu ar mai exista era limbajul cotidian al tinerilor,
proprietãþi care doreau sã trãiascã liberi, fãrã
Mã întreb dacã poþi compromisuri.
N-ar mai exista nici lãcomie, nici foamete John Lennon, autorul piesei
O înfrãþire a oamenilor
Imagine, „simbol al inspiraþiei ºi
Imagineazã-þi toþi oamenii
Bucurându-se de aceeaºi lume…
o conºtiinþã” – este apreciat de
M-ai putea considera un visãtor cãtre Paul McCartney drept „una
Dar nu sunt singurul dintre personalitãþile care au
Sper cã într-o zi vei fi alãturi de noi marcat secolul XX”.
Iar lumea ar fi unitã”
3.6.4.
Nadia Comãneci (n. 1961) –

favoritã a publicului ºi a presei,
câºtigãtoare a 3 medalii de aur ºi
a primei note de 10 la Jocurile
Olimpice de la Montreal, în 1976.
ªi astãzi, idol al celor care
Nadia Comãneci ocupã locul patru în aspirã spre glorie sau
lume într-un top al celor mai importante
admirã perfecþiunea.
performanþe sportive din ultimii 150 de
ani („Forbes” – 2005).
3.7. FESTIVALUL STUFSTOCK ªI MESAJUL SÃU

„Festivalul de muzicã rock ales muzica rock pentru cã ea sã gândeascã cu mintea lor. Flo-
Stufstock este un mesager. El dã poate sã exprime cel mai bine rin Dumitrescu, textierul trupei
muzicii dreptul sã vorbeascã în lucrurile în care credem: liberta- „Sarmalele Reci”, evidenþiazã cã
numele lucrurilor pe care le tea spiritului, ocrotirea naturii, „tinerii de azi sunt mai dornici
preþuim. În august 2003, în faþa toleranþa ºi acceptarea diferenþe- sã îºi afirme vocaþia contestata-
scenei de la Stufstock, zeci de lor dintre noi, atitudinea civicã, rã”, iar formaþia „Morometzii”
mii de oameni s-au alãturat ape- solidaritatea cu cei care împãr- cântã „România trezeºte-te!”,
lului nostru de a salva oaza de tãºesc aceleaºi valori.” deoarece, afirmã „B.U.G. Mafia”,
libertate de la Vama Veche ºi 2 În context, menþionãm cã artiºtii „Þinem prea mult la þara asta,
Mai. Mesajul concertului protest hip-hop iau atitudine la modul aºa amãrâtã cum e”.
de atunci a fost auzit […]. Am responsabil, îi învaþã pe oameni
www.stufstock.ro/html/home.html
139
APLICAÞIE
1. Studiaþi, individual ºi apoi în perechi, sursele scrise ºi ilustraþiile secvenþei 3.1-7 ºi notaþi
elementele fiecãrei surse care susþin denumirea ei.
2. În grupuri de trei-patru elevi, analizaþi sursele 3.1, 3.2.1-4 ºi 3.5 – inclusiv prezentãrile lor – ºi
desprindeþi valori ºi aspiraþii ale „generaþiei iubirii”. Menþionaþi valorile care corespund
personalitãþii voastre.
3. Tot în grupuri mici, se abordeazã, prin suportul multiperspectivitãþii, sursele 3.4. ºi 3.5. (ideile
preºedinþilor De Gaulle ºi Urho Kekkonen). Concluziile sunt utilizate în activitatea finalã.
4. Corelaþi, individual, apoi în grup, valorile promovate de „Generaþia iubirii” cu cele ale
Festivalului Stufstock – imagini ºi texte – ºi desprindeþi asemãnãrile ºi deosebirile. Ce gânduri ºi
sentimente v-ar anima dacã aþi participa direct la astfel de manifestãri? Exprimaþi-le!

Pentru diversitate didactico-metodicã, propunem tehnica de învãþare prin colaborare/cooperare
Linia valorilor, care se poate realiza prin doi paºi: a) se lanseazã întrebarea care admite mai multe
perspective de abordare/soluþii posibile: Cultura „generaþiei iubirii” putea reprezenta cultura
viitorului?; b) se antreneazã la discuþii toatã clasa de elevi, în dispunerea: pro – indeciºi – contra.
De asemenea, se poate solicita elevilor sã constituie fonduri de surse personale, care sã le
permitã corelaþii tematice multiple. Portofoliul poate cuprinde: mãrturii legate de temã; versuri
ale trupelor preferate care sã ilustreze valorile, întrebãrile, idealurile generaþiei; o cronologie a
formãrii culturii tinerilor; un glosar de termeni; referate; ilustraþii; fotografii etc. De exemplu:
„Momentul de rãscruce în viaþa mea a fost când, la Paris, am vãzut […] filmul cu festivalul de la
Woodstock”- ARA ªEPTILICI în dialog cu FLORIAN PITTIª – Libertatea este o corabie desenatã
pe un perete de celulã („Cultura”, 4-10 august 2004). Sau versurile hit-ului formaþiei „Sarmalele
Reci” – „Mai bine viu decât mort”: „[…] Nu vezi cã te-au setat/ nu vezi cã te-au programat/ sã-i
asculþi/ Nu vezi, eºti liber doar/ cât e lanþul pân’ la par/ nu mai mult./ Nu vezi cã nu mai vezi/
Nu crezi cã nu mai crezi/ Aflã cã poþi afla/ Strigã cât poþi striga”.
EVALUAREA SUMATIVÃ
Elaboraþi un eseu, din cel puþin 700 de cuvinte, cu titlul temei: Cultura tinerilor – valori,
idealuri, aspiraþii. În structura problematicã, liber stabilitã, ºi în conþinutul eseului cuprindeþi
cuvinte-cheie pentru temã, cuvinte selectate din toate nucleele temei. Exprimaþi-vã critic ºi optaþi
argumentat pentru o idee sau alta!
140
OMUL ÎN CENTRUL GLOBALIZÃRII
II. OMUL
ÎN CENTRUL GLOBALIZÃRII
Cercetãtori ai domeniului apreciazã cã rãdãcinile istorice ale
globalizãrii economice ºi culturale actuale se regãsesc în
etnocentrismul occidental; modelul occidental de societate este
prezent în contextul dominaþiei coloniale ºi post-coloniale ca un
model universal de urmat. Evoluþiile politice ºi dezvoltãrile
culturale dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial au favorizat, la
rândul lor, accelerarea ritmului globalizãrii. Un nou pas s-a fãcut
în momentul încetãrii Rãzboiului Rece; acceptarea aceloraºi Globalizarea, manifestãrile
principii – credinþa în supremaþia valorilor democratice ºi a ºi consecinþele ei.
economiei de piaþã, necesitatea luptei împotriva violenþei ºi a
terorismului s.a. – de cãtre majoritatea statelor i-a determinat pe
unii sã vorbeascã atât de sfârºitul ideologiei, cât ºi al istoriei.
Specialiºti reputaþi au identificat atât aspectele problematice ale

globalizãrii, cât ºi pe cele pozitive ale aceluiaºi proces.
Impunerea modelului economic capitalist, neoliberal, dupã
prãbuºirea lumii bipolare (1989-1990), proces care implicã ºi
impunerea unei standardizãri culturale, are drept efect apariþia
unor miºcãri mondiale antiglobalizare sau de promovare a
„umanizãrii globalizãrii.”
Modernitatea, în sens european ºi nord-american, marcheazã

istoria lumii prin revoluþia industrialã ºi constituirea
statului-naþiune, ca model politic de stat, ºi este consideratã ca
reprezentând drumul pentru obþinerea libertãþii ºi dreptãþii
într-un stat de drept, într-o societate mai democraticã. Se Un nou sistem de valori;
evidenþiazã cã de schimbarea paradigmei de la modernism la dezvoltarea unei conºtiinþe
postmodernism se leagã ºi o modificare fundamentalã a valorilor, universale.
care permite o consolidare a viziunii etico-religioase asupra
lumii. Adevãrata provocare a globalizãrii este „dezvoltarea unei
conºtiinþe universale a cãrei principalã valoare sunt drepturile
omului, democraþia pluralistã ºi egalitatea tuturor oamenilor.”1
Dupã cum se cunoaºte, fenomenele culturale se dezvoltã într-un

spaþiu al interferenþelor multiple, venite din toate direcþiile, un
spaþiu numit, cu mult timp în urmã, „sat planetar”. Încât, „chiar
dacã s-a aflat în spatele Cortinei de Fier, civilizaþia româneascã a
ultimelor decenii n-a putut fi complet izolatã de ceea ce s-a
întâmplat prin alte pãrþi. «Spiritul timpului» s-a fãcut simþit ºi la
noi […]. Amintiþi-vã cã la sfârºitul anilor ’70, pe diverse cãi,
ajungeau ºi la noi formule ale civilizaþiei occidentale, care evo-
luau atunci spre postmodernitate: cãrþi, muzicã rock, filme de un
anumit tip, forme de culturã în sens larg, comportamental ºi de
mentalitate, mergând pânã la detalii de viaþã concretã […]. Toate
aceste lucruri, care de fapt erau simptome ale unei lumi ºi ale
unei culturi, întâlneau niºte medii favorabile: erau bine primite,
erau râvnite, erau arborate ca niºte semne de emancipare. […].”2
141
În Raportul sãu cãtre UNESCO, Comisia Internaþionalã pentru

Educaþie în secolul XXI reliefeazã principalele ºapte tensiuni cu
care se confruntã lumea ºi care afecteazã educaþia. Dintre acestea
menþionãm: tensiunea dintre global ºi local; tensiunea dintre
universal ºi individual; tensiunea dintre tradiþie ºi modernitate; Educaþia ºi globalizarea.
tensiunea dintre nevoia competiþiei ºi grija pentru egalitatea
ºanselor. În acest context, Comisia Internaþionalã UNESCO
propune „patru piloni” ca temelie a educaþiei, ca o strategie care
ar putea sprijini confruntarea cu cele ºapte tensiuni/provocãri ºi,
evident, rezolvarea lor: 1. a învãþa sã trãim împreunã; 2. a învãþa
sã cunoaºtem; 3. a învãþa cum sã acþionãm; 4. a învãþa sã fim.3
Documentele româneºti de politicã educaþionalã relevã un

consens referitor la schimbãrile necesare pentru a face faþã
provocãrilor mileniului trei, precum: dezvoltarea unui sistem de
criterii, standarde ºi indicatori de calitate corelaþi cu cei utilizaþi
pe plan internaþional; accent pe dimensiunea umanistã a
educaþiei; dezvoltarea competenþelor, valorilor, atitudinilor
necesare integrãrii rapide într-o societate care preþuieºte
libertatea, democraþia, diversitatea, pluralismul etic ºi cultural.
Istoria, prin excelenþã, poate contribui la conºtientizarea de cãtre
tineri a moºtenirii comune de idealuri ºi tradiþii politice, poate sã
ofere ºi sã formeze cunoºtinþele, competenþele, valorile ºi
atitudinile de care tinerii au nevoie pentru a juca un rol activ în
societatea democraticã pe care o edificãm, la început de nou
secol ºi mileniu.
Aceastã a doua temã – sugestiv intitulatã – se integreazã organic

în modul, contribuind substanþial la definirea mesajelor sale.
Fiecare secvenþã din cadrul temei – Globalizarea ºi manifestãrile
ei, Consecinþele globalizãrii, Globalizarea ºi identitatea naþionalã,
Dezvoltarea unei conºtiinþe universale – adaugã noi elemente la
sistemul de valori pe care îl formãm prin activitãþi curriculare
ºi extracurriculare.
1 WALTER SCHWIMMER, Secretar General al Consiliului Europei,

RUI GOMES (coordonator proiect) – Repere. Manual de educaþie
pentru drepturile omului, Consiliul Europei, 2004, p.421.
2 ION BOGDAN LEFTER – Postmodernism. Din dosarul unei bãtãlii
culturale, Ediþia a II-a, adãugitã, Piteºti, Editura Paralela 45, 2002,
p. 78 ºi 320.
3 Vezi, pe larg: JACQUES DELORS (coordonator) – Comoara
lãuntricã. Raportul cãtre UNESCO a Comisiei Internaþionale
pentru Educaþie în secolul XXI, Iaºi, Editura Polirom, 2000.
142
1. GLOBALIZAREA
ªI MANIFESTÃRILE EI
1.1. INTERPRETÃRI ALE GLOBALIZÃRII
Atacurile teroriste de la 11
septembrie 2001 ne-au fãcut sã
înþelegem foarte bine cã împãrþim
cu toþii o singurã planetã, iar
pentru a trãi împreunã – pentru
cã suntem o comunitate globalã –
trebuie sã respectãm câteva reguli
corecte ºi juste. Primul subcapitol
al temei supune
atenþiei/dezbaterii definiþia
procesului complex al globalizãrii
ºi unele forme ale acestuia. De
asemenea, se reliefeazã cã
evenimente recente, atât în
Europa, cât ºi în alte continente,
ameninþã fundamentele unei
culturi a pãcii ºi a drepturilor
omului. Acestea evidenþiazã
necesitatea unei abordãri
imediate, explicite ºi conºtiente a
educaþiei pentru drepturile
omului, pentru democraþie
În cãutarea unei noi lumi – graficã de Dominic Cernea pluralistã.
„1. interpretare istoricã: în raport 6. interpretare ecologicã: în

cu dominanþa occidentalã; raport cu biodiversitatea ºi
2. interpretare socialã: în raport cu provocãrile de naturã
cu absenþa unui model viabil ecologicã;
de societate, ca rãspuns la 7. interpretare legatã de mediu:
schimbãrile ºi clivajele în raport cu respectarea
provocate de globalizare; biodiversitãþii ºi cu
3. interpretare economicã: în provocãrile de naturã
raport cu dimensiunea ecologicã; JOSÉ MARIN GONZALES, de la
economicã ºi financiarã ºi cu 8. interpretare culturalã: în Université de Geneve, este unul
impunerea capitalismului la raport cu educaþia, cu dintre participanþii de seamã la
Colocviul Internaþional
nivel planetar; diversitatea lingvisticã ºi „Identitate ºi globalizare”,
4. interpretare geopoliticã: în culturalã, cu viziunea asupra organizat, la Bucureºti, la
raport cu hegemonia lumii ºi cu credinþele începutul lunii iulie 2005.
planetarã; religioase; Studiul sãu se construieºte
5. interpretare umanistã: în 9. interpretare demograficã: în pornind de la o reflecþie
raport cu etica ºi demnitatea raport cu mobilitatea interculturalã asupra raporturilor
dintre local ºi global ºi încearcã
umanã; populaþiilor (migraþii).” sã surprindã diferite aspecte ºi
consecinþe ale globalizãrii. De
JOSÉ MARIN GONZALES Globalizare, neoliberalism, educaþie ºi asemenea, relevã cã unul dintre
diversitate culturalã, în LAVINIA BÂRLOGEANU (coordonator) – elementele-cheie ale schimbãrilor
Identitate ºi globalizare. Actele Colocviului Internaþional „Identitate actuale este reprezentat de
ºi globalizare”, Bucureºti, Editura Educaþia 2000+, Editura educaþie.
Humanitas Educaþional, 2005, p. 122.
143
1.2. GLOBALIZAREA NU MAI ESTE DOAR PROBLEMA ECONOMIªTILOR

„Termenul de globalizare de- discuþie de cãtre unii la
semneazã ansamblul cotitura secolelor al XX-lea ºi
fenomenelor prin intermediul al XXI-lea […]. BERNARD GUILLOCHON,
cãrora viaþa fiecãrui locuitor al Ceea ce caracterizeazã în mod cunoscut profesor de ºtiinþe
planetei este legatã, cel puþin în sigur globalizarea în acest economice la Universitatea Paris-
parte, de hotãrârile luate în afara început de mileniu este faptul IX-Dauphine, autor al mai multor
lucrãri despre economia
propriei þãri ºi asupra cãrora nu cã ea a încetat sã mai fie o
mondialã, ºi-a propus sã
are nici un control […]. problemã doar a economiºtilor. construiascã, în volumul
Intensificarea schimburilor cu Acest fenomen, care Globalizarea…, un portret
regiuni adesea îndepãrtate, influenþeazã nu numai complet al aspectelor complexe ºi
delocalizarea întreprinderilor, comerþul, ci ºi cultura ºi contradictorii ale fenomenului
deplasarea mâinii de lucru, sãnãtatea, face valuri. multiform.
Celebra enciclopedie Larousse ne
liberalizarea miºcãrilor de Strategiilor firmelor
îndrumã ºi ne ajutã sã înþelegem
capital sunt tot atâtea multinaþionale le rãspund – Lumea ºi sã protejãm Planeta.
manifestãri ale globalizãrii, ale atunci când nu i se opun –
cãrei efecte, lãudate de ºcoala strategiile alternative ale
liberalã, sunt repuse în denigratorilor globalizãrii. […]”.
BERNARD GUILLOCHON – Globalizarea – o singurã planetã,

proiecte divergente, Mica Enciclopedie Larousse, Enciclopedia RAO,
2003, p.10 ºi 66.
1.3. ADAPTÃRI ªI RÃSPUNSURI

„[…] Globalizarea se referã la pânã ºi lucruri, persoane sau
posibilitatea acþiunii cotidiene ideologii, pe care guvernele ar ULRICH BECK, universitar la
de a depãºi graniþele în diferite dori sã le blocheze dincolo de London School of Economics
domenii ale economiei, hotarele þãrilor lor (droguri, (L.S.E.), evidenþiazã, printre
informaþiei, ecologiei, tehnicii, imigranþi ilegali, critici la altele, cã atacurile teroriste
sinucigaºe de la 11 septembrie au
conflictelor transculturale ºi adresa încãlcãrii drepturilor
dezvãluit lumii întregi
ale societãþii civile. De fapt, ea omului). vulnerabilitatea civilizaþiei
implicã în acest mod ceva Înþeleasã astfel, globalizarea occidentale, dar nu globalizarea
familiar ºi, în acelaºi timp, reprezintã moartea distanþelor; este cauza terorismului.
neînþeles, greu de conceput, abandonarea în forme de viaþã Volumul îºi propune sã ofere o
care cu o forþã posibilã transnaþionale, adesea nedorite introducere în hãþiºul
dezbaterilor privind globalizarea,
modificã elementar viaþa de zi ºi neînþelese sau […] acþiunea
multitudinea ei de valenþe,
cu zi, obligând la adaptãri ºi ºi (co)existenþa dincolo de sensuri ºi dimensiuni arareori
rãspunsuri. Bani, tehnologii, depãrtãri (lumi aparent diferenþiate ºi îºi doreºte sã ajute
mãrfuri, informaþii, toxine separate ale statelor naþionale, la evitarea capcanelor gândirii. În
«trec» graniþa, de parcã aceasta religiilor, regiunilor, prim plan se aflã o dublã
nici nu ar exista. Îºi aflã calea continentelor).” întrebare: Ce urmãreºte
globalizarea ºi cum poate fi ea
ULRICH BECK – Ce este globalizarea? Erori ale globalismului – modelatã politic?
rãspunsuri la globalizare, Bucureºti, Editura Trei, 2003, p. 39.
1.4. O ÞARÃ – DOUÃ VIZIUNI

„[…] Globalizarea economicã normal, ea devine tema
nu face unanimitate, doar în controversatã în arena politicã a
lumea academicã, dar, cum e ºi statelor naþionale, unde se
144
confruntã douã viziuni despre alimentate de publicarea unui

felul în care þara în chestiune raport despre rolul pe care
se va conecta la reþeaua trebuie sã-l joace Finlanda în Scopul site-ului
globalizãrii, ce strategii ºi economia internaþionalã, care www.globalizarea.com este acela
de a oferi o rapidã trecere în
concepte trebuie sã guverneze recomandã mai multã
revistã a ideilor exprimate de
relaþiile dintre local ºi global. deschidere faþã de exterior, specialiºti români ºi strãini
Un exemplu recent, relatat de modificãri ale legilor, ca bazã despre aspecte ale globalizãrii. De
Reuters, este cel al Finlandei, pentru creºterea economicã, asemenea, se doreºte sã se
unde primul ministru ºi programe sociale ºi crearea de declanºeze reflecþia criticã,
preºedintele þãrii au pãreri locuri de muncã. Raportul documentatã, în rândul
românilor, din þarã sau din
opuse pe aceastã temã. În timp pregãtit de un grup de
diaspora, despre realitãþi urgente
ce Matti Vanhanen este specialiºti se aflã în prezent în care ne afecteazã viaþa la nivel
partizanul unei viziuni pozitive postura de mãr al discordiei individual, dar ºi colectiv.
ºi un suporter al globalizãrii, pentru partidele Finlandei, Social-democrata Tarja Halonen,
preºedintele Tarja Halonen a sindicate, patronat ºi alte prima femeie preºedinte a
criticat deja globalizarea ca organizaþii naþionale care Finlandei, a fost realeasã în
aceastã funcþie în ianuarie 2006.
fiind imoralã ºi producãtoare încearcã sã-ºi apere interesele
de sãrãcie. Confruntãrile au fost membrilor lor.”
www.globalizarea.com/globalizare-stiri.htm
1.5. GLOBALIZAREA ªI REGIONALIZAREA SCHIMBURILOR
APLICAÞIE
Având drept suport harta
1. ALÉNA = NAFTA (Acordul de Liber Schimb Nord-American semnat, în anul ºi cunoºtinþele anterioare,
1994, între Canada, SUA ºi Mexic) explicaþi raportãrile dintre
2. ASEAN (Asociaþia Naþiunilor din Sud-Estul Asiei, creatã la Bangkok, în anul organizaþiile regionale ºi
1967; cuprinde zece state)
3. MERCOSUR (Piaþa Comunã a Sudului, creatã, în anul 1991, de cãtre Argentina, procesul globalizãrii, cu
Brazilia, Paraguai ºi Uruguai) particularizarea
4. U.E. (Uniunea Europeanã s-a nãscut în anul 1950, prin voinþa a ºase state, poziþionãrii U.E.
voinþã instituþionalizatã, în anul 1957, prin Tratatul de la Roma)
145
APLICAÞIE
1. Studiaþi, în perechi, sursele 1-5 ale nucleului 1 – Globalizarea ºi manifestãrile ei – ºi notaþi
principalele idei ale textelor ºi ale imaginilor, din perspectiva titlului Globalizarea ºi
manifestãrile ei.
a. De ce globalizarea nu este numai problema economiºtilor? Notaþi pe un poster!
b. Care sunt manifestãrile globalizãrii considerate pozitive ºi care sunt manifestãrile negative?
c. Menþionaþi-le într-un tabel cu douã coloane ºi exprimaþi-vã punctul de vedere!
d. Recitiþi punctele de vedere ale prim-ministrului ºi ale preºedintelui Finlandei referitoare
la procesul globalizãrii. Optaþi, argumentat, pentru un punct de vedere, încercând sã luaþi
în considerare diversitatea de opinii existente.
2. Plecând de la imaginea 1.1. – În cãutarea unei noi lumi –, realizaþi un eseu, nestructurat, în
250 de cuvinte. Valorificaþi informaþiile din secvenþa 1 a temei, manifestând coerenþã, rigoare
ºi gândire criticã, inclusiv comentarii atitudinal-valorice; titlul este la liberã alegere.

Parte din procesul deosebit de complex ºi rapid al globalizãrii, conþinutul nucleului (texte,
ilustraþii), împreunã cu argumentul temei, ajutã la identificarea unor caracteristici ale contextului
economic, social-politic ºi cultural-istoric al epocii. Pentru aprofundarea problemei, se
recomandã, odatã cu parcurgerea bibliografiei de referinþã – atent indicatã ºi dimensionatã de
profesor – selectarea, de cãtre fiecare elev, din ziare ºi reviste, din CD-uri etc., de informaþii ºi
ilustraþii referitoare la manifestãrile globalizãrii, în toate domeniile vieþii umane, cu precãdere
cele conexate cu zona sa rezidenþialã. Este indicat ca fiecare sursã sã fie însoþitã de comentarii
valorice, critice proprii.
146
2. CONSECINÞELE
GLOBALIZÃRII
2.1.A. ASPECTE POZITIVE ASUMATE ALE GLOBALIZÃRII
„1. Redefinirea cetãþeniei: 2. Creºterea mobilitãþii ºi
O nouã dimensiune a comunicaþii mai rapide: […]
cetãþeniei îºi face apariþia, care Aceasta ne dã ocazia sã
este denumitã cetãþenie împãrtãºim ºi sã învãþãm unii
globalã. Aceasta combinã de la alþii ºi de la alte culturi,
conceptul tradiþional de învãþând sã fim mai toleranþi ºi
cetãþenie, legat de exercitarea sã ne respectãm mai mult.
drepturilor politice ºi legale, 3. Deschiderea treptatã a Reputaþi specialiºti apreciazã cã
cu obligaþii, cum ar fi votul. graniþelor: Ar trebui sã globalizarea în sine nu este nici
Într-adevãr, a fi cetãþean faciliteze dezvoltarea ºi bunã, nici rea. Ea a fãcut – ºi
global în ziua de azi înseamnã aplicarea sistemelor juridice poate face – foarte mult bine, dar,
în acelaºi timp, în multe zone ale
a fi mai critic cu privire la ceea regionale ºi transnaþionale de
lumii, a produs – ºi produce –
ce consumi ºi la condiþiile în protecþie a drepturilor omului, sãrãcie ºi instabilitate. Existã
care au fost produse bunurile care pot corecta încãlcãrile foarte multe controverse cu
ºi a fi mai conºtient de drepturilor omului. Curtea privire la consecinþele actuale ºi
problemele globale, cum ar fi Europeanã a Drepturilor potenþiale ale globalizãrii; se
sãrãcia care afecteazã lumea, Omului este un exemplu de identificã numeroase dileme ºi,
în multe cazuri, nu existã
problemele de mediu sau sistem regional de protecþie a
rãspunsuri clare.
violenþa […]. drepturilor omului eficient.”
Utilizatori internet
Þara Milioane Procent din populaþie
SUA 185,5 63%
Japonia 78,0 61%
Germania 47,1 57%
România 4,9 22%
China 99,8 8%
La Summitul Mondial al
Societãþii Informaþiei (Tunis,
16-18 noiembrie 2005), cea mai
mare reuniune internaþionalã
organizatã vreodatã sub egida
ONU (23.000 de participanþi, din
170 de þãri), s-a relevat cã
Internetul a devenit agentul unor
schimbãri revoluþionare în toate
sferele de activitate. Din pãcate,
din cele ºase miliarde de locuitori
ai planetei, doar un miliard
beneficiazã de accesul la reþeaua
informatizatã mondialã.
147
2.1.B. PROVOCÃRI-CHEIE ALE GLOBALIZÃRII

„Reducerea suveranitãþii locul consideraþiilor politice ºi
statelor: Dacã guvernele au sociale. […]
din ce în ce mai puþin control Omogenizare: Unii
asupra deciziilor-cheie care le argumenteazã cã ameninþarea
pot afecta economiile ºi, în de a trãi într-o societate unicã
consecinþã, bunãstarea integratã cu modele de RUI GOMES a asigurat
oamenilor, cele mai puternice comportament social ºi cultural coordonarea proiectului ºi
companii transnaþionale, standardizate ne-ar condiþiona editarea finalã a Manualului de
structuri interguvernamentale sã mâncãm aceeaºi mâncare, sã educaþie pentru drepturile
omului (este ºi unul dintre cei
ºi instituþii financiare private ascultãm aceeaºi muzicã sau sã
opt autori), manual elaborat în
au o influenþã din ce în ce privim aceleaºi filme, indiferent cadrul Programului de Educaþie
mai mare ºi tind sã acþioneze unde trãim ºi care este pentru Drepturile Omului al
în acelaºi mod ca ºi naþionalitatea noastrã. Aceastã Directoratului pentru Tineret ºi
guvernele […]. situaþie ar nega specificitatea Sport al Consiliului Europei. El
«Concentrare asupra fiecãrei þãri ºi ar viola dreptul poate fi folosit de cãtre oricine
este interesat de drepturile
aspectelor economice»: nostru de a ne bucura de
omului, democraþie sau cetãþenie.
Consideraþiile economice iau propriile noastre culturi.”
RUI GOMES (coordonator proiect) – Repere. Manual de educaþie

pentru drepturile omului, Consiliul Europei, Institutul Intercultural,
Timiºoara, 2004, p. 418 ºi pp. 420-421.
2.2.A. AVANTAJELE MCDONALDIZÃRII

erau posibile, cum ar fi sã
obþinã bani sau un extras de
cont la miezul nopþii. […]
– Alternative mult mai
economice la bunuri ºi servicii
la comandã, scumpe, deci
oamenii îºi pot permite lucruri
care înainte le erau
inaccesibile.[…]
– Într-o lume aflatã în
transformare rapidã,
nefamiliarã, aparent ostilã,
sistemul Mcdonaldizat este
prin comparaþie un mediu
stabil, familiar ºi sigur, care GEORGE RITZER este unul dintre
cei mai cunoscuþi sociologi
oferã confort. […]
americani contemporani. Cartea
– Existã o mai mare este un bestseller, una dintre cele
„[…] Procesul Mcdonaldizãrii a probabilitate ca oamenii sã fie mai importante ºi influente cãrþi
evoluat extraordinar ºi pentru trataþi egal, indiferent de rasã, apãrute în ultimii 50 de ani, o
cã a condus, fãrã îndoialã, la sex sau clasã socialã. referinþã obligatorie pentru
schimbãri pozitive. Iatã cîteva – Inovaþiile tehnologice ºi studenþii facultãþilor de
sociologie din America.
exemple concrete: organizaþionale sunt mult mai
– Procurarea de bunuri ºi rapid ºi mai uºor difuzate prin
servicii depinde mult mai puþin reþele de operatori identici.
decît înainte de timp sau de – Produsele unei culturi sunt
localizarea geograficã; oamenii mult mai uºor difuzate cãtre
pot face lucruri care înainte nu alte culturi.”
148
2.2.B. O CRITICÃ A MCDONALDIZÃRII

„[…] De exemplu, dejecþiilor animale. Mai sunt ºi
Mcdonaldizarea a produs un alte probleme ecologice asociate
numãr mare de efecte negative Mcdonaldizãrii industriei fast-
asupra mediului. Unul dintre food: tãierea pãdurilor pentru a
ele este efectul secundar al produce hârtie pentru ambalaj,
nevoii de a cultiva cartofi efectele nocive ale
uniformi pentru a produce polistirenului sau ale altor
cartofi prãjiþi într-un mod materiale folosite la împachetat,
previzibil. Fermele uriaºe de pe cantitatea enormã de nutreþuri
coasta de nord-vest a necesare pentru creºterea
Pacificului care produc acum animalelor care intrã în
astfel de cartofi folosesc procesul de producþie etc. […]
substanþe chimice pe scarã Astfel de critici pot fi extinse
largã. Mai mult, necesitatea de a la toate aspectele lumii în curs
obþine un cartof prãjit perfect de Mcdonaldizare. De
presupune cã cea mai mare exemplu, la deschiderea
parte a cartofului se pierde, iar parcului de distracþii Euro APLICAÞIE
resturile se folosesc ca hranã Disney, un politician francez a 1. Care este poziþia voastrã
pentru animale sau ca spus cã «acesta va bombarda faþã de Mcdonaldizare?
îngrãºãmânt. Pânza freaticã din Franþa cu creaþii rupte de Argumentaþi!
zonã are acum o concentraþie tradiþie, care sunt pentru 2. Existã în localitatea
mare de nitraþi, datoritã, culturã ceea ce fast-food-ul este voastrã un fast-food?
probabil, îngrãºãmintelor ºi pentru gastronomie».” Caracterizaþi-l din
perspectiva avantaje-
GEORGE RITZER – Mcdonaldizarea societãþii, Bucureºti, Editura dezavantaje.
comunicare.ro, 2000, pp. 29-30.
2.3.A. GLOBALIZAREA – PROPAGARE A BINELUI

„[…] Globalizarea poate fi o fi gândit nu cu mult timp în
forþã de propagare a binelui: urmã. Globalizarea economiei a
globalizarea ideilor privitoare adus foloase þãrilor care au
la democraþie ºi la societatea profitat de ea identificând noi JOSEPH STIGLITZ, în prezent,
civilã a schimbat modul de pieþe de export ºi atrãgând profesor la Universitatea
gândire al oamenilor, în vreme investiþiile strãine. Chiar ºi aºa, Columbia, SUA, a primit Premiul
Nobel pentru economie (2001) ºi
ce miºcãrile politice produse la þãrile care au avut cel mai mult
a fost prim-vicepreºedinte ºi
scarã mondialã au dus la de câºtigat au fost cele care economist-ºef al Bãncii Mondiale
uºurarea poverii datoriilor ºi la ºi-au asumat propria soartã ºi (1997-2000). Acordã asistenþã de
adoptarea tratatului cu privire ºi-au dat seama de rolul pe care specialitate guvernelor din
la minele terestre. Globalizarea statul îl poate juca în procesul diferite þãri ale lumii. Foarte
a fãcut ca sute de milioane de dezvoltãrii, renunþând a se mai puþini specialiºti sunt mai în
mãsurã decât el sã-ºi spunã pã-
oameni sã ajungã la un nivel de baza pe ideea unei pieþe
rerea cu privire la globalizare.
trai superior celui la care ei sau capabile sã-ºi rezolve singurã
majoritatea economiºtilor s-ar problemele.”
2.3.B. GLOBALIZAREA – PROPAGARE A RÃULUI

„[…] Pentru milioane de oameni, fiind desfiinþate, iar traiul
însã, globalizarea nu a adus devenind mai nesigur. Aceºti
nimic. Situaþia multora chiar s-a oameni s-au simþit tot mai
înrãutãþit, locurile lor de muncã neputincioºi în faþa unor forþe pe
149
Dacã globalizarea va continua APLICAÞIE

sã se desfãºoare ca pânã acum, 1. Argumentaþi posibilul
dacã noi vom continua sã nu titlu al fotografiei: „Un copil
învãþãm din greºelile noastre, din Asia «fabricã»
acest proces nu numai cã nu va renumitele mingi Nike”.
reuºi sã încurajeze dezvoltarea, 2. Susþineþi aprecierea
dar va continua sã producã referitoare la miºcãrile
sãrãcie ºi instabilitate. Fãrã antiglobalizare cu exemple
reformã, reacþia de împotrivire din sursele temei (2.1-2) sau
care s-a declanºat deja se va din evenimentele cotidiene
care nu le puteau controla. ªi-au amplifica, iar nemulþumirea în specifice procesului de
vãzut democraþiile subminate, privinþa globalizãrii va globalizare. Listaþi ºi
iar culturile, erodate. creºte. […]” argumentaþi exemplele!
JOSEPH E. STIGLITZ – Globalizarea. Speranþe ºi deziluzii,

Bucureºti, Editura Economicã, 2005, pp. 378-379.
APLICAÞIE
1. Studiaþi individual, apoi în perechi ºi în grupuri mici (3-4 elevi), toate sursele secvenþei 2 –
Consecinþele globalizãrii – pentru a identifica ºi nota pe caiete consecinþele pozitive ºi
negative ale globalizãrii. Adãugaþi efecte ale globalizãrii în viaþa de zi cu zi.
2. Ordonaþi consecinþele globalizãrii într-un tabel ºi, concomitent, realizaþi o corespondenþã a acestora
cu o valoare a democraþiei pe care o reflectã sau o încalcã; tabelul va avea structura de mai jos:
Consecinþe Consecinþe Valoarea
Componente Valoarea afirmatã
pozitive negative încãlcatã
Economicã
Socialã
Culturalã
Politicã
3. Subdivizaþi componentele vieþii umane (în cadrul consecinþelor pozitive – negative) – ex.:
politicã/reducerea suveranitãþii statelor, cetãþenie globalã etc. – ºi ierarhizaþi-le, argumentând
poziþionarea prin organizarea unei dezbateri cu întreaga clasã.
4. Dupã analiza opiniilor unor reputaþi specialiºti referitoare la globalizare ºi la consecinþele ei, expli-
caþi poziþia lor – ºi a voastrã – faþã de omul-cetãþean ºi valorile lui în cadrul complexului proces.
5. Care este poziþia voastrã faþã de Mcdonaldizare? Realizaþi un eseu scurt, de cel mult 100 de
cuvinte, în care sã vã argumentaþi punctul de vedere.
SUGESTII PENTRU ACTVITÃÞI VIITOARE

Recomandãm un joc de rol: dupã studierea atentã a secvenþei II – Consecinþele globalizãrii –,
împãrþiþi-vã în cinci echipe, cu urmãtoarele roluri: politicieni (putere-opoziþie), întreprinzãtori,
ecologiºti, etnologi, reprezentanþi ai autoritãþii locale. Dezbateþi, la nivelul echipei, consecinþele glo-
balizãrii. Câte un reprezentant va prezenta decizia grupului (subgrupului) pro sau contra globalizare.
Un rol deosebit în formarea atitudinilor ºi interiorizarea unor valori poate sã-l aibã realizarea de
cãtre elevi a unui portofoliu cu titlul „Live 8” (LIVE AID). Dupã cum se ºtie, în data de 2 iulie
2005, peste 130 de artiºti ºi trupe solo – printre care Madonna, Elton John, Paul McCartney, Pink
Floyd, Sting, U2 – au cântat în faþa a circa 1,5 milioane de participanþi la concertele organizate în
oraºe mari din statele membre ale organizaþiei G8. Sub motto-ul „Faceþi din sãrãcie istorie”, cel
mai mare eveniment muzical din toate timpurile (5,5 miliarde de oameni au urmãrit la T.V.
concertele) a marcat debutul campaniei „Lungul drum cãtre dreptate”.
150
3. GLOBALIZAREA ªI
IDENTITATEA NAÞIONALÃ
3.1. REDEFINIREA ROLULUI STATULUI
Presiunea globalizãrii sparge
monopolurile serviciilor Ce se întâmplã cu statul,
publice. Controlul exercitat identitatea naþionalã ºi valorile
cultural-spirituale?
întotdeauna în istorie de cãtre
Subminarea valorilor tradiþionale
puterea politicã asupra banilor, pare sã fie realã, iar orientãrile
informaþiei ºi educaþiei, este specialiºtilor sunt diferite;
inoperant. Centralismul este concepþia referitoare la natura ºi
inadaptat experimentãrilor la rolul statului variazã în funcþie
întreprinse de pionieri. Statul de ºcoli.
este constrâns sã-ºi
redefineascã misiunile,
reducându-le la esenþial. El este
supus la o schimbare a
dimensiunii: prea mic, nu are
nici o greutate în negocieri la
scarã mondialã, de unde
http://www.iqi.ru/indexes/¬ inevitabila înmulþire a Filosoful YVES BRUNSWICK este
Globalization.gif preºedinte de onoare al Biroului
grupãrilor regionale. Dar cum
sã pãstrezi identitãþile naþionale Internaþional al Educaþiei ºi
vicepreºedinte al Comisiei
„[…] Democraþia este în care au stat pânã acum la baza
franceze pentru UNESCO.
dificultate. Cum sã-i faci pe solidaritãþii cetãþenilor? Pentru ANDRÉ DANZIN este de un sfert
cetãþeni sã înþeleagã a construi ce societate? Cum sã de veac consultant al Comisiei
metamorfoza în curs, pentru guvernezi diversitatea de U.E., al NATO ºi al UNESCO,
care nimeni nu i-a pregãtit, în tradiþii ºi interese? ªi cum sã unde este preºedinte de onoare al
special în Europa, unde fiecare faci sã aparã o culturã programului interguvernamental
de informaticã.
aºtepta confortul unui stat identitarã nouã, în interiorul
providenþã? […] cãror frontiere virtuale?[…]”
YVES BRUNSVICK, ANDRÉ DANZIN – Naºterea unei civilizaþii..

ªocul globalizãrii. Apud: www.globalizarea.com
3.2. ADEVÃRUL ECONOMIªTILOR ªI ADEVÃRUL POLITOLOGILOR

„În miºcarea actualã a aceleiaºi naþiuni, mai este încã
globalizãrii, deþinãtorii de capital un actor important în relaþiile BERNERD GUILLOCHON a inclus
ºi managerii par sã aibã un rol economice internaþionale? în volumul sãu Globalizarea – o
primordial. Frontierele tind sã Rãspunsul este afirmativ în singurã planetã, proiecte
divergente mai multe anexe; una,
disparã, mijloacele financiare de mãsura în care puterea publicã
foarte valoroasã, se numeºte
care dispun firmele se dezvoltã, hotãrãºte, prin politica sa, Dezbateri – aici SUZAN GEORGE
iar deciziile politice sunt mult numeroase elemente esenþiale (membrã a Miºcãrii internaþionale
influenþate de situaþia economicã ale economiei naþionale ºi ATTAC) ºi MARTIN WOLF (fost
internã. Ponderea relaþiilor administreazã relaþiile externe, economist al Bãncii Mondiale ºi
comerciale ne conduce la fie cã acestea sunt conflictuale, editorialist la „Financial Times”)
îºi confruntã punctele de vedere
întrebarea urmãtoare: statul, ca fie cooperante. Economiºtii
asupra rolului statului.
materializare a opþiunilor privilegiazã comportamentele
cetãþenilor aparþinând unei întreprinderilor ºi ale
151
consumatorilor, pe când întreprinzãtorul, ci statul. Istoria ideilor economice

politologii considerã cã actorul Adevãrul se situeazã, fãrã dezvãluie existenþa unei
principal al relaþiilor îndoialã, undeva între cele douã dezbateri în toatã regula
internaþionale nu este viziuni, puþin prea radicale. referitoare la acest punct.”
BERNARD GUILLOCHON – Globalizarea – o singurã planetã, proiecte divergente, Mica Enciclopedie

Larousse, Enciclopedia RAO, 2003, p. 78.
APLICAÞIE
1. Analizaþi individual ºi apoi în perechi sursele 3. 1-2 ºi desprindeþi redefinirea rolului statului,
din perspectiva funcþiilor interne ºi externe, cu implicaþii în viaþa oamenilor. Treceþi rezultatele
în tabelul de mai jos:
Exercitarea funcþiilor interne Exercitarea funcþiilor externe
Consecinþe pozitive Consecinþe negative Consecinþe pozitive Consecinþe negative
2. Pornind de la întrebarea „Cine deþine adevãrul, economiºtii sau politologii?”, realizaþi o dezbatere.
Vã puteþi situa, fiecare dintre voi, pe una dintre urmãtoarele poziþii: pro, indeciºi sau contra.
3.3. ROMÂNII SE AFLÃ ÎNTR-UN MOMENT CRUCIAL

„Orice în lumea asta se explicã întotdeauna o extraordinarã
mai întâi de toate prin capacitate de a recepta modele.
istorie.[…] Istoria a însemnat Au avut, e drept, ºi înclinarea
însã, pe de altã parte, ºi de a le trata superficial ºi de a
cristalizarea unui anume tip de nu persevera în aplicarea lor.
civilizaþie ºi a unei identitãþi Rigoarea, disciplina ºi
româneºti. […] perseverenþa nu au fost chiar LUCIAN BOIA (n. 1944),
Românii se aflã într-un moment primele lor calitãþi: este ceea universitar bucureºtean din 1967,
crucial; recuperând ceea ce se ce-i separã mai profund de anul când a absolvit Facultatea de
istorie a Universitãþii, unde acum
mai poate recupera din trecut tipul occidental de civilizaþie.
este profesor titular, are o bogatã
sau ceea ce meritã, trebuie sã Fãrã a-ºi pierde sufletul, operã ºi carierã internaþionalã.
construiascã ceva nou, în acord românii au de fãcut, în Secretar general ºi vice-
cu lumea de astãzi, ºi, cel puþin mentalitãþi ºi comportamente, preºedinte al Comisiei Inter-
se poate spera, mai durabil ºi mãcar un pas spre Occident. naþionale de Istorie a Istorio-
mai stabil. Vor reuºi oare? România are nevoie de Europa grafiei: 1980-1990; Director
fondator al Centrului de Istorie a
Atuurile nu sînt neglijabile.[…] […]. Dar ºi Europa are nevoie
Imaginarului din 1993.
În plus, românii au dovedit de România.[…]”
LUCIAN BOIA – România: þarã de frontierã a Europei, Bucureºti,

3.4. NOUA REALITATE CULTURALÃ „GLOBALÃ”

AFECTEAZÃ „SPECIFICITATEA”?
„Europa ºi-a realizat unitatea în pentru conºtiinþele estice.
jurul unor valori ideologice Regimurile totalitare comuniste
esenþiale: democraþie, libertate, din Est au combãtut cu vioenþã
drepturile omului, pluralism, tocmai aceste valori. […]
economie liberã de piaþã. Ideea de «Europa» este
Aceastã Europã fascineazã, concuratã tot mai insistent de
obsedeazã, constituie un ideea de «globalizare», cu
adevãrat model, un ideal tendinþa de a se suprapune ºi a
152
prin integrare, „specificitatea”.

În realitate, «integrarea» –
adevãratã obsesie naþionalã –
nu dispare, ci doar îºi schimbã
conþinutul ºi mai ales
mecanismul. […]
În sfârºit, «Europa» se
identificã tot mai mult, pentru
pãtura cultivatã, cu ideea de
libertate, spirit critic,
democraþie ºi progres. Dupã ADRIAN MARINO (1921-2005),
decenii de dictaturã de distins cãrturar de talie
extremã dreaptã ºi extremã europeanã. Cartea sa Pentru
stângã, o «evadare» în «Europa Europa. Integrarea României.
Aspecte ideologice ºi culturale a
liberalã» – într-un spaþiu fãrã
devenit bibliografie obligatorie
cenzurã, dogme, normative ºi pentru orice facultate sau
fundamentalisme – reprezintã masterat de studii europene. El
o condiþie nu numai de continuã o serie „europeanã”
supravieþuire ºi salvare, dar ºi anterioarã, începutã cu Olé!
se impune integral. S-ar pãrea de progres prin realizarea España, Carnete europene,
Prezenþe româneºti ºi realitãþi
cã noua realitate culturalã gradualã în România a ideii de
europene, Evadãri în
«globalã» defavorizeazã libertate integralã în toate lumea liberã.
profund micile culturi precum domeniile.[…]”
a noastrã, care ar pierde astfel,
ADRIAN MARINO – Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte

ideologice ºi culturale, Ediþia a II-a, revãzutã ºi întregitã, Iaºi, Editura
Polirom, 2005, p. 135; pp. 271-272 ºi p. 275.
APLICAÞIE
Analizaþi sursele 3. 3-4 ºi rãspundeþi în scris la sarcinile formulate mai jos:
1. Care sunt primele calitãþi ale Occidentului european în viziunea istoricului Lucian Boia?
Putem sã ni le însuºim? Argumentaþi!
2. Consideraþi cã globalizarea culturalã nu defavorizeazã profund micile culturi? Explicaþi.

Viitorul statului ºi al specificitãþii culturale, adaptarea instituþiilor ºi a normelor tradiþionale sunt
probleme fundamentale ale contemporaneitãþii. De asemenea, integrarea noastrã în Uniunea
Europeanã, în cadrul larg al globalizãrii, reprezintã o condiþie de existenþã ºi de progres. Se
recomandã realizarea unor mape tematice, cu denumirea secvenþei, prin investigaþii directe ºi a
celor specifice Istoriei orale, cu urmãtoarea structurã: cunoºtinþe, competenþe, valori ºi atitudini.
Este bine ca alãturi de surse, variante de aplicaþii ºi extinderi sã includem multe imagini ºi hãrþi,
mai ales cu dinamica procesului, a fenomenului, a evenimentului.
153
4. DEZVOLTAREA UNEI CONªTIINÞE

UNIVERSALE
4.1. REGÂNDIREA PROCESULUI GLOBALIZÃRII
„[…] Cred cã globalizarea […]
poate fi un factor al bunãstãrii
ºi are potenþialul de a aduce
bogãþia tuturor, în special celor
sãraci. Mai cred însã cã, dacã Este necesar sã se rãspundã la
aºa stau lucrurile, felul în care numeroase întrebãri în legãturã
se desfãºoarã procesul cu Omul ºi viitorul sãu, cu
posibilitatea de a dezvolta o
globalizãrii, inclusiv acordurile
conºtiinþã universalã, care sã
comerciale internaþionale, care cuprindã ca principale valori
au jucat un rol atât de „drepturile omului, democraþia
important în eliminarea acelor pluralistã ºi egalitatea tuturor
bariere ºi politicile impuse oamenilor.” Rãspunsurile sunt
þãrilor în curs de dezvoltare în necesare pentru ca generaþiile
viitoare sã nu fie pedepsite de
acest proces, trebuie sã fie
opþiunile prezentului.
radical regândit.”
JOSEPH E. STIGLITZ – Globalizarea. Speranþe ºi deziluzii,

Bucureºti, Editura Economicã, 2005, p. 10.
4.2. ESTE OMENEªTE POSIBIL
suferinþa; cruzimea penalã;

sclavia ºi alte forme de
servitute; discriminarea socialã
ºi religioasã; lipsa de
oportunitãþi educaþionale;
deosebirile rigide de clasã;
rãzboiul […].
Nu ºtim ce ne va aduce
viitorul. Însã realizãrile
trecutului ºi cele ale vremii
noastre ne aratã ce este
omeneºte posibil. Ele ne pot
învãþa cã deºi ideile sunt KARL RAIMUND POPPER (1902-
„[…] Daþi-mi voie sã vã ofer o periculoase, noi putem învãþa 1994), filosof ºi logician de
listã cuprinzând unele dintre din greºelile noastre cum sã le origine austriacã, naturalizat în
cele mai mari rele – dupã facem faþã, cum sã le abordãm Anglia, este cunoscut pentru
pãrerea mea – care pot fi critic, cum sã le îmblânzim ºi scrierile sale de filosofie politicã
– „Societatea deschisã ºi
remediate sau ameliorate prin cum sã ne folosim de ele în
duºmanii ei”, „În cãutarea unei
cooperare socialã: sãrãcia; eforturile noastre de a ne lumi mai bune” ºi epistemologice
ºomajul ºi alte forme similare apropia încã puþin de – „Conjecturi ºi infirmãri”.
de insecuritate socialã; boala ºi adevãrul ascuns.”
KARL R. POPPER – Conjecturi ºi infirmãri. Creºterea cunoaºterii

ºtiinþifice, Bucureºti, Editura Trei, 2001, p.473 ºi 480.
154
4.3. CETÃÞEANUL, TOLERANÞA ªI SOLIDARITATEA UMANÃ

„Cetãþean este acela care se Toleranþa este în aceeaºi
intereseazã de treburile mãsurã o virtute filosoficã,
publice, de viaþa celorlalþi, de eticã ºi politicã. Este rodul
evenimentele din oraº, adicã raþiunii transculturale, al
de «ceea ce nu îl priveºte» în conºtiinþei universale […].
mod special. Cetãþean este O modalitate de a defini
acela care considerã cã are modernitatea care este GÉRARD LECLERC, autor de
dreptul ºi datoria sã participe echivalentã atâtor altora constã referinþã în domeniu, a studiat
la viaþa colectivã, sã ia parte la în a analiza felul cum definim pentru Mondializarea culturalã…
peste 225 de lucrãri. Volumul a
deciziile publice, sã-ºi astãzi solidaritatea […]
apãrut în anul 2000, la Presses
manifeste voinþa în legãturã cu Solidaritatea este altceva. Este Universitaires de France.
treburile comunitãþii.[…] felul în care modernitatea La finalul Introducerii – De la
Probabil cã singura valoare în poate aplica principiul mondializarea schimburilor la
acelaºi timp religioasã, eticã ºi recunoscut de secole de toate mondializarea culturalã –,
politicã ce pare în mãsurã sã religiile conform cãruia «toþi reliefeazã: „De acum înainte
trebuie sã aprofundãm conceptele
devinã universalã este oamenii sunt fraþi». […]
de timp mondial (unificat), de
toleranþa. Ea nu desemneazã «Referinþa universalã» pe care spaþiu-lume (unic), tulburat de
altceva decât recunoaºterea o au în vedere ºi pe care o mutaþiile transporturilor ºi
Celuilalt ca fiind Celãlalt […]. cautã sociologii, etnologii, vitezei, de apariþia instantaneului
Toleranþa înseamnã intelectualii ar face posibilã ºi a comunicãrii în direct, de
recunoaºterea nu numai a crearea unei comunitãþi care, avioanele cu reacþie pentru
pasageri ºi de comunicarea
existenþei Celuilalt, ci ºi a sub anumite aspecte, sã
electronicã.“
valorii sale ºi a valorilor sale. înglobeze toate spiritele.”
GÉRARD LECLERC – Mondializarea culturalã. Civilizaþiile puse la

încercare, Chiºinãu, Editura ªtiinþa, 2003, pp. 348-349 ºi 359-361.
4.4. O MODIFICARE FUNDAMENTALÃ A VALORILOR

de eticã la o ºtiinþã
responsabilã din punct de HANS KÜNG (n.1928) a realizat –
vedere etic; de la o tehnocraþie dupã opinia filosofului ANDREI
care îl dominã pe om la o MARGA – „cea mai cuprinzãtoare
sintezã consacratã de un creºtin
tehnologie care sã serveascã
subiectului mereu crucial pentru
umanitãþii omului; de la o cultura lumii civilizate, al
industrie care distruge mediul iudaismului.”
înconjurãtor, la o industrie care Monografia profesorului de
promoveazã adevãratele teologie ecumenicã al
interese ºi necesitãþi ale Universitãþii din Tübingen se
alãturã celorlalte douã consacrate
„De schimbarea paradigmei de omului, la unison cu natura; de
creºtinismului ºi islamului; toate
la modernism la la o democraþie de drept formal trei constituie o operã din cele
postmodernism se leagã ºi o la o democraþie trãitã, în care mai proeminente în teologia,
modificare fundamentalã a sunt împãcate libertatea ºi filosofia ºi istoria culturalã a
valorilor: de la o ºtiinþã lipsitã dreptatea.” epocii globalizãrii. Textul ales se
încadreazã întrebãrii: Ce vrea sã
HANS KÜNG – Das Judentum, München, Piper Verlag, 1991. spunã termenul de
Apud: „România literarã”, Nr. 34/31 august-6 septembrie 2005 (Anul postmodernism?
XXXVIII), p. 27.
155
4.5. „ADEVÃRATA PROVOCARE A GLOBALIZÃRII”

„A devenit deja obiºnuit sã
vorbim despre lume ca despre
un «sat mondial». Globalizarea
este asociatã în general cu
posibilitãþi ºi riscuri sporite
pentru comerþ, cooperare ºi
comunicare. Dar adevãrata WALTER SCHWIMMER (n.1942)
provocare a globalizãrii rãmâne a semnat Prefaþa lucrãrii Repere…
dezvoltarea unei conºtiinþe în calitatea sa de Secretar General
universale a cãrei principalã al Consiliului Europei; este o
înaltã oficialitate cu credinþã în
valoare sunt drepturile omului,
puterea educaþiei.
democraþia pluralistã ºi
egalitatea tuturor oamenilor.”
WALTER SCHWIMMER – Prefaþã la RUI GOMES (coordonator

proiect) – Repere. Manual de educaþie pentru drepturile omului cu
tineri, Consiliul Europei, Institutul Intercultural, Timiºoara, 2004, p.9.
4.6. „EUROPA TREBUIE SÃ SE DESCHIDÃ SPRE O LUME ÎN SCHIMBARE”

vecinãtatea noastrã imediatã, sã
ne angajãm în relaþii active cu
jucãtori globali existenþi sau
emergenþi. O însemnãtate
esenþialã o reprezintã încheierea
rundei negocierilor asupra
comerþului, care sã sprijine
schimburi libere ºi corecte.
Trebuie sã aplicãm valorile
noastre în ce priveºte
solidaritatea ºi drepturile umane
la scara întregii lumi. […]
UE trebuie sã se deschidã – pe
plan intern – între statele
membre ºi între cetãþeni ºi
instituþii, iar pe plan extern
„Pentru a promova libertatea, cãtre restul lumii, atât cea
securitatea ºi prosperitatea bogatã, cât ºi cea sãracã. Portughezul JOSÉ MANUEL
trebuie sã culegem, nu sã Trebuie, de asemenea, sã ne BARROSO (n.1956) este
respingem binefacerile deschidem, ºi aceasta are o Preºedinte al Comisiei Europene.
A fãcut primul pas important
globalizãrii. Europa trebuie sã însemnãtate crucialã, spre
pentru carierã la sfârºitul anilor
se deschidã spre o lume în reînnoire ºi reformã. O Uniune ’70, odatã cu înscrierea în
schimbare ºi sã se angajeze în Europeanã deschisã poate ºi Partidul Social Democrat.
aceste schimbãri, potrivit trebuie sã fie un actor eficace În anul 1993, a fost numit de
valorilor ºi principiilor ei. […] în lumea globalizãrii. O Uniune cãtre Forumul Economic
În condiþiile globalizãrii, rolul Europeanã deschisã va câºtiga Mondial, „liderul global al
viitorului”.
pe plan extern al UE devine ºi încrederea cetãþenilor sãi ºi va
mai important. Trebuie sã arãta cã dacã ea nu exista, ar fi
continuãm sã stabilizãm trebuit inventatã.”
JOSÉ MANUEL BARROSO, în „International Herald Tribune”.

Apud: „Adevãrul”, Nr. 4738/ 27 septembrie 2005, p. 87.
156
APLICAÞIE
1. Folosiþi dovezile incluse în cadrul surselor 4.1-6 ºi cunoºtinþele voastre anterioare, pentru a
rãspunde la întrebãrile de mai jos; puteþi lucra individual, în perechi sau în grupuri. Formulaþi
rãspunsuri în scris.
a. Procesul globalizãrii trebuie regândit? Dacã da, de ce? Dacã nu, de ce?
b. Explicaþi pe ce se bazeazã afirmaþia cã ºi unele dintre cele mai mari rele ale umanitãþii „pot
fi remediate sau ameliorate”?
c. Ce înseamnã, în zilele noastre, conceptul de cetãþean? Exemplificaþi prin acþiuni din
comunitate!
d. Cum se manifestã, în zilele noastre, toleranþa? Daþi exemple concrete din ºcoalã!
e. Cum definim, în zilele noastre, solidaritatea? Exemplificaþi!
f. Explicaþi de ce sunteþi de acord sau de ce nu sunteþi de acord cu aprecierea savantului Hans
Küng cã, în epoca postmodernã, se modificã fundamental valorile.
g. Care este adevãrata provocare a globalizãrii, în concepþia lui Walter Schwimmer? Este
posibil? Argumentaþi!
h. Ce roluri are Uniunea Europeanã pe plan intern ºi extern, în condiþiile globalizãrii?
2. Pornind de la conþinutul (textele ºi imaginile) secvenþei 4 – Dezvoltarea unei conºtiinþe
universale – realizaþi un eseu de cel puþin 250-300 de cuvinte cu acelaºi titlu ca al temei.
Urmãriþi, în eseul vostru, structura ideaticã indicatã mai jos:
a. Gestionarea schimbãrilor din „satul mondial”;
b. Diversitatea actorilor globalizãrii ºi a rolurilor lor;
c. Principiile ºi valorile lumii postmoderne; promovarea valorilor conºtiinþei universale;
d. Uniunea Europeanã – „dacã nu exista ar fi trebuit inventatã”;
e. Implicarea activã personalã în viaþa societãþii, asumarea responsabilitãþilor cetãþeneºti.

O mare eficienþã educaþionalã o poate avea „Turul galeriei” – metodã de învãþare prin colaborare,
prin care elevii sunt îndemnaþi ºi susþinuþi sã-ºi exprime opiniile referitoare la soluþiile date unei
probleme – sau „Metoda mozaicului”, metoda grupurilor interdependente, care promoveazã
învãþarea prin colaborare ºi cooperare între elevi. Menþionãm cã ambele metode pot fi folosite în
abordarea temei Dezvoltarea unei conºtiinþe universale. Pentru eseu, câte un grup de elevi poate
avea ca temã de studiu unul dintre aspectele tematice indicate.
Constituirea unui Glosar de termeni din domeniul globalizãrii necesitã, de asemenea, gândire
criticã cu privire la manifestãrile, cauzele ºi consecinþele globalizãrii.
EVALUAREA SUMATIVÃ
Realizarea unei dezbateri cu întreaga clasã, cu tema „Omul în centrul globalizãrii”, sau a unui
eseu de cel puþin 1200 de cuvinte, cu acelaºi titlu ºi cu o structurã problematicã constituitã, în
principal, din titlurile secvenþelor temei. Structura problematicã poate fi constituitã ºi din
problematica Aplicaþiei 1 (a-h). Dezbaterea/eseul trebuie sã evidenþieze rolul istoriei în viaþa
prezentã ºi ca factor de predicþie a schimbãrilor, atitudinea pro-activã în viaþa socialã, cu
asumarea responsabilitãþilor cetãþeneºti.
157
AUREL SOARE
COOPERARE ªI
CONFLICT
Secolul al XX-lea s-a singularizat prin extinderea opresiunilor,
persecuþiilor, exterminãrilor, prin sistematizarea genocidului ºi a
exterminãrii unei întregi populaþii prin înfometare organizatã,
prin conceperea în teorie ºi prin realizarea în practicã a
regimurilor politice de asuprire cele mai perfecþionate, care au
înrobit miliarde de oameni. Totuºi, trebuie sã recunoaºtem cã tot
în acest secol s-a repus pe fundamentul dãruirii umane
democraþia ca valoare teoreticã ºi practicã de referinþã a unei
societãþi civilizate.
În acest secol, majoritatea formelor de conflict au produs în mod

semnificativ o mutaþie majorã, o mare decãdere moralã,
atentându-se la viaþa oamenilor lipsiþi de apãrare – civilii – din
spatele frontului, nevinovaþi ºi mai ales neînarmaþi.
Aceste fapte s-au produs în momentul în care dezechilibrele

cauzate de diverse orientãri politice ºi ideologice au inventat
marile rãzboaie ca instrumente de bulversare a raporturilor
istorice de forþã. Rãzboaiele au avut un impact deosebit asupra
societãþii (tema I). S-ar pãrea cã acest fenomen continuã ºi astãzi
ºi va fi ºi mâine. Dar grija cea mare a noastrã ar trebui sã fie sã-i
putem convinge pe oamenii în devenire, adicã pe elevi, cã pacea
trebuie sã fie starea normalã, cã ea nu poate fi o continuare a
rãzboiului cu alte mijloace.
Cu toate acestea, în ultimul timp, o altã formã de rãzboi, având

caracter asimetric ºi neconvenþional, terorismul (tema a II-a), a
devenit un fenomen global. În orice loc de pe Terra poate apãrea
ºi se poate dezvolta. El nu mai este limitat de frontierele statale.
Teroarea este un copil al corupþiei ºi al subdezvoltãrii.
Terorismul angajeazã ºi pericliteazã prosperitatea socialã.
Astãzi, lumea este divizatã complet diferit faþã de secolele

trecute, în naþiuni care s-au adaptat sau nu noii economii, ºi de
aceea coaliþia antiteroristã e alcãtuitã din state de pe toate
continentele care dezvoltã o economie de piaþã funcþionalã. Lupta
contra terorismului a redivizat ºi reorganizat lumea.
Un alt eveniment specific Europei Centrale ºi de Sud-Est a fost

cãderea comunismului la sfârºitul deceniului al nouãlea al
secolului trecut. În acest amplu proces istoric s-a înscris ºi
România. Dupã o dictaturã comunistã care a lãsat urme adânci,
159
AUREL SOARE • COOPERARE ªI CONFLICT
evenimentele din decembrie 1989 au creat premisele pentru ca

România sã-ºi afirme vocaþia europeanã.
Integrarea europeanã ºi euroatlanticã (tema a III-a) a reprezentat

pentru România – inclusiv la nivelul societãþii civile în formare
ºi consolidare – modalitatea cea mai adecvatã de a-ºi asigura
dezvoltarea, stabilitatea ºi securitatea.
Progresele României pe calea aderãrii în NATO-UE ne întãresc

convingerea cã toate criteriile de integrare în cele douã
organizaþii sunt convergente ºi se susþin reciproc, constituind
fundamentul unei modernizãri ºi dezvoltãri durabile a þãrii
noastre în secolul al XXI-lea.
Pentru România, aderarea la NATO ºi UE înseamnã recunoaºterea

fãrã echivoc a faptului cã þara noastrã împãrtãºeºte valorile
occidentale ºi cã ea aparþine definitiv civilizaþiei europene.
Toate pregãtirile pentru aderarea la cele douã organisme sunt

instrumente ale accelerãrii reformelor economice ºi sociale care
au ca scop sã aducã societatea româneascã pe calea stabilitãþii,
bunãstãrii ºi normalitãþii.
Sursele pe care le folosim în cadrul acestui modul se referã la

câteva aspecte semnificative pentru fiecare problematicã
analizatã. În acest sens, limita de spaþiu ne-a impus o selecþie
foarte severã a izvoarelor.
Am ales acele surse istorice care sã-i punã pe elevi în situaþia de

a-ºi remodela discursul propriu despre trecutul mai îndepãrtat
sau mai apropiat, având ca punct de referinþã valorile
democraþiei, pãcii ºi toleranþei.
160
TABEL
METODOLOGIC
Tema I. Impactul rãzboiului asupra societãþilor

Concepte – Rãzboi – Propagandã
– Strategie – Drepturile omului
Întrebãri cheie – Care este impactul rãzboiului asupra civililor?
– Dar asupra societãþii în ansamblul ei?
– În ce fel rãzboaiele secolului al XX-lea au generat mutaþii globale
asupra statelor lumii?
Cuvinte cheie – Colaboraþionism – Patriotism
– Cenzurã – Raþionalizare
– Conspiraþie – Rechiziþie
– Erou – Refugiat
– Mercenari – Rezistenþã
– Mobilizare – Protest antirãzboi
– Partizan – Voluntar
Valorile cetãþeniei – Aprecierea demnitãþii umane – Flexibilitate ºi adaptare la
democratice – Colaborare schimbare
– Consecvenþa comportamentalã în – Înþelegerea, acceptarea ºi
raport cu un set de valori asumate respectarea diversitãþii
– Curaj – Respingerea stereotipiilor
– Toleranþã – Solidaritate
Competenþele prin – Analizarea factorilor politici, sociali, economici ºi culturali care
curriculum de istorie alcãtuiesc imaginea unei societaþi
Competenþele cetãþeniei – Receptarea criticã a informaþiilor despre rãzboi
democratice
Rezultate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra impactului rãzboiului asupra
oamenilor
Categorii de surse – Afiºe de rãzboi – Memorialisticã
– Fotografii – Presa scrisã
– Istorie oralã – Scrisori de pe front
– Hãrþi – Statistici
– Literatura de specialitate
Metode – Brainstorming – Investigaþia
– Dezbaterea – Munca în grup
– Gândiþi, lucraþi în perechi – Proiectul
– Interviul
161
Tema II. Terorismul – o ameninþare la adresa securitãþii mondiale

Concepte – Cult – Ipoteza frustrãrii – Agresiuni
– Devianþã – Psihopatie
– Fanatism – Sociopat
– Fundamentalism – Violenþã
– Ideologie
Întrebãri cheie – Care este specificitatea terorismului în secolul al XX-lea?
– Cum s-a schimbat acþiunea teroristã în lumea contemporanã?
– Ce s-ar putea face pentru a dezamorsa pericolul terorismului?
Cuvinte cheie – Antiterorism – Terorism
– Contraterorism – Jihad
Valorile cetãþeniei – Toleranþã – Flexibilitate ºi adaptare la
democratice – Înþelegerea, acceptarea ºi schimbare
respectarea diversitãþii – Aprecierea demnitãþii umane
– Consecvenþa comportamentalã în – Respingerea stereotipiilor
raport cu un set de valori asumate
Competenþele prin – Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei
curriculum de istorie – Formularea de argumente referitoare la terorism
– Examinarea consecinþelor directe ºi indirecte ale acþiunii umane
Competenþele cetãþeniei – Asumarea unei atitudini de acceptare faþã de celãlalt din altã culturã
democratice sau zonã de civilizaþie
Rezultate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra problematicii complexe a
terorismului contemporan
– Elevii sã-ºi formeze propriile opinii ºi convingeri privind consecinþele
actelor teroriste asupra societãþii, þinând seama de drepturile omului
Categorii de surse – Fotografii – Relatãri individuale
– Literaturã de specialitate – Scrisori
– Presa scrisã – Statistici
Metode – Brainstorming – Investigaþia
– Dezbaterea – Munca în grup
– Gândiþi, lucraþi în perechi – Proiectul
– Interviul
162
Tema III. Paºi cãtre integrare – perspectiva româneascã (NATO, Uniunea

Europeanã)
Concepte – Aquis comunitar – Structurile europene
– Aderare – Globalizare
– Reformã
Întrebãri cheie – Care este strategia României cu privire la integrarea în structurile
europene ºi euro-atlantice?
– În ce constã procesul de modernizare internã în cazul României?
Cuvinte cheie – Costuri sociale – Infrastructurã
– Datorie externã – Protecþie socialã
– Descentralizare – Rectificare
– Economie paralelã – Software
Valorile cetãþeniei – flexibilitate ºi adaptare la – toleranþã
democratice schimbare – aprecierea demnitãþii umane
– statutul de drept – respectarea drepturilor omului
– demonetizare
Competenþele prin – Formulare de argumente cu privire la procesul de aderare a þãrii la
curriculum de istorie NATO ºi Uniunea Europeanã
– Exprimarea de opinii cu privire la integrarea euro-atlanticã a României
Competenþele cetãþeniei – Asumarea criticã a unui exerciþiu de construcþie identicã ºi
democratice pragmaticã privind cauzele ºi efectele pe care integrarea europeanã ºi
eurotlanticã le are asupra României pe plan intern ºi extern
Rezultate – Elevii sã poatã formula aprecieri în raport cu procesul complex al
aderãrii României în structurile NATO ºi ale Uniunii Europene
– Elevii sã aprecieze complexitatea elementelor specifice de pregãtire în
vederea aderãrii României la Uniunea Europeanã ºi NATO
Categorii de surse – Grafice – Literaturã de specialitate
– Fotografii – Acte oficiale
– Presa scrisã – Istorie oralã
– Statistici
Metode – Dezbatere – Munca în grup
– Investigaþia – Mozaic
163
TABEL
CRONOLOGIC
Evenimente istorice universale/europene Evenimente istorice naþionale
2007 1 ianuarie (data primirii României în UE).
25 aprilie – Bruxelles. România a semnat
2005
tratatul de aderare la UE.
17 februarie – reprezentanþii comisiei
europene ºi reprezentanþii guvernului au
2005
lansat mecanismul de monitorizare a
României pentru anii 2005 ºi 2006.
22 iulie – Egipt – Sharm el-Sheik – atac 3 februarie – tratatul de aderare pentru
terorist. 2005 România a fost aprobat, fãrã dezbatere, de
statele UE.
7 iulie ºi 21 iulie – Marea Britanie – Londra – 31 ianuarie – a fost finalizat proiectul de
atacuri teroriste. 2005 tratat pentru aderare pentru România.
29 octombrie – Roma – a fost semnatã

constituþia europeanã. 2004
10-14 iunie – alegeri pentru parlamentul decembrie – Consiliul European a dat „undã
2004
european în þãrile membre UE. verde ” aderãrii României.
1 mai – UE are în compunere 25 de state cu decembrie – România a încheiat toate
2004
454 milioane de locuitori. capitolele de negociere cu UE (31 în total).
13 martie – Madrid – atac terorist. 2004 2 aprilie – aderarea la NATO.
octombrie – aprobarea revizuirii constituþiei
2003
României prin referendum.
Consiliul European UE de la Copenhaga
marcheazã sfârºitul negocierilor de aderare cu
2002
Cipru, Malta, Slovacia, Cehia, Polonia,
Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania.
1 ianuarie – unele þãri membre UE au trecut
2002
la moneda euro.
26 octombrie – congresul SUA a adoptat
patriot act, care vizeazã combaterea 2001
terorismului pe teritoriul SUA.
18 decembrie – adoptarea în parlamentul
României a strategiei de securitate naþionalã
2001
care are ca obiectiv esenþial integrarea în
NATO ºi UE a României.
11 septembrie – New York (SUA) – atac
2001
terorist asupra World Trade Center.
încep negocierile de aderare cu Slovacia, România a început negocierile în vederea
2000
Lituania, Bulgaria, România, Malta. aderãrii la Uniunea Europeanã.
164

Consiliul European de la Berlin aprobã „agenda
2000” ºi o perspectivã financiarã pentru 1999
extinderea UE.
1 mai – tratatul de la Amsterdam. 1999

încep negocierile de aderare cu Ungaria,
Polonia, Estonia, Slovenia, Cehia ºi Cipru. Malta 1998
îºi reactiveazã cererea de a deveni membru UE.
protocolul adiþional la acordul european de
1996 asociere pentru deschiderea programului UE
cãtre România.
22 iunie – România a depus cererea oficialã de
1995
aderare la UE.
pânã astãzi – Kosovo – rãzboi sârbo-albanez. 1995
14 septembrie – România semneazã cu NATO –
1994 prima din sud-estul Europei– parteneriatul
pentru pace.
Consiliul European de la Copenhaga aprobã
extinderea UE pentru a include þãri din Europa
1993
centralã ºi de est ºi defineºte criteriile de
aderare ale acestora.
pânã în 1995 – rãzboi secesionist
1992
Serbia-Bosnia/Herþegovina.
1 noiembrie – tratatul de la Maastricht a
1992
instituit Uniunea Europeanã.
dizolvarea Tratatului de la Varºovia. 1991 acordul de comerþ ºi cooperare cu UE.
Iugoslavia se dezintegreazã. 1991
Desfiinþarea URSS-ului. 1991
Maastricht (Olanda) – se stabileºte calendarul
constituirii UE; la 1 noiembrie 1992 a intrat în 1991
vigoare.
Londra – se fondeazã Banca Europeanã pentru
Reconstrucþie ºi Dezvoltare. 1991
Cipru ºi Malta solicitã sã devinã membri UE. 1990

iniþierea sprijinului financiar al comunitãþii
europene destinat þãrilor din Europa centralã ºi 1989
de est pentru reforma ºi refacerea economiilor lor.
prãbuºirea regimurilor comuniste din Europa revoluþia din decembrie.
rãsãriteanã. 1989
1 iulie – actul unic european a instituit piaþa

1987
unicã începând cu 31 decembrie 1992.
ales M. S. Gorbaciov – secretar general al PCUS. 1985
165

teroriºti islamici asasineazã atleþi israelieni la
1972
olimpiada de la München.
primãvara de la Praga – revolte ale
1968
studenþilor la Paris.
pânã în 1964 – rãzboi civil în Cipru. 1963
construirea zidului Berlinului
1961
(dãrâmat în 1989).
vara – retragerea trupelor sovietice
1958
din România.
revoluþia din Ungaria. 1956
14 mai – se înfiinþeazã Tratatul de la România – membrã în Tratatul de la Varºovia.
Varºovia – o alianþã militarã a þãrilor din 1955
blocul sovietic.
1955 10 decembrie – România – membrã ONU.
crearea Comunitãþii Europene a Cãrbunelui
1951
ºi Oþelului (CECO).
4 aprilie – crearea NATO. 1949
abolirea monarhiei. Proclamarea republicii.
1947
Preluarea întregii puteri de cãtre comuniºti.
pânã în 1949 – rãzboi civil grec. 1946
pânã în 1945 – rãzboiul alãturi de Germania
1941 nazistã (1941-1944) ºi de coaliþia Naþiunilor
Unite (1944-1945).
1941 pânã în 1944 – Holocaustul evreilor români.
pânã în 1945 – al doilea rãzboi mondial. 1939
Anschluss. Trupele naziste anexeazã Austria. 1938
pânã în 1939 – rãzboi civil spaniol. 1936
teroarea antievreiascã ia amploare
1935
în Germania.
pânã în 1939 – marea epurare sovieticã
1934
declanºatã de I. V. Stalin.
30 ianuarie – în Germania începe regimul
1933
hitlerist (de extremã dreaptã – pânã în 1945).
pânã în 1922 – rãzboiul civil în Rusia
1917
sovieticã.
lovitura de stat bolºevicã – Lenin. 1917
pânã în 1919 – rãzboiul de întregire
1916
naþionalã.
pânã în 1918 – primul rãzboi mondial. 1914 pânã în 1916 – neutralitatea României.
pânã în 1913 – rãzboaiele balcanice. pânã în 1913 – al doilea rãzboi balcanic.
1912
pacea de la Bucureºti – 10 august 1913.
166
IMPACTUL RÃZBOIULUI ASUPRA SOCIETÃÞII
I. IMPACTUL RÃZBOIULUI
ASUPRA SOCIETÃÞII
Scopul realizãrii temei Impactul rãzboiului asupra societãþii este

de a încuraja studiul schimbãrilor din societate, în general, ºi a
celor provocate de conflicte (rãzboaie, revoluþii etc.), în special.
Tânãra generaþie – conectatã prin media ºi internet la tot ceea ce

lumea a creat ºi creeazã – este deschisã apropierii între semeni,
înþelegerii, schimbului rapid de informaþii, dialogului ºi
colaborãrii. De aceea, este nevoie sã le formãm elevilor noºtri un
spirit deschis, de încredere, dar ºi un simþ al responsabilitãþii.
Numai aºa noi vom putea rezista la presiunile din toate pãrþile
asupra libertãþilor ºi drepturilor persoanei. Este nevoie de multã
muncã pentru ca fiecare om sã devinã conºtient de îndatoririle
sale faþã de semenii sãi. În acest mod suntem convinºi cã în lume
pot coexista paºnic convingeri, opinii, religii etc. diferite.
167
1. ORGANIZAÞII INTERNAÞIONALE PENTRU

MENÞINEREA PÃCII ªI COOPERÃRII ÎNTRE
STATELE LUMII
1.1. CARTA O.N.U.
Organizaþia Naþiunilor Unite nu pot fi atinse decât prin 2. Consiliul de Securitate, când
(O.N.U.) – constituitã în 1945, a cooperare ºi nu prin rãzboi. socoteºte necesar, invitã pãrþile
conferit principiului non-vio- „Capitolul VI: Rezolvarea sã-ºi rezolve diferendul prin
lenþei statutul unei norme legale paºnicã a diferendelor asemenea mijloace.
ºi a creat contextul în care • Articolul 33 • Articolul 34
aceastã normã avea sã poatã fi 1. Pãrþile la orice diferend a Consiliul de Securitate
supravegheatã. Statutul de cãrui prelungire ar putea pune poate ancheta orice diferend
membru exprimã recunoaºterea în primejdie menþinerea pãcii ºi sau orice situaþie care ar
multilateralã a dreptului de securitãþii internaþionale trebuie putea duce la fricþiuni
existenþã, completând în mod sã caute sã-l rezolve, înainte de internaþionale sau ar putea da
pozitiv principiul renunþãrii la toate, prin tratative, anchetã, naºtere unui diferend, în
orice formã de violenþã. mediaþie, conciliere, arbitraj, pe scopul de a stabili dacã
În tipul de cooperare practicat cale judiciarã, recurgere la prelungirea diferendului sau
de organizaþiile parte a organizaþii sau acorduri situaþiei ar putea pune în
Naþiunilor Unite se reflectã regionale sau prin alte mijloace primejdie menþinerea pãcii ºi
faptul cã non-violenþa ºi pacea paºnice, la alegerea lor. securitãþii internaþionale.”
http://www.dadalos.org/uno_rom/uno-charta.htm#uebersicht#uebersicht
1.2. CARTA ONU – IDENTITATE ªI ÎNCREDERE

„Prevederile Cartei ONU conºtiinþa comunitãþii, o un anumit comportament care
limiteazã libertatea de acþiune a conºtiinþã în care se reflectã se transformã astfel într-o
partenerilor de conflict, contextul modificat al normã universal acceptatã.
obligându-i pe aceºtia sã sistemului internaþional. Acest Instituþionalizarea acestei
reducã, dacã nu sã renunþe de lucru face ca metodele de norme duce mai apoi, în cazul
tot la elementele de violenþã. În tratare a conflictelor sã devinã celor care o respectã, la
termeni pozitivi, influenþa realã cu mult mai eficiente atunci identitate ºi încredere, acestea
a Organizaþiei internaþionale când sunt instituþionalizate la înþelegându-se de pe acum ca
asupra interacþiunii dintre nivelul Organizaþiei. Prin parte dintr-un sistem
naþiuni este creatã în primul aplicarea practicã a acestor comprehensiv ºi unilateral
rând prin integrarea ei în principii, statele se deprind cu acceptat de cooperare.”
Ernst-Otto Czempiel: Friedensstrategien, Systemwandel durch Internationale Organisationen,

Demokratisierung und Wirtschaft, Paderborn 1986, pp. 103-105.
1.3. CÃªTILE ALBASTRE

„În pofida numãrului mare de misiuni în iunie 2004, sunt: participa la misiuni este din
contributori, greul misiunilor Pakistan, Bangladesh, Nigeria, Uniunea Europeanã, cea mai
este susþinut de un grup de þãri Ghana, India, Etiopia, Africa mare contribuþie la acest
în curs de dezvoltare. Primele de Sud, Uruguai, Iordania ºi procent avându-l Polonia, cu
zece naþiuni, ca numãr de Kenia. Aproximativ zece la 739 de oameni, din cei peste
militari, care participau la sutã din personalul care 4.500 cât sunt în total.
168
Pânã în prezent, în misiunile exemplu. Teama inspiratã de o

de menþinere a pãcii ale ONU forþã strãinã prezentã pe
ºi-au pierdut viaþa aproape teritoriul unui stat suveran este
2.000 de soldaþi din peste 100 diminuatã dacã participanþii la
de þãri. 30 % din victimele misiune nu provin din þãri
primilor 55 de ani de misiuni caracterizate ca fiind
au murit între 1993 ºi 1995. expansioniste sau imperialiste.
Unul dintre motivele pentru Un alt motiv ar putea fi ºi de
care în misiuni participã mai ordin financiar, pentru cã ONU
ales militari din þãrile în curs ramburseazã 1.000 de dolari pe Rãzboiul arabo-israelian din 1948
de dezvoltare este cã aceºtia lunã, plus echipamentul a fost conflictul care a determinat
par a avea o atitudine neutrã în necesar, pentru fiecare soldat apariþia trupelor O.N.U. de
menþinere a pãcii, supranumite
situaþii de conflict ºi pentru o participant la misiuni.
„cãºtile albastre”.
naþiune impactul psihologic Misiunile de menþinere a pãcii
este mult mai mic decât cel pe au fost considerate ca fiind de
care îl au SUA sau Rusia, spre risc mare.”
„Observatorul Militar”, an XVI, nr. 25(804), 23-29 iunie 2005, p. 16.
APLICAÞIE
• Formaþi grupe de câte patru elevi. Definiþi termenul de „ONU” studiind sursele 1.1, 1.2, ºi 1.3.
Prezentaþi concluziile voastre în plen. Dacã vor exista diferenþe prea mari, fiecare grupã va
prezenta, în detaliu, argumentele formulate.
• Pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie, formulaþi câte un exemplu pentru:
a) Comunicare – cooperare între state;
b) Conflict – cooperare între þãrile membre ONU;
c) Violenþã – non-violenþã în relaþiile internaþionale.
• Din textele analizate, identificaþi care este modalitatea de rezolvare paºnicã a diferendelor
dintre state.
• Elaboraþi pe grupe/individual un poster prin care sã transmiteþi o preocupare a voastrã faþã de
menþinerea pãcii ºi a cooperãrii între statele lumii.
• Plecând de la surse, analizaþi rolul Consiliului de Securitate în cazul unei ameninþãri împotriva
pãcii în lume ºi:
– exprimaþi propria opinie despre rolul de prevenþie al acestui organism;
– comparaþi textul Cartei ONU cu o situaþie de conflict realã din lumea contemporanã. Ce
constataþi?
– identificaþi prevederile ce pot fi îmbunãtãþite pentru a crea un climat de cooperare
internaþionalã.
• Citiþi cu atenþie sursa 1.3 ºi apoi identificaþi care sunt principalele contribuþii la menþinerea
pãcii a „Cãºtilor albastre” (trupele ONU de menþinere a pãcii). Dezbateþi la nivelul întregii
clase. Redactaþi un material referitor la un caz concret pe care îl cunoaºteþi, în care aceste trupe
contribuie la pacea din zonã.
169
2. PARTIZANI
2.1. FOTOGRAFIA 2.2. AFIª REALIZAT DE PUTERILE
CONDUCÃTORULUI OCUPANTE PENTRU RECOMPENSAREA
UNUI GRUP DE CELOR CARE ÎI DENUNÞAU PE
PARTIZANI ROMÂNI PARTIZANII ROMÂNI
Ordonanþã a comandaturii germane a

judeþului Dolj prin care se instituia
un premiu de 30 000 lei pentru
Sublocotenentul Victor Popescu, prinderea sau denunþarea lui Victor România în anii primului
comandantul puternicului detaºament Popescu, urmãrit „pentru crime rãzboi mondial, vol. 2,
de partizani care a actionat împotriva sãvârºite împotriva autoritãþilor Bucureºti, Edit. Militarã,
ocupanþilor în vestul Olteniei militare germane ºi austro-ungare” 1987, p. 476.
2.3. PARTIZANI ITALIENI
www.lebvalcycles.com
170
APLICAÞIE
• Analizaþi sursele 2.1, 2.2 ºi 2.3.
– Formulaþi definiþia termenului „partizan”.
– Comentaþi sursa nr. 2.3: descoperiþi situaþii surprinzãtoare faþã de „realitatea” cunoscutã de voi?
– Ce sentiment aveþi faþã de descoperirile fãcute? Schimbã acestea modul de gândire în
legãturã cu lupta contra ocupanþilor? De ce?
– Aþi accepta ca în situaþia în care þara voastrã ar fi ocupatã sã luptaþi contra opresorului?
– Pe ce se bazeazã o asemenea atitudine ºi faptã? Argumentaþi-vã rãspunsul.
• Folosind cunoºtinþele de la orele de istorie, reconstituiþi contextul în care au avut loc luptele
de partizani în þara noastrã în primul rãzboi mondial – sursele 2.1 ºi 2.2 – ºi în Italia celui
de-al doilea rãzboi mondial – sursa 2.3.
• Organizaþi planul unei dezbateri cu tema: Contribuþia partizanilor la înfrângerea inamicului în
România anilor 1916-1918.
3. VOLUNTARI
ÎN CONFLICTE MILITARE
3.1. VOLUNTARI PENTRU RECRUTARE
APLICAÞIE
• Definiþi ce înseamnã
„voluntar” într-un conflict
militar.
• Alcãtuiþi un eseu de 250
de cuvinte, pornind de la
sursa 3.1.
• Pe baza cunoºtinþelor
voastre ºi a discuþiilor din
orele de istorie,
identificaþi ºi formulaþi
cauzele care conduc un
Voluntari pentru recrutare în Marina Regalã a Marii Britanii în timpul celui de-al
doilea rãzboi mondial (S. Waugh, Ben Walsh, W. Birks, Modern World History,
om sã se înscrie ca
second edition, London, 2002, p. 305) voluntar într-o armatã.
171
4. LITERATURA DEDICATÃ
RÃZBOIULUI
4.1. DRAMA INDIVIDUALITÃÞII
„Fiecare îºi face datoria cum presus de om, de interesele lui
crede, murmurã Bologa drept particulare, e statul!
rãspuns lui Cervenco, – Nimic nu e mai presus de
aºezându-se la masã faþã-n faþã om! Se ridicã atunci Gross,
cu Klapka, ºi apoi porunci grãbit, ca nu cumva sã-i ia
soldatului: Adã-mi ºi mie ceva cineva vorba. Dimpotrivã,
de mâncare! omul e mai presus de orice,
Soldatul dispãru. Peste o clipã, mai presus chiar de întreg
Gross, puþin încruntat, zise: universul! Ce-ar fi pãmântul
– Nici o datorie din lume fãrã omul care sã-l vadã, sã-l
nu-mi poate impune sã ucid pe iubeascã, sã-l mãsoare, sã-l
un camarad… înconjoare?… Ca ºi pãmântul,
– Camarad?! strigã deodatã universul numai prin om a
locotenentul Varga, revoltat, devenit o realitate interesantã.
sãrind în picioare. Trãdãtorii ºi Altfel ar fi o zbuciumare sterilã
dezertorii sunt camarazii de niºte energii oarbe, altfel,
d-tale?… Domnilor, vã întreceþi adicã fãrã sufletul omului. Toþi În romanul Pãdurea
cu glumele! Eu, în orice caz, sorii universului nu pot avea Spânzuraþilor, Liviu Rebreanu
nu mai pot asculta nepãsãtor altã menire decât sã surprinde drama individualitãþii,
asemenea… asemenea… vorbe încãlzeascã trupul omului care marcatã de arhetipul naþional,
cam pretenþios în condiþiile
compromiþãtoare pentru un adãposteºte grãuntele divin al
participãrii la conflictul militar
militar care mai are în suflet inteligenþei. Omul e centrul mondial.
un pic de iubire de þarã… universului, fiindcã numai în
[…] Nimeni nu osândeºte cu om materia a ajuns la
inima uºoarã, zise Apostol conºtiinþa propriului sãu eu, a
gânditor, dar când vina e ajuns sã se cunoascã!… Omul e
evidentã, eºti silit. Cãci mai Dumnezeu!”
Liviu Rebreanu, Pãdurea Spânzuraþilor, Bucureºti, Editura 100+1

Gramar, 2001, pp. 32-33
APLICAÞIE
• Sursa 4.1 este o lucrare de ficþiune, o operã literarã cunoscutã. Pornind de la fragmentul redat,
redactaþi un eseu cu titlul Drama individului în condiþiile unui rãzboi (timp de lucru: 10
minute). Apoi, faceþi schimb de lucrãri cu unul dintre colegi ºi notaþi câteva comentarii în
legãturã cu ce vi s-a pãrut mai interesant sau mai dificil în eseul primit.
• Parcurgând cu atenþie textul sursei 4.1, aplicaþi algoritmul reflecþiei individuale asupra lui – ce
s-a întâmplat, de ce, ce sensuri are evenimentul prezentat, ce implicaþii vedeþi etc. – ºi apoi
organizaþi o dezbatere, pe douã grupe – pro ºi contra – privind suferinþa individului într-un
conflict militar.
172
5. DISTRUGERI PROVOCATE POPULAÞIEI

CIVILE DE ARMATELE IMPLICATE ÎN
CONFLICTE MILITARE
5.1. DEZASTRUL PROVOCAT DE BOMBARDAMENT
ASUPRA COVENTRY, NOIEMBRIE 1940
Sursele 5.1 ºi 5.2 prezintã imagini
din douã oraºe care au suferit de
pe urma bombardamentelor asupra
civililor. Hitleriºtii au provocat
distrugeri mari britanicilor din
oraºul Coventry (1940) ºi englezii
au bombardat Dresda (Germania),
nimicind populaþia neînarmatã
germanã (1945).
APLICAÞIE
• Pe baza surselor date,
realizaþi un reportaj de la
faþa locului (Coventry – o
grupã, Dresda – o grupã),
plecând de la detaliile pe
care le observaþi în imagini.
• Sunt aspecte surprinse în
S. Waugh, Ben Walsh, W. Birks, Modern Word History, second edition, London,
2002, p. 315 cadrul acestei activitãþi
care au provocat modificãri
în gândirea, atitudinea sau
5.2. DRESDA – CONSECINÞELE ATACULUI AERIAN comportamentul tãu? Dacã
da, care sunt acestea?
• Pe baza cunoºtinþelor din
orele de istorie, formulaþi
argumentele aduse de þãrile
care au organizat bombar-
damentele asupra civililor.
• Credeþi cã poate fi
susþinutã ºi argumentatã o
asemenea modalitate de a
duce un rãzboi?
Argumentaþi-vã rãspunsul.
• Daþi ºi alte exemple, din
trecutul apropiat, referitoare
la acest mod de intervenþie
militarã asupra civililor.
PENTRU PROFESOR
Pentru aceste discuþii folosiþi ºi
Oraºul a fost bombardat de aliaþi în zilele de 13 -14 februarie 1945. Bilanþul modulul „Miºcãri de populaþii în
dezastrului: 135.000 morþi ºi 165.000 rãniþi din 700.000 locuitori. secolele XX-XXI”.
(http://www.legnano.org/reteciv/scuole/dresda/Nuovo/quadruplice_attacco.htm)
173
6. HIROSHIMA ªI NAGASAKI –
EFECTELE PRIMELOR BOMBE
ALE EREI ATOMICE ASUPRA
OAMENILOR
6.1. PETIÞIA ADRESATÃ DE ªAPTEZECI DE
CERCETÃTORI ANGAJAÞI ÎN CADRUL
PROIECTULUI MANHATTAN (CARE AVEA CA
OBIECTIV PRODUCEREA BOMBEI ATOMICE),
LA 17 IULIE 1945, PREªEDINTELUI SUA –
HARRY TRUMAN
„Noi, subsemnaþii oameni de pot fi justificate, cel puþin nu

ºtiinþã, am lucrat în domeniul înainte de a da publicitãþii, în
puterii atomice. Pânã de detaliu, condiþiile ce urmeazã
curând, am fost obligaþi sã ne sã fie impuse Japoniei dupã
temem cã Statele Unite ar rãzboi, Japonia primind astfel o
putea fi atacate cu bombe ºansã de a capitula.
atomice în timpul acestui Dacã un astfel de anunþ public
rãzboi ºi cã singura apãrare ar ar da asigurãri japonezilor cã
fi fost un contraatac prin pot spera la o viaþã paºnicã în
aceleaºi mijloace. Astãzi, o patria lor, dar Japonia ar La 6 august 1945, oraºul japonez
datã cu înfrângerea Germaniei, continua sã refuze sã Hiroshima era distrus de prima
acest pericol a fost depãºit ºi capituleze, naþiunea noastrã ar bombã atomicã utilizatã în istorie
ne simþim obligaþi sã spunem putea atunci, în anumite într-un rãzboi. La 9 august 1945,
cele ce urmeazã: condiþii, sã se considere forþatã Nagasaki, un alt oraº japonez, a
fost ºi el distrus de o nouã bombã
Rãzboiul trebuie încheiat rapid sã recurgã la folosirea bombelor
atomicã. Sute de mii de oameni
ºi cu succes, iar atacurile cu atomice. Totuºi, niciodatã un au fost omorâþi în câteva secunde.
bombe atomice ar putea fi o asemenea pas nu ar trebui fãcut Alte multe milioane au pierit în
metodã eficientã de luptã. fãrã a se examina serios timp, ca urmare a contaminãrii
Credem, totuºi, cã asemenea responsabilitãþile morale pe radioactive ºi a bolilor pricinuite
atacuri împotriva Japoniei nu care le implicã.” de acestea. Cu asemenea tragedii,
era atomicã a intrat în istorie ca
fiind cea mai de temut perioadã
Apud, Miruna Munteanu, Hiroshima, prima bombã a erei atomice,
pentru lumea întreagã.
în Dosarele ultrasecrete (supliment al ziarului Ziua), anul 8, nr. 370,
6 august 2005, p. I.
174
6.2. STATUIA COPIILOR HIROSHIMEI
A fost ridicatã în amintirea elevei

Sadako Sasaki care a murit, la
vârsta de 12 ani, de leucemie
provocatã de radiaþiile bombei
atomice. Credea cã se va
însãnãtoþi dacã va face o mie de
cocori de hârtie (tradiþia niponã).
Când a murit, fãcuse 643 de
cocori. Copiii vizitatori ai
monumentului depun zilnic – în
amintirea elevei – mii de cocori
de hârtie.
Imagine preluatã din: Florea Þuiu, Japonia, Bucureºti, Edit. Sport-Turism, 1982, f.p.
APLICAÞIE
• Sursele 6.1 ºi 6.2 relateazã, din perspective diferite, despre cea mai temutã armã de distrugere,
bomba atomicã, care a schimbat percepþia asupra rãzboiului pentru totdeauna.
• Pe baza surselor de mai sus, alcãtuiþi un eseu cu titlul Înarmaþi pentru apocalipsã.
• Pornind de la drama micuþei Sadako Sasaki, realizaþi – pe 4 grupe – câte un poster în care sã
arãtaþi impactul rãzboiului asupra vieþii copiilor, ºi prezentaþi-le clasei.
• Pe baza sursei 6.1, formulaþi argumentele politice ale deciziei de a folosi arma atomicã asupra
oraºelor japoneze. Apoi, exprimaþi-vã pãrerea în legãturã cu ele.
175
7. SOLIDARITATEA UMANÃ ÎN TIMPUL

RÃZBOIULUI. HOLOCAUSTUL
7.1. AMINTIRILE DOAMNEI SARINA IONESCU
Fragment din interviul luat
„Noi am nimerit într-o aºezare, Într-o zi a trecut prin lagãr un doamnei Sarina Ionescu, de
într-o localitate micã, Shargorod pluton din armata românã, cu religie evreicã, de un grup de
elevi de la Colegiul Naþional
se numea, alþi oameni au arma în mânã ºi cu baioneta la
„Mihai Eminescu”, Bucureºti.
nimerit în foste sovhozuri armã, ceea ce se fãcea numai în
dezafectate, deci foarte rãu. caz de pericol ºi era pericol
Nimeni nu avea timp pentru pentru cã erau miºcãri de parti-
noi atunci, nici locuitorii, nici zani. ªi din acest pluton, din APLICAÞIE
armata românã, oamenii erau în armata românã la un moment • Folosind sursa datã,
plin rãzboi ºi noi am venit pe dat s-a desprins un ostaº, care precum ºi alte cãrþi pe
capul lor – 50.000 de oameni a venit înspre tatãl meu, ºi-a care le aveþi la dispoziþie,
într-o localitate micã. lãsat arma ºi a sãrit de gâtul lui alcãtuiþi o lucrare cu titlul
Noi am fost ajutaþi în primul pentru cã era un bãiat din satul Solidaritatea umanã în
rând de cei în casele cãrora am «Vama» – unde am trãit noi. timpul rãzboiului.
intrat ºi faptul cã am intrat în Deci a fost mai importantã rela- Holocaustul. Prezentaþi
case a fost un mare privilegiu. þia lui umanã cu un om pe care aceste lucrãri în cadrul
Cei din Auschwitz au intrat în el îl cunoºtea, decât armata. Zilei de comemorare a
niºte barãci – noi am stat în Era foarte periculos – ofiþerul Holocaustului.
niºte case, case mizerabile, dar care comanda plutonul putea • În zona în care trãiþi,
case cu suflete de oameni în ele, sã considere cã bãiatul a fãcut cunoaºteþi ºi alte exemple
ºi am fost ajutaþi de populaþia un act de indisciplinã ºi reacþia de solidaritate cu ceilalþi
evreiascã, dar ºi de populaþia normalã ar fi fost tragicã. Însã semeni? Dacã da,
ucraineanã. Altfel n-am fi putut ofiþerul ºi-a dat seama cã nu exemplificaþi printr-o
supravieþui fãrã mâncare, iar din era un act de agresiune nici prezentare scrisã, prin
Câmpulung noi am luat ceva, din partea populaþiei ºi nici dovezi istorice pe care le
dar nu putea sã þinã 3 ani de din partea soldatului. Deci, a puteþi obþine, precum
zile. Deci am fost ajutaþi foarte fost un act de prietenie ºi cãl- fotografii, acte, jurnale,
mult, supravieþuirea noastrã a durã sufleteascã în mijlocul ziare etc.
depins de ajutor ºi au pustiului din Ucraina, în timp
supravieþuit numai cei care au de rãzboi. Deci relaþiile umane
fost ajutaþi. Singuri nu puteam nu se schimbã nici în aseme- PENTRU PROFESOR
supravieþui în nici un fel. nea condiþii.” Arãtaþi elevilor cã valorile
morale precum respectul,
Mirela-Luminiþa Murgescu, Silvana Rachieru, Ajutã-þi aproapele. bunãtatea, nediscriminarea,
Solidaritate umanã în comunitãþi ieri ºi azi. Tinerii cerceteazã altruismul sunt încã viabile ºi în
istoria, Concursul Istoria mea – Eustory, ediþia a III-a, 2003-2004, nici o situaþie (deci, nici în
Bucureºti, Edit. Domino, 2005, pp. 86-88. rãzboi) ele nu trebuie sã disparã.
APLICAÞIE
• Alegeþi, din urmãtoarea listã, valorile care ar trebui respectate în orice situaþie, inclusiv în
timpul unui conflict militar: respectul, bunãtatea, discriminarea, altruismul, egoismul,
generozitatea.
• Realizaþi o scenetã în care sã evidenþiaþi o anumitã valoare moralã. Cereþi colegilor voºtri sã o
recunoascã.
• Documentaþi-vã în legãturã cu lista celor Drepþi între popoare din România. Alcãtuiþi o scurtã
prezentare a câtorva reprezentanþi români care au obþinut acest înalt titlu acordat de statul Israel.
176
8. ALT MOD
DE A VEDEA PACEA
8.1. WANGARI MAATHAI
Nãscutã la 1 aprilie 1940 în Pace, apreciindu-i-se
Nyeri, Kenia, Wangari Maathai „contribuþia sa pentru
este o luptãtoare pentru dezvoltarea democraþiei ºi
protecþia mediului înconjurãtor menþinerea pãcii”, considerând
ºi pentru drepturile femeilor. cã „pacea nu poate exista fãrã
La 8 octombrie 2004 i s-a un mediu înconjurãtor în bunã
decernat Premiul Nobel pentru stare funcþionalã”.
http://en.Wikipedia.org/wiki/Wangari_Maathai - 14 octombrie 2004
APLICAÞIE
• Formaþi grupe de câte 4-5 elevi ºi discutaþi despre rolul pe care îl are mediul înconjurãtor în
menþinerea vieþii.
• Pe baza cunoºtinþelor din orele de biologie, precizaþi care au fost mutaþiile în mediul
înconjurãtor în ultimii ani.
• Alcãtuiþi o scurtã prezentare a mediului înconjurãtor al localitãþii în care trãiþi, aºa cum era în
urmã cu 50-40-30-20-10 ani ºi cum este acum. Argumentaþi diferenþele.
• Folosind tehnica Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi, comentaþi textul: „pacea nu poate
exista fãrã un mediu înconjurãtor în bunã stare funcþionalã”.
• Alcãtuiþi planul unui proiect în care sã identificaþi o acþiune prin care sã convingeþi oamenii sã
lupte pentru pace, sã fie împotriva rãzboiului, care contribuie ºi el la distrugerea mediului.
• Identificaþi organizaþii de protecþia mediului din zona voastrã ºi oferiþi-vã voluntari pentru o
acþiune pe care o iniþiazã. Începeþi sã colaboraþi cu ele.
177
ACTIVITÃÞI
1. Pornind de la cunoºtinþele acumulate în orele de istorie, daþi
o posibilã definiþie a rãzboiului, folosind metoda
brainstorming.
2. Alcãtuiþi o listã de 4-6 cuvinte cheie pentru a descrie modul

în care viaþa civililor se schimbã în timpul rãzboaielor.
3. Numiþi trei tipuri de acþiuni în care se implicã un om, chiar

civil, în timpul unui rãzboi.
4. Care credeþi cã a fost cel mai important motiv al implicãrii

civililor în rãzboi? Folosiþi cuvinte cheie din tabelul de
prezentare a modulului pentru a explica rãspunsul vostru.
5. Realizaþi un eseu cu titlul Civilii în rãzboi, utilizând cele mai

reprezentative pasaje din sursele prezentate.
6. Cum puteþi argumenta, dupã pãrerea voastrã, rãzboiul, din

perspectiva copiilor nevinovaþi ºi neputincioºi faþã de aceste
conflicte majore?
7. Ce dovezi pro ºi contra puteþi gãsi în legãturã cu problematica

menþionatã în activitatea de la punctul 8 (paginile 13-14)?
8. Descrieþi viaþa copilului din timpul rãzboiului în câteva

propoziþii în care sã folosiþi ºi urmãtoarele cuvinte:
îngrijorare, revoltã, speranþã, curaj, fermitate, mutilaþii,
orfani, evacuaþi.
9. Realizaþi o dezbatere având la bazã afirmaþia: „Nici o datorie

din lume nu-mi poate impune sã ucid pe un camarad”.
10. Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi, pornind de la

urmãtoarea afirmaþie: „Rãzboiul distruge tot ceea ce e mai
frumos în lume: VIAÞA LIBERÃ A OMULUI”. În urma
discuþiilor voastre, alcãtuiþi un poster, în grupe de câte doi.
11. Împãrþiþi clasa în trei grupe ºi alcãtuiþi o listã cu argumente

contra rãzboiului. O grupã se va ocupa de suferinþele din viaþa
cotidianã, alta de crimele executate în numele unei
„dreptãþii” ºi ultima de efectele economice asupra oamenilor.
12. Realizaþi un interviu cu o persoanã care a trãit în timpul celui

de-al doilea rãzboi mondial.
13. Realizaþi o listã a motivelor care, în timpul conflictelor

militare, i-a determinat pe oameni sã-ºi pãrãseascã
proprietatea, localitatea, regiunea ºi sã meargã în necunoscut.
178
14. Prin metoda jurnalului dublu, analizaþi una dintre sursele

date. Prezentaþi apoi colegilor comentariile voastre. Timp de
lucru: 15 minute.
15. Organizaþi planul unei dezbateri cu tema „De ce oamenii

ajung sã se ucidã, tortureze sau degradeze moral sau fizic?”
16. Alcãtuiþi o listã cu avantajele ºi dezavantajele implicãrii

femeilor în economia de rãzboi încã din primul rãzboi
mondial. Comparaþi lista voastrã cu cea a colegei/colegului.
Discutaþi, apoi, deosebirile care apar.
17. Imaginaþi-vã cã sunteþi implicaþi în rãzboi. Realizaþi o

povestire despre ceea ce trãiþi (soþul mobilizat pe front, copiii
refugiaþi etc.). Comparaþi ceea ce aþi scris cu creaþiile
colegilor. Ce concluzii puteþi formula?
18. Contribuþia deosebitã a femeilor pe front sau în spatele

frontului în timpul rãzboaielor din secolul al XX-lea vã
schimbã modul de gândire în legãturã cu atribuþiile femeilor?
De ce?
19. Formulaþi rolul ºi semnificaþia monumentelor ridicate în

memoria celor cãzuþi în timpul rãzboaielor.
20. Aveþi în localitatea voastrã un asemenea monument? Realizaþi

o prezentare a acestuia. Dacã sunt menþionate ºi nume ale
celor ce au murit în rãzboaie, aflaþi informaþii suplimentare
despre aceºti eroi.
21. Ce manifestãri sunt organizate pentru cinstirea eroilor?

Participaþi la aceste evenimente? În ce mod?
22. Consideraþi cã orice comemorare anualã trebuie sã aibã un

caracter militar? Argumentaþi-vã rãspunsul.
23. Pe un monument funerar patriotic francez se aflã urmãtoarea

inscripþie: „Blestemat fie rãzboiul.” Care este pãrerea voastrã
faþã de aceastã afirmaþie? Argumentaþi-vã rãspunsul.
179
II. TERORISMUL – O AMENINÞARE

LA ADRESA SECURITÃÞII MONDIALE
Astãzi, lumea se confruntã cu o mulþime de ameninþãri de naturã
economicã, militarã, socialã, informaþionalã etc. Un loc aparte îl
ocupã terorismul internaþional, care pericliteazã mediul de
securitate la nivel mondial.
De aceea, toþi cei interesaþi pentru menþinerea pãcii trebuie sã

coopereze prin adoptarea unor mãsuri economice, politice,
diplomatice, militare ºi ecologice care sã asigure un mediu de
securitate stabil, paºnic, propice desfãºurãrii nestingherite a vieþii
libere a individului. Prin urmare, menþinerea unei stãri de
normalitate, a pãcii, a cooperãrii între indivizi, state, organisme
internaþionale etc. este o necesitate a lumii actuale, atât de
interdependentã din punct de vedere economic, politic,
informaþional, cultural, militar etc.
Oamenii doresc sã-ºi desfãºoare acþiunile într-un climat de

solidaritate umanã, în care drepturile omului ºi valorile
democraþiei sã fie apãrate. De aceea, ori de câte ori se recurge la
terorism pentru a „rezolva” unele crize din relaþiile internaþionale
se creeazã disfuncþii la nivel mondial. Acest lucru face ca
acþiunile teroriste sã producã efecte mult mai profunde decât cele
vizibile imediat.
Dupã 11 septembrie 2001, când au avut loc atacurile de la New

York, comunitatea internaþionalã a realizat cât de vulnerabilã este
în faþa ameninþãrii teroriste. Un rol decisiv în descurajarea actelor
teroriste îl au ºi-l vor avea mecanismele de realizare a securitãþii
naþionale, regionale ºi mondiale. Succesul unor astfel de acþiuni
este posibil dacã prin eforturi colective se va putea rãspunde
imediat la terorismul internaþional.
Cooperarea asigurã succesul în combaterea cauzelor care

genereazã terorismul, a surselor acestuia, a mecanismelor care
permit organizarea unor astfel de acþiuni.
180
TERORISMUL – O AMENINÞARE LA ADRESA SECURITÃÞII MONDIALE
1. DEMOCRAÞIA ªI TENTAÞIA
AUTORITARISMULUI
1.1. NOILE TEHNOLOGII ªI TERORISMUL
„Ultimele tehnologii în importantã a strategiei teroriste,
comunicaþii permit astfel grupurile teroriste gãsind calea
teroriºtilor sã opereze din alternativã idealã de a ajunge la
aproape orice þarã din lume, public, adeseori cu un control
dacã au acces la infrastructura mult mai direct asupra
IT ºi aceasta afecteazã modul mesajului ce are ca scop final
în care grupurile se sprijinã pe subminarea voinþei oponenþilor.
diferite forme de sponsorizare. Înainte de Internet, un atentat
Datã fiind importanþa cunoaº- cu bombe putea fi însoþit de un
terii în conducerea rãzboiului apel telefonic sau fax, cãtre APLICAÞIE
în reþea, nu este surprinzãtor presã, prin care teroriºtii îºi • Pe baza sursei 1.1,
cã teroriºtii organizaþi în reþea revendicau responsabilitatea. identificaþi douã
au început deja sã-ºi ridice Acum, atacul cu bombe poate fi posibilitãþi oferite de
nivelul de cunoºtinþe ºi abilitã- urmat de un anunþ pe propriul societatea informaþionalã,
þile în tehnologia informaþiei. site web. Faptul cã teroriºtii au care pot fi utilizate de
Astfel, posibilitãþile oferite de control asupra conþinutului teroriºti. Argumentaþi
reþea sunt exploatate mai efi- mesajului lor oferã mai multe fiecare posibilitate cu câte
cient, pentru îmbunãtãþirea oportunitãþi pentru crearea un exemplu concret.
imaginii ºi percepþiei publice, unei imagini cât mai favorabile • Folosind sursa 1.2,
dezvoltãrii metodelor propa- prin dezinformarea opiniei precum ºi cunoºtinþele
gandistice de influenþare a opi- publice sau prezentarea voastre, alcãtuiþi un eseu
niei publice, recrutãrii de noi punctelor de vedere alternative cu titlul Impactul
membri ºi obþinerii de noi fon- la mesajele oficiale. O prezenþã terorismului asupra
duri financiare. pe Internet se poate dovedi democraþiei.
Dispunând de o expunere avantajoasã pentru mobilizarea
mediaticã lãrgitã, în afara unor indivizi care nu sunt
canalelor de media tradiþionale, afiliaþi la un grup terorist
ca televiziunea sau presa scrisã, anume, dar care împãrtãºesc PENTRU PROFESOR
Internetul devine o componentã planurile ºi ideile acestora.” Pentru aceste discuþii consultaþi
ºi modulul „Democraþia ºi
George Rãduicã, Spaþiul virtual în confruntarea politico-militarã, în drepturile omului”.
Impact strategic, nr.1-2, 2003, pp. 142-143.
1.2. TERORISMUL ªI DREPTURILE DEMOCRATICE

„Cea mai mare ameninþare pe primeascã prerogative excesive. deja, inuman. Dupã derapajele
care o reprezintã, astãzi, Suspecþii pot fi reþinuþi pânã la interne, democraþia trebuie sã
terorismul este cã apãrarea 15 zile în arest fãrã a li se facã, acum, faþã ºi unei teribile
democraþiilor începe sã aduce o acuzaþie; agenþii pot provocãri externe: terorismul.
presupunã restrângerea face percheziþii la faþa locului Cum se descurcã democraþia?
drepturilor democratice ale fãrã mandate; dreptul la libera Un model de democraþie care
cetãþenilor. În numele luptei circulaþie a persoanelor începe vrea din ce în ce mai mult sã
împotriva terorismului, Poliþia sã fie îngrãdit, prizonierii supunã ºi din ce în ce mai
ºi serviciile secrete încep sã bãnuiþi de terorism sunt trataþi, puþin sã propunã.”
Daniel Uncu, Democraþia ºi tentaþia autoritarismului, în Ziua, vineri, 5 august 2005, serie nouã, XII, 3393, p.1.
181
2. VIAÞA SUB TEROARE

2.1. ATENTATORII
„Grupuri mici, de pânã la lor, nu au nevoie de ordine de
trei-ºapte oameni, strâns legaþi la un centru, sunt autonome,
între ei prin ideologie ºi îºi planificã ºi duc la
sângele pe care urmeazã sã îl îndeplinire acþiunile în funcþie APLICAÞIE
verse în numele cauzei. Linii de directivele primite prin • Pornind de la sursa 2.1,
de comunicaþie electronice, mesajele religioase. prezentaþi douã exemple
conturi de poºtã electronicã Atentatorii din primul atac de acþiuni prin care
folosite o singurã datã, direcþia londonez erau crescuþi ºi terorismul afecteazã viaþa
generalã de acþiune datã de un educaþi în Marea Britanie. cotidianã.
mesaj religios, publicat de o Practic ar fi imposibil ca statul • Imaginaþi-vã cã staþi de
paginã electronicã obscurã, sã ºtie ce gândeºte fiecare vorbã cu un om ce abia a
rãspândit apoi pe întreaga cetãþean, iar un stat în care trecut prin experienþa
planetã prin mijlocirea marilor aceastã posibilitate ar deveni unui atentat terorist. Care
agenþii de presã. Grupurile realitate nu face parte din ar fi prima întrebare pe
subterane acþioneazã de capul proiectele europene.” care i-aþi adresa-o?
George Damian, Viaþa sub teroare, în Ziua, serie nouã, anul XII,
23.07.2005, nr. 3382, p.1.
3. PROCESUL DEZUMANIZÃRII UNOR

OAMENI ªI TRANSFORMAREA LOR
ÎN TERORIªTI SINUCIGAªI
3.1. GRUPÃRI TERORISTE
APLICAÞIE
„Astfel, prin controlul cultelor religioase extremiste, • Citiþi cu atenþie sursa
sistemului educaþional ºi prin dar ºi ai organizaþiilor teroriste, 3.1 ºi precizaþi trei
folosirea propagandei, liderii de sunt cunoscuþi astãzi prin acest factori care contribuie la
state sau organizaþii pot gen de comportament. dezumanizarea celor care
transforma membrii ºi acestor Dupã sursele de inspiraþie ºi executã crime împotriva
structuri sociale în adevãrate legitimare, grupãrile teroriste semenilor.
maºini de distrugere. Un pot fi: • Descrieþi în cinci rânduri
exemplu istoric al transformãrii – pur anarhiste – promoveazã strategia de formare a
oamenilor prin intermediul violenþa de dragul violenþei, teroriºtilor sinucigaºi.
educaþiei în maºini de produs ca experienþã esteticã; • Stabiliþi principalele
violenþa este cel al piloþilor – inspirate religios – secte, criterii de clasificare ale
kamikaze ºi ai oamenilor-torpilã grupãri fundamentaliste, terorismului. Argumentaþi
folosiþi atât de germani, cât ºi absolutiste, milenariste sau fiecare criteriu printr-un
de japonezi în cel de-al Doilea mesianice (Al Quaida sau exemplu concret.
Rãzboi Mondial. Membrii alte miºcãri islamiste);
182
– de inspiraþie etnicã – propriei persoane, menþinerea

separatiºtii kurzi ºi ETA; unor atitudini ºi
– de inspiraþie politicã – comportamente care valorizeazã
comuniºti, naziºti. grupul propriu în defavoarea
Aceste ideologii au câteva altora ºi respingerea unor
caracteristici comune: abdicarea experienþe sau puncte de
de la responsabilitatea moralã, vedere care pot influenþa
pentru o sursã exterioarã propriile puncte de vedere.“
Valentin Poponete, Terorismul – aspecte psihologice, în Revista

Spirit Militar Modern, an XV, 3 (98) 2005, pp. 28-29.
4. MENTALITÃÞI ªI EDUCAÞIE ÎN CADRUL

FUNDAMENTALISMULUI ISLAMIC
4.1. MANUALUL TERORIªTILOR
„Mesaj. Confruntarea cu mândria ºi djihad-ul, etica ºi
regimurile necredincioºilor, pe relaþiile sociale, cartea sfântã ºi
care noi o simþim fireascã, nu armele. Situaþia tragicã pe care Manualul teroriºtilor, o lucrare de
are nimic în comun cu o cunoaºte naþiunea noastrã 180 pagini, a fost gãsit în luna
dezbaterile socratice, cu ideile astãzi este rezultatul mai 2000 la Manchester, Marea
platonice ºi cu diplomaþia îndepãrtãrii, peste tot ºi în Britanie, în apartamentul
închiriat de un membru al
aristotelianã. Aceasta ºtie toate timpurile, de la cãile ºi
organizaþiei Al-Quaida, care este
numai de gloanþe, de realizarea învãþãtura lui Allah. Aceastã cãutat ºi astãzi. Cartea, tradusã în
idealurilor sale prin atentate, situaþie este rezultatul limba englezã, a figurat printre
bombardamente ºi distrugere, dragostei copiilor Sãi pentru probele convingãtoare la procesul
prin diplomaþia tunurilor ºi cele lumeºti, aversiunea lor teroriºtilor, acuzaþi de atentatele
mitralierelor. În trecut, ca ºi în faþã de moarte ºi renunþarea lor efectuate asupra ambasadelor
SUA din Kenya ºi Tanzania, din
viitor, niciodatã un regim la djihad. (Citat dintr-un
1998.
islamic n-a fost ºi nici nu va fi episod de viaþã a Profetului)
fondat prin negocieri paºnice ºi Aceºti tineri sunt pregãtiþi
cooperare cu instituþii politice. pentru djihad-ul poruncit prin
Regimurile islamice sunt create Coran de cãtre Allah cel mãreþ:
prin cuþit ºi arme, prin cuvânt, „Împotriva duºmanului,
dar ºi prin gloanþe, prin limbã, pregãtiþi-vã sã luptaþi cu toate
dar ºi cu dinþii. forþele voastre, inclusiv prin
Introducere. Aceºti tineri au rãzboi, pânã când veþi semãna
înþeles cã Islamul nu constã teroarea în inimile duºmanilor
numai în îndeplinirea unor lui Allah, a duºmanilor voºtri
ritualuri, dar reprezintã un ºi altor duºmani, pe care voi
sistem complet de valori care poate nu-i cunoaºteþi, dar pe
include religia ºi guvernarea, care Allah îi ºtie”.
ªtefan Aust ºi Cardt Schnibben (coord.), 11 septembrie 2001, Ziua în

care lumea s-a cutremurat, Bucureºti, Edit. Runa, 2004, p. 247.
183
4.2. GHID PENTRU TERORIªTII KAMIKAZE

„În seara premergãtoare totalitate. Repetã-þi cã este 9. Aminteºte-þi de ceea ce tre-
acþiunii, trebuie sã respecþi de datoria ta sã buie sã faci ºi imagineazã-te
urmãtoarele reguli: îndeplineºti aceastã în situaþia de a fi arestat.
1. Spune-þi în rugãciunile tale acþiune, înþelegând Dacã acest lucru se va
cã vei muri pentru adevãratul ei spirit, ºi fii întâmpla, asta nu va fi gre-
Dumnezeu. Rade-þi pãrul convins cã trebuie s-o ºeala ta, ci doar voinþa lui
de pe corp, spalã-te ºi îndeplineºti. Dumnezeu Dumnezeu. Atunci El îþi va
parfumeazã-te. spune cã tu trebuie sã purifica sufletul ºi-þi va ier-
2. Reia cu atenþie planul asculþi de poruncile Sale ºi ta toate pãcatele. Aceasta
acþiunii, pe care trebuie sã-l de ale Profetului Sãu, sã nu nu va fi decât temporar
cunoºti la perfecþie. te opui lor, ca sã nu eºuezi. voinþa Lui. Bucurã-te deci,
Pregãteºte-te ºi pentru Sã fii rãbdãtor, cãci cãci tu vei fi cel rãsplãtit de
situaþia în care inamicul Dumnezeu este de partea Cel Atotputernic. Dumne-
opune rezistenþã. celor rãbdãtori. zeu a promis tuturor celor
3. Recitã verseturile de iertare 7. Purificã-þi sufletul de toate care au luptat pentru EI,
ºi de rãsplatã, ale lui sentimentele urâte pe care cã-i va înãlþa la cer.
Dumnezeu, destinate le aveai, ºi uitã de viaþa ta 12. Gândeºte-te la bagajele tale,
martirilor, cãci ei vor merge pãmânteanã, cãci tot ceea la hainele tale, la cuþit ºi la
în paradis. ce ai fãcut pe acest pãmânt tot ceea ce ai nevoie, la
4. Aminteºte-þi în aceastã va aparþine în curând documentele tale de
noapte, noaptea trecutului. Este timpul identitate, la paºaportul tãu
premergãtoare acþiunii, cã acum sã faci ceea ce trebuie ºi la toate documentele pe
trebuie sã fii atent ºi supus, fãcut. Noi ne-am consumat care trebuie sã le iei cu tine.
cãci vei fi confruntat cu o viaþa ºi acum a venit ocazia 13. Verificã-þi arma înainte de a
situaþie grea ºi singura ºi ceasul de a ne dãrui întru pleca, cãci vei avea nevoie
ieºire posibilã este de a totul lui Dumnezeu ºi de de ea ca sã-þi îndeplineºti
asculta ºi a te supune în a-l asculta. misiunea.”
ªtefan Aust ºi Cardt Schnibben (coord.), 11 septembrie 2001, Ziua în care lumea s-a cutremurat, Bucureºti,
Edit. Runa, 2004, pp. 261-266.
APLICAÞIE
• Analizaþi sursele 4.1 ºi 4.2 ºi apoi scrieþi un eseu de 15 rânduri, care sã reflecte, pe baza
informaþilor din surse, opinia voastrã cu privire la mentalitatea teroriºtilor.
• Formulaþi trei soluþii care ar putea duce la instaurarea unui climat de respect reciproc între
oameni în societatea contemporanã.
4.3. MANIFESTAREA TERORISMULUI ÎN DIFERITE STATE

Marea Britanie. Armata mãsuri speciale ºi la o veritabilã prin voinþa politicã a Londrei,
Republicanã Irlandezã (IRA), ocupare militarã a provinciei. Dublinului ºi Belfastului – un
exponentã a luptei pentru Atentatele au continuat, cele guvern provincial autonom.
eliberarea Ulsterului, are o mai sângeroase fiind în 1972. Spania. Organizaþia separatistã
veche tradiþie a rezistenþei. Abia anii 1997-1998 au adus o bascã ETA („Patria bascã ºi
În acest rãzboi surd, 1960 a fost destindere în Ulster, unde libertatea”) ºi-a edificat puterea
marcat de o confruntare autoritãþile de la Londra ºi pe sentimentul naþionalist
popularã în Belfast, unde Dublin au cooperat în vederea basc, care are îndepãrtate
protestanþii au luat cu asalt cauterizãrii acestei plãgi ce origini ºi tradiþii medievale.
cartierele catolice. Când, în dateazã de aproape 1 000 de Spiritul autonomist basc a fost
1971, IRA a ucis un soldat ani. Acum, în preajma anului combãtut de autoritarul guvern
britanic, Londra a trecut la 2000, în Ulster s-a instalat – al lui Franco, astfel cã prima
184
acþiune sângeroasã a ETA s-a cadavre (19 în 1979 ºi 30 în

produs în 1968, când a fost 1980) a servit ca pretext pentru
asasinat Manzanos, un tentativa de loviturã de stat din
comandant de poliþie. 25 februarie 1981.
În primii doi ani de guvernare Franþa. A treia miºcare APLICAÞIE
post-franchistã, autoritãþile au teroristo-naþionalistã este în • Elaboraþi un portofoliu
încercat un dialog cu ETA. O Corsica, insula unde s-a nãscut despre cele trei exemple
amnistie generalã acordatã în Napoleon. Paradoxul acestei de miºcãri teroriste
1977 de guvernul socialist n-a realitãþi franceze este cã naþionale.
folosit la nimic. În discursul fenomenul terorist corsican este • Pe baza surselor date,
lor monocord, teroriºtii de lungã duratã, deºi marginal. alcãtuiþi o listã cu
continuau sã vorbeascã de Corsica este o insulã departe de argumentele formulate
independenþã, socialism ºi o patrie care nu-i este mamã, de teroriºti pentru
ilegitimitate guvernului de la iar corsicanii au o limbã ºi acþiunile lor. Discutaþi
Madrid. O hecatombã de o culturã localã originale. apoi aceastã listã.
Victor Ionescu, Veacul terorismului în:

http://www.itcnet.ro/history/arhive/mi2000/curent1/mi45.htm
5. 11 SEPTEMBRIE 2001 – ZIUA CARE A

SCHIMBAT RELAÞIILE INTERNAÞIONALE
5.1. ATACUL DIN 11 SEPTEMBRIE ASUPRA WORLD TRADE CENTER (S.U.A.)
National Geographic, XI, 2004, pp. 60-61.
185
5.2. TOTALITARISMUL RELIGIOS APLICAÞIE

• Organizaþi o dezbatere
„Dupã 11 septembrie 2001 a democrate, cât ºi dintr-un colos privind semnificaþia zilei
devenit evidentã lupta între totalitar comunist. Încheierea de 11 septembrie 2001
ideologiile democraþiei ºi cele rãzboiului rece, care a încheiat pentru: SUA, istoria
ale totalitarismului religios, o nouã etapã în evoluþia universalã ºi România.
terorismul, în esenþa lui, fiind ideologiilor, a scos practic din • Identificaþi douã legãturi
vãzut doar ca un simplu mijloc luptã ideologia totalitarã de cauzalitate între geneza
de luptã ºi nu ca o ideologie în comunistã, nu însã ºi alte terorismului ºi sfârºitul
sine. Conexiunile care ar putea construcþii ideologice celui de-al doilea rãzboi
fi stabilite în perspectiva totalitare. Ceea ce este mondial.
conturãrii unor posibile considerat de cãtre mulþi • Redactaþi o scrisoare cãtre
legãturi de cauzalitate în comentatori de presã ca fiind familia unui cetãþean care
determinarea genezei începutul celui de-al treilea a pierdut un apropriat în
terorismului pornesc de la rãzboi mondial atacurile de World Trade
faptul cã încheierea celui de-al (11 septembrie), a fost Center ºi exprimaþi-vã
doilea rãzboi mondial a identificat, sub diferite formule propriile opiniile în
însemnat înfrângerea unei politice sau de presã, ca având legãturã cu acest
ideologii de stat, totalitariste – tot o cauzalitate ideologicã: eveniment.
nazismul – de cãtre un mozaic resurecþia unui totalitarism • Alcãtuiþi un portofoliu cu
ideologic, format atât din state religios.” tema: 11 septembrie 2001,
ziua care a schimbat
Gabriel Radu, 11 septembrie – între ideologic ºi sfârºitul socialului, lumea.
în revista Sfera Politicii, nr. 100/2002, p. 65.
6. CUM SE COMBATE
TERORISMUL?
6.1. PRINCIPIILE GENERALE ALE STRATEGIEI ANTITERORISTE
„– Nu trebuie sã ne predãm – Sã fim hotãrâþi ca niciodatã,
teroriºtilor, ci sã fim hotãrâþi sã nu permitem unei
sã constrângem terorismul în intimidãri teroriste sã
cadrul statului de drept ºi al blocheze sau sã stopeze
procesului democratic. eforturile diplomatice
– Nu trebuie sã negociem ºi sã internaþionale de a rezolva
facem concesii, chiar în faþa conflicte majore în zone cu
celor mai serioase intimidãri probleme. În multe asemenea
ºi ºantaje. cazuri, terorismul a devenit o
– Sã luãm mãsuri aspre de a ameninþare serioasã a pãcii ºi
sancþiona statele care le oferã stabilitãþii, iar suprimarea sa
teroriºtilor adãpost, este, prin urmare, în
explozivi, fonduri, precum ºi interesul comunitãþii
sprijin moral ºi diplomatic. internaþionale.”
Ion Pleºu, Implicaþiile strategice ale terorismului, în Spirit Militar

Modern, serie nouã, nr.1-2/2005, p.26.
186
6.2. COOPERAREA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

Cooperarea rãmâne singurul aflarea rãspunsurilor la
instrument care face posibilã întrebãri de genul: în ce
depãºirea rapidã a unor condiþii un stat poate reacþiona
momente delicate cum ar fi cu forþa armatã la terorism?
cele referitoare la folosirea Tot în acest mod se vor putea
forþei în acþiunile antiteroriste oferi rãspunsuri la întrebãrile
ºi care întotdeauna va naºte legate de participarea
dezbateri politice. O rapidã armatelor la operaþiile
analizã a acþiunilor teroriste de antiteroriste. De regulã,
anvergurã va releva cã rareori competenþele legate de acest
s-a recurs de douã ori la acelaºi domeniu sunt atribuite în toate
plan de acþiune. Putem statele democratice poliþiei ºi
presupune cã, în viitor, serviciilor speciale. Au intrat APLICAÞIE
terorismul, caracterizat deja în discursul obiºnuit • Analizaþi sursele 6.1 ºi 6.2
îndeosebi prin neanticipare, nu afirmaþiile cã armatele vor fi ºi, împãrþiþi în trei grupe,
va mai oferi argumente tot atât implicate numai atunci când identificaþi:
de convingãtoare pentru a instituþiile amintite sunt grupa 1 – trei principii
justifica recurgerea la forþã, depãºite. Numai cã toate generale ale strategiei
cum a fost cazul la 11 problemele legate de antiteroriste;
septembrie. Într-o asemenea participarea armatelor la grupa 2 – douã direcþii în
situaþie, doar prin eforturi operaþiile antiteroriste trebuie politica UE de combaterea
colective direcþionate se va bine normate în legile terorismului;
putea rãspunde imediat, fãrã naþionale ºi reglementãrile grupa 3 – douã exemple
riscul de a amâna la nesfârºit internaþionale. privind rolul cooperãrii în
combaterea terorismului.
http:// cssas.unap.ro/ro/publicaþii/cãrþi/seminarii 2003/si 1.htm
7. „TERORISMUL, RÃZBOIUL PIERDUT”?

7.1. VIOLENÞA ªI TEAMA
„Dupã aproape patru ani de schimonoseascã chipul lumii
«rãzboi împotriva democratice.
terorismului», lumea nu este Frica este cel mai mare
«un loc mai sigur». Dimpotrivã. duºman al democraþiei.
Ameninþãrile au crescut Transformã mulþimea în turmã APLICAÞIE
exponenþial. Violenþa s-a uºor manipulabilã. Întunecã Analizaþi sursa 7.1 ºi
rãspândit pe toate meridianele. minþile, îndeamnã la identificaþi douã cãi posibile
În loc de mai multã securitate, intoleranþã ºi la pentru combaterea
avem mai multã teamã. Iar superficialitate. ªi naºte, terorismului.
aceastã fricã riscã sã mereu, violenþã.” Argumentaþi ce rol joacã
frica ºi manipularea în
Miruna Munteanu, Terorismul, rãzboiul pierdut, în Ziua, serie nouã, acþiunile teroriste.
XII, 3384, din 26 iulie 2005, p.1.
187
ACTIVITÃÞI
1. Definiþi, pornind de la tehnica brainstorming, terorismul.
2. Organizaþi o dezbatere cu tema 11 septembrie 2001- ziua în

care lumea s-a cutremurat. Folosiþi, cu acest prilej, portofoliul
pe care l-aþi alcãtuit.
PENTRU PROFESOR
3. Alcãtuiþi o listã cu acþiunile organizaþiilor teroriste – aºa cum Se recomandã sã se constituie un
sunt ele înfãþiºate în sursele prezentate. dosar al clasei în care sã fie
strânse toate materialele care
descriu acþiuni teroriste din
4. Împãrþiþi-vã în 4-5 grupe. Realizaþi o analizã pe grupe a
secolul al XXI- lea.
fenomenului terorist, urmãrind care sunt pe continente
organizaþiile teroriste în lumea contemporanã.
188
PAªI CÃTRE INTEGRARE (PERSPECTIVA ROMÂNEASCÃ – NATO-UE)
III. PAªI CÃTRE INTEGRARE

(PERSPECTIVA ROMÂNEASCÃ –
NATO-UNIUNEA EUROPEANÃ)
În noul context internaþional apãrut dupã modificarea ordinii

mondiale bipolare de la sfârºitul deceniului al nouãlea al
secolului al XX-lea, opþiunea fundamentalã de securitate a
României a rezultat a fi aderarea la NATO ºi integrarea în
Uniunea Europeanã. Valorile occidentale – democraþia, drepturile
omului, economia de piaþã – au fost acceptate de întreaga Europã
Centralã ºi de Sud-Est. Procesul de extindere a NATO ºi a UE
atestã aceastã nouã deschidere a comunitãþii internaþionale spre
cooperarea pentru rezolvarea problemelor uneia sau alteia dintre
regiunile Europei.
Pentru România, aderarea la NATO ºi UE a devenit strategie

naþionalã, principalul obiectiv al politicii externe.
În 1994, România a semnat prima aderarea la Parteneriatul pentru

Pace al NATO, iar în 1995 a devenit membru asociat al UE. Din
aceste momente s-a vãzut clar cã cele douã procese de aderare
sunt complementare.
România, ca stat democratic, stabil politic, puternic angajat în

promovarea intereselor comunitãþii euro-atlantice ºi europene,
poate sã aibã un rol important în zonã, în flancul sudic al
continentului, în sporirea securitãþii ºi stabilitãþii în zonã.
Toate eforturile României pentru integrare în NATO ºi UE

demonstreazã conexiunea justã cu realitatea ºi aratã cã
demersurile României de pânã acum sunt viabile, au credibilitate
ºi sunt utile revenirii noastre de jure în sistemul statelor
europene democratice.
Acest nou cadru de securitate reprezintã pentru profesorii de

istorie un îndemn pentru a organiza unele teme în acord cu
materialele prezentate în modul, pentru a sensibiliza tinerii spre
aceastã problematicã.
189
1. ROMÂNIA ªI INTEGRAREA EURO-ATLANTICÃ

„România ºi-a propus dubla publice interne ºi, mai ales,
integrare în structurile internaþionale. Finalmente,
europene ºi euroatlantice, iar clasa politicã autohtonã a ajuns
acest lucru corespunde în teoria sã se legitimeze prin aceste
relaþiilor internaþionale valori euroatlantice, sã le
calculului raþional al dobândirii promoveze activ chiar în afara
de prestigiu, bunãstare ºi spaþiului naþional, dovada fiind
garanþii de securitate prin dorinþa României de a impune APLICAÞIE
integrarea la Vest. Dincolo de o imagine pozitivã de «ancorã • Din sursa datã, identificaþi
analiza la nivelul deciziei de securitate», de «exportator» care sunt principalele
raþionale, putem afirma cã de securitate, îndeosebi prin obiective ale politicii
existã ºi un nivel ideaþional ºi sprijinul în stabilizarea ºi noastre externe dupã
cognitiv de interpretare – democratizarea Balcanilor de 1990.
existenþa normelor, credinþelor Vest. Crezând în aceastã • Studiaþi, în perechi, acest
ºi valorilor occidentale pe care imagine, România acþioneazã în text ºi arãtaþi principalele
leadership-ul românesc le-a consecinþã ºi este consideratã în idei ale autorului ºi/din
acceptat la început, posibil prin Occident ca factor de stabilizare perspectiva titlului
mimetism, spre a obþine regionalã ºi model de materialului.
avantajele asociate unui comportament pozitiv, atât în • Alcãtuiþi douã grupe ºi
comportament exemplar, de aspectele interne (problema analizaþi pro ºi contra
elev silitor. Treptat, s-a produs minoritãþilor etnice, statul de afirmaþia: „România este o
ºi o interiorizare (socializare) a drept), cât ºi în cele ancorã ºi un exportator de
normelor sub presiunea opiniei internaþionale.” securitate în zonã”.
ªerban Filip-Cioculescu, NATO ca factor de transformare a „anarhiei”

sistemice de la subsistemul de securitate balcanic la orientul mijlociu
extins, în Revista de Istorie Militarã, XIII, nr. 2 (78), p.22.
2. ROMÂNIA ªI INTEGRAREA EUROPEANÃ

„România a fost una din 1. criteriul politic – instituþii
primele þãri din Europa Centralã stabile care garanteazã
ºi de Est care a iniþiat demersuri democraþia, statul de drept,
pe lângã CEE ºi Comisia CE drepturile omului ºi
pentru dezvoltarea de relaþii respectul pentru minoritãþi;
comerciale încã din anii ’70. 2. criteriul economic – o
La 1 februarie 1993 a fost sem- economie de piaþã
nat Acordul European de Aso- funcþionalã;
ciere între Uniunea Europeanã 3. asumarea obligaþiilor de
ºi Statele Membre, pe de o par- stat membru prin preluarea
te, ºi România, pe de altã parte, aquis-ului comunitar, adop-
acord care a intrat în vigoare în tând legislaþia comunitarã APLICAÞIE
februarie 1995. În data de 22 ºi existenþa capacitãþii • Realizaþi un eseu cu titlul
iunie 1995 a fost înaintatã cere- administrative pentru apli- Drumul României spre
rea oficialã de aderare a Româ- carea ºi urmãrile respectãrii Uniunea Europeanã:
niei la Uniunea Europeanã. acestei legislaþii. Dintre trecut, prezent ºi viitor.
România trebuie sã îndeplineas- acestea, criteriul politic tre- • Plecând de la sursa datã,
cã cele trei criterii de aderare buie îndeplinit înainte de formulaþi în ce constã
stabilite de Consiliul European începerea negocierilor de procesul aderãrii þãrii
în 1993, la Copenhaga (de unde aderare. Negocierile cu noastre la structurile
ºi numele de «Criteriile de la România au fost deschise în comunitare.
Copenhaga»). Acestea sunt: februarie 2000.
190
Noua strategie de continuare a naþionalã pentru negocierea

procesului de extindere aderãrii României la Uniunea
reconfirmã prioritatea Europeanã, condusã de un
criteriului politic în începerea negociator ºef, ministru
negocierilor de aderare ºi delegat în cadrul
recunoaºterea implicitã a Ministerului Integrãrii
faptului cã satisfacerea deplinã Europene. Existã ºi delegaþii
a criteriilor economice, sectoriale interministeriale,
legislative ºi administrative va instituite pentru fiecare
necesita, în cazul tuturor þãrilor capitol de negociere,
candidate, eforturi susþinute pe formate din reprezentanþi
parcursul unei perioade mai ai ministerelor ºi celorlalte PENTRU PROFESOR
îndelungate de timp. instituþii ale administraþiei • Recomandãm un „joc de rol”;
Douã instituþii ale UE sunt centrale cu responsabilitãþi împãrþiþi clasa în patru grupe,
implicate în procesul de în transpunerea ºi cu urmãtoarele roluri:
politicieni, agenþi economici,
negociere: Consiliul Uniunii implementarea acquis-ului
pensionari ºi tineri.
Europene, alcãtuit din miniºtrii comunitar din domeniul • Sarcina pentru elevi:
de resort din fiecare stat respectiv. Existã 31 de Formulaþi, la nivelul fiecãrei
membru, ºi Comisia Europeanã capitole de negociere. echipe, consecinþele integrãrii
(respectiv DG Extindere). În prezent, România a închis României în U.E.
Din partea României, de toate capitolele de negociere, Câte un reprezentant va
prezenta concluziile grupului
negocieri se ocupã Delegaþia la sfârºitul anului 2004.”
întregii clase.
www.infoeuropa.ro – 26 martie 2005.
3. OPINIA PUBLICÃ DIN ROMÂNIA ªI NATO

„NATO în România: dacã am În general, imaginea
intra în NATO, s-ar putea sã ni dumneavoastrã despre NATO
se cearã sã facem unele lucruri. este foarte bunã, bunã, proastã
Vã rog sã-mi spuneþi dacã aþi fi sau foarte proastã?
sau nu de acord cu Serviciul militar obligatoriu:
urmãtoarele lucruri: Dumneavoastrã credeþi cã în
1. Efectuarea de aplicaþii România serviciul militar
militare ale forþelor NATO trebuie sã fie obligatoriu
pe teritoriul României. pentru toþi bãrbaþii tineri?
2. Zboruri regulate ale Participarea în Irak: Credeþi cã
avioanelor NATO deasupra România ar trebui sã participe,
teritoriului României. alãturi de SUA, într-un
3. Staþionarea unor trupe eventual rãzboi împotriva
NATO pe teritoriul Irakului?
României. Am efectuat analize de regresie
4. Construirea de baze ºi corelaþie între rãspunsurile
militare NATO pe teritoriul la întrebãrile cuprinse în aceste APLICAÞIE
României. dimensiuni ºi întrebarea • Identificaþi, în sursa datã,
5. Trimiterea de trupe referitoare la încrederea în care este atitudinea
româneºti în misiuni armatã. Atât românii care se românilor faþã de armatã.
militare ale NATO. tem de o posibilã agresiune • Ce alte întrebãri aþi
Imaginea NATO: Dacã þara militarã sau de atacuri teroriste formula pentru un sondaj
noastrã ar deveni membru la adresa României, cât ºi cei de opinie referitor la
NATO ºi o altã þarã ar ataca care nu se tem, manifestã un relaþiile României cu
România, credeþi cã NATO ar nivel relativ egal al încrederii NATO?
veni în ajutorul nostru? în armatã.
191
Românii care nu sunt de acord într-un eventual rãzboi PENTRU PROFESOR

cu efectuarea de aplicaþii împotriva Irakului tind sã aibã • Organizaþi grupe de câte cinci
militare ale forþelor NATO pe mai puþinã încredere în elevi ºi rãspundeþi la
teritoriul României, cu zboruri armatã. întrebãrile din chestionarul
dat. Analizaþi-le în grupa
regulate ale avioanelor NATO Acelaºi Barometru de opinie
respectivã. Decideþi care este
deasupra teritoriului României, aratã cã cei care nu cred cã în opinia ce vã reprezintã grupa.
cu staþionarea unor trupe România serviciul militar Raportaþi-o clasei.
NATO pe teritoriul României, trebuie sã fie obligatoriu • Analizaþi, în perechi,
cu trimiterea de trupe pentru toþi bãrbaþii tineri sunt consecinþele pozitive ºi
româneºti în misiuni militare mai puþin înclinaþi sã aibã negative ale participãrii
trupelor româneºti în misiuni
NATO tind sã aibã o mai micã încredere în armatã.
în afara graniþelor þãrii alãturi
încredere în armatã. Aceastã În acelaºi timp, românii care de trupele NATO.
dimensiune ar putea explica sunt mândri de cetãþenia lor au Argumentaþi-vã rãspunsul.
doar 1% din variaþia încrederii mai multã încredere în armatã • Realizaþi o dezbatere în clasã cu
în armatã. (+0,188), ceea ce se poate privire la realizarea pe teritoriul
De asemenea, românii care nu afirma ºi despre cei care ºi-ar þãrii noastre a bazelor NATO.
Formaþi douã grupe ºi scrieþi
cred cã România ar trebui sã da viaþa pentru þarã într-un
ideile fiecãruia pe tablã. Dupã
participe, alãturi de SUA, eventual rãzboi.” ce aþi citit argumentele, v-aþi
schimbat pãrerea iniþialã? Dacã
Valentin Poponete, Încrederea publicã în armatã, în Spirit Militar da, explicaþi din ce motive.
Modern/anul XV, nr. 3-4/(87-88) 2004, p. 36.
4. EXTINDEREA NATO APLICAÞIE

• În conformitate cu tehnica
„Procesul de extindere a securitate a Europei, astfel „linia valorilor ” – se
NATO nu a fost asumat ca o încât ele sã-ºi dovedeascã constituie dispunerea
dovadã de caritate a Vestului relevanþa pentru continentul „pro”, indeciºi ºi „contra”
cãtre europenii sãraci din zilelor noastre. Alegerea pe pentru a se analiza
centrul continentului, sau ca o care o avem de fãcut nu este întrebarea: Este extinderea
încercare de a repara greºelile între a accepta sau respinge NATO o caritate a Vestului
fãcute la sfârºitul celui de-al cererile þãrilor candidate ci, cãtre Esticii sãraci?
doilea rãzboi mondial. Nici o mai degrabã, între a avea o • Analizaþi formularea: „pro-
strategie durabilã nu se poate Organizaþie a Atlanticului de cesul de lãrgire a NATO
construi pe argumente Nord care sã se conformeze este o încercare foarte
emoþionale sau pe ºantaj problemelor curente de complexã de reformare a
psihologic. În esenþã, procesul securitate ale Europei sau o strategiilor de securitate a
de lãrgire a NATO este o Alianþã care sã rãmânã Europei”. Plecând de la
încercare foarte complexã de îngheþatã în zilele aceastã idee, realizaþi un
reformare a strategiilor de rãzboiului rece.” eseu despre cum vedeþi,
fiecare, rolul NATO în
Regele Mihai I – Discurs la Institutul Regal de studii de Apãrare, în lumea contemporanã.
România – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC, p. 127.
5. PÃRERI DESPRE INTEGRAREA ÎN NATO

„Student: Din punctul de vede- uni ºi de noi metode de atinge- APLICAÞIE
re al unui student, cred cã intere a obiectivelor pentru tinerii • Consideraþi cã studentul
grarea în NATO este un factor din România. Pentru cã ei vor intervievat are dreptate?
pozitiv pentru tinerii români. lucra în colaborare cu mulþi Argumentaþi-vã rãspunsul.
De ce? Pentru cã integrarea în tineri din diverse domenii din • Folosind metoda
structurile euro-atlantice va þãrile integrate deja în structu- brainstorming, rãspundeþi
deschide o serie nouã de opþi- rile euro-atlantice.” la întrebarea: Ce este
integrarea?
România – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC, p. 812.
192
6. ACTUL DE CONSTITUIRE A ORGANIZAÞIEI TRATATULUI ATLANTICULUI

DE NORD (NATO) – 4 APRILIE 1949
„• Articolul 1 a oricãrei acþiuni pe care o
Pãrþile se angajeazã, conform considerã necesarã, inclusiv
prevederilor din Carta folosirea forþei armate, pentru
Naþiunilor Unite, sã rezolve restabilirea ºi menþinerea
prin mijloace paºnice orice securitãþii zonei nord-antlantice.
disputã internaþionalã în care Orice astfel de atac armat ºi
ar putea fi implicate, astfel toate mãsurile adoptate ca
încât sã nu aducã atingere rezultat al acestuia vor trebui
pãcii, securitãþii ºi dreptului raportate imediat Consiliului
internaþional ºi sã se abþinã sã de Securitate. Aceste mãsuri
recurgã în relaþiile vor înceta dupã ce Consiliul de
internaþionale la ameninþarea Securitate va adopta mãsurile
cu forþa sau la folosirea forþei, necesare pentru restabilirea ºi
în vreun mod incompatibil cu menþinerea pãcii ºi securitãþii
obiectivele Naþiunilor Unite. internaþionale.
• Articolul 5 • Articolul 10
Pãrþile convin cã un atac armat Prin acord unanim, pãrþile pot
împotriva uneia sau mai sã invite sã adere la acest
multora dintre ele, în Europa Tratat orice alt stat european
sau în America de Nord, va fi aflat în poziþia de a urma APLICAÞIE
considerat un atac împotriva principiile acestui Tratat ºi de Pe baza acestei surse,
tuturor ºi, în consecinþã, sunt de a contribui la securitatea zonei rãspundeþi la urmãtoarele
acord cã, dacã are loc un nord-antlantice, sã adere la întrebãri:
asemenea atac armat, fiecare acest Tratat. Orice stat astfel a. Care sunt prevederile cele
dintre ele, în exercitarea invitat poate deveni parte la mai importante ale
dreptului la auto-apãrare Tratat, în urma depunerii la acþiunii de constituire?
individualã sau colectivã guvernul Statelor Unite ale b. În ce constã importanþa
recunoscut prin Articolul 51 din Americii a documentelor de articolului 5?
Carta Naþiunilor Unite, va aderare. Guvernul Statelor
sprijini Partea sau Pãrþile Unite ale Americii va notifica
atacate, prin efectuarea fiecare Parte în legãturã cu
imediatã, individual sau de depunerea fiecãrui astfel de
comun acord cu celelalte Pãrþi, document de aderare.”
România – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC, APLICAÞIE

pp. 443-445.
• Analizaþi cele cinci teme
propuse ºi apoi formulaþi
7. EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE argumente pentru aceste
preocupãri. Sunteþi de
„A venit timpul sã elaborãm o dovadã de hotãrârea ºi voinþa acord cu aceastã viziune?
nouã viziune în legãturã cu politicã necesare pentru a Argumentaþi-vã rãspunsul.
ceea ce poate sã facã Europa cu elabora politici cu adevãrat • În ce constã viziunea
noii sãi membri ºi modul în europene într-o Uniune României privind arhitec-
care trebuie sã procedez. Europeanã extinsã. tura instituþionalã a UE?
Strategia pe care o am în vedere 2. Relansarea economiei • Evidenþiaþi rolul României
pentru gestionarea schimbãrii europene: avem nevoie de mai în acest proces de înnoire
poate fi rezumatã în cinci teme: multã inovaþie ºi reformã, a UE.
1. Acþionând împreunã în pentru a asigura dezvoltarea, • Alcãtuiþi un eseu cu titlul
Europa: este necesar sã competitivitatea ºi crearea de Europa toleranþei ºi a
perfecþionãm procesul de luare noi locuri de muncã în cadrul solidaritãþii.
a deciziilor ºi trebuie sã dãm unei pieþe extinse.
193
3. Construirea unei Europe mai extind, avem nevoie de o PENTRU PROFESOR

sigure pentru cetãþenii ei: ar politicã de vecinãtate care sã Se recomandã realizarea unei
trebui sã folosim procesul de propage prosperitatea ºi mape tematice – „Paºi cãtre
extindere pentru a face un salt stabilitatea în jurul nostru. integrarea euro-atlanticã” – prin
investigaþii directe, prin
considerabil înainte în domeniul 5. O voce mai puternicã a
strângerea de articole din reviste,
colaborãrii pe probleme de Europei în afacerile ziare etc. despre noua integrare
justiþie ºi afaceri interne, oferind internaþionale: trebuie sã /noul val în UE, pentru o Europã
standarde superioare ºi o fructificãm ºansa de a avea 25 a celor 27.
securitate sporitã. de membri pentru a ne bucura
4. Dezvoltarea parteneriatului de o mai mare autoritate,
cu vecinii noºtri din Europa: coerenþã ºi influenþã pe arena
pe mãsurã ce frontierele UE se internaþionalã.”
Extinderea Uniunii Europene. Realizãri ºi provocãri, Raport

prezentat de Wim Kok Comisiei Europene (martie 2003), p.7.
8. MULTITUDINEA DE CULORI A LUMII APLICAÞIE

CONTEMPORANE • Cum sunt definite astãzi
identitatea personalã, naþio-
„Pacea, parteneriatul ºi îºi face ordine în propria fiinþã nalã, europeanã? Pentru
cooperarea sunt posibile sau în casa lui încearcã sã rãspunsul vostru folosiþi ºi
numai între cei care ºtiu cine impunã celorlalþi un fel de informaþiile din modulul
sunt. Conºtiinþa identitãþii surogat al imaginii sale proprii Dialoguri interculturale.
proprii este condiþia de bazã a despre ordine. Neîncrederea în • Realizaþi o dezbatere
oricãrei relaþii bune cu cineva. sine ºi nesiguranþa privind pornind de la afirmaþia:
Dacã nu ºtii cine sunt, cine identitatea proprie trezesc în „Neîncrederea în sine ºi
tind sã devin, ce vreau, de mod firesc neîncrederea faþã nesiguranþa” (în maximum
unde plec ºi unde vreau sã de întreaga lume, suspectarea 200 de cuvinte).
ajung, relaþia mea cu lumea ºi de intenþii rele din partea
cu cei ce mã înconjoarã va fi tuturor ºi mai apoi,
întotdeauna tensionatã, plinã agresivitatea, care se poate PENTRU PROFESOR
de suspiciuni, însoþitã de un finaliza prin cucerirea de • Se recomandã realizarea unei
complex de inferioritate teritorii strãine sau mãcar dezbateri cu privire la aceastã
mascat de o lãudãroºenie impunerea dominaþiei proprii temã.
• Se poate realiza o mapã cu nego-
strigatã în gura mare. Cine nu celor care nu o doresc.”
cierile pe care România le-a avut
cu UE la cele 31 de capitole.
Václav Havel – Multitudinea de culori a lumii contemporane, discurs • Se poate realiza o prezentare
rostit la conferinþa „Europe’s New Democracies: Leadership and schematicã a temei.
Responsability”, Bratislava, 11 mai 2001, p.4.
9. CE A OBÞINUT ROMÂNIA DIN NEGOCIERILE

CU UE?
„În cadrul negocierilor de parte din actualul val de
aderare la Uniunea Europeanã, extindere. O perioadã de
România a obþinut 50 de tranziþie înseamnã perioada
perioade de tranziþie ºi dintre data aderãrii la Uniune
aranjamente tranzitorii, acestea ºi data la care respectiva þarã
fiind cele mai multe perioade trebuie sã se conformeze
de tranziþie care au fost legislaþiei comunitare într-un
acordate unui stat care face anumit domeniu.”
Ce a obþinut România din negocierile cu UE?, în Ziua, joi, 16

decembrie 2004, p. 6.
194
ACTIVITÃÞI
1. Organizaþi-vã în douã grupe ºi indicaþi avantajele ºi
dezavantajele de care beneficiazã statele membre UE ºi
NATO. Argumentaþi-vã rãspunsul.
2. Luaþi inteviuri despre percepþia faþã de integrarea noastrã în

structurile euro-atlantice unor membri ai:
a. autoritãþilor locale;
b. profesorilor;
c. elevilor.
Rezultatele vor fi prezentate cu ocazia activitãþilor din Spring
Day sau a celor organizate în ziua de 9 mai.
3. Consideraþi cã drumul României spre NATO ºi UE þine seama PENTRU PROFESOR

de interesele tuturor românilor? Argumentaþi-vã rãspunsul. Organizaþi o dezbatere cu titlul
„9 mai – Ziua Europei”, la care
4. Alcãtuiþi un mic dicþionar al integrãrii României în cele douã sã invitaþi mai mulþi elevi de la
mai multe niveluri de
organisme vestice. Folosiþi ºi definiþiile din glosarul de la
învãþãmânt ºi clase. Încurajaþi-i
sfârºitul acestui modul. sã formuleze opinii documentate
cu privire la integrarea euro-
5. Folosind sursele indicate la bibliografia selectivã din aceastã atlanticã.
temã, realizaþi un concurs gen Cine ºtie câºtigã, cu tema: Voi
fi cetãþean al unei Europe Unite!
6. Identificaþi trei probleme cu care zona în care trãiþi se

confruntã ºi care fac obiectul integrãrii noastre în UE. Alãturi
de alte persoane, încercaþi sã vã implicaþi pentru a gãsi cele
mai bune soluþii pentru rezolvarea lor.
7. Editaþi un ziar ºcolar/o revistã în care tematica sã fie

INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UE – 2007 ºi cereþi colegilor din
ºcoala în care învãþaþi sã scrie articole, poezii, eseuri,
interviuri etc.
8. Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:

a. În ce constau beneficiile României dupã integrarea în
UE? Argumentaþi-vã rãspunsurile.
b. În ce domenii credeþi cã au fost realizate unele
compromisuri?
c. Cunoaºteþi unele prevederi din negocierile noastre cu
UE?
d. Intraþi pe site-urile www.infoeuropa.ro ºi www.mie.ro ºi
citiþi ultimele informaþii privind integrarea României în
UE. Comunicaþi aceste date ºi colegilor, în clasã.
195
VALENTIN BÃLUÞOIU
DEMOCRAÞIA ªI DREPTURILE
OMULUI ÎN SECOLUL XX
Problematica democraþiei ºi a drepturilor omului este una foarte
complexã în lumea contemporanã. În numeroase zone din lume a
sporit siguranþa vieþii de zi cu zi a oamenilor; raporturile între
autoritãþile statului ºi cetãþeni sunt reglementate; viaþa unui om a
devenit cea mai preþioasã valoare; lupta pentru puterea politicã
se desfãºoarã acum la urnele în care cetãþenii îºi depun voturile
ce exprimã opþiunile lor politice; cei învinºi în aceste „bãtãlii”
electorale nu se mai tem pentru viaþa lor. Pentru a se ajunge la
aceasta, a fost nevoie de un efort constant care a durat foarte
mult, începând de la apariþia primelor coduri de legi scrise ºi de
la „inventarea” de cãtre vechii greci a conceptului de democraþie.
Deºi secolul al XX-lea reprezintã perioada din istoria omenirii în

care principiile legate de democraþie ºi de respectarea drepturilor
omului s-au impus într-o mare parte a lumii, acelaºi veac a
cunoscut numeroase încãlcãri ale drepturilor omului. Acestea au
fost comise în þãrile în care au fost instaurate regimurile
totalitare. Dimpotrivã, în statele în care democraþia de tip liberal
s-a impus ºi în care drepturile omului sunt protejate prin lege ºi
aplicate de autoritãþi, a crescut prosperitatea cetãþenilor, precum
ºi gradul lor de participare la rezolvarea problemelor comunitãþii.
De aceea, în demersul nostru am abordat tema „Democraþie
liberalã ºi totalitarism”.
Într-o mare parte din þãrile lumii, anumite categorii ale

populaþiei, defavorizate din punctul de vedere al drepturilor
politice ºi al statutului lor social, ºi-au îmbunãtãþit statutul. Între
acestea se numãrã ºi femeile. Dacã la începutul secolului trecut
femeile nu aveau nici mãcar drept de vot, astãzi ele joacã un rol
din ce în ce mai important în viaþa politicã, economicã, socialã,
culturalã. Cu toate acestea, o problemã pe care societatea
modernã n-a rezolvat-o pe deplin este cea legatã de egalitatea
între bãrbaþi ºi femei. Un concept utilizat în ultima vreme este cel
de egalitate de gen. Termenul de gen „se referã la diferenþele
sociale între femei ºi bãrbaþi care sunt învãþate ºi care se schimbã
în timp”1.
Acest capitol îºi propune sã asigure asumarea de cãtre elevi a

ideii de egalitate între genuri, cum trebuie acþionat pentru
atingerea unui ideal de grup, precum ºi o atitudine de respingere
a discriminãrilor pe criterii de sex. Toate aceste procese ºi
evenimente sunt prezentate în tema „Schimbarea statutului
femeii în societate”. Tema este importantã, având în vedere faptul
197
VALENTIN BÃLUÞOIU • DEMOCRAÞIA ªI DREPTURILE OMULUI ÎN SECOLUL XX
cã în curriculum nu se abordeazã în detaliu problema rolului

femeii în societate ºi evoluþia statutului acesteia.
În acelaºi timp, însã, Europa este scena unui proces unic în

istorie, care constã în integrarea unor þãri, între care ºi România,
în Uniunea Europeanã. Unul dintre pilonii funcþionãrii actuale ºi
viitoare a Uniunii Europene este tocmai respectarea drepturilor
omului, precum ºi adoptarea sistemului democratic în þãrile
membre. Aceasta este prezentatã la tema „Integrarea europeanã ºi
drepturile omului”.
Sursele selectate, evident, nu pot acoperi toatã complexitatea ºi

vastitatea subiectelor luate în discuþie.
1 Florentina Bocioc, Doina Dimitriu, Roxana Teºiu, Cristina

Vãileanu: Gender Mainstreaming, Metode ºi instrumente, Ghid
practic pentru abordarea integratoare a egalitãþii de gen, Editura
Neva, Bucureºti, 200, pag. 13.
198
TABEL
METODOLOGIC
Tema Democraþie liberalã ºi totalitarism

Concepte – Democraþie
– Totalitarism
– Drepturi ale omului
Întrebãri cheie – Ce consecinþe au asupra drepturilor omului regimurile politice democratice,
respectiv totalitare?
Cuvinte cheie – Comunism – Naþional-socialism
– Democraþie liberalã – Partid politic
– Ideologie – Toleranþã
– Libertate
Valorile cetãþeniei – Respectul pentru drepturile ºi libertãþile omului
democratice – Responsabilitate cetãþeneascã
Competenþele prin – Exprimarea unei opinii în limbajul specific istoriei
curriculum-ul de – Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
istorie – Construirea de afirmaþii pe baza surselor ºi formularea de concluzii relative
la sursele istorice
Competenþele – Exercitarea drepturilor ºi responsabilitãþilor cetãþeneºti într-o societate
cetãþeniei democraticã
democratice – Aprecierea demnitãþii umane
– Respectarea legii
Rezultate aºteptate – Sã evalueze critic consecinþele pe care le-a avut nerespectarea drepturilor
omului
– Asumarea responsabilitãþii cetãþeneºti
– Consecvenþa comportamentului în raport cu un set de valori asumate
Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã – Tabel statistic
– Presa – Fotografii
– Surse orale – Filme documentare
Metode – Brainstorming – Mozaicul
– Turul galeriei – Jocul de rol
– Dezbaterea – Conversaþia euristicã
– Interviul – Eseul
199
Tema Schimbarea statutului femeii în secolul XX

Concepte – Schimbare
Întrebãri cheie – De ce ºi cât de mult s-au modificat atitudinile oamenilor în ceea ce priveºte
drepturile femeii?
Cuvinte cheie – Discriminare – Sex
– Dubla responsabilitate – Sufragetã
– Egalitate – Drepturi politice
– Feminism – Statut social
– Gen – Statut economic
– Non-violenþã
Valorile cetãþeniei – Toleranþã – Flexibilitate ºi adaptarea la
democratice – Înþelegerea, acceptarea ºi schimbare
respectarea diversitãþii – Respingerea stereotipiilor
Competenþele prin – Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei
curriculum-ul de – Utilizarea surselor de istorie oralã
istorie – Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înþelegerea prezentului
– Recunoaºterea ºi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor ºi
proceselor istorice
Competenþele – Susþinerea solidaritãþii ºi a coeziunii sociale
cetãþeniei – Rezolvarea conflictelor într-o modalitate non-violentã
democratice – Recunoaºterea ºi acceptarea deosebirii dintre genuri
– Aprecierea demnitãþii umane
Rezultate aºteptate – Eliminarea discriminãrilor datorate diferenþelor de gen
– Consecvenþa comportamentului în raport cu un set de valori asumate
– Aprecierea contribuþiei femeilor la funcþionarea societãþii ºi la progresul
acesteia
Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã – Fotografii
– Presa – Filme documentare
– Surse orale – Paginã web
Metode – Dezbaterea – Brainstorming
– Conversaþia euristicã – Interviul
– Lucrul în perechi – Mozaicul
200
Tema Integrarea europeanã ºi drepturile omului

Concepte – Integrare
– Drepturi ale omului
Întrebãri cheie – Ce prevãd principalele tratate ºi documente în legãturã cu problema
drepturilor omului?
Cuvinte cheie – Acquis comunitar
– Cele patru libertãþi
– Eurosceptic
– Tratate europene
– Valori europene
Valorile cetãþeniei – Toleranþã

democratice – Înþelegerea, acceptarea ºi respectarea diversitãþii
– Flexibilitate ºi adaptarea la schimbare
– Respingerea stereotipiilor
Competenþele prin – Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei; utilizarea surselor de
curriculum-ul de istorie oralã
istorie – Recunoaºterea ºi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor ºi
proceselor istorice
Competenþele – Acceptarea diferenþelor culturale între oameni
cetãþeniei – Exercitarea drepturilor de cetãþean român ºi european
democratice – Respectarea legii
Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã-ºi asume responsabilitãþile de cetãþean român ºi
european.
– Elevii sã-ºi asume o atitudine ºi un comportament în conformitate cu
valorile europene ale democraþiei pluraliste, dreptãþii, egalitãþii, solidaritãþii
ºi drepturilor omului.
Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã – Fotografii

– Surse orale – Paginã web
Metode – Dezbaterea – Eseul de cinci minute
– Interviul – Conversaþia euristicã
– Brainstorming
201
TABEL
CRONOLOGIC
Istorie universalã România
– Înfiinþarea, în Marea Britanie, a Uniunii
Naþionale a Societãþilor pentru Dreptul
1897
de Vot al Femeilor (NUWSS) condusã de
Milicent Fawcet.
– Acordarea pentru întâia oarã a Premiilor
Nobel.
– Înfiinþarea Uniunii Sociale ºi Politice a 1901
Femeilor (WSPU), condusã de Emmeline
Pankhurst.
– Marie Sklodowska Curie (1867-1934)
este prima femeie care a primit Premiul
1903
Nobel (fizicã); ea va fi primi un al doilea
Premiu Nobel în 1911.
– Baroneasa germanã Bertha von Suttner
(1843-1914) este prima femeie care 1905
primeºte Premiul Nobel pentru pace.
– Scriitoarea suedezã Selma Lagerlof este
prima femeie laureatã cu Premiul Nobel 1909
pentru literaturã.
– Înfiinþarea Societãþii Ortodoxe Naþionale
1910 a Femeilor Române, preºedintã
Alexandrina Cantacuzino.
– Elisa Leonida Zamfirescu devine prima
femeie inginer de pe glob în urma
1912
absolvirii Academiei Regale Tehnice din
Berlin.
– Izbucnirea primului rãzboi mondial. 1914
– Intrarea în primul rãzboi mondial a
1916
României.
– Moartea, în timpul bãtãliei de la
1917 Mãrãºeºti, a Ecaterinei Teodoroiu, „Ioana
d’Arc a românilor.”
– Înfiinþarea, de cãtre Calypso Botez ºi alte
1917-1918 feministe, a Asociaþiei pentru emanciparea
civilã ºi politicã a femeilor române.
– Dreptul de vot este acordat femeilor din – Desãvârºirea statului naþional român
URSS, Austria ºi Suedia. 1918 prin unirea României cu Basarabia,
Bucovina ºi Transilvania.
– Modificarea celui de-al nouãsprezecelea
amendament al Constituþiei SUA: 1920
femeile capãtã drept de vot.
202

– Constituþia României le exclude pe femei
1923
de la exercitarea drepturilor electorale.
– Începe publicarea cronicii familiei
Hallipa de Hortensia Papadat Bengescu,
1926 care, alãturi de Liviu Rebreanu, este
consideratã întemeietoarea romanului
modern românesc.
– Femeile din Marea Britanie primesc
1928
dreptul de vot.
– Noua Constituþie a României acordã
1938
drept de vot femeilor.
– România intrã în al doilea rãzboi
1941
mondial.
– Dreptul de vot este acordat femeilor din
1944-1945
Franþa ºi Italia.
6 martie – Instaurarea regimului comunist
1945
în România.
– Olandeza Francina (Fanny) Blankers-
Koen obþine patru medalii de aur la JO
de la Londra. Astfel, atleta olandezã a
devenit prima mare vedetã femininã din
1948
istoria sportului.
– Adoptarea de cãtre Organizaþia Naþiunilor
Unite a Decaraþiei Universale a
Drepturilor Omului.
– 9 mai – Anunþarea planului ministrului
de externe francez Robert Schuman de
constituire a Comunitãþii Europene a 1950
Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO).
– 18 aprilie – Este semnat Tratatul de la
Paris pentru constituirea CECO, de cãtre
Belgia, Franþa, Germania, Italia, 1951
Luxemburg ºi Olanda.
– 25 martie – Sunt semnate tratatele care
instituie Comunitatea Europeanã a
Energiei Atomice (EURATOM) ºi
Comunitatea Economicã Europeanã
(CEE) de cãtre ºase þãri – Belgia, Franþa, 1957
Germania, Italia, Luxemburg ºi Olanda;
tratatele de înfiinþare sunt cunoscute sub
numele de Tratatele de la Roma ºi au
intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.
– Punerea în vânzare a pilulei

1960
contraceptive (SUA).
203

– Betty Friedan publicã The Feminine
Mistique (Mistica Femininã), lucrare
fundamentalã a miºcãrii feministe 1963
contemporane.
– Nicolae Ceauºescu devine conducãtorul

1965
României comuniste.
– Decretul privind interzicerea
1966
întreruperilor de sarcinã.
– 1 ianuarie – Marea Britanie, Danemarca
ºi Irlanda devin membri CEE.
1973
– Apare primul volum din Arhipelagul
Gulag de A. Soljeniþîn.
– Anul internaþional al femeii. 1975
– La JO de la Montreal, Nadia Comãneci
1976 obþine prima notã de 10 în istoria
concursurilor de gimnasticã sportivã.
– 18 decembrie – Convenþie asupra
eliminãrii tuturor formelor de
1979
discriminare a femeilor, adoptatã de
Adunarea Generalã ONU.
– 1 ianuarie – Aderarea Greciei la CEE. 1981
– Ianuarie – Aderarea Spaniei ºi
1986
Portugaliei la CEE.
– 1 iulie – intrã în vigoare Actul Unic
European, care adaugã cooperarea 1987
politicã celei economice.
– Cãderea regimurilor comuniste în Europa – Cãderea regimului comunist în România.
(Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, 1989 – Abrogarea Decretului privind
Bulgaria, RDG). interzicerea întreruperilor de sarcinã.
– 7 februarie – semnarea Tratatului
Uniunii Europene (Tratatul de la 1992
Maastricht).
– Adoptarea Criteriilor de la Copenhaga. 1 februarie – acordul de asociere a
1993
României la Uniunea Europeanã.
– 1 ianuarie – Suedia, Finlanda ºi Austria – Iunie – România depune cererea de
devin membre ale UE. aderare la Uniunea Europeanã.
1995
– Declaraþia ONU pentru eliminarea tuturor
formelor de violenþã asupra femeilor.
– 1 ianuarie: Lansarea monedei unice 10-11 decembrie, Consiliul European de la
europene în 11 state europene (Franþa, Helsinki decide sã deschidã negocierile de
Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, 1999 aderare cu încã ºase þãri candidate:
Austria, Italia, Spania, Portugalia, Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta,
Finlanda, Irlanda). România ºi Slovacia.
– 7-11 decembrie: Consiliul European de la
2000
Nisa. Semnarea Tratatului de la Nisa.
204

– 1 mai: Ziua Extinderii. 10 þãri aderã la 17 decembrie – la Consiliul European de la
Uniunea Europeanã (Cipru, Estonia, Bruxelles, România a primit confirmarea
Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, politicã a încheierii negocierilor de aderare
Slovacia, Slovenia si Ungaria). la Uniunea Europeanã.
– Americana Linda Buck, keniana Wangari 2004
Maathai ºi austriaca Elfriede Jelinek
câºtigã Premiul Nobel pentru medicinã,
pace ºi literaturã.
– 29 mai: Franþa respinge prin referendum 25 aprilie, preºedintele Românei,Traian
ratificarea Tratatului Constituþional. Bãsescu, a semnat Tratatul de Aderare la
– 1 iunie: Olanda respinge prin 2005 Uniunea Europeanã (Luxemburg).
referendum ratificarea Tratatului
Constituþional.
205
I. TOTALITARISM ªI
DEMOCRAÞIE LIBERALÃ
Termenul de democraþie liberalã se referã la sistemul politic
caracterizat prin pluripartidism, alegeri libere, garantarea
drepturilor, a libertãþilor cetãþeneºti ºi economie de piaþã.
„Guvernarea în Occident dupã cel de-al doilea rãzboi mondial a
evoluat cu mai mult succes. Sistemul democratic a fost peste tot
în ascensiune ºi a adus cu el o mai mare influenþã pentru clasele
muncitoare, femei, rasele neeuropene ºi statele mici. Procesul
agitat al dezbaterilor ºi deciziilor deschise a produs o dezvoltare
economicã uriaºã ºi mai eficientã decât economiile de comandã
din Est ºi a îmbunãtãþit standardul de viaþã al marii majoritãþi a
populaþiei… Nici o democraþie occidentalã n-a purtat rãzboi
împotriva alteia”1, se spune în Enciclopaedia Britannica. Acest
concept, cel de democraþie liberalã, este aºadar strâns legat de
acela de apãrare a drepturilor omului, garanþie a pãcii ºi
prosperitãþii. Aceasta înseamnã, în acelaºi timp, asumarea de
responsabilitãþi din partea cetãþenilor. Tocmai prin încãlcarea
drepturilor omului, regimurile totalitare au produs mari suferinþe
propriilor lor cetãþeni.
1 Encyclopaedia Britannica 2001, De Luxe Edition CD-Rom, articolul

Liberal Democracy.
206
TOTALITARISM ªI DEMOCRAÞIE LIBERALÃ
1. O DEFINIÞIE
A DREPTURILOR OMULUI
1.1. WICHARD WOYKE (ED.),
HANDWÖRTERBUCH INTERNATIONALE APLICAÞIE
POLITIK, BONN 1994 • Pornind de la o definiþie a
„Drepturile omului sunt justiþiei ºi tratamentul conceptului de drepturi
drepturile proprii tuturor nepreferenþial, libertatea ale omului, examinaþi
oamenilor, care îi protejeazã pe religioasã ºi de conºtiinþã, sursa 1.1 ºi rãspundeþi la
aceºtia de eventualele abuzuri libertatea de expresie, a presei, urmãtoarele întrebãri:
ale statului ºi care sunt etern a informaþiilor ºi a educaþiei, • Precizaþi instituþia care
valabile, neputând fi limitate libertatea de întrunire ºi poate încãlca drepturile
de nici un stat. Încã de pe asociere, libertatea circulaþiei, omului.
vremea luptei împotriva libertatea profesiei ºi a muncii, • Enumeraþi cinci dintre
absolutismului, ele au fost inviolabilitatea domiciliului, drepturile omului.
considerate a fi drepturi garantarea proprietãþii ºi a • Daþi exemple de
«înnãscute» ºi «inalienabile». dreptului de moºtenire, documente din perioada
(…) La baza drepturilor omului dreptul la azil ºi petiþie, luptei împotriva
ºi a drepturilor fundamentale precum ºi drepturi legale, ca absolutismului (secolul al
se aflã demnitatea umanã, de exemplu garanþia cã nimeni XVIII-lea) care definea
dreptul la liberã dezvoltare a nu va fi arestat în mod drepturile omului
personalitãþii, egalitatea în faþa nejustificat (…).” drept „înnãscute” ºi
„inalienabile”.
http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_1.htm
2. PRINCIPALELE DEOSEBIRI
ÎNTRE SISTEMELE POLITICE
DEMOCRATICE ªI TOTALITARE
2.1. O SOLUÞIE LA PROBLEMELE UMANITÃÞII?
„Marxismul rãspunde la toate dorim este la îndemâna
întrebãrile ºi propune soluþii noastrã; oamenii îºi pot
tuturor problemelor care schimba condiþiile de viaþã ºi,
distrug umanitatea din cele mai prin aceastã schimbare, însuºi Sursa 2.1 oferã o explicaþie în
vechi timpuri. Aceastã omul va fi transformat.” legãturã cu extinderea
comunismului.
schimbare grandioasã pe care o (Heda Kovaly)
Jean François Soulet, Istoria comparatã a statelor comuniste din

1945 pânã în zilele noastre, Polirom, Iaºi, pag. 13.
207
APLICAÞIE
• Precizaþi trei probleme cu care s-a confruntat ºi se confruntã omenirea ºi în ce domenii.
• Precizaþi posibile soluþii pentru rezolvarea acestor probleme. Realizaþi un joc de rol. Clasa sã
fie împãrþitã în patru grupe: cei ce iau deciziile (oameni politici), reprezentanþi ai opiniei
publice ºi ai societãþii civile, oameni de afaceri, ziariºti. Discutaþi la nivelul fiecãrui grup solu-
þiile pe care grupul respectiv le oferã la problemele umanitãþii. Un reprezentant al fiecãrui grup
va prezenta soluþiile descoperite.
2.2. LEGEA PRIVIND ASIGURAREA UNITÃÞII APLICAÞIE

PARTIDULUI ªI STATULUI • Menþionaþi regimurile
politice totalitare ale
„Germania, decembrie 1933: Partidul [nazist] este «legat secolului al XX-lea.
inseparabil de stat».” • Studiaþi sursele 2.2 ºi 2.3 ºi
rãspundeþi la urmãtoarele
Geoff Layton, Germania: Al treilea Reich 1933-1945, All, Bucureºti, întrebãri: câte partide
pag. 63.
asigurau conducerea
statului în regimurile
2.3. CONSTITUÞIA REPUBLICII SOCIALISTE totalitare?; pornind de la
ROMÂNIA, 1965 rãspunsul la întrebarea
anterioarã, descrieþi
„Art. 3. În Republica Socialistã conducãtoare a întregii societãþi alegerile din acele state: a)
România, forþa politicã este Partidul Comunist Român.” libere; b) controlate.
(alegeþi o singurã variantã)
http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1965.php
2.4. PUBLICAÞIA LIGII PROFESORILOR NAÞIONAL-SOCIALIªTI

DESPRE IDEOLOGIA NAZISTÃ (1937)
„Naþional-socialismul este o materialismului sau
ideologie a cãrei pretenþie de idealismului, nazismului, al
valabilitate este totalã… religiei sau al ateismului, ci APLICAÞIE
Tineretul german nu trebuie sã trebuie format în mod conºtient Pe baza surselor 2.4 ºi 2.5,
se confrunte – precum se în conformitate cu principiile prezentaþi principalele
întâmpla în epoca liberalã cu recunoscute ca valabile ºi juste mijloace cu care este
aºa-zisa obiectivitate – cu ºi care s-au dovedit a fi astfel: exercitatã puterea într-un
problema alegerii dacã doreºte conform principiilor ideologiei regim totalitar. Descrieþi
sau nu sã creascã în spiritul naþional-socialiste.” relaþia dintre cetãþeni ºi
autoritate pe care o descriu
Geoff Layton, Germania: Al treilea Reich 1933-1945, All, Bucureºti, aceste surse.
pag. 98.
2.5. PREFAÞÃ A UNEI CÃRÞI DE FILOSOFIE DIN TIMPUL

REGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA
„Însuºirea materialismului larg orizont cultural, cu o
dialectic ºi istoric constituie o viziune filosoficã adecvatã
condiþie indispensabilã pentru asupra implicaþiilor social-
formarea unor cadre cu o umane ale specialitãþii pentru
temeinicã pregãtire, cu un mod care se pregãtesc ºi cu o înaltã
de gândire dialectic ºi cu un conºtiinþã revoluþionarã.”
Filosofie, manual universitar, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,

Bucureºti, 1985, pag. 4.
208
2.6. REZULTATUL ALEGERILOR DIN MAREA BRITANIE, 1950

Partidul Voturi Locuri
Laburist 13266176 315 APLICAÞIE
Conservator 11507061 282 • Studiaþi sursa 2.6 ºi
Liberal 2621487 9 argumentaþi rolul
Naþional Liberal 985343 16 partidelor politice într-un
Comunist 91765 0 sistem politic de
Naþionalist Irlandez 65211 2 democraþie liberalã.
Laburist Irlandez 52715 0 • Precizaþi o caracteristicã a
Independent 50299 0 sistemului politic britanic
Laburist Independent 26395 0 în comparaþie cu cel
Conservator Independent 24732 0 românesc, în urma
Sinn Fein (alt partid irlandez) 23362 0 studierii compoziþiei
Plaid Cymru (Partidul Þãrii Galilor) 17580 0 parlamentului din Regatul
Liberal Independent 15066 1 Unit.
SNP (Partidul Naþional Scoþian) 9708 0 • Numãrul de partide ºi
Anti-Partition (Partidul Ligii Irlandeze) 5084 0 ideologii este limitat?
ILP (alt partid numit Independent Laburist) 4112 0 Argumentaþi rãspunsul.
http://www.nationmaster.com/encyclopedia/UK-general-election,-1950
APLICAÞIE
Studiind sursele 2.2-6, identificaþi trei deosebiri dintre sistemele politice de democraþie liberalã
ºi cele totalitare.
3. SISTEMUL TOTALITAR COMUNIST ªI

RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI
3.1. ISTORIE ORALÃ: CUM ERAU RESPECTATE DREPTURILE OMULUI ÎN
ROMÂNIA COMUNISTÃ
„Tatãl meu, Pãun Petru, a avut

3.1.1. trei ateliere: un atelier la Sursele 3.1.1-5 se referã la modul
Chiºinãu, un atelier mecanic ºi în care unele drepturi ale omului
turnãtorie de fontã la Turnu erau respectate de regimul
comunist din România.
Mãgurele (atelierul acela era de
reparaþii capitale de ºlepuri pe
Dunãre) ºi aici în Craiova o
turnãtorie de fontã. Atelierul
din Chiºinãu a fost obligat sã-l
Carte poºtalã pe care este înscrisã pãrãseascã odatã cu venirea
adresa firmei lui Pãun Petre, care a fost ruºilor. Celelalte ateliere le-a
naþionalizatã de cãtre regimul comu-
nist. Se poate citi: Atelier mecanic ºi pierdut cu ocazia naþionalizãrii
turnãtorie de fontã Petru Pãun. din 1948. Ceea ce am vãzut eu,
copil fiind, au fost aºa-zisele
209
procese verbale (prin care se era în relaþie cu comuniºtii, cã

constata cã au fost confiscate aceºtia intenþionau sã-l
ustensilele, maºinile-unelte ºi aresteze, ba mai mult decât
tot ce avea el în dotarea atâta, cã aveau de gând sã-i APLICAÞIE
atelierului de la Turnu- punã viaþa în primejdie. I s-a Studiaþi sursa 3.1.1.
Mãgurele), scrise pe o hârtie spus sã pãrãseascã de • La ce drept al omului se
ordinarã, pe o hârtie din asta urgenþã oraºul Turnu- referã sursa?
de maculator, de mânã, deci Mãgurele cu ce poate sã ia • Identificaþi trei abuzuri
fãrã antet, cu niºte semnãturi mai repede ºi sã se ducã comise de stat împotriva
care sunt indescifrabile. El a undeva în þarã, lucru pe care lui Pãun Petre.
fost anunþat de fratele lui, care l-a ºi fãcut.”
Mãrturie a profesorului Dan Pãun, intervievat de autorul acestui

modul, martie 2005.
3.1.2. „În perioada când eram scuze (probabil cã nu se

la Colegiul Naþional «Carol I», practicã asta), menþionându-se
care pe vremuri se numea cã este exonerat de orice fel de
Liceul «Nicolae Bãlcescu», vinã.
eram în clasa a IX-a, tata a fost Tata povestea cã înainte de a fi
arestat pe o perioadã de un an, eliberaþi, deþinuþilor li se fãceau
un an ºi ceva, pentru niºte injecþii cu niºte substanþe care-i
motive care dupã aceea s-au buhãiau ca sã se creadã cã o
lãmurit: e vorba de un accident duceau acolo ca-n paradis. În
de muncã, soldat cu moartea celulã erau gratii de fier în loc APLICAÞIE
unui muncitor ºi în care tata de podea ºi pe dedesupt curgea Studiaþi sursa 3.1.2.
n-a avut nici o vinã. Când a apã, condiþii propice pentru Precizaþi ce drepturi ale lui
fost eliberat nu s-a dat nici o instaurarea unui reumatism din Petre Pãun au fost încãlcate?
explicaþie, nu s-au adresat nici acela vârtos.”
Mãrturie a profesorului Dan Pãun, intervievat de autorul acestui

modul, martie 2005.
3.1.3. „Mi-aduc aminte cã eram («nesãnãtoasã») era mai greu sã APLICAÞIE

pus în dificultate: ce sã declar în ajungã aici. Studiaþi sursa 3.1.3.
legãturã cu ce-a fost tata înainte Dar ceea ce este interesant este • Din ce motiv a fost nevoit
de 23 august 1944? ªi, în mod cã, în perioada în care tata a Dan Pãun sã nu spunã
invariabil, am fost sfãtuit, asta e fost reþinut pentru cercetãri, adevãrul în legãturã cu
realitatea, cã nu-mi trecea mie mie mi s-a scãzut nota la ocupaþia tatãlui sãu? În
prin cap sã spun, cã a fost purtare. Am vãzut asta ulterior caz cã ar fi spus adevãrul,
muncitor sezonier, lucru pe care când m-am uitat pe Diploma de ce risca Dan Pãun?
l-am declarat în mod permanent. Maturitate (Bacalaureat) ºi am • Care ar fi reacþia voastrã
Aºa am putut sã acced la rãmas stupefiat când am vãzut dacã vi s-ar scãdea nota la
Colegiul Naþional «Carol I», în cã pentru o vinã pe care eu n-o purtare din cauze care
perioada în care aveau prioritate aveam s-a procedat la n-au nimic de a face cu
copii de muncitori ºi þãrani. penalizarea mea. Acest fapt m-a comportamentul vostru la
Ceilalþi care aveau altã origine durut ºi mã doare ºi-acuma.” ºcoalã?
• Cunoaºteþi cazuri
Mãrturie a profesorului Dan Pãun, intervievat de autorul acestui asemãnãtoare în ºcoala
modul, martie 2005.
voastrã, de scãdere a notei
la purtare din motive care
nu sunt în legãturã cu
comportamentul elevilor?
210
3.1.4. „Partea cea mai delicatã cam peste tot cã «sã se ducã la APLICAÞIE
este cã dupã naþionalizare ºi Tito ºi sã-i dea el de lucru, Studiaþi sursa 3.1.4.
pânã prin 1954 i s-au refuzat pentru cã aici în þarã a fost • Indicaþi pasajul din text
[tatãlui autorului acestei exploatator de muncitori, ºi ca care atestã încãlcarea de
mãrturii] angajãrile cu duratã atare, nu este indicat sã lucreze cãtre autoritãþi a
nedeterminatã, spunându-i-se cot la cot cu oamenii muncii.»” drepturilor omului.
• Despre ce drept al omului
Mãrturie a profesorului Dan Pãun, intervievat de autorul acestui este vorba?
modul, martie 2005.
3.1.5. „Socrul meu fusese, în trimitea lui Paul Niculescu

tinereþe, un adept al Mizil (nu ºtiu de ce, dar avea
colectivizãrii în agriculturã. încredere în Mizil). Pentru a nu
«Întovãrãºiþi-vã ºi o sã mâncaþi fi depistat, trimitea scrisori din
jimblã!», le spunea el Caracal (domiciliul lui era într-o
consãtenilor. Dupã o vreme, comunã situatã la circa 90 km
însã, lucrurile n-au mai mers de Craiova). El punea acele
bine. Oamenii îi spuneau: «Nea scrisori direct în vagonul poºtal.
Gicã, unde este jimbla pe care În acest mod, a trimis mai multe
ne-ai promis-o? » scrisori lui Paul Niculescu
De aceea, socrul meu a cãutat Mizil. Securitatea l-a depistat. APLICAÞIE
soluþii, nu numai în agriculturã, Securiºtii au venit într-o zi ºi au • La ce drept al omului se
dar ºi în alte domenii (de percheziþionat casa. L-au luat pe referã sursa 3.1.5?
exemplu în învãþãmânt). socrul meu ºi l-au interogat. De • Ce instituþie a statului l-a
Criticile adresate regimului, asemenea, vecinii din stânga ºi descoperit ºi anchetat pe
precum ºi mãsurile despre care din dreapta au fost interogaþi de autorul mãrturiei de la
credea cã sunt necesare, le Securitate.” sursa 3.1.5?
Mãrturie a lui V.S., intervievat de autorul acestui modul, februarie

2005.
3.2. CEL MAI GRAV ACCIDENT NUCLEAR DIN ISTORIE

„În aceastã noapte Cernobâlul – Tu ai fãcut reactorul sã se
ascunde douã secrete mortale. opreascã, idiotule! Ridicã La 26 aprilie 1986 a avut loc cel
Primul este o eroare fatalã în nivelul, acum! Scoate imediat mai grav accident nuclear din
design-ul reactorului pe care tijele de control! istorie la Centrala atomoelectricã
inginerii nu o cunosc… Cel Pentru a ridica nivelul… de la Cernobâl, în fosta URSS.
Sursa 3.6 descrie momentul care
de-al doilea secret se referã la echipa a fost nevoitã sã scoatã
a dus la declanºarea catastrofei.
omul cu putere de decizie. din reactor toate tijele de
Trecutul lui Anatoli Diatlov este control. Tijele de control sunt
marcat de însãºi tehnologia pe acceleratorul ºi frâna
care cautã sã o domine… Dar reactorului nuclear… Dacã sunt APLICAÞIE
inginerul ºef adjunct Anatoli ridicate, nivelul energiei creºte • Indicaþi pasajele din sursã
Diatlov ignorã deliberat sfaturile rapid. Dacã sunt scoase, care aratã dominaþia
primite de sus asupra modului inginerii îºi pierd capacitatea autoritãþii politice asupra
de derulare a testului… E omul de a mai apãsa pe frânã. competenþei profesionale.
partidului care încearcã sã facã – Am întârziat destul din cauza • Identificaþi douã motive
lucrurile ca la carte, dar ºtie cã unor cretini ca voi… Cât despre care l-au îndreptãþit pe
în acest domeniu regulile ºi tine, dacã nu vrei sau nu poþi sã Diatlov sã ia „decizia
realitatea adesea nu faci ce þi se cere, pe viitor nu mai fatidicã”.
corespund… Reactorul s-a oprit e cazul sã ai aceastã problemã. • Precizaþi douã motive ale
acum complet. Diatlov ia Ai priceput? Dã-te din calea dezastrului nuclear.
decizia fatidicã. mea! Tregub, preia controlul!
211
Revolta oamenilor a fost locuiesc în oraºul alãturat, APLICAÞIE

înãbuºitã. Tregub ºi Pripiat. Au magazine bine Intervievaþi-i pe pãrinþii
Achimov au ridicat nivelul de aprovizionate, o ºcoalã ºi un voºtri în legãturã cu
energie al reactorului… Echipa parc de distracþii. Nimeni nu comportamentul populaþiei
din cabina de control avea vrea sã îºi piardã postul, din România în perioada în
toate motivele sã se supunã. pentru cã ºi-ar pierde care s-au fãcut simþite
Un inginer nuclear are o apartamentul ºi ar ajunge efectele dezastrului nuclear
meserie de prestigiu, bine altundeva, probabil în vreo de la Cernobâl. Scrieþi un
plãtitã. Ei ºi familiile lor centralã de prin Siberia.” eseu de zece rânduri despre
modul în care au acþionat
Documentarul realizat de Discovery: Channel Dezastrul de la aceºtia în acea perioadã.
Cernobâl, 2004.
3.3. A FI RESPONSABIL ªI A ACÞIONA PENTRU PROTECÞIA MEDIULUI

La sfârºitul anilor ’70, industriale au început sã-ºi
campaniile oamenilor simpli facã publice rezultatele.
au dat rezultate în toatã lumea „Cazanele de la centrala ICI din
occidentalã. În Germania, Billingham, care întrebuinþau
Miºcarea Ecologistã a câºtigat 3000 t cãrbune zilnic, acum
atâþia adepþi, încât a intrat în consumã gaze naturale
politicã. Legislaþia introdusã în nepoluante. Fumul, dioxidul
Europa, Japonia ºi Statele Unite de sulf, reziduurile de pietriº ºi
a avut un efect vizibil. Mediile praf au fost eliminate”.
Documentarul BBC, Secolul oamenilor, episodul Planeta în primejdie
APLICAÞIE
• Precizaþi cel puþin douã dintre cauzele introducerii unei legislaþii pentru protecþia mediului în
Europa occidentalã, SUA ºi Japonia.
• Precizaþi douã argumente pentru care fiecare cetãþean, prin propriul comportament, trebuie sã
contribuie la protecþia mediului.
• Condiþiile de aderare la UE impun ºi respectarea unor clauze referitoare la mediu. În România,
acestea nu se pot respecta în totalitate. În consecinþã, România va plãti penalitãþi cãtre UE.
Realizaþi o dezbatere pe tema protejãrii mediului cu referire la necesitatea menþinerii sau
închiderii unitãþilor economice poluante.
3.4. ESTE FOLOSIREA FORÞEI MILITARE O MODALITATE PENTRU

INTRODUCEREA DEMOCRAÞIEI ÎN LUMEA CONTEMPORANÃ?
„Folosirea forþei militare pentru toate formele sale: politicã ºi
promovarea cauzei democraþiei economicã, culturalã ºi moralã
ºi libertãþii e unica garanþie a ºi, da, câteodatã chiar militarã. Sursa 3.4 descrie o modalitate
unei stabilitãþi reale ºi a unei Orice campion al democraþiei prin care se încearcã introducerea
securitãþi de duratã. Într-o lume care promoveazã principiile, democraþiei liberale în lumea
contemporanã.
în care rãul este încã foarte dar nu le aplicã în forþã, nu
vizibil, principiile democratice poate face mare lucru în viaþa
trebuie sprijinite cu forþa în popoarelor oprimate.”
Secretarul de stat american Condoleezza Rice, extras dintr-o

cuvântare þinutã la Universitatea Princeton, octombrie 2005. Lumea,
nr. 11/2005, pag. 23.
212
APLICAÞIE
• Sunteþi de acord cu afirmaþia cã pentru promovarea democraþiei este, uneori, necesarã
utilizarea forþei? Argumentaþi.
• Sunteþi de acord cu formula „rãu foarte vizibil”? Stabiliþi prin dezbatere ce înseamnã aceastã
formulã ºi încercaþi sã identificaþi minimum douã exemple, în concepþia voastrã, de „rãu foarte
vizibil” în lumea contemporanã.
APLICAÞIE
•Realizaþi un interviu cu o rudã sau o cunoºtinþã în legãturã cu modul în care i-au fost respectate
drepturile omului ºi completaþi tabelul de mai jos:
Înainte de 1989 Dupã 1989
Nu i s-au încãlcat drepturile omului Nu i s-au încãlcat drepturile omului
Drepturi electorale Dreptul de a alege ºi de a fi ales
Dreptul de asociere Dreptul de asociere
Libertatea cuvântului Libertarea cuvântului
Dreptul la muncã Dreptul la muncã
Dreptul la învãþãturã Dreptul la învãþãturã
Libertatea conºtiinþei Libertatea conºtiinþei
Alt drept Alt drept
• Dupã aceea, confruntaþi rezultatele celorlalþi colegi într-un tabel de forma:

Înainte de 1989 Dupã 1989
Nr. de persoane cãrora nu li s-au încãlcat Nr. de persoane cãrora nu li s-au încãlcat
drepturile omului drepturile omului
Nr. de persoane cãrora li s-au încãlcat Nr. de persoane cãrora li s-au încãlcat
drepturile electorale drepturile electorale
Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat
dreptul de asociere dreptul de asociere
libertatea cuvântului libertatea cuvântului
dreptul la muncã dreptul la muncã
dreptul la învãþãturã dreptul la învãþãturã
libertatea de conºtiinþã libertatea de conºtiinþã
un alt drept un alt drept
• Examinaþi rezultatele din cele douã coloane ºi arãtaþi în ce perioadã s-au respectat mai bine
drepturile omului.
• În momentul catastrofei nucleare de la Cernobîl, câteva mii de militari ºi lucrãtori au fost
mobilizaþi ºi puºi sã îngroape în beton reactorul care explodase. Cea mai mare parte dintre cei care
au lucrat au murit din cauza bolilor incurabile cauzate de radiaþii. Ei nu au ºtiut, în momentul în
care au primit misiunea, cã se duc la moarte. Argumentaþi faptul cã regimul comunist a realizat, în
acest caz, o încãlcare a drepturilor omului. Dacã da, despre ce drept/drepturi este vorba?
• Realizaþi o dezbatere cu tema: „A fost corect sã se salveze câteva sute de mii/milioane de
oameni prin sacrificiul a câtorva mii, care nu au ºtiut cã vor muri?” Cum credeþi cã s-ar fi
rezolvat/ar fi trebuit sã se rezolve aceastã situaþie într-un sistem democratic? Redactaþi un eseu
de o paginã în care sã formulaþi opiniile voastre în legãturã cu cauzele pentru care drepturile
omului sunt încãlcate într-un regim totalitar.
213
PERSONALITÃÞI
Alexandr Soljeniþîn, scriitor ºi istoric sovietic. S-a nãscut în anul
1918 în localitatea Kislodovsk, în regiunea Munþilor Caucaz. A
luptat în al doilea rãzboi mondial în armata sovieticã, fiind de
douã ori decorat. Între 1945-1953 a fost internat în lagãre de
concentrare, fiind autorul unei scrisori în care îl critica pe Stalin.
Deºi, în urma detenþiei, s-a îmbolnãvit de cancer la stomac, s-a
vindecat. A scris mai multe lucrãri literare în care denunþa
atmosfera apãsãtoare impusã de regimul totalitar din Uniunea
Sovieticã. În 1970 a primit Premiul Nobel pentru literaturã, iar în
1974 a pãrãsit Uniunea Sovieticã. În 1973 a apãrut primul volum
din faimoasa lucrare Arhipelagul Gulag, o remarcabilã operã în
care reconstituia, pe baza unui material documentar vast,
condiþiile inumane de detenþie din timpul regimului stalinist. În
lucrãrile sale ulterioare, Soljeniþîn a militat pentru revenirea la Alexandr Soljeniþîn
tradiþiile specific ruseºti ºi pentru evitarea copierii automate a (http://mk29.image.pbase.com/u47/di
mitrisokolenko/large/33960668.WAS
modelului occidental. A fost reabilitat ºi a revenit în Federaþia 0002.jpg)
Rusã în 1994 (dupã dezmembrarea Uniunii Sovietice).
Andrei Saharov (1921-1989) a fost un mare om de ºtiinþã ºi un

activist pentru drepturile omului. Pasionat de activitatea de
cercetare în domeniul fizicii ºi cosmologiei, a lucrat în domeniul
armelor nucleare. Este considerat a fi pãrintele bombei cu
hidrogen sovietice, testatã cu succes în anul 1953. A atras atenþia
asupra primejdiei reprezentate de cursa înarmãrilor nucleare. În
1970, împreunã cu alþi doi disidenþi sovietici (Valery Chalidze ºi
Andrei Tverdokhlebov) a întemeiat la Moscova Comitetul pentru
Drepturile Omului. Împreunã cu soþia sa, Elena Bonner, a activat
pentru democraþie ºi apãrarea drepturilor omului prin articole,
apeluri, interviuri, demonstraþii etc. Împotriva sa, la ordinul
guvernului sovietic a fost declanºatã o campanie de presã; mai
multe scrisori deschise, unele semnate de membri ai Academiei
Sovietice de ªtiinþã, îi denunþau activitatea. Activitatea lui
Andrei Saharov, dusã pentru respectarea drepturilor omului în
Uniunea Sovieticã, a fost recompensatã în 1975 prin acordarea
Premiului Nobel pentru pace. În 1979 a protestat public
împotriva rãzboiului dus de URSS în Afganistan. A fost exilat la
Gorki (1980-1986). Acolo ºi-a continuat activitatea, în ciuda
faptului cã majoritatea cetãþenilor sovietici nu-i cunoºtea Andrei Saharov
(http://www.bacjrr.org/gallery/lemkhi
eforturile sau, pur ºi simplu, îl considera un trãdãtor. În timpul n/sakharov_big.jpg)
guvernãrii lui Mihail Gorbaciov a fost rechemat din exil ºi a fost
ales în Congresul Deputaþilor Poporului (Parlamentul sovietic) ca
reprezentant al unei forþe de opoziþie.
Vaclav Havel, scriitor ºi unul dintre liderii vieþii intelectuale din

rãsãritul Europei, s-a nãscut la Praga în 1936. A studiat la un
colegiu tehnic (1955-1957). ªi-a continuat studiile la Academia
de Artã din Praga, pe care a absolvit-o în 1967. A debutat ca autor
de teatru în 1963. Dupã zdrobirea „Primãverii de la Praga” (1968),
214
Havel a scris piese de teatru în care aducea critici regimului

comunist. În 1977 a fost unul dintre fondatorii organizaþiei
pentru apãrarea drepturilor omului, Charta 77. În urma activitãþii
sale, Havel a fost în mai multe rânduri arestat ºi întemniþat de
cãtre autoritãþile comuniste. În noiembrie 1989 a fundat o
organizaþie de opoziþie, Forumul Civic. Dupã cãderea regimului
comunist, a fost ales preºedinte al Republicii Federale Cehe ºi
Slovace (1989). Dupã destrãmarea acestei republici ºi apariþia
Republicii Cehe, a fost ales preºedinte al acesteia din urmã
(1993). Havel a contribuit într-o mãsurã deosebitã la restabilirea
democraþiei în þara sa. A militat pentru reconcilierea cu Germania
ºi aderarea Cehiei la NATO ºi Uniunea Europeanã.
Cornel Chiriac (1941/1942-1975). Tânãrul Cornel Chiriac a fost

Vaclav Havel
pasionat de muzicã, rock ºi jazz. În timpul studiilor liceale a (http://www.ilexikon.com/images/2/2
redactat de unul singur o revistã de jazz; textele erau scrise de c/Vaclav_Havel.jpg)
mânã, iar pozele, decupate din reviste strãine (poloneze mai ales)
erau lipite. Cele 20 de reviste au fost trimise celor mai
reprezentativi muzicieni de jazz din România (între care Johnny
Rãducanu). Acest tânãr ardea prin muzicã ºi pentru muzicã! A
urmat cursurile facultãþii de Limba Englezã a Universitãþii
Bucureºti ºi a fost angajat la Radio România, unde a fost autorul
celei mai faimoase emisiuni muzicale, Metronom. Atunci
publicul din România a luat cunoºtinþã de muzicieni precum Jimi
Hendrix sau Bob Dylan. În calitatea sa de redactor la Radio, a
ajutat cel mai faimos grup din România, Phoenix, sã se lanseze.
Emisiunea Metronom a avut un succes enorm, însã regimul
comunist considera cã muzica promovatã pe calea undelor de
Cornel Chiriac era subversivã. Când a difuzat la radio piesa
Beatles-ilor Back in USSR, imediat dupã înãbuºirea Primãverii de
la Praga, emisiunea sa a fost scoasã din programele radio. Din
acest motiv, Cornel Chiriac a fost nevoit sã pãrãseascã þara, având
în bagaje doar înregistrãrile grupului Phoenix. A fost angajat de
Radio Europa Liberã, unde a continuat sã difuzeze emisiunea
Metronom. Pe calea undelor, tineretul din România a putut sã
asculte o altfel de muzicã decât cea agreatã de regimul comunist:
Pink Floyd, Rolling Stones, Yes… „Pentru el, cel puþin la fel de
important ca muzica, a fost întotdeauna fenomenul social, revolta
ºi nemulþumirile din care þâºneau aceste cântece ºi care erau
perfect oglindite adeseori în textele folosite. Cornel era, dupã
cum ºtiþi, o enciclopedie a muzicii pop moderne, unul dintre cei
mai buni cunoscãtori ai ei. Un om care o înþelegea perfect,
fiindcã îi înþelegea rãdãcinile, ºtia de unde vine, îi împãrtãºea
setea de libertate ºi pace, oroarea de rãzboi ºi brutalitate.” (Noel
Bernard, directorul postului de radio Europa Liberã). În
emisiunea sa, Cornel Chiriac milita pentru libertatea de
exprimare, pentru arta adevãratã, necenzuratã! Emisiunea sa era Cornel Chiriac
(http://www.radio3net.ro/halloffame/
ascultatã cu sufletul la gurã nu numai în România, ci ºi în alte index.php?cx)
þãri ca Italia, Olanda, Ungaria, Cehoslovacia, Anglia, Bulgaria…
Acest mare campion al libertãþii cuvântului a fost asasinat (nu se
ºtie încã în ce împrejurãri ºi dacã regimul comunist de la
Bucureºti a fost implicat) în 1975, înainte de a împlini 34 de ani!
215
II. SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII

ÎN SECOLUL AL XX-LEA
Lupta împotriva discriminãrilor de orice fel constituie un
important obiectiv al educaþiei pentru cetãþenie democraticã. De
aceea, se impune analiza modificãrilor intervenite în statutul
femeii în secolul al XX-lea. Timp de mii de ani, femeile au avut
un statut social inferior celui al bãrbaþilor, acesta fiind
caracterizat prin lipsa de drepturi politice, economice etc. În
1706, Mary Astell se întreba: „Dacã toþi bãrbaþii s-au nãscut liberi,
cum se face cã toate femeile s-au nãscut sclave?” În 1791, sub
impresia Revoluþiei franceze ºi a Declaraþiei drepturilor omului ºi
ale cetãþeanului, Olympe de Gouge redacta Declaraþia drepturilor
femeii ºi ale cetãþeniei, în care revendica egalitatea pentru femei.
În secolul urmãtor a apãrut ºi s-a dezvoltat miºcarea feministã,
care milita pentru acordarea de drepturi femeilor, între care
dreptul de vot; acest din urmã drept a fost principala þintã a
primei etape din istoria miºcãrii feministe, care s-a încadrat între
anii 1848-1914. Noua miºcare feministã (începând cu anul 1969)
s-a desfãºurat în contextul miºcãrilor tineretului de la sfârºitul
anilor ’60. Femeile au luptat pentru dreptul de autodeterminare
ºi asupra propriului corp (legalizarea avorturilor), egalitatea în
muncã (muncã egalã-salarizare egalã, accesul la toate meseriile,
recunoaºterea muncii desfãºurate în gospodãrie ºi de creºtere a
copiilor). În consecinþã, a apãrut o legislaþie prin care
discriminarea soþiilor a fost eliminatã. În aceste condiþii, femeile
au dreptul sã-ºi aleagã numele de familie, în acordarea custodiei
copiilor se are în vedere binele acestuia, divorþul se acordã fãrã
ca una din pãrþi sã fie consideratã vinovatã etc. Existã legi care
protejeazã angajatele însãrcinate etc. În special în þãrile nordice
ale Europei se vorbeºte chiar despre un „feminism de stat”. În
schimb, în alte zone ale Europei (ºi în România) femeia continuã
sã aibã un statut inferior, provocat de menþinerea unor mentalitãþi
tradiþionale, fiind prezent conceptul de „feminizare a sãrãciei.”
Recunoaºterea drepturilor femeii este legatã de activitatea unor
militante precum Clara Zetkin, Simone de Beauvoir, Betty
Friedan, Khalida Messaoudi º.a.
216
SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII ÎN SECOLUL AL XX-LEA
1. DE CE ªI CÂT DE MULT S-AU MODIFICAT

ATITUDINILE OAMENILOR ÎN CEEA CE
PRIVEªTE DREPTURILE FEMEII?
1.1. EGALITATE?
„Hortensio: Biondello,
Te du, s-o rogi pe scumpa mea soþie
Sã vin’-aici numaidecât…
…………………………………………………….
Ei, unde mi-e soþia?
Biondello: Vã trimite rãspuns cã poate-aþi pus la cale-o glumã,
Nu vrea sã vie. Roagã sã vã duceþi
La dânsa.“
Shakespeare: Îmblânzirea Scorpiei, V, 2
1.2. PETRUCHIO: ÎÞI PORUNCESC,

„Acuma, Catarina, sã le spui
Acestor îndãrãtnice femei,
Ce datorii au faþã de bãrbaþi.
Caterina: Bãrbatul þi-e stãpân ºi pãzitor,
E viaþa ta, e capul tãu, þi-e domn…
…………………………………………………………
Deci fiþi la locul vostru, e mai bine;
ªi mâinile, aºa cum se cuvine,
Le-ncruciºaþi în semn de ascultare,
ªi cereþi-le soþilor iertare,
Iar dacã soþul meu îmi porunceºte,
Îndeplinesc, pe loc, tot ce pofteºte…“
Shakespeare, Îmblânzirea Scorpiei, V, 2
APLICAÞIE
• Care dintre situaþiile descrise în dialogurile din piesa lui
Shakespeare sunt în concordanþã cu idealul de egalitate între
femei ºi bãrbaþi?
• Modificaþi unul dintre citatele shakespeariene într-un fel
care sã ilustreze egalitatea dintre bãrbaþi ºi femei.
217
2. OBÞINEREA
DREPTURILOR POLITICE
2.1. VOTURI PENTRU FEMEI
În România, miºcarea feministã a

militat pentru acordarea dreptului
de vot ºi îmbunãtãþirea statutului
La începutul secolului al XX-lea,
economico-social al femeii. Modali-
în Anglia s-a desfãºurat o intensã
tãþile prin care aceste cerinþe au fost
activitate pentru acordarea
promovate: întemeierea unor asocia-
dreptului de vot pentru femei.
þii feministe (Liga femeilor – 1894,
Activistele pentru acordarea
Unirea Culturalã a Femeilor Româ-
dreptului de vot se numeau
ne – 1915, Asociaþia pentru emanci-
sufragete. Sufragetele au recurs la
parea civilã ºi politicã a femeilor
modalitãþi extreme de a atrage
române – 1918 etc.), editarea de
atenþia asupra acordãrii dreptului
publicaþii feministe (Femeia româ-
de vot pentru femei: legarea cu
nã, Românca, Viitorul româncelor,
lanþuri de clãdirile publice,
Drepturile femeii, Revista noastrã
arderea cutiilor poºtale etc. Poliþia
etc.), redactarea de articole în presã,
a operat arestãri, unele sufragete au
memorii etc. Personalitãþi care au
fost bãtute ºi hrãnite cu forþa
ilustrat miºcarea feministã din
Caricaturã dintr-un ziar al atunci când acestea intrau în greva
România: Sofia Nãdejde, Adela
militantelor pentru acordarea foamei în închisoare.
dreptului de vot femeilor (sufragete) Xenopol, Ecaterina Arbore-Ralli,
din Marea Britanie, 1913. Ella Negruzzi, Eugenia de Reuss
(http://www.learningcurve.gov.uk/brit Ianculescu etc.
ain1906to1918/g3/cs1/g3cs1s6.htm)
APLICAÞIE
Examinaþi cu atenþie sursa 2.1.
• Ce semnificaþie are ceasul din imagine?
• Explicaþi semnificaþia siluetelor de femei din ce în ce mai mari care se aliniazã de la stânga
la dreapta.
2.2. ÎNTRE PARTICIPAREA LA VIAÞA PUBLICÃ…

„D-na directoare a revistei aratã cã toate reformele de întrona dreptatea ºi legalitatea
[Eugenia de Reuss-Ianculescu] înaltã ordine moralã – ocrotind pentru propãºirea ei ºi a
a þinut o documentatã cãminul, familia – sãvârºite în neamului, pentru a aduce reale
conferinþã despre «Dreptul de alte þãri de femeile care au foloase practice societãþii,
vot al femeii». dreptul de a fi eligibile la pentru a forma conºtiinþa
Dupã o introducere ºtiinþificã comunã ºi parlament. […] cetãþenilor, e necesar ca
în care aratã necesitatea ca Conchide cã pentru a femeia românã sã devinã
femeia sã ia parte la activitatea împrimãvãra obiceiurile cetãþeanã eligibilã ºi
ºi îndatoririle de cetãþeancã, noastre electorale, pentru a alegãtoare.”
DREPTURILE FEMEII, anul I, nr. 10, decembrie 1912, pp. 20-21

ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, Antologie de texte, vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica,
Bucureºti, 2001, pag. 409.
218
2.3. …ªI OBLIGAÞIILE FAMILIALE!

„Sã ºoptim femeii ºi sã-i mãnânce, ci pentru ca sã o
repetãm melodios, duios ºi cu îmbiem la farmecele vieþii de
voce captivantã de sirenã: interior, la farmecul de a trãi
familia, familia, familia. Sã-i gospodãrind, nãscând,
ºoptim ºi sã o atragem în alãptând, crescând ºi cultivând
lãcaºul sfânt nu pentru ca sã o copii în bune ºi sãnãtoase
martirizãm, dupã cum sirenele condiþiuni morale, intelectuale APLICAÞIE
prin dulceaþa cântecelor lor ºi fizice ºi secondând bãrbatul Ce poziþie exprimã sursa
atrãgeau navigatorii la þãrm în activitatea lui practicã sau 2.3? Este ea favorabilã
pentru ca sã-i sfâºie ºi sã-i intelectualã (…)” acordãrii de drepturi femeii
sau nu? Argumentaþi
George D. Nedelcu, Sugestiuni sociale. Decãdere moralã – rãspunsul. Pornind de la
Educaþiune. Feminismul – Familia – Femeia, Bucureºti, Imprimeria sursa 2.3, redactaþi un text
Fundaþiei Culturale – Principele Carol”, 1925, p. 26 care sã exprime punctul de
http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/ciupala/discursuridesprefemeie. vedere opus.
htm#_ftn10
APLICAÞIE
Studiaþi sursele 2.2, 2.3 ºi rezolvaþi urmãtoarele sarcini:
1. Enumeraþi cel puþin trei argumente în favoarea acordãrii dreptului de vot pentru femei.
2. Precizaþi cel puþin un motiv dat de adversarii acordãrii dreptului de vot femeilor.
3. STATUTUL ECONOMICO-SOCIAL ªI
PROFESIONAL AL FEMEII ÎN PRIMA
JUMÃTATE A SECOLULUI AL XX-LEA
3.1. DESPRE STATUTUL FEMEII ÎN FAMILIE LA
ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
„Am cunoscut familii în care moºtenire pentru o avere care
pânã ºi bijuteriile ºi banii era a ei… bine cã a fost aºa ºi
femeii erau depuºi pe numele nu au venit rudele sã-i ia toatã
bãrbatului, cu credinþã cã Ea averea… Dar cazuri când
moare înainte. Întâmplarea a femeia sub frica revolverului a
fãcut altfel. Noroc de testament dat iscãliturã cã nu are nici o
care era reciproc, aºa cã femeia zestre… deºi fusese din belºug
a plãtit numai taxe mari de dotatã?”
Eugenia de Reuss Ianculescu, „Drepturile femeii”, anul I, nr 7, iulie

1912, pp. 4-9
ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, antologie de texte,
vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica, Bucureºti, 2001, pag. 401.
219
3.2. DREPTUL DE A ALEGE O MESERIE

„Anul trecut, dupã cum se ºtie, ziceau apoi, cã nu poate Curtea
cererea D-nei Negruzzi de a fi de Casaþie sã hotãrascã aici, ci
admisã în baroul avocaþilor, în Parlamentul trebuie sã facã o Ella Negruzzi (1876-1948), avocat
þarã, dupã ce a fost admisã de lege expresã, deoarece intenþia ºi publicist, a fost prima femeie
marea majoritate a avocaþilor legiuitorului n-a fost sã admitã din România care a obþinut
dreptul de a exercita meseria de
din localitate, în urma unui ºi pe femei a fi avocaþi… Dar
avocat.
proces fãcut de minoritatea legiuitorul din urmã al acestei
adversã, a fost respinsã de chestiuni (d. Miºu Antonescu)
Casaþie. […] Avocaþii pãrþii trãieºte, ºi fiind întrebat care i-a
adverse ºi-au fãcut cât au putut fost intenþia, a rãspuns cã el
de bine datoria; dar e aºa de este pentru ca femeia sã fie
greu sã pledezi pentru o cauzã avocat, ca ºi alþi jurisconsulþi
pierdutã! Argumentarea lor era, apreciaþi… Mai ziceau cã… nu
fireºte, slabã. Ziceau, bunãoarã, ar fi frumos ca femeile sã
cã femeilor nu le poate acorda, pledeze, cã poate ar veni
dreptul de avocat, «fiindcã îmbrãcate în costume
avocatura e o funcþie socialã, nepotrivite… sau cã ar ajunge
nu ca medicina, ori în conflict cu bãrbaþii lor, fiind
profesoratul etc.»! argumentare mãritate, cãci în virtutea puterii
în care se vede confuzia de maritale, ele trebuie sã cearã
termeni: cãci, ce e aceea mai înainte autorizarea de la
«funcþie socialã»? ºi întrucât dânºii ca sã pledeze, ºi dacã ei
nu sunt medicina ºi n-ar vrea sã le-o dee?…”
profesoratul funcþiuni sociale?; Iaºi, 27 martie 1915
Eleonora Stratilescu, „UNIREA FEMEILOR ROMÂNE”, anul VII, nr.

3-4, martie 1915, pp. 174-178
ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, antologie de texte,
vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica, Bucureºti, 2001, pag. 475.
3.3. LORENA WEEKS, ANGAJATÃ ÎNTR-O APLICAÞIE

COMPANIE DE TELEFONIE DIN SUA Studiaþi sursa 3.3. Ce
concluzie puteþi desprinde
„Operatoarele lucrau tot timpul. Era greu. Abia dupã 17 ani am în legãturã cu statutul
Eu lucram în douã schimburi, primit jumãtate de zi liberã de profesional pe care îl aveau
ca sã mã pot ocupa de copii Crãciun. Mã uitam la tehnicieni femeile în comparaþie cu
dupã amiaza. Începeam munca ºi mã gândeam cã ºi eu pot face bãrbaþii? Analizaþi
la ora 11, plecam la ora 14, îi asta. Erau mai bine plãtiþi, urmãtoarele aspecte:
luam de la ºcoalã ºi le dãdeam aveau un program mai bun ºi – programul de lucru;
sã mãnânce, dupã care mã aº fi vrut sã muncesc ºi eu – salarizarea;
întorceam la muncã la ora 19. acolo.” – accesul la diversele funcþii
ºi meserii.
documentarul BBC Peoples’Century, episodul Half the People (1970)
APLICAÞIE
Examinaþi sursele 3.1, 3.2 ºi 3.3. Arãtaþi câteva forme în care s-a manifestat statutul social ºi
economic al femeilor în prima jumãtate a secolului al XX-lea.
220
3.4. DESPRE CÃSÃTORIE ÎNTR-O FAMILIE EVREIASCÃ DIN TRANSILVANIA,

ÎNAINTE DE CEL DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL
„E o zi caldã de primãvarã. Îmi om înstãrit, aºa cã fiica lui va
fac lecþiile în sufragerie. Prin avea zestre mare. Familia
fereastra deschisã, aud deodatã Adlerstein este printre cele mai
Heidi Fried s-a nãscut ºi a
vocea tatei. Discutã cu vecinul bogate din oraº. Au o fabricã de copilãrit în Transilvania. A fost
Schmuel Adlerstein, tatãl textile care merge foarte bine ºi printre puþinii evrei
Magdei, prietena mea de locuiesc într-o casã mare, cu supravieþuitori ai Holocaustului.
cincisprezece ani. Vecinii mulþi servitori. Aºa cã vecinul În 1944 a fost deportatã împreunã
noºtri sunt oameni mai în îºi permite sã-ºi «cumpere» un cu familia ei la Auschwitz de
cãtre naziºti. A fost mutatã în
vârstã, au deja copii cãsãtoriþi. ginere cu educaþie aleasã…
diferite lagãre de muncã, având
Magda, copil fãcut la bãtrâneþe, Vecinul mai spune cã a vorbit norocul sã fie eliberatã de trupele
e singurul care încã mai stã cu deja cu nenea Fischer, tatãl lui britanice în primãvara anului
ei. Discutã despre fetele lor. David, ºi i-a spus cã, dacã se 1945.
Vecinul povesteºte cã a hotãrât încheie cãsãtoria, el le asigurã o
deja viitorul Magdei, aºa cum a casã de cãrãmidã în centrul
fãcut ºi cu fiicele mai mari. oraºului, dotatã cu tot ce
Peste doi ani, când terminã trebuie unui cabinet medical.
ºcoala, se va mãrita cu David, Tatãl Magdei crede cã, în felul
bãiatul altor vecini. David se acesta, ambele familii vor face
pregãteºte sã devinã medic. o afacere foarte profitabilã ºi cã Heidi Fried, Pendulul vieþii,
Nenea Adlerstein nu crede cã tinerii nu ar avea de ce sã se Editura Vremea XXI,
Bucureºti, 2004, pp. 57-58.
va fi o problemã, întrucât el e împotriveascã.”
APLICAÞIE
Analizaþi sursa 3.4. Lucraþi în grupe de 4-5 elevi.
– O grupã redacteazã o scrisoare din partea personajului Magda Adlerstein, adresatã celei mai
bune prietene;
– o grupã redacteazã o scrisoare din partea personajului David Fischer, adresatã celui mai bun prieten;
– o grupã redacteazã o scrisoare din partea familiei Adlerstein cãtre rude, prin care le anunþã
evenimentul cãsãtoriei fiicei lor cu David Fischer;
– o grupã redacteazã o scrisoare din partea familiei Fischer, adresatã rudelor, prin care este
anunþat evenimentul cãsãtoriei fiului lor David cu Magda Adlerstein;
– o grupã redacteazã un articol scris de un ziarist, prin care se relateazã acelaºi eveniment al
cãsãtoriei dintre David Fischer ºi Magda Adlerstein.
La final, grupele îºi prezintã concluziile întregii clase.
3.5. ªI FEMEILE AU FOST VICTIMELE HOLOCAUSTULUI!

„Începând din 1933, din trei milioane de evreice de
Germania au fost exilate altã origine; lor li s-au
aproximativ 150000 de evreice adãugat mai multe sute de Sursa 3.5 se referã la situaþia
ºi, din 1941, au fost omorâte mii de femei ale rromilor ºi un femeilor evreice, care au îndurat
aproape o sutã de mii de numãr necunoscut de femei Holocaustul, ºi a altor femei apar-
þinând raselor considerate „infe-
evreice germane ºi aproximativ slave.”
rioare” de cãtre ideologia nazistã.
Gisela Bock, Femeia în istoria Europei, Editura Polirom, Iaºi, p. 262.
APLICAÞIE
Menþionaþi motivul care a justificat, în concepþia naziºtilor, tratamentul aplicat femeilor evreice,
rome, slave etc.
221
4. EVENIMENTE CARE AU CAUZAT

SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII
4.1. AFIª DIN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL
(„ROSIE NITUITOAREA”)
APLICAÞIE
Priviþi cu atenþie imaginea
alãturatã (4.1):
• În ce þarã a fost fãcutã
imaginea?
• Ce reprezintã imaginea?
• Descrieþi înfãþiºarea ºi
atitudinea personajului
din imagine.
• Care este motivul pentru
care acest poster a fost
fãcut?
• Precizaþi modificãrile de
statut pe care le indicã
aceastã fotografie ºi care
sunt posibilele schimbãri
în mentalitatea oamenilor
din acea perioadã.
• Examinaþi tabelul
cronologic ºi stabiliþi ce
alte evenimente sau
inovaþii medicale au
cauzat schimbarea
statutului femeii în
secolul al XX-lea.
APLICAÞIE
Accesaþi adresa de internet http://www.learningcurve.gov.uk/onfilm/1906to1918.htm. Vizionaþi
filmul Women making munitions (Femei fabricând muniþii). Descrieþi imaginile vizionate ºi
precizaþi douã consecinþe ale primului rãzboi mondial asupra statutului femeii în perioada
interbelicã.
222
5. MODALITÃÞI PRIN CARE FEMEILE AU

ACÞIONAT PENTRU A CUCERI DREPTURI
5.1. RITA HENDRIX, PARTICIPANTÃ LA FONDAREA GRUPULUI
DOLAMINA, AL MIªCÃRII FEMININE
„În America ºi-au ars sutienele. fost incredibil. Aveam zile în
Miºcarea feministã a început. care organizam acþiuni. Am
Dacã ele pot, putem ºi noi aici, protestat la primãrie la o
în Olanda. Pentru a ne face cãsãtorie. Una dintre probleme
publicitate, am folosit era faptul cã femeile erau
televiziunea ºi radioul. acostate. Bãrbaþii fluierau
Acþiunea era o premierã ºi a femeile ºi le vorbeau urât,
fost receptatã în mii de case. speriind femeile pe stradã. Sursa 5.1 descrie o modalitate de
Eram atât de prost organizate… Ne-am gândit sã le plãtim cu acþiune civicã prin care femeile
Nu aveam birou, telefon sau aceeaºi monedã. Era nostim. au izbutit sã câºtige unele
drepturi.
cont în bancã. Într-o lunã, Eram tinere, entuziaste ºi
numãrul de membre a ajuns la credeam cã vom schimba
3-4000. Eram 18 la început. A lumea.”
documentarul BBC Peoples’Century, episodul 1979 Half the People
APLICAÞIE
Accesaþi pagina de internet http://www.learningcurve.gov.uk/onfilm/1906to1918.htm. Daþi click
pe filmul Emily Davidson Killed (Emily Davidson ucisã). Descrieþi imaginile vizionate ºi indicaþi
o modalitate de acþiune pe care o consideraþi acceptabilã.
MODIFICÃRI APÃRUTE ÎN STATUTUL

6. FEMEII DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL
REGIMULUI COMUNIST ªI ÎN PERIOADA
POST-DECEMBRISTÃ
6.1. STATUTUL A DOUÃ GENERAÞII DE FEMEI DIN ROMÂNIA
Un interviu: Întrebare: Mama dvs. a trãit Î: Ce ocupaþie a avut mama
Numele celui care a luat înainte de cel de-al doilea rãzboi dvs?
interviul: Valentin Bãluþoiu mondial. Ce studii a fãcut? R: Familia mea locuia în
Numele celui intervievat: TB Rãspuns: Mama era bunã la mediul rural. Aveam pãmânt
Vârsta intervievatului: 67 carte. Mi-aduc aminte cã îi mult. S-a mãritat ºi a fãcut
Ocupaþia intervievatului: plãcea mult sã citeascã. N-a ºapte copii. Avea în grijã o
pensionarã. putut sã facã însã decât patru gospodãrie grea. Gãtea, spãla
Data interviului: clase, deoarece nu avea pentru toþi, avea grijã de copii,
11 octombrie 2004 posibilitãþi sã-ºi continue se ocupa de grãdina de lângã
studiile. casã, muncea ºi pe câmp
223
alãturi de tata ºi de copiii mai meserii pe care înainte le

mari. Aceasta era viaþa unei fãceau doar bãrbaþii. Am lucrat Sursa 6.1 se referã la situaþia
femei de la þarã înainte de câþiva ani într-o fabricã de femeilor din România în perioada
rãzboi.” maºini agricole. Sã ºtiþi cã interbelicã, atunci când cea mai
Î: Unde aþi lucrat dvs. ºi ce fãceam faþã, eram la fel de mare parte a populaþiei þãrii trãia
în mediul rural, ºi la viaþa unei
meserii aþi avut? bunã la locul de muncã
femei dupã instaurarea în
R: Am trãit vremuri grele dupã precum bãrbaþii. Dupã ce m-am România a regimului comunist.
rãzboi. Aº zice cã am avut mãritat ºi am avut un copil, am
ghinionul sã trec prin douã fost promovatã în secþia de
perioade de tranziþie: una dupã proiectare. Am fost desenator
rãzboi ºi alta în ziua de astãzi. copist, apoi am fãcut liceul la
A trebuit sã-mi câºtig pâinea seral (se fãcea carte, nu glumã,
de micã. În 1953 (aveam 16 la seral). Am avansat; am fost, APLICAÞIE
ani), am plecat la oraº, unde rând pe rând, desenator tehnic, Credeþi cã mai existã
am urmat ºcoala profesionalã. desenator tehnic principal, domenii rezervate doar
Am învãþat o meserie care proiectant, proiectant bãrbaþilor? Alcãtuiþi o listã a
pânã atunci nu era accesibilã principal. Cred cã eram foarte domeniilor în care numãrul
femeilor. Am devenit bunã în meseria aleasã. Eram bãrbaþilor angajaþi este mai
strungãriþã. În clasa mea, cu plãtitã la fel ca ºi colegii mic decât cel al femeilor ºi
mine au învãþat, cred, încã bãrbaþi din birou. Împreunã cu notaþi în scris posibilele
vreo 27 de colege. Era o modã mine lucrau alte patru colege ºi cauze ale acestei situaþii.
atunci ca femeile sã practice vreo 19 bãrbaþi.”
6.2. MÃRTURIE A UNEI EMINENTE PROFESOARE, PRIMA FATÃ CARE

A FÃCUT PARTE DIN LOTUL OLIMPIC AL ROMÂNIEI LA OLIMPIADA
INTERNAÞIONALÃ DE MATEMATICÃ (1965)
„Când am fãcut parte din lotul Eram 6 concurenþi din România
olimpic de matematicã nu în luptã cu alte þãri. Am reuºit
m-am simþit discriminatã. toþi 6 sã obþinem câte o
Echipa era formatã din 5 bãieþi medalie, iar punctajul meu a
ºi o fatã, eu. Fiindcã pe vremea fost cel mai bun din echipã.
aceea (la 18 ani) eram foarte Reuºita a fost importantã APLICAÞIE
timidã ºi emotivã în relaþiile cu pentru mine, pentru încrederea • Descoperiþi un motiv
oamenii, mi-a prins bine faptul pe care eu însãmi o cãpãtasem; pentru care prezenþa unei
cã am fãcut parte dintr-o echipã cã pot sã fac ce îmi propun, fete în echipa olimpicã de
«masculinã», cu care am chiar dacã e greu. matematicã a României
comunicat normal. În faþa În timpul studiilor am trecut era consideratã o
problemelor de concurs, nu printr-o întâmplare cam curiozitate.
conta cã eºti fatã sau bãiat. dureroasã pentru mine. M-am • Luaþi interviuri mamelor,
Ceea ce m-a ajutat pe mine cãsãtorit în timpul facultãþii ºi rudelor ºi cunoºtinþelor
mereu a fost faptul cã în faþa în anul IV am nãscut primul voastre femei în legãturã
problemelor grele (nu numai de copil. Unul dintre profesori, pe cu experienþele de
matematicã) reuºeam sã-mi care de altfel îl respect, m-a discriminare prin care
canalizez emoþiile þinut minte probabil ca pe fata acestea au trecut sau trec
transformându-le în forþã. Mã care a fãcut un copil, altfel nu la locul de muncã.
enerva puþin faptul cã se se explicã faptul cã la un • Care este sfatul pe care
menþiona mereu, ca o examen important a crezut de autoarea rândurilor
curiozitate, faptul cã, pentru cuviinþã sã mã „ajute” alãturate le dã
prima oarã, din echipa tratându-mã cu o indulgenþã fetelor/femeilor pornind
României la matematicã, face jignitoare. Mi-a pus o singurã de la propria experienþã
parte o fatã. Am reuºit sã întrebare, penibil de uºoarã, de viaþã?
dovedesc cã nu asta conteazã. ºi… nota 9. Dacã s-ar fi
224
întâmplat asta acum, aº fi sã nu mai dau voie sã mi se

protestat, cerând sã fiu întâmple niciodatã ceva
examinatã normal ºi corect ºi sã asemãnãtor.
mi se punã nota meritatã. Dar În carierã nu am simþit
atunci nu am fost în stare sã niciodatã vreo discriminare.
reacþionez. Probabil însã cã Cred cã femeile sunt
aceastã întâmplare m-a discriminate dacã permit sã fie
determinat sã-mi schimb felul discriminate. Nu trebuie sã
de a fi, sã devin mai puternicã, permitem.”
Relatare a unei profesoare de matematicã de la o ºcoalã de prestigiu din

România, intervievatã de autorul materialului în 25 octombrie 2004
6.3. DOUÃ GENERAÞII DE FEMEI ÎN ROMÂNIA (ANII ’60)
APLICAÞIE
Observaþi basmaua pe care o
poartã bunica. În societatea
tradiþionalã româneascã,
dupã mãritiº, o femeie era
obligatã sã poarte capul
acoperit. Observaþi în ce
situaþii se mai poartã astãzi
basmaua. Aflaþi de ce.
225
6.4. ELEVI LA O ªCOALÃ PROFESIONALÃ DIN ROMÂNIA ÎN ANII ’70.

ELEVII ACESTEI CLASE ÎNVÃÞAU STRUNGÃRIA
APLICAÞIE
Observaþi proporþia dintre
fetele ºi bãieþii din clasã. Ce
schimbare în statutul
femeilor din România
ilustreazã aceastã sursã?
6.5. DECRETUL PRIVIND INTERZICEREA ÎNTRERUPERILOR DE SARCINÃ –

29 SEPTEMBRIE 1966:
„Având în vedere cã Art. 1. – Întreruperea cursului
întreruperea cursului sarcinii sarcinii este interzisã. […]
reprezintã un act cu grave Art. 7. – Efectuarea întreruperii
consecinþe asupra sãnãtãþii cursului sarcinii în alte condiþii
femeii ºi aduce mari prejudicii decât cele prevãzute în acest
sporului natural al populaþiei, decret constituie infracþiune ºi
Consiliul de Stat al Republicii se pedepseºte potrivit
Socialiste România decreteazã: dispoziþiilor Codului penal.”
Bogdan Murgescu (coordonator): Istoria României în texte, Editura

Corint, Bucureºti, 2001, pp. 386-387.
6.6. BISERICA ORTODOXÃ ROMÂNÃ – ÎMPOTRIVA AVORTULUI

ªI A ORICÃROR PRACTICI CONTRACEPTIVE
„Sfântul Sinod al Bisericii procesul firesc al procreãrii de Biroul de Presã al Patriarhiei
Ortodoxe Române interzice cu fiinþelor omeneºti. În plus, este la sfârºitul lucrãrii Sfântului
fermitate avortul, chiar dacã afectatã demnitatea femeii ºi Sinod al BOR, reunit în 5 ºi 6
sarcina a apãrut în urma unui prezintã riscul mutilãrii iulie, Reºedinþa Patriarhalã.
viol, dar ºi orice metodã trupului femeii, al îmbolnãvirii Înalþii Prelaþi semnaleazã cã,
contraceptivã, fie medicamente ºi morþii premature a mamei ºi „în orice fazã ar fi produs,
sau sterilet, apreciind cã oprirea a femeii tinere care nu trebuie avortul rãmâne pruncucidere;
în evoluþie a sarcinii în orice redusã la nivelul de obiect al prin el încãlcându-se porunca
fazã reprezintã pruncucidere. plãcerii bãrbatului, nu trebuie divinã «Sã nu ucizi» (Ieºire
Avortul ºi toate practicile batjocoritã ºi umilitã în ceea ce 20,13) ºi este cu atât mai grav,
avortive sunt pãcate grele este specific, anume feminitatea cu cât constituie uciderea unei
pentru cã: prin ele se ucide o ºi calitatea sa de mamã”, se fiinþe umane aflate în
fiinþã umanã ºi se împiedicã apreciazã în documentul remis imposibilitatea de a se apãra.”
Ziarul Gândul, 8 iulie 2005, pag. 3
226
APLICAÞIE
Sursele 6.5, 6.6 se referã la o lege introdusã de regimul comunist din România.
• Ce motive sunt aduse pentru justificarea acestei legi?
• Credeþi cã aceastã lege a fost bine primitã de cãtre femei? În legãturã cu aceastã problemã,
chestionaþi pe pãrinþii sau pe bunicii voºtri.
• Existã ºi alte modalitãþi de evitare a unei sarcini nedorite?
• Luaþi interviuri pãrinþilor, bunicilor, profesorilor sau prietenilor de familie ºi puneþi întrebarea:
Care au fost consecinþele asupra femeilor a Decretului privind interzicerea întreruperilor de
sarcinã?
• Consideraþi cã atitudinea BOR este corectã? Argumentaþi rãspunsul.
• Problema avortului afecteazã ºi pe bãrbaþi? Motivaþi rãspunsul.
6.7. MÃRTURIE A UNEI FEMEI PATRON

„Sunt pe apele mele, mã asigur trebuie plãtitã, aia trebuie
pentru zilele respective, dar plãtitã. Unde sã gãsesc marfa
viaþa mea de familie nu este. respectivã cât mai ieftinã ca sã
Te gândeºti numai cã trebuie obþin adaosul…? Nici aºa nu
sã achit factura respectivã, aia este bine.”
Valentina Marinescu, Valentina Procopie, Accesul femeilor pe piaþa

muncii, The Gallup Organization Romania, Edit.ro, 2004, pag. 51.
6.8. INTERVENÞIA ÎN ªEDINÞA CAMEREI DEPUTAÞILOR A DEPUTATEI

PAULA IVÃNESCU, 4 MARTIE 2003
„În acest moment, femeile din trece ºi tot mai multe familii
aceastã þarã constituie marja rãmân cu un singur pãrinte.
majoritarã a sãrãciei, existând Acele familii monoparentale,
deja un concept sociologic, din care 80% sunt conduse ºi
care se numeºte «feminizarea susþinute de femei.
sãrãciei». 80% din ºomerii Avem, de asemenea, problema
cronici, cei de lungã duratã, femeii care este la început de
care nu sunt cuprinºi în nici drum, a adolescentei, a tinerei,
un fel de statisticã, sunt de fapt care, de foarte multe ori, nu
femei, care sunt trecute de gãseºte calea pentru a-ºi
vârsta de 40 de ani, de care, se împlini însuºirile, pentru a-ºi
pare, nimeni nu mai are nevoie croi un drum în viaþã, conform
în aceastã þarã. Situaþia lor este celor pe care le doreºte ºi le-ar
dramaticã, sunt mame, sunt putea face ea cel mai bine.
soþii, sunt femei care sunt în Avem problema femeii APLICAÞIE
toatã puterea ºi împlinirea vârstnice, care, dupã ce a • Studiaþi sursa 6.8.
vârstei, dar care nu mai sunt îngrijit o familie, a îngrijit Descrieþi conceptul de
acceptate pe piaþa muncii. pãrinþi, ajunge în situaþia de a „feminizare a sãrãciei” în
De asemenea, din cauza fi muritor de foame, muritor România în zilele noastre.
sãrãciei ºi a condiþiilor din lipsã de sãnãtate, muritor • Cunoaºteþi situaþii precum
existente, chiar ºi înainte de din lipsã de cãldurã. ªi ne mor cele descrise în sursa 6.8?
’89, fenomenul de destrãmare a bãtrânii, pãrinþii, bunicii cu Descrieþi o astfel de
familiei se accentueazã pe zi ce zile.” situaþie.
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5389&idm=1&idl=1
227
APLICAÞIE
Sursele 6.7-8 se referã la situaþia actualã din România.
• Care dintre situaþiile descrise în sursele 6.7, 6.8 consideraþi cã sunt definitorii pentru situaþia
femeii din România zilelor noastre?
• Cunoaºteþi situaþii ale unor femei realizate din punct de vedere social ºi profesional? Descrieþi
o astfel de situaþie.
APLICAÞIE
• Pe baza surselor 6.1-8, identificaþi ºi precizaþi unele schimbãri apãrute în statutul femeii în
România dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.
• Redactaþi mai multe propoziþii care sã conþinã motive pentru care femeile au întâmpinat
obstacole în lupta pentru câºtigarea drepturilor, de exemplu: Locul femeii este la cratiþã.
• Ce trebuie sã facã un grup de cetãþeni pentru a obþine anumite drepturi cuvenite (alegeþi oricâte
variante doriþi):
1. Sã aºtepte ca drepturile sã le fie acordate;
2. Sã utilizeze violenþa;
3. Sã acþioneze prin intermediul petiþiilor cãtre guvernanþi, prin articole de presã, emisiuni
radio-TV, mitinguri ºi demonstraþii de protest non-violente etc.
• Studiind sursa 5.1 arãtaþi prin care din modalitãþile enumerate mai sus au acþionat adeptele
miºcãrii feministe din þãrile dezvoltate în anii ’70-80 ai secolului trecut.
• Imaginaþi-vã cã la alegerile prezidenþiale din România, în turul al II-lea, participã un bãrbat ºi o
femeie. Care ar fi criteriul dupã care aþi vota un anumit candidat?
1. Sexul candidatului
2. Partidul din care candidatul preferat face parte
3. Calitãþile personale ale candidatului la preºedinþie.
• Argumentaþi-vã opþiunea sub forma unui discurs electoral pe care sã-l prezentaþi colegilor.
• Realizaþi o scurtã cercetare pe marginea modificãrii statului femeii în România, luând un
interviu mamei, mãtuºii, bunicii sau altor persoane de sex feminin din familia voastrã. Notaþi
informaþiile obþinute în tabelul de mai jos:
Generaþia bunicii Generaþia mamei Generaþia mea
Unde trãia/trãieºte: mediul rural/urban
Studii
Ocupaþie/slujbã
Îmbrãcãminte
Timp liber
Comparaþi rezultatele cercetãrilor voastre. Centralizaþi rezultatele într-un tabel de forma:

Generaþia bunicii Generaþia mamei Generaþia mea
Numãr de persoane intervievate
Mediul rural
Mediul urban
Neºcolarizate
Absolvente de studii generale
Absolvente de studii medii
Absolvente de studii superioare
Ocupaþie/slujbã în agriculturã
Ocupaþie/slujbã în industrie
Ocupaþie/slujbã în servicii
Funcþii de conducere
228
APLICAÞIE
• Ce concluzie puteþi desprinde din tabel în legãturã cu evoluþia statutului femeii?
• Alegeþi din lista urmãtoare exemple de încãlcare a drepturilor femeilor (se aleg acele exemple
care se aplicã numai femeilor): •violenþa în familie, •preferinþa arãtatã bãieþilor, •încãlcarea
dreptului la educaþie, •încãlcarea dreptului la muncã, •egalitatea în faþa justiþiei ºi tratamentul
nepreferenþial, •încãlcarea libertãþii religioase ºi de conºtiinþã, •încãlcarea libertãþii de
expresie, •încãlcarea libertãþii presei ºi a informaþiilor, •încãlcarea libertãþii de întrunire ºi
asociere, •încãlcarea libertãþii circulaþiei, •încãlcarea libertãþii profesiei ºi a muncii,
•încãlcarea inviolabilititãþii domiciliului, •violul, •încãlcarea garantãrii proprietãþii ºi a
dreptului de moºtenire, •încãlcarea dreptului la azil ºi petiþie, •traficul de persoane.
• Indicaþi, utilizând tabelul cronologic, documente internaþionale care protejeazã drepturile
femeilor.
• Daþi exemple de discriminare pe considerente de sex, întâlnite în clasa voastrã. Cum ar fi
trebuit sã acþionaþi pentru eliminarea acestora?
229
PERSONALITÃÞI
Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973), prima femeie inginer din
lume. S-a nãscut în anul 1887 la Galaþi. A urmat ºcoala primarã la
Galaþi ºi studiile medii la vestita ªcoalã Centralã din Bucureºti. A
vrut sã devinã inginerã încã de pe bãncile liceului, dar nu a fost
admisã la ªcoala de Poduri ºi ªosele, deoarece aceastã instituþie
nu primea decât bãieþi. Totuºi, a studiat la Academia Regalã
Tehnicã de la Berlin (1909-1912), unde a fost primitã condiþionat,
în mod excepþional. Aici a obþinut diploma de inginer în anul
1912, fiind prima femeie inginer din Europa ºi chiar din lume. A
lucrat ca ºefã a laboratoarelor la Institutul Geologic al României
timp de mai bine de 40 de ani (1920-1963). A elaborat metode noi
de analizã cu ajutorul cãrora a avut contribuþii excepþionale la Elisa Leonida Zamfirescu
cunoaºterea resurselor minerale ale þãrii. (www.csc.matco.ro/elisa.html)
Maria Cuþarida Crãtunescu (1857-1919), cea dintâi româncã

doctor ºi doctor în medicinã, ºi-a început studiile elementare ºi
secundare în România, iar bacalaureatul ºi l-a dat la Zurich; a
urmat cursurile facultãþii de medicinã de la Zurich ºi din
Montpellier, iar în 1883 ºi-a susþinut teza de doctorat la Paris.
Reîntorcându-se în þarã, în 1885, dã consultaþii gratuite la spitalul
„Filantropia” din Bucureºti, unde a funcþionat ca medic secundar
(1893-1895), devenind ºefa serviciului de ginecologie. Între 1895-
98 este medic de întreprindere la Fabrica de tutun ºi chibrituri
din Bucureºti (cu peste 2000 de muncitori printre care multe
femei). În 1897 organizeazã societatea „Leagãnul”, care urma sã
înfiinþeze o creºã ºi un cãmin de zi, dar în urma conflictului cu
comitetul de conducere se retrage ºi înfiinþeazã societatea
„Materna”, destinatã îngrijirii copiilor nevoiaºi.
Smaranda Brãescu (1897-1948), recordmena mondialã absolutã.

A fost o remarcabilã personalitate, datoritã cãreia în strãinãtate
s-a vorbit cu admiraþie despre România. La vârsta de 31 de ani a
realizat primul salt cu paraºuta, în Germania, ºi a primit brevetul
de paraºutist. România era astfel a patra þarã din Europa care avea
o paraºutistã brevetatã (dupã Franþa, Cehoslovacia ºi Elveþia). La
28 octombrie 1931 a sãrit cu paraºuta de la 6000 de metri, bãtând
recordul mondial de femei. La 19 mai 1932, sãrind de la 7233 de
metri, în Statele Unite, Smaranda Brãescu a devenit recordmenã
mondialã absolutã. Acea extraordinarã performanþã a fost
depãºitã abia în 1951, tot de un român, cãpitanul Traian
Demetrescu-Popa, care a realizat un salt de 7250 de metri. În anii
urmãtori, Smaranda Brãescu s-a afirmat ca pilot. În timpul
ultimului rãzboi mondial a luptat pe frontul de est, într-o unitate
sanitarã de aviaþie. Dupã rãzboi, în 1946, a semnat, alãturi de alte
personalitãþi, un memoriu în care protesta împotriva falsificãrii
alegerilor de cãtre comuniºti. Datoritã acestui fapt a fost Smaranda Brãescu
(ro.altermedia.info/images/Smaranda
condamnatã la doi ani de închisoare, dar autoritãþile comuniste _Braescu.jpg)
nu au reuºit sã o gãseascã, fiind ascunsã de oameni cu suflet.
230
Prima Tosca. Haricleea Hartulary (1860-1939) a fost numitã

Darclée de cãtre marele compozitor francez Camille Saint-Saens.
Nãscutã la Brãila, a fost una dintre cele mai vestite soprane ale
epocii sale. A fost prima interpretã a faimosului rol al Toscãi din
opera cu acelaºi nume compusã de Giaccomo Puccini (1900).
Între prietenii marii cântãreþe române s-a numãrat un alt mare
compozitor, Leoncavallo.
Haricleea Hartulary
(www.operanb.ro/history_opera.htm)
Betty Friedan s-a nãscut în anul 1921. Deºi a beneficiat de o

educaþie aleasã (a absolvit în 1942 Colegiul Smith ºi dupã un an
Universitatea California din Berkeley), dupã ce s-a mãritat a
renunþat la slujbã. Nemulþumitã de aceastã viaþã, a scris o carte
faimoasã, apãrutã în 1963: The Feminine Mystique (Mistica
femininã), în care arãta cã femeile sunt discriminate, militând
pentru un nou statut al femeii în societate.
Betty Friedan
(http://www.equalrightsamendment.o
rg/images/friedan.jpg)
231
III. INTEGRAREA EUROPEANÃ ªI

DREPTURILE OMULUI
Integrarea europeanã reprezintã unul dintre cele mai importante
fenomene pe care le cunoaºte continentul nostru. Dacã iniþial
procesul urmãrea, în primul rând, eliminarea pericolului unui
nou rãzboi, ulterior s-au evidenþiat numeroase avantaje ale
creºterii cooperãrii între statele europene. Prosperitatea statelor
membre ºi rolul din ce în ce mai important pe care instituþiile
europene l-au jucat în viaþa economicã ºi în relaþiile
internaþionale au atras un numãr din ce în ce mai mare de
membri ºi au adâncit procesul de integrare. În zilele noastre, sute
de milioane de oameni sunt cetãþeni ai statelor membre ale
Uniunii Europene; viaþa cotidianã a acestora este influenþatã de
deciziile organismelor supranaþionale de la Bruxelles ºi
Strasbourg. Fundamenul integrãrii l-a constituit respectarea unor
valori, în prim plan fiind cele legate de drepturile omului ºi de
respectarea demnitãþii umane. Aºa cum se arãta în preambulul
Declaraþiei universale a drepturilor omului, adoptatã la 10
decembrie 1948, respectarea drepturilor omului constituie o
garanþie a pãcii ºi cooperãrii internaþionale, deci ºi a reuºitei
fenomenului de integrare europeanã. Informaþii suplimentare
legate de aceastã temã se întâlnesc în prezentul material în
modulele Cooperare ºi conflict – tema Paºi cãtre integrare
(perspectiva româneascã – NATO-UE) ºi Mesajele culturii – tema
Globalizarea.
Primii paºi în direcþia integrãrii

europene s-au realizat în 1951
prin unificarea industriei
cãrbunelui ºi oþelului. A luat
astfel naºtere Comunitatea
Europeanã a Cãrbunelui ºi
Oþelului (CECO), în urma
semnãrii Tratatului de la Paris
(1951) de cãtre ºase state
europene. Aceleaºi state au
întemeiat Comunitatea
Economicã Europeanã (Piaþa
Comunã, CEE) ºi Comunitatea
Europeanã a Energiei Atomice
(EURATOM) prin semnarea
Tratatului de la Roma, 25 martie
1957.
În acest mod au luat naºtere
Semnarea Tratatului de la Roma, 25 martie 1957. Comunitãþile Europene (CECO,
(http://content.answers.com/main/content/wp/en/thumb/b/b8/300px- CEE, EURATOM).
Rometreaty.jpg)
232
INTEGRAREA EUROPEANÃ ªI DREPTURILE OMULUI
1. DREPTURILE OMULUI ÎN TRATATELE ªI

DOCUMENTELE EUROPENE
1.1. ÎNFIINÞAREA COMUNITÃÞII ECONOMICE EUROPENE
„Art. 1. Prin prezentul tratat, Art. 3. În vederea realizãrii
Înaltele Pãrþi Contractante scopurilor prevãzute la articolul
instituie între ele o Comunitate 2, acþiunea Comunitãþii APLICAÞIE
Economicã Europeanã. presupune, în condiþiile ºi în Examinaþi cu atenþie
Art. 2. Comunitatea are ca conformitate cu termenele sursa 1.1.
misiune, prin instituirea unei prevãzute de prezentul tratat: • Indicaþi trei motive pentru
pieþe comune ºi prin apropie- (a) eliminarea, între statele care a fost fondatã
rea treptatã a politicilor econo- membre, a taxelor vamale ºi a Comunitatea Economicã
mice ale statelor membre, sã restricþiilor cantitative la Europeanã.
promoveze în întreaga Comu- intrarea ºi ieºirea mãrfurilor, • Ce drept al omului este
nitate o dezvoltare armonioasã precum ºi a oricãror altor menþionat în Tratatul de la
a activitãþilor economice, o mãsuri cu efect echivalent; […] Roma? (Pentru a rãspunde
creºtere durabilã ºi echilibratã, (c) eliminarea, între statele la ultima întrebare,
o stabilitate crescândã, o creº- membre, a obstacolelor care revedeþi sursa 1.1. de la
tere acceleratã a nivelului de stau în calea liberei circulaþii a tema Totalitarism ºi
trai ºi relaþii mai strânse între persoanelor, a serviciilor ºi a democraþie liberalã din
statele pe care le reuneºte. capitalurilor…” cadrul acestui modul.
Tratatul de la Roma, 25 martie 1957

http://www.ier.ro/Tratate/11957E_ROMA.pdf
1.2. TRATATUL DE LA MAASTRICHT ªI CETÃÞENIA EUROPEANÃ

„Articolul 8 acestuia, are dreptul de a alege
(1) Se instituie cetãþenia ºi de a fi ales la alegerile locale Tratatul de la Maastricht (Tratatul
Uniunii. Este cetãþean al din statul membru în care îºi Uniunii Europene) stabilea o
Uniune Europeanã, ceea ce
Uniunii orice persoanã care are are reºedinþa, în aceleaºi
semnificã creºterea gradului de
cetãþenia unui stat membru. condiþii ca ºi resortisanþii integrare politicã a statelor
(2) Cetãþenii Uniunii se bucurã acelui stat… membre. Prevederile Tratatului
de drepturile ºi au obligaþiile (2) Fãrã a aduce atingere de la Maastricht au fost
prevãzute de prezentul tratat. dispoziþiilor articolului 138 completate de cele ale Tratatului
Articolul 8a alineatul (3) ºi dispoziþiilor de la Amsterdam (1997).
(1) Orice cetãþean al Uniunii are adoptate pentru aplicarea
dreptul de liberã circulaþie ºi de acestuia, orice cetãþean al
ºedere pe teritoriul statelor Uniunii care îºi are reºedinþa APLICAÞIE
membre, sub rezerva limitãrilor într-un stat membru ºi care nu Studiaþi sursa 1.2.
ºi condiþiilor prevãzute de este resortisant al acestuia are • Numiþi calitatea
prezentul tratat ºi de dispoziþiile dreptul de a alege ºi de a fi menþionatã pentru
de aplicare a acestuia. […] ales la alegerile pentru cetãþenii statelor din
Articolul 8b (1) Orice cetãþean Parlamentul European în statul Uniunea Europeanã în
al Uniunii, care îºi are membru în care îºi are cadrul Tratatului de la
reºedinþa într-un stat membru reºedinþa, în aceleaºi condiþii Maastricht.
ºi care nu este resortisant al ca resortisanþii acelui stat.” • Comparaþi aceastã calitate
cu drepturile acordate la
Tratatul de la Maastricht, 7 februarie 1992 nivel naþional.
http://www.ier.ro/Tratate/11992M_Maastricht.pdf
233
1.3. TRATATUL DE LA AMSTERDAM ªI CETÃÞENIA EUROPEANÃ

„La articolul 8, alineatul (1) se are cetãþenia unui stat
înlocuieºte cu textul urmãtor: membru. Cetãþenia Uniunii
(1) Se instituie cetãþenia nu înlocuieºte cetãþenia
Uniunii. Este cetãþean al naþionalã, ci o
Uniunii orice persoanã care completeazã.”
Tratatul de la Amsterdam, 2 octombrie 1997
APLICAÞIE
Examinaþi sursa 1.3 ºi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:
Dacã România va fi membru al Uniunii Europene, un cetãþean român va deveni cetãþean al
Uniunii Europene? Va mai beneficia, în acest caz, de cetãþenia românã?
Presupunând cã un cetãþean român are domiciliul la Roma, de ce drepturi se va bucura el?
(utilizaþi sursa 1.2).
1.4. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UE

„Carta drepturilor Solidaritatea sunt introduse
fundamentale a Uniunii drepturi sociale ºi economice,
Europene este structuratã în 6 precum: dreptul la grevã,
capitole – Demnitatea, dreptul salariaþilor la Sursa 1.4 se referã la Carta
Libertãþile, Egalitatea, informaþie ºi consultãri, dreptul drepturilor fundamentale a
Solidaritatea, Cetãþenia ºi de a avea atât viaþã de familie, Uniunii Europene, unul dintre
documentele de mare importanþã
Justiþia (existând ºi un al VII- cât ºi viaþã profesionalã,
ale UE.
lea titlu: Dispoziþii generale dreptul la protecþie socialã ºi la
care reglementeazã serviciile sociale din interiorul
interpretarea ºi aplicarea Cartei) Uniunii Europene, protecþia
– cuprinzând în total 54 de sãnãtãþii. Carta drepturilor
articole care definesc valorile fundamentale a Uniunii
fundamentale ale Uniunii Europene promoveazã, de
Europene ºi drepturile civile, asemenea, egalitatea între sexe
politice, economice ºi sociale ºi introduce drepturi, precum
ale cetãþeanului european. protecþia datelor, interzicerea
Primele capitole ale Cartei sunt practicãrii eugeniei ºi a clonãrii
dedicate demnitãþii umane, fiinþelor umane, dreptul la un
dreptului la viaþã, dreptului la mediu protejat, drepturile
integritatea persoanei, libertãþii copilului ºi ale persoanelor în
de exprimare ºi libertãþii de vârstã sau dreptul la o bunã
conºtiinþã. În capitolul administrare.”
http://www.civica-online.ro/cetatenie_europeana/
cetatenie_europeana.html
1.5. DREPTURI ALE OMULUI ªI… FOTBAL!

„Pânã în anul 1995, conform Milan: Gullit – Van Basten – graniþe. Ca urmare a acestui
reglementãrilor UEFA, fiecare Rijkaard. În 1992, Bosman, un fapt, orice jucãtor din þãrile
echipã putea avea un numãr de jucãtor olandez anonim, îºi Uniunii Europene putea sã
maxim 3 jucãtori strãini în câºtigã în instanþã dreptul de a joace la oricare echipã fãrã a
echipã. Aºa s-a format celebra munci în Uniunea Europeanã mai respecta legea impusã de
tripletã olandezã de la AC în mod liber ºi neîngrãdit de UEFA. Pus la colþ de instanþã,
234
forul continental s-a vãzut în existând echipe care la un

postura de a elimina aceastã moment dat aveau jucãtori Sursa 1.5 ne prezintã un caz
restricþie, pãstrând totuºi o reprezentând 15 sau chiar 18 particular în care legislaþia
limitare a numãrului de naþiuni. În momentul de faþã, Uniunii Europene a impus
jucãtori extracomunitari în fiecare federaþie naþionalã respectarea unui drept al omului
lotul fiecãrei echipe. În urma decide numãrul de jucãtori încãlcat pânã în 1995 de
regulamentele Uniunii
acestui fapt, în câþiva ani s-au extracomunitari admiºi în lot
Asociaþilor Europene de Fotbal
format adevãrate superechipe sau numãrul de jucãtori strãini (UEFA)
alcãtuite practic din cei mai admiºi pe teren (în cazul þãrilor
buni jucãtori ai planetei, din afara Uniunii Europene).”
Claudiu Baban, UEFA, o jumãtate de secol, în Gazeta de Maramureº,

13 iunie 2005.
APLICAÞIE
• Ce drept garantat de statele aparþinând Uniunii Europene era încãlcat prin interdicþia aplicatã
de UEFA unei echipe de fotbal de club dintr-o þarã membrã a UE, de a avea mai mult de trei
jucãtori strãini?
• Cãrei categorii de jucãtori i se aplicã limitarea numãrului lor într-o echipã de club aparþinând
unei þãri dintr-o þarã membrã a UE?
2. VALORILE EUROPEI UNITE

2.1. SEMNAREA TRATATULUI DE INSTITUIRE
A UNEI CONSTITUÞII EUROPENE
ªefii de stat ºi de guvern ºi

miniºtrii afacerilor externe ai
þãrilor membre ºi þãrilor
candidate au semnat Tratatul de
instituire a unei Constituþii
europene (29 octombrie 2004).
Constituþia trebuie sã înlocuiascã
tratatele pe baza cãrora
funcþioneazã Uniunea Europeanã.
Tratatul va intra în vigoare când
va fi adoptat de þãrile semnatare.
În Franþa ºi Olanda, Constituþia
europeanã a fost respinsã prin
referendum, ceea ce înseamnã cã,
Semnarea la Roma, în Palatul Conservatorilor (Sala Horaþilor ºi Curiaþilor), a cel puþin deocamdatã, aceastã
Tratatului de instituire a unei Constituþii Europene (29 octombrie 2004). Constituþie nu va funcþiona.
(www.museicapitolini.org/ en/eventi/evento_cost…)
235
2.2. VALORILE EUROPENE ÎN CONSTITUÞIA EUROPEANÃ

„[…] Uniunea se bazeazã pe Aceste valori sunt comune
valorile respectãrii demnitãþii statelor membre într-o
umane, libertãþii, democraþiei, societate caracterizatã prin APLICAÞIE
egalitãþii, statului de drept ºi a pluralism, nediscriminare, Examinaþi sursa 2.2 ºi
respectãrii drepturilor omului, toleranþã, justiþie, solidaritate precizaþi valorile europene
inclusiv drepturile persoanelor ºi egalitate între bãrbaþi ºi înscrise în textul Proiectului
aparþinând minoritãþilor. femei.[…]” de Constituþie europeanã.
Tratat de instituire a unei Constituþii pentru Europa, Partea I, Titlul I,

Art. I-2
CONDIÞIILE PE BAZA CÃRORA UN STAT

3. ESTE PRIMIT ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ.
PARTIZANI AI INTEGRÃRII
ªI EUROSCEPTICI
3.1. CRITERIILE DE LA COPENHAGA (1993)
„Pentru a deveni stat membru, capacitatea de a face faþã
o þarã candidatã trebuie sã înde- presiunilor concurenþiale din
plineascã urmãtoarele condiþii: piaþa internã.
– Instituþii stabile care sã – Capacitatea de a-ºi asuma
garanteze democraþia, statul de obligaþiile de stat membru,
drept, respectarea drepturilor inclusiv adeziunea la
omului ºi protecþia minoritãþilor. obiectivele politice,
– O economie de piaþã economice ºi monetare ale
funcþionalã, precum ºi Uniunii Europene.”
http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=6422&lid=1
3.2. PÃREREA UE DESPRE RESPECTAREA CRITERIILOR

DE LA COPENHAGA ÎN ROMÂNIA
„România continuã sã necesare eforturi semnificative
îndeplineascã criteriile politice pentru continuarea reformei
pentru a deveni Stat Membru. administraþiei publice, punerea
România a fãcut paºi efectivã în practicã a reformei
importanþi în continuarea sistemului judiciar ºi
reformei sistemului judiciar intensificarea luptei împotriva
pentru a-i asigura o mai mare corupþiei, în special a celei la
independenþã, precum ºi cãtre nivel înalt. În ce priveºte
îmbunãtãþirea situaþiei drepturile omului ºi protecþia
libertãþii presei, restituirii minoritãþilor, sunt necesare
proprietãþilor, protecþiei eforturi suplimentare pentru
minoritãþilor ºi a copiilor. Cu îmbunãtãþirea situaþiei
toate acestea, mai sunt persoanelor cu dizabilitãþi ºi
236
boli mentale. În ceea ce piaþã din cadrul UE… România APLICAÞIE

priveºte cerinþele economice a fãcut progrese substanþiale în Examinaþi sursa 3.2 ºi
aferente statutului de membru, alinierea legislaþiei interne la rezolvaþi sarcinile urmãtoare:
România continuã sã legislaþia Uniunii Europene ºi 1. Sintetizaþi, într-o frazã,
îndeplineascã criteriul unei va fi capabilã sã-ºi opinia exprimatã de cãtre
economii de piaþã funcþionale. îndeplineascã obligaþiile de Uniunea Europeanã cu pri-
O punere în practicã serioasã a Stat Membru al Uniunii vire la îndeplinirea criteriu-
programului propriu de începând cu momentul lui politic de cãtre România.
reforme structurale îi va aderãrii dacã va accelera 2. Cunoaºteþi personal
permite sã facã faþã presiunilor pregãtirile într-o serie de exemple despre încãlcarea
concurenþiale ºi forþelor de domenii…” drepturilor omului în
România în aceastã
România. Raport de monitorizare 2005. Rezumat perioadã? Daþi un exemplu.
http://delegatie.infoeuropa.ro/Concluzii_RO.pdf
3.3. PÃRERILE EUROSCEPTICILOR

„Românii se dau în vânt dupã oficialitãþile nu au voie sã þinã
UE, dar habar n-au ce vor plãti cont de interesele þãrii lor de
în schimbul împlinirii acestui origine, legislaþia europeanã
vis. Societatea româneascã primând… În domeniul
suferã de obsesia integrãrii, monetar, introducerea euro
cetãþenii de rând sunt ameþiþi înseamnã delegarea conducerii
cu dezbateri politice savante ºi economiei naþionale cãtre
neinteligibile, iar presa suferã Banca Centralã Europeanã […] Existã un numãr de cetãþeni ai
de psihoza sclavului obedient, De altfel, Bruxelles vrea sã statelor membre ale Uniunii
speriat sã nu supere pe «sovietizeze» naþiunile Europene care nu sunt de acord
cineva… Pentru Marea europene, creând o Europã a cu apartenenþa þãrilor lor la UE.
Aceºtia sunt numiþi eurosceptici.
Britanie, contribuþiile anuale la regiunilor, ceea ce va facilita
O parte din argumentele lor sunt
bugetul UE înseamnã o uriaºã controlul asupra popoarelor. prezentate în sursa 3.3.
cheltuialã ºi o secãtuire a Din acest motiv, ºi nu din
resurselor naþionale… altul, toate miºcãrile
Parlamentul britanic îºi pierde independentiste sau separatiste
autoritatea ºi puterea de a ale unor etnii locale sunt activ
apãra interesele populaþiei… sprijinite de Bruxelles (dupã
În general, acum, parlamentele principiul divide et impera, la
europene acceptã decretele de care se adaugã varianta nouã
la Bruxelles, nãscocite de o corupe ºi vei conduce…). UE
administraþie elitistã, asupra are mai multe ºanse de reuºitã
cãrora nu au nici un fel de decât fosta Uniune Sovieticã. Aici termenul de „rococo
putere. Þãrile membre sunt în Deoarece, cu ajutorul marilor legislativ” se referã la mulþimea
permanenþã nãpãdite de un corporaþii monopoliste, va da de legi ºi reglementãri pe care
statele din UE trebuie sã le
«rococo legislativ» (inclusiv în oamenilor «ce vor ei»: hranã
aplice.
ce priveºte curbura acceptabilã din belºug (de calitate proastã,
a bananelor ºi castraveþilor) dar frumos ambalatã, majoritar
care se dovedeºte atât produse pe bazã de zahãr,
costisitor, cât ºi demoralizant, grãsimi ºi arome sintetice, gen
dar ºi fatal pentru mulþi dintre Coca-Cola sau Mc’Donalds),
micii întreprinzãtori. Patru legi produse farmaceutice care sã
din cinci, ce se pun în aplicare facã omului viaþa mai
în Marea Britanie, provin de la suportabilã, telenovele, muzicã
Bruxelles. Regulamentul UE imbecilizantã, sporturi de
stipuleazã, în mod emfatic, cã spectator, animale de
237
companie ºi acces la orice într-un cocon în care poate

fantezie sexualã. Cine ar mai exista singur (clasicul
avea chef de „revoluþie”, individualism occidental),
beneficiind de toate acestea? toate nevoile sale fiind
Individul se poate retrage asigurate de UE ºi de stat…”
Mariana Bell, UE – o nouã Uniune Sovieticã?, în Lumea, nr. 5/2005,

p. 39.
APLICAÞIE
• Citiþi fragmentul „Românii se dau în vânt dupã UE, dar habar n-au ce vor plãti în schimbul
împlinirii acestui vis. Societatea româneascã suferã de obsesia integrãrii, cetãþenii de rând sunt
ameþiþi cu dezbateri politice savante ºi neinteligibile, iar presa suferã de psihoza sclavului
obedient, speriat sã nu supere pe cineva…”. Argumentaþi-vã în scris poziþia pro sau contra
acestui punct de vedere.
• Analizaþi afirmaþia „Pentru Marea Britanie, contribuþiile anuale la bugetul UE înseamnã o
uriaºã cheltuialã…” Formulaþi o opinie în legãturã cu ce implicã pentru orice stat membru al
UE (inclusiv pentru România) apartenenþa la Uniune.
• Recitiþi afirmaþiile de mai jos: „…parlamentele europene acceptã decretele de la Bruxelles,
nãscocite de o administraþie elitistã, asupra cãrora nu au nici un fel de putere.”
„Patru legi din cinci, ce se pun în aplicare în Marea Britanie, provin de la Bruxelles.
Regulamentul UE stipuleazã… cã oficialitãþile nu au voie sã þinã cont de interesele þãrii lor de
origine, legislaþia europeanã primând…”
„În domeniul monetar, introducerea euro înseamnã delegarea conducerii economiei naþionale
câtre Banca Centralã Europeanã”. Redactaþi un eseu de o jumãtate de paginã în care sã
argumentaþi în ce mãsurã aceste situaþii se vor aplica ºi în cazul României.
• Consideraþi cã afirmaþia „Deoarece, cu ajutorul marilor corporaþii monopoliste, va da oamenilor
«ce vor ei»: hranã din belºug (de calitate proastã, dar frumos ambalatã, majoritar produse pe
bazã de zahãr, grãsimi ºi arome sintetice, gen Coca-Cola sau Mc’Donalds), produse farmaceutice
care sã facã omului viaþa mai suportabilã, telenovele, muzicã imbecilizantã, sporturi de
spectator, animale de companie ºi acces la orice fantezie sexualã” corespunde realitãþii?
Argumentaþi rãspunsul.
3.4. UN INTERVIU
Î. Care au fost urmãrile a acelor drumuri construite irlandeze au intrat pe pieþele
integrãrii europene asupra þãrii atunci. Cu aceleaºi fonduri au internaþionale fãrã
dvs., Irlanda? fost reabilitate clãdiri publice intermediarii britanici. În acest
R. Pãrerea generalã este cã (cum ar fi ºcolile, centrele mod s-a redus dependenþa
aderarea Irlandei la Uniunea comunitãþii etc.). Consider, economicã faþã de Marea
Europeanã a fost beneficã totuºi, cã modernizarea ºi Britanie, ceea ce a contribuit la
pentru þara mea din dezvoltarea infrastructurii este afirmarea identitãþii naþionale
urmãtoarele motive: avantajul cel mai mare de care irlandeze în marea familie
a. Infrastructura (ºoselele, s-a bucurat Irlanda. Deoarece, europeanã. Astfel, noi n-am
autostrãzile) a cunoscut o dupã infrastructurã, urmeazã mai fost percepuþi ca provincie
dezvoltare enormã. Dezvoltarea toate celelalte. britanicã. Un moment
infrastructurii a fost plãtitã cu b. O altã consecinþã important în acest sens l-a
banii europeni. Aceste fonduri importantã, din punctul meu constituit ziua de 1 mai 2004,
au contribuit la eradicarea de vedere, a fost accesul la când zece noi state au fost
ºomajului. Spre exemplu, pieþele europene. Cea mai mare integrate în UE; ceremonia de
ºomerii din micile oraºe erau parte a comerþului þãrii noastre aderarea a avut loc la Dublin,
utilizaþi pentru amenajarea unor era susþinut cu Marea Britanie. capitala Irlandei; atunci am
spaþii verzi de o parte ºi de alta Dupã integrare, produsele fost în centrul atenþiei, deºi
238
þara noastrã este micã (are mai de situaþie este consideratã

puþin de 4 milioane de normalã. Acum 20 de ani, negrii
locuitori). în oraºe ca Limmerick erau
c. Înainte de aderare, ramura arãtaþi cu degetul. Astãzi, nu e
economicã de bazã era neobiºnuit sã ai la firmã colegi
agricultura. Astãzi, deºi spanioli, germani, polonezi,
agricultura continuã sã fie o români etc. În Dublin am vãzut Joe O’Mahony, cetãþean irlandez,
ramurã importantã, economia un magazin polonez etc. 13 ianuarie 2006.
se bazeazã pe tehnologia înaltã Î. Ce ne puteþi spune despre Sursa 3.4 este un interviu luat de
ºi servicii. Fermele familiale eventualele atitudini anti-UE autor unui cetãþean irlandez ºi
constituiau coloana vertebralã a care se manifestã în Irlanda? exprimã percepþia unui om
obiºnuit asupra consecinþelor pe
economiei irlandeze. Micile R. În ultimii ani au crescut
care integrarea europeanã l-a avut
oraºe ºi satele erau pline de sentimentele anti-UE dupã asupra Irlandei (care a aderat la
fermieri care duceau laptele la semnarea Tratatului de la Nice CEE în 1973).
centrele de achiziþie a (2002). La început, Tratatul a
diferitelor firme. În acele fost respins, abia a doua oarã a
localitãþi erau un numãr foarte fost aprobat prin referendum.
mare de mici magazine de Cãror fapte se datoreazã aceastã
unde fermierii îºi cumpãrau atitudine? Sunt mai multe
totul: mâncare, unelte, haine explicaþii: una ar fi cã
etc. Astãzi, aceste magazine au irlandezii sunt dezgustaþi de
dispãrut. Ceea ce a mai rãmas corupþia ºi de birocraþia de la
este „pub”-ul, cârciuma, care Bruxelles (asta este imaginea pe
constituie o reminiscenþã care funcþionarii europeni de la
culturalã a vechilor vremi. Bruxelles o au în rândul
Dacã vrei sã cumperi ceva, te cetãþenilor). Altã explicaþie ar fi
urci în maºinã ºi te duci la aceea cã existã percepþia cã
oraº, unde gãseºti ceea ce vrei. politicienii care nu au izbutit
Înainte de aderare economia în Irlanda au ajuns la Bruxelles.
era concentratã în micile De exemplu, am avut un bun
localitãþi, astãzi nu mai este ministru de finanþe, care
aceeaºi situaþie. Astãzi, neputând ajunge prim
majoritatea populaþiei lucreazã ministru, întrucât accesul îi era
în oraºe, deoarece fermele barat de un alt politician foarte
familiale au dispãrut într-un popular în þarã, în consecinþã, a
timp scurt. Înainte vreme, o ajuns sã aibã un post important
fermã avea 20 de vaci, astãzi la Bruxelles. La fel s-a
fermele au minim 100 de vaci. întâmplat cu mai mulþi
Micile localitãþi nu sunt altceva politicieni care, în luptele din
decât localitãþi-dormitor. propriile partide n-au sprijinit
d. Pentru prima datã în istorie, pe învingãtor ºi astfel nu mai
irlandezii nu mai imigreazã. Din aveau posibilitatea sã avanseze. Vezi modulul Miºcãrile de
contrã, Irlanda primeºte Imaginea despre ei este cã sunt populaþii în secolele XX-XXI
imigranþi. Dacã prin tradiþie, în oameni care au nevoie de un
Irlanda a existat o singurã salariu bun, de putere, de care
culturã, în zilele noastre, marile nu mai pot beneficia în propria
oraºe, în special Dublin (ca ºi þarã. O altã cauzã ar mai fi cã,
Corke, Limmerick, Waterford), de puþin timp, Irlanda dã mai
au devenit cosmopolite. În urmã mulþi bani la Uniune decât
cu câteva decenii, unul dintre primeºte ºi acest fapt nu-i
membrii vestitului grup irlandez încântã pe contribuabilii
Thin Lizzy avea tatãl brazilian, irlandezi, care au uitat cã au
ceea ce atunci reprezenta un beneficiat la rândul lor de
fapt neobiºnuit. Astãzi, o astfel fonduri consistente europene.
239
APLICAÞIE
• Argumentaþi cu douã informaþii din text dacã cel intervievat este partizan al aderãrii þãrii sale
la UE sau un eurosceptic.
• În ce domenii ar putea, dupã pãrerea voastrã, sã utilizeze România experienþa irlandezã în
domeniul integrãrii europene? Consideraþi cã este posibil ca România sã repete experienþa
Irlandei? Argumentaþi în scris.
• Ce motive au provocat în Irlanda creºterea sentimentelor ºi atitudinilor anti-UE? Care motive
sunt comune cu acelea întâlnite în sursa 3.3?
APLICAÞIE
• Realizaþi propriile voastre interviuri pãrinþilor, prietenilor, rudelor, în care sã puneþi
urmãtoarele întrebãri: Care este stadiul îndeplinirii de cãtre România a criteriilor de la
Copenhaga? Ce aºteptãri aveþi de la integrarea României în Uniunea Europeanã?
• Confruntaþi rãspunsurile primite de voi cu rãspunsurile colegilor de clasã.
• Care sunt propriile voastre aºteptãri relativ la aderarea României la Uniunea Europeanã?
• La sfârºit, realizaþi un tabel de forma:
Aºteptãri pozitive Aºteptãri negative
• Alcãtuiþi apoi un tabel de forma:

Aºteptãri pe termen scurt Aºteptãri pe termen lung
• Realizaþi o dezbatere pornind de la întrebarea: Sunteþi de acord cu aderarea României la

Uniunea Europeanã? Participã toþi elevii clasei, care se aranjeazã în trei grupuri: partizanii
aderãrii la UE, indeciºii ºi euroscepticii. Reprezentanþii grupului partizanilor aderãrii ºi cei ai
euroscepticilor furnizeazã argumente pentru opþiunea lor. La sfârºit, indeciºii vor stabili care
argumente au fost mai convingãtoare.
240
PERSONALITÃÞI
Nicolae Titulescu (1882-1941). A fost o excepþionalã personalitate
a diplomaþiei româneºti în perioada dintre cele douã rãzboaie
mondiale. S-a nãscut la Craiova. A urmat cursurile celei mai
vestite ºcoli din oraº, Colegiul Naþional „Carol I”, pe care l-a
absolvit cu media maximã. A fost premiant de onoare al
faimoasei ºcoli din Craiova. A urmat Facultatea de drept la Paris,
pe care a absolvit-o cu brio, susþinându-ºi ºi doctoratul.
Îmbrãþiºând cariera universitarã, a fost profesor de drept la
universitãþile din Iaºi (1907) ºi Bucureºti (1909). A intrat în
politicã, fiind ales deputat în Parlamentul României (1912). A
îndeplinit funcþia de ministru de finanþe (1917, 1920-1921). A
participat la Conferinþa de Pace de la Paris, ca reprezentant în
delegaþia României. Numit delegat permanent la sesiunile
Societãþii Naþiunilor (1920-1936), a fost ales de douã ori
consecutiv (1930, 1931) preºedinte al Societãþii Naþiunilor. A
îndeplinit funcþia de ministru de externe al României (1927-1928, Nicolae Titulescu
(http://domino.kappa.ro/guvern/diver
1932-1936). În activitatea sa, Nicolae Titulescu a fost un mare se.nsf/toate/ist_ilustrata/$file/75.jpg)
apãrãtor al pãcii ºi al intereselor României. Prin ideile privind
„spiritualizarea frontierelor” în scopul intensificãrii cooperãrii
între popoarele continentului nostru, Titulescu poate fi
considerat un pionier al ideii europene.
Jean Monet (1888-1979). Alãturi de alt francez ilustru, Robert

Schuman, poate fi considerat unul dintre pãrinþii Europei unite.
A prezidat, imediat dupã terminarea ultimului rãzboi mondial,
comitetul care a realizat planurile de modernizare ºi reechipare a
industriei franceze („Planul Monet”). A jucat un rol de seamã în
elaborarea „Planului Schuman”, în urma cãruia a luat naºtere
Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO), fiind
primul sãu preºedinte. În 1956 a organizat o fundaþie care milita
pentru ideea Statelor Unite ale Europei. Dupã moarte, osemintele Jean Monet
(www.proeurope.org/
sale au fost transferate în Panteonul din Paris, locul care eu_founders.html)
adãposteºte rãmãºiþele celor mai iluºtri fii ai Franþei. Despre
personalitatea lui Jean Monet, unul dintre diplomaþii iluºtri ai
secolului al XX-lea, Henry Kissinger, scria: „Puþini oameni au
jucat un asemenea rol în istoria lumii.”
Robert Schuman (1886-1963). Este considerat unul dintre

fondatorii Uniunii Europene. În timpul celui de-al doilea rãzboi
mondial a participat la miºcarea de rezistenþã din Franþa
împotriva ocupantului german. Dupã rãzboi, a îndeplinit funcþiile
de ministru de finanþe (1946) ºi prim-ministru în guvernul
Franþei. Activitatea cea mai intensã a dus-o în calitate de
ministru de externe în guvernul francez (1948-1952). În aceastã
calitate a lansat vestitul „Plan Schuman” în data de 9 mai 1950,
prin care s-a declanºat procesul de unificare a Europei. Ziua de 9 Robert Schuman
(www.proeurope.org/
Mai este sãrbãtoritã drept Ziua Europei. eu_founders.html)
241
Alcide de Gasperi (1881-1954). A fost un mare om politic italian.

Dupã primul rãzboi mondial a fondat Partidul Popular Italian
(1921). S-a remarcat ca un adversar al fascismului. A fãcut parte
din miºcarea de rezistenþã în timpul celui de-al doilea rãzboi
mondial, fiind unul dintre fondatorii Partidului Democrat Creºtin
Italian, care a devenit cea mai importantã forþã politicã a Italiei
postbelice. În calitate de ºef al guvernului italian (1945-1953), a
militat pentru realizarea unei federaþii de state democratice
europene. A contribuit la formarea Consiliului Europei ºi a
Comunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (1951).
Konrad Adenauer (1876-1967). A fost unul dintre cei mai

importanþi oameni politici germani de dupã cel de-al doilea
rãzboi mondial. S-a remarcat ca primar al oraºului Köln (1917-
1933). A fost închis într-un lagãr de concentrare de naziºti în
anul 1944. În calitate de lider al Partidului Creºtin-Democrat, a
ajuns cancelar al Republicii Federale a Germaniei (1949). În
timpul guvernãrii sale, Germania occidentalã a devenit membru Alcide de Gasperi
(www.proeurope.org/
fondator al Consiliului Europei (1949), al Comunitãþii Europene a eu_founders.html)
Cãrbunelui ºi Oþelului (1951) ºi al Comunitãþii Economice
Europene (1957).
Konrad Adenauer
(www.proeurope.org/
eu_founders.html)
242
SUGESTII
METODOLOGICE
La sursa 2.6 profesorul poate realiza o dezbatere cu clasa în
legãturã cu problema votului uninominal, problemã atât de
actualã în dezbaterile politice din þara noastrã ºi prin
introducerea cãruia se sperã în reformarea clasei politice
româneºti. Sistemul politic englez se bazeazã pe faptul cã statul
este împãrþit în circumscripþii electorale. Candideazã câte un
reprezentant de la fiecare partid ºi independenþi, scrutinul fiind
câºtigat de cel care ia mai multe voturi în circumscripþia
respectivã („câºtigãtorul ia tot”). În acest caz este vorba de
scrutinul majoritar, care se deosebeºte de cel proporþional (care
este aplicat astãzi în România) ºi prin aceea cã numãrul de locuri
în parlament nu este proporþional cu numãrul de voturi (aceasta
este anomalia care se cere a fi identificatã de elevi). În acelaºi
timp, într-o circumscripþie electoralã, alegãtorul nu voteazã un
partid, ci o persoanã (care aparþine unui partid sau altuia); aºadar,
întâlnim votul uninominal. Se poate realiza o dezbatere cu clasa
în legãturã cu avantajele ºi dezavantajele celor douã sisteme
electorale (cel proporþional ºi cel majoritar). Clasa se poate
împãrþi în grupe care vor avea ca sarcinã sã stabileascã ce sistem
electoral preferã. Concluziile se pot introduce într-un tabel de
forma:
Sistem proporþional Sistem majoritar
Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje
Se poate împãrþi clasa în mai multe grupe; o grupã studiazã

sursele (2.2), (2.3), o alta sursele (2.4), (2.5), a treia sursa (2.6).
Fiecare grupã extrage concluziile la care a ajuns în legãturã cu
sursele analizate ºi apoi se informeazã reciproc. Pe baza
informaþiilor astfel obþinute se rezolvã sarcina constând în
identificarea unor deosebiri între sistemele politice democratice
ºi cele totalitare. Aceastã metodã (Mozaicul) poate fi utilizatã ºi
în legãturã cu alte surse din material.
Exerciþiul de deschidere a temei privitoare la schimbarea statului

femeii, bazat pe citatele din „Îmblânzirea scorpiei” este de
„încãlzire” ºi de realizare a unei atmosfere de bunã dispoziþie în
clasã. Veþi avea surprize plãcute atunci când elevii vã vor
prezenta textele modificate, astfel încât sã reflecte egalitatea
dintre bãrbaþi ºi femei.
Sursele din material se pot utiliza la diverse lecþii, în special cele

aparþinând clasei a X-a, istoria secolului al XX-lea.
În legãturã cu metodele utilizate, în afarã de cele din tabelul de la

începutul modului, se recomandã oricare dintre cele descrise în
modulul „Miºcãri de populaþii în secolele XX-XXI”, secþiunea
Sugestii metodologice.
243
GLOSAR
DE TERMENI
Acquis comunitar – totalitatea textelor cu caracter juridic emise
de cãtre Curtea de Justiþie Europeanã, dupã 1962, ºi aflate în
vigoare. El include legislaþia europeanã, precum ºi
ansamblul politicilor ºi instituþiilor create pentru a asigura
aplicarea, respectarea ºi dezvoltarea corespunzãtoare ºi
continuã a acestei legislaþii. Termenul face referire directã la
drepturile ºi obligaþiile statelor Uniunii Europene. Înainte
de a adera la Uniune, orice stat candidat trebuie „sã accepte
acquis-ul comunitar”, adicã „sã accepte Uniunea aºa cum
este ea”. Ca urmare, el va transpune legislaþia comunitarã în
legislaþia naþionalã.
Antiterorism – mãsuri defensive luate pentru prevenirea

terorismului.
Asimilare – proces de integrare a unor indivizi într-o societate,

astfel încât individul devine asemãnãtor membrilor
societãþii, renunþând la deosebirile semnificative pe plan
cultural, social ºi moral.
Azil – loc în care gãseºti adãpost în caz de pericol. A oferi azil

înseamnã a asigura protecþie, într-o altã þarã, persoanelor
care sunt în pericol în propria þarã.
Azilant – persoanã care are dreptul de a cãuta azil ºi de a

beneficia de azil în altã þarã, din cauza persecuþiilor la care
este supusã în þara sa.
Cetãþenie europeanã – termen care se referã la faptul cã orice

persoanã, având naþionalitatea unui stat membru al Uniunii
Europene, este, în acelaºi timp, ºi cetãþean al Uniunii
Europene.
Colaboraþionism – sprijinul acordat de indivizi sau de forþe

politice din cadrul unei naþiuni ocupate pentru forþele de
ocupaþie.
Colonizare – termen care desemneazã transformarea în colonie a

unui teritoriu sau a unei þãri.
245
Comunicare interculturalã – termen care se referã la competenþa

cognitivã – capacitatea de a cunoaºte cultura ºi limba celui
cu care se intrã în contact, istoria, instituþiile, concepþiile
asupra lumii, credinþele, normele, regulile de relaþionare;
competenþa afectivã – disponibilitatea de adaptare
interculturalã prin capacitatea de a folosi empatia;
competenþa operaþionalã – capacitatea de a te comporta
într-un anumit fel, de a experimenta conduite interculturale
pozitive.
Culturã – termen care desemneazã apartenenþa fiecãrui om la un

mediu cultural. Acesta constã în obiceiuri, tradiþii,
simboluri, valori, limbã ºi alte forme de comunicare.
De asemenea, reprezintã modul în care învãþãm sã gândim,
sã ne comportãm ºi sã acþionãm.
Decolonizare – proces socio-economic, specific epocii

contemporane, care constã în destrãmarea sistemului
colonial ºi obþinerea independenþei de cãtre fostele colonii.
Deportare – trimiterea forþatã a unei persoane într-o regiune

îndepãrtatã, ca mãsurã represivã.
Discriminare – politicã prin care un stat sau o categorie de

cetãþeni ai unui stat sunt lipsiþi de anumite drepturi pe baza
unor considerente neîntemeiate. Discriminarea poate fi de
naturã economicã sau rezultat al intoleranþei ºi rasismului.
„Discriminare pozitivã” – termen care se referã la acþiunea

pozitivã, referindu-se la acordarea unor drepturi
suplimentare comunitãþilor dezavantajate de practici
discriminatorii anterioare.
Dubla responsabilitate – termen care face referire la faptul cã

intrarea femeilor pe piaþa muncii nu le-a degrevat pe acestea
de obligaþiile pe care ele le au în mod tradiþional, în raport
cu sfera privatã.
Egalitate – termen care desemneazã respectul reciproc faþã de

identitatea personalã ºi culturalã a fiecãruia. Se doreºte o
atitudine ºi un comportament egal faþã de fiecare persoanã,
astfel încât fiecare sã participe pe deplin în societate.
Egalitate – principiu conform cãruia toturor oamenilor li se

recunosc aceleaºi drepturi ºi li se impun aceleaºi îndatoriri.
Emigrare – termen care desemneazã miºcarea de migrare, care se

realizeazã dintr-o þarã cãtre exterior.
Erou – persoanã care se distinge prin vitejie ºi prin curaj

excepþional în rãzboaie sau într-o situaþie deosebitã.
246
GLOSAR DE TERMENI
Etnicitate – termen care desemneazã o caracteristicã culturalã,

care leagã un grup anume sau grupuri de oameni unii de
alþii. Este utilizat deseori drept sinonim pentru minoritãþi.
Etnie – termen care desemneazã modul cum sunt definiþi sau

diferenþiaþi oamenii, ca membri ai unui grup, ca urmare a
caracteristicilor fizice sau culturale comune. Este utilizat, de
asemenea, cu sensul de reper pentru un sistem de credinþe,
valori, practici, împãrtãºit de cei care se percep pe ei înºiºi
ca membri ai unui grup.
Etnocentrism – atitudine a unui grup cultural de a se plasa în

centrul atenþiei ºi de a minimaliza valorile altor grupuri.
Etnocentrismul transformã regulile particulare în norme
universale, desconsiderând valorile celorlalþi, judecând totul
de la nivelul valorilor specifice.
Eurosceptic – termenul este utilizat frecvent ºi desemneazã o

persoanã ostilã integrãrii europene ºi „scepticã” faþã de
Uniunea Europeanã ºi obiectivele acesteia.
Fanatism – Ataºament faþã de o convingere politicã, credinþã

religioasã, însoþit de o totalã intoleranþã ºi faþã de opiniile
oamenilor ºi normele etice, sociale ºi civile.
Feminism – miºcarea socialã care susþine egalitatea în drepturi a

femeii cu bãrbatul în toate sferele de activitate.
Fundamentalism – termen referitor la persoanele care îºi dedicã

viaþa promovãrii fundamentelor religiei lor.
Gen – concept care se referã la aspectele sociale, culturale ºi

psihologice legate de bãrbaþi ºi femei în contexte sociale
particulare.
Gherilã (Guerilã) – formã de acþiune armatã, care considerã

revolta ca fiind opusã terorismului, cu toate cã foloseºte ºi
metode teroriste. Desemneazã ºi o organizaþie revoluþionarã
care opereazã deschis în þãrile mai puþin dezvoltate.
Grup cultural – ansamblu de indivizi care au aceleaºi origini,

obiceiuri, stil de viaþã. Grupul îºi structureazã un sentiment
al identitãþii ºi posedã o limbã proprie.
Grup etnic – grup de persoane care se identificã ºi este identificat

de ceilalþi în baza diferenþelor culturale ºi lingvistice.
Imigrant – individ care a pãrãsit þara de origine ºi se aºeazã într-o

þarã de primire.
Imigrare – sosirea într-o þarã pentru stabilirea statornicã.
247
Integrare – proces de încorporare a indivizilor în societate pentru

participarea activã la viaþa societãþii de primire, fiind
toleratã menþinerea unor deosebiri semnificative, de
exemplu: culturale, sociale, morale etc. Acest termen este
folosit în opoziþie cu cel de asimilare.
Intifada – revolta palestinienilor, care a început în octombrie

1987, împotriva ocupaþiei israeliene, din zonele de pe malul
de vest al fluviului Iordan ºi din fâºia Gaza.
Jihad – termen din limba arabã, care desemneazã „rãzboi sfânt”.

Doctrina jihad este invocatã, în prezent, pentru a justifica
rezistenþa, inclusiv actele teroriste, pentru a combate
regimurile „ne-islamice” sau pentru descoperirea inamicilor
externi ai Islamului, precum sunt etichetate, de cãtre unele
state, Israelul ºi Statele Unite.
Lingua franca – limba acceptatã, în vederea comunicãrii, de cãtre

persoane sau grupuri umane, care au limbi materne diferite,
de exemplu folosirea limbii franceze sau engleze în
diplomaþie.
Mercenar – persoanã angajatã într-o armatã strãinã ºi care, pentru

bani, presteazã orice fel de servicii militare.
Migrant – individ care migreazã fie în interiorul unei þãri, fie

dintr-o þarã în alta, pentru a se instala.
Migraþie – deplasarea unui individ dintr-o regiune în alta sau

dintr-o þarã în alta pentru a se instala.
Migraþia provocatã de globalizare – variantã foarte modernã a

migraþiei economice – fiind legatã de multiplicarea reþelelor
economice, mediatice ºi culturale. Aceastã deplasare
antreneazã ºi migraþia cadrelor de conducere, cu o înaltã
calificare, specialiºti cu un alt statut decât cel al oamenilor
care cautã un loc de muncã mai bine plãtit decât în þara de
origine.
Migraþia în spaþiul virtual – tip foarte modern de nomadism din

epoca contemporanã, urmare a dezvoltãrii tehnologiei
comunicaþiilor, a Internetului în special.
Migraþia etnicã – deplasarea oamenilor din þara în care locuiesc,

care este de cele mai multe ori ºi þara în care s-au nãscut,
cãtre þara cu aceeaºi origine etnicã ºi/sau religie.
Migraþia provocatã de colonizare ºi decolonizare – variantã a

migraþiei forþate, consideratã însã un tip de sine stãtãtor,
deoarece intervin ºi motive etnice, culturale, economice etc.
Este provocatã de decolonizare, procesul prin care, dupã al
doilea rãzboi mondial, ºi mai ales în anii 1960-1970, fostele
colonii ºi-au redobândit, prin diplomaþie sau forþã,
independenþa.
248
GLOSAR DE TERMENI
Migraþie internã – pãrãsirea unei unitãþi administrative a unei

þãri, spre exemplu departament sau judeþ, pentru a se stabili
într-o altã unitate administrativã.
Migraþie forþatã – migraþie provocatã de cauze care nu þin de

libera voinþã a individului, cum sunt diferite tipuri de
persecuþii, rãzboaie etc.
Mobilizare – acþiune de convocare de urgenþã a persoanelor

combatante la unitãþile militare, în vederea rãzboiului.
Mujahedini – termen ce îi defineºte pe luptãtorii musulmani din

cadrul Jihad-ului, cât ºi numele mai multor grupãri politice
ºi paramilitare, cum ar fi Afganii Mujahideeni.
Naþionalism – ideologie care creeazã ºi susþine ideea de naþiune

ca un concept al identitãþii comune a unui popor. Conform
acestei teorii, pãstrarea nealteratã a identitãþii ºi glorificarea
propriei naþiuni reprezintã valori fundamentale.
Naturalizare – proces prin care se acordã cetãþenia unei persoane

de altã naþionalitate. Este ºi un instrument de integrare a
grupurilor de imigranþi în þãrile de primire. Legea asupra
naturalizãrii poate prevedea, dupã caz, simplificarea
procedurilor pentru anumite grupuri de imigranþi, de
exemplu: copiii imigranþilor.
Naþionalitate – termen ce desemneazã relaþia legalã, oficialã care

existã între o persoanã ºi un stat. Persoana devine subiectul
jurisdicþiei statale chiar dacã nu se aflã pe teritoriul statului
respectiv.Termenul trebuie distins de termenul de cetãþenie.
Nonviolenþã – doctrinã social-politicã ce neagã necesitatea

violenþei ca mijloc de acþiune politicã.
Partizan – membru al unui detaºament de luptã, care acþioneazã

în timp de rãzboi contra inamicului, în spatele frontului.
Pãrinþi fondatori – termen care desemneazã câteva personalitãþi,

între care Robert Schuman ºi Jean Monet, care, dupã al
doilea rãzboi mondial, s-au gândit sã reuneascã popoarele
Europei, astfel încât acestea sã trãiascã în bunã înþelegere ºi
într-un climat de pace durabilã. Pe parcursul deceniilor
urmãtoare, visul lor a devenit realitate, punându-se bazele
instituþiilor europene.
Prejudecãþi – opinii ºi atitudini nefondate, legate de un individ

sau de un grup social, care îl prezintã într-o luminã
nefavorabilã. Prejudecata cuprinde credinþe personale ºi
judecãþi de gândire, care permit aprecieri nedrepte din
partea altor grupuri sociale, deseori ducând la discriminare.
Deºi legile nu pot elimina prejudecãþile, ele pot interzice
comportamentele ºi practicile discriminatorii bazate pe
prejudecãþi.
249
Rasism – termen care desemneazã o teorie, care afirmã cã specia

umanã este subîmpãrþitã în rase, unele fiind inferioare
altora. Aceastã teorie pe care ºtiinþa modernã o combate,
dovedind-o falsã, ramâne totuºi fundamentul unor grave
fenomene de intoleranþã, în special faþã de strãini.
Rechiziþie – mãsurã excepþionalã prin care o instituþie a statului

sau a puterii ocupante obligã pe cetãþeni la cedarea unor
bunuri pentru nevoile frontului sau ale armatei.
Refugiat – individ care, din diverse motive, ºi-a pãrãsit þara de

origine. Conform legilor azilului, poate face cerere pentru a i
se acorda statutul de refugiat.
Segregaþie – formã extremã de discriminare naþionalã, etnicã,

religioasã, rasialã etc.
Rezistenþã – miºcare popularã de eliberare desfãºuratã în timpul

rãzboiului contra unei armate de ocupaþie.
Solicitant de azil – persoanã de altã naþionalitate care, din

diferite motive, ºi-a pãrãsit þara de origine, pentru a gãsi
adãpost în altã parte ºi a cãrui cerere de azil nu are încã
rãspuns din partea þãrii de primire.
Spaþiul Schengen – termen care desemneazã un teritoriu fãrã

graniþe interne, în interiorul Uniunii Europene. A fost iniþiat
în 1985, când cinci state: Franþa, Germania, Belgia, Olanda
ºi Luxemburg au convenit sã renunþe la controalele de
identitate care se fãceau la frontierele lor comune. Spaþiul
Schengen s-a extins treptat, incluzând acum toate statele
Uniunii Europene, plus Islanda ºi Norvegia. În prezent,
acordul face parte integrantã din tratatele Uniunii. Marea
Britanie ºi Irlanda nu participã totuºi la acordurile privind
controalele la frontierã ºi vizele.
Stat – comunitate politicã organizatã, ocupând un anumit

teritoriu, având instituþii proprii ºi dispunând de
suveranitate.
Stat naþional – concept care se referã în mod obiºnuit la un stat,

în care o singurã naþiune este consideratã dominantã. De
obicei, i se asociazã termenul de stat unitar.
Stereotip – imagine prefabricatã a unui grup de oameni. Aceastã

imagine este, de obicei, bazatã pe informaþii false sau
incomplete. În general, stereotipurile sunt negative.
Sufragetã – partizanã a miºcãrii femeilor din Anglia de la

sfârºitul secolului al XIX-lea ºi începutul secolului al
XX-lea, care milita pentru obþinerea dreptului de vot pentru
femei.
250
GLOSAR DE TERMENI
ªanse egale – concept care asigurã lipsa oricãrei atitudini sau a

unui comportament necorespunzãtor ºi care ar putea acþiona
în detrimentul oricãrei persoane, din cauza unor factori
irelevanþi, cum ar fi: culoarea pielii, originea etnicã, sex,
orientare sexualã, religie, deficienþe etc.; aplicarea
conceptului permite fiecãrui adult sau copil sã aibã acces la
servicii ºi sã participe în societate în mod egal.
Terorism – folosirea violenþei împotriva unor non-combatanþi.

Desemneazã actele de violenþã destinate sã transmitã, prin
teamã, teroare, un puternic mesaj politic ºi religios ºi care
au drept scop fie câºtigarea simpatiei unui segment de
populaþie, fie provocarea unei þãri sã acþioneze, sã ia
anumite decizii pripite.
Toleranþã – respectarea, acceptarea ºi aprecierea diversitãþii

culturale.
Voluntar – persoanã care intrã în armatã din dorinþa de a lupta

sau înainte de a fi împlinit vârsta armatei prevãzutã de
legile statului.
Xenofobie – sentiment sau comportament ostil faþã de strãini.
Glosarul a fost structurat de cãtre Mihai Manea.
251
BIBLIOGRAFIE
GENERALÃ
• James Adams, Urmãtorul – ultimul rãzboi mondial, Bucureºti,
Editura Antet, 1988.
• Gabriel Almond, Sidney Verba, Cultura civicã: Atitudini

politice ºi democraþie în cinci naþiuni, Bucureºti,
Editura Du Style, 1996.
• Gabriel Andreescu, Naþiuni ºi minoritãþi, Ed. Polirom,

Iaºi, 2004.
• Antonio Lobo Antunes, Întoarcerea caravelelor,

Ed. Humanitas, 2003.
• Armata românã 1941-1945, Bucureºti, Ed. RAI, 1996.
• Raymond Aaron, Democraþie ºi totalitarism, Ed. All,

Bucureºti, 2003.
• Asociaþia foºtilor deportaþi în Bãrãgan, Fotomemoria unei

deportãri, Bãrãgan, 1951, Ed. Mirton, Timiºoara, 1995.
• Ph. Aries, G. Duby, Istoria vieþii private. De la primul rãzboi

mondial pânã în zilele noastre, vol IX, Bucureºti,
Ed. Meridiane, 1997.
• Zygmunt Bauman, Globalizarea ºi efectele ei sociale, Bucureºti,

Ed. Antet, 1996.
• Livia Bârlogeanu, Identitate ºi globalizare. Actele Colocviului

Internaþional „Identitate ºi globalizare”, Bucureºti, Ed. Educaþia
2000+, Ed. Humanitas Educaþional, 2005.
• Cezar Bârzea, Educaþia pentru cetãþenie într-o societate

democraticã: o perspectivã a educaþiei permanente, Consiliul
Europei, Strasbourg, 2000.
• Ulrich Beck, Ce este globalizarea? Erori ale globalismului –

rãspunsuri la globalizare, Bucureºti, Ed. Trei, 2003.
• Lya Beniamin, Comisia Internaþionalã pentru Studierea

Holocaustului în România. Documente, Iaºi, Ed. Polirom, 2005.
253
• Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria secolului XX, vol. 1-2,

Bucureºti, Ed. ALL, 1998.
• Samuel Blackburn, Oxford. Dicþionar de filosofie, Bucureºti,

Ed. Univers Enciclopedic, 1999.
• Gisela Bock, Femeia în istoria Europei, Ed. Polirom, Iaºi, 2002.
• N. P. Bogdãneºti, În cãutarea Paradisului, Ed. Politicã,

Bucureºti, 1978.
• Lucian Boia, România: þarã de frontierã a Europei, Bucureºti,

• Vyvyen Brendon, Primul rãzboi mondial, Bucureºti, Ed. All,

2003.
• Dumitru Brusalinschi, Deportaþi în Bãrãgan, Ed. Agora,

Cãlãraºi, 2001.
• David Brownstone, Irene Frank, Enciclopedia rãzboaielor din

anul 100.000 î.Hr. pânã în prezent, Cluj-Napoca, Ed. Lider,
Ed. Luceafãrul, 2005.
• Ion Budunescu, Terorismul – fenomen global, Bucureºti,

Ed. Politicã, 1997.
• Kaya Bulent, Une Europe en evolution – Les flux migratoires au

20e siècle, Éditions du Conseil de l’Europe, 2002.
• Gheorghe Buzatu, România ºi marile puteri (1939-1947),

Bucureºti, Ed. Enciclopedicã, 2003.
• George Cãlinescu, Istoria literaturii române, Bucureºti,

Ed. Minerva, 1982.
• Carol Cãpiþã, Laura Cãpiþã, Tendinþe în didactica istoriei,

Piteºti, Ed. Paralela 45, 2005.
• Mircea Cãrtãrescu, Postmodernismul românesc, Bucureºti,

• P. Centlivres, Les defits migratoires, Neuchatel, 1998.
• D. Chansel, L’Europe à l’ecran: le cinema et l’enseignement de

l’histoire, Editura Conseil de l’Europe, 2000.
• Michel Chaliand, Atlas des migrations, Paris, Editions

Du Seuil, 1994.
• Steven Connor, Cultura postmodernã. O introducere în teoriile

contemporane, Bucureºti, Ed. Meridiane, 1999.
254
BIBLIOGRAFIE
• Cristina Corciovescu, Bujor T. Rîpeanu, Secolul

cinematografului. Micã enciclopedie a cinematografiei
universale, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, 1989.
• Cronologia universalã, Larousse, Bucureºti, Ed. Lider, 1996.
• Cristian Delcea, Psihologia terorismului – cine devine terorist ºi

de ce?, Bucureºti, Ed. Cartimpex, 2003.
• Jacques Delors, Comoara lãuntricã. Raport cãtre UNESCO al

Comisiei Internaþionale pentru educaþie în secolul XXI, Iaºi,
Ed. Polirom, 2000.
• Dicþionarul explicativ al limbii române, Bucureºti, Ed. Univers

Enciclopedic, 1998.
• Dana Diminescu, Visibles mais peu nombreux les circulations

migratoires roumains, Paris, 2003.
• Dorling Kindersley, E-enciclopedia. Marea carte a cunoaºterii.

Enciclopedie cu un website dedicat ºi cu 1000 de link-uri de
ultimã orã, Bucureºti, Ed. Litera Internaþional, 2005.
• Ovidiu Drâmba, Istoria culturii ºi civilizaþiei, vol. 1-10, Ediþie

definitivã, Bucureºti, Ed. Saeculum I.O., 1998.
• Enciclopedie de istorie a lumii, Oradea, Ed. Aquila’93, 2004.
• Enciclopedie de istorie universalã, Bucureºti, Ed. All

Educational/ Novara, De Agostini, 2003.
• Enciclopedie de filozofie ºi ºtiinþe umane, Bucureºti,

Ed. All Educational/ De Agostini, 2004.
• F. Falcone, A. Sette, Ussama bin Ladin – Teroare în Occident,

Bucureºti, Ed. Alfa, 2002.
• Teodor Filip,Teroriºtii printre noi, Craiova, Ed. Obiectiv, 2002.
• Mihai Floca, Forþele de elitã ale lumii, Bucureºti, Ed. Militarã,

1999.
• Augustin Fluierea, Manualul Uniunii Europene, Bucureºti,

Ed. Actami, 2001.
• Hedi Fried, Pendulul vieþii, Ed. Vremea XXI, Bucureºti, 2004.
• Anna Frank, Jurnalul Annei Frank (12 iunie 1942-1 august

1944), Bucureºti, Ed. Tineretului, 1959.
• Francis Fukuyama, Sfârºitul istoriei, Ed. Vremea, Bucureºti,

1994.
255
• Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, Bucureºti,

Ed. Muzicalã, 1982.
• Imanuel Geiss, Istoria lumii. Din preistorie pânã în anul 2000,

Bucureºti, Ed. All Educational, 2002.
• Ernest Gellner, Naþiuni ºi naþionalisme, Ed. Antet/CEU,

Bucureºti, 1997.
• Un ghid pentru tinerii români. Ce este Uniunea Europeanã,

Bucureºti, Ed. Est, 2001.
• Dinu C. Giurescu, Istoria României în date, Bucureºti,

Ed. Enciclopedicã, 2003.
• Rui Gomes, Repere. Manual de educaþie pentru drepturile

omului, Timiºoara, Consiliul Europei, Institutul Intercultural,
2004.
• Bernard Guillochon, Globalizarea – o singurã planetã, proiecte

divergente, Bucureºti, Larousse, Ed. Enciclopedia RAO, 2003.
• Eric J. Hobsbawm, O istorie a secolului XX. Era extremelor.

1914-1991, Chiºinãu, Ed. Cartier, 1999.
• Eric J. Hobsbawm, Naþiuni ºi naþionalism din 1780 pânã în

prezent. Program, mit, realitate, Ed. Arc, Chiºinãu, 1997.
• Mary Hollingsworth, Arta în istoria umanitãþii, Bucureºti,

Ed. Enciclopedia RAO, 2004.
• Michael Howard, Rãzboiul în istoria Europei, Timiºoara,

Ed. Sedona, 1997.
• Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizaþiilor ºi refacerea

ordinii mondiale, Bucureºti, Ed. Antet, 1998.
• Instituþiile Uniunii Europene, Bucureºti, 1999.
• Vasile Iosipescu, Rãzboaiele locale ºi panoplia zeului Marte,

Bucureºti, Ed. Militarã, 1985.
• Roland Jacquard, În numele lui Osama bin Laden, Bucureºti,

Ed. RAO, 2004.
• Joël Kotek, Pierre, Rigoulot, Secolul lagãrelor, Bucureºti,

Ed. Lucman, 2005.
• Geoff Layton, Germania: Al treilea Reich 1933-1945, Ed. All,

Bucureºti, 1997.
• Gerard Leclerc, Mondializarea culturalã. Civilizaþiile puse la

încercare, Chiºinãu, Ed. ªtiinþa, 2003.
256
BIBLIOGRAFIE
• Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei „bãtãlii”

culturale, Ediþia a II-a adãugitã, Piteºti, Ed. Paralela 45, 2002.
• Giovanni Levi, Jean-Claude Schmitt (coordonatori), Istoria

tinerilor în Occident, vol. 1-2, Iaºi, Institutul European, 2001.
• Monica Lovinescu, Posteritatea contemporanã. Unde scurte, III,

Bucureºti, Ed. Humanitas, 1994.
• Nicolae Manolescu, Literatura românã postbelicã, vol. 1-3,

Bucureºti, Ed. Aula, 2001.
• Valentina Marinescu, Valentina Procopie, Accesul femeilor pe

piaþa muncii, The Gallup Organization Romania, Edit. ro, 2004.
• Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României,

Ediþia a II-a, revãzutã ºi întregitã, Iaºi, Ed. Polirom, 2005.
• Mãrturii despre tineri ºi tinereþe, Anchetã internaþionalã,

Bucureºti, Ed. Politicã, 1970.
• ªtefania Mihãilescu, Emanciparea femeii române, antologie de

texte, vol I, 1815-1918, Bucureºti, Editura Ecumenica, 2001.
• Sorin Mitu, Geneza identitãþii naþionale la românii ardeleni,

Bucureºti, Ed. Humanitas, Bucureºti, 1997.
• „Monitorul Oficial”, sept. 2000, dec.2001
• John Naisbitt, Patricia Aburdene, Anul 2000 Megatendinþe,

Bucureºti, Ed. Humanitas, 1993.
• Victor Neumann, Neam, popor sau naþiune, Ed. Curtea Veche,

Bucureºti, 2003.
• Vasile Paul, Conflictele secolului XXI. Proiecþii în spaþiul

strategic, Bucureºti, Ed. Militarã, 1999.
• Vasile Paul, I. Pãcurariu, Rãzboiul mileniului trei, Bucureºti,

Ed. D.B.H., 2001.
• Personalitãþi care au schimbat istoria lumii, 4 vol., Larousse,

Bucureºti, Ed. Enciclopedia RAO, 2002-2004.
• John Pinder, Uniunea Europeanã. Foarte scurtã introducere,

Ed. All, Bucureºti, 2003.
• Georgios Prevelakis, Balcanii. Culturã ºi geopoliticã, Bucureºti,

Ed. Corint, 2001.
• Viorica Ramba, Ecologii culturale vechi ºi noi în pragul

mileniului III. Repere sintetice din istoria culturii umane,
Bucureºti, Ed. All Educational, 1999.
257
• Erich Maria Remarque, Nimic nou pe frontul de vest, Bucureºti,

Ed. Pentru literaturã, 1965.
• John D. Salinger, De veghe în lanul de secarã, Iaºi, Ed. Polirom,

2001.
• Joachim Scholl, Cele mai cunoscute 50 romane ale secolului

XX, Bucureºti, Ed. Corint, 2001.
• Hagen Schulze, Stat ºi naþiune în istoria europeanã,

Ed. Polirom, Iaºi, 2003.
• Secolul XX – pas cu pas, Bucureºti, Ed. ªtefan ’94, 2004.
• Alexandr Soljeniþîn, Arhipelagul Gulag. 1918-1956. Încercare

de investigaþie literarã, vol. I-II, Bucureºti, Ed. Univers, 1997.
• Vasile Simileanu, Asimetria fenomenului terorist, Bucureºti,

Ed. Top Form, 2003.
• Robert Stradling, Sã înþelegem istoria secolului XX, Bucureºti,

Ed. Sigma, 2002.
• Jean-François Soulet, Istoria imediatã, Bucureºti, Ed. Corint,

2000.
• Jean François Soulet, Istoria comparatã a statelor comuniste

din 1945 pânã în zilele noastre, Ed. Polirom, Iaºi, 1998.
• Joseph Stieglitz, Globalizarea. Speranþe ºi deziluzii, Bucureºti,

Ed. Economicã, 2005.
• Alex ªtefãnescu, Istoria literaturii române contemporane

1941-2000, Bucureºti, Ed. Maºina de scris, 2005.
• ªtiinþa ºi tehnica secolului XX, Oradea, Ed. Aquila’93, 2000.
• Sergiu Tãmaº, Dicþionar politic. Instituþiile democraþiei ºi

cultura civicã, Ed. Academiei Române, 1993.
• Rãzvan Theodorescu, Culturã ºi civilizaþie europeanã,

Bucureºti, Ed. România de Mâine, 2003.
• Anne-Marie Thiesse, Crearea identitãþilor naþionale în Europa.

Secolele XVIII-XIX, Ed. Polirom, Iaºi, 2000.
• Paul Treanor, Structures of Nationalism, Sociological Research

Online, 1997.
• Frevert Ute, H. G. Haupt, Omul secolului al XX-lea, Iaºi,

Ed. Polirom, 2002.
258
BIBLIOGRAFIE
• Constantin Vitanos, Didactica Istoriei. Educaþie pentru

cetãþenie europeanã, în „Studii ºi articole de istorie”,
Bucureºti, LXX/2005, p. 173-178.
• Simon Wiesenthal, Asasinii printre noi, Bucureºti, Ed. Politicã,

1969.
• Xenopoliana, Postmodernism, postcomunism, postistorie, Iaºi,

II, 1994, No. 1-4.
• Joseph Yacoub, Terorismul, Bucureºti, Ed. Omega, 2001.
SITE-URI WEB
• http://lists.econ.utah.edu/pipermail/a-list/2001-October/016428.html
• http://www.nationalismproject.org/
• http://www.fordham.edu/halsall/mod/modsbook17.html
• http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor/plana.html
• http://www.wikipedia.org/wiki/Nationalism
• http://plato.stanford.edu/entries/nationalism/
• http://www.socresonline.org.uk/2/1/natlinks.html
• http://www.lse.ac.uk/collections/ASEN/
• http://www.historyteacher.net/APEuroCourse/WebLinks/WebLinks-EuropeanNationalism.htm
• http://www.gmu.edu/academic/pcs/jorgens.html
• http://www.wisc.edu/nationalis
• http://www.splcenter.org/teachingtolerance/tt-index.html
• http://www.europa.eu.int/comm/employment_social/fundamental_rights/index_en.htm
• http://www.stop-discrimination.info/
• http://www.unhchr.ch/html/racism/00-religion.html
• http://www.diversity-in-europe.org/
• http://www.coe.int/T/E/human_rights/Ecri/3-Educational_resources/
• http://www.coe.int/t/E/human_rights/ecri/
• http://www.discoveringdiversity.org
• http://www.unesco.org/tolerance/declaeng.htm
• http://www.discoveringdiversity.org/documents/tp1.pdf
• http://www.eurominority.org/version/en/
• http://www.ecmi.de/
• http://www.evidenclincamera.co.uk
• http://www.hiperhistory.com
• http://www.internationalposter.com
• http://wwwworldwar1.com/tgws/tgws2.htm
• http://www.historyplace.com/worldwar2/timeline/ww2.htm
• http://www.csis-scrs.gc.ca
• http://www.ict.org.il
• http://www.inteligenceonline.com
• http://www.specialoperations.com
• http://www.sri.ro
• http://www.terrorism.com
• http://www.terrorism.org
• http://www.infoeuropa.ro
• http://www.nato-forum.com
• http://www.dtic.mil
• http://www.nato.int
259
• http://www.natonews.com
• http://www.naa.be
• http://www.fas.org
• http://www.saclantc.nato.int
• http://www.nc3nato.int
• http://www.act.nato.int
• http://www.globalizarea.com
• http://www.unesco.org
• http://www.wikipedia.com
• http://www.unhcr.ch/french/teach/faims.htm
• http://www.gov.nb.ca/hrc-cdp/f/ditesnon.htm#racisme
• http://www.britishpathe.com
• http://www.dadalos.org/rom/
• http://www.ier.ro/Tratate
• http://www.learningcurve.gov.uk
• http://www.unhchr.ch/udhr/lang/rum.htm
• http://www.unine.ch/fsm
• http://www.cnrr.ro
• http://www.iom.int, www.iom.ro
• http://www.savethechildren.save
Bibliografia a fost restructuratã de cãtre Mihai Manea.
260

History of The 20th Century and Education For Democratic Citizenship Education

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

History of The 20th Century and Education For Democratic Citizenship Education

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA SECOLULUI AL XX-L

Redactoare: Florentina Sâmihãian (Centrul Educaþia 2000+)

Copertã ºi graphic design: Eugen Gustea

Editare: Laura Codreanu

Tehnoredactare: Nicoleta Sasu (Centrul Educaþia 2000+)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

• Miºcãri de populaþii în secolele XX ºi XXI (Ecaterina Stãnescu)

• Dialog intercultural (Lucia Copoeru)

• Mesajul culturii contemporane (Constantin Vitanos)

•Cooperare ºi conflict (Aurel Constantin Soare)

•Democraþia ºi drepturile omului în secolul XX (Valentin Bãluþoiu)

• Glosar de termeni (Mihai Manea) • 245

Dar sã revenim la citate: „În ultimã instanþã, educaþia are de-a

„Asemeni studierii ºtiinþei ºi artei, prezentarea evenimentelor

pretutindeni de a se opune genocidului din Ruanda ºi fosta

„În sfârºit, revin la problema indispensabilã a valorii [s.n.]: ce

Cele trei citate de mai sus ilustreazã la modul emblematic

A reflecta asupra trecutului pentru a înþelege prezentul, dar mai

Acestea sunt premisele de la care a pornit ºi proiectul Predarea

Tinerii care înþeleg ceea ce li se întâmplã lor ca indivizi ºi

Au nevoie tinerii de o asemenea educaþie? Fãrã îndoialã,

Dincolo de lozinci, de discipline ºcolare, de „tema pentru acasã”

Cum va reuºi ºcoala sã ducã la acest dublaj necesar? Nu este

Scopul proiectului este sã contribuie la realizarea unor schimbãri

Aºadar, predarea istoriei trebuie sã se concentreze pe utilizarea

Cunoscutul savant britanic Sir Betrand Russell era de pãrere cã

Oricine s-ar pregãti sã deschidã lucrarea de faþã ar gândi iniþial cã

Atunci când, în urmã cu aproximativ patru ani, echipa de

Astfel, au luat naºtere paginile ce urmeazã. Acestea sunt rodul

Volumul de faþã s-a dorit de la început a fi un material novator,

deopotrivã, valorile europene ºi atitudinile democratice

Materialul este structurat în cinci capitole, în care sunt abordate

Fiind destinat, în principal, profesorilor, volumul nu se doreºte

Lucrarea de faþã este, mai înainte de toate, un pas înainte, un

Ceea ce autorii au realizat în aceste pagini a fost doar sã sugereze

Dacã autorii au reuºit în abordarea lor îndrãzneaþã, ne-o pot

1. Realitatea fenomenului migraþiei de-a lungul istoriei. Miºcãrile

Migraþiile sunt însã omniprezente ºi în timpurile noastre. Europa

fluxurilor de populaþii, despre fenomenele legate de integrarea

2. Migraþia ca fenomen obiºnuit, nu ca excepþie – rezultat al

Europa clãditã în ultima jumãtate de secol este pe cale sã

3. Acceptarea diferenþelor. O altã provocare se referã la

4. Migraþia – o provocare ºi pentru România. Migraþia trebuie

5. Sursele folosite. Datã fiind complexitatea acestui fenomen al

Tema II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane

Tema II. Spaþiul istoric al migraþiilor contemporane

Tema III. Consecinþele migraþiilor contemporane

Contextul istoric: local, european,

Contextul istoric: local, european,

Contextul istoric: local, european,

– Prosperitate economicã în Europa de – Creºte cererea de mânã de lucru

– Revolta anticomunistã din Ungaria. – 250.000 de unguri au pãrãsit þara, din

– Construirea Zidului Berlinului. – În cursul celor 28 de ani de existenþã a

Contextul istoric: local, european,

Contextul istoric: local, european,

Cauzele care determinã o persoanã sau un grup de oameni sã

1.2. DOCUMENTE ALE AUTORITÃÞILOR COMUNISTE

1.3. REVENIREA ÎN PORTUGALIA

1.4. MÃRTURIA LUI J.L.K.,

Material realizat de Pema Bekilda, elevã în clasa a XII-a, în cadrul

1.5. MIGRAÞIA FORÞEI DE MUNCÃ ÎN EUROPA ÎN ANII 1945-1973

1.6. COMUNIªTII I-AU VÂNDUT PE SAªI CU CÂTE 8000 DE MÃRCI

„În anii ’70 sasul Johann Zauner purtând în suflet dulcea