”Prima cerinţă a unui spital este ca acesta să nu facă

rău pacienţilor!”
Florence Nightingale
IAAM
 IAAM
Infecție nosocomială = Infecție asociată asistenței medicale

Se referă la toate tipurile de asistență medicală: spitalicească și

ambulatorie.

Implică atât pacientul, cât și personalul medical și vizitatorii;

Definește mai clar asocierea în timp între îngrijirea medicală și apariția

infecției.
 IAAM

 INCIDENȚĂ= Totalitate a cazurilor de îmbolnăvire provocate de o anumită boală

infecțioasă pe o perioadă dată, raportată la populația totală.Este numărul de
cazuri noi apărute în această unitate de timp.

 PREVALENȚĂ= Termen care desemnează, conform definiției OMS, numărul total de

cazuri de boală sau de bolnavi, sau de orice alte evenimente (ex.: accidente) într-o
anumită populație, fără distincție între cazurile noi și cele vechi. P. poate fi
exprimată în cifre absolute sau (de obicei) în proporție față de loturi de subiecți din
populație.
 COLONIZARE VS. INFECȚIE
COLONIZARE = prezența de germeni patogeni în anumite situsuri fără ca
pacientul să prezinte semne, simptome și modificări ale testelor inflamatorii ;

INFECȚIA = apariția semnelor, simptomelor, markerilor de inflamație ;

Ex: aspirat bronșic cu Klebsiella fără pneumonie Rx= colonizare

aspirat bronșic cu Klebsiella cu pneumonie Rx = infecție
INFECȚIILE ASOCIATE ASISTENȚEI MEDICALE(IAAM)

Acţiunile de prevenire şi limitare a IAAM pot fi realizate cu

condiţia adoptării unui comportament responsabil, la toate
nivelele asistenţei medicale şi în toate etapele de acordare a
îngrijirilor.

IAAM are raspândire universală şi este cauza multor

insuccese terapeutice, chiar şi în prezenţa celor mai bune
intenţii .

"Este important să ne amintim că oricare microorganism aflat la

locul nepotrivit la timpul potrivit este un potenţial microorganism
patogen” (Keene 1996)
7
REDEFINIREA ESKAPE…CA ESCAPE

E Enterococcus faecium Aceasta redefinire include

noi patogeni
S Staphylococcus aureus

C Clostridium difficile creșterea virulenței C.difficile

A Acinetobacter baumannii

P Pseudomonas aeruginosa

E Enterobacteriaceae Enterobacteriaceae include K. pneumoniae,

Enterobacter spp., și alte specii rezistente ca Escherichia coli și Proteus spp.

Peterson LR. Clin Infect Dis. 2009;49:992

 ENTEROBACTERII ȘI CARBAPENEMAZE

Prevalența bacteriilor gram negative antibiotic rezistente este în

creștere în multe țări europene:
• MDR = multidrug resistance – definește tulpini rezistente la 3 sau
mai multe clase reprezentative de agenți antimicrobieni
• XDR = extensive drug resistance – rezistența la toate clasele, mai
puțin una sau două clase.
• PDR = pandrug resistance – rezistența la toate clasele de
antibiotice disponibile.

M Souli et al, Eurosurveillance, 2008

 IAAM
• Bacteriile periculoase se pot transmite de la pacienții internați prin intermediul halatelor
angajaților din sistemul sanitar, potrivit unui nou studiu.
• În plus, acești agenți patogeni se pot răspândi și pe obiectele din camera de spital, precum
balustradele de protecție de la paturi, mai arată cercetarea prezentată la IDWeek 2016, o întâlnire a
mai multor organizații axate pe bolile infecțioase.
• Infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă un factor ce stârnește o îngrijorare din ce în ce
mai mare — acestea afectează 1 din 25 pacienți internați în Statele Unite în orice perioadă, potrivit
Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention).

”Știm că există microbi periculoși în spitale, dar suntem abia la început în ceea ce privește modul în care
aceștia se răspândesc”, a declarat dr. Deverick Anderson, profesor asociat de medicină în cadrul
Diviziei de Boli Infecțioase de la Centrul Medical al Univesității Duke din Carolina de Nord, Statele
Unite.

• Pentru a urmări modul de transmitere al acestor bacterii, oamenii de știință au studiat 167 de
pacienți internați. Aceștia au fost îngrijiți la terapie intensivă de 40 de asistente, pe parcursul a trei
schimburi separate de câte 12 ore. Angajatele spitalului au folosit un nou set de halate la fiecare
schimb, se menționează în cercetare.
 IAAM

 De două ori pe zi, cercetătorii au luat mostre de bacterii de pe

halate, din rezervele pacienților și de pe aceștia. În urma analizelor,
specialiștii au găsit 22 de situații de bacterii transmise — șase de la
pacienți la asistente, șase din rezerve la asistente, iar 10% de la
persoane internate în încăperea în care se aflau.

 S-a constatat că au fost transmise șase tipuri de bacterii, inclusiv

MRSA, Klebsiella pneumoniae, o bacterie ce face parte dintr-un
grup numit Acinetobacter baumanii și Staphylococcus aureus
meticilino-sensibil (MSSA), o bacterie similară cu MRSA, dar
care este tratabilă cu antibioticul meticilină.
 IAAM
 Oamenii de știință au menționat că buzunarele și mânecile
halatelor asistentelor, dar și balustradele paturilor sunt zonele cele
mai expuse la contaminare.

 Cercetătorii nu au descoperit nici o situație în care bacteriile să

se fi răspândit de la personal la pacient.

 Însă, au precizat că acest lucru se poate întâmpla. Anderson a

subliniat că bacteriile au fost găsite în rezervele pacienților
indiferent de momentul zilei, chiar dacă acestea erau curățate în
fiecare zi.
Video de la ”Infection prevention and control” - Malta

Would you clean your hands more often if bacteria were not invisible?

https://youtu.be/M8AKTACyiB0
 IAAM
 Oamenii de știință au menționat trei modalități care pot ajuta
la stoparea răspândirii infecțiilor intraspitalicești: angajații din
spitale să se spele pe mâini de fiecare dată după ce intra în
contact cu un pacient, să folosească mănuși și halate de unică
folosință când au de-a face cu pacienți cu anumite infecții, iar
rezervele să fie curățate cu meticulozitate și în mod regulat.

 Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 61% dintre profesioniștii

din domeniul sănătății nu își curăță corect mâinile.

 Ținând cont de faptul că tehnica corectă de spălare și dezinfecția

mâinilor la momentul potrivit pot preveni circa 50% din toate
infecțiile asociate îngrijirilor medicale (HAI), este foarte important ca
spălarea mâinilor să fie realizată corect.
 PORTRET PROF.DIDIER PITTET-EXPERTUL OMS ÎN IGIENA MÂINILOR

Prof. Didier Pittet este creatorul Programului Global pentru Siguranța

Pacientului “Clean care is safer care” și cel care a pus la punct strategia
privind dezinfecția hidroalcoolică a mâinilor.
Cartea“Clean Hands Save Lives” (scrisă de T. Crouzet, 2014), tradusă în 14
limbi (2015), și filmul“Clean Hands” (Aftermedia 2016), descriu drumul
parcurs de profesorul Didier Pittet pentru a promova și a conștientiza
importanța igienei mâinilor,militând pentru siguranța pacientului.
 LEGISLAŢIE
Ordinul nr. 1101/2016 privind:

Normele de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare;

Infecțiile nosocomiale sunt infecții contractate în unități sanitare cu paturi, care pot fi recunoscute clinic
și/sau microbiologic și pentru care există dovada epidemiologică a câştigării acestora în timpul spitalizării, a
actului medical de îngrijire sau manevrelor medicale (OMS nr. 1101/2016);

Responsabilități,atribuții,supraveghere,raportare;

● Metodologia de supraveghere a expunerii accidentale a personalului la produse biologice (investigare,

raportare, îngrijire)

● Precauţiunile standard
Măsuri standard
Precauţiuni adresate căii de transmitere

Definițiile de caz pentru IN (IAAM) sunt reglementate prin:Decizia nr. 2012/506/UE adoptată prin OMS
nr.1101/2016
PRECAUŢII PENTRU PREVENIREA TRANSMITERII
AGENȚILOR PATOGENI
PRECAUȚII STANDARD(1)

• Precauțiile Standard combină părțile principale ale Precauțiilor

Universale (PU) și ale precauţiilor de expunere la fluide biologice (BSI).

• Sunt bazate pe principiul că tot sângele, toate fluidele corpului,

secrețiile și excrețiile (cu excepția transpirației), toată epiderma non-
intactă și toate membranele mucoase pot conține agenți infecțioși
transmisibili.
PRECAUȚII STANDARD(2)

• Sunt măsuri minime obligatorii pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor

asociate asistenţei medicale.

• Se aplică tuturor pacienţilor îngrijiţi, indiferent de statutul de

infecţiozitate suspectat sau confirmat.

• Se aplică în orice instituție unde este asigurată asistenţă medicală .

• Sunt concepute atât pentru a proteja personalul sanitar, cât şi pentru a

preveni răspândirea infecţiilor în rândul pacienţilor.
PRECAUŢIILE STANDARD SE REFERĂ LA :
I. Igiena mâinilor ;

II. Utilizarea echipamentului individual de protecţie ;

III.Siguranța injecțiilor (practici sigure de administrare a medicației

parenterale) ;

IV.Manipularea în condiţii de siguranţă a echipamentelor medicale;

V. Igiena respiratorie şi eticheta tusei ;

IAAM
LECȚIA SEMMELWEISS
In 1847: Dr. Ignaz Semmelweiss, medic în Viena, într-o Maternitate, a
observat transmiterea infecțiilor severe, fatale de către doctorii care
“omiteau” să își spele mâinile între examinarea a 2 paciente sau după
efectuarea autopsiilor. → Concluzia acestuia a fost faptul că,particulele
de pe cadavru, aderau la mâinile personalului, provocând infecțiile și
ulterior decesul.

Ca urmare, a implementat → OBLIGATIVITATEA spălării mâinilor cu

soluție cloridă după autopsii și cu apă și săpun între 2 examinări.

La o lună de la implementarea acestei măsuri, s-a constatat o scădere a

incidenței mortalității de la 12 % la 1,3%. Era prima dată când se demonstra rolul
mâinilor în transmiterea agenților patogeni.

Mai târziu, Holmes, la Boston, a implementat spălarea mâinilor cu apă Javel.

IGIENA MÂINILOR – TEHNICA CORECTĂ
 IGIENA MÂINILOR ȘI UTILIZAREA MĂNUȘILOR

MĂNUȘI PLUS Igiena mâinilor= MÂINI CURATE

MĂNUȘI FĂRĂ Igiena mâinilor

= TRANSMITERE DE GERMENI

•Sursa WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care, 2009

•Sursa pictogramelor OMS în limba română : Institutul Național de Sănătate Publică București
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/resurse-imc-igiena-mainilor
MOMENTELE IGIENEI MÂINILOR
INDICAȚII PENTRU IGIENA MÂINILOR ÎN ACTIVITATEA MEDICALĂ ȘI DE
ÎNGRIJIRE DIN SPITAL
• Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a
dezvoltat un ghid pentru igena mâinilor în
spitale și a dedicat o zi igienei mâinilor – ziua
de 5 mai;

• Pentru a sintetiza momentele cele mai

importante în care nu trebuie omisă igiena
mâinilor,OMS a dezvoltat conceptul celor 5
momente pentru igiena mâinilor;

• Sunt descrise într-o succesiune firească a

actului de îngrijire a unui pacient momentele cu
risc de transmitere a germenilor în spital;

• Pentru avea impact în prevenirea infecțiilor

igiena mâinilor trebuie practicată în zona
pacientului, de aceea produsele de igienă
mâinilor trebuie să fie disponibile aici (
dispensere alcool, chiuvetă, apă, săpun,
hârtie);

• Această abordare bazată pe dovezi și testată în

condiții practice este concepută pentru a fi ușor
de învățat și aplicat de către personalul
medico-sanitar ;
 DE CE ? DE CE ? DE CE? DE CE ?
Totuși...la 172 ani după Semmelweis de ce avem :
o Peste 1,4 milioane de oameni care suferă din cauza infecțiilor
o 5-10% din pacienți capătă una sau mai multe infecții în unitățile
medicale
o Riscul de infecții asociate asistenței medicale,în țările în curs de
dezvoltare este de 2-10 ori mai mare decât în țările dezvoltate
o În secțiile de terapie intensivă,aceste infecții afectează aproximativ 30%dintre
pacienți,mortalitatea putând ajunge la 44%.

...pentru că NU NE SPĂLĂM PE MÂINI!!!

CUM TREBUIE SĂ REALIZĂM CORECT IGIENA MÂINILOR?
TEHNICA CELOR 6 PAȘI

Atenție la utilizarea unei CANTITĂȚI suficiente de săpun lichid/ soluție alcoolică

și la respectarea TIMPULUI de acțiune !!! 33
Mâinile curate salvează vieți! Momente-cheie pentru igiena și dezinfecția mâinilor
https://www.youtube.com/watch?v=l_CHAirxAfI
 CE PRODUSE FOLOSIM PENTRU REALIZAREA IGIENEI MÂINILOR?
RECOMANDĂRI PENTRU IGIENA MÂINILOR CU SOLUȚII ALCOOLICE

Utilizarea de soluții alcoolice aplicate prin frecare este recomandată în toate situațiile
clinice și de îngrijire, cu condiția ca mâinile să fie vizibil curate
(nu se dezinfectează mâinile vizibil murdare)
Soluțiile alcoolice se aplică doar pe mâinile uscate
(este interzisă aplicarea soluțiilor alcoolice pe mâini umede)
Se aplică o cantitate suficientă de soluție alcoolică, astfel încât soluția să acopere în
întregime mâinile, apoi se freacă mâinile conform tehnicii celor 6 pași până la
completa uscare, timp de 30 secunde
După aplicarea soluției alcoolice trebuie să se astepte uscarea acesteia, astfel încât
ingredientul activ (antisepticul) să își poată realiza acțiunea antimicrobiană (nu se
efectuează manevra imediat după ce a fost aplicată soluția alcoolică, ci doar după
uscarea acesteia)
Spălarea antiseptică cu apă și săpun antimicrobian și dezinfecția cu soluții alcoolice nu
trebuie utilizate concomitent
Se recomandă ca personalul medical să realizeze de rutină dezinfecția igienică a
mâinilor prin frecare cu produse antiseptice pe bază de alcool (Ordin MS 1101/2016, Ordin MS
961/2016)
35
 AVANTAJELE DEZINFECȚIEI MÂINILOR CU
SOLUȚII ALCOOLICE

 Timp redus pentru realizare (20-30 secunde)

 Uscare foarte rapidă (nu necesită ștergere)
 Cea mai rapidă acțiune dintre antiseptice
 Accesibilitate mult mai mare comparativ cu chiuvetele
 Cauzează mai puține efecte adverse (iritații și uscarea pielii)- au în compoziție
emolienți foarte buni
 Excelente proprietăți antimicrobiene (sunt mult mai eficiente în reducerea florei
tranzitorii a mâinilor)
 Utilizarea soluțiilor alcoolice a dus la reducerea ratei IAAM, la îmbunătățirea
practicilor de igienă a mâinilor și la îmbunătățirea complianței personalului cu igiena
mâinilor
 Se recomandă utilizarea de rutină a antisepticelor alcoolice pentru igiena
mâinilor în toate situațiile clinice, cu excepția cazurilor când mâinile sunt vizibil
murdare (sânge, alte fluide biologice)sau după examinarea pacienților cu infecție cu
Clostridium difficile sau norovirus, situații în care trebuie utilizate apa și săpunul (Ordin MS
1101/2016, Ordin MS 961/2016)
34
 CE PRODUSE FOLOSIM PENTRU REALIZAREA IGIENEI MÂINILOR?
RECOMANDĂRI PENTRU IGIENA MÂINILOR CU APĂ ȘI SĂPUN

 Spălați mâinile cu apă și săpun atunci când mâinile sunt vizibil murdare sau
după utilizarea toaletei;
 În cazul mâinilor contaminate cu sânge/alte fluide biologice se va utiliza săpun
lichid antimicrobian;
 În cazul în care există un risc de expunere (suspectat sau dovedit) la
microorganisme sporulate, inclusiv în cazul bolii diareice acute cu Clostridium
difficile, este obligatorie spălarea mâinilor cu apă și săpun antimicrobian!!!
 Pentru spălarea mâinilor se recomandă folosirea săpunului lichid;
 Înainte de aplicarea săpunului lichid, mâinile trebuie umezite cu apă;
 Cantitatea de săpun aplicată trebuie să fie suficientă;
 Metoda de spălare trebuie să respecte ”Tehnica celor 6 pași” și timpul de
acțiune;
 Pentru închiderea robineților se folosește prosopul de hârtie de unică folosință;

37
 DEZAVANTAJELE SPĂLARII MÂINILOR CU APĂ ȘI
SĂPUN

o Necesită un timp crescut pentru realizare (50-60 secunde),

comparativ cu soluțiile alcoolice pentru igiena mâinilor (20-30
secunde);

o Necesită ștergere ;

o Aplicarea repetată a săpunurilor duce la dermatite de contact și

uscarea pielii, mai ales atunci când este folosită apă fierbinte;

o Bacilii gram-negativi (BGN) pot fi rezistenți la săpunuri, iar

săpunurile solide pot deveni contaminate și să ducă la colonizarea
mâinilor personalului și transmiterea IAAM, de aceea se interzice
utilizarea lor !!

38
 IMPORTANȚA IGIENEI MÂINILOR (1)

INFECTII DE TRACT URINAR 34% 13% INFECȚII ALE TRACTULUI RESPIRATOR INF.
Cateter urinar Ventilație mecanică
Proceduri invazive de tract urinar Aspirație
Vârsta înaintată Sonda nazogastrică
Afecțiune preexistentă severă Depresori SNC
Urolitiază Antibiotice și antiacide
Sarcina Spitalizare prelungită
Cele mai frecvente
Diabet Malnutriție
Vârsta avansată
localizări ale infecțiilor
LIPSA
asociate asistenței
Intervenții chirurgicale
Imunodeficiență
IGIENEI
medicale și factorii
INFECȚII DE PLAGĂ CHIRURGICALĂ MÂINILOR
de risc care INFECȚII SANGVINE
Antibioticoprofilaxie inadecvată favorizează Cateter vascular
Pregătirea incorectă a tegumentului apariția lor Perioada neonatală
Îngrijirea inadecvată a plăgii Terapie intensivă
Durata intervenției chirurgicale Boala preexistentă severă
Tipul de plagă Neutropenie
Asepsie chirurgicală inadecvată Imunodeficiență
Diabet Noile tehnologii invazive
Status nutrițional Lipsa instruirii/supervizării
Imunodeficiență
Lipsa instruirii/supervizării 17% 14%

Sursa: OMS, 2009

 IMPORTANȚA IGIENEI MÂINILOR (2)

• Cea mai comună cale de transmitere a infecțiilor

nosocomiale este reprezentată de mâinile contaminate ale
personalului medical!
Germeni pe pielea
pacientului și pe
suprafețele din
apropiere
Mâinile
contaminate
Germenii sunt
transmit germeni
prin contact direct transferați pe
cu pacientul sau mâinile personalului
suprafețele din medical
apropiere

Omitere sau tehnică Germenii

greșită igiena supraviețuiesc pe
mâinilor – mâinile mâini timp de mai
rămân contaminate multe minute
 STUDIU AUTOEVALUARE
OMS / 2010 Este recomandat ca fiecare unitate sanitară să efectueze o
autoevaluare a igienei mâinilor, putând stabili astfel, nivelul igienei mâinilor în
propria unitate.

Chestionarul este întocmit pe 5 capitole:

• Schimbări în sistem – existența produselor și a posibilităților reale de efectuare a
igienei mâinilor.
• Instruire și educație.
• Evaluare și feedback-evaluare consum produse, audit clinic.
• Afișaje tematice la locul de muncă.
• Atitudine instituțională privind igiena mâinilor- inclusiv pentru pacienți.
 FLORA BACTERIANĂ CUTANATĂ(1)
Flora cutanată 1938 - Price distinge și definește flora rezidentă și flora
tranzitorie.
1. FLORA REZIDENTĂ (COMENSALĂ) = totalitatea microorganismelor cu
caracteristici nepatogene, existente pe suprafaţa pielii normale şi sub celulele
superficiale ale stratului .
Această floră are o patogenitate minimă, dar poate determina:
• infecţii în situsurile sterile ale organismului (ex.ochi) sau pe tegument lezat;
• infecţii la pacienţii imunodeficienţi;
• infecţii la pacienţii cu implanturi;

Are rol de protecție prin evitarea colonizării tegumentului cu alte specii

microbiene (barieră de protecție), fiind relativ stabilă pentru organism și
dependentă de zona cutanată, starea de sănătate a individului, terapiile generale
și locale și nu în ultimul rând de temperatură și umiditate.

ESTE MAI PUȚIN IMPLICATĂ ÎN APARIȚIA IAAM !!

 FLORA BACTERIANĂ CUTANATĂ(2)

Flora rezidentă este constituită din microorganisme comensale, care trăiesc în

echilibru cu pielea:

= Pe suprafața pielii – speciile Staphylococcus spp, Corynebacterium și

Streptococcus

= În profunzime, la nivelul glandelor sudoripare și sebaceea precum și

împrejurul foliculilor piloși, există bacterii anaerobe, ca Propionibacterium
acnes.

Chiar dacă Stafilococul auriu, face parte din flora comensală a tegumentului,
această specie nu trebuie să existe pe tegumentele mâinilor ( nici Acinetobacter
spp sau bacilii Gram negativ).
 FLORA BACTERIANĂ CUTANATĂ(3)
2. Flora tranzitorie (MICROBIOTĂ)= totalitatea microorganismelor care
colonizează straturile superficiale ale pielii şi sunt mai uşor eliminate prin
spălarea de rutină a mâinilor.
Microorganismele tranzitorii nu se multiplică, de obicei, pe piele, dar
supravieţuiesc la acest nivel.
Transmisibilitatea florei tranzitorii depinde de speciile bacteriene prezente,
numărul acestora şi nu în ultimul rând, hidratarea tegumentului.
Această floră este implicată cel mai frecvent în etiologia IAAM.
Este o componentă în relație directă cu ecologia microbiană a unității de
îngrijire medicală, dar și cu manoperele efectuate.
Această floră este eliminată ușor, prin acțiunea mecanică asociată cu
acțiunea antisepticelor.
Ce specii pot constitui flora tranzitorie? Staphylococcus aureus, bacili
Gram-negativi (genul Pseudomonas, genul Enterobacteriacaee), levuri,
bacilii Gram-negativi rezistenți la desicație ( genurile Klebsiella, Enterobacter
și Acinetobacter ), Clostridium difficile, virusuri (VHA, rotavirusuri).
Una din cele mai importante caracteristici ale acestor specii microbiene
este timpul de supraviețuire crescut.
 COMPLIANȚA

Complianța pentru spălarea mâinilor este inacceptabilă: medie 40% în

mediul spitalicesc!!!!

Complianța =conformare comportamentală la o acţiune, cerinţă, în acest

caz, complianţa personalului medico – sanitar la respectarea igienei
mâinilor.

Complianţa personalului medico – sanitar depinde de:

factori comportamentali, factori materiali (lipsa materialelor necesare:
consumabile), constrângeri de timp, categoria de personal, tipul secţiei, etc.
 AȘA NU!
↓

Bijuterii! ZERO BIJUTERII!!!

Ceas!
Unghii lungi/aplicate
Lac de unghii (porozitate)

Germeni frecvent întâlniți la nivelul unghiilor: genul Staphylococcus, BGN (inclusiv

Pseudomonas spp.),corinebacterii, fungi.

BGN=bacili gram negativi

 AȘA NU!
MOTIVE ALE LIPSEI DE ADERENȚĂ (1):
*Agenții de spălare/dezinfecție produc iritație, uscăciune la
nivelul tegumentului.
*Recipiente inadecvat montate / absente
*Absența săpunului, a prosoapelor de hârtie
*Personal prea ocupat sau timp insuficient
*Personal insuficient / suprasolicitat
*“Pacientul are prioritate”
*”Pacientul are un risc mic de a dobândi o infecție”.

Nu am timp pentru protecția mea și a pacientului !!!!

AȘA NU!
MOTIVE ALE LIPSEI DE ADERENȚĂ (2)

*Absența cunoștințelor / ghidurilor / protocoalelor

*Uitarea
*Refuzul respctării recomandărilor
*“Irosirea timpului pacientului”
ATENȚIE LA NEATENȚIE!
ZONELE DEFICITARE ÎN IGIENA MÂINILOR !

Pentru personalul sanitar mediu și medical, se consideră o mână curată

dacă încărcătura microbiană nu este mai mare de 40 UFC/ml;
 MÂINILE CA VECTORI
Pacient colonizat sau infectat → Mâna / vector → Nou pacient colonizat sau infectat
 RISC !!!
Telefonul mobil, întrerupătorul, chiuveta, tastatura și mouse-ul reprezintă
adevărate focare de infecții.
Cercetătorii din Marea Britanie au ajuns la concluzia că telefonul mobil
dezvoltă pe suprafața sa de 18 ori mai mulți germeni decât capacul de la
WC.
Potrivit experților, acesta este un real focar de infecții, deoarece pe suprafața
gadgetului s-au descoperit culturi de Salmonella, Escherichia coli sau
Staphylococcus aureus.
SPĂLAREA MÂINILOR
SPĂLAREA SIMPLĂ A MÂINILOR
Spălarea simplă a mâinilor cu apă şi săpun simplu / săpun antiseptic:
Recomandată în cazul unui act medical care presupune un nivel de risc infecțios
minim.

OBIECTIV – eliminarea murdăriei, a scuamelor cutanate şi reducerea

microorganismelor din flora tranzitorie / flora rezidentă (comensală) a mâinilor.

PRODUSE UTILIZATE – săpun obişnuit / săpun antiseptic, apă potabilă

curentă.

DURATA - minimum 30 secunde pentru spălarea simplă

EVITAŢI FOLOSIREA SĂPUNULUI SOLID ŞI A SAVONIEREI !

EVITAŢI FOLOSIREA PROSOAPELOR DIN MATERIAL TEXTIL !
FRICȚIUNEA MÂINILOR
Indicaţii generale pentru dezinfecția mâinilor prin fricţiune cu soluţii hidroalcoolice:

 Utilizarea antisepticelor pe bază de alcool este preferată pentru antisepsia uzuală

a mâinilor, dacă acestea nu sunt vizibil murdare:
 Înainte şi după atingerea unui pacient;
 Înainte de atingerea unui dispozitiv invaziv, indiferent dacă se poartă sau nu
mănuşi;
 La trecerea de la o parte contaminată a corpului la alta, la acelaşi pacient;
 După contactul cu suprafeţe inerte (inclusiv echipament medical) din vecinătatea
pacientului;
 Înainte de administrarea medicaţiei ;
 Îngrijirea unui pacient contaminat cu bacterii multirezistente;
 În situații de urgență care necesită dezinfecţia rapidă a mâinilor;
 În cazul imposibilității accesului la apă curentă;
 În situații epidemice;
 În caz de risc crescut pentru infecții fungice, infecții virale.
FRICȚIUNEA IGIENICĂ (1)
UTILIZAREA CONCEPTULUI HANDRUB
Promovați tehnica de igienă a mâinilor prin :
Fricțiunea igienică

*Spălatul mâinilor rămâne ca indicație în cazul mâinilor vizibil murdare,

umede sau cu resturi de pudră.

 FRICȚIUNEA IGIENICĂ (2)

Fricțiunea alcoolică este:

= este mai eficace, mai rapidă și mai bine tolerată.
= nu înlocuiește spălatul mâinilor dacă acestea sunt
vizibil murdare, umede sau cu urme de talc sau în
situații particulare (prezenta de ecto-paraziți sau
spori bacterieni, scabie sau Clostridium difficile).

Scop :
 Intreruperea transmiterii prin mâini contaminate a infecțiilor, în timpul
contactului direct sau indirect;
 Evitarea colonizării/infectării personalului de la pacienți purtători de agenți
patogeni / diagnosticați cu boli infecto-contagioase.
 FRICȚIUNEA IGIENICĂ/CHIRURGICALĂ
Cele mai utilizate antiseptice pentru mâini sunt:
alcoolul, clorhexidina, hexaclorofenul, iodul şi iodoforii,
compuşii cuaternari de amoniu şi triclosan.

Toţi sunt eficienţi împotriva germenilor Gram-pozitivi şi Gram-

negativi, dar mai ales alcoolii şi iodoforii (eficacitate maximă).

Fungii şi micobacteriile sunt eliminate mai eficient cu alcooli

şi mai puţin cu clorhexidină sau hexaclorofen.
II. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI PERSONAL DE
PROTECȚIE

• În aplicarea precauțiunilor standard, echipamentul trebuie să fie

adecvat manevrei/ interacțiunii cu pacientul ;

• În funcţie de expunerea anticipată, echipamentul constă în mănuşi,

halate, măști, ochelari de protecție sau protectoare faciale;

• Este obligatorie practicarea igienei mâinilor după îndepărtarea

echipamentului de protecție;
 II .ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECȚIE
PRECAUȚII STANDARD

• Mănuși – Utilizate pentru contactul cu sângele, fluidele biologice, secrețiile,

excrețiile, obiectele contaminate şi pentru contactul cu membranele, mucoasele și
tegumentul cu leziuni ;
•

• Halate – Utilizate în proceduri de îngrijire în care este anticipat contactul

echipament – tegument sau cu expunere la sânge, fluide biologice, secreții sau
excreții ;

• Masca și ochelari sau un protector facial – în activități care generează stropirea sau
aerosolizarea cu sânge, fluide biologice, secreții sau excreții;
III. ADMINISTAREA ÎN CONDIȚII DE SIGURANȚĂ A INJECŢIILOR

• Practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea

bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi personalul
medical în timpul preparării şi administrării medicamentelor de uz parenteral;

SIGURANȚA INJECȚIILOR.CINE ESTE LA RISC ?

• Pacienții;
• Prin utilizarea echipamentului contaminat;

• Personalul medical;
• Prin înțeparea accidentală;

• Comunitatea;
• Prin eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor în mediu;
 O INJECȚIE SIGURĂ

• Nu dăunează pacientului !

• Nu expune la un risc personalul medical care o administrează !

• Nu produce riscuri pentru comunitate prin eliminarea deșeurilor

periculoase!
 CELE MAI BUNE PRACTICI ÎN
ADMINISTRAREA INJECȚIILOR

• Eliminarea injecțiilor care nu sunt necesare; reducerea numărului de

injecții;

• Igiena mânilor; Mănuși și alt echipament de protecție când este indicat;

• Utilizarea echipamentului steril;

• Prevenirea contaminării echipamentului și a medicației;

• Prevenirea ințepării accidentale;

• Eliminarea adecvată a deșeurilor;

Sursa : WHO best practices for injections and related procedures toolkit;
2010 WHO/EHT/10.02
SURSA HTTP://WWW.WHO.INT/INJECTION_SAFETY/TOOLBOX/EN/LEAFLETBESTPRACTICES

UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI STERIL

• Folosirea acului și seringii sterile

pentru fiecare injecție și pentru
reconstituirea fiecărui medicament;

• Utilizarea acului și seringii de unică

folosință;

• Verificarea integrității ambalajului.

Îndepărtarea acelor și seringilor ale
căror ambalaje sunt deteriorate sau
afectate de umezeală.
PREVENIREA CONTAMINĂRII ECHIPAMENTULUI
ȘI A MEDICAȚIEI(1)

• Prepararea fiecărei injecții pe o arie

decontaminată, anume destinată,
alta decât cea destinată recoltării
probelor de sânge.

• Fiolele mono-doză sunt de preferat

celor multi-doză.

• Puncționarea dopului flaconului

multi-doză se face întotdeauna cu
ac steril.
• Nu lăsați acul înfipt în dopul
flaconului!
PREVENIREA CONTAMINĂRII
ECHIPAMENTULUI ȘI A MEDICAȚIEI (2)
• Protejarea degetelor cu compresă
sterilă pentru desfacerea fiolelor .

• Verificarea și eliminarea medicației

contaminată vizibil sau cu integritate
afectată (fisuri, etc.).

• Respectarea recomandărilor
producătorului privind utilizarea,
păstrarea și manevrarea
medicamentului.

• Îndepărtarea acului care a fost atins de

orice suprafață nesterilă.
PREVENIREA ÎNȚEPĂRII ACCIDENTALE A CELUI CE
ADMINISTREAZĂ INJECȚIA

• Anticiparea și luarea de măsuri de prevenire a

mișcărilor bruște ale pacientului înainte și după
injecție.

• Evitarea recapișonării sau a altor manevrări ale

acului.

• Colectarea seringilor și acelor utilizate la punctul

de utilizare, în recipiente cu pereți rezistenți,
impermeabili, cu etanşeitate și sistem de
închidere temporară şi definitivă;

• Evitarea supraîncărcării cutiilor.

PREVENIREA ACCESULUI LA ECHIPAMENTUL
UTILIZAT PENTRU INJECȚII

• Închiderea cutiei pentru recipiente

tăietoare/înțepătoare în vederea
transportului.

• Interzicerea deschiderii, golirii sau

reutilizării cutiei.

• Îndepărtarea deșeurilor infecțioase și

ințepatoare într-un mod eficient,
sigur, pentru a preveni expunerea
voluntară sau accidentală a
persoanelor la echipamentul utilizat.
 ALTE ASPECTE PRACTICE PRIVIND SIGURANȚA
INJECȚIILOR
• Utilizarea dispozitivelor care previn accidentarea personalului și reutilizarea
seringilor ( dispozitive de siguranță, seringi autoblocante).

• Igiena mâinilor înainte de prepararea medicației injectabile și administrării

injecțiilor. Evitarea administrării injecțiilor dacă există infecții locale ale pielii,
dermatite, leziuni, tăieturi la nivelul mâinilor.

• Pansarea oricărui tip de plagă, chiar minoră.

• Utilizarea mănușilor de unică folosință este indicată dacă este anticipată o

sângerare excesivă (contactul cu sângele).

• Mănușile nu sunt necesare pentru administrarea injecțiilor (intradermice,

intramusculare, subcutanate) dacă nu este anticipat contactul cu sângele.

• Decontaminarea dopurilor flacoanelor multidoză cu un antiseptic utilizând un

tampon curat de unică folosință, menținând timpul de contact specific recomandat
pentru antisepticul respectiv.

• Decontaminarea tegumentului cu un antiseptic utilizând un tampon de unică

folosință și menținând timpul specific de contact recomandat pentru antisepticul
folosit.
 IV. MANIPULAREA ÎN CONDIŢII DE SIGURANŢĂ A
ECHIPAMENTELOR MEDICALE

 Echipamentul sau obiectele pacienților contaminate cu

fluide biologice trebuie manipulate corespunzător pentru
a preveni transmiterea de agenți patogeni:

• Portul mănușilor pentru contactul cu fluide biologice ;

• Curățarea și dezinfecţia corectă a echipamentului înainte de

utilizarea sa la un alt pacient;

• Curățarea și dezinfecția suprafețelor;

 V. IGIENA RESPIRATORIE ȘI ETICHETA TUSEI (1)

• Strategie inclusă în precauțiile standard;

• Se adresează pacienților cu infecții respiratorii transmisibile neidentificate,

precum și membrilor de familie sau însoțitorilor;

• Se aplică oricărei persoane ce prezintă semne de îmbolnăvire, precum tusea,

congestia, rinoreea sau producția crescută de secreții respiratorii, la intrarea
într-o unitatea medicală.

• Termenul de norme de etichetă în cazul tusei provine din măsurile

recomandate pentru controlul surselor de Micobacterium tuberculosis.

• Sursa :2007 Guideline for Isolation Precautions: Preventing Transmission of Infectious Agents in Healthcare Settings
http://www.cdc.gov/ncidod/dhqp/pdf/isolation2007.pdf
 IGIENA RESPIRATORIE ȘI ETICHETA TUSEI
PRESUPUNE :
• Educarea personalului medical, pacienților și vizitatorilor;

• Afișarea de indicatoare, într-un limbaj adecvat celor cărora li se

adresează cu instrucțiuni pentru pacienți, membrii de familie,
însoțitori, vizitatori;

• Măsuri de control al surselor :

– acoperirea nasului/gurii cu un șervețel de unică utilizare în caz de tuse;
– îndepărtarea imediată a șervețelor folosite în recipiente adecvate;
– folosirea de măști chirurgicale de către persoana care tușește, atunci când este
posibil;

• Igiena mâinilor după contactul cu secrețiile respiratorii;

• Separarea spațială, în mod ideal la >1 metru, a persoanelor cu

infecții respiratorii în salile de așteptare comune, atunci când
este posibil;

Sursa :2007 Guideline for Isolation Precautions: Preventing Transmission of Infectious Agents in Healthcare Settings
http://www.cdc.gov/ncidod/dhqp/pdf/isolation2007.pdf
 IGIENA RESPIRATORIE ȘI ETICHETA
TUSEI PENTRU PERSONALUL MEDICAL

• Personalul medical care suferă de o infecție respiratorie este sfătuit să evite

contactul direct cu pacienții, mai ales în cazul pacienților cu grad ridicat de
risc.

• Dacă acest lucru nu este posibil, atunci trebuie să poarte mască în timpul
îngrijirii pacienților.
 PRECAUŢIILE ADRESATE
CĂII DE TRANSMITERE

 Precauții de contact ;

 Precauții privind transmiterea prin picături;

 Precauții privind transmiterea pe cale aeriană;

 PRECAUȚIILE ADRESATE CĂII DE TRANSMITERE

Sunt destinate pacienților despre care se știe sau se

suspectează că sunt infectați sau colonizați cu agenți
infecțioși, inclusiv unii patogeni importanți din punct
de vedere epidemiologic ce necesită măsuri de control
suplimentare pentru prevenirea eficace a transmiterii.
 PRECAUȚII DE CONTACT (1)

• Au scopul de a preveni transmiterea agenților

patogeni care se răspândesc prin contactul direct
sau indirect cu pacientul sau cu mediu de spital (din
jurul pacientului);

• Se aplică acolo unde există pacienți cu drenaje,

incontinența fecală sau eliminarea de alte fluide
biologice care ar putea contamina mediul;

• Se aplică de asemenea pentru pacienții cu infecții

sau colonizări cu germenii multirezistenți și pentru
infecția cu Clostridium Difficile.
 PRECAUȚII DE CONTACT(2)

AFECȚIUNI /AGENȚI PATOGENI TRANSMIȘI PRIN CONTACT-

EXEMPLE:

– Abcese, celulite;

– Infecții stafilococice ;

– Infecția cu Clostridium difficile;

– Pediculoza;

– Infecții sau colonizări cu germeni multirezistenți - cutanate,

respiratorii, digestive, plăgi, arsuri (MRSA,VRE etc) .

Sursa :2007 Guideline for Isolation Precautions: Preventing Transmission

of Infectious Agents in Healthcare Settings
 PRECAUȚII DE CONTACT(3)
ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECȚIE
• Echipamentul se îmbracă la intrarea în salon și se
scoate la ieșirea din salon:
1.Mănușile :
• Utilizați mănuși ori de câte ori atingeți sau anticipați contactul tegumentelor pacienților, chiar

intacte sau suprafețele din apropiata vecinătate a pacientului.

 Puneți mănușile când intrați în salon.

2.Halat de protecție:
• Utilizați când anticipati că echipamentul va avea contact direct cu pacientul

sau suprafețele contaminate din mediu.

 Îmbrăcați halatul protector la intrarea în salon și indepărtați-l înainte de a părăsi salonul.

EFECTUAȚI IGIENA MÂINILOR!!!

• Schimbați echipamentul și efectuați igiena mâinilor

între pacienți, dacă în salon sunt izolați mai mulți
pacienți.
• Igiena mâinilor : după îndepărtarea echipamentului și
la ieșirea din salon.
 PRECAUȚII DE CONTACT (4)
PLASAREA PACIENȚILOR
• Izolare în salon separat.
•
• Semnalizarea ușii salonulului cu semnul PRECAUȚII DE CONTACT.

• Gruparea pe saloane atunci când sunt infectați/colonizați cu același agent

patogen;

• Când nu este posibil se consultă personalul SPIAAM în vederea evaluării

riscurilor pentru plasarea cu alți pacienți.

• Separarea spațială a pacienților la > 1 metru distanță pentru a evita folosirea

în comun a obiectelor între pacienți.

• Educația pacientului: Se reamintesc regulile de igienă corporală

individuală;

• Vizitatori : Spălarea mâinilor la plecare;

• Dezinfecția saloanelor : Zilnică și terminală.

 PRECAUȚIILE DE CONTACT (5)
ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE DE ÎNGRIJIRE

• Materiale de îngrijire și instrumente/aparatură:

– Se manevrează echipamentul și instrumentele conform precauțiilor

universale;
– Se vor utiliza echipamente de unică utilizare pentru echipamentele
non-critice sau echipamente dedicate ;
– Se dezinfecteza echipamentele reutilizabile;

• Pansamentele (contaminate): se colectează în salon;

• Lenjeria: Se colecteaza în salon în saci impermeabili;

se dezinfectează înainte de procesare;

• Dezinfecția curentă și terminală.

• Semnul PRECAUȚII DE CONTACT se îndepărtează abia după

efectuarea dezinfecției salonului.
 PRECAUȚII DE CONTACT (6)
TRANSPORTUL PACIENȚILOR
 Se limitează transportul sau mișcarea pacienților în afara
salonului doar pentru scopuri medicale ;

 Când transportul este necesar, se asigură că ariile infectate

sau colonizate ale corpului pacientului sunt
acoperite/pansate; se îmbracă pacientul cu un echipament
curat ;

 Se va îndepărta echipamentul personal de protecție și se va

efectua igiena mainilor înainte de transportul pacientului;

 Se va îmbrăca un alt echipament pentru a însoți pacientul;

 Se va curăța și dezinfecta căruțul/targa de transport;

 Se va anunța secția/serviciul/spitalul care primește pacientul

asupra precauțiilor aplicate pentru a putea fi continuate
măsurile de prevenire;

 Semnul PRECAUȚII DE CONTACT poate fi atașat documentelor

care însoțesc pacientul.
PRECAUȚII DE CONTACT - EXEMPLU DE SEMNALIZARE ( 1)
PRECAUȚII DE CONTACT ÎN INFECȚIILE DIGESTIVE
• Exemple: infecția cu Cl.difficile, diaree acută de origine
necunoscută

• Aparținătorii și vizitatorii : să nu mănânce și să nu bea în salon.

• Vesela: urmează procedura de dezinfecție obișnuită; nu sunt

necesare măsuri speciale.

• Echipamente: se curăță și dezinfectează echipamentele : pompe

i.v., telefoane, pagere, alte dispozitive utilizate în salon.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN
PICĂTURI(1)
• Măsuri care se aplică față de pacienții
suspectați sau cunoscuți cu infecții transmise
prin picături;

• Picăturile infecţioase expulzate în timpul tusei

sau strănutului sunt prea grele pentru a pluti în
aer şi se transferă la mai puţin de 2 m de la
sursă;

• Răspândirea picăturilor poate fi:

- directă - se realizează când acestea ajung la nivelul mucoaselor sau
sunt inhalate;
- indirectă - se realizează când acestea cad pe suprafeţe sau mâini și
sunt transmise pe mucoase sau alimente;
PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI(2)

Agenți patogeni transmiși prin intermediul

picăturilor- exemple:

- Haemophilus influenzae ;

- Virusurile gripale ;

- Meningococ (contagiozitate în primele 24 ore de

la inițierea terapiei antimicrobiene);

- Steptococ de grup A (contagiozitate în primele

- 24 ore de la inițierea terapiei antimicrobiene);

- Virusul urlian, virusul rubeolic;

 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI (3)
ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECȚIE

• Personalul sanitar trebuie să poarte o mască

chirurgicală (masca filtrantă respiratorie nu este de
obicei necesară) atunci când vine în contact apropiat
cu pacientul infecțios.

• Masca se pune înainte de intrarea in salon.

• Se recomandă portul protectoarelor faciale/ ochelari

de protecție în timpul manevrelor de explorare și
îngrijire care presupun generarea de aerosoli
(aspirarea secrețiilor endotraheale, intubația oro-
traheală etc.).

• Personalul va practica igiena mâinilor înainte de

contactul cu pacientul si după îndepărtarea
echipamentului de protecție.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI (4)
PLASAREA PACIENȚILOR

• De preferință ,în salon separat ;

• Semnalizarea ușii salonulului cu semnul “Precauții privind

transmiterea prin picături” ;

• Când nu este posibil ,se consultă personalul SPIAAM în

vederea evaluării riscurilor pentru plasarea cu alți pacienți :
– cohortare - gruparea pacienților pe afecțiuni;
– păstrarea pacienților care au venit deja în contact în același
salon;
– separarea spațială a pacienților la > 2 metri distanță;
– amplasarea de paravane între pacienți, măsura importantă în
saloane cu mai multe paturi în care sunt îngrijiți pacienți cu
afecțiuni care se transmit prin picături.

Pacientul va fi instruit asupra normelor de igienă respiratorie și

eticheta tusei, precum și asupra unei igiene riguroase a mâinilor.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI (5)
ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE DE ÎNGRIJIRE

• Instrumentele și echipamentele medicale, vesela/tacâmurile utilizate

în îngrijirea pacientului se vor curăța și dezinfecta conform
recomandărilor în uz în spital;

• Dezinfecție curentă și ciclică a suprafețelor din salon;

• Deoarece acești patogeni nu rămân infecțioși pe distanțe mari în

unitatea sanitară nu sunt necesare măsuri speciale de ventilație
pentru a preveni transmiterea prin picături.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICATURI (6)
TRANSPORTUL PACIENȚILOR

• Se limitează transportul sau mișcarea pacienților în

afara salonului doar pentru scopuri medicale ;

• Pacientul va purta mască când este transportat în

afara salonului, dacă starea lui o permite;
• Se va curăța si dezinfecta căruțul/targa de transport;

• Se va anunța secția/serviciul/spitalul care primește

pacientul asupra precauțiilor aplicate pentru a putea
fi continuate măsurile de prevenire;

Semnul PRECAUȚII privind transmiterea prin picături

poate fi atașat documentelor care însoțesc pacientul.
PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI
EXEMPLE DE SEMNALIZARE (1)
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE
AERIANĂ (1)

• Se aplică pentru a preveni transmiterea

agenților patogeni care rămân infecțioși și se
transmit la mare distanță prin intermediul
aerului;

• Transmiterea se realizează prin intermediul

particulelor mici (</= 5 µm în mărime) care
transportă microorganismele şi pot fi transferaţi
prin intermediul curenţilor de aer pe o distanţă
mai mare de 2 m de la sursă.

Aceste particule sunt inhalate.

PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE
AERIANĂ (1)
AFECȚIUNI/AGENȚI PATOGENI - EXEMPLE

• Tuberculoza pulmonară;
• Rujeola;
• Varicela;
• Herpes Zoster diseminat.
 PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE
AERIANĂ(3)
ECHIPAMENTUL PERSONAL DE PROTECȚIE

• Personalul care intră în salon va purta mască filtrantă

respiratorie (tip N95 sau similar);

• Masca se pune înainte de intrarea în salon;

• Personalul va fi instruit asupra echipării și a testului de

verificare a etanșeității măștii;

• Se va evita ca personalul susceptibil la aceste infecții să

acorde îngrijiri în salon (de ex: la rujeolă, varicelă);

• Personalul va practica igiena mâinilor înainte de

contactul cu pacientul și după scoaterea echipamentului
de protecție.
PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE AERIANĂ (4)
PLASAREA PACIENTULUI

• Se face în rezervă cu un singur pacient, cu uşa închisă;

• Semnalizarea ușii salonulului cu semnul “Precauții privind

transmiterea pe cale aeriană “

• Salonul va fi echipat cu mijloace de filtrare a aerului cu presiune

negativă și cel puțin șase schimburi de aer pe oră;

• Pacientul va fi instruit asupra normelor de igienă respiratorie și

eticheta tusei;

• Dezinfecție curentă și terminală.

Sursa : Ord MS 1096/2016

PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE CALE AERIANĂ (5)
TRANSPORTUL PACIENȚILOR

• Se limitează transportul sau mișcarea pacienților în afara

salonului doar pentru scopuri medicale;

• Pacientul va purta mască când este transportat în afara

salonului, va fi instruit asupra normelor de igienă
respiratorie și eticheta tusei;

• Se va curața și dezinfecta căruțul/targa de transport ;

• Se va anunța secția/serviciul/spitalul care primește

pacientul asupra precauțiilor aplicate pentru a putea fi
continuate măsurile de prevenire;
• Semnul precauții privind transmiterea pe cale aeriană
poate fi atașat documentelor care însoțesc pacientul.
PRECAUȚII PRIVIND TRANSMITEREA PE
CALE AERIANĂ
EXEMPLU DE SEMNALIZARE (1)
IZOLAREA PROTECTIVĂ

• Necesară în cazul pacienţilor cu imunitate compromisă.

• Risc crescut de infectare, atât de la ceilalţi pacienţi, cât şi prin
contact cu mediul intraspitalicesc.
• Măsurile de izolare se aplică și în cazul pacienţilor care sunt
transplantaţi.
• Salon prevăzut cu ventilaţie cu presiune pozitivă şi filtre HEPA
• Curăţirea regulată a robinetelor de distribuţie a apei;
• Reducerea încărcării cu praf (inclusiv interzicerea prezenţei
plantelor în salon).
IZOLAREA PROTECTIVĂ - EXEMPLU DE
SEMNALIZARE
 EXERCIȚIU
CE TIP DE ECHIPAMENT RECOMANDAȚI SĂ FIE UTILIZAT
PENTRU ?

Baia pacientului?
 In general nici un echipament
•Recoltarea de sânge?
•mănusi
Aspirarea secrețiilor traheale?
 mănuși, mască+ochelari/protector •Toaleta unui pacient incontinent cu
facial, uneori halat diaree?
Transportul unui pacient cu •mănusi, halat
căruțul ?
•Spălarea unei plagi?
 In general nici un echipament
•mănusi, halat,mască+ochelari/protector facial
Intervenție de urgență cu
sângerare masivă? •Măsurarea semnelor vitale?
 Halat impermeabil, mănuși,
mască+ochelari/protector facial, •In general nici un echipament
NU UITAȚI!