Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Interpretare Chestionar Woodworth Mathews PDF Free
Interpretare Chestionar Woodworth Mathews PDF Free
0 - 120 - NORMAL
120 - 150 - LIMITA
250 -364 - PREGNANT
CHESTIONARUL WOODWORTH - MATHEWS
Este unul dintre cele cele mai utilizate chestionare de adaptare. În varianata originară a fost
utilizat în primul război mondial ca o modalitate de standardizare a interviului psihiatric. La
elaborarea primei variante s-a utilizat un eşantion normativ de 2000 de subiecţi normali şi un grup
de psihonevrotici.Se mai numeşte inventar psihonevrotic, deoarece poate decela unele accentuări
spre patologic ale unor însuşiri psihocomportamentale, larg întâlnite în populaţie. Deşi operează
cu concepte psihiatrice, el sesizează de fapt caracteristicile tipologice şi temperamentale
atribuibile personalităţii normale.
Unii autori îl consideră, pe bună dreptate, ca fiind un chestionar de temperament.
DESCRIERE:
Conţine un număr de 76 de itemi la care subiecţii răspund prin sublinierea răspunsurilor ''Da'' sau
''Nu''. Răspunsurile sunt tipărite în dreapta paginii, în continuarea fiecărui item. Testul mai poate fi
administrat cu o foaie de răspuns. Itemii sunt alocaţi unui număr de opt caracteristici
temperamentale. Deşi acestea sunt denumite cu o terminologie clinică, semnificaţia lor poate
deveni patologică doar prin depăşirea considerabilă a anumitor limite.
1. emotivitate simplă;
2. psihastenie, obsesiuni;
3. tendinţe schizoide;
4. tendinţe paranoide;
5. tendinţe depresive şi ipohondrice;
6. tendinţe impulsive şi epileptoide;
7. tendinţe instabile (instabilitate psihică);
8. tendinţe antisociale (egocentrice).
ADMINISTRARE :
În instructajul standardizat se insistă pe următoarele aspecte: subiecţii trebuie să citească fiecare
întrebare cu toată atenţia şi să cântărească foarte bine dacă întrebarea se referă la o
caracteristică ce se potriveşte felului lor de a fi şi de a acţiona, în condiţiile în care cvasitotatlitatea
chestionarelor, dimpotrivă, solicită subiecţilor să dea primul răspuns care îi vine în minte. Această
schimbare de accent este explicabilă prin intenţia luiWoodworth de a realiza odată cu acest
chestionar o prescurtare şi standardizare a interviului psihiatric, pentru a putea fi investigat un
mare număr de combatanţi. Un alt accent se pune pe necesitatea unei conduite sincere în
completarea chestionarului.
CORECTAREA SI INTERPRETAREA CHESTIONARULUI
Corectarea chestionarului se realizează trecând în revistă fiecare răspuns semnificativ şi
alocându-i o linie, la fel ca într-un tabel de frecvenţă, fiecărei trăsături sau tendinţe într-un tabel
centralizator, tipărit de obicei pe ultima pagină a chestionarului, sau pe foaia de răspuns. De
obicei, chestionarele conţin în stânga numărului de ordine al fiecărui item o cifră romană de la I la
VIII care arată cărei tendinţe psihonevrotice îi este alocată întrebarea respectivă. De asemenea,
mai sunt tipărite unele semne distinctive ( de ex. un''+'') la acei itemi pentru care răspunsul
semnificativ este ''Nu''. Numărul de răspunsuri pe fiecare tendinţă se înmulţeşte cu un coeficient,
care variază de la o trăsătură la alta, fiind cuprins între 20 şi 52. Va rezulta, pentru fiecare
trăsătură psihonevrotică, un număr cuprins între 0 şi 360. Interpretarea testului respectă următorii
paşi:
1. Se evaluează gradul de normalitate al celor opt trăsături temperamentale. Dacă se situează
sub valoarea de 120 le vom considera ca fiind normale. Cu cât valorile vor fi mai mari de 120 şi se
vor apropia de 360, cu atât va fi mai îndreptăţită supziţia unor tendinţe patologice.
2. Interpretarea profilurilor normale se face luând în considerare, ca dominante, acele trăsături
mai evident conturate. Despre o persoană care aobţinut valori sub 120 la toate trăsăturile, dar la
care caracteristica temperamentală cu nota cea mai mare este tendinţa paranoidă, vom emite
ipoteza unei persoane bănuitoare, suspicioase, uşor de rănit, cu mult amor propriu, cu sete de
prestigiu, etc. Aceeaşi trăsătură având o notă peste 300, într-un protocol cu toate celelate note
depăşind pragul de 120, indică focalizarea morbidă a persoanei pe ideea de insecuritate socială,
de grandoaresau de persecuţie, unilateralizarea trăsirilor sale sufleteşti pe ideea obsesivă
deprejudiciu.
3. Astfel de profiluri cu tendinţe morbide trebuie confirmate de alte probe sau de examenul
psihiatric.
CHESTIONARUL WOODWORTH-MATHEWS
Material: Am utilizat un chestionar pentru diagnosticarea tendinţelor psihoneurotice, tradus şi
adaptat după Heuyer, Courthial, Dublineau şi Néron (autorii îl denumesc chestionar
“caracterologic”). Iniţiatorul este însă, psihologul Woodworth, iar Mathews (d. Ra.) a revăzut şi
completat chestionarul. În forma tradusă, adaptată şi experimentată de mine, chestionarul este
aplicat, astăzi în diverse unităţi de cercetare şi de aplicaţii psihologice: Spitalul nr. 9 din Bucureşti,
Serviciul de Psihologie al Combinatului Clinic Făgăraş, etc. Deşi în 1934 au apărut în
laboratoarele de psihologie multe alte instrumente de lucru pentru cercetarea aspectelor
caracterologice ale persoanei (MMPI ş.a.), totuşi, chestionarul Woodworth-Mathews (W.- M.) nu
poate fi considerat depăşit, întrucât el a fost construit prin analiza şi trierea acelor simptome care
caracterizează psihonevrozele respective, simptome care au rămas valabile pentru
neuropsihiatria generală. Cei patru autori definesc caracterul: o sumă de tendinţe afective, care
dirijează reacţiile individului în condiţiile mediuluiextern. Criteriul caracterului este pentru ei,
aşadar, social, înţelegând prin “moral” totalitatea sentimentelor care dirijează conduita indivizilor.
Ca material, totul depinde de maniera de aplicare a chestionarului. În principiu, este nevoie de un
chestionar pentru fiecare individ. În paginile următoare redau în întregime chestionarul, aşa cum
am obişnuit să-l utilizez întotdeauna. Chestionarul cuprinde 76 de întrebări, clasate în 8 categorii,
după tendinţele afective pe care le desemnează şi după denumirile clinice cărora le corespund
aceste tendinţe:
I. Întrebări şi răspunsuri care indică emotivitatea simplă: întrebările 1, 2, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 19,
20, 21, 34, 40.
II. Întrebări şi răspunsuri care indică tendinţele la obsesii şi psihastenie: 3, 4, 5, 6, 7, 25, 26, 32,
33, 36, 38, 39, 40, 41, 42.
III. Întrebări şi răspunsuri care indică tendinţele schizoide: 27, 35, 43, 46, 48, 49, 50, 51, 52, 53,
54.
IV. Întrebări şi răspunsuri care indică tendinţele paranoice: 1, 35, 43, 44, 45, 47, 53, 55, 56, 58, 59,
60, 61, 62, 63, 64, 65.
V. Întrebări şi răspunsuri care indică tendinţe depresive şi ipohondrice: 19, 22, 23, 24, 25, 26, 27,
28, 29, 30, 46, 54, 56.
VI. Întrebări şi răspunsuri care indică tendinţe impulsive şi epileptice: 9, 10, 31, 37, 65, 66, 67, 68,
69, 70.
VII. Întrebări şi răspunsuri care arată tendinţe către instabilitate: 14, 15, 16, 17, 18, 35, 36.
VIII. Întrebări şi răspunsuri care indică tendinţele antisociale (perversiuni): 20, 71, 72, 73, 74, 75,
76.
Întrebările 1, 9, 10, 19, 20, 25, 26, 27, 31, 32, 35, 36, 40, 43, 44, 46, 53, 54, 56 şi 65 sunt
ambivalente, adică aparţin mai multor rubrici(categorii):
I - 28 V - 26
II - 24 VI - 36
III - 30 VII - 52
IV - 20 VIII + 52
0-120-normal
120-250-limită
250-364-pregnant
COTARE
La acest chestionar nu se poate vorbi de o “cotă“ propriu-zisă ca la celelalte teste obişnuite. Aici
avem un rezultat care urmeazăsă fie intrepretat. Putem vorbi, deci, de o cotare calitativă.
“Caracterul” este o rezultantă a unor tendinţe variate şi complexe, care seactualizează şi se
manifestă după împrejurări şi după determinante diferite şi de intensităţi diferite; de aceea, o
expresie rigurosmatematică a caracterului nu este uşor posibilă. Sau poate fi posibilă “dacă se iau
în considerare toate circumstanţele favorabile şi toatemobilurile care pot provoca manifestările
unei însuşiri de carcter” (Heuyer ş.a.). Cotarea este deci, o interpretare calitativă a
rezultatelor.Această intrepretare, dacă este bine efectuată, prezintă educatorului date
suficient de valabile pentru trăsăturile de caracter avute în vedere. Intrepretarea se
relaţionează cu scopul urmărit prin diagnosticarea “caracterului” şi a tendinţelor psihoneurotice
(unii psihologi socotesc că acest chestionar explorează “personalitatea”; pentru alţii “caracter”
inseamnă înseamnă “personalitate”, iar “caracterologi” înseamnă d e f a p t “ p e r s o n o l o g i e ” ) ;
scopuri şcolare, orientare profesională. Cunoaşter ea personalităţii, profil
p s i h o l o g i c , a s i s t e n ţ ă s o c i a l - p s i h o l o g i c ă , e t c . C o n t r a i n d i c a ţ i i l e p e n t r u o p ro f e s i e
s a u a l t a , s a u p e n t r u u n f e l d e î n v a ţ ă m â n t s a u a l t u l , se b a z e a ză t o c m a i p e
intrepretarea calitativă a rezultatelor. La chestionarul “W.- M.”, intrepretarea se face asupra
cifrelor generale de la “Total” sau de la “Rez.”, sau ultimul rezultat din foaia
dictando.Dacă cifra obţinută depăşeşte o treime din totalul de 360 sau 364, adică trece
de cifra 120, atunci înseamnă că tendinţeleindicate în rubrica (sau categoria) respectivă (I, II,
III, IV, ....) sunt evidente. Dacă însă cifra este mai mică de 120, atunci ea va arăta că tendinţa
respectivă există, dar manifestările ei sun slabe, nu au însemnătate. Când majoritatea cifrelor
pentru fiecare rubrică sunt mai mari de 120, atunci aceasta poate dovedi că acel
subiect/şcolar este“ î n c ă r c a t ” c u va r i a t e t e n d i n ţ e p si h o n e u r o t i c e ş i c ă a re
n e a p ă r a t e n e vo i e d e a s i s t e n ţ ă p si h o l o g i c ă sa u n e u r o p s i h i a t r i c ă a d e c va t ă .
Bibliografie :
Heuyer, M. G., Courthial, Dublineau et Néron: Tests de caractere en neuropsychiatrieinfantile (\n:
Annales medico-psychologiques, thome II, nr. 3, 1934, p.166 sq.)