1. Definiţi consumul şi descrieţi raportul dintre consum, economii şi venit.

Prezentaţi
înclinaţia medie şi marginală spre consum.
Consumul reprezinta partea din venit cheltuita pentru cumpararea de bunuri si servicii
destinate satisfacerii directe a nevoilor generale ale societatii.
Raportul procentual dintre consum si venit poarta numele de inclinatie spre consum
(rata a consumului). Exista 2 indicatori derivati:
-inclinatia medie spre consum ( c) - care arata cate unitati de consum se pot
C
satisface cu o unitate de venit c  y
-inclinatia marginala spre consum (c’) – care arata efectul modificarii cu o
C
unitate a venitului asupra consumului c '  y
Economiile reprezinta surprusul de venit (y) peste cheltuielile de consum sau
reprezinta partea din venit disponibil care este economisita.
Raportul dintre S si y care se numeste inclinatia medie spre economii si care arata cu
cat sporesc economiile la o crestere cu o unitate a sporului de venituri.

2. Definiţia, obiectul de studiu şi rolul disciplinei de macroeconomie.

Macroeconomia studiaza fenomenele economice in ansamblul lor.
Spre deosebire de microeconomie, care analizeaza procesele economice la nivel de
firma, macroeconomia se ocupa cu analiza fenomenelor economice agregate si opereaza cu
marimi si indicatori precum cererea globala, oferta globala, inflatia si somajul, politici
macroeconomice etc, studiind legaturile dintre acestea.
Macroeconomistii indeplinesc anumite functii precum studiul interactiunii variabilelor
macroeconomice, efectuarea unor previziuni cu privire la evolutia acestora, oferirea unui
suport de decizie autoritatilor politice.
Macroeconomia include ansamblul proceselor economice care influenteaza viata si
activitatea tuturor cetatenilor.

3. Prezentaţi elementele ce caracterizează dezvoltarea durabilă. Exemplificaţi.

Dezvoltarea economica durabila este o modalitate dinamica structurala si ascendenta a
economiei care sa sustina progresul uman, nu numai la nivel national si pentru cativa ani, ci
pentru intreaga planeta si pentru o lunga durata de timp.
Principii pentru dezvoltarea durabila:
-principiul egalitatii sanselor generatiilor viitoare
-principiul politicii inegalitatii economico-sociale
-principiul diversitatii vietii biologice si spiritual culturale
-principiul suveranitatii populatiei.
Dezvoltarea economica durabila este caracterizata de urmatoarele elemente:
-compatibilitatea permanenta a mediului creat de om cu mediul natural
-egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed
-interpretarea prezentului prin prisma viitorului
-accentul pe ecologie si geoeconomie atunci cand se analizeaza problema
bunastarii generale
-gestionarea unor elemente precum controlul poluarii, incalzirii globale,
sistemului educationat etc.

4. Definiţi piaţa muncii, cererea şi oferta de muncă. Descrieţi piaţa muncii din România.
 Piata muncii reprezinta locul de intalnire al cererii de munca, reprezentata de
solicitarile firmelor si ale institutiilor de a angaja forte de munca si al ofertei de munca
reprezentata de forta de munca disponibila pe piata la un moment dat.
Cererea de munca este reprezentata de nevoia de forta de munca pe care agentii
economici o exprima pe piata muncii.
Oferta de munca reprezinta factorul de productie disponibil la un moment dat pe piata
muncii. Oferta este data de acei indivizi care cauta un loc de munca.

5. Definiţi stabilitatea financiară şi arătaţi cum poate fi măsurată. Care este în opinia
dumneavoastră cea mai eficientă metodă de măsurare.
Stabilitatea financiara este caracteristica unui sistem care se indreapta intotdeauna
catre o stare de echilibru dupa ce a fost afectat de socuri interne si externe, un sistem care este
capabil sa-si exercite functiile obisnuite de alocare a economiilor catre oportunitatile de
investitii, de stabilire corecta a preturilor, si de asigurare a unui sistem de plati si decontari
adecvat cu scopul de a asigura bunastarea economica. Pentru a atinge stabilitatea economica
trebuie atinsa stabilitatea financiara.
Mijloacele de masurare a stabilitatii economice sunt
a) indicii agregati de stabilitate financiara IASF=IDF+IVF+FSI+ICEM
ISAF- indicele agregat al stabilitatii financiare
IDF- indicele de dezvoltare financiara
IVF- indicele de vulnerabilitate financiara
FSI- indicele ce arata solicitatea bancilor
ICEM- indicele al climatului economic mondial
b) sisteme de avertizare timpurie (EWS) care calculeaza probabilitatea aparitiei
unei crize
c) testele de rezistenta la socuri
d) alte metode de masurare a stabilitatii.

6. Definiţi investiţiile şi explicaţi multiplicatorul şi acceleratorul investiţiilor.

Intr-o economie de piata, economiile se transforma in investitii. Acest lucru are loc in
mod direct de catre firme sau prin intermediul institutiilor financiare( bancile atrag economiile
populatiei si le acorda sub forma unor credite de investitii firmelor).
Influenta investitiilor asupra venitului se masoara cu ajutorul multiplicatorului
investitiilor (k). k arata de cate ori sporul de investitii ( I ) este cuprins in sporul de venit (
y ). K arata practic ca venitul creste cu o marime de „k” ori mai mare decat sporul
investitiilor.
y
k
I

y = I + C
y
k= y  C
1
k= 1  C
y
1 1
k= 
1  c' s'
Nu numai influenta investitiilor asupra venitului este importanta pentru analistii
macroeconomici ci si influenta consumului asupra investitiilor. Acesta este pusa in evidenta
cu ajutorul acceleratorului inversitiilor (a) care exprima raportul dintre cresterea investitiilor si
cresterea cereri de bunuri de consum.
I
a .
C

7. Definiţi datoria publică şi spuneţi ce implicaţii are creşterea sa. Analizaţi situaţia României.
Datoria publică reprezintă totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale
statului, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de
Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau de autorităţile administraţiei publice locale de
la diverşi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente în România.

8. Tipurile de creştere economică. Faceţi o scurtă analiză pe exemplul ţărilor europene.

Dezvoltarea economica implica in sine cresterea economica ceea ce duce la
imbunatatirea rezultatelor pe termen lung si la transformarea structurii economiei
Factorii determinanti ai cresterii economice reprezinta totodata piloni ai dezvoltarii.
Dezvoltarea economica implica accentuarea laturii calitatice a acestor factori.
Astfel, un stat dezvoltat se bucura de o calitate superioara a resurselor uname, de
modalitati eficiente de exploatare a resurselor naturale, de capital si tehnologii de ultima
generatoe. Toate acestea determina evolutia economica.
Dezvoltarea economica este asociata procesului de trecere de la o stare de evolutie
economica la una superioara caracterizata prin noi raporturi tehnico-economice si economico-
sociale ce apar in procesul de crestere.
Indicatori ai dezvoltarii economice. Procesul de dezvoltare economica poate fii
masurat sau estimat cu ajutorul unor indicatori de dezvoltare, uneori indici sintetici precum:
-rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor
-nivelul PIB-ului percapito
-rata medie anuala de crestere demografica
-rata investitiilor
-raportul dintre capital si munca
-ponderea sectorului serviciilor in PIB
-infrastructura si servicii sociale
-resurse de hrana
-serviciul datoriei externe
-indicele de calitate al vietii.
Valorile indicatorilor sunt influentate de nivelul diferit de raspandire a resurselor
economice intre state, de o capacitate diferita de valorificare a potentialului economic dar si
de conditiile politice, istorice, traditionale.
Caile dezvoltarii economice:
-sporirea capitalului concomitent cu cresterea eficientei sale
-perfectionarea managementului organizational
-reducerea disparitiilor economice
-promovarea pluralitatii formelor de proprietate si libertalizarea pietelor
-incurajarea activitatiilor autoritare pentru folosirea capacitatilor de productie
interna
-incurajarea exporturilor.
Dezvoltarea economica durabila este o modalitate dinamica structurala si ascendenta a
economiei care sa sustina progresul uman, nu numai la nivel national si pentru cativa ani, ci
pentru intreaga planeta si pentru o lunga durata de timp.
 Principii pentru dezvoltarea durabila:
-principiul egalitatii sanselor generatiilor viitoare
-principiul politicii inegalitatii economico-sociale
-principiul diversitatii vietii biologice si spiritual culturale
-principiul suveranitatii populatiei.
Dezvoltarea economica durabila este caracterizata de urmatoarele elemente:
-compatibilitatea permanenta a mediului creat de om cu mediul natural
-egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed
-interpretarea prezentului prin prisma viitorului
-accentul pe ecologie si geoeconomie atunci cand se analizeaza problema
bunastarii generale
-gestionarea unor elemente precum controlul poluarii, incalzirii globale,
sistemului educationat etc.

9. Enumeraţi instrumentele politicii monetare. Care este cel mai eficient instrument în cazul
BNR?
Politica monetara poate fi folosita ca politica aciclica atat prin instrumentul rata
dobanzii cat si prin instrumentul cursul de schimb.

10. Definiţi piaţa valutară la termen şi piaţa valutară la vedere. Enumeraţi caracteristicile lor.
Piata valutara este piata pe care se desfasoara comertul cu monede straine (valute).
Este totodata locul unde se manifesta cererea si oferta de valute si se formeaza pretul acestora
exprimat in moneda nationala(cursul de schimb).
Piata valutara la vedere este acea componenta a pietei valutare pe care tranzactiile se
lichideaza in 48 de ore. Printre caracteristicile acestei piete se numara:
-delocalizarea(legaturi directe intre banci)
-locul esential al dolarului ca moneda de tranzactionare
-exista si piete valitare localizate(banci centrale, burse de valori)
Piata valutara la termen reprezinta acea componenta a pietei valutatre pe care agentii
de vanzare cumparare de valuta se onoreaza la o data ulterioara(scadenta), fixata cu
anticipatie si la un curs stabilit in momentul inchiderii tranzactiei. Caracteristici intalnite la
piata valutara la termen:
- CV t = CV V (curs valutar la termen)
- CV t > CV V (prima, report)
- CV t < CV V (pierdere, deport, discount).

11. Definiţi balanţa de plăţi şi precizaţi care sunt cele două importante componente ale sale.
Balanta de plati reprezinta un document intocmit de catre autoritatile statului si care
cuprinde inregistrarea sistematica a ansamblului incasarilor si platilor determinate de
tranzactii materiale si financiare dintr-o perioada data, ale unei tari cu restul lumii.
Inregistrarile efectuate in balanta de plati au la baza principiul contabilitatii in partita
dubla.
Balanta de plati are doua componente: contul curent sicontul de capital si financiar.

12. Enumeraţi implicaţiile globalizării. Sunteţi pro sau contra acestui proces?
Reprezinta cresterea interdepentei economice prin cresterea valori si
varietatii,tranzactilor internationale cu bunurii si servicii prin liberalizarea si accelerarea
fluxurilor de capital precum si printr-o difuzare mai larga a tehnologiei. Sunt pro acestui
process deoarece inca din antichitate oamenii si-au exprimat dorinta de a avea o lume unita,
mai ales din punct de vedere economic pentru ca acest lucru duce la prosperitate si la un
progress tehnologic uimitor.

13. Descrieţi criteriile de la Copenhaga. Consideraţi că sunt suficiente pentru ca un stat să facă
parte din UE.
Consiliul European reunit la Copenhaga în anul 1993 a definit şi precizat condiţiile pe
care trebuie să le îndeplinească ţările asociate din Europa Centrală şi de Est pentru a adera la
Uniunea Europeană, condiţii definite sub forma unor criterii:
1) Stabilitatea instituţiilor garante ale democraţiei statului de drept, drepturilor
omului, respectului şi protecţiei minorităţilor. Potrivit prevederilor Constituţiei, minorităţile
naţionale pot fi reprezentate în Parlamentul României şi în organele locale.
2) Existenţa şi funcţionarea economiei de piaţă. În cadrul economiei de piaţă,
echilibrul între cerere şi ofertă se stabileşte prin jocul liber al forţelor de piaţă. O economie de
piaţă funcţionează atunci când sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de
proprietate, este pus la punct şi gata să fie aplicat. Funcţionarea economiei de piaţă este
facilitată şi de stabilitatea macroeconomică şi de consensul forţelor politice în adoptarea
strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat şi structurat şi absenţa barierelor la
intrarea şi ieşirea de pe piaţa a agenţilor economici contribuie şi ele la funcţionarea eficientă a
economiei de piaţă.
3) Capacitatea de a face faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor pieţei. Se
poate aprecia că încă de pe acum pot fi identificate câteva elemente care oferă indicaţii în
legătură cu capacitatea economiei naţionale de a face faţă concurenţei agenţilor economici
comunitari. Este necesar un cadru juridic naţional în care agenţii economici să acţioneze,
asemănător cerinţelor funcţionării Pieţei Interne Unice. În industrie se mai menţin încă
sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale
şi cu forţa de muncă sunt încă ridicate, restructurarea marilor combinate se face greoi.
4) Capacitatea asumării obligaţiilor ce îi revin unui membru al Uniunii
Europene.
 tranziţia la economia de piaţă şi la democraţie trebuie să ţină pasul sau chiar să
devanseze momentele cheie ale perioadei de tranziţie în calitate de asociat al U.E.;
 elaborarea cadrului legislativ intern pentru democraţie şi economie de piaţă trebuie
să dea prioritate acelor aspecte şi elemente care fac posibilă funcţionarea Acordului European
conform calendarului convenit;
 reformele legislative şi instituţionale trebuie să coboare în profunzimea structurii
societăţii, ca o condiţie a valorificării avantajelor Acordului European;
 colaborarea politică cu U.E. deschisă de prevederile Acordului European trebuie
permanent consolidată cu acţiuni concrete de cooperare comercială, economică şi financiară,
de natură să accelereze facilităţile economiei;
 grăbirea procesului de macrostabilizare economică;
 dezvoltarea cooperării cu celelalte ţări asociate ca o condiţie a constituirii unei
structuri compatibile cu cele existente în U.E.

14. Prezentaţi convergenţa reală. Descrieţi decalajul existent între ţările din vestul şi respectiv
estul Europei
1. Presupune diminuarea decalajelor dintre ţări cu privire la:
 nivelul de dezvoltare
 condiţiile de trai
2. Tratatul de la Maastricht nu menţionează criterii explicite privind convergenţa reală,
care sunt însă la fel de importante pentru adoptarea euro
3. Astfel de criterii de convergenţă reală pot fi:
  nivelul PIB/locuitor
 structura ramurilor economiei naţionale (% din PIB)
 gradul de deschidere a economiei
 volumul comerţului exterior şi gradul acestuia de integrare în UE
 costurile cu forţa de muncă

15. Şomajul: definţie şi evaluare (inclusiv indicatori), relevanţa ca indicator a ratei şomajului
în cazul României.
Somajul reprezinta dezechilibrul dintre cerere si oferta de munca, fiind inteles ca un
excelent al ofertei raportat la cererea de munca
Conditiile pentru ca o persoana sa fie inclusa in categoria somerilor sunt:
-sa fie apta de munca
-persoana respectiva nu munceste
-persoana isi arata disponibilitatea pentru un loc de munca
-persoana solicita un loc de munca.
Calculul somajului poate fii facut
-in marime absoluta( nr. de someri din cadrul unei economii)
-in marime relativa(sub forma ratei somajului)

16. Prezentaţi consecinţele inflaţiei. Explicaţi de ce inflaţia în România a constituit o

problemă după 1990.
Inflatia poate determina o mai buna folosire a rezervelor, a capacitatii de productie si o
reglare a rentabilitatii deoarece prin deprecierea banilor se diminueaza o parte din resursele
materiale acumulate.
Inflatia duce la schimbarea sensului utilizarii resurselor si defavorizeaza economiile si
pe creditori.
Inflatia limiteaza constituirea de fonduri banesti pentru extinderea afacerilor si
diminueaza oferta de bunuri si servicii care nu mai au piata de desfacere.
Inflatia pune in acord capacitatile cu nevoile reale de consum.
Alte consecinte ale inflatiei:
-creste costul materialelor pentru reglarea actualului dezechilibru economic
-costul social si psihologic ridic.

17. Tipologia ciclurilor economice.

Ciclul economic reprezinta perioada cuprinsa intre alternanta succesiva a fazelor de
crestere a activitatii economice si o diminuare a sa.
Exista doua mari categorii de cicluri economice:-cicluri generale si cicluri specifice.
Ciclurile generale
Avem 3 importante tipuri de cicluri economice in cadrul acestei categori:
-ciclurile seculare sau de tip contractiv care sunt pe termen foarte lung
si se considera ca au doua mari faze: expansiunea si constractia economica. Se considera ca
factorii determinanti ai acestor cicluri sunt inventiile si noile tehnologii. Un astfel de ciclu are
in medie 50 de ani, o faza de expansiune de aproximativ 20 de ani si o faza de constractie mai
scurta, de 10 ani care culmineaza cu depresiunea economica pentru o persioada de alti 20 de
ani.
-cicluri jugulare dureaza intre 7 si 11 ani. Sunt cele mai intens studiate
si prezinta tot 4 faze, la fel ca cele prezentate mai sus.
-cicluri economice pe termen scurt cu o durata cuprinsa intre 3 si 5 ani
si care se bazeaza pe decalajul informational dintre producatori si consumatori
 Cicluri specifice care se desfasoara pe o perioada cuprinsa intre 15 si 25 de ani dar
afecteaza numai anumite sectoare economice.

18. Cauze şi forme ale şomajului

Somaj natural:
-somaj de cautare- acea forma a somajului, independenta de vointa angajatilor
si angajatorilor si care se datoreaza caracteristicilor generale ale economiei
-somaj structural- apare in momentul in care anumite persoane care detin in
prezent un loc de munca doresc sa-l schimbe, in perioada in care are loc tranzitia catre noul
loc de munca este asociata acestui tip de somaj
-somaj sezonier- este caracteristic anumitor sectoare economice precum
agricultura si constructiile si poate avea la baza conditiile climatice sau rotatia anotimpurilor
-somaj rezidual- este asociat unei incapacitati temporare de munca
-somaj intermitent- apare in momentul in care conditiile economice sunt
instabile iar angajatii procedeaza de obicei la incheierea unor contracte de munca pe durata
determinata.
Somaj involuntar
-nu tine cont de vointa individului dar este influentat de ciclicitatea economiei
si mai ales de scaderea cererii globale. In momentul in care activitatea economica se
contracta, scad si salariile. In consecinta are loc o scadere a cererii de munca si se stabileste
un nou echilibru, dar la o rata a somajului mai ridicata.
Somaj voluntar
-anumiti indivizi decid sa nu mai lucreze pentru ca salariul de pe piata nu
corespunde cerintelor lor.

19. Cauze şi forme ale inflaţiei.

Inflatia a aparut odata cu introducerea in circulatie a bancotelor, deoarece tiparirea
acestora implica un cost scazut ceea ce permite statului in general sa creeze foarte usor
moneda. Inflatia a devenit o problema majora dupa anularea convertibilitatii banilor in metal
pretios.
Formele inflatiei:
-inflatia prin moneda-
-inflatia prin credite- se datoreaza cresterii substantiale a creditului in economie
-inflatia prin costuri- apare ca urmare a cresterii costurilor de productie
-inflatia importata
-inflatia prin cerere- este una din cele mai importante forme ale inflatiei care se
datoreaza stimularii in exces a crererii
-inflatia prin oferta- include intr-o anumita marja inflatia prin costuri si este
reprezentata sau determinata de cresterea preturilo datorate raritatii resurselor sau descoperirii
unor materiale de productie moderne, a caror achizitie pune pe termen scurt presiune asupra
preturilor de vanzare.

20. Definiţi dezvoltarea economică, prezentaţi indicatorii acesteia şi exemplificaţi

Dezvoltarea economica este asociata procesului de trecere de la o stare de evolutie
economica la una superioara caracterizata prin noi raporturi tehnico-economice si economico-
sociale ce apar in procesul de crestere.
Indicatori ai dezvoltarii economice. Procesul de dezvoltare economica poate fii
masurat sau estimat cu ajutorul unor indicatori de dezvoltare, uneori indici sintetici precum:
-rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor
-nivelul PIB-ului percapito
 -rata medie anuala de crestere demografica
-rata investitiilor
-raportul dintre capital si munca
-ponderea sectorului serviciilor in PIB
-infrastructura si servicii sociale
-resurse de hrana
-serviciul datoriei externe
-indicele de calitate al vietii.
Valorile indicatorilor sunt influentate de nivelul diferit de raspandire a resurselor
economice intre state, de o capacitate diferita de valorificare a potentialului economic dar si
de conditiile politice, istorice, traditionale.

21. Definiţi deficitul bugetar, factorii de influenţă şi de ce este importantă gestionarea sa.
Deficitul bugetar reprezinta cheltuielile efectuate si neacoperite din venituri bugetare.
Gestionarea deficitului bugetar e importanta deoarece ofera informatii despre calitatea
politicii fiscale si bugetare. Un deficit bugetar redus arata o guvernare performanta care in
perioade de normalitate si crestere economica acumuleaza resurse in vederea sustinerii
activitatilor in perioade de contractie. Un deficit bugetar ridicat produce dezechilibrari
macroeconomice de tipul inflatiei.
Factorii care influenteaza deficitul bugetar sunt:
-consumul
-cresterea deficitului de cont curent
-cursul de schimb
-evolutia investitiilor straine directe.

22. Definiţi bugetul, cheltuielile bugetare şi descrieţi destinaţiile cheltuielilor bugetare.

Bugetul de stat este un document ce devine lege prin care sunt prevazute si aprobate in
fiecare an veniturile si cheltuielile sau dupa caz numai cheltuielile in functie de sistemul de
finantare a institutiilor publice.
Bugetul de stat reprezinta o componenta majora a sistemului financiar datorita
ponderii pe care o are in PIB sau rolul pe care il joaca in functionarea anumitor parghii
financiare.
Cheltuielile bugetare reprezinta sumele de bani pe care statul le foloseste pe baza
veniturilor colectate pentru diferitele servicii sociale sau investitii cu caracter economic in
vederea asigurarii bunastarii populatiei.
O modalitate de clasificare a acestor chestuieli este:
-cheltuieli pentru servicii generale- efectuate de stat pentru asigurarea
functionarii investitiilor si administratiilor publice
-cheltuieli pentru actiuni social-culturale
-cheltuieli cu apararea
-cheltuieli pentru actiuni economice.

23. Analizaţi factorii deteminanţi ai creşterii economice. Care este în opinia dumneavostră cel
mai important factor.
Dezvoltarea economica implica in sine cresterea economica ceea ce duce la
imbunatatirea rezultatelor pe termen lung si la transformarea structurii economiei
Factorii determinanti ai cresterii economice reprezinta totodata piloni ai dezvoltarii.
Dezvoltarea economica implica accentuarea laturii calitatice a acestor factori.
 Astfel, un stat dezvoltat se bucura de o calitate superioara a resurselor uname, de
modalitati eficiente de exploatare a resurselor naturale, de capital si tehnologii de ultima
generatoe. Toate acestea determina evolutia economica.
Caile dezvoltarii economice:
-sporirea capitalului concomitent cu cresterea eficientei sale
-perfectionarea managementului organizational
-reducerea disparitiilor economice
-promovarea pluralitatii formelor de proprietate si libertalizarea pietelor
-incurajarea activitatiilor autoritare pentru folosirea capacitatilor de productie
interna
-incurajarea exporturilor.

24. Strategia de ţintire directă a inflaţiei în România şi rezultatele sale

Bancile centrale pot adopta diferite strategii de reducere a inflatiei, una din cele mai
moderne fiind tintirea directa a inflatiei(TDI), BNR a adoptat o astfel de strategie in 2005.
TDI inseamna:
-urmarirea consecventa a tintei de inflatie si degrevarea completa a politicii
monetare de sprijinire a altor obiective macroeconomice
-consolidarea credibilitatii bancii centrale prin evitarea ajustarilor pe parcursul
anului a tinei de inflatie initial anuntate
-intarirea responsabilitatii bancii centrale fata de obiectivul asumat prin
publicarea unui raport asupra inflatiei care sa includa o prognoza de inflatie.

25. Conceptul de piaţă în asigurări. Ce puteţi spune despre piaţa asigurărilor din România?
Piata de asigurari reprezinta cadrul organizatoric si metodologic in care se realizeaza
operatiile de asigurari, respectiv activitatea de asigurare.
Operatorii specifici ai pietei sunt: asiguratorul si asiguratul.
Parametrii pietei asigurarilor sunt :oferta si cererea.
Oferta de asigurare este reprezentata de ansamblul produselor pe care companiile de
asigurari le pun la dispozitia clientilor potentiali pe piata.
Cererea de asigurari este reprezentata de manifestarea puterii de protectie impotriva
riscurilor probabile dar incerte, din partea persoanelor fizice si juridice.
Indicatorii pietei de asigurari
-volumul primelor brute subscrise
-rata daunei.

26. Prezentaţi instrumentele politicii fiscale. Ce măsuri aţi lua pentru consolidarea fiscală din
România?
Stabilirea si colectarea veniturilor bugetare
-modificarea cotelor de impozitare
-largirea bazei de impozitare
-modul de colectare a veniturilor
Stabilirea destinatiilor bugetare. In acest sens se observa o corelatie importanta intre
politicile fiscale bugetare si cele structurale:
-stabilirea destinatiilor cheltuielilor bugetare
-masuri sociale
27. Piaţa valutară şi operatorii pieţei valutare
Piata valutara este piata pe care se desfasoara comertul cu monede straine. Este
totodata locul unde se manifesta cererea si oferta de valute si se formeaza pretul acestora
exprimat in moneda nationala.
Operatorii pietei valutare
a) Bancile si institutiile financiare dar si filialele financiare ale grupurilor
industriale cae efectueaza operatiuni de schimb in nume propriu sau din ordinul clientilor lor.
Observatii
1. doar anumite banci raman avtive tot timpul pe piata valutara
2. desi ca principiu de functionare piata valutara are un caracter nespeculatoriu in timp ce in
realitate o buna parte din tranzactiile efectuate de banci sunt speculatorii. Caracterul
speculatoriu se poate evidentia cu ajutorul pozitiei valutare.
3. notiunea de pozitie valutara e reprezentata de diferenta pozitiva sau negativa intre creantele
si angajamentele in valuta ale unei banci. Pozitia valutara poate fii lunga dar si scurta sau
inchisa.
b) Clientela privata e reprezentata de firme comerciale si industriale, dar si
institutii financiare care nu sunt autorizate sa efectueze operatiuni valutare. Tot aici intra si
persoanele fizice.
Observatie. Clientela privata poate desfasura tranzactii pe piata valutara doar rin intermediul
caselor de schimb valutar si a bancilor.
c) Firmele de brokeraj au o functie de intermediere pe piata valutara si sunt
specifice mai ales pietei valutare anglosaxone.

28. Descrieţi contul curent. Explicaţi situatia României.

Contul curent include tranzactii reale cu
-bunuri(exporturi si importuri de bunuri)
-servicii( servicii financiare de genul asigurarilor si operatiunilor bancare,
calatorii)
-venituri si transferuri curente care pot proveni din munca sau din capital
(salarii, dobanzi, dividende)
Elementele principale ale contului curent
a) balanta comerciala
-se compara doar exporturile si importurile de bunuri
b) balanta bunurilor si serviciilor
-cuprinde balanta comerciala si importul si exportul de servicii(turism,
transporturi, financiare) si veniturile din investirii efectuate in strainatate.
c) balanta contului curent
-include si transferurile, care nu au contrapartida in bunuri si servicii

Relatii caracteristice
S-I=BC
BC=V-A
BC+ FI + RES =0
S-economii
I-investitii
BC-soldul balantei platilor curente
V-venituri totale
A-gradul de absortie
FI -modificarea volumului creantelor financiare asupra strainitatii
RES -modificarea volumului creantelor monetare asupra strainitatii
29.Descrieţi contul de capital
Contul de capital reprezinta transferul de capital( ex. fondurile de la U.E.)
Contul financiar curpinde 5 categorii
a)investitii directe
-se clasifica in functie de directia lor in investitii in economia nationala
si investitii in strainatate
b)investitiile de portofoliu
-reprezinta plasamente efectuate pe pietele financiare pt o perioada mai
lunga de timp
c)alte investitii sub forma creditelor comerciale si imprumuturilor
d)produse derivate(investitii financiare)
e)active de rezerva(rezervele internationale ale unui stat)
-cuprind disponibilitatile valutare, aurul monetar, DSF( drepturile
speciale de tragere (moneda FMI)), si pozitia de rezerva la FMI..
Relatii caracteristice
BC+FDI+NFB+ RES =0
BC-soldul balantei platilor curente
FDI-investitii directe
NFB-imprumuturi nete
RES -modificarea volumului creantelor monetare asupra strainitatii
Obs. Balanta de plati in ansamblu are intotdeauna un sold egal cu 0.

30. Descrieţi criteriile de la Maastricht şi precizaţi care din acestea sunt îndeplinite în prezent
de către România
Odata devenit membru UE, orice stat isi indreapta toate eforturile pt a indeplini
criteriile de convergenta prevazute in Tratatul de la Maastricht avand ca finalitate participarea
statului respectiv ca membru la Uniunuea Economica si Monetara si totodata la adoptarea
monedei unice euro. Aceste criterii de convergenta sunt:
-rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1.5 puncte procentuale media
ratei inflatiei a celor mai bune 3 tari membre UE si care totodata se remarca si prin cea mai
mare stabilitate a preturilor
-deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB
-datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB
-rata dobanzii nu trebuie sa fie mai mare de 2 puncte porcentuale fata de media
ratei dobanzii pe termen lung a primelor 3 tari cele mai bune in acest domeniu
-rata de schimb nu trebuie sa depaseasca marjele normale prevazute in
SME(+/-15%)

31. Prezentaţi categoriile de agenţi economici şi descrieţi circuitul economic de ansamblu.

Agentii economici reprezinta persoane sau grupuri de persoane care indeplinesc prin
participarea lor la viata economica anumite functii similare. Dupa activitatea pe care o
exercita, avem unrmatoarele categorii de agneti economici:
a)gospodariile sau menajele. Aici se regasesc persoanele fizice (familii) dar si
intreprinzatori individuali. Functia lor principala este cea de consum dar gospodaria ofera
totdata forta de munca necesara activitatii economice indeplinind astfel si o functie de
productie.
b)intreprinderile nefinanciare sau firmele: au ca principal scop producerea de
bunuri si servicii dar indeplinesc totodata o functie de consum.
 c)institutii financiare: au rol important in finantarea economiei. Aici intra
intermediarii financiari de genul institutiilor de credit si societate de investitii financiare dar si
companii de asigurari. Acestea din urma transforma riscurile individuale in riscuri globale.
d)administratiile
32.Prezentaţi indicatorii de măsurare a rezultatelor (creşterii) economice
Indicatori ai dezvoltarii economice. Procesul de dezvoltare economica poate fii
masurat sau estimat cu ajutorul unor indicatori de dezvoltare, uneori indici sintetici precum:
-rata medie anuala de crestere a PIB-ului pe cap de locuitor
-nivelul PIB-ului percapito
-rata medie anuala de crestere demografica
-rata investitiilor
-raportul dintre capital si munca
-ponderea sectorului serviciilor in PIB
-infrastructura si servicii sociale
-resurse de hrana
-serviciul datoriei externe
-indicele de calitate al vietii.
Valorile indicatorilor sunt influentate de nivelul diferit de raspandire a resurselor
economice intre state, de o capacitate diferita de valorificare a potentialului economic dar si
de conditiile politice, istorice, traditionale.

33.Politici antiinflaţioniste. Exemplificaţi.

Politicile antiinflationiste sunt adaptate in functie de factorii determinanti ai inflatiei.
In cazul inflatiei prin cerere se incearca reducerea cererii agregate cu ajutorul
urmatoarelor mijloace: inghetarea salariilor, incurajarea economisirii, cresterea impozitelor si
taxelor directe, reducerea cheltuielolor publice, cresterea ratelor dobanzii.
Pentru combaterea inflatiei prin costuri se cauta inlocuitori pentru energie si materiale
prime scumpe, se procedeaza la blocarea preturilor si redistribuirea eficienta a produsului
national. Majorarea productiei este cea mai importanta cale de combatere a inflatiei in acest
caz.
Pentru combaterea inflatiei prin moneda se poate proceda la cresterea ratelor dobanzii,
crestetea rezervei minine obligatorii sau chiar la o reforma monetara.

34.Implicaţii ale şomajului şi politici de combatere. Exemplificaţi

Implicatiile somajului
-inutilizarea unei parti din factorii de productie disponibili
-scaderea intensitatii dezvoltarii economice conform legii lui Okun
-sporirea cheltuielilor bugetare concomitent cu diminuarea veniturilor
-reducerea veniturilor populatiei si reducerea consumului
Politici de combatere a somajului
-politici de stimulare a cererii fiscale, bugetare, monetare
-sporirea investitiilor(efectul de multiplicare).

35.Factori declanşatori ai crizelor financiare. Exemplificaţi

- adoptarea unor politici mai restrictive cu privire la creditare si oprirea unui „bubble”
economic creat pe fondul falsei impresii a unui capital disponibil destul de usor pe piata (criza
din Mexin 1994)
- coruptia din sistemul guvernamental care s-a imprumutat excesiv de pe pietele
internationale si a demarat tot felul de proiecte publice de dezvoltare dovedite a fi ulterior
mecanisme complexe de spalare a banilor la niel international( criza din Argentina 1999-
2002)
-probleme legate de deficitul comercial, deficitul guvernamental si inflatia
accentuata(criza din Camerun 1980-2001)
-scaderea drastica a exporturilor de petrol si gaz catre Rusia si neplata taxelor si
impozitelor de catre o parte insemnata de companii din sectorul energetic si industriei
prelucratoare a dus la o criza indusa in Rusia in 1998.

36.Explicaţi fazele ciclurilor economice. Exemplificaţi pe situaţia României.

Cele 4 faze importante ale ciclului economic sunt:
-faza de expansiune(revigorare si boom)
-faza de apogeu
-faza de contractie
-faza de depresiune
Faza de expansiune incepe cu un fenomen de revigorare a economiei cand s-au gasit
solutii pentru relansarea activitatii economice. Revigorarea survine prin reducerea preturilor
in vederea lichidatrii stocului prin schimbarea tehnologiilor si a modului de gestiune a
firmelor, dar si prin investitii din partea statului. Rata de crestere este cea mai ridicata in
aceasta etapa, ceea ce face ca economia sa se indrepte catrea cea de-a 2-a faza a ciclului
economic, si anume faza de apogeu.
Faza de apogeu se caracterizeaza prin utilizarea la capacitate maxima a capacitatii de
productie, aparand situatia de supraincalzire a economiei. In aceasta faza se acumuleaza
anumite dezechilibre precum supraconsumul sau supraproductia. Daca este vorba de
supraconsum, atunci el are la baza politici de creditare nesustereabila iar daca este vorba
despre supraproductie, se acumuleaza stocuri care pe viitor vor duce la contractia activitatii
economice.
Apare astfel cea de-a 3-a faza a ciclului economic si anume, contractia. Declinul este
asociat cu scaderea treptata a puterii de cumparare a cetatenilor, pe fondul cresterii ratei
somajului. In aceasta faza, scad randamentele factorului de productie iar economia intra
treptata intr-o faza de criza si uneori recesiune. Este cea mai nefavorabila perioada a activitatii
economice ce implica costuri sociale si economice importante, puterea de cumparare este
redusa, se pierd locurile de munca si apar miscarile sociale.
Economia intra treptat in faza de depresiune, unde situatia economica este precara si se
fac eforturi pentru gasirea unor solutii pentru iesirea din acriza, Aceste solutii ce urmeaza sa
conduca la revigorarea activitatii trebuie oferite atat de mediul privat prin gasirea unor
modalitati de gestionare eficienta a resurselor sau prin utilizarea unor noi tehnici de productie,
dar si de catre stat prin intermediul investitiilor si crearea unui mediu economic propice
dezvoltarii afacerilor.

37.Descrieţi politicile anticiclice. Exemplificaţi

Utilizarea politicilor anticiclice este necesara pentru reducerea fluctuatilor activitatii
economice. Aceste politici pot actiona atat pe partea cererii globale cat si pe partea ofertei
globale.
Principalele 2 politici economice utilizate pentru temperarea fluctuatiilor consumului
sunt: politica fiscala si politica monetara.
Politica fiscala poate actiona atat prin intermediul impozitelor si taxelor cat si prin
intermediul cheltuielilor bugetare, astfel in perioada de expansiune a ciclului economic
impozitele trebuie marite pentru a reduce cererea de consum privat iar cheltuielile bugetare
trebuie efectuate pentru restabilirea echilibrului. In perioada de contractie, politica fiscala
trebuie sa actioneze in sens invers: prin relaxarea fiscalitatii si prin cresterea cheltuielilor cu
investitii publice.
Politica monetara poate fii folosita ca politica anticiclica atat prin instrumentul rata
dobanzii cat si prin instrumentul cursul de schimb.
Rata dobanzii trebuie crescuta in perioada de expansiune pentru a tempera cererea de
pe piata. La fel in cazul cursului de schimb, banca centrala trebuie sa intervina in vederea
limitarii aprecierii acestuia, in perioada de recesiune insa, poate avea loc o relaxare monetara
prin reducerea ratei dobanzii care sa stimuleze creditarea in vederea relansarii activitatii.
Politica fiscala si cea monetara reprezinta instrumente utile la dispozitia autoritatilor
pentru a interveni asupra cererii globale si deci, a consumului. Astfel, in perioadele de
expansiune economica, consumul trebuie temperat prin majorarea fiscalitatii si a ratei
dobanzii iar in perioadele de contractie economica, consumul trebuie stimulat prin relaxarea
fiscalitatii si stimularea creditarii. Aceste politici pot actiona insa si asupra ofertei globale
stimuland-o in perioade de recesiune sau limitandu-i cresterea in perioade de boom economic.
Printre politicile care actioneaza direct asupra ofertei globale se numara politica
structurala, de reglementare si de supraveghere.
Prin politica structurala se urmareste crearea unui climat de productie favorabil si
stimularea unui mediu concurential care sa conduca la relansarea activitatii economice.
Aceasta politica este eficienta mai ales in perioade de criza cand statul trebuie sa intervina
pentru a relansa activitatea inclusiv prin investitii in infrastructura, favorabile dezvoltarii
afacerilor.
Politica de reglementare si supraveghere isi dovedeste eficienta mai ales in perioadele
de expansiune.

38.Descrieţi mecanismele de transmitere a politicii monetare. Exemplificaţi cazul României –

situaţia recentă.
1. Canalul preturilor
Aceasta modalitate de transmitere a politicii monetare este pusa in evidenta in
cadrul teoriei cantitative a monedei. Aceasta teorie face o analiza a raportului cauzal dintre
masa baneasca si valoarea marfurilor pe de o partea, si nevoile puterii de cumparare pe de alta
parte: M=PxY.
2. Canalul ratei dobanzii (modelul IS-LM)
↑ ↑
Om→ r →y →Y
↓
Om- oferta monetara
r- rata reala a dobanzii
y-institutiile
Y-venitul national.
3. Canalul creditului
Acesta deriva din faptul ca bancile joaca un rol important in cadrul sistemului
financiar pentru ca rezolva probleme legate de asimetria informatiilor cu care se confrunta
clientii.
↑ ↑ ↑ ↑ ↑
Om →s →C →I →Y
Om- oferta monetara
s- depozite bancare
C- credite bancare
Y-venitul national.
 4. Canalul cursului de schimb
Canalul de transmisie a politicii monetare reprezentat de influenta pe care
variatiile cursului de schimb exercita asupra marimii nete a exporturilor a atras atentia
economistilor. Acest canal incorporeaza si el efectele dobanzii, deoarece rata dobanzii
bancare si a celorlalte plasamente denominate in moneda nationala si sporeste atractia
depozitelor si celorlalte plasamente in valuta
↑ ↑ ↑
Om→ r →t →EN →Y
↓ ↓

39. Descrieţi evoluţia pieţei de capital din România din ultimii 15 ani.
Piata de capital din Romania a cunoscut o dezvoltare latenta in 1990- si in prezent este
mult mai putin avansata si performanta comparativ cu pietele de capital ale statelor din
regiune.
Cateva evenimente care au marcat evolutia pietei de capital au fost urmatoarele:
-in 1992 s-a deschis si Bursa Romana de marfuri de la Bucuresti
-in 1994 s-a deschis Bursa Monetar-financiara si de marfuri de la Sibiu
-in 1995 la initiativa comisiei nationale a valorilor mobiliare a luat nastere Bursa de Valori
Bucuresti, ca o piata de tranzactionare de rangul 1
-in 1996 a luat nastere Piata electronica RASDAQ ca o piata de rangul 2 unde conditiile de
tranzactionare erau mai putin severe
-un progres important in ceea ce priveste piata de capital din Romania a fost inregistrat in
1997 cat pe BVB a fost introdus primul indice bursier BET; acest indice are menirea de a
centraliza evolutiile preturilor actiunilor de pe BVB
-in 2000 a aparut BET-FI si BET-CE
-incepand cu 2007 pe BVB se tranzactioneaza contracte derivate de genul contractelor
FUTURES pe indici
-in Romania din cauza faptului ca nivelul de capitalizare bursier este redus, semnalele pe care
le transmite bursa catre economia reala nu sunt percepute de investitori ca niste semnale
puternice iar efectele asupra economiei reale datorate caderii sau evolutiei pozitive a bursei se
manifesta cu un decolaj temporar considerabil.
-in 2000-2008 indicele BET a cunoscut un randament pozitiv si crescator, dupa care pe fondul
declansarii crizei pietelor financiare de capital la nivel international, caderea a fost brusca.
-in 2009 desi economia reala nu si-a revenit, capitalizarea bursiera a crescut, iar indicele BET
a recuperat mai mult de jumatate din evolutia negativa avuta anterior.

40.Analizaţi cursul de schimb şi factorii determinanţi ai acestuia. Exemplificaţi

Cursul de schimb valutar reprezint apretul unei monede exprimat intr-o alta moneda.
Operatiunea tehnica prin care se stabileste cursul valutar poarta numele de cotatie care
poate fii cotatie
-incerta ( presupune indicarea nr de unitati monetare nationale care revin la o
unitate monetara straina) 1euro=4.2lei
-certa ( presupune indicarea nr de unitati monetare straine care revin la o
unitate monetara nationala) 1leu=0.23euro
Doar 4 state din lume practica cotatie certa : Anglia, Irlanda, Noua Zeelanda,
Australia.
Indicatori:
-indicele deprecierii respectiv aprecierii monedei
cotatia certa t1/cotatia certa t0 [%]
-deprecierea sau aprecierea cursului indicele-100%
 Cursurile formate pe piata la vedere sunt de doua tipuri
1. curs de cumparare: cursul la care o anumita banca sau casa de schimb este
dispusa sa cumpere o anumita valuta
2. curs de vanzare: cursul la care o anumina banca sau casa de schimb este
dispusa sa vanda o anumita valuta.
Factorii determinanti ai cursului de schimb. Cursul depinde de raportul dintre cererea
si oferta de valuta si de factorii care influenteaza acest raport.
-volumul importurilor: cresterea volumului importurilor (bunuri si servicii
achizitionate din strainatate) conduce la cresterea cererii de valuta necesare achitarii
importurilor ceea ce determina mai departe cresterea cursului valutei respectiv in raport cu
valuta nationala (deprecierea monedei nationale)
-scaderea volumului importurilor are o influenta in sens invers.
-volumul exporturilor: cresterea volumului exporturilor este asociata cu incasar
mai mari din partea firmelor autohtone in valuta, dar pentru a produce pe plan national,
firmele respective trebuie sa vanda valuta si sa achizitioneze moneda domestica. Aceste
tranzactii duc la cresterea ofertei de valuta in piata ceea ce conduce la reducerea pretului,
adica a cursului valuta. In aceste condictii moneda domestica se apreciaza. Scaderea
exporturilor are efect invers.
Miscarile internationale de capitaluri
-daca intr-o tara se constata cresterea volumului intrarii de capital pentru ca
rata dobanzii este atractiva pentru investitori atunci valutele din afara sunt transformate in
moneda nationala pentru a fii la aprecierea monedei nationale raportata la valutele in cauza.
-iesirile de capital au efect invers.
Asteptarile sau expectatiile investitorilor
-in cazut in care contextul macroeconomic este unul favorabil, se asteapta
intrari noi de capital, cresterea productivitatii si exporturilor, atunci sentimentul aparut pe
aceasta piaa este unul pozitiv.
-in aceste conditii aprecierea monedei nationale este amplificata de anticipiatii
pozitive ale investitorilor ce cauta sa cumpere moneda nationala sperand ca la o data
ulterioara, acesti lei vor valora mai mult pe piata valutara decat in prezent.
Metode de determinare a cursului de schimb
1. cursul de schimb si rata inflatiei: teoria paritatii puterii de cumparare

CVt  CVV A CV-curs de schimb,  - rata inflatiei
B
2. cursul de schimb si rata dobanzii: teoria paritatii ratelor dobanzii
1 d2
CVt  CVV d-rada dobanzii.
1  d1

41.Explicaţi şi exemplificaţi în acelaşi timp, folosind metoda comparaţiei, conceptele de

globalizare şi regionalizare

42.Comparaţi potenţialele beneficii şi pierderi implicate de procesul de aderare la zona euro.

Alegeţi ca exemplu cazul României şi descrieţi planul de aderare sau „drumul către euro”
a. reducerea costurilor pentru schimburile valutare
Când un importator plateste pentru marfurile importate, trebuie sa
converteasca la o banca, moneda nationala în moneda exportatorului sau în moneda convenita
pentru contract. Banca va adauga un comision pentru operatiunea de schimb valutar efectuata.
Pentru firmele care importa sau exporta un volum mare de marfuri într-un numar extins de
tari, asemenea tranzactii de schimb valutar au si ele un volum însemnat, deci si costurile vor fi
ridicat, ceea ce determina recuperarea lor prin majorarea preturilor, costuri suportate de
consumatori. Se estimeaza ca asemenea costuri s-au ridicat la circa 0,4% din PNB al tarilor
membre.
b. reducerea riscului valutar
Cu toate ca în multe tari se lucreaza cu mecanisme flexibile ale cursurilor de
schimb, tarile membre au stabilit limite de fluctuatie a cursurilor valutare si s-au putut pune în
practica ajustari ale cursurilor în momentul când modificarile dintr-o tara erau mult mai mari
decât în alte tari. Nesiguranta în ceea ce priveste nivelul viitor al cursului valutar al unei
monede nationale a dus la o serie de riscuri ale importatorilor si exportatorilor. S-au gasit
metode de "hedging" al riscului valutar, prin contracte "forward" sau "futures", dar acestea au
implicat costuri pentru participanti.
c. prevenirea devalorizarilor competitive.
Dupa cum se stie, în perioada dintre cele doua razboaie mondiale, tarile
europene s-a angajat în actiuni care au fost denumite generic " devalorizari competitive. O
tara si-a devalorizat moneda nationala pentru a sprijini cresterea exporturilor; partenerii ei
comerciali au procedat la fel cu monedele lor nationale pentru a contracara masurile din tara
partenera si a sprijini exporturile lor. Devalorizarea monedei poate fi o masura inflationista în
decursul unei perioade, chiar si în tarile în care cursurile de schimb erau stabilite de catre
autoritati si nu de fortele pietei.
d. preîntâmpinarea unor atacuri speculative.
Mecanismul valutar premergator monedei unice era vulnerabil din
perspectiva atacurilor speculative; daca un speculator prevedea o devalorizare a unei monede
nationale, el vindea imediat cantitati detinute din astfel de moneda. Daca un asemenea trend
era vazut de mai multi jucatori de piata, confidenta în acea moneda începea sa scada, ceea ce
forta guvernul tarii de origine sa o devalorizeze în continuare fortat, chiar daca aceasta nu era
intentia initiala. Bineînteles ca guvernele au actionat împotriva speculatiilor cu moneda
nationala prin majorarea dobânzilor, influentând astfel cresterea detinerilor în moneda
respectiva; dar reversul unei asemenea politici nu se lasa mult asteptat, cresterea dobânzilor
ducând la cresterea costurilor la împrumuturi, costuri care trebuie sa fie respectate de catre
împrumutati, acestia putând decide sa scada volumul activitatii si al investitiilor si deci sa
influenteze negativ cresterea economica.
e. moneda unica va favoriza extinderea si fuzionarea pietelor financiare.
Acestea vor deveni mai lichide, adica se va opera pe termen scurt sau la vedere
si va scadea mult sau de tot ponderea operatiunilor la termen. Prin urmare nu va mai fi nevoie
de acoperire împotriva riscului.