:NEUFE

/~ ~l; -:/
" [&J~ ,y
~~ ~ D:J
1l!j t ~l
H' . ...•

..::. mf!; c:.e nl~~ ~~In ~

Il ,;,.nF~, o ~ n .=--, r=-n ~ ~

Il MANUALUL ARHITECTULUI
Il ELEMENTE DE PROIECTARE ŞI DE CONSTRUCŢIE

I ~ ,Io k'O' ~
aJLa 90~

I 5,'5

Editia a 37-a, adăugită si prelucrată

I! ' , ----.-.

'1 ~tt.'l~",,:" (=E

I
- .. -'~ ~.l,
, l"-
-,51 t=
"<-' ':-' -9~:-"-j!
_o, 1 :1 ~ ~
'I"-"'{'
~-~ ~~--)
"'-il li
'; "_·····'r.,· ";,) ,_,
..- . '",',':; _...
 ..... '

NEUFERT

MANUALUL ARHITECTULUI
ELEMENTE DE PROIECTARE ŞI ',DE CONSTRUCŢIE,

Baze, norme, prescripţii pentru amplasament, construqţie" con-

formare, necesarul de suprafeţe, relaţiile dintre spaţii, dimensi-
uni pentru clădiri, Încăperi, amenajări, echipamente
avînd omul drept unitate de măsura şi scop

Un manual pentru profesionişti, comanditari,

tnviţimtnt 'şi studii

Fondat de Ernst Neufert

Continuat de Peter şi Cornelius Neufert • Ludwig Neff • Corinna Franken şi '

DD D~ NEUFERT PLANUNGS AG
la comanda fundaţiei 'Neufert.
www.neufert.delbel

AŞ7 -a ediţie adăugită şi prelucrată

cu' peste 6.900 ilustraţii şi tabele

EdUiUra AhJtu~
IVliercUTsa Ciuc, 2004
 Publicat În original În limba germană de Friedr. Vieweg & Sahn Verlagsgesellschaft mbH, .
D-65189 Wiesbaden, Germania, CLI titlul original uErnst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a ediţie)),.

Ediţia in limba română

.Coordonator:
.;; Hanna Derer
Referent:
Radu Nioo}ae

Traducere: Layout ,1 Producţie

Julianna Both
George. Boariu
Hanna. Derer ~de p:sei
Alexandru Găvozdea Alexandru Bac\u
Alexandru Groblacher
. Domnlca PellH,escu Andrei Covac/u
. Dan Racoveanu AJecPop
Corecturi Corina Rădulescu
Claudiu Constantinescu RAzvan Rădulescu

Descrierea OP • Bibliotecii NaţiOJlale a lloDdaid ,.

Manualul arhitectului: elemente de proiectare ti de construcţie I Peter şi Cornelius Neufert, Lugwig Neff', Corinna Franken••
Miercurea Cuc: Alutus, 2 0 0 4 · .
:Bibliogr.
Index.
IS:BN 973-8642-8-7
1, Neufert, Peter n. Neufert, Comellus m. Neff. Ludwig IV. Franken, Corinna
72.

Datele cuprinse 1n această carte nu sint supuse nlc! unei forme de responsabil/tate sau de garanţie. Tn consecinţă, au-
torii şi editura nu lşi:.asuml rAspunderea şi deci nu tşl asumă Tn nici un mod responsabilităţile care derivă ln vre\.lD fel
din utilizarea acestor date sau a unor părţi din acestea.
EdiţII ale acestei lucrărI, tipărite sub licenţă, exIstă fn limbile cehă, chineză, croatA, engleză, franceză, greacă, Indonez!-·
ani, italiană, iugoslavă, Japoneză, maghiară, poloneză, portughe~~, rusă, slovenă, spaniol~ şi turcă.

Editura Alutus mUlţumeşte domnului arhitect Geo~ge 80uarJu şi doamnei Jullanna Both pentru a ti avut ideea traducerii
prezentei lucrari 1n limba rpmână şi pentru a fi n:ijlocit, in discuţiile preliminare cu Vleweg Verlag, preluarea licenţeI,

Toate drepturile rezervate.

~ Frledr. Vleweg & Sohn Verlagsgesellachaft mbH, BraunachweiglWlesbaden, 2002
@ Alutu$ S.A. Ml;rcurea Cluc, pentru ediţia românească "

Lucrarea şi toate părţile acesteia sTnt protejate prin legea dreptului de autor. Orice utilizare Tn afara limitelor restrictive ale legii dreptului
de autor este Interzisă şi pasibilă de pedeapsă daca nu beneficiază de acordul editurii. Acest fapt este valabil 7n special pentru multi-
plicM, traduceri, copierefJ8. microfilm şi stocarea şi p(elucrares 7n sisteme electronice. .
Editura Alutus deţine toate drepturile asupra prezentei traduceri. Reproducerea, integral sau ·parţial, a prezentei lucrări, prin orice mijloa-
ce, este Interzisă. Pot fi folosite fragmente Tn scoppromoţionaJ sau ştiinţific, cu acordul explicit al editurii.

Tipărit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc

str. Harghita nr. 108! A; tel. (0266) 372 407; fax (0266) 371 837; wV\fw.ajut!.lspl'intj\i~; o1i'ics@alutuspr!1'Iltr:"O.
•

N'eufert I~;
~':.

MANUALUL ARHITECTULUI.J 'fi.' • •,!

Elemente de:-
, PROIECTARE şi de :,'
, CONSTRUCŢIE'

.;~:~:I ... ' ',.'

• 1. _

.. ",1'" ••
•· ..,i:
 Explicarea simbolurilor ,. I I I I •• I I • 1 Grădiniţe' locuri de Joac~ . ,
hoteluri pe'ntru tineret I I I ••• I ••• I I 331
Norme de bază ". I I ••••••••••• I •• 2
Biblioteci' construcţII administrative'
Bazele dlmensionărlJ . bănci ,,~.:, - .... I 341
. . . . . . . . . . . . . . '1 • • • I • ,.

Proporţii ................. ...1.... 28

Pasaje acoperite . tip~logie I •• , ••• I ,313
Proiectarea •. 45
Magazine · magazine universale
I •••••••••• I •• I • • • •

Conducerea lucrărilor de construcţie 52 magazine cu autoservire , ••• '. I • " 318

Tehnl,cl de depozitare I , '. I I I • I I • I • I 386
Părţile clAdirII ..... II ..... II • OI • I 65
Atellere . construcţII Industriale • I • I 390
incAlzire' ventllare • . • • . • • • . • • • • •• 109
Modificări de funcţiune I " •• I ••• ,'1 ' 413
Fizica construcţiilor' protecţia clăd. 127
Ferme . creşterea animalelor • • • . ;, .• 415
Iluminat· sticlă' lumina naturală' • •• 145
CăI ferate ......... I • • • .. • • • • • • • • •• 432
Ferestre . uşi •...••••.•...••. I • •• 180 Parcări . garaje . construcţII destinate
parcărllor . benzlnărll ' pompieri • , '438
Scări
I I
. ascensoare • I •••••••••• , •• 196
Aeroporturi " •• I I •• I I I I •• I I • " I • •• 462
Străzi . spaţII de circulaţie •• , •. '••• , 210
Restaurante • I •• I I I I I •• I I I • I I • • • I 468
Grădini . sere •• I • I I ••• I I I I •• I I • I 223
Hoteluri - moteluri'
incAperi anexe -Intrări ••. I •••• I I • I 242, clădiri pent~u congrese •• I ••••• I •• 478
IncAperi gospodAre,tl .•••••••. I •• 246 Grădini zoologice .• I ••• I .... ~ I •• I I 487
. :,.

incăperl ale locuinţei • I ........ I • •• 258 Teatre' cinematografe . clrcurl' centre

multifuncţionale 1 • • • • • • .:- • • • • I ••• I 490
Plsclne acoperite ~ ••• II I II I .. I • " 269 ConstrucţII sportive' •• , ••• , • • • • • •• 506
SpAIAtorii . In~talaţil de spălat ••• I •• 273 Spitale . cabinete medicale .
construcţii pt. persoane cu handicap 558
Balcoane •• I I I I ••• I • • • • • • • • • • • •• 275
Azlluri de bătrinl,' centre de bAtrini . 600
Drumuri - străzi ....... II •••• I I • •• 276
Biserici' muzee' sinagogi'
Locuinţe de vacanţă, tipuri de locuinţe' moschei . orgl . clopote . . . . . . . . . .. 603
construcţii ecologlce . clădiri cu multe
niveluri' constr. clădirilor din lemn • 277 Cimitire .................... I •• II 614

Protecţia la incendiu ' . '." .. _. " ~ , •. 616

, Asanarea clădirilor vechi .. " . . . . . .• 309
Măsuri, greutăţi' norme ••. , •. ".. 632
Şco~a . C II ~ ::1 S :1 • It 11' ••• 11' • ., • II .. II 0:1 • • • • •• 317
!el'~ n' a' ,
(Qi~:Oa30gra,Hle •• " . , . " ••• "".',,,,,,
faClmă~i . uaborato.are .
căm!S19 stUJder.Jţeş'~l ••• _•••. , • • • •• 3216
 PREFETE
Prefaţa la prima ediţie

Prelucrarea exemplelor a fost elaborată cu colaborarea devotamentul cu care au colaborat.

arhitectului Gustav Hassenpflug t. Au mal colaborat la
prelucrarea desenelor arhitecţii Richard Machnow, Willy
Voigt, Frltz Rutz şi Konrad Sage. Prelucrarea tehnicI Tn
vederea tipăririi a fost asigurată de arhitect Adalbert
Dunalski.
Normativele au fost puse la dfspozl~e de citre
Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au
fost inserate 1n forml prescurtatl sau concentrată. in
ceea ce priveşte exactitatea reglementărilor, este valabilă
ultima ediţie a normatlvului in cauză.
Prelucrarea domeniilor speciale a fost sprijiniti de cen-
trele deconslliere şi birourile de informaţII menţionate la
inceputul capitolelor respective. Lor le mulţumesc pentru
Bibliografia a fost dispusă la finalul părţii de text, astfel
incTt să permită vederea de ansamblu. Din acelaşi motiv
textul a fost formulat cît mal concis posibil şi intotdeauna
in relaţie cu desenele aflate pe aceeaşi paginI.
Tn cazul Tn care cititorul consideră că lipsesc Indicaţii '.
importante pentru proiectare, 11 rog si mă anunţe, astfel
ineTt acestea să poată fi cuprinse eventual Tntr-o nouă
ediţie.· , .
Berlin W 9, 15 martie 1936 Ernst Neufert

Prefaţa la a 30-, ediţie

De la apariţia primei edlţfl in anul 1936, tehnicile de con- Kappler; Instalaţii de inci/zlre - de Ing. H. Nachtweh;
strucţle şi de proiectare s-au modificat vijelios. Desigur, pe Materiale sintetice - de consilierul 1n construc~1 Ing. A.
parcursul decenfllor, cu ocazia fiecărei edlţli, noutăţile au fost Schwabe; ConstrucţII ş/ amenajărI pentru sport - de praf.
integrate şi intreaga carte a fost verificată. Dar o revizuire şi ing. J. Portmann, Ing.-arh. S. Lukowski.
o completare temeinice şi complete, care să aibA in vedere Redactarea şi modificările grafice au fost asigurate de
toate conceptele şi normatlvele noi, au putut fi încheiate abia· arhitectul Ludwlg Neff.
acum, dupA ani intregi de munci. Cu aceasti ocazie, prac- Aşa cum a fost menţionat şi iri prima prefaţă, unele flr-
tic nici o pagină nu a fost uitată, măcar datorită noII nume- me şi asociaţii au sprijinit din nou actualizarea conţinutu­
rotări şi trimiterllor noi rezultate din aceasta. lui. Acestea, Inclusiv adresele, s1nt men~onate la incepu-
. 1n acest sens, un sprijin Important '-a constituit acordul ' tul paglnlfor respective şi sInt sigur dispuse să ofere Infor-
redactorului-şef al revistei "Deutsche Bauzeltschrlft", cole- ma~1 actuale. .
gul S. Unke, pentru utilizarea supllmentelor speCiale DBZ, A 30-a ed~le cuprinde acum 1n total peste 6.000 de de-
insoţită de menţionarea surselor respective. sene, tabele şi diagrame, Iar extinderea Indicelui de ter-
Tn fine, datoritA specializArii 1nalte a tehnicilor de con- meni la 8.000 de cuvinte-cheie va uşura suplimentar utl-
strucţle contemporane, a fost necesar să solicitAm cola- fizarea. Chiar daci nu au fost folosite, articolele rezumati-
borarea specialiştilor. ve speciale din revistele de specialitate ale DBZ la care
fn consecinţA au fost prelucrate: face trimitere bIbliografia vor fmbogăţf substanţial cartea
Ufturl/Scări rulante - de Ing. E. SlIIack; Iluminat - de fi- privitA ca tezaur.
zlclanul W. Tubbeslng; Protecţia faţă de IncendII - de dr.
ing. P. Bornemann; Sta~J de pompieri - de prof. Ing. J.
Portmann; Terase/lzolaţle termlcâlPlscine - de dr. Ing. P. Darmstadt, În august 1978 Emst Neufert

Prefaţa ta a 33-a edlţte

in că din timpul vieţII, autorul - multrespectatul meu tată,
Ernst Neufert - m-a pregătit ca să preiau spre continuare
moştenirea lui literară.
Colaboratorii noştri au fost Peter Mlttmann şi Peter
Graf, specialistul nostru 1n cărţi de construcţii ing.-arh.
Ludwig Neff, preluat de timpuriu din biroul părintesc, Iar
eu am fost pregltit să încep lucrul la noul Manual al arhi-
tectului cînd, în februarie 1986, prin moartea lui Ernst
Neufert, Însărcinarea a devenit complet valabilă.
Lumea contemporană a construcţiilor, dezvoltată
într-un grad înalt, impune creatorilor de construcţii alte ce-
rinţe tehnice şi stiinţifice decft cele care, acum 55 de ani,
pe timpul În care a apărut prima ediţie din pAanualul arhi·
tectului, reprezentau "măsura lucrul'ilor", In consecinţă,
petltru un i~1al7Ua! a/arhitectului realme(,~a "nou" era nece-
sar să fie conservată forma genialI a cărţii, dar şi structu-
rarea tn sens contemporan a conţinutuluI. .
De aceea ne-am decis Imediat sa reprelucrăm, restruc-
turam, redesenăm complet lucrarea şi să o extlndem pen-
tru a putea cuprinde 1n ea tot ceea ce trebuie să ştie astăzi .'."
arhitectul şi inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie
ştiut, dar fidel după Emst Neufert şi nimic mai mult.
Aceastl lucrare a costat editura şi i-a costat pe cei nu-
meroşi care au contribuit cu cunoştinţe de speCialitate 4
ani şi jumătate de muncă intensă. De aceea, încrezători,
sperăm cu toţii că lucrarea va constitui un cîştig pentru cei
care o aChiziţionează, căutînd o carte contemporană de
construcţii.
f<6!n, ÎI1 septembrie 1991 Peter i\leufert
PREFETE
Prefaţa editurII la a 33-8 ediţie

Acum mai bine de jumAtate de secol, UnArul arhitect Ernst opere. în special cu aJutorul lui Ludwig Neff care a partlr-'-
Neufert a avut nu doar Ideea, el şi energia să dea viaţă pat În mod determinant Încă din timpul in care trăia a
lucrării Manualul arhitectuluI, care a devenit un sprijin in- torul, a fost posibil ca o nouă prelucrare completă să 1I~
dispensabil pentru munca arhitectului şi a proiectantului. incepută şlinchelată după o muncă de mai mulţi ani.
EI a menţinut permanent tinereţea lucrării şi a adaptat-o Ediţia este mindră că Manualul arhitectului care, int ~
mereu la cerinţele vremii. Ultima prelucrare Importantă a timp, a fost tradus in 13 limbi, a putut fi co~lnuat intr
avut loc in 1979 (ediţia a 30-a), inainte de moartea lui În nouă redactare şi structură, dar conform' conceptului lui
anul 19Se. Ernst Neufert. ' ' "
A devenit sarcina fiului său, Peter Neufert; şi a echipei
sale de proiectare să preia lucrul continuu dedicat acestei Wlesbaden, septembrle 1991

Prefaţa la a 35-a ediţie

Dacă, timp de, 12 ani de la moartea cunoscutului autor ani şi care a fost dificilă din toate punctele de vedeTE~
Ernst Neufert, al conştientizat drepturile şi obligaţiile de retăcind desenele şJ textul pentru fiecare pagină •
autor moştenite, atunci se furişează nevoia de adăugind multe subiecte actuale.
nesatlafăcut de a-I da socoteală tatălui pentru ceea ce au Actuala ediţie, a 3S-a, din anul 1998, a fost din nou e~
făcut urmaşII Ludwlg Neff, Peter' Neufert şi biroul de pro- tlnsă cu capitole Importante precum Clădiri din lemn, CI~
iectare SA Neufert Mittmann Graf Partner. dlrl cu consum redus de energie, Energia solară, Cor,
Stimaţi cititori, f1~ buni şi fI1l martorii acestei "confesiuni"' stru~1 ecologlce, Sere şi Extinderi din' sticlă.'
Cind a murit tatăl meu, in februarie 1986, pe piaţă era a
32-a ediţie germană. Noi am refăcut lucrarea pentru a
33-a ediţie, printr-o prelucrare care a durat mal bine de 4 KOln, iunie 1998 Peter Neufer L

Prefaţa ,Ia 8 37-8 ediţie

Această ed~le coincide din nou cu un schimb de gene- arhitectului. există posibilitatea de a contacta redacţia r'-
raţII şi confirmă atemporalitatea acestei cArţl. Dar ca toate de a primi Informa~1 suplimentare pentru subiectele din MI
schimbările, şi aceasta aduce numeroase modificări. (www.neufertdelbel). '
Alături de vechiul colaborator, domnul Ludwlg Neff, acum Tn aceastA ediţie au fost din nou prelucrate numeroaSEL
doamna Corlnna Franken face parte din echipă şl1mparte capitole, dar au fost adăugate şi unele noi: Amenajărl pen
responsabilltă~le acesteia. Prelucrarea a fost complet tru sporturi nautlce/marlne, Sperturi de plajă; Terenuri df
transpusă 1n sistemul de prelucrare automată a datelor. joc, Amenajarea podurflor, Hoteluri, Evacuarea deşeurUor
Este un sentiment inAltător să lucrezi la opera bunicului menajere, Exemple de prOiectare grupuri sanitare, OetaliJ.---
şi a tatălui şi să Ti vezi pe numeroşII colaboratori, coautorl pentru piscine, Mobiller de buc.rie şi 'veselă, Pereţi Cl
şi desenator! care 1,ac ca aceastl carte: să fie ceea ce este. rezistenţă la foc, l.ucarne, Norme de bază 'pentru allmenta·
A enumera toate numele ar fnsemna să depăşeso limitele rea cu apă, Crame, Faţade'dln lemn, Forme de şarpante,
prefeţei. Ca reprezentanţi i-aş numi pe Nlcole Celmes, Alimentaţie publică - fast-food-url, Echipamente şi mobille-
născută Neufert, Julla Ehi şi echipa biroului de proiectare pentru grădinA, Normative referitoare la economlsirea en
Neufert SA KOln. Ce data aceasta autorii de specialitate ergiei - exemple de calcul, Lifturi, Simulări ale luminii natu-
sTnt, prIntre a~ii, R. Ecksteln, A. Weinzler\şi M. BaueT. rale prin mijloace electronice. Tn plus, numeroaSe pagini au~
Mulţumiri deosebite trebuie adresate şi numeroş/lor cititori fost actualizate şi adăugite.
şi utilizatori care, prin propuneri, intrebări şi critici, au con-
tribuit la rmbunătă~rea cărţii.
A fost creat un nou forum pe Internet pentru Manualul KOln, Iulie 2002 Cornellus Neuferr-

Această carte s·a născut din documentaţia cursurilor
mele de la Facultatea de Construcţii de stat din Weimar.
Documentaţia este bazată pe măsurători, experienţă şi cu·
noştlnţe acumulate 1n practica şi cercetarea legata de om
care sTnt necesare 1n proiectarea construcţiilor, dar fără a
pierde din vedere noile posibilităţi şi cerinţe.
Pentru că, pe de o parte, stăm pe umerii strămoşilor şi,
pe de altă parte, totul este curgător, sintem copiii timpului
nostru şi, 1n plus, adeseori, punctul de vedere al fiecăruia
este diferit. Motivele rezidă in diferenţele dintre educaţia
pregătitoare şi formarea profesională; 1n influenţele pe ea-
re le exercită mediul; in aptitudini şi 1n gradul aferent de
autoeducare.
Ramine insă o problemă deschisă dacă "verdictul cert"
pe eare îl dăm azi este corect in mod definitiv, Clei şi acest
lucru depinde de timp. Conform experienţei, o epocă ulte-
rioară judecă mai drept decit a noastr~, care Tncă nu dispu-
ne de distanţa necesară unei imagini de ansamblu. De aici
rezultă ce rezerve trebuie să 1şl asume o Tnvăţătură ca să
nu devină una falsă. Căci, in ciuda tendinţei spre adevăr şi
obiectivitate, in eluda tuturor eforturilor de a privi critic ideile
preferate şi de a nu 1ndepărta cu uşurinţă indoiala, orice
invătătură rămine subiectivă şi dependentă de timp şi de
context. Pericolul unei invătăturl false poate fi evitat dacă
invăţătura Tnsăşi ne asigură că nu este incheiată, ci că slu-
jeşte şi este supusă vieţii, devenirii şi dezvoltării.
Acest lucru conferă elevului acea atitudine spirituală la
care se referea Nietzsche cind spunea: "Nur wer slch
wandelt, bleibt mit mi,. verwancJt. " ("Doar cine se schlmM
rămine Tnrudit cu mine. '?
Esenţialul unei astfel de invăţături a veşnicei devenlrl,
slujitoare a dezvoltărII, rezidă in faptul că nu oferă reţete,
nu oferă "inţelepclune la conservă" - "canned wlsdom", el
numai piesele de construcţie, elementele, pietrele unghlu-
Iare şi, alături de acestea, metoda·de combinare, de con-
strucţie, de compoziţie şi a armoniei.
Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat această
idee fn cuvintele: "li dau elevului meu un colţ, pe celelalte
trei trebuie s~ le g~sească singuri" Un arhitect innascut
sau unul cu dorul de a construi in Inimă 1şi va acoperi ure-
chile şi ochii dacă i se va da soluţia unei probleme, pentru
că are atita imaginaţie şi atTtea Idealuri incit TI trebuie nu-
mai elementere pentru a pomi să 1acă din ele un Tntregl
Cine şi-a ctştigat o dată increderea Tn sine, cine a pătruns
interdependenţele, cine a inteles jocul forţelor, al materiale-
lor, al culorilor, al măsurilor, cine poate să absoarbă realita-
tea, imaginea clădirilor, cine a ,studiat şi cercetat critic efectul
lor, cine le-a reconstruit mental, acela se află pe singurul
drum adevărat spre cea mai mare bucurie a vie~l, pe care
numai cel ce creează muncind o poate simţi. La aducerea lui
pe un asemenea drum trebuie să contribuie această viziune
de viaţă. Ea trebuie să TI elibereze de toate Învl!ţăturlle şi, in
final, chiar de acaasta, şi trebuie să il conducă spre propria
activitate creatoare: trebuie să fie un ajutor de inceput; paşii
următori - construitul- trebuie să ii facă fiecare singur.
PROLEGOMENE
Formele timpului nostru rezultă din acelaşi drum pe ca-
re l-au parcurs şi predecesorii pentru a ajunge la templele,
catedralele sau palatele splendide pentru care nu au avut
modele, dar care corespundeau propriilor lor imagini şi
dorinţe, propriilor lor idei şi Idealuri care erau apropiate
nostalgillor lor. Fie şi numai comanda formulatA corespun-
zător trezeşte imagini care, prin posibilităţile tehnice ale
vremii şi prin condiţiile locale. pot căpăta forme care se . '
aseamănă prea puţin cu tot ceea ce' există deja. Aceste
clădiri pot ff mult mai bune din punct de ved.ere tehnic, pot
avea capaCităţi. superioare celor anterioare dacă sfnt con-
forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicii. Dar pot să
se şi compare din punct de vedere artistic cu edlficiile de
aceiaşi fel din trecut.
Dacă se compară o clădire industrială contemporană,
luminoasă, spaţioaSă, avTnd dimensiuni potrivite şi o
structură zvelta ,i uşoară, cu o manufactură din secolul al
1a-lea sau un atelier din veacul al 15-lea, atunci şi ce~ mal
obtuz conservator va vedea superioritatea noilor noastre
construcţiI. Aceasta inseamnă că. de fiecare dată efnd te-
mele de proiectare corespund unei necesltă~ reale' a vre-
mII noastre, se aşteaptă ca arhitecţii pIIni de viaţă şi de-
schişi timpului lor să aibă reailzărl care rezistA unei com-
paraţII cu cele mai reuşite clădiri ale predecesorilor, sau
care chiar le s1nt superioare acestora.
De aceea, într-o facultate vie trebuie oferite in primul
rind o imagine a tlmpului şi o privire spre viitor, iar privirea
spre trecut numai atit cit este inevitabilă sau de dorit.
Acest lucru este recomandat şi de unul dintre "marii"
noştri, Fritz SChumacher, atunci cind, in studiile sale de-
spre profesia arhitectului, avertizează că, prin privirea
scrutătoare spre trecut, tfnărul student se pierde prea mult
fn raţionamente de istoria artei ,i se IasI. Tndemnat de tit-
lul de doctor fnspre cII ştIInţifice secundare, ceea ce se
TntTmplă cu preţul scelor forţe IndIspensabile pentru extin-
derea necesităţilor ramlffcate ale creaţiei.
in opoziţie, este mal corect să I se ofere stUdentului doar
elementele, aşa cum se intimplA şi in "Manualul arhitectu-
lui~ in care m-am străduit să reduc piesele proiectărII, să le
schematlzez, chiar să le abstrag, pentru impiedica utiliza-
torul să Imite şi pentru a-I obliga să confere de la sine fonmA
şi configuratie lucrurilor. Diferitele conflgura~1 sint oricum
aduse la un anumit numitor comun de cursul timpuluI, la
acest acord specific care caracterizează aspiraţiile spre
aceeaşi direcţie a oamenilor unei epoci şi care capătă in sti-
lul vremii o expresie vizibilă şi remanentă. .
Ernst Neufert
fNORUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI
Structura CărţII· prin organizarea conţinutului - urmează modul dlcaţiilorpentru Restaurante paginile 468 - 471 sau pentru
in care se desfâşoarA normal procesul de construire. insă Hoteluri, paginile 478 - 481, sala eventual existentă se dotează
multe domenii inrudlte slnt grupate laolaltă, dacă relaţii mal im· cu o scenA conform indlcaţlilor pentru Te~tre paginile 490 - 499,
portante nu au determinat separarea lor. conform indlca~ilor referitoare la AcustIcA paginile 138 -140, se
la in considerare integrarea unul proiector de cl.,.matograf con"
S1nt tratate separat toate componentele unei construc~1 valabile, form paginilor 500 - 501,
dacă nu pentru toate, cel pu~n pentru multe tipuri de clădiri.
Acest lucru rezulta. şi din prescripţlile referitoare la preparative şi dimensiunile sălilor de conferinţe conform indlca~ilor referitoare
la proiectare, precum şi din celelalte baze ale proiectărII. De alei la Facultăţi paginile 326 - 330, ale bibliotecII conform -
au rezultat 46 de grupe. ,, indlcaţlllor referitoare la Biblioteci paginile 341 - 346, dispune·
Cuprln.ul ,. , , , • , , , , , , , , • , , , , ~ ; , , , , , , , • , • , , • , •• paglna IX rea birourilor conform paginilor 347 - 358, a- spaţiilor de desen
oferA o subTmpArţlre mal detaliată a grupelor menţionate anterior şi a laboratoarelor conform paginIlor 321 - 336, realizarea unui
precum şi descrierea conţinutului flecărei pagini. Itlf conform paginii 371, a garaJelor şi parcaJulul conform pagl- -
Indexul •..•• , " .• , , .• , .•.• , •. , •'•••••••••••.•• pagina 652 nilor 446 - 458.
Indică, dupA fiecare poziţie, paginile rn care aTnt cuprinse aspecte
Pentru eventualele Loculnţ. pentru director, administrator, bucătar
esenţiale despre termenul respectiv.
Ş.a.se cautA la paginile 282 - 308, Iar pentru forma. dimensiunile -
,1
Explicarea pr..curtArlior a simbolurilor ." •.•••. pagina 1
Prescurta.rile au fost Inevitabile deoarece, prin Intermediul acesto·
,i amenajarea ,diferitelor Tncăperl - la paginile 242 - 267,
ra, se economiseşte spaţiu ~ se simplificA Imaginea de ansamblu. pentru clrculaţll si imprej'mUlre la paginile 211 - 214, pentru
plantarea grAdinII ,1 altele asemenea la paginile 223 - 238 şi, Tn
ln mAsura fn care nu au putut' fi utilizate prescurtări uzuale, cele
tine, pentru partea de constructII, pentru locul şi tIpUl constn,/ctlv'
nou concepute au fost astfel alese, Tnclt un cititor atent să poată
al sclrllor, IIfturlior la paginile 202 - 209. Dimensiunile şi modul '
recunoaşte semnlflca~a lor şi fArA a 10los1 pagina 1.
de exec~e ale ferestrelor şi ale u,lIor la paginile 187 - 192.
Pentru utilizator, avantajul deO$eblt al acestei lucrAri constă rn re· Fundaţiile, IzolaţJlle Tmpotrlva umldlţA~1 din sol la paginile 68 - _
zumarea concisă a cunoştinţelor fundamentale de proiectare şi 72, pereţII, grolllnile acestora la paginile 73 - 76, despre aco-
construcţll rntr-o singuri carte. perl,url la paginile 83 - 91, Ifetem de fncalzlre şi de ventllare
Planurile, secţiunile, formele şi tipurile sTnt exemple şi exclusiv, la paginile 109 -112, iluminare ,1 fnsorlrela paginile 145 -154,
suport pentru cifre. Ele con~n dlmenslunlle-Umlt! uzuale care au despre dimensiunI ordonatoare şi dimensiuni de normare la
omul drept mAsura a obleotelor din jurul sAu. paginile 61 - 62. --

Tabelele comparative necesare pentru transformarea cifrelor indica·

te tn această carte in metri, in special pentru transformarea in m~u·
riie engleze, se află la finalul parţll de text, la paginile 632 - 634.

CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA-CARTE?
LuAm exemplu elaborarea unul proiect sau a unui ante-proiect
pentru o clAdire admlnletratlvl.
Se clteşte eu aten~e formularul de pe pagina 51 şi se rAspunde
detaliat la toate 1ntreb4t1le 1n cauz!,precum şi la cele care re·
zulta. din sltua~1 speciale, se deflnesc prin pagina 362 relaţiile un-
ei clAdiri administrative, se calculeazA conform DIN 277 volumul,
brut de sp,ţlu Tn rrr,
se modlflcă, Tn raport cu suma destinata.
construcţiei, dimensiunile spaţiilor, se prolecteazl clădirea con·
form procesuluI cit lucru de le pagina 49, se dlmensloneazA,
conformeazlll $1 moblleazl de exemplu sala de mese, comorm In-
Pe aceste baze variate, proiectantul poate concape clAdirea
sigur ,1 rapid ,1 fn conformitate cu cerinţele specIale ale co-
menziI, cu condiţiile dIctate cie pefiaJ ,1 cu sentImentul VieţII -
dIn vremea sa " de felul sAu.
rn carte sfnt marcate cu sageata vector desene/~ care s7nt
t-r cu·
prinse pe CD-ROM·ul - /lieufart, Bauentwurfslehre -Aligemeiner _
Bauentwurf - şi care pot fi exportate Tn programele OAD existente
pe piaţă şi pot fi prelucrate In continuare.

Nota coo~donatorulul ediţiei tn limba români

1n canformitate cu licenţa rn baza ,căreia a fost elaborată, această
edl~e ln limba română reprezintă traducerea - neadaptată, neac·
tuallzată şi neadăuglta. - a editiei a 37-a rn Ifmba germană. În
consecinţă, Indicativele, prescurtârile şi simbolurile standardizate
prin diferitele normative şi reglementări germane au fost menţinute
ca atare. De asemeni, diferitele erori Inerente din original au fost
corectate, in măsura in care corectura s-a dovedit certi!. şi nu a
denaturat sensul general al conţinutului. Erata edi~el germane a
fost integrată in textul 1n limba română, care, In ciuda eforturilor -
depuse, nu este probabil scutit de propriile sale erorI.
 CUPRINS
•
Explicarea simbolurilor Ţeseri de cărămizi ... o o • • o • o, •• , o ••• o o o • o , o •• o ·78
Şeminee o o • • • o • • o o . , . o 79
Explicarea simbolurilor şi a prescurtărilor 1 ••• o o. o o •• o • • • • • o. o ••

Coşuri de fum . o o • • o • o o • o ••• o •• o •• o o • • o • • • .' • • 80

Norme de bază Sisteme de ventil are . o •••••••• o o o o , • o •• o o • o • •• 82
Şarpante o . o o • • • o • • • • • • o o • • o • o o • • • • o o o o , • o • '. 8S
Unităţi SI ..... 2 Construcţii portante. ale acoperişulul- detalii 85
o o o , o o o o o , o , o , , , , • o, , o o , , o , , • ,
o •••• o.

DIN 198.476.829.4999 •. "".................. 4 1n ve Iitorl o o • o • o o ••• o • 86

, o o o • • • • • • • • o •• o •• , o , • o.
Desene .•. o , ••••• , ••• , ••••• " • , • o ••••••••• ' 5 Forme de acoperiş o ••••••• , 88 ••••••••••• o o • o o • o.
Paginarea desenelor ...•.. o o o o •• : • o ••• o o •• o , , o 6 Lucarne ş! ferestre de mansardA . . . . 89 o • o • • o • • • o •• o
Simboluri pentru desene ÎCI construcţh .• o •• o • , , • • • 7 Podurllocu!bile, amenajarea podurilor 90 o •• o o •••• o o o
Drenarea clădirilor şi a terenurilor . o ••• , ••• o • , • • •• 12. Acoperiri Tn terasă . 92
Conducte de apa şi de canalizare . • • • . • • • . • . • . • .. 1e
o ••• , ••••••••• o o • o o •• o ••• o o

Acoperiri in terasă - detalii acoperişuri calde . 93 o • o • ••

Instalaţii de gaze in construcţii supraterane .•.•.••. 20 Acoperişuri in terasă - alternative acoperişuri reci •.. 94
Instalaţii electrice .......•.• , , .... , .......•. , .. 22 Plantarea acop~rlşurllor . 95 o o o • • • • • • • • • o •• o •• o • • ••
InstalaţII de securfzare .... , . , ...•.•..••.•..•.• : 25 Plantarea acoperişuri lor - alcătuirea acoperişului . . .. 97
Desenul .......•..•.......•. , o •••••••• o,., •• 26
Plantarea acOperişuriior - extras: '
Bazele dlmenslonărll . ProporţII Direct. Asoc. acoperlş,-grădlnă 98 o •• o • • • • • o • • • • • o.

Construc~j din materiale textile .•• 99 o ••••• o o • • • • • ••

Omul ca unitate de mAsură şi scop . , .••..... , . , .• 28 Structuri pe reţea de cabluri .••..••• 100 o • o • o •• o • o ••
Măsura tuturor lucrurilor ., •.......•.•...••...•• 29 Structuri suspendate şi tensionate .•. 101 o • • • • • o •• o o o
Dimensiuni şi necesarul de spaţiu , ..•. , .. , , ..... , 30 Structuri spaţiale - principii .• 102 o •••• o ••• o •••••••••

Omul şi vehiculele ,. , •. o ••• , ••••••••••••• , •••• 32 Structuri spaţiale - utilizări . 103 o • o ••••••• o ••• o •••• o •
Omul şi locuinţa .......•...•.........•........ 33 Structuri multietajate ..•.• 106 o ••• o o • o •••• o • o o o •• o •
Clima spaţiilor Interioare .... ; ....... o o ..... o o o o 34 Planşee • 106
o • • • • • • • • • o •• o • • • • • • • • o ••• o ••••• o ••
Biologia construcţiilor ..•.•... o • • • • • • • • • • • • • • • • • 35. Pardoseli o •• o o • 107
o •••••••• o o •• o •• o o •• o ••• o •• o o o
Ochiul .... , ... o ••••• , •••••••••••• o ••••••••• 38
Omul şi culoarea ........•.........•.......... 40 IncAlzire ventllare
o

Baze., ........... 1" '" t . , . , • . . • • • . " " " " 41

43 incAlzirea . o • o • • • • • • o o •• o ••• o •••• o o ••• o • o •••• o 109
AplicaţII •.....•..•. , •......•.•••.•.•....•. o'
Aplicaţii: modulor .••...••.•• o ••••••••••••••• o • 44 Parcuri de rezervoare o ••••••• o , • • • • • • • • • • o • • o • 113
Centrale energetice • • . ••• o ••••• o ••••••• o • o •• • • 114
Proiectarea Centrale hldroelectrlce ..... o o . . . . . . . . . o o o o. 0'0 o • 115
Arhitectura solarA o" o o •• o o o o o o • o o o •• o • o o •• o •• 116
Elemente de construcţie ca rezultat al EnergIa solară .• ; o •• o • o •• o ••• o ; • o o • o o o o •• o • o o 119
prelucrărII materialelor .•...•...•..••.•.........
45 Răcirea 1ncăperilor 'o o o ••• o ••• o •••• o o o o o • , ••• o 120
Forme arhitectonice ca rezultat al Camere frfgorlflce .. o ••• o • • • • • • • • • • • o ••• o o •• o • 121
sistemelor constructive ...•..................•. 46 Tehnici de ventllare a incAperilor o o • , •• o , •• o ••••• o 123
Noi sisteme constructive şi noi forme , .. , •........ 47
LOCUinţe şi forme ca expresie a Fizica construcţiilor' Protecţl, clAdirilor
epocII şi a modulul de viaţA .••••••••••.
Procesul de desfăşurare a lucrArilor . ~ . Protecţia termică - termenl- mecanisme ..
o ••••••••••••
o • , ••• o o •
127 o o o •••• o

Protecţia termică - dlfuzla vaporllor 128

Lucrări preliminare - colaborarea beneficiarului •
~~ Protecţia termică - tipurI constructive , ..
o o ••• o • • • o ••••
o o o •

Chestionar •.••...•• o o o ••• , • • • • • • • • • , o •• o o •

129 o •
o • , • • o • • o,'

Detalii de protecţie termică: peretele exterior .... 130 o • o

Conducerea lucrArilor de construcţie Protecţia fonlcă •. , 133 o •• o o o • ',o • • • • • • • • , o • • • • • • • o

Protecţia fonlc! la sunete aeriene .• 134 o o o o o o • o o o o •••

52 Protecţia fonlcă la sunete aeriene şi structurale . o o • • 135

Execu~a ••..••. o o. o • • • • • • • • • • • o • • • • • • • o o o. o.

Conducerea lucrArilor de construcţie -

60 Protecţia la vlbra~1 - sunete structurale 137 o •• o ••••• o ••
dimensiuni de bază •. o o • o •••••• o • o , ••••••••• o •
61 Acustica spa~ulul . 138 o • o o o o o. o •••• o •• o •• o , o • , ••• o
Dimensiuni de bază ...• o • • • • • • • o ••• o •• o •• o •• o o
62 Protecţia la trasnet 141 o, • o • o o o o •• o • • o o , o o • • • • • • • , •
Dimensiunile referitoare la aXe ••... o ••••• o o o • , o o

Normativul modulării . 63 Antene

o , • o o o o ••• o •
.•. , • o o •••• o •• ,
144 •
o •• o • o o • o o •• o •• o •• o o •••• o • , •• o • o • o

Sistem de coordonate, dimensiunile coordonatelor ..• 64 iluminat· stlcli . luminA naturali

Părţile clădirII iluminat ,., o • , o o o , • o • o , , o o o • o o o ••••• , o o •• o o • 145
iluminat - tuburi cu materiale fluorescente pentru
Terenul de fundaţie -
65 instalaţii de publicitate . 154
fundaţii,gropi de fundaţie, şanţuri , . o • , • o o • o o ••• , ••• , , ••• o ••
o o o •••••• o o o o •

Groapa de fundaţie - sprijine, şanţuri, fundaţii ... " o

66 Sticla. o •• o o • o o • o , o o· o o o o • • • • • • • • • • • • • • • • • • o • 155
Trasarea clădirii .. o •••••• o o • o o , o o o ••••• , •• o o o o
67 Mase plastice o •• o , , o , •• o • • • • • • • o o • • • • • • • • • • • , 168
Lucr~ri de terasament şi fundaţie .. o •• , , , ••• o ••••
68 Lumina naturală .. , o • o ••• o o ••••••• , , •••••••••• 164
Izolarea construcţiilor .. , .. o • o • o • , •• o •••• ' •••• , •
70 Lumina solară ......•.... ", ..... ,., .... , .... 177
Drenaj pentru protecţia amenajărilor constructive .... 71
Ferestre' uşi
Zidărie din pietre naturale .. ,. o o • • • • • , • , • • • • • • • , 73
Zidărie din pietre artificiale ....... , ... " ... , ... , . 74 Luminatoare - cupole de lumină ..... , ... , ...... , 180
Pereţii exteriori, felul de construcţie Cl.l Ferestre .. , .... , .. , . , ............ , . , , ..... , . 181
economisirea energiei o ••••• ,., ••••• 77 , o , • • • • • • •• Ferestre de mansardă .. , .................... , . 185
 CUPRINS~

Curătarea clădirilor ."." .... , ................ 188 {ncAperl ale locuinţei .

Uşi ... ' ...................... ,............... , ,189 Dormitoare ...•........................... ; .. 258
Porţi ... , ......... , ........• '.' . , ..• , . , .... , . 192
Dormitoare - tipuri de paturi ., ................ ,. 25r
Sisteme de inchidere , .. , .......••..........•.. 193 . Dormitoare - poziţionarea patului ................ 260
Siguranta clădirilor şi a terenurilor ........... '..... 194 Dormitoare - nlşe de pat şi dulapuri-perete ...... ,.261
Garderobele .......' ......... ' .....•.......•.....262_
ScAri' ascensoare
Sai - dotari ............,.................. .. 263
Scări •• , ••.......•.. o o o o ••• 0-'
o , 196 Celule sanitare - prefabricate .................... 265
o • • o . : . ;• • • • • • • • o

Rampe - scări ellcoidale , . ......... , ........ ; ... 199 Bal- poziţia rn locuinţă .... : '.....•............. 266
Scări de evacuare - căi de salvare .•.........••.• 201 BăI - exemple de proiectare ........... : ......... 268--':'"
Scări rulante pentru clAdiri adăpostind
. magazine şi birouri ..••.•••..•..•..••... ,.....• 202 PiscIna acoperIte
Căi rulante .••..••••....••..•.......•.••..... 203
Ascensoare - ascensoare pentru persoane in .' Plsclne acoperite private .............•......... 269-'--
clădiri pentrIJ locuinţe· •••••..•.••••...•.•....... 204 Plscine acoperite, detalii ....... ,., ............. 271
Ascens'oare - ascensoare pentru persoane rn birouri,
bănci, hoteluri, ascensoare pentru p~turl •••.••.•.• 206 SpAIAtorll-lnstalaţll de spAlat
Ascensoare - pentru bunuri de dimensiuni mici •.... 207
Ascensoare hldraullce •.....•..•............... 208 SpăIătorll-lnstalaţjf de spălat •'..•......•......... 273
Ascensoare din sticlă pentru panoramă ••..•.....• 209
Balcoane
Străzi' SpaţII de circulaţie Balcoane .......•............. ~ ...... : .. , .•. 275
Străzi ., ..•.••....•....•............•....... 210
. Circulaţia biclcletelor ...••....•......•.. r.· . ...• 215 Drumuri, strAzi
·Autostrăzl ..•.•...••...•••.........•......••. 217
Drumuri şi străzi ...............•............... 276
Tramvaie '..• '...•.•.•..•...........•..•. , . ,. ,218'
SpaţII de circula~e ••• , . , . , .. , .....• , , , ... , .... 219
Ponderarea circulaţiei .•..•..•.....•.•...... , .. 221 Locuinţe d. vacanţA' tIpuri de locuinţe' construirea ,_
SpaţII de circula~e - protecţia tonică ; ..•......: ' ..' ' ... 222 clAdirilor d. lemn.' construct!' ecologlce • c'.dlr! cu
, .......; .... . multe nIveluri .
GrAdini . aere Locuinţe de vacanţă .•..•.....•.•. ; ........... 277
Grădini - Tmprejmuiri •. , .....••....•.•.•..... ,. 223 Căsuţe de vacanţă - căsuţe de grădină ........... 278 -
Pergole. alei, scări, ziduri de sprijin , ....•.• , ...... 225 Construirea clădirilor de lemn .....•..•• ,.; ...... 279
Terasamente ....•••......•••....• , .......... 226 POziţia clădirii .•.••.•...........•....•.•.••••. 281
Consol1darea versanţilor .............. , .......• 227 Construcţia de locuinţe ..••.....•.....•........ 282 -
Plante agăţătoare şi căţărătoare •.....••..•...... 230 Locuinţe 1nşlruite .•...•.••......•.•.....•..... 286
Straturi inaite şi pe movlle ...............•...... 231 Locuinţe cuplate ..•..•......•....•..•...•.... 287
GrAdini - modele •...•......••.....•...•..••.. 232 Locuinţe cu atrium •...•....•...••...••.•... , .. 288
Mobilă şi unelte •...•.•...• ; ••.....•.......•.. 233 Locuinţe ••.•..••.•.•••..••....••...•........ 289 -
Sera ..•..•..•••,:; '.,).11 . : • ;., • ~ • • • • • • • • •c;'>...... 234 Locuinţe cu sere ............................... 290
Copaci şi garduri vii .............•.......•..... 235 Locuinţe -1n formă de pătrat, cub sau cort .. '. . . . . . . 292
Iazul de gradină •..•...•......•.. , ...... , , .... 236 Locuinţe din lemn; construcţll ecologlce .•.•..•.... 293
Iazul de 1not ... , .•.•..•... , .•.•. , , .. , . , ...... 237 Locuinţe in' pantă ...••....••....••..•....•..•. 295 -
Utilitatea apel de ploaie ............... , ...... ,: .. 239 Locuinţe mari ...••••••.. '••....... , ....•..•... 298 .
Piscine de grădină .•••.•.....•..••....•...••.• 240 .Locuinţe - exemple Interna~onale ..•....... : ....• 299
LOCUinţe cu bazin de înot in grădină .... , ......•.. 241 Clădiri de locuinţe cu multe niveluri .•..... , ....... 301 --
ClleIlrl cu multe niveluri •.•.......•.......•..•... 302
inclperl anexe' Intrări Locuinţe sociale de inchiriat .................... 303
Vestlbuluri, windfang-url, Intrări ••...........•.... 242 Clădiri de locuinţe cu multe niveluri " .......•..... 304
intrări, garderobe ............ , ................ 243 Clădiri de locuinţe cu accesul printr-un coridor .....• 305 -
Holuri ...............................··....... 244 Ciădiri 1n terase ......... ; ; ......•............ 306
Spaţii de depozitare ......... , ............ , .... 245 Adăposturi antiaeriene ..••.. ; .•................ 307

ÎncAperl gospodAre,tl Asanarea clădirilor vechI

Încăperi gospodăreşti ......................... 246 Asanarea clădirilor vechi ....................... 309
Evacuarea resturilor menajere ........ , ......... 248 Conservare şi asanare .......... , ............. 314 ~
Debarale, cămări ............................. 249
Crama ..... , ........... , ................. , .. 250
Şcoli
Bucătării , ......... , ...................... , .. 251
Bucătării - mobilierul , ..... , .......... , . , ...... 253 Scoli .... , .... , .... ; .... , .. ,.:,., .... , ., ... , . 317 ~
Locurile de luat masa- veselă şi mobilier, ........ : 256 . Încăperi de dimensiuni mari În construcţia şcolilGl' '., 324

"........
• CUPRINS
FacuJtăţl ' cămine studenţe,tl . laboratoare Tehnologie de transport şi de depozitare o o o o o •• o • 0405
Facultăţi - amfiteatre .... o o o o • o • o o o • o o • o • o •• o • o 326 Hale o o' o. o. o o o. o o o. o o •• o o •• o o o o o o' o o o o o o o. 04'06
Incăperi pentru desen o o • o •• o o o ••• o •• o •••• o • o •• 331 Clădiri etajate o • o o •••• o o • o o o •• o • o o o o o o o o o •• o o • 407
Cămine studenţeşti . 'o ••••• o •••••• o •••• o ••••• o • 332 Grupuri sanitare o •• o o • o oi. o ••• o • o • o o o • o o o • o o •• 408
Laboratoare . o ••• o o •••••• o • o o • o ••••••••••• o •• 333 Instalaţii de spălat : o o o o o o •••• o • o o o o o o • o o o •• o o o410
Dotări sanitare . o o • ' ••• o o o • o o • o • o •• o o o • o o o o o o o •411
Vestlare, dulapuri haine ...... o • o • o • o o o o • o •• o •• 0412
GrAdlnlţe . locuri de JoacA' hoteluri pentru tineret
Cămine de zi pentru copil .............•...••.•. 337 ModificAri de fun~ţiune
Echipamente şi locuri de joacă ••..•.....•..•.•.• 338
Modificări de funcţiune ••.••.. 413
Hoteluri pentru tineret .....•••••.....•.•.....•. 339 o •••• o ••• o •••• o o ••

Blb"otecl . conatrucţll administrative' bănci Ferme' cre,terea animalelor .

Cotaţa pentru anImale mici -1n scop de hobby .. o o • 415
81bliotecl ........•..•.........•....•.•...... 341
ConstrucţII administrative - elemente de bază ., ..... 347
Ferme avloole . o ••••••••••••••••• o ••••• o •• o •• 418
Construcţii administrative - elemente de bază,
Ferme pentru fngrăşarea porcilor •. o •• o o • o • o o • o •• 419
tipologia ••.••...•..•.•.••••••.•.•.........•. 349 Ferme pentru creşterea porcilor ... o • o •••• o • o • o • 0421
Dimenslonarea, necesarul de suprafaţă •.••..••... 354 Grajduri de cal şi creşterea cailor .......... o ••••• 422
Creşterea vitelor . 424
Dimenslonarea, distribuţia spa~ulul ..•••.••...•..• 355 o • o • o ••• o •• o • o o o • o ••• o • o o o • o

Creşterea vitelor - Tngrăşarea taurilor 425

, Dlmenslonarea, necesarul de spaţiu pentru o o •• o o o • o • o ••

amenajare .•... , ........ , .•.•.... , 357 t •• , •• , •• ,

Ferme .....•...•.•.•.••.... o •• o •• o ••• o •••• 0426
Dlmenslonarea, construcţia ••.•.•..•...•........ 359 Ferme, climă grajd •........ o o o o o o o o o o o • o • o • o •• 431
Dimenslonarea, instalaţII tehnice 1n clădIre •••.•••.• 360
Dimensionarea, locuri de lucru dotate cu monitoare .• 361 CAI ferate
Dlmenslonarea, necesarul de spaţiu pentru mobilier. 362 InstalaţII de ca;e ferată ••. o ••••••• o o o • o •••••• o •• 432
Organizarea in plan ••.•...•••......•.....•.... 363 TriaJe de marfA .... o ••••••• o o • o o • o • o o ••• o • o o •• 435
ConstrucţII administrative, exemple .....•.•..••••. 364 Gări .......... ~ ..•... I ••••••••••••• I I I ••••• 436
Clădiri 1nalte • . . • • . . . • . • . . . . . • • . • • . . • . • . . . • •.• 365
Elemente verticale ...••••.•.•.....••......••.. 367 ParcAri • garaje . construcţII destinate parclrllor .
8Ancl- generalitAti ........................... 370 benzlnlrll • po~plert "
8Ancl- selfurl .•••...•...•..•.••.•...•...•••. 371
AutogărI • . . . o • • • o •• ' •• o •• o ••••• o • • o •••••••••• 438
Pompierii şi clAdirea pompierilor •.. 440 o o o o • o •• o •• o ••
Pasaje acoperite' tipologie Autovehlcule ••.•..•.•.•...•••• 443 o •••••• ; ••••••

Tipologie ' ..• o 373

••••••••••••••••••••••••••••••• Autovehlcule mari .......•. 445 o •••• o ••• o •• o ••• o • o

Exemple Istorice ......•...•...........•..•... 374 Parcări o •••••••• 446

o ............. : o •• o • o • o o •• o • o

Exemple ..................................... 376 Autovehlcule • vlraJe ..•.. 448 o o ••• o •••• o o •• o ••• o ••

Acoperiri cu sticlă, lumlnatoare .....•.•••..•..... 377 Autovehlcule • parcări şi intoarceri. 449 o • o o •••• o • o o o •

Rampa de !'ncărcare •.•.•.•. : •.•...••.•.•..••. 450

Magazine . magazine universale' magazin.. cu Rampe, poduri de incArcare, platforme rldlcAtoare ... 451
autoservire Intrări, garaje ••...•.•.•.••. 452 o o • o • o o • o ••••••• o ••

Magazine ..••••..•••....•.•.•••..•.••...••.• 378 Carport-url ..••••.•..• 453 o ••• o o • o •••• o • o ••••• o ••

Magazine alimentare ..•••.• : .... ; ......•.••..• 379 Garaje şI construcţII destlnate parcărllor . 454 o • o •••• o ••

Uvrarea produselor ••.•••••.•.•••..•••.•...... 380 ClAdiri destinate parcărifor .. 456 o ..... o o ..... o ......

'Zonele dinaintea caselor şi Parcări şi construcţll destinate parcărl/or '0 ..... 457 o o o o •

centre de prOduse proaspete (pieţe) •..•.•........ 383 CJădi~1 d~~nate parcărllor, exemple 458 o o o o ••• o ••• o'• •

Măcelării mari cu depozit •..••..••.•.........•.. 384 Benzmăru • • . • . o • • • 459

• • • • o o • o o ••• o o o • o • o o o • o o,, o

Centre de carne .•••.••.. : .•...•.......•..••.. 385 Popas uri . o o '• • • • • • • • • o 461 • o • o •••• o • o •••• o o •• o ••

Tehnici de depozitara Aeroporturi

DepOZite inalte .....•.•..•.•...... o • o • o •• o • o o • 386 Aeroporturi o o •• o • o • o • • • o •• o •• o •• o o o • o o o o •• o o o 462
Proiectare/logistică o o o o o o ••• o •• o • o o • o •••• o o • o o 387
Reglementări referitoare la siguranţă o o • o ••• o •• o o • 388 Restaurante
Sisteme de rafturi o o o o •••••• o •••••••••• o o ••• o • 389 Restaurante o o o •• o .' o o • o o o o o o o o • o o o o o o ••• o o o o o468
Restaurante, săli de mese, restaurante rapide o o • o •• 470
Atellere . construcţII Industriale Bucătărli pentru restaurante o o o • o o o o o o •• o o o o o o • o472
Bucătărllmarl 0475
Tîmplărle
o o ••• o o • o o o o o •••••• o o •••• o o • o o o
o ••• o o o • o o • o o • ,o o •• o o •• o o o o • o o o • o o o o 390
1ntreprinderi de dulgherit şi de prelucrare a lemnului . 392 Vagoane restaurant o o •• o o o ••• o • o o o o ••• o • o • o •• 0477
Ateliere de reparaţii auto 396
o o o • o o o • o o o o o o • o ••• o o • o
HQteiuri' motelura . clădiri pentru congi·tese
Ataliere autovehicule o o o •• o ••• o ••••••• o ••••••• 0399
Brutării .............. o •••••••• o •••••••• , • o ' • 400 Hoteluri ......... o •••••••••••••••• , • o ••• , o •• 478
Clădiri industriale o •••• o • o o •••••••••••••••••• , • 402 Bucatarii de hot91 . o ••••• , o •••• , • , •• o •••• , ••••• 4.33
 CU PRIN"
Moteluri .................................... 484 ' Radioterapie ............................... , 56",
Centre de congrese .... , ... , .. , , . , ..•......... 485 Laborator, diagnosticare funcţion~Iă .......... '. _.. 585
Fizioterapie ............ , ..... ~ ... '........... SE,-
GrAdini zoologl~e "Clinici de zi", operaţii ambulatorii .......•........ SE
Grădini zoologice şi aevari! ........•.... '.......• 487 Zona de aprovizionare ...... , ............... : .. 588
Zona administrativă ........................... Sg.o..
Teatre' cinematografe' centre multifuncţIonale' lnvăţămint şi cercetare ........................ 59
clrcurl Urgenţa ............................... '.. : .. 594
Teatre •.•..... '............... , .••....... , .. 490 Spitale speciale ..•........................... 595..
Cinematografe •....... , ... , ............•... , . 500 Medicină nucleară, patologie ... : ................ 59
Centre multifuncţionale ................•..... ,. 502 lngrljirea lăuzelor şi a nou-născuţi/or ....•.... ~ .... 59 ...
Cinematografe drlve-In ..•.....•.•.....•......• 503 Zone de Tngrljlrl speciale ....................... 59~
Clreurl, staţionare •........••..•.•.........•.. 504
Azllurl eie bAtrini, centre de bAtrini
ConstrucţII sportive
Stadioane .•.••••••.•.•.•.••...•.•....•..•.. 505 Azllurl de bătrTni •••....•...................... 600
Zona destinată spectatorilor ..•..•............•. 50a Biserici' muzee' .Inagogl . moschel
Terenuri de joc •.•.•••.....••...••..•••.•..... 507
Amenajări pentru atletism ..•.................•. 510 Biserici .•.........•..•....... ; .............. 603
Săli pentru menţinerea condiţiei fizice şi pentru fltness 514 Orgl ....................................... 60-
Terenuri de tenis ••...•.•...•..•..... , .... , ..• 516 Clopote, clopotnite ............. , .... , ......... 60
Golf minlatural .•• " •.•.••. , •........••....... 518 Sinagogi ••..•.••........•...• , •. , ..........• 608
Terenuri de golf ••.••••.•...•..• , . , , , , , •. , .... 520
Sperturi nautice - porturi •••.••....•. , ...•..• , .. 522 Moschel •••••••..•. , .•... , ..•...... , , ....... 60Cl..-
Sporturi naut/ce - ambarcaţlunl cu pinze •.••.•... , 525 Muzee ...... , .......•.......•. , .••......... 61,
Amen'a]!rl pentru sporturl nautice, bărci cu motor •.. , 526 Exemple Internaţionale ..........•............. 61"
Ambarcaţiunl de sport - bărcl cu rama , .. , ..•. , ... 527 Exemple germane ........... ' .•....... , .•.... . 61Ş_
Oentre hlplce, manejurl ., ••. '•••.•••. " • , ••.• , •. : 528
Trambuline de sehi ........................... 530 Cimitire
Patlnoare r piste pentru patine cu rotile ••••....... , 531 . "
Ourss de viteZa . 'pe ro tii er skate boardlng , , . . . . . .•• 533 Crematorll ..••• , .•.•......•................. 61 ~
I I t BMX ..................... .. 534 ,Cimitire •· .. • •...•......... ,., .......•. , .... 61:
Oroseu blccee-
Poligoane de tir ..•...•..•• ; •......•••..•..... 535
Săli de sport pentru gimnastică şi jocuri •••..•..•.. 537 ProteCţia la Incendiu,
Badmlnton , .• , •..•••••.••........••...•....• 543 Prevenirea incendIIlor .•............. , ......... 611
Squash ...•...•.••...••••..... ', ....• .' •...•• 5544 45 Instalaţii de semnalizare a incendiului ..... , .... , .. 61 ~
Piste de popice ş) de bowllng ............ ,.,.... J taI +11 d
546 ns a, e sprInkf ere ,........ .. ;....,.,., ..... 618
PiscIne acoperite ........................... ,.. InstaJa~1 de stingere cu pulverlzare de apă ~
Bazine in aer liber .•......• , •••••. : ••.••.•.... 551 I f i i 00
BazIne acoperit9' Ş1Tn aer liber •••.••. , ••.••••• , . • 55'2 Instalaţ,I de stingere '.$, ocu u cu 2' ; ........... 6H
Saune •...•••..••.•..••..•••..••••..•..•... 554 Instala~1 de stingere cu pulbere,
Săli pentru Jocuri mecanice .•..••• , •....•... , .•. 557 InstalaţII de stingere cu spumă ., •..•...••• , ...• , 62(1-
Instaia~1 de asplra~e a tumulul şi căldurII , ......... 62'
Spitale' cabinete medicale' Conducte de apt de stingere,
construcţII pentru peraoane cu handicap inohlderile de protecţie la foc ..• , .. , . , , , , ..•.. , .. 624~
Cabinete medicale , , ..•••........••....... , ... SS8 1nchlderile in pereţii puţurllor de ascensor F 90 ...... 62f
Centre' medicale ............ , .. , .. , .•......... 559 Comportamentul la incendiu al materialelor şi
Construoţii pentru persoane cu handicap •...•.. , .. 560 elementelor de construcţie ....... , ..... "., .... 626~_
Constru~ii pentru persoane cu handicap, locuinţa .. ,561 Pereţi rezistenţi la incendiu ................ , .... 631
Spaţiul VItal fără obstacole, ................ , .... 563
Spitale - generalităţi .•••........• , ......... , .. 564 Mă i tAţl
Managementul proiectului ....... , .............. 565 , sur' greu . norme
Forme de construcţie ................ , : ........ 567 Unităţi de măsură şi greutate .................... 63~
Dimensionare ........... ,., ................. 569 Raportul unităţilor de măsură germane faţă de cele engle-
Coridoare, uşi, scări, ascensoare ................ 571 zeştl ............•........... , , .... , . , . , .... 633
Blocuri operatorii .................•.... , ...... 572 Transformarea unităţilor de măsură englezeşti În
Blocuri operatorii, Tncăperi prl~clpale ... : ........... 573 milimetri ... , ............ , .. , ...... , . , ..... , , 634
Supravegherea post-operatorie a paCienţilor , ...... 574 A ,

~
.. masuri ' , , . . . . . . 575 Incârcăn permanente ............... , .. , , , , .. , , 635,
, de securi'tat e ' .... , .. , ..
Operaţll,
Filtre .......... ' ... , ... , ...... , .... , .... , . , , 576
~ "1 e d e terapI6
,:,taţll "In tenslva '- , .. "., .... ' , . , . , , . , , 577
' 18H,~iogrElfie"."" .. "." .. " .. ,., ... "",., 642
Zona de tratament ...... ' , , ... , , . , ... , , , . , . , .. 578
Zona de tratament - obstetrică .,.""." .. "" .. 582 Index" .. " .... "., ... ,.".""""" .. , .. 652-<
 EXPLICAREA SIMBOLURILOR ŞI A PRESCURTĂRILOR
P~,I.lmIIolurl pracUrtlrl de cuvfnte Unit. mAsuri, preecurtlrl Alfabetul
In planuri grecuc
OIN 135& DIN 1301

AnkI • Gdr Gardlrabl A.a.l. _, Unlt.ma dl Munci Ccnlll. Indulilfall

10 cm 12 mm (dlmans. A (a) Alfa
CI.
fw .Ole OfIcIu BauNVO • AIgIIm. "'.11 ulk. cIIcIrIIar { ~us
sTnt mm) a ~
(b) Beta
Ar .Oep O~re BEL - M.A. MlllUllUlIlhltealuJUi
Ifdm mi • matri IInlarl r y (g) Gama
B .b 8111 IlO!. MInUIIuI IIgIIIm. In canlfnlctll
ţoll englezeşti ~ 6 (d) Delta
Bch • BI BIIlIIotecI VOB AegItm. "'.11 canIrIct. ~I
pIcioare englezeşti E I (e) Epsllon
ici .1"0 PMIaIHIl MIO AIgIem. In _ . moâI
Hsau h H sau h • InAltIme sau cota Z ţ (z) Zeta
lIk .1Ie a.lcan ac AIgIIm. III ~
Bsau b 1- IA~m. sau lat de H " (e) Eta
ar .Sr BIrou bzw. - re. fWIPICIlv FI S • suprafaţA e 9 (th) Teta
O • Sv Incap. lIMtot1 OIN 0IutIcht InckIID1t-Narmm •
h ori I L (1) Iota
NormIIIIIndIIIIItIII QIII'IIIIIt
Mln sau mln minut sau la lIecare minut K re (k) Kapa
00 •M MII!IMlI ElI ... EIIaIrfII
S sau s secundl sau la fiecare sec. ti A (1) Lambda
ava • A9 AcaperIe fI/«trIIII LNA • T4df TWlIIIIIIV" _1Irt lnnidItI 12° 'toate Indicaţiile In grade - M ~I(m) Miu
OI • MI Hal
_. dldaI1I
In CelSiUS (K) N v (n) Nlu
OU .Ou Oul tn1Ipr. -eaNI!I. ~
J energie !~(x)XI
0% • ona Incap. dalmnll '.QIII. (gegI••...-. "urmI1aIrtIt
ggIL) _ _ _ cuuI WS cant cAld .• cantitate caldurA O o (o) Omlkron
I!g .P P_r
n 1C (p) PI
.1 .Pr PIItn1l, !IA _ICI DII!-''''''_(irlllru)c:lld.IncIuII.-UO
N
Pa
putere
presiune P P (r) Ro
ez • SI SufIaQIt11 S. • r-g. PIgIna
2°3'4" 2 grade. 3 minut•• I a (s) Sigma
1'1 • CrII Coridar SIUcI. .1IUd. hldlnt.1IUdInII { 4 sec. dlvlz. In 380 de grade T't (t) Tau
131 • OI 0upI1I UlA • IOA CleI. "*:t _ (JrIliru) dId.. ldII*I.• , .•
,,"sau vI-! procente. din suta. sutlma Y li (y) Ip8110n
, an • Spt $pliN 'liriii UI/V • PA ~ III. II prIVInftllGddln1l1ar
GII .GIf a..j o Imag. .... l
%.
121
la mi•• din mie. mIIme
diametru
c!J Ij) (1)
X. X (ch) Chl
FI

MI • OI 1• • damnuIuI ..,zI . . . r1uchla superioarA I'[/,~ (ps) Psi

OK
HlG .a Indzlrl [lJ lIbIIografe
g CI) (o) Omega
FO MlP • muchia sup. a pardoaeJll
1< • a Suc&tIrIl d lIIrW
SO MSS • muchia aup. a şlnel
1<1 .PY PI\InIIl 9 l'tmtI
M seara
Kg .S SUbiol HGI:hw. • NIm N\vIIIP& mn
I per (de ax, tim • tone pe metru)
KI • Ch c.p. hlfne I\hdtw. • NIl' N\vll1III radUI EJN • diametru namlnal
NW
1<0 • CItI c.p. clrbunl HHS. - NIM N\vII rpI mutm
I<r .pg ~ rN _!'rO ~daIIIot
SImboluri mlltwn8tJce Cifre romane
I<z
IA
.Cap
.w
r",*,o ocpII
I",*,. ben.
IOV
~ M.
• PAO
• Lm.
"""-" IIUIOmIIII dItIIar
III lIIIIIIIeIntru
> mal
mare decTt . 1. 1
i mal mare sau egal cu II. 2
IAz .1Az Incap. mU3lcll ea. •_ alra.1IPmIma1iv
< mal mic decrt III. 3
N .NI NIfa dai• • _ - ~ mal mic sau egal cu IV. 4
O; .1 ltIj IVII. _IYtL-*'II
1: iumAde V. 5
PC .p~ P~~ gem. - CIIni. canbm' < unghI VI. 6
PcI .~ P_ 1. AIg. _ 11141"- III gnIII
sin sinus VII. 7
S .CIp CuIIp III.
,.U.
.111.
-vJ.
lIIdv
__ lai
cos cosinus VIII. a
SchIz • Orm Oormltor tan tangent! IX • 9
II .1.1 I.oc . . . . vgI. - COfI'4I. campIII cu clg ootangentl X. 10
III<
So
• Ser
.l'Iu
5ecrt111(1)
l'Iu
vom.
UIW.
........ lIIIiIIIIII
.....m.cr. "111II1II CIIpII1t
* In'medle sau In centru XV. 15
C. 100
Sp
Spl
• Om
• CIIv
CImari
CI'IIuvIII
VOI
II. U. _1
UnIUn.1rI!IIMrfar ele lrIItII IIICtI1CI ;IM'IIIIII
cuuI
II
oii
egal
Iqantlccu
nu egal cu
CL. 150
CC. 200
Sz • CI CIIII.jG1C8 1IPft. - apea. lPIcfIIa .. aproape egal cu cce. 300
1'; • PCI p.IUbttrIn' 1,0. .v... 'l1li . . aproximativ. In Jur da eo. 400
To .FI l'IIcI lOG. ",runIluI
• cangruent D. 500
Tr
Tz
.Tr
• ici
T.....
InClp. =-I!
Ut. .*'..... similar (şi pentru DC. 600
U. A. " lImIiIr repetarea cuv1ntulul) DCC. 700
Vr -Vb VlllIbUI W • UV UiImIaIIte 00 Infinit occe. aoo
Vrr - CIIII Cintar' H.B.O. AIgIIm. III _.'~ HIII.
II paralel cu CM. 900
WI _ SIlI apllIorIl Ar _ perii tic. perii cii",..,.
... egal şi paralel qu M • 1000
wc .WC WC etc. _lte:" • mal dIpW tii nu Identic cu MCMLX. 1980
WI _ WI Wlndfang IQ. x ori, Tnmul~t cu
Wg .Sr Seri FI.z.d. 1 I 7mpArţlt prin
Wr • Spa Spetlu ISlIpI... A.vM. l, .J.. perpendicular
WI • ig I"cip. goopod. GRZ
V volum
Wz .C% camera de zi GFZ ~ CUT CoeIIc:IonlUVglldul d. utili,... I lorll1\llul
(I) unghi static
ZI • Cam Camera SMZ • V canstr, vor. con.lI'. lIP. II lUPII!, parell.i .,j' rădăcină dIn
Acoas principal
Acess secundar
SP
FH
• Plan utb. PlIn urban/Ilie
• Hcorni" InAII!m .. la camltA
creştere finită tp Imagini compatibile cu
congruel,t CAD pe CD·ROM·ul
SC3ra GE •.z. m~lnuf, Zona prod. marltJlact.
triunghi ~jeufert.
Asr.:an~or CI • Zonă ind. Zona induslrt.la
În ac&lasi sens. paralsl Manualul arhitectu/ui-
NORD in sens contrar. pa:sleJ proiectul general
I Marlmea de baza Oenumlrea

1 Lungime

2 Masa
unlll\ll de olZl
metru

klloqllm
Simbol Oaftnlde

kg
bazati pe
lungimea d. unda
IlIdlalfll de crlpton
prototip
Intlmadonal
Unltl« SI cuprinSI
In denn,"e
-
-
NORME DE BA~A

Systeme Internationale d'Unites -

UNITA1 :"
O
Prltnx.le şi simbolurile Ic.stora sfnt:
3 Timp llcundi
•
pariolda radla~"
daceslu
- T (tera) .• 10'1 unltlte (bilion) c (clnU) .1/100 unllate
ampar 13 (giga) .10' unltat. (miliard) m (mIII) '.10"" (a mlaplrie)
4 Intensitatea A lorţa .Iectredlnamlcl kg,m,s
curentului
.Itctrlc
Intre doi conductorl M (mega) • 10' unitate (milion)
k (kUo) • 10~ unllat. (dt."'.....,)
,,(micre) .10" (!mp, la 1 milion)
n (nano) • 10-' (lmp.la 1 mlll..q) I
5 T.mplliturl
(temp.ratura
termodlnamlcl)
kelvln 1< Punctul1rfplu
al apel
- h (h.cto) • 100 unitate
da(d.ea) .10 unitate
p (plco) • 10·'. (Imp. Ia 1 bmc
f (famto). 10·" (lmp. lal bU11 i
d (deci) .1/10 -unitate I (atla)· .10· tI (lmp.lal trlllal'd)
e Intentltatea candell cd radatllii IOlIdl1t" kg,s Pentru dllllTY1tl'lla unul muftIpIu ztcfmli nu II polii UllIIza dIc!t un IIngur prefix.
lumlnool eerati!itllinll
7 Cantltatel da moi moi mal mol.oul.... k; ~--------------------------------------,~
® -Muldp/l ,1.ubmultipU zeclmaiili unlta~lor
aubltanţl

. -

<D Unlllţl de bazl SI Mlrlme dl mlturat Unitatea In "'lImullntlma~onll

("stImul SI). prtvazut din 1978
Flotard.
tranaformal""'--
lungim. m metru
sugrafall mI metrul patrat
VOUm m3 metrul cub
Mal kg kIlcgramul
Fo". N Newton. 1 kg mlsi 9.8 .,,",
a) 1zo1ll\lllllrmlcl Pl'Hlun. Pa Pascal .1 N/ml 133,3
Simbol .Unltata s.mnlnCl\le &n paranteza: I.mnlftea~a antlrlo~,- Pa
bir Bar' • 100 000 Pa. 100 000 N/m 0.98
TemperalUtl ·C ~ CeiIIUI (doat ca I0Il& rit lIm/llralllr&l
~t (1<) diferenta de tIm~aturl l< Ivln' 1 ~

CI
:1.
(Wh)
(W/mK)
cantitati. de OIldura
conduclfbliltatu timei~ca.1IaItn1U1 d. cond~III'lItml~l
Lucrul mecanlo
(!Mer;ll. Ws,J.
- secunda Watt • Joule • metrul Newton
10
4.188
Cint. â, clJd.) Nm
;\.' (W/mK) conduclfbUitaltltlrmlcl echIvallIItI (COtI. d. aolllluGtlY, ttlm,) Wh ora Wltt. 3.8J<it 1,183
A tVf.fmlK) coeflcl.ntul d. perm.abiI1~ ţ~rmlcl (vII. rit ptmIab,~) kWh Idlowattul • 10 Wh. 3,8 MJ 1.183~
IX \ nlmIK) co.ficltntul dl tranIfIr "rmla \vaIoare d. trantfIr ttrmlo/ put.re. W Wltt 738
k JW/m'K) co.flclentul de tranemlIle ltrmlol (Vila.,. rit lIInImItIt tltmlalJ (curent III.,
curan! clld.) W Watt 1.183 .
l/A .(m'KIW) valolrtI Izoflrlltermlea
• prevlzlri din 1975
l/a . (m'KlWt rezlalln\l tarm/el
1/k (m'KIW) rtziaten\l lalrlnlmllillltmlcl @ Transformlrll un\tlţllor de bazA
O' (mlKIW'cm) COIlldtntui 1'IZI1IIn\llttrmtoe
o (Wh!kol<) ~a tllmlcl~1IcI
S (Whim'1<) COIflcItntu~1ICI1I\I1 de TnmIQazlnlrl I clJdurfi ·1 m . ITi .1 ma 1 m '1 1-1 .1 mr' (. '1 mII)
1 m'1 .-.... 1 m''''(.1 miII)
II• (11K)
(mK)
colftcfentul dl dIIaIIre IInIIll
coellolentul cit distantare
1 .... 1 m • 1 ..... 1 k" m II'" (. 1 ... mi a-I)
..... .... ~I
1 kg '1 mot. 1 kg m-4 (.1 kg/m 3)
P (PI) ~unt. 1 m'1 m".-t.l mls"' (_1 m'/s)
p. (P.) presiune.~Itţ/af~ • vaportlor
f-lg!!.o_--':(\!IL.g)_ _-.:cantI::.::::::tatn~..:;d.:..v:..:a~PO;;.rl~_-.:-_ _ _ _ _ _ _---1' ® Elc.mpl. de .unltl~ SI de/lvate" Intre unltt«l. de bul
gk (g) canlltatla dl apl condll'llltl
'Y (%) umiditate. rellllvi I.erulul
colftcftntul de rezllttnllii dJluzl. (IIatGn.tI rit miii. il dIIwIt)

J
II (-) Coulomb 1 C • 1 AlI OhIM 1 g .1 VIA
wd (am) ~Im.a echivaltntllltl'atulUi d. arJ!alal1ail dlfuJI.) Falld 1 F _ 1 AS/V Pucii 1 Pa .1 N/m l
AI (g/m'hPa) cotl!cfentul d~etbIIIate la vapori (VII. de~ la vapori) H.nry 1 H • 1 V./A Slem,nl 1S • l/Q
111.. (m1hPlIIg) rtzl.tenta la dilUa~Ior Hertz 1 Hz • 1 ."' • (III) T..I" 1 T • 1 Wblm l
~ .lWImK) tactoruI dellrat Joule 1J • f Nm .1 Ws Vo~

J
1 V .1 W/A
lactorulstraturitor d. ar Lumen flm.l adar Watt 1 W • 1 J/a
j;(tţU1 clJduril
i.ux 1 IX .flm/m l Weber 1 Wb • 1 VI
b) ProtwţIe fOnlal Newton
:1.
f
(m)
(Hz)
lungim.. d. undA
frecvenţa
1 N • 1 kg m/sl
Le IndlClre. putetll .,tcII1ce aparenla, Watt-ul poata fl denumit .1 voltampere (VA);
puterII ellctr1c1l'1acUVI Var (ver), Weber-ullecundl VOi! (Ve), .'
J
lm:. (Hz) rrscvt~ IImlll
1,_
e.w.
(Hz)
(N/eml )
rrecven11 de rezonantl
modUlUl d, elntlcUat. dinarnlcl
® Denumirile ,lllmbolurile unor unltl~ SI dertvats

S' (N/crna) rigiditate dlnarnlcl

FI (dB) vatoarsalzollrfllonleeJlunlt ttan.mlsprln aer) In Ilberator 1 N x 1 $ x 1 ml .l Nlml lAxh.1Aa.1C
FIm (dB) valoarea medie alzolltll 'onice (Iunat tranaml. prin Ieri 1 rad x f sl.1 rid &1(.1 rad/s) 1 AsI V • 1 etv • 1 F
FI' (dB) \l8loare. Izollrillonlce I conlttuC!lel (IUntl1rlnlmt1 plin ••r) 19'
\!...I
Elc.mpll de u"ltl~ SI derivate Intre unitatile de bazA si unlta~le derivate cu
denumiri proprii
LSM (dB) valoarea prolacV.llonlella sunetul tranamls..2rln a"
L" (de) nivelul normat pentru ~omotul de Impact
VlM (de) valoarea de Imbunltatlre a suportului de plan,eu Flezlstenta la plrmeabUitatea termlell/A. 1 mlh Klkcal .0,8598 mlKIW
~_ (de) _._~_ valoarea protectiei lonlce la zgomotul de Impact
Coeficientul de conductivltata termic! )0... 1 kcai/m h K .1.163 Wlm K
~.J::::l-___ măsura de absorbţie a sunetului
Valoarea de transmisie termica k • 1 kcal/mlh K .1.163 W/m 2 K
A (m~) supratela echivalentA de absorbtie a sunetului
-r_ ........ '(·;:;:;i .-' --"raza de reverbaratle Valoarea de transfer termic r.' • 1 kcal/m2 h K .1.163 W/m 2 K
~-----(;'Iă)"---;;du"c-::e:,·:e:':a':":n:':'i'l::el::':UI::;ui~d~e-zg-o-m-ot---------j Densitatea brută .1 kg/m 3 .. 1 kg/m 3
Greutatea de calcul ., kp/m' .. 0.01 kN/m 3
~_______________l
Rezistenta la presiune
.. 0,1 N/mm' .1 kp/cm 2

® Transformarea 'Ialorilor !abalars in noila unitaU de măsură

...,/
 II
• Unltiţl de ml.uri in construcţII NORME DE BAZA
. Introducerea legală a unitătilor SI s-a desfăşurat continuu Tntre 1974 şi 1977. De la 1 ianuarie 1978 este
valabil sistemul de măsuri intemaţlonal cu unităţi SI (SI- Systeme Internationale d'Unites). UNITATI SI - III

Mlrtmea Slm- Unitatea SI Unitate legala Unitati anterioara Relatl. Prese. ml~
bal nouA
Denumire Sim- Dlnuml", Slm- Denumlr. Sim- atlon
bol bal bol ee
DIN 1045 (edflla 7.~001) el0
Unghi plin Cl,~,T Radlant rad 1 raei. 1 mim. 57,296' • 63.662 gon S 15 ."

dl36O" pll 1 pla .h:rad 825

unghi cIrIpt L 11. .1/4pJI. (l!I2) rad 835
GtId •, grad ..xIgHlmll l' • 1L!9O - 1 pl1l380 • nl180 rad e4!
MInut
Secundl
Gen ·
gon grad etntallmal 9
l' .1'/80
1" .1'/60.1"131500
l;on.l q - 1'1100.1 pla/400.
• I'l1200 rad
B.ton UfOr
(vezi ,Norml~vul pentru
beton ~, beton armat
855
LS 10
LSl!
LS25
minut eenltllmll I 1 C.10"'gon uşor cu &lcltulrl LS35
'IC. canIaIImlll ce 1 ce. (10"1) C.10'" gon Inchlle') LS45
Lungimi I Metru m MIctomItru l'm lOt Orm) In 1 In. 2!1,4mm (ldlUa 5.13) LS55
MlllmtIN
centlmltru
mm
om =or(loot)
(lathom)
It 1 It. 30,48am
flthom 1fathom • 1,8288m
Baton UfOr ou alcA\U1n pa·
roase In vrac pentru p.rt#
1.82
Les
DlClm.tru dm miii (mO.) mII 1 mii • 1809,344m ClN 4232 (acfJţJa 9.87) LSS
I<IIomttru km miII marinl am 11/11 • 1,8112km
CI",IMI Z2!I
Suprlfaţl,aupra- A,q Metru pAtrat mi OIN 1184 paItIl 1 Z35
11\1 HC!, lransv: (ldl\ll11.2000) . Z45
S~ AI a 1 a.10'm' Z55
terenurilor HICtIr ha lha.10"ml
Uant da anhfdrH ASS
VaI\Im V Metru cub m3 DIN 4208 (ldUIa 4.97) A812
Utru I 11.1 dm .l0"'m3 AUO
VcJumnormat V~ Metru cub norm. Nm ' 1 Nm3 • 1' mi In llar. normali
Metru cub cbm cbm.l mi °lll-baton set 2201340
DIN 488 partel 1 8St42Oll5OO
TImp, intIrvei
de ~mp, duratl
t Secunda
• MInutul mln 1 mln.60.
(tdlU.9.84) eSt500J550
Pl'IICUrtlrtle pentru materialal. d.
Ora
ZIua
h
d
1 h.60mln.3eooI
1 d.24h.88400.
® canatruO\l.ln raport cu dlflnlţfa
mlatan\ll

Frecventa f HItIZ Hz
Anul • 1 1. 818a,a ti. 31 ,5:;7' 10' I
1 Hz. lI,lllndlear la trlovtn\tlor In
Pru9.maL
indicei. ICUIIH de mlrlme noua
perlOIdIl,
PUllaţIa fi) SlCUnda 11S m.2xf CIrtmIdl Mz2
rtCIprool DIN 10! (acfJ#a 8.89) MZ4
VI_ RldllIIt prin l'IdII 111-2xrr DIN 105 partii. 2·1 Mz6
~ (edl~1 8.89) . ... . .Mza
unghIuIarI IlCUndi
Mz12
Tura\ll, n Secunda 111 1/1. tii - Ula Mz20
Vltlzadl rlClprool AotI1II pel RoIa\ll pa.
1'18 Ula Ml2S
IUtItIt RatatII pe mln r/mln Rolalft pe mln Ulmln
Clrlmldl rezJltlntl Mz38
VIteza v Mattlpa mii I<IIomllrl kmIh 1 mii. 3,8krn1h
" cIlnchl' MzlS2
ItCUI1dl pe ori nod· kn 1kn • llrn1h - 1,S!2hmlh DIN IOS paItIa a 3-. Mz88
AccaI8ra\f1 q Metr1pe mia' (ldI\IIU4)
gravfla\lanlll ueundl OII Oei 1 OII - ,. emil' • 10"'mlla Clrlmleli de grult calcar. KSVe
II patrat DIN 1OS (ldl~. 9.60) KSV12
Mata: m Kllogrlm kg KSV20
greutlllI (ca Gram g 19-10~kg KSV28
rezuJtat II clntl- Tonl t 11-1 Mg .10'kg Blocuri pentru zidirii şi Rz12
rlrfI) 1Ivr1 engleza pd 1 peI. 0,48359231 kg cIrImldl pentru RI12
HvrI germani pf 1 pt.O,5kg ca,urI ntancoralt Rz20
chJntlf ztr 1 ztr-SOkg DIN 10715 Ra20
chintal dublu dz 1dz.l00kg (editia 4.81) R2S
1 N • 1 kglmll' - 1 Welm. 1 Jlm R39
Forta F Newton N
farţagmf1a- Ci dlnl dyn 1 clyn. 1; emisa. 1(1'" N Blocuri pAna din HSVS
,onala gram-fol\l p 1)2.9,60888 '10"4 N zgura de lumII HSV12
kIIogram.fortl kp 1 lip _ 9,808815 N DIN 3i8(1dI\I1 6.78) HSV20
tonl-fortl Mp 1 Mp. i80ua N HSV28
kIIogram-torti kg 1 kg • 9,80885 N Blocuri din SCA 02
tonl.fClrtl t 1 t.geQ8,~N DIN 4165 (tdIţI.11.9S) G4
T,l1IIun'l mICI- a Newton N/mI N,wtonpI NI 08
niCi!, ",lIslenll pe mlQmetru· mm kp/cm 1 kp/cm l • 0,0960585 N/mml BeA (383,3
metru pltrlt patrat ' kplmm' 1 kp/mml _ 9,80e65 N/mm l DIN 4223 (ldlţla 7,SS) a84,4
L.uctuI mecanic, W,E Joul. J 1 J.l Nm.1 WS.'0'erg CaramidA cu goluri l.L.B4
energii Kllowlttorl kWh 1 kWh - 3,8 ·'10' J. 3,6 MJ din beton UfOr LLS 6
cal puterl-ora PSh 1 PSh - 2,84790 • IOf J LLB12
II; arg Il1g.10-l'J
Cant. de cAidurl Q JCluie J ceJClrie cal 1 cal- 4,1888 J .1,163 '10" Wh CarlmldA cu goluri Hbl2
MClm. d, rota", M Metri Newton Nm . kilogram tol1&- kpm 1 lip m • 9,80655 J din baton u,or DIN 18151 Hbl4
(edljla 9.S7) Hbl6
Mom. d.lncov. Mb alu Joule J matri
Putel8l, P Watt W 1 W- 1 Jla • 1 N mI$ • 1 kg mllr Blocuri piini din V2
flux d, energiI beton uşor DIN 18 152 V4
cal putere PS 1 PS. 0,73549615 kW (ediila 4.87) V6
V12
Temperatura. T Kelvin K grad K.lvfn 'K 1'K.l K
Blocuri cu goluri şi . 1-104
termodlnamlcă, graei Ranklne 'R.'RK 1'R.'/aK
e. T- 7010. 273,1SK blocuri cu goluri T din HD6
tempo Celsius., a Gradul Celslua 'C beton cu alcatuire Inchisă
Intervalul $1 A8 K 'c grad grd t.e • t. T, tiind valabil: DIN 18153 (editia 9.69)
dlterenţa da sau 1 K. 1 'C • 1 grd
temperatură. AT in ecuaţii se utilizează Carămidă pentru planşee ZWT12
temperatura
Fahrenheil,
tempo R.. aumur
9.
A. II
grad F'anrenl1eit 'F'
grad R9aumur :~R
6F = '/!R;. 32 .91s T- 45S,S7

8p' .". .!I~ (1. 1 "FI • 5i~'C

si linlsarea peretilar
DIN 4159
• !edilia 10.99)
iI
ZWT18
ZWT24
ZWT38
I
,I
Presc!..Jrtăriis p8r!~u matsrialele de
G) Unităţi SI şi unităţi legale (9:,tras pentru domeniul constructiilor} GOhstruCi,; cu modiiicarea definilla,
rezistenţeI in di"iziuni de 5% .

..
 ,,;
~ rJnrmp. NORME C- EI
Ilt de 1l,lla DIN 198.471.

..... xI2-
Sursa: DIN Deutsches Institut fOr Normung e.V: (Institutul ... ,
-----1------ pentru normare) 8erlln
I
I
f---T--
, I
Formatele normate constituie În prezent o baza pentru con' '1
I
,
,
I
mobilierului de birouri. La rindul lui, acesta determina Într-Ci Ui
re mAsură, modul 1n care este conceput planul. ~
1--- x - - - l In consecinţă, cunoaşterea exact! a formatelor DIN este
Importanti pentru proiectant.
G) - ® Formate primare . Formatele normate au fost stabilite de dr. Porstmann dl~up
de 1 m'. EI a divizat conform raportului Tntre laturi:
x : y • v'2 - ® Lungimea laturii x • 0,841 m
Format SeliaA SerlaS SerilC x . y ., . Lungimea laturii y • ',1 8S m
elua
Formatul primar (dreptunghiul cu suprafaţa de 1mI şi lunqlm
O 841 x 1189 1000 x 1414 S17 x 1297
laturi menţionate anterior) formeazA baza pentru seriile cfQr
1 594 le 941 707 x 1000 848 le ;17 Seria de formate A se ob~ne prin divizarea ("fnJumAtl, .
2 420 x Si4 500 x 707 485 X' 848 dublarea formatulul primar - <D + @
3 297 le 420 353 x SOO 324 X 458 Seriile suplimentare 8, C sint prevAzute pentru dlmenslu~e
4 210 )( 297 2SO x 353 229 x 324 dependente, de ex. plfcurl, foi de indosarlat şi mape - (
'5 148 )( 210 178 )( 250 162 )( 229 Formatele seriei. B sTnt formatele mediei geometrice ale
106 148 125 )( 178 114 x le2
formatelor dfn seria A.
8 le
"
Formatele seriei C sint mediile geometrice pentru seriile A -.1.,8 .
7 74 le 105 88x 128 81 x 114
.Formatele alungfte se ob~n prin divizarea longitudinală T~ ,.",
8 52x 74 e2x 88 57x 81 tru sau opt a formatelor principale (plicuri, etichete, deseh" I
"9 37 le . 82 '44x 82 @+@. .
10 28 x 37 31 x 44 Flşele de cartotecA fArA extensie corespund exa~form '~Jlu
11 18 )( 28 22x 31 , mat. Fişele cu extensie sTnt mal mari eu un .tab" aăleă aL -.,
12 13 le 18 15 x 22 nea superioară o extensie necesar! claslflcaril.
Foile de Tndosariat, mapele, blblorafturile s1nt mal late deci...
.@ Serlleupllmerttar. tele normate cu dimensiunea necesară indosarleri!.
Pentru IAţlme trebuie alese pe cit posibil dimensiuni din c' ,
de formate A, B, C - @ DIN 821. .
Format Simbol mm Blocnotesurlle şi coplerele au formate normateexacte, in CL..I
minII perforate, aceste foi sTnt mal mici decTt formatele ncna
Jum.lon"lt. A4 I/2A4 106x297 exact dimensiunea acestei margini - @.
Sf.r! Ionglt. A4 1/4A4 5h297 Cărţjle broşate tAlate şi revistele au exact formatul normaT.
Optfme lang. A7 l/BA7 9x 105 Dacă 'Ia legare este necesarA o tAiere suplimentară, atunci eli
Jum.longfL 0-4 1/204 114x324 . foi sint mal 'mlcl decit formatele normate dar in schimb ,-,e
depăşeşte corespunzAtor. fniltlmea copertel trebuie să co
etc..
exact formatulul normat - @.
® Formate alungite LA~mea copertef este determinatA de procedura de legare..,

)14

® Formate lIunglt. A4

.....- - - 2 1 0 -----1
® SlblloraII ~ 'ndotarl.r.
Ţ
........."~ 81 1-.5 In C/c.rc In [mrTIJ
c"rl~
~fm'ag m'
~I~m •• oglinzii zatu/ul 37 I 38 167 1

<Q' I
fnl./~mea cgllnzll za\Ulu/ (1ltIllt1u de cololll4)
Olstanţa dlnn $paltun
155
, I 551/2 247
5
-
® Blocnoteturl, copiere
cea mal miri II~me a Imlg., doua $palturl 37 167
-
cea mal mare la~me a Imag" un şpa~ la 81

i I--~ea mal mare; 7-

I Ilma a magln" 167
marg. int a hlrt. (jum. marg. indos), etalon 16 I
mar;. ext: a hlrt. (marg. later.), etalon 27-1
-
marg. sup. il. hlrt. (marg. lUp.), etalon I 20
-
Margine inferioara
marg. Inf. a hlrt. (marg. inf.), etalon
I 30 I

tfi'I Pentru oglinda zaţului şi laţlmils de imagine ale formatului normat A4 1

® Că(ti brosa1e, tăiate l.2..Y valabil~. coniorm DIN 826. normele de mai SUS:- @
 :._,

NORME DE BAZA
DESENE

r;6d=~
O.lN 824, 479
pe eGIIl'lli
Normei. d. d...n uşurează munca arhitectului rn ceea ce priveşte
- DeMn orlglnallilat fi
copI. - ordonarea desenelor În atelier, pe şantier, la convorbiri, la transmi-
tere şi la arhivare. Desenul original sau copia tăiate trebuie să co-
respundă formatelor din seria A - <D @ - @
a
~fI Dlatanţa • dintre zona rezervati textuluI ,1 margine este --

,. Ia formatele AO - AS .................................................. ~ ..... 10 mm

la formatele A4 - A6 .... :................................................... 5 mm.
La desenele mal mici este .permisă o margine de indosartere de
CD C,..n normat 25 mm care reduce suprafaţa utJlă a formatuJui.

Clm-. d' lai conf.
OIN47U.r1aA
Fonnlt foaI. brutl
nllllati mm
FOImII: foaie IInItl
tIIatI mm
® Dlmensfunl d' 101
'-'-'-'-'-'::;-)
l..::._._._._._._._.:::.J
® ClmtnliUnl CIN A2 •CIN Al • DIN M
@ DIm,nllun.. DIN Aa
CINAO OlNA1 CINA2 CINA3 CINA4 CINAIS 1n mod excepţIonal, formatii. alungite pot 11 obţinute prin înşiruI­
rea mal multor bucă~ de aceeaşi formă sau de forme invecinate dIn
seria de formate.
B80X1230 825xS80 4SOXI25 ~ 24C1lC330 18!lC24C1
Din Iă~mlle uzuale de suluri de hirtie pot fi utilizate pentru seria A:
841x118e 894x841 GOXll84 a81X42O 21Cx287 14811210 pentru hirtie de desen, oale .................................1 500, 1 560 mm
(din care derivă ....................................... 250,1250, 860, 900 mm)
pentru hirtie de coplatoare ......... :..................... 650, 900,1 200 mm.
in cazul rn care, dintr-un unic sul, trebuie sa poată fi obţinute toate
formatele cu excepţia fcrmatulul AO, lAţi mea sululul trebuie să fie de
900 mm.
Pentru Tndosarlerea rn blbilorafturl a formate lor A4 desenele trebu-
ie pliate in medul urmAtor- @. -
1. Zona rezervată textului trebuie să se afle mereu deasupra şi in
CICU08l DIN M. • DIN Al' poziţie corectA.
DIN AC - 2. La inceputul prooesulul de pllere trebuie menţinută Întotdeauna
Iă~mea de 21 om (primul pliu) şI anume prin aşezarea unul şab­
lon de 21 x 29,7 om.
3. TncepTnd din c se repllază o po~une trturigh/ularl (pllul al
2-lea) astfel inc1t, la desenul complet pliat, si fie perforat sau Tn-
dosarlat numai cimpul dIn stfnga Jos, marcat cu o cruce.
4. Oesenul va 11 pliat rn contInuare spre strnga, la o tAţtme de
18,5 cm, cu un şablon de 18,5 x 29,8 cm, Tncepfnd cu latura L
Pentru compensare, partea care nu se desface la pl/ere va fi pil-
ită la jumatate şi astfel partea de desen cu zona de text va ajun-
DICUPIJ DIN A3 ge deasupra. Formatele alungite trebuie pUate in aceiaşi sens.
5. Ştralfurlle '!zultate se pliază incepind cu latUra b.
Pentru TntărIrea margInII de perforare şi indossrlere, pe spatele
pArliI de desen perforate, se poate lipi un carton format A5 -
rr'-'-'=m 14,8 x 21 cm. Prin respectarea Indlcaţlllor de mal sus este posibilA

~i
Ib._._.~
plierea foilor de odee dimensiune. Tn cazul in care, după reducerea
cu pllutlat de 21 cm, lungImea rezultat! nu este multiplu par - 2, 4,
6 etc. - al dimensIunII de 18,5 cm, atunci IAţlmea rămasă se pliază
® Dlm,n,. DIN AS _DtGUpI/ DIN M la jumAtate.

OMz." Numtl cIm~ IOlIi la dlm,!"'un,a

ptr. AO Al A2 M AI,

•b 18
12
I lai
111
8 8
8
8 I!
OINAO

® Dlmln"un•• DIN M <V _Dlvlzar.. !n cimpuri (pltratl) CINA1

CJNA2

c c

W
(8-\ Dimensiu ni de pliuri şi
..;v scheme de pl;er~
 .e: (J".
:'. ,. '. '
..
"',

:~ .
"
.'
..,:: .
.'.
..
JjJ"'"
·'·.·.1
., .

:'; ... :....

' ~ . ' .'.~
,"
Q:'"
,',.

. :.><
.','
•

.:;~
'1

~Yy:
-pag.11
NORME DE BA1~
PAGINAREA DESENEL(
(cont. DIN e. 15, 16,36.406,823,1352 und 1356)

. Vid'" Vid.,.. d•••t VId"1 VId.re d. v••t Pantru Indo.ariere, marglnaa din strnga trebuie Ilsatl IIt. ~
SIc1Iun. dltud
de te.~t ,1 desene pe o 111Ime de 5.cm. Zona de text din
tremriatea dreaptA <D contine:
1.lnQlca~1 referitoare la tipul de desen (schiţA. ante·prolE"'l,
proiect etc.)
iti
2.lndfca~1 rafaritoare la tipul cladirii reprezentata sau rafE. ..
.~ toare la plesale desenate (plan de sltua~e, plan. eec~un'
,.'anu' grlcllnll
. I I
vleler•• perspectlvA etc.) •
Zon,cI.t.xt 3.Sear;,
Scari t:
4. Evantuallndlcaţll referitoare la mue.

In cazul planurilor .Iaborate In vlelerea avlzlrli (supr~.

gheraa constru~lIor). desenul mal cuprinde:
1. Num.'. (Slmn4tura) comandllarulul
a. Num.le (semnltura) arhitectului
3. Ev~ntual num.'. (semnAtura) Şefului de proiect
F'aqlnarea adecvati a unul deaen 4. Eventual numele (semnAtura) antreprenorulul genera
S. No1a1f1 ale oftciulul de supraveghere In construcţII
10 ! .O 10 20 30 ~ . al ref. Ia verlflci\rl J eventual pe
II I I I II " I I I I I I bl ref. Ia avizare f dosul foII

® Olapunar•• 1d8CYIII .lndlcaţllier da .Clrl In cazul planUrilor de sltua~e, a planUrilor etc•• desenul
bul. SI con~nl şllndlcarea nordului.
scARI DI RIPRIZIIN1'ARI (conform OIN 825) - @
In zona dt text. lCIrI prlnc:fpaIAa d...nulullrlbulit Indicati cu caractere mari, celelalll cu caracteia mici: aC'IIIE
urmA.Ir.bul. ~ltIIln dnlptull'lprlzentlrllor In cauzA. ObllCtlle trebui. reprezentate la seara: dlm.nelunUa penll
plr1fla cara nu Ilnl I'Ipru,ntata lllIcerI trebui. sublinIat•• p, cI1 pOlitiii trebui. al.., numai urmltoarele scArI ci'..!!"
prezentare:
p.ntru d.s",el. clldlrll1 :1, 1:2.5,1:5, 1:10. 1:20, 1:25.1:50. 1:100.1:200.1 :280,
pentru plenurl dllltu••• 1:800, 1:1000, 1:2000, 1:2600,'I,i50oo, 1:10000,1:25000.

COTI" ALTlIN8CRIfITII

I (conform OIN 408. paginile 1 - 8) - ®

Toata ~e .. mir' I.oonetrucţlc t. rafU (grOllml de zidUri). I.a reprlZ,nt4rlle clldlrtlor IlIpratlrBn'. dlm.nslunlla
lub 1 m •• Indlci d, obfcalln om, dlmlnllunll. PI.tli mIn m, mal nou Inll- BOL ClJ,
"'ndici p.stetot ,1 In r-,
[AC •• ,,'1 Cofurlle de fum I In.!IIa~lI. d'e glZ' IUb pr.iluna " ;hen"e d. venUlllie SI coteazlla finit ,1 prin fra~1 (11~mel
± 0.0 IIlm.). In cazul In cere sint circulare prin limbolul
IZ • diametru.
1 D~ rtgItIor _ieftin II cotalZl tot ca fl'lClfl.ln ferma: 1llImlllnllllme.

.).. JIQOrtUIIIIIre ~ .. fIIImea inpraIor de ...... Indici Tn lungul axei d. clrcul.~. - dlm,nelun•• treptel
dllubt, ata a contratrlptll dlUupra (- pag. 8).
O/m.n.lunil. flll'sltalor" Iit uf/klr II con ••mntut ci In cazul anterior, In lungul axei medlBrle - 1IIImea cleasuma.
Inlltfm•• Ilbtrl dldalubt (- pag. 8).
NMllurlIl efi cllCll'llil JIII U1e1lor ela n1V11urt etc. l' rtltrlll muohla suparloarl a pardoll'" din parter ca la ,
ZlrO (:1: 0,00).
exemplu de cotIte normali a unul plin n_regulat. lndIoItIVtIt de tnaII*ISf scriu In Interiorul unul cerc.
Olmenslunll. Indloate sTnt la ro,u .. pag. 55 au,....... 1noIperIIor In mI "lCrIu Intr-un pltrat NlJ dreptunghl- @.
unUle da ItOţIunt In planUri .. d.l.neul oa linia punctatl ,1 sInt denumite cu majuscula, In ordin, alfabetică, ....
+2,89 +275 rale fflnd scrise In Slnsul In cara II face vedereI. Tn aflrll slgeţJlor normate pentru cota ... @sTnt uzuale IInluţel,lr

...•••..••.•........•'..,...•.•..',.....,........'... cllnata - ®
precum şlllniulal. vertical. care sint uUllzallln general şi In aceastl cart••
F'QzI~o"area cifrelor trebuie astfel fleutl IncIt privitorul ~azat In faţa desenului să la poata clU Ueor, firi ea lnto. '
+2.76 dasenul.

.,.,
SZ
+2.69
~
-8
Toate ootIl. din cvadrantul drept al ImaginII, Inclusiv latura perpendlculară, se scriu In direcţia liniei de cota de la dreaj:
ta, iar cele d1n cvadrantul stIng de la stinga. - + ® 0.
In planuri 1
.~
. . • ,:l .10.00 l' . -6250--. _ _

:':':':';0":':0:2.1.:.:.#%:.:.:.:.;.:.:.:.:
.A.
• 25 ' .3,12 ® f-- 6250 ----f +--
o Catar9a inallimilor.in sacli'Jnl .si vederi ®
6250
5250
 • eam.... d. zi
Dormltorul NORME DE BAZA
"f)

D G)
Masa
BS xBS 11 7a. 4 Per•.
130 "ao 11 7a. 6 Pir,. [2:] @Pat95x195 SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTRUCTII

o cg] @ DUlap
Nopdarl OUllip"
sa x 70. 80 li 70
® 090.6
MIII rotundA
Perit.
D ~
intertor

@ Dulap suspendat
O@
EJ @ Masl de cllcat

O. ® 10-100 Pat dublu

EB
Masa de alti forme 95 11 195, 100 li 200

0 @ Aragu .Iectric
··, . 10 01
CJ) ·· .
@ Masl.X1.nllblll
120 li 180

DO ® Scaun/Tabur.t
ta 45 XSO O ~ Pat matrlmcnlaJ
145x 195 8 @ MqlnI d. spllit vase

G @ Frigider
101 ® Fotoliu 10 li 85
[ZJ @ Pat dl copII
10x14O-170
G @ LadI trlgaritlcl
<V 95Canapel
0 195
li
tiri spltar
Vi"J/T' @ DUlap dl hain.
8011120 Cuptoue. ,1 aragaze OU .U.... cI.lftll'SJl. dIn

IIII ® Canapea 8011.15 Bala EJ @ CombuIUbllsalld

® Plan 8011.40 - 1.80

le o II ®cadl
75 li 170, 86 li 185 [] @Ulel

I
m ~
il! li li II" "1\ @ Cadlmicl @GU
70 li laS. 7011126

17
@ 18h
Plan cu coadlseurtl
114
Pland,lIIan
200 II 150
Plan d. concert.
D @Cu' .
80 li 80. 90 li 90. 18 li 90 [I] @ Curent electric

® 8Ox90
R
21S" 180

@Ttllvtzor
D Ou,deccil
~ ~Fladlatar

~
® 5Ox80.80x10 ® Cuan ~tr.lnatal.

@ 80180-10
Masa d. cuaut
© !.avaar dl Inci zlr. cu grAtar

(]J [!] Mqlnl de CUlut

©)©) @Zlavo...

~
50190 @ !.avear dublu @ Inatal. d. fneliz. cu Ilu
(Q:QJ
0 @ MIII d. Inta.&! 80190

CJ
80 li 120, eo li 140

~ LaVCIr Incutrat
45 x 30 .
... " .... ..
~

~
LJ
@ Ladl de rufe 40180

@ Ladl4OI1.oo -1.50 ij @Clonl

38x10 c;J *:r.':.':'I~'"":"':';
® In'la1. d. Incll:. cu ulii

..( ..~...i. @ G/lenil mici de gunoi

0SJ @ OUlap 8011.20' O ~ Plecar
3SJ30
•••,.... ,':''" t~,'f

Garderoba
il i i i i ® 15-Z0omdintre cIrlig.
DIstanţa
.O.A
(Q) ®SlcIIU
3S1S0
Jit:lR. , ,
'o,;,;,:,~;,;,·",·.. ·;·,·,I"
@ GhenA mare de gunoi

m
@ Pisoar,

1"\ I \ll/\
" I
@ Garderoba
Bucltlrfa
® 50Dulapx 100-180 @ GhenA de ventil.de
EH"fB ~
m
de /lalne - rute @ Chiuveta
60 x 100

D ®O 7081roux 1.30 x 75
ao x 1.50 x 75 1.001 @ Chluvetâ dublâ
60x150 ·. :I[g1[it. . @ KA
LA
a Ufj ptr. bolnavi
• Llf! de marfă

~
PA • Llf! de persoane
@ Chiuvelâ In treple SA • U~ ptr. alimente
ICII @ Jardinieră
.:::\~~. J:~ HA • LI~ hidraulic
@ deljgrsare
Chiuvetă de
~ !) O
..,
.'
 .:-:.:: ..... : . o.

NORME DE BAZA
FIf88tn cu ramA oarba SIMBOLURI PENTRU DESENE. DE CONSTUC'J'II DIN 1
§I~ 91~ . ~I~
mlll!1 ___W____ -...::::=...._..J.""'
Jiilit__ f i r i---.,.m,ililliil
...
~-- ===-
N"'- d. parapet
a\ Ferutrete simpli cu bIIaI. Firelllrl cu ClrclYl. dubii (K) t4' .Fereastra dubII (O) cu bltale
...:!I
Interioarl economllllC spI\IU, oferi 12'
~ "bltlll Intarloarl., foi dl Itlcll
dubii (O), fal'lultl cuplalA (V) . ® Ferallltl simplii cu bAtai,
IxterioarA \:1 exterioarA
IPI\IU pentru radiatoare .

1'ImI111 Fe"", gllnn. ~I~'

FnIIn CU II~ ~I~
--- ....------- .,."...-----
0- s- 80 -

® Ferustrlelmpll ® FII'IIIIrI dubII (O), CU 'cerclvea

dubii (K), larustra cuplaIA M <V Flrt.ltrAaJmpll (S) ® Fereastra dubii (SO)

~.I~I~~i!~
u.J /"\ .
Ulimlil!liii!l umm!ll!ilm
® Foaie balarttl @ Foi batanta - ~ cu doua 101

@ Foaie plvotlnll

@ U,I gillantl In amblla IInsurl

® U,llUmanti cu doul foi

@ Iltipreg , @ cu prag pe o parte l'I5tl\ cupragp.

'el amb,'. pArţi

La ferIItnI partea st1ngl este .desenată 1ntotdeauna CU nişă, c

dreaptA fArA nlşA. - CD - ®
Uşile tumante Tnlocuiesc wlndfang-urlle - @ - @ Tnchldere Tm-
EtIl. potriva curentului a unul gol1n clădire.' .. -.
"oei
Deoarece uşile turnante au o capacitate redusă de a prelua fiu:
de circulaţie, Tn perioadele de vfrf, folie de uşă se pliază şi se 1111"
@) Sc:IrI cu o rampl
plng lateral.
Sclrtle cu o rampă corespund execuţlelTn lemn, cele cu două ral-
pe execuţlelTn piatră sau beton - @ - @ ,
Tn fiecare plan de nivel se reprezintă secţfunea orizontală prin casa scMn,
la aproximativ 113 din 1n!l~mea de nivel, deasupra cotei pardoselil.
Treptele trebuie numerotate 1n ordine de la:!: 0,000 1n sus şi 1n je-
Inaintea numerelor aferente treptelor situate sub ± se trece simt
lui - (minus).
Numerele se trec pe prima treaptă şi pe pod est.
&tr.
187.Sl2!lO
Linia. mediană debutează printr-un cerc şi se încheie printr
săgeată (inclusiv În subsol).

Subsol Parter Etaj Pod

@ Scări cu două rampe

; ..
 NORME DE BAZA
I
a) Supral, de cilCare}
bl Supra/.plan,.. lira scaderea
el Suprat: de peraţl galurtlar
d) Supra!. libera ferestre
e) Supra',II~ere uşi
} In mlC\l
2 zaclmale
SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUCTII

Strat de etanşare
fl Tlpurl~. pardoSlU
g)
h)
Tipuri davapsltorlf Iau flnlsall pentru pereti
Tipuri diHopsltarli sau finlsal' pentru plenş.e ••••• Bartera de vapori

CD IndlcaUUe referitoare la dimensiuni ,1 alte Inacrlp~l. daci sInt solicitate ••••••• FOlie de seplrare/dln materl,1 plastic

Hirtie Im~ritg~atl cu ulei

-'-'-'-'-'-'-'-- FI,le de .tanş.rl cu' strat Interior d. teslturl

PI,nş.. (O) PITI\! (W)

'1\1\/\ nI UU\ l\1 V U' FI,I. d' 'Ia!l"'. cu strat Intertor din metal
Vopsea pe bul de var .................... Ok Wk Plici .................................. - Wf 11111 11111 Strat d. complnllre punctual fiplra
Vop..' cyj:iiil;.................................. CI WI l.Imn ................................ Ch Wh
VopSI. mlnerafl .............. ............... Om Wm Cllnohlr ........................... - WkI
Vop,,, de ulii ................................ ce Wo TIpfI................................. Dt Wt
111\\1111111 111111\\1\1\\111 \ \I Strat de adeziv pe tol1lsuprlfaţa
Vopala pe bul dl cear' .............. Cw Ww .Ie.
Material de 'FIleI uIt
Obloane rabatabill SI } In goluril. d. ferl,trt relp. de u,l.
Obloan. rullntl RI Iventual In lPatI Strat d. plltrl, compactat
Jaluzele .' ZI
Nisip
1'2' Prescurtlrtl. p.avu d.numlrlle tipurilor d. voptltcrll ,11In11lj1
'!!:.I dtI1Inate pll/1flllor (C) ,1 pere~lor (W) Pr..vopakcrte, "rund dl adlrentl

CI I j re I 1 Ti I 1:11 ŞIam pentru hlcfrolzel.!"

..
:a~ :>:',:~~;.::::::::::: ~:a
PIIcI.etramlee •....••.•••. Fbaz
----------------- Vopaltort. d. etanşare (de IX. deua Itraturl) •
1) Plici de 1/11111 ............ Fbt Suport tenculell/armlturl tencul.11
GhipI ................. Feg tIC.
XIIoUt ................. F.. 3) Plvaje Fp 1111111 rIII ! " III " 111111/111 Impregnare
TI/!'IZZO ••••.•..••••.. FIt Lemn ................... Fpn
Clm,"t ................. Flz Pava" de granlt laii II.nlt . .• Fpa o o Q o o o Strat ftltrant
1Ic.................. .. Pavett cit zgurl • .. .. .. .... Fpa
2) Straturi luperloare Fb Cirlmldi .. • .. .. .. .. • .... Fpz Pleel dl drenare
CllIOiuc ............... Fbg -.:.
Cllnch.r ................ Fbk 4) . t.l!nn FI'!
Apllraallcllde pe verean!lsWuti
Unoltum .;............ Fbl Lemn moale ... .. .. .. .. ... Fhw
Pllclllflltiot ........... Fba 8I;htte dlla; ........... Fhb
Plici d. granit. ..... .. ... Fbgr Baohtte cit llejar .. .. .. .... Fhe
Plici de pietri de var "'"
Plici da platit artlflalall •••
Fbkl
Fbku
Baohttt cit pin .. • .. .. .. ...
Baglleta de PltcllpIn. • • . • . ••
Fhp
Fllk
• ••••••••••••••
III
Umiditate Cllllellila IUprate!I, mucegai.
murdlrll ete.

:= =>.
Plici de marmura ........ .Fbm Parchet dI fag ............ Fhbp
P1acT da gnelle .......... FIlla Parchet duteJar ....... '" Fh.p
Plici SClnho! .. .. .. .. . ... Fblo tIC. Umldltat. oara pltrundl .
Plici dullolk .. .. .. .. ... FOI"

® PrtScurtlrl pentru tlpurll. d. pardesen ~ Saf, plmlnt vegetlf

ro,u AInIrt

- lIIIUtru pili Gaz d. generat

'5'
\::,1
Etan.an. Izolatll DIN 18 18t5lfmbolurl
pentru IIttnIlrl, apl firi presiuni

-
ro,u Ilb ro.u AIIurI tIIIII. gIIb '1Of\I adi Gaz urb~ Iamp. Strat Izolator impotriva cllduril .' a zgom01ulul
ra,u In glneral
wttdI IOfU Allurltltllllil galb veni. gIIb Gazdl_
vwd. Apa poIIIIIIII mea QIIb Gaz dllOIIdI ~~~:::'-f Matinal de etan,.,. din fibra de piatra
verei. III! verde AIIA~ gaIb IIb • gaIb lIb gllll
AaIIhn& MateriaJ de nn,.,. din fibra de sUcl1

-
Viflii gaIb v.rde ApI 00IICIenI lIOldd III GIIbon
V_ rosu v.reI. AIIA p!II/un. adi . nIgIU adi nlllfll gaJb Materiei de .tan..,. din fibre de Ilmn
..tii. port VItdt AplIINtI IlbUIIII QIiII Ilbuttu gaIb
0xfgIn
~~~§~§~~~~§=-~ etanşare din fibre d' turba
vtrOt ntVfII venit AplUIII.,lfu 1IIdrag-
Material de
..rd. nl\Jtu venit v.reI. gllb rofU gllb gIIb

xXX XXXX r
nllJN

AllAuzd g.lb v.rd. gIIlI

"*'
wttdI gllb
Matertalalntetlc spongios
AlaI
alblstr ,.
lIImIII. htcINUlta
gllb mllV gllb
AmonIIo
fM'I gafb IVV\/V\/\/\ PlutA
IIb1str Ilb lIbastr Mrtlllb. port AIId
llbastl' rOIU IIblstr AerPl'll pori ro.u iXllI AoIcI DOna WlmlIM1Q!lllV\1IMM1IlV Plac! tai., cu magn'!lt
albulr albu" Prlfcirb.
~IDH!$IWiWY(AW}(Â_
nIgIU
"'"" LIIfIe
galb OII fUmll, cot, ourl18l ITIOV rc,u mov Lttlloono PlaeA din tal8$ cu ciment
galb n.gru gllb OU furnal, co.,. bNl mira Petrol • • • • • • •• • •
••••••••••
Imaro I aalb I maro lou Imara lalb I maro I it_1 • • PlACi de ghips de constl'lJe<;ie

Imare I negru Imaro lUI. dtI gudron In,gru I OUdron : • : ~ : .. : =: li) : fi : .. : e PlAci da ghips-carton
Lci!!iIr••u1!ii!iiJ a_lni CLJVIcI
@ Culorile indicatiile pa~tru instalatii D!N 2403 ® Izolatii

9
.....
 II Presc.- ~ trebuia .daugatla
,., ,1 la ~ daca este cazul
" ,i..·
NORME DE BAZA .
SIMBOLURI)I?NTRU DESENELE DE CONSTRUCŢlI_
IarbA
" .. ".,._--}~.. DJN 1356 - UJ
Turba şi ,ţ, .
constr.
p;lem. de Oaeupa/ '!"î.'. '. Dimensiuni ~o%ltiB Raportat la I
Sol O ~llln••u O Strlpung.~"; 1 Ll~m. x u lub OK Muchia superlosr
W ~.r.t. S Şliţ , ~nclm' x O peste UK Muchia Inferloari
...... .. ~

~...' ' ' ' '

B ~od.a K Canal .;.-.~ ~ DlJtv,ne•. .. i'".... """,.~ . F.Ş. P,I'.i1.'•.\.UMQ'II.",
. "'AIb-năgru'" d:plKttnt
~- .;"'l.
F 'Funda~e
'~~. \!. 1'1'9 Pardos. ftnna I
, ZIdiri. d. clrlmldl cu
®

-
Maro ro,cat
~ Rel30le IJ .; . mertar da \III' Simboluri pentnu decupaje 7:
Maro roşcat ZIdiri. d. oltlmldl au
Rai 3016 ZM mertar d. ciment

Maro rotel! KZM ZIdiri. da cArlmldl eu

FlIlSOI.S mortar d. var-c:im.nt

Mlro~! ZIdirii dl clramldl poroUI cu

RIl3018 if. mor1lrd.clmlnt

Maro I'OfClt il ZIdIr1. d. clrlmldl cu goluri

Flal30IS KZM au mortar da var-cJm.nt
Maro I'OfOIt KL ZIdiri. d. clinchet
RIl3018 cu mortar dl CIImant

:, ....J.,,& Maro I'OfCIt

Rai 3018 KI ZIdiri. din cIrlmldl de
gre.1e caJcarolli cu mortar dl var
Maro nltelt SCH ZIdIrI. din tuf
Ral30i~ cumortardtvar

Maro nlfClI !!I!!!!!' ZIdiri. din ...................

RlJ3018 cu mortar ........................

ZIdiri. d.
cu mortar
S!1Irl naturali
ciment
,.-
a ....

Zgurl

Nlllp
.Ui1!t?Z;
'
10)
'-;./
. .
A) Tubulln vlClere
- - - . - - - S I la 1.1 In plan
Al Gh.nl dl pod'. Iri .ecţlun.
B) la I.Un plen

pea ŞapI (ghips) ~g<C;" Oafllrilnplln

&i1lW~·l.:r'h#$. Alb Mortar.de tencuieli

W::I?@ Ca,url de glzlln plan

------~--~-----------------
Vlol.t , Ple.. p~fabrtoata din Daton
RAL4005

1 1
l'
Baton armat
1/1
II'
WI WD r".71 III

~WS ~WS ~'~j

OHv Selan nearm.'
RAL 6013

T~ ______ r-~r-Mm_I___________ WB WS
~ = Maro IAmn luptIfI\I Iectlonatl
~,.""...--""",FlAL 8001 l8C\. trll1lVtl'Hle ,1 longitudinal.
~--------+----4------------------- urmInd 1. III lnchlH urmInd al rlmln' duohla.
!li\!) Il 1lI IL! Il Material, plntru Izol.~)
® Clcupaj.llp fUt .trlpunglrl:

-
_
.,
Negru ,1
alb

Gri
FlAL 7001
Etanşlr1

El.m.nte conetrult. vechi

<D Simbolurt In planuri" HCjIunl
PlIn da IItua~"
SUprafetl de clrculaPI
publici Ixllltnll
SUpra/tt8 de clraulaţll
stabilite dar
Inci n."IIIIzI"
Amenajlrl existente
AmenaJlri proiectat.
Monument 11 nllurll (1ImIilll 1lIItI1011l1 Rnla cu puitct.)
""IMt:
GLI • Componentl d. _ pratejlll
.
NSG • AlZllYliIt ntlUl'III; LSG • I'IutrvaUI da pelllj
123. conf. 123 HINI!G IPIIIU YIIII prall)11
GA • Ar.1i pentru tptCII cu Prallc/ll apecIaIl .IU pe caii dl dllp'~II'
ProtH1illlbarilo. Copac o. Irtbulllndipittlt, au
Copac cu dlnum, .ptCllI, dll1uml,.1 lpeflltl, c.ntrul trun- -
Amenlj. ClnWl ltUncI!luluI. 'UI ohlulul. 11%1 coroanll ti Clteu",.
delmbun. CG!'alnli al cllCI/mlmnll IlrinjlltUnchlului
lrunclllului (1~llIlnt: linii
_Unul. I"OPUI:
IInI..punfll)
1+++1 CImitir Grup d. Irtluld de IlIdepArtl1 pI~Ia1
IXIIl.nt: IInl. acnllnu.;
r:::-:::1 ~arclIlI RI+I propus: ,':' linIe-punal;
W!..J Gradini
t:tf:jjj perm; micA de Ind'PI~I: linie centinuA cu cruci
".
rilF1 Zona de
~ camping si 1(:) I reren sport Oellmllarlă':~uPrll'"Io. dastln_te consiructlllo. a'e caror soiuri sini polual!
weak-end
~ ~on.i.stent.

1-1 ~8~S~' [E
U
Locurlde
IOlcl~lr,
cop"
~ O.Umila'" lupralell'o, III elror loluri .1nl polUl.. consllllnL

® Simboluri pentru
amenajări de teren
® Simboluri amenajare spalii'libere

10
•
..
,
.... !

,
1

' .
2 3

l'
I 4
Glasa de linii
II
5

III"
Ie
IV"
NORME DE BAZA

Pentru desenele de construcţii,

IJniile se utiJizează conform _
DIN 1356-1
II
Domeniu de utlUzare Asoclerea eu seara
0· .
el: 100 al :50 In cazul desenelor executate Tn
tuş trebuie respectate grosimile
. ' . .GI'p~mea I.lnllli . indicate .
1 2 3 4
Uni, continui Delimitarea suprafelelor leeţlonate 0,5 0.5 1.0 1,0
Unlt.d. Dimensiuni pesta
mAsuri sub 1 m 1m.
Unle continuI. MuchII " contururi vlzfbR. at, 0,25 0,35 0,5 0,7 de IX. de••x.
comp. conatr., deRmlLeupraf. de .eoţ II , m 0,05 0.24 0.88 3,715
comp. conatr. fngUlt. AU mici
'.
".::"{'It.
2
3
cm
m.cm !
5 24 880S . 376
24 88' 3.78
Unle continui Unii de d, ajullton ptr. oote, d. In- 0,18 0,25 0,35 0,5 4 mm ea 24 ea' 37BO
dlc:alI1,UnR curenti, deftmitarla rtpI'IL par-
Vaii, reprlzlntlrillmpllftcate
Unitatea de masura utilizata tre-
Un1I Tntreruptl --- Muchll " contururilCOperltlall
componenllfor
0,25 0,38 0,5 0,7 buie cO'1semnata Tn zena de
text, Tn relaţie cu scara.,
Unfa-punot ..-._.. Marcaraa pozIţIll planurilor de ncţIunl O,! 0,$ 1,0 1,0
® UnllI!1 de mAluri .

Llnla-punct _.-._ .. Axl 0,18 0,25 0,35 0,5

Linl, punctall ..................., Col!1p' In laţa rup. palti planul dl aeeţlun. 0.25 0.3~.
,o,.
0.5 0,7

Cote OlmllllfUnla ~.,1Ior 2.! 3.8 5.0 7.0

- ClaIa de UnU I trebuie U1I1IzaII num~ l!UnCl cind un d..," a !olt Ilaborat cu ciUlI de "nil III, a foat mlcfOrat In raportul 2:1 " re
zultalUl trebuie pralucrat fn continuare. n ICIIt OII, fn dUirM elaborat cu elUl de UnII III trebull lucrll cu dlm.nllunea da carla.
re 5.0 mm. CIIII d. linII I nu T::\lnatta cond!\lllllmpuA de mIcrollmarl. ,
• elua de linii IV frtbule u6Uzi la dtltnlle de exlCUl/I ela lfIt~Izutl o m/cforal'll d. d.,. tcara 1~ 1. _ra 1:100 ,
rezultatul trebuie l ' fnd.plln.a.oI OIrtnţele Impual de mleroftlmare.
'K.
ltatul mlcfQrIrIl poall fl prelucrat cu elUl d. linII II.

eloi d.An.'. pentru conlIrUCIIl alnt extcUtlta de mfnlllU luIDmlllzat, fn ~ " cu lnalrum.nll de d..," normali. IlUnoi trebuit I Val. colii

:=lJ
. .. Unla da CotI
preferata groalmll. d. Un" din IIbIlul <D.
IndIoa\Ift. IClltula H refarlla utlllzar...1IeI.nII • IIhnlcllOr d. ",producara uz~.I ••
I 1......- Un. ajut. COli
Umili. IInl.1

~~
(1)
u
~!
O,numlrU, tipurilor d. cot.
1 le

I~~
i
!~ In
C

24 ~24
11.5 III
3E

4-----174
-+--<137.5

® Cotar. Tn afara repr.z.ntlrll de .x. 1:100 cm

..•
oi
----- ---- ---- -5--- ---r ti7,- -- I

,,
Q
,
I
I

'" I
I
:,
rU-'
.. SI.!
iii
11.15
CII
I.l
I
I
I
,
I
I
I
I
,
C2

124#=i __ - I_ _ ..l.Ii_:-_~____-+-
III
I

,,
I
t
,,
I

C 1
I
I
,
® Cotarea plleştrllcr " I golurllor de IX. SCII'I: 1:50 cm S I
I
I
I
I
(5

~ I~
I~
I

Il: ----- .~
,
I
I
I
I
I
I
I
I I I I 020B I
8 .
0,00 01 02 01 2 3 4
Cimp Oc Ob Oa c
~

~.
~

13 Ob2 Ob2

o Cotarea prin coordonate de ex. scara: 1:50 cm, m ® Caro/aj de cimp bazat pe axe

11'
 OoIlduCle COndUCI.
NORME DE BAZA
eubl.ran. plUvlll.
.. .. DIN 1986"DRENAFlEA CLADIFIILOR ŞI A TEFiENUFIILOR
j .. i;'..'~·~:,
.. '~". ;~'.. ,

i '1 'i- f
d' ,...,', "'!'~:::~!':"; ;, .~ M • ,
.\.

j~ Pante minim. 'pontru

11d
.li
!'I"",,~"IN
"'atlrial Iau ....nul dl
calltata d.p.d.v.
:t
·i1 ON ConduCl.·ele.' .
1,0' uzaJe;·,
Conducta
~uvi'"
naflrl
ConduCII
aplml.rll
In Interiorul
ConduCl1
Ipt uzal.
Conduci. pluvill.
.si apa mixtl
In a1.11

~t .~
In Inllliorul .. In afl'"
IUptIV. oonllr. clldlr1loi I c1ld1t11or c1ld1ri1ar cladirilor cladirilor
. "

1Î
.. -1
.s
,;\i t I Ji
.s ,II
plnlllll00
125
1:50 :":;',1.
1:6.6.7
1:100
1:100
1:50
':86.7'
I:DN
"DN"
1:0N
"':ON'

T••vI din DIN 1230·1

maL CItIITIIc DIN EN 2S5·1·'
cu mufa
.:,r :_ . . .. - .. - • AI ..•
OOmbultlbll
150
Pilit ;00
,,'
t:S8,7
1:, 1:'
1:100 1:86,7 I:DN
I:DN
j:ON
I:DN
Gradul de ,,-
umpli,. Mi
T...I din
lMI.ottamlc DIN &N 2111-'-3
cu CIPI\e Hn
DfN 12110·8
- .. .. .. • - •
- .. AI (conl. DIN
18ATIU21
0,5 0,7 0,1 Do!' 0,7-

• PlnlIII =nductal••ubl~ d.11 dflClrlderu fIIItIIInaII ION) 150 ,1 0,7

.. PanIniQCInduct....ubttran. de II ON 150 racordala 111 un Cllmln cu lCutgl"lIbltl $11,0
T·... dln
IMI. CIIamfo
DIN &N ae.1-3
.. • . .. .. .. . - . AI
® Panl'" minime ale conducltlor.
cu captIe II.. " tprQiIat.
".reltlubUre
De la locul in care conducta.prlncipaU!. iese din clădire trebuie avută
T.... dln
fi"
01N4032 - - - -. - -- - AI
1n vedere posibilitatea de Tngheţ. tn funcţie de sltua~a topograflc!
beton cu

J:!':nu,. DIN 4032 - - • .. . - - - - AI 0,80 m, 1,00 m, 1,20 m. Denumirea de conducte exterioare clAdirII
se refer! la acele conducte care se dispun Tn plan in afara limitelor
TH.ldln PIN4Q35 -- .. .. . - - - - AI construite. Conductele situate sub talpa lubealului slnt considerate
bllllnllmtl conducte aflate Tn Interiorul clAdiri!.
~~~dIn
Aptobn • . .. - - • . - .. AI .... AI Schimbarea de direcţie la oonductele subterane sau colectoare este
admisA numai cu coturi prefabricate tn condiţiile 1n care fiecare cot
T.... CIIn ~.tr,,.(M., . .. .. . .. .. .. .. - aambuI1IbI1 nu are voie sa al. ~ctt maxim 45°. Tn cazul tD.IQa.re executarea
ftbraclmant
joncţiunfl dintre con .... ele subterane este-poslbifă cu piese tur- nu
Tnvtdln
ftbraalrnent
01N1I1IO-I-1 - - .. .. .. - - - - A2
nate trebuie realizat un cimln •
La conductele subterane şi eolectoare ramlflca~lfe nu pot fi exe-
TIVI din t _ 01NII481
(JJno,aupru.
.w"",*" --- - - - - .. - AI cutate dec1t cu maxim 45·, La eonductele culcate s1nt interzise ra-
miflcaţllle duble. O: conductA nu are voie si debuşeze - in sensul
ol"meat) scurgerII - lntr·aita cu deschidere nominalA mal m!c! (excepţie:
conducte pluviale situate fn afara clâdlrll).
THVldln
lonllllrll
OIN185U·l
. .. + .. . . -
.. + AI
mutlCSMl) Imag. Simbol Denumire
TllvI din ol.1 DIN 1190·1·2 .. .. .. .;. .. .. .. .. - AI tJ:::::I :>-- ®
Pl,sA ou mufA

TuVl"
din citii
ntOlCldlbl
Apra/IIII
. . .. • . • + .. .. AI
t::::::I

t:::t8
1---< @ Pl.... cu flanel
,1,.",>

-< ®'~~~~:~·fl.n...mufl.
' .. ',

~Y@ Plee. d. blfurcaţl.

cu flln,.

VY
TI.vlU din DIN V19A4-1-a --- . . - - - .. ., _nici ~ Y ® ,1Uţ~rI
Pl,d cu mufl cu @ cu
Pleel d. blfurcatle
"VC ~ mufl
'7' Plld cu mulA cu
--- - ~

~ V ~ F!1ITIl1ic1~'
T...a U din ZufallUn,
PVCau
.xler. ondulat
- - - .. .. + .,.;-- I.:.J 2 ,tulllri
,.L® paralili cu mufe
- . --- - .Pled cu flan" cu
T.avldln -- .\ + ~rld.fl.n
..
PVCprofl1ltl

UPVC
cu irit. lraL cu
ZUlallUno - ~
- . .. - - - .. -
,L ® Ple.1 cu muti cu
"Muri d' ftan..
~ ~ Ple•• cu mufl cu
®
ramlftCltl. cu mufl
+ ~
~
@ T rllp. cruc. cu
flanş.

IWIIII
TuvI"VCC DIN 11518 .. .. .. .. - .. .. .. .. a, 45',70',90' l3:::lJ >c:::: @ Ple,1 d,Crecere cu
mufl, 1..300 + 600
~ 1'«\ Plld cu mufl cu
T.avl PloHO DIN 1995·1·2 . .. . .. - .. . .. . B2normll
Ignlfua
r.r-
\Îj; 2 ramlfiCltlI cu mufe
45",70',90' t:::= :x:::-
@ FII"" dlCr.Ctre
cu muflla capatul
.

DIN 11.,·\-2 - - - . .. - -- - + ~ @ :::c;::'#:'i

45',70',90' ===-
.
J::::::-j
larg
@ PIHa d' trlcere
cutlan,A
T.avl PE·HD ApraOarI
cu ".,... - - - - .. - - - .. - .....
:r--
t..i;\ Pi,d cu muti cu
~ ramlflcatl. cu fIan,1 t:::::-<: @ PI.sl d. trecere
.. - . .,
pro/IIII ~ flanşt.mufl
4S', 70', 90'

T'ava "" DIN 19580 . • . .. - . ~@ Ccteu mufA

~ @ Plesl de trecere
D=I. mufl.flan,1
.. .. . . - . .. '-- @ Cot cu flan,1
T.... ",.
Intllltcu
mIII".I.
AptQOare
- .. BZ
IJC]::J .>ci- ® PI.d de curlltare
y- @ .~~S:t=JII) L.300-560
ABS/ASAl
"VC-Rchr
DIN 18581 .. .. .. . - . .. - • S2
~ ® ~fi.~:I~~~iUrl) c:::::= ~._. ® Cap
ASSlASM'IC Aprob...
.. .. . - . .. - .. S2 i...J @ Cot dubiu cu flan,a _.... ~---
cu aualaxl.
'ntAriteu
+ 11:---' @ Capac
mtn.rale ~9 30',
Cel cu mufI1S',

raavlUP-GF DIN 19565·1 - - - .. .--- . -

\;31 4S', 60', 70'

@ Cot cu flanşă-mufă
--
t-_··
... II- - - - '8 Flan$ir1 oarba
Ssrnnffl""U. simbolurilor: .. pOli. n ullllZllll, - nu ~buie uIIllzalt rIJP. nu OOflspundl
I tZP Cot de trecere cu
~mufă ~ ® Siten' (pIr. miros)
CI) DomenII de utilizare a tevilor de scurgere @ Piese turnate pentru tevi de scurgere

12
 NORME DE BAZA
• Simbol
0.""",1.. Unllatl e,pllcall. (d.flnilla) DIN 1986, DRENAREA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR
CÎlculul cantitAtii de apA uzata
Intlrllfilll•• ploii.
r"" IItl'hli Cantitatii do pl.lia In funcil. d. CI" "' dlm.nllonHza
d. calcul comp. in"al. d. Ivac .. cu durall dl plOIII 11."nll II m Cantitatea evaluată ca maximă in ceea ce priveşte apa uzată ~s es-
Irecv.nll PllC/pllIl".r (n). te determinanta pentru stabilirea deschideri/or nominale. Aceasta
Supralall pe CI" A In' Sup,,11iI dl inllU.ntf. mllUrlla In plan .~zontal(A}. cantitate trebuie sa ia in considerare simultaneitatea fluxurilor pro-
cad ptlClpllaUHI d. p, Cit, apal. piUvlll. II scurg In Inslll. dl 'VIe. venite din surse diferite şi, in consecinţa, se calculează prin Tnsuma-'
Coellcllnldl 1 In lI.,.uI .Clllui normallv. rap.rlUl dlnl" cantflll.. do rea valorilor de racord şi/sau prin fluxul efectiv.
'1'
ICU,,'" plOII. CI """'"Inltll. dl 1Vac. " ClnUllle. 10l1li d.
ploile elin lupra/til pa CItI cad ~111II1t. Vs· K' y' IAWa + V.
V.zI" DIN .045:1815·12.
Valorile orientative pentru coeficientul de scurgere s1nt cuprinse!n
AIIux do apl V, III Flu",,1 CI volum IfIctiv care nu lift privit d.p.d.v.
alllmultlntltlUL
- @. Calculul pentru l:AW. este reprezentat, pentru diferiţi coefici·
enţl de scurgere KTn tabelul 3.
SOUrg.... aplII li, III Scurge... Iflii dl ploile do pl o IUptllaIl TfICII\I& pa cart In cazul in care cantitatea maximA de apA uzată V. astfel calculată
de ploii. oad prICIp/latliJlll o Inleneltal. I plai de 0IIcuI dttI.
este mai micA decit valoarea de racorel maximA atunci determinantă
Scurg.,,, apti V, III ~ In 1nIIII. d. ovac., ttzultlta din numItUl d. va fi cea din urmA.
uZlll abltclt drtnlfl raccWate It ...l1li. cu fu".. In CIicIII
I lImuItan.hllll. tn cazul jnstala~lIor de drenare care nu prezintă caracteristicile tipu-
rilor de olAdlri cuprinse in tabeiul2 coeficientul de scurgere Ktrebu-
. 8curgnl aplll V. "1 ~ pInttf ICUrglteI apti uzate fi acur;orta lpII cit. pIOIIt
nUl. . V• • V,+ 11,. VIZi DIN 40.,: llU·t2. ie stabilit de la caz la caz, in funcţie de utilizarea specificI..
Flux dlltIntpott V, III FNxuI CI VIIIum flxal d.p.d.v. II 0IIcU1aIot CI flP/lZInlI
caplCliL unul mijloc d.ltanaporI. 0In: DIN 404!:1"·12. Tipul clldlrll, INtalatla cH ,vacuare K
lis
VaI_ do rlCtltd AW, 1 V-..lllfentl unul oIIIIcI drtMl_1I LoeuInlll, 1'I.lIurante, p'Nlunl, 0.5
dlmttlllonttH ""taltII" doOV1CU1II birouri, şcolI
(1 Aw,a 1 II.).
Spllal' (cu Inllmll').I'I.tauranll mari, hOllfurl 0.7
Indlaatot dolCUrglll /( 1/1 VaIolII ape_ta dollplll do cIIdlrt: ruulll din _ Spl/ltorll, dUfUrI publici ',0"
lIrtstIcIt de ICUIg.II.
LabIIratoal'l tn zon, Industrial, 1,2"
Ctpta!jIIH de ~ 1/. CIpeoIttIH d. ctIaut • untllntlll. de IVIC. In -In cazul In care ea"ltJlate. maxima ~ nu llte determinanta.
IGUIIIM thulua de .plin', Iltl .up"· llU aublonliunl 1taI/oI.

Soutg.,,,11 li, 1/. Capldlllu un.llnSlIl. de IVIC. In aIIuIIIl dt umplatl ® Valori orl.ntatlve pentru ooeflcllfltu) de scurglr.
umjHM. par\Ittl flI*IL VUI DIN 104/1: ,eu·'2.

QI'Id de umpl." hltlo , Raportul cInIrt InaIU .... de umpllrt h" dlemtllUl iI,ln
cazut UMllfllllltlfl outealt. VaLdttlOOlG
DIICIhICI.... nomlnllll
OIlIaatuI d. lICOI'd 'IU llpul dolnlltaJa•• cond.dt lICOI1:f tndIIIId.
AW, CN
"- I omIm DIIIttnilI delnlltlml I IIIpII d. CIGIICIuatIln om, napotllti II
It 1 m a. ,..... ".U CI VIIoart lIfetIvtI
da p.I:50~2cn"m. Val DIN .~:lU00Q7, CIIIuvIt&. lI_r. bldlU,
II/tt II. opIIIlon 0,5 50
PluflOlllalllln
ppIoaJIII "- mm
In /ni,....
Iilllutla rugozUItIl ClII la In caJQlllOIIIt ~ dallwc
d. _ I I . VIII DIN 4~: 1810.07.
ChIuvIII de buol1lrlt pir. CItv_ (0II1uvtta. apl/a1Dr
aImpIu ti duDlU) Ind. ",...". da_II VlH plnlla 12
llalmurf .tandItd, elion, tllQlnl da apIIII da uz ClInic
DtacIIIdn
lIOIIlInIII
DN - lndIaIIor earwllill U1IIl:II CI o ~IIIOI. plaMJar CIti
la PGtrIvtKlnltllll. dt p.lIVf. ~,p/aU tumaIt.
DIICIHdetn nomInllllttbult II II apropie da VIIonII
plnllt ekG ruft UICIIe cu llllan (mIroa) praptIu
MqJna apIilIl Pir. mal mult dt eIt; " pInIll 12 kG tU" UK
1
1,5'
lOAO

70'
dHc/1ICIIIIIl1lCIIIII, ~.II elN l.az. LI mllUlllartll hidra·
ulei, delCllld_ nomJnaII /lOI1I11IIiIIIIIl In laOUI CIfIj MItklI da opIltl vua 1nduIIttaII•..citat· Z' 100'
nea_ numai dlCllUpralata In HC\fuftl aaIcuIIIi dlII
dtIoIIIcfna minim, HI. mal mICI dIdII_ CIICuIIItI din Sau..... da paI\IoIIIIl CN50 , 50
CIHohIcIIt.. nomfnIIj ou _Im "" Raportat la dIamIttuI QN 70 1.5 70
unii acttunI mulati .CItIluctu CIOIIIpUIIdl ou apt'OlIIm. DN 100 2 100
U%- DIn: DIN 4041:l8ae·l 2
c:tOIlL aparat de cllUI 2,5 100
OIlGhldttH OS IMI Clrnenllunlllnttllolll t -....) alt ""r, pItHIGr euvl dt du.. cu"apllll pIaIolII, cw. 1 50
_ori turnate, capcolot d. cImInt tic. cu lIIaIItIIe lIdmIH
CllllIIIIuIt lIab11lt1·, d••x. ClIndIcIIar de praducIIt CIdl cu rlCOlU dI,. 1 50
fIIII\I'U rIIP_lIIPralltai da HClfIUll n~.
DIn: 4CM6:1aae·12 CIClI cu lICOtd III"ct.ttollllII un rlCQld dl plnll.lm
(UngI,", " dtapull pe'" pardatllll, _tii II o -auct'
O.ICIIIdItI. OS .. mm DtaohIdIrtl mlnlmI .amiII prin lIO/I'la1lV, care IlZUIII dlII DN70 1 4D
mInImI CItIchICIIrta nICIIItI dImfnuIIl cu lbIIIIH mlnlml
admitL DIn: DIN 4a.s:1W·12 CIClI AU cuvl da du'
cu _td lndIIICI (.curg8II)
racatd In apalel. oaurgeftI pInA ,. Z m lungime 1 50
DIamtItuI Inlerlor
minim
d,. mm
tIpOIII/IIlillIItII d. ,%
DIamtItuIlnlltIoI' II In"al. da ..... CIII multi din
It IUPI'IIIII nomlnlll
CadAIIU cu.. d. "1/4 cu l'ICOIIf 1ndI,. (1CU1gIII)
racotd In lpaltl. ICUtgIrtI pute 2 m lungim' 1 70
(CIIouIIIl din DN aI_1 d1l
AIccrd 1"'" ventlkll d,lCU1gIIIll CIZII " lcurg.1II bIII <ICI
Inundtll - SIIIIIn CIII apa unII fVllU apa de pIoIM 1.. din IMtaI.
de ...0. Iau nu pot plWndlln aea_1I fie ..mln II
OIIpozJ11v dt ICUrglll panIIU IIbatalOlI't 1 50
oupralllA /Ia plilund In ClAdItI. SCUrgl,.. unul cablnllllDtllllOlOgla
DIn: E DIN IN 752·' :1812·08 cenl. DIN 13937 rllp.lrIIIlI. dtlflmln. I amllOamuiUi O,S' 40'

Supl'8lOllcllatt - - S_ln CI" apa unl& . - apa dl ploII. III cu prlllu",

din ItIItII. dl IVIC. dar nu Ijung II .uprafllI ti. In con...
"'soar (IndlvldulI)' 0.5 50

cInfl nu pnIVOICIlnundt1ll. OHCl!ldl". nominalA I

Oln: E OIN eN 752·' : 1992·08 I'ICQIdului collclor
ON
OllillnlA patjlall T. m O portiuni da conduclA p, Citi nu II medlllCl fluxul ca NumItUl d. pllOl'a plnlll 2 0.$ 70
volum. dlamllNl d, ,VIIU pinii.
pln.lle 4 I 70
pIna 1. 6 1.5 70
Plll16 2 IOa
AII' dtflnlllJ da larmlnl veZi DIN' 986 - 1
'In cazul aceslor valori de execulle dlmensionarea Ir.bui. sa se fundlmen1.ZI pe valorile ,aal •.
• In p,.~.nt: dimensiuni limitA Inferloarii

Valori de racord ale obiectelor da dranat şi valori de baz~ pentru deschiderile

CI) Termeni pentru drenarea clâdirilor şi terenurilor ® nominale ale cond'Jctelor de racord individuale (conducte de racord col<=ctcare)
 TIpul unitatII IAW. NORME DE BAZA
a) Looulllfl ou mII multa OI/TJere, : ' ,: , , 5
pentru obiectele de drenat din toeta spa~lIe sanltarli
DIN 1986, DRENAREA CLĂDIRIL.OR ŞI TERENURILOR
b) Loculnţ. cu mII multi came.... ' , <1 Dlmenllonarea Instalaţlllor de drenar' dupA racordul unor conducte
pentru obiBClele de dr.nal din lOat, 'spalllle sanitare, .ub pruluntl
d.r fara buclttlrie ' "

Conductele cu oglindi!. libera din urma unei conducte de evacuare sub pre·
Q'l'IOnlarl <1
pentru tOII. oblect.l. ci. drenat
siune trebuie dimensionate In modul urmi!.tor:
C.mare de hotel ~ aItâI."",an.. <1
a) l.a conductele pluvlale flu~ul de transport al pom~e!~~Y'p se adaugă la
pentru 10111 obl8Otlla dl dranat scurgerea apei de ploaie Vr . ' ' ,
8) l.a conductele de apă uzată şi mixta determinanta este intotdeauna va-
If' Valori dl rlOOl'd aii unor un~11I anumiti (pentru conduct. eu olda,. liberi,
loarea cea mal mare - transportul prin pompe sau ,restul cantita~1 de
\!.J co/moare şJ IIJbllrane)
V.lorl de raool'd reduta ' . , apă, cu condiţia ca, la insumarea lui Vp,cu Vm resp. Vs sa nu se atingA
in cazul situa~lIor de solleltare ImportantA conform tabelului 2. pentru umplerea completA a conductel subterane sau colectoare. Verificarea
mAsurAtori trebuie luat 7n co~ld""Jlre afluxul de apA ~ resp. fluxul de prin calcul a umplerll complete trebuie fAcuti!. numai la conductele di-
tran~rt al pompei I?, sau scurgefea apei de ploaIe V;. Jn aCieste sJtua~1 mensionate pentru un grad de umplere h/dl- 0,7. In cazul In care mal
nu se efectueazA transformarea in valori de racord AW. . multe pompe de apă uzatA solicitA o singuri!. conductl. subterani!. sau
colectoara atunci fluxul de transport total al pompelor poate fi redus de
TIpul cazului dllOltcltara Importanta Fluxul dl oalcul ex. fiecare pompA suplimentar! este prevazuta cu 0.4 Vp.
SpIllfolMl " ~rl fn uri. Aftuxul de .pl ~ Dlmenllonarea Inata'atfllor MapA uzatI- conducte de racord
LatIoretoare Alluxul de 1111 "
-@ .
Inltalafll d. evacuJre conform DIN 1899 - 1 pina J. - 3, Aftuxul d, apa "
Pentru racordurlle Individuale ale chluvetelor, lavoarelor şi bldeurllor care
DIN 4040 -1 ,,- 2 " DIN 4043 nu prezintA mal mult de trei modlflcarl de direcţie (InClusiv cetui de eva-

mtll d. splJll rufe " v_

Pompe ele dranaj, InltaJ.~1 d.lVlCUlre llaclltlor, auto-
miri CII'
1111. da IVIO. prin conclucta IIJb prttlun.
"ni
racordatala In-
FluxUl d. tranlport liP
alpomp.1
cuare la clapeta de reţinere a mirosului) poate 11 executat! deschIderea no-
minalA ON 40. Daci aTnt prezente mal mult de treI schimbari de directie.
recordul Individual trebuie executat cu deschiderea nominala ON 50. '
Cantltall. dallll plLI'MI11n IIIItIIaItIlt mixte Scurg. apel d. ploile V,
Conducte Ml'8OOrd coltotaare - @
® Cazurile dl lolloltare Importanti
:"\ "0
La conductele de racord colectesre cu deschiderea nominalA ON 60 şi
care nu aTn! ventlJate lungimea conductei.J. Incluelv racordul individual cel
mal departat nu are voIe s! depAşeascA max. 3 m, la acelea cu deschide-
DNlnr;:rtcu
RICD1duIIlt IndMduIll CtlIe de rea nominalA ON 70 max. 5 m şi la cele cu deschIderea nominalA DN 100
d1IPunt" (fArA recorduri de closet) max. 10 m; diferenţa de InAlţlme H trebuIe sI. fie
mal mJcA de 1 m.
Crlterl eli cillpUnItI "'tlJ&I
Vln- ilin-
lllat La conductele de racord colectoare cu deschiderea nominalA ON SO şf fun-
Obi.ctel. da drenlt DN
eIIbct ~m.L Inll!'ll- f NumIRII glme L de pina la 6 m reap. Ia conductele de racord colectoare cu deschi-
mI) mI da,
aoturJII
DN DN ,1
derea nomlnaJI ON 70 o lungime L de plnl. Ia 10 m şi diferenţe de
~lnlla3 4Q 4Q
tnAl1lme H de 1 pinl 3 m Tnceplr'ld cu porjlunee descendentA trebuie
4Q plnlla3 pfn&1a 1 aleasl deschiderea nominalA Imearat superioarA sau trebuIe prevlzutA
Lavoar, puti 3 eo 4Q
c:hIuvell, Il8IIU p.... , ventllarea.
bideu 4Q -:. ';, 111.1 ptltt3 70 se Conductele de racord colectoara cu lungimi de peste 5 m, deschiderea no-
plnala3 ,1
mInalA ON 100. racordurl de closete diferenţe de fni!.Jţlme H de 1 m sau
CIcli II'" mal mult trsbule ventllate:
- rac. II cond. cIdere 1Ib. 40 pina 111 p.ll0.2 lImJ. 4Q 4Q
prlnl'B lIIf
- DN cond. Ciad. liberi 70 Conducll d. racard collCloar. ON In raport cu
crlt.rille d. cllapune"
ptn." 3 p.IaD,21 ee 50 l:AI't; CrIItrlI de dlIpun.,.
flrl maxim 1dmI4.
Cadl 50 pult 3 p".l Imi- ON
ou racord dIreot au lIIf 70 se newn- vtn- L.un;Im' L lnllţJm. H nev.nUlat vanUlat
plnlla 3 tillt UlII miI m'I ON DN
Cada ou racol'd
1. KUrger. dl pardall'" 40 p~naJa3 p.llo,2I
Il,.
NmJ.
tIII
4Q 40
1
;
-
1,5
50
50
Plnlla 3
plnlla
Plnllal
e ,. Jr,.1It 1
so
70
-
50
nll13 d, la o&cI. Bberl
SCUrg." de pal'dOHail
(de 0IdI) , 10
, pfnll15 p!nl" 1
pulU palti 1
fIrt
fImf.
70 10 G -
4.5
70
70
iHla 5 pina la 1
p8IfIl
70
100
-
70
cu racord cadlHu d~ llU tl/l 100 70
3 pIn'la 10 plnlla3 ~.Ia c:ld.1btrI
plnll.,0 pin. la 3 pIna la 1 100 :.
palta1 firi
se
18 - 100
fIrlWC
p/nlJa10
FlaaordurllncJllliduall SO pellt3
plnl It 3
"m~
tI~
7Q
J::~ - 100

Racol'durl individual. 70
pe.It 5 pIIIIl
.IU 100 70 - 1,5 SO PII- e 'fU .13
p11113
fiii
- d 70 puWl0 'fU pta113 vantlllr..
ItrIcIl'IIC:l8II'l

Flacol'durllndlvlcfuall
pfnl" 10 plnlla 1
pe'" 10 p81\11
/Imi-
tii!
100 100
- 25 100
flriWC p"t.,0 •• u p.ltla
tJtl olCllt (WC) 100
IILI
p!nIla 3
121 100 16 - 100
cuWC pinII. 6 plnl" 1 100 -
ClCllllt(WC) 100 iplnlll5 plnlJa 1 100 100 - 2S 100
cuWC PlltlS pI.181 Venfllarea liriCI nlOlllrl
Clollt, (WC).
mlX. 1 m eII.tema
orizontalI. DTntl. clderea IIb.
100 - plnlla5
palti 1
plnl "4
firi
UmI-
tiri
100 100 - "'8 \!:laII Venlllarea lIrlct nIOftarl
WC cu un lavoar (W1') la perter
ventil.,. 3 ~
100 - H maxim 4 mpulll conducta culca"
Fllcordurilndlvldu.'. lOat. Piste 3 - dlat.nta WC.ulullall d' clderaa bit maxim 1 m
strict MOilarI

"~
~
II

f~ 3
H OIr.rt/lţI d. Intl~me d. 1. racordfJJ ,. o
conductA v.nUlati pIn. Ia Clapele de rl~ne·
re a mirosului I obiectului drenat Imaginea 1
l. l.unglm•• d, conducta dalfl,urall pinA la Imaginaa 2
1. L 1 clap'll da re"n.,. a mirosului

Lunglmile ,1 dllarentel, da inAltime maxime adml$8 penllU racorduri individual.

H Olle,enla de inălţime de la racordul'. o conductă venfflata [de cădere libera, colect. sau
sublerana) pIna clapet. de reţinare a mirosului situata cal mai sus
21 Numarul de coturt Inclusiv cotul de evacuare al clapetei d. IIIInare a mirosului L Lungimea de conducta desi!;",at! plnă la clapela de rellnere a mirosului

® Deschldertle nominale ale racordurilo, individuale in raport cu criteriile de dispunere ,@ Deschiderile nominale ale 'acordului de coleclare In raport cu criteriile da dispunere -

14
•
DN ')

d'mIn
mm
70'" 68,2
V.
Ils
admis.
1,5 9
K. 0,5 Ils
NumAr
max. !AW. maxim IAW. maxim IAW.
de closete
- 5
K.O,7/15
Numar
de cfoset.

e
- 2
K.1,0 Ils
Numir
maxim
de closete
-
InstalatII de evacuare a apelor uzate
NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR

Deschiderea nominală a conductelor de apă uzată trebuie sa. fie min.

II
100 97,5 4,0 64 13 33 16 4 DN 70. Conductele de apll. uzată ventilate se dimensionează conform
125 115.0 5,3 112 22 57 14 28 7 - <D. Deschiderilor nominale aferente conductelor de apă uzatil cu-
121,9 6.2 154 31 78 20 38 10 prinse Tn - <Dle sTnt asociate. sumele valorilor de racord pinA la care
160 146,3 10,1 408 82 20e 52 102 25 pot fi solicitate conductele de cădere lncauza. In plus, pentru a evita
.) Vezi .xpllca~iI •.
") Nu pot fi racordate mal mult de 4 scurgeri de bucatarie - pag. 13 ® la CI conductl problemele In exploatarea conducte lor de cădere a fost limitat numărul
da cadere separata (conducta de bue!t4r1.). de closete ce pot fi racordate (obiect de drenat cu un flux parţial ridicat
G) Conducte cu cadere pentru api uzatl cu ventllire princlpa"
de materiale solide şi de apă). De asemeni, a fost Indicată şi suma A Ws
- pag. 13 care rezultă din scurgerea apei uzate Vs.
K.0,51/. K.0,71/. K-l.0 III
Conductele de apa. uzata cu ventllare secundara. pot fi solicitate cu o
scurgere de apă uzat! mal mare cu 70% in comparaţie cu 'cele cu ven-
CN ., V.
Iia NumIM Numarul Numlrul tllare directA.
cii,,*, max. IAW. maxim XAWa maxim l:AW. mlldm
mm admit. decto.... decloHl8 de ciose. Conductele eubterane şi coJectoare (conducte .de apll. uzată culcate)
70'"
100
88,2
97,5
2,1
5,6
18
125
-
25
9
S4
-16 4
31
-6 trebuie dimensionate conform (hldl • 0,5). Conductele eubterane din
afara cladirilor cu deschiderea nominalA mal mare de DN 150 pot fi di-
125 115,0 7,4 219 44 112 2S 55 14 mensionate conform (hldi - 0,7).
121,9 B,7 303 61 154 39 76 20
Valorile scurgerii la umplere parţială la conductele cu pantă minlmil/ml n
150 145,3 14,1 795 159 4De 102 199 50
(vezi. şi DIN 19S6-1 :1986-6, tab. 4) sTnt marcate in raport cu locul de
<J V'ZI'Xf,:IHI" .
-<J Nu pot racordatl mal mult de 4 scurg.ri de buolllrie - pag. 13 ® la o conducta amplasare In conducte situate 7n Inferiorul clădirII respectfv conducte ex-
de ctdere laparall (conducea da buolllril). terioare. Valorile amenaJărli in trepte pot fi utilizate la dlmenslonarea
conductelor numai 7n cazuri individuale justfficate (vezi, DIN 1966-
® Conducte cu Cicli,. pentru sp4 uzata cu ventilUllaterall
dlrectl .au Indirecti
1 :1988-06).
K.O,/I 1/1 K. 0,7 II. K.1,OIl. Dlmenslonarea Instalaţlllor de evacuare a apelor pluvlale '
~ Dlmenslonar.. scurgerII apel de ploaie' Dimensionare.
CN .) Ila NumllrUl NumllrUl Numlrul IntenaltlţJl de calcul. ploII
din. max. IAW. maxim IAW. maxim IAW, mlldm Scurgerea de pe r suprafaţă pe care cad preclpitaţllle trebuie calculată
mm admis. dleIoHlI de clolIItI dl CIosete
70"' 6U
100 97,5
2,e
6,e
27
185 37
- 14
IM 24
- 7
48 12
- rn baza ecuatlell.§) .
II!\
~
• ..!!.{& •
v,.-1/J·A·10000 mlls
125 115,0 9,0 324 65 185 41 81 20
121,9 10,5 441 ee 225 se 110 28
In care: lIr reprez. scurgerea apel de ploaie In I/s;
150 148,3 17,2 1163 237 1104 151 296 74 A reprez. supraf. aferentă pe care cad precip. In m2;
-) VezlexpUoajIIll. 'T(n) reprez. Intensitatea de calcul a ploII in lI(s . ha);
") Nu pot 1\ racorclatt mal mult da 4 scurgeri de buoltlrft - pa;. 13 ® la o conductl 1J1 reprez. coeficientul de scurgere, conform - ®.
dl ctdtrl.HPlrata (conductt de bucAllrit).
Conductele de apa pluvlalA In şi din exteriorul clAdirii trebuie dimensio-
® .Conducte cu cade,. pentru apa uzata cu ventilara secundara nate de reguli in raport cu o intensitate de calcul a ploII de minim
SOO lI(s . ha). In acest sens pot fi utilizate ecuatiile (9) sau - (g)
TIpul de luprafete Cotf. d, scurgl,. pag. 16. Tn cazul unor Instalatii de drenare a acoperişurllor de dimensi-
1/' uni importante sau sltliate Tn interior, in compietare la DIN 1986-1:
Suprafeţe Irnplnmellblle de IX. 196a·06 trebuie prevăzute scurgeri de urgenţă suficiente. Ca abatere de
- acoperişuri> 3" panta
- aupraf. dl beton, rlmpa la această regulA sTnt valabile urmatoarele:
-
-
-
-
supllf. conaoUd. cu rosturi etlnf811
Imbraclmlnţllafaltiee
Plvaj cu IOIturi umplut.
acoperi""rI c3- pantl
} 1,0

0,8
- pentru conductele colectoare şi subterane din Interiorul clAdirllor, de
comun acord cu autorltlţfle locele, poate fi stabll~a o Intensitate de cal-
cul a ploWmaJ mic! dar nu sub .,ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5)' 1n
- aeoperl,url cu pietri, 0,5 acest caz, pentru scurgerile de acoperiş mal mari (IncepTnd cu aprox.
- ICope"'Url plantatal! 5.000 m2) este necesari realizarea unul calcul de suprasolicitare pen-
- pentru plantaţ" intenalve 0,3
- pentru plantat" IxI,n.lvl Tne. cu 10 om gros. 0,3 tru evenimentul hldrologic care trebuie evaluat În forma unei .ploi de 5
- pentru plantaţii axllnslvl ""b 1Oom 1iIIOI. 0,5 minute" care se produce la flecare 20 de ani '5(0 05)' in măsura in care
Supraf. pa",aI permeablle ,1 capaclt. de .Vle. redu•• a,utorfta.~le locale nu dau indlca~1 Tn ceea ce prIveşte cantitatea de pre-
- pavaj din pavlle de blton pe pat de nlllp nu zgurl. clpita~1 calculeJe pot fi bazate pe valorile - pag. 16 @, Tn limitele do-
suprafete ou dall 0,7
- pavaje cu roaturlla > 15%, meniului de suprasolicitare forţele de reacţie care apar trebuie avute Tn
dllx. 10 x1 Ocm şi mal miel 0,6 vedere la dispunerea conductelor conform DIN 1986-1: 1968-0e.
- suprafete legate cu apl 0,5 - Conductele de apll pluvlalA subterane, situate sub suprafeţe care nu
- locuri dt Joaol ptr. COpii p./1fai consolidata 0,3
- terenuri de aport cu drenurl trebuie protejate faţă de inundare pot fi dimensionate in raport cu o in-
- supraf. mat. sintetice, gazon .Intetlc 0,11 tensitate de calcul a ploII mal mică, deex. 200 I/(s' ha), darnu mal puţin
- supral. fise 0,4
-gazon 0,3
de "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5) şi de comun acord cu autorltătlle
locale. . .
Supra!. plrm.ablll cu capacil. da evac. nl'lmn/tlcatlvl sau
nuia de IX. - Diferenţele de intensitate de calcul a ploii rezultate Tntre ipotezele de di-
- parclrl şi terenuri plantste mensionare dlfer~e pentru drenarea imobilelor respectiv pentru drenarea
- pardosell din pletrl$ SIU zgura, pietriş rotund Inci. cu aşezării trebuie eventual compensate prin reţinerea apelor pluviale pe
consolldarl parţiale ea
- alei cu supraf. legata eu apa sau 0,0 parcelă la o ploaie de minim 15 minute (eventual prin infiltrare, inundarea
- acclIse earosab. şi parcari individ. cu daiaJ suprafeţelor care nu suferă pagube, bazine de reţinere ş.a.m.d.).
Inlerbat :.. Acoperişurile speciale, de. ax. acelea proiectate pentru a fi inundabi-
11 Conform dlrectivelor ptr. proiectarea, execuţia şi intretinerea plantllliilor ele acoperiş le, trebuie etanşate pînă la cota de inundare şi trebuie execulatecon-
- directlvele pentru plantatille de acoperis -
form calculelor statice aferente.
@ Coaiieienti de seure"re ,p pentru calculul scurgerii apei de ploaie V,

15
 V,
,.3001/(5' hal ,.400 I/(s . ha) NORME DE BAZA
Ils ID-l.0 v,.O,S ,,,.0.5 ,,-1,0 ".O,S m.0,5
DN ma. A A A A A A
DIN..19S8, DR,ENAREA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR
'admis. mi mZ m2 mi mi mi
50
60')
75
0,7
1,2
1,8
24
40
60
30
' 49
75
48
79
120
18
30
45
23
37
5S
36
59
90
Localitatea '''(II
-, Intensltlll ale ploii
'Il...) I '''0.115)

I/(a , ha)
80') 2,6 86 107 171 64 80 129
Alzey " .. 114 '" ' 254 540
100 4,7 156 195 312 117 146 234
Baden·Baden 120 267 569
116'" 7,3 242 303 485 182 227 3S4
317 507 190, BltI,rfeldO) . S5 212 450
120'" 7,6 253 238 360
125 6,5 , 263 353 565 212 265 424 Bonn 108 240 S12
150 13,8 459 574 918 344 431 889 Sraunll;1 9S 214 455
200 29,6 988 1233 1972 740 924 1479 Srem.n ,', 10S 240 512
., Dlmen.lunl conf. DIN 18480: Pentru conducte pluvllii din tabll valorii. din tabel eremlrhlVln "
.. ~:~; 117 260 554
"
SI bue.zl pa ,curgeri Tn forml d' pnnle (flUtUri).
") Oorespunda DN 125 dU):l! DIN 19535-1, DIN 19538, DIN V1SSS0 şi DIN V19881 Sremerv6rde 102 227 3Si
'1' Supraf.,. pa car, cad precipitaUlIe care pot flltrtbulte conduelelor }:IIuvllll cu Cllburg 132 294 825
\.!..I cldere libera ,1 conducteler pluvlale de racord eu ):lInte minim. (/.... 1,0 cm/m, Dortmund 120 267 SSS
hldl -0,7) .
Indiferent de calculele - <D deschiderile nominale ale conductelor dispu- Orudln' 102 227 454
se subteran trebuie sA lie minim DN 100. EI"" 98 214 485
DrII...... ICoperl,urllor cu flux 8ub prulune Fllnsburg 100 223 474 ,
Pentru acest sistem sTnt necesare argumente hidrologice referitoare la FrankfurtlMaln 120 ' 267 589
obiectul1n cauzA, Pentru dlmenslonarea instaJa~el de drenare sub presiu- Garmllch-Partenklrch.n 200 445 948
ne Intensitatea de calcul a ploII trebuie sA fie de minim 300 I/(s • ha). Gtiunldrchln 120 267 589
Tn mAsura in care stabilirea scurgerller conform DIN 19599 nu este GleSen 120 267 569
depA$ltA, cumularea din zona scurgerii care este necesari pentru aceastA G&tllngln
.. ';.,
9S 454
218 ,.'
funcţiune 'nu este considerata o Inundare a suprafeţei de acoperiş. -
Grambek/Holst. 117 260 554 '
Aooperişurlle speciale, de ex. cele cu Inundare proiectatA, trebuie etanşate
şi dimensionate din punct de vedere statle pInA la cota de Inundare.
Halll" 84 167 398
La dlmensionarea instalaţiilor pluviale sub presiune fnAl~maa ele cane se Hlmburg 99 220 489
poate dispune este considerata ca fiind maxim distanţa dintre scurgerea de HlnMClllr 100 223 474
-
acoperiş şi planul de reten~e.l..a reducerea deschlderllor nominale ale con- HenMClltr-Langlnhlgan es 21S 484
ductelTn sensul de scurgere sTnt admise abaterile de la normele din DIN HOmburg (SlIrf.' 131 292 821
1956-1 :1988-06, secţiunea 6.1.2, atft timp clt exIstA argumente hldroJogl- Idar-oberatlln 125 278 592
ce. I..a scurgere, adicA la trecerea 7n conducta subteran! sau colectoare
care funcţloneazA prin cAdere 1,lberA, trE!bule asiguratA transformarea'
Ingofetldt
Jever
105
74
234
lee
498
351
-
energiei clnetlce Importante prin reducerea vlt8zel de scurgene la C 2,5 m/s. K/lln 97 215 458
Intenaltatu "plallor ele 8 minute" eeloul8t6 conform aletlmUlul ba- .. "~,,
Konstenz 150 334 711
ut pe coeficientul ele timp ..
Ca exemple de .plol de 5 minute" care, la scar! regionala, .Tnt depAşlte Krefeld 112 249 531
- Tn sens statistic - o datA la doi ani respectiv o datA la 20 de ani, sInt Lamparthllm (H....n) 129 267 611
prezentate evaluAriie .urmAtoare extrase din foile de lucru ATV (Condiţii Ung," (Ema) 130 269 B1S
tehnice de contractare a lucrArilor) Aii 8, tabelul 15. Se atrage atenţia Lel}:lZlg" 97 218 480
1n mod deosebit asupra faptului el 1n prezent aceste valori sTnt pre- LOlhtlm (SlIn.) 139
..
309 a59
lucrate in raport cu valorile de precipitaţii modl1lcate. Tn cazuri justl1lcate LObtck 108 23S /l02
in mod special, Tn care conductele de drenare a terenurilor se dlmen- Malnz 117 2BO 554
sloneul!. in funcţie de aceste Intensltlţl ale ploii trebuie utilizate valorile M!!nch.nglldbach 105 234 498
prezentate in ultima ed~ie a foiior de I.ucru ,ATV A118. ..
MOhlhaualn" 87 194 412
Intensitil.~ de ploaie care sint depA$lte anual "5(1,0) pentru T .15 minute
MUnchen 135 301 640
conform Flelnhold şi al evaluArilor noi din folie de lucru ATV A118 şi in-
tensltAţile de 5 minute rezultate in consecinţA prin calculul bazat pe co- Munltar-Lagar 100 223 474
eficientul de timp. NlumOnltar '111 247 52e -
'15(1) Ploaie de 15 minute care, statistic vorbind, este depA$ftA o datA Oldenburg 108 240 1512
pe an. Constant! de asezare conform loii de lucru ATV A118. O.nabrOck 150 334 711
AceastA intensitate a ploii poate fi utilizata la dlmensionarea con- P....u 123 274 583
ductelor de drenare' a terenurilor numai Tn cazuri cu justificAri spe- RO...lshalm 130 289 /l16 -
claie. S••rtand (allglm.' 135 301 640
'5(0,5) Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depăşitA o datI!. Ia
Slarioula 138 303 S44
2 ani. Sprendllng.n 133 296 630
'5(0,05) Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depăşită o data la
Stuttsart 128 280 596 -
20 de ani.
Dlmen_lonara. conductelar da ape mixte TorfhaualSoliing 119 265 564
Scurgerea apei mixte Vm care este determinanta pentru dimenslonarea Trler 131 292 621
conductelor de ape mixte se compune din scurgerea de apă uzată V. şi TOblng,n 200 445 948
scurgerea de ape pluviale V. aferente. Ulm (Donau) 140 312 S63
-
Vm .. li. + V, In Ils Wetzlar 122 272 578
Wllhelmshaven 85 189 403
Deschiderile nominale pentru toate conductele dispuse subteran trebu- Wolfsburg 112 249
ie să fie de minim DN 100. Deschiderile nominale pentru conducte sub-
531 -
-1 Acestevalori au fest extrase direct din Reinhold "Regenspenden in Deutschland
terane pentru ape mixte În afara clădirilor, racordate la un cămin cu scur- IG,undwsrte fOr die Entw~sserungstechnikl' - ,Intensitati ale ploii in Germania (Valori
gere liberă şi peste DN 150 pot fi calculate conform (h/dl - 1, umplere de baza pentru instala~lIe de drenare)" GE 1940, -
completă fără presiune interioară sau exterioară), zg} Intensllatl ale ploii
-

16
•
1 Racardla gue
2 Instal. princlp, de
inchlder. gaze
3 PiesA de Izolara
4 Robinet delnchldare
5 Contorgan
S Compensator pot.ntl., .
DIN 1988,18012, DRENAREA CLADIRILOR $1 ATERENURILOR
NORME DE BAZA
La locuinţele unifamillale şi cele pentru douA familII nu sint necesare spaţii pentru
racordul clAdirii. Spaţlila de racordare a clAdirilor trebuie prelectate cu acordul In-
treprinderilor de alimentare " evacuare, Spaţlll. trebuIe sa fie accesIbile din spa~1
II
7 Tevi incllzlre . general accesibile (de'ex. casa sCArii, coridorul pivnitei) sau direct din exterior. Nu
B TeavA da canallzare este admis sA fie utilizate ca spatII de trecere. Trebuie dIspuse pe peretele exteri-
9 Priza ,. plmlnt d. or al clAdIriI prin care trec conductele de racord - (il - @ . PeretII trebul,e sA
rundaU' corespundA clasei de rezistenţa la foc de mInim F30,
1O C.s.tI dl record .
Uşile trebule .A fie d. mInim 65/195 cm, Jn cazul In care exIstă un racord la ter-
electric
11 Cablu tallfon m01icare uşile trebuie pravazute cu foi de uşA pIIne. Caca existA racord de apA sau
12 Paratrilnlt
13 pollbml. de ventil.,.
14 Fllcord d. Ipt
s,
la t.rmoflcare Isle necasarl o scurgere de pardoaealA. Spaţiile de racordare a
clAdirilor trebule dlspunA d. ventllare directi din .xterlor. Temperatura IncApe-
rii nu trebuIe al d.pl.eascl 30·0, Temperatura apel petablle nu trebuIe si.
-(j) depA,eascl2S"0. incaperea trebuie feriti de Inghet, DimensIunI de IncAperi: pInA
la cea 30 unitati de locultltermoftcare pentru cea 10 unftlţl da locuit: Il~m.a liberA
I!ff§ a1,aO m, lungime. 2,00 m, !nl.l~mea 2,00 m - (il. PInA la ocaSO de unlllţl de
S"_I11_ locultllermeflcare pentru cea 30 unllitl de locuit: li~me 1 ,SO m, lungime 3,SO m,
A Inliall~1 d. anten.. . InAl~m. 2,00 m. NI,. de racord eate preVlzU1J. pentru locuInţe unlfamlIIale firi
Be Inlial~' d. pitatrilnet eubael, perete" de racord pentru clAdiri cU plnlla 4 unitatI de lecuit, IncAperea de
/ Legare. pamint resp,
Incapere pentru racordarei ctldlrllor cont, DIN 18012 'e;, lipim, d. funda~1 racord pentru elAdirl cu mal mull d. 4 unltA~ de locuIt - (i),
pe F Ineta\a1l' d. tll.fon
G rllvldegu.
H T.avl de fncAlZlr. 10uIti
pe Cablu d. p~ contoar
V Cablu d. record ,.
o rIfII cu prollotf. prin
Implmlntlrt
W Conter de apA
I Pl... delzollrl •
condUCIII dlgu. ClTo'r'n'I-JI'IICatl~
L FlIIt lun;
P $Inl de compenaare 1" : olÎrent II. 200
e petenUliulul 20uatad,
® FI Tllvl de canallzere
S CUlta dI racord ptr, ~mw~moo~1m 3 GUI
fIU ~rd
curent delnalll tina. 4 $Inl de

~f:.:~
-®

«! II 7II--H «!
Vedere
(2) NI,1 pentru racordarei clidlrltor

Cond. sub prea,

1 Cimln d. vtzItart cu ctap.tI de
01,0 rlten~.
2 Canlllpl uzatA
3 Canllape mixt.
4 Canll ape plUYIal.
6 Rlcord d. apt
8 Racord ele gue
7 Racord de termoflc.
8 Racord eI.ctrfc
9 RacordP.
-®

® Racerdurl de cladiri

SIa\. trlMV DtIchId.,.1Ib«t !LWl

GIIIIIn • eIm/rMIor, In m
pir. o1dI_ • oImIMIor de -ten-"I.
Pian de IV r'lll
.~,;,l,~.: : Vlndlltl pettl acoperi,
. , . , ••• I 1 •• • ••••••••••••••

l- • 0iIm plnIla c o.a _.,.,.....,.,.._-..,....(==~:::...,..~':$: .,:1: Buci. d. ret.n~ •

I-
... .... 0,1
....
Muchia luperlall'll capaculUi de II ,: : : : ' ~ ,

7el d. curltare
8
c::::::I
0,1
-
0,1.0,1
1~
0,8 x 0,8
0,1. ,
clmlnul canallzAril publIce
Ccnd. lub pr._
~
.-: I
,~,;~
'1,~
te
fltl~1IIIIINI cu liliiii" urc. TI/pi cond. d.record '\. '
I
ex.mplu racerd articulat
-'1oImInulul,
"eIt8 2 mclmllllfe
Intllfmt dl fuGrU . . talpii
dlamelN de 0,8 m.
pot ft IIIfUH la un
..... sz
TII,; Cllnallzlrll publ.
.....
~l§ _, _..
....,O;; ~ 1l!l. J. ,,~
Clmln dl vlzftare cu ® DImensiuni de cAmin. ~ @ Racord la canalizatea publici :::~ .. ~" m. ".
racord .rtIculat '",''' .~"i"-1:l!1 .. ;:1NZ
-800
l:~~~ ~ :'~ ~ ~j'
1 Ventilltl m.canlel
balaIWC 1000
300 x300 ~~t::.·
Bazin de pompi ...,~':f
~AXB
r
..··· .. ·.......... ·.. ·...·:·:,:·.

.i:
2 Api uZlti 1000
3 Tur Incllzlre DN 25 .
4 Retur Incllzlre ON 25 Capac. 1nll\. transp. In m Dimensiuni In mm DNz
5 Apa clldl ON 20 transp. În
6 Clrcula~e ON 15 3 7 14 A B Zlntre mm
7 Apa rece ON 25 LocuInta unlfam. m3/h 47 12 - 1000 1000 450-500 100
... @ Locuinţă colect m3/h 64 22 - 1800 1300 700-850 125
Ansamblu mare. m3/h 144 100 18 2600 1950 800-900 . 150

® Ghena de instalaţii ® Instalaţie de ridicare DIN lS8e·T31,4045

17
Simboluri ,1 eemne pentru conducte ,1 obiecte de drenar. NORME DE BAZA
. DIN 1451, 1986, 18460, 14462
DIN 1988 CONDUCTE DE APA ŞI DE CANALIZA RE

.Plan Vedere Denumire Plan Vedere Denumire

('.j\ Conducla de apt uzata ® PompA d. dranar. de subsol

-DS- \!..I Conductel. lub presiune
se march.azl cu OS
I
a;.. Conductl plwI,'1 @ Inslatad. de ridIcare afeealelor
~I ."g; Conductel. lub prellun.
I
II march.ulou OR
K ., @CadA
® Conducta dt ap. mixte
D
-
.... -
11
t4' Concluctl dU,nUlar., Indicaţii d•
\:1 .en. CI" (!} de IX, Inolplnd "
d.s~urfndu... ueendlnl
@ ~avoar, ehluveta de bale

@Bldeu

o In raport cu ~pul d. conductl ® Conductt de cldll'l @ Pisoat

Indicaj/l de lin.:
1) IrIclnd Incolo
II) Inctp." delt. dIIcInd.rrt
(8 Plloar ou olltlra automati
~
c) VIIIlncI d. lUI ,Ilncntlndu·..
ci) InoIp." dett...oenclent '.

t ® Schimb d. material da conS1NC\la ~

O
a v.. d. clollt, dlapua pe
"8 lIardOllalA

1 <!) Inchldare d, CIoP~ de ,..vi

re,vI dI ourl.ţar. ou dllchlde", ~ @ V.. de c:fOHt, Ilqat de parata
® rotundlaau dreptun;hlul,rl
.CJ D ® Chiuveta de d.verlllre
.® Clpte d. ourlţart
@ ScI'IlmbIrI de delchlde", nominalA rn @ Chluvlllllmpii

® FIII_ de mlroa
t.p;\ RIGola dlsoura'''' sau CI. drenll.
rn @.Ş OIIluvell dUbla

\!5' llrlreten1le d. miros -@J @ Mqlnl d, SlIllat vas.

f13\ FIIgoll de acuroere Iau dl dren.,..
~ ou reIIntIt d. mll'OI
14' Sourg.", ou Inchide", d. rll.nţI. -@) @ Mqlnl de spllat
'O penIIU apl firi. fllClll
® Seplratar d' grblml -rn @ UlcAlClr d. rufe
@ Separator de amidon @ Clspozltlv cit cI1maUllrt
-<ID- -m- ~ SIjIIIt8IDr d. benzlnl
IJ..!I (ilparator de Hchld, u,oa",'
tnI Sta~. de epurare !E::t. ConductI apa IncendO, L - -
-@- -m- @ 0Itp0zIdv d. ~n.re I nlmolulul 1;:)' mici. alst. cu 2 etaje

r:i'i!I SIsIIe de epurare

~ud6 .

!SI Conduotl apllncandll, FNT

~ -W @ 8eperator dl acfzl ~ miel, 1IIt. multletalat ~ udl-ulcatil -

~ Conductl apa Inclndll, FT

-®- -m- ~ Separator dlllchld de IncAlzire
'el (.llIlIlIor d.Ucnlde \JŞOII')
~
~
Stati' de epurare
mIci, aflt. multletajat
~U".II ------
F SPFI
hr" !rir @ Barilrl. dl lichid d. IncAlzire $ Stalle d. epurare
@ Conducta sprlnkJer
~ mici, ,lat. mult/etalat
~ Bariera da lichid de IncAlzlr. cu
'>el fnahld.re d. ratenti. l.i'i:II PUjabsorbant,
IŞ groapa de sourgere
@ Inltala~8 aprinkler
~ Inchidere de retenţle p.ntru apA
~ fllrt fecale
~ Inchlder. de ratanţle pentru apa cu
@ f.Hdrant subteran UH
lE:" fecale @ Instalaţie pulverizare Jrt
1J.l
M2I Camin ou scurgere libera (reprezentat @ Hld'r. suprateran OH
'el cu conducta de apa uzata)
Flscord stingere
fs1\ incendii - WH @ Instalaţe slroplre
® Camin cu scurgere inchisa I.:::Y Record furtun

18
 H
Ci) Conducta
®
d••pl -
MIt....a pc,lIiei pan1rU o
armatura delnchicl.....u
2 de muc", ...
- 3
Sltlpung,,' d. pll.te
@ .au pl.n,.u cu I.avi d.
"",I.elle li ..a",.r.

® Inchicll" d. conducta
~!

Zl
@
ca.. I@ •cu Indl·
.."a prtllunll dl
5 Intra", ,1 d. 1.,lre In
bar

~ V.nUt dl lcurg"'.
NORME DE BAZA
ALIMENTAREA cu APĂ
DIN 1988
@
1
v.nUI d. gcI1rt
0' .,mlturt ) ~t;ltu/I dlta,.blll. Inilollll' d.
MIrc.;'i pozltlal plnl,u o
d. IxtrtC\l.
in g.n"l1 -CiEJ- @ dlduriz ..., Inslalalil

ţ7 ® lat.rt. d. perete d. dll.llnlurl

) o ~gaturi dll.1IbIIt
TIpul tit It;Iillrl poli' n
Indicat llmpllllcat prtn
pralCUlllrf
'.
-fliD- @i:JH~ .,
I ®~g.illrtll" V legltl".l_baia
O ®
Q.II~ ItgIIurl cu tIIa, pa

A ® Pompa

®
dreapta.lllnx,a B&I.rl. VlnI.1I1
~ ®. ~,gtturt prin !unun F IqliIIrt cu .n,a
KU c:upiIj • r---'--'
(1) Apartt firi parti
M ItgllUtl cu mUlI
I I®
~ ®
~ Imbfnltt prfn prind,,. Intlll&iIt tit rldIcarl
~ Rltltlv' Amll'lcltor L.___._J •p"lillnH
-#-
.-~

-O ® Aplrlt cu pIrtI rotltlvl ® ~glturl au lianal

® dllnraglaltlrt ~rI ou ,urub. [!]- @J I l _ d. tpIIIrI --@] @ Malni d. Ipllal
~ @ lt;llurl prin S
9 .
IndlctlorllU Iplrl!
II\fUNIIItI
p.nuu aIo..t

® ~Iillrtcumufl --&J ~ . M.,lnl da .pillt

-G- ® *-r} @ou, v...

@ CIJPCZl1fv d. mltUrlrl.
lntlgrat In ccnductl
.6
TWao @CupItj ~ @ Oul ou furtun -rn ® UacilCr

,
ApI potabil. rtcI.
d.tx.CN80 dl ruf.

@ Apa pot.blll _1 (W). ® rllCll*lm cu auIO-

~
TWWeo·WO Armlturl

TWZ40

TW15
d.... DN ea

@ ApI poitbIlI, alrMlfI (ZI ,

d. IX. DN.O
+ @ LAslltun fIxt.
In glntrll
TIpul dt ItgIfIItI poli. ft
IncIlcttlknjllfllcalplfn
. prncurllrt
@ SpilIIOr tub prttiIIn.
--rn @. ~II d. cllmlllzlrI
Aplllltplf.
~ ® Api pcItbIIt rICI t 1unUn.
d1P.DH11
S
~
ftsIIutt audlll
tao. PrIn 1:
cu efo.
@ Vanlllatl.d'lav1
§ @ mhUrl1"llluxulu~
VCIum,~pU.

M _ I pazI\181 panlru " 1(

c:IIIUfda
tao. prin liIIIrt cu tdtzlv ~ mltu_ ttecttll

® mCldtllcara ~ @ DontOrdlYOillm,
lqIturI cu,,"lUb

n
d, dIIehldara G
.1nomlnlll, M lt;IturA cu mUlt ~ V,ntll... OlllVl cu contor da apa
50 , 40 P fl;ltIIrI prtn F'IIr' conducta da ,.,,.,.
d••x. da 1. DN 10 1. DN .a

m
;
t><l @ AtmlIuII d. @ Contor pir. _Ut....

~
@l
16 ti CI plttI OI rId_
ct- @.
1nohIdtrt, In O.",raI dt cItdUrI
U
@ dlltyf
DIIIpczttlv da .n.u.
® FIacatd
'ST
;I
cu @ M _ pazltltI ptIIIN
modHlollf d. m.tllllI. a. I>I<J ® ~ dt 1/IahIdar, l' Y d.mlultort
pU. apara"

... da II II1II11 cuplU

@) ~ dt lnallldtll 8 OItpoIItIv d. llIIII/e
E!3 @)Aplrl!PIr.

@ (1It1legllUrI)
Cruct dl COIIduCIII
iSI-
@ 1IInItIdt_,.
+ dt 1tvI. nu. da tItCIII

@ DllpoaAIv da tvlOUJII
=!fI
(@ prulllnl\
t><3 VtnUI dt lilchldarl,

TIiM da It;IfIItI poata n

t I ItrukI din l'vI
B AptrIt pir. mI.U,.,.1

@ Fllmif!Cllt. PI o pIUIt lncIIcttalmjjllflaatplfn III 8 DItpozltlvde

lnt~. 11IYIIor
•
Mma" tupllmlll1lll:
AII ap. l1li'. mii. dlfer. de plU
Pl glntralo. da tmpul.u~
prtIQII1IrI
I
-+-
O
@ JIlarnfRoatit
Imlltlt pIJ1l
@ eonduoll
PI G
I
C
mii:'
__ 1 t
__ da rwdUC\lI
u," mr lUb _'111 +1- ~~Vdar.,...
cIcIIIaltuxulUf invirt
[1J ~
a. ten..
Inregistrata.
~. lIYInI. It indici Upuf dl
/SJ @ Ventil de colţ ® Ven1fI de dt apatI\ prin prlacunirt:
pp IndfoIIti
1) cu lrICtrt prin
b) TnCap"d fi dU/IfU.
+<1- dIIpoZIIIv
lracttl cu
Tmpltdicatla ftuxuluf
v fiUll
v vOlUm
T III'IIpIII/uIl
ci rfndu... uctnd.nt
a.)oI
~ @VtnIIIC!'trtlCII !nVlrl Ap d~n1& de tantlunt

X
Q ytnfnd VMlltatlCUllf"tCU
P d) IncepInd fi dHllJu· ® diapozitiv dl larIaIrt " --------- ~ Conductldlghldlrt
,p @ .)
tlndlHt ....nd.nt
Yllllnd dI ..,. ti ® @ Vtnaf cu patru cii ţ
flltdtrurtun
@ PtOpul"l prin fluide
d'
-III- @
InohtIncI.....

txr::I @ FIotIIntlde_
9
hpartrt tltcfrlcl, V.ntII da .curger,
'6 ® Prapultj,

,
pletldtlzalart au dlap. d.lmp, I Hux. prIr1 IIolar
TIiM dt _ltllrlpoM' ft @ Inv, dIapozitiv de uritl"

l' @4 DomptnAlOr
poltn~lI.
da
leg." la ptmrnt
IndIoI1I1mp1111cat prin
prttCUrlirt
K CIP

*
" IIIttdllurlun
r @l lnclRllrl
".epultlt prin
au ;rautata

n e-
~11111 SI;urantI d.IPI'l!'" I ~ PrepUl1ie prin 1"'11
@ IIY11or,lIguran\A d.
@ Cot de dltItart ~ @ FIabintI cu tril cii lroulul

y
. !IIpIIW I MtunelDr

i.llJ1.r- @ Companaltord.lunglmt.
ccmplnlllClr ItlVi d.
unde
~ @ CcmptnHtor
pre.g.rnlturl
@ Purn:t fix condUcta
a 100000tui (d • • x. IlIerll)
Ş
@ Prind'" conducta cu
ghida)
~ ® daPantaax. conduct.i,
@)
50/.
StrApunge'. da perst.
,au plan ••u cu I••va d.
T @ P,opullit manuar.
@ @ Flabintt cu ""IU eli @ SCUllltrl Ilblr"
. ..partrt dt .iI1lm
~ ~. PRlpulJ1t prin molar
eI.ctrtc
~ @ Dltpczltlv dt ..p.,.,.
)<J- @ CGiler pir. lnc.partt
'I""'or '? ® Prcpulllt prin
membrlnl
~ ~
@ Ventil d. slgur.nll. @ Prepul5l. prin plsten
Incarcat prin Ierta unul
arc
DoIItr cu v,nUI ptr,
~ ®
~
Incap".. forajulul
@ P,opu"le prin
t:r<J @l
(do ... sus)

Ftoducto, d. p,.slun •.
VinUl d. prosiun. d.
el @ colt.
V.ntll d. slgurenll d.
Incarca! p,ln Iona
unul alt

@ In'ISI.~. do dozar. lliff

aleel,omagn.1 .

@ Re-zervar. fAra
proloc~. trecere -@TI- 104 preslvn •. doschls, eu
preaplin

19
' .:.
&.
'"
Simboluri pentru InstalaţII de gaze NORME DE BAZA
INSTALATII DE GAZE IN CONSTRUCTII SUPRATERANE -
TncAlzltor de rBzervA da apa cu
25
<D Conduet' cule,tlla vedere (cu
Indlcue. deschiderii nominale) gaz Aparate Putere
calorlcl
Volum
de gaze
Condueti culeatlscoperltl (cu
® Indlcarea deschiderii nominale) Q Incllzltor d. IncAperi cu gaz
"if!::iI. ptr. record II per.t. axterlor Incltzltor 8,8-28,1
kW m3/h
1,14-3,62
Schimbare d. S'C!lun.
)( ® trlMVer.all (cu Indlcarl.
dllClildlrll nominale)
(CU Indlcarll valorii de racord) de aplcu gaz
9,5-28,4 1,23-3,67
Cazln delnCllzlre cu IncAlzilOr de
Intrarea Imr-o cladire lunei gaz aplln circuit
conduote de gaz Rezervor 5,1-13,9 0,70-1,91
Conductl mobila de apa fierbinti
Piila delzollrl Soblgaztl 2.8-80,3 0,34-7,79
Culori pentru conduct. caz," gaze
ConductA _nd.ntl
@ Valori de racord Inatalaţll d. gaz
Conductl _ndlntl oontlnuu

Conductl dllOIndanta
Inl8rsactarl. I douA conducte
IItIlegllurl
L.glturl In crue.

Punct de ramlllcar.

----iRT Pl... d. curiţare T

-+RI< Pl... da curI/Il'I K

III Leglturl cu lII,t lung

Leglturl cu şurub Record d. cllellre In unghi t:i:lII Praduit d, trdtre Tn cazul Slguran!l dellu)( ,1 clapetl de
drept Tn raport cu 1a1ada I:::JI gazului evacuare. gazelor

II legaturi cu II&nfl
5 15
L.eglturlludati
RobInet dllnchldlre

Inchizitor

V.nlll da Tnohld.re
Diapozitiv de Inchld.rl cu
dtclanşare IIrmlcl

Flcblnll dl colt

Clepozltlv de reglari. prlllunH

Conter In lublel @ COn/Qr la nivelurile. suprltlrant
Conter d. gaza
1 Canduall d' Idmtnla,..
rejnu. arlfwnll. _.'. . 2--,"-~_'
~
2 CIIIICIUaII de rIOOfd •
Cuplar cu gazt (4 clldlltllIn aii!
ochiuri) ITHVI~
4 lIIgInntl de trlglII 1 Cond. clip. lIbIr: cond. dl DIZI pol ft dIIp. ,1 In -
• 1I11III. plfncfp. de tnahld. .1C1. aIIdIttI. dl ... ptr. un _m delnotlzlr. p'
(HAE) cu pItII dl 1CCPtrit. O conduoll d. gaz nu 1mu1. 'IrtIIi dl
CuptOr de TncIIzlre cu iZGIaI1ll1\1Gf11l Inghl~ _
gUl (4 ochiuri) •alin". dintre GVU •
IIlI1IIIlDr
2 CancIuctI da gaz lUb !lnculall.
3 Ccnd. de ga In aIm"'- IIU oanalt trlbul, ....
1 0\Ip02ItIv dl ,.gllll I Ulall. Dlechld,,.. aca 10 cmI. 1.1. pil/1fH IU"
Allmenllre cu gaz prQunl penda1l _ati goluri treGulI dlllrlblJllt ". dll- .
Frigider cu gaz gonall.

@ Dispunerea conducttlor de gaz

PompA dI cIIdurl cu
gaz

".
[gJCM
~
e
Tlavl d, avaculre I gazului
(cu Indlca"a ~ .

lna1Illţl de lVaCUITI a
.

gazelor (cu Indlcaraa dlmens.);

:~~~ r~<=:""·:Wj-
leo ...... 2 am' per kW. CI,. .. .·.·;",w,..:·:.,:·:.:·:.:.:.:·;·:';... ;·;·:;.,.;·:.·" ....:.".,.;.:.;.,.".;.:.: •.,
,1 ptr. coturi d. evaculTl

•
. dep"", 50 kW.
IXII!1p1U auan ee kW:
Filtru 80 kW.15 kW

lncAlzlter d. incAperi cu
180 cml .(1eXa.30) oml
.180 cm' . : " ':"':':<''''':':<''':':':''''''';':'''';';';':Ţ'':':''';''':'J~.j;--
1111111111111111 gaze
~ Ilhi:
~
IncAlzlter de apA curent! cu ,8m
gaze
.~-==-=~;.::

~
Racord de cladire pentru apa şi gaz
Incălzitor de apa Intr· o caseta lati!. de 1 m şi adinca @ lncâpara de dispunere;;. 35 I<W
combinată cu gaze de.O.30 m

20
•
~"'$,
I eaie i eucAtlrle cu fereastrA
:1----------
NORME DE BAZA

-l'~~ ·~ f~.:,.;.;i.:!~: =::=.~~

INSTALAŢII DE GAZE IN CONSTRUCTIILE SUPRATERANE
DIN 18017 - llJ
Instalaţiile destinate consumului de gaze pot fi dispuse In Incaperi n!,lmel
daca nu se generează pericole determinate de poziţie. marime, structura
IncAperi. adi_nil nu pOlla fi constructiv! şi tip de exploatare şi trebuie sa fie omologate de DVGW
• 1,ac :.;. obtul'll
(Deutsche Vereinigung des GilS, und Wasserfaches e.V. - Uniunea
4::::::::21ii11 La fal ghena de ventllalle din Germana in Domeniile Gaz şi Apa) •
• 1110 emz... I:i:; • _apropl'raa pardoulll
I _ _ _ _ _ _ _ __
Distanţa dintre componentele realizate din materiale Inflamabile şi partile ex-

.<D
-1- V
V
I
lnctJzitcr de apA cu gaza In bale Interloarl cu v.ntllar. tip K~ln
terloarelncllzlt. ala unei aStfel de InstaJa~i sau distanţa pIna la o eventuala
protecţie la radiaţII trebuie si excludl pericolul de IncendII. Distanţa dintre
aceste componente ,1 partile exterioare lnC!lzJte trebuie si ne ilO 5 cm.
Interspa~lIa dintre componentele realizate din materiale Inflamablle $1 com-
Bucltlrf. cu flraultl
ponentele exterioare Incalzlte precum ,i 1ntre protecţiile la radiaţii $i In-
stalaţiile destinate consumului de gaze nu trebulelnchlse astfel TneTt si se

m
1ncllzltot dl Iplln flux continuu In
bucltlrf. cu Itrtull'l
Golul de IYICUltlaprt gh.na de
v"'IfJa~. tub t.IVI d. IVlCUlr,
..ta lIgurante d. flux I
r,ncllZltoruIut
de apa
cu Vlnillare tip KIlIn
Sucltlrl. ou flr,1ItrI
InIMI
produci acumulare de cAldurA. Nu trebuie obturatl ieşirea sistemului de
evacuare a gaza lor. .
La vetrele pe pereţi exterlori cu camerl de ardere Inchisi şi In cazul unei
1mbrlc!mlnţllnchise de tip dui~ lreb1Jie asiguratA o iegaturl ou Incaperea de
dispunere prin goluri de ventllare superioare ,1 Inferioare de cite ;z, 600 om2
secţiune liberi. Golurile de ventilaţie trebuie dispuse conform Indlca~flor şi de-
senelor elaborate de proclucitoruJ aparaturli. rn raport cu cAptu,eaJa vetrel,
,1
fmbrlclmlntea trebuie distanţatl lateral Tn faţl cu ilO 10 cm.
Vetrele. cu elCclptia celor dispuse pe pereţi exterlorl. trebuie dispusE. cl'l mal
aproape de COŞUl de fum.
DaterminantA pentru dimensiunile şi ventllarea IncAperii este SOlicitarea no-
mlnai! la diferenţele de temperatura resp. suma 80llcltlrilor nominale la dl·
ferenţele de temperatura. •
La spaţiile Interioare cu ventUare conform DIN 18017 volumul IncAperii tre-
buie calculat Tn funcţie de dimensiunile de construcţie. Dimensiunile de
,1
construcţie sInt dimensiunile flnlte ale spa~lIor deschlderllor.

Tncllzltoare d. apa mici (pentru flux continuu)

Golul da 8VlCUltlaprt gt!1III. de
.,.ntlla~.
IUb ,"VI d. IVlCUara
Golul de Vlntllare .uparlor nu
IIIIIIIC8UI'
'3" lnct1z1tor d, apA cu ;azl fn bale 1"11"011'1 cu Vinilin tip Kllln: Idml. numll
VV deci "II dllponlbll 1 mi volum de !ncIpere pentN fleoara kW InataIa!
Tn 1nclptrl de pinA la 5 m' volum nu se dispun Incllzltoare de apA mici, la
volum de peste 5 rrJJ şi plnlla 12 rrJJ pazale emanate de Tncllzltoartle d.
apa mici trebuie evacuate prin Inatalaţ\l de evacuare. incAperile trebuie
prevlzut. cu sistem. d. venllln. Paste 12 m'- 20 mi trebuie ai. existe un
sistem de ventllare 118U Tnc!lzltorul de ap! mic trebuie prevAzut cu 'Istem
de evacuare a gazelor. Tn tncipfrile peste 20 ma .. pot Instala 11r1 sisteme
de evacuare şilJlrl sisteme de ventllare.

~"
BUcitIrI. CU ftt.utrl

~. !
Sila

flW
m ... -}Is.~
.
~::: .:::m
I

Golul d. ventIJltIlPlllilhtnl

1'4'
tub ~ava d. IVUUIII dar puii
lIgurante de flux

TncllzIlor d. apA cu ;aze Tn bal. InttrfOlrt cu ventUI" prin ®

U Il
Ex.mpl. pentru lIstem. de arder••
lIIuetl. d••IT fi .VICIII,.. •
Oapluaraalntrlril
\::J Tnolptr.. IIIlacln!1 gazelor peate acoperi,
Supra· Conţinut la kWCItIIt
fali 2.5 m fnlll. Instaleaza 140W/m 110W/m ea W/mI 40W/mI
Bma filma 3.7!kW 27W/ml 34W/mZ 47W/ml 94W/ma
126 Material. de constr.
8 20 5 36 45 B3 ,. dlst. de blocuri de
10 2S 6.26 45 57 78 156 constr. Inflamabil.
14 3S 8.75 83 SO 109 218 TRei.
Cl1 126 250
DIN 181eO
16 40 10 71
18 45 11.25 80 102 141 282
20 50 12.5 89 114 156 312 Coşurlle de evacuare a"
22 55 13,75 98 125 172 344 gazelor pot deblJla la fiecare
din nivelurile Tn eau~a
24 60 15 107 136 18S 376
î1S0/100mm
26 65 16.25 116 148 203 406
26 75 17.5 125 160 219 438 m~ II
® Marimea şi capacitatea aparatelor de lncălzit o
0.75/1.00
Cos de evacuare a gazelor ® Ra~orduri la coşul de
evacuare a gazelor

21
 NOime
Aparate consumatoare de curent electric NORME DE BAZA
tie baza
~ SursA de iluminat,'
INSTALATII ELECTRICE _.
@ In general' ..,
DIN 40711, 40717
~ Sursa de ITum. multiplu
,® cuPlltl.lectrlcl. ~ 5 x ee @

.Jill ®
3 ochiuri ~

®
cu Indic. nr. de Ilmpl $1
puterII, de IX. 5 lampi
aclUlSOW C9 @ Ceasomic secundar

l!.!.LJ PUti electrica

3 cu parte de cArbiJne \:;.Y
t.9iI
Sursa de iluminat
mobil
Sursl d. Iluminat cu
(9 @ Ceasornic primar -@] @ Olctafon
~ oomutator

1~1
@ cu
.
PIUal.elrlca
cuptor
t.9iI
~
Sural d. Iluminat cu
punte electrlca ptr.
I.rtl d. Ilmpl
(9 @ Cluornlc primar de
semnalizare
~ ® AI'. delnraglstrare
~ Surai dl numlnat cu
@) Amplificator, vtrful
-Q ® Cuptor 10
Q
'eli
raducjl.
SUI'II d.llumlnat d.
.Iguranjl
[G conduelllllndJc!
IIMul dl ampllfleare -QJ @ Magnetofon
@ SUI'll de iluminat de
1~1 ® Aparat cu mlcround. avartl
® Flefieelar
,
fi @ AI'. dl comun. II mere
dlat, In ".neral, cont.
[[]] @ Tablou efe apel ,1
Inulare
DIN 40 00, p. 10

-EJ <V Grill cu Intraro,U ~ Sursl de iluminat cu

'eiY lupllment dllvlri. e @ Ap. de comun. Ia
mare dlst., multiplu D- ® Contor

-@] ® Pilti cii IncIIzIt ~ Sursl dllluminat cu

'el 2 cabluri Hparal8 [8J @ Ap, dl comun. Ia
mara dtlt, atestat
.
--ErA ® Tablou de contor, da -
~ SUI'II dl lIumlnlt ptr.
~ Ilmpl cit ducIrcere g ® Ap. dl comim. Ia
parţial
IX. cu sigurantA

~ ® va.
M..lnI de apllat ,llcoaeoril
t,;.I\ SUI'II dl llumlnat ptr,
~ Ilmpl d. dtIc, cu f§ @
mari dllt.,
omologat
Ap. de comun. Ia
mira dlat., omologat
U ®
(9 \ ,
Claomlc da aontael, de
modll. tarif curan.!'....
IX. ptr.
electric
,1';:l\ W~~I Uumlnat Pir.
{ID @ Aparat dt bucltlrll ~ lampi truoralClntl,
In general c:(] ® Difuzor [jJ tS Semnel, de
Frigider, rup. ~ w.i\ Bai1dl de lIum. de IX. IImparaturl
® congll&tar,
-EJ lWI.vtzl
pir. nr. d.
DIN_OTIlf2 ~
as w
58 W
~ acClrpurla afla S8 W
1i4.' Bandl de Uum. d••x.
'0/ 2 oorp. ufll 2x 58 W
@TI @> RldtoraceptOt cb ~ Releu de limp, de ax.
ptr.llumln. cua sclrtl

r,.,a.a:=:=.
~
@ Congelator, nr. d. ® oomutator
~·:·I ateli vizi .U. @] @Telavlzor
Raleu Intermitent,
Interm.
® electrica
~
Comutator ,ocurl -',
@ Aperat dl oPmllizlrl
11] ~ Simnal. da control,
'C!9I d. IX, cu comut. dl
.lgUI'lll1I rn. ® ex,
Ap, tllet. IImplex, d.
Pir. clAdire
poarta
HU
~
.
@ Reiau ptr. frecventa
lOuatl04
..

,""
.-<IID @ Aparat dl Incalzit
. 111&, In gennl _m
l..!.J
~ Semnal, da vlbra.1
~ (plndul de ~If) ~
® Ap. Pir.\elef.clldlra
IX.
duplex, da
Iau -§ 8 Blrllr:rr.1rICVlnta
poll1l ICUati .
@ Rezervor de apa
0+ ® OIida
{,---I @ Semnal. IumlnCls.
bariera optici
[] @ Clntrall dl
IlleaomunJCI\II, In
;enlriJ 9 ~ Alarma, In g,n"al
@ fncllzltor d. ftwc
~ @ Ol.~. dt deachld, a @ Allmnl cu Indic. dp
continuu
-§] @ SamnaUzator
ur @
u,1 r
Semnal. lumina•• !f? curant
Q ® Frltlu.e llcundar buton
ptr. Incend! ® lampleamnlilz.,
eemnal lumlnol q? @ Gong
-DJ @ Semnal. d. Inc:andll p. @ Buton dl lonerll
O .@ Ventilator automat
@ Tablou de lpel cu 'W @ Alarml pir. comulat.
-0 ® Gen.rator,
In ;e",/'II -0 @> Simnel. polljll [I!] butoane fi pllcu\l
de algurantl

-0 @@ Motor, In g.nerat
P-
ptr. numi

@ Mlorofon
9 @ Alamnl
roU,.
cu dlep. de

~ ® cuSemnal.
-0 2
Motor cU Indlcaraa
~pulul de ptoIecjl.
conf. DIN 40050
..g
dl Inc.ndll
dlap, d. rotira

@ Semnal. Pl.
-q
~
@ Mlorol'lOlPtcr
electronic
@ Olltrlbultor Fcrlnclpel
-0- @ AlarmA de motor
@ automati,
~ @ UaeltDr de mnnl, Indicatorul dl topire Alarml firi anulare
UlGltor de pir
m
(teI.comun CI\II)
-9- .Iemnl
condnul
-@J @ Simnellz. de @ 0111'. dt remlflcare
4 @ Alemni cu slmnallz..
~ @ MI~nl de apAlat tamperaturlaulomat
G!J eub lanculall

9
opdc

-rn
,&
@ Uecator de ruf.
® Radiator cu InfraroşII
-iliJ ~ Semnailz. secundar
pir, IncendII automlt ~ @) P'&18
m
Olap, dl ramlflcare
tenoullil ..

@ Claxon,
'il?
@ Buzzar
@ Summar

-{lli] ® Licit de tr.c.r.

sistem. de sigur,"!!
O::J Tn general ~ @ Slranl. 'n general
a:r:IlJ @ InIncllzltor pI, Incaperi
B:J @ Claxon cu Indic.
~ @ Sirena cu indic, tipului
general tipului de curant

I [[[I]JI ® Tncalzltor cu oăldură

Inmagazlnata
~
@ Baza unei InstalaţII de
semnalizare a
incendiilor'
-g @ Interfon cladire ~o
4'270@
de cur.ent
@ Sirena cu Indicarea
frecvenţei. de ax.

-©J
140 Hz
@ Geam transparent @ Sistem de semnalizare
E::sJ incAlzit electric
luminoasă, automată,
de ax. fotocelul! -dJ @ Interfon poarta 1
·Sirena cu sunet
fluctuant, de ax,
150 - 270 HZ

22
, ,Curent electric DIN 40710 '39' Instala~8 Izolata In NORME DE BAZA
. O
_-=~_ 'e tuburi @ Translator,ln general
CD Curent oo~Hnuu /,i?I\ Instalatle I%olatl pir. INSTALATII ELECTRICE
(1) I@ Incaperi uscate, --.f"9I ~ Ap. de redresare,
'2' Curent altam.tiv,
\:lIn general
-.....:..::~- da ex. 81rma tubularl ~ I!.::JI de ax. record curent
alternativ
DIN 40717,40711.40710

,-....., 2 kH: ® Irsevantal

Cu Indlcarea -.....:..::"---
(1) ® lH~k,:r'leui~~~~~~'ax'd ~
Instala~ de lnc..,... uma e ~ ~ Ondulator, de IX.
\f.3 schimbare poli, trens- Q Efactde
,-....., T '4' Curent altlmativ (k) @ Cablu pir. dlspun.re formator de pUlsa~e ~ aproplertlml,care, In
\:ZI tehnic ---......:;.;:......- In exterior .au In sot m gen.ral
Curant continuu sau
®5 eurent alternativ Inltal.ţll, IndlcatlVI, 4J ® Siguranţa, In g,neral Q Efect de Itlngere, In
~ general
(curent electric) 'ecopurl de utlllzar.
® Curent mlxt .. _._._'. ~ In~. ~ f:tlm\~\ ~:::i.
~ ~n'lIufa.~. 'efe
, ~ Slgurantl eu lIIet
\f.3 daex.10A ,1 tip OII.
~ SemnalIzator d. ml,care
~ pulv cu InfraroşII
t'7' Curent IH.rnativ lIguranll v,Clilj trIpolart
\!.) Ireevenlllcu.UcI
-_.__.-. ln\
~ ~::=~:
InStIla~, J.
rh SigurantA ptr. putere
~ maximAla IInlluOl
~ Ael,u tampo~zat. da ex.
~ pt. CUI scArii

® Inalti
Curent altemltlv d'
frecvlnţl
._ .......-..
_....__ .NO_
IŞ teI.oomunlcaţll ~ V.!JI )olla (NH),
d' .x, SO A mlrlm.. Q Comutator ,ocurf
~ Infta/ille de 00 ~elICIrICI
Curent altamatlv de
® frecvenlA
Elemente ele IprlJln pentru
InataIIţIlle
maxlml

libere· DIN 40722

,T
,3
@==
~

~
~
radlodlfuzlun.

FI,prez.ntare
Ifmpllfteatl
~ Inftl/a~. d. pratlC\ll
tp.
~
,

'â1'
Comutator d,
IIparar••
liguranţ.'or,
6310., IJ'tpollr
Comutltor,
'eli Tntrlrupltar
d••x.
@ Oazlgoll.
@ P~l dl contact multipli
Ati' P~I da contact cu
---- ® ~~.ral 'GI (Up lIguranti fuz/tlllI)
~ Inlllll~' cu
~ Comutator de
'e;I prcttetil II curent \I.!.V prot,~. simpli
~
---.---- \!jI eablu luI:itIran " 'ei! tmplmlntar.
InatIIl~ cu
gre"t. cvadrlpolar
t.Y.lI Comutator d.
. .(.jlII Ca mal lUI ptr, curent
\!,!SI trtfazll
li t.pII Punct duprijln. , tE.I\ 'el' prot.ClI. I put,rll. de
~ atTIp, In g.nerII I ~ conductor neutru .x.1e A, trlpollr
~ PrIzi de aantlct CU
--E03--@Sttlpancorat CU aii @ Şlnl d. CUtint
II 4 AnI Comutator de
~ protecUl I motorulul, \!.!:lI protectii dubii
trlpalar
- - 4......-@StIIPd.,mn ,ssssssssssw @ /netalatllltrl/ni Ael.u de ~ Prlzi d. oontact cu
~ Intrerupltar

--4...... -@ :tWC: =~'~.

~
++++++ 'C noapte, 1nItaI. lumini
A111 rtpraantlll. de
III• • lnItaI. de
.x. t2. IUpruarclnl,
v::iI de li)(. comu1atar
~-*,x-x-~ prel,re~al ~ prtza de contact cu
--4I.t--@smp anaara! :.c;.::~.:~ Intarm., InatII. Humlnat
de avarl.
® Intr,rupltor.ef. avart. ~ Incuietoare

__ 4'__ ~ Stilp cu zll:ltll.,

~ Fleptlzentara o~onaJl
\i.!.I In lI.n.raI
- ••~ @smpanoorat
.,. a InatallIIetranepud,
'iB de .x. daUllrtI"
'eJ It,.
~ Intr.rupltor
triunghi ~ pt. v.rtIcaI

19' Stilp d. blton armat, G @ mtelat" oolldlll Q C.maror, tlzletenll ~ Pllzi de contact ptr.
\1.3' In lIenerai ~ d' pozl~•• d••X. cu 5 ~ !rInlfarmltor d.
Ghid d. unei. treple d. d,marllTt leparara
@ Stilp ancorat
@ St1Ip cu picfor o
__....!
@ frecvenţa
rectanguIat Pir.
maxima
@ ln.tall~e uc.nden!l
o @ Comutator-buton ~ FlICOfd tItctric, In
~ g.n.raI

e @SttlPdUbJU
- - - ; @ Inllall~e dllClndtntl
e , i!ift. Comutator-I:iUton
~ llumlnlt ~ Racord ptr. curant
\13 trifazat
~ St1Ip H dllP\I' ţranav. Comutator cu IlIIIpl
e J!Q\

'd"
nu atTIp-portaI ~ de control
~ Inllalallt ascendenti ,1 rIT!
-
-Ho"_
iiI
Q St1Ip-portll din IttIpf cu
~ zlbr.'.
I ~ d..c,nd.ntI
® Legllurl t ~
~
Comutator 1/1
(Tntrerupltor.
l.I!.J'
Q Buton de ventilar.
~ In.lalaţlt de deefumlre

@ St1lp AdI,pUl In lung monopalar) f[j1 ~ SemMIIIz. bUIOn

~ Cazi dl ramlftoatll Q Comutator 1/2 ~ IMllaIIll. d. delfumare

@ Punct dt'pri)1n au tirant --r 'e;I tlpreuntlJ'l daci.

n,c..ar 'eli (Tnttlrupltar. blpolat)
~ Comutator 1/3 f[!jl Q Semnalizator Inc.ndlu
~ Punct dt sprijin cu
~ contrafi..
O @Oozl d 'O (Tnlrerupltor, t1tpolar) l.!:::!.J ~ (..mnlllz. buton)
lILlI Inchld.tI d. capii, ....1-. GJi
DazI d. record ptr.
@ Stilp cu corp d. /luminat ~ dlapaz. ramlfleare
capii V Q. Comutator 411
~ (comutator d. grup,
monopolar)
IEOVI ~ lleteme de preluotl"
IUtamatl.'. dat,lor
~ Castll de racordl cladirii
1nalaţ11,1 ~ pir. curenti tiri, In lI.n".
V Q Oomutltor 5/1
~ (comutator de 'IrI,. []K] .@ ~~:: I~oomunlcatll
lIgIturIelelnltalaţll monopolar)
.o CI mllaue au IndlcIrtl Oomutatar.811
@ executat
® In conItrU~.
~ tipUlUi de proteoII.

(@ CI.t1tbullOr
f IA (comutator pIr.lCllon.
"e.!I din locurf diferiti,
mon~'ar) lCIIo
[2iJ ® Clatrlbultor da tllefon
~rroB~81rlle n. rl, @ Oozl dl telecomunIcaţII
@) Proiectat I
r o

~._._
-'-,
•.JI
InchIdere pir. &pirati,
~ d' ex. carcUI, du/tc;
~ de comutatol", tablou
f. Q
~ CI,lIn comutator
IC\lOnlt p~ntrag.re
~ @ Cozi d. antenA

":'---..-:'"
@ Installţl, moblll
~ Instalaţie subterana,
~ d. 8X. d.,01
de comutataa"
~ Legare II plmtnt. In
IŞ lI,n"ll
Iffl. Flacord pir. Inatal. de
X ~ Comutator 711
'{!!JI (comutator-crucI,
monopolar) Q
~
ClIp. d. rlmlfloare ptr.
antene
delx.dublu
e ~ Instalatii lupratlranl,
IC dl ax. IItlerl
_-Ic:..~_' ~ Instalatle J)elzolatori de
\t.:::f prollctl. contorm
VOE 0100 It @ Comutator temporizat ~ DistribuItor Pir. antene
~ de ex. dublu
..,.. \iQ!I J)ortelan (Izolatoare-clopot) @ Masă,corp ,f
mm @ Instalaile peste tenculall ~ Element. acumulator sau
@Dimmer
® @ AmJ)lilicator pt, antene
® Instalaţie In tencuiali
\!.SI baterie
~ ~
\!::5'
Comutator c.u S9nzor de
apropiere/mIşcare th
't'
tf31\ Doză de antena (doza
li!JI de Irec.re)

mm @ Instalaţie sub tencuialA r-pn Transformator, de ex. de

1!.:31 sonene rrrf .fo3' Comutator acţ, prin
~ atingere
1
c.p e- Doza d& antena cu
'i.:::5J reZlstentă de capat

23
 semnallzatoare optice lnatal.ţll de' Piratrl8l1et NORME DE BAZĂ
,® CD,,-, general DIN 40708
Semnaliz. optice, In
DIN 48820
® Conturul cladirilor
JHr!b i ape
INgTAL4T11 J;L
N,. TIp<I/"' ........,.>".
DIN 18 0111. 41 . '708 40 900. 4B 82Cl
'1!""ltvln
""'" IIfIrl
..
! VI'''''' ft l'IWtI (leII')

~
® Semnaliz. luminos ---0--- @ , ~~.=40~'io'''' ,. ,, P
JI.
2 intermitent a/Indicat de @;n"ugt da ,
dlreclle eg,er.
on armat cu 2 PI""tna "'2,.
9- record 3 .....:li;~I· .. 20,;,', 1 ~

~ ® SemnaUz.
..r:.-
"~, I~....
tumina. cu
I L T @ Constructii de olal, ,"~'
comutator dl reduClie
.,_._._._.. $Ina metalice I ~;
""
""
I
'," "",: :"
(±) Semnanz. luminos cu ~ . ',.' '"

$
I "0-14$.0-
lampi cu lumlnlscentl @ Acoperiri mltalice ,a ....'
::::.":~~.~,_ '.
0.2
H ~1o'o

ee ® automati'
Indicator cu rtvenlra

® Indicator lumina. cu
revlnlr. automatA
~
-&-
@ Co,de1um
@ j:Itr.
Stilp deacof..rt,

@ reztrvor
Instal. e letr.
Va. d. prea-plin,
lf =~
fA
l~
11
l:t':::.....
,!,:,Iu_
,'t
"'. . . . . . . . .
t'
I

1'"
'~I.II

'.....
,'"
• ..
:u T.!
o.1IJ

(î) c::::D 10 __,111_

~
11
Indicator cu \'Ivenir.
7 automati IUmll'ioa aau -1-1-1-1- @ Grltar de zApadl
3
1- ,'.
aecUant !!
l' ~..:cIt"""
-,!!,.,. ,'. 1,3
1,3.0___
7J

e®
t
@ Anltnl
Indicator llrl revenire
automltl
t
• ----. Co~U~dln
@ ţelV !: '1~:
i!'oIrIaIlU"
, .
,,,,,

e® O mltal ,
Indicator luminos rara
rlvlnlrt automati CO~=J"
@ e=re

-O @) S.mnal1%.
umpl.re
cu dltp. ~ -----
_._._-
@ auc:mduClt
lran.
@=iJ~Bb .
.o @ Semnaffz. au
. Inreglllrlra
• • 8 BatI de recep\lt,
catarg d. alteguri
f. ;:'~~p/lllIaIO'"
.31 -..
1'" ~
,

~ @contor
1 O- @~iVcll~la
flav
~ @ Contor cu ..mnlllz. ' - 1 - ....
@ Zonl d. Hparart
lumlnoUl ---co--
@ din
l.egart la pllnlnt
..i.- ţeavA ,1 din

$ @ S.mnallz, mu~lplu
•
bare
@ l.8gart 1. plmlnt

®
"'BaterII
. @ Stmnallz. de abandon
-H-

li3I
@ Eclator
-e:e-- @ Editor aeoptl1l
'4-l' OIlC.rellar de
~ .upraltntlUn.
_._._)- ~ Str~rlr. prin
C!lIIJ]] @ B.tlrit cu etemln1l ~ ICOpt ,

f•i I 'II .II i- I K ~ Satlri. cu lCumulatorl ~ @1.1tl

• \l.!I (4 Cllull)
,+ -tl- @ Elemlm, acumulator mm @ Dotare extl",1
18A 1
® iti
1SAi
1. imi
t: 1:;;1

t
t::J

18U
t-Jf"""':'::;~,,..-I:I: -@
,....:20=-:A...
4___ 131 Iyclllll.
18Ae

24
InltalatlUe de .emnaUzar. a
spargerUor
~I/;I

J.lJ ® Semnatlz. optic ~ @ Fleleu de declanşare

NORME DE BAZA
INSTALATII DE SECURIZARE - III

-,.......,
'---' @ eeluza ~i;:~erleane
-- II
<D Contact de 1nchldere ~~ @ Releu de ac~onare L:iI ® 01.1" de cu-pla) digital
1

• ® deschidere
Contact da • i~ @
l! !J
T.llcomandi ~
1-+1
® Tranaductor digital
analog cu dllp. de
cuplaj direoţl.
*"
e-...:.. 8
. @) Turnlchet
UşI turnanta

•~ ® Contact magnetic t>s ~ R.flectoare d•

ro., @
transmisie
@ U,I. cu deazaverTr.

+
@ Semnallz. de vfbralfl
® Contact de pendulere
1=1 alarml

de semnalizare •
Incendllor L ..J
Tablou da anunturi

---~@ "eneu de comendA

<lOC>

.. ... electrica
@ uşa cu deschidere
electrici

[Q @semnaUz.
IImperatura maximA
,-~.
-'iL ® Ob.rllM
+- ® Comutatorfro;'
tensiunea rulul
g ® deSemnaUz.
temperaturl
diferenţe O,
r-
~ CarcasA
!.!..l.! @ Grilaj dl protactl.
.JL/1.r" Q)FOQI @c.rOlll
luprlV.gheatt
~ @ Semna/Iz. da fum L. .J

~ ® Itrlpunger.
Semnallz.de optic
r-V' @ Olstrlbultor G @§l RaId d••Igurantl
~ @ Semnallz. d.lum prin L. .J .upravegh.at
:.: ® S.mnallz. de prlSiuntl
pr" d. prllluni
Ionlzare
~. @ Pllcuţllungl de
protecţl.

A ® .perger <~ instalaţii de aupfllYeghere prin ® cuSlgurantl fv:' fereltre

Semnallz. pir.
.. geamuriler 'Y
@ Semnallz.llloIrI cu
Inf~1 televiziune I~ fof roI8 ve"
buculantl

~ ® zgomote
Semnallz. pir.
de Impact ~~ @ almnallz. niClri cu
ultraviolete t;..] ® vad.rI
Camerl de luet
.
c:{> ~ Bl'Ouolln cruc.
;ţ> @ Semnallz. dl mI,carl 'Y
&~J
@ Camerl diluat
il @ l!Irouol cu zavor
~
pulvcu'~11 @ Samnall%. presiuni vederi cu oplicl
variablll !Umani
(dlolln..rl aprlnkler)
<}-"C> ® Serierloptlcl
[3] @ SemMIIIz. manual 'C:J @ carnere
Caroul dl proteO~1 ~ 8 Brailei cu zlvor
<~
d. luat v.dlri
@ Semnallz. dllumlnl t~ ® Cirlig poIlI~er
i6' @ a.mnlllz. tablouri ~ @ Releu d. d.clan,are
c::R) @ ouCarcui d. pratectll
~ ® Sl;uranţl ptr. rulourl
cap de rotire
@ TablolJ/·dI InoIInere
~~
L. -' chel ptr.
pompieri
c(J= @ microundl
S.mnallz. ml,carl cu
Ooppler
.~ }~
m
@ Cam.rI diluat
VldlrI ou cap dI
raUre Incllnare
~l ® Sl;uranţl Pir. jaluZlI.
<J-- -1> @ Serler. cu microunde ClntraltiACCIIOrO
[Q§M] c!2"J
@ Ctmlr. dl luat
vederi au I.mnlllz. ~f @ Incuf.re obligatorii
prin douA perealnl
1;::::1'" ® cimp UEM @ Cintrali ptr.
III
roi
enu.... ltecurller d' mltcar. .
- ....
Semnallz. modificare
InaJtltenllUnl "lpeIVltflor ~ Mlner d' flrelltrt cu

S" @) I BM I@ C.ntrlla de anunţare

aincandlllor @ Monitor
poalb. dllnoulere
@ Inchlzltaer. de
....
Simnallz. modificare
cImp joaIltenllun.
~ @ C.ntrIIa
L-' I.J tr< siguranţA
de control I @ Panou d. comandA @) trenlv.,
Brallol cu zllvor
aeallulul
-==--- "c:::::I"
~=
@ Semnallz. modificare L--:.,.o~ alegerII camera' de braucl cu
cimp caplCldv
[fQJ
FU @ OIMlrllt de
luatved.rI·. dublu ZIvor tranlv.
@ Siguranţt ptr. grllajul .
'(~r @ plT.
IUprtveghlre prin
telaYIZIuna Monitor IIm nil vldlo TT plYn~11
(11---1] @ l!Iarierllnaltl [bQJ
LD @ a ap=erIIor
tranllatt Imagini

1=1.
tensiune dl anuntare
Centrii.
In L" '!J
t? @ Braucl clllndrici
IT= @ S.mnallz. m'tcarl
ultralunltl' oppler IWS I®:::
mI; n.
telefonlcl
lCCIIUul
lupraveghere a
'. II @ rIs~uranţll1otrlva
citii u,1I In
R---D @ SarI.rO. ultruunete I Ta I® ~n\tll. deschide,.
cg.. @ elcedor I.gltlmalll •• - . _ . @.Gard
bllamal.

~ ~ Contact bancnotl
[2] @ Translatar
~- @ elaodor autenom cu ~~ @ Gard de sirml
ghlmpatl
cod suplimentar
~ @ S.mnallz. spargere
2J @ lTen,
r,'
lnata~ld'
,II
~- @ O,coder On Un. +++ @. Gard mulv, gril'J
@
~
I"stai. de comanda ~ Treneductar digital
~
r-?,
.J II.otrc-mecanlcl analog
® @ Rulour! cu dispozitiv
delnoulerl
@ Inllll. dl comandl ® Ap. de redresare - ~- @ Oecodar legltlmatll cu
L.'.J umana
~ rlţll
cod suplimentar

@ Oecodor autonom cu
@ @ Flulourl d. eţel
~, @ I?. 1{i5·
-
~ acumulatori
Instal. de comandă @BaterieCU
L .J temporlzatl cod suplimentar
@ @ Grilaj rulant sau pliant
rX'
L: :.J
@ Ap. de aeţ. a luminII
autamat pIr.
[J] ® lermarea
anunt
Ap.
numereler
şi
Oi @·Terminal data cu
~ @Self
l!'~
@ Butonullnstalatlai de panou de comanda
rd"
L.: :.J
@ Semnaliz. a.custic ~ inregistrare <:. - -)1 m @ Sticlă securizala

25
 Ghida' cu degetul mic DESENUL
Limba proiectantului este desenul
prin care acesta formulează univoc
şi Inteligibil internaţional· indicaţiile
sale In forma unor desene geometri-
ce obiectjve imbogătite cu desene
de prezentare.
Dexteritatea In deSen li uşurează
munca In ceea ce priveşte formula-
rea a ceea ce lşi imaginează şi Tn
ceea ce priveşte convingerea co-
manditarilor.
Desenul de arhitectura este un miJ-
loc $1 nu un scop In sine ca in cazul
<D HTrtI, \)Intru schl'l ® Sch~ar.a (carolaj d, ccl1ltUO\II) ® DIvizarea hlrtlll
pictorllor. Din acest punct de vedere
desenul de execu~e şi desenul de
prezentare se diferenţiază unu! de
celăialt.
Pentru desenul cu mIna libera şi ia
scară sint potrivite blocurile de desen
(DIN A 4) cu hirtie caroiata (dlmenelu-
nea pltratelor 112 cm), pentru schiţe
mal exacte se potriVeşte hIrtia mlllme-
trfc! cu dlvfzare mai groasA pentru
centimetri, mal subţire pentru jumă­
tl~le de centimetri şi foarte subţire
pentru milimetri - <D
\
~~~i:.·
,1
Pentru desenul normat ech~e se
,r-, '1/ potrfvesc: carolajele de construCliI
(conform normatlvulul de dlmenelona-
@ Prelucrarii marginilor ® Plan,etl ® .IMltalaţle d' d•••n' re DIN 4172) - ® Pentru schiţele cu
creioane mal se potriveşte hirtia
subjlre, tnansparentA.
Din sulul de hirtie se tale formatele
potrivite, folle Individuale se rup de pe
şinA - ® sau se tale in Interiorul -
®acestelL
Desenele executate cu creioane tari
se elaboreazA pe hIrtie de desen
complet transparentA şi rezistenti Tn
formatele DIN - pag. 4, se..irevld
' .•.. '., , cu protecţie de muchii - ® şi se
păstreazA In bibllorafturl.
Pentru desenele !n tu, se potriveşte
calcul, pentru picturi şi desene de re-
prezentare hirtia rezistentA la apA.
(j) TIu special ® InllTUmlntl de da..n Prinderea foilor de desen pe o
pianşetl simplI, din lemn de tel sau
plop, pentru formatele OIN - pag. 4
se face cu pioneze cu aceiaşi tip de
virf ... (S). Mal intii se pliazA o margi-
ne IatA de 2 cm care, ulterior, va fi mar-
ginea de Indosarlere - pag. 5, Iar fn
Umpul desenului teul trebuie ridicat
pu~n de pe hTrtie astfel incit să fie im-
piedicati ştergerea desenului. (de
aceea se deseneazA de sus In Josl)
Prinderea hirtiei poate fi fAcuti şi cu
scotch - @ (caz 1n care suportul
poate fi şi din material sintetic şi
Cellon sau materiale la fel de netede).
Aşa-numitele .lnstaJa~1 de desen"
@ Mijloace aJutAtoare ® Şablon de curb. @ Olprind.~ uUle sTnt uzuale 1n domeniul Inglnerlel
- @. In afară de teurlle simple
existi şi unsle speciale care permit
construirea diferitelor unghiuri (pro-
cedurA patentată). Acestea sint
prevăzute cu diviziuni in oetametri şi
centimetri - Q). "Sclrarul" in e-
van!ai, "sclrarul" paralel pentru ha-
şuri, divizarea segmentelor - ®.
Echere la 45' cu diviziuni In mili-
metri şi grade - ® Instrumente
pentru curbe - @. Şabloane
pentru curbe -- iU).

@ Mijloace ajutatoare @ Ajutor la hasurat @ Pozitia corecta a degetelor

26
•
DESENUL

Imaginile de prezentare desluş~sc

intenţiile proiectantului, conving
III
adeseori mai mult decît explicaţiile
prin cuvinte. Imaginea de prezen•.
tare ar trebui să fie construită ast-
fel incit ea sl corespundă realităţii'
viitoare. Izometriile pot inlocui o
perspectiva aeriana daca sTnt de-
senate la o scarA c 1:500 - @.
Guml de şt.rl, roatl, ,abloane,
cuţlle (le ru etc.
® Şabloanl pentru Scrii ® Tocurl r'%llVor pentru tu, Carolajele de perspectivA care,
construite cu unghiurile uzuale,
s1nt potrlvlte'şi pentru imaginile de
interior - @. Deprinderi utile de
desen: desenarea rapida şi
exactă a formelor cu unghiuri
drepte numai cu teul, fară echere
- pag. 26. Determinante pentru
succes sTnt pozi~a corect! ateu-
,1
lui exerclţllle numeroase. Divi-
zarea unei linII anumite 1n seg-
mente anumite este facilitat! de
pozl~a corectă a unei rlgle norma-
le - pag. 26. Diferite mijloace
® Aaculltori
ajutătoare. Pix pentru mine 2 mm

@ Mina II m."~ne ucutl!l prin rotire (ZJ toate gradele de duritate de la

6 S pin! la 9 H.
Pentru ştergerea tu,ulul gumA de
tuş, cuţit de ras sau lame de ras,
pentru ştergerea creionulul şi a
mlnelor gume care nu intind. La
elaborarea desenelor cu multe linii

~L
sTnt recomandate şabloanele de
şters :- <D. Componentele scrise
se executi cel mai bine fAr! ml)- .
ABel- loace aJutAtoare; Tn desenele teh-
nice se executA cu şabloane Tn
ABCDlL.-·
........., peniţl tubular!, pen~e Graphoe,

o Utere autocolante ,1 (le Inllrlere ® Dimensiunile nl.r.lor II mlloArl

Tn puneti
Mltlnl d. ieria pentru .XIClltlrI.
textelor
penite lzografe etc. sau cu pensu-
la rotundă - ~. STnt tehnici bune
pentru cel care nu scriu bine.
~ 1\ Normativul intenaţlonal referitor la
\\~ ~ scris ISO 309811 ~ DIN 6776. Se
utilizează şabloane de scris cursiv
\\'\'ţ !'ti ,1 vertical - ~ - <ID.
\ \ \ ' =3
i-
i"""
i-
t-
i-
t-
....
Insttument cu trei braţ. pentru
dlnnarea perspectivelor
tf1' Planflll clrouJarl Plntru
\WI de"ne"a perspectIVelor
f-

~ - ~
1'I1"1~
Suport plntru d..enar..
~ per8llldlvelor .

I
~

i" :./
4··"'-
[j
'fi --- -
~inla orlzontulul

@ Izometrie @ Metoda perspectivă @ Aparat pentru perspective ReHa @ Carciaj pentru perspective

27
 INTRODUCERE
OMUL CA UNITATE DE MASURA ŞI CA SCOP

Omul creeaza obiecte pentru ca acestea sA ii fie utile. rn consecinţă, a

Pe baza acestora a fost dezvoltată această Învăţ!t~ră proiectarii
dimensiunile lor sînt pe măsura corpului. Astfel, in trecut, membre- care porneşte de ia om şi care ofera bazele pentru dimensionarea
le omului erau baza firească pentru toate unltAţlle de mAsuri. clădirilor şi a componentelor acestora.
Pină astăzi ne formăm o imagine mai bunA asupra dimensiunilor Cu această, C1Q~le au fost cercetate, dezvoltate şi evaluate relativ
unui obiect dacă aflăm că este 1nalt de atTtea staturi, lung de atTţia pentru prima om multe aspecte fundamentale. ..
co~, mai lat cu atitea picioare sau mal mare cu atitea capete. Poslbllitaţlle tehnice contemporane 5Tnt integrate 1ntr-o măsură
Sfnt termeni in născuţi ale căror dimensiuni le avem practic 1n s1nge. mare, normele germane sTnt respectate. Descrierea este redusa la ~
Unitatea de mAsuri metrici 1nsă a eliminat utilizarea lor. strictul necesar şi completati, respectiv Tnlocuita, pe cit posibil prin
De aceea este necesar să ne formăm o Imagine cTt mai exacta şi cfi desene sugestive.
mai vie $i despre aceastA scarA. Comandltarli fac acelaşlluoru atunci Astfel, prolectantului practlcian Ti sTnt oferite, 1ntr-o formă conois! şi _
ofnd măsoară incAperile propriilor locuinţe pentru a căpăta un reper coerenta, bazele necesare proiectării pe care altfel ar trebui si le
pentru dimensiunile indicate in planurile de constru~e. Cine fnvlţl extraga singur şi cu dificultate din multe cărţi sau din dimensiunile
să construiască ar trebui să TnceapA prin a-şi Imagina crt mal suges- unor cladiri deja executate.
tiv dimensiunile spa~l\or şi ale obiectelor din acestea şi ar trebui sA Tn acest scop s-a pus aocent pe prezentarea esenţei, a datelor şi a--
exerseze permanent aceastl abilitate astfel incrt, la reprezentarea experienţelor de bază, rn timp ce clădirile existente au fost Introdu-
fiec1!rellinii şi dimensiuni, să Tşilmagineze c1t mal realist dimensiuni- se numai Tn mAsura Tn care s-a considerat ~ ele constituie exem-
le mobilierului, ale spaţiului sau ale clădirii pe care le proiecteazA. plificări generale.
CăpAtAni Însă instantaneu o Imagine corect! asupra dimensiunilor Clcl totuşi, Tn linii generale şi in afara anumitor normative, fiecare -
unul obiect dacă, alături de acesta, vedem şi un om, tie 1n realitate, temi este diferită ,1 ar trebui studiată, abordat! şi modelatl din 'nou
fie rn reprezentarea grafică. Este semnificativ faptul că Tn prezent, de cltre fiecare arhitect.
1n Imaginile din revistele noastre de specialitate, olădIMle şi spa~ne Un progres reSl, fn spiritul bun al vremii, este posibil numai în acest fei. __
sint arătate prea ades făra oameni. DimpotrivA, obiectele deja executate conduc mult prea uşor la imita-
Imaginea pe care ne-a formăm despre dimensiunile acestor con- re: in orice caz, produc Imagini stabile de care, adeseori, arhItectul .
strucţII este adeseori greşit! şi sintem ulml~ de oit de diferite, de ee lucreazlla o temă similari se poate desprinde doar ou greu.
cele mal multe ori, de cit de miel sînt ele rn realitate. in aceasta sta- DacI ins! arhitectul creator primeşte - aşa cum este Il'Itentia de faţ! - ~
re de fapt consider ca rezidA şi motivul pentru frecventa lipsA de doar pIrţIle, atunci este silit sa ţeasă singur firul spiritual care leagA toa-
relaţie dintre clAdiri, tocmai pentru că proiectantii utilizeaza scări di-
te necesftlţile unei teme intr-o unitate oare este şi de natura spirituala.
ferite, aleatorii, şi nu pomesc de ia singura corectă - omul.
1n fine, aceste pl~ nu sint preluate in mod intlmplător din varii re- ~
Dacă aceasta stare· de fapt trebuie si se schimbe, atunci este ne-
vlste, ci sint extrase sistematic. din bibliografie, focalizate pe datele
cesar si I se arate prolectantulul din oe au evoluat dlmensionările necesare flecArel teme, verlflcate 'prin intermediul unor cladiri de
pe care adeseori le preia fără sa se gindeasca. aceiaşi tip, cunosoute şi de calitate şi, dacă a fost necesar, obţinu-
Proiectantul trebuie sA ştie ce proptl~1 exista Tntremembrele unul te prin machete şi experimente, mereu cu SCOpul cie a-I scuti pe pro-__
om bine conformat şi oe spaţiu necesita un om aflat Tn diferite pozitii leclantul practiclan de aceste cercetlrl fundamentale, astfel Tncit
sau in mişcare: acesta să poatA dedica sufiolent timp şi răgaz laturii oreatlve care
Proiectantul trebuie sa ştie ce dimensiuni au uneltele, halnele etc. cu este atTt de importântă.
care se inconjoara omul astfel inert, plecind de la aoestea, sa poata
si stabilească dimensiunile optime pentru reciplente.şl mobilier.
Proiectantul trebuie sA ~e 011 spaţiu ti este necesar omului 1ntre
obiectele de mobilier, în bucătArle, in sufragerie, in biblioteci etc.,
astfel 1nc1t sA utilizeze fn condl~i confortablle aceste obiecte de mo-
bilier, si lucreze confortabil, tarA oa spa~ul sA fie Irosit.
Proiectantul trebuie sA ştie care este pozitia funcţională a obIec-
telor de mobilier, astfel incn omul sA poata sA Tşl Tndepllneascl Tn
mod confortabil obligatiile sau si se odlhneascl rn condl~1 confor-
tabile, acasA, la birou, rn atelier.
rn fine, proiectantul trebuie sA ştie care sTnt dimensiunile minime ale
se
spaţiilor cu care omul deplaseazA zilnic, ca trenul, tramvaiul, au·
toturlsmele etc.
Despre aceste spa~i minime tipice el are o Imagine precisă. Pomlnd
de la aceasta, adeseori subconştient, el 1şl formează imaginea des-
pre dimensiunile celorlalte spaţii.
Omul Tnsă nu este doar o fiintA În carne şi oase care necesită spaţiu.
Latura afectivA este la fel de importantă. impresia pe care o Iasă
un spaţiu depinde in mare măsură de dimensiunile, confol'marea, fi-
nlsarea, luminarea, amenajarea sa ca şi de modul in oare este ac-
cesat.
Pornind de la aceste g1nduri şi raţionamente, am Tnceput in anul
1926 să adun In mod organizat cunoştinţele rezultate dintr-o prac-
tică profesională şi o activitate didactică diverse.

(3) Leonardo da Vinei: canonul propOrţiilor

28
. IN'rRODUCERE
e
I
I
lL-____~______~~~~~~------~----------~e~~
Proporţiile omului,
dezvoltate in raport cu cercetarile lui A. Zeislng - m 1/4 h • lungimea piciorului, de la gleznA ia genunchi şi distanţa
Cel mal vechi canon despre proporţiile omului care este cunoscut
in prezent a fost descoperit Tntr-o Tncapere funerarA a ansamblului
de plramide din Memfls (aprox. '3.000 ani t.e.).
Aceasta TnseamnA ci, cel pUţln dntuncl, oamenII de ştiinţA şi artiştII
au fAcut eforturi pentru a descifra proportiile corpului omenesc.
Cunoaştem canonul Imperiului condus de faraonl, pe cel al epocii
ptolemelce, pe cel al grecilor şi al romanilor, cunoaştem canonul lui
Pollclet care a fost considerat timp indelungat ca norml, cunoaştem
Indlca~lle .lul Alberto, ale lui Leonardo da Vinei, pe cele ale lui
Miehelangelo şi pe cele ale omului medieval, În special opera cu-
noscuti pe plan mondial a;lulAlbrecht DOrer.
rn lucrările menţionate cal~ulele referitoare la corpul uman se bazau
pe lungimea capului, a feţei sau a labei de la picior, dimensiuni care,
ulterior, au fost subimpărţite şi relaţionate Tntre ele astfellnclt au de;
venit determinante chiar şi pentru viaţa de zi cu zi. Pină 1n zilele
noastre unita~le de măsură cele mai uzitate au fost piciorul şi cotul.
Mai ales indicaţiile lui DOrer au devenit bun comun. EI a pornit de la
inâltimea omului şi a stabilit divizarea in fractii după cum urmează:
MASURA TUTUROR LUCRURIL'OR
II
e e
E
Va h • Tntreaga parte superioară a corpului, incepind de la debutul
picioarelor,
dintre bArbie şi buric,
Vs h • lungimea labei piciorului,
. Va h • lungimea capului din creştet pinA la partea Infertoară a
bArblel, distanţa dintre mame Ioane,
1110 h • TnAlţlmea feţei şlll~mea feţei (Inclusiv urechile), lungimea
miinII plnA la incheieturA,
1112 h - lăţimea feţei la TnAlţimea pArtii Inferioare a nasului, lăţimea
piciorului (peste gleznA) etc.
SubdMzluniie merg pina fa 1/4.0 h.
rn secolul trecut A. Zelslng a fost cel care in mod special a clarificat
problema Tntr-o măsurA mai mare prin cercetările efectuate pe baza
sec~unil de aur, prin mAsurAtori exacte şi prin comparaţii. Din
păcate, lucrarea nu s-a bucurat ~e .a.t~nţia cuvenită pină de curlnd,
cind un cercetAtor important din acest domeniu, E. Moessel - CIJ
a confirmat lucrarea lui Zeising prin cercetări detaliate desfăşurate
după propria sa metodă. incepind cu anul 1945 Le Corbusier a uti-
lizat aceste proporţii bazate pe secţiunea de aur, numite "Le
Modulor" - m, Tn toate proieotele sale. Dimensiunile sTnt:
Tnăltimea = 1,829 m; cota buricului =1,130 m etc. - pag. 44.
29
 OMUL
MASA CORPORALA DIMENSIUNI ŞI NECESARUL DE SPAŢlU-~
conform dimensiunilor normate şi consumultJi de fortă

~··r

~~.....Il1lolllO.l.. ~~U- 1---87S----i r-- 825 --1

___............. ~.
@ ® II---'~'-I
,,
,
I

1---875----1 1----1126----/

® ® @)

.... I
, I
1
§
:' 1.,..

i~
:1
1---815---1 r---IOC-l000-:-! t-----121C----j

DlmenalunUe pentru t.i4' Dlmllnllunl pentru scaunul utilizat tf?

Dlmenllunl plntru fotcllul cel mal
Olm.ntlunl pentru fetellul capltonat _
scaunul d, lucru \!.:I In 1oculnll" pentru I lua ma.. ~ mic utilizat la' loouf d. CUIUl Iau
mlauţa da IUlt ceaiul

t--aeC---1
I I

---+---- ! I
~110---1

.,I, I
: 11

I I I

1 I
I
I
Ţ
~ !
I
I
I
I

@ Lucrul 1" picioare @ In genunchi @ sllnd pe aoaun ® slInd turClftl

l-I---1250----/ !-1---1!00-----f f-I- - - - 1 5 2 5 - - - - - ! 1-1- - - - - 2000;------1

® ® @ @

30
 OMUL
NECESARUL DE SPATIU iNTRE PERETI DIMENSIUNI ŞI NECESARUL DE SPATIU
pentru oameni Yn mişcare la Iă~mi ;;. 10% adaos conform dimensiunilor normate - [II şi consum!Jlui de loMă . '

, : I I

~375-1 1- 815 --4 1-- 1009 --1 ~ 1150 ---l 1--- 1700 ---1 2250

CD ® @ (ID. ®
NECESARUL DE SPATIU PINTRU GRUPURI
r--------,

1-- lUO ---l ~ 1815 ----1 . 1--- zooo ---1 ~ 212.1 --1 , 2250
® Grup'complt:t ® N_nrul normll ® Cor ®, La • •onlr! mii lungi @ Cu bag.,. dt umar

LUNGIMI DE PAS

d-750 -+- 750 -+- 750 - j 1- 175 ~ 815 -1- 175 -:-1 , 2000
~ Pu constlnt @ Pu cii m.... . ifs' Mllura mlldml par mi. 8
\,!,;lI peraoan. (de IX. leIIClbI"I)
NECESARUL DE SPATIU PENTRU DlFlRrrE POZITII ALE CORPULUI

I - ~
_l"""

1-

l'
.
1-- 1125 ---t 1-- 1000 --l 1-- 11U 1- .,5 . . . 1-- 1000 --1 1--- 1150 ----1
@ @ @) @ @ @
NECESARUL DE SPATIU CU BAGAJE DE MlHl NECESARUL DE SPAŢIU CU BASTON ŞI UMBRELĂ

1- 600 -l ~ 1000 -1 1--- 2125 ---l 1- 87' ~ ~ 750 .....; 1-- 1125 ---4 1-1-- 2375 -.j
@) @ @ @ @@. ®

\ ' '"
 DIMENSIUNILE TRENURILOR SCARA. 1:100 OMUL ŞI VEHICULELE
•

"
"j
......

..
~
S
SO S4 72

"
TT' .V,lrlcule vechi şi nal
ca exemplu pentru
. T

..
$ "·_.-1
I Si! :~.:
.;"
necesarul minim de
spaUu pentru
~l
!; I Pi '\';'.
transportul'de
T I persoane
92
~
...
'"... :: lr lf
1
1-1.5' -1 ,.. 1.62 oi 2.80
Vagon da persoan" plan. 88 locuri d. "zut, 0,415 m pen1rU fltcare loc. Lungimea totaI119,66 m,
lungim.. oomplrtlmtnttlor 12,75 m, lungimea vagonului de bagaj' 12,e2 m, lnll.mealreptelor a8-30 cm Secţiune traniverlllll. pentru <D
~ 1.20 -t
T
,
"
~
~ S
~
~
,,
:' .1. .L
~------~~--~~~
V.gen de IrIn rapid, plin. 4S lacuri ci, ,ezut.
~;.......
Clan 1
1- 1,97 1- 2,10 ~

ClUB a a,. """"

lung. 10111120.42 m, vagonUl de blgajt ~8,38 m. tIIfIIl--.....--:... S.cţ.longll. pt. ® Claia 1

1-- 1300 ~ , . -+-- 1901

t4'. Parterul unul vagen ttajat cu patru oiil (100
\:zi locuri de ,ezut, 18 SlI'IpOntlne)

~105O­
Etil

Spa~u pir. bagaj.

Ii--l--+-- 3960

1---1200 --1-- 1414 -1--1901 1901 1'101 1908

® Parterul unui vagon ataJat cu patru osii cu co~partiment menaj, spa\Jti pentru'luat masa şi spaţiu pentru bagaje. 28 locuri de şezut clasa a 2·a

32
 /., '~"i;;;!;i;if~?;!W~W~i[f:tf;liiJif~r~~[~~ir~!f;;::::::" ._·j$t1~j;':l$,~iJ~$ii;i~t)~w',,~. > OMUL ŞI LOCUINTA
··;;:.hi:~~ ~;~.:~:;~~~I,:~1~; lI~j ~.<ft~: : : : : : : .:.......:::;:::;: .:":' ~~~=2~:~:~;;~::::::~::;::~:ţ1il;i~~~!~ţ;\\~;.~!!!:iil!~ţ1i~!t;i,~:;t~i~f::::~:~I:~~:;~::~::f!;;f1lf~~~>;,
I •

•
il:::;:::' . .~,.x. 0.02 "'/0'1 oxigen ••;.;::::::.,. IP'O" 0.015 ~iorl oxl;ln ····:;::r:·:·~B ;lort aprox. 0.03 m'/or& Oldgan •• ::::~!;~ •••

IV.~I d. apa • I
x==-::.-
rului radud • =.=.=.:
II o u,.k:Illall a ••:.--------
!
Hnalbll mal mult • o'.~

(1) Dormit ® Odihni

70 k,
@ ~ueru 15 000 mkg rllldaJl'lenl
mediu d' lucru p. ori
la argostat
(D-@ EmilUl, de bioxid d' cerbon ,1 vapori de apA ale omului (In conformitate cu clrcetlrllliui H. Wolp'rI) -QJ
Temp.. ponţmax.
1.oculnţele trebuie să protejeze omul Tmpotrlva intemperiilor La Tncllzlre trebuie avut In vedere ea aerul din părţile cele mai ratura deaplln·
in Ir-un mi
$1 sA ofere un mediu care promovează starea confortabila şi reci ale Tncaperll sa lIe IncAlzit cu o căldură blInda. La tem- ~CIIs/UI de urTn,
deci, Tn mare măsură, randamentul de lucru. Aceasta peratur! de peste 7o-ao o se produc descompunerl ale clror 50 82,83
48 78,aS
inseamnA aer bogat in oxigen, fn mişcare uşoară, fAri cu- resturi Irit! mucoasele, gura ,1 farlngele şi eere genereazA 48 75,22
rent, o temperaturA şi o 'umidltate a aerului placute, precum senza~a de aer uscat. De aceea sistemele de 1ncAizire cu a- 47 71,73
48 88,38
şi lumină adecvatA. buri şi sobele de lIer, caracterizate prin temperaturl superfi- 45 85,14
Pentru acestea siot determinante pozl~a locuinţei Tn peisaj, ciale ridicate, nu sInt potrivite pentru locuinţe: 44 82,08
43 59,09
precum şi dispunerea incAperilor Tn cadrul cIAdlri!.,1 siste-
mul de construcţie - pag. 281. Un sistem constructiv care
oferi Izolare termică, prevăzut cu suflclen~ ferestre mari
SI/m' --.,.....-......-....,...-...,..-......

25
UmIdItatIa
Aerul din IncAperi cu o
"lor 42
41
40
39
56,25
53,52
50,91
48,40
pozl1lonate in locurile potrivite ale Incaperilor adecvate ,1 umiditate relativa de 50
-60 % este plAcut şi ar
38
37
48,00
43,71
mobilierului, cu suficientA Tncalzire ,i ventilare adecvatA 20 36 .41,81
trebui să se situeze la 3/5 38,41
(farl curent) constituie prima premizA a unei stiri de con- 34 37,40
ia 40% şi c 70%. 33 35,48
fort de lungA duratA. 15 32 33,64
Aerul prea umed favo·
Neceurul de ar 31 31.S8
rlzeazA agenţii pato- 30 30,21
o dati cu aerul, omul InspirA oxigen şi expirA bloxld de car- genl, ciupercile de mu- 28 28,S2
bon şi vapori de apA. Cantltă~le variaza fn funcţie de greuta- 28 27,09
cegai, transmiterea fri- 27 215.64
te, allmenta~e. activitate şi mediu - (j) - ~. 1n medie se 28 24.24
gului, putregAlrea şi
iau In calcul pentru fiecare persoanA cite 0,020 m3/orl bie- 25
24'
22,93
21,88
formarea de condens
xld de carbon $140 glorA vapori de apl- (j) - ~. aa 20,48
Deşi conţinutul debloxld de carbon de 1- 3 %. pare slln- -~. 22
21
19,33
18.28
cite numai la o respiraţie profundA, totuşi aerul din locu- ProcI&IceM v.porIlor de epI de c!tre om diferA Tn funcţie 20 17.22
19 18.25
Inţă ar trebui să nu conţlna mal mult de 1%•• Aceasta de- de premize - Q) -~. Ea constituie un proces de răcire Im o 18 15,31
terminA· Ia o schimbare simplA a aerului la fiecare orA - 17 14,43
portant şi creşte o data cu temperatura IncAperII, mai ales 16 13,59
un volum de aer de 32 m3 pentru fiecare adult " 15 m3 dacă aceasta depll.şeşte 37' (temperatura corpului). 15 12,a2
pentru fiecare copII. Deoareoe InsA chiar şi cu ferestrele 14 12,03
13 11,32
!nchlse schimbul natural de aer la clAdirile Izolate este de 12 10,84
II 10,01
11/2- pTnl la de 2 ori mai ridicat, ITnt suflclenti ca volum de 10 9,39
aer normal pentru adulţl1 6-24 m3 funcţie de .,.temul gn Suportabil
mii mult. O"
Suportabil
V.·l ore
P.rlculq....
Inltantaneu
9
8
U2
constructiv), şi pentru copii 8-12 m ,sau, la o tnllţ/me a
spaţiilor de locuit de 2.5 m ~ cTte 6,4-9,8 m2 pentru fie- VaPOrt d. Iod
~
0,0005
~
0.003
".- 7
8
8.28
7.76
7,28

li
8.82
care adult şi - pentru fiecare copII cTte 3,2-4,8 m2 de su-
o Vacart d. clor 0,001 0.004 0.05 6,39
prafaţă locuibilA. 1n cazul schimbului de aar mai mare Vacarl d. brom 0,001 0.004 0.05 5,9a
5,eO
(dormit cu ferestrele deschise, schimb de aer prin canale Acid c10rhldrJc 0.01 0,05 1.5 .. 1 5,aa
de ventil are), volumul spa~lIor din zona de zi aferent Acid lulfuric - 0.05 0.5 O 4,S9
fiecArei persoane poate fi redus la 7,5 m3, Iar fn cazul· Hldrog.n lullurat -0,1 0.2 0.6 - 1 4,1515
4,22
dormltoarelor la 10 m3 pentru fiecare pat. Tn cazul Tn care
calitatea aerului scade prin lAmpi cu ardere deschisA,
emanaţii rău mirositoare Tn spitale sau fabrici, la spaW In-
AmonJec
Monoxld de Cllbon
Sulfurl d. carbon
Bloxld de carbon
-
10
0,2
0.3
0.5
1,15"
80
3.5
2.0
10,0'
300
ti 8
7
3,92
3,64
3,37
3,13
2,90
ehlse (ca sălile de teatru) - pp. 123-126 Introducerea 8 2,8S
9 2.49
oxlganului şi eliminarea elementelor nocive trebuie Cumularla dAunatoare leilor mal Importante gazl de fabrici 10 2,31
susţinute prin mijloace artificiale.
@ dupA ~.hmann 11 2.14
-[Il °Mg. In litri, In reat em'ln litri 12 Ul8
Temperatura spaţiilor 13 1,83
14 1,70
Temperaturlle cele mai plăcute pentru om slnt de 16-20· la Cllidura (WEIh) SI distribui. !n 15 1.5a
Sugar cea 15 rd. 1,9"10 pe lucru (mers) 18 1,46
odihnă, de 15-1 S' la lucru, 1n funcţie de mişcări. Omul poa- 17
Co,,11 d. 2'1, ani eea 40 rei. 1.5 % pe !ncilzlrea 1.35
te fi comparat cu o sobă care se alimentează cu alimente şi Adult In ""lUI cea 9S h"nll la 1.25
Adult munci medie cea l1a rd.20.7% pe .vaporarea apel 19 1,15
produce pentru fiecare kg din greutatea proprie aprox. 1,5 20 1.05
WElh. Un adult de 70 kg greutate - CD -(]l deci Tn fiecare Adult muncA gree oea 140 rei. 1.3 % pa respira~e 21 0,95
Adult in vlratA cea 90 rd. 30,8 % pe conductivitate 22 0.86
oră 105 WE/h. pe zi 2520 WE/h. care ar fi suficientl pentru reI.43,7"1o pe Iradiere 23 0.76
fierberea a 25 de litri de apă. Producerea de căldură variază 24 0,71
rd. 75,8 % contribuie deci la incalzirea 25 0,64
În raport cu conjunctura - (] - OI. Ea creşte dacă tempe- aerului din Incapere.
ratura Tncăperii scade. asa cum creşte In cazul activită~i fizice. Continutul maxim
de apa intr-un m3
® Cedarea de caldura de catre om In WElh dupa Aube~e, -1] de aer in 9

33
 CLIMA SPATIILOR INTERIOARE
• Expllcafll r.t.rlloare la clima spaţiilor Interfoara -co
Ce In cazul ellm.i aferenta spa~ului extertor, se poate vorbi despre clima spatiilor Inte.
rioare caracterizată prin valori comensurabile pentru presiunea aerului, temperatura ae.
rulul, viteza aerului si "Tnsorlrea spaţiilor Intenoare', temperatura de radiaţie. Combinaţia
optimi a acestor factori determina o climA confortabilA a spatiului interior şi contribuie la
mentinerea slnAtătli ,1 la creşterea randamentului.
Con/ortul termic .x/sta atunci cind economia t.rmlel. a organismului .e aflA Intr·o star.
da echilibru, adica atunci CInd se produce cu un efort minim din punclul de vedere al ac.
tlvltll~1 dlllrmoraglare pe care o depun. organismul. Confortul este reslm~t ca atare cInd
pierderea de caldurA a corpului coincide cu pierderea termica reala In favoarea mediului
Inconjurltor. I"luxul de clldur. se dasfaşoer. dinspre suprafata rece Inlpre cea caldA.
§ Inllulnl' primllt ,1 domlnlnll
FICIO~ 1UIIIIm,"1a~
I'GIatI.Gundltl J/ prtl\llXlfl
Mllurl de tIIl'I'I\Oregll'" proprII orglnllmuJul
Producer,. cl/duril: Irigare. ungvfnl a pielii, creştar.a vlt,zel sangvine, dll.ta". v••
<D Con1ortultermlc depend.nt ® P.r.U CI" cad.azl CIIdurl IIlor sangvine, tr.murul mu,chllor; rlcorlrea: S8C,.~a sudor\I.
SchImbul ele oIIdurl fntl'l corp .. lIIIdIu
30 'O 100
_tatllllllumld Fluxul d. cAldurllntem: flux d. caldurl dinspre Intarior In.pre piallln funcţia dalrlg."a
28
, 80 I-r r..... sangvlnl • organismului. Fluxul de cAldur. ext.rn: condueţls termicA prin plcloara, con.
H
D,
ac veeţll (vitlzlllrului, aerul din Inclpe,. ,i dif.rtn\l. da temperaturA Intr••uprataţa aco-

RO'dI'~ ~~
,.!- t- t- I" PIriti d. hain. şi cea neacop.rItI); radia«' (cI1f.ranta cit temperaturl !ntre JUpra'ata cor.
t
iza
24 ~ ciupi
~,.. ~ t ~O
te
oi I O
,'- pului" supraf.ţel. InconJurAtoare); .vapor"" "splraţi, (Iupraf_ţ; corpulUi, diferenta
"- Al 1\ \ \ dintre preslun.a vaporllor Intre pili' ti mediul InconjurAtar).
Iazo , . ~i
. lac CCll\Olptl .....rItHrI .. 1GIIImb1ll de Dlldurl

r , "- ~
~"l;I
-40
110
\
\ $-~ ~ ConductMtate termicA: transmiterea cAldurii prin contact direct.
Capacitatii da condu~vItat. termicA d~ ex•• cupru lui est. ridicata, cea a llrulul este re.

1:: , ;: ",..,. Ia Aflll

1.
du... (mat.rlall da 'lanfa" porollll): COnvecjll • a duce cu lina cIIdUra. Aerul.

·1 ~
'\ Incllzlflll. contactul cu obleotecalde (cit IX. radiator), II ridica. rlee".11 contactul
.,2 O cu pfn.ul ti coboara. Aerul circuli'" pOd cu lin. praful " particulel. plutltoare. Ou cit
ag.ntulllrmic (de ex. Ipa din radiator) circuli mal rapid, cu allt clrcula«a II daa1,,01rl
O
1012 14 1. 11 20 22 14 21'0 H 12 mii repede. Aldla1la: luprafaţela obl8CIIior cald. amlt o radl&1le care daplnde de ttmp..
Timp. ur. dIIIlncIp 0L .. ratura lupraf"alor rllj)ectlv•• Este proporjlon.1I cu ptJ!eral a 4·a _ tempereturll eblolu-
® Zona de confo/'l It adiel, cit IX., d. 18011 mai mtrt daci valoarei IImparatuiil llte dublati. O dall cu
temperatura II modfflcI fi lungimea da undA a radlaţltl, Aoeeeta at. cu atit malaeurtl
I cu clt tempereture supraflţll aste mal ridicati. IncepInd cu 500'0 clJdura devin. vtzIblll
sub forml de lumini. Fledla~1 situati sub limita d. vlzlbRHats se numeşte Infraroele/ra-
II dil~e de clfdura. EI radlul In toate directiile, Itrlpung•••rul firi al nInclJzeuel, este
t
J atIIcrbkl (p,.luatI) dl corpurlla.oIld. sau raflectltl. La atIIcrb1fa radlaţlel corpUrll. soli·

..
I
neconfortabil
j J
1/ I
da (InclUllv organllmul uman) II TncIIzeac (cAldura dl radla~'). Oln motive fiziologica
acautl praluare d. CIIdurlllta CI. mal pllcutl fi caa mal lanltoasa pentru om (Iobe
din cahl.), Ollma pllcull: februart.Im~', 2.000 da metri 1nll~ma, IIr llpelt dl praf ,1 u..
)
cat. car .,blltrU !ncI1l1, soa,. lucitor pe o supraflll da zlPadl..Tlmp.naturl d'l'IdIl\I8
V ridicati. CRma nepflCUtl: mllZ d. viri (1rOpIee), cer acoperit, temperatura ..ruJul de piuI
J /
=nIarI1bI
30·0, matropoIl plina de praf, umldltat. ,1 zlpu..allaccentuall.
TtmpIl'llUri cii rIdIatIe lCi:IutL IIItcomlndlrUitftrltol... Ia oIIma IPlllllIor 1_

12 14 18 1. 20 12 14 H H
i"1:? lfaII'I. TI/npIrIIurI MNlUI " llUJIf'IIeII/OI' fnConjuiIta....
Var••It. pllcut II 20-24'C; Iarna la cea 21'C (plus/minui 1'C). Temperatura supra.
fe,.1or InconJurilOarl nu ar trlbul II dlf." cu mal mull dl 2 - S·C laţi de CII a a.rulul.
Timp••It. din InaIp. tu In 'O .. ModificArile de temperatura a ..rulul pot fi compeneate Intr·o mlaur. onoare prin ma·
® Zona de confort .@ Centrul cIldurll umane dlfioarea t,mp'l'II\Irll al,,,nl. lupralelelor Inconjuratoar. (temperaturA a aerului In
30 lolder•• cre,te,.a temparalUril lupr.telelor InconJurltolre). Olagrarnelln cazul dIf..
40
'1. I I 18
renţ.'or prea marllntr. aceste temp,returlll prodUca o ml,CIrI a..rulul prea pUtemlol.
t 3' f'--..lntaanlortlbll ClIcI Supral"ele critica tim conatltulll 1n primul rind d. ferHtrl. Trebuie evitati o conducUv!.
'" S8 1\ aonforlabflla UmIli ~21 ... ,, , tate termicA ridicati IP" pod.a prin ploIoare, (TernparalUre podelei mal mare d. 11'C).
"1. 34 \ .1 24 , PlcIoar"e cald ••AU reci rlPrezJntlllnza~1 al, omului şi nu o caracterieticA a podelei •
o . '\ 1 12
"

Piciorul dascoperlt Ilmte cIlduralrlceala numal prtn slrlltUl.upetlor fl prin groalmel ac..

1: \
1: ""- ,1
stula; piciorul acoparlt prin ItrllUl luperlor tlmper.ture podel,l. Tamp,rituna superfl.
cIaIi. pIan..ulul depinde de InAlllmel IncAperii. Temparature re./mtila cit om "zu/ti

1: 1\
\
conIort.

1::
"'1-... '"
-;-....
aproxfmll/V din mtdll dintre tlmperatura a.rulul din Inclpe,. ,1 temperalUra.upraf.ţelor
Inconjurltoa".
AIruI" "",CII'II..,IIII. M/fCar.a aerului elll perceputi drept curent de aer. Curentul
genereUi In acest cu o rlcor!re locali. organismUlui,
~, 12
.
22 TtlllplrlltUra MrUlul ,1 umtcIltItIIl'llltlvlllIII'UIUI. Umldltatea relatlvl d. 40-50%
rea.
ilie confortlblll. LI o umldltall "dud (,ub 30%j p.rtlculal. de praf capltl capacitatea
20 11 14 ·1& 18 20
T.mp. ,.r. din Inal/!.22 14''C-ati
~L In
H la 12 '4 1& 18 10 12 14 arc H
Tamp. nr. din 1ncIp. eL"
deazburL
AM proatpIt " HhImllUl de ur. Optimi .sta vlntilarea controlata ,1 mal puţin caa
(2) Zona de confo/'l f ® Zona dl confort IFltlmplltoara şi continuA. Conţinutul de C02 din " ' trlbule Inlocuit cu oxigen. Nu trabu·
Conţin. dl al'I In aer Adecvare IIr r~splrejle
Senzaţie II r83p1ra~.
le deplşft un con~nut d' C02 de 0,10 vo!.·% d. ee... In IncAperile de locuit ,1 dorm~
gIkg trebuit prevlzutl 2·3 echlmbun d• ..r/orl. Necasarul de ler proasplt al unul om este
Oplnlla 5 tolrtl bun "",r. prollplt d. aprcx. 32,0 m3/orl.
Schimbul de aer In sp.~1 de locuit: cle 0,4-0,8 ori volumullnclperll perS.lorl.
! plnlla 8 bun normal
8 plnlla 10 mUl\Umltor IncA suportabil
10 plnll120 din ee In ca mal prost -greu,lnlbu,Itor Con~n.apA Umidil. rei. Temperatur Descriere
20 pInA la 25 deja periculos umed şi flerblnte Labsolut a aerului
peste 25 neldeovat Insuportabil
2 gll<g 50% O'C zi de iarnă frumoas~
41 Contin. ,pl aer destin. resplra«eI37·C (100%) climă lnsănAt. plAmIni (Davos)
ceste 41 Apa condenseaza bule In plamini 5 gll<g 100% 4'C toamnă tirzie frumoasă
Conform formulei recomandate de Com~. International des POids et Mesures pentru 5 gll<g 40% 18'0 climă Interior foarte bună
densitatea aerului umed rezult! urmatoarea ecuaţie p. [3,48S3+0.0144(Xeo2-0,04)] . 8 g/kg 50% 21'0 clima Interior bună
10-3 tr
(1-0,378 X,). 10 g/kg
28 g/kg
70%
100%
20·C
30'C
climă interior prea umeda
pădure tropicală
Aceasta ecuaţie poate fi scrisă şi In forma p=(ptr+'I'A)ş1 +0,041 (Xco2-0,041ţ.
® Valori ale umiditătli aerului ptr. aerul destinat respiratiei @ Citeva valori pentru umiditatea relativa a aerului ptr. comparaţie

34
 Nord
BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR

·
... 1lJ
Oe aproximativ 10 ani In special medici precum dr. Palm. dr. Hartmann (şeful
Cercului de Cercetări pentru Geobiologie Eberbach-Waldbrunn-Waldkatzen-

v151
-2050-
1
2 00
i
Est
bach), dar şi altii depun eforturi pentru cercetarea Influenţelor pe care m.dlulle
exercltl asupra omului - indeosebi In ceea ce priveşte subsolul, construcţiile,
spatiile, materialele de construc~e şi instala~lIe.
Influenţe geoloalae
Conform ace'storcircetlrl, peste intreg globu! pAmIntesc se de~aşoarl·aşa nu-
<D
mitul grilaj global - format din unde statice, generat aparent de catre soa-
fi • I
. ,
,

re, dar uniformitatea acestora duce cu gindul- Inclusiv conform .Hartmann" la o

S~d
GnllJ global structurat magnetic cu
noduri pmogene
EI1
Patut din stingi .Sle If.clat In mod
® etrI pentru ci II i"te/llCltal gri-
lajui global cu o artarl. de apl. eela
Patul din stinga .. afli In nod. cel radla~e ler.atrl care provine din interiorul pămlntului şi este ordonata In forma
® din draapta IIt. traVlrsat dl zona unul grnaj de Către Crlstalele aflate In scoarţa terestri.
d. margln., aparant zonele de mar-
gine lI"urate nu au lfICII noclvI Grllajele sTnt orientate magnetic, 1n benzi d. cea 20 cm lA~me, de la polul magnetic
nordle spre cel sudle. In zona Europei centrale la un Interax de cea 2,50 m şi trani- _
versalla acestea pe directia Est - Vest la un Interax de cea 2 m :.. <D.
- Exp.rienţa a demonatrat Că aceete benzi sInt noelve din punct de vedere !ltlotoglc,
In special nodurile In cazul unII ,&dari Indelungate şi repetat. (oazul paturilor).
In cazullnctp.rllor rectangulare, la acestea se adaugI grtlajele de Inclper. afa-
rente cara, apar.nt, nu .xeroltllnfluenţe patog.ne - (l).
Nodurile acestui grilaj global devin cu adevărat patogene daci se suprapun cu
disfuncţii geologic. precum artere de apl, falll eau rupturi geologlce dintre care
dominante se dovedesc arterele de apl - ®.
In astfel de-zone sa produce un efect de cumulare. Tn consecintA. favorabiilaste
o zonl sau o suprafaţA de 1,ao x 2.30 ni situatA Intre benzII. grUalulul global _
@. Conform Hartmann solutia radicala este mutarea patului din zona afectata,
mal ales din nod - ®. Conform Palm - CD grllajul global existent de cea
2 x2,50 m constituie o linie de dlstanţl medie. In consecinţa, grUajul real ar fi
'4' Zonl Rpsltl dl perturbaţii Intre benzI- un grilaj global cu un Interax de 4-5 m p. direcţia Nord - Sud ,1 de 5-6 m pe di-
'.::!I le grfllJulu1 global 1.80 x 2.S0 m recţie Est - Vast, rdllnlu In jurul Pămlntulul.

ee polenllazl efectele noc::lve a12S4117"~"~~~~~ Se pr.supune el fiecare a 7-a bandlasta de aşa numitul ordin al 2-188 avInd
~ - un ef.ct da clteva o I mal putemlc; adicA la dlstln1B de 28 resp. 35 m şi da 15
Nord Est 2

.. .
...
,.

..
,.
..
.. reep. 42 m - (1) . .=lecara a 7-a bandl dintre benzII. da ordin al 2·lea, adicA la
... - ''o( distanţe de 7 x35 resp. 7 x 42, adiel de cca 250 resp. 300 m are un efect nociv
,1 mal putemlc şi late numita de ordinul al 3-Iea. Şi In acest caz nodulila sTnl
definite In ce. mal mare masuri.
Conform aceloraşlaurse, In Europe existi abateri de 1. regulile men~onate an-
terior, abateri de pIn! la 15· In raport cu dlre~lIe Nord - Sud ,1 Est - Vest. Se
para 01 aceste benzi au tost'fotografiate de cAtre americani cu filme extrem de
aanalblle, din avion, de la o Inll~ma d.1000 de metri. .
Tn piuI III! praaupu.ne ci şi dlagonal.le formeaza un grilaj propriU de la Nord-Est
le Sud-Vest şi dela Nord-Veat la Sud-Est - ®. 8tructurat tol Tn parloade de cfta
şapte şi cu un afaCl cara reprezinti cea 1'4 din cel al primului grilaj mentionat.

® Patul din drllpta a provocat afiC-

~unl; prfn mutare In poz"la .UngA
® Pe de alta parte se afirmi ci localizarea b.nzllor globale daplnde da acuratetea
GrDlj global dupI .Palrrf' la dlslIn\I acului magnetic pentru ci acesta Poatl fi Influentat ,1 de cIţre tehnicii. de con-
de cea 4x6 mcu IInlllt dl dIaIanţe m..
... procIUI Insinlto,lral In BOUl! dU punctIIe 2xUom dIstanţI- <D strucţiI modeme şi abaterl'd. 1-2" conduc la locallzlrleronat. d.oarece mer-
Ump firi medicament.
glnlle .Int patogene.
Grll!lt Tn orice caz, .Identificarea mentl a tuturor relaţiilor nec,sltl experlenţl ,1 timp
Alt (cercetare rapetatl, p.ntru ver/flcare), caci zonele nocive ee lceallzeazl cu ba-
Grri gheta maglclalu aparaturI radio. Se pare el determinantA este capacitatea de
Aer a recunoaşte resp. de a dlfel1lntfa dlf.rltele cImpuri sau zona.
+ Oar Isa cum radlaţllle de II graniţa pAmInt - aer, deci da II suprafata pamIntului
t alnt retractala la vertical!, tot a,a s. produc alte re1raClIi prin plan,e. masive afla-
i
! ta In cladiri muiilatajate - dupA cum a d.monstrat .EndrOs· - CD intr-o machetll
CanducIDr - (i). O imagine sugestiv! ce TI aparţine aratA Iceste r8fra~1 dintr-un !lux de

!~ll!lrr t ti
<& ;lPNNatcI
apl fraatiol _ ~ şi valorile mlsurate ale puterii perturbaţOlor produse paste o
tt t t t , i tt
CImpul magnttlc ,11>lmlnlulul II Plmln1UliM -
r Irterl de apA - ®; Prlncipal.le perturba~1 produse d, astfal de zone patoge-
ne aTnl devltalizarel, adiel reducerea vltalJtlţlI, afecţiuni ale InimII, rlnichl/or, lis-
experlm.nta ala lui FI. EndrOa,car. .®
lrati cum IInlll. da fortl cuanltci
Unllle de oImp aii cimpurilor IllCIri- temulul circulator, al. resplraţlal, stomacului. ale metabolismului şi pInA la
sint rtfractate II vlrtlclll,111ţltt d. ee ala unul flux cara, lnmlnunchl.-
t., gan.ralZl %onlll glopa1Ogln. afectiuni cronlce griva, precum canoerul.
c!tre supraf"e Tn cele mal multe caurl niU1area locului de dormit In zona lipsita de perturbaţii
\5.0 _____~----__~__- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
MV inseamnA ameliorAri rapide - @. Efectul aşa numltelor aparats de eliminare a
parturbatlllor este disputat. Unele dintre acestea se dovedesc a fi ale insele sur-
10.0 ---'--+--rh~-4~---------------------
MV se de perturbaţII. Se presupune cA IncAperile bazate pe sectiunea de aur nu sint
afectate de perturbaţii: _proporţii: InAlţlme :3 m, IAţlme 4 m, lungime 5 m. Sint
lăudate clAdirile circulare şi celi! cu plan hexagonal (fagure).
Fizicienii cunosc 3 tipuri de materie: al solida, b) IIchldl şi cl gazoasa. Exemplul
tipic este apa; sub O' • a • gheaţA, normal. b • apă şi peste 100· • c • vapori.
30 3S Pentru alte materiale sint valabile alte temperaturl pentru transformări. Motivul
1 \ ,tllhil!l!ll!!I!'i"~llll I IIFI~'cU.bagh'l'i sInt atomii resp. moleculele ce formeazl materia, care nu sInt inerte. oi se află
Supra/ala ler.nului Intr-o mişcare permanentă. In metale, de ex., se mişcă uşor in jurul punctului de
echilibru - 0: C!nd sint incălzite, mişcarea se accelerează pIna la tichellerea
metalului _ @. La o incălzire superioară. atomii se desprind unii de altii.

35
 BIOLOGIA CONSTRUCTIILor
• -Ill
in starea gazoasă - @. Pe de altă parte, la zero absolut (OK. -273,15°C) ori-
ce mişcare a atomilor sau a molecule lor inceteaza, ceea ce se Intimplă şi in vie
Bazele exemplele anterioare referitoare la metal nu sint insă tipice pentru alte mate
fi, Ullnf!/lSlOflam
ProportII rlale. In cazul sticlei, de ex., căldura nu modifică cu nimic poiiţia deja dezordo-
natl a atomllor. Astfel fiecare material posedă propriul lui univers atomic car'-
se pereepe in mediulinconjurator mai mult sau mai pu~n - @. Prin urmare
masa mOleculelor gazoase depinde şi ea de că/dura şi, In consecinţă. aceste..
dlfuzează spre partea mal rece (cu presiune mai redusa). In compensa~e, spre

<D Stirea atom/ci. matalulullOlld ® Stltla atomlcl I mltalulul lichid interior migrează aerul, impiedicat similar de rezistenta la dlfuzle aelementulL-
constructiv - @ .
Experimente desflşurate timp de ani arata, dupa Schr/lder-Speck - (tJ, ca ra-
Moleaut. cii vapori d. IPI Moftaull d. 1'" dla~lIe de origine vegetal II. absorb sau retractl radlatille de origine mineralA.

O • 0.0.0 ob.o.o Slraturllnterloare dIn asfalt da 10 cm. complet acoperite şi dIspuse pe plan,e-
o.oeoe oeooo. masive au refractat re.!il' fldlrecJlonlt radlaţlJJe care anterior lraversau ele
O 00 eoeo.o Oooeo O mentul conltructiv - C§) • este Tnsl adevArat ca Incaperea alAturati era afec.
o.oeo 0.0000
eo.o.o .ooooe tati rn oanaeclnţl de radlaţlile refractate fnmănuncheate ... <i).
O O oeo.o ooeooo Un contra-experiment cu şrotde pluti a demonstrat comparativ efectul de ....
O eo.oeo oooeoe IOrbţIe. SInt Indicate şi placile de pluti (nu obligatoriu presate etanşate) ; ,1
oeoeo ooeoeo <il.
O O eoeoeo 000.0. 25-30 mm grosime, Imblnate In falt dublu -
o.oeo oeoooO ArgUa eate considerata pAmInt euratJv şi clrlmlde .au ţlg" din argllA arsi la
O O eo.oeO ooeoeo cea 950' sInt l&udate pentr,IJ ca/ltatea vleţfl.
O oeoeoe oooeoo
O eoeoeo eoooeo Pentru zfdlre se recomanda VII' gras Iirl suit (var aerian), obţinut prin stingere
O O varului de stuc ar. In greap! unde prin maturar. devine var gr.., cu excapţf
'"IItfeI, cUI JIIIeIe ,xtMar artor_ z1dArfUor pentru mediu umed, pentru care trebuie utilizat varul de apl resp. hi~

® Starea atomtCl::a m,taluiui

ret
"",po- I::i'\ Malaaulala vaporllor da apa mi- draulle. Oupl cum este cunoscut, varul are proprietati dezlntoxlcante Importante.......
~ greul din Intlrlorul cald al .unll motiv pentru care este 10loslt In mod uzual ca vlrulall cu lapta de var In grajdur
fnclplr1. frfnate de paret'" exterl-
or.I'Idu., ln.p" urui mal rect din Ghlpeul este apreciat ca ŞI ghips natural şi cu cit ~ste mal pu~n ars c 200'
wnor.1n companeatll, mofeaula- constanti de umiditate excelenta rn ceea ce priveste teXtilele de origine animalA
'p"
II cit ur migraazl Interior.
- pl.l., mătase .tc.
GNIIa Tn eslltate de gresie ca/caroasl naturali esta tolerati, dar nu trebuie s --.
fie prezenti sub lorma unor pareţl intragl.
l.emnul. ca lumini ,1 cAlduri condensate, este considerat materialul da con-
strucţie cel mai vital. Substanţela pantru pretecţia lemnului ar trebui ob~nute din
, " / t/ 1/ / 1/ / / IMlI" dlatJlarea lemnului - otat de lamn. ulei de lemn. gudron de lemn. l.emnr'""
1////' ~..J.'dlnAiSU
/
I I , I
//
reacţloneazJ puternic la mirosuri; le pistreazl pe cel' bun"rla."lhlleazl p
/ "rr
//1/·/·/'/· /
•• CI/IIan
cele nepllcuta. Oe ec"a lemnul natureleat8 recomandat şi la flnlaerea Interlt
/ .: .... / " .',' lIII\nI •• CiIak/ ari. In caz de necesltat. In forma plACilor prasale cu lIanţl naturali es substanlele
0·0IIg.. menţlonate ant.rier. Tn rest trebuie respectata vechHe reguli: copac" trebul,,--
111111 numai lama, c1nd luna descreşte şi, Inainta de a fi prelucrat. lemnul trebL
® Starea .tomlcl a calcltulul le tinut un an in apA In groapa de argliA (axtrem de costl sltor).
Pentru mntrIalele de 4ItaItfft se recomandA materiale naturale ca pluta In
formi de ,ro! 'de pluti, pilei de pluti (şi bltumate). ţesături din fibre de nuci dlL.
4N a", cocos, toate flbrele vegetale ca iarba de mere etc. ,1 argill expandata. dletem1
J.
, 1" . c- uIIIIIa a_ti IMI
11 " I <fi SInt refuzate materialele sintetice. lTna de zgurA, vata mlnerali, vata de aticlE
, I / I betonul spongios. betonul celular. lolla de aluminiu pUsta etc.
1I-_~."g!P.i!!i~~!!!~~~-~;z:;~~~'~~. Idol•• Sticla normalI In calitate de sticlA pentru ferestre sau de cristal eate con-
I,r--;:----;.-:::.:-.-- o: P","" b.~.•rmll slderatl la fel de neutră ca ,1 cea stratllicata. Sint preferate cele topite In lcot ~
/ ; / ,"'--;.::::: " /,' celor cu margine dIn metal sau niaterlaleslntallce. Stlcfacolorata eate prlvitac
/ / / / / /-- / / I I I
I '/ " , ,1 / / / " / scepticism. Se recomanda stlcll din cuarţ resp. eticii "blo' care permita patrurf-
/ / / " I / I I / ; " ,';' darea luminII ultraviolete Tn proporţie de cea 70-80 %.
au / / /
.A1IIIa\II din 101 f / / / I M8tIlul este respins de .Palm" .. III pentru pe~1 exterlorl; şi In general per---
suprafaţe şi locuinţelor
/ I
/
//1111
/ / / / / ' / " / /,1 '1 'Ii
Iru mari, chiar pentru Tnvelltorlle de cupru ale (dar nu I
/ " / " / / / I / 801 tII/urli In cuul bisericilor). In rest, In general. existI atenţlonlri In eesa priveşte uit-
Il"R.r,-...t.:-.i-'"'1~,Q.R~iJGrt-"""--7Al~ liurea intensivl a metalelor. Cel mal mult este tolerat DllprUJ. JllJlruJ este re-
Covoarele ufllllct dispute pa plan,,1 mufve dtrec1fon,ul radlal/ne lolulul ari· aplns (aparent radiatoarele produc perturbaţii pe o razi de 4m). Eete mal dt"
entat. apra lUd In .,.fa1
allturat, pe cara nalactau In mod corespunzator
tncn Inltlal IQflte. plln.tndaiU InmJnuncheata fn tp.Uul grabi apreciat cositorul, ca si plumbUl. Bronzul este laudat ~ 75% cU!lru
Aluminiu' este considerat ca avind potenţiaL AzbeetuI artrebul utlllzatln ma..
precaut In cazul vopaltoriilor se recomandA studiul atent al compozi1lei ,1 a
procedeului de producţie pentru a se evita radiatiile nocive.
~~ ~lIl,"~ Materialele "ntellce (plastice) nu sInt respinse complet. Se apreciaza că ce
" ,/. IOId.pfull / / I , / 1O% este material de culturi, deci adecvat vieţII si tlră efecte nocive.
:! ~~"~_+~~=;m:m~""~
, .' I.' , , , I , / I 'PI";'lIId' aatonul, şi mai ales betonularmat. este respins In unanimitate. Este totuşi ad·
--I. ..~I ", I I I "
~:~r; I , I / / / I "
I '" /
' -. . . . lIm.1 mis la fundatii şi In zona subsolulul. Este adevarat cI dr. Steiner. fondatorul so-

, J~ // // /' /' /1,1/

""VII

cietăţii antroposofice, este considerat ca partizanul construcţiilor din lemn, la~

'// // legat de primul Goetheanum din Oornach, dar totuşi noul Goetheanum !
;::~,' /Aadl.tfidl"~ISU/ / / / " dr. Steiner este inclusiv in formă o construcţie de beten armat caracterizata prin
. I
/
,1
/
J
I
J
/
I
,
I
/
"
J
/
I
I
masivitate. In acest sens şi cercetările efectuate de industria betonulul - ClJ,
,
/: I " I
/ I
/ ,
,1 I
I I ,/ ;01 nalural
ŞrctlJI de plut!. ca si placile de pluta imblnate In. falt dublu si neetanşate (inclusiv
® cele bitumate) de 25- 30 mm grosime absorb radlatiile nocive

36
 BIOLOQIA CONSTRUCŢIILOR
. -CIJ
Ar trebui fAcutl dlferenţlarea Intre cimentul de zgurA şi ghipsul chimie cu valori de radiatli
extrem de rldlclle şi cimentul natural $i ghipsul natural. este tolerat betonul uşor cu ar·
gl\lll~pandatlln calltale de adaos.
Toata 1"1111111111 da apA (race sau caldA), da canallzara sau de gaze radiazA In medIul
fnconjurllor ,1 innuanţeu.llntr-o misurA mai mare sau mal mica organale flimalol (ani-
mal., om). dar $1 plantele. OI aceea spatiile destinate un_1 sad.rl Indelungate a oam.nl·
lOr şi a ani"ialltlor trebui. Ind.partate clt mai mull eu plIUnţl de .lnstaiIţH. Oe ex, dormi-
.1 toarele sau iOcurile de ,.dere din spa~lIe loculblle. Oe acell Instllallfle trebuie concen·
\I'Ile In inimi cladirii, buclllrta $1 bala urmind sa fie pe cit posi~t dispuse adlacenlla
:1. __
C~..f'~~ ____________ ..J I peralele dllnstelaţll- pa;, 286 (]). '
Acltt lucru Iste cu 1!lI mai valabil penlru Instllaţill, de curan! Ilttmallv aflata sub tanei- ,
I.ccul d' clormlt ara daranjat dl OI- Olblul Inlt In ",Itel' capului A' un. daci" Ilunci cind nu .Int strlblMe de flux • clei ,1 atunci sint gln"lll cimpuri 11'0-
blui dintr, .,olr " Ilmpl cIIn jurul Plt 1 ;,n,ret prObllme ca II UI; triei ou efect pltogen, Iar cInd II produce alimentar.. cu curent Ilectric sInt SI_rate
capului d. pat. Prin ICOllarll Mullrel In 0111l1li parti a
ştlCllUlul tensiunII a foat anulall Inclplrll a Intrerupt perturbaVlla cimpuri eIIotromlgllltlDe cart, ., afirmi. 11nt " mII nocive.
" IInltatea refloutl (dupa (ciupi Hlrtmlnn) Or, HlI'tmann a tratat Inctantane\l starla generali proutlatuncl cind plClentul, Inainta
Hartmann) d, I " ducali culcare, I scos ,t.Clrul din...e.rI%l. utlellnclt cablul aflat II capul lIu si
~
Nord
I't~•. t> I nu mii fie atrtbltut d. curentul electric - CJ). Intr·un IIt cu. probleme de 11nl.tet1 '1-
I mlllrliu dlspllUl cind cablul de sub capul patulUi mltrtmonlal 0lIl flc.a I.gltul'l din-
- "ud ~. .~=--o=~,~ 6i--...Iiii~ I tre Inc:ilzll'U ,11CtIIcI "termostat I feet mutat pe un alt p.rete - (il ,
I I Cabiurillilbere sint cu certitudine de naturi el IngriJorez, CleI gentreW un alndrom de
I cimp IIternativ ddO HL Oar ,Ieplratlle electrICI pracum labe, m..tnt dllpllat, bol-

- 1
I
I
I
I.re. In epICiI( cuptolre cu mlcround. cu elguranţa defectletc. lIIIat. sub IIU IIn;1 dor·
mltoara emit dl cete mII mutta an radlalll patogen" prin perell" ~". utlellnoTt lo-
catarul .. afli aele..orl In zona If,ctatl d. m.; multi Influ,n" -G),
1.& acestll .. adau;1 fluxurIle De Vlgallonclead. pracum fluxurll. laterall prin con-
'
- I I
I ducte defacte HU Inv.chlt. clre .. scurg In 1t,lIlat. de ordlnul metrftor 'prin p.rt~. pod-
eli " p~•• şi Cir, consumi permanent curent el.ctrlc. In cazul Imenljlrllor noi ra-
- IIul I,IU dJllf/ll pot nl'IItItI prin Imbrlc:ar•• lzolatoar. corespunzAtoare • conductelor.

- t
I
t t t t t
Aparate şi motoert Ilec:trIot au predu. pariurba~1 In clldlrt. EI,ct. chiar
t
1&11
I
t t t
In cazul Inatall1lllor ."Iatlnll, nu aJuti dlclt mutarei conductelor ..u dlCOnlcllrta rl-
dlcall de II ccntor. In lO..t ICOp ,xll1l CIOIIIUIItoIINIIIItamIIa pentn.l cuurlll In cara
nu esti naee.ar curentul el.ctrlc, In _It caz, p.nIru 11%111 fI1;orlflce.lr\glclarl, 'lObi cu
ulII Itc. care trebuie IA funcţlonezi perman.nt trebuit prevl%utl o Inllllllii "pereti,
®
e nl8te.de plan",le masive. Racllatll de plnlla 2.9 au nu glnlram problem••
nctp,nd cu 3 au tlncIIn\I II rIcIll. reumatllm. aflC\lUnl lIt vftlcll urinare.
nOlplnd cu eau problem. follte graVi. ou I,.cteln raport cu conltltujll.
A
In continuare, parturblUII. care .,.ctam zonl miri provin " dl la stallll, de tranlfor-
mare (Schrlld,,-Spaok I mIIurlll, o .18\11 de 10 -20 000 V fluxuri prezlntl pInA II o
clllIIntI de 30-50 m spr. Nord" d.120-150 m spre Sud), de IUlnurU•• llctrlae, OI-
blurlll de Inalti tenalun' şi alt.l....m.n ... Ifl.I.ln eprop/'I'U loculnţllor. RaellaUI p.-
,. .. j\ Media ItIlIIII • CC/1CIIntrI1fel dl lonl togenl pot fi gen.l'ItI" delmpimlntirlll mai multer oIlcIlri Invecinat.. '
! \. =~ penlN noI-tnzllecu

",
I 'nlglllv @ oomeiIuIbIII In cenlrul 1nfllMntl1onIIor. Cea 85% din organllmui uman HIt formlt dln'oxlgln, MttaboJl.mul
.. ~ ~IUI Phlladllp/ll., In raport ou .1Ie 'UI~nut In principal d, cltr, lonl, In IpiVUlllbtr. omul •• Ifliaub o t.n.lun. IIIC-
I ~ \, ; \ momentUl zIIel (ciupi R. EndrOlt) trlcI de cea 180 V, clar numallub Incld.n'l unul ourtn! !'Idus clei nu IXllti purtltorl dl

I
/ ~ \ I
dlCin" In 1 cm3 d. I.r pot .xllta cltevi suta plnlll citIva mA dllonl. eanlltatll depin-
zInd d, zonl gaograflcl ,1 d. condlflliilocala. Exlatlloni mici, madl " miri. In lina bio-
f .... 1· , logic acţIonalZl cel madll şl mici. Conlorm malurllorllor am.l1cane, In mldllli anual.,
V eantltlt.a dl Ionf pozitivI ,1 cea de lonl n.gaUvi sInt aproape Identice In timpul zilei -

.,
I
300-eoo lanllcm3; In cazul unor preclpltalU comensurabfll cantitatea de lonl negativi
~ cu 100 I'U mal muft p. cm3 - @,
Intre aelullnclrcat de ClIa mII multa ori negativ $1 llrullncarcat pozitiv .. n..te un cImp
eIIctrIc putImIc ce Influent'lZl In mare mburl organele. 1nc:a prtn ceroetariJ. lui
----®------~-+ .1 // TlChlahlWlldj din anii '20 • rezultat Influenta pozltlvlllonIIor negl1M asupra animalelor şi
laup,ra omului. TlOI1a II - .tItotie aohlmbulul de Inclrcare organIG" - erall ecldarea con-
'.' I.p / / stantll poIInvelulul IltctrIc II organismului uman pl mlSUrI CI It In.intlllZlln vTraII.
I ' Daci. cu cit .Irul con~nl mal mu~ll.roionl ntgIINI, cu allt omullmbllrln.,te mlll.nl.
Oerettlrile Iltctulllln ul/lmn !ia d' .ni cenflrml ,fectul favorabil IIlonOor n.gatlvl IIU-
pra hlpertenllun". llIImulul, uupra aletemulul clroulllor, I reumatlamulul. 1n Inclplrl.
II InchIIl, In apeelil In CII, pun. de praf. predomina 10nO pozitIVI; dar numll oxlglnul dln
..r 'nClrclt ou lonl nlgltM ••te vllorol din punct dt vadlre biologic. Altf.1 dl larolonl
(Ionl In ..r) .. produc In atmclf,ra Ilb.rI, dln.ltatll lor vlriullntre 100-10000
10nl/cm3 de .Ir, In functii d. zona flIlaT" viemu, Cln mlaurltoll mei noi I rezultat ci
In Inclperl II d.a'''oarllcIII.,1 actIvltlll de Impuls ea In Ixterlor - nici chiar bltonul
armat nu cenetltule o piedici Plntru clmpurll, de forţa mlgnetlca. Iir ac••t.. au foet
Identfflcltt chiar ,lIn VII monllneln;ust•.
Jl\adlll\1\e dl1nII\Im., probabil cele mii pulemletlldll1ll, patrund chiar ,1 cel 300 m In
101 ,1 pot II mllurlt. chiar ,II. 100 m sub apA. Omul II afli In 24 dl ore lub Incidenta
a 100 d. miUoan. d. astfel dl radlalli. Car In g.nerallatl valabili urmatoarei stare d.
flpl: cu cit materialul d. conalructle este mal dens cu atit radl.~1I1 din co.mol alnt redu·
II. Pollrizlr'" adtel piua la mlnu., adlcA prelUlrea sI pradlr •• aaroin\1 • ordtne.
OepollriZlrla, adiel poli de 10elaŞi tip (cart II rllpln;), g,nlrul. d,zordlne,
ClblurllllIIbteranI, dI;_ Si de apa III generat ctmpurl panurbltoare puternic•.
Astl.1 d. per1urb.~ladu•• In cllldirl au 10lt Iden~flcet. p, o razi d. plnlla 2 m. Oferta de
9-10 "'.,uri ma1rimonl.'t aparate care produc In mod artlficial necesarul da ionl negativi In lncăperila de lucru. adica
11 iPalul blJlllllul cel mirt genereazA cImpul artificial continuu ce este de dorit, esle variata. Astfel de cImpuri contl·
, 12 IPalul copll\Jlul mic 'I.ocUl",. nue (cimpuri de curent continuu) determini orientarea lonllor dlspu,1 nefavoraoilln raport
13 "alul copilului mic Inalnt. d,
Imbolnavire , cu condlţillG oe aer ce stnt de dorit In lncăpere . Aceste aparate aeţloneazAln forma elec-
16 Axa Nord·Sud prin ' !.!., I I I ,1 , • , ! , •• • I trozllor de planşeu, a surselor de Iluminat climatizate sau a aparalUrll de birou resp. de par-
.ona afeetaIA 10, 20
Schematlc doseală. Combinatiile de generator şi elactrod genereaza un cimp electric continuu pen-
tru 10Miza.ea negativa de pina ta 2QOO v şi actioneaza pe o raza de cea 2..., 3 matri.
fs\ Zona de perturbaţii a unei statII de transformare cu inlh·o,,(e nocive asupra persoa·
(SU • unitate de măsura; dupa Heimatort "Suhr"de $chrodar·Speck)
V:;) nelor In paturile aratate de la 9 la 12 (dup~ v.. c. Iootz II!)

37
•
Suprafe,ele ,1 obiect.l, negre p.r
mei mici decit un.'. Ilbl de tct-
ltaşl dimensiuni, oamenII ImbrAcal1
In negru p.r miI ZVlftl. CII Imbrlclll
In alb mei gr.,i decit sInt In r.elltt-
te. Acest fapt ..t. valabil pentru
toate componentele constructIIlor.
®" Splrall? Figura este compusa din
oercurt.
CliI copaci? Nici unul! Nu .1CIatl
®9 leglturl Intre rldlolnl şi coroane.
ŞI numai olterlll pozll\lI ochW o
conltruClI. vazuti d. lUI ~ mII
InlU d.cft daci. ptlvItl d. lai. In a-
zul privirii In lai, la ICIUIt II Ideugl
lItIra. de nealguranll a g.nll'HZl
Imprul. Ci toIUl .111 mlllnllll dIcIt In
cazul pozltIIl"gura cu prIvIraIln lUI.
7Dimenslunilepevertical!parochiuluilnCOmparabli mai impresionante
@ leaşi dimensiuni pe orizontal!.
38
•••••• ...... ••••
~i •••••• • ••
• . OCHIUL
••••••
mt ••••••
-- •• I
DacI.stI neCISII' un eleet II fii de
. ..... Concenlratl-vl asupra celor doua puncte
din miiloc: care este mal mare? Cel din
dreapta? Greşltl Sint la fel de mari.
~.A9
t."
Irnpo/'II/1t p.ntru tupraf"1 negre "
albi, Ibmcl tctltll din urml trlbu-
1. rtdun coralpunzltor. O culoare
dllChlsl lliturali uneia Inchid Vedl1l,1 dumn••voastrl c,rcurl gri In,.'arsa simturilor: Credem ca ve-
dem un pltrat alb. Oar In rsalltate
® cratul Impresia ci .c.asta din
urml.1tt el mal I"chlst ® Intra pAlrate? Crel.rul nostru ..com-
pun," cercuri It In piua. @ lipsesc liniile exterioare.
)>-_-..;;.1_ _-«
b
( )
B F C
Vlmoe/.11 care In mod raal .1 O'" Idlndce.IIQInII'II.Ie." b par de lun-
gimi dltlritl c:latDrfII unor IIrIi:IUII_nI-
® Segmentul de )ca nu este mllseurt
deCIt CII eli IUI- doar o iluzie apUcI.
17'
dllflfolrt pI,.ltl In aceastA .,fi-
guri I lui ZOllnlr" par - dltcrltl ® 1IcaiIvI; dIIlldIntICI. HgII1lnteil /+oF " F-
O par de iIIngImI diferite dIIoIItIlapiulul ci
\..!.) I,.,urll oblice - .1 conv••r;1.
eTntlndu.. In suprafete clltr1ll.
OouA persoane' de le..." statura
par dlftrltl daca, dla,natl, nu raa-
@ nuzl, optici pectllegltljlle perpectlvel.
ttt
jb
t
i CUI":" modeluf
• modIIcI
lUI _nlor." ' '1IpIC-
Negru
genereul !mpreI1a
da zvlll- •. CleI n..
. grul .conIUII11' 1umi-
na. AbIl IIInlrllZl
Imprwll da "'"". - b,
eIei llbuI ClHuuazl
d • lumlnL Perlll OIra, II Piri.. luperioart, le
retrag corespunzator Ilar vllrticall.
Dungile verticale wngeao - c, cel, ori- trapll, coml,. ,1 proflr. ourbate In
"P' zon\tle 111110 - d, CIrOurile IYkIen.1ZI
\CI In mod egll lnll~mll " IltIm.... ••
@ _ cor8llpunZIlor pIr ortzontale.
Indiferent de structurarea arhtlecturala (verticalA. orizontalA sau combinată) ... @, sca.
decit ace- r". tele modificata si numai pri" raportul dintre golul ferestrelor $1 suprafaţa de perete
@ plin, In cluQ" /~ctului cA edHlciile au Qceleasl dimensiuni şi aceea,llnâltlme de nivel.

• CA SCARA PENTRU IMAGINEA OBIECTELOR - !li
La Incaperi joase Impresia asupra
spaţiului
.Ja o linguri vlderl' (Ima·
gm, statiei)
®2
® CImpul de veci." uman la pozI~.
1Ix1. capului ,1 ochi In m\4Care • In
'4'
\:J
lI~ml 54", In lUI 270., In )of 100.
Oillan", totall. Ia o~.rvlrl' Inte-
grali a un.1 clldlrl • II~m.a clldlrll
HU dublullnllllmii sale pll1l nive-
lul ochiului.
OChiul nu dl,lInge dlferent. IXICII decit Intr-c zonl dl 0"1' • cimpul dl 1IZfblllta·
® te, dlBtJnţa nmltl • componentelor formal. CI treI:iIIle dlf.,en~1tI llte dttlnnl-
natlln aeell III. Olltanta E poate 1\
La TnclPerl Inille Impresii aupra
spatiuluI prin .palpare'" .,ectuatl
de oehlln lUI (lmagln. d. pllparl)
ctmp.il vizual II ochiUlui ftl( nonnll
cuprind. o zona dl 1', adlclaprox.
IUprlfala unghie! d. 1. degetul
miri priviti cu mIna IntlnlL
OCHIUL
Activltatea ochiului se diferenţiază În văz si observare. Văzul ser-
veste do"ar la siguranta noastră fizică, observarea incepe aoolo
unde văzul!ncetează; ea conduce la plăcerea generată de .imagi-
nile" identificate prin văz. .
Tn func~e de modul!n care ochiul se opreşte asupra obiectului, re-
spectiV trece pe ITnga acesta, se face diferenţierea intre Imaginea
statică şi cea de "palpare".
Imaginea statică se reprezintA fntr·o porţiune de cerc aproximativă
al cArui diametru este constant 7n lungul distanţei dintre ochi şi
obiect, 1n interiorul acestui "cimp de vedere" obiectele Ti apar ochiu-
lui .Ia o singură vedere" -@, ImagInea statică ideală se reprezinta
1n echilibru.
Echilibrul este prima calitate a frumuse~i arhitecturale.
(Cercetătoril!n fizIologie lucreazA la o teorie a celui de-al S-Iea sImţ,
simţul echilibrului sau simţul static care, aparent, stă şi la baza per-
ceperll de către noi a trumosulul pe care TI resim~m in obIecte şi
rela~i simetrice, armonioase - pag. 41-44 sau Tn raport cu cele
aflate in echilibru.)
Dincolo de acest cadru, ochiul recepteaza. impresII prin imaginea de
palpare.
Ochiul care palpează avansează In lungul obstacolelor pe care le
Tnt1lneşte in faţa noastră 1n lAtime sau 1n adtncime.
Astfel de obstacole pe care ochiul le intTlneşte la distanţe sau la in-
tervale egale stnt percepute ca taotl.il sau ritmul care exercit! excl-
ta~i similare cu cele pe care le recepteazA urechea prfn muzică
("Arhitectura, muzlcl11ngheţatl", - Neutert, BOL),
De altfel şi Impresia 1n spaţiul Tnchls se produoe tot prin Imaginea
staticA sau cea de palpare - <D -@.
O fnclpere a cărei acoperire (planşeu) poate fi recunoscută rn Ima-
ginea statică generează Impresia de sigurantă, dar, 1n cazul1ncăpe­
rflor lungi, şi o senza~e aplsltoare.
rn cazul planşeelor dispuse la lnllţlmi Importante pe care ochiul le
recunoaşte doar prin imaginea de palpare, incAperea pare liberă şi

c..QQ!!l2Jpr·-L- relp. mlrlm" compon.nt.1 fonn,1 E '1; O.,'

IgO'1' 0.000291
Atptt In cazu/lumini
lUIIeI.n.., In ca CClftIrIl •
!It 1 'l2p1nlla!ltZO~ •
l11li mar. ._-.-.......
~I
® Oacl un taXI trIbuJa al mII ne lizibil
de II dlltInţI d. de IX. 700 matunci
gtOII~ literelor d lrlbule II fie
(conf.I.§J):. 7000 '0.000291 •
0.204 m, fnll"mel normlll"h' eatl
da II ori cltd .5' 0,204.1,020m
~h-l
DltaW
~ 2h ---t
Imagln, d, anaamblu
I 3h
Imagin. de ary.amblU cu modlullnccnjurllor
Pentru lajimile de străzi oare trebu·
® le sa permiti o imagine de ansam-
blu şi observarea detaliilor trebuie
respectate dlstantele de mai sus
MIrImea componentelor construc-
tiv, ClrI trebui, II poatA II dll.·
,.n~all poate fi ItIbIIItl cu UfUrlnţl
dupl CI dlatInta tn raport ou ochiul
a fo,1 atabIlltl trlgonomttrlc
....~:'::
I
-::":'
Componentele ccnstructivs aflate
® peste console şi care trebuie sa
poata fi vAzute trebuIa dispuse la
Tnăltimi corespun:z:ătoare (a): com-
ponentele individuale pot oferi ochi·
ului o supralaţa mal mare si numai
prin deformări redus~ (b $1 c).
nobilA cu condiţia ca distanţa dintre pereti şi deci proporţiile gene-
rale si concorde 1n acest sens.
La aceste situaţII trebuie avut 1n vedere el ochiul este supus lIuzl-
lIor optice.
Ochiul evalueaza Iăţlmlle mai exact decTt evaluează adincimlle şi
Tnll~mlle, cele din urma părTndu-I-se intotdeauna mal marI. Astfel, .
dupA cum este cunoscut, un tl.im vazut de sus pare mal inalt decit
atunci cind este văzut de Jos -pag.38@şl@.
Muchiile verticale par sA conveargA la partea superioara, cele ori-
zontale par curbate in miJloe- pag. 3S @,şi-pag.3S-(i)-@.
Cind sint luate 1n considerare aceste stări de fapt nu trebuie atinsă
extrema opusă (baroc) şi deci, de ex., nu trebuie accentuat efeotui
perspeCtlv prin ferestre şi comlşe dispuse oblic (catedrala SfTntl.il
Petru, Roma) sau chiar prin cornlşe, bolţi ş.a. pictate in perspectivă.
Determinantă pentru dimensionare este mărimea cimpului de ve-
dere -<il, eventual a cîmpului vlzual-@ şi pentru diferenţierea
exacta a detaliilor este determinantă mărimea cimpului de IIzlbiUta·
te- @)şl@.
Distanta pentru cel din urmă determină nîărim~a detaliilor ce. trebu-
Ie diferenţiate.
Grecii au respectat intocmai aceste principii şi, la fiepare templu cu
o Tnâlţime diferitI in raport cu celelalte, mărimea celei mal mici mu-
lurl rotunde de sub intradosul acoperirii este astfel dimensionată Tn·
cit să fie umplut cimpul de lizibilitate 0°1' CZl de la distanţa de 27°
c - CZl a (aşa cum a demonstrat Maertens - CD ; Tn acest sens şi
desenele _@-@(elaborate 1n conformitate cu lucrarea sa)..
De aici rezultă şi it' distanţele cărţilor faţă de cititor (diferite TA raport
cu dimensiunea cărţii), a spectatorilor .faţă aa 'actor etc. .

39
 Roşu
Verde
Carcul culorilor naturale (dupl·
Gome): triunghI: rotU-alblltru-gal·
ben • culorile PrImara, din care. te-
oretic, pot fi abIInute 10111 culo~le.
Contra·trlunghl: 'Ndt-porIOca1Ju.vf•
.o/.t. culorlll detfvata da prfm rang
<D cari le nasc din Imeetaoul culottlor
primlll FlofU
VIolet ~----IG.lben Alb.·
Verde
Culori u,oare ,1 grei. (lftctvl dtcIt
inchISI fi d.schllt - <il, penlN
CI, Illlull ci. graclul ele IUmlnozJta..
te, .enza~1 de greutate oII det.r·
mInati ,1 de cantitatii cii rafu)
OMUL ŞI CULOAREA
-[Il
Culorile sInt fol1. t:art act'on.azA asupra omului şI care genereazA starI d' bine .au de
neplacere, activitate sau pasMtate. in Intreprinderi, birouri sau şcoli compozitia de FUlaa.
ra poata aA mAreascA sau sA scadA randamentul, In timp ce In clinici poate si contrlbU.
111& Indnltoalrea pBCi8n1ilor. Influenta pe care culorile o exarclta asupra omulUI ae produc,
mlJIOCIIt prin efectele fiziologice proprll;refeii!aars la IArQirea aau la lngustalla spalfllar ,1 se
Pulv
manllnlllndlr8ct prin efectul gen,ratdl sPl1iI, ca senzalie dl apbara sau de eliberare_ ®
@ Influlnlllaxlrciteti dl cAtre culari II produce IIImlJloclt prin forţell de efect Qm. -
pul.urlle) g,nlrate d, fllCll'l culClre In parte - ® .<!). Forţa de Impuls cea mal pu.
temica ast, atributul culorii portocaliu; urmeaza galben, roşu, verde " purpuriu. Forţa da
® Culoli InchlI. al doohl.. " efectul
lor ••upra omului
Impula CII mai radUla liste atributul culo~lor albastru. bleu·vart si violet (culorf reci ~I pa·
Slvl).!n Ipa~U, cu\Orll, caracterizate prin forţl da impuls ridicati slntadeevlta numai su.
Carmln
pref'lllor redu... In lImp CI culorile cu feri! d. Impuls redusl"'n! adeov.tt suprafeţelor
mIri. Culorii. alld. gtnereullmprella d8 activ, Incltl~, In funcţie de caz. nlUnlfltec.
Culorile reci lin! pulve. llnlfjltoare hU lnterJortzante, Culoarei VIrdt rellltlBZl din punct _
de vederi nervol. In piUI, ".clUl glneret d, catre culori depinde ,1 d. lumlnoZltat,. pre-
VIolet cum şi de locul In CII" ac"oneaza. Culorile calde ~ clucllllt dJapu$lln pl1lla luper.
IOllllncltl din pUneI dl Vid,,. eplrltual; dispuse lal8tli!ncllzesc, apropii; diapusi In
Ultra-
marin partel In,.liolll \/fureul, Inalti. Culorile oaJde tllIIohl.. dilpu."1 pllrtal auparloll'l -
gen.reazalmpresla dt Inohlda,.; PII' pUn. d. d.mnltllll; dl.pu.elllerii g.nerlazA ian.
Bleu-vllt zalla delnconJu1l1l; dlspu.,In partas Inf.rlolrllnaplra Ilgurentlli Itlnger. ,1 plşlre. _
Culol'llt NOI fi dtIoh_ dlepuoln Plrt.1 IUptrlOaft gen,reezllmpreall d,lIumrn.
re, rellxam: dlspUII IlIIrai Indepartlaza; dlapuse la partea Inflrlolrl p., n,Iede, In. -
dtlla d.pll...... CUlorile recltl1'nchIIt dlspu.e la panea superioarA par emenlnţlto­
@ Circul culorflor In 12 parţi are; dl.pull lateral par reci "trllIII; dltpu.eln part.a InferioarA Ingreun.azll, atrag In
Jo" Albul mi CU1a1l'1Il purftllff ablalull, I curll,nlei ,1 ordinII. In comPO~1 d. culoare
a spatiului, albul joIOI rolul dl fundal, n.CI.1t pentrU .eptnSrel altor gnupe de ,culoart,
pentnu neutrallzartl 'CI.tera ,1 cltelmlml prin IumlnozJtag " .!nuc/ureul. Ca şt culo.
, It•• ordinii, IIbul este udllut II marartl lupra!ejtlor din depozlll " zone de depoZi-
tara. PIIIIrU dungi dlrec1oar. ,1 marcaJe de Clrculelle.

Inclperfll lungi par IT1IlICUIII daci
® r:rtlfl tranavll'llif care " eIIRml·
al II. putemlc In evld.nta
Pereţ" polterlor " Illtrlll coIorajl
® IIrglec .pa~ulln partlllUp.rfoarl
,1 ClllnI,rfotrI
·Carmln ..................................... 10
PIJ'doeIlfI" tlVllluf colorat. crnazI
® Impreela unullDl1lu mII JOI ,1 mii larg
II a un.1 1U0ratll; mii mari
\UI
Lumlnozltatiia .upndefI/Gr
Valori Intre albul teoretic (100%) ~I negrul absolut (0%)
HTrtle albi .......... ............... .. 84
Alb • var .................................... eo
Galben cltron ............................. 70
F1ldejJ ............ ............ aprox. 70
Crem .......................... :. aprox. 70
Auriu pur .............................. ao
Galben pal .....................................60
Ocru deschis .................. aprox. 60
Galben cram pur .......................... 50
Portccalfu pur ...................... 25-30
Mare deschis ................... aprox. 25
Bej pur .......................... aprox. 25
Maro mediu ............. "...... aprox. 15
Somon ........................... aprox. 40
Stacojiu laturat ....... ............ ...... 1a
Roşu clnabru ...... :...................... 20
Vlollt Inchll ...................... apro". 5
BI.u .......... ............. .......... 40-60
Bleu Inchll .......................... 30
i'f1"
Lurni=itatel .u"rafetelor
..
Turcoaz pur .... ...... ................ 15
Verde - larbl ................. aprox. 20
Verde· tel, pa.t.I.......... apro)(.50
Argint/u .......................... aprox. 35
gri - tencuialA de var ........prox. 42
gri - beton uscat ........... aprox. 32
Placaj de I.mn ................ aprox. 38
CArAmidA galbenA......... aprox. 32
CArlmldl ro,l. .............. aprox. 1B
Cllncher .................. ap.rox. 10
PlacA Solnho! ............ aprox. So
Cui. pietrei m.dle .............:...... 35
Astalt uscat ................ aprox. 20
Asfalt ud ....... ............. .prox. Ei
Stejar Inchl. .................. aprox. 18
Stejar deschis ............... aprox. 33
Nuc ......................... aprox.18
Lemn molid deschis' ...... aprox. 50
FoRe de aluminiu ......................... 83
Tabl~ de fier zlncatA ................ 16

~'
...
:
..
;: "W'
:0:-
. :

..
~.
". ,:

Elementele individuale deschise pe

® Dungile longirudinaJe alungesc perejli
Elementele Individuale Inchlse pe londul lnchls par mal uşoare, mai
@ Dungile tran.sversale latase pereţ" şi
cream Impresia unui spaţiu maijos
@ 'fo(1dul unul perete deschis sint ac·
.cenruate puternic
ales 1n cazul unei supradimen•.
sionari aparente

40 ..
.. PROPORTII
BAZE - llJ
Conventiile dimensionale rn constructii există din vechime. Indida~i
concrete esenţiale srn! cunoscute din perioada pltagoreică.
Pitagora a pornit de la ideea că proporţiile acustica trebuie s4 fie ar-
monice şi din punct de vedere optic. De alei a fost dezvoltat drep-
tunghiul pltagoreic - CD care cuprinde toate intervalele proporţl.o­
nale armonie!, dar care exclude cele două intervale lipsite de. ar-
I
monie - secunda şi septlma.
TIrit mici 511 PrI",1 1/1 Din aceste rapoarte trebuiau derivate dimensiunile spaţiilor. Oln
ecuaţiile pitagoreice resp. diofantice rezultA grupele de numere @
'1' Oreptungh!ul pltagorek: includ. toa-
\!I te Intervalele de proportii II'ITIOI1Ice
® Triunghiul pItagoreic @@,care trebuie utilizate pentru Iă~mea, inAltlmea şi lungimea
,1 1. exelude p, c.l. npalte de
monl., llcunda ,1.lpIIm,
.r- spa~ilor. Aceste grupe de numere pot fi calculate cu formula.
a2 + b2 • c2;
a ,
b C fi m x y alZ + b2 _ e2
se087 3 4 5 53"13' 1 1 2 a • m (y2_X2) ,-
22"52' 5 12 13 87"38' 1 2 3
b -m'2'x·y
15"28' 124 ZI! 73°74' 1 3 4
28"01' 8 15 17 81"93' 0,5 3 5
c • m (y2+X 2)
_Z

(:$
12"58' ; 40 41 11"32' 1 4 5 fn care: xi y: sTnt toate numerele intregI
18"92' 12 35
43°80' 20 21
al °89' 28 45
37 11"OS' 0,5
ZEI 48"40' 0,5
53 sa"11' 0,5
5
3 7
li
7

a
.~ x este mal mIc deoTt y.
m: este factorul de mArire resp. de reducere
. la
De o Importanţă fundamentalA sTnt şi formele geometrice numite de
Flef.~1 num.rlcl din 1CU11I' plta;o-
® reici (1II1Cţ1.)
14'
\::1
Exlmplu
Platon şi Vftruvlu: cercul, triunghiul - ® şi pltratul - @, din carE!,
pot fi construite pollgoane. Fiecare TnJumltlţlre genereazA alte po~
IIgoane. Alte pollgoane (de ex. heptagonul- ® eneagonul _ ®)
pot fi formate doar aproximativ sau prin suprapuneri. Astfel, de ex ..
un poligon cu 15 'laturI - @ poate fi construit prin suprapunerea tri-
unghiului eohllateral cu pentagonul.
Pentagonul - (i) sau pentagrama (pentagrama maglcl) are, ca şi
decagonul derivat, relaţii naturale cu secţIunea de aur - pag. 44 <D
-@. Proporţiile sale aparte au fost insA rareori utilizate Tn trecut.
Pentru proiectarea ,i execu~a aşa-numltelor clădiri "rotunde" 81nt
necesare pol/goanele, Aflarea celor mal Importante dimensiuni:
raza r, coarda s ,1 tnll~mea de triunghi h sTnt prezentate Tn - .@'r
G -pag.43.
® Triunghi echllateral, hexa;on ® patrat

1r4umtIalt,.. ruei al.

Bcu AB AC,
Ite d. ClII: 1" jurul luJ
A- C A!aIUra PlnllGG"utul
® pentagen . ® Poilgen ou 15 lat. ACoof-t-1i ® eoSegmentul
H.plagon aproximativ
se Tnlumtt. AM Tn O,
Entagon aproxlmit
Arc d. carc In Jurul lui Acu AS dA
• aproximat '1, din perimetrul punctul Ope AO - ~
Circului arc de Circ In Jurul lui O ou CM da
punctul e pe arcul de carc eo • a
segmentul OE COIl8p. aprox. cu li,
t--M---+-m--l din ptrtmllrul cercului Ad
~m~M~M~m~
Jj II II II Ţ

I
:
I
I
!
I

,,
r h.r·cos~

s'.r· all1\l
2
.

I
S.2· r' slna

"
il
,
I
I
h• ~ , cotangi!

f.--M-t-m--'; ~m--.-l
}----M-----1
I--M-+-m-l
@ Oecagon şi secţiunea de aur
Calculul dimensiunilor In poligon
@ Pentagon şi secţiunea de aur @ - pag. 64 @ -@Formula

41
 PROPOR
BAZE-
Triunghiul isoscel dreptunghic eli raportul dintre
şi inălţime de 1:2 este triunghiul cvadraturii.
Triunghiul isoscel in oare baza şi Înălţimea cores~

~
laturii unui patrat a fost utilizat cu succes de arhi
'. .Knauth le!. stabilirea proporţiilor pentru domL'
Strasbourg. '.
Triunghiul 'lti4 -<D de A. v. Drach -Ill este cev!..L
,', asouţlt decit cel descris anterior deoarece inăltim
CD Triunghiul 7114 dupa A. v. Oraeh ® ~a!t
W-@
d.zvoltall din ootogon -
este determinată de vIrful rotit al pătratului. A şi fost utilizat cu Sl
de inventator la detalii şi aparate. AlAturi de toate aoeste figuri, contl
. cercetărilor, efeetuate de L. R. SpltzenpfelJ la o serie de clădiri y..Q(
poate fi demonstrata şi utilizarea proporţiilor proprii octogonulu
bază serveşte aşa-numitul triunghi dlagonal. IniUţ/mea trlunghlulu .•
alei diagonala pătratuluI construit peste jumatatea bazei - @ ®
Dreptunghiul obţinut in acest fel - @ are raportul dintre laturi de 1--
In consecinţă toate rnJumătăţirlle şi dublările dreptunghlului menţlr
laşi raport 1nn latUri 1: V\ De aceea, acest raport a fost utili,,,,
către dr. Porstmann ca bază pentru formatele germane DIN ~ ®-
4. Seriile geometrice cu acest raport oferA scara gradatA din Inte-'--
unul oetogon -@-@ scara gradatA a rAdAcinilor 1 -7 -@.
Relaţia dintre rIdAclna pAtrată a numerelor Tntregi este prezentatA II
® -(il <i). Procedura de descompunere a factorilor face posibilA utlllze

-... ~,
"rldAclnllor patrate la Intsgrarea unor componente constructive CE-
sTnt rectangulare. Pomind de la valorile aproximate ale rAdAcinilor 1· '
te, Mengeringhausen a elaborat Sistemul Spa~al Fachwerk • Mei
"" Principiul este aş'a-numltul.melc"- @@@).
Inexactltaţlle unghiului drept sTnt compensate prin leglturlle cu şu-,
1
vi
rl dintre bare şi noduri. O modalitate de calcul diferenţiat! şi aprox
pentru rAdaclnUe pAtrate ale numerelor intregi v'i'I' pentru compone
constructive fărl unghiuri drepte oferi fraeţllle continue (- pag, 46
forma G •
• 1 +f:i3 ~'@.
1 I , I--'~

® Or.ptUnghl • 1 : '\1'2 ® Scart gradatia rldAclnllor

'0

o A.latll dintre rldaclnll.· patrat. ® Rapoarte num.rlOi OI vllori da

aproximare 'V'2 (..mIle')

, I )~1 ,
0,5 ;Wa 1.5

0,6 51]7 1,4

0,58333 ••. 12 17 1,41867, ..

0.eae21 •• , 211 41 1,41319 •.•

O,5B1l7143 .•• 70 99 1,4'42857. " .

0,5857988 .•• 169 239 M142011 ...

0,5857865 ..• Y2 1,4142135 ...

Exemple pentru coardonarl fArA
® unghi drept - pag. 83
Sistsm spal!!IFachwerk· MERO:
@ Fracţie continua \12
bazat pe '/2 ,1 V3 - pag.
102-104

42

<D Teatru rom.n dupa V1truvlu
® Proporţlll. collUlul de fronton ai unul
templu dorle bazati pe HCIlun••
d. aur. cupa Me....1- [lJ
Secţiunea sacra. clldlrt In AntIca
® 0StI.
Plinul d, .Itu.~. al
Intregului ansamblu
Tezaur japonez
® Teatru grec dupA VHruvfu
1I--II--~« 3
:-'.L....L.....I.
@ Teatrul din EpId.ur
, ce se bazeaza pe Indicaţiile lui Pltagora. el utilizeazA pentru clAdi·
® Principiul Glaemttrle
® Pan:!elfail ceramlcl
In AntIca OstIa
@ Casa de bresle ROgen nnga ZOrich
PROPORTII
APUCA'" - UJ
I.:.
Aplicarea relaţiilor geometrice si dimenslonale pe baza Indicaţiilor
anterioare este descrisA de catre Vitruviu. De ex., conform cer- ~
cetArilor sale, teatrul roman este construit pe triunghiul rotit de pa-
tru ori -0 si teatrul grec pe pătratul rotit de trei ori_@). Din
ambele construcţII rezulta un dodecagon. Acest fapt este reco-
gnoscibilla scAri. MoesselTncearca sa demonstreze proporţii baza-
tEi pe secţiunea de aur -@ deşi acest fapt este improbabil -(ID.
Singurul teatru grec al cArui plan se bazează pe un pentagon se afla
la epldaur - @.
Printr-o aşezare din Antica Ostia, vechiul port al oraşului Roma,
aşezare dezvelnă de curind, a devenit cunoscut principiul de pro-
Iectare numit sec~unea sacră. Acest principiu se bazează pe in-
lumAtă~rea diagonalei unul pătrat. Daca s1nt unite punctele 1n care
areele de cerc de -qse IntersecteazA cu laturile pAtratului, se obţine
4 ,1 cav•• un carola! format din nouA părţi. PAtratul din mijloc se f'lumeşte
noul
2Cavelvtehl
patratul secţiunII sacre. Arcul AS are - cu o abatere de pTn'la o,a
IOrchlltr. procente - aceeaşi lungime ca diagonala CO a pătratului de baza 1n-
4011dlr ..
pt. lken. JumâtAţlt. De aceea secţiunea sacrA reprezinti o metodA aproxi·
,....,.
SClrcula\11
aZIel dl IPrlJln
mativA pentru cvadratura cercului. - ® ® Ci) @ lntregul com-
plex· de la planul de situaţie şi pinA la detalii de amenajare - a fost
construit cu aceste. proporţII.
rn ale sale 4 cărţi de arhitecturi Palladlo oferA o cheie geometriei.
rUe sale aceleaşi proporţii spa~ale (cerc, triunghi. pAtrat etc.) şi ar-
monla-@@.
Formulate in reguli extrem de clare, astfel de leglta~ pot fi gAsite la
vechile culturi ale Orlentulul-G}. Astfel, Indlenll fn .Manasara", ehi·
nezll1n modularea lor dupA.Toukou·, dar mal ales Japonezii prin me-
toda .Klwarlho" - SOL. au creat sisteme de construc~e care permit
o dezvoltare de tip tradiţional şi ofer! enorme avantaje economl,ce.
Ch.la geometriei p.ntru
® VlI,I. lui !'ellacllo Pallacllo. vila Pllanl din Bagnole
Sistem de coordonate octogonaJ
pentru elemente porlante punc-
Clădirea administrativa a BMW din
MUnchen
tuale din patrulater subimparţit in
cite 6 alemente de faţada. Poligon
cu 48 de laturi, dezvoltat din
triunghl- @
43
. B
PROPORTII
APLICAT": MODULOR - m
i În secolul al i8-lea şi ulterior lui, a fost preferat nu atit sistemul di-
mensional armonic, cTt unul adltiv. Din acesta s-a dezvoltat şi siste-
mul octametric .... pp. 60. Abia o dată cu Introducerea sistemului mo-
dular. rapoartele armonice şi proporţionale au fost din nou accepta-
I te - pag. 41 @ - @. Sisteme de coordonate şi dimensiuni de
coordonate - pag. 63-64.
Arhitectul Le Corbusier a elaborat un sistem de proporţii care se ba-
Major zează pe secţiunea de aur şi pe dimensiunile corpUlui uman.
.Secţlunea de aur· a unul segment poate fi stabilit! fie geometric fie
prin formule .•Sec~unea de aur"inseamnl ca un segment este ast-
Constructia g.omatrlcl a '2' A.la~lI. dintre patrat, cerc şi
fel Împărţit incTt segmentul intreg se afla In acelaşi raport cu diviziu-
.'C!lunllde lur v;) triunghi
nea mal mare Tn oare aoeasta se afla rn raport cu cea miel - <D.
f-- m· 0_ _1----1\1. O,I"~ Din segmentul de divizat AS ca vertical! şi AC • AS /2 ca baza se
formeaz! un triunghi dreptunghic. Pe ipotenuza SC se trece, Tn-
cepind cu punctul C, lungimea liniei de baz! AC. Partea rămas! -
mai mare - din Ipotenuză ( SC - AS /2) reprezintă partea majoră M
a segmentuluI ce trebuie lmp4rţjt1 AS. A trece aoest segment Mpe
verticala AS Tnseamnă, deci, a Tmpartl AS Tn partea majoră (M) şi
oea minoră (m).
Aceasta •IMseamni:l.....MaJor.·
f ~ialor
nor
!I~a. dintre rapoartele proporţionale dintre pătrat, cerc şi triunghi
R.prullllnl.1MI Lame lin Nlufert,8auarclnungtl1lVe'
Secţiunea de aur a unul segment poate fi aflata şi printr-o fracţie
® Fracţie continui: secţlunel d. aur continuă:

a-1+ _1_, cea mal simplă fracţie continuă infinit! _@

0-1 +t G
1 Le Corbusler marcheazA 3 Intervale ale corpului uman care
a-1+m formeazA o serie a secţiunII de aur denumită după Flbonacci.
m Piciorul, plexul solar, capul, degetul miinII ridicate (- şi figura de
m bază a acestui manual). Pentru inceput, Le Corbusler a pornit de
m la Tnalţlmea medie cunoscută a european Ului -1,75 m-
m pag. S0-31 , pe care a Tmparţ~-o conform sectiunii de aur in
T•. dimensiunile 108,2 - a6,8 - 41,45 - 25,4 cm -@.
Deoarece ultima dimensiune corespunde practic exact ou 1Otoli el
gAseşte aici racordulla ţoiul englez, lucru oare nu se mai intimplă
la dimensiunile superioare.
De aceea. in 1947 Le' Corbusler porneşte In sens invers', de la 6 pi-
o Figuri proporţlon." cioare engleze .. 1828,8 mm, care reprezintă statura..
Prin impărţirea conform secţiunii de aur elaborează o serie roşie in
Valori 'lCprlmale In alatemul metrlc susşl in Jos -@. . '.
Seria roşit: Ao Seria albutrl: AI . Deoarece treptele acestei serii s1nt prea mari pentru aplicarea prao-
tlcI, el elaborează şi o serie albastrA, pornind de la 2,26 m (virful
Centlmatri Metit CtnUmltrf Metri degetului de la mfna ridicati), care conduce la valorile duble ale se-
95280,7 952,80 rtei roşII -@ .
88886,7 eBa.se 117773,5 1177,73 Valorile seriilQr roşii ,1 albastre sTnt transformate de Le Corbusier in
36394.0 363,84 72786,0 727.86 dimensiuni apJfcablle in praotfcl-@.

Ki
22492.7 224.92 441185,5 449.85
13901,3
8S1I1,4
5309,8
3281,8
2028,2
1253,5
774,7
478.8
139,01
85.91
53,10
32.81
20,28
12,53
7,74
4,79
27802-'
17152.9
10819,8
eseu
4058,3
2508,9
1549,4
1167,8
278.02
171,83
108,19
65,63
40,58
25.07
15.49
9,57 ®
.A
tm
unltat..
dublar..
prelungirea lui A.
f
&.
A.i0a
B.216
C.175
~..,i"""""."'' ' .w"
M;,:.W.i.'.'.i...
® Modulor
2115,9 2,96 591.8 5,92
182,9 1,83 365,8 scurtarea lui e • O- 83
3.6e
113,0 1,13 228,0 2.26
69.8 0.70 139.7 1,40
43.2 0.43 86,3 0.86
28.7 0,26 53.4 0.53
16.6 0.18 33.0 0.33
10.2 0.10 20.4 0.20
6.B o.oe 7.8 0.08
2,4 0,02 4.8 0.04
1.6 0.01 3.0 0,03
0.9 1.a 0.01
0.6 1,'
~c .tc

® Reprezentaraa valorilor şi a jocurilor din modular dupa Le Corbusler ® Va.lorlie numeţice nelimitate

44 '.
·01.

C011Jtrucţi. d. Jemn Inltlall cara •
atat la baza formelor t.mplulul gr.
c.se
®cul!lVall dl greci mal deJllrla.
ColJ$tCuc~. de lemn asemlllaioara
® t4' alti
3 ou IJ), .,a cum ..1. astlZl folositi '...:!I
Inci P"" tO!
's" InCon5truc~.
\::,1
din schelet de lemn bI\Ut
eul.. prec1lcl, I.ftlnl dar firi o
®Conatruc~. din blton armat, cu
fnlltl..r. proprie, mal bln. ucunal
lub ctplUseall81u "n'sal .xterlor
Constructie din beton armat cu stIlpi
retrasi şi cu grinzi In consoll. mal
adecvate din punct de 'led ere static şi
mai economice, cu benzi de farestre
® de oţel Tntre ferastre In pareţii
ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
CA REZULTAT AL PRELUCRĂRII MATERIALELOR
La inceputurile culturii umane impletitura şi tesătura au fost prime-
le forme care au putut lua naştere prin tehnici ca legarea, Înnoda-
rea, şnuruirea.
MaLtîrziu au urmat construcţiile din lemn care au constituit În aproa-
pe toate culturile fundamentul formelor arhitecturale, nu Tn ultimul
rind În cazul templelor greceşti -(j) şi (ID.' ", .
Acestă cucerire a cunoaşterii este relativ nouă, dar numărul, mereu
. crescînd de exemple este o dovadă a corectitudinii afirmaţie!.
Uhde a dedicat acestor chestiuni o muncă de cercetare remarca·
bilă ... QJ , 1n care demonstrează deo,sebit de convingător că orlgi·
Forml d. piatrA ..a cum a fOit ee nea arhitecturii maure, mal ales a Alhambrei din Granada se afli in
pom Ind de la forma de bazl IJ) construCţiile din lemn. Modul de tratare a suprafeţelor Interioare a
cladirilor maure provine insă din tehnicile de ţesut (ca benzile şi şnuru·
riie cu perle din edlficlIIe greceşti), chiar dacă sint realizate cu mulaje
din ghips sau ca "azuleJos· (benZi din ceramică glazuratl). rn unele
incAperi din Alcazar in SevlIIa se observă clar in colţurile camerelor
1mblnătile din ghips a pereţilor realizate exact ca imbinărlle la colţuri
ale covoarelor de perete ale corturilor. rn acest caz, forma rezultată din
tehnica corturilor este transpusa direct in ghips.
Formele rezultate din materiai, tehnică şi necesitate sint dacă nu
Identice macar asemAnatoare, in aceleaşi condiţII, 1n toate ţArlle şi
epocile. Aceste forme .eterne" au fost identificate prin exemple con·
vingAtoare de către V. Wersln ... III· in-aceste cazuri obiectele uti·
litare din estul Asiel 411 Europa, din 3.000 T.Chr ş! csls din ziua de
astl%l se asemAnau aşa cum un ou se aseamAnA cu aitul.
Materiale diferite' I tehnici diferite şi utiliZări diferite dau naştere rn
mod necesar unor forme diferite, chiar dacă ele sint temporar exclu·
slv forme ornamentale care le acoperA pe cele provenite in condiţiile
ConltrUc\la din platrl bruta n.e. date din formele de bazA pentru a ie disimula, a le tAinui ochiului sau
°Incadrare cu platrt de 1111. a le TntAţişa ca pe cu totul altceva (baroc). HotArTtor pentru modela·
bine Jucrall- pag. 48
rea clAdirilor este deci in ultimă Instanţă spiritul epocii.
La·edlficiile vechi continuă sA ne impresioneze 1n ziua de azi gene·
za formei artistice şi nu atTt ,rezultatul. Fiecare mod de construcţie
1şl găseşte la un moment dat forma etern! şi tmpllnlrea fundamen·
taia. Iar 1n continuare este' doar cultlvÎ1tşl rafinat. AstAzi Tncă mal
căutam expresia epocII noastre in beton, oţei şi sticlA; pentru fabrici
şi edlflcll mari existA deja cteaţlJ noi, convingătoare 1ntruc1t nevoia
de suprafete mari de ferestre au determinat foarte clar sistemul de
construc~e ... @.
Prezentarea foarte clară a pArţilor componente ale unei construcţii,
corespunzătoare cerinţelor lor tehnice'; dl posibilitatea unor noi for·
me ale detaliilor şi ale imaginII de asamblu. rn această privinţă, pe
,: noi, arhitecţii, ne aşteaptA noi provocAri.
Este Tnsa greşit să se creadă cA epocII noastre TI revine doar sarei·
na de a executa bine construcţiile pentru ca, pornind de la acestea,
epocile viitoare să cultive forma pură'" @. Toţi arhitecţii au mal de·
etIIpl In peret.le .xterlor In lata grabă sarcina de a Implini reprezentările lor artistice folosind În per·
cIrora II dulilolrl plrapetul manenţa posibilităţile tehnice ale timpului pentru a realiza construcţII
susţinut de planaeulln conacll
ce reflectă sentimentul vieţII din epoca lor ... pag. 48. Aceasta pre·
supune: a avea tact, a fi stăpin pe cunoştJlnţe, a adapta la mediul
TnconjurAtor, a realiza o unitate organicl1ntre clAdire, spaVu şi con·
strucţie, a armoniza structurarea incăperilor cu invellşul exterior fără
a Ignora scopurile tehnice, organizatorice şi economice.
Chiar şi artiştii puternici cu un elementar instinct al creaţiei, "cel care
au ceva de spus· slnt subjugati de asemenea obligaţii şi Influenţaţi
de "spiritul vremii".
'Cu olt spiritualitatea unui artist sau imaginea sa despre lume sînt
mai clare, cu atit creaţia sa este mai matură, mai plină de conţinut
şi mai durabilă, cu atrt ea este, in mod paradoxal, de o frumuseţe
atemporală ca orice artA adevărată.
Plan$ee din beton armat cu stllpi in
forma de ciuperca, cu stilpi subtiri
exterlori - pag, 47 .
45
 FORME ARHITECTONICE
Blocuri dl Fa,.••trldln
ACOPERIRI CURBE ghliii CA REZUI.TAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE
zlpldl

\, .
.-. ............__ ........................
Inll'l"

e.Qhlm~1I 1,1 conatrulesc lsema· RomanII au construit primele cupo·

Omul prim~lv 'ti conatrullftl coliba
rc1undA cu mallrial. aliati la In-
demInA In zona respectivi: pietri,
prlllnl, Impletlturl din lIanl" ImbrI·
Cl!t cu frunzl, pile, ltuf, bllnurl
Iau matarlale uamlnltOara
® nltor loeulntl de varl, din blanuri
® puri,
le de plltrl, la Pantheon In forml '4' In P.rsla suanlzll (SIC.S) porneau
InUn.. pe coalte de blllnl, cu f.. p. un plin olrcullr I.:!I d. Ia un plan pltrat pentru a Tnalta
restri CIIn Intlstlnl de fOCI ce cor.. primele lor cupele. Trecerea de la
lpunde Wl~·ulul din ~nuturlle patrat II eerc prin trompa
lor orlglnlre. Tn mod uemlnltor Işi
conatrulllC II locuinţa da laml -
Iglu-uI

Conmctorll din Sizanţ au boltit Sf.

Sofia acum '.400 de ani pe un plan
Tn multe \Iri, lliturl de torma c/rcu.
larI, II IntI1nettl forma c11lndrlol I
ICOperltu/ui realizat din lrIItIe 1..
o.
drep1Unghiular, a cIr.1 conetruotll III şllCOpI~ cu rogoJlni din ltUf
~
este foarte vlzlblll din IXltrior dar modal~ de construc1lt din
din Intlrlar UIt ucuntl dl tftcte taopollmla)
optic. (dematerlallzarel
din plltrl Intii In .pcea lomanl ,1
mal tirziu In Itllul romanlo (ex.mplu:
blalrtel, Slbenlk, foall lugoallvl.)
® In stilul gotic, ca urmare a bol~1 In
cruce, au fOII! create, prin foloslraa
&reu lui frint, Indrbnete bolti stelat.
şi In rllell clror dl8trlbu~1 de Iorţe
a dlvlnlt o carlCt.rlstlel ...n~all
(spriJIn-cui.. ,1 arc bUltnt)

CON~TRUCTII DIN LEMN

® Conetrucţja
gatt In lemn
dln blme din tlrll. bo-
ltI'un UptCt ....
mlnltar peste tot In lume datoritl
@ In regiunii. Ilraceln Ilmn ,·a du·
wftat conltruclla din pllantl (ltIIpI
In contrut cu .xemplul anllrior'l
afli conltructfacu raml cu flrtltr.
@ 1.
Conatruolll cu panouri reallzea·
zi ou panouri .Xlcutett In atellerl,
de Ilmn cu flrtltrl Intre 11). Pentru Izcla!t, cu contrafl" la colţuri " rapid ,11.ltIn
. cerinţelor construCllve %lbre",.. clmpurilol prtn IIISI din
rtgldlzare ..rveau ICUrtllurile d.
Ilmn din parapetuf flreltrtlor nulell Cle laici. cu Qhlrplc

CONSTRUCŢII DIN PIATRA

Construcţiile CIIn boIovanl1lrl mortar
permiteau numai locturl Joue, de
aceea primele cu. d. plltri trau
alcătuite aproape numei din acop ..
ri$ cu o intrarea Joasa
Piatra bruIA prelucrati parmltll zJ·
duri mal Inalte Iar prin Ioloalr••
merlarUlul chiar tlmpln. d. plltra
ou dllchldttllOop.rlte In arc
Tntr·o .poel ult.rloarl deschld.rll.
au fost Inrlmat. şi colturll. zidite cu
platrl de laIII bine lucratI Iar ziduri·
le ramas. lucrat. cu zldlrle din pla·
trl bruta ,1 apoi tencuit.
La conltructlIIe urban., dOllnţa de a
avea ferastre din oe In ce mal merl
I condus la o modalitate de conml
stilpII corespunzatol'hslstemulul
cu schelet da lemn - @I

La 1nceput, construcţia stă lntotdeauna la baza conformaţlel, mai noaşte forma de bază din lemri, pină la automobilele de la incepu-
tirziu ea devine o formă pură, adesea lipsită de semnificaţii, pe care tul sec. al XX-lea care imitau trăsura cu cai (inclusiv suportul pen·
mai 1nt1i se transpun noile materiale de construcţie. De la con· tru bici) se găsesc nenumărate exemple 1n acest sens.
strucţia din piatră a mormintelor Iidiene,ln care orice profan recu-

46 "

® ®
Construcţiile exclusiv din oţel permit cea mai uşoarA imagine cu stTlpl
aproape jmpercsptiblll- CD, insA nu sint permise peste tot. StTlpii
exterlorl din oţel netratat nu sTnt permişi decit cu mici excep~i - @'
impreuna cu grinzile de oţel vizibile ale planşeelor, pot oferi Imagini
BETON ARMAT
® ® ArII. F, L., Wrtg/'11
fn multe cazuri, legislaţia din construcţii cere modalltA~ de construi-
re care să fie ignifuge sau chiar rezistente la Incendiu, astfel 1ne1t
structurile din oţel cu un Tnvellş de protecţie se aseamănă cu con-
strucţiile din beton armat - @, O nota tipică o conferI. suprafeţele
PlNZE SUBTIRI
Distribuţia uniformă a eforturilor 1n cazul betonulul armat este
adecvata pentru cupole cu segmente .... @, pinze subţiri lungi pre-
PLAFOANE SUSPENDATE
I
@ @)
Lucrările auependate· constituiau deja la primitiVi modalitatea de
construcţie pentru deschlderl mari ~ @. Cortul de circ este cea mal
cunoscutA formă uşoară de suprafaţă suspendatI - @'
1n epoca noastră formele au fnceput din nou să se dezvolte din sis-
temele constructive nu numai din punct de vedere al materialelor ca
rezultat al cunoştinţelor de statică ci mult mai mult modelate prin
adîncirea, spirituală 1n fiinţa Interioară a noului mod de construcţie,
În căutarea unei exprimări proprii coroborate cu fiecare temă de
FORME ARHITECTONICE
NOI SISTEME CONSTRUCTIVE ŞI NOI FORME -+ CII
Arh. L. Mie. vin der Rohe 0
. l'
\
deosebit de uşoare dar totuşi solide pentru spaţii mari, deschise,
aproape fAră Ilmite .... @ Halele deschise şi uşoare, cu puţini stilpi
şi console mari ale acoperlşurllor s1nt domeniul construcţIIlor din oţel
sau alumlniu .... @,
® Arh, F. L.. Wrlght ® Arh, F, L.. Wrlght
de planşeu Tn consolă deasupra grlnzilor Inferioare .... ® sau
pomind de la nucleul turnurilor- @, nucleul caselor -+ ® sau ca
planşee cu st11pl1n forml de ciupercă- @,
® Arh, 0, Nltmey,r @ Arn,: ,utoruFfp, ;!.~ ~,:
formate .... @), pTnze sub~rI transversal.e eşalonate ritmic .... ® sau
rinduri de pTnze sub~rf cu stilpi oblici 1n punctullnferfor .... @.
Am. M. Novlcl<l cu M, Celtrlck ®
Suprafeţele suspendate din beton armat combinate cu grinzi de ,
mal]ine rlgidizate conduc la construcţii eficiente şi impresionante .
- @, şi cu posibilitatea deschlderilor mari ale consolelor -- @.
proiectare În parte. Deosebirea fundamentală rezidă aici in căuta­
rea formei care reiese din construoţie 1n contrast cu epoca wilhel-
mînă care utiliza formele existente şi le valorifica În orice con-
strucţie, fie ea din piatra, lemn sau ghips ca formă În sine, goală,
lipsită de coniinut. ca "decoraţie",
47
 LOCUINTE ŞI FORME
CA EXPRESIE A EPOCII ŞI A MODULUI DE VIAŢA
CURTI EXTERIOARE

If' Pe t. 1500 cuII•• IU orlf.11 erau

ot:=i'\ op, II 1700 zidul " polita conlU·
IUlIU numlÎ o !nchelera care oler..
\.!.I lmpl'l}muill CII zldurf d. lpirIre fi
Inchln cu porţi grall prlvlr. d. an.amblu promfllloite
® In aec. II XIX·laa CIII InChI.1 IIt.
sltUlli dela UbtrTntrelngrldlrl jeUl
In sec. al XX'lii' IlPl'.c orice
Ingridlrl (In mod IPeclal In
Am.rlca), CUI II aIIl Tn parcuri
mari, Ingrlllt, In comun, pluatl
dllc!'lt Intre copaci

........

II ....

·"::D~daP1atrl ........ :. ".".-' : '

.,..,. " ,."" '~"'~
.- • ,
, , ' "
, . , 11"".,
,
"..".
P. Ia 1000, CII cin blmt avelU
.
® Ufl )ou, cu pragurf InlIII (farl 11-
!'latra, lumini Intra prin tavanUl d..
® Pe II 1500 erau porj! flrtCIII, cu
mln" da blM In u,I, feram
t7' Pe la 1700, u,1 cu tlmpllrle fer·
\!.I maeltoar. ,1 geamuri din sUcl1
in SIC. al XX·III, o alee uaeatl con·
duce de la autoturllm la uea din
lehls Zlbralltt cu geamurf bomblta . cllrI •. cu mln.r ae .on,rf, stlcll retllctOrlZlntl Irmltl car.
eete culllatA automat d. cI1re ochiul
electronic cara totodltl anunti vlzl.
tatorul
LEGĂTURI iNTRE INCApERI

Pe II 11500, u,lloa.. el gr"" chilII
® cu lumini n.turlll Intufloltntl, po.
deaua din .cfndu~ late ,1 scurte
LOCUINŢE
mI\ Pe la 1700 UlIi largi, CII doul cana· Pe 18 1800 u~ cullaanll Plntru In IIC. II XX·I•• inCAperi modlllca·
\!.91
turf, tu_tiu", de camera, podee
de parohii
legltura Intre In.rI, podllu.
lcoperltl ou IInollUm, 1'!'I1trI cuII·
bllt, pttell cuOsan1l ,1 far.ltr, gll-
santl, din stloll r.liecrorlzantl firi
unii, dt.p.rli I1mpllrfe VlzlbUI, comandate eIeo-
trlc, marchiza rulant' CI para.olara

Plvnltl PlI1tIstrbtJ

Prldvar

ItII

.&===' Sprllvale ~;;;._..

CUI dllimn d. ptla1500 ilie .... Oua cin pfatri da pt la 1600. CUI anului 2000 cu stilpi portan~ lub~rI din oţel, IncI.ptndan~ da lOa,lIa pereţii
zultatul terenUlui, modulul dl con-
ItruC\lI (cui de blrne) ,1 a modulul
® Zldurlla mulVe pentru protlC\la
impotrivi dUfmanlJor el a frigului
Inta!lori ,1 axt'rlorilubţlrt naporllnV cara permit prin dJ.punereJ lor oea mal bun!
protacţl' la Intlmp.rll,1 cla mii bunlizollre fenJelşl termlcl. Intre camere da zi.
de vlaţl (firi lerlltr.) - Qoculnll n.oelltau ac....1 luprmall de IUfragerl. ,1 vudbul nu ITnl u" ci do.r o llparltl ,pl~all
din regiunII Wallar) .bazl ca şi !nalparlla 1n.,11 . Arii.: Mie. v. d. Reha .

Tntre vremurile de la 1500, vremurile in care vrAjitoarele erau arse
pe rug, vremurile superstl~lIor, a ferestrelor cu geamuri bombate şi
a caselor cu aspect de fortiflca~e, al căror limbaj este dorit şi astăzi
prin unele locuri, şi epoca noastrA se .efia o Impunătoare evoluţie
tehnică şi economică şi o la fel de impunătoare devenire spirituală.
Dupâ felulconstruc~erşl pârţlle sale ca şi după alte lucruri şi mani-
festări ale vieţii din secolele care au trecut se poate recunoaşte uşor
cTt de liberi şi conştien~ au devenit oamenii, cTt de luminoase şi de
uşoare au devenit clâdlrlle. Pentru omul modern casa nu mai este
o fortăreaţă impotriva duşmanilor, a hoţilor sau a demonilor ci ca-
drul discret, frumos şi liber al vieţII şi al condultei, deschis naturii şi
totuşi foarte bine aparat de vicisitudinile ei.
Fiecare 1nsA 1ŞI imaginează prin aceasta altceva; ceea ce;vede şI slm·
te fiecare şi cit de capabil este de a exprima vizual acestă trăire prin in·
termediul materialelor. ţine de puterea creatoare a fiecăruia - pag. 45.
Tn acest sens este hotăr1toare alcătuirea temei de proiectare de
către beneficiar. Unii beneficiari şi arhitecţi sînt cu gîndul şi simţirea
inca in sec. al XV-lea, mai puţini deja !n sec. al XX-fea. Să se
regăsească lmpreună Tn secolul corect este norocul mariajului din·
tre beneficiar şi arhitect.

48
 - _.- - - --._._.- _._.- - -Scart 1: 2000- -._._.- - - -----.- - - --
---t.t~..;-o---.cc-~ ~ - PROIECTUL CLADIRII
Strada prlnclpa'" PROCESUL DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR

Apoi 1ncepe desenarea schematica a incaperilor ca dreptunghiuri

simple cu suprafeţele cerute la o scara unitara şi stabilirea relaţiilor
dorite Între Încăperi - pag. 281 şi orientarea lor cardinala. Tn

II
această activitate, cu ochiul minţii, proiectantul vede tema din ce in
ce mai clar şi mal pl1l\stic.
In loc să se Inceapa proiectarea construcţiei, urmează Insă mal intTl
sa se lămurească poziţia definitivă a casei pe teren cu ajutorul da-
telor stabilite anterior. 51nt hotărftoare In acest moment datele le-
gate de orientarea geografică. direcţia vÎntuiul, poslblJlta~le de ac-
ces auto, poz~la terenului, prezenţa copacilor, vecinătatea. Atunci
'Î' Patru propuneri da ampl...m.nt '2' L.a ac•••ta .mplasar. povlml,ullt
cTnd o anumita poziţie nu se Impune categoric ca cea mal potrivită sint
\..!.I pantru un IIrin da 3.000 mi cu o
p.nlt.pre NE. Vlrfanta 4 • fOII
1,:1 afli corlet In f.\I CIHl apr. se.
curtaa goaDOdlrallQll. V, lacalul necesare mai multe incercari pentru a epuiza posibilităţile - G)şi ca
prlVl%ul. d. benaftol'-!:t Iar vari.n· cu .utoturf.mul ,'Inn,•• din .tre·
ta I a foat .'a••1 - \&J dAlaN bază de discuţII detaliate in legatură cu argumentele pro şi contra.
Pe baza aceetor analize decizia survine de obicei repede; dupa
aceea se formează mult mai clar imaginea ciădirii - @. Iar acum
incep durerile facerii primului proiect, pentru inceput Tn minte prin
cufuridarea in corelărlle organizatorice şi organice ale problemelor
constructive şi a impJlca~lIor 10f spirituale. .
Din acestea proiectantul 1şi dezvolta o reprezentare schematlcl a
ţlnutei de ansamblu a clădirii şi a atmosferei spaţiale iar din aceasta
corporalltatea infa~şârll ei Tn proiecţie orizontali şi vertlcall.
DupA temperament, primul semn născut din acest proces poate fi o
sch~ aşternută pe o hîrtie intr-un caz, sau un scris mlrunt ca de fi- .
/lgran in alt caz.
Din cauza ne1nd'Jminărli personajului auxiliar se poate pierde ade-
sea avTntui primei schiţe.
Experienţa şi caracterul prolectantului sporesc de obicei ciarltatea
reprezentarii mentale. Arhitecţii maturi şi cu experienţA slnt adesea
rn stare si deseneze proiectul nemijlocit cu mina 1/bera la scară'
exactl con~nind toate detaliile.
tn acest fel se nasc lucrările tTrzll, decantate dar cArora le lipseşte
de obicei elanul din lucrArile de tinerete.
DupA Tnchelerea anteproiectuiui ~ .® este recomandabilă o pauză
de 3 -14 ztle, deoarece iasă un ragaz pină fa proiectare şi permite
sliaslla Iveală deficienţele dar permite mal ales inlaturarea aces-
tora, intrucit un Interval de timp inlătură unele obsesii nu Tn ultimul
rînd din discu~ile cu partenerii de lucru sau cu beneficiarul.
Acum incepe elaborarea proiectului, incep discUţiile cu inginerul
ti'
\V
Anttprolectul cuei cu deflc/lllfl'
Otpozltarn haln.lor al wfnCttq-ul
"4' Proleelul _1 @ firi deficient•. constructor specialist Tn statieI,' cu Inginerul pentru rncalzi~e, apl şi
\::..; MII buni dlltrlbutlt a Tnclptr1tor.
prsa mari,bal." oficiul prH 1nguIII,
trepte perlCU\oUI In Ylltlbul, firi
Nlvtlul dormltoartlor H IU II o
InII~m. de U m d.uupr& tolulul
energie electrică pe scurt stabilirea construcţiei şi Instalaţfllor. .
vtdlle spre imrIT. din bucltlrt. rn continuarea acestora, dar de obicei deja Tnalnte, desenele de
din cauza TnoIInttlll naturale a !tre-
nului. GITIjuI dlmpotrIvl la nivelul construc~e merg la autoritatea de supraveghere a construcţiilor
solului. Am.: autorul pentru verificarea cărora trebuie luate 1n calcul cam 3.- 6 lunI.
rn toată această perioada se vor evalua cheltuielile de construcţie
Tema de proiectare şi se vor stabili lucrările folosind formularele -Ill astfelincft la pri-
mirea autorlzaţlei de construcţie si existe deja ofertele, sarcinile să
Lucrarea Tncepe cu elaborarea unei teme de proiectare detaliate cu poată fi repartizate rapid şi să se poată incepe luorărlle.
ajutorul unui arhitect experimentat după principiile din chestlonar- Pentru o locuinţă unlfamllialA mal mare toate aceste lucrări descri-
pag. 50 şi 51. • se mal sus, de la formularea comenzii pină la Tnceperea lucrărilor,
Inainte de a incepe proiectarea trebuie să fie cunoscute următoarele: iau arhitectului, după 1mprejurărl, o perioadă de 2 - 3 luni, Iar pen-
1. poziţia parcelal, mArlmea, diferenţele da nivel ale terenului şi ale tru construcţii mal mari (spitale etc.) 3 - '2 lunI.
accesului către stradă; Pentru lucrările de proiectare nu trebuie să se facă economie nere-
. poz~la conductelor de alimentare cu apă şi de canallzare, reguli- zonabill, un timp mai indelungat permite, la o pregltire judicioasă,
le de sistematizare, planul de sistematizare etc. Această docu- o recuperare din timpul de construcţie ceea ce inseamnă reducerea
mentaţie se obţine de la Inginerul topograf angajat in serviciul pu- cheltuielilor şi a dobînzilor de construcţie ..
blic, oficiul cad astral şi oficiul topometric care Tntocmesc planul Un ajutor important 11 constituie chestionarul- pag. 60 şi 51 şi Jur-
de situaţie oficial; nalul spaţiilor - pag. 60.
2. cerinţeie de spaţii privind suprafata, inălţimea, poz~la şi relaţiile
intre ele.
3. dimensiunile mobilierului existent;
4. suma de bani disponibila pentru construcţie, achiziţionarea tere·
nului, pregatirea pentru construcţie etc. - pag. 52 - 59;
5. modul de construcţie care va fi folosit, întrucît o construcţie din
cărămidă va fi de la început altfel decît o casă acoperită În terasă.

49
 PROIECTUL CLĂDIRII
LUCRĂRI PRELIMINARE - COLABORAREA BENEFICIţ\.RULUI - !Il
.. '

Munca de proiectare este ades~a zoritA, şi execuţia este pornitA fArA sA fi fost Întocmite documentaţii suficiente. Tn aceste fel se explică
de ce desenele şi costurile "definItive" apar abia cInd clădirea este gata.
În aceste caz nu sint de ajutor discursurile Instructlve pentru beneficiar; aici ajută doar o muncă mai susţinută şi mai rapidă a arhitectului
şi o pregătire suficientă at1t 7n blrol.! cXtşl pe şantier. . .
La fiecare clădire se pun la Inceput cam aceleaşi probleme. Chestionarele şi formularele detaliate, care trebuie să fie disponibile dejE!' in
momentulTn care este formulatA comanda, accelerează procesul. Fireşte că abaterile sTnt necesare dar ourie Întreagă de decizii sTnt atit
de generale incrt chestionarul poate.fI util fiecărui beneficiar fie şi numai ca stimulent. .
Chestionarul de mai Jos constituie doar o parte din formularele gata tipărite care economisesc muncă, ŞI care. alături de formularele privi-
toare la costuri etc., ar trebui sA 1Ie completate de orice birou de arhitectură care lucrează eficient.
-""""-

Chestionar pentru raportullucrlrll
Raport al lucrArii pentru lucrarea nr.:
Beneficiar:
Comandă:
Raportor:
Copie pentru:
,. InformaţII despre beneficiar . bule realizat un panou de şantier? Ce trebuie scris pe acesta?
1. Care este dezvoltarea firmei? Situaţia financiarA? } Con-
Gradul de ocupaţie? Capitalul total? flden-
De unde slnt obţinute Informaţiile? ~all
2. Cum pare atitudinea Tn afaceri?
3. Cine este pentru noi persoana cea ma/ImportantA? Cine este
reprezentantul? Cine este ultima Instanţă? .
4. Ce dorinţe deosebite are beneficiarul din punct de vedere
artistic?
5. in ce relaţie se aflA beneficiarul cu domeniul artelor vizuale Tn
general? in particular cu modul nostru de lucru?
S. Ce .caracteristici personale eTnt de observat la beneficiar?
7. Cine ne face greutA~? De ce? Ce consecinţe sTnt posibile?
a. Are Importanţă pentru beneficiar publicarea ulterioara a olAdlrll?
9. Desenele trebuie sA fie )ntel/glblle'J)fntru un profan?
10. Cine a fost lnalnte consultant pe probleme de arhitecturA?
11. Din ce motive nu a preluat lucrarea arhitectul care a fost anga-
jat p1nA acum?
12. Beneficiarul are Tn vedere alte .lucrlM .viitoare? Care? Clt de
mari? CTnd? STnt stabilite deja proiectele pentru acestea? Se
Tntrevede pentru noi posibilitatea de a primi aceste lucrări? Ce
pa~1 s-au fAcut Tn acest sens? Cu ce rezulţat?
II. Convenţie asuprs p"tllor
1. Ce Tnţelegerl se aflA la baza calculului pll~lor?
2. Ce raport aproximativ de flnallzare se la Tn considerare?
3. Trebuie evaluate cheltuielile de producţie care stau la baza cal-
culului plăţilor?
4. Ce cheltuieli de producţie se Iau fn calcul?
S. Trebuie să preluAm noi din lucrările de execu~e?
S. Este stabilit contractul sau dovezi scrise ale 1nţelegerllor?
III. Persoane ş/ flrmelmpllcstB Tn IlJCf8fB
1. Cu cine trebuie purtate toate discuţiile preliminare?
2. Cine rAspunde de domeniile speciale?
3. Cine verifică calculele?
4.1n ce mod trebuie formulate. comenzile şi Tn ce mod trebuie
efectuate modificArile? . .' '
5. Se pot repartiza lucrările noastre nemijlOcit Tn numele benefici-
arului? Plnă la ce sumă? Există o lmputernicire scrisă pentru
aceasta?
6. Pe cine recomanda beneficiarul ca anteprenor?
Ocupaţie Adresă Telefon
7. Este necesar un conducător al lucrărilor? Dorit? Mai Unăr sau
mai In vlrstă? CTnd? Pentru un ttmp Indelungat sau pentru o pe-
rioadă? Crt timp?
a. Este beneficiarul de acord cu hotarTrlle noastre cu privire la ra-
porturile Juridice ale conducătoruluI lucrArilor? .
9. Beneficiarul ne poate pune ia dlspozl~e Tncăperi pentru biroul de
arhitecturA? Cu ce dotArl, telefon, maşină de scris?
IV. GeneralitAti
1. In cazul in care nu exist! o lmpreJmulre. trebuie comandat un
gard 1n jurul şantierului? Poate fi Tnchiriat pentru reclame? T.re-
2. Adresa exacti a noii constructII? Numele el in viitor?
3. Adresa gării de care e deservltl (cea mai apropiati)?
4. Adresa oficiului poştal de care aparţine (cel mal apropiat)?
5. Telefon la locul şantierului? Cind şi unde poate fi folosit? 1n
apropiere?
6. Programul de lucru allucritorllor?
V. Tema de prclects.rs
1. Cine a alcătuit tema de proiectare? Este completă? Trebuie
completati de noi sau de altcineva? Tr~bule din nou aprobati
de beneficiar inainte de Tnceperea lucrărilor ţ:le proiectare?
2. Cu ce clidlrl existente sau Tn curs de construire trebuie corelatA
constructia? - V/II, 9. . '. '. .
ş. Căror reglementări locale sau de stat se supune constructia?
Planificare teritorialA?
4. Ce literaturA de specialitate ee glseşte despre acest fel de
clădire? Ce se găseşte in colectia noastră de extrase?
5. Unde au fost rezolvate exemplar cerinţe asemănAtoare?
e. Prin olne se poate organiza o vizită? A fost deja lnlţiatll?
. VI. Bazele configurlrll
,. Cum aratA 1mpreJurlmlle? Peisajul? Sltua~a copacilor? Clima?
Orientarea? Direcţia vTntulul?
2. Ce forme au cladirile existente? Din ce materiale sint alcătuite?
- Vil/,S.
3, Exista fotografii ale impreJurlmllor (cu precizarea punctelor din
care au fost făcute)? Au fost comandate?
4. Ce mal trebuie luat in considerare la configurarea clAdirii?
5. Cite niveluri au. şi care sTnt TnAI~mlle caselor existente?
Aliniamentul strAzilor? Alinierea caselor? Strazi ulterioare?
Copaci (sol, marime)?
6. Ce aite construcţii ult~rloare sTnt de luat Tn considerare de pe
acum? . .
7. Este de dorit un plan general de sistematizare?
a. Există hotariri locale privind aspectul exterior al noilor construc~i
dedicate acestui amplasament?
9. Cine este persoana care examinează şi aoordi aprobarea de
construcţie din punct de vedere artistic? in ce raport se află cu
artele vizuaie? Este oportun sA se discute cu el prolectulpreli-
minar?
10. Care este instanţa superioară pentru reclamaţii? Care este ca-
lea oficială? Durata unei reclamaţii? Care este pozitia instanţei?

60

VII: Bazele tehnice
1. Ce fel de subsol are zona?
2. Au fost făcute prospectiuni ale solului Tn zona terenului de co-
strucţie? Tn ce locuri? Cu ce rezultate?
3. Crt poate fi considerată presiunea solului?
4. Nivelul p1nzei treatice este normal? Este rldicat?Jsţe maxim?
5. Au mai fost construcţii pe acest teren? Ce fel de construcţii? Cu
elte niveluri? C1I de adTncă era pivnlţa?
6. Ce fel de funda~e pare să tie indicată?
7. Ce modalităţi de construcţie trebuie utilizate?
1n special:
Pocfeaua plvnitei: Ce tel? incArcare?
Prin ce? Finisaje? Vopsitorli protectoare? Izolarea plnzei
treatice?
Plafonul pivniţei: Ce fel? Tncărcare? Prin ce? Acoperire?
Plafonul parterului: Material? Tncărcare? Prin ce? Acoperire?
Planşeul acoperişului: Ce tel? lncărcare? Prin ce? Straturi?
Vopsltorli protectoare? . strucţiei lor? (plan de slstematlzare).
Ce invelitoare? Jgheaburi? Burlane Interioare sau exterioare?
8. Ce izolaţi! trebuie prevazute? Fonlce? Orizontale? Verticale?
Tmpotrlva trepidaţiilor? Impotriva căldurii? Orizontale? Verticale?
9. Cum să fie construiţi st1lpil? Dar zidurile exterioare? Zidurile
Interioare?
10 Ce fel de scarA? Tncărcarea?
11. Ce fel de ferestre? Oţel? Lemn? Materiale sintetice? Lemn/alu-
miniu? Ce tel de sticlă? Cu protecţie fonlcAlTmpotrlva soarelui?
Deschidere spre exterior sau spre Interior? Ferestre simple,
stratlflcate, cu rame, cu izolare fonlcă?
12. Ce fel de uşi? Cu galerie? Cu ramă de oţel? Din placaj? Din
oţel? Cu garnituri de cauciuc? Ignifuge sau rezistente la incen-
dii? Cu dispozitiv pentru lnchiderea automati a u,iI?
13. Ce fel de incAlzire? Combustibil? Cft să dureze rezerva de com-
bustibil? 1ncălzire cu p·ăcură? TncAlzire electrică? Ridicarea zgu-
rei? Rezervor pentru cenuşA?
14. Apa calda? .Ce cantităţi slnt necasare? tn ce momente? tn ce lo-
curi? Ce compoziţie chimică are apa potabilă? Sistem de dedu-
rizare l apei?
15. Ce fel de ventilaţie? Schimbul de aer? rn oe 1ncăperi?
Degazare? RIsipirea cetll? . 5. Beneflciaul preia anumite Iivr!rI şi lucrări? Care? Curâţarea şan­
16. Ce Instalaţie de rlclre? Maşina de gheaţă?
17. Ce Instalaţie de apă? IZJ al aducţlunii? IZJ al hidrantulul pentru
pompieri? Presiunea apei din ţevi? Sînt f1uctua~1 de presiune?
C1t de mari? Preţul apei pe m3? Robinete Tn aer liber?
Reclpiente pentru colectarea apel de ploaie?
1a. Ce fel de canalizare? Racord la canalizarea oraşului? Unde? Ce IZJ
are canalul principal? Adincimea? in ce direcţie se scurge canllza-
rea? STnt posibile infirtrari? S1nt Indicate? STnt Tngădulle7 Rezervor
de sedimentare propriu? Este necesară doar filtrarea mecanică
sau şi biologică? Recipiente pentru colectarea apei de ploaie?
19. Ce 12' are racordul de gaz? Randament? Preţul pe m3 ?
Reducere 1n cazul consumului mare? există presorlpţll deose-
bite pentru instalare? Aerisire?
20. Ce Iluminat'? Ce fel de curent? Tensiune? Posibilităţi de conec-
tare? Umltarea consumului? Preţul pe kW pentru lumini? Preţul .
pe kW pentru instalaţii de putere? Tarif de noapte, Tntre ce ore?
Reducere 1n cazul consumului mare? Transformator? Staţie de
inalta tensiune? Grup autogen? Diesel, cu aburi, eollan?
21. Ce fel de telefon? Cu numerotaţie? Cabină? Unde?
22. Instalaţie de alarmă? Sonoră? LumInoasă? Cu apel la poliţie?
23. Ce fel de ascensor? Tncăreare mai mare? Evacuare prin tavan
sau laterală? Viteză? Motorul sus sau Jos?
24. Ce alte instalaţii de transport? Dimensiuni? Traseu? Putere?
Poştâ pneumatică?
25. Ghene de gunoi sau compactor? Unde? Mărime? Pentru ce fel
de gunoaie? Incinerator? Presă de hirtie?
26. Altele.
PROIECTUL CLADIRII
CHESTIONAR
II
VIII. Documentaţia de proiectare
1. A fost examinatA cartea funciară? S-a făcut copie? Ce este acolo
demn de remarcat pentru proiectare?
2. Există un plan allocaHtăţli? A fost comandat? Cu Indicaţii privind
mijloacele de transport?
3. Exist! un plan al amp"asamentulul? A fost comandat? Este . ~
atestat oficial?
4. Exista o ridicare topo? A fost comandat?
5. Exista intocmit un plan al reţelei de apă?
6. există 1ntocmlt un plan al reţelei de canalizare?
7. Conectarea la reţeaua de gaze este Indicat! 1n plan?
8. Conectarea la reţeaua electrică este Indlcatl1n plan? Este ates-
tată oficial? Cablu sau reţea liber!?
9. Faţadele caselor Tnv~clnate au fost documentate? Dar felul con-
10. exista fixat un reper pentru planul topo care nu poate 11 modificat?
11. Este necesar un plan al organizArii de şantier? ..
12. Unde trebuie solicitat! autorlza~a de constucţle? 1n c1te exem-
plare? 1n ce formă? Dimensiunea hirtiei? CopII heilograflce?
Albastre? Roşii? Pe pînză? In ce culori trebuie să ee Tntoc-
meascA planurile? (reglementari de desenare a planurilor)
13. Care sTnt cerinţele de prezentare ale calculelor statice? Cine este
desemnat ca .nglner pentru verificarea calculelor? Cine este luat
. 1n considerare? (pe cine desemneazA serviciul construcţIIlor?)
IX. DocumentatIa pentru distribuirea sarc/nllor
1. Clt de mare este distanţa de la şantier la gara de mărfuri?
2. Este prevăzuti o linie ferata de leglturi la locul con$ucţlei?
Ecartament normal, ingust? Care sTnt poslbllltaţlle de descărcare?
3. Cum sTnt căile de transpo.rt? Este necesar un stavilar sau un
drum podlt cu dulapl? .
4. Ce locuri de depozitarea materialelor sTnt disponibile? m2 locu-
rI deschise? mi locuri acoperite? La ce tn!l~me faţă de con-
struc~e? Pot lucra două antreprlze simultan fără să apară
frlcţluni? .
tierului? Pazi? Lucrări de grădinărit?
6. Se pot face plăţi in avans saU/şi cu bani gheaţă? Sau ce terme-
ne de plată sau distribuire a banilor trebuie avute in vedere?
7. Ce materiale de construcţie sTnt folosite indeobşte in zonâ?
Deosebit de ieftine Tn zonA? Clt de scumpe?
X. Termene de execuţie pentru
1. Schiţe pentru discutiile cu colaboratorII?
2. Sch~e pentru discuţiile cu beneficiarul?
3. Anteproiect (Ia scară) cu deviz antecalculat?
4. Proiect (Ia scară)?
5. Deviz?
6. Prezentarea planurilor pentru aprobarea de construcţie cu cal-
culele statloe şi alte lndlca~l necesare?
7. Evaluarea duratei de obţinere a aprobărll de construcţie? Căi
oficiale? Posiblllta~ de accelerare a procesului?
8. Planuri de execuţie?
9. Debutullicitaţiel?
10. Predarea ofertelor?
11. Distribuire? Planul termenelor de construcţie?
12. Tnceperea construcţiei?
13. Recepţia construcţiei la roşu?
14. Recepţia construcţiei? (gata de utilizare)
15. lichidare totală
51
 EXECUTI~
•
-llJ
STRUCTURARE
A Definirea termenilor glce ~i ecologice şi utilizInd contribuţia altor specialişti Implicaţi Tn proiect..
1.0 Proiectul ,re pina la obţinerea soluliei apta de a fi executata.
2.0 Execuţia . Reprezentarea obiectului Tn desene cu toate indicaţiile individuale necesar
B Actlv~Aţi destinate execu~el execuţiei, de ex. desene complete de execuţie, pentru detalii şi de sister
1.0 Proiectarea destinata execu~el constructiv 1:50 pInA la 1:1, cu explicaţiile scrise necesare. .
1.1 Definirea actlvltaţilor/conpnut Tn cazul constructiilor care genereaza spaţII: reprezentarea detaliată a
1.2 Scopurile/pericolele proiectArii deetlnate execuţiei spaţiilor şi a succeslunilor de spaţii la scara 1 :25·pÎnă la 1:1, cu expllcalii~­
1.3 Mijloacelinstrumente pentru proiectarea de execuţie scrise necesare; Indlcarea.materlalelor.
" Desen.le de execu~e Prelucrarea bazelor necesare celorla~1 specialişti implicaţi in proiectare şi 1,.,-
• Desenele pa~aI. (detalii, desene Individuale) tegrarea contrlbu~l/or lorplnl la soluţia apta de a fi executata.
" Desen.le speciale Continuare. planificArii de execuţie in rastimpul de execuţle .
.. Jurnalul spaţiilor Ournalul clAdirii) • Actlvlta~ speciale:
2.0 Atribuirea elaborarea unei descrieri detaliate a obiectului ca jurnal al cladirii şi ca baza
2.1 Oellnirea actlvitaţllor/con~nut pentru descrierea sarcinilor insotitA de programul de sarcini".
2.2 Scopurlle/perlcol.le atribuirII Verificarea planurtlor de execuţie prelucrate de cAtre antrepnza pe baza d,-
2.3 Mljloacellnstrument. pentru atribuire
• SGS (SQrgerllches Gesetzbuch - Codul civil)
,1
scrierii de sarcini şi • programului de sarcini In acord cu proiectarea".
elaborarea machetelor de delalii.
• VOB (Verdlngungsordnung fOr Bauleistungen - Verificarea şi acceptarea planurilor elaborate de terţi neimplicaţi profesional
· Regl.mentare pentru contractatea lucrlrllor de constructie) Tn prclectare In acord cu' prolsctul de· execuţie (de ex. desene de execul-
(pl~le 'AlB/C, Observaţii preliminara) ale unor Intreprinderi, planuri de dispunere şi de fundaţll elaborate de fun
• Descrierea sarcinilor (registre d. sarcini, . zorii de utilaje), In mlaur. In care activit!~Je Tn cauzA se refera la amenaj!rl
programe d. sarcini) care nu sInt cuprinse In costurile calculabile.
• Caietul d. sarcini standard .) In descrierea sarcinilor Tnsotlta de programul de sarcini aceasl! actlvlta. -
• Modelele pentru LV (Lelstungsverzelchnlss - registrul de sarcini) specialA devine Integral sau parţial aotlvltate de baza. in acest caz actlvltAţt
• Documentaţia referitoare la prodUCAtori de bazA aterente acestei faze de actlvltl.ţl sInt anulate Tn mlsura Tn cere este
3.0 Supravegherea de ,antler apUcat! dllcrferea sarcinilor ln~tI de programul de sarcini.
3.1 Oellnirea actlvltlţilor/contlnut 1.2 Soopurilalperlcolele prolectlrll destinate exeCUţiei
3.2 Scopurlle/perlcolel. supravegh.rli de santl.r Planlflcare execuţiei are drept scop o execu~e lipsiti de perturbari şi da en
3.3 Mljloacellnstrumentl pentru supravegh.rea d. şantier rl. Premiza o constituie stabilirea completl şi detaliata a cerinţelor de creaţie
• Bazei. AVA (Ausachrelbung/V.rgabe/Abrechnung· şi tehnice, verificarei acestora Tn raport cu aspectele formale, Juridice şi ~
Llc/taţle/atrlbulreJlfchldare),MlpolC8l!nstrumant. pentru nomlce (baze Juridice: regulamentele de construc~1 din fiecare land, regii
proiectarea de ex~ (d.sene, documentaţia pentru mentlrlle, de ei(. referitoare la .xecuUe, dlrectlvele, d.ex: cele referitoare
contracte) spa~lIe destinate adunArllor de oameni; baze tehnice: regulile recunoscute
• Tehnicile pentru planl1lcarea d.stlfurlrlVorar privind tehnica el arhitectura, de ex. normele DIN, acordarea cu contribuţia
(diagrama-grinzi, diagrama-linII, diagrama-reţea) specialiştilor din domenii aparte; baze economice: Instrumente pentru co -
C Bibliografie pentru execuţie - !Il . traiul costurilor, de ex. evaluarea/calcularea ccsturllor de comparat cu 01
A Definirea termenilor 276, !ntre altele acOrdarea cu contrfbu~a specialiştilor din domenII aparte).'
C.flnl"l actlvltlţllor pentru actlvltl1lle de arhltacturl necesare ,1 pentru Planificarea (nsuficientAa sxecuţlellnseamni Intre altele pierderi de mat!;...
onorariile aferente rezulta din HOAI (Hcnorarordnung fOr Archltekten und rlale (eliminarea defee~unllor, aiterlrl), pierderi din timpul de lucru (tim
Ingenleure· Reglementlrl privind onorarlll. .rhltecflior şllnglnerflor, pe baza mortl, munci dublA), o diminuare a calltaPI care este remanentl (erori r
§§ 1 +2 elin Gesetz zur Regelung von Ing.Mleu,. unei Archltektenlel&tungen planificare/erori de execuţie).
• Legea privind reglementarea actiVttAţllor aferente Inginerilor si arhlteotllor) 1.3 MIJloacellnetrumente pentru proiectarea de execuţIe
Dmag.l1: • De..nel. de execuţi., cu toate IndlcaWe " dimensiunile neceSare sx,
1.0 Proiectul cuţiel; de obicei la scara 1:50 - pag. 56 <Il.
HOAI, § 15, fazele de actIvltlţl (Lelatungaphue - LPH) 1-4: • eeHnele parţla'e (. detel/f, desene individuale),
documentarea de bazl (3%), ante-prolectarea (7%), proiectarea (11 "10), pro- completeazl desenele de execuţie pentru anumite porţiuni ale clldlrii; ~
I.ctarea Tn vederea avlzArIi (6%); .actlvltl1l dt proiectare" Tn tctal 27% din oblesllaactrlle 1:20/1:10/1:5/1:1 - pag. 56@.
onorariul total Dmag. 21 • De"nele speciale, ..,. se referi la necealtl.ţlle anumltcr sleteme constru
2.0 execuţIa tlve (de ex. din beton armat, din oţel, din lemn etc.), - reprezinti alte com·
HOAI, §15, Lelstungsphue (LPH) 5-9: ponente/slsteme care nu se referi la sistemele constructive vizate doar 'in...
proiectarea de execuţi, (25%), pregAtirea atribuIrii (10%), colaborarea la masura Tn care sint necesare; de obicei la scara 1:50 In funcţie de elstem
atribuire (4"10), supravegeherea de santier (31 "10), Indrumare de ,antler si dc- constructiv. Reprezantarlle tuturor tipurilor de desene sInt reglementate pr
cumentare (3%); ,.actlvltl1l de execuţie" Tn total 73% din onorariul total .... DIN 1356 şi pol fi elaborate cu CAD (C'omputer Aided Oeelgn) 1n cadrul si-
pag. 58 @ 1n mare miaurl HOAI este acordat la necesitatile practlcll, ceea stemului de prelucrare automat! a datelor şi, Intre altele, cu rela~onări CJ"-
ce 1nseamnA ca activitaţlle de bazl conform HOAI corespund actlvlta~lor ne· AVA - Aus8chreibungIVergabe/Abrechnung - Llcitaţle/atrlbulrel/lchlda!
cesare In practica. (vezi mai jos) dacA existA software corepunzAtor.
B Actlvltaţl destinate execuţiei • Jurnalul spall110r (. jurnalul clădirii), - cuprinde sub formA de tabel Indi-
1.0 Prolectarla destinati execuţiei caţiile complete despre dimensiuni (de ex. lungime, la~me, InAlţlme, Sl-'-
1.1 Definirea activitatilor/conţinutul sTnl reglementate prin HOAI, § 15, prafatA, volumul spaţlululsau al unei părţi a acestuia), despre materiale (c.
faza de activitaţi 5 ex. finlsajul pereţilor, al pardosalilor etc), despre dotări (de ax. Instalaţii c_
• ActivitAti de baza: Încălzire, ventilare, sanitara, electrice etc.), - şi este Între altele baza pentru
prelucrarea rezultatelor obtlnute prin fazele de activitati 3 şi 4 (prelucrarea o descriere functională a sarcinilor (a descrierea sarcinilor insoţltă de prt""-
treptata şi reprezentarea soluţiei). luind In considerare cerinţele urbanistice, gramul de sarcini, activitaţi stabilite prin HOAI §15 faza de actlvităti 5, :
de creaţie, funcţionale, tehnice, de fizica clădirilor, economice, de economie opoziţie cu descrieraa sarcinilor insoţita de registrul de sarcini, activitate d_
energetică (de ex. in ceea ce priveşte utilizarea raţionala a energiei), biolo- bază HOAI § 15 faza de activitate 6; compară cu VOS/A § 9.

52
 EXECUŢIA
. ~1l1

2.0 Atribuirea (pregatirea/colaborarea)

2.1 Definirea actlvlttţ\lor/conllnutul sint reglementate prin HOAI, § 15, tractuale. 636 executie lntlrzlată, 637 anularea contractuală a răspunderii,
fazele de activitate 6 +7 63S prescriere scurtă, 639 întreruperea şlfrinarea prescrierli, 640 obligaţia
• ActlvltAţl de bazA: de recep~e a comanditarului, 641 termenele de achitare a lucrărilor, 642
calcularea şi compunerea cantltl1l1or ca bul pantru elaborarea descrierii colaborarea comanditarulul, 643 anularea contractului de către antrepre-
cie sarcini, utilizlnd·contributla altQr spectall~ implicaţi in proiectare. nor. 644 raspunderea pentru pericole. 645 răspunderea comandltarulul,
Elaborarea descrlerilor de sarcini !nso~te de registrele de aarcinl conform 646 Incheiere In loc de recep~e, 647 dreptul de sechestru al antreprenoru-
domenHior de actIVItate. lui, 648 Ipoteca de asigurare a terenului de construcţie, 649 anularea con-
Acordarea şi coordonarea descrlerllor de sarcini Ilaboratl de .peclanşlfl traclUlul de către comanditar, 650 devlzul, e51 contractul de predaca a
Impllca~ In proiectare. lucrllrllor - pag. 56 0- @ .
Elaborarea documentaţiei de contractare pentru toate domenIIle de ~~ • voa (Verdlngunglordnung fOr aaulelltUngan - Reglementare pentru
Stringerea ofertelor. contractarea lucrarilor de construc~e) olerA o structuri speciali (sltua~e
Verificarea şi evaluarea ofertelor Inclusiv elaborarea unellltua~1 a preturi- contrarll: formulArile generale ale BGB), la In considerare In mod echilibrat
lor In raport cu aclfvlta~le parţlBle şi cu colaborarea tuturor speclallŞ1ilor Im- problemele/cerlnţele juridice diverse ,1 concrate ale contractului de exe-
pllca~ In fuele de aclfvltate 6 fl7. c~e (compară cu I.gea AGB - L.egea privind obligatiile contractual. ge-
Acordarea şi compunerea activItAUlor celor cere srnt Implicati profealonalln neral,). DacA 'Ite necesar sI fie valabilI., VOS, care nu este nlclltge nici
procedura de atribuire. regl.mentare jurldic! trebuie al fie stabiliti d. comun aoord (In ceea ce pri-
Negocierea cu ofertantli. veşte p~le BlC, posibile şi in cadrul conditiilor generale de afaceri, com-
Evaluarea costurilor conform OIN 276 pe baza preţurilor unitara sau globi- pari cu legea AGB § 23.5).
le din oferte:
Colaborarla la atribuirea comenzii. Structurarea VOS In 3 pArţi:
• Act/vltAţlapeclale: - VOItA (DIN 1960) • Dlapozlţll generala prtvlnd Itrlbulrel lucrArl/or
Elaborarea descrieri lor de sarcini lnlO\IIe de programul de aanelnl1n raport deconlUU~ .
cu Jumelul cladlril~umalul spaţlnof. 'Conţinut: dlreclfve pentru conformarea şi structurarea licitatiilor, I proce-
Elaborarea unor descrieri de aancInl altematlve pentru domenfl de activita- durii da atribuire, a contractului. Dispoziţiile VOBlA au caracter de reco-
te autonome. mandare (comandltarl privaţi), - şlsTnt obngatorll pentru comandltarli pu-
Elaborarea unor ·evalullrl de costuri comparative prin utilizarea contrlbuţill blici- Jurldlc!.
altor specialiŞti implicati In prol~. - VOa/B (DIN 1961) • Condl,lI contractuale genarale pentru execuţia
Verificarea şi evaluarea ofertelor prin dncrlerea sarcinilor lnS01\tA de pro- lucrarilor de conetrucţll
gramul de aarclnllnelusiv sltua~ preţurilor". Con~nut: condlIIl formulate sptclalpentru contract.le de exeCUţie care,
Elaborarea, verificarea ,1 evaluarea unor situatii de preţuri conform unor ce- dacllint stabilite de comun acord, anuleazll reglementlrlle BGS core-
rinţe speciale. spunzltoare. TItlurVConţlnut §§1 tlplvolum de lu~l, 2 achitarea iucrlrllor,
2.2 Sc~purlle/perlcolele atribuirii 3 documentatie de execu~e, 4 .xecuţil. ! termene de execuţie. e pertur-
Atribuirile au drept scop craarea de mecanisme contractuale apte si ga- barea ,1 Intreruperea execuţiei, 7 dlatrlbulrea pericolelor, S anularea de
ranteze execuţia proiectelor de execuţie Tntr-un cadru de drept civil ,1 ou re,....
cIItre comanditar. II anularea de cIItre executant. 10 relponaaI:Jllltatea
gllmentlrlle corespunzltoane (comparll BOrgerilches G..etzbuch - Cqdu'·· PlrIilor contractuale, 11 penalltl~, 12 recepţie, 13 garantare, 14110hldare,
Civil, BGB, O§ 631 651 rasp. VerdlngunglOrdnung fOr Sluieiatungen - . 15 lucrlrl cu salariu orar, 16 pIA~, 17 ulgurarea, 1S litigII
R,aglamantere pentru contractate. lucrlrllor de cona1ru~e, voe, - VOB/e (DIN 1S300 1S450) • CondiţII contractuale tehnice ganerale
Telle
AlBIe) - pag. 56 Ci). pentru lucrArile de ~n.trucţll (ATV - AligemelnUechnlache Vartrage-
Atribuirea se poate dqfl\şura cInd sarcinilor definite (. documenta~a da bedlngungen tor Blulelstunaen)
atribuire • documenta~a de contractare ca de IX. deacr\area sarcinilor/con- Con~nut: rsglamentlrl (in caz delCOrd comun) pentru lucrlrllelndivlduale (de
dlUlle contractuala etc. + Inregistrare cu Indlcatll d.spre de ax. posibilitatea'IX. lucrIri de sol, zldllrll etc.) conform unelatructurl unitara - pag. 56 @
de consultare a documenta~., de contractare/loc, moment de debut I ter- D. IndicatII pentru d.ecrlarea .arclnllor, - sprijin pentru IIclta~1 unlvoca,
mene ds Bupllmentl\ri, termene obligatorii etc.) le sInt atribuite preţurile - exhaustive (nr. 01 Indicaţii generale strict n_cllaTI. nr. 02 Indicaţii neces-
pag.56 @. are in completarei compari cu VOBlA, § 9.1).
Documentatia de atribuire cu preţurile TnlClisa şi semnltura ofertantului 1. Domeniu de valabilitate, - Indicaţii referitoare la normele DIN In vigoare
rasp. a Tmputernlcituiui legal davlne oferta. - Iar ofertele nemodHlcatl ac- (dlapozlţll tehnice de exeCUţie); claU2.11 generali: .materlalele ,1 componen-
ceptate prin atribuirea comenzii (supliment) devin contractul de executie tele constructive srnt Inţelese Inclusiv callvrsra. descarcare, depozitare".
(reglementeazll toate modalltl1lle necesare pentru tranapunerel proiec- 2. MIt.rteie/componente conatruotlve, - condiţii de calitate, .standarde"
telor de e)(acu~a; d. ex. tlpullvolumulaarclnll, achitarea acesteia, termana. p~ntru materiale/componente constructive (normale DIN, Ivlze oficiale).
respon.abllltl~ etc.) 3. execuţie, - preacrlP1" tehnice de ax.cu~e (avent. normele DIN) In asn-
Contractele de construcţII (şi dicl şi documentaţia de atribUire) trebUIe al sul .ex.cutlel standard".
fie cuprln%Atoare!complete - eventualele diferenţa de opinie dintre pIrţIle 4. Sarcini conexe/sarcini speciale, - stabilirea tlpulullvolumulu! sarcinilor
contractante trebuie clarificate anterior - şi trebuie si si reglementeze clar conexe (In raport cu sarcina principali cont. registrului de sarcini) firi plata
responsabilitAtile reciproca. speciali.
Documentaţiile de atribuire neclare, Incompleta 'oonduc la contraote de con- 5. Lichidare - prescrlptll referitoare la lichidare P'mru stabilirea can~tltllor
strucţie proaste care provoacA dlsputel!nt1rzlerl In .xecuţieldefectelredu­ executata efeclfv (ref. Ia unitlţl de lichidare, stabilirea Amitai dintre compo-
cerea calităţii/costuri supllm.ntare. nentele constructive ce se fntrepătrund, verificarea masurAtorilor resp. re-
2.3 Mljloacellnatrumante pentru atribulra duceri). In cele mal multe cazuri, componentele contractuale generale nu
• BGB (BOrgerliches Ge.etzbuch - Codul Civil) reglementeazA In contraC~ . sInt suficiente pentru reglementări unlvoce şi complete şi se completeul
tul de construcţii (contractul de execuţie) relaţiile Juridica dintre beneficl- prin "Observaţii preliminare" (condl~i contractuale suplimentare, condiţii
ar/antreprenor (comandltar/antreprenor) daci nu existi Intelegeri care se contractuale speciale. cara nu au voie să contravin! condiţiilor contractua-
abat de la aceste prevederi. §§ 631-651 conţin normele Juridice pentru le generale) In condiţiile 1n care slnt aplicate complet reglementările din le-
contractela de munca. Titluri/conţinut §§ 631 esenţa contractului de muncă, gea AG8 (echilibrul VOS ln calitate de .Intreg").
632 achitarea lucrarilor. 633 obligaţia de garantare a antraprenorului. eli-
min.area defectelor, 634 stabilirea termenelor şi amenintarea la re1uz, mo-
dificărl, reduceri, 635 despăgubiri In caz de nerespectarea conditiilor con-,

53

Tipurile acordurilor suplimenlare (,ObservaU! preliminare"):
- acordurile suplimentare necesare clarificA prescrip~ile VOS de tipul ,posibil"
In mod univoc, de ex. S1abilirea procedurii de recepţie elc.
- ~cordurile suplimentare judicioase se referă la prescrlpţlile in sensul §10.4
VOS/A, de ex. termene de execuţia etc.
- acordurile suplimentare poalbll. se referA la prescripţllle care servesc defl-
nirii sarcinilor (tara sa afecteze echilibrul VOS), de ex. repoarte zilnice de exe-
cu~e,lImbaj etc. - pag. 57 <D
• descriereI sarcinilor devin. - prin definirea univocl ,1 .xhaustivA a lucrări­
lor - baza viltcrulul contract d. constructie ... pag. 57 @. Trebuie fAcuti dlf.-
renţierea Intr.:
- descrierea sarcinilor cu registru de sarcIni (VOS/A § 9/3-9)
- descrierea sarcinilor cu program de sarcini (funktlonaJe L..iltungs-
beschrelbung - deaorlere funClionsllssarclriilor: FLPi VOBlA § 9/10-12).
Descrierile construC!lei (prezentarea generali a temei) completeaza registrele
de sarcini care astfel devin descrieri de sarcinI.
RICllltre'e dl I.relnl, -iluea po%~illor IndMdual. (po%~le • descrierea sar-
clnll parţiale In raport cu tipul, calitatea, cantitatea, dlmenlllunaa, prevlzUtA cu
numitr de ordine/de pozlţie) - pag. 57 @ pot fi structurate liber (trepte de con-
struClie 1 pl/11 de construClie/ trspte de finisare) resp. In titluri (rezumare I'Ipor-
tata la lucrare) ,1 pot fi completata cu ,Observatii preliminare" - pag. 57@.
Programele de sarcini, - descrieri ale condlţillor/carlnţelor de referinţA (crea-
tiv, functional, tehnic, economic) aferente lucrArii executate, renunţi la pre-
zentari detaliate ale sarcinilor parţiale (situatie opusA; reglatrul de sarcini ou
poz~lIlndivlduaJa; .tmlnaA posibile registrele de sarcini model firi manţiona­
raa cantitAtllor).
Ca parte III documentatiei da contractara, descrierea sarcinilor devine - prin con-
semnareI preţurilor (oferta) şi comanda scrisA (atribuirea) - parti componenta
a contractului de construCIII. In cazul unor compon.nte de contract contradlctcrll
.Tnt valabIle 1n succesiune urmAtoarele (compari cu vgl. VOB/S § 1.1):
. da~rI.rea ..re'nllor, - condiţii contractuih speciale. eventualele 'condlţll con-
tractuale suplimentare. eventualele condltll contractuale tehnice. oondl1llle con-
trectuale. tehnice generale pentru exacWa lucrArilor de construcţii (VOBlB)
(deci ceea ce este ,special" ar. valabilitate Inaintea a ceea CI lI.te ",eneral")
-pag.57@.
• cal.tul de slrclnl etancl.rd - Standardlelatunglbuch (StL.B) In construcţii
sprl~nll elaborarea daaorIllrllor de sarcini (re%UltI: texte concisa, Impecabile din
punct de vedere tshnic, completa) prin feptul ci oferi componentele unul text stan- .
d.ard pentru pozl1llle Individuale cara sInt atribuite domeniilor de activitate corn-
pui'1Zltoare (domeniile de actIvItats aproximativ ca şi lucrArI conform VOSlO).
Componentele de text standard sTm structurate Ierarhic In 5 plrţl de text.
Fiecare componenta esta numerotata. Astfel dlferltelll texte (compuee variabil
din componentale celor 5 parţi de text: text scurtltaxt lung) pot 11 ccdlfJcate
(numlrul domenIului da actlvltat. + cifrele pArtilor IndMduaJe de text. numlrul
actlvlt4ţ11 standard) - pag,57 @-@.
CodlficArile unitar. (standardizate) permit ra~onallzarea prin sistemul de pre-
lucrare automata a datelor (editorii caietelor de sarcini standard: Gemelneam.r
AU8schuss Elektronlk Im Bauweaen - Comisia Comuni Electronica In
Oonstructll: GEAS; scop: utilizarea la scarA federali a textelor standard unltare
pemru descrlerea sarcinilor In conatrucţll).
Alte culegeri de texte de sarcini standardizate pentru construcţii sTnt:
Standardleistungskatalog fOr den StraBen- und BrOckenbau - Catalogul de
Sarcini Standard pentru ConstruClia de Drumuri şi Poduri (StLK), domeniile de
actlvltate 100-199; StandardlelBtungskatalog fUr den Waaserbau - Catalogul
de Sarcini Standard pentru Construcţii Hidrotshnice (StU<), domeniile de ac-
tivitate 200-299; StandardlelS1Ungabuch dar Sundesbahn - Catalogul de
.SÎrclnl Standard al CAilor Ferate Federele (StLa-OB), domeniile de activitate
400-499; R.glonalleistungskataloge - Cataloage de Sarcini Regionala (RLK)
ale utlllzatorilor individuali, domeniile de activitate 800-999.
• Modelele pentru LV - registrele de sarcini se aseam!n! cu caietele de sar-
cini (predecesor caietele de sarcini standard StLB). Modelele LV cuprind cIt
mai multe varianle de text posibile (Iexte prOduse prin IAierl) şi sInt deci, ca lo-
Ialitate, foarte cuprinzătoare. Ofertant: diferite edituri - pag. 57 @.
54
EXECUTI...
-llJ
• Documentaţia raferltoare la producAtori pentru registrele de sarcini ofe._
informaţII suplimentare, sprijin! mai degrab! In cazul prOblemelor de detaliu
decIt soluţionlrile constructive aparte.
Per total domeniul atribuire este adecvat In mod ideal sistemului d. pr.lucra
automata a dalelor (texte, calcule). Relaţlonlrlle dintre datele de atribuire şi ptu'
iectarea de execuţie sint posibile prin CAD (Computer Alded Design) şi software
AVA (Ausschrelbung/Vergabe/Abrechnung- UcftalleJatribuireJllchldare) COrl-;-
punzfltoare, -
3.0 Supravaaheraa de şantier (supravegherea execuţleVa cladiriildocumentaJ'B)
3.1 Definim .etlvltlţIUcon~nutulsjnt reglementate prin HOAI, § 15, fazele
de actlvltltl8+9
• Actlvltaţl de bazl:
Supraveghere a execU1lel obiectului Tn raport cu autorizatia da construcţie sau
,1
cu avizul, cu proiectul da execU1!e cu descriere sarcinilor precum şi cu ra-
guiile tehnlmll recunoscute In general ,1 cu pr8scrlp~lIe corespunzlltoare. ........
Coordonarea specialiştilor Implicaţi In supravegherea ObiectuluI.
Supravegherea şi corectWal la nivel de detaliu a prefabrlcatelor.
Elaborarea ,1 supravegherea unul orar (dlagrama-grinzl). Elaborarea unui jYr:.
nal al eXlcU1lel. .
Rel.veu comun cu antrepriza InsArcinata cu execuţia,
Recepţia lucrarilor 1mpraunl cu alti spllclallft! Implicati fn proleatars şI supra-
veghere cu identificarea daf.ctelor.
Verificarea facturilor.
Stabilirea costurilor conform DIN 276 sau conform normelor Juridice aferente Ce.
leglslajia referitoare la fondul construit.
Cerere referitoare la recepţia .fectuall de cltre autorlll~ şi participarea .1...,
aceasta.
Predarea oblectulullnclualv elaborarea ,1 predarea documentaţiei necesare, ,,_
IX. Inatruo~unlle de folollre. Protocoalele de verHlcare.
Ustarea termeneJor de garan~e. .....
Supravegherea procedurilor de.lImlnarll a defactelor constatate la recepI
lucrArIlor.
Controlul costurilor,
Inspectare. obiectului pentru identificare. defecteior Inainte de IIxplrar.a t,-
menelor de preacrlere a cerinţelor de garanţie referitoare la antreprlza oe a eXI
cutat lucrlrlle.
Supraveghere.a procedurilor de eliminare a defectelor aparut. Inainte de expIra-
rea tllrmenelor da prescrlere a cerintelor de garantie dar nu mal tirziu de 5 a-
de la recepUa luorflrilor.
Colaborare la predarea lucrărilor da slguranţl.
Colectarea sistematici a reprezenllrllor grafice ,1 a rezultatelor provenite din
calcula referitoare la obiect. .; ..,,:
• ActlVltlţllpaelale:
Elaborarea, .upraveghare. ,1 continuarea unul plan de p/I~.
Elaborarea, supravegherea şi continuarea unor planuri diferenţiate de timp,
costuri şi capacltlţi. ~
ActIvitate ca şef de şantier responsabil In mAsura In care aceasta actlvlta!
deplşeşte activitatea de baza. faza 8 prevAzutl delegislaţla land-ulul respectiv.
Elaborarea pl.(lurllor de Inventar.
Elaborarea reglatrelor da dotArl ,1 de Inventar.
Elaborarea IndlcaUllor da Intra~nerl.
Observarea obiectului.
Adml"lstrarea obiectului.
InspeClia dupA predare.
Supravegherea actlvlt!llior de Îmretlnere.
Pregatirea datelor pentru un fI,ler de obiect.
Calculul şi stabilirea costurilor In raport cu valori orientative.
Verificarea analizei dedicată relaţiei dintre costurile şi profitul de execuţie $i
respectiv, de utJllzare.

3.2 Scopul/pericolele supravegherll de santier
Supravegherea de şantier urmăreşte două centre de greutate:
- controlul, mAsuratoarea, lichidare. ca şi completare a AVA (a AUI'
schreibung. Vergabe, Abrechnung -l.icttatle/atribulre/lichidare; comparA cu
paragraful Atribuire) - pag. sa@.
- Planificarea modulul de deaflşurare a execuţiei prin utilizarea metodelor
specifice managementului da proiect (disponibilitatea oamenilor, a utllajelor,
a materialelor la timpul potrivit. !n cantitatea potrivită, la locul potrivit), Cele
mal Importante mijloace ajutAtoare: tehnicile de planificare a dlsfAşurArllla
timpului aferente diferitelor metode.
C supraveghere proasta, un control defectuos pot genera eventual o executie
nesatisfAcAtoare, defecte (vizibile/ascunse), socote" eronate, costurf suplimen-
tare, pericole pentru oameni (accidente) ,i materiale. Managementul de proiect
nesatisflcAtor, lipsa de coordonare genereazA In mare parte Intirzierea exe-
cu~eVcosturi suplimentare.
3_3 MIJloacellnatrumente pentru supravegherea de şantier
• Bazell AVA prlcum,' mlJloacele/lnstrumentel1 pentru planl1Jearea exe-
cuţiei sint Ixpllcate.la 1.3/2.3. Supravegherea de ,antier, mAsurAtorile, soco-
telile se bazeaza pe proiect (de execuţii, desene partlale, desene apeclale),
eventual pe jumalul spaţiilor resp. pe documentaţia pentru contractul de
co nstrucţll.
• Tehnicile pentru planificarea delf"urlrlUorarulul utilizeazA diferite meto-
de uzuale:
- diagramele-grinzi (dupA Gantl, planurJle-grinzf), raprazlnta In sistemul de co-
ordonate de tip cruce pe verticalA (a axa y a ordonata) etapele delucru/proee-
durlle de execuţie, pe orizontali (. axa x a absdaa) timpul de execuţie aferant.
Durata de timp (stabilire prin valori rezultate din experientA/calcule) a fiecaruI
proces de execuţie este datermlnata prin lungimea grlnzll corespunzatoare
(orizontalA);
Frocesa de execu~e suocesive trebuie reprezentate suoclliv. Registrele de
lucr!rl (aUstele pentru reprezeritarea desfa.url.rll. lIatete de calcul) ajutA la Ila-
borarea planuritor-grlnzi, fac posibile oompal'l1i1lntre stadlullmpua ,1 oal real.
Avantajele pianului-grinzi: imagine de ansamblu, augestlvl, lizibilitate ridicati
(reprazsntarea • proportionalA cu timpul). Dazavantajele pIanului-grinzi: Imagi-
ne globellzatl, nedlferenţierea proceselor partlale, reprezentare dificilA a
relaţlonArilorlinterdependenţelor dintre procesele de lucru (procese ne-criti-
ce/critice a modificarea duratei proceeulul corespunde modlflcll'll duratei afe-
rente sumei de procese, nu este lizibil), Domenii de utilizare: reprez.ntarea pro-
ceselor de execuţie lipsite de o direcţie precisi a dezvoltArII, planificarea pro-
ceselor de finisare indivIdual. (programe), planlflcarea Intel'Vl,,~lIor (programul
personaiuluVutilaJelor). - pag. sa e.
- Dlagramel..llnll (diagrame de vltezA-drum[cantllAţIJ-tlmp) reprezInti In sis-
temul de coordonate de tip cruce pe una din axe (care-In functie de lucrare)
unltl1l de timp (alese) $i pe cealaltl dlre~. unitlţl de lungime (mal 1'1/' cantitAţi
de matarlale). Se pot recunoaşte vitua de produ~e (unghiul rezultat Intre timp
,1 drum), Intervalele de timp şi apaţlu intre anumite proca...
Avantaj: reprezentarea vitezelor ,Ialntervelelor critice. Dezavantaje: nu oferi
Imagini de snaamblu In cazul fn care se auprapun procese de lucru diferiti (fn
sPl1lu, In timp In cazul proceselor firi. o'dlreQjle de dezvoltare preclel). Domenii
de utlRzare: reprezentarea desflşurirll proceselor cu o direcţte de dezvoltare
precisI (lungime, !nălţlme; de ex. strAzi, tunele etc., tumurl, coşuri etc.)
- pag.sa @.
- Dlagramele-raţea (pill/'lurlle-retea), rezultate ale tehnicilor de planificare de
tip rejea (domeniu component al Operation flesearch) Omag. 22], servesc la
analiza, reprezentarea, planificarea, ghidarea ş! controlul proclSelor. L.ulnd In
considerare cit mai multe valori care exercitA Influenţe (timp, costuri, mijloace
de Interventie etc.) sint reprezentate Interdependenţele diferitelor procese.
Calculele de tip reţea pornesc dintr-un moment de debut al proiectului VZ (O)
(nod de start, termeni vezi DIN 69900, fila 1), calculeaza (calcul Inainte) mo-
mentele cele mai apropiate In timp FZ (cele mai timpurii momente de debut,
FAZ/cele mai timpurii momente de incheiere. FEZ) pentru intervenţia tuturor
evenimentelor/proceselor (D,. durata, Intervalul de timp debut/final de proces).
Rezultat .. drumul cel mai lung 1n timp (drumul critic) / momentul de final al pro-
iectului FZ (ni, Din intervalele tampon evaluate anterior şi introduse rezultă (In-
EXECUTIA
-!lJ
sumare) momentul de final prescris VZ (n), cele mal tirzii momente SZ (cele mai
tirzii momente de debut, SAZ/cele mai tirzii momente de final, SEZ) pentru pro-
ducerea evenimentelor/proceselor (calcul Inapoi), cel mal I1rzlu moment de de-
but al proiectului SZ resp. Intregul Interval tampon GF al evenimentelor/proce-
selor individuale (al' • oeI mal tirziu moment SZ - cel mai tirziu moment de de-
but, moment de final SAZ/SEZ minus cel mai timpuriu moment - cel mai
timpuriu moment de debut. de final FAZ/FEZ .. pag. s a @ " I I '
Din diferitele orientAri ale reţelei (procese/evenimente) şi din diferitele repre-
zentAri (sAgeţi/nodurl) rezulta trei tipuri fundamentale de /'Itele - pag. S8 O. '
1 se;e.te de proc•• - metode de plan-reţ.. (Crltlcal- Path· Method, CPM):
atribui. proceselor slgaţl (muchii). Nodurile reprezinti evenimentele de de-
butlflnal ala proceselor. La CPM relaţia de ordonare fundamentalA (. Interde-
pendenta dintre evenimente şi prooese, cuantiflcabllA) este succesiune. nor-
mali (rela~e de ordonare de la finalul predecesorului la debutul suocesorulul;
eveniment final proces A a eveniment debut proces S). Modelul temporal esta
determinat (adica procesului fi este atribuiti o evaluare temporalA concretA).
Prooesel. care.e desfilşoarAln paralel, Interdependenta, Interdependenta pro-
c.
caselor partlale premiazA pentru u~ alt proces alnt reprezentate prin proce-
se aparante (Ieglturl nuiA, Dummy. relaţfe de ordonare In reţele de slge~ de
procese cu Interval de timp O) - pag. 59 • @.
Conţinutul planurilor-retea cu sllgeţl de procese oglindeşte listele de procese
(Iistarea actlvitlţllor Individuale cu Indlca~lIe de timp aferanta) - pag. 59 @.
2 Nod dl proces - metode de plan-rlţe. (Mltra-Potentlel. Method, MPM):
atribuie proclselor noduri. SAgeţlle reprezinti "Ialifle de ordonare.·l.e MPM
relaţia da ordonare fundamentali (def. vezi SUI) Iste luoclliunea dabuturflor
(rel.~a de ordonare d. Ia debutul predecesorului la debutul auccesorulul; eve-
nimentul de debut al prooesului A ••v.nlmentul de debut al procesului S).
Modelul temporal eete det.rmlnat (veti CPM). Con~nutul planurilor-reţea cu
noduri de procese oglindeşte listele d. procese (compari C1J CPM) ~ pag. 59
e.'8·
3 Nod de .venlment - metode de plan.raţea (Programm Evaluatlon Ind
Flevlew Teohnlqul, PEFIT): atribuie evanlmentalor noduri. Slge~1e repreztntA
relaţilie de ordonare. Tn mod ncrmal modelul temporal est. etoceetic (a calculul
Intervalelor temporale dintre evenimente prin oalculul probebllltA~lor). Modelel.
geomttrioe pentru PERT + CFM pot conduce la reprezentlrl mixte (proceaele
ce aAgaţl, evenimentele ca noduri).
Teoretic este posibil planul-reţea cu sageata de eveniment dar nu existi o me.
todA practicata.
Avantaje/dezavantaje/domenii de utilizare ale dlferltilor metode ds planuri-
relea: reţelele ante-organlzate cu model temporal determinist (CPM/MFM) se
potrivesc cel mal bln. Ia ghidarea/controlul detaliat al sxecuţlel (centrul de
greutate - In proc..ele Individuale). Reţelele orientate spre evenimente
(PERT) servesc mal degraba planlflclrllor cadru sau de ansamblu (evenImen-
tele - puncte de referinţA).
Retelele cu noduri de proces (MFM) pot 11 construite/modificate mal uşor (se-
parar. consecventi desfilşurare/ptanlflcare orarl), reprezinta un numlr mal
mare de condl~1 sub forma reţelelor de aAge~ de proceae (CPM; dar; In prac-
tici CPM este mal rAspIndit; mai vechi, mal Ivoluat, 70-80% din rela~lie de or-
donare oe apar In planurile-retea: succesiune. normail) .
In general, retelele sInt foarte detaliale dar pu~n sugsstlve (de aoeea; repre-
zentare suplimentari a rezultatelor ca pian/diagrama-grinzi, vezi mai sus).
Sistemul de prelucrare automata' a datelor esle predestinat ca sprijin In special
pentru reţele mari (pentru construirea reţelei practic doar introducerea datelor
corespunzAtoare din IIlta de procese). ExiatA software corespunzltor (predo-
minant: CPM).
55
 I I W~'ih--I.PH.' Documeniâr•• dt bazl
.t I
,0~~~r-LPH.2 AnI..".....,.,..
. I
,...
I
• I EXECUTIA
I I J %II
OOQQ\t--LPH l PKlilCllrtI
f.l'V.">N.'j--L~.~~d~~_ _
-QJ
f! )1 --io Abateri ale reglementărilor VOBtS in raport cu reglem. contract muncă BGS
I
I
I... __ ~ ___ JI
I
I

J sa
40
LPH 5 fItQi....,•• dt .......\1t

§ 632 Plata
Contract d. munQI- BOB
r· ;EI'[;:
1
VOM

I darea
I
I
.

.LPH,' I'IIglln.llrIbIIllt.
§ 15 LucrAri plata orară
j 60

70
LPH7 ~.lall/llul"
§ 633 Defecte § 4 Execuţia (nr;7) .
13 Garan la nr. 3, S, 6)

10 LPH.I aupraya;hlnld. . . § 634 Stabil. termen.; riiodlflcare,

reducere . " .,; ..
90
G) Otflnlr., ,ctMtlVIor
§ 63S DespAgubire
., ....
100
.. ~'

7."
.12 § 636 execu~e lnt1rz1ata
§ 637 Excluder. responsab.
§ 638 Prescrier. (scurtA)
I 639 Prescrler, (Tntreruper.,
Int1rzlere)
§ 640 Recepţie
§ 641 Termenele de plata
1642 Colaborarea comandltarulul
§ 643 Anularea de cAtre ant~pren.
I 644 Pericole
I 645 Retponaabmtate. comandlt.
§ 646 incheiar. In loc de receptie
I 647 Dreptul 1. aecJieŞtru al antrep.
I 648 lpoteca de aslgurara
§ 649 Drept. da anulare al comandlt. §
® § 6S0 Devlzul ., ,
§ 651 Contractul de livrare - nu constituie obiectul VOS
17' Oln: Mlntachlff, ,ElnfOhrung In dl. Saubltrieblllthl'8", partea 1

•• \:.1 lditura W.rner, ODlllldorf, 11185, pag. 49

--
~ ~mn----~~----~
CadIV .... OIaI_ --+0:1~-----:

InlMldt bItan 815

VOBlS
,....._-.... Volumul contractului şi
anutarea Tnalnt. d. tetm.1'l

-+_~.._.:. ;...:_._ EXlQUţl, - [ ;:p~:' parlUrblrlle.

..II......
Preluarea p.rIcol., reapons..
garanUI
' - - - - Pllta
UrildtPl/llt ---====ilP."
le," flllalboIoft ..... --------~:-:-+-----
® Condlţil ccnlrletu,l. ;enerlle
CJaI..,.,..10em 1. LuorItf 101 " fvndiflf 2. LucrtrI de oonltrUofll,,/II ""uM
(F) DIN 18300 I.ucrlrllOl (R) OIN 18330 I.ucrlrl zldarle
® O..~n peÎ1JaI (F) DIN 18301 I.uc~JoraJ'
(R) OIN 18302l.ucr; 'ccl!tltUOlllllrrtlnl
(R) OIN 18331 I.ucr. beton ,1 blton armat
(R) OIN 18332 ~ucr. ptllrl nalUrail
Ic-_.! (R) OIN 1B303 L.ucr. IPri~nlrl dt maluri (F) OIN 18333 L.ucr. blocuri beton
(Rl OIN 18304l.uar. IXtcUl cu lonlll (FI) OIN 183341.ucr. dulgherie şi In lemn
~ ~I--~~--~I~--~~ (FI) OIN 18305 1.u0f.< rt1fnlrea apel (FI) OIN 18335 Lucr. oonatr. ater
~~ + f Daourn.IbtIiuIrI I (F) OIN 18308 l.uar::liânale dl'8nlr
(Ii) DIN 18307 L.uor. eondUotl· gaze ,'apl
(R)OIN 18338 Lucr. dl ttanwe
(R)OIN 18338 I.ucr. lnvllltorl ,1 ~an,art
Contractul d. con.truc!ll ~ + fJIiâIi"?+ - I (F) OIN 18308 L.ucr. drlnajl Iccpe/l,u/l
(R) DIN 1B30e I.ucr.lnjaetara (R) OIN 18339 l.ucr. tinlchlgarle
COdocnM.ll. +("Rii;i;;;;;;'J .(FI) OIN 18310 L.ucr, dl asigurare la
ape, dlguri fi dlgu/l d. mal 3. Luarllf de tin.....
(RlOIN 18311I.ucr. drag.,. (R) OIN 18350 l.ucr. IInculell,1 atucaturl
(FI) OIN 18312I.ucr. ccn.tr, In subteran (R) OIN 18352 L.ucr. dale ,1 plici
(FI) OIN 18313 L.ucr. pereţi mulaj! cu (F) OIN 18353 I.ucr. ,ape
fluldl dl .priJln . (RlOIN 18SS4I.ucr. ccvoare ufaltlce
(R) OIN 18314 L.ucr. blton torcretat (F) OlN 18355 L.ucr. tlmpllrle
. (R) OIN 18356 I.ucr. parchet
® Relajll comandltlr/antrepl'8nor
..J ® Oln: VOS pari" C
~ Ind1cIIUYUI -Pt~1 la. r"'1II1Un1 B4 R,canjuri p,nlru as VII. comln .
2 3 I 3 1 a 3 4 5 6 1 3 6
Nr ptaVIz. lnclp. Fu"q. UtllllIIof Supafa1l InIJllmI VGlUm inci/. v...· SIIII- I/ecţt: &1_ T./111..· Tamp. RIIId.Lum. ObllrvaUI
~ ~ ~ %~. 1ItIt. lIrt stand. )oul 1r1ntp. 'C FCH LUX
A B o IdIpIrL) mi m m' (AdfO"
W 104 Hol N 1.12 L 2,47 N 14,87 - - - 'Com Cf'\T
SLP IF - 20 1 AP - Apllct pelllt Ilti com
APC -Id,m cu cam
.. W 204 e.,IIWC N 3.41 L 2.47' N 8,588 lAC VF Cad
Llv
OL·
.;t,p
OP . - - 24 7
CId-CIdt
Ch - ChiuvetA
Com ':' Comutator
WC CP . CF - com~"..,. potential
OI. - Olaltl !tar loculnll
W 304 SUCAliri. N 8,09 1. 2,47 N 15,04 lAC VF Ch Com.
OF - - - 20 . OF - OozA prlzl
.. APC' .
ORA - Cozi rlCord antenA
ORAp - Cod IllCofd aparate'
, CRAp ORT - 00%& racord 111.fon
.SLF IF -Int.rlon
-- -- -C.m -ORA -- - - lAC - lnetJzlre apa calda
W 4()4 Loggl. N 1.89 L 2.353 N 4.000
W 504 w-e·s N 19." L 2.47 /Il 4U3 iAc 1 LaII - Lavaar .

- - - ~I.P 1- - [ -
OF SI.F - SurslluminA piilon \
VF - Ventllalll I.nlta
W e04 Vant.+inal. F 0.36 L 2.475 N 0.S91 WC-WC I
® Jurnale de spaţII (forma concisă - exemplificare)

56,
 ... -- .....
Impc!.lbn"',~ EXECUŢIA
• //
" ,,'" I
- ~ "-, C.sc:rI.m .lIdnilor
-[lJ
I \
( \ T.xtlun;
/ \
I .\ NumArd. Numar activitate standard Cantitate Unitate PU PT
I I R.glllrui de .arcI"1 ordine (NZ) Cescrierea sarclnl1
/ LVZ 3,01 81 013 013 11 11 10 14
\ I baton monolit pentru Itrat finisare
\ I CHerI.". COftIW~I'1 supart orizontal
\ I
. \ .VfHU· ,// lupr. luperloarl a baton.,- orizontalA
progllmu',.dJ. sarcini din beton n..armat
" _-----
......... .nu l1li VOi.·
.......
;.... ...." ca blton normal DIN 1045
B5
gra.lme S em 2S m'
@ Acorduri suplimentare @ Oescrlerta sarcfnllor
Text ICUrl: .Strat flnl..r., b.tan, B 5.'

Textul I numarul 11nt Int;rdlpendente In modul urmltor:

1Ump1ul1- CantltA~ ti prl\UrI unltana - FIU -In .Iara wxtulul An editii StI.S: 19S1
. - - - - - - - - - - - - Dom,". actIvit: lucr. betan "beton ermat
Poz. Canto Cesetlere Prel Fr8\
unitar total , . - - - - - - - - - Seton monolit Itrat fini ••,.
2.02 105,0 mi placi pardo...,a In plVnlţl din beton compactat S r--------SUport orizontal
10, 12 om grea., dtlXecuta!. Suprafe'lle nbuil , . . . . . . . - - - - - - Supralala .uperloaraa bltonulul. orizontali

III I ;:.~~1~
.xecutat. rn "antl spna ICUrgerl. I
pt.l m 38,10 3748,50
Oezavant.: 1) neceaar mana dtapa~ pentru text
b) nu Ixlslllndlca1fl p,"1ru cornp. preturilor unttana
e) "naturlle unitara nu IInt Iormullllln cuvtnta

l!DmpIuI II - Flrl\Urlle unitara In text 8101301311 11 10 14

T" T., TI' T4• Ts
2.02 105,0 rn2 plici pardo..aJI m plvnlfl din beton compaotat S
10, 12 om grea., d.exlCUlat. Suprafeţele trebui.
Ixecutlte.m PIntIIpna ICUrgtri. @ Compon.ntl dltexl lItandard
RIIr1b.: DM 24,80
Matlrlal: OM 11,10
AHele: . OM -,- pt. 1 mi 35,70
PU In val.: 1rIiz1C1,\CIncI7011oo Ex1ru: SU, LS 013 (Saton + Stehlbetonarbe1lenl1.uC11r1 din beton" beton armat)
Cezavant.: oantI1l~l. ,1 prt\urll. unh.,. nu IInt peaotllşl rfnd TI T2 T3 UnlL Tlxtlung Nr. Text eeurt
3.2. Comp. con.tructJv. lICIr1d8IIt8
l!xempIu S - preturile unltare ti can\lllll" In text pe-laş, rind lncllcalll:
Ceecrier.. larclnlIlrIbuf. pr_
2.02 plici pardo..aJlln plvnltI din beton compactat e 10, 12 om groa., dati cit pmcrlp\llit referitoare 11
de .xecutat. Suprafelete trtbuJe executati m penll spre lOCOtIII dln~. 0.1, peo. 7.
"
scur;t!rI. ·Oomponenta tardtpendtntl
105 In' conetruollv oara .. executi In·
FIIMIA: OM 24,eoIDM 11,1D1DM -,-
PU m.val.: trIIZIIC~ncl701100 38,70 . 374UO tr-un IIngur praael de Iuoru
nbuJe dlSCl'fl.ln Tl/048
AVlntaj.: a) economii mari de .pe~u
b) oantIt. x PU • preţ totii PI un .Ingur rfnd
.au an.
037 Bttonul monolit al ptrIlIluI. P'nale
038 - perlllllln.I, pir. tun"
® Registrul cit sarcini 038
040
- perIII GItIII,
- perete T"1rI conatruetU d. 01.1,
p.r. cenal
plrlte
041 -parapet, parapet
042 -parapelewl. parapet
ICIrl
043 -atle, ilie
044 - perete de aprl)ln, per. spr1pn
045 - perete d.lrIpI, . per. arI!JI
Reglttrul dl aarcJnI (LVZ) 046 -d.culea, per. cui"
047
04B
Q
- ...................... ... ..
-dlruzlm,
, , , 11
par. reezem
beton monaUt

Obeerv. preliminare + PDZIIII 1 a suprafa\t Iat.rall Tnc1lnatl,

2 , panta ......... 21
® 3 ambii. laturllnc1lnlll

® Extru: caietul d••araI"1 ttandard

Document$ de atribuire NOSIA 117 nr. 1 aaf. 2d1
Inraglatrare
(aoiCIIarl
prld....
af.rta)
Documentatii con1ractart
(VOSIA § 10 nr. 1-3i vOSie f 1 nr.2)
0f,rla
+
adaOlul
.....
1. m2/m3 pere~ exteriorl/lnteriorVde sprijin ascendenţi, ... (Iooali·
(VOStA § 17
Con"nut tlhnlc ConUnut Juridic (VOSIA I 28) zare), din betonlbeton armat ... cm gros. din B.... cofraţl frontal,
nr.4) (1) Cesarlere (2) Cond. contract. fărl/cu armătura de livrat/existentă la faţa locului 9t ... , fărl/cu
+ aarcJnll.B preciIe sve cotraJ
condllil
oferla,.
(VOStI11
Prescrlptll (:1.(3) Condi~1 Cerinţe speciale: ...

nr.4 pgf. 2)
t nlce
supllm.ntare rrv
contrecNal.
supllmlnt.na zve
Beton m3 per m2
Armătură kg per m2/m3
(!S) PreacrlpW (6) Condl~1 Cofra] m2 per m2/m 3
tehniCI contractuale
generale vos/e g.nerlle VOS/B 2. m3 pere~ exteriorl/lnteriorl/de sprijin ascendenţi, subsol, din be-
Contra.ct\J1 d. constructii ton armat 30 cm gros. din B 15, dublu cofraţi frontal,. fără
armătură, fără cofraj

® Documentaţia de rtribuire @ Registru dt sarcini

57
 UcitIIlla ~ HOAI. § 15, fazei. delC1lv. 8 ..7 EXECUTIA
• Atribuite. A
-tll
Uehldar... L HOAI, § 15, faza deactlvltBte e 493m

® Supravegherea de ,antler

5
Programul d. execulle'

In. ob.
"
-- 1.-_-- ~~= I:l~:-
.IiI;.1

rL
..
........
20
. 'diiUciii
...
C'-
.Aall --.II • P40,Cap'"
"
18
17
1L , PrelUITI
JOI8 of. 19 Plval 1",
I ...nZl margln.
1

,
1
,.-
-•
l""
FI'
pe UV/ItI 101 ,1 punere In operl 1 ZL

r- !""
-
- RotI
~~
•

- 4 J".
- o,eZI.
2$,~~~----1
W L...J
""" ... -,..... IL'II. :!Ur" ...... ,.,...
.. '''' . UlII Amenajlra d• .."der m LuatlrI ccf,.,. " otet
CI Lucrari 101 . c::::I RIdIaart 1ICh.1t
c:::l LuOl'Irl beton - - c.monlart 1ChII.

PllIllfk:area termen.lor cu .oroaRei, de luerulndlYlduaI.

1 ZI.
lZL
38

el/bem IIIlIItr
2 ZI.

ZI'-
SUccesiunII procelllor:
IIl1tnal. " .I/berare ,antl.,
lucrari 101 ,1 demolare tan,,·v_ ~
e)(lcu~. proflluk.ll etradat
lucrlrl paVlrt şi borduri

@ Planfflea". timpului d. 'XICU~.

Numarul
leeurllor de munol
L.uC1'll Intr-un IdIlmb l.uC1'IIţr-IJII Ichilnb
'L L.uctu In 2 lChImburI

~IU Cele mtl tll111 momtnll

SAI • cii mII tirziu moment d. debut
I rSEI .
.... • CII mII tirziu mom.nt d. ftnal .
TImp fIrI, II. J'pr, lIIf /un. fU/. [~ - '0..0.,;.
~+-ez,+- ...................... " ..........+-vz... tsl
Nr. EI. Proc•• Unlllt. CantiL Efort :Eh Curate CGmparaţl. ,riYh~i-~ + Iramponl= V~"I
ort, con. lucru iri! ltIF.d.tlmp ~ MlImtmd. âIIImIII crftIa
Mi'aTPd' 'Ma
(zi, stpL. ~ Watâf~~krt CII. mal timpurii moment. Proll~lulul UI~·
luni) (,l!j FAZ. c,1 mii timp, mom, dt debut
Trebult FEl· CII mii timp, mom. d' flnal
&tit @ Calculul reiilei . .,
Trebui,
Est.
Trebuie
Este

@ Lista de calcul 3 Orientarea retelei

58
 --------.
•
-;',.....-~,
c, O,
_. ...!...-__ -1...
C, Oi
~
G. EXECUTIE
FlIII~. ""1I'SIII1 SUCClI. ".rmIlA SUCCI•• norm. cu Proces apare"1 -(Il
(pr.... aplrlnl) pra....~"'nt d.......lnalltmparal

O' 'O) 'O

Proces pat1lal
Nr. Scurti Ou'
Moment Dummy
dalal p.la de 1. Ip.1
C.m.
O.·
timp. C.m. tIr:.
Final 0.-
Final
t
AV d.scrierl rata nr.•venlm. "ro evenim. but but 11
103 Excavare P2 2 2 3 1 2 O 2 O 2 O
.Ev.nlmenl dlbullIl,
Evenlm,nl Ilnalall
, -1&v!P' ~f'
~r' r----~
102 EXCIvarl Pl
101 Exclvara WI
2
4
4
6
5
7
1.13
1,IS
4
6 4
2 4
8'
2
4 "a
4 O
o
104 Excavar.W2 5 8 9 1,17 8 e 13 13 la 5
NP Numar proc:el . 203 Fundaţie pllo~ 17 3 10 2 19 11 28 9
OP Duretl proc.. {,
NF\ "'umil' DlIIWI\lI soa Funda\lt P1 4 11 12 5 11 4 8 4 8 O
OT OeI mal timpuriu debut
301 FundlliaWl 8 13 14 7 şi 12 13 8 IEI 8 IEI O
FT Cel mII timpuriu ftnll
OTZ Cal mII Ifrzlu debut 304 Fl.lnda~.W2 10 15 16 9 $114 15 18 28 18 28 2
FTZ Cal mII tirziu final
TT TImp tampon total- joc lin, 303 Funda~.P2 4 17 18 10fiiS 17 28 30 28 32 2
ProcIa 402 Pllaatru bllen Pl S 19 20 12 19 8 18
Lloaturl nuia r.tp. Oummy 8 18 O
••••••• DNm CIItIo 401 PHutru btIon W1 IEI 21 22 14,120 21 16 32 18 32 O
403 F'1IUtru baten pa S 23 24 181122 23 32 40 32 40 O
1) ~ Joc lant

@ ual. d. ptOC8H (CPM) compari cu - @

NP Nvmlr praeel
OP Durata prac••
NR NumAr plan·rete_
DT I I'T I DTZ 1 FTZ DT
FT
C.I mal Umpuriu debut
OII m.1 timpuriu fln"
NP OTZ OII ma! tlrzlu debut

-
FTZ 0., inl! IItziu ftnal
NR I O" ITT TT 11mp tampon totii • joc Ilnl
Dependenta
••••••• Drum ctItIc

M.tod. de plan-rt!t. -
sIg.1ll de proces

1>1t!ad' ,. lCIrI MI~ pIan-reftI

Dlliatama-llnll toIPM
OIlQrama-erlMt
d CPM'
orIInIIrt ciupi mucI!II oriInIIrI dupA noduri

.
,]1 ~ o-L.o ~

R ~ Je: 1 o-Lo-J-.o -..crf:.o~

"

,
t @ Plan·reţea (CPMl

~ [~~ I 1J-; o!d,ab .-.co--:.oJ-+

Z.O,+1 DtIari.re. C.rn. timpuriu
-.. - -- Nr.
AV actJvt'I~1
Curati Pr8CI.CIS
debut final
C.m.tlrzlu
dabU! final
"mptamp•
total')
, 103 excavare P2 2 O 2 O 2 O
I I
102 ExcIVII1 FII 2 103 2 4 2 4 O

,~ ~ 1- ~
101 ExCIVar. W1 4 102 4 ~ 4 S O

~ 104 Excavll1 W2
203 Fundaţii plloţl
5
17
101
103
S
2
13
19
13
11
18
28
6
9
302 Fundl~.Pl 4 102 4 8 4 S O
301 'Fundl~aWl 8 103.302 8 18 8 1e O

,/1 ~ I ~
)-; ~
- I
~
304 Fundall,W2
303 Fundaţie P2
402 Pills1ru baton F'1
401 PIIutru beten W1
403 Pllaatru beton Pl
10
4
8
16
S
104.301
203.304
302
301.402
303.403
16
26
8
18
40
26
30
1E1
32
60
18
28
S
16
40
18
32
16
32
60
2
2
O
O
O

~ ~,
CJ:l•• ~
Cf.l...2j ·t ~ I '
S01 Supracon Wl·P1 12 401.402 32 44 36 4S 4
2

I
-- - - - ;

'
l!JJ I ~! o&.d6 1
-o
z.. 0,+ 2
502 Supracon Pl·P2
S03 Supracon P2·W2
12
12
403. SOl
404,502
44
60
56
72
46
60
60
72
4
O
"''' '1;' Je,c lanl

@ 'Compararea modurilor de, reprlizentare aferente diferitelor tehnici <:le desfasurare @ ~15ta de procese (MPM) compara cu - @

59
 CONDUCEREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII ~
DIMENSIUNI DE BAZA

Un formular important pentru simplificarea şi $i !mbunAtaUrea conducerii de in final sint prevAzute citeva coloane pentru elemente constructive sp~clale.
şantier este acela dedicat descrierii spaţiilor In raport cu Indlcatlvele acestora. Eventual, sub fiecare rubrica se Iasă o coloana libera astfel Incit formularul să
OdatA completate, aceste formulare oferi informa~1 clare despre constructie poatl fi completat uşor cu cazurile speciale - (D.
Intr-un mod mult mal detaliat ~I global dec!t toate descrierile construcţiilor, in-
forma~1 utile biroului de evaluare, şefului de şantier şi insuşl biroului de pro-
iectare pentru utilizare permanenta, lntreblrlle problematice urmate de
Pqlni 1 2 .............
răspunsuri eronate sint astfel practlc eliminate şi timpul cl$tlgat In acest fel ~' • • NlUI'IIIT 'LANUNII 40 JURNALUL
SPATIILOR
=iUI ~S.Q3 .........
compenseaz! efortul redus ce trebuie depus pentru elaborarea - o singură W_."-II-IOI7IUI" NIv.1 1 _ , .........
' ....,:I.IoeultI!t_
1: 1r 1riT 171 r 1! 1--11hIIIIII 1
datA - a jurnalului de spa~l. FIII III/It IIIInnt_

IEFI
-
"

-...... ... - ...--

Formularul prezinta In capul paginii coloanele pentru consemnarea dlmensl- GIw/III
unllor aferente flecarui spa~u, Tntr-o formA ce perml1e verlflctrlle ulterioare.

-*_.....
Paginile de format DIN A 4 se scr!u slmultlll1 de mal multe ori eiffel Incit fie- ". 1- I- I- I- I- I-
I.
care loc si cuprlndlexact aceiaşi text; paginile se actualizeazA ,1 Tn final sint '*
legate. , .... .........
...."'"
l e - " ' · · 1:=
Dupl Tnchelerea ex.c~el, prin utllizar.a dimensiunilor consemnate Tn capul •r
""- 1_._--
---
~ fi
paginilor, jurnalul spaţiilor devina baza pentru luort.rlle de lichidare.
Mal tTrzlu,pentru specialistul care prlveşt. atsnt, Jumalul spatiilor reprezinta
°
t

,
l
:III" 1-....
~. 1......

la ,.,...."
,..
.-
I.IIU.
1-
i_
......
..
.. .----
_.......
1...
...
'* .... 1aIIIan

- .....
adevAratA cronic! a constructlal. IInl LIIIII.
__ ".1"
..... ..=., .-
--
7. 1.1. tlDltl I'r.IIIII
Reversul formularelor rAmTne cal mal bine liber astfel TncTt Ilcl al poata fi re- L 41. I'I1II l1li ...... .poiIIII. ....

-
prezentate desene de completare a descrierii de spaţiu cuprind pe foaia ce
urmeazA spre dreapta.
Indlca1flle se fao cel mal bine prin cuvinte ohele - pe.g. 9-10., Coloana
"Ml.rfme" trebUie si servelScA exclusiv la consemnarea dimensiunilor ne-
cesare pentru obiecte. Alei de ex. se trec: tnlltlmea soclurllor, Tnl~lmea frizei,
L

It.

CD
II.
II.

-
1:'::--
"'-

Jurnllullpl1IUor
...
!:-=-""
_IV
- ..........
Il~mea glafUlul ş.a.m.d.

DIMENSIUNI DE BAZA (... BauOrdn'ungs/ehre) BOL. Neulert

NormaIz8hJen (NZ). HUIIIMIIe ~ (N8)
,1
Pentru dlmenslonarea unitara a maşinilor a utilajelor tehnice, la scurt timp
dupl primul rAzboi mondial, au fost normate (DIN 323). numerele standar-
dizate (NS), care sInt valabile In aceeaşi mlsurA Tn Franţa şi chlarTn America.
Valoarea de la care s-a pornit este unitatea de mburl' contlnentall constl-
tuitl d8 metru, Tn America 40 de toll.1,OO m, exact 1,01 Bm. ,,'
°
Necesitatea tehnicii de a dispune de scalare geometricA a anulat dlvlzar"
pur zeclmall a metru lui ,1 & stabilit structura dubli a NS Tn structurI de arte
10, formate din seria de Injumltaţlre a lui 1.000.500,250,125 ,1 din Ieria
de dublare a lui 1 • 2; 4; Si 1S; luTnd In conalderlre valoarei exactl de 31,26
,1
şi nu mirul n • 3,14 reap. ~. 3,1B, numarul succesiv, anume 32, a fost
rotunjit la 3,15 resp. 31,5 (poziţia virgulel nu Influenteazl numAruQ ,1 numarul
de InjumAtAtlre de 125 • 62,5 a foat rotunjit corespunzltor la S3.
Seria geometrlcl formltl din 10 pirtia NS eate deci 1; 2; 4; Bi 1S; 31,6i S3i
12Si 250; 500; 1.000 - @ . (Seria mal mare, din 5 pArţi, ,1 Cl'le mal fin., din
20 şi 40 de plrţl, se Interoalează Tn mod JUdicios cu valorile lor Intermediare.)
Aceste NS oferi avantaje de calcul multiple. Astfel: 1) produsul şi eTturile din
orlc!t de multe NS sTnt tot NS, 2) puterile Tntregfale NS slnt de uem.nl NS,
3) dublate sau injumAtAtita NS produc tot NS.
o .1 J :1 .8 .9 .0
Cuplare cu sistemul de măsurători: 2,5 25 ci", - 250 eli! - 2500 "''''
I
III -
=Clo""I. Seria de numere standardizate
T. H.II."I.
1941 R 10 (DIN 323)
® Reprezenlarea numerelor standardizate (seria de baza 10) dupa pref. dr. Kienzle
DlrMnllunl ele oollllrucţll
Spre deosebit. de construcţia de maşini, Tn domeniul construcţiilor aproape
ci nu existi nlcesltatea unei scalArI geometrice - in raport ou e.a dominantA,
aritmetici, a aoeloraşl elemente constnuctlve ca: blocuri, grinzi, clpriorl, fer-
,1
me, reazeme, ferestre altele saeme"... Dimensiunile uzuale pentru~­
ItrucllI trebuie eliel dTndepllnlasel. mal TntTI aceste esrlnt. dar, luind Tn con-
sld.rare Ideea de unitate tehnica. trebuie sa corespundA eu NS. ,1
DIN 4112 (Reglementarea dlmenslonAril!n oonstructlile civile ,1 Industriale)
staDlleşteNS pentru construcţII şi esle normativul·mamA pentru o serie de
,1
alte normetlve de constructii precum baza dimenslonAril la prOiectare ,1
execu~e. '
DIN 4172 MIIIorcInung Im Hoohbau - Reglementarea dlmenslonlril In con-
strucţiile
civile ,1 Industriale (extrase)
Ob8erva~1 preliminare
Dezvoltarea din domen,lul construcţiilor, In special al celor civile şi industria-
le, Impune o reglementare a dlmenslonArll ca bazl pentru dlmenslonarea
valabilA pentru Intreaga normara din constructiI.
1 Termeni
1.1 Numlr standardizat pentru oonstruClfI: numerele standardizate pentru
constructii sint numerele pentru dimensiunile orientative Tn construcţii şi
dimensiunile derivate din acestaa pentru constructii IndMduale. "Ia roşu'
şllinite.
1.2 Dimensiune orientativA pentru construcţII: dimensiunile orientative pen-
tru construcţii sTnt Tn primUl rTnd valori teoretlce;:ele sint InsI. baza pen-
tru dimensiunile Individuale, .Ia roşu' şi finite, care apar Tn practici. Ele
sint necesare pentru imbinarea conform proiectului a tuturor componen-
telor constructive.
Exemplu:
Dimensiunea orientativA pentru lungimea elrlmizil .2Scm
Dim. orient. pt. grosim. pereţilor turnaţi din be10n .25 cm.
1.3 Dimensiune individuală: dimensiunile individuale slnt dimensiunile (cel
mai ades dimensiuni reduse) pentru unitatile constructiei "Ia roşu" sau la
finit, de ex. groslmi de rosturi, grosiml de tencuieli, dimensiuni de falturi,
dimensiuni ale decroşurilor de zidărie, dimensiuni pentru toleranţe.

60
 1.4 Dimensiune .Ia roşu": dimensiunile .Ia roşu· sint dimensiuni pentru con-
strucţiile .Ia roşu', de ex. pentru zidirii (fara si la in considerare grosi mile DIMENSIUNI DE BAZĂ
• de tencuieli). grasimile planşeelor Ja roşu', dimensiunile gOlurilor de uşi şi
de ferestre netanculte. 4.3 La sistemele constructive cu rosturi şi care necesita prelucrarea
1.5 Dimensiune finitl: dimensiunile finite sint dimensiunile pentru construcţia pereţilor dimensiunile ..Ia roşu" sau dimensiunile nominale trebuie de-
lnchelatâ. de 4X. dimensiunile libere ale IncAperilor şi golurllor cu supra- . rivate din dimensiunile orientative pentru construc~i prin scăderea
fetele finlsate. dimensiunile supra1eţelor ulile. !nlllimile nlvelurllor. sau adăugarea valori! aferente rosturllor sau prelucrării pereţilor.
1.6 Dimensiune nominali!.: la sistemele constructive fAril. rosturi dimensiunile no- Exemplu: Dlmens. orient. lungime clrlm .• 25 cm
mlnaie corespund cu dlmenslunil.e orientative pentru construC\ii. La s.lste- Dlmens. nomln. lungime clrlm .• 25 -1 .24 cm'
mele constructive cu rosturi dimensiunile nominale rezulta din dimensiuni- DÎm. orient. Ilţime inclp. • 300 cm '
le orientative Pentru construcţii din care se scad rosturlle. Dlm. nomln. Il~me lnclp. • 300 + 1 - 301 cm ..
Exemplu:: explicatii 1. DIN 4172
Dimensiune orientativl pentru lungimea citlmizi! • 25 cm Pentru a asigura şi adaptarea celor mai mici componente constructive
Grosimea rostulul de fmblnare • 1 cm cum ar fi cele ale c!rlmlzll cu numerele standardizate pentru construcţii,
Dimensiunea nominal! pentrU lungimea cIrImlzli .24cm veohlul format ne-metrlc de 25 x 12 cm (cu rosturi 26 x1S cm) a foet adap.
Dlm. orient. pl. groslm. perS1Uortumaţ! din beton .25cm tat la dimensiunea NS de 250 x 125 mm (cu rostur~. De alei rezultl adi.
Dlm. nomin. pt. gresim. pert~lor ~maţl din beton .25 cm. mensiune nominala a blocului de 240 x 115 mm.
La o Tnli1Ime potrivitA cu rost de 62,5 mm (dimenSiune nominala a blocu.
2 Nume..... ataftclardlZltl pentrU oonatruoţll lui· 52 mm) rezuM un raport al laturllor de 250 x 125 x 62,5 • 4 : 2 : 1,
ceea ce conferi carAmizI! avantaje Importante, aşa oum este explicat
S,rli In .",clai ",ntIU
con.truC\fe ,le roşu'
s.rI, In IPIC: P
dlmll1llunl
Serll'n sp.clai
p.ntru conetructll flnlta
acest lucru pe larg Tn BOL. - OJ şi <D.
IndlVldulll Astfel c!rlmlzlle normate In DIN 105 corespund prin dimensiunile lor ori.
entative seriilor de construcţie "Ia ro,u· a, b, c şi d din DIN 4172.
I b
a2
c
u.3 a4
d • I a h I
. ŞI dimensiunile tuturor celorlalte componente .ia roşu· ca blocurile de be-
25 ~·i 5 2x! 4x!i exil ton - pag. 74, ale golurllor de ferestre şi uşl- pag. 184-190, 1nl111mlle
,:2,5 de niveluri etc. se orienteazA dupA DIN 4 ,7~, astfel inoft valorile dlmen.
"5 ".. 5 siunllor lor reapar permanent ca un fir roşu.
61(4 7,5
10 10 10 ReterHar la pgf.1.2 ~ 1.8 DIN 4172
12V. ' 8 ". 12,5,
12 '1. 15 115
le 1,. 17,S
18 s'. 20
22,5
20 20 20

28 25 25 25 25 28 28
27,5
31 1/. 30 30 30
. ·.33 '1. 32,!
35 311
3711•. 37'1. 37,15
41 1" 40, .• , 40 40 40
Dim.orlent:2S0 x 125 x 62,5 mm
43i1!. 42.S
48 48 Dlm. nom.:240x115x52 mm
SO' se
150 SO 50 80
52,8
110 !SA
<D Olm,nllunla "omlnlll ,1 orltntatlvl Ja carlmlda DIN
118 '1. !II 5S
58 V, 5M
150 80 60 eo
S2 v. 8Z't, . S2,!S
as 85
se 'ta 88'/. 87,5
10 70 70
12,5
15 15 75 75 15 711 75
17,5
81 '1. 80 BO Ba ea
1 e2,5
83 "
as 85
87'1, 871(. 87,5
91% ea 90 90
93 1,. eu
95 . 95
, 97,5
100 100 100 100 100 100 100 100 100

3 Dlmanllunlradu..
Dimensiunile reduse sint dimensiuni de 2,5 om şi sub aceastl valoare. Conform
DIN 323, acestea trebuie alese din seria S 10 ca urmltoarsle dimensiuni:
2,5 cm; 2 cm; 1,6 cm; 1,25 cm; 1 cm;
emm; 6.3 mm; 5 mm; 3,2 mm;
2,5 mm; 2 mm; 1.6 mm; 1.25 mm: 1 mm.

4 ~1IIZ1rea nw:nerelor stand.rd.... pentru construcţii

4.1 Dimensiunile orientative pentru'construcţli, dimen9iunile finite şi dimensiu-
nile individuale pot fi extrase din tabel.
4,2 La sistemele constructive tiri rosturi şi care nu necesita prelucrarea
perejilor. dimensiunile ..Ia roşu" sau dimensiunile nominale sint identice cu di- Dime~slunea orientativ! "Ia rO$u" (OR) şi dimensiunea nominală (DN) la

mensiunile orientative pentru conS1ruC1i1. Şi acestea pot fi extrase din tabel. ® constructii de c~rămidă,
Pentru golUri este: ON 2 OR ~ 2 x 112 fost" OR + 2', 5 mm
şi pentru pllaşt": DN ._ OR - 2 x 1/2 rost. OR - 2 5 mm,

61
 DIMENSIUNILE AXELOR
Cele mai vechi reglementari privind dlmenslonarea construcţIIlor aparţin
• Japoniei unde, dupA marele incendiu din Tokio din anul 1657, stilul şi mArimea Astfel rezultldlmensluni Intermediare de 1,25; 3,75; 6,25; 8,75 m. Pe clt
clAdirilor au fost stabilIIe prin dimensiuni slstemlce conform metodei posibil insă trebuie evitatA utilizarea acestei jumătav de dimensiune
•Kiwariho·. Dimensiunea de bază. era ken-ul • 6 picioare japoneze. 1,818 m. peste valoarea de 10 m•
Distanţa dintre axele peretilor se dimenslona In ken-i intregi sau in Jumăta~ rn concordantA cu treptlzarea geometrica peste 10 m se reoomandă:
de ken, ferestrele, uşile şi dimensiunile covoare lor erau stabilite i~ funcţie de 12,50 m, 15,00 m, 20,00 m, 25,00 m, 30,00 m, 40,00 m, 50.00 m, SO,OO m
aceasta dimensiune de bază ceea ce a slmplfflcat, s ieftinI! sau's accelerat (62,50 m), SO,OO m, 100,00 m.
In mod decisiv construcţia de cladiri din Japonia. Exemple - BOL. 2.; Pante d. acoperi,
In Germania, inainte de introducerea metrulul, In zonele constru.ctlilor 1n sis- Pantele de acoperiş depind de tipul tnvelitorii ,i de ce! a construcţiei de
tem Fachwerk s-a dezvoltat un sistem similar. Determinant era piciorul pru- dedesubt. In raport cu necesităţile practice sini stabilite urmâtoarele pante
sac care era cel mai răSplndlt şi care corespundea celui renan·Şi celui danez. de acoperiş:
Dimensiunea dintre axele stTlpiior era de cele mal multe ori de 1 Gefach. 2 . 1:20 pentru 1nvelltorl din carton la' construcţii de oţel ,1 beton armat şi
.co~ • 4 picioare _ (D. Piciorul prusac, renar, danez, care este u1fllzat şi acoperişuri din rumbeton, cu excepţia execuţlllor speciale ca aco-
astAzi in domeniul constructiilor din Danemarca, se traduce in sistem metrlc perlrlle din pInze subţiri şi acoperişuri cu şed~url etc.
cu 31 1/4 cm, cotul cU 62,5 cm şi Gefach-ui cu 1,25 m. Firmele private dlij con- 1:12,5 pentru Tnvâlltorl de oarton pe construcţii de lemn .
strucţie preluaserA aceeaşi dimensiune de sistem de 1,211 m pentru structu- 1: 4 pentru acoperişuri cu ciment ondulat, Tnvellteare de zinc cu şipci,
rile lor, cel mal ades pentru cele din panouri de lemn. acoperişuri cu tablA ondulat!, cu ~gll de oţel zincat pe şipci sau pin-
ze subtiri, acoperişuri cu ta~url drepte din tabla zlncatA Imblnatâ cu
Dimensiunea de sistem englezA şi americana, de asemeni de 4 picioare
falţurl duble şi pentru Tnvelltori de carton la construcţiile cu funcţia de
engleze este, cu cele 4 picioare engleze. 1,219 m aproape de 1,25 m. De
adapostlre
aceea, Tn ţArlie care au adoptat conven~a dimensiunilor m~ce, plleile de
1:2 pentru acoperişuri ou tiglA line etc.
construcţie executate pe maşini americane sint late de 1,25 m, de ex. pllclle
din fibre dure etc. Dar şi plAelle d. platrA ponce germane pentru acoperişuri ExplicatiI
au dimensiunea normat! de 2 x 1,25 • 2,50 m, la fel ,i pllcUe de Ipsos. Tn Unificarea rftmlcA din domeniul constru~lIor Industriale şi al celor cu functlu-
fond 125 este numArul favorft dintre NS. Seria de dimensiuni ce rezultl din nea de adApostlre pomeşte de la tipuri cara au evoluat treptat.
1,26 m a fost normat! in anul 1942 cu pantela de acoperiş corespunzAtoa- Distanţele dintre axe prezentate influenteazA componentele constructive In-
re _ ® lntre timp aU fost executate mII de olldlrl tip pe baza acestui slstsm dividuale: reazame, pereţi, planşee, grinzi, pene, cApriorl, Tnvelltori, ferestre,
de dimensiuni. Tn consecinţA, distanţa dintre axala grlnzllor este rn prezent ferestre continue, uşi, porţi, linII de macara şi alte dotArI. Stabilirea unei dI-
cel mal ades de 12512 .62,5 cm -lungimea pasului unul adult - pag. 31. mensiunI de bazl anumite pentru divizarea 1n axe creeazA premisele pentru
normar•• dimensionalA supraordonatl a elementelor constructive Individua-
Dlatanţe Intre ax. unltln penlnl oonetruotll de .....,., ~ "
le ,1 pentru capacitatea acestora de a fi compuse. Tn. acest scop, dlstanţeie
ou tunctlunea de acIIPM"re
dintre axe trebui. fnsumate flra EI se lua In considerare dimensiunile Inter-
1. Dlltanţele dlntJW ax. mediare.ln cazul blocurilor de constru~e, a panourilor de sticlA, a placilor de
• ) Ge......,1taf/
beton armat etc. trebuie luate 1n considerare resturile .
Cel mal ades construcţiile Industriale ,1 cele cu funcţlunei de adApostl- Pe baza dlstanţalor dintre axe normate pot 11 unificate dlstantele dintre re~~
re sTnt sublmpArtitB In plan dupA distanţe intre axe dlepuse rectangular. zemele macaralelor mobile.
Ca linie dimensionalA a acestor axe eata valabili Intotdeauna axa de sis- Elementele constructive şi dotarile normate In sensul capaCitAtII de a fi com-
tem staticA e construcţlel!n cauzA. Distanţele dintre axe sint dlmenaluni puse pct fi schimbate Intre ele, pot fi exeCUtate pe scarA largA şi utilizate In
parţiale ale pianului,' care determinA reaz.mele, elemente'e portante, scopuri diverse. Prod~cţla In serie, posibilitatea de inlocuIre şi depozltarsa
mijlocul pereţilor etc. I.a grinzile de legAturA Tn cadrs a1nt valabile axele genereazl. eco~omli de muncA, de materiale de conatrucţle, de costuri şi de
mediane ale punctelor de sprijin la tundatll. Olmenslonarea se rapor- timp. Ordinea .dlstanţelor dintre axe ofera o simplificare deosebit! a
teaza permanent, chiar ,1 la suprafeţe Inclinata, la planul orizontal al pia- execuţiei. Oetalll - BOI..
nului şi la cel vertical al elevatlel.
b) ConetrucţllindUltrlaIe
La constru~118 Industriale ca dimensiune de bazl pentrl.!.dlstantele din-
trs axe este valabilA valoarea de 2,5 m. MultiplU acesteia generHZl dis-
tanţe dintre axe de 5,0, 1,5 ,110,0 m etc. Tn cazuri epeclale (clAdiri cu
funcţiunea de ad?c0Stlre sau construcţII din plll.ol) poate fi utilizatA şi
valoarea de ~ • 1,25 m sau un multiplu al acesteia.

ardezie si

Acoperişuri de carton pentr\J

- + - l A,.--oit--l Alo.·~"--2AI,,,-"'-2 AJ..........iI!--2 .....- ......- , 1.00~
----1--' ~od--t--' rod + I.d • • 'od-d.......- . - - r---"
625 - [lI~}ad!postlrl. suflcient!
,1 penl(u acoperlşuti cu'
ligii line - romane
200 -CUD Acop. de carton pt. -
125 -I::IK] conatr. da lemn
• J : Acop. de cartQn pl. cons!r. de
50 t.sOO ~ beton armat

CD1 Casa veche daneză in sistem Fachwerk

cu distanţ! dintre axele stilpilor de 1 Gefach
® Panta acoperl$ulul in trepllzara egala c~respunzatoare tipurilor de lnvelitori

62
 NORMATIVUL MODULAAII
DIN 18000 - .m
Prin DIN 18000 convenţiile internaţionale privind proiectarea şi exe-
cuţia construcţiilor precum şi proiectarea şi executia de componente
constructive şi semi-prefabricate sTnt integrate in Sistemul de Norme'
German.
Termenul "corelare" arata cA normativul referitor la modulare se re-
ferI! la norme dlmensionale şi la coordonarea spaţialI! a elementelor
constructive. De aceea Tn normativ sint stabilite aspecte geometrice

~.@
şi dimensionale. Normativul referitor la modulare conţine indicaţII re-
feritoare la un sistem de proiectare şi de construcţie bazat pe un sis-
tem de coordonare utilizat ca sprijin In proiectarea şi execuţia din do-
'1'
\!/
EI.m.nte constructive In
sistemul de coordonar.
® (d.finlt
Spa~ul d. coordonar.
de , ••• planuri)
meniul construcţiilor. Un sistem de coordonare este Intotdeauna spe-
cific Tn raport cu oblectul!n cauza.
1. Stlpulirl geometrice
Prin sistemul de coordonare construcţiile şi elementele constructive
@ Plan d. coordonare sInt coordonate şi pozi~a şi dimensiunile acestora sTnt stabilite. De
aici sTnt derivate dimensiunile nominale ale elementelor constructive

L3 ~"
precum şi dimensiunile de rosturi şi de racorduri. - (D-@, @.
Un sistem de coordonare este compus din planuri dispuse relativ rec-
® Sistemul da coordonara II oranllt la id tangular; distanţele dintre acestea reprezint! dimensiunile de coor-
17'
Raportltlla granl!l. donare. In raport cu proiectarea acestea pot fi diferite pe cele trei
~ raportare la axl
direcţiI tn spa~u.
Oe regulA, elementele constructive sInt dispuse 1ntr-o singură dimen-
siune Intre doua planuri coordonatoare astfellncft sA umple dimensi-
OreaptA da coordonare unea de coordorll .re Inclusiv cu partea aferent! resturilor şi Tn raport
® (dr.apta de Interelcţl. a doua
pI.nurf) cu toleranţele. Astfel un element constructiv este definit Intr-o dimen-
siune prin extinderea sa adiel este definit dimensional şi ca poziţie.
AceastA sltuaţle se numeşte raportare la graniţe - (i) - @.
ln alte cazuri poate fl· avantajos ca un element constructiv sA nu fie
dispus 1ntre doua planuri ci astfel Tncit axa sa mediana sa fie supra-
pusA cu un plan de cocirdonare. Astfel elementul constructiv este de-
finit Tntr-o singurA dimensiune In raport cu axa şi deci, deocamdată,
Punct de coordonare Sistem de coordonate parţial· numai ca poziţie. - (i) - @
® (I""rs~. a trei planuri) ® IUpripUl Un sistem de coordonare poate fi structurat 1n sisteme parţiale desti-

~
nate diferitelor grupe de elemente constructive (de ex. structura por-

·l+~~H·
tanti, elemente de Inchidere etc.). - ®
A rezultat el elementele Individuale nu trebuie sA fie modulate (de ex.
trepte, ferestre, uşi etc.) el numai elementele constructive rezultate
® Zona n.modulata ... din acestea (rampa da scAri, elemente de fatadl! sau de compartl-
mentare etc.)-@

~1~1'I'1-1-1
Pentru elementele constructive nemodulate care traverseazA pe o di-
rectie sau alta întreaga clAdire poate fi IntrodusA o aşa-numita zonA

@
--,.n,..--
EI.mentl col'lltrUctJv.
nemodulat! care separi complet sistemul de coordonate in douA sis-
teme parţiale. Premiza este ca dimensiunea elementului constructiv
10 nemodullll. recordate tran.vll'lll. din zona nemodulată si fie cunoscuta in momentul in care se elabo-
In pozltl. medianA
reazl sistemul de coordonare pentru că zona nemodulat! nu poate fi

ţj:jl:tţj
dimensionata decTt cu o dimensiune precis!. -G). '
Alte poslbilltA~ de Integrare a elementelor constructive nemodulate
sInt aşa numitele poziţii medIane ş\ poziţia marginala in zone modu- .
® Element. constructive
11 namoelulate, racordat. traneverlal, @ R.lllla dintre raportar•• Ia axA ,1 late-@-@.
In poziţia marginal. zona d. materiei modul.t
2~M

r" ~:-;,14~;~ ~r- {nAlţlmea de nivel:

- - : - 72tJ)- r--48M.-
',8 31 30
f 30 M '" 300:19 '" 15,8
12 s-au ales 16 contratrepte
Pe,.. r.vc F WCB ~ ~. 3:M Panta:
senaJ 3M
..... m 5
M .... h ,. ~ .. 18,75 cm
+ ,l • T
IV
Ca..
~nlo,c
galllnnl
ul1lr1
t
38M
"1 Lung. rampă: 16·26 =416 om
"- 1 Il 12M s-a ales 420 = 42 M
1 1
Treaptă: -- b = 11 = 26.2 cm
(rost presupus 1 cm)
@ Ante·proiect bufet pe alJtostradl @ Scarapretabricatâ<lin belon armat

63
 ... .. Modul de bază: LImitare: '. SISTEM COORDONATE + DIMENSIUNI COORD •
• ~. M .100 mm orizontal: CONFORM DIN 18000
serie ~12M NORMATIV REFERITOR LA MODULAREA IN CONSTRUCTII
Multimoduf: nelimitate.
h,-,f- mxM ser. aM şi.3M : . (Extrase)
1--- m-a, 6, t2 seria multlp. 20,
t--- aM. 300 mri1 seri~ -1 M Unităţile normatlvulul referitor la modulare slnt modulul de bază
6M. 600 mni multiplu 30, M • 100 mm şi multlmodulele aM 300 mm, 6M .600 :mm şi =
12M. vertical: 12M • 1200 mm. Din acestea se formeaza multip/J limitaţl ai seriei
~,,~ r..t- :'f: 'rf-f r.~ ~ 1200 mm- seriile 12M şi de numere predilecte. Din acestea se formează cu predilecţie d.1-
6M mensiunlle de coordonare - dlmensiurii orientative teoretice.
Limitarea a rezultat din motive funcţionale, constructive şi economice.
~.
Nr. predliecte: nelimitate,
nxmxM serla3M - <D
n • 1, 2, 3, .4,:-
5,6, ... m~itlPlu1 ~' 1n continuare există dImensIuni de completare nemodulate norma-
1 se I:P~U 30 . te I • 25 mm. 50 mm şi 75 mm pentru de ex: piese de adaptare şi
mu racorduri suprapuse. '"": ®
Pal Sistemul de coordonare la aplicarea practică.

'N"~.P""'"
.".
.... 4·n·m·M ... 4·n·m·'"
exlmplu dl IplICII'I,
® acoperi, 'n plIItI
Cu ajutorul regulilor combinatorii pOl fi ordonate Tntr-un sistem de co-
ordonare modulat şi elemente constructfve de dimensiuni diferite.
-@
Cu ajutorul calculului grupelor de numere (de ex. Pltagora) sau a di-
vizărII Tn factori (da ax. fracţii continue) pot fi ordonate lntr-un sistem
de coordonare modulat şi elemente constructive care nu srnt ree-
n, tangulare. - @ + @
4· n' (n,-%i~M' Cu ajutorul construcţiei de poligoane (de ex. triunghi, dreptunghi,
pentagon şi Tnjumăt!~rlle acestora) pot 11 proiectate şi aşa-numitele
MIII/rlln YldeI'8& complltlrll p,
® vlrdeal. constructiI .rotundeu. . . . (il- @
Prin normele referitoare la modulare domenll/e tehnIce Interdepen-
dente din punct de vedere geometric şi dimensional (de ax, con-
strucţflle, electrotehnlca, transporturile) pot 11 legate intre ele. - @
Vezi şi DIN 30798.

;+I I
-Ţ-
I
-Î __
/ 1/1 I
t7\ Mlaurlln Vld.re.
~. complttlrll pe
orizontal.

Olmtnalun •• minima CI trebuit

aUnll .. d. II care Intlrvlne o M-
rI.continui II calcUl.uI cu
numitul ctHIe (N Ctft).
NOrtt- (1-1)' (b-1)

= = . 1M
® Apllcatel rotaţiei cu 45' cu ajutorul & 12M In plan
12M+5M NCIiI-112-11·f5-11- ..
® Combinarea dimensiunilor dl .I,mente constructive firi dMzor comun

Cladiri

'MI)I. de transport
I Transporturi

o Constructia unei margini da acoperiş

curbale din poligoane regulat9
(plan de Situatie)
® Traseu poligonal modulat ® Exemplu pentru unele legaturllrifre domeniile tehnice prin
normele releritoare la modulare

64

f--i:1,!O--l
<D Talulul51rop1l CU ~ml·pt. colectar.. plrţllor cari alunlCl
~~N~~~~~~~~~~
Prelunglm~' , ::1' :"i!:'oJ
suprafetei talum,lul F "f
® MIalIrI OI eX1CIIţ(1 ,
ClIcII,... exlstenll
!It
.....f
®
® Şanţ cu margini tai uzate
S\IlIraflţa lelulul TERENUL DE FUNDATIE
.. FUNDAŢII, GROPI DE FUNDATIE, ŞANŢURI
I
."ri
DIN 1054,4022,4030,4123,4124,4125 -IIl'
VI
Investigare: cercetare, apreciere
Aprecierile greşite ale terenului de fundaţie şi ale pinz~i de apă frea-
tiCă, precum şi ale comportamentului fundaţiei alese, duc de cele mai
multe ori la daune Ireparabile din punct de vedere tehnic şi economic,
Daunele fundaţiei iau naştere prin dislocarea lateralâ a solului prin sar-
cina funda~ei, aşa incit corpul funda~ei se scufundă in sollteren sau
se deplasează lateral. Urmarea este o cedare totala a funda~ei.
Tasarea prin comprimare a terenului de funda~e sub funda~i in urma
sarcinli funda~ei şVsau sarcinilor apărute 1n Jur. Urmarea este defor-
ClAdll'll exlltentI marea şi daunele (prin crăpâturl) la construcţia superioară.
Norma de bazâ pentru terenul fundaţiei şi problemele funda~ei: DIN
1054. in măsura 1n care existi experienţe locale suficiente referitoare
la natura. extinderea, depozitarea şi grosimea straturllor solului tn 10-
lup"'. bItIIIA nu mallCIInalI deoIt MI na de construcţie, norma oferă pent!'IJ cazurile uzuale principiale pen-
d,t II podnualUb8oJulul Ma
tru dlmensionarea. funda~Uor 1n suprafaţa (fundaţii 11Olate, continue, tip
o,.:':''::
placă) şI pentru .~ndaţlile de adTnclme (fundaţii pe pilo~). fn cazul lip-
i I ,~, Apa ~~~ ~u.o~":':" sei unor astfel de experiente: cercetarea dIn timp a terenuluI de fun-
daţie, dacă este posibil cu aslstenţa unul expert pentru terenuri de fun-
® Invlclnlte
Asigurarea con.tructJllor exlstlnte daţIe prin cercetarea straturllor • săpare (manuallicu excavator), fora-
je ( cu şapă / rotatlve / cu carotieră) cu coleotarea probelor (DIN
II~
4020/4021) ş\ sont".aje: DIN 4094, dependente ca numAr şi adTnclme
de topografie, clAdire şi Informa~l.
II
r l~cltdI===::a' Nivelul apei treatice: Introducerea ţevilor de sondare Tn foraJe şi măsu­
ClAdirii pr,vlZLdI
rarea regulata (varlaţlt1e nivelului).
....
uletema Cercetarea probelor apel frestice cu privire la agresivitatea Tn raport cu
Me~ batonul OIN 4030. Cercetarea probelor de sol cu prMre la compozlţla
eubiol
granulelor, con~nutul de apA, consistenţa, greutatea speciflcă, capa-
citatea de comprlmare, rezistenta la forfecare, permeabilitatea.
Sondajele asigură prin adTnclmea de investigare o prospeotare conti- '
nul de stabilitate, aşezare şi de densitate.
Rezultatele cercetirllor~expertlza terenului de fundaţie (trebUie să
fie aduse la cunoştInţă eX$c:u1antulul construcţiei, neprescurtate),
~, Descrierea solului I roci! DIN 4022, claslflcarea pentru lucrările de te-
r
rasament DIN 18300, Indlc/1 terenului de funda~e pentru proiectul şi
execuţla fundaţlel: Imaginile straturilor OiN 4023 cu succesiunea mate-
rialului şi a straturllor, starea apei freatfce.
Adinclmile funda~eil de sApare, ,masele de sApare•
Formarea şi asigurarea marginilor gropII de fundaţie DIN 4124.
FIrA dovada de calcul a stabilităţii nu trebuie să fie depA$lte următoa­
rele unghiuri aie taluzulul:
a} la soiuri necoezlve sau soiuri moi coezlve
b) la soluţll rigide sau semlcoezlve
c) la rocă
Clrlndl d. ap oeI pulln '" 10
j-ao,Soj HI pU1ln 11
Il
-II')
® 3anl asigurat partial @ Şanţ cu bordura din lemn @
1ConS1rUCtia VertlCal!abOrduri/ordin
lemn
65
 GROAPA DE FUNDATIE
DIN 4124, SPRIJINE,
ŞANTURI, F~NDATII
Pentru evitarea pătrunderii laterale
a apei ajută o sprijinire a malului.
Seton larcretat la taluz -+ <D, spri-
Jinire prin zăbrele umplute cu beton
- <ID, perete din palplanşe de oţel
jj:=::::::-'FF'IIPI~' - @, flecare asigurată prin anco-
0\.1 rare in pamint.
Batonul toreretl! la taluz ® beten ®
SprlJlnlrt prin zlbrele umplute :cu- Parete din p.'p'an,. dl 01.1 In cazul epulsmeritului deschis este
pompatA apa tn mod continuu din
adTncfturife fundului gropII de fun-
da~e s,au din şanţ şi drenaje - @.
Iri caZul unor cantităţi mai mari de
apă pe fundul gropII, ceea ce pune
Tn pericol capacitatea portantl a
""'........ ,•• In terenului de fundaţie, este necesară
o scAdere a nivelului apel freatlce
- @. Apa trestlcă scade cu o dis-
tanţA de siguranţă de 50 om sub fun·
dul gropii de funda~e. De asemenea
şi şanţurlle necesită o asigurare, ta·
luzare sau sprlJlnlre - ®. Drept
adincimea uzuală este conside-
rati distanţa Intre suprafaţa tere-
IA"\ nului şi marginea Inferioara a ca·
\il Asigurare. p.re~IQr cu Ilmn rotund '@'ExICU#lv.rtIcaI.cuSClndUrideca'®AalQllrareaP'''lIIorCUdUlap!dln
nal din lemn lemn "1%1# dreptunghiular nalulul sau conductel.
Adlnolmll normali
molltll
del plni la
0,70 m
I p.ete
. plni la
0,70 m
0.80 m
~tIO,90m p"ta I,OO~J
nll,',OO m 'plnl ta 1,25
LItlmn brla pntuJuJ1 D,30 m I 0,4Om I O,!Om o,eOm I
l.A1Ima. liberi pentru ,. ",urile firi spatiul de lucru clrculabll
Dlamttrullll. I.I1lmu liberi mlnlml fin m
Il aonductal
lIIPICIfv al UjII t.vll ş.,t apripnlt $lnl nnprJJnIt
1/
Inm C,zul uzual I MadW. rigldlz. .nsa' I>SO'
pina II 0,40 1...'+ 0,40 I /. il. 0,70 '.,/.0,40
PIlI' 0,40 pI/IJ la 0,80 1.,1.0.70
pllta 0,80 Dlnlla 1,~ 1."'.0,85 ,. il. 0,40 1. tf. 0,70
peata 1,40 ,.",+ 1,00

@ Lt1lmlllblrl minime Plntru ,anturl cu ap~ul de lucru c1rculabU OIN <4124

Firi Ulgl,lrll'll pertl- UnglWl !II\IZIJlul dupt t,luI Spri/lnJrea IIl7tUlul cu

t.Jul - periaol dl ac:d- pamintului ailQurarl parţial.
dtntare
® Ş&n\lJrI~ canalului

Schela
IIl'l1lul

Groapa de fundatie cu spatiul de

® Situatia apei Irealice şi micşorarea nivelului apei Ireatice @ Groapa de fundatie cu spatiul de
lucru şi taluz lucru si asigurarea peretelui

66
 Vecinul
GROAPA DE FUNDATIE
TRASAREA CLĂDIRII
DIN 18196,18300. 18303
In cazul Tn care terenullncâ nu a
fost măsurat. atunci trebuie an-
gajat un inginer topograf. Clădi­
rea este apoi inclusâ În planul de
situaţie oficial-<D -(il Compo-
SUldt ,. . _. _ ...

.... -.
..,..-'/t(., .....
. -'
Punclele vlure
nenta.cea mai importantă a cere·
rii pentru autoriza~a construcţiei.
Strada DupA ob~nerea autorlza~ei de
CD Plin da altul"e ofldal
"2'
16'
Planul de stuatle oftaal cu clAdirii
d.llnetl .
® Cladlra prollctf.tllnUltI pe t"ln construcţte clădirea este trasata.

) TI"",
--,: pe teren - ® - ® Groapa de
fundaţie prevăzută este marcatl
~-~~
"', o ' . · ' · . ·.. 1·,.
cu ţăruşi din lemn ... G)- @.

···I~-"
Groapa de fundaţie trebuie să fle
mai mare decit clădirea. Spaţiul
.; prollICIafI , lucru
~. / '
de lucru ;a. 50 om - G)- @.
! ~: Unghiul tai uzului este dependent
u.:~;'.':' .........!li de structura terenului. Cu c1t este
t!- L.rrl'uz
10 SO
':.•• _. -.- pAmintul mai nisipos cu atTt mai
Tipul plmlntulul . Unghiul !aIUZIIlul ~ ..... , . ' . redus - @ După scoaterea pA·
Tipuri da pamInt u,ar da daaprlnl } 40. . . "i; _ mintului din groapă sint intinsa,
TIpuri de paml", au o duprlndare maclle ___ - - I '.
TIpuri de pamInt ou o dMprllldarl dlflallA CU" - - , • ... plecind de la caprele de colţ,
PIItIi cu D daaprlnd.re 1140'" fi dlflcOl ea· Cap'" de " ' ':,
sforile de alln/ament - ® care
o .
Groapa d. fund.
v l U I ' I ' '\
•',::'•. reprezinta. dimensiunile exterioa-
ADnII.... mallungt I - .....'.;Q'~""" re ale clădirii. La Intersecţii s1nt
c/ldlrll (Ifoara de
IIln_ment aua) stabllite cu ajutorul firului cu
plumb colţurile exterioare ale clă·
dirll-ij). .
De asemenea trebuie să fie mA-
surată şi TnAlţlmea - (!). Orien-
Schll. d••forl ele tarea se face in raport cu dimen-
'trItara . AIIn'- mellOurdi a
olAdlrll (Ifoara de
siunile din zonă. Mira de nivel-
• .lInlll/llw Joa) ment - ®, de reguli o şina din
MIri II hatIrul
tllflnulul lemn sau aluminiu cu o lung/me
. . FUnclul gropII de 3 m cu nIvela cu bull de aer
• de !Undiţi.

.
a!l0Sp.ţlul ele lucru
® Clldlrea In groapa dl fundaţl.
•
StlbJllrH unghiUlui drept
ataşată. este direc~onată orizon-
tal şi sprijinită la capătul liber.
®
S
Schala de lIor! dl traaa,.
In Ifa fii ilie trultl cladlr•• - <il dupl Pltegar.
Cetele Intermediare din teren sTnt

ScInduri de lemn
Nlvll. cu bUIi de .r citite cu sonda gradata. Nivela cu
tub de cauciuc umplut cu apA.
elastic, transparent, cu o lungime
de 20-30 m, la ale cărui capete
sint cI'ln~ril din sticlă cu ograda-
. ~e tn mm, care se ţin in pozi~e.
La'" IVtalllZlllul verticalA prin care se p9ate ve-
dea suprafaţa apei. Dupa verifi-
care ambii cilindri de masurare se
MIra de reguli 3 m lungI-
me. Cotel.lntarmedll,. • ~n unullTnga altul şi pot 11 efectu-
mllOl" CU IOnda gradati ate transmiteri le de cote 1ntre
puncte cu o exactitate la mm,
.@ chiar şI fără legătură vizuală, de
® Cruci de va.re MIra dl nlvllmtnl
exemplu Tn diferite camere.
Nachbtrglblude

Gra.pe d.lundllţl, pentru

..... · nt d Iv-'m.nt
1n." clAdiri. pral.cttta
.. ma In... PlrteroMS
:1:0.00
-----:~~=j"---~~~-

o Măsurarea Inaltlmilor pentru cladire

67

. '<D Aprecierea proveniti din pradfcl
conform cIrtIa pllSlunea H exerd·
ti IUb 45", nu lItI .xactI. Conform
KOgI.r·Schlidlng ~ CII dII""'ra-
rea linIIlor de Pfel/UIII _. (!za·
re), Iorm.IZI'lp1Olpll un care.
P.lltllt!
1.ladl!1I
Pericolul de tIIIrI cu ~ Fundl~'
p(Cductr. lllurtlor du· ~ turl de nliIp de O.ao
CI la 8IJPI'IIPUI1II'1 au-
nll\llot InftuInlIII de
IundaliL lmportInt In
cazul 00I1IIIUCIIII0r noi
dlapUil lingi conttruc-
~I vechi. ..' ....
Fundl~lllollt. pentru cIIdIrf UfOl·
re fArI lubaol
® FundaţJa-pllct
construcţie
armatA cu oţel
Fund;atie tip banchetA. simpli din
beton slab
68
3.0m O.5m
Jooo-f
LUCRĂRI DE TERASAMENT ŞI FUNDATIE
DIN 1054,1055,4014 - fll
Cercetările tehnice de construcţii ale terenului trebu.ie să asigur:
date pentru proiectarea şi execuţia economică şi Ireproşabilă dil
punct de vedere tehnic a clădirilor. În functie de tipul constructiei
terenul trebuie să fie apreciat ca teren de fundaţie (fundaţie) sau.
material~ de construcţie (terasament). După expertiza terenuiL
(dacă este posibilă din punct de vedere al legislaţiei edilitare şll
domeniul construcţiilor) sa vor amplasa cladirile. (evitarea mlaş~
10
tinilor etc.) De asemenea se va stabili tipul clădirII, tipul fundaţieL'.
® I§'\
-~
Funda~lIe 1.1. produc I.n.lunl
suplimentare mai mari decit tun· fundaţie Izolat! - 0. fundaţie continua - @. funda~e-placa - @
da~II.lngustt la Ic"..1pmlu- Tn cazuFunul strat portant de pamint ·aflat abia la o adincime marE.-
n. pe fUndul gropII.
fundaţie pe plloţi .... @. Distributia presiunii 1n cadrul fundaţiei nu tre-
buie să depăşeasca la zidărie .j:·.45°; la beton. 60·. Funda~ile di-
zidărie sInt mal rare din cauza cheltuielilor mal mari. Fundaţiile din be
ton nearmat sint folosite la suprafeţe mal mici şi sint funda~i oblşnuit~
pentru construcţii supraterane mal mici . Funda~i1e din beton armat sTnt
folosite la ieşiri mal mari Tn consolă şi la o presiune mal mare asupr
3P' am nt soluluI. Pentru preluarea forţelor de intindere ele primesc o armatura -
eo':Roal ®-@. La betonul armat se economiseşte in raport cu cel compac--
P.e umplu· 1"0\6 Funda~. pe var· tat - la Tnal~mea. greutatea şi adTnclmea sapaturilor. Execuţia fun·
\V unt. UnIII. d. dJe.
pina la 1,20 m IrlbuIIa I pmIunI1. da~ilor la rosturlle de 'dilatare şi spre construcţiile existente sau 1-
tnlltlll'll, CI1II llte unghIUl da Inclin.,. marglnl-@.
l'1li1%111 " IIdlmln· al terenului de fUn·
tallm 1lrl1U" d. le dl\l8. Secţiunile plăcilor funda~el - ® la o capacitate portantA mică a
cm. DleIrIbulţll 111'.
terenului de fundaţie, dacA nu este suficienta o funda~e izolată sau
cfnUor pe o aupr.flll
mal m.,.. continua. Fundaţia protejata la ingheţ DIN 1054> 0,80 m, la cor
strucţll Inglnereştl 1,0-1,5 mm. .
JmbunAÎlţIrea capacitatII portante a terenului de fundaţie.
a) procedura de compactare prin vibrare şi presare cu utilaj de vi:.
brare (vlbrator), compactare pe o raza de 2,3·3 m; distanţa
punctelor de vlbrare circa 1,5 m. Terenul este umplut ulterior.
Tmbuniltlţlrea este dependentA de granula~a şi aşezarea Ini~a1ă.··
b) Pllo~1 de compaetare, dopurile sTnt umplute ulterior cu adaosu.:..
. ri d~ diferite granulaţll1lr1 lIan~.
el Tntârlrea şi compactarea pAmTntulul.
Compactarea cu ciment; nu poate fi folosita la pAmTntUrl coezlve şi ne:'
compatibile cu cimentul. Injectarea chimlcalelor (solutie de acid slllcle-
clorură de calciu). intarire imediati şi de durată, poate fi utlllzată nUIm
Fundl1U1I continuI .rnt 1010. CII la un teren cu un .conţinut de cuarţ (pietriş, nisip şi alte pietre aflnate~
® mald•••
J~~
.. FIiIId I IIpara· b. Fundllii nII,perlte
te(g . p
Wzzz~a~
a. Plac. gro_lml conatante
c. ExeeU1/. au Dlae6 ~~C!BtIt lin!!.!.!..
d' talpi IIpIl'lti ......." ..cIII uf.,..
d.
~o
~
Radltr d. pllO\l ,1 fUnda~. cu ehI-
IOln. d. adIncime
'Î3'
~
execuţia fUnda~81la
parare sau dilatare
rosturi d, ae· @ Sa~unll. pllcllorlundl~.1
@ Fundatie lărgită cu trepte din beten r.@I Fundatie teş~ă din beton nearmat liS'
FundC\tie şi mai IatA dintr-o placă de be
nearmat \!.:;;I ~ armata cu otel
 LucRARI DE TERASAMENT ŞI FUNDATIE

~ ·F·~·/
" .. ----..c'......
.... J ' DIN 1054,1055,4014:"" [Il
De regulă pentru construcţii dimensionate pentru presiunea activa
a pamIntului DIN 1055 - <D pentru Incărcarea admisa trebuie să
"din b.lon _q.
.1_dfnPllPl..... IlUP_
Inculrlll
blpntalllnpal~"'b_
_ 1 ....... In spatl monallllnllgtllln _ti
.Iplllitdlllpalpl.... uubll.n
fie stabilite tipul, compoziţia, extinderea, aşezarea şi groslmeastra-

. ~Q~
turilor de pămlnt prin toraje de prospectare şi sondaje, in masura În
care experienţele locale nu sint suficiente (distanţa forajelor..; 25
m). 1n cazul fundaţiilor pe piloţl trebuie să fie calculate adTnclmiie
foraJelor la suprafaţa virfului pllotului - @. AdTnclmiie de prospec-
tare după procedeul de dimensionare pot fi reduse cu 1/3 ( adinol-
dl _ I I bltOnlllla III P" II zici de '_II Qzici doltl/tll au .lOjIuna iti 1.,. me • 1.0 B sau 2 x diametrul pllotului. dar ;a 6,0 m) Distanţele
... cIn gtOIp.I /Ia lI/ndI1If ,.. do L .
piloţilor necesari pentru pilO1ii de foraJ - ®. pentru piloti batuţi -
Oonstrucţll dlm.nslon,. cit rtguilia O,""un, actIVl' pamintului (conform DIN
CD 1055, parte, , ,2-,). @ Valorile men~onate nu sint valabile pentru pere~1 din palplanşe
şi cel din piloti fora~ portan~. Aoeştla sint continui. Ad1ncimea ne·
cesară a terenului portant de fundaţie sub plloţii foraţl - @, slste·
mul Brechtel de p/lo~ foraţl din beton comprimat - ®

•determlnantA.ate Idtnclm..
de fora,. maXlml
,
IJ :U·L
aem

. .
A~1.5·1
1
.em
FUndaţia pe plloţl, no~unl de baza: forţa pllotului poate fi transmisă prin
frecarea pe manta, presiunea la virf sau prin frecarea pe manta şi pre-
siunea la vTrf, asupra terenului portant de func!a1ie. Felul transmiterii
ferţel depinde de terenul de funda~e şi constitu~a pilo~lor. Funda~e pe
piloţl vertlcall: transmiterea sarclnii' asupra terenului portant este rea-
lizata prin virful pllotulul, suplimentar prin frecarea pe manta,
® Adfnctml mlnlrnl pentru Ioraj.1I con.truCllllor con~rm OIN 10S4 Funda~e pe piloţl plutltorl: v1rfurlle piloţilor nu ating terenul portant.
Straturile ou o capacitate portant! mai redusă sTnt compactate prin
baterea piloţilor,
d
Felul de transmitere a sarointi: piloti de freoare, care transmit sarci-
na lor pe straturile portante mai ales prin frecarea pe manta la peri-
'
....
.. metrul pilotului. Pllo~i de presiune la virf, la care este transmisă sar-
cina pilotulultn princlpal prin presiunea virfului asupra terenului de
2dj .'.IOm construcţie, Aicl nu este esenţială frecarea pe manta. Presiunea ad-
® DIBtanţtll neena,. II. pHOlIlor ptntru piloti foralI (conform DIN 4014, pt1ma parti) misă la virf este majorat! slmţltor prin lărgirea tălpII anumitor plloţi
monol~l, Poziţia piloţilor in păm1nt: plloţl de bază care stau in pAmint
", sr: ~ '" I!;III!::l ~~~~...,I'--~ pe intreaga lungime. PlloţI lungi, pllO~ liber aşeza~, care stau pe
i pAm1nt numai cu capAtul inferior, liberi la capătul superior şi aTnt de

It aceea solicita~ la flambaj,

Materiale de construcţie: lemn. plloţI din otel, beton. beton armat $i be-
It ~.: ~.',' r-.~ : '.,',' : ......: ....
ton precomprtmat. Felul introducerii In pam1nt: pllo~ bătuţi, care sint
bătuţi in pAmint. .plloţl presa~. 98re sTnt presa~, pllo~ fora~. care sint In-

h
,1," . ; . ,
','-:.. :.::: ~ d~: troduşi 1ntr-o gaură foraţl, PifoW ellcoldali sint 1nşuruba~, piloti hldrau·
"o .::: :"f:.~': ....... -:"'~: licl. care sTnt Introduşi prin mijloace hidraulloe. Se dlferen~aza intre
'.
It:~ .~ ,\,~
Of •

.:,:':.:, :.: -: 2~:" .:'.:

: \"1 :'~
•• ' , , .

piloţl care comprlmll, Tnlătură sau destlnd pAmintul.

Felul solicitArII: pl\o~ solicitaţi axlal, plloţl de intindere. care sint soli-
•• 3dal m+d
@ Ol8llnţ.1I Mo.aarlllt pltOlilor pentru pllo~ bllU1l (oonto~ DIN 4026) citaţi la intindere şi care transmit forţa pllotulul asupra păm1ntuiui

**,
prin frecarea pe manta. Plloţli comprlma~ sint sollclta~ la compresi-
une şi transmit sarcinile asupra terenului de fundaţie prin presiunea
la virf şi frecarea pe manta, Plloţll solloltaţlla Tnoovoiere, de exem-

. ' -"-'!
, f'5\
"'~~r
Adlncim., "101181'11 Innulul portant cit conatruOll' lub pUOlII !oratl (conform
\::!./ DIN 4014, prima pal1t)
plu pllo~ fora~ mari solicitaţi orizontal•
Fabricarea şi montajul: Pllo~ prefabl'ica~ sint livra~ cu o lungime
parţial! prefabrlcata. respectiv in starea finală la locul de utilizare şi sint
băMi, introduşi prin mijloace hidraulice, vibrare, presare, fnşuruba~
sau Introduşi In gAurile ferate pregAtlte. Pllo~i monOliţi, care sint tabrl·
caţi Tntr·un spaţiu gol realizat fn
pamTnt ca piloţl foraţl. monoliţi
. bătuţi, de ţeava presati şi vlbrat!.
Plloţii d~ fundaţie parţial prefabrl-
cati 'şi parţial monolit, care sint
montatl din piese fabricate la faţa
locului si prefabricate.
Plloţli monoll~ au avantajul că
lungimea lor poate fi stabilita
abia 7n timpul construcţiei, pe
baza rezultatelor de batere, la
Plesade procedeu de loraj prin verifica-
etanşare
rea straturiler de pămînt forate.
a) b) el d) el
Pilot forat din beton comprimat (sistemul
® 8ecMtel)

69

Subsolul trebuie Izolat orizontal şi
vertical taIA de umld"lt•• din .01
-(Z)-@
IZOLAREA CONSTRUCŢIILOR
DIN 16195,4095 - QJ
in ziua de astăzi spaţiile din subsol sint folosite din ce in-ce mal pu-
ţin ca spaţii de depozitare şi mai mult ca spaţii pentru activităţi din
timpul liber sau ca spatiu suplimentar de locuit şi de muncă. Din
acest motiv se cere mal mult confort de locuit şI de microclimă la
subsol. Condiţia pentru aceasta este izolarea subsolulullmpotriva
umidit!ţii exterioare. in cazul clădirilor fara subsol trebuie să fie pro-
Izolllll /olrte buni pe partla mun-
® ap.'
te'ul,. terenuri Inclln.t•• evacuarea
munt.lul prin drenal
tejaţi pereţii Interlori şi exteriori printr-o izolare orizontala 1mpotriva
umldlt~i - ®- @. La pereţII exteriorl o izolare de 30 cm deasu-
-(ID,@ pra terenului - @- @. I.a cladirile cu pere~ de subsoLdin zidărie
trebuie sa fie prevăzute tn pereţii exteriorl cel putin două izolaţii ori-
zontale -0- @. in cazul pere~lor interiori se poate renunţa la
stratul Superior. Pentru Izolaţille orizontale din pereU trebuie să fie
folosite fişll din bitum pentru acoperişuri, nşii de izola~e, f1şll de izo-
MS laţie a acoperişului, fTşll de Izola~e din material plastic. fn funcţie de
parde.HIi
MStiren ~ tipul de umplutură din spatele spaţiului de lucru şi de tipul Izolaţiei
.0 trebuie să fie prevăzute pentru suprafeţele pereţilor straturi de pro-
tecţie -@ - @. Nu trebuie să fie vărsate moloz, spllt sau pietriş
direct la suprafeţele peretilor Izolaţi. .

ti' IzoIa1Ia clAdlrflor firi subIaI cu cerln- '4' Izolajla clldlrllor fIrIlublOl cu OI-
1..:1 rll\lI minim. de utilizare l .pa~lIor:
~ te mlnime d. utilizare I spIIIllor: lin-
plUlUrila n/vttullZoilţlel plllllelUl. pod.lui II wtlul lupraltţtl ter..
nulul. ApIrfV. -- Sollo/tar•• lzol.~el Felul l:zolaţlel
apel CI Impolrivi

Umiditate. EIIOIIII capI/Ir la COlJ)Urtlt Barl.re Impotriva

PodHUII pamlnlUlul verticale da conatrucţle umldltllli pamIntului
portllltt
MSpardo.a Praclpb~1 . Api dt InflIIrl1lt (fir' Izolaţie Impotriva apel de
Api menl/.rI presiune) II IIUpt'Ifele/t Infl",a~.
Ma pardonl" Incllnate al. QOlJ)Urllor
!liS teren , d. conatruoţJ.

Api fr.lllci Pr.s/un. hldroltlIIci lzollţle r,zI.tlnUl.

pr••lun'l apti

110lalla clldlrllor rlrl eublol, po-

® doua cu .p&1lu intermediar de &l-
ris/rei. pamint
® lzollVa clAdIrilor Iirl 8ubsol; po-
dHua aşeziti mal /01 la nlvelullu-
prefetei terenului Inconjurltor
MSpardo_11
-parter Ma ptrdClull1
-Plrtlr
Mat,,,,n
MSteran , , MSteren ~

MS
pardOlHIt
- eubllOl

.0.

o Izolatll clAdlrUor cu lublol cu carll'IIe

minima de uHI/zare llIll\fllor (paraţl
® Izoll~1 cladirilor cu aublOI:teretl din
zidiri. cu fundalla contlnu
® Izolatll clldlrtlor
din beton
cu lubsol, pereti "iO'
~
IzolaUI clAdirilor cu aubael, perejl_
din zidari. cu fund.~.-placA
din zldlrla pe fundaţii contlnu.)

Strat de protec-
Umpleree lzol.ţl. ti. - fibrA ondu--
gropII d. Salt.. d, Izolaţie ratA
fundalll Strat de protac- Str.t de Placi din ci-
ţi. din zAbrela
de plltrl Infiltrare mant sau
slmllar-
Izolaţie
Siret d,
. filtrare
Conductă ~~~ Conducta ......,'~"'-"-'
dedranal de drenaj

® Orenaj şi izolatie 2P,ereleledeprotectle din zabr~le de

@ piatră
/.j3I
\!SI
Sanea de Izolatie @
4StratdeprotecliedinpIăcideflbro-
ciment sau materiai asemanator -

70
 IZOLAREA CONSTRUCŢIILOR
DRENAJ PENTRU PROTECTIA AMENAJARILOR CONSTRUCTIVE
DIN 4095,18195 - ro
Drenajul esta desecarea pămintului printr-un strat drenant şi tub de
drenaj, pentru a impiedica formarea apei cu presiune. La aceasta
nu trebuie să apară 1nnămoJirea pămintului (drenaj rezistent la infil-
trare). O instalaţie de drenaj constă din dispozitivul de'drenare,.de
control şi clătire precum şi din scurgere. Drenul este noţiunea colec-
tivă pentru tubul de drenaj şi stratul drenant. Dacă un drenaj este
necesar şi la perete depinde de cazul respectiv -. G) - ® dacă I

apare umldltatea pămîntului numai la un pămint foarte permeabil -

<D dacă apa poate fi 1nlăturată printr-un drenaj aşa incrt să se for-
meze numai apă fără presiune - ® dacă există apă sub presiu- I

ne, de regulă sub forma de apA treatică sau dacă nu este posibilă
evacuarea apei printr-un drenaJ - @.
Amplanra/pozftl. Mlterlll dl conltructla Grollme. In m

In'ata~lor N11lp cu pieiriI granull\tl 018, 632 CIN 1045 .0,150

Strai de mtrare granul.~a 014 ,1 .0,10
Sirat dl Inllltrirl granul~1 411 e .0,20
PI.trlt granulaa. ~ e glotexlll ,1 ;. 0,20
p, tlvan PIetri, granula~ 8116 ,1 gsotaXIII ;. 0,15
Sub pardonlll Strat d. "iirere granul.~. 0.4 ,1 ;'0,10
Strat delnflltrlre granul~1 411 S ;. 0,10
Plltri, granu\aţia 8/1 e" gaotaldll 1100,15
'4' Inatall~' de drtnaj cu atrIt dr.nant In Jurul tuburller de NIIIp cu p1t1t1o granulalla 0/8, S 32 DIN 1 04S .0,15
~ mineral drenaJ Strat d. Inllitrara granull~ 411 e" .0,15
Strat de nltrare granulfl1fl 014 .0,10
PIetri, granul~a Sl16 geotexlll ,1 ;. 0,10

@ Execulla " graslmea .tratulul drenant pentru material. mlnerlle de CPnstrucţll.

Tubul de dren., d1amelrul nomlnll CN 100, panll 0,5%, 1iIb de dlllrl,-controi dlametrul no-
minal DN 300. Puţ d. olltlrt, control " acumulari dlametrul nominal DN 1000. Dlametrul
nominal n_1It pentru 1iIbur11II de drtn., ou ncţlune trItIIvltl8la rotund. ,1 o rugozJlatl
de functionare ktJ.2 mm poate fi stablllI, de exemplu'" ® V1tmfdln 1iIbui de dranaj II
umpltrla compiell nu trebUIt al daplşlllCl v. 0,25 rM.l.a auprall\ll. da palit 2.000 rrf
trebuia prollcllt un drtn d, auprafatl, cara evacuelZllpl prin tuburi d. drtnl/. Trebui. si
fie ltIblIIIa dIIIanCI TnIrt tuburllt de dra"", EVtn\Ualli fie 1netaIat"
dlapozl\lvul de control
... JlIG.72. condl\ll pentru un drtnlj eficient."" un tiu. Iu«cItnt III apti, cu rHpeetlrtI ni·
110.3.1 DN 100
ON50 velulul /111)(. d.1pi In Ivanradler. Se recomand.
o contCtIre cu p Incllnl~' IlbatlIa un PUI
coltctor nu un canal pentr'U IPI de pIollI, deci o funct/Pnare, p. cn poalbil, firi pompe.
® Inatataţie de drenl/ cu comppntnte-
il, de dranaj
® lnatat.~. d. drenl/ la o clldir. am-
piUat! mal jPs
ClClllnt nlClllrl pompa, atunet trebule al fie III;U\'IIII printr-un diapozitiv potrivit. d'
.xemplu cllplta de f'IItMllt, plntlll .vfllrea unii IcumulAri din pu\U1 collC!Clr. Siguranta de

,
DN300
-
JlO,S,,"
r~'C'~az~a:C2:"-C"~"a:"c:~cz~r
DNl00 DN300 retenUltrabule ,1 fle ICCIIlblll ,1 Tntrll1inull. Apa pclte fi inRltrllllntr-un sol cu o abaorbţ)e
buni de api, de exemplu printr-un put d.ln1IHr.rt - ®,

3,0
y /1 \/' V
I
~d I'! 2.0 ~'
"ti
. .tA
I '.5 I/~
li'
4L f#~ Li '1
I'~- ~

:lt -.---, t"----~j~ I V 4'1

1,0 '1 / /
t O., -
I h

~~~ -...; ··-O;;OO.b! .. _·[iff.~· '-"-"-"DN~ 0,8

J II Iii'
1/
/ I
I

Ex.mplu p.ntru poziţionarei 1iIburllpr d. drenaj, dispozitivului de control ,1 • dis- 0,4 L II L i II

pozitivului da curl~re, II un dran", 'MilarfiinJi;mi:Pi====~~~ ~
.&
0,3 1/ / I I I
r--. /
I:EE]
l ~~I
al I
1/' 1
1

//
. q~ţ /
0.2
'/f I '1 /
~If /
i '1 / ":' I
o, 1 " ~r- t, .,
1~4-,:
~
I
t<..2.0im--
0.05 i .
'1 2 3 4 5 6 7 S 910 15 20 30 40 50
-'$'- Scurgere Q In lis _
ON 1000 •
Pi... prefabricate _.{~.- ondulate netede

1Exemplepentrudimensionareatuburilordedr9naj
® Put da infiltrare pentru scurgerile
slabe
@ cu secţiune transversala rotund!!.

71
 IZOLAREA CONSTRUCTIILOR; .
DIN 4095,18195 _ [lJ .
"Dacă terenul de oonstrucţie nu preia precipitaţii le şi nu p .
trarea atft de repede ca pămTntul de umplutură, atunci s ern'Hte infll-
acumulări de apă, respectiv apă sub presiune şi Izolaţia e formează
Dl'lnIIUI presiunii apei; de aceea drenaj pentru evacuarea apei este supusa
peNDul
sau izolaţla ca la apa sub presiune _ @ _ @ ... G) - ®

, Api su.b presiune

Dacă elementele de construcţie se scufundă in apa fre . •
ie realizata o barieră rezistenta !~ presiunea apei, Suba;lca, trebu-
<D Plrlţl! clAdirii pe peltll dlllului' nbul. al fi. bln8 drtnB1l etanş!rl de membrană, pe talpă"şi' pereţii laterali. Proie orma une~
etanşArl tmpotriva apei sub presiune necesita cunoştinţe area unei
cu felul terenului de construcţie, nivelul max. al apei n legătură
i
con~nutul ei de chimicale. Bariera trebuie să fie executa~reatlce şi
deasupra nivelului max. al apei freatice. Pentru etan cu 30 cm
sesc Izolaţli multiple stratiflcate din bitum, izolaţll met::re se folo-
din material plastic. '. ce sau folii
execuţie. După coborYrea nivelului apei freatice Sub nlv
subsol ului este executat peretele de protecţie pe POde elul POdelei
ră şi tencuiala pentru preluarea Izolaţlel continue. Apo~ua Inferloa-
Penta .. O.5% tălpii şi pereţilor portanţl arma~ al subsolului, care executarea
lzola~a. Aten~e la rotunJlrEla colţurllor - @- 0. etanşarl~omprl~a
sa formeze o cuvă inchisa sau si Tnconjure construcţl e trebUie
ainul pompel - pArţl/e. De regula se gllseşte pe partea dinspre apă a a pe toate
trol el Tub Ipre IYInl'ldllr , ' .. Schita de plan -@-Ci.).Laetanşareainterioară, construcţia (1nveliŞU~)onstrucţlel
Crenal d. IUprtlatl ou oonduCII de infiltrare" drentl Inelar preia presiunea totală a apel _ @. trebuie să
CU PUt colector artificial.

Orificiu de
oont1'Ol

Tub de d-~I
,.... FIltru IU~ 15 om
nllipcup~

® S'Cllu~ tranlv.ralll A-B .. ® PAmIntul exlltem

,lut, nlelpoe

P.mtntul~~~~
~t·
nl8lp
prttol

IIn,eu din ton Irmat

Itrat MIpCIn din 811rarl
(§) Cranl] tubular CU flItru 1n lJ'IptI Etanşarea p.ste rosturi d. dilatare In
plan,..le din beton armat. Izolarei
Barllra la 'Ica;d i
de ferestre el CI. ~ICU galunle
PamIntul , I.rmlcl prin luprltumlr•. PlaCi dl mInte".
permeabil
:[10 T_ • oarer. Str.t d...~
Strat d. Api frllliCt '. . 1. '
!!!_~i;j.out~";I~~~'dln Clrton
......Itat 500
etan..,.
strat de prateolll _. -
.•.:.-q• '.!.• , 1
30
Str.1 d. IlIIn..,.
PereWllllpen '0 o· , SIrIII d. prollOp. I
.!i~SJ.
~ .: 10 Plrlta IUpert
0'0· oIgl1llb armal
.• o Strat de pratee!'• T
• ·0 blondln
o .. stratullnfarlor
• o
0'0:
:0, I

I RotunJlr. Rotunjire

® Cuvă de hidrolzola~e rezistenta

la presiunea apel
cuva de hldrolzolalia rezistentA
la presiunea apei
Etanşarsa
montată
impotriva apei treatiee.
ulterior . @ Etanşarea la rea
cazul pereţilor cu~emUI marginal in
. umplutura

72
 ZIDARIA
DIN PIETRE NATURALE DIN 1 053
Zidurile din piatra naturală sint numite după telul prelucrării: zidărie din
piatrA brutA, cie/epicA, Tn straturi, din piatra de talie şi mixtA. - <D -
@ Pietrele sedlmentare trebuie să fie zidite 1n poziţia in oare au fost
gAsite 1n carieră - CD ® @; aşa aratA mai frumos şi natural şi este
mai oorect din punct de vedere static, deoarece greuta~le/sarcînlJe
apasă de regulă vertical pe stratul de bază. Piatra eruptivl se potri-
veşte pentru zldăria ciclopica - ® Lunglmile pietrelor nu trebuie să
fie mai mare decTt de patru sau cinci ori Tnă~imea lor. Dlmensionarea
>---< 1/4 ·1/7 H pietrelor este determinantă. Trebuie asigurata o legătură bună intre
<D ZldArie uscata I secţiunI ® Zidiri. clcloplca pietre in toate părţile. 1n cazul pietrei naturale, legătura trebuie să fie
corect! pe intreaga secţiune.
Se cere ca
a) 1n nici un loc cjin suprafaţa din faţă şi spate să nu se intflnaasc!
mal mult de 3 rosturi,
b) rosturlle să nu treacă la imblnara prin mal mult de 2 straturi,
. o) .pe douA piese aşezate Tn lungul zidului să fie cel pu~n una trans-
versal! sau să se a1temeze straturile de piese de-a lungul zidului
II
cu cele două piese dinspre transversal,
d) grosimea (adincimea) pieselor transversale să fie circa 1 1/2 ori
TnAlţlmea asizei, dar cel puţin 30 em,
e) grosimea (adincimea) pieselor d~a lungul zidului să fie

® ZIdiri. din platrl brutA
® ZIdArI. stratHlcati n.regulatl
~
aproximativ egală cu Tnal~mea aslzel,
f) suprapunerea rosturi lor la 1mbinare la zidărla stratificata ~ 10 cm
şi la zldărla din piatrA de talie ~ '5 cm - @, @, (i),
Zidiri, Itrllll. lnd1'1pt1Ul cu ciocanul
g) la colturi sA fie folosite cele mai mari piese - <D - ®.
suprafeţele la vedere sâ fie rostuite ulterior.
Egallzarea statica la fiecare -si 1,5 m ~nat~mea schelel de lucru). Tn
funcţle de rugozltate şi prelucrare rosturlle au o grosime de -si 3 cm.
Se fbloseşte mortar din var sau din yar cu ciment, deoarece mortarul
de ciment pur schimbă culoarea anumitor pietre. La zidAria mixtă Tn
secţiunea portant! este inclusA zidărla anterioară de platit cioplită re-
gulat, dacA aceasta are o grosime de ~ 15 cm - @. Finisarea cu plAci
cU o grosime de 2,5-5 cm (travertln, calcar cochilifer, granit etc.) nu
este inclusa'Tn secţiune şi placile sint ~nute la distanţa şi susţinute prin-
tr-o ancorare dIn material rezistent la rugln! de partea zldarlel din spa-
te la o distanţă de 2 cm - @l.
Tipul pllII'eI RIzIllInl. mlnlmlla
® Zidirii mlfl. lndrlp1at1 cu cloCinul
PlltrI d. Vlt, IIIv.rUn.1uf vulcanic
pralunt N/mm'
20
Grelll. maai. (cu nant Irgllo,) ,1 IIImllllr. 30
Platrl de var din'. (lire) fi doIomltl SO
. IIncIuIIv mll'll1urt),lIvl blZIItIcA fI,lmlllr.
Grelll cu cuart (CU Dant de IIIk:IU), grull 110
,11I0ullll altllI ",,"Inllo.,.
G,."II, IItnlt, dloril, m.laflr, dlal:la. ,lllmlllt. 120

@ Fltzllltnţl mln. Ia IIre.lunl a tipurilor d. IIlatr.

Valon d. bul a,,')
Catlgorll FI,zlll.nll Grupa dl mortar
dl c:aJltatl piltJ'llor
J,~ lA 1, t..Il\I/~
N1
. lAl\I,Il,
,~ IR
UNI..

..
a. '.A '0

.....
la
N2
ZIdiri. mbctt

.....
N3
1

N4
..
') In carul ,,~'Imn rllflurller > 40 mm trebui. II n. ~rat. va10rillt d, btzl a. cu 20 %.

Valori de bul a. ale tensiunII 1.. compreslune admise pentru zldlrla din pietre ns'
lUraie cu mortar ncrmal

Inlll. rOIlJlun Panta roSI.

:::. Calitate Clasificare de baza. "imea pletrl/ler de iauare Tranlm~sre
hII tin r.

!1~!I~!~i! !i!' ' '. "",,~

Ni Zldlrle din oiatrll brutA c 030
"
a 050
'" 0.25
N2 Z~~~.r::!traUficata.
In r ti Ol cl""~nul c c.~c '" C.1; .. 0.55
N~ I ZirlMe .tralificatl ... O13 c 10 ;o .75
N4 . Zidărie din piatra de lalie ",0,Q7 .. 0.05 ;o 0.85

® Zid arie mixtă cu

punct de vedere static
secţiune utila din ® .Finisare ou placi făra rol static @ Valori orientative pentru clasificarea calitatii zidariei ou pietre naturale

73
 15
15 ZlDARIA
~ DIN PIETRE ARTIFICIALE
DIN 105, 106,398,1063, 18161-53
Tipul pietrelor: ."
DIN 1e153' • elem. cu golUrI din beton
DIN 105 carAmidA DIN 398 • piatra de furnal
Mz • clrAmidl pIIni .' HSV • blocuri plina cUn plalrA
VMz • c.lrAmldA plinA ptr. de fumal
ziduri de mascar. HHbl • blocuri cave din § Idem
KMz • cllncher plin HSL • caramldl da furnal
Hlz • cAramldl cu goluri
cu goluri verticale . VHSV • Idam pentru ziduri de
VHLz • cArAmidA cu golUri vertical. mucare
pir. ziclurl d. mascare CIN4165 • beton celullr al./toclavlzat
KHLz • cllncher cu DIN 18149 • cirlmldi cu goluri
verticala din beton uşcr

® zidiri. &parentl Intr-un ,'ngur strat DIN 106 • gr,.'. caIcaroa.1

golurl.vertlcale
DIN 18151 • blocuri cav.
CD un .Ingur strat. tencuit KS • blocuri pIIni " compact.e
KSVm • cIrImIzI pt. zldlrla
din beton u~r
DIN 18152 • .'emenlt " bfocurl pIIne
. '>.. ": da miscare elin belan uşor
KSVb • caramizi
. aparente V . c.lrlmldl plinA
vei • bioc plin
r!1' W240--; KSL. • blOCuri cu golurt " Clva
KSVmL • Idam zidlrl. dl mucare
KSVbl • Iellm aparenta
S • litera sul'llm.ntar. pentru
blocuri Plina au ,IIturl
Intreaga zidArI. s. executi ou respectarea regUlIlor de tmblnara, pe plan orlZon-
1&1, In planul paramentulul şi vertlcal.!n cazul zldlrlel cu douA straturi ... (2) + ®
planşeul nu poate rezema decit pe cel Interior. Straturile zldlrlel se leaga cu cel
puţin 6 anooraje dIn sirmA 01.1 un diametru de 3 mmlm'. Ois1anţa ancorajelor pe
plin vertical esti de 25 om, orizontal de 75 om.
Denumire Lungime !.illm. Inlltlme
In om 'In am fn cm
FormallUb~rt ................ DF 24 11,5 6.2
Format normal ............... NF . 24 11,5 7,1
1VI Format normal ............ 1V.NF 24 11,5 11,3
2Va Format normal .......... , . 2V.NF. 24 17,5 11,3

® In doua .traturl, cu zid de mucatl

'4'1 ln1T-un Ilngur itraI. cu flnlllJ @ Formatel. c!rllmlzllor conform DIN 105
'..::!/ Itrmofzoiant (WCVS)

r4r
100

Grosimea per.telul
din subsol1n om
Inll1lmll terenului dellupre podel.'aubaolululln m III
IITOinI vll'llcall pupra pereţilor (permanenti) cle
°
. ~ 50 kllUm .; 50 kN/m
36,5 2,50 2,00
30 1,75 1,40
24 1,35 1,00

Intr-un singur .trat, cu fatada

suspendat. ® Intr-un singur atrat cu 'Izoiille
I""ml
@ Groaiml mln. ale p.retior din subaol

f 14'
~ I .11 1., (17', 24O) 240
(1/011.,..
1.
Orlnaltla
1. I~
$IIU"
li 1.
Clllan18
17
0111111\8
la
Clallnja
l1'a110 . ptIIItIuI Imblnlrl zIdI1t !miii minima dtlClll· dtll
010 .oriJIcIIJot dtrtar Imblniril'
I.IIJma _'
1rlmul l.IIImI AcIJMImt ~.,lIţurllar peretIIot
I ::,,1IIu1 I~" 1....
I- I-
1.
lom Icm
"1.1
17.8 .s, .11~5- .. CIIaIi· ~ • :le.! ... 24
IlU
130
.. :Ie,5
.A'
"113.8
.. 78
.,i.lî
.24
",..
ptrtlIIuI ~
7i-
li4' Mell" "!ţur! v.rttaalti admisa firi expertizA II pere1f d. coneolldat
10' IAU de rigidiza"

CV In doua straturi, cu un strat da ur ® In doul straturi, firi strat de aer rmm!'·..-::::··::. . ·,.;· · . ·. -: ·. ::·,·. ::·! t:::::::::·:..:::..::· .. ţ..•.~ III.!
._-~ .",5~
Oll~ mi" •• Iml:Mlrtlor .. II.! . DiItIn1l mi"•• orlflclllor
];@;\~}':·:~':·:'::':":":':':::'-:':'·~~li.!
... ~SI I . "'88 .,' A

]n0:ipt:::::l'······ . ····~~:~ 1::t:::~;;<h@:~·::(:ţ2iill ~

. _ . foI» 241-'1 51 I lO 1 9 9 - . 24+" 3S,Si

]:i:I~:!@lBr:::::::::;:;!::~:!::·~ l{ittfi}@di:J&11 1s 3

10>24+--<75-;....--.. 199--"'3&.5."36.5

Oriticii zidite imbinata. Şlituri frezate

L.Atlmeli $i adIncimea mal(. '-a~me şi adincime

® tencuit cultară strat de aer

Placaj la o zidărie cu o izola~e ter·
mica mare @ Orificil şi şliturlin perete -@

74
 ZIDĂRIE
DIN PIETRE ARTIFICIALE
DIN 105,106,399,1053,4165,16151,18 152,.181S3

Zldăria trebuie să .fle asigurată prin pereţi rigidizaţi şi prin planşee

cu efect de şalbf(principiul celulelor spaţiale}. Pereţii de rigidlzare
sint componente de construcţie de tip şaibă care asigură rigidizarea
·Ia .flambaj a pereţllor..portan~ - pag. 74 - @_ Trebuie dimenslo-
nati ca pereţi portanti, dacă trebuie să suporte mai mult decit greuta-
tea proprie dintr-un nivel. Pereţii neportanţi sint cGmponente de con-
strucţie de tip şaibă, care sint solicitaţi numai prin greutatea proprie
31-1-11'+8+-17-1 şi care nu servesc rigidizărli la flambaj. Orificiile şi şliţurile trebuie să
'Î' Zldlrieln doulstraturi ou .trat
\.!.I d. ur " IzQ/l~e
® Imblnara III soclu fie frezate sau executate prin ţeserea zi dări ei. Orificiile orizontale şi
incllnate deschise in condiţiile unor sare/ni speciaie trebuie sa fie
realizate la o zvelteţe ... 14 şi grosime jjIo 24 cm, Tn caz contrar este
necesarA dovada de calcul ... pag. 74 - (1). AncoraJe inelare la to~
pereţii exteriorl şi transversall, care servesc ca şaibă verticalA la
preluarea sarcinilor orizontale. L.a clâdlrlle cu mai mult de 2 niveluri
complete sau cu o lungime mal mare de 1am, dacă starea terenu-
lui necesita acest lucru sau la pereţi cu multe golurI sau goluri mari.
Mal ales, dacă suma laţimllor de goluri depăşeşte 60% din lungimea
peretelui sau la latlmea ferestrelor care depăşeşte mal mult de 2/3
din tnAlţJmea nivelului, 40% din lungImea pereteluI.
Nr. Dlm.".. d. 'I11IIIII1II- Sita- 0imI... d. Inllţlm. In m 1. gtallm.. cltamlzliot In mm
cu· Inm l\1l'I
Ţe.erela clrlmlzlarmlt. din beton tŢ\ Zldltllll'l'l1at1 bUiandrug de u,1 " ,.nI II ~ 52 71 113 156 175
® uşor - Zldlrle l.:zJ fereastra 1 0,115 0.135
'0
0,1:15 1O.oeu o,oua . 0,125 0.1816 0,1875
238
0,2!
2 0,240 0.z80 0,280 2 O,lleo 0,1187 0,210 0,3334 0,3750 0,50
3 0,38! 0,385 0,375 3 0,1171 0,2!OO 0.375 0,5000 0.5125 0,75
4 O,rI8O 0,510 0,5OC4 0.2500 O,3SH o.saa 0.8888 0.7800 1,l1O
I M15 o,saa o,m I O,31U 0,4187 0,81! 0,8384 0,1/375 1.25
I 0.740 0,780 0.750I 0,3710 o,lOaa 0,750 1,0000 1.1250 1,10
7 O.... 0,185 . 0,1757 0....75 0.58H 0,875 1.1888 1,3115 1,15
5 OMO 1,010 1,000 S 0,501)0 0,8887 1.000 1,3334 1$00 2,00
•
la
11
1,111 1,135 1,115
1,240 1,280 1.I5C
1_ 1,3811 1,375
10
11
• OMU 0,7500 1,115
0,1240 0,1333 1.2!O
0.ae75 0,1178 1.375
1,5000
1.1181
1.8334
1.1875
1,1750
2.0825,
U5
2,50
2,75
11 1,_ 1.110 l.eoo 12 0.7500 l.aooo 1,500 2.aaoc 2,2!00 8,00
l' 1,115 l.ua l.m
14 '1.140 1.780 1.780
15 1"'5 1,185 1,175
13
14
1.
0.'115 1,0133 1.115
0.1710 1,1m 1.750
0,H75 1,:1500 1,175
2.1888
UI34
uooo
1,4375
2,8250
2,8115
3,15
3.eo
3,75
11 1,Il10 2.010 2,000
17 1,11S 2,131 a.1U
11
11
1.0000 1.3333 2,000
l.oeu 1.4187 2,1:15
2."
2.8334
1,0000
3,1175
4.00
4,25
l' 1,240 a.aeo 2,250 1. 1.1280 1,5000 2,250 3,0000 1,3150 4,SO
11 2.38! 1.385 lI,iI78 II 1,1175 1.'133 2,375 3.1185 3,5825 4,75
2G 2.410 2,110 UOO 20 1.2500 1.S.87 uaa 3,3334 3.71500 5.00
ZldArIe din cIrImlzl cIIn beton u,or II • dlm.... _tlaltl: G • cIIn..... goiurl: o• dlm..... contele
® (blocuri cave) ou bulandru; armat
din beton din piatra ponce
® ZlcIIrIe din blocuri cave
cu bulanclrug ou nut cit scurgeri
® DlmeMllunl ele prolectar. p.nlru zfdArle

Tipul Tipul Dimensiuni In Nr. Gros. pem 2 pe ma

carl-. cIrl· cm slrll pere- perete zldArle
mlzl- mlzI· Ilfteea- telul
lor lor rei m Oirtm Mortar OIrim Mortar
L I H Intlllrne Incm buc. Utru buc. Utru
DF 24x11,!lxS.2 16 11,5 68 29 573 242
I 132 ea 550 284

t
1 NF 24xl1,5x7,1 12
36,5
11,5
198

50
109
28
541
428
300
225
24 99 64 412 265
~
(f)
ClrAmlzl din beton c.lular aulOcII- • ® Ie;ate
Clrlmlzl POrolOn zidite resplCttv • 38,5 148 101 406 276
vizat, rosturi: 1mm ou mortar I 20F 24Xl1,5xl1,3 S 11.5
24
33
ee
19
49
288
27e
163
{ 36,5 99 80 271
204
220

I .!
3 OF 24x17,5xll,3 8 17,5
24
33
45
28
4.2
188
185
160
175

i
~
40F
aOF
24x24xl',3
24x24x23,S
a
4
24
24
33

le
39
20
137
69
184
99
Blocuri Blocuri 49.5)(17.5x23,e 4 17,5 S 16 46 84
oom- com- 49,5l(24x23,e 4 24 S 22 33 ee
pacte pacte 49,5x30x23.a 4 . ··30 a 26 27 as
şi şi 37x24x23.8 4 24 12 26 50 110
cave cave 37x30x23.8 4 30 12 32 42 105
24,5x36.5x23.S 4 36.5 16 36 45 100

Caramizi cu un strat termoizolanl şi /.jQ'I Blocuri de perete cu termoizolars si @ lucrări de zidarie

® camere din mortar \!::!J canale din mortar·
Nacesarul de material de constructie pentru

75
 ,albi din material pla.de (nu·
mai la Zldlria eu strat d. aer) ZloARIA
~
6 plan,.ul dintr.
,nIVeluri 1/ DIN PIETRE ARTIFICIALE
)(.: 1e)C)( 1"-
H3/m DIN 105,106, 399,1053,18151, 18152 - 3, 4165
"l(! x (,rl.ltra •
lIC! • • • . • Zldărla aparentă este o zidărie la vedere dintr-un singur strat, care
1IC • • •
~ , W
K .'
. ~ 75 " x
• •
~ 1( )( "
•
w x ,.-
este executată împreună cu zidărla din spate. Fiecare strat trebuie
" ~
• să aibă ;a 2 rînduri de cărămizi, printre care trece decalat de la strat
L rollUl da dtlatart . Ia strat un rost longitudinal, umplut cu mortar fără goluri, cu o grosi-
mede2cm. .
Partea aparentă face parte din secţhlnea portantă - pag. 74 _
Zldărla dIn douA straturi tAra.trat de aer. Pentru dovada tensiu-
f1\ Aneorai din slrml pentru zIdI~.~
® Ancaraju( Itr.Mul .xt.rIor nii e hotărîtoare numai grosimea stratului Intern, pentru zvelteţe şi
I..!./ 2 straturi /li p.,.~IIXI~orl" W -pa;.75
distantele de rlgidlzare grosimea stratulul Intern plus Jumătate dIn
Ancoral ain I rml
Nr.mln. Omm grosimea stratulul exterior. .
1 mln .• atTt timp elt nu I.t.· holitftor rindul 2-3 1) ~ Zldlrla din doua straturi cu etanşarea de miez. Stratul de aer
2 Suprelaţa peretelui mal Inalti cu 12 m d.Hupra terlnulul S 4 poate fi umplut 1n totalitate dacă pentru materialul de etanşare
sau distanţa dln1rlltraturlil zIdIn,' pelt. 70 plnl la 120 mm
există o aprobare de construc~e.
3 Distanta straturllor d. zldlrle . e 120 Dlnll. 150 mm 7SBU 5 4-5
Zldlrla din doua straturi cu strat d. aer. Grosimea minimă a stra-
® Numarul mln. ,1 a> cx).. ancorajelor del1rma pe 1Iecar8 mi suprafata p,ral8ful-G) tulul Interior - @. Straturile exterioare ;a 11 ,5 cm şi stratul de aer
trebuie să fIe de o grosime de 8 om.
Groslm'l perlt.,u' In cm 17,5 111,5 Imbinarea straturllor prin ancoraj - <D - @. Stratul exterior trebu-
lnll1lmea. nlv.'ululln m iii 3,28
Ie aşezat pe intreaga suprafată şi trebuie susţinut la flecare ;a 12 m.~
Satclnl din trafic In kNJmllnc/. Dt. p'ltll ~orl da comparllrntnllnl 42,75
Stratul de aer trebuie să fle executat fără Tntrerupere pînă la aco-
NumlrUl niv.lurllor compl.t. dl dauupra 4'111 211 I periş, incepind cu 10 cm peste nivelul de călcare.
Admlslbll numai ea suport Int.rmedlar Il pl."..elor plrman'nte cu dIIchld.r•• 1/b1lA Straturile exterioare trebuie să fie prevăzute sus şi Jos cu orlficll de
" 4,50 m, la caII 1. planea.l. d.zvoltall pe cIoullXe _ti hDtlrlloara deschld,ra, D-
beri mln.:Il. 1nlre peretii tnanaVllllf1 d. rlgJdlZlllI eate admit. numai o ,'ngurl deschid.· aerisire pe fiecare 150 cm 2 ale suprafeţei peretelui (Inclusiv goluri--
ra cu o lA~m. de .. 1.25 m. le). Rosturlle vertloale de dilatare se află 1n stratul aparent cel pUţin
'1Inelu,lv eventualele niv.lurl cu peretf cu o groalmt d. 11.! om.
21 Cacialnt .xecutate planta. conllnu. dlZVllllati pe ambela IXI, atunci pol fi maJoral. la colţurile clădirii, orizontal la prlnderl - ®.
veiorlle pentru directii axei din eate relele siretni mii mici, cu 2. ZldArla armat!. Grosimea pereţilor ÎiII 11,5 cm, categoria de re-
:Il Sarclnl/t Indlv/dualt Introdull In m~1ocu11llPln1l1 sint admIN, daci .. poate dovedi
tnan.mlter.1 _rCinHor la peretf. Actate urcIniliolall Nul. II iii II pe...' cu o gre- zistenţă a pietrelor iiIt 12, mortarul III. RO!l'turlle cu armare ;ia 2 cm.-
Ilme de 11.5 am II 30 kN' , la o groslm. del 15,5 am " !50 kN. O1el0 ... 8 mm, tn locurile de ţesere !IIi 5 mm.
@ Pe"ţJllnt.rlorl portant! grcalm. < 24 cm; candl~1I1 d. 1010111'1 Tipurile, gro81mlle pereţilor. Grosimea statiei necesară pentru
pereţi trebuie dovedit!.
Gre,rm.. ValorII. maxIme admlle alt lupraftl,l umpluturllln mi
peretelUI ,. o fnl/1lmt d• .,upr.
,rinUluI <It: Nu e necesar dacâ groslmea.de perete aleasa este suficientă în-
In cm 0-8m 8-20m 20-1oom mod evident
,_1.0 .;.2,0 ,]11 1,0 r ; ' 2.0 f ]111,0 1;"2,0 La alegerea grosimllor pereţllortrebule să fie respectate funcţiile pe-
11.5'1 12 8 8 5 S 4 reţilor cu privire la protec~a acustică, termică, Tmpotrlva inc~ndillor_
17.5 20 14 13 Il Il 6 şi umidităţii. Tn cazul pereţi/or exterlori din cArămizi nerezistente la
;.24 38 25 23 18 18 12 inghet trebuie să fie prevAzută o tencuială extemA DIN 18550 sau
o alta protecţie impotriva Intemperiilor. Pereţii portanţl sTnt comJ:>o.
® Supremle de umpluturA I pel'lplor neportantl (numll mortar 118 IIU III) nente de Coftstrucţie de tip şalbA, solicitate la compresiune pentru_
preluarea sarolnllor' vertlcale, de exemplu sarcIna planşeelor pre-
Norm. Olnumlre Oenlflat' Per'" Pllllfl d' camp.
DIN brutI exterior! 'oculnt.'or cum şi sarcini orizontale, de ex. solicitAri din vTnt.
kgIm' . CIN 4108 ,III casei
aclrllor Numlrul nlvelurllor completa Idml.. 2 ~3
Incfllllv cu podul arn.n~.t
18151 Blocuri ceVI din belon 1000 300 300
UfOr - doul tiU trei cam .... 1200 385 240 La plana•• Cart Incarci n~mal p.re1ll trlnlvlflalllntr·un . 11,6" . 17,5
1400 490 240 11111 (COnetruelll de lip IIClfonll) ,II. plan,.. masive cu o
dI.trfb.lrans .• uflcilntla aarcInU, d. exemplu canto DIN 1045
18152 Caramizi pnne din bllon ~ 800 240 300
1000 300 300 La teale cel.lal15 plan,..
1200 300 240 24 24
1400 38ei 240
.. 1800 490 240 tI sarcina mII)(. de Iraflc, v.rtlclfa. admisa Inclusiv
adaOlul p.ntru pir" ~o~ ~ compartlm.nlara
p - 2.75 KN/m Q

4165 Blocuri din beton SOO 240 385

celular autocl.vtzat 800 240 385 Groslm.1 mln. a ,traiulUi Intlrlor In cm la zidiri. cu douA straturi
4223 =U
n b
C81U lf autocJavizal
cu a ur
800 17e 312.5
plntru pertll exterior!

4226 1=1... de constructia cu format 800 175 312.15 Groalmaa peretelui InAlllmea Peretele de rigldlzar.
P.2 mart, beton .xpandat, ,III 1000 200 312,5 portanl de nivelului
expll1dat. platrl ponca. lavI 1200 275 250 La "iv. 1-4 La niv. 5 ,1 8 Distanta
epumoasl flrllIIalpuri cu cuart 1400 350 rigidizat Nivel complet Nivel complet
250
de sus da sus
cm m Grosime In cm Grosime in cm m
4226 Selon uşor cu o comllozfl!l 1800 450 250
P.2 poroasa cu adaosurl nepo- 1800 625 250
rOlSa. de exemplu pietriş 2000 775 250 .. 1'.5 .. 17.5 ~4.50
/It 17/5 .. 24 I >E 3.25 ~6.00

4'226 Idam. dar cu adaosuri 1200 275 250 :0011,5 ~ 17,5

P.2 poroase 1400 325 250 .. 24 .. 30 /It 3.50 ~ 8.00
1600 425 250 ... 30 ... 5.00 I
I

® Grasimile min. ale pereţilor axtartorl. de compartlmentare din locuinţe

şi din casa scârilor. tencuiti pe ambele feţe
® Grosimile si distante le perejilor de rigidizare

76
 PERETII EXTERIORI
FEI.UI. DE CONSTRUCTIE CU
ECONOMISI REA ENERGIEI .
material ImrrTloI~<rlant

Elementul esential pentru··eco-

nomisirea energiei termice con-
stă Tn caracteristica de termoi-
.• ~ ,'.~r·· ..
zolare a pereţilor extatiori: Pro-
tecţia termica a clădirilor 1n felul
10~
120-150 10~
240 de construcţie cu economisi rea
175+240 . 300
1 365 10 energiei este marcată 1n mod
t:j\ Zidarii cu sistem de 1mblnare cu
\.!) termollOI.lle
® Bloc natural d. izelaţi. (bloton) hotAritor de racordul dintre dife-
stertde
ritele componente individuale
clptu"re aie eonstrucţlei. rn aceste zone
pot apare pierderi Importante de
~~lIrrnelzc)llnt căldură. Sec~unile reglementa-
te cu materialele de construcţie
Indicate arată valorile termice
favorabile.
Comerţul oferA o paletllargâ de
materiale de construqţle ca be-
ton, zidărie, lemn, material izo-
lator, Ipsos, plutA, stuf şi lut. Lu-
tul s-a dovedit de sute de ani ca
un material de construcţie bun.
® ZIdirii cu doua ,1Iatl.Iri
Lutul esta eel mal rlspTndlt şi cel
mal testat material de construcţie
din lume. Este un material de
placaaglo-
meratl construcţie biologic şi ecol09ic,
poate fi gasit astăzi ca produs fi-
nit pe piaţa. şi este adaptat nive-
luluI tehnic actual. - ® - ® .
""I'I'~""~II. dln lemn

/'f'
\!.I
Perete termoeccnomlo
(CUi .eologlcl HlCkmenn)
® ZIdiriI CU atrat suspanda1 TIP de aon&lruetla cu panouri din lemn

elptu,.all din l.mln_.rIIIllIl

placă
dln 1tU'7,-'~-""""",

'i""-...,.mtrlta din lut u,er 0.23

0,24 W/(m~'K)
W/(mI'K)
Slruct~rl tip FachW.rk lemn
/.I'Q' Sistem tip Fachw.rk
I.!.:!I cu elemente din lut u,or
Sistem tip Fachwlrk
cu blocuri dt luI u,er
@ Perete lIrmolzolant cu muci (lzol.1I.lntr, suporţi)

"..
"...
11540 "",
300',,-,
10'"
'14'
Ei9mente de pe'~te din lemn
~ (Lrgnotrsnd)
@ _ @ Variantă @ Porolen cu două straturi ® Grinzi cu lamele separate de miez

77

•
CD Legatura pe doul rinduri
l..Igarea elrlmlzllor In lungul
® zidului cu decaJsj p, mijloc
1 cIrlmIdl frcntall, 1 cIrImldl
®
9 In lungul zidului altarnatlv pe Itrat
1--.-
l-
I--""'"
ou cimp d. e clrAmlzl
ti
II, oArlmldl cu paretI grolltinat
~ Mucaraa peret.'ulln lUI prin
\!!,/ apaţiul gol legati dl paretele
Interior prin ancoraj
t21' Pardoll8al. din cArlmlzi Intregi ,i
IC)) jumat!~ <şi cllncher)
Zidărie cu goluri pentru aerisire şi
intrarea luminii (gol'iax "a cArlmidai
78
® 1mblnaralncrucl,atl
l..Igar•• alrlmlzllor In lungul
® zidului ou decelaj 11. . \!.) zidului cu decalaj 11. crltCltor
'ia' 1 clrlmldl Irontall, 2 clrlmlzl
~ Tn lungul zidului altemativ):I' strat
~ ~
®
t-
OI
I
@ cu cTm):l de 3 clrlmlzl
f.f"<i\ PlI'ateta cu spaţii din 2 x II, straturi
® dt clilmlzllegat prin lll'ltui lrontal
(lPa~11e "):IIrIl' orizontalI" oIrl·
mIzllt d. ancora) ..ezatt 111111.
r-,...---,
@ ca @ (901 "a ~ li. clr!midă)
TESERI DE CARAMIZI
2 straturi cu clrAmlzi aş,zatel;, lun·
gul zidului. 1 strat Ironlal da cArAmizi,
alternallvcu strat front.1 de caramizi
f'7'\ Ltg ..... clramlzller In lungul
®
1 cIrImldl frentalA, 1 cArlmldlln
lungul zidului altematlv pe strat cu
un deaa/IJ crllcltor In 11111'11 al
1 oIrlmldl Ironta". 1 oIrlmldlln
lungul zidului alternativ pe atrat cu
un decalaj creacltor de ti;
drel.):lla de '1.
@ ca ® cu cImp de 4 lla clrlmlzl
III
IfEi'
III
F'erata armat din cArAmizi. Grollml
~ 1/2c1rlmlda eu cimp de 4 OIr.",izl
~ Zid din cArAmizi cu upaot oma·
\!31 mental cu spaţii goli. decllat.
Perate cu goluri din 2 x 1/4 straturi
din caramizi lagat prin elrlmizlla
de ancoraTI aş.zate In lUI
Pardo.eala foarte solicitati din
cArlmlzl aşezate pe muchie (1n
SpiC c!lla parchet)
@ ca@i (gol 1 x '1, caramida)
 ŞEMINEURI
o
ŞEMINEURI DESCHISE - ClJ
Fiecare foc din şemineu trebuie să fie legat de un coş propriu de fum
- <D -@ Secţiunea transversal! şi mărimea focului de şemineu tre-
buie să corespundă între ele - ®. Şemineul şi coşul de fum trebuie
s! fie construite unul lîngă altul- (j) -@. Tn!l~mea eficace a coşului
de la camera de fum pînă la buza coşului ;;a 4,5 m. Racorda~ea pie-
sei de legatură la coş 45° .... ® - @. Admisia aerului din exterior.
Deschiderile utile de aer sînt pozlţlonate ÎIi soclul ssmineului, lateral
sau in faţă .... 0. - ® - ®. Trebuie să fie folosit numai lemn pu~n
răşinos şi cu puţine încrengături, de stejar, fag, mesteacăn sau de
pomi fructlferi sau gaze conform fişel tehnice DVGW (Deutsche
Şemln.u datenl. p. Vereinlgung des Gas- und Waşserfaches e. V. - Uniunea Germană fn
Şemineu deschl' pe o parti
cu zona de protIC~. ® In .p~ IIparal.
o parte
domeniile Gaz şi Apă) G 260, Şemlneurfle deschise nu pot fi con-
struite În spa~ile cu o suprafaţă mai mică de 12 m2 . Şemineurfle des-
chise trebuie sa fie alimentate cu aer de ardere din afară prin uşile şi
ferestrele neetanşate, Mai bune sint canale, care aduc aerul de ar-
dere aproape p~na la deschiderea camerei de ardere - Ci) De la de-
schiderea camerei de ardere trebuie să fie respectată o distanţa de
.. 80 om 1n faţA, Tn sus şi lateral, faţi de piesele $i materialele de con-
strucţfe Inflamablle, precum $i de mobila inzldită - ® - 0. Şemi­
neurlle deschise trebuie să fie stabile şi nu trebuie să fie realizate din
materiale de construcţie inflamablie ale clasei A1 DIN 4102 partea 1,
Podeaua, pere~i, camera pentru cenuşă şi colectorul de fum trebuie
să fie din cărttlTllzi sau plăci de şamotă, Cărămizile sau blocurile de
zidărie trebuie să fie potrivite pentru construcţia şemineurilor. Este fo-
14' losit şi beton rezistent la ardere sau fenta cenu$le DIN 1691,
'3'
'I:!/
Şemln.u eletenl. p. o partIIdoUl
pArtI, In spaţliteparata \::!)
Şemineu dllcnl. pe amb.,. pll1l
cu %ont de prolectl. Colectorul de fum şi din tablă de oţel, alama de 2 mm.
.. F~

_c_
Tip dalCill. pe o plM dllcI1II pe 2p1rt1 delCl1ll pI 3 Piri!

'~\~\":i'"
~
1 2 3 4 5 8 7 S 9 10 11
Supl'll_ apelU 16- 22- 30- 33- 26- 36- peal 36- 046- pelte
..
'~~~
c:em.re/cr cll'CII (mII) mici 22 30 35 40 38 45 48 45 55 55

<3
Vglumul Ip&tll 40- eD-
camlltlot cll'CII (mi) mici 80 90
so- 106-
105 120
ma 7100
ea- ~gf
10&
sooil
r: ~: 150- pllII
150 200
@ Forml suprafetelor d. rldlere Mltlmta dIICIIIcIIIfl ca- 2750
meret d. IIdtN\orn')
3e6C 4550 8900 QSOO 7ZlO 11800 13500

OImenIIunn I11III._ sOI 70/ 801 ;0/ 100/

~CIIIII!IIdI"""(cm 46 52 58 54 71
tZJ (QIT!) al coauluf 20 22 25 30 30 2!1 30 35 25 30 ,35
IraiDeCllv
Olmenllunl A 22,5 24 25 28 30 30 30 30 30 30 30
lncm B
C
13,5
52
18
sa
15
64
21
71
21
78
-
50
-
sa 66
-60 -
sa
-
66
O 72 84 Q4 105 116 77 10a 77 90 114
E 50 50 55 76 93 77 ;0 108 77 90 1'4
F 19,5 li,! 22.5 25 25 zr,5 30 32,5 27,5 30 320$
G 42 41 51 55 59 84 71 82 84 71 82
H ea 87 104,5 120 121 80 sa iS- so a8 85
, QlllllIIf I e e a 7 7 8.4 U 8,4 S,4 5,4
Cirll/tate (kcI) 185 80 310 386 470 225 300 405 180 2!15 asa
ProllC!la pardollillor Inflamabllaln
'aţa dllchldtrIJcam.rel de
.rdtfaladmlslel de aer
® Mlsurarea,' dimensiunile pemru ,.mlneurf d!l5~hlse

® Şemineu deschis pe o parte

(sistem SChiedel)
® Semineu deschis pe doua pârii ® Semineu deschis pe trei pMi @. Set ustensile pentru semineu

79
 COŞURI DE FUM

0i . Cl..j'. ~~~ DIN 18150,18160 -

Coşurile de fum ale clădirilor sint puţuri in sau adosate da clădiri; care sint
[Il

~
100 8! 110 destinate în mod excfusiv transportului gazelor de ardere de la.locurHe de

~==-.'
ardere peste acoperiş, in aer liber. La un coş de fum trebuie să fiara-
. . ® ® 0
Valori comparative ale gradelor cordate: sursa de ardere cu o capacitate nominală termică de mai mult de
. de eflcacltatll 20 kW, .locurile de ardere cu g~e de mai mult de 30 kW.Fiepare loc in
care se face foc in clădiri cu mai mult de 5 niveluri complete. Fiecare şemi·

~rl.l~ neu deschis, foc de fo~â, loc de ardere cu cameră deschisă'de ardere.
Fiecare loc in care se face foc cu arzător şi suffantă.
La un coş de fum comun pot fi legate Impreună pin! la trei locuri in care
11'
~
Inlluenţa vlntulul asupri
caşurllar de fum
Influenta capului caeulul" a 11,
transversale asupra tunellanlr
un" se iace foc cu combustibil solid sau fichld şi cu o capacitate termică no·
minal! de ... 20 kW sau trei locuri de ardere cu gaze de ... 30kW. Coşuri·
ie de fum trebuie sa alba o secţiune transverSalll/beră rotuhdÎ'sau drep-
tunghiulara. Secţiunea transversal! ;. 100 cm2, cea mai mlcă.lungime de
1,00
latul110 cm. Partea din cărămizi jII 13,5 cm, lungime laturii mari nu trebu·
ie sl depăşească cu 1,5 ori pe cea a laturii mai scurte. lnalţlmea eficienta
cea mai mică a coşulUi de fum JII 4 m. Coşurile de fum comune JII 5 m:
Pentru combustibil tn formă de gaze;. 4 m. Coşurlle de fum care se afl§
fn apropierea construcţiilor de ,pe acoperiş cu mal puţin de 1,5 - 3 Ori
tnăIţlmea peste acoperiş trebuie si depăşească construcţiile .de pe aco-
periş cu JII 1 m. Gura coşului de fum JII 40 cm deasupra celei mal fnaltE'
muchII la acoperişuri cu mill mult de 200 - @ la acoperişuri eu mai p'u~r
de 20 0 JII 1m. Gurile coşuluI de fum pe acoperişurile cu un parapet
neTnehis pe toate părţile trebuie să fie de ;. 1m deasupra parapetulul.
Fiecare coş de fum trebuie sA albi o deschidere de curăţire CI.! o IAţlrm­
de;. 10 cm şi o Tn!lţlme de;. 18 cm, eare trebuie sA se afle .. 20 CIT
mal jos dec1t cea mal JoasA racordare a locului de ardere. Coşurile de.
fum, care nu pot fi curaţate la gura coşului trebuIe sI prezime Inca o de-
9:112112 schidere de cur!ţlre 1n spaţiul podului sau deasupra acoperIşului. PentrL-
14'14 coşurlle de fum dlntr·un singur strat pot fi folosite drept material de con
11118
1111' strucţle: piese prefabricate din beton uşor DIN 18150, cărAmlzl de zidim.
20120
211/25 DIN 105, caramizi pIIne din gresIe calcaroasă DIN 106, cărAmizl pIIne de
GOI3O furnal DIN 398. Pentru coşurJle de fum din trei straturi cu un strat de Izo·-
Iare şi un strat interior ,,"obil: pentru stratullntBrfor - piese prefabricate dlr
® CoşurUe de fum de mentaj beton uşor-DIN 18147 sau şamotăDIN 16147. Pentru stratul exterlor:ple
se prefabricate din beton U$or, cArlmizi de zidărie, căl1mlzi eu goluri ver·
9:110110
12112 ticale B DIN 105, eArămlz1 din gresie caJcaroaslOiN 106, cărlmlzi defur-
1<11'14
111/1' nal DIN 398, c!rămlzl din beton celular autoelavlzat DIN 4165. Pentn
18/18
aaI20
stratul de Izolare, matertale Izolame DIN 18147. Suprafeţele libere alt
SO/3O coşuriior de fum dll')·spaţlul acoperiŞUlUi p1nă ia Invelltoare trebuie ten·
eulte brut cu o grosime de ;. 5 - 10 em. Pere~i coşurllor de fum nu Ir&.:_
® Ca,urlle de fum de mcntlj bule sollclta~.
1 25 1
T 1 j~:::I~ ardezie
aar
I%clllie

lemn
lcer/sat
4x6
·I80·A-...._ __
la'a Tncllnllfe Ceall ' ,~.
grinzi d, oIrcu 1111, gr...r
de lltajiantr. sau trlpte d.
urcare ... ·@
~
tf1' Carlmlzl p, mucl)ll pemiu grItIre t.f2' 1"lrel din acoptrlt
@ Capul cc,Ulul de fum cu ardezie @) Plan-@>
\!..!I de sta~anar. - (l,Sl \!.51
.' I·:'·}.~·
", zid protectiE
.. '. ,1 \ ':
• I

.~ .' ."-. ~

......
~
:a 5 :' ..•• .
.'. ':'1' ".
~ >·····'1:·."··:·,
J ,o" ,':'.
. . 1

:::j.:~ plaoA de
consolă
,.
" .... 5
cos de fum
Distanta dintre planşeu cu grinzi Distanta imra grinzile acopsrisulu.L.,
@ @ Trecerea prin planşeu - @ din lemn si coşul de fum si cosul de fum ..
Coş de fum prin sarpanta de lemn planşeu din' beton

Co,ul de fum şi materlellile dll con-
struCl!elnflamabfte din apropiere
COŞURI DE FUM
DIN 18150, 18160 - llJ
1120 &20Ţ
Pltoat!l. lnvellşurile capetelor coşului de
pAr1l1e _
fum din plăci de ardezie, şindrile
de ardezie, plăci din ciment şi fi-
bre, tablă din zinc sau cupru pot
fi fixate pe coş cu ajutorul diblu-
rilor (nu cu dibluri de lemn) pe
construcţia inferioară. Se reco-
manda Tnvelişurile prefabricate.
-@-@
® ProtaCl!a mobUlilor Integrate ® Trec.rea tubului cosului de fum
prin plratale din materlallnltam.bll

FTSltt din placi

t.rmolzolant.

~!
I
I
I
I
Pervţl Tnveclnatl din material f'5\
\V
Pereţi Tnveclna~ din mallrlll
InflllTIIbli ® U.. puţului din pod Deschidere dl le~re cu scara
~grinda dt Clrcula~.
Inflamabil, resplCllv nllinflamli:lll

1-- '1.80 -+--.1,80--1

!.unglm. portantA
Placa de acoperi" liberi

!.unglmea şi nxar.,. grinzllor

Uflle de revizie
Elementul
nivelului ® dlne.re
Cabluri electrlce
IIb.re dlst de slgu-
tanii de 1 m
:== (pIna II
1.000 V
I,nsluna)

'11'
. "
® Soclul COŞUlui de fum ® CoŞ d. fum da montaj \.!.)I
00, delum p"labrIoIt
(pe Inll1lm.a nlvelulun
Distanţa d, .Iguranţl In cazul
cablurller ,Ieclrleellbllr.

IF~
~ i
!I
~ ~ PlacI de
i I
I
~
+- Placid. q
~
!!!!"
I
I
tI llea da leoperlr. din beton

Ţ TIi:III
Beton

It acopllrlr. i acoperire i superioarA

- PIlc:iI. d.
Pn~are - Tabla In lalA
Ardezl./ardezie
artlficlaiA
! Ţ
I - Aerislrea
din spate I - Aerisire.
din spate
!
I - Aerisire
din spate
Construcţie de
susllnere
I - externl
I%olaţie
!' - Izolatie ,',
externA I - IZOlaţie
termica.
I Izolall8 termică
externă
I

!
I
- Element de
căPtusire
I

!
I
- Element de
clptuşire !
I
- cAptueire
element de Element de
căptuşire
"
Capul coşului de fuml Capul cosului de tum/piesl "1$' Capul coşului ,de fum/finisare CapUl coşului de lurn/cu ardezie
finisare cu placi prefabricetădin beton cu fibre \[;3J cu tablă

81
 SISTEME DE VENTILARl
DIN 18017 pag.1-3
Pentru ventilareanecesar! in spaţiile sanitare in domeniullocuinţe­
lor şi altor funcţiuni ca şcoli, hoteluri., 'restaurante şi asem!n!toan
ca ventilator pentru o camera sau mai multe camere pentru ghenele
individuale - Ci) - ®. Instala~ile de evacuare trebuie sa fie dimen-~
sionate pentru un schimb de aer de cel puţin 4 ori pe or! Tn came
rele de aerisit. Drept curent de volum sint suficlenţi pentru bal, chis
şi cu WC - 60 m3/h şi pentru WC-uri pentru fiecare WC - 30 m3/h.
Fiecare spatiu Interior care trebuie ventilat trebuie sa prezinte o de."-
schidere proprie fără inchizItor pentru curentul ulterior. Mărimel
suprafeţei curentului trebuie să fie 10 cm 2 pe m3 din volumul came
Ventilare cu ghena pentru o
<D singura inclp.r. plfttru Instllaţl!
dispuse sub t.ncLllall
rei. Neetanşeitatea uşll poate fi luate In consideraţie cu 25 cm 2• in
bai nu trebuie să scad! temperatura prin curentul de aer sub 22° C-
Viteza fluxului este Tn zona de staţionare de > 0,2 m/s. Aerul uza
~ ~r trebuie să fie evacuat In aer liber, Tn cazul Instalaţlilor cu evacual.
, individuale aerul uzat poate fi evacuat prin spaţlil~ acoperişului neu-

=:J , "1-
tilizate, bine aerlslte. Fiecare instalaţie Individual! de aerisire trebl:-
le sa prezinte o conducta principală proprie - @ + @:
Instalaţiile cu ventllare centralizat! au pentru mai multe zone do,
staţionare o conductă comună - @ + @,

,'" Funcţia ventllarIler cu ghenă colectoare cu aC\lonare termică depinde Tr

mod esenţial de suprafaţa disponibilă pentru fiecare racere! a secţlun
transversale a puţulul- @. Instala~lIe ghene individuale fără utillzareE:l
motorului - <V pentru bal şi WC-url fără fereastra exterioara pTna la 8
"1-
===11, :I=iif:==!: niveluri. Pe fiecare camera 150 em2, Secţiune transversal! a aerisirii. -
® Inatalaţl,
d. v.nUlare centrali cu
evecuar•• urulul paet. acoperi,
InstaJatle d. centrali
v.nUIare ou
a ccnducta principali ,1 conducta SlCilun"
~1II...rNIl
Nr. -'mi••11ICOIdIII11or Pf1UrIIor
Ia,o InlffilM 101111. tIIaItiI medii
._net... Dlmanalun•• lnt.rto.ra
secundl" ~\IIIuI_trll Pili principII Puţ IICIIndIl
\
340
plnll.IOm
5
10-lam

•
peNl5 m
, C!II
2Ox17
om
IX "
4GO a 7 8 2Ox20 12x20
500
:140
8
5 8• 10
7
28120
20.17
12.20
axa",
l
4GO 5 1 8 20.20 2.12/20
500 8 e 10 ~x2O 2x12x20
340
4GO
5
e
I ,e 7
s
2.20117
b2Ol2O
hl1
12UO
Il00' 8 8 la 2x2512O 12x2O·
® Tab.1 d. dlm.n,lontr. pentru putUI d. collctar. cu ac'onJlrB termicA
I
g 1X15110 [QQjZX15110
Iqoql3x15110
100001,,15/10 100001015.14110 1"'0=0=-0=0=1=0""0=16'15/'
i logOgl00cU'X1S/10 IC!OQQOC!OI a.151
® Inslal..... de venlHe!l c.ntrIll
""
®
6
In.tala~. de y.~llti ctn!rall cu
mal multi ccnducta principale Iirl @
.
V.nUllrl ou ghenlIndlvidiJallla groslmaa peretelui exterior 2,5 am
11011" "'""" - """'lUdIMI: gJGllmol "",.l1li.'" 5 am
_
ou conducta princlpallnplll'l.ll . con duct. ucundare
Acop'rlre cu ,albi Mtldlng., 1''''''1ITIJ1ul pe dOUI pI/1l CpuM. IUprafaIa de
UlulUl prtft parii opu... Suprafata de
II-' Plrte 10111 cu tuma tuturor ·~"::tlll' """1;111 cu luma tuturor IlctIunIIaI' puiului.
,~
E~_".'" pu\ulliL . ---- lItnlY.

~~

E.up.

I--Panl
d.vl.rt
EI
Atr praupat din'
spatlullnvtclnll1, !~~rUZI1
-=podR de pod" d. Itplnrl""ilil
IIClIuntl
tranlVltIllI CII puţin ItpII'IIrt
1!Ocml.
p

""'Podelei
uzat Dllchld.r.
ghlna mln. 150 U,I dl !Iviti, d'lCII. IIb. 400
alpatlTl cm Ilie!. liber.
.. d...P..... -i\!I~ 1-+ podea d. l,ollta,.~=lfij-'lo
11ux
Parter S -1:11 II .50 s
,·".I.••••,.""y,',' 't'"
·.·,·..,.,·,·..,·t·;..; ..:·.~.. 'r-";" o; t

'L I:U_
·:~~tl
Sectiune ,

o ".""".,,:~I~:~~im.m~.... ". bU~:~IWC

• " " , , ' ' ' ' ' .. '11'

Instala~i da van~llr. cu un singur

put conform DIN 18017, pag.1
Aerisirea tip Hamburg (tip Berlin).
® Sistem KOln
(aerul uzat," aerul proaspat)
Ventllarea cu put de colectare cu
un puţ principal şi unul secundar
@ Exemplu de execu~e cu un put
principal si doua puturi secundare

82
 , '.'", C. lungim•• c&prlorllor la ŞARPANTE
",' ;,. o ,arplIItA ou Clprlorl
-QJ
:. :....
Şarpan!a CU căpriori reprezinta la o lăţime mică a clădirII cea

i',>~,(
mal economică solutie.
Şarpanta cu grindă de centură sub 45' nu este niciodată cea
mai ieftină, dar este potrivită pentru acoperişuri mari, libere.
Şarpantele simplu rezemate sint mereu mal scumpe decit şarpan­
tele cu cApriori, de aceea sTnt potrivite numaiTn cazuri de excepţie.
Şarpantele cu două rînduri, de popi reprezintă Tncele mai mul-
te cazuri cea mal economică constructie.
Şarpantele cu trei rTndurl de popi şi cu pane sint folosite nu-
7 ., 11 12 14 15 m
mai la clădiri foarte late.
<D UmHa de etIcItnII economici la fIIPII1tI CU cIptIatVcu grfndl de ~ra
Acoperişurile formează Tnchlderea de sus a construcţiilor, le protejea-
ză impotriva precipltaţfllor şI Influenţelor atmoeferlce (vint, frig, căl­
,"""
~/,
dură). Eie constau dintr-o parte portant! şi Tnvelltoare .
.
Partile portante sTnt dependente de material (lemn, oţel, beton armat),
... ""

... ... ... II

de panta acoperişului, felul şi greutatea Tnvelitorii, solicitare etc. Pentru
stabilirea sollcltărll trebuie luate rn considerare şi normele (greutate
@ şarpantl cu pati, proprie, sarcini de clrcula~e, de vtnt şi de zăpadă).
La sistemele portante ale acoperişului inclinat trebuie să fie facut! o

i~ lii
diferentiere Tnn acoperişul cu pane şi acoperişul cu caprlori. Cele
două tipuri de structură pot fi şi combinate. Ele se oaracterizează prIn
II! funcţiunile diferite ale pieselor portante. Modul de transmitere a sar-
cinI! are de asemenea urmAri pentru TmpArţlrea Intemă 1n plan.
15-40 . 10-20 h.iE xC
® Şarpintl au grinZi de centuri 30-80 10-20 h.fo xC

® ş.rpantl cu pana firi arblletrl.rl

"'1 ~
.
11
Q) $lrplntl cu clprlorl .® Şarpanta cu clpriorl şi popi

® Şarpanta cu grinda de centura cu amenajarea spatiului podulu.i @ Şarpanta cu grindă de centura si pane
 ŞARPANTE
-OJ
Şarpanta cu pane. Căpriorii au rol secundar (sectiuni reduse, posibil
şi lemn rotund). Subgrinzl care cumulează sarcinile, transmiterea ~ar­
cinllor Tn axele formelor. Şir de popi Tn interior. Recomandările pentru '
conformarea pianului - pag. 83 @ forma in~lală a acoperişului: for-
..' ma de inceput: structură cu popi de sus~nere ,a coamel. Acoperişurile
rn douA ape C,", pana au cel puţin un scaun vertical rn mijlocul acope-
rişUlui. La o lungime a c!prlorllor .. 4,5 cm la la~ml mal mari ale clădi­
rII şi lungimea c1prlorllor de ~ 4,5 m există doua sau mal multe scau-
ne verticale.
Şarpanta cu clprlorl (principiul unui triunghi nedeformabl/) 1n for-
ma simplă poate fi folosit la~Jungime mică a căprlorilor (plnl la 4,5 '
m) altfel trebuie prevAzută'o rigldlzare prin grinzi de centură - pag.
Pc/rlill! 83 @. Sistem regulat, legat strlns, posibil un spa~u Interior fAră'
CI;1I11111
popi. Legături rezistente la fntlndere 1ntre piciorul caprlorllor şi grin-
da planşeu (caracteristica exterioarA a şarpantel cu cApriori: rmpln-~
gere deasupra pragului de lemn al grinzilor de planşeu/frTngerea
acoperişului) - pas. 83 (i).
1n cazul lucarnelor mai mari sTnt excluse şarpantefe cu căprlori şi cu grin-
dă de centurI. Daci lungimea căprlorilor e mai mare de 4,5 m, atunci"
se sprijini intermediar prin grinzi de centuri - pag. 83. Şarpanta cu
grinzi de centuri pentru 111Imlie clAdirilor ptni la circa 12 m, lungimea
căprlorilor pTnlla 8 m, lungimea grlnzllor de centuri p1nlla 4 m. $ar-
panta cu grinzi de centuri e un cadru cu trei articulaţii tirant. -

® ŞarpantA ou oIIpriorl cu rlgld1zarl triplA" cIprtorf 1l1IcU!aţl

i:$lrpantll CU oIIprIorl CU .lsmlntI port. Up Fachwerl< din. lemnd.cu garan1le de

® l!glre pe durata vllllii cu oon1llll" la 45'. ,lIn IXICU~a ca Illm. port. tip
I'll/Chwerl<, d.scI't~re. - 25 m.

SIItemuI gtIndI dublu T

~~::::::::::::::::::::::::::~~.~~:A~
.:.:. 1. grinda dUbII
::S: c. grinda aht.an
'4' Sarpantll cu cApriorl ca grinzi dublu T cu Inimi andulati, ,Iim. part. din lemn
\,:v IIpn. reportul Tnlltlme profii deachld,rll :16-1 :20
~ .&..

p1let d. cUlt Gang-Ntll

penIM~uhJlln 2.". d. SD. 18' ,1.
pantelllcap.rltuluilntroO .". d. P. 100,115'
~~
l .... _....... _..... _________ .."__ -'
1) dllgonaleln sclde,. cu bara v.rtlcal.
L__ .. ___________ .. _______ ..... .r--.
d) dl.gonal. In scader, şi cr,ştare cu bare
verticala

~~-
~ L.... ____ ...... __ ..... ___ •_..... ___ . . .
....... __ ........... ______________ ..1 J
b) diagonale In er.,tere cu bare verticale Cl eIlagonale in sCldere Si creştere

®5 Euro.lerme prefabricate conlorm sistemului Gang·Naii cu masuri de octametru

ca acoperiş cu pantă redusă. acoperiş intr·o singura apa şi acoperiş In două ape
® Ferma de ferme dIn lemn $1 rigidizari

84
 CONSTRUCTII·
.. PORTANTE ALE
ACOPERIŞULl!1
DETALII

La sistemele portante ale aco·

perişului inclinat trebuie sa se di·
ferenţieze intre acoperiş cu că·

G) Detaliu d. strla,lnl/pan.
14" SprfJlnl,. prin prag,
\:!.! suprapunere, cuiul clprlorllol'
..ctlune A·S
izolati.
priori şi acoperiş cu pane. Cele
III'Itullrontal două tipuri pot fi de aş.i3menea şi
combinate. Ele se caracterizea-
Olllliu d. Strll,lnl cu zidiriI Imbinarea elprlorllor la bazl cu
tn doul Itrllurl ®. bolţurl ză prIn funcţiile diferite ale pie-
selor portante. Felul transmiterii
sarcinilor are urmări şi asupra
1mparţlrllinterioare Ti'! plan,
Şarpanta cu pana: ca.prlorll au
rol subordonat (secţiune re-
dusă, ""sibil şi lemn rotund).
Subgrlnzl care cumuleazA sarci·
nlle, transmiterea sarcinilor in .
. axele formelor. Şir de popi 1n
Interior. RecomandArile pentru
oonformarea pianuluI.
Şarpanta cu cAprlorl (principiul
unul triunghi nedeformabl/) in
® Clprlori dU" "'ni ia Itre..ln. ® Imblnare. clpriorilor din otel forma simpla poate fi folosit la o
lungime mică a clprlorllor (pinl
TI ~clprfOri ia 4,5 m) aitfel trebuie prevlzută
a o rigldlzare prin grinzi de cen·
... Iare
.. r-:-, - 1-1 ~ r: turl. Sistem regulat, legat strins,
posibil un spaţiu Interior flra
popi. Legaturi rezistente la intin-
I
dere lntre piciorul căpriorilor şi
""l'
"
grinda de planşeu (caracteris-
"" tica exterioar! a acoperişului cu
cAprlort).
...
[ - =
vad.rt
® A;,cor~ prin elam.nttle d. nxare

, clprlOrul T,I trInImltt forta I t

normali prin contact direct

algUrl" prin tabll cu cuie

tmbln",a elpllorllor

..C\lun. C·O
\.ucaml dl tracţiune la lliarpantl MarginII clprlorilor· aa~urare
CUPll11 ® cu balturf

căprior
Detaliu de coama - şarpantă cu Foaia simpla Pivot de loriecst .
pana; grindă de direcţionare pentru legatura intre 2 capriori legatu:a intr; 2 căpriori
ajustarea coamei

85
o îNVELITORI
• ;o 46·, d. reguli 50'
CD Acoperire cu stuf 0,70 KN/mZ
,Acoperire. germltll vechi,
Tnvelltoare din Irdlzl. 0,4Ş - O,SO
, ® ' KN/ ma _ (§) _ (j)
® fnveUtcll'1 cu 1IOIZI;o 2S'
17' lnvelftoare cu ero/Ili pe coarda
\!.,I cu ellmlnte lolare
lnvelltoare dubla (IIgIe·solz)
® învelitoare grea 0,60 KN/m l
34 - 44 ţig le/m 2
-[Il
Tnvelitorile din stuf srnt executate pe scinduri cu o lungime de 1;.2-
1,4 m la o distanta de 20 - 30 cm, cu vTrfurile In sus pIna fa o gro-
sime de 28 cm, mai bine o grosime ,de 35 - 40 cm, Durabilitatea
este In zonele cu mult soare de 60-70 de ani, in z.onele cu o umi-
ditate mal mare abia la jumătate - CD. Acoperişurile din şindrilă de
lemn sTnt din lemn de stejar, fag, larlce, Western-Red-Cedar, mai
rar din lemn de molid - <ID, Durabilitatea şindrllelor depinde de ca-
litatea şi 1mbunătăţlrea materialului, de intensitatea Influenţelor at-
~ 15"-90' mosferlce şi de unghiul de lncJlnare a acoperişului. Regulă empiricA:
gradul Tncllnaţiei • anII durabllltă~i.
® Tnvllhcll" din cu ,Indrlle
din lemn 0,25 KN/m'
Şindrilele din lemn sTnt potrivite pentru acoperirea tuturor formelor
acoperlşurllor, la un unghi de rnc1fna~e de 15°- 90· a acoperişuluI.
Ardezia este aşezată pe un cofraj cu o grosime de .. 24 mm dIn
scinduri cu o Iă~me de .. 12 cm. FTi;Jla de Tnvelitoare V 13 acoperită
cu nisip protejata impotriva prafului şi vTntului. Suprapunerea'" 8
cm, mal bine 10 om - @ - @. Cel mai natural pare ,,1nvelitoarea
germană" - @ . Se diferentiaza la acoperlrlle şarpantei şi perete-
lullntre trei grupe: modul de .acoperlre exclusiva", "acoperire ger-
mană veche" şi ..acoperire sălbatică", .Acoperlri.!e decorative", De
cele mai multe ori acoperirea eu şabloane ca şablon cu solzi, unghi
ascuţit, cu solzi de peşte, octogoane etc.
Tipurile convenabile ale 1nvelltorllor. Şabloane dreptunghiulara şi
şabloane de crolall pe coardA. Acoperirlle eu şabloane sTnt potrivi-
lnvllltoll'l Ingllzl din IJ'dlzt. ,1
1,4\ cu plici din clmlnt fi IIbre , te pentru ardezla artificială. .
'.::v 0,46 - 0,50 KN/ml
POR • acopert,lntr-c lingura apl- G • ligii capltulul colm.I " •
UmIli Ipre tfmpl" IntarslC\t.1 capllortlor cu coemi
ţlgll pe co~ In PII'tII dreaptA 01.. • IIaflllmlll apre tlmpan etlngl
T • ~;II d, mlf\nl TOL • ~gl. IImllllPTlllmpan la
p • ~gll pen1rllaeoperl, Tntr-c Jghelb strnga
linguri apa FOI. • legltull d. coamA·Umlta spre
W • Ifgll ci. legaturi cu plretel. tlmpan ligi. cit cclţ allngl
TSR • leglturllaltraiila atrllf/n& GR • ~gll dl cap la colml ,1 de
Acop..... gtmri .... duIIII..1 ţlgil ci. colI In cfreapIa Intars8C1/a clprlollior cu coama
~\f:til
SR • ~glil cle I.gaturl laterall FOR • legaturi ~ CIOItIIa-llmlta spre
fndmpla tlmpan ~gIl de colt In drelpta
SI. • ţlgll d.legilturllatlrallln tiin;. F • ligii ci. CIP II cOlml
PSL • jIgIl cI"eglture lattrall II un Oi=! • ~gla Rmftl sptI IfriTpan dreapta
IOCIperl, !ntr-c IInQurl aplln TOA • \igll cii co~ la stre..lnl ,1
®'~~I
SlTnge gltlgul fntttIor, In dreapta
GI. • ligI. de 1. capltul cOlmal, F • ţ\gll protIlltI din cimpul da milioc
In slfnga GZ • ligII cIIn Itiel.
6 pe coardi • 25·
P W TSR SA Sl. PSL Gl. G
lnaInI\Ia 1IIIlC•• clpltartlor
UnghilOaII ".37,5'
""""+-III'Z..::J.- Unghi nonnal
Ung/II uauIII
" • 3,..
a • 3U'
Unghi rD \IInt.
au CIIItdl ". W
II
1--1.0 m---l
fncllnl\llllQOp.n.uluI H, raza calCUluf IalP!lClm
d-b, ruJluril uMi VIItIGaI. doe, punct loC rD ligii
patIIII au 1!tftIInI: Oob /'Huila 'nc:IIM~. mInlmI.
lnc"naţfa mlnlml a ctprloiilor, @ TI;II mod.I.tI
® d••xemplu 40'
ofc)\ lnvelitoare cu tigla olandeză, -
Tigle il!n beton, 0,60 - 0,80 li
~ KNlm2 Tnc/lna«e 16'
'
uşoara O,SO KN/m 2 ® Învelitoare cu tigla faltulta
 îNVELITORI
" .... ClJ
lnvelitorile din ciment şi fibre din piAei ondulate au o distanţA a panelor de 70 -
145 cm pentru pilei cu o lungime de 1,6 m, de 1,15 $i 1 ,175 pentru cele cu o Iim·
glme de 2,50 m. Suprapunere de 150 respectiv 260 mm ..... CD - <ID.
lnvelitorlle de tabla din zinc, zinc titan, cupru, aluminiu, tabla de oţel zincat
etc. - ®- 0 .Pentnu toate elementele pentru coama, streaşină, limita spre
la' timpan se foloseşte tab!! de cupru, 1n formatele comerciale - ® . Cuprul are
~~~$:~:;:;
1O' Incllnljle cu bandA d. C"ltu~
tii
cea mai mare intindere la rupere din toate inveHtorlie din meta/, de aceea este
potrivit pentru lucrari de oompactare, compresare, intindere şf de refulare. Patina
rŢ\ Invllltoa,.
\,!)
libroclmlnt ondulat cu
pieR prelabrlcett pentru coaml şi ® Pante mln.,aleacop.rtşulul ... CD tlpiel pentru cupru este foarte apreciata. Se va evita montarea TmpreunA cu alu·
str,aşlnl 0,20 KNlmI şisuprapunill'la pe TnII1Im. miniu, zincul titan, oţelul zincat; plumbul şf oţelul aliat pot fi folosite firi proble-
. II~~ me. lnvelnorlle din cupru sTnt impermeabile fală de vapori de apă şi de aceea
\~- . foarte potrMte pentru acoperişurile recl- pag. 93-94. IncArcarea pe acoperis
(greutatea ca/culataln kN/m2 suprafaţe acoperişului). Inveliter1le pentru 1 m2 su-
prafaj. de acoperiş firi. c!prlorl, pane şi ferme. invelitorl dJn ~gle şi tigla din be-

1::Ia:I':11: 11: 1::!a.1

. .', ton. Greuta.~le slnt valabile flrl mortar, dar Includ asterea/a. La mortar trebuie
. .....' . 6t14\. adaugat 0,1 k/IV m2•
. Tlgii solzf DIN 458 ,1 ~gll aolzl din beton OIN 111 e

.. ,"'
~
la acoperi, simplu Invelit ou ţ\gll, InclusIV şlndrllele •.....••••....••.. " o,eo

~
I
s. 'I acoperi, cu ~gl. lolzl".zlte In tir dublu IIU Tnvellt. dubii ••••. • . • • ••
Tigla deacoperlş presatl/canalatl OIN 1111 .......................... "
0,80
0,80
fSO+--lI\Ime de utIIi.z1tl '10
1- dIractla deacoperfre -~,,=,..j
I \ . . Tlgii cu falt.lIgla de reformare, 11;11 plltA cu II". tlgll d. pante redu.. OlN 4S8 .• 0,55
~
Plici ou faIţ con!. OIN 1117 . . • • . . . . • . . . . . . . . •. . . . . • . . . . . . .. . . • • . . . . .. 0,55
"raft/ 130130 • .... I
TlgII d' MIrIIIII, ligii cuetata DIN 466 .:. . . .. .. . .. . .. . .. .. . . . .. • .. .. .. 0,50
I=:J~: 1: 1:: 1:: 1=~::31A I .
I
panl
Tlgll DIN 1118............................... ..... ................
Tlgii cu format mare (plnlll la buoJ mi) ..............................
Olan' fIrl mol'llt 0.1 cu ....................... . .. .. .. . • • .. .. . . . .. ..
0,50
0,80
0,90
® Plic! ondulat. din ftbtoc:lm.nt @ Poalbllltll',. d. fixare Tnvelltol,. din m.tll, acoplrt, dln aluminiu (aluminiu "realml 0,7 mm)
Inclusiv cofraj • • • .. • .. .. • • .. • .. • .. .. • • .. • .. .. • .. • .. .. .. • .. • .. .. .. •• O,2S
Jnvelllcart din cupru cu faJtultt dubII (tIbIl de cupru grosime O,S mm) InckJaIv co1raJ. 0,30
Acoperl,lalţult dublu v,rllcll din ţablilalţulti zlncatl (grollme 0,63 mm) Inclusiv
10 suport din carton II coIr'l ............................. ,............. 0,30
00 lnvelllOltl din Itdezle. ~ german din ardezl. pe cofraj. Ind. suport dln carton " colraj
80 cu plici mari (3&0 x280 mm) .... .. . . . . .. .. . .. . . . .. . .. . . .. . .. .. •• 0,50
cu plici mici (circa 200 )(150 mml ................................ 0,45
50 Acop.rI, englez din lItdezll Ineluatv şipci
10 pe ,Ipclln lcoplrlre dubii ....................................... 0,48
80 p, colral el carton Inelullv cofrlj . . . . . .. . .. . .. .. . . . • .. . . . .. .. .. • ... 0,55
50 Acoparlt german vtchl p, cefral cu slpcl $1 cartan ... • .. .. .. . .. • .. .. .. • ... 0,50
lcoperlr. dubii • .. ... • . • • • • • • • • .. . .. .. • • • . • . . . . • .. • • .. .. • •. . ... O,SO
40 lnvelltoare dllIlIgf. d. 0111 (tlbll zlnoItI conform DIN 59231)
30 p. construc~. din ~ Inclullv "pol ......... " . .. . .. .. .. .. • • .. ... 0,15
20 p, celral inclusiv luport din carta",1 colraj .. .. .. .. • ... • .. • • .. .. .. •• 0,30
Fali dublu v.rllOiI lnvelltoltl tibia cndulatl (tlbll d. oţel zlncatl conform DIN 59231)
la
InclUliv materlll de ftxare ........................................... 0,25
Invelltolra din zinc cu lcoperlre pe .lpcI din tabla zlnOltA nr.13. Inelu.lv cofral .. 0,30
,~
~
InveIItolt. cln tlbII 'i' Panll mIn. ale &COPe",Ului pentru
cu fII1Urf 0,25 kN/mt ~ InvelJtorf din tIbIA da OIel ZInoatA
~llPfIPUn"l 1/2
t- 7,50 -1 .... 7,50 .... FQJ'l11Ite CIOI11.rdaII e.J1Z1' . Plici
=
~tNrnPU/IINl
:1"(5%) 1 Lunglmlm
u.tlme m. mll(.
30-40 2.0
o,e (0.661 1,0
0,1-2,0 0,2-2.0
~"~U/I"ll'"
Grclim.mm
Greulate kgldml 8,93 8,93 . ,Idnc. . . . 1~,nIIW
~ 18-25 mm 2S=50mm
ptnl e m
6-10m I~r'4%) ~(,7%l
&114%) IO-15m
13' 22,5%!
le' 25,i% 10" 1U~!
8" 17,4%
ICllttll5m 17' ai 2%i 12' 20,8%

- dIrec1I1 vr.mll~ 8-10" 200 mm cu IZCIlItIl Juprl/lUMlrfI

I '8--_ 10-1e- 150 mm tari 1zOIar...u~rIl
::211.. ••~J'I tI'-~. iMl1'l!!" 100 mm 11rI1zoIItt1 tuprapun,ril
I J

rr- lnvellto." cu ~gl. din oţel

I."f,.) 0.1! KN/mJ . ® Elemente miri pentru aeop.rI.
,1 perate (Clnaleta) ®
Forme de "vrltl $1 tII.r.. mlteris·
Iulul va/lul\ din cupru pentru acope·
rtrea cu benzl.1 plici
'fa' Invellto,re din tabll ondulltl, InClI·
I.!!:V nl1le min., auprapunare laterali
Suprat. ICOPlri. DtmenliUnl ~"d"
S~.ICOP.Jt- 0Imtn~~ LltlmRde ,ului cu IYIeU- normlltaJe lliere pentru
_CUlrel apti lcoperi,ului IU I cu 'VICII· normtbi tIIertllentru lrelapalla bllrlantlor tubllrl din tabll
arl.apliii jghllbulul jgh.aburl din burIW
VW
Jlmlrotund dreptunghiular
Tibia din zinc DIN 9721 mln. 0.7 mm
Sllport jgh.eb bIilzl din oţel zincat
(Zn)
. (SI2I
Ightaburl
IImlrotund. m mm~
tablA
mm
rotund. ~
plnll.ao
mm0
80
mm
187 (12 pArjI)
Tlbll din 0\81 DIN 1541 zlncllI ,. cald ptnlll25 10 200 PIU 20-50 50 200 (10 Pirll)

~
aoopllltl cu plumb . (S12) Plll& 25-40 80 200 (Ia !'Irtl) Pllt. SO-90 70 250 (8 Plrtl)
Suportul Jgtlubului: blinda pesle 40-80 90 280 (8 parti) pesti 50-100 se 285 (7 pIrl/l
P"II 150-90 125 285 (7 plrtl) P"" 90-120 100 333 re pIrl/)
din01., zlnoat (512)
P'II' iO-125 150 333 (8 pltţll Plltll00-180 125 400 (5 plrtl)
Tabla din cupru semNormati DIN 1787 (CU) 400 r5 pltţl)

~
peste 125-175 180 paste 180-250 180 600 (4 Plrtll
Supoo1ul Jghelbulul: bll1dl dl cupru (CUI peste 175-275 200 500 (4 pirtl) Pllt1250-375 175
Tabla din aluminiu ,. JumlIIte OIN 1125 (AI) pestt 325 -500 200
Jgh,abu~l. da acoperiş din principiu monta·
Supoo1uljgh••buIUI: oţel zlnCl1 (6121 II Incllnlle. Vlteu miii mare de scurgeri Im· Prlndere cu brAtari (protejate impotriva COlO·

~Ioare
potriva InlundArllor. corozlunil. ,1 Ingh'la,li.
Oenumlre: SupCr1l1jgheabului conslau de regula din ben·
zi de olel zincat C1J o IIUme de 20 - 50 mm şi
(Ex.: jgh.ab semlrotunc/ 1Il1rnat 333 Zn
o grosime de 4 - e mm.
O.1e mm cu Iupol'\il jgheabului 333 Znl
Dimensiuni no,mate pentru Jgheaburi
@ Forma şi a~ezarea jgheabului @ Materiale @ in raport cu suprafata de evacuare a
apei
ziunlll al cAro' diametru interior co/tspunde
cu cel al burlanulul. Olstanta minima a burta·
nului fetll de pe,ltl 20 mm. Oislanla Intre
brătAri 2 m.
DimenSIunI normate pentru deschi-
derea burlanelor pentru apa de ploaie
1n rapcr1 cu suprafata da evacuare
a apei

87

"acoperiş In shed-url sau zlmtat
<D Acoperi, fntr-o slngurlapl
acoperte fn plltU ap.
mlnllllda' IIU frint
@ Acoperit In Pltru ape
acoperiŞ C\l prelungire 8 apel
® Acoperiş cu tlmpan trlNV8rl8l
aeop8l'if cuta!
@ Acoperle ou apa romboldlle
acoperiş fn patru ape In torm! de L.
@ Acoperiş In doua ape in form~ de L
88
acoperiş In doul ape decalate
® Acoperi, compozit
® Aeoparle In plltU ape t.,lt
cad OI! icoper\f nordic
® Acoperle In cruCI '
acoptrle lip ceapl acoperiş
@ Acoperi, Hmlclllndric
aooperlŞ manaardat - In ape t.şlte
Acoperie in patru ape cu o ap'a
suplimentara
acoperl$ In ape paralele '
" nâ şi căldură - <V +'@:' "
® Acoptrilln doua ape
,Acoperi, In patru ape: sublinia-
acoperlf In patru ap. cu ~mp.n partial
® Acoperi, man"rda' cu tlmpln
acoptrle
flpcon
® Acoperi, piramidal
cupoll
gotlo
@ Acoptri,url d. tumuri
E 45/e5'-
A-S-coamA
8 - O _ racord la timpan
C - O - streaşlnA '
A - G _ coama Inclinata
F - G • IIni. da 'ringere
® ®
FORME DE ACOPERIŞ
AcoperIş lntr·o sIngur. apA:
cel mai ades suprafaţa Tnvelitorii
se află pe partea expl:lsă intem-
perllJo.r. forma acoperişului e tn
concordanţă cu funcţiunea. Pe
latura Tnsorită trebuie sA existe
spaţiu pentru ferestre mari, lumi-
AcoperIş Jn douA ape: formă
de acoperiş fără vfrstă. care
este apreciata arhitectural şi
constructiv. Este acoperişul Tn-
clinat cel mal raspTndit - ® .
ză funcţiunea de protecţie a aco-,
perişulul şi conferă casei un as-
pect reprezentativ. Ca accent sint
de multe ori adăugate lucame,
care cresc valoarea locuinţei -,
@-@,@. .
AcoperI, rnpatru ape te"lt:
oferA o imagine, partlculară,­
Este folosit in mod tradl~onal
acolo unde timpanul trebuie
prot~Jat 1n mod suplimentar faţA
de intemperii - @ .
Acoperi, manl.relat: asigură
o utilizare maximă a suprafeţei
locuibile - @. @.
Acoperi, tip cort: forme şi linii
clare; care converg la coamă.
Elementul dominant al acestur
tip de acoperlş este simetria pe
toate părţile - @ .
45'
30'
2<
Flante de acoperis
 LUCARNE ŞI FERESTRE
DE MANSARDA
posibilitati tormale: intersectarea sau ar-
eulrea suprafeţei acoperişului .. Lucame
cu panta. lucame tip ochiuri (Iucame 'tlp
IlI/acl,lucama tip gura de broascl. luoar-
ne tip ochi de bou.
tabachera
Construite pe aooperiş: lucame aoo'peri-
te in două ape;in patru ape, pano~i­
~ ascuţite, boltita, de timpan - ®-
Ql). Atunci cind ferestrjlle timpanelor
-@ nu sInt suficiente pentru ilu-
minat, SI construiesc ferastre de man-
sarda sau lucarne In aooperl. - <il .
Dimensiunea, forma şi dispunerea lu-
Lucaml curba cu acoperire p.
segmant.
® Luclml cu acoperire plall , .0 ® Lueaml d. acop.rlt carnelor de acoptriş sInt funcţie de for-
ma " dimensiunea aocperieului pre-
cum şi de neoesarul de lumina. DI-
mensiunile ,1
numarul lor ar trebuie
limitate la un minim mal ales In cazul
aooperl,uriler mici, pentru li menţin, o
forml olarA a acoperişului. Luaamele
unul acoparl, are trebui sa fie de aee-
la,' tip " miri mI. Forma conturului,
materialul şi de!!lIerea detarmlnllml-
glnel generali. LI~mea unii lucame
trebuie d. l'8Qull si corespunda dl-
atanteI dintre clprlorl, penlru a evtta
Inlcoulrea acestore din urma care este
scumpA. Oe asemenea, "t/mea trebu-
Ie adaptatllljlmii ţiglelor Inveiilorll, pentru
tlmpancu a avea recorduri cllJ'I. Forma " panta
balcon acoperlşulullucamel depind de materialul
OonitruClII pe acoperlf Invelitoril. Componentele constructive
porllnt. ,1 cele care IncadreazA le-
raotre ar trebui .a fi. sub~rI, pentru a
eonferl un aspect elagant lucamel. Lu-
cama tip liliac este cea mal veche
forml de deschidere In acoperi, " re-
lulll prin ridicarea unei suprafeţei JI?-
lucarnl-plnlon
~ •
• :&. ........
'.'.:
rupte a acoperişului cu c 12° - ~ .
Daca nu aste posibili o luoarnA cu 100-
ptrtre In panll' arculta, deoarece ra-
portul Tnllţimel!l~me nu poate fi rei-
pactat, de ax. in cuul unar tigla profl-
late şi al unor farestre de Inlltlme ,i
Iltlma corespunzAtoare, exist! pOSibili-
latea unei lucame acoperite In pantl
cu vanguri oblice.

® Lucarna-plnlonllucama In doullpe ® Lucarn.trlpeioldale Ci) Lucaml cu aeeperlre plati

C[)
• • ~
~
lucam. tr1UllOh/ular.

®
morLuearn. de accplriO curbe .® Lucerne panoramlce @
.."- .

Lucarnellp mlac -
luearnl acopertta

@ @ Lucerna In planul faţadal

Func~. de materlalullnvelltoriltrabul. rIS-
pactat un raport minim Intre TnAlUm.a ,1
tigla 101z
profllate IA1Imea (HiLl peretelui frontal al lucamel

Material .'lnveJltoril HI1

plICI de acoperire de mici dl·
mensiunl. acoperlll total cu 118
x Ha plici de aceeaşi dimensiune
\
'\ \
\
Ma

/
/ "
/ 0.1
plăci de acoperire de mici di-
mensiuni. acoperire lucarnă
tip liliac cu plăci mai mici
1/5

\ \ I
,/ decit restul acoperişului
MI' 'jl solzi 115
/2 812 tigla profilate 1/6
Raportul minim al peretelui Irontal
@ Alcătuirea arcului de acoperire la lucarne tip liliac - @ $i lucarne acoperite 1n panta curbe sau arculte allucarnei

89
 PODURI LOCUIBILE
DIN 4108
Podurile nelocuite ale vechilor gospodărli tărăneşti serveau drept ham-
bar, pentru păstrarea recoltei (fin, paie şi alte asemenea), aveau stre-
şinile deschise, astfel ci aerul rece de la exterior intra În pod, a carui
temperatura $ub acoperiş era drept urmare aproape aceeaşi cu cea a
aerului de la eicterlor. - <D. Astfel şi zApada rAminea dispusă constant
pe suprafaţa acoperlşulul.lncăperile locuite de dedesubt erau tn
schimb prote!ate de frig de cAtre materialele depozitate tn hambar.
Dacă podurile ar fi Tncălzite, fără o termoizolaţie suficienta, Zăpada s-ar
topi şi s-ar forma taluzuri de gheaţă .... ® Inserarea unul material ter-
moizolant sub invefltoarea aerlsitl este un remediu. In podul aerlsit tre-
buie dispuse pe doullaturl opuse deschideri de min. 2%. din Suprafata
de acoperiş ce trebuie aerisM. Pentru a se evacua umezeala, ele co-
respund in medie unei Tnl~lml a fantei de 2 cmIM .... @- 6.

~12.Q---.i r 42~a+-42_
~ TII' d. Icope",: aeoplrif /.f3'
Alcatuire acoperit: Izola1la Intre
~ In doua ape - dimensiuni ~ clprlorl. S. observa lacţ!une.
tranlVlrlal1 d, \/Indlare dlmre
@ E~emplt de acoperlşurt ventilate cu panta., 10" (schemltic) ~olzclall. ,111,1111 tensionate
Interioare
A)~. ~--=---=---
-- ---:::::..
-~N"m-a
. @_@
_
rr 447 . ~

Exemple deaeopert,uri \/Indlate cu panta .:10" (schematic)

e( tJ Exemplu;
Itrt..lni
Calcul

~ ~=~I~""8Iei
~ acoplri,ului

Condllil; CondiţiI;
~ a%. din luprafata Tncflnatl de acoperiŞ Sectiune libera de vandlarl At.. da min
co,.,spunzltoare A 1 .IU A 2. Inea mini- 200 eml .
mum 200 Ilm'fm InllIlma liberi de mln. 2 em
Modul de CIICU:" - IIc:!IUnH de VII1IIIare . Mod d. calculare:
Inll1lme.
Ai. .... ='1iao x 9,0 - 0,018 m2/m
- 1S0cm'lm
spatIUlui de vandla1- At n'SNIlL
100-(8+8)

Ventil.,.. podului prin rosturi
® Tn In·"I"olrel din Ilmn
Alcatuirea .treelnll p.ntru un
eeoperle ,.,ce cu doua etrtturt
cu atI,.,all ,11lfll I.nalonlt.
1oo~18
DIOIJICI T""18O cmIIm II IIIU.IZI
lub IIC\IUI1.a minima da 200 omI/m
trebull ca slCj1un.... alba mlnlmum -2,4 cm
200cm1tm. Aici trlbuie lult In conslde,..,., spa~ul ne.
Dimensiuni: ceaar trec.rlllI.mor IIMllonatt, ldIeI. Ia 2
" W...lna l 200 em1/m
Aplicare:
Stabilirea InlIIfmllllntel dl ventil ar.
cm .pl\lu de trecere, Inll\lme. dela MS a
t&rmc\zolaţlll ptnl la MS a Clprlorllor tre-
bUie Il II' de minimum 4,4 om.
II11,rla spe~Ulul neUmnat care IttIbule

~ ~";~~
urlln ~nlnd cont de cIprIortlla~ de 8 om
la Ai. - 200 emil m: d, dlfuzl.
Tnilllme: AI echlvalentt a atratului
lantadl~~;' l00~:I!~) de ••r

@ Acoperi, din beton
Mopari$ lemn cu tavan suspendat
® AlcAtuire acoperi, I.mn
termoizolaţle
Acoperiş rece cu două straturi;
vanUlar" a celor doua straturi prin
farne in cimpul cornişei
~.~ Condiţii:
• -lungimI. clprlotilor
HLl2,4cm s" - groslm.. dl dlfuzJe echiValenta a
In aazul Icoperl,urtlor In doua ape cu strltulul de IIr
lungimi ale clprlorllor c 10 m pentru ."0m;_.: 2m
IIrI"'n. Al. este valablllt,.,..lnA ~ 200 .'15m: .. ~ 5m
em'l m. In cazul ICoperifUrlior In douA a:o 15m; .. ~10m
ape cu lungime I clprlorllor &10 m IItI cu &"-11" (m)
valabil pentru strllffna Il - vapori de apl
Coellcllnlul rulet.nlliia dlfuzi. (vall
Ai.stm'IIU 1~O x A1 nu A2 cml/m
DIN 4108, parta. a 4-;)
s - groslm.. materialului (m)
~~.mPlu: Aplica,.,;
~co.ml a) spuml pcllu,.,tanlel. solldl (PUR)
(8 om groSime)
s-Scm-o,oe m
Il - 301100 (vezi tabelul 1 DIN 4108
Cond1~.: partea a 4-1. pagina 7) •
: OoS%. din suprafata Incllnatt. de s. - 30 x 0,08 - 2.4 m_ ..
acoperiŞ corespunzAtoare A 1 + A 2 s. necesar - 2 m
Mod de calcul: At.. - sectlunel de vamUare b) S-""8 \ermofzolanta fibre mlneraie cu
O5 folie de aluminiu lipita (SOlicitata produc)
At.caamt-16Oă x (9.0+9.0)- 0,009 m2/m s -8 cm .
- 90 cmIJm sd-100 m > s. necesar _ 2 m
Dimensiuni: 1n cazul utilizarii unei Izolatll adecvate
AL coama - 90 cm /m 2
cerinta s. -2 m este IndeplinitA făra •
Aplicare: probleme.
Elemente de coama cu secţluns de vernl- Grosimea echivalenta a stratuiui de aer
Iare şi I sau piese pernru ventilare Sd a fiecărui sistem izolant ae aIIa cel m .
corespunZind datelor producalOTUlui. sigur de la producator. iiJ
@ Exemplu: calcularea secţiunilor de ve~tilere la acoperis in două ape DIN 4108

90
 .' Pantl Inlltl- SU Supra-
m. 2m AMENAJAREA
I~:~ ~ calml Inlll. Il:a~ PODURILOR
SO' 5,87 8,15 :30,75
45' 4,75 5,51 27,55 Podul este un nivel care se situeaza
40' '3,99 4,75 23,75 complet sau parţial In interiorul
35' 3,33 3,79 18,95
30~ 2,75 2,59 12,95 acoperisului unei cladirI: Podul se
25' 2,22 0,93 4,85 considera un niv~1 intreg numai
20- 1,73
atunci cind depăşeşte inAltlmea li-
beră necesară de .. 2,3m pe ..
3/4 din suprafaţa sa (suprafaţa ni-
veluluI situat dedesubt)' - @ ,
I--B--f Pentru exploatarea spa~ului de
I---A----I sub invelitoare, decisive sInt forma
Conform reglemlntlJllar şi panta acoperişului - (D. Pin! la
Panl. ale accperl,ulul pentru a Ill/ml a ea.,1 dl 5m IUpralall utili (SUl ® pentru ccnetruclll 20· respeotiv 25· nu este adecvat!
amenajarea podului. De la 35'
poate fi exploatat 11'1 bune condiţii
podul luminat prin suprafeţele tim-
panelor sau prin lucamede sco-
perlş, Pantele de peste 35' fac ex-
ploatarea mal eflclent! fArA creşte­
rea dlsproporţionata a costurilor şi
favorizeazA Instalarea dispozitive-
lor de energie solarA. in exemplul
- <D sînt comparate suprafeţele
utfle poSibile 1n cazul dlferJtelor
1--80..., 1---~,25----l
pante. p,ntru iluminare şi ventllare
sint necesare ferestre cu o supra-
® In bucltlrfe <El Intoll.tl faţ! la roşu de'min, 1/10 din eu-
prafaţa podelei camerei de sIa1fo-
nare indelungata. Suprafaţa mi-
nim! a uneI ferestre este de 1 mi,
In discuţie intra ferestrele verticale
ale construcţiilor de acoperiş, fe-
restrele timpanelor şi tabacherele
- @. Locuinţele şI camerele de
lea sta~onare indelungat! din pod tre-
buie si albl două accese de eva-
cuare Independente. A doua cale
1::::~~~~ de evacuare trece de regulă printr-
, o fereastra necesara (ferea8'lJ'1 de
1-40 +-1,00---l 1--1,OO---l evacuare, dimensiuni libere 90 x
® ,Pat rabatabU CV Plt lupreNJlt ® Pentru canapea IIU pat
1,20 m) - pag. 201.

1
1,80
1
1,80

T
I
1.S0

90

1 :!{':f:ffi~~~~±«
HO..., 1---1,00......, I--l,OO--f f--1,oo--l
® Oulap d. p.r.ta @ Oulap au rodle @ PatgUllnt @ Pat

Ţ
50

:;:;::

;::::\.;.;.:.;.;.:.:.:.;.:.:.;.:.;.;.:.;.:.:.;.:.;.:.:.:.;.:.;.;.;.:.;.;.;.:.:.:.;.;.:.;.;.;.;.:.;.:.;,;.:.;.;.:.;.;.;.::;.;.:.:.;.:.;.;.;.:.:.:.:.;.;.;.;.;.;.;.;.:.;.:.;.;.;.:.;.;,:-;.;.:.;.;.;.:.;.:.:.:

f'20 1--2,20· 2,30----i HO -+25-i-j- - - 2 , 2 6 - - - - " - - 1 , 0 0 - -

@ Colţ de sedere ® Masa de mIncat @ Tabachera

, . 91
 Pante ale acoperl,ulul
aeope~$ paval alreulabil ........................... 2' - 4' d. obic,1 3' - 4'
acoperiş din ciment-lemn ........................ 2.5' - 4' de obicei 3' - 4'
acopartş cartona/. cu .strat pietriş .................• " S' - 30' de obicei 4' - 10'
acoperi, cartona!, dublat ....................... '" 4' - 50' d. obtcel 6" -12'
acoperiş zincat cu fa~url dubla vertical, (bandl zinc) . '" 3"- 90' d. obicei 5' - 30'
acoperiş cartona!, simplU .. .. . .. . .. . .. . .. . . . . .. . ... S' - 15' de obicei 1O' - '2'
acoperi$ neted din tabll de oţel ..................... 12' - lS' da oblcai 15'
acoperi, dIn IIgia flltul18, 4 fllMI ... , ....... , .....•. 1S' - 50' da obIcei 22' - 45'
acoperiş şindrlli (prateC1lişlndrlll 90') .•.•. : ......... 1S' - 21' de obloel1S' - 20'
acoperiş ligi' flilultl. normal .......... , .............20' - 33' de obicei 22'
acoperiş din tablA ondulatl. d. zinc SIiIU otel ........... 1S' - 35' de obicei 25'
l(:opIM, ondulat din ciment - fibra .................. 5' - 90' de obicl130'
aeoplM, ardezle artiflciall ......................... 20' - 90° de obicei 25' - 45'
. acoperi, ardezl,. dublat .......................... 25' - 90' de ol:>lcal30' - 50'
acoperiş ardezla. normei .... , ...... , ............... 30' - 90' de obicei 45'
acoperiş sticlA ....... " .......................... 30' - 45' da obicei 33'
acoperi, ~;Il. dublu .............................. 30' - 80" d. obicei 45'
acoperi, ~;IA solz. In ,'r dubtu ................... ,. 3S' - eo' d, oblcel4S'
acoperi, olan................................... 40' - eo' de obicei 45"
acoperi, ~gla, simplu ............................. 45' - 50' de oblcel4S"
acoperiş tristi. " pal............................. 4S' - 90" d. obicei eo' -10'
G) Pante ale acoperişului. ~ PIIII. 87
ACOPERIRI ÎN TERASA
DIN 52128-133,52143,18338
Acoperiş rece - pag. 94. Alcătuire cu aerisire sub învelişul exte-
rior; critic din cauza curentului de aer dacă panta este mai mică de
10%, din care cauză astăzi se realizează numai cu barieră contra'
vapori/or conform DiN 4108 partea a 3-a.
Acoperiş cald in formA convenţională - @ : alcătuire cu barieră
contra vaporilor; alcătuire de Jos în sus: planşeu acoperiş - barieră
contra vaporilor - termol~olatie - hidroizolatle - strat de protecţie.
Acoperiş cald cu ilcltulre InversA .... pag. 93. Alcăt4Ire de jos 1n
sus: planşeu acoperiş - hidrolzolaţie - termoizolaţle cu material ve-
rificat - strat de protecţie ca încărcare suplimentară.
Acoperi, cu etanşare din beton - pag. 93. Alcătuire de jos 1n sus: ter-
moizolaţle'" placă beton ca planşeu acoperiş şi etanşare -riscanti placă
masiva cu rol structural-trebuie sa fie de dilatatle din cauza mişcării pro-
duse de caldura; in consecinta. rosturi flotante peste pereţi portan~ -

.
pag. 93 şi separare a pereţilor interni de planşeu ~nainte se lipesc ben-
PIII""IJI de tlmtMratura zi de pollBtlren·pe planşeu). Premisă pentru funcţionare: se prevede
lnll'lllllll'lot ~ IXIIrlor_oi
1- +2G'I-,rc -4 pantă. 1,6%, mai bine 3% 1n structură (altfel se formeaza băltoace).

i 15
-,--- Bariera contra vaporl/or pe cit posibil sub formă de înveliş de
0,2 mm cu Inserţiede aluminiu peste strat flotant periorat din vată
1 de sticlă (mal intii tratare cu solu~e de bitum pentru fixarea prafu-
~ 10r---~----t.~~~~~~ lui); bariera contra vaporllor este dispusa atTt de Jos incit să elimine
f condensul - Ci) , @, dedesubt strat de separare sau strat de ega-

'5+-~~!----I
Ilzare (DIN 18338, 3.10.2).
rermolzolaţla trebuie pe 01t posibil să fie un material care rezista
la putregai (spume); tabel de dimensiuni - @; dispunere 1n două
straturi sau cu rosturi fălţuite: Ideal falţurllntersectate (peste tot).
-20 -10 :1:0 + 10 .. 20 .30 Tlmperat....
1) A.rul umed precipita apa atunci arnd II ..II rldtl lub punctul de. roul. Inventoarea se dispune pe strat de egalizare a presiunII vaporllor
® Olle,enla de IImperalUrI dintre urui din 1ncASi"
pendenti d' con\fnutul d. vapori alliru/ui din
punCl\lI .lu d. rau. - de-
re - poate fllxpJ1!!t1tl prin
(carton cu nervuri sau strat termoizolant canelat contra formării bu-
proclntaju',x·.' diferenţei da tlmpltmurl dintre nI,rior" exterior IJ). lelor) in trei straturi prin turnare şi rulare din 2 straturi ţesătura Tn grilă
2) Diferenţa d. IImperllUrI dintrl Interior " IXIIrior II distribuie straturllor el.- din fibră de sticla - intre ele un strat de vat! de sticlă, sau Tn două
mlntalor conatruollv. " aerului ooralpunzltor cu CClntrlbu~a __ tora la Izol.
r.a.rmtcl. straturi prin sudare, din 1Tş!f groase bltuminoase (gr....5 mm). Mem-
3) Fllmln. dOriltlbU\lI pe CIII'I CI au ItrBturtfe din Interforul bar/erai contra vaporllor branl hidroizolantă admisă, insA riscantă din qSuza groslmii mici.
I.'zol.,eallrmlcl,x şi V',I.r lub procant1A.;i' ramIn. IImperatura barleral con-
Ira vaporllor 1'l1li punetut da raul- nu poatt oondIt1Ia nlmlo. (este posibilă deteriorarea mecanică) şi a posibilelor puncte slabe 1n
C.mm dllocUIt Pllclnl acoperite cudtura (un al doilea strat oferă SiguranţA sporitAI);
2O'C, 80% umld.ral.liYlur 30'0,70% umld.rela1lva IIr Strat de prdtecţJe pe cit posibil ca strat de pietriş turnat de 5 om,
Temperatura externi -12
(%) 25
1-15 '-18 23 2t
1-15
-12
15
1-1814 13
cu granule de 15-30 mm pe strat dublu de vopsltorie la cald şi mem-
bran! de separare; Tmpledlcaformarea de bule, şocurlle de tempe-
Contribuţia maxlml.;i' la izctWel termica a unt! oompanll1te constructiv. pe CIII'I ratură, solicltărJle mecanice, deteriorarea produs! de radiaţII le UV.
® o pot Ivea stratuJ1t. altUatl lalnllrtorul berlerti contra vaporllor, !nelullv strllul d.
aer limitrof, pentru a .vlta condanlul. Siguranţa suplimentară se ob~ne prin plAci din cauciuc fArtmlţat sub
Exemplu: stratul de pietriş, rosturi sudate cu bandA (1n cazul teraselor utile şi
camlt' d, locuit 20'180% umiditate relatl\lla I.rulul (luat conform OIN 4108) grădinilor de acoperiş se prevAd din start).
tlmperaturlext.ml -15", x. 23%
plllIf8U beton 20 am .1111 • 0,095 mI KIW Detalii Importante
stratul delerllmltrof Interior lla .0.120 mi KIW Scurgerile - pag. 93 CD - @ trebuie intotdeauna termoizolate, cu
straturi plnt 1. blrf.ra contra vaporllor • 0,215 mi KIW dou! nivele de drenare cu conectare la bar/era contra vaporilor ca
0,21$% oU3%; 100%.0,94 mi KIW
Pentru o izOlaţi, exterioara d. ~ 0.94 - 0,Z1S • O.72S » 3 cm poIlldr.n peate bariera sifon; acesta este maI apoi etanşat de conducta de drenare. O oon-
contra vaporllor nu aplra cond.ne, ducta de scurgere termoizolată şi care are barieră contra vaporHor
- pag. 93 @7mpiedicădeteriorări cauzata de condens; panta catre
.pItt/lt IPIIII 5 cm 7 153 " lIIIt dublu YGPIItotIt la 0IIId
scurgeri obligatoriu .. 3%.
'IEI!I~ tedtuta ftlllt ellllIICII: CIt\aII blllIm/IIIt 1& S kgIm' Nu sint necesare fante de ventll.are pentru stratul flotant de egaliza-
;Ii Il. ~ de IIfeIt IIdl. 3kOIrrI- U/rIPIIIIIItI '*'m
(prin 1UIn. . '1\I1Wt) re a preSiunii vaporllor. Rosturile de dilataţie trebuie duse pin! la
5GO \/ItI efn fU1l, canan bIluminalla 1.5 kOlrrl- bItUm l5IQ
(prin rIbIIIII). . . marginea acoperişului - pag. 93 @-@. Legătura cu marginea tre-
buie sa fie mobil!, din profiluri prefabricate din aluminiu sau beton
.. pag. 93 ®- @; piesele de legătură din zinc contravin reglemen-
lI/mcIZoIItIe/20 II;Im' II mal multI tărilor tehnice <sfişle Tnvelitoarea).
1,! IlQIrrI-IIftvm 12125 .p/IcII pelWin 00/1IIII vlPot!/or, Legătura cu peretele .. 15 cm deasupra niveluiui de scurgere a
lCIaII umplU\lln bitum d. 3.5 kQIrrI- (prin turn. . ,1 rul. .)
apei, trebuie fixată mecanic, nu doar lipită (reglementare obligato-
fifi. pllfOll1l dln vllt d. JIIcIt Il/OlIntaJ rie din DIN 18195);
trai.,. cu b"\IIII 0.3 Kglrn' Tabla zincată cu profil trapezoldal 9u rol de planşeu structural poate
plIn_ rupeethl bllon de pant.
sflşia Tnvelltoarea ca urmare a vibraţiilor; trebuie luate măsuri de spori-
@ Alcatuirea perfeCla a unul acoperiş cald re a rigidltăţii (tablă mai groasă) sau acoperire de 15 mm cu plăci uşoare
din tal8$ (prinse mecanic) pentru diminuarea vibra~ilor (strat turnat de
Greutate acoperiş Rezlstel1la termlcl nacasara 11A J
O,BO m2 • K/W !, pietriş)ai prevăzută o lnvelitoare cu rezistenţă maximă la sfîşiere!
100 kglm'
50 kglm2 1,10m2.K/W Bariera contra vaporilor pe tablă trebuie Intotdeauna dispusă pe o
20 kglm2 ',40m2 • K/W I fîşie de sudură (din cauza scurgerllor de cQldură)!
® Valori de izolare 1ft., pentru acoperiri cu pantă redusă conform DIN 4108

92
 ACOPERIRI iN TERASA,
DETALII ACOPERIŞURi CALDE

de

Scurgerea apel d. pe acoperi,.

c_1 pu~n 2 scurg.rI - pamA 3 %
6.-
II'"
® SlIoncud.flIlrl da
Sit
teraal, din polltlter ranlor-.~
.dCII.II.,molzola~. II'"
® SifoncorpcuIzolant
"
2 niveluri cu nlnşl de etanşare i.
din aUc:II spongloall. .0
~
-r-=' "= conduCla:~mur
., pretabrlc~ mei bine: cu doua ni- pertH inlertolrllnCUlrlllln li" 4 Cu conducta I%olatl d. scurgere
v.lurl - \!I Ileton (.Puuv.nf') _ra 1:10 ' (conducta - .samur")
, profii d.lnchlde" MS_,_.~~c,• ..:::.~_._.

Margln, de Itr.sl cu rost de

dllataţla
deschis
i- ® M'argfn. de tirul cu rOit de
dllatall. acoperit (banda SIId.)
ţ, '7'
I..!..I
Inchlder. uounsil. acoperi,
(profii MS) , i- ® .Profil de margine beton (118tem Kanls)

'~'T~
zldarIl .;)
dlblu ii
cauciuc spumt i:.
şnur d. chil.., 10
.~
II'"
® Strat prote~. cu Itrat dublu
pietri,; mal bine: umpluturl pletrlt
i- tfclI
~
LIOAturila perete cu profii zinc
" stinghie acoperi,.
legAturii. perata cu nan".
CU ancor. ,1 ,Inl cu lCOIbt
Legaturii; pe rate cu banda
dellllnşl,. FO (clrculablll)

remademo".
lllralzolali

LegAturi Inferioare la Itr••• cu tOI! Pentru loculnt. firi prag LumlnalOr-cupol cu .paţlu ...,.~ ~
t16' Margini acoperiş sali Inot I%olall
cu placi de l.gaturA
dedr.n.,. rama UlII '" 2 cm dtventJlara - pa;. 1SO
IUpert Iir conductor
p. bind' 'linear'
peratralnll
b.ton 1

cu Gradina ps acoperiş cald. 1n locul

Rost de dilatare ridicat.
cu protectie suplimentară
j})lt f.@I Rost de ,dilatare ,cu structura
,,\!5I suport s' acoperire
sapei de protectie sa recomanda ~ 11'
Legătura la coşut de fum
placi din cauciuc tarimitat It.!! cu finisaj detaşat

93
o
25 ACOPERIRI fN TERASA
ALTERNATIVE ACOPERIŞURI RECI
Pardoslrea, acoperl,urJlor In terasA: - pag, 93 @ (montate flotant pe pat
de pietriş sau pe picloruşe. Avantaj: nivelul de scurgere a apei este situat de-
desubt; nu IngheatA putemlc.)
Acoperiş-grAdinI. cu drenaj al suprafeţei cu placi de drenare, strat turnat de
argUI. expandat! rezistenti la eompreslune sau pietriş, deasupra lmplsUturl
filtrantA - pag, 93 @.
Acoperişuri peste aAII de rnot etc.: tavane suspendate cu ventil are sau
lnollzlre a spaţiului gol. In 100 de tabelul ... pag, 93 @ alol se utilizeazA ta·
belul ®, De obicei: procentul tuturor straturilor pinl la bariera contra vapori·
Acoperi, din beton Impermeabil
(acoperi, WOIrmann) lor,lnclusiv stratul de aer limitrof, maximum 13.5% din rezistenta termlcl1/ kl
P. lemn - @: soluţfe simpli, eficIenti ,din punct de vedere al costurilor.
Important: termolzola~a de deaaupra barlerel contra vaporllor este mal groasA
decft la acoperiŞUl masiv, nu numai din cauza greuta~1 soAzute a suprafeţei,
ci şi deoarece altfel, contrlbuţfa straturllor pina la bariera contra vaporllor (strat
limitrof de aer + grosime lemn) ar fi prea mare.
Acop.rI, cu .Icltulr.lnv..... - ® :solu~. neconvenţlonaiA de lungA du·
rata (pInA acum Tnsl reallzablll numai cu diverse spume d. pol/stiren). rn
unele I.nd·url pletrisui singur nu este considerat suficient ca balast - mal
bine suprafaţa pavatl.Av.ntaj: devine repede Impermeabflla ploaie, cAuta·
rea defectelor este usoara. nu este limitat ca utilizare.
Termolzola~a este cu 10 pInA la 20% mal groaa. decIt la un acoperiş oald
normal,
t-r ® Acoperi, In t.rasllnve" AcoJllrl' rece din lemn Acoperi, de beton - <D:
din cauza .pozltlel gresite" a termolzolallel are'
, loc condensul In unele cond~II, care Insi vara se usuca; Inadecvat pentru
IncAperi umede. Alscul constA Tn dependenta de grija producitorulul in a evi·
ta fisurile cauzate de geometrie ,1 In a trata legaturile şi penetrlrfle In betonl
Acoperisuri reci - ® - ®. Un acoperiş rece complet plat este posibil'
numai cu barierA contra vaporllor: rezistenta la dlfuzle pag. 127-130 a s1ra-
tulullnterlor;. 10 cm, stratul de aer serveşte doar " egallzaraa presiunII va·
porllor, analog cu acoperişul oald, deoarece el Tncepe sa funcţioneze ca ven·

lnclllata iiiii
Acoperi, cald cu grlnziil/Tlela"
Inel,late; Intradol plan.,u cu Acoperi, "OI cu stl'UClturl grea
tlJare JncepTnd de la 10% panta. Sucoaslunaa straturllor - (§) şJ @.
Important: stratul interior trebuie si fie etan, la aerl Acoperirea nuturllor şi a
canelurllor nu este etanşll
Termolzolaţle - pag. 92
.

dulapl rind.'ulll Hldro/zolaţla ,. fiii ca la acoperisurile calde'" pag. 93

Sifon de acoperi, l'ICe In tlrld,
izolat şi In dreptul cavltltll
P.nta ;. 1,5%, mai bine 3% pentru acurgerea apei. Slfoanele trebuie Izolate
chiar şi in dreptUl stratulul de aer; a se folosi conducte de patrundere Izolate
... @.
este importanta etan,eltatea bariere! oontra vaporllor (suprapuneri ,1 lega·
turlla pereti etanşe, In special la sl/Ile de Inot. sInt posIbile strapungerlle In-
dlspensablle).ln cazul structurilor uşoare amplitudinea temperaturilor AT'
treburI emelloratA prin straturi suplimentare grele (Tnmagazrnare a cAldurUl) _
dedesubtul termolzolaţlel. .'
AT nefavorabilA: preluarea varla1l1lor de temperaturA exterioara aproape
complet Inseamna climat de barac!; nu ~e poate ameliora numai prin ler·
molzola~el
In cazul ventllirli artificIale a spatiilor de sub acoperişuri reci: trebuie sA fie
Intotdeauna presIune negativA, altfel aerul dIn Incaperi eat.lmpins spre go·
rul de sub aooperiş.

i , ii! i rr,11 lUd.ti bitum

~~=:~._--- pr.·vapsltollt
ţ, ® Acopert, rlce PI Itruc:turl usoarl ~ """!Ii,,,,!!!!.!!!!!, mall Idlrtnta SUpra/III
complili
ii! iiiiii!! iliii! mUI 1dIIenit. &cn,
Izal'IIAU blnzl IlrmolZolaUI
bartlrl conlra vapOlflor
II,. dl 1;lIIure IIU
ti Iii iLliî!î d. egallUrl • pI,oIunll
vaporlior
"",::c::r::1:::J:I:::tI:::I:.I l1sl1 Tnveiiloarlllu de
..... .tlnlara
nil. de tiin,."
cu
;;;;;;;;;;;;g;; umplulur' rOlturi
1""1'\1' d'I ..lturl
"' protlctl •• supralataler
rugalU
1IIIZiltZll:Z!is:l\&!SZS9Z!!!\Z:t;tţ I~~:rtt :G:~~ ~'I.llca
nIl, d. tlanlltW cu Inl'"
II! llIi"!!!!"!1i tia d. ",.mbranA ",al.rial
plune
){YYXY). pral~ctle a supraloleler
= c u p , l t ns
Streaşină din elemente prefabrica-
::II:::cIii:::I:I'!:::Ol!::I::': toUt matinal plastiC
""'''''''''''''......'''''
te; consolă prea iungă: deschide-
rea de ventilare poate ingheta
t.r tf1\
\!..!I
Vanlila/ea la coama a unui aco·
peris rece 1n panla (sală lnct)
@ Simboluri pentru reprezentarea alcătuiriior de etanşare a acoperişului

94

GrAdini pe acopert,urile unor Imo·
bll. de raport: ,.Punct. programa·
tiei pentru o arhitectura noua-
Grldinll. suspendate ala Saml·
a
® remldel In Babilon (IIC. al VI-I.a
lnllrttl de Chriatol)
fn CUI.II unul ~rlt .obl",ul~
'7'
\!,/
Producerea de praf ,i vlnturar••
acestuia - ® ®
In <UlII unui acoperi, .oo,snult"
"1eflactarea sunetelor de către
®~ .supraietele tari' - ® ~
Gradini d. acoperi, ca o suma
d. ghlvlCiurl de plant. pe blleol'
n.,llIr.1I
Sl.lpra/tţele verzi pierdutealnt
'4'
\:1 recuperate prin plantareaacop.ri·
~Ior
lIIAJ1l1 UIIIII ~ pllnlal
'6'
~
Aer mal rece ,1 mal umed datorat
evaporlr1l g.nerall de plantelt
care coneuml.nergle
• In cuuI unul ~ pltntal
Am.llorarea ••rulul din oraş prfn
lIItrarea el atabIIlzarea prafUlui ,1
prin producere. de OJClg8n d.
catr. planta
~.~ ~-.-.- ..
În cazul unu; acop.ris ~Iantat
ifcl'. Absorbţia sunetelor de către
suprafata moafe a olantelor
PLANTAREA ACOPERIŞURILOR
-tlJ
Istorie
3rădini pe acoperiş şi acoperişuri plantate existau inca ou şase se-
cole fnaintea lui Christos ia babilonieni. lR Berlin In jurul anului 1890,
case ţărăneşti au fost acoperite cu humus din motive de protecţia con-
tra Incendiilor, pe stratul de humus incepind să crease! plante. ln se-
colu! XX Le Corbusler a descoperit aproape uitatul acoperiş pfantat
Calităţi ale plantărll acoperişului
1. Termolzolare datoritA stratuful de aer dinte firele de iarbă şi da-
torită stratului de pAmInt cu rădăcini şi prooese vfi microbiene
(Căldura de proces) .
.2. Fonoizolare şi capacitate de Tnmagazlnare a căldurii.
3. Ameliorare a aeruluI In zone dens populate.
4. Ameliorlri microcllmatfce.
5. Amelloreazâ scurgerea apelor In oraş şi balanţa apei 7n teritoriu.
a. Avantaje de fizicI a construcţiilor
radiaţllle UV şi oscflaţllle mari de temperatură sTnt evitate
datoritl straturllor protectoare de iarbl şf pAmint.
7. Stablllzeazl praful.
a. Element de amenajare I ameliorAri ale calltâ~l vieţiI.
9. Recuperare de suprafeţe verzi.
buni for·
martei.
apllrtadcl
\WI
Olstrlbulrel Ip.1 din prlCfettatll-
tfi'1 suprafete col1lolld.t. - (g) . 12'
\!51
Olstrlbulrl. lpel efln preclpltlNI-
lupralete ntconatrulll
~. ': .
Ţ.~i·:, ::~------
~3 ' Odlta cu construlr.. fllCAral ca.. ti4' O mari parii • lupraf.talor v.nl
~ o bucata d, teren liber la pierde \O' pierdut••, Put•• II ree!ştlgatt prfn
-@ plantar•• lcoperi,urllor
Valoaraa psihologic-fizjCă a supra-
Circuitul apei şi al substante lor fatelor ve~i (starea de bine e influ-
nutritive În natură enţată In mod POZitiV de catre su-
prafetele verzij
"-
 PLANTAREA ACOPERIŞURILOR
-fl]
Panta acoperişului. In cazul acoperişurllC!rt,,:douăape panta nu.t.re~
bule să depăşească 25 de grade. Acoperişurile Tn teras! ar trebui
(",,".
să aibă o panta de cel puţin 2 pină.!a 3%. ,
Tipuri de plantare a acoperişurilor, Plantare Intensiva. Acoperişul devi-
ne gradina a locuintei şi este prevăZut cu elemente de amenajare pre-
cum 'pergole'şllogil. STnt ii~cesare atenUe şi, Tntreţlne(e permanente.
Plante: gazon, arbuşti, boscheti, pomi.
Plantare extenslvă. Cultivarea necesită un strat subţire de pămînt şi
Plantar. IntenalvA ® Plantlnl.xten.fvl necesită un minimum de Tngrljire.
Plante: muşchi, Iarbă, Ierburi, arbuşti, boschetI.
Plante mobile. Plante in ghivece şi alte reclplente pentru plante ser-
vesc la amenajarea teraselor, a parapetelor şi balcoanelor.
S1nt udate natural de catre ploI. Apa este acumulat! Tn stratul de
drenare şi In cel de vegetatie.
Udare prin pulverizare. Apa de ploaie este acumulată Tn stratul de
drenare şi este completată cu mijloace mecanice 1n cazul fn care
cea natural! nu este suficient!.
Udare cu picurare. Furtunuri cu picurare amplasate in stratul de vege-
taţie sau in cel de drenara ajută la udarea plantelor Tn caz de secetă.
Aspersoare. Plasate peste stratul de vegetatie.
Tngraşare. fngrăşămlntele pot fi răsp1ndite peste stratul de vegeta~e
sau Tn caz de udare artifIcială pot fi amestecate 1n apă.
Alcltulrea atraturflor unul
aaoperi,-grldlnl
@) Qhlvtcl pI.nta ca mtrgln' verd•.
..
Oenumirl boflnlc.l Oenu mire limbi romlna lnl/1fme Pt(iOadl
(culoarea florii) lm1orlr.
SaxHrage Alzoon Iarba lurzllor 5em VI
(alb-roz)
S.dum ACrI Multii' ef. zldurf (galben) Sem VI-VII
SedumAlbum larbl de ,oaldlnl (albi) Sem VI.• VII
Sldum Album .Coral captl" Sol alb Sem VI
S.dum Album .LaconlclJm' Solilb 10em VI
Seclum Album "M1ctanIlium' Sol alb Sem \1I~itll
Sedum Album ,Mural,' Sol alb : B CIT!. VI-VII
Sldum Album ,Ciorctlcum' Sadum (vlrd. delChll) 5 cni' VI-VII
Uflte. lzoIInII de oratlCtlt SedumHybr. Sucht,or (galben) Scm VI·VII
.tan..,. ICOPIri,
2 alU proiectiI' iIdlaInllor
.' SedUm Florlferum
Sedum Reftexum ,Elegant'
Grlueor dl platrl (IUI1u)
lerbI da SOIIdInI de lGncI (geIltn)
100m ·iml·IX
12 em VI·VII
Plantall acoperi, liltem Zlnoo Plantare acoperi, .!etem Zlnco
Floraterr. . FIoradrain Sedum Sexangullre Mu,llr dulci efe ziduri (galben) Sem VI
Sedum .W.IB. Tatr" larba,dl ,oalcllnl Sem VI
Sadum Spur. .superbum' Iarba d. ,oaldlnl Sem. VINII
SempllYlvum ArIcJ'IllOld.um I"ba pulşorulul (roz) Sem VI-Vii
Sempervivum Hybr. Puleţl allfl (roz) Sem VI·VII
Semp'lYlvum Tectorum larba-clutel (roz) Sem VI·VII
Pllosperma Floar.. amiezii (gaIb.n) , ' Sem VI-VII
nil.perfld rezlstentllaml
Fa.lUca Glauc. F.ltuclllbutrl (albastru) 25em 'VI
FISlUca OYIna an
Feltuca (v.rd.) 25em VI
KoellriJI GlIuea l.rbl·aI.bI.trI (v.rd.·argln~u) 25em VI
MelielaClllalX Mlrglci (verde delChll) 30 om V-VI

® Tipuri ,1 soiuri confll'lTll1l pentru plant,rea acoperl~lor (eKtlnalvl)

, .Itral d. vlQltljl.
<.:.;.".........._ .....~===2. Imeotl.pimlnt
,.. 3. IIIlt umplu1ilrl
4. IItII drenl,.
&, bIndl protICIlt rldldnl
e, lIrIt _ltIrIIprollC\le
:~:·:·:·:':'.·:·:·:·i:·:""__ 7, etan,... acoperiş
8, .Iruclur' portantl
fnl~. creştere> 250 cm plnlll 250 cm 5-25cm '~6-20cm 5-20 om 5-10 cm
fnA~. plantare de 1. 35 cm 19-35 am 14cm 12cm 12cm 10cm
fncAre. supra1, 3.7 kN/mI 1 ,9-3.7 kNlml 1,4kN/mz <1.1 kN/ml 1,15 kN/m z 0,9 kN/m'
rezervA de apA 170 I/mz eO-170Vml 60Vmz 451/mz 40 liml 30 IIm-
strat veget. prot. &01- am -cm -om· 10m -om 10m
amestec pAmInt 23 em 7-23 em Sem '.,4cm 70m 4cm
strat drenare '2 cm 12cm 9em 70m 5em 5em
udare manuală sau manual sau automat manual sau aulomal manual manual manual.
automata

tp (Z) Diverse tipuri de plantare a acoperisului

96
 PLANTAREA ACOPERIŞURILOR
ALCATUIREA ACOPERIŞUL.UI - [lJ
DIN 18320.18915 -17,18919

Stratul de vegetaţie. Se utiUzeaza argna şi ardezie expandate. Ele ofera:

stabilitate structurala, ventilare a solului, acumulare de apă şi modelare a
solului. Probleme de rezolvat: Tnmagazlnarea substantelor nutritive,
reacţiile solului (valoarea PH-uh.tl), aerlsirea, acumularea apei.
Strat filtrare. im piedică lnămolirea stratului de drenarE! şi este compus
din materiale de filtrare.
Strat drenare. ImpiedicA bAltlrea apei pentru plante. Material: saltele
din ţesAturl din fibre, !işi! drenare din materiale spongioase, plAci ma-
t- CI) Acoperi, cald - @ ., ® Acoperi, cald CI) planllre
terial plastic, material construcţii protecţie. .
Strat protecţie, ProtejeazA 1n faza construirii şi contra Tncarcărllor
punctuale. Strat de protecţie a rAdăclnilor, Rădăcinile sunt retinute ou
ajutorul unor benzi din PVC I SCS şi SPOM,
Strat separare. Separa structura portant! de straturile plantate ale
acoperişului,
Exemplele .... <D - ® arat! alcatuirlle obişnuite ale teraselor planta-
te. fnalnte de dispunerea plantelor trebuIe sa se stabilească daci aco-
perhşul este 1ntr-o stare buni şi dacă sTnt asigurate condiţiile pentru
funcţionarea fiecărui strat. Starea tehnici a suprafeţei acoperişului tre-
buie verificat! cu griJA. Trebuie luate rn considerare urmAtoarele pun-
- termolzDll\lt - cte: alcătuirea straturllor (stare),' panta, denlvelArl şi săgeatl a
planşeului. Etanşarea acoperişului (bule, fisuri), rosturi de dilatare,
-JlIantIU 1CCpIIif-' legAturi de margine, penetrwi (puţuri de lumină, cupole de lumină, ţevi
de ventUare), scurgeri. Şi acoperişurile Tn doul ape pot fi plantate, Un
., @ Acoperiş IIC1 plantat acoperiş incl/nat - ® - @ care trebuie plantat necesitA o preparare
constructivl specfală (periCOl de alunecare, de uscare),

gaze" (dedll,"JI mlxtur.

~
plmlnt.1lg1I1 expanda")
vIgllajl. Implllltur6 ftltranll .puml
-"II""-'~'i"'1"""'"
stra1 vegeIajlt • ': .0'0 :,1 •
• trat !tIIrn
.1tI1 drlnn ~
tlrat ptGIICII.
- ttnnaIzaIIIIt -

:a~g~
-u.:r.--=. =:J
~~~-l<.l"J""'" 11111 proltglle tldlClnl '"'"L

-pllnttuaeoperia-.
.curgere acopllli

+J
II"
® Acope~ş CI) alcAtuIre InvtrU -
t:I
lAI +~
II"
® inv.rst
Acop.rIş aIoIllJlr.
CI)
planlat
+~ '11' Detaliu str.."n. acoperi, plantlt
.... \!.lI Inclinat
t,r12'
\!.51
Delallu str...in' _ t.p
\UI

PIVItI cu plici pe IIt.1 de nllip

Impltlltur6f11trant1.
lIemlnll dllnar.
foHI protlc:~•• rldlolnllClr
etanllr. ,..... 32 .....,
,....25_

.~ 10'\ PlanlIII ulterlo.rA a lcoperl$ulul ~

t,r17' Pllntare ult.rloar. a acoperiŞUlui .... ~ (In caz ca 1.11 pollbll Itatle ,1 t,r ..g, PUI control scurgere a ap.1 legatura II perete cu IIIrlt pietri,
de prot.ctll
\!..) cu ch.ltulell minime alI'LIctural)

glZon 'QQpln.
IPIlII1.) alclIulre:
plantall
'Xlln.ivi

4>«@sTrecereadelabandăcarosabIIăla.{f}l1@eTreCerede le drumcirculabilla plan·

tp ® Plantare a unui acoperiS inclinat Î1I @ Plantare acoperis atlrupt !f" suprafata acopElrls plantata Intenslv"~ lal'9 intensiva faspecli'! extensl'!a

97
 DefiniţII: . PLANTAREA ACOPERIŞUR.ILOR
1. Prin plantărl extensive ale acoperişului se inteleg acoperiri de EXTRAS: DIRECTIVE DACHGARTEN VERBAND E.V.
protecţie care necesită intretinere, care de ex. inlocuiesc stra-
turile de pietriş obişnuite. .
(ASOCIATIA ACOPERIŞURILOR - GRĂDINI) - ar
2. Nivelul plantat trebuie lAsat clt mai mult sA se dezvolte singur, . 4. Protecţia rădăcinilor trebuie să protejeze etanşarea acoperişu­
iar cheltuielile de ingrijire rn sensul de intretinere trebuie redu- lui pe termen lung.
se la minimum. 5. Straturile de etanşare a acoperişului din benzr de polimerl su~
perlorl trebuie să preia ŞI funcţiunea de protecţie a rădăcinilol
Domeniu de aplicare din motive de fizică a construcţiilor. . .....
6. 1n cazul in care stratul de etanşare a acoperişului este bitumi-
Directiva este valabilA pentru suprafeţele cu vegetaţie fArA contact . nos, trebuie folosite straturi de protecţia a râdăcinilor care $7n;-
natural cu pAmTntul, Tn special cele de pe acoperişuri, garaje subte- compatibile cu bitumul.
rane, adAposturi subterane ş.a.m.d. 7. Stratul de protecţie a radăcinllor trebuie protejat de deteriorări
mecanice printr-o tnvelltoare; se utilizeazA sa,ltele din fibre re-
PrincipII de bazA ale prolectlrll ,1 execuţiei constructive zistente la putregai, deoarece acestea pot inmag~ina substan·-
PMllle
r.1;tUlfII 1. 1n cazul plantArllor de acoperiş extenslve, zona plantată preia 1e nutritive şi apă suplimentara.
simultan funcţia de strat de protecţie in sensul directlvelor privi. 8. Stratul de vegetaţie trebuie să aiba o stabilitate structurală ridi-
cată, capacitate de umflare ridicată şi rezistenţi la putregai.
toare la acoperişuri in terasA.
9. Valoarea pH-ului nu trebuie să depăşească 6.0 7n mediul acid-
2. Structura acopertşulul, schema sta1IcA, cerinţele de fizică a con- .
strucţiilor şi de tehnologie a vegeta~el trebuie coroborata cu grijA.
10. Alcatuirea straturilor trebuie să poatA prelua o cantitate zllnlcf
3. Ca incarcare pentru protejarea etanşAril acoperişului trebuie
de precipitaţII de min. 30 IImp.
luatA greutatea minimA pe suprafaţă a straturllor funcţionale din 11. Volumul aerului in alcătuirea straturilortrebule sa fie de cel pu~n
tabelul urmAtor din directiva UniunII Germane a Executan~lor . 20% in stare de saturare. cu apă. -
de invelltorl referitoare la acoperişuri rn terasA a Asociaţiei pen-
tru Tnvelirea acoperlipurllor. .Suprafaţa plantatA ,1 fntreţlnerea
4. lnalţlmea lncărcare rn Zona 1. Arbuşti! sălbatici şi speciile de gazon uscat, de pajişte de tip ste~
streşlnli zona de InterioarA pa şi oare cresc 7n crevase ar trebui dispuse In pTlcLlrl de plan·
peste sol m margine kg(m2 kg/m 2 te. cu condiţia ca plantele sâ fie autoregenerabile.
p1n! la e cel pu~n 80 40 2. Plantele sint aduse deja cultivate, lnsămlnţate sau ca vlăstare.
peste 8 pinA la 20· cel pu~n 130 65 3. rntre~nerea cel putin un tur pe an, cu controlarea şi eventual cu·-
raţarea scurgerllor de acoperiş, a f1şiilor de siguranţA, a legătu·
peste 20 cel pu~n 1eo 80
rilor şi inchiderilor acoperişulUi.
5. Execuţia şi greutatea TnclrcArii suprafeţei depind de incarcarea pro- ..
venita din vfnt $1 de 7nAltlmea cfAdlril şi de suprafaţa acoperişului. 4. Plantele, de asemenea muşchiul şi IIchenll, care se stabilesc.
»
e. 1n zonele de margine şi de colt acoperIşurilor se iau in con- nu slnt considerate ca fllOd vegetaţie strAini. :--
. siderare inc!rcAri de suC\lune mal ridicate pe o lăţime (cont. DIN 5. Vegeta~a strAinA nedorita trebuie fndeplrtatA. '
1 055, partea a 4-a) bfe;" 1 m c 2 m. 6. Veget~e străinA sint copacII, in special sAlclile, mestecenii,
plopil, arţarll ş.a..." '.
----b--_ I
zana de marginI zona Inl.rto....
7. Trebuie prevăzute tunderea şi fertilizarea periodice.· .
8. Pot avea loc schimbări ale suprafeţei plantate ca urmare a in-
zona d' margini fluenţelor medl~lul_

::
. .' ...... . 'I-i
z~n.I~,!~oll'l
PrOtecţia contra Incendiilor
1. A se tine cont de reglementările de protecţie contra Incendiilor._
- sr- .1111. d.llgurlnll 2. Cerinţele sint indeplinita cind intreaga alcătuire este greu infla-
"c.mablll (clasa de materiale de construcţii 8 1).
7. e.
9. 1n principiu, plantărlJe de acoperişuri trebuie concepute pentru oplantare de acoperiş funcţlonalA prezIntA aceastl succesiune
a facilita intretinerea. adică zonele care necesitA control peri- de straturi:
odic, precum scurgeri de acoperiş, elemente care penetreazA, SuprafaţA plantată extensiv: plante, inslm1nţare, presarare de vIăs·­
·rosturl de dilatare, legături la per~ ş.a.m.d. trebuie să fie uşor tare, plante gata cultivate (contalnera cu plante, saltele, plăci).
accesibile. Stratul de vegetatie: conferă plantelor stabilitate, reţine apa şi sub-
10. in aceste zone, pavArlie de protectie trebuie si fie realizate din stanţele nutritive şi face posibil schimbul de substanţe şi de gaze.
materiale anorganice' de exemplu pietriş, prundlş şi cu o IAţlme precum şi reţinerea apel. Stratul de vegetaţie trebuie sA conţină: vo·-
minimA de 60 cm. lum mare de pori pentru schimbul de gaze şi reţinerea apei. Stratul
11. Zonele s1nt legate la scurgerile de acoperiş asemAnAtor cu .albl- de filtrare: TmpiedlcA scurgerea substanţe lor nutritive şi a compo-
lIe de r1u, astfel că pot prelua surplusul de apă din zona plantată. nentelor miel din stratul de vegeta~e, precum şi infundarea cu noroL
12. Acoperişurile cu suprafeţe mari trebuie tmp/lrţlte 1n zone sepa- .. a stratulul de drenare, in pius ea asigurA scurgerea dozatA a apei.
rate de scurgere a apel. Stratul de drenare: serveşte la devierea sigură a surplusulul de apă
şi la venti/area stratolui de vegetatie, precum şi la acumularea şi
Cerinţe, funcţiuni, misurl constructive eventual alimentarea cu apă.
1. Etanşarea acoperişului trebuie realizată conform directlveior re· Protecţia rădăcinilor: protejează Tnvelitoarea de solicităriie chimice şi
feritoare la acoperişurile În terasă. mecanice din partea r!dăciniior planteler. care pot dezvolta o forţă
2. Suprafata plantatl nu are voie să Impieteze funcţionarea etan· . puternică de distrugere in căutarea apei şi a substanţelor nutritive.
şării acoperişuluI. Structura acoperişului: trebuie să aibă suprafaţă şi legături imper--
3. Ar trebui să fie poSibilă separarea etanşării acoperişului de stra- meabile (DIN 18531, DIN 18196).
tul plantat ulterior, ar trebuie sa fie posibil controlul etanşeităţii Formarea condensului (DIN 4108) in structura acoperişului trebuie
acoperişului. lmpiedicată pe termen lung şi eficient.

98
 CONSTRUCTII DIN MATERIALE TEXTILE
-!Il
Construcţia de corturi şi acoperişuri din materlaletextlle evoluează
rn continuu. Ele variază de la corturi şi acoperişuri simple la con-

..... ...... 1 strucţii complicate din materiale textlle de cele mal. diverse tipuri.
Material: ţesătură din fibre chimice (pollester) ca material portant tex-
tii cu strat de PVC rezistent la corozlune, protector, pe ambele fete.
o 5.00 Membrană de mare rezlst.nţă: tesătură dirrlibră de sticlă, placată .
cU PTFE (tellon), impermeabil!, translucidă, durată de viaţă min. 30
........... 1
cablu de II14rglne
ani. Tesătură PTFE, rezlstentă la radiaţii UV, folosită şi la costume-
le pentru cosmonauţI. Calitate ridicată a luminii. Durată de vlaţ! de
mln. 30 ani. .
AlcAtuire specialA membranet': ţesătură din 1ibră de sticlă, aco-
perită cu strat cu silicon (de ex. Slkabran), impermeabllă, translu-
cldA, durat! de viaţă 20 - 30 ani.
Material puternic transparent: ţesătură Tn grilA din fibră de sticla
cu folie ETFE (polimer fluor) pe ambele feţe, Impermeabllă.
Calltlţl: stabilitate ridicatA (stabilA la tncArcări din zApada şi vint),
rezistentă la putregai, la materiale agresive din mediul ambient. res-
pinge murdăria şi apa. .
Greutate: 800 - 1 .200 Q/m 2;
Opecltat.: de la .opac· la 50%; .
Protacţla contra'lncendtllor: greu Inflamabil conform DIN 4102;
Durata d. vlaţl: 15 - 20 anlj (20 - 30 ani)
Aspect: toate nuanţele obişnuite, durabilitate a CUlOrii;
Punere In operl: produsA Tn formă de rulourl. Lăţime 1 - 3.m, de
obicei 1,5 m. Lungime pină la 2.000 m, croială conformă cu struc-
tura, Tmblnare (confectle) prin cusături, sudură, IIplre. confecţlonare
combinata sau cl'Jme.
- <D Slatemi standard cu .xtensle:
Uniti~le standard pot fi extinse rn toate dlrec~lIe practic la infinit. Ele
acopera suprafeţe de cele mal diverse forme: pătrate. dreptunghi-
ce, trlunghlulare, circulare, polledrlce.
Utilizare: pasaje de legătură, zone de repaus, paVllloane, acoperiri
de umbrlre etc.
- @ Hale cu aer portant:
fnvelltoarea este purtată de aerul uşor comprimat. Ventlle de aer Tm-
pledle! eilminarea putemie! a aerului portant. Dispozitivul poate fi
combinat cu unul de lncălzlre. Izola~e suplimentarA prin Tnventoa-
rea Interioară (saltea cu aer). LA~me • 45 m, lungime nellmltatâ.
Utilizare: hale de expozlţ!l, de depozitare, Industriale şi de sport,
® Cupal. ® Acop.rII'IlUPJ'I/lte precum şi acoperirea de bazlne de Tnot şi şantlere (iarna).
- @ Structuri tensionate: .
Cu ajutorul cablurllor şi al stTlpilor membrana este tensionatA punc-
tual şi liniar de-a lungul marginII. Membranl'le pot avea alcătuire mul-
tistrat pentru o mai bună termolzolare. Deschideri de pTnAla 100 m.
UtJllzare~ hale de expozi~l, industriale " de sport, zone de adunAri
şi de sport, umbrare.
- @-@Halecu .structurA:
Structuri portante din lemn, oţel sau aluminiu, peste care este
Tntlnsa membrana ca Tnvelltoare de protecţie.
Utilizare: hale de expoziţII, de depozitare, de sport sau Industriale.

@ Hali cu aer portant, looperlre pn.umaticl

1-1- - - l!1ax.40 m - - - - - 1

®
@-@
Constructii temporare cu structuri portante
din lemn, otel sau aluminiu; deschideri
de pina la 40 m, prefabricare. montare ra-
pida, costuri scazute de constructie.

99
• STRUCTURI PE RETEA DE CABLURI
-1lJ
Structurile pe reţea de cabfuri· oferă posibilitatea de acoperire cu
uşurinţA. fIr! sprijine intermediare. a unor deschideri mari. Pavilio-
nul Germaniei de la expoziţia mondiala de la Montreal din 1967 a
fost reallzat1n acest mod - <D. ®. Stadionul Ollmpic din MQnchen
din 1.972 ..,. (il, @, (El, @, 0, ® precum şi hala de patinaj din
Parcul Ollmpic din MUnchen - @). ®. @. @, O propunere intere-
santă este şi proiectul pentru clubul studenţesc al Universităţii şi
Şcolii Politehnice din Dortmund ... ®. "
Elementele structurale slnt de regula piloni din oţel, reţele de cabluri
G) Pavilionui Germanltl. Montreal ~.~ge7: arhIttctI: A. Gutbrod. F. O\to
din oţel, grile din oţel sau din lemn şi invelltaare din sticlă acrilic!
sau folli translucide, ranforsate cu material plastic,
1n marginile, cornişele structurilor pe reţea de cabluri sint Inserate
. cabluriln forma de ghlrlanpe. care sînt petrecute peste suporturi din
stadion
oţel mobile dispuse adesea oblic, apoi ancorate.

---~
hali epcrt
Aşa-numitele reazeme fn aer - elemente portante care slnt Tnc4 o
dat! tensionate -impart cablurile principale pentru a permite mic-.
şorarea seoţ)unll acestora.

hlIIlport ~ Transmiterea Tncărcărllor cablurllor tensionate se produce in princi-

pal prin elemente turnate - ancore cu bolţurl, tuburi turnate, ancore
® Montreal 1987 ',@ Parcul Ollrnplc din MOnohtn. 1972 ale cabluri'or ş.a.m.d. Fbcarea cablurllor se poate face şI cu plul~e·
cu 1nchldere automati conform DIN 980 sau cu clame cu presIune.

"":' M ~
~·~Ii. i: i :,IC· ,~ o'
" ,.~
'H' .~

I •

15'
\!f!)
t.egarea eablurllor
In reţel
Tranamltl1l1 '!ortUrilor dela
® tranlVI,..ale
mtnunchlurlll dt OIbIurill grinzile PUne! d. artlcullr. pe cablu rIIa
de margInI
da II capul unulllTlp

o'

..; 3D,2O----"'"
® Prol.ct IlUdenţeso; S. Caraglannldls. G. 6111
Stadionul ollmp/c. MOncIIen 1972;
am.: S.hnllCh unei Plttnlr ® ş. dtlrlfclllll" a unul punct Inllt

~~\l
5

'.................................................: 1.!:!: 11I1!:! ;:li=;:::;;;:~m~lll ~

slC\luna transv.rsall
.'BEBm~::p~..am~

~
10
1. MAICile

,~
IIIIWtI petl'lI" 1OO~.rItl cu PVC
2. discuri SST 3. stinghll: 4d cm
4, IlIleglturl S, .Unghle: h e om
S. dIItanpor m.at.rial ~tlSUc h • 2,5 cm
secţiune longitudinali 7, plltbandl 0111300/60'8 8. dam. ~rtslun.
g, rolN cabtu~ 11.5 mm 10, Iuru!>
@ Clama retea cabluri cu alcatuire @ ClamA cablu margine
acoperiş

100
 STRUCTURI SUSPENDATE
ŞI TENSIONATE -!II
p'

Suspendarea şi tenslonarea structurilor servesc la micşorarea sec-

~unnor transversale, şi astfel la punerea 1n practic! a unor forme
uşoare şi filigranate. De regulă aceasta nu este posibil decT! Cll un
schelet din oţel sau din lemn. Cablurile tensionate sTnt din oţel şi pot
fi in mod normal post-tensionate. Ele pot prelua exclusiv Tntinderl.
o.'

Structurile suspendate au scopul de a micşora desohiderea grinzi-

lor portant. sau de a sus~ne elemente portante in consolă.
Structurile tensionate diminueazA de asemenea deschiderea grln-
t1"
\V
Central. d. distribuţie Ren.LlIt,
Swlndo" I WHllhlrt
1'2' PlrsPlctlvllntlrloarl
Ilhow-room-ulul.
zllor şi prin aceasta momentul de rezistenţA luat in consIderare la
Am.: Norman Foster Ass •• Londra. \!!;,I calculul se~unll - @. ln cazul structurilor tensionate sTnt nece-
sare. Ia fel ca şi tn cazul structurilor pe reţea de cabluri. reazeme in
aer, care sTnt supuse f1ambajulul (compreslunel).
O contribu~e esenţlalA la arhitectura cu structuri suspendate o au
Norman Foster - <D - @, Richard Rogers - @ - 0, Mlchael
Hopklns - @'- @ ,1 GOnther Behnlsoh - ®.
Clldlrea Renault din Swlndon proiectata de Norman Foster constA
din grinzi metalice curbate care sTnt sus~nute de strlpl cavl cu sec-
~une circularA in sfertul superior al timpanului - <D - @. P.rolectul
permite extinderea suprafetei la sol cu cea 87%. Structura suspen-
dati of~rA puncte de legAturi care fac posibllă desflşurarea lucrA-
rilor fAra intreruperea actIvltI~lor.
Vldlre "iXt.lfoarl cu galerii
Noua fabrici Fleetguard Tn Qulmper, o companie auto din SUA, tre-
~
. .'::
:
buia sA fie adaptatA unor cerinţe funcţionale variabile. Pentru
aceasta, Richard Ragers a ales o structurA suspendati pentru a
. Ii mentine spa~ullnterior liber - @ - 0.
; l:
Aceeaşi Idee de proiectare sta la baza Centrului de cercetare
Schlumberger din Cambridge, autor Mlchael Hopklns - ® - <il şi
a halei sportive a lui GOnther Behnisch - @. .
Cllcfirl utilitare pentru aeroporturi (propunere pentru Paderborn I
Uppstadt) - ~ sau sili de concert (propunere pentru zona de ex-
poziţII din Dortmund) - GJ) sTnt posibil de conceput Tn acest mod
constructiv.
HIII epart pe SchII.1'IfeId '"
®
5 Lorch; arh.: BetmllCh & Partner.
Stultgart

.~~

f~if~~
.

®
6
FIbrta FI.llguan::l. Qulmper I
Franta: arh.: Richard Reger. &

,-,....... ,- A\
0 SectIunI prin flfldI
/.Îtl\ CllăI". de pllCltI, aeroportul
@I Pad~ibom 11.lppltadI; proiect:
StrIIiTlan", Klaul
~ Sali d. conoart., z~a.xpoz~lUor.
~ Oortmund: prol.ct concura: Port·
mlnn.E~rhofff,Hugo,Plnz.r

~ \ 1"1/

Centrul de cerCe1are Schlumberger ® p ti a aţ' I II t i i

@ Staţia de metrou Stadtgarten, Dortmund: arh.: Gerber & P·artner, Dortmund
®
8 din C;lmbridge I Marea Britanie; arh,:
Michael Hopkinsl! Partner, Londra
9 ampee v a sp IU unar or
grădina de iamă

101

Cinci volume platonice
teiraedrul • 4-suprafeţe
hexaedrul .. 6-suprafeţe
octaedrul •. a-suprafeţe
dodecaedrul • , 2-suprafeţe
Icosaedrul • 20-suprafeţe
- reţele sferlce
<D Volum.l. plltonlOi
Pentru atingerea stabllltAţll clneti-
ce trebuie si fie Tndeplinltl for-
mula 'Iul FOppl pentru structuri
spa~a1e, numArul de bare • 3 x
numArul de noduri - 6, deoarece
fiecare nod trebuie si fie fixat Tn
spaţiul cu 3 dimensiuni de către 3
bare. p~ a rlgldiza structura
spa~a11 este nevoie de 1 + 2 + 3
bare de fixare, deci 3 le numArul
de noduri (1 + 2 + 3) • numArul de
® Formull iltrUClUl'l apÂ1Iill bare.
STRUCTURI SPATIAL.E
PRINCIPII- m
In mod ipeal, structurile spaţiale sTnt alcătuite din triunghi!JrI echila-
terala şi/sau trlunghiurl dreptunghfce isoscele. a.stfel 1ncTt să rezuf~
te poliedre regulate. in cazul structurilor plane infinite .există exact
trei structuri geometrice. 1n cazul celor sferice, exact cinci reţele de
polledre regulate, care se compun numai dintr-un singur tip de nod,
bare şi deci şi suprafeţe. ~eţelele regulate plane sTnt cele de trlun·
ghiurl, p~trate şi hexagoane.
Din folosirea celor cinci volume platonice, formula structurii spaţiale
stabileşte ca sTnt clnetlc stabile numai acele structuri 1n noduri şi ba·
re ale căror bare tormeaZ~ un triunghi Inchis, deci tetraedrele, octa·
edrele şi Icosaedrele. Hexaedrul are nevoie pentru stabilizare Incă
6 bare, iar dodecaeclrul de fncă 24 bare. Dacă o reţea sferică de trj.
unghiuri nu este Tnchlsa peste toata suprafaţa, pol1gonul de la bază
trebuie să fie rigidizat .prlntr-o metodă alternativă.
Lungimea barelor corpurilor pentru structurile spa~ale formează un
şir geometric cu factorul va.
Pentru construcţia unei structuri spaţl·
ale regulate este suficient un nod cu maximum 18 legaturi cu un·
ghlurl de 4po, 60° ,190°. L:.a fel ca ,lin cazul structurilor plane, trebu-
Ie sa se plece de la premisa că barele slnt legate articulat 1n noduri.

~" 'IX ,IX

• :Y. 'X
iX~:X:1\t.
;X , ,:X ,
l'X XIX
.~ ,

Xl.>\.. ,"",
IX IX r/'I)(· i)(
l\t !XI)( I)([)(f):
,~ 'IX ,I'v r... I'v' r><['I.:
~x. • LX .. 1.')(.f)tIt
.IX • . r... 1Y'Y,'I)r.
........... ~

Structuri epa~alI Tn gnll; din
® ,1
octudr. tetraedrl cu taieturi
I'Igullllll parIU InfartoarA
17\ Strueturlepadall Tn grIIl; din
~ 00II1dI'I " 1It1'11d1'1 cu Tnll~mI
comprImatI .
fc\ StrueturllPI1Ia11 Tn grlll; din StruoturllapljlallIn grilA; cjln
..§;Jumltl.ţloda octudl'l " teltaldl'l
parllele cu laturile
® lumlllii de octaedr. ,1 IIlrledl'l
rotite (45')

t7'. ModUle Ilructul'l epaţl.,1 octa.dru ® MOdUle Ilructul'llpl.1Ial1 octudru IlructurllPl~all jumltlt. /.fOI
Module structuri spaţllii Jumltate
\!..I ,1 te1rledru
"ttllUdru (colţUrI mari Ce CUb) cu
Tnllţl~ comprlmatl
® d.Module
octaldru şi IItriac1ru ~ dl oeta,dru ellllraedru

~ ,).,(,. ~44;"
~
."
> ;li

\, ,1 ' ..
'.
>', ,).
\. .I~~, 140 . "

1 .. (sz,:..iSZ\ZSt,>Xt.. A
I I
Şirul geometric al lungimilor de
if1"
bar! cu factorul V2 şi modelul @ CupolA sferiejl de leosaedre @ Structura spatiala @ Struclur! spaţialA
~ natural pentru şirurile geometrice: cu un singur strat
cochilia amoniţilor' .

102
 STRUCTURI SPAŢIALE

~
Nodulilandlld cu 1811\1 PIr·
I • mite unghlurt d. IlgAturl dl
45'. 80' ,1 90' precum ,1 mul·
, • #1 tipi II IClllO,•• Eldltl numai UTILIZĂRI .... !Il
un nod stindard de un UP. care
.. "d.
lat. prodUi In IItle.
.' o Structura spaţială MERO dezvoltata de Mengerlnghausen constă
Nodul obI,nu" In schimb. pro. din noduri şi bare - CD - @. Ca principiu de bază. trebuie alese "

~
'
• , dus cal mlllrlcvlnt cu lOt..
I tI. III atit., gauri. cite alnt nodurile respectiv barele sistemului structural care corespund Tneăr­
1. necturl pentru re.nzaraa de o o cârllor ce trebuie preluate. rn oazul elementelor MERO, legăturile
• structuri apa1IlIe In grilA "p..
tltlve. Identica. nod·bară nu acţionează ca .articulaţii Ideale", ci pot transmite,
Nodurlltt .paeI,1t In aehlmb .. func~e de forţele normale din bare. mici momente de Tncovolere -

O @ - 0. 1ri cazul combinaţiilor spa~ale există, posibilitatea proiec-

• produc func:tl. d. ",Itim.. 1..
r...
~
gAturllOr. " dl ul.ghlul dintr,
daul gAu~ flltt&1I la alegi". tarii unor structuri cu bare de lungimea liberă aleasă-a unităţII grilei
de bază şi cu valorile "v'1 respeotiv v1 din aceastălungime , aceste
CD Noduri MERO structuri put1nd fi adaptate deschlderllor dorite - @. @.
Flexibilitatea nelimitată este exprimată prin faptul că sTnt posibile şi
grile ourbate. CIldlrea semlsferlcl oea mal mare din lume este mo-

I
P
pooI----j-l t~ mentan Globe·Arena din Stockholm - @. Procedeele de montare
sTnt prefabrlcarea liberA, montarea pe secţiuni sau metoda de rldi-'
care a plAcilor. Ca prOtecţie contra corozlunil, toate componentele

L, • dImen.lunll ulall a .Iillmulul
Le • Iiman,lunt. nominala. barel
1 pronl circular cu 110-
~un, goall KHi=' (tub)
:1 con
\.t..===~
sTnt zlncate la cald. Ca urmare a nedetermlnărlI statice intr-un grad
fS
rldloat a structurilor spa~aie, oedarea enorva bare rn caz de Inoen-
" dlu nu duce la colapsul structurii. Pornind de la noduri sferloe eu 1S
La • dlmenlluna. da producţia a baraJ poslblllfl~ de legare pentru bare tubulare, dezvoltarea a dus la o va-
L. • IUnglm.a neta. tubului
rietate de sisteme 1rnbunitâţlte noduri-bare, care fac posibili opti-
3 bo~ fIl.tat e IUdurl
4 mufa cu chile 7 perforaţ!, eeurgere apl mizarea strueturil portante şi a acoperirii - ® - ®
5 piron crestal 8 gaurllntrocluClfe bcq

® Alcltulr. sistem MERO

@ Suport ® Suport grindl ® L.egltuns la structuri ,llllcoperl, (î) Le;lturl atructunsle jgheab median

S11l1m NK (nod neted) C18pUn1t11
® Tnvelltorll direct pe betIIe superioarI.
8tructurl portantl In doulltrltUfl. It-
glturi cu InşuruberI CItI nu lInt re-
zfItInte 1. tncovoill'l. ltICItI nedt-
formablll de la bati la nod la grinda
eupII1C111, grtndl. Inferloarl
tem KK.
'n
III-
tg\ Slatem TI< (nacl plat). Clepun.re d~
\,!I rteta. TnvlftlCtll. numa/structurl Tn·
tr-un singur altii. In rIIa. trlunghlu·
IItI l.gltUtI cu '~ruQ.r. cer. nu
IInt rulattnlt la Incovolere. treGlre
ntd,'ormablll de 1. barlia naei.
Slatlm ZI< (nod cfllndrlo). C1apunens Sistem BK (nod In blOC); Oispun.re
dIrtctI • TnvelltDrll. ItrUClUrI lntr-un
IIn;llr ItI'It. ,1 glOmttrtI trapaolda·
dlrectl • fnve!ltorfl, structuri ou un
IIn;ur tIU mal multi straturi; legi·
II ••upral"lar. Ieglluri ou ~ru­ turi CU l~rubare IImpllllu munl·
bar. mulllPl J'tZIS1Inll la Tncovoi..
re, trare ntdetormablll de fi beri
pl'. nod cu upec! Intlgrat 'n bara.
II nod.

@ Detaliu din sec~unea prin hala oraşului Hllden;arh,; Stilzewsld @ Secţiune prin Globe·Arena din '14' Oetallu coamll shad. plan acoperiş
Stockholm. arh.: Serg ICI sarele Gruga. EsserT (sistem NK)

103
 ~TRUOTURI SPAŢIALE
• UTIL!ZA.RI - [Il
structura' spaţialâ krupp.:MontaJ® a fost dezvoltată de .E. Ruter I
Dortmund-HOrde. Barele sTnt Tnşurubate pe sferele din oţel forjat
prin Intermediul unor bolţuri cu goluri cu şase muchii. 80ltul cu gol
~~§2~§:2~~-= cu şase muchii el!te condus prin tub câtre capătul barei şi lnşurubat
. ......,1n nod. 1n general, toate barele sint galvanlzate. Suplimentar poate
fi aplicată o vopsea. La sistemul Krupp-MontaF, şuruburiJe pot fi ve-
rificate fâră demontarea barelor; 1n caz că este necesar, inlocuirea
barelor este posibilă !i!rl ca acestea să fie distruse.
® Siltemui atructural .p.~.1
Sistemul Krupp-Montaf! este arătat la - Ci) - @. detalii - Ci) - ®.
Legătura tub-nod KEBA este conceput! pentru preluarea Tntlnderi-
lor şi compreslunllor, nu are şuruburi şi poate fi demontatăf!r! pro-
bleme - @- @. LegAtura KE8A constă din garnitura penel (KEBA),
din 1Iarlşa penel, din parii şi inelul de prindere cu piron opritor.

Structura spa~ală Scane-Space a fost dezvoltatA de Kaj Thomseri.

Piesele de legături aint bolţur! care aTnt Introduse printr-o metodă
specia/A in capetele barelor şi aTnt fnşurubate 1n nodurile sferice Tn .
gAUrile flletate - 9 - @'. Pentru toate structurile spa~a.le este va-
r.1tItIo labil faptul că fac posibile deschideri libere de 80-100 m.
o "8r1
.• .:..~~.:t,.; ,," U~IlIIf!;;"" dltnll1llune-lUb •
tuNb IlgIIUrI., ,'1' ~~--turub ItgllUrl
® aare IUperlO'''' @ aared~"
Pt-'A-9_~

vettantlgrea

varlanll
u,oarl

grinda luperlcllli
® Suport mobil In orlo. directie ® Fixare traverse

n-~=r

~~. IU! .
gII'Illtutt plnl

® NodKESA . @ Nlld cemral general

Ii
f
1 etanşare 4 dlsbin11er 8 traversa. 10 piron oprl1or
acoperiş 5 piesa. centrala grlndllde '1 gllrnijura panA
2 termolzolaţle 6 flanşl pană legAtura '2 tub orizontal
3 tabla cutata oţel 7 pană 9 inel prlndere ,3 tub dlagonal

@ Exemplu de forma posibila de acoperiş cu detalii de noduri - @ - @ ® Sistem structura 5pa~ala @ Nod

104
 = =nc==::::In STRUCTURI MULTIETAJATE
-(JJ
Realizate in sItu sau prefabricate, sub forma de panouri sau cadre.
=== Alegerea materialului funcţie de tipul construcţiei şi regiune.
Pot fi utile 1n toate domeniile construcţiilor civile şi industriale,
numărul de niveluri este limitat de capacitatea portant! şi greutatea
materialelor de construcţie. Construcţia: structură portant! verticală,
care 1nchide spaţiile, din materiale rezistente sau nu la intinderi.
Este necesară rigidizarea verticală prin legarea pe orizontală a pe-
reţilor transversal! prin Intermediul planşeului. Pentru grasimi de pe-
t:j\ Stilpi continui, grinzile pe colllOlt
\.!.I ,copIII" ® Stilpi continui, grlnz";~. ~n'OI' reţi şi rigidizări, vezi DIN 1045 /1053.
Structura de tip schelet nu Tnchide spaţiile, canformarea in plan li-
berA ca şi cea a pereţilor exterlorl (Iega~ sau tip cortină). Este posi-
bil un număr mare de niveluri, cu posibilităţi diferite de prefabrlc:are.
ConstruC!le schelet beton armat: realizata monoltt şi prefabrlcata, con-
strucţie cu schelet ,din otel, construc~e cu schelet din aluminiu şi lemn.
I
T.ipuri de structuri: schelet cu grinzi principale şi reazeme articulate,
cu cadre transversale, cu cadre longltudlnale, cu cadre longitudina-
le şi transversale.
Sisteme constructive: stTlpii şi grinzile principale (cadrele) determină
structura rn cadre cu noduri rigide sau articulate (puncte de legătura
a stTlpiior cu grinzile).
Cadre complet rlgldlzate: stTlpl şi grinzi cu legaturi de colţ rlgldlzate,
'3' Stilpi TntrtruP1f, IIItpllncllvldu.1I form1nd cadre de nivel.
\::!I cu grinzi @ SmPI IntreruPII, grinzi pa console'
Cadre articulate dispuse unele peste altele: stTlpl şi grinzi rlgidlzaţi
legate unele de altele şi dispuşi ca şi cadre rigide u/"lll peste al~l.
Cadre articulate pure: noduri concepute articulat, legături (stTlp/, fer-
me), panouri masive (pereţi, timpane, pere~ ai casei scârll). Slnt po-
sibile sisteme mixte, Noduri rigide: 1n cazul betonulul armat ş; al be~
tonului monolit slnt uşor de realizat; prefabrlcatele din beton armat
au de cele mal multe ori noduri articulate. Au miez rlgldlzant.
Structură: tip schelet cu stllpi continui - <D - ® grinzi pe conso-
le, console acoperite,
Schelet cu stnpi Tntrerupţ/ - (i) - @ StTlpl indlvlduall cu grinzi (spri-
Jinite direct pe console sau console acoperite) - @. TnAlţlmea sfll-
pilor poate fi şi mai mare de 2 niveluri. fmblnlrile stTlpllor pe vertl-
caiI. pot fi decalate de la etaj la etaj. StTlpl artlcula~ cu miez rlgl-
® SlI1pl Inlr8rupll, grfnzl pe consola
Ingro"11 ® Cadre de nivel In forml d. H dlzant.
Construcţii pe schelet cu piese de cadru ... @ -'@
Piese 'cadru 1n formă'de H eventual cu grinzI suspendate la mijloc
(cadru de etaj articulat).
Cadre dublu articulate, pe mijloc cu grinzi separate sau legate rigid
de cadre (cadru de etaj articulat).
Structura cu stTIpi tip ciupercă -® . StTlpl cu placA Tn consolA pe
patru direcţII (placa este legatI rigid de stilpi, legare articulata a
plAcilor pe miJloc),
Structura portant! a planşeelor: preia nemijlocit incArclrile vertica-
le şi le transmite orizontal elementelor portante. Oală groasă din be-
ton, fArA elemente portante, planşeu cu cavitate, cu nervuri sau oa·
setat, foarte greu la deschideri mari, Instalaţiile sint trase greu (po-
sibil procedeul Llft-Slap), de cele mai multe ori grll! patratl
Q) Elemenll portant8 tn forml de T
Cadre ou dubla llticula1le ® şi d.L ... @)-@.

rf1'\ StluClură planşeu cu 3 straturi portan-

Structuri planşeu cu un sinqur strat
® Schelet cu stTlpi tip ciuperca
portant; grinda purtata nerT1ljlocit
de ,stnp
@ Structură planşau CU 2 straturi por-
~ te: pentru deschideri foarte mari; in- tenis. incărcările din grinzile plan-
, carc:arlle din grinzile secundare sint
prsluate de catre gnnzile principale
şeului sint transmise către stilpi

105
 PLANŞEE
Planşeele Inchid spaţiile la partea
superioarA, nivelurile trebuie sepa'
rate prin plansee pentru a face posi· .
bilA exploatarea lor corespunzătoa,
re. PlanŞeele se clasificA după: ma·
terlall;1 preponderent de constructle,
in planşse din piatrl naturala şi dirL
piatră artificială,· din beton,. oţel,­
lemn.$1 beton uşor.
Din punct de vedere static; plane,:
sollcJlate la incovoiere, curbate soli· ..
citate la compreslune.
<D Plln,eu cu grinzi din lemn După modul de realizare: pe loc, din
elemente prefabricate combinate pe
loc, sisteme prefabricate.
AdîncJml minime de rezemare:
- ;. 7 cm pe zid arie, B 5, e 10
-~ 5 cm peS 15-8 55, olel
- ;. 3 cm pe grinzi din beton armat
şi olel, atunci cind devierile laterale
sint evitate şi 1 it 2,50 m
Regula empiric!: 1 I 2 din grosimea
peretelui. reazem planşeu.
Planşeele masive impreună cu
pereţii rlgidlzanţl determinA stabilita·
t.a clAdirii. Planşeele cu grinzi din
lemn cu Inima plinA sau lamelare, tip
conslrUetiv deschis sau Inchis -
Pl,",1IU clrlmlzl cU grinzi
® prefabricate G)-@).
Prtn Inserarea de dale din beton se
ob~ne o lonolzolare ridlcall - ®.
Pian,ee din prefabricat. cu corpuri
de umpluturA care nu au rol static -
@-@ .
. :Planşee din oţel-beton cu clrAmizl
. cU'golurl (cu rol pertant).Arm4tura
Tn nervurl- (!). Plan..u cLlcaVlfâţf .
din beton pretenslonat, pinA la 16 m
deschidere. Ca urniare a pretensic-
narli, inaltime redus! a constructIei
-@.

30·70
-1..
,
. /
..........
.'tl~.. . C)

~ . . '.
,',
!.... .
Ir
~1,20", ~
2'40~ 2,40~

PlAcI planşeu din beton porci ® Placi beton armat complatl Plici In fermi d, TT Plan,eu grInzi dase baten armat

.,.f."

@ Planşeu monolit @ Planşeu grinzi olel cu intercalare .@ Planşeu vechi si nou - oţel - belon poros

106
 PARDOSELI

r~IQ'~OI
,. Pardosellle determinA 1n mod hotAritor Impresia generalA a :-mei
Încăperi, costurile sale de îngrijire determină valoarea de locuire.
"Plicl din piatrA naturalA: dalele de calcar, ardezie, gresie pofti
~. 1f-!.!==i7 puse În operă brute sau cu una sau mai multe muchii şlefulte -
0- <ID. Dale tăiate cu fierăstrăul, piatră de calc (marmură), gresie
.r:j\ PlAci piatra naturali dispuse
'.\.!/ neregulat ® Pilei piatra natural! dispuSI
Tn aranjament roman şi toate roclle eruptive pot avea suprafaţa prelucrat! in felul dorit.
Se montează pe pat de mortar sau se lipesc de sapa.

11~I[lllt111~I~WI . .
Pardosell mozalcate: din pietre multicolore. Material: sticlă, cera-
mică sau piatră naturală 7ncastrate In mortar de ciment sau lipite -
@-@.
Dale ceramlce pardo••aIA: dalele din ceramică, de podea, de mo-
® Mozaic marunt Tn pltratl, 20120. '4' Mozaic marunt h,xagoana. 25/39.
\.:!.I 5OIS0mm
zaic, dalele sinterizate sTnt bucăţi de argilă care sint sinterizate in
33133mm procesul de ardere, astfel că nu reţin apa aproape deioc: ele rezisti
din acest motiv la Tnghet, rezista parţial la acizi, şi se uzeaza me-
canic greu, nu rezista Intotdeauna la ulei - @- @.
Tipuri de lemn pentru pardoseal! din scinduri: stejarlbrad german.
Scindurile cu lambA şi uluc sînt din stejar nordic/brad, scinduri din
I
Mozaic mltunt, mod.1 CU c.l'CU~
pin roşu american, Flltchplne-Saps.
® Mozaic pltrate. 50150, 69189,
75/75 mm ® mt.relCllI. - plsccturl,
35/35, 48/48
Formate dale: - @ din ceramlc!. - @ dale cu rosturi.

.. ® loU
MI

MI
1/4 • , /8 • 1/1 SdlYlzlunlll1 unul modul

@ patrati cu In..rţjl, modll dlcalat 12'

\!51
Pltrat. dl&pU81 in tabl1 d, fIh
dubii .
@ SIItem modular eeramlca '. @ Siatlm modular dai. cu resturi

@ Parchet mozaic @ Mod.11nlrll...,..· @ In spic ~ Model Tntrtte.ut

. . .~
@ Parch.t mozaic
Il ! ! i i i il@ Plrchlt In spic
rnlll'lii!I[II'11111~
@ Tn spic. cu friU @ Englez, cu frlzi

··I::i!:i:!!:I_I!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!I_
.@ Parchet tip vapor @ Parch.t tip vapor diagonll . @ Model scara @ Modellntreţesut

Iii ii! i I_IIII~

,@ Parchet englez @ Parchet ~p vapor Cu friza @ Model t!blii
II!I
@ Model cuburi

107
•
Inctrcare din Clrcul.1II • 2 KI'/Im'

re ~:~~2~mS75HS5
II r~
.
r.lie pollililen. 0.2
70 mm
PUR runun 11--
r
Irmll
'RII_21i2SI- lOlil pollltlllnl 0,2
banda bitum
r- ungere twnltA
anllltalli cald
I
cu Tnctlzlrtln p.rd....". ln.l11mt llcalllir1I_ IV om Ilrllnct1m In parcl...lil. lnllilme lic:tiulrt ... 11 cm
IncltClt. din cltcutallJ • 2 KN/mI

culabllUIII r'
:~~~2~~55
VIII mln.,.,a21125
PUR• 70 mm·
armll
rolle poli.tIIenl O.,
.
foII. poIe\llonl 0.2
",
Pardoseala e componenta constructivă cea mal soliclta~, Ea trebuie
să preia toate incarcările din circulaţie In Incăpere. Alcătuirea' generala
a pardoseJii se concepe funcpe de protecţie necesară termICă,.fonică şi
P~RDOSELJ

r lnclJZlre I
1•
piaei bllan
•
~~:;:::j;;;t:;;:::::;Ţ:;:;:::;;::n:;;:;::;:r;:==
)fi
bandA bllum III/MtIla calci
unge.. Intllloarl cu bllum
pllca bllon
la umiditate, precum şi funcţje de tipul, dispunerea şi grosimea fiecărui
strat in parte. Atenţie la termoizolaţie şi la hidroizolatle, precum $i la dis·
·X
punerea rosturilor de mişcare. Capacitatea de lncărcare a şapelor de·
plnde de trei parametri: 1) grosimea; 2) calitatea; 3) capacitatea de 1n·
cărcare a celorlalte straturi (de ex. termoizolaţie). A se vedea tabelul.
lncărcărlle de suprafeţe numite sint valabile la montarea flotantă a
şapel pe strat termolzolant dinamic, in cazul şapei cu lncălzlre, grosi.
!. ! mile se considera pom/nd de la MS a conducte lor. lIustraţille prezintă
~Inţ.: aJcltuire camerllocult, exemple de alcătuiri de parefosell tipizate,
/fi La fel caii G) lnla firi Tncllzlre
pentru zona raci (pe plmlnt),
\!..I In&l~m. alcltulre ® Tn perdOIt". ~~ 1.5 kN/m' Z.OkN/ml 3.5 kN/m' 5,0 lIN/mi 7.5 kN/m' 10,0 kN/ml
Inli\lml lIol1u~' oei 1A,5 cm; II\CIIQart din lnllUml ,1cI1"" ceL e cm: clmenl20 'Smm $Smm e5mm 15 mm eS",m 11Smm
parohII 25 mm Clll:UlljII- aKNlmI IncItcIlI din cIrcuIl1i • ZKNlmR
clrntnl30 40mm A5mm SSmm as mm aOmm U",m

ir
cm.m 2Q·Ba6 /IfrrIa/ .
fOII. poRtUl"" O,,
VIta mlntrlll27/2S
Dorntnll d. 'neltolrl pina la 10 kKIm1 - G) - (i)
P830.AO mm
, - - 1o/le porltIMItII 0,1 Iir1II d. d1l1rzll I VlpotfIot Il rnm
Pardoseall CU parql'!et: din lemn crescut natural DIN 18356 şi DIN
. r- rolll PVC 0,5 mm 280, sub formă de lamele de parchet, t!qlil, lamele de mozaic din
rI plici baton
dtn1n12Q.T$S
apuml poIIlltI.na 5 mm parchet, scinduri de parchet - @- 3.
fOIII poIIa/IIIna 0.2
pIaol btIOn Suprafaţa superioară a elementelor prefabricate de parchet aste din
stejar sau un alt lemn de parchet 1n trei sortimente diferite. Tipuri de
. ... .""" . .. . , lemn pentru pardoseU din scfndurl: stejar I brad german. Sc1ndurile
. " • ..
'.'.'.'~'
,.'
.......... ,... ,','.' .. .
•• /,." ..... ,"'1' " ........ ,· .. ·.1 •• ,
.. ' " ,',' ~.' .. t ·
l ....... .
'. cu lamba şi uluc sint din stejar nordle Ibrad, scTndurl din pin roşu
amerIcan, Pltchplne-Saps.
Pava' cu blocuri din lemn: (lemn de fata) pătrat sau rotund, dis-
puse pe strat de beton - @- @, DIN 52183. 68702. .
'naltlme IIcIItllir1I cea 2 om: lnc""" dIt1 clraul-tll
r-llrat d. dlfuzl.. • , o KNlmI
I_ YIpo<1Ior 2 mm
lllOrllt40.V20E

I,frfr:=r r--
1II.IIdtZlv
piaca blton evemUli cu penII
roNI pal1etJlenl 0,1
;. ... IrJ~
I

';I
lr-roA.PVC1,2mm
Ion. poHaau.n1 0,1
J. .
··..~i .. ~/-;. :/'; :-:... , .. '.'> '........;.:

~:~;? F",:,~~~~
1'5" CIldirf comerciale: pardaaaJl ® VarfantA la Ci)
\V ele beton ~I!' pImlnt

p/lai
'--
Elemente de parChet prefabricat Ellment. de plrchet prlflbrlcat lf1"
Elem.nte de parchet prefabricat Elamente de parch.t prefabricat
® p••apl pe Itructuri d. lemn ~ pa Itrllurl vechi pardoatall pe structuri de lemn

"'lllnll",,1<:I11I
lipi - plVlIl din lemn
t..: ::~I::~~.mn
carton
IncllZlraln pardoslla cu ;pa caldă ad.zlv splclll : "----mut adezivi
raii. poUItIII"
'-----slrll totmalzolllrli ' - - - n p 4 de ,gaIiu" sau nOllnta L-_ _ ungere anterioara

Pavaj cu blocuri din lemn RE Pavaj cu blocuri din lemn GE mon·

@ Elemente de parchet prefabricat
pe incalzire in pardosealA
Elemente de parchet prefabricat
pe pardoseala veche din lemn
montate prin presare cu tratare a
suprafetei (Iocuintl),
@ late prin presare pe beton neted,
Sla1uit (Iinisaj de s~eclalhate)

108
 130W/m2 385m2 2700 2 m iNCALZIREA
90W/m2 550m2 3900 m2 DIN 4701. 4705. 4725, 4755, 4756, 6608, 4 108, 44576 - QJ
50W/m2 1000 ma 7000 m2 Instalaţiile de Incalzire se deosebesc funcţie de sursa de energie şi de ti-
pul suprafeţei de Tncalzire. . . . .
O 100 200 300 400 500kW . incAlzirea cu pAcura. Astăzi cea mai rasplndltă formă de lncălzire este
50kW 350kW Rlndlm.nt cea cu pacura uşoara.
tlrmlc
nominal Avantaje şi dezavantaje ale 1ncAlzlrll cu pacurA. Costuri reduse pen-
I~~rt J\.
tru combustibil (cea 10- 25% diJ;! cele pentru gaz). Este independentă
IS!.mttl dl JnctI.
zlllcu hei de reţeaua publică de alimentare. Uşor de regiat. Costurile de depozi-
tare şi ale rezervoarelor sInt ridicate. fn Imobilele cu chirie apar pierderi
G) Vetrele cu un randament 'ermlc de peste 50kW "'culti o camer' proprii.
Tn veniturile din chirli din cauza spaţiului de depozitare pentru combu-
stibil. In regiunile unde se aplica măsuri de protecţle.a apei sau unde
este pericol de inundaţII, acest tip de Tncalzire este admislbil numai cu
respectarea unor reglementări stricte. Combustibilul se plăteşte Tn
avans. Dăunează mult mediuluI. .
incAlzirea cu gaz. Gazele naturale slnt folosite din ce In ce mal mult pen-
tru incAlzire.
,
....,.......,."... ................: ,1 cu
Avantaje dezavantaje ale lneilzlrll gaz. Nu apar costuri de depo-
zitare. Costuri de Tntretinere mici. Se plăteşte numai dupA ce se consum!.
Se poate aplica Tn regiuni unde se aplică mAsuri de protecţie a apelor. es-
~~~Z~Z2Z!Z2:ZZ22j~Z2~~ POIIbllJtilf dl 'lItIIIui
dmI,LI' te uşor de reglat, are o eficienţi anuall ridicati. Se poate aplica pentru
incliz:irea de locuinte individuale respectiv de TncAperi Individuale (cen-

®
ai J 11
Camera delnc!lzlr. (volum minim ent') ntce8lrllnceplnd cu un randament
!l)lI:300cmI
trale termice cu gaz). O!uneu! puţin mediului. Este dependenti de re-
ţeaua de alimentare. Coaturl mal maJ1 ala energiei. Pericol de explozie. fn
cazul in care se trece de la IncalZIrea cu plcuri la cea cu gu este ne-
cesar! renovarea coşului. .
termic:. 50kW. Combultlblillollzl. Pentru incllzlrea Imobilelor se 1010sesc mai rar huli!,
lignit sau lemn. Excepţie sInt centralele termice colective, caci acest tip de
Tncliz:lre devine rentabil din punct de vedere economic numal lnceplnd de
la un anumit randar lent In sus. Deoarece Tn funcţie de combustibil sTnt eli-
berate mari cantlt.!ţl de substan1e nocive medlulLJi, legislaţia federală de
protecţie a mediului Impune Impozite foarte mari 1n cazul utlliz!rlllor.
Avantaje ,1 dazavantaje ale tnctlzlrll cu combuatlblll.ollzl•. lndepen-
dentl1aţă de Importurile energetice. Costuri reduse ale combustibililor.
Costuri de operare ridicate. Sint necesare spaţii mari de depozitare. ETni-
sli ridicate de substanţe nocive. STnt greu de reglat.
Forme reganer.tlve de energie. Aici sunt Incluse: radla1iile solare, ener-
gia eoilanA. hldroenergia, blomasa (plantele), de$eurile (blogazul).
Itoflun.
Deoarece costurile nu se amortizeazA pe parcursul vleţll aaestor Instalaţii,
cererea este corespunzător de mici:
Termoflcarea este, contrar formelar primare de energie. o forma de ener-
gie indirecti. energia termica este produsa in centrale termice mari sau in
centrale energetice de cuplare·cllduri-energle.

AVII'dIJI .. dtzavantlle ale . .

mofIoIrIL Nu sint necesare o ca-
merl de TncaJzlrs şi COŞUl. Nu
exist! costuri de depozitare. Plata
conform consumului. Se poate f0-
losi in regiuni unde se aplica
mAsuri de protecţie a apelor: Aso-
PI,n
cierea cu cuplarea căldură-energie

~ffil!l[sf
protejează mediul. Energia astfel
generat! are un preţ ridicat. De-
pendenţă de reţeaua de alimenta-
u.alubaOI CI fl OI" d. tvlCu.rt re, trecerea la altA forml de ener-
Oamera de Tnc:Alzlre cu 2 ~I (volum rirlnlm 22 m') necalrllnctplnd cu un
® randamlnt termic .. 350kW. . gie necesitA construcţia. unul coş.

Sistem cu două conducte cu distri-

buţie la partea ini.noara şi cu ra·
miflcatli verticale. .
®
Sistem cu doua conducte cu distrl·
buţla la partea superioarl şi cu ra·
mificaţli verticale ..
®
Sistem cu
tila speciale
tai:!.
conductă unică
şi
cu ven- .
distributie orizon· or9'I Sistem cu două conducte cu dis-
tribu~e oriz:ontall\ (sistem standard
.pentru clădirile de birouri)

.. 109
 " iNCALZIREA
-C!J
Încălzirea cu curent elecţrlc. Cu excepţia lncâlzirii cu acumulator ~ tlrT!P de
noapte, TncAlzlrea permanentă a IncAperilor cu curent electric este po'slbliA nu~
mei in cazuri speciale, din cauza.preţulul ridicat al curentului electric. InCAlZirea
electrica este avantajoasA In cazul unor spatii utilizate temporat, ca de ex. ga-
raje, cabine pentru portari, biserici. Avantaje pril'lc/pale: timp scurt de 1ncălzire,
functionare ,curată, nu necesitl depozitAri. disponibilitate permanentă, preţ
scazut de procurare, .
.; ,
II lUb (nutri bl pe un Plltle a) l/II8r '1 montat incalzire cu acumulator de curent electric pe timp de noapte. Este
.nlled (lnoIIzItt In peret• adecvati pentru IncAlzlrea prin pardosealA, radlatoarele cu acumulator de
12TncIp.rI)
Olv,,,,e varianta d. montara I conv.ctorilor conform GEA
curent sau cazanele electrice, SInt speculate perioadele de solicitare
scazutA a companiilor de alimentare cu energie electrlcă.!n cazullncălzl·
rli prin pardosealA, ,apa esle 1ncA/zitA pe timpul nop~1 $i cedează aerului
din incApere călduri de-a lungul zilei. in mod corespunzAtor, elementele
acumulatoare ale radlatoarelor electrice sau ale cazanelor electrice se
incAlzesc Tn perioadele de solicitare seazută a companiilor de alimentare
cu energie .lactrlcL Contrar incAlzlril prin pardosealA, ultimele doul apa-
rate men~onate srnt reglablle.
Avantajele lncAlzirll cu acumulator cu curent electric. Nu sTnt necesare nici
camera de rncllzire şi nici CX)şulj nu rezultA gaze, nu necesitA spaţiu sem·
nlflcativ; costuri de Intreţinere reduse; nu este necesarA depozitarea com· .

Q:C:'iaIA
" II)~ h)=~... 1):= bustlbllulul.
Convectoarele. In cazul convectaarelor, cAldura nu este eliberatA prin ira·
cu 'iu:llun•• urulul DU IUCIIunI cii au cNbIllUCllune unei
bI/Id'J.1a
cln InaAplre I.r rICI dlere, ci prin transmisie dlre0t4 cAtre moleculele de aer, Din acest motiv, con.
vectoarele pot fi acoperite sau Integrata, firi ca randamentul termic si aib! .
@ Oive"" verflntl de montare I convectorllor conform GEA
de suferit. Dezavantaje sTnt mişcările aerului produse şi stfrnlrea prafului.
InaItftnt OIItanţt AdIn- Supll/llt
Randamentul unul convector depinde de lnll~mea nlşel de deasupra sa. .
11\ !1ItrI clmeC vcplltl Secţiunile golurilor de admlsle şi de eliminare a aerului trebuie dimensiona-

!nmm
butuci H.
lnmm Tnmm
r~m,nl te corespunzAtor - <D.
Convectoarele sub pardosealA - ®. Aceleaşi
28D 200 250 0,18' condiţII ca la convectoarele deasupra pardoseiil. Dispunerea convectoa-
seo relor sub pardoseall depinde de aportul pe care nare fereastra la nece-
430 70
110 g:~ sarul termic al Tnclperil. Dispunerea - @, este adecvată unul aport de •
180 0,18'
220 0,251 peste 70%. pentru un aport Tntre 20% şi 70% este adecvata dispunerea - .
S80 500 70 0,12 @, ler pentru un aporl sub 20%, dispunerea - @. Convectoarele flra
., . 110 0,18
180 0,2~ ventil are nu sInt adecvate pentru incAlzlrea lai~mpe.râturl scAzute, deoi/'
220 0,3 rece randamentul lor depinde de volumul de aer care le traverseazA, şi
880 800 180 0,30'
deci de d~.Tenţa.de temperaturA dintre oorpul d.e Incalzit şi aerul din inci-
980 900 70 0.20'
180 0,# pere. F'e~ craşterea randamentulul pot fi montate pe convectoarele oare
220 0,58 au nl,e de miel Tn!J1lme. deasupra lor (de ax. convectoarele in pardosealA)
Olmenlfunl de conetrucUe de Dimensiuni de conltruC\le suflante. Tn zona de locuit este limitatA montarea de convectori cu suflan-
radiatoare conform DIN 4720 radllto'"' conform DIN 4720 te ca urmare a zgomotlJlul produs - G). Corpurile de 1ncAlzit pot fi aco·
perlte in diverse moduri. Scaderea randamentulul este uneori considera-
bila. Trebul!tasigurate pcslbllittţl de curaţere adecvatA. La cAptuşellle din
!nll~me Distanta AdIn- SUprafata metal, procentul de căldur! de Iradiere este transmis aproape In totalitate
h\ Intri clmeC vopSitA
butUcl"l>l. aerului din lnc!pere, pe cTnd clptuşeille puţin transmisibile termic reduc
r,:,tr,nl
Inmm lnmm Tnmm ccnslderabU transmiterea caldurii de Iradiere .. pag.111, G). Este repre-
300 200 250 0,18 zentatA miscarea aerului Tn Interforul unei lnctperilnc"zite, Aerul este
450 350 180 0,15' incilzit de qorpul de IncAlzire, se ridici la plafon tangential cu fereaetra ,1 -
220 0,21
800 500 110 0,14 se rlceşte la contactul cu pereti exterlori, respectiv Interiori. Aerul rAcit ee
180 0,20' mi,cA peste pardosealA inapoi cAtre corpul de 1nc1lzl1. O alta situaţie se
220 0,28'
1.000 900 110 0,24 creeaz1 atunci cTnd oorpul de incAlzit se află pe un perete care nu are
180 0,341 fereastră, Aerul se rlce$te la fereastră, se mişcA apoi rAcit peste pardo-
220 0,48
sealA catr. - pag.111 corpul de incAlzit si se incAlzeşte de-abia acolo.
Dtmlllllunl de construetlt radlatoar.
® dinOlmanllunl d, ccn.truotle radlllo,",
otel conform DIN 4722 ® din ot,1 conform DIN 4722

1~ 3;:-:::::::::;::::;~ f [~J~ illlI~

f- ~II re
.L
.
.L 1]] l
Uli1: 3SH 82~
" Olllo"t.1 b)-o"1"~ta',
.SI--!

rfl CU]'N, C]"']1

., Crlza.llleu \ .Ir,
!.!:
§Os II'

--
,S. II
II

B2W ~
'4~ :,1
~.'1:, ~!!>Q~4,1)(l 35H.i l00r-! l.
ar- dl Ortzcn'll cu 2 .)Ver1k:al
siruri, cu Ilml', cu 1.'r
1) "',rtlltll
cu.2 Iiruri
Radiator cu tuburi (3 tuburi) ® Diverse acoperiri ale tuburilor de ® Sec~une prin corp plat de încălzit ® Privire generală asupra diferitelor
coborîre la radiatcarele cu tuburi . ~ corpuri de incălzit plate

110
 ÎNCĂLZIREA
-CII
O a treia posibilitate este încălzirea in pardoseală În loc de corp de
Încălzlt.ln acest caz are loc o încălzire uniformă a aerului din incăpere.
Apar probleme numai În caz de suprafeţe mari de fereastră, care pot
fi rezolvate cu ajutorul unor corpuri de Tncă/zlt suplimentare, ca de ax.
convectoare in pardoseală.
Oespre problema alerglella praf in incăperl incAlzit•• Pină acum
măsurile impotriva alergiilor la praf, respectiv la acarieni au ignorat
corpurile de incAlzire. Corpurile de încălzit cu actiune pronunţatA de
convec~e stTrnesc praful care contine agenţi alergeni, acesta ajun-
gind mal repede 1n contact cu mucoasele.ln plusrpentru corpurile
de Tnc!lzlt cu lamele de convec~e există probleme de curăţare care
nu pot fi rezolvate. Avantajoase slnt deci corpurile care Tndepllnesc
urmAtoarele condiţii: un procent minim de convecţle şi posibilitate

j j jj j de curăţare fără probleme. 1ndeplinesc aceste condiţii plăcile mo-

nostrat fără lamele de conve~e şi radlatoarele din elemente.
Oepozltarea pleureI pentru incllzlt. Cantitatea de păcurA pentru
- incAlzit ar trebui să fie suflclentă pentru min. 3 luni şi pentru max. un
®A I '
Mt,carH I.rulul In cazul AIncAlzlrll cu radiator ,1 S In cazul Incllzlrll de plafon
sezon de Tncllzit. O estimare a necesarulul anual ~e combustibil se
situeaza Tn jur de 6-10 Vm 3 pentru·o incApere Tncălzită. rn camera de
incllzire este admisă depozitarea a c 5 m3. Reclpientele trebuie să
se afle tntr-un rezervor care să poată prelua Tntreaga cantitate. Re-
zervoarele aflate rn pAmint trebuie să aibă protecţie contra scurge-
rii, de ex. rezervoare dubla sau carcase Interioare din material plas-
Incllzlre In pardos.." (montara
r tic, rn regiunile unde se aplică masuri de protecţie a apelor sint pre-
® umedl) I scrise cantlt!ţl rraxlme şi masuri suplimentare de protecţie. 1n
AIcItuI,. panIOHlll d. lUI In 101 l
-OIle 10mmlllill / Interiorul clădirile r se montează fie baterii de rezervoare din material
-$IPIICU acopem. caMualllar miii. 4& mm1
-iltll patIMI "",tIU _IN (121 3,6 mm) 1/ plastic cu capacităţi de 500 - 2.000 litri de rezervor, sau rezervoare
- FoIII palltlllll1l 0,2 mm din oţel, care s1nt sudate la faţa locului, a căror capacitate este la
-IZOIIlIe PST 33130
alegere. 1nclperea rezervoarelor trebuie sA fie circulabUI.
Impermeabllitatea rezervoarelor trebuie verificată periodic. ŞI 1n
acest caz. Tncăperea rezervorului trebuie sA poată cuprinde rn caz
de urgentA toată cantitatea de pAcurâ pentru incălzH: Instalaţiile cu
•...!..:r... """"",JJ. rezervor trebuie să aibl conducte de allme~re şi de aerisire. 1;' plus
stnt prescrise siguranţa contra supra-umplerl! şi, funcţie de tipul de
@ TncaJzlr~ In pardoSl.1I ® TncIJzJreln plldo ••lil (montare
ueeelt) . depozitare, un dispozitiv de avertizare Tri caz de scurgeri (de ex. in
AIciIUIIa p..-dolltlll d. lUI In jea:
-DII.15mmln
Alcllllltt ~1Il dt lUI'"JCII!
-011.,0 mm UpI1e lai rnachtll
cazul rezervoarelor Tn pAmtn~).
-I'lId.tnOIIat30mm
-'oIt~O.lmm
-I'IIGI lIPI UlGllIl ,. mm
-1'o!1t de poIItlll.n. 0,2 mm
incAlzire. pe suprafeţe cuprinde suprafeţe mari din cele ale incApe-
-ŞIflI 45 mm - LImtIt g/IfdIrI din lIumInIu rilor şi temperaturl corespunzator scazute.
- Strai potI8nI ptntIU oonduet.lnallJlrt - Itrai pcIIItIrIn au ClftllUII PlnIIU aondUcI.
-Falle pallNlnl 0,2 mm 1ncIIIIrt 40 mm Tipuri de Tncălzlre pe suprafeţe: TncAlzire rn pardoseală, Tncalzlre in
-1zoI11It "51 33130 -VIII mint""
HIICIZIII
1:1110 GllmIIIIt IGUI1Ioa unde
planşeu, TncAlzire Tn perete.
Incalzirea tn pardosealA. rn cazul Tncalzlrii rn pardoseală, căldura
de pe suprafaţa pardoselil este transmisă atTt aerului din incapere,
cit şi pereţilor şi planşeulul. Transmiterea căldurii către aer are loc
prin convec~e, adicA prin mişcarea aerului pe suprafaţa pardoselll.
Alcltulrl pMIoMlIl d. 1U.ln 101: Transmiterea căldurii cAtre pereţi şi planşee are loc fnsă prin ira-
-1'lnIttj cu ...1por\Inl (lnlI\IIII' var11b1l11
- FOlIe POIItIItni . diere. Randamentul termic poate fi de 70-110 W/m 2 func~e de fini-
-Modul d. IncIIzIrt cu ,",Izafant saj.Ca finisaj de pardosealA este adecvat aproape orice material,
ceramlca, lemnul sau materialele textUe, insa rezistenţa termică nu'
ar trebui să depâ,easca O,15m2 kW.

lncllzlrl de pllfon cu c•••te dl

® liumlnlu

F1nla.J 1 1 OI I
i

l'
perete
~l 5

I i-
I
I

f,
JO
F
j
,i
..e
i
<II

..e"
111- 20- 24 J
,
li'
1

,1
t6' 20 24'
il
e

~ ~
16 20 2'4 \
j
, ,
'!l

i..
i
1 II i
11 20 24 , 11u 20" 24..
Curbele de temperaturi ale încăperii peMlru evaluarea termotlziologică a
i I
.li
~
~
,S
.
il
'!1!
''''\
,
I

® Sunstrip @ Placuta distribuire aer @ sistemului de inc~!zira

111
o iNCALZIREA
-C!l
Şapa folosită In cazul sistemului de incălzire din pardoseală trebuie să
corespundA prescripţillor DIN 18560 resp: Indica~ilor Uniunii Centrale
a Constructorilor din Germania. Grosimea şapei depinde de tipul său.
de modul de prelucrare Si de lncărcarea pe care o preia. Tn cazul uti-
lizMi de mortar de ciment ZE 20 şi de conducte de incAlzire situate
imedIat deasupra termoizola~ei este prescrisă o acoperire a conduc-
telor de minim 45 mm. Fâră finisaj rezultă o grosime totală de 75 mm.
Şapa se dilată pe timpullncaJzirii, ocazIe cu care apar diferenţe de
temperatură intre partea superloar! şI cea inferioar!. Ca urmare adi-
ImArtlor diferite, In cazul pardoselilor flnisate cu plăci ceramice apar in
zona superfoară a sapei tensiuni de 1ntindere care pot fi preluate nu-
mai de armăturile de la partea superioară. Tn cazul pardoselilor finisa-
.<D Varlant. d. dllPun.re • rez.rvoarelor standard .ef. plcurt pentru !ncll%lra.
te cu materiale textlle sau parchet se poate renunţa la armătură, căci
diferenţa de temperatura dintre cele două feţe ale şapei este mai mică
decit in cazul flnlsaJulul din ceramică. 1n directiva refel1toare la termo-
Izola~e sint stabilite cerinţe speciale referitoare la limitarea transferu-

:zao mm 250 m/ft

lui de căldurA determinat de Tncălzirea de suprafete, cerinte ce sint in-
H t-1 dependente de tipul de izola~e ales: .1n cazul TncăJziril pe suprafeţe.
coeficientul de transfer termic al straturilor alcătuirii constructive dintre
suprafaţa de lncălzlre şi aerul exterior, pămint sau părţi ale clădirii
avind o temperaturA Intenia cu mult mai mică, nu trebuie să
depăşească 0,45 W/m 2". Jn DIN 4725 (TncăIzire rn pardoseală eu apă
caldă) sTnt consemnate temperaturlle maxime admise ale suprafeţei
pirdoselfl: pentru zona permanent ocupata. temperatura maximA ad-
misă a pardoselil este de 29° C. Temperatura maximă admisă a par-
doselli pentru zona periferică este de 35° C, zona pertferică neavind
® GroapA PII)\J'U Instalarla rezervoarelor efi plcurl pentru IncAlZlre"'n plmlnt. voie sA fie mal Iată de 1m. 1n cazul ballor este valabilă o temperatură
maxim! admisă a pardoselil de go C peste temperatura normală a
incAperii. rn cazul normal este posibilă Tncăfzirea 1n aceste oonditll,
deoarece necesarul de căldură depăşeşte rareori 90 W/m 2• Numai Tn
pu1Ine cazuri, ca de ex. unde sint suprafeţe mari de fereastrA sau a·
tunel c1nd 7ncAperea are mal mult de douA suprafeţe de contact cu ex-
,
...•..,l..,
f--'-
T
I
I
!+
-tm·····-+-.li . .. .

. ,1
-
teriorul, apare un necesar mai mare de căldurA. In acest caz, pe lingA
TncăJzlrea din pardoseală trElbule Instalate alte suprafeţe statice de
tncăIzlre sau un sistem de incălzlre a aerului .

1--1670II11II.......
g~::",nomlnlla v M,.,,,,
ICliICeHD/IJ)
Lungi.... J AdIncime I nllO
® BallrI. de rlZ8lV011'1 cIJ" r!IIIo" '4' BlIJ!I' eflrlDlVClI. din nallo" laaa (1100) 1100 lIIoo! 720 .• 30-30110
(1100) te5C 120
::g::g~
150a (1120
(pollamldl). vedere literali. \:V .. C!l (mlX. 5 reZlrvoartj . 2000 a15C 720
® ~::~:~1.:cconetructl. pentru Dat.rll d. rezervollre (bateriI da rac/p1enla) din

,~:V
i
~::u
l.Jri<jmo

J
GtcIIrne. 1IIoIImam.
t,._ ,,,- =LW ;~~. tr e

--
~1!3
8 -:..
B--
-;.-
50
511
i- 511
..J!l
I
L

Rezervor d. pIcUrA pentru

® R.zervor d. plcurl pentru
IncAlZIre. vedere laterala ® Incllzlre. vedlre IrIlntall hilliiilfo1
-p S
Z.III.iS

- -- -
- ---
fi 5
--;;-
- 7411
1- - - -
,
tP-:--
1 ~BQC

4()
-
Jl2D'
- - --. ~~M
4.;0 I 4250
50
29C
- .
-510'0
'
5f5O ~
-
-=- 6150, --
ao
2900
9TIi11
-
I 6' 50 -
-=- .'iM -
Cuvă prlllabrlcat~..pentru
Rezervor încastrat ® rezervoare de pleura, din beton ® i c::tnslunJ entru rezerJoare de pacura cilindrice I'reci P'iente; - ®5

112

40
1 1
ti' RIZ.rvoar. de depozllare I
\.!.I plcural In !nclperl
® Plrc mIc de rezervoar.
'.OOm
® Parc mirt d. rez.rvoar.
o Staţii de alimentara cu cQmbustibli
PARCURI DE REZERVOARE -1lJ
Incaperile recipiente trebuie să evite, in caz de revărsare a lichidului
depozltat, ca acesta să debordeze in afara Tncăperfl. Ele trebuie să
AutNor poata prelua 1/10 din volumul tuturor rezervoarelor conţinute şi cel
pu~n volumul complet al celui mai mare rezervor;
Rezervoarele in incăperl: incăperiie recipiente sint necesare incepind .
cu o capacitate de depozitare,de 450 1. Excep~e constituie rezer·
voarele cu perete dublu din oţel. PTnă la o capacitate de 100.000 I este
40 necesar un dispozitiv de semnalare a scurgerilor sau trebuie realizate
1 I din material plastic armat cu fibră de sticlă pentru tipuri constructive
aprobate, sau rezervoare metalioe cu căptUşeală interioară din ma·
terlal plastic ca tip constructJv aprobat.
Incăperile reciplente trebuie executate din materiale nelnflamablle, Ig·
nifuge, cu o rezistenţa, Impermeabiiitate şi stabilitate suficiente, şi nu
trebuie să fle prevazute cu nici o scurgere. Rezervoarele trebuie sA fie
acceslblfe pe cel pu~n două. laturi şi trebuie dispuse la o distanţă de
mln. 40 cm de pereţi sau 25 cm Tn rest, mln. 10 cm de podea şi 60 cm
de plafon .... <D
Clase de risc: .
A temperatura de aprindere sub 100° C
AI temperatura de aprindere sub 21°C
A II temperatura de aprindere 1ntre 21 0 - 55° C
A III temperatura de aprindere 1ntre 55° -1 00° C
B temperatura de aprlhdere sub 21° la 15° C
solubl/ln apa
Rezervoarele 1n aer liber supraterane: Tncăperile reclplente sTnt ne·
.cesare 7ncepfnd cu un volum de 1.000 1, altfel la fel ca 7n cazul rezer-
voarelor Tn TncAperl. lncaperlle reclpiente pot fi constituite din ta-
y 10 ao,m luzuri. 1n cazul rezervoarelor cu un volum de peste 100 m3, talu-
~ _-1I/'OI8at1t of. zurile, pereţii sau inclntele circulare trebuie sa fie la o distanţA de
rilmITI'IbI' 11 Nr. 1.14 .
lllillllJ SUprafa1IlIberI of. mln. 1,5 m, in cazul rezervoarelor cilindrice cu un volum de 'pTn! la
2.000 m3, distanţa la Incintele rectangulare poate fi micşorata plna
TNlP210Nr.4.l1
la 1 m. Trebuie prevăzute dispozitive de eliminare a apei, care tre·
bule sa poata fi blocate.
Dacă apa se poate scurge automat, trebuie prevăzute separatoare.
Instal~lIe supraterane necesită căi de acces cu protecţie. Distanţa mi·
nlm! a rezervoarelor cu .Ufi ~um. mal mare de 500 m' faţA de ve-
clnltate este de 3 m, creşte odatI cu volumul pfnt la 8 m la un volum
de 2.000 m3• Pentru combaterea Incendiilor trebUIE! Pl'evazute drumuri
de acces pentru pompieri şi utilaJe - (i) - ®
Rezervoarele subterane: distanţa minimA fa1A de limite 0,4 m, de clă·
dlrl1 m. Ancorarea rn pAm1nt ,este necesari pentru a Pl'evenl plutirea
rezervoareler goale acolo unde sTnt inunda~1 sau ape freatlce. Lea-
tArile de deasupra rezervoarelor au min, 0,3 m şi max. 1 m. Deschide-
rile de acces au (Zl ac cm, deasupra fiecăreia trebuie sA se afle un puţ
firA scurgere a apel, de cel pu~n 1 m II~me liberi şi cu 0,2 m mal lat
decit capacul de puţ. Capacul puţului trebuie sa poata prelua fncărcărl
de p1nA fa 100 kN Tn zonele cu clrcula~e.
Punctele de umplere necesită aprobare pentru IIchldele Inflamablle din
clasele de risc A 1, A II sau B. Ele trebuie să fle direct accesibile şi să
alb" protecţie. Suprafaţa de podea trebuie să fle Impermeabil", din bl·
tum, beton sau pava) cu rosturi etanşe. Scurgerile trebuie să fie
prevăzute cu separatoare, siguranţa contra supraumplerii, sTnt neces·
are dispozitive de golire şi de curlţare pentru rezervoare. ,
Sta~lIe de alimentare cu combustibili pentru mijloace de transport
de uscat, maritime şi aeriene pentru lichide Inflamabile din clasele de
risc A 1/1, de ex. pacura şI combustibil Diesel nu au voie să fie depo-
zitate alAturi de cele din clasele de risc A 1, A II sau B•.Este valabil şi
pentru zonele de lucru ale suprafetelor şi ale separatoarelor - @)
Toate rezervoarele necesită: ventlla~e şi eliminare a aerului sijua-
te la cel pu~n 50 cm deasupra calotel, respectiv deasupra solului; Tn
cazul rezervoarelor subterane, ele duc la suprafaţă, necesita protec·
~a contra apelor pluviale. S1nt necesare dispozItive de marcare a ni· .
velulul de umplere. Dimensiunile golurllor de acces trebuie să aibă
mln. 600 mm Iă~me libera, Iar deschiderile de inspectare vizuală tre·
buie sA aibă min. 120 mm diametru.
S1nt necesare paratrăsnete şi protecţie contra incărcărllor electro·
statice. Rezistenţă la foc, la coroziune internă sau externă, extin·
ctoare de tip corespunzător. Rezervoarele pentru combustibil Diesel
sau pentru păcură cu o capacitate de peste 1.000 I au dispozitiv de
semnalare a capacităţii-limită $i siguranţă contra supraumplerii.
113
• CENTRALE ENERG.ETICE- QJ
Centrale cu ardere cu strat fluidlzat
Funcţiunea centralelor energetice este de a produce curent electric, vapori
sau apl caldA slgur şi înmod.ec'llogic, in cazul centralelor energetic~ care
funcţloneazl pe bază de cArbune c-a Impus Tn anii '80, pe lingA tehnici pre-'
cum arderea de pulberi, arderea ou gratar etc., arderea cu strat fluldizat, Au
fost dezvoltate diferite concepte şi moduri de execuţie, de la cea staţlonara
pinA la cea circulantl. 1n contextul unOr cerinţe oresclnde de protecţie a me·
dlulul, tendinţele sint 1n direcţia arderii clrculante cu strat fluldlzat Se aşteaptă
dezvoltiri ulterioare 1n direcţia arderii ou strat fluidizat presurizat,
- G) reprezintA schematic componentele prinCipale ale instalaţlel şi cele mal
Importante fluxuri de materii, O componentilmportanta este producerea de
vapori, constind din casa cazane lor cU mal multe cazane~ bunc!rele de
cArbune şi reclplente mai mici de depozitare 7n apropierea Instala~lIor anexe,
a flltrelor electrice, a traseelor de asplrare şi a coşurilor de fum. Un al doilea
complex este producerea energiei electrice, care con~ne camera turblnelor
cu turbine ,1 dletrlbultoare de abur, Instala~a de dletrlbutle cu transformatorl,
distribuţia curentului electric, InstalaţII electrotehnlcs, de mAsurare si de con-
trol. Monttorfwea şi controlul tuturor sistemelor au loc dlntr·un punct central
de control. Materiile Importante sTnt:
a) fluxuri de intrare precum cărbunele, picura sau gazul, oxldul de calciu,
nisipul şi materille condensate
b) fluxurile de ieşire precum curentul electric, vaporll procesaţi. cenuşa ,1
gazul
c) fluxuri de materillnteme, precum apa de rAclre
Procesarea ,1 depozitarea materiilor solide " fluide are loc Tn mod centralizat
1n Instalaţiile anexe; consumaterii indlvlduall din cadrul centralei electrice sTnt
allmentai! de alef.
fl...
- ® reprezint! schema functional! a unei centrale electrice cu ardere a
. t2'
\!:i
Sah.,.,. functionalA a CIl'lIrIIII/I'rgetIcI cu cuplaJ
lI'I.rglllclldurl stratulul fluldlzat " cuplare energle/cAldură. Se foloseşte 1n centralele ener-
getice Industriale şi d. termoflcare.
CombUstIbilul cArbune este adus cu ajutorul uncr transportoare mecanice
peste cenuşa Tnclns! in circuitul de intoarcere a cenuşii, ajungind astfel in
pBTlla Inferioari a fumalululi fn cazul tipurilor uscate de cArbune este prefe-
rabilA transportarea pneumatlcl direct rn furnal. La temperaturl Tntre 800·C
şi 900"C are loc arderea completA. Aerul de ardere necesar este extras din
cazan sau din eerul curll de afarl prin sucţiune, eate incAlzit de dispozitive
de preTncllzlre a aerului" Imrodus '" fumal ca aer primar printr-un ventil de
creştere a prufunll prin podesui gurii d. vint cft şi introdus lateral ca aer se-
cundar pe mal multe niveluri.ln urma arderllsTnt produse gaze de ardere fier-
bl~; cenuşa .xlstentl In fumaJ preia prin mişcarea Intensi de turblon o par- .
te din cildura de ardere, este antrenati de gazele de ardere şi cedeazA
CAldurA suprafeţelor de Tncll%lre din fumal plnila Intrarea 1n ciclon. 1n ciclon
este separată materia solIdA din amestecul gaz de ardere-materie solida 1n
I 2'1 ,00 I 45,00 cea mal mare parte, 'aceasta ajungTnd din nou Tn fumal prin circuitul de Tntoar·
® Secţiune transversall - ®, plan centrall.nergetlcl cere a cenuŞ11- are loc astfel o reclrculare a materielsQllde. Gazele de ar·
dere flerbln~ sTnt rAcIte pe suprafeţele d. fneilzlre eupllmentarl; coree·
punzltor temperaturA sTnt supraTncAlz1ţI vaporll de frialtl presiune $1 de pre-
1111.20 siune medie, sint Tnellzlte materiile condensate şi aerul de ardere. Gazele de
ardere sTnt curl;ţlte de praf la cea 140· C In fIltnul electric - sitematlv in filtrul
cu plasA- şi conduse p"ntr-un curent de lIucţiune cltre un coş de fum indi-
vidual sau altematlV cltre un coş de fum colector.
Pentru respectarea nivelului de emlsll de suit, tn fumal este adus oxid de cal·
ciu In cantltlţl dozate; la prima umplere şi Pentru completarea materiilor soli-
de recirculate este utilizat printre altele nisip.
Vaporil de Tnaltl presiune ob~n~ slnt reduşi parţial 1ntr-o turbinl de vapori si
dupA o supraTnc:AJzlre temporarA trectnd prin stadiul de vapori de presiune
med1e,la stadiul de vapori cu o presiune adecvati procesului; energia fluxului
este transformat! rn energie de cltre turblnl, Iar aceasta la r1ndul .1 este
transformatI. rn curent electric de cAtre generator. Vaporil de proces stnt fO·
loslţl printre altele la obţinerea apel Calde pentru termoficare, pentru procese
de uscare şi rea~1 chimice; vapcrii creeazl căIdurl!n principal prin con·
densare. Condensul este colectat. eventual curAtat si tndreptat către cazan
ca apl de alimentare.
- ® arati o secţiune transversall, - @ planul unei centrale energetice
cu dimensiunile componentelor Importante. Dimensiunile sint valabile pen-
tru o oentralA energetica industrialA medie, oonstind din trei cazane cu o
-1
capacftate de producere a vaporllcr de ofte 200 tiM, plus o extensie ou un
I cazan.
I
La inserarea de noi instalaţii in centrale energetice deja existente este ne·
-::...::--+++tt-:~ +·:tH-~ljIm;~HoiJtiHJorof-i:Hi~ : cesară predominant o constructie pas cu pas; oonceptele noilor construcţii
I
,I trebuie să conţină şi posibilităti de extindere, căci acestea asigură o
·_···-··-_···--··=Ex·t~IJn·d··.-·ra- - ---- --- _____' funcţionare continua a centralelor existente; trebuie rezervate suprafeţe
Plan centrală energetică cu ardere strai fluidizal corespunzătoare pentru aceasta.

114
 . Put.,.. IMtllll1 POlO . -CENTRALE HIOROELECTRICE
" 100%
lnc'" -CII
ca,. +-.....,.~,.....,. .......-.:'....-f Tipul constructfv, forma şi marimea centralelor hidroelectrlce s1nt cle-
111".
. P[kW] terminate de condiţiile naturale şi de tipul, forma carcas ei, dispunerea
50%
axelor şi numarul maşinilor generatoarelor de curent. Cu cn maşinile
Flxl slnt mai mici, cu atit Influenţează: mai pu~n partea construita..
Reurvi Turbln.-~uri Domenii de utilizare
fluctUIII:~n~~~~~~tti~~:r. Turblnl cu jet liber ina~lml de cAdere (pinlla 1.820 m), deblte mioi;
O '1..:-_...1
(Pelton) mai multe duze pentru debit. mal mari
: 1) cla ...men•• hîclrocanlral. d. aaumullre inAlţlml de cadere medii (Tntre 670 şi SO m)
'. 2) hlclrocentrlll cu presiuni ridicatA (1lr1l1cumulare) TurbinA-Francis
j)entru deblte mari
Ci) Traseul tnclrclrllor rel.I.1 " tipurile ci. nidrOctntrall TurblnA-Kaplan Debite man puternic fluctuante şi TnăJţlml de cAdere
mic/(max. 70 m)
Turbln! cu trav.rsare Pentru randament. de plnl la max. SOO kW pentru
(Oeaberger) TnaJţlmi de cAdere şi debite putemlc fluctuante

Tipul de turblnl este desemnat fAră clasificare dupA numArul de rotaţii.

Pompele hidrocentralelor cu acumulare, care fnmagazineazl cu curent
excedentar energia hldraul/cl, sTnt pompe centrifugale şi corespund
turblnelor Francla. şi pot să fie in mal multe trepte pentru a face faţa
unor TnAlţimi mari de alimentare. Turblnele cu pompe sInt maşini rever-
sibile pentru operarea pompelor şi turblnelor.
Carcasa: turbinele Francia şi Kapl",n arni ailmentate cu .apA Tn general
printr-o cercasă splralata. in caz de randamente şi Tnălţlmi de cădere
reduse, ellcea poate fi actJvatA de fluxul dintr-un jgheab. ln cazul turbl-
nelor Kaplan de randament redus pfn! la mediu s-a Impus turblna cu
HldrocentraJl cu bazin d. aeumul.,. Ia Tnll~m. fi 'CQnductilungl d. tub, a cărei elloe similar! celei de vapor este plasat! fntr-un tub. Tn ca-
® allm.ntare cu apl (.ubl,ranl) .. . ' zul turblnelor cu jet liber, carcasa este o protecţie contra stropirii cu apa
prelucrata. Dlspune"a ax.lo~ maşinilor: verticală, orizontal!, 1n cazul
turblnelor cu tub oblicA de regulA.
~- NumArul de ma,I"I: randamentul este distribuit unor maşIni de mAri-
me egalA, pentru optimizarea numArului de maşini. Fiecare set de ma-
şinI Iste Instalat ca un bloc, ale cărui trei dimensiuni depind direct de ti-
pul şi dlametrul ~licei turblnel (9), (1). (2), <ID. HotArTtelare pentru costu-
rile de construcţie, precum şi pentru o funoţlonare fAra probleme, este
poziţionarea corecti pe lnAf1ime a turblnel; aceasta depinde de tipul de
turblnA şi de nivelul deasupra mării al locului de montare. intreaga ce.,..
.trall ee compune din blocurile maşinilor, din blocul defundare care in
plan are aproape aceeaşi dimensiune, şi din Tnclperlle anexe, care eTnt
grupate Tn jurul blocurilor mal sus menţlonate, cu economie maxima de
construcţie şi de e/lmlnare. .
. Plin Metode conatructlve: mlrlmlila şi amenajarea 1nc!perll de deasupra
13" Hldrocentrall ou preliune ,cAzUtI cu turblnlln splrali cu Il! velllcal, mSflniior urmeaza dou~ tendinţe 1n afarl de cea tip cavern!: hal! cu
V!./ metodl con.truo~lln.lt' ' macara cu pod rulant, destinat! mişcărII celor mal mari componente ale
maşinilor (metoda constructlvA tip clAdire Tnalta) [Main, Weserl, pe de
aiI! parte metoda constructiv! Tn aer liber, unde cele mal mari compo-
nente ale maşinilor sTnt mlşC8te de ex. cu ajutorul unei macarale cu por-
, tal situata Tn aer Ilber (sau cu ajutorul unei macarale mobile) prin des-
chizAturl speciale de montare Tn acoperişul hldrocentralel situat la o
coti extrem de redusă [Inn, Mosel, SurJ. Dispunerea joasă a maşini­
lor - care apare fn cazul hldrocentralelor de mare presiune şi cu acu-
.
Amolltt mulare - tinde să necesite metoda construcţiei prin acoperire (maşini
orizontale) sau tip pLJ1UrI (maşini vertlcale). in cazul metodei construc-
tive de tip caverna, maşinile turblnelor sTnt plasate Tntr-un spaţiu liber
4 creat prin excavlrl de tip minier cu puţin beton, Tn rocA cTt mal solidA.
T>
Hldroeentrall cu tUrblnl Franclt CIIClI,. oantrol
ti' Hldrcc,ntraJl cu turblnl. cu tub ob-
'.::!I uca ,1 pinten t5'
\.::,) verticala. mttocIl constructlvl In
aer liber

s~' c:~~:
Intem 11-1-..""'_1
1834
C8nal prHlun. . . . . . ._~

1· 030m I

® Hidrocentralâ cu clAdirea
in aer liber
maşinilor Hldrocentrall construită prin
turnare
® Hldrocentrală tip put ®

115
• ARHITECTURA SOLARA
-!lJ
fn esenţă, consideraţiile care l-au făcut pe arhitecţl şi beneficiari să
.caute surse de energie alternative 'surselor convenţionale ae tip fo·
sil au fost de ordin economic. Astazi se adaugă cu o pOl')dere egală
necesitatea ecologică.
Prlntr-o construcţie economici energetic, necesarul de energie al
unei locuinţe se reduce la 5Q% din necesarul unei clădiri obişnuite.
Bilanţul energetic al clAdirilor
CTştlgurl de energie: sursa de energie sta gratis la dlspozi~a orioărei
olAdirl. ln zona noastra cllmaticA [Germania - n. tr.] radlaţllle solare
stnt am de reduse, 1ncTt pentru incAlzirea camerelor, a apel, pentru
Iluminare şi funcţionarea de aparate electrice trebuie Introduse ener·
gil suplimentare.
Pierderi de energie: cele mal mari pierderi de energie ale unei clădiri
provin din oonducţla cAldurii de cAtre ferestre. pereţiI planşee şi aco·
perişuri. .

ConsideraţII pentru construcţII economici energetiC

ExlstATn principiu trei puncte care conduc la diminuarea considera·
blll a necesarulul de energie al unei ClAdiri de locuit
1. Diminuarea pierderilor de căIdur~ ,
2. Creşterea ctştlgulul energetic din radla~a solară
_'3OO-1400~1IIao-leco C:::::l1'700-11IOO Durata mecll. Il/umlnarD 3. Comportare conştientă a beneflclarului/utlllzatorului rn vederea
,.........,. _ IOlare In Ori p. an ameliorArii balanţei energetice
. .1400-I!IIlOJ........,.,j'8OO-1?aO , 1800-1800
1nsăş/ alegerea locului de construcţie poate constituI baza unor pier·
CD FIadI.~1 Iclar./durata lIumlnltli lOIare derl mal mici de călduri ale clAdirii. Chiar şi in cadrul unei zone mici
e [ct.~ dintr-o regiune existi conditii diferite, de ex. funcţie de altitudinea
.Jll"!..~ ~
*- unul teren se schimbi cond~lIle de vfnt şi de temperaturA. Condiţii

"'Z~
5
~ "'-41
,.~ ~
mlcroc/lmatlce eelativ favorabile exist! pe pantele orientate catre
/.~ ..... _ac -.... _~P\
.... sud, atunci cind terenul se află in treimea superioară a pantel, insă
~
4

-
V,Q- ~

nu 11ngă creastA. Forma cladIri! are un ro/Important rn construcţia

/.' '\
3 economici energetic. Anvelopanta clădirII se afli ro contact direct
2
..;,..,.'/ -II
~
I~~ cu medIul extern şi cedeazA $f1ergie valoroasl aerului din exterior.
fib /' "\ t\ Proiectul clădirII ar trebui să prevadA o suprafaţA minimA a anvelo-
1"" V ,..... ~~ pantelln raport cu volumul cuprins de constr1J.cţte, F'orma spre care
1--'" ....... ar trebui si se tindA este eubul sau cazul 'Ideal, semlsfera.
......,.I'tIII. _ ApIIIIo MII
III",. ~ AuI""' .... Olt. HIV. Du.
Prezum~a teoretică este Tnsl valabilă numai pentru looulnţa unlfa·
Rld\aIIt global.IlIc1.nII'n cIZ\It unor TnclJnlrl tIL c/lltrilll oolectorllor (IIIlorl m.. mllial! IzolatA. .
® dn Il.ntru G.rmanla oonform dttItlor 1IIItItull/iui mtIIoroiog!c german)
"
DlmJnuamllum!ntlulul
plllA In InteriOrul AMI

1:
I~ 1"
-l1li-
0.00,:34.
-
*, '",,~ If).
).
>"7'\

A.'
~ ~ ~ţl};.,;~{.;
il' ,p' ~~
r(~~:~ ..,....'~~
1x""",lu

• ~i-" ~
- ~

~~#~~'
-30' .. J..,4'~_.JI.\( :;::
I::;:p. ~ i-"
- 1'- ~ / #' •...".-- .
J:
oi
~F-
.. i-" ~ i-"
... -I :-..
r-r-
E=
~"''''~ ll';:I
J~ '" / ~~-:
" ;1
l
~'"
,
!~

J JJi I I f I J J ,J J J . ..I
Oep.ndenll cantltlţll de radiaţii In- "
® Unghiul de Incldlnţl ~ I razllor solrtlul (tlllllldln'llO&I'lluf !)Intru
""".11 50· nord d..1 liJtlgui ItIIIlui II dlf.rit. ore)
FI_rl factor activ trebui. cercetat
cu atlnţi., p.ntu a reduOI pe cIt
® Cldentt ~ o .uprafatt de unghiul
delncldtnll
posibil mlcşorarea iluminatului
III 1 1 1 ,..",
:--r-. I'r-- !1 i I ! ! !
I'-~, i !
~~ ".~~ i j.;
I li I~S : ! l'
.
I
li
I

I I
i
"
I
i
I
*" "'K. '
,il,...

Ambele efecte au loc simultan In doua dlmenslu'li. cea a varla~el unghiului lnaltlmli
si cea a unghiului azimutal

116
 l'
UtHlzlrla Inlrgi.'lOlar.
functie d. Incllnare
.......w.·.....·.·.w.·,.·.....·.·.w.·.·.·...·.·.·.·.·.w.w..
Comblnl~ Tntre cot.ctoare cu
® diferite Inclinatii
Suprafeţtle orizontale fi OII. oblla.
® sInt cu lOtul adlCVlte col.C!lrll re·
dlatllor dlfu%t .
® SecIIune trBnlVeru/t a unei CIII
prollClltl numll pentru colectarei
radl_llHor direct. (Cir Itnln)
Semllt.rt CIlindru
,"~.~"Tnşlrulle @\~
'V~
cu 4 unltl,1 ' Stparlt.
compacta
® Optimizarea suprafetelor
Pierderile termice scad proportional cu reducerea suprafeţei
/
i
"
/
,
,, \
\
I
Suprafetela pe sud cu o Incllnar. de 55"
plnl la 65' fac pcs!blla utilizarea la maxi·
mum a energiei solare pe perioada lunilor
raci d. iarnA.
Suprafetei, pa sud cu a Inclln.re d. 30·
pIna la 60· sint dimpotrivA mai adecval. uti·
IIzArilenergl.! solare In anotimpurile d. !tan·
zI~. (ac"lea IInl anotimpurll. d.clllvi
p.ntru optimizare. Clsllior lolare)
Suprafet.l. pe 'ud cu a Inctlnatll de O' pina
la 30' .Int IUpt.feţ. Uplce de utlllzarlllol·
relul de varA (d••x. pentru collOlol,. plate
p.ntru IncllZlrea ap.1 m.naj.re). EI. .Inl
.uprafeţ.l. cel. mii adecvati pentru colec·
Iar•• ridlatllJor difuze
m.·.·. . ~::~~u.«.:v:...;.o':.:.:.:.::..:il..:.::.•••:...:.:.;.:.::..:.'/k:.:.:v.v....i,o••:
L ____ ..l
17'1 In sohImb, ftl'latrlla v.rllclll ,..
~ clPlHd In cazul Tn ClrI Clrul,.tl
acopll'illlUlTlll plnlll 50% din ra·
dtllllll, difuz,
'â'
~
SICf/Ul1f II'IIIIVII'IIII a unei case
prcItcIa1I numai pentru col8Clltl1
. redlallllcr difuze (Cir acoperit) ,
~@
Plramlclt
Organizarea fn plan . .. _
ARHITECTURA SOLARĂ
.... .. .
radiaţia incidenta directă şi prin înmagazinarea căldurii de către
,
In cazul utilizarii paslve a ensrglei solara, căldura este captat! din
-Ill
anumita componente constructive, ca deex. pere~, pardosell. '
De aici rezu~ă organizarea rn plan logică. Camerele de. zi şi de
şedere utilizate permanent trebuie sa fie orientate către sud şi să
aibă suprafeţe vitrate mari, Este eficient să se prevad! elemente
constructive vltrate în zona de zi şi de şedere. Pentru aceasta există·
motive Importante: '
, . extlnderea suprafeţelloeulbile,
2. cîştig de energie solarA,
3. zonă-tampon termlcl.
lncâperlle mai puţin utilizate, cu temperaturl mai scâzute şi
nelne_lzlte, cu un necesar mal mic de luminA, ar trebui orientate
cltre nord. Aceste incAperi au rolul de tampon Tntre zona cald! a lo-
cuinţei şi climatul rece exterior,
Utilizarea en8rgle' Iola...
In utilizarea energiei solare se face distincţia fntre utilizarea activ!
şi cea pasivA a energiei solare. .
Utilizarea activa. a energiei solare: inseamnA folosirea anumitor
aparate tehnice de ex. colectoare solare, conducte, recipiente co-
lectoare, pompe de transfer ş.a,m.d. pentru transmiterea energiei
solar., .
Acest sistem necesita investiţiI şi costuri de mtreţinere enorme.
Aceste costuri trebuie TnsA amortlzate prin economiile de energie
realizate. Pentru categoria locuinţelor unifamillale aceste instalaţII
nu sTnt economice.
Utilizarea pasivA a energiei solare: Tnseamnă utilizarea anumitor
componente ccnstructive pentru fnmagazinarea cAldurii, de ex.
pereţi, planşee, elemente din stlell.
Gradul de eficienţi al acestui sistem depl~e .de anumiţi factoriI
1. Condiţiile de climA:
temperatura medie lunar!, geometria soarelui respectiv Incl-
denţa radla~flor solare, durata de strAlucire a soarelui, Incidenta
radia~lIor solare
2. Modul de utilizare a energiei solare:
utilizare Indlrectă;utllizare 'directă
3. Alegerea materialului de construcţfe:
capacitatea de absorbtie a suprafeţei ,1 capacItatea de 1nmaga-
zlnare a clldurll a materialului de construcţie .
UtIlizari dlrtC!l • .nergll! IOlatII
® prin euprl1.ţi vilratl
UIIIIzIre Indltlctl • anergl" 101.,.
prin Inllrm.dlul unul Plrelt Tromba
• • • • • • • ... • • • • . . . . . . • • • • • • • • • • H ........ .
~.-
,t.,_
:<:-
.''.-
.
o'.
Cult 'nlNO ~.-
',1-
.,'
~:­
:-:-
,".-
................................
Zi de farn!. l'Iadiatlile solare Inel· Noapte de IarnA. Faretele 'ncalz~ In
dente incălzesc aerul dintre geam şi @ permanenţa acţloneaza pentru In·
Unei. paete peretele Tromba. Prin trapele Infe- capere ca suprafalil de IradIere a
altele rloarl şi superioară deschise aerul cAldurii. Stratul de aar dintr. vltrajul
din incapere este recirculat si
inGalzit. '
exterlcr ,1 peretele Trombe contribu-
Ie. atunci cfnd trapele sintfnchlse,la
diminuarea pierderilor termice.
" 117
 '. ARHITECTURASOLARÂ
-co
.""" -"',
Sert:
plante sublropicale, umiditate
ralativA medie e aerului
40 - 85%, conţinut ridlcal
. de Oxigen. loc:ulbUa cel ,
300 da zile pe an

Elt
Ofspozitfvale paruollre dlSPUH la
OeSCl1tderl mar1 pentru ventll.re
.Int o conditii Imporllma pentru
controlul climatle al serelor In timpul
® .xtettor sInt .tlCIenI" d.olTlCl ra·
dll\tII.:aoI.,. nu alUng III apajlullnte·
lunilor de vara rIor. tn" nU "nl fol/tl dUrI/:JII•••Ie
fUnd expuII vintului si I/1t8mpIrtilor

I .N~" II .. • ~. • .. rtllilo ........: ..: .......'1

®
@
·3 mum po.1bII d. scarll.ma. Umbri-
raa da cltrl clldtrt Inveclnlll .t. IA'. Vara ati! da umbrot cit - nevoi••
\il rtnIIal
Se pcItI cIImlllzl '" mod praf..
prtn pomi tntrunzl\l, 1IbU~ etc
CasillOl.ra urbana. gradini de Iarna pa 2 nlvlluri. Am.: Echlp, de proleeare LOG

~~~
.'
~
."'::.:
......':
:::"':,:'
.~~."
':"
':: ,
'. ',,'

'

®
~.~~
Poslbllltlti de Idlugarl de compon.nl8 viltIIIla cllcliri .xlltlm.
17' Locu1nti unll.mlOall ~ Ieri
\!.J Am. B6Ia BlI]1b'k, A1c/IW11d
(!)- ®. 5. Oupet/ 11. Bale
® Functionar•• 'ncAlzlrll hlpocauall
de plrll.. tlmpan

. 6. Camlrl 12, Oepozltar.

1. CII'I'IIt'I de zi activ. gOlp. 13. Oupel.
2, Loc dt luat 7, BuclWl. 14, Cam.ra
8. Slmlneu copII
9. Oormltor 15. Balcoll
,o~.~

®. Plan parter Arh.Blmdt ® SecI!une-@-@

Planuri
1, Hol

.._. ------., 2. Spa~u tehnic

3. OIpozitare
.'
,I 6
4. Pillnlţ,
5. Plvnlll umed.
e. Garal dublu
7. Windfang
S. Ve,Ubul
9. Cameri de :i
, O. looc de luat masa·
11. Buc!t!rle
, 2. Camera distributie
apl caldA
13. Copil. .
14: Seri energie' .,,' .'
'5. Suprafaţa
Inmagazinare
4 3 16. Dormitor
17. Balcon

® Subsol- @ @ Parter @ Etaj Arh.: Echipa de proiectare LOG

 1 • AeMsire ' ~ 3O,.-------r
2 • Transmisie ENERGIA SOLARA
.. Lumini, Aparate 3 • IncAlzire
1~~____~4~.~A~pl~~~d~A_____
525
,. ./ .. 6.000
5.000
1% electrocasnice
10% 1 20 ..,....
3.500 'al
Pentru o gospodărie sînt neces-
i are de persoană cea 1.5 m2 de
'0 ••/ " , /
Api
caldl ' i 15 /""" / ' " . / 3.000 colectoare şi cea 100 I volum de
12%

-ă"
.ilO /,///
----"--,
t
i
apA in rezervorul de acumulare
- @ . Pentru o gospodărIe cu

1
2.000
~ ,'" '.500 d 4 persoane intr-o locuinţa unifa-
5 millala pentru producerea apei
000
l.1.0- SO ao-'OO,...,...,...,...,.,'50......""'2..,j.od·
.-·...
calde este necesar un colector
- Cladlll CII Il11'IIoIzoJIU. minim. ~!OWlm'
._... ClAdlll CII termalzolaU. ImbUnall1llt~~ cu 30 de conducte, cu suprafaţă
- - ClIdIr' C\lll11'IIaizalI!Ie bUn. Oeowl
--- CIIdIr. CII 11ImDIzoIaU. /Dane bUna wtrrf) de absorbţie de 3 m2 • Colecto-
® NICIllrUI dl caldura" cot1lumul rul produce tuncţie de gradul de
G) Consumul de energie In menaj de combultlbll II loculntelor In
funcp. dl Ilrmolzol&\11 Insorire Intre 6.5 - 14,0 kWh
ApA Api raci 28 IIItI caldura solară pe zi. Este sufi-
cient pentru a fncălzi 200 - 280 I
de apa - @. Fiecare dispozitiv
de energie solară are nevoie in
orice caz de un sistem conven-
ţional de Tncllzlre. intr-un Inter-
val de timp previzibil soarele nu
poate să aibă randamentul ne-
cesar pentru a susţine singur
incAlzirea.
lmatijlte CIIfPGtIlI 53 litri TeUIa 20 I
rn utilizarea energiei solare se fa-
şp* nn. 1811tr1 Baut. ~I 4I ce distincţia intra utilizarea activă
~=::. :t'rtt
laIII SlIM
:=,:ula. ,41
'total ZI/
şi cea paslvl a energiei solare.
Utilizarea activi a energiei sola-
@) Consumul dl apa In menaj Producerei apal cilde
.,....! " re: inseamna folosirea anumitor

ese
\ ~ffl1~
\ I
.....•~"
I " 130"-138"
aparate tehnice, de ex. colec-
toare solare, conducte, reclplen-
te coleotoare, pompe de transfer
ş.a.m.d. pentru transmiterea e-
VSV
O·~.9 /i~
SV ~
./ ;"',

1~
.\, ~" O-
100;>' se
RIZI dlIICIlun4 a lalralul

ClSlplItmj
vira
nergiei solare. Utilizarea pasivă
a energiei solare: inseamnA uti-
lizarea anumitor compOnente
SS~.=..-sSE constructive pentru 1nmagazina-
rea căldurII, de ex. pereţi,
O·" -:z::r:s:!i'-S3" planşee, elemente din stlcl!:
<V Utillzar•• radlaliller ® RIZI dt 1C!full' I IOlfllullaml ® gradul de eflcienţ! al acestui si-
stem depinde de anumiţi factori:
1. Condl~lie de climă - tempera-
tura medie lunară, geometria
soarelui respectiv incldenţa
radia~lIor solare, durata de

1\
străluc!re a soarelui, energia'
radiaţiilor solare
2. Modul de utilizare a energiei
solare, utilizare indirectă, uti-

W·
• ~ tl'anIV. tub InclIzItt
lizare directă
3. Alegerea materialului de con-
strucţie - capacîtBtea de ab-
sorbtie a suprafeţej şi capacita-
@ Colector cu tuburt cu vid tea de Tnmagazlnare a căldurii
T&h_11f1 standard a materialului de construcţle.
~ lfJ!IlIJ ~ Diverse tehnologii
UUllzar. termica 1. Căldură solara: utilizare ter-
lo •.~"n I solare .' : ~ " Energie solara pasivl mică a energiei solare prin in-

" .::" ==:;> oij)' c::::=:::::C>

Collctolf••ollre concentrat.
termediul colectoarelor. Noţiu­
nea de colector este legată
(oglindi parabolicl)
de acumulare sau captare.
Căldura solara serveşte la

.._
. t:::=:::». ~ ===C> TncAlzirea. apei.
Utilizare fotova/taiCi . • <.(jj
.8 energiei 50lare .'. 2. Curent electric solar: fotovol-

~~c..~ taica (FV) este transformarea

directă a radiaţiilor solare in
curent electric direct cu aju-
@ Tehnici solare (reprezentari schematice) torul celulelor solare.

119
 RACIREA INCApERILOR
DIN 4701,4710 - lIJ
Cerinţele prlvitoare . la limitarea permeabllitl!.ţii termiceJn.cazul prl·
mei mont~ri, inlocuiri sau renovări de componente constructive ex·
terioare ale unor clâdiri existente nu trebuie să depăşească valorile
din tabelul - @ (coefici,entil maximi de permeabilitate termică).
Trebuie respectate grosimile materialelor termolzolante. rn cazul
planşeelor situate sub poduri neamenajate sau al planşeelor (Inclu-
siv acoperisuri inclinate) situate dedesubtul sau deasupra unor
incaperi. şi care au contact cu aerul din exterior. renovarea trebuie
să se facă rn aşa fel, rnclt
a) invelitoarea acoperişului (inclusiv acoperiri in consoll!.) să fie inlo·
cultă imediat sub tnvelltoare, '.
b) placărlle să fie cu plăci sau elemente de tip placă, atunci cInd
acestea nu sInt direct zidite. prinse cu mortar sau lipite, sau atunci
cind stnt fixate cofra)e. sau
c) atunci cind slnt montate straturi termolzolante. sInt valabile ce·
rlnţe conform - @ rTndul 3.
'Pilun
IntensltlţJ ale vintului
Harta IzolltrMlcr. Viteză in m/sec.
eea mII mici medie Onu este vint O 7 vTnt Intens 12-14
• daul zII•• t1msa'
1 curent calm ;-2 B vlnt furtunos 14-17
·2 vint uşor 2-4 9 furtună 17-20
3 vint slab 4-6 10 furtună putemlca 20-24
4 vint moderat 6-8 11 furtună tip uragan 24-30
5 vint răcoros 8-10 12 uragan peste 30
6 vtnt puternic 10~12

I~
N NE E SE S sv V NV MRI. Medie Camere frl;orl1lc8
firi cu
Luni vint nul vint nul 1n cazul determlnărli necesaruluf de temperatură redusă pentru răci· .
Ianuarie 3,8 3,8 4,3 4,2 3,9 5,4 6,9 8,3 4,8 4,8 rea incăperiior trebuie să se ţină cont de faptul ca diferitele bunuri
Ftbruarl. 15,1 4,4 3.8 3,9 4,5 8,4 8,8 a,7 5,2 5,2
Marti. 15,5 4,4 5.0 3,5 3,8 a.e 7,0 7,0 5,2 .6.2 menţinute la rece necesită temperaturi, grade de umiditate, circu-
5,3 4,1 4,4 3,9 4,2 a,8 8,9 7,7 5,8 5,8 laţie a aerului, duratA de răcire respectiv de congelare foarte preei·
re"'"
al
fun'.
4,7
4,9
4,4
4,4
4,3
3,7
3,a 3,5
3,2 3,3
5,7
4,7
8,2
6,5
8,3
8,4
4,9
4,e
4,9
4,8 se ... pag, 121 U)..1n con'tinuare, trebuie tinut cont de.căldura ape·"
Iulie 5,3 3,7 3,0 2,9 3,4 5.3 8,3 7,0 8,3 5,3 cltlcă a bunului menţinUt la reee. de climă, de constituţia construc-
August 4,5 3,3 .3,4 3,4 3,5 U 8,3 7,0 4,4 ' 4.4
Septembrl. 4,5 3,2 3.0 3,1 3,7 5,3 5,7 8.4 4,8 4,1i tivă, de situare, de călduraliuminatulul. precum şi de circulaţia in .
Octcmbrfe 4,4 3,1 2,8 3.0. 3,1 5,8 7,0 8,4 4,7 4,7 interiorul Incăperli frlgorlflce. Calcularea neeesarului de tempera-
NoI.mbrle 04,8 04,0 3,7 04,0 04,0 7.7 8,4 9,1 8,7 8,7
Oecembrie 5,1 4,1 4,0 3,S 4,9 7,1 8,1 8,3 5,9 5,9 tura redusA se face combinind:
An 4,9 4,0 3,9 3,6 4,0 8,1 s.s e.s 5,2 5,2 1. racirea bunului menţinut la rece sau congelat (răcire la punctul de
® Viteza m.dl. a vIntului In mi.; a.raport FrankfurtlMaln
lngheţare-congelare-supracongelare) (O. m cp At).
DaCă prodUSUl trebuie congelat solid. Ia punctul de Tngheţ trebu-

~
N NE E se s sv V NV MedI. Medl. Ie să i se sustragă cAldura necesarI, cAldura sa specificA fiind -
vnt firi cu
Luna vint nul vint nul apoi mal mica. Sustragerea de umiditate este de aprox. 5%.
lanulrle 1,8 2,3 2,1 1,3 2,7 3,5 4,0 3,S 2,5 2,5 2. răcirea şi uscarea curentului de aer;
Februarie 2,9
3,3
2,e
3,1
1,9
2,1
I,S 3,1 4,9 4,4 3,S
1,8 2,B 4,2 .,a 3.4
3,3
3,2
U 3. efectele de fncaJzlre generate de pereţi, planşee, pardosel1;
Marti. 3.2

=".
Iunia
lull.
3,1
3,2
3,0
3.9 3,7
2,5
2,6
2,6
1,9
2,2
1,7
1,7
1,5 3,4 5,1 4,9 4.0
1,8 3,0 4,2 4,8 3,3
1,7 2,3 3,7 4,5 3.8
1,7 2,8 3,8 4,4 3,2
3,9
3,3
3,1
3,2
3,9
3,3
3,0
3,2
'4. pierderi prin clrculaţil (deschiderea uşII), iluminat (fereastră),
căldura generată de Instalaţla de iluminat, precum şi de func~o­
narea pompe lor $1 a ventllaţiei:
August 3,0 2.8 2.0 1,6 2.8 '3,7 4,2 3.8 2.9 2,9 5. condens.area vapori/or de apă din pereţi, - pag. 127-132.
S.plembrl. 2,9 2.5 1,6 1,4 3,4 4,1 4.2 3,4 3.1 3,0
Octombrie 2,8 2,3 2,1 1.8 3,0 4,0 '4,4 3.4 3.0 3,8 RAcirea cAmll
NOiembrie 2,1 1,5 1,3 1,2 3,4 4,a 8,1 3,8 3.7 3.8 Camea proaspAt tAlată este racilă 1n Incăperea de prerăolre la 280.15 K
O.c,mbrle 2,6 2,1 1,7 1,2 3,S 5.4 8,' 5,0 4,0 4,0
An 3,1 1,6 3,1 4,3 4.7 3,8 3.3 3,2 pTnă la 281,15 K şi la o umiditate relativă a aerului de 85 la 90% In S
2.6 1.9
pin! la 10 ore de la 303,15 la 288.15 K. apoi in camera frlgorlflcă la ~
:!) vaez! medie a vlntulultn rrn; Srem.rhlvtn 275,15 K pin! la 281.15 K l!l o umiditate relativă a aerului de 75%,
~ampon.n!. ccnllructlv. CotflcI.n1f1 molml ~roaIm•• nec••ari . timp de 28 pin! la 30 h. Răcirea ş\ depOZITarea trebuie să se producă
de plllTleabllltate II mit. termolzollnt
termlcl Wf(m'K)'/ tiri oerlfftearell separat. Pierderea 1n greutate este de 4 - 5% In 7 zi/e, Astăzi se prac·
Pereti eXleriorl 0.80 50mm tică tot mai mult răcirea rapidA in camera frlgorifică, fără cameră de -
F.restre Geam dublu sau Izolant prQrâclre. unde camea este adusă de la o temperaturA de tăiere de
Plan,ee situate sub poduri neamenajate 0,48' eOmm 303.15 K la o temperatura de depozitare de 274,15 K, la 60 - 80 re- .
sau plllrtŞ8f/ (InCI. acoper/,url 'ncllnate}
,Itun ded.subtul sau dlesupra unor circulări ale aerului pe oră şi la o lJmiditate relativă de 90 plnă la 95%.
IncAperi cara au contact cu aerul din .Xl. ~ 100
I\~ J.
Planşee de subsoluri ,1 pllnSI8 care au 0,70
contact cu pAmIntul, pereţi şi :n,ee care
au contac! cu Inclperl neinc ne
40mm
I
,S
90
1 ....
J. 0-,- I-~
r:- Timp de depOZItaTe ma·
xlm la tempsrmurl şi gra·
r tarmIcapolite fi cs/culallulnd In canlld.rare sltaturll, conslruc·
Coenclentul da parmeabll!ala ,: ao \ i"' t~ de de umldkate diferite
2) terlalelor
~V~~~t:~r:e .e refera la ocapadlat. da canductlvltata termica ~·O.04W/lmK), In cazul ma· ~ ~t-. J -I'-r- (O K • 273,IS'C)
termolzolante cart trebui. montata ,. ocnstruc~.
sau In cazul ma1erlalelar da con· i 70 I
strucţie cu aII! capacitate de canductivltat. termlcl, graslmlla tarmolzalaUai trebuie ajustat.
corespunzatcr, Vatl mlnaralA .au spumale plUltca trebuie canalderate ca ,vinei a capacitate
de candu.:tfvltate termlcl de 0.04W/(mK),
@)
. I o
8
Unllt~d.llm"
12 16 20
ZII.
24

Limitarea permeabllitatii termice In cazul primei montari, Inlocuiri sau renovart de

componente constructive
®

120
 Bun ~nut la race Temperatura Circ. aerului Umiditate Perioada CAMERE FRIGORIFICE
K M._medle relativl de depoZItar.
P.• pulernicl • aerului RACIREA ŞI CONGELAREA CARNII- QJ
1. • intun,cat In %
Procesul de congelare modifici starea şi distrIbuţIe apel conţln~te
Fabrici de bere
pivn~a da depoz~. a barii 274.15-274.65 M.
spatii de deoelzll. hamei 273.15-271.15 M.
90
75
-
8 luni
. de carne, insi compoz~laclrnii nu se modifică.
Congelarea cărnII de vita se face la 261,15 K, a celei de porc la
Cam.
came de vltl 272.155-273.65 M. 80-85 15 zlll
o
258,15 K, la umiditate relativă de 90%.
caml d. porc . 271.15-272.15 M. 80-85 15111• Durata congelării: berbecul, viţelul, porcul1ntre e şl4 zile; sfertul din
Came de berbec şi viţei 274.15-272.15 M. 80-85 18 zif. spate al vitei 4 zile, sfertul din faţă al vitei 3 zile.
maruntaie 273.15-274.15 M. 75-85 3 zlii
caml conllelltl 258.15-255.15 1. 85-90 10 luni Decongelarea corespunzătoare se face timp de 3 pinlla 5 zile la
carne afumati. c!m.~ 283.15-274.15 M. 75-80 8 luni 278,15 K-28 1,15 K şi redă oărnli starea de prospeţime. .
Vlnat.1 putre Mai nou -ln principal in America - are loc prOcedeul de congelare
vinat cong.lat 265.15-283.15 M. 85-80 9 luni rapidă la temperatur! de 248,15 - 243.15 K şi la 120 pinlla 150 re-
palTe proaspltA 272,15-273,65 M. e0-8S 8 zll.
paalr. oongllata 258,15-2!5,15 M.t. 85-90 4-101unl circulAr! ale aerului pe ori.
In fal. de grIIImI Avantaje: pierdere redusA a greutăţII, creştere a trAgezimll, inlocui-
PIfII re a procesului de maturare. pierdere se!zut! a sucului, consistenta .
rlclt Tn gheata 273.15-274,15 100 5-10 zll.
congelat. pe,te gras 250,15-246.15 1. 90-115 aluni şi rezistenţa mari dupA decongelare.
congelat. paşte slab 253.15 1. 90-95 12 luni Durata de depozitare depinde de temperatura de depozitare, de ax:
pe,te siret 271,15 M. 86-95 10 luni
pentru carnea de vită. Ia o temperaturA de 255,15 K durata de de-
Oul
OUl Tn camera 272,85-273,85 P. 75-asjt 8-!0Iunl pozItare este de 15 luni. Ia 261.15 K. de 4 luni, la 263,15 Kde a luni.
I~gorlflcl n. PIoIeg. fntr-un volum de depozltare de 1 ma pot 11 depozitate 400 pinA la 500 kg.
Un~ lapte, brinza berbec, 350 pTnlla 500 kg porc, 400 pTnă la 500 kg vltl, la o in!lţlme
unt. depozit lItm.n scurt 272.15-277,15 P. 75-80 plnlla elipi. normalA de stivă de 2,5 m. .
u~ depozit d. duretl 253,15-259,15 M.1. 80-88 12 luni
blinzi, moale 275.15-277,15 M. so-es 2-8 luni
depozit. brfl)zl. evalter 274,155-277.18 M. 70 4- 12 luni Tipul de carne Tem~eratura Durata de
l.agume
. _.. de. epozltare DO depozitare (luni)
conoplda 272,15-273,18 M. 90 4dptaminJ Carne de vita -18 15
---
fuol•• u_tI 278,15-280,15 70-75 9-12 luni
mazlr•• In platii 273,15 es-eo 1-211p1. -12 .4
caatraveti, dep. Ia v.dere 273,15-277.15 85 1-21ip1. - 9,5 3
8 -!llunl
Cll!ofl
varzl aorI
.pll'ltlghll
278,15-278,15
278,15
273.85-274,18
.--M. 85-80
-
B8-9O
8-glunl
4J1p11mTni
Carne de porc -18
-10
12
2-4
lpanac 272.15-272,88 - 90 8-10zUe -9,5 1
1~",COapt. 273,15-274.15 M. ao-eo 10-141111
Coapse de porc -18 51/2
ceapa P. 75-80 8-8 luni
legume congelat.
Fructe
271,15-270,88
250,15-2!5,18 - - 11-12 lUni
.•
Găini
-10
-22
4
pTn! la 18
anan..
mire, dupl tip
217,15
272,15-278,15 M.
- as
9O-H
2-4_
3-10~.
-18 4
. portocI'-.• m,I5-27e1.15 M. 81i 1-2IunJ' -12 . pTna la 10
banana 284,85 M. 85 311pt1mfnl - 9.5 2
pere 271,15-275.15 M. 90 - 9!i 1-8 luni
clpfunl 272,15-274,15 M. 90 2-3 lipi. Curcan -35 peste 12
ci"••• coaolze 273,15-274,15 M. 80 2-4_ . -23 12
PlUM 273,15-278,65 M.
273,15-274,18 M.
88
86-90
5-8 dpt.
2-8 lipI.
-re 6
agrIte -12 3
struguri de vin 272,85-275,15 M. 80-88 3-8 luni
11nIT! 275,15-278,15 M.
lnICII " suc da fructe CGnglllll 250,15-285,18
fructe uscat. 272,15-217,18
-
80-85
70-75
1-2 luni
8-12 lUni
·S-12Iunl
® Tlmperatura " durata d. d.poz~rt

---
Plante ,1 flo1l
Allac " flori d, mal 268,15-288,15 M- 80 Alelrea p.,,'ul ....
1randaftrl
florltllale
272.15-270,15 -
278,15 M-
90
as PelŞtll proa8pe~ pe gheaţă la 272.15 K ,1 o umiditate relativ! de 90
PrcdUII din blana" IInl pinlla 1OO'Yopot fi ţlnuţlproaspe~ 7 zile. Durate mal lungi de depo-
caaridl'lllmlidtmlllt, ..... 258,15-253,15 -
produ•• din blana 275,15-271,15 -
-90 -
-- zitare se ob~n prin utilizarea de gheaţa bBCterlcld! ·(hlpoclorurâ de
275,15-278,18 - 80 calciu 'sau caporlt). Pentru o depozitare mal de durată la 248,15 -
produS' din IIni
pltl 274,15-275,15 - 85 - 233.15 Keventual se glazureazA cu apa dulce pentru a opri a:erul şi
a fmpledlca uscarea. .
PlIn., fllnl ,1 alIai.
pTlnl, fllnoall
fllna
281,15-283,15 -
278,15-277.1S· -
-- -
-- Lazlle pentru peşte au 90 x 50 x 34. circa 150 kg.
produl. finit. panlficaţla 279,15-281,15 -
clooolall-dlp01It
cereale, uacatl
277,15-279,15. -
280,15 - --- -
wI RAcirea untuJuJ
Durata 9.e depozitare la 265,15 K a untulul rlclt este de 3 plnl la 4
--- ---
Vinuri ,1 lucuri
vin de Rin" Moaela 279,15-284,15 '- luni, la 258,15 - 252,15 K. 6 plnă la 8 luni, la 252,15 K. La mai pu~n
'lin dl Bordeaux " BurgundJa 283,15-284,15 -
vin dO mere, mult d. 'II'IJgUrI 273,15-274,15 - -12Iunl.
,napautl
OIVIIII.
278.15 - - .- Umldltatea relativ! a aerului este de 85 plnă la 90%.
Recipientul pe"ntru unt are 600 mm tnalţlme, 0 350 p1nă la 450 mm,
-- ---
cameralrigo. de restaurante 275,15 80-85
vitrine 279,15-281.15
produsa alumate-dapcznare 283,15-276.15 -
-- greutate 50 plnă la 60 kg.

(blAnUri) Răcirea fructelor şi a legumelor, .

conserv. Ingheţali allm. 265,15-261,15 -
lnclp. JisIl de gheata !IIIIflclail 288.15 --
-- -- Important: este necesară o prerăcire imediata, deoarece o scădere
pistA da gheata artUidaIl. gheata 268,16
camera. priclurl cadavre 268.15
--
-- a temperaturii ia 281,15 K produce o aminare a coacerli cu 50%.
carti In biblioteci 291.15-:-297,15 M.1. . 55- 55 - Durata de depozitare: depinde de calitatea aerului (temperatură,
umiditate relativă. mişcare), de tip, de coacere, de constituţia tere-
CD Condl~i prielnice de depozitare pe~tru bunuri ţinute la rece (273.15 K - .O:C) nului; îngraşămînt, climă, transport. prerăcire ş.a.m.d.

121

RAcIrea ouălor . . . . , .. ' " ' . '" ..' .,
Ouăle depozitate ia rece sînt aceie ouă care sint depozitate In spatII a
căror temperatură este menţinută In mod artificial sub +8° C. Ele trebu-
ie să fie insemnate cu .0uă depozitate la rece". Atunci cind s1nt scoase
din camera frigorifică, ouăle trebuie incăIzite intre-o cameră de degivra-
re cu climatizare, atunci c1nd temperatura externă este cu peste 5° C mai
ridicată decit cea din camara frigorlfică, aceasta pentru a preveni con-
densul. Suprafaţa camerei de degivrare trebuie să reprezlnte circa 12%
din cea a camerei frIgoriflce. Durata de TncAlzlre este in cazul sferturllor
. de Iadă de circa 10 ore, in cazul celor intregi şi al iumătă~lor de Iadă de
16 pTnă la 24 de ore. Depozitarea sferturllor de Iadă Tn camera de degl-
vrare: circa 5.000 pină la 6.000 de ouă (circa 400 kg brut) pe m2.
l..ăzlie pentru 500 de ouă au 92 cm lungime. 46 cm Iă~me ,1 16 cm
lnAlţlme; pentru 122 duzini .1440 buoăţl17S x 53 x 25 om.
Se calculează 10 -131ăzI la 30 de duzini pe 1 m3 spaţiu de cameră
frtgorlflcă: deoarece un ou clntAre,te 50 - 60 grame, rezultA 180-
220 kg de ouă pe m3• Pentru 10.000 de ouă la 2,8 m3 net. 2 milioa-
ne de ouă. 15 vagoane.
Pentru export. ouăle trebuie ambalate 1n lazi de cite 1.440 bucăti:
ouăle ambalate in talaş au o greutate brută de şa pTnA la 105 kg. ln
cazul ouălor egiptene 70 - 87 kg, daraua, adică, greutatea lăzII goale
, ,i a talaşului este de 16 -1 a kg. 1 vagon con~ne 100 1/2 lăzi de ex-
port. 144.000 ouă sau 400 de IIzI .pIerdute" a cfte 360 de bucă~.
l.ăzlle normale germane pentru sao de ouă au aa cm lungime. S1,6
cm lăţime şi sa,1 cm inălţlme (aşa-numitele lăzi pierdute). Ele pot fi
impArtlte in douA printr-un perete median. Inserţil de carton. Llzi din
lemn uscat de molid; pinui nu este.adecvat.ln cazul depozitării a 7
lăzi pe inAltime, la 1 m2 revin net 10- 11.000 ouA.
Este utilizat aer uscat de 75% in cazul ambalaJelor care nu permit
intrarea aerulur, in lazi cubIce a crte 360 de bucăţi 1n elemente de
carton. Dacă ouăle sint expuse la aer, umlditatea aerului poate 11 de
6S - 85%. Umldltatea aerului este controlată prin supracongelare
apoi tncălzlre a aerululln canalul de presiune.
Pierdere~ de greutate ln cazul depozitarii la rece in primele luni de
depozitare este mai pronuntatA dec1t in lunile următoare. DupA 7
luni este de S plnl la 4,5%. Conservarea ouălor 1n atmosferA gazoa-
să de 6S% CO2 şi 12% N după Lescarde-Everaert. Autociave um-
plute cu gaz in incăperl cu O"C. Men~ne compoziţia naturală a oului.
Importantă este constanţa temperaturll şi umlditAţil. Ozonul este de-
seori introdus rn camerele frigorifice pentru ouă.
Necesarul de temperatură redusă pe timpUl depozitării la 1 m2 su-
prafaţa este de 3.300 - 5.000 KJ/zJ. Este mal ridicat pe perioada cind
sint aduse ouăle. Durata de depozitare este din aprll1e/mal pină in oc-
tombrie/noiembrie.
Aic/rea " congelarea vfnatu/ul ,/ a cărnII de pasare
V7natului mare (cerbi, căprioare, porci mlstreţl) trebuie să I se scoată
măruntaiele Înainte de congelare, 1n cazul vTnatulul mic (Iepuri, Iepu-
ri de casă, pAsări) aceasta nu este necesară. Congelarea are loc Tn
cu animalele nejupulte respectiv nejumulite. Se face cu vTnatul
atfrn1nd liber, depozitare 1n gramezi pe podea CJ.J grilaj. Clrcula~a ae-
rului trebuie să fie Intensă la congelare. slabă la depozitare. La 1 m2
suprafaţă de podea (3 m inălţime) poate fi depozitat vrnat congelat 1n
următoarele cantităţi: circa 100 iepuri, sau circa 20 de căprioare, sau
circa 7 - 10 cerbi. Gradul de umiditate la -12° C este de circa 85%.
PAsările de casă nu trebuie congelate şi depozitate i,mpreună cu
vînatul, deoarece ele necesită temperaturl mai scăzute datorită
conţinutului in grăsimi şi slnt sensibile la mirosul vTnatulul. Răcirea
păs~rllor se face la OOC şi la 80 p1nă la 85% r~lat. umiditate relativă
a aerului, atrrnate de suporturi sau 1n apă cu gheaţă; pentru depo-
zitare la 0° C ,1 85% umiditate relativA a aerului, durata de depozi-
tare este de circa 7 zile. Congelarea se face la circa -30 pină la
·35° C, depozitarea la circa -25 0 Cşi 85 - 90% umiditate relatJv~ a
aerului. Durata de congelare pentru o găină la o viteză de circula~e
a aerului de 2 pînă la 3 mls este de aprox. 4 ore. Supracongelarea
În săculeţe vidate din latex are loc conform metodei Cryovac. Puii
tineri îngheaţă complet in 2 pînă la 3 ore.
Durata de depozitare la -18" C este de circa 8 luni. Pentru a pre-
veni rîncezirea. carnea de pasăre este împachatata În mod impar-
meabilla vaporii de apă În folie de polietilen.
CAMERE FRIGORfFICE
-UJ
Fabricile de bere
Culoarele pentrumalt:-.ţ6' pin! lâ+ fo·e. ' .. ,-,.. ..,.-..
Necasar de frig pe ma suprafată 5.000-6.300 KJ/zi
Pivniţa de fermentare: durata de fermentare Tntre 6 şi 10 zile la +3,5
pînă la +soC
Necesarul de temperatură redusă pe m2 suprafata podea de 4.200
- 5.000 KJ/zl
Necesarul de temperatură redusă pentru racirea putinii de fermen-
tare este de 500 pină la 630 KJ la 1 hllngrediente fermentate şi zI.
Pivnita de depozitare ·1°C pină la +1 ,5°C .
Necesar detemperatură redusă cea 20 - 25 W m3, referitor la incăpe­
rea goală respectiv 2,5 - 3 kcallh la 1 hl capacitate de depozitare.
Randamentul de răcire instalată este de circa 2,1 pinA la 2.3 W hl
producţie anual!.
RAcirea spaţiilor 1n general
Din motive de rezerve şi de Siguranţa, instalaţla de răcire are o ca-
pacitate mal mare declt necesarul calculat. Durata de funcţionare a
instalaţi el de răcire este considerată a fi de 16 pin! la 20 de ore pe
zi rn cazu! camerelor frlgoriflce şi de congelare; 1n cazurl speciale,
de ex. pentru a se profita de tarifele la energia electrică. pot fi mai
scurte. rn cazul camerelor frigorffice pentru carne, randamentul de
răcire nu trebuie ales prea ridicat, pentru a se garanta astfel durate
de funcţionare suficiente şi aerlsirea necesară a spaţiului chiar şlln
cazul unul necesar de frig mal redus. . .
Pentru camerele frlgoriflce ale unor companii mIci cu o temperatură
de clrca +2°C/+4°0 şi un schimb de marfă de SO kgIm2 zi. urm!torul
tabel serveşte drept reper pentru calcularea necesarului de frig şi a
randamentului necesar al instalaţiel de răcire.
Suprafaţa podelei Necesar de frig . Randamentul
camerei frlgortfice m2 KJ/zl Instala~ei de răcire
5 50.000 870
10 82.000 1.400.
15 111.300 1.900
20 136.aOO 2.400
25 153.800 2.8.50
30 1S7.000 3.250
rn mod aproximativ se poate calcula mal departe:
camere frigorifice la clădiri multletajate: 5.000-8.400 KJ/zl m2
depozit cu congelare Tn clAdire doar cu parter: 1.060-1.700 KJ/zi m3
Ocupare pe m2 suprafaţa, depozitare cu atlmare, după scaderea a
cea 15 pini!. Ia 20% pentru clrcula~l:
berbec 50 - 200 kg (5-6 buc.), porc 250 - 300 kg (3-3 1/2 1ntreg,
6-7 jumAtăţi), vită S50 kg (4-5 sferturi de vită)
Pe metru de circula~e atimate de şlnl joasă:
5 JumAtă~ de porc sau 3 sferturi de vită sau 2 -3 yjţei.
Distanţa Tntre axele tuburJlor pentru şlna Joasă: circa 0,65 m,
lnălţlmea plnă la axul tubului e~te de 2,3 plna la 2,5 m.
Distanta de la şină la şină pentru şină Tnalta: 1,20 pTn~ la 1 ,50 m cu
trecere liberă. Tnăl~me rn cazul şinei tubulare de 3,3 plnă la 3,5 m
Pentru un metru de circulaţie de şină inalta cu atimare: 1 pină la
1 1/2 (2 p1nă la 3 jumătă~) vita funcţie de dimensiuni
Necesarul aproximativ de frig 1n cazul rAclrli oărnil:
camere cu răcire rapidă 21 .000 - 31.500 KJ/m2 zi
camerele cu răcire ultrarapidă ...4.200 KJ/m 2 h
DepozltArl pentru carne congelatA
Ocupare pe m3 volum incăpere:
berbec congelat. •..••. , ..............•....•.• 400 - 500 kg
porc congelat ............................. , . 350 - 500 kg
vită congelată .........•....•..•....•......... 400 - 500 kg
inaltimea unei stive de depozitare In mod normal 2,5 m
Grăsimile devin cu timpul rincede ca urmare a influenţei luminii şi a
oxigenului, ceea ce limitează durata de depozitare
Camera de saramură: temperatură: +6· pînă la BOC
necesarul de frig la m2 suprafaţa este 4.200-6.000 KJ/zi
Saramura din reclplentele de saramură atrage umiditatea din aer.
Un vagon, de tren de 150.00 kgsarclnă utilă de încărcare poate prelua
de
170 de jumătăţi de porc suspendate pe o suprafaţă de podea 21,8 m2.
 Circulaţia aerului este produsA de diferenţe de presiune, respectiv TEHNICI DE VENTILARE A iNCĂPERILOR
• disturbărf ale echilibrului ca urmare a: DIN 1 946 - Q:I
1. diferenţelor de temperaturA} "aerisire naturală" ferestre, uşi, pu- Sursa: Zentralverband Sanitar, Heizung, Kiima (Uniunea Centrală
2. vintului natural ..... ţuride aerisire; .aerisire-mecanică" . - .•.• Sanitare, Încălzire, Ventilare), Rathausallee 6, Sţ.. Augustin__ •. _
3. ventilatoarelor dlsp. de adi'nisie, de eliminare Il Directive generale de proiectare pentru Instalaţiile de ventllare
r::"':'-:-:-:---':--'" aerului şi Instalaţii de climatlzare şi cllmatlzare DIN 1946
Umldltatea aerului din 1ncăpere: pentru confort, limita superioară a
umidjtA~i din aer este de 11 ,S 9 apA la 1 kg de aer uscat.
A nu se depăşl6S% umiditate relativă! Curentul minim de aer exte-
rior de persoanA la m3/h la cinematografe, săli de festivltA~, săli de
lectură, hale de expozl~i, spaţii de desfacere, muzee, hale de sport
este de 20 m3/h. Pentru birouri Individuale, cantine, săli de şedinţe,
camere de odihnă şi pauză, săli de audiţii, camare de hotel30'm3/h,
restaurante 40 m3/h, birouri de mari dImensiuni SO m3fh.

II
CD ClulficlIlI tehnicilor dl vlnlllll.

Instalaţiile de ventilare se monteaza pentru a se asigura un anumit

climat al Tncăperil. De aceea trebuie 1ndeplfnlte urmAtoarele oerinţe
de la caz la caz: .' . ® Schlma de principiu a unllln'IaI.~1 cu ""az cu curent dubiU'
a) eUmlnarea din Tncaperl a lmpuritaţllor din aer:.substanţe mirosi- as
toare, dăunătoare. balast.
b) eliminarea oâJdurii perceptibile din incAperi: aer cald şi aer rece.
o) eliminarea cAldurii latente din Tncăperl: curente de entalple ale
aerului de umldlflcare şi de dezumidlfloare.
d) men~nerea presiunii de protecţia: men~nerea presiunii 1n clAdiri
!
1 ~l
..
'C
II! ~

.2&
:~~
~
.... ...... 10-
.... .-- -
,/
./

Jj. ..a ~l
ca protec~e contra olroula~el nedorite a aerului. oi r--
24 ......
Majoritatea oerinţelor de la punctul a) sTnt rezolvate de obicei prin-
./
~
,/
tr-o continuă inlooulre a aerului (aerisire) şVsau o tratare adecvati ./

..... ~!
l/21-
a aerului (filtrare). Cerinţele de la punctele b) şi o) sint indeplinlte de al
1-
reguli printr-o tratare termodlnamlcA adecvata a aerului, 10tr-o
muurăllmltată si prin Tnloculrea aerului. Cerintele de la d) se Tnde- ao ao li l/2 .a 24 25 a. 27 28 29 3Q 'C 32
pllnesc prin curente de mase de aer admise şi eliminate de oAtre di- Oom• nlull pereturll confortabil• T.",pI,lIu,...tulUle_1.I -
verse maşini. ® • aeruluI din Incapere cu"'" _"""'1 PItIIN:
·..-..1IlICiII
-;tlddllall_,

-,.-.
·.."..,..,.,IItIIAA . . . . . .
1. Ventllarea naturali
O ventil are necontrolat! o produc mal puţin pere~1 decit resturile fe-
restrelor, ale uşilor şi ale cutiilor de obloane, ca urmare a vTntulul.
- V
.... -_an._eu_tur·
fn'=-:~=
- _ _ .""". . . 1IfIIuI
~
H'" ca urmare a termolzolArlI crescute a clAdirilor nu mai este sufi-
- ~ -_.""""'._au"
=~::"~'dlltllA.
cientă ventllarea prin rosturlle neatanşe ale ferestrelor şi uşilor,
deoarece coeficientul de permeabilltate termIcA a resturilor 1n cazul
ferestrelor actuale este de '.
s._
. . . . . d.IIIt1pHmu. .. " ...
/8OII,iI1IOIOOIfrIIIInIfTlblllClfo
_alIOIItMMIII_
·",_n"",u .. _ _.
: : : : . ' .".,. II VIIOttf fIIICIII
-001. m3 -=Iri.~~t':r:.-,:
, h m (da Pa) 2/3 din_a..........
"", .. 1dmIt .
DIn acest motiv poate fi necesar sA se prevad! in oonstrucţia de lo- o
cuinţe o ventilare controlată cu dispozitiv mecanic de ventilare şi ae-
aa 23 24 21 as 'C 27 -::."" ctr:".,::z': ~.~~
T."",.,..".IIIIIIIII clnTnaepett 1" - ,.gItri ......,.
risire şi eventual de inlocuire a căldurii pierdute.· @ Cllrb. limitei suplrlo.re I vitezelor confortabil. ale UN 1111 dIn InCiperl
Ventllarea prin ferestre - pag. 184 <D - @ este rn general sufi- Culatl
cient! pentru camerele de locuit. . Alt 'XllriOt AEX VItdI
"ti admit AA vara.
Avantajoase sTnt ferestrele glisante, la care aerul exterior IntrA 1n Ati tllmlnalluza' AEiAU gllban
A,r ctto. (bypan, AC ;alban
partea de jos, in timp ce aerul Interior iese la partea superloară. Alt amn'tc&I AAM p.M.IOU
O aerisire intensă o produc ." .Instalaţiile de ventilare confirm DIN
18017 pentru bal şi WC-uri fără ferestre, precum şi eliminarea ae-
,':'.
rului prin ghene, insA trebuie sA se aibA in vedere suficiente posibi-
lităţi de inlocuire a aerului prin elemente de trecere sau spaţii nel-
zolate din anvelopanta clădirii şi fer-estre.In plus trebuie să se.incer-
ce o admisie fără curent a aerului exterior.·
Instalarea În perete de ventllatoare pentru admisia si eliminarea ae·
rului produce iarna curent: Mai bune sTnt dispozitivele mecanice de
ventilare (ventilarea locuinţelor DIN 1946).
® Schema unei instalatii de clima~zare

123
 TEHNICI DE VENTILARE A ÎNcApERILOR
• DIN 1 946 - !Il
Următoarele stadii de tratare 1n cazu.l instala~ilor de '(~l,1ti1areşi cl!.~ logii de răcire DIN 1946, trebuie să utilizeze refrigaranţi non-toxici
matizare sint uzuale. .Frlge,1"12 său Frigen22 (F12; F22r ş.a.m.d. Atunci clncf:alspozl-
tivul de răcire este amplasat direct lingă centrala de climatlzare,
1. Filtrarea evaporarea directă a refrigerantului trebuie d se producă În ra-
diatorul dispozitivului de climatizare. incepind din 1995, funcţio-
Curăţarea aeruluI de particulele mart de praf (mărime a firelor de 5 - SO): narea cu FCKW este InterzisăI .
a) pllci filtru metalice unse cu ulei În rame-filtru de aer sau filtru au- cl In cazul unor instalaţii mai mari, răcirea apei sau apei s~rate are
tomat de circulare. In special pentru vent/larea spaţiilor Industriale. loc 1n circuit închis cu distribu~e cu pompe. Avantaj; centrala de
Dezavantaj: antrenarea de pulbere de ulei. răcire este într-un loc, unde zgomotul şi vibraţiile nu deranjează.
b) straturi uscate de filtrare din fibre textlle sau de sticlA fii cadre de Funcţionarea foarte sigură. Astăzi sunt disponibile sisteme com-
metal, nu pot fI regenerate, şl1n variantă de flltru cu bandă-rulou pacte .de apă rece şi Instalaţii complete de răcire.
cu curăţare automatA.
Curăţare fin! respectfv separare de funingine: Pentru centrele de rAclre mari:
c) filtre electrostatlce de aer. Praful este lon/zat şi depozltat pe plăci
d) comprimarea refrigerantului intr-uri turbocompresor ermetic (in-
metalice Tnclrcate negativ. RezistenţA foarle redusă a aeruluI.
stala~i complet~ cu maşini cu compresor, răcitor de apă şi con-
Dezavantaje: camere de ffltrare mari, curăţare cu apă caldă.
densater), vibra~i scăzute, foarte pu~n zgomotoase. '
d) filtrare fin! prin mediu flltrant din hTrti~ sau fibre de stiei!. Avantaj:
e) dispozitive de răcire cu absorbţie cu tandem de substanţe bromură
realizare leftlnă, nu are loc corozlune tn caz de aer agresiv, si-
de Iltlu-apă. Prin evaporarea apel I se sustrage apei ce trebuie răcitl
guranţă de funcţionare ridicatA. Dezavantaje: rezistenţA a aeru-
clIdură; vaporil de apă s~nt absorbiţl de solu~a de bromurA de 'iitlu
lui mal mare decTt la flltrele electrice, creşte odatA cu gradul de
şi evaporatl permanent 1n cIrcuitul continuu, apoi se condenseazA
murdărire, rezultA dlsturbarea economiei de aer.
din nou şi sTnt livraţi primului proces de vaporlzare. Dispozitiv foar-
e) spAlarea aerulul1ndepArteazi praful respectiv aerosolli şI vapo-
te putin zgomoto~, fâră vlbraţii. cu necesar mic de spaţiu.
rll.aclzl, Tnsl nu şi funinginea, de aceea a nu se folosi fn zone in
f) răcire cu jet de vapori: cu ajutorul jeturllor de vapori cu viteză mare
care TncAlzlrea se face cu pleură. este produsl presiune negativă lntr-un recipient. Apa de rAcire care
circulă este pulverizat! şi vaporizatA fiind simultan rAc~, Apa rece
este dusă in dIspozitivele de răcire a aerului ale instalatlei de eli-
Clua Grldul mediu :r:' Gradul mediu de eflcf.n1I e.. matizare. Aceastlrăclre este aplIcatA in domeniul industrial. ,
d. flItru IIpIrIr. c:;
IIntltlc• n % I
contra prafulUI atmoel.rie
, tn%
1n cazul tuturor instala~lIor mecanice de răcire căldura oondensa-
EU1 A", <68 - torulul trebuie eliminată. Pentru aceasta există: condensatoare
eU2 85 C A", <80 -- rAclte cu apA, dintre eare unele sTnt rAcite cu apă de fTntTnl sau apă
eU3 aoCA",<90 Clrculabill, sau condensatoare rlclte cu aer. 1n C8Z1J1 conc;f~nsatoa­
eU4 90 cA", - relor rAc/te cu apA, dlspozltlvul-flnUnl necesită aprobarea AutorltAţll
eU! - 4Oce.,ctlO
apelor.Tn continuare trebuie să se cerceteze cu atenţie dacă apa de
eUl! - eoee.,cBO
ffntlnA conţlneeventuai componente agresive, care ar putea dăuna
---
eU7 aoee.,c90
eue . 90ee.,c95 condensatoarelorifistalatlei derlclre. Eventual pot fi montate oon-
eu;" sece., . densatoare cu apA de mare (factorul cost). 1n cazul apei clrculabile .
este necesară o Instalaţie de re-răcire (tum de răCire). 1n tumul de
" Flltrel. d••• r cu un gl'ld mediu de tfIcIln\& ridicat PQt de/a coreapund. un,1 elu.
d.flltre d. mat.rial suapandatconforrn DIN 24188, răcire apa care circulA este Tmproşcată prin duze, curge peste stra-
turi de material granulat, este suflată prin aer (răcire prin evapora-
<D Filtrele de a.r sInt oIulllcale ccmorrn DIN 24185 In elul de flllrl re). Turnurile de rlclre trebuie amplasate mal departe de clădiri sau
cel mai bine pe acoperişuri, din cauza zgomotului produs. Acelaşi
lucru este valabil pentrucondensatoarele răcite cu aer., ,
2. rn~lzJ,.a .erulul
a) tn cazul Instalaţlller de TncAlzlre cu gravltatle-clrcula~e cu com- 4. Spilare, umezlr., răcire prin .vapor.re
bustibili solizi poslbilitlţl de ajustare limitate , SpăIătoarele de aer umezesc aerul prea uscat atunci cfnd sTnt se-
b) aparate TncAlzlte electric, cu gaz natural şi pleură. Pot fi bine tate corect, ele pot de asemenea curăţa aerul Tntr-un anumit grad.
reglate. Prin saturare, adică mărirea conţinutului absolut de apA al aerului Tn
c) fnellzire ou vapori de presiune scăzutA, apA caldl şi flerbinte. spAIAtor poate avea loc simultan .răcirea prin evaporare" (o posibi-
Aeglstru de Tnelalre cu tub cu nervuri din oţel zincat sau tub de litate ieftină de răcire pentru InstalaW de cllmatizare Industriale fn
cupru cu lamele din cupru respectiv aluminiu. Reglabil bine, zone cu aer sărac Tn apă).
simplu, independent de coşuri de tum. Jn spăIătorul de aer apa este pulverlzată fin cu ajutorul pompelor şi
al dutelor de lmproşcare. Se fabrică cu tablă de fier zineată sau sTnt
3. RAcirea aerului zidite impermeabil, respectiv betonate. Un rectificator .de aer res-
In special pentru Industrie, atunci cTnd trebuie menţinute Tntregul an ' pectiv table de ricoşare a apei impiedica. scurgerea apelrn .camera
o temperatUra şi e umiditate constante, de asemenea pentru clădiri de cllmatizare.
comerciale şi de birouri, teatre şi cinematografe vara.
Alte instalaţii de umezire:
a) răcirea aerului cu apl din reţea sau de flntrnă, la, (;) temperatură
de 13°C, apa de flntrnă trebuie I~atl să se Infiltreze lnapol pe a) rec/piente de evaporare situate pe un corp de Încălzire sau pul-
eft posibil din cauza menţinerii n/velulul apel freat/ce. Răcirea cu verizator
apă din reţea este interzisA in majoritatea oraşelor, fiind neeco- b)dispozitiv central cu vapori sau recipiente de evaporare.lncălzite
nomlcă di n cauza preţului ridicat al apel. Fintinile necesită aviz al electric, Dezavantaj: calcificarea.
Autorităţii apelor. e) pulverizatoare clrculabile (aparate cu ael'osolil utilizabile numai
b) dispozitive de răcire cu compresor conform UVV.vSG-20 tehno- pentru mici cantitaţi de aer.

124

5. Ven1ffatoare
Ventflatoara radiale şi axlale. Gradul da etlclanţ! al unei ventiiaţii bune
esta funcţie de scopul de utilizare, de 80 - 90%. Amlndoua variantele
de ventilaloare produc acelaşi zgomot pTna la o presiune de transmisie
de cea 40 mm WS, de aici Tncolo ventilatoarele axlale sint mai zgomo-
toase; utilizate 1n special la clădirile industriale. Pentru izolarea contra
vibraţiilor se utilizeaza fundamente speciale cu elemente fonolzolante.
111 \,li
<D GrflA de admlale ..r cu dlrecţlonare a curentului de .er
IEHNJCţ-DE -vENTllARE A iNCApERILOR
DIN 1946-1lJ
8. Camere pentru aparate
Cerinţele constructive şi de slguranţ! tehnic! VOI3803.Prolectarea'ln-
stalatiilor de ventilare şi cllmatizare trebuie luata ln considerare Tocă To
faza ce precede proiectarea construcţiei, caci ele influenţ~aza fn mod
considerabil proiectul constructiv şi structural.
Camerele pentru aparate trebuie amplasate pe c1t posibil aproape de
camerele cllmatizate, dacă eTnt acceptabile din punct'de vedere acus-
tic; trebuie sa fie uşor accesibile. Pere~i trebuie să fie din zidărie, ten-
cuiţi, pe Interior vopsea lavabil a, cel mal bine dale/faianţă. .
Slfoanele de-pardoseală trebuie si fie Tn toate camerele prevăzute cu
il\, trape contra mirosului respectiv acoperire etanşă, demontablJlt. Tn ca-
zul centralelor situate deasupra altor camere trebuie sa se prevadă par-
doseală Impermeabil!. Pe pereţII exterlorl trebuie prevAzutA tsrmolzo-
latle şi barierA contra vaporilor pentru evitarea daunelor produse de
conden •• 1n cazul unor cerinţe ridicate Tn ceea ce priveşte limitele de
zgomot şi de vlbra~j, se Impune dispunerea tip .cas! Tn casi". Tncărca­

~
::::;!:::=::=*:
rn
re suplimentari a planşeulul datorată maşinilor cazul centralelor 750
pina la 1.600 kg/m2 + greutatea zidurilor camerelof de aer.
Necesarul d. spaţiu pentru centralele ele ellm.tlmr. depinde foarte
mult de cerinţele privitoare la filtrarea aerului şifonoizolare. Pe suprafeţe
III
inguste şi lungi, camerele pot fl dlsJ'use Tn,lrult, tn succesiunea oorectă.
Ceachldert de ventllerl: a-c:u deechld.re automati; b, c. d, ••fix.; d • Ia cam.r.
® fntuMcat.: f.ac:jlonalt manual Lungime pentru InstalaţII de cllmatizare simple industriale ooa 12 m
pentru Instalaţii de climatlzare de oonfort cea 1e- 22 m
.............;r;.;.;.;';';-;';';I;t;.;t?;.;,;.;~.;<.;;
:~::~:::~'''''''''I1""",., :,:::.:~ pentru o oentrală de eliminare a aerului cea 4 - 6 m,
:::::~:~ _. ,," rnnnnnn ~.;~.:.: ••~.:~. LAtimea ~ fnllţlmea (dimensiuni libere) centralelor de Instalaţii indus-
.... t' 1t'tI-U UUU ~"'.:'.:'.' ::·.·.i
....: triale ,1 de confort:
::::::::~ .<,.,0 ..... '1••••
.. ... , .. ' ",.r ::;:$;;;; grlll clrcullDllI de tdmltlW '.:::'~';: lăţime le 1nl1ţlme
:~?:::r"nâJ=aer cu nl,_ pl. numln.t .....w r!;;l~:n:a ::~~I cu pro- 'tiI.'. pTnA la 20.000 mS/h randament aer 3,0 m 3,0 m 1
® Grfll d. aclml,'. şi d. "'mln." I . .rujul
, 20 - 40.000 ,.,3/h randament aer 4,0 m 3,5 m Centrali r
40 - 70.000 -n3/h randament aer 4,75 m 4, O m j .'
6. Fonolzolare
1n canalele de ventllare, fonoizola~a TmpledIcă transmiterea zgomotu- Pentru montare repara~1 este necesar un culoar suplimentar de 1,S
lui de la centrală către camerele cllmatlzate. Lungimea pe direcţia de - 2 m. 1n cazulinstalatillor mari, centrala de cllma~re ,1 camera de
,1
circulare a aerului este de 1,5 - 3 m funcţie da izolaţie. Se fabricA sub distribuţie a cAldurii trebuie să aibă un culoar de deservi re comun şi o
formA de culise din material nelnflamablf, de ex. plici dIn fibre tari sau , camerl pentru tabloul central.
tabl!, cu umplutură din vată mineralA. - !II VOI 2081 .Dlmlnuarea
zgomotului la Instalaţiile RTL (TVJ) DIN 4109". Ate,;ţle la fonolzolare Tn Instalaţiile de cllmatlzsre pentru 'nc'perl mari de blrourl
construcţli multletajate.
fncăperJle mari stnt cllmatlzate cu ajutorul mal multor Instala~f. O z0l11
7. Canale " guri de e"mlnare, respectfv admlsle a aerului specialA este cea de la faţadA (InstalatII de mare viteză), zonA separata
Din tablă de fier zincat!, oţellnoxfdabfl, plici Cln fibre Ignlfuge sau ase- la interior, Instalaţii cu pre~lul'1e scăzutA sau cu vltez! mare - @
menea. Secţiunea este cel mai bine pAtrată sau rotunda, dar şi rectan-
gularl pinl la un raport de 1:3 al Jaturllor. Coturi cu table de dlrecţlo­
nare. - DIN 24147, 24151-53,24163,24167.24191. Este necesara
intre~nerea periodică. A se ~ne cont de cerinţele de protecţie la foc a
instalaţiilor de ventilare. '
Canalele zidite aau beton•• sint in cazul unor podele mari sau 1n caz
de canale oare urca mal economice decft tabla. Canalele zidite izolează
zgomotul mal bine decft cele betonate. Tenculall Interioara netedi cu
vopsea lavabllA. Canale de admisi. a aerului. Izola~e cu masi scAzuta,
trebuie evitată acumularea de clldură. Secţiunea transversal! a cana-
lului trebuie si fie suficient de mare pentru a permite curlţarea (murdAri-
rea deterioreaza condiţia aerului). De aceea canalele de eliminare a ae-
ruiul din podea trebuIe prevazute cu dispozitIVe de scurgere care pot fi
Tnşurubate ln mod impermeabil, şi Tn canale trebuie prevazute suficien-
te deschideri pentru curăţare.
Canalele din ciment cu fibre (făr! azbest) sTnt. adecvate pentru aer
umed, fără conţinut de acizi, canalele din material plastic sint adecva-
te, pentru medii agresive, cu formare de gaze. DIN 4740 grllaje de ad-
misie şi de elimInare a aerului trebuie amplasate pe podele neclrcula-
bile (excepţie slnt clădirile Industriale şi camerele de procesare elec-
tronică a datelor). Gurile de eliminare a aerului sTnt esenţiale pentru
distribuţia aerului in Tnoăperl, direcţlonarea curenţilor este orizontal!
sau verticală. Suprafeţele perforate pentru admişia şi eliminarea aeru-
lui nu prezintă probleme din punct de vedere tehnic, rnd trebuie să fie
uşor de curaţat, ideal din tablă iâcuitâ prin ardere. - CD - @
Admlsia aeruluI rn birouri se face pe c1t posibil la ferestre (cea mal putemică
incidenţă a frigului "espectiv a oăIdurlQ. Eliminarea aerului se face pe partea
cu holul. Pentru teatre, cinematografe şi săli de conferinte, introducerea ae-
rului se face sub locurile de stat jos. Eliminarea se face la nivelul platonulul.
Exemplu de alcătuita a un!!i instalatii de climatilare cu presi una ridicată
Traseele de circulaţie a aerului depind de forma Incăperil şi de utilizarea, sa. (sistem LTG), Cladire administratie Oycllerholt Zement AG.

125

." '--~. -.". ". ,~. . . -'
InstalaţII de cllmatlzare cu presiune rldlcatll TEHNICI DE VENTILARE A ÎNCĂPERILOR
Secţiunile transversale mari ale canalelor Instalaţlilor de climatizare m
cu presiune scăzută s,1nt adecvate numai pentru necesarul de, aer , ........
pentru transportarea căldurII iarna, respectiv,transportarEia'racorii ,.' acoperlşsau etaj pentru instalaţii in mijloc.
. .~ .. 'vÎră," insa' fiu··pe'ntru "necesarurch!'iiefrri"gi~neraL Instala~lIe'ae '011:"'-'0' dfspunere costfsrto'arEfeste' ~ea"cU' ţiuţ" principat' pentru' aer şi dis-
matizare, cu presiune ridicata necesită circa ~.I3 din cantitatile nor- tribuţle orizontala pe fiecare nivel de-a lungul coridoarelor, cu con-
male de aer pentru ventilarea cu aer curat d.\~ exterior, aici trans- ducte ramlfieate direcţionate către exterior sau imediat Tn spatele
portarea căldurii, respectiva frigului fiind efeCtiJată printr-un sistem fatadei deasupra ferestrelor, fiecare la nivelul de dedesubt, trecînd
de conducte de apă la fel câla incalzireacentr~llt l' m3 de apa poa- prin goluri operate in planşeu deasupra.
te transporta de cea 3.450 ori mal multă caJdlj,ra dec!t 1 m3 de aer. Adincimea max. a biroului pentru Instalaţii de climatlzare cu preslu-
Sub fiecare fereastră este un eonvector de clirriatizare (aparat cu in- ne ridicată este de cca 6 m, altfel este necesar un sistem supli-
jecţle) cu duze speciale de eliminare a ae~J.ui.' şi schimbător termic, mentar pentru răcirea aerului; Adincimea max. a clădirii fărhistem
alimentat de cAtre centrali cu aer cllmatizat şi apA racitl sau 1n- interior este de 2 x a • 12 m + coridor. Eliminare prin sucţiune a ae·
că1zitâ. Reglare numai la schimbAtorultermic. Cantitatea de aer mai rulul se face prin pereţll-dulapurl de pe coridor, respectiv deasupra
redusA face posibile centrale mal mici. respectiv prepararea firi pro· coridorului $i prin WC·url. Inati,laţlile cu presiune ridicat! nu recir-
bleme a aeruluI. Aerul exterior este curAţat cu preflltru şi filtre foarte culă aerul; deoarece cantitatea de aer este deja redus! rn măsura
fine. Tntreaga clAdire este sub o uşoară presiune pozitivA, tapt ce necesara pentru o ventilare fArA probleme. Pentru funcţionare re-
face ca rosturlle neetanşe sA nu producA practic nici un efect. dusă, trebuie reduslTn centralA cantitatea de aer primar.
Convectorll de cllm.tlza,.. Cerinte generale InstalaţII de ventllare pentru bucltllrll
1. Intensitate a zgomotulul 0IIi 30 pinA la 33 foni. DIN 4109 Bucătăriile mari VOI 2052 - de asemenea pag. 475 - 476. Inăltime
2. filtru de aer pt. curăţarea aerului secundar (aer circulat DiN 1946). 3 - 5 m. Porţiunea superioarA a pereţllor ~I plafonul trebuie tencuite
3. schimbAtorul termic trebuie sA garanteze şi fAra sistemul de ven- poros. (tarA vopsea cu ulei). Inlocuire a ~antitAţli de aer de cca 15 - ~O
tilare o Tnc!lzlre totalA la temperatura camerei pe orice vreme. de Ori, ~ se prevedea presiune nega~lvA; aerul.se deplaseazA din
' . ' D încăpenle adiacente, ale căror corpun de 1ncAIzit trebuie dimensio-
4. temperatura apel reci vara nu trebuie sA fie mal mică de 15 -16 C, nate corespunzător mal mari. Cazanul de gAtit, cuptorul şi frlteuzele
altfel Instalaţla de racJre este neeconomic! şi se formeazA con- .trebule alAturate intr-un gtiJp, deasupra lor amplasindu.se o hotă cu
dens pe ferestrele dispozitivelor (se murdAresc suprafeţele reci). filtru de grăsimi. Canalele trebuie curAţate anual, traseul de admlsie
Conductele de aer cu. ~resiune ridicatA trebuie sA ~e pe. clt posibil a aerului trebuie filtrat şi incllzlt lama. Nu existI!., dispozitiv de circula-
rotunde, pentru condiţII de circulare ideale, făr! vlbraţft. 1n cazul re a aerului. Sint necesare incAlzire localA şi geamuri izolante.
unor dimensiuni intre axele ferestrelor de1.5 - 2 m, dispunere cu
conducte verticale de dlstrlbu~e a aerului, altemarea elementelor
verticale structurale cu conducte de Instala~1 ale reţelei de ventil a- ,
t
,-1=::1:=1=::::
re şi alimentare cu apA. Conducta de urcare a aerului pentru cllldlri r- ;..A.r primar
cu 7 etaje are 175 - 255 mm 0, la clAdiri mai 1nalte aproximativ la
fiecare 7 - 1Oetaje. Etaj tehnic pentru Instala~a de incllzlre şi cea
J--:-::':::_:::: _
-r=' : : a~n:-d-It---
Aer
de climatlzare; de ex. Ia 14 etaje 1 centrală la subsol. 1 centralA pe
-
- 1It5nc:J1I
r---
In~~~~1 re~:1
li I fD
apt
CD In'III.~~ d,e cllmltizlt. cu pre.lunl ~dlcatl (sistem LTG) @ Aegulalor.ln general [XJ@ Ventil re;ulator transmisie
(robinet d, strIngulare)
o® Ventilator, condanaator,
In generaT
Conduc:tl d. aer.
In generel
FonolzClIIIl', In g.nerll
O
A
U I.;i;\ OII\Xlzlllv producere
'eV VIpOrilpt N@
C><ll®
Armllura de reţln.re,
In gen.ral
ArmllUr~ cu funcţie d.
D® Filtru, In general
)1 @ Clapetl. In glneral
@ ClZanapl sigurentA
[)I(]@ Armlturlaetlona1l
[Z]@ Transformator, diapozJUv
d.lnctJzlr. a aerului g ~ Regulatol/dJepozJllv d.
~ ajLlltal'e volum curent In r2J @ ~~Iformator vapori
O@
manual
Q® Olspozltlv de umld111car1
[]
generat
q Olspozltlv amestec (aer), m e~
llJ Schlmbltort.rmlccu
Incrucl,are I fluidelor
R.clplent In gen.raI.
va de dilatare
a aerului (- d. dezuml· \0/ In g.neral
!Il@ Convector de vantllator,
O
dlficara) In generll
~ ~ Schimbator t.rmlc IlrI
W® Separator, In general :@ Guri admisi. aer ~ le:J Incruclsar. a fluidelor
-El@ Aparat cu InduClle,
In gen,ral
g. 0' Egalizator de curent D @ Guri eliminare aer
r;l
b;d
~ MI,lni da incAlzire ,1 de
'el' rlclr•• Tn general }~{ @ Oeflector
tJ® Camera amestec.
In general
~
l2:J A
~
Grila protectie contra
intemperiilor Q@ Turn de rlclre, In general
L-_::1 @
-'1"":",
___ ...... 1§81
e
GarniturA de acoperis
Cupolă de acoperl$
O® Camera de distribulie.
in general 6@ Senzor, loc masuratoare O @ PompA fluide. In general L:'::'_l @l LuminalOr de acoperiş
®-@ Simboluri gralice pentru tehnicile de ventilare a incaperilor DIN 1946 T 1 C><J @ Armatura, in general, Pul de vantilare liber
126
 PROTECŢIA TERMICA
TERMENI- MECANISME
· Protecţia termicaserveşte la: .. .. ..... .
- confort: protectia omului fat! de prea multa şi prea pUţina caldur!
- economlsirea energiei termice .
- protectia 1mpotrlva degradarilor constructiei, rezultate din dllatările termice si,
In primul rind, datorita. condensului vaporllor de apa. generete deo termoizo·
.Iatie Insuficienta sau.pozi~onata gresit.
Staburrea termenilor conform DIN 4108 [Indicatiile In paranteze patrate: unitati

Principiul trecerII cAldurii
printr·un element conAtrllctfv
CeJcuJarea valorii k p.ntru elemente constructive multlltrat
® EK.mplu: pellte din S.C.A. 500 Jeg/m3 30 om cu tencuialA greul
--.- . . . . . IImpIraIUrU
~11k
exprimate in sistemul kcal- kllocalorlc - utilizat anterior).
Cl!ntltatea de energie termiCA, exprimata In Wh [a 1.16 kc_ij: temper.atura ·C;
diferenta de temperaturA K (Kelvln; exprimata anterior In grd); 1.16 Wh (a 1 ~cel)
Variatia temp.raturJllntr·un creste temperatura a 1000 g de apa cu , K.
® .I.ment constructfv monostrat Sohlmbultermlc prin convectie (conductMtate termica), condu~e, radiaţie şi di·
fuzle a vaporllor; poate fi Incetinit dar nu poale fJ eliminat prin termolzolare.
Concluatlvltatee termic! A WImK (kcallmhKl este o caracteristic! speclflca ma·
Tlncul.1a Interior 0,015 : 0,7 - 0,02 terlaluluI; cu clt este mai mic! valoarea, cu atit este mai redusa conductlvltatea
Perlta 0,30 : 0.22 - 1,3e
Tineullii '!!I.rlor 0,02 : 0,87 - 0,02
oa
termicA. Valorile conform OIN 41 cuprind coeflclen~ de siguranţa pentru apli·
caţla prectlcl; valorile .din mAsuritorl" nu sint comparabllel
1/11 1.34 FItZIatenta lInnIci - la oonductlt - 1/1\ In mi KfN [mi hKlkcalj es1e marlmea
l/r.t, 0.12 speclllel strmulul: 111\ a d/h (d - grosimea straţului Tn m); se poate calcula mal
Iitla 0,04
simplu prin Inmultirea grosimil stratulul ci' (Tn cm) cu factorul O': 1/1\. ci' • O'.
11k 1.58 CoefiCientul de izolare termic! este ImpOrtant pentru respectarea OIN 41 oe, vsrtsţla
tempers1urll in elementul constructiv şi ptQbJema degradArIlor din condens (- Jos),
k --m- 0,84 AtzIatenta la lChIJnb aIIpII'fIc'" de CIIduIt -II conwotIe - 1/a. eete ooe1f-
clentul de izolare termiel al stratulul de aer din proximitatea elementelor con-
structive. Cu cltv!teza aerului este mai redUsi, cu aITt este mai mere lla la faţa
exterioara a elementului constructiv (1/a.) 0,04 (Ia straturi exterioare 0,08), late.
Interloar! a elementului constructiv (1/al). .
......". tennIcA gIobaJI1/k Tn mi KIW [mi hK/kcaQ este suma rez/stenţelor
unui element constructiv la trecerea elldurli: 1/k a 1/al + 1111 + 11a. (Inversul sau
k - coeficientul de pe meabllHats termic! - exprimi rn W/m2 K [kcaVrn2hKl pierde-'
rea de oIIdurl aele', lentulul constructiv $1 serveşte ca baZa pentru calcule termice).

~.;;;:
CoIIIcIentuI de pilTllHbIIItata temlicl k Tn W/ml K [kcal/m2hKl
kzonl ciprlor! - 0,45
valoare reclprocl a rezistentei termice globale lIk aste astazi cea mallm ""rtarrta
valoare pentru calculul protecţiei termice; m!rfmea acesteia este prescrtal pen-
kc1mp cJprJorl • 0,95
tru cazurf diferite In DIN 410S şi 1n ~egulament privind protecţia termica",
Aceeaşi mlrime serveşte constructorului de Instalatii termice ca baza de calcul.
Mărime derlvata km(F+~1 - coeflolentul mediu de permeabiiitate .fereestrA+pe-
~-1,O A, -70 , k", • jg'. 0,45 ... : • 0,95 rete"; calculare din p!rIJ egale F şi valoare k a celor doua componente:
"-10 ---j
• 0.058 + 0.83 • 0,88
· k",(F+P) a (kF'FF+IIp) : (FF+Fp)
km• coeficientul medIu de permeabllltite al unei anvelopante, oalculat din plrli
Caiculll'lli coefici.ntului mediu de Izolare ttrmJcll1 lI,,"ent. egale F şi valoare k a componentelor anvelopantel: perete (P), fereastra (F), acO-
constructive compu.. periş (A), suprafaţA la sol (5) şi suprafaţl de planşeu expus aerului (PA) luind Tn
Ex.mplu: Şarpanta unul pod looulbn
calcul factorII mlnlmlla suprafete de acoperiş şi suprafete la aol
lip . Fp + kF • FF + kpA ' FpA + 0,8 k.... FA + 0,5 ks ' Fa
ti km- F~ + FF + F~A+ FA + Fs

,....... cIIdurU printr-un element oonltrUGllV: O cantitate de elldura

depAşeşte stratul de eer imerlor proxlm elementuluI constructiv, ajunge astfel din
urui Tnclperfl pe faţa interioara a elementului constructiv; d~este coeflclen·
tul de Izolare termica ai elementului constructiv, ajunge pe tata exterioara a ele-
mentului constructiv; depaşeşte stratul exterior de aer proxlm elementului con·
structlv ,1 ajunge !n aerul exterior. - <D
Diferenţa de temperaturl dintre Interior ŞI exterior se distribuie Intre toate stratu·
rIIe conform procentajulul cu care acestaa contribUie la rezietenţa termica globa'

GO/Upunde 1. . ..
...... fIIIIIPIrI\UIII
Vllialll temperaturJl elia (il, lnsl
· Exemplul 1: lIal+1/A+11CL,-O,131'0,83+0,04a1,OO
® VariaU. de t.mp.raturllntr·un alt-
ment constructiv mulllllTlt ® CII IIprezlnlare cIeIorm&'ll a III·
mentulul conatructlv (Ia Ica,. coefI·
c1.ntIlorde Izolarettrmlcl). Vsria~a
tamperaturll llla liniarA pe fntregul
.Iement conatructlv.
k -4,6 k - 2.6
111016 e mm ItIclA
_!zal.nIl
211mm
Varlafla temperaturli 7n elemente constructfve cu termaizclare di1erlt8 pentru tem~
peratvra interioara fl, • 26" $1 temperatura exterioară fi•• 12'. Tamp.~atura fete,
interioare a peretelui ~pi este cu atil mai ridicata, cu cit Izolar... este ma' buna.
la 1/k. - @
11cl.l: 1/1\: 1/a.-13%1'S3%+4%
La o dlferenţl de temperatura 4-t7. 40 KTntre Interior ,1 exterior, revin pentru
1lai 13%' 40. 5,2 K
llA 63%' 40 a 33,2 K
l/a. 4%·40. 1,6K
Exemplul 2: Pentru 1/1\, egal cu 0,33 raportul ar fi .
0,13: 0,33: 0,04.26% : 66%: B%
Stratului interior de aer proxim elementului de constructie i·ar revenlTn acest
caz 26 % ' 40 • 10,4 K, aceasta InseamnA ca fata peretelui ar fi cu 10,4 K mal
rece decit aerul inc!perill
Deci cu clt este mal redus coeficientul de Izolare termica al elementului con.
structiv,· cu atît este mai redusa temperatura la fata interioara a elementului con·
structiv ... Q) şi cu at1t mal uşor va aparea acolo umiditate din condens,
Deoarece variatia temperaturii depinde de coeficientul de izolare termică al
fiecărui strat, ea devine o linie dreapta, dacă elementul constructiv este repre·
zentat la scara coetlcientului de izolare termiCă al straturilor sale - ®, @: le-
gitălile sint astfel mai usor vizibile.
Pe i1nga problema condensului este impMantă variatia temperaturii pentru dila·
tarea termică a elementelor constructive. - pag. 128

127
• ::1':::,:;:::;::;;:;" ' PROTECTIA TERMiCA
I VaMII. d. DIFUZlA VAPORILOR
'1401-+--I-+-+~ IMItjIeRIUrI._•. __VaporU, forma gazoasă a apei, se formează prin evaporare (Ia temper_tura de
fierbere) şi prin vaporlzare (Ia orice temperaturA); oAldura necesar! tricerll rn
,.. 30r---IT-r-t.ll~--.L
• 9' stare gazoasa (cea 700 Wh) este extrasă din mediu. Vapori! de apA din aer nu
sint vizlblll (.noril de vapori" sTnt miel picături de apA ce plutesc In aer).

.. 20 ~t-:-ţ"7T:";ţ.~~!.L--.lJ Aerul poate conţine doar o anumitA cantitate de vapori: cu clt aerul este mai
cald, cu atIt poate conţine o cantitate mai mare de vapori de apA. Procentajul
ro~ din aceasta cantitate maximă existentA efectiv Tn aer indică umldltatea rela·
tlvla urulul. Dacă temperatura aerului .cade, umidltatea relativă a aerului
crette, la Q cantitate constant! de vapori de apa Tn aer.
Curba conţinutului nwt. d. vapori Exemplu: conţinut de vapori de apă rn aer: 12,3 mbar
ti' COn~nutul da vapori d, epA tn aer 1.
® de apt corespunZltor curbei de
",,.Iun. partlall aar..l1IIlIII. OI"
aer 20·C; 12,3 mbar 123,4 mbar. 52%
I...!I divers. umldltl.ţl relative al. uruIul aer 15°C; 12,3 mbar 117,5 mbar. 72%
dlfuZluitn· II.mantul conetructlv
lItI dati da variaţii temperaturll In aer 10·C; 12,3 mbar /12,3 mbar .100%
Ilementui canetructfv

·····rmm.o::. .
Daci Tn acest exemplu temperatura aerului ar scAdea mai muit, vaporI! de apA
ar condensa rn apA lichida: astfel apare ,1 roua foarte decorativă de pe peta-
00000100000 • • • • • • '!'i ••••::••:: lele trandaflrtlor. Din acest motiv punctul. tlmf*'lllUrila care umldltatea
••••• ::, 00000

•®•• ····n
• • • • • ';;. O O O O O O
i
••••••
DIferenţa relaUvl de pr..lun. a VI-
porIlOT (diferenţa de prellune
plrtlll. I V8IlOrllor) Intre fllwla ti..
•••••• i!i:
OO O O O O

@
:::IIII!::1
,ii! 188§§§g8§~
Dlflrenta ablOlutl de prellunl a
veporllor (dlltranţa da pIIwne a
urulul) fntrt Ittel. .'ementuIUI
relatlvl a aerului atinge 100 % este numit punct. roua al respectivului ames-
tec aer-vaporf de apA.
PresJunea atmosferfcl este de 1 bar sau 1000 mbar (numit şi hecto·Pascal);
la un amesteC aer-vapori de apă, o parte a acestei presiuni este produea de
vapor/l de apA - presiunea parţialA a vaporilor de apA sau, pe scurt, presiunea
mlntulul constructiv conetruotlv parţlall a vapori lor. Aceasta valoire este folosit!, corespunzător scopului, ca
Tamp.'e Pl'llIIuntl par!Ial~ masuri pentru indicarea con1fnutulul de vapori de apa din aer (vezI sus - ta-
eVlPorllortn aer bel @l, deoarece astfel aspectele legate de dlfuzla vaporllor sInt mal uşor de
.. -10 u,e Tlmpera- Umldltalll rellIIIvI a Ill'UIuI reprezentat In mod expresiv (0,6 mbar ~ 1 g ap!lkg aer:.). Diferenţsle de pre-
40,9 luralllCtl-
- 5
:t o 52,3 rloara (oc) 50 80 70
siune parţial! a vaporllor - @ sInt a,ldar doar can~nu1Url diferite de mole-
:t 6 88,9 cule de vapori de apa raportate la o acse..1 presiune totall (a aerului) (caz
+10 125,2 -12 33,5%
25% 17,8% opus: dHerenţa absolut! de presiune tn sensul cazanelor cu aburi - 0 de
+ 15 173,9 -15 3O,B%
23% 18,2% ex. fn spa1111e rlmase goale tntre straturile Invelltorilor - pp. 92).
+20 238,1
32$,0 -18 21% 16,0%
28,4% ŞI presiuni parţiale de vapori diferite TneearcI li se egallzezs prin dlfuzle, prin'
+25
ComribUlia msx. a ItratUlul proxlm tranzJtarea elementelor constructive I$f straturllor acestora. Straturile elementelor
t5'
....
®
PlUlun,. fW~all • veporilOf de
~ apldlnll'
6 pori
de aeT reepectfv ptnlla IImlta da VI'
("x")'
construotJve sa opun cu rezistenţa , """"'rIs la dl1uzJe " . d (cm, m); indIcA "reslmea
..........
s1ratUlul de aer care ar prezenta o ac~1 rezistenţA la difuzle; sa calouleazA ca
iIIfIrIof produe tntre grosimea stratulul d şi c:ceffclenllJl de rezlstenţ! la dlfuzJe 1.1.
La dlfuzle 8e produce In Interiorulelementalor constructive o scldere a presi-
mber
" ",
unII pat1fale s vaporl/or: analog V8ria~el de temperaturl Tri elementul, con-,.
25 :.!':: ..... structlv, aceasta se repartizeaza diferitelor straturi In funcţie de ContribUţIa 16r'
ac la rezlsten1a globalA la dlfuzle a slementelor constructive. Straturile de aer
proxlme elementelor de construcţie pot fi negliJate, datorita groslmillor reduse
15,
(Ia eirterfor 0,5, la Interior 2 an).
10 Exemplu: Intertor 20·/50% ~ 11,7 mbar exterfor-1S0/80% ~ 1,3 mbar
diferentl119:- 14 • 10,4 mbar
perete 24 crn din ,~ . d 4,5 . 24. .108 an 94,7% . 105. 9,B mbar
cArlm1d1 cu goluri verticale
i'ruJun.. parllall • ytpOrIlor dl COntribUIII prea mare a llralulul
pl'OlCim de IIr prin Izolare fnaufl.
tencuială Interior 1,5 an; Il . d 6 . 1,0. 6 cm 5,3% . 105.0,6 mbar
apl rlmlnalub cea maxim pollbIll:
nu apara cond'n'
® clinti: aondlne pe " In .lementul
canllnJCIIv; li • contrlbu1lt max. ad-
114cm 100,00/0
Exemple .. c:UfuIIe
mlalblila llralulul de aar praxlm Pentru a evita degradarea construoţlei, trebuie evitat condensul Tn elementul
I ' I
mbar I I constructlv. Condensul apare acolo unde conţinutul efectiv de vapori de apA
25 I I ameninta si crsasol peste cel poelbll din punctul de vedere al temperaturiL tn
I exemplele <î> - @ elementul constructiv, Inclusiv etra1Urlle de aer proxlme
20 ao f
acestuia, este reprezentat la scara izolArII termice (comparA pag. 123); linia
1
16 la I curbl reprezlnt! graficul presiunII parţlale a vaporllor maxime poelblle - dat de
fO 10 I variatia rectlHnle a temperaturli. Pentru evitarea degradlrllor sint Importante:
I , lzoIIrt tvmlcllUfIollfttl '
a e I Tn exemplul <il elementul constructiv mona.trat nu este expus condensulul;
In exemplul ® Tnsl apare condene la faţa InterioarA a elementului construc·
Factorul cle .ltuall•• Incllnaţla ifri' Ordine gra,ltI Il atraIUrllor: factorul tiv deoarece contrlJ:)u~a S1ratlJrilor de aer proxlme aste evIdent prea mare.
® curbei acade spre exterior: blnel ~ de Iltuajll • tncllnaţla curbei cr.,ta Contrfbljţia stratulul de aer proxlm la rezistenţa la permeablIItate termicA 1/k
eprI exterior: condenl la Intlrlorul
.I.mlnIUIul constructlvl nu trebuie să depăşeascâ o anumită valoare X- ®
, Stratificare COI'IOtI
lncllnajia curbei de dlfuzie trebule să /le er! mal mare spra Interior şi cTt mai
mbll mbar mlcâ spre exterior - ®; Tn caz contrar apare condensul - @. Aceastl in-
26
cUnaţle este indicatII prin factorul de situaţie j.U..: la InterIor coeflclent de rezls-
tenţlia d~uzle ridicat, conductlvltate termicA buni. factor de sl1ua~e ~"" rl(;l1·
15 cat: la exterior coeficient de rezistenţA la difuzie mic, conductlvitate termIcă
proasta. factor de situaţie W. redus.
10 10 I Bariera pentru vapori in poziţie corecta
Dacă ia exterior se află unslrat cars funcţionew ca barieră pentru vapori in-
treaga scădere de presiune a vaporilor va avea loc acolo; rezultatul: condens
- ®; dacă se doreşte evitarea acesteI situatii, trebuie introdusA la Interior o
BarierA de vapori II faţa rece: con- Bariera suplimentara cit vapori pe barierA pentru vapori, in condiţiile In care contribuţia straturilor de pinA la ba-
dens 1n elementul constructiv faţa caldA impiedicA formarea cen-
dansului; x. termoizolatea max .. pa
riera pentru vapori la rezistenţa globală la permeabilitate termică 1/k nu trebu-
fala interioar! a bariaraide vapori ie sa depăsească o anumit! valoare Xl - ®

128
 ,[2JIZ/ZJ PROTEcnA TERMiCA
~PURICONSTRUcnvE
:1 Z Z/ Ar:z2I: l.nculalA
TIp constructiv fiii barierA pentru vapori - <D

.Bfţ!#J IIIII
. . IIdttl,'
TIpul constructiv tradiţional nu utilizează straturi Tmpotriva vap'orilor~
Alcătuirea straturllor se face astfel incit să nu se formeze condens:
izolare termică suficientă, factorul de situaţie'" scade de la interior
spre exterior. La spaţii cu umiditate ridicată (de ex. bazine de inot ÎI1
spa~i interioare) variaţia de presiune a vaporilor trebuie verificată prin
calcule sau metode grafice - @. . .. :
. "<D Pirete masiv firA Izclare ® Acoperire mUh,1 cu Tnv~n.
.xtirlor Impermeabn la vapori Esenţial: pe fata exterioara a straturi lor termoizolante poate apărea
pericolul fisurării tencuielIIor simple din cauza acumulArii de căldură
0rdIna 1ItaIU~1a,
rezlltl ma la elrmlabllltal.llrmfC& dlnlpll '''1lII0I
GtoIImt
IfIIl ~~
Flelllten41
II dlfuzle I şi a lipsei unui suport antiderapant, de aceea este recomandată uti-
lizarea tehcuielii de şpaclu armată cu fibră de sticlă - @(nu şi la ba-
111\ a ttem,nluful conlltUcUv

,xIIrIor
tprt 1"11IIor

1",lIIer II1II urptOJdm III.

Daton (2200 kQI~)
. d(cm)
-
10
larmlal
Iwd:O
:.:' 0.04
0.047
~'d(cm)

-eoo •I
~
zine de Înot in spa~i interioare - pag. 269 -270).
TIp conatn.lctlv cu barlerl pentru vapori - @
E +110'
+ 80' poIaIIrtn lip 040 4 1.0 20Q
3.• Tip constructiv mal recent ("acoperiş cald", "fatadă calda") cu bariera
_l1li. 1.5 0.011
-.'S
II 1"'"" pentru vapori aşezatA ia exterior şi, astfel implicit, barierA pentru va-
r~ t
II1IIl1li ptDXlm \Id. - 0.12
+20" ţ::-~,;z TOCII 1/y_1.121 porlla interior (- pag. 128): dificil de executat pentru elemente con:
1-
:t fi' mII\If1IIli dIIuIl. XII'd ~ structlve verticale. 1n aceste cazuri este de preferat tipul conetructlv
l-
-20' I tIImtnIutuI c:ont\IUcUv I cu 1nvellş exterior venti/at printr-un strat de aer (excepţie: peretii pre-
1- 21 fabrlca~). Esential: contribuţia termoizolatlei la rezistenţa la permea-
i
,xt.riorl Inllllar
•
/;~~ ~~==--- 1- oi
bllitate termica, Inclusiv a stratulul de aer proxim straturllor pină la ba-
l- riera de vapori, nu trebuie să d~păşeasca o anumit! valoare -
! 25 r-IM
umIdICIII rttIM OI
i- I1- pag. 128. La construcţii masive, bariera pentru vapori poate fi prote-

1 20
15
/
I
I} /.//
V//.1 ,...
1_/.. ···// I-~
I.-
10,.
1-1 f
~
1
jatA de degradări mecanice printr-un strat de egalizare - pag. 96 ff.
Deoarece pe faţa Interioară a barierei pentru vapori nu se formeaza
presiune de vapori de tipul cazanelor cu aburi, ci doar presiune

1 10
Ş
V
/ e/ .1// II l-
40,.
./

Itla "aJo'~OOO
I
l-
i-
i
partlală de vapori - pag. 128, este "psltă de sens des menţionata
.compensare a presiunii" (caz opus: straturi de egallzare sub inveli-
toarea unei acoperiri in terasă - pp. 96).
11p CGnIIrLICtIv cu ftMII" lXtIrIor cu 8Irat de _ VW1IIIat - @
iiiIItenta 1, dIIu2fI %!I·d (oml Ventllarea TnlăturA efectul de barieră pentru vapori al straturilor exterioa-
FIgurI- ,.,... 1\ 1'IgurI- per\H 1\1
re relativ impermeabile. Premisă: secţiunea canalului dei ventllare trebu-
® InvIIUgara.lormlrU ap.1 prin cond.n. Ia un acoperi, ie si fie in orice punct S 2 cm; ventllarea funcţionează prin diferenţă de
nivel (cădere minimă de 100/0 Tntre punctele de aspiraţie şi evacuare).
La o cădere mică este necesară introducerea unul strat cu permea-
bliltate redusă la vaporlla unei bariere pentru vapori (ordinea straturi-
lor - tip constructiv cu barieră pentru vapori) cu rezistenţa la dlfuzle
IL' da Tnvelişulul Interior S 10 m (Ia bazine acoperite S1 00 m), căci Tn
caz contrar ar exista o permeabllitate prea mare a'vaporllor şi s-ar for-
ma condens ia Tnvellşui exterior. Stratificarea lnvelişulul Interior se
face ca la tipul constructiv fă~ă barieră pentru vapori. tnvel•• lnte-
rtor trebuie Tnsă să fie Intotcleluna impermeabil" ....1
PunţI t:wmIce 51nt zone 1n elementele construc:tlve cu Izolare termica
14" PlrtII mulv cu Inv.IIt .Xllrlor
® P.retl muIV cu In""l, lJdItIor cu
mal redusA - faţă de zonele Tnveclnate. in acest fel, contributia stra-
\!I Impermeabil la vlpOrl strat dl aer v.nUla!
tulul de aer proxlm la rezistenţa la permeabliitate termică creşte, ast-
fel incTt temperatura superficială a feţei interioare a pun~i termice sca-
de, rn aceste locuri put1ndu-se forma condens (~pag. 127). Pe de
alta parte, creşterea cheltuielilor de Tncălzlre prin existenţa punţilor
termice este neglijabilă, aUta timp c1t puntea termică ocupă o su·
prafaţA redusă: nu este insă cazul ferestrelor cu o singurA foaie de
geam, care trebuie considerate ca punţi termice (- pag. 127 (il).
Pentru a ev~a condensul şi urmArlie sale nepllcute (formarea muce-
gaiului etc.) pe suprafaţa elementului constructiv, trebuie crescut!
I temperatura teţel interioare a pun~i termice. Aceasta se poate realiza
prin dlmlnUl.... pierderii da ctldurl prin puntea termică cu ajutorul
unul strat izolantfmpotrlva "frigului exterior" (creşterea Izolării termice
diminuează contributia procentual! a stratulul de aer proxlm la rezis-
® Pe fata Intlrloarl a colţulul le,lt 1.
formeazA roul
La oollUllntrat nu .. form.azl reul
tenţa la permeabllitate termică 1/k).
~ aduC1lel de clldurl spre puntea termică prin mărirea su-
P"'II'~ttrtor din bllon prafeţei Interioare a pun~1 termice, Invecinarea punţii termice cu zone
cu conductlvltate termică bunA, suflarea cu aer cald. Astfel se reduce
intr-adevăr rezistenţa la transfer termic l/al relativ la puntea termică
şi prin aceasta şi contribuţia stratului de aer proxim la rezistenţa la
permeabilltate termică 1/ k.
® prezintă exemple tipice. Totuşi şi un co~ exterior normal de clădire -
® formează o punte termică, deoarece, opus cazului prezentat anterior
la @, unei suprafeţe interioare 1ncălz~e reduse TI corespunde o suprafată
exterioară mai extinsă care cedează căldură; la care se adaugă faptul că
lnlllior •• izolarea datorată stratului de aer proxim este considerabil mai mare la
perll.lnt"lor cln baton
La punti termice cu suprafată exle- colţuri decît 1n cîmp. .
rloarA mara se formează reuă (pier- ~a punli termici cu suprafaţA inle·
a Din această cauză, 7n cazul pereţilor cu protectie termică minimă se
® dare mara de cAldurA pe unitate de
suprafatăJ . ® rloara mare pierderea de cAldura
eSia considerabil mai redusA formează frecvent condens şi mucegai la colţurile clădirii. .'

129
. ~------------------------------~~--~--------~
Denumire şi rspre:entare Gros. FlRiatenl1 la per-
DETALII DE PROTECTIE tERMiCA:
PERETELE EXTERIOR
S meablfltat.
Tn general: la Izolarea exterioară nu trebuie utilizat! tenouiala minerala c{ pla.
mm
~r:
'"
tui coi
main..
. -< carea' vantl/atl - Ci) sau. tencuiala de şpaclu (armata cu relea din fibră de
sticlă), dupA caz cu strat superior de tencuială minerala.
Puncte critice: rostul de dilatare fa recordul cu acoperirea In terasa ..
mtdlt favoraDll pp. 92; nişa<pentru corpurile de IncAlzit ... (i): termoizolaţia este foarte ne-
1. Salon armat - b.l. cnarl pentru a controla costurile de IncAlzire (perete subtire. temperatură
0,06
mal ridicată); racordulla ferestre - (i).
120 0,20
140 0,21 0,07· caz particular spaţII umede (d. ax. bazlne de Inot in spaţii Interioare):
sI 160
IBa
200
0,22
0,23
0.24
0.08
0,09
0,10
izolare superioarA; contribuţia max. X a straturilor interioare (strat de aer pro·
xlm, straturi pinA la bariera pentru vapori - pag. '27) este mai redus!.
220 0,25 0.11 Oeoarece tencuiala de epaclu ar fi pentru acast caz prea impermeabill la va·
250 0,26 0,12 pori este da preferat o placare cu ventil are asigurat! de un strat de aer -
120 0,18 0,08 Ci) sau tipul constn.rctlv cu barlară pentru vapori - Q).
140 O,IB 0,07
sI 180
180
200
0,20
0,22
0,24
0,08
0.09
0,10
220 0,28 0,11
240 0.28 0,12
2. Plan,.. din b.l. cu nervuri sau grlnziJaar. conform OIN 1045 cu bloourl ceramlca
cu goluri conform DIN 4160
Bloeurl ceramJct ca .~enta de conatrucţf. conlotm 115 0,15 0.08 IXterIDr
OIN 4180 firi inimi transverllii (flrlltncufllll, 140 0,16 0.07
185 0.18 0.08
::J CICI 00 00 aCi 00 OI
300 300 3QO 300 300
sI 11,1
WncIItIaIii
Blocurf oetamloe ca elemente de c:onstruC\l. conform
DIN 4180 cu Inimi tranlverull (tira tencuialA)
190
225
0,24
0,26
0.09
0,10
® P,rel, mulllttrat cu I.rmolzoiafle
amplu.1t la Inltrior
P,rata cu bariera plntru vapori am· .
pl_tt la Inltrlar
240 0,28 0,11

-I'--f-,;-r-;;;;,;;;..;:.=~=.-:r-8!
265 0,30 0,12
290 0.32 0.13
{
3. PI..,... din b.l. ci. DIN 1045 cu blocuri ceramlcl of. OIN 4159 • InIerIoI'
wnoullJI
0,15 0,06
0.18 0,01 Flacord la fer.lltrA
0,21 0,08
0,24 0,09
0,27 0.10
0,30 0.11
0.33 0,12
0,38 0,13
Bloeurl caramJc:e ci. DIN 4159 pentru l'CIIturl !nchlle 115 D.13 0,08
140 0,18 0.07
1se 0,19 0.08 Pereti mul1lltrat firII barierl pentru
190 O~ 0.09 ® vapori lzelare nlşa corp Inclllzlre
225 0.25 0,10
240 0.28 0,11
2!a 0,31 0,12
290 0,34 0.13
4. Oei, din b.l. cu mie, din Ilmn cf. OIN 1046
(flra tencuiala) se 0,13 0,03
80 0,14 . 0,04
:::JOOO(OOOO(OO ~ 100 0.15 0,05

=
1t1'lllDlDl1I\f.
<D Flezlstenţe la pemeabUltalt termlcl (cotflafent dl Izolar. termlol) llA (m"klw)
TIPUl tlltonUlul I~rtutat
brute a
bllClnulul
lel'08lma,Ctn/ . =-~
tllmlDlZDJeIIe
rIGIdIIart
=~ptllltu
Acoperi, nall In sistem constructlv
kglml 12.5 18,75 25,0< 31,26 37.5 ® ACCIpIri, hallln.lltem constructiv
cu lemn (acoperi, rec:.) ®. cu otel şi acoperire CII aluminiu
(acoperiş rece)
SeA. bllon spongios 400 0,81r' 1.34" 1.7;" 2,23" 2,68"
beton uşor. lntirlt. cu 500 0,78"" 1,17"" 1,e8" 1,9SO 2,34'
abur, BeA Intlrlt cu abur 600 o,sa·... o,es" 1,32' 1,84' 1,97
800 0,54" 0,82" 1,09 1,38 1,63
beton u.or armat In SOO 0,41" 0,83' 0,83' 1,04 1,29
alcatuire Incnlsl şi 1000 0.33" 0,49' 0,88 0,82 0,99
utill:lnd arglll expanda- 1200 0,25 0,38 0,50 0,83 0,79
bll!, ,ist expandabll 1400 0,20 0,30 0.40 0.80 0.80
etc. tara nisip cual'los 1600 0.17 0,26 0,34 0,43 0,51
beton usor cu sdiHvi 600 0.S1"· 0.85" 1.14 1,42' 1.70
I poraşi tară nisip cuarţo5 1000 D.35 0,52 0,69 0.81 1,04
1400 0.22 0,33 0,44 <0.55 O.SS
1800 0,14 0,20 0.27 0,34 0,41 I
beton armai (2400) o,oa 0,09 0,12 0.15 0,1B
• Greutate pe unitate de suprafata inclusiv tenculal! .. 200 krJ/rf22
< .. Greutate pe un~ate de supra!a!! Inclusiv tencuială ;00150 kg/m2
1 ... Greutate_pe unitate de suera/ai! inclusiv tencuiafl ",100 kă/m
Inllltf«
Rezistenta la permeabilitate termică (coeficient de Izolar9 termica) 1//\ Imz'k/w) a In panta abrupta cu
® elementelor consuuctive <din o.a. de mari dimensiuni esl& evidenta: utilizarea be-
Acoperiş
plan$!lU masiv
Acopertş In pantă abruptă
planşeu pa grinzi de lemn
cu
tonului usor armal (de ax. pentru balcoane) conduce la o imbunatatire a<IzolArii ter-
mice cu pînă la 68.3%.

13')
 REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002 --"'"~J_Cw' ~A i---··-:A
Obiectiv: Clădire izolată proiect model BEL, beneficiar Neufert - CD - ®
Volum lncălzit Va: 535,86 m3
. Aria utili a clAdirii- -~,_ . .... ._......... ........
, ." ....... . .. AN. O,32·Va: . .. t71m2 .... '. .. , ............... - ... - •.• _ _ .. _,.• - . - _....... ~, "o .
'0' .

-, n.....M'"
Coeficient de
~~
Factor de corectare Plerder. de .
cAldura UnltatA
mi
--- ;:x
1.......
1"a........
..
11>0,•••• vI.tI",

1""Hf '
147.~!§

nnn
CI 41
0.24
n11
nllln
'-ilO
.J..OJl
nn
~.'1A,

OM~

--.2.C~A
"IJ~

I'IJ~

IA""
I •••/v••• 7_01_ .~ .J'lIl. ~ MA IMN
II ~n n lin nn • -AAM lA'n. ,
Illl!t!!IlIrI. '1!)J:\ n J:\n .J..OJl '!) "'~~ IA,,,,
II •••~.... I",..~ ~~n UIO 1.1111 A.RM w'"
I.o.M".rlo,,,,,II,,.t 1""""•••nJlul "",,,ti,,, 1SI!.7A 0.1:3 : 1.00 ..2O..1Z1 WlIl
Plan.,u de ...l lnvlCll1ll eu lI!Id Izolilt 0.00 0.19 OSO 0,000 W/f<
11>10"0." 10"", 1.""". Influo"'.1 o""'lul _184.!lS --'I..jA -.ll.M 1',.72f wlli
.suma.]' A· JlII3.1S. ~ 9B.!!1 IA""
SUplIment pentru PUIl1lIlrmlol HWI W/K

PIft. da aIId. din lI'InImIaIe Hor Suma I A'U"F+Hwa 98.318 W/f<'

IClAditi "'"1 la ~ Alai. 1"lala l.O.7a.'i. _407.253 mJ
VoILIII cii. V IClAdiri eu IlAlta 3 itai, totlla IU..Q"V mJ
LIIUlIl' nll/l.lO~.oJ]:' LO.~ W/K
PIInI. de CIIfcL prin wMu.r. "v_ Iia ••r n•• c 3.0 !1-' 10,SO·0.34·V 1nCl '11. WM

Codc.pt.1ICIpNf.1IMIIopInIII AN. 0.922 m'l

Acumulllli • oIIdurI ..... 1Ia GrId gicbal de lranll.r al Fp cr,tIg lII.clne
eltmentllor 00MIrU0tIve
Eitlm.nt eonltrUoflv Suprafala
energlll g Fa Fc
A~g·0.9"'Fp.Fs, Fo
nn.".,.,. 1,.,...... """"

1'........
........ IU1
7.n1
al:tl
C.S3
n~q

n O:~
0.7.0
0.70
n7n
·0.90
0.110
nQII
.'f.CO
1.1lIl
1nn
,~

!:Ii
.. C~

IlId .,."'... 5.50 .JLSO. Jl.ZO. _O.9ll' -.1.00 159

AaumUIIIt • cIIdurllOllrt ... .Jlrll1dtubsl:lrl!l 1actm.da LE.
eIamIn1IIar canatIVcIfIve opal» I ...,.~ .vt.rI,,"- nJln -.ll.M
1.""....... T"~I".I .JLSO. ..1JlD.
AeumuIIrI. clldUrllntema 1._,. .,,,,,,,,fat.1 ..AWIm! ..AIII': nn W
CIpaaItaIiIlPIIOIfIOIelli - . . 1.';'_ .....~ .....Iu !In ......0."" IAlh
IIIIJdurII c.:-."V. III" ""natructlv uSIIr 15WNmIK."J;
NIanar anUII.1MI'gIe abIoIul I _.Oh. n. ..n...t'l. .' 5597,00 kWhla
loaIDrfoI 1.,,1II!fIIo -'1" ~11 kWhlml..
1ca.t.IIIIDICII1I_.p
.....,prIIMr.~ Q', IlllMlafll I':l" ."IJIt ••,,',n"h
•• • i!)1!1
1.,CI .
..1I8.g4 ~WhJ",I..

1.~,""'lhll n"" admbl. ___M.D4 • 75.l!i!"AIJI. • 26OllIl111!1 • AN' I1R.III!> kWMft20

PIInIIre apIOItIoieIe oIlciurl Jll'1n ""am"" la luuotmt 14"T ••1.,. IoITI. ..JIJ1, w,.......
nJvaIullU....... lI'MfoDIIntei H'T l.dmllJbll l!i'T..IdmII. ~..l JJ." W/~
NIcaHr de anargIa tIfI8I 1~1du,1. 1 ... .C!.WE..E !'IUln kWhlm2.
IEntrllfl auxll. curent II. LqHE.E 2S0 kWhlmla

Obl,ctIV: Clldlr. izolati. Proiect modal BEL N,uf.rt

Volum Incllzlt Va: m,8s m'
Aria udll a ellcllrll: An • 0,32' Va: 171.00 mi

60

11,99

® Sectiune transve,sal!

131
 REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002 DIN 4108, DIN V 4701-10 PROTECTIA TERMiCA
Regulamentul EnEV 11 Inlaculeşte pe cel anterlor- WSVO, Valorll~lm;ti! penr-~
Producerea apti potablla calda: ..,proteClla termicA slntinasprite şi se solicit! noi procedee de probars.ln consecin'
. nevoia admisibili! de elldur! pentru cladiri InCilzlte esle redusă cu 25 - 30 0;.;, I
anmeiiiare Q;ntraiiZita Is'nlvelde ClAdire; raiACirculâi8;'distrlbu'fre In Imerlerul In· . /TngA Izolare sTnt necesare mAsuri conexe - de exemplu Instala'tf! termice cer ,r
vell$ulul termic; Inmagazlnare solar! blvalent!; cazan de JoasA"tiimperaturA, tehnici de rscuperare a caldurii. Punctele cele mal Importante sint:
lnc!lzit cu gaz naturalI motorina sau electric; amplasare In Interiorul Tnvallşulul ter·
- Valoarea cu influent! principal! asupra necesarulul admislbit de energie el
mlc (admlslbll.doar plnlla A • 500 mI); cu produC\le 101..:11 apel potabil. calde;

. Ventil....:
\ . raportul Intre suprafeţele exterioare şl.pa~ul Inchis defln!t de ele, aşa-numI
raport AlV. '. . ,..,.'." ,;...
- PrOducţia de cAldur! este supusA unul nou procedeu de probare, care ia In
flrllnstalaţle mecanlel de vent/lara; considerare consumul de energie pentru prOducerea apel calde. .~

tnatlzlrei '. - Noul regulament soI/cit! pentru prima datA dovedirea Impermaabilitllţi/ la aE
(conform DIN V 4109-7).
- Influanţa In.tala~el termice.
suprafeţe de Tncllzlre libere (de IX. corpuri de Tl1OII%lre); amplasarea. predoml·
nant Tn zonl pereţilor exterlorl; roblnlll au termostat cu prlClzle de 2KiProduo~. evolutia hotarltoars e regulamentului eneV In complratle cu rsgulamen:
termica 70/65°0; llatem centrali dlllrlbU\le orizontali In Interiorul Tnvell,ului ter· WSVO rezldl deoi In Integrarla tahnlcll de Incilzlre: noul regulament nu Inloc
mic; coloen.le de conducta ampluate la Interior; pompA reglltl; cazan da 10111 lefte doar regulamentul de PI'OllClle termlel ci ,1 pe cel privitor la InatalaVUI ter.
temperaturA Incllzlt cu gaz naturaV motorlna'lu electrici ampluare In Interiorul mica, Pe viitor. vllolrea dl reglare nu VI mal fi darlvatl doar din oonsumul de
7nv.,rşu'ul termic (adml.lbll doar plnlll A • 500 ma) en.rgle oare I.Neşte Incllzfrll spaţlflor, ci ,1 din cantltat.a &tect/vA de aner,"'"
primar! care Intrltn unitate. producltoarl de clldurA ,1 apA caldA.
110 leo;- -.- _.'-"-, --·-i-·_·-t-·--·+---"i
100 .. ,..:......;".. I_ ....."".. ".l._. _. .~".". ,. ._. L".".".."."~........, ...". 1..."...........+,,,,,.,,"..,:::1.
- 90
JI ...."...."...... ".."........•..I ! I i!.."·,,i ..""'''·7.. '''' .......·
. ---.;.--·..-·-----·..cr·-·-t.--...... ~
t"·",.. " ..,,.. 'j ...... •....•....T' ..•• ............ ,·....•..........
li

CSZII1-TJ 7*' C,
1 eo
il!.
.._."......."l··......·····.. ,~ ..,,,··..·,,·,,I·,,..,·,·,,,....·J··,··"·,,~..,,'j..·,,·..··,,··..,l·,,,·..·..:::t::~:.~··
, ! '
.
+. """".""......."". . . .t ...._........"~.........'....
I
corp InclJzlre (ci).
lncllzlre 10'''' a apa'
POIlbIle (""'10111'),
oi 70 ""'.""""" ......""" ...
~
. W60
.-- _.:".0..- ---+--__1_. -I............. ,, ............ ""

""·i' ....•..·+. ·"""......... ,........."".... """. . . ., ",...."........t· ..""·",,,,·.. I·...... ,,:::::::r.::::·:::::

~ In Interiorul
pll'llr l"v~u1l1rm/c (Ill)
50 t~4O~t::::!::::!::::!::::j'::::J:::::It:==~
100 200 300 400

® enlrgll finali raportatlll suprlfI!l- enlrgla termlcl qIT,e

lubsol

Invtl\f
termic

e -e>--
® Imagln.: .x.mplu Ineta/atI..... <D ® Arte utllllncllzltl At., In [m2]

---90 .~-- ! ......l....._ I I 'I~ ~~~ţ~[mlJ "'-

130
. "'! . I !
1·
-O-··_,---t·_·_._....
120 ··....··" ...."·t··_...., , . ,....·....·•. ·1·. . . . '". . ·,· . ,· _,. t ..·..·..·....·i'......·....·.. ' '!'. ·,·,. ·....,''
Ill&A.etkWhJ(m'il)J 100 I 150 I ~ I 300 I fO 1000

- i -JC
I ! I i energii IInal. raPOrtatila luprafata - energl. auxlliarl qEA,e
I
i '~~~~~=tl"--r-
I '

110

1.f 100 ---_·-I·:::::::.·r·_::::::·:·r····=:::+

........."".L...i.l. :;::;::::::::;:..i;I._
......_. . . ...
j
I
90 ,.............. .........
!,
!
II I'
I 1 ' . .I
I
1l '

ao .. :~::~·-1!J.o::::::::::::i:::·:....,··t......_·- ---....·..4. . . ·..........+......·........+................

I
.............-.. .................__ ......._.,........_....
" l''
: ;:
cE.
CD
1,40

I
40' !
•• f

--""'-
1
t
1
j
i i !
!

il!
i
!

!
i
i
.Si 1,35 ·.. ·· .. ·· ..• ..·t.._..··· ..·....T· ......·..·....·i......·..........t" ....·..........
ti.
j
i
!
i
t·.........,.....
,
,i
!

'i'j ....:..........'ţ'I .............

I
I
'l
30 .... ....; ....·...... ·.....·•· .. ·..,......·!.. •.... ·.... ,.......·........ •.. ·.. t,·........ ,, ..... , ............. ,..+.................
i j",

t 1 25 ..;;.:" '"" ....... , I ................1.................+.................1..............

J~
®
100
~---I-~+=-i=ţ=1!=+=~'.:::~:1=~=t~E3~=i-"-;==::
'~lt
•

60 L.-._._-l...---l--.J--.....- - - J , - - . J - - - ' - - - - '

200
Ntc.sar de energii primari q" raportat la supraflll
300
! '
400 '. 500 ®
I

1,10
100
J
I'!
I t i

" ' : : :
200 300 400
.! i
! I.
:
li.
50C
Coeflelant cosll.lli·lnv8ltllll."
ANlm2] A",[m2j
q" [kWh/(m2a)J 100 150 200
Ip[-]
100
300 500 1000 _____ .tn 150 200 300 SOO 1000
=: - - 4 1 0 AR7 A7.!! AII.2 8B.4 62,5 ... m U3 1.28 1.28 ~ ; 1Q I
'E ----cr-._.
'"

~ '-'0---
SO 81.8 79.3 78.1 77.3 . 1.4.4 ... ~n 1,31 1,27 1,25 1 'do 1,1Q ...
~ ~,80 Q~ ~ A' ~ !!O.O RC:;.~ 88.3 ... ~ -4.- An 1.2Q .29 1.24 1.2~ 1.,a ...
---.0..-_. in~4 ;n~ 1 101,0 ... •.-<1.-...
! _____ 70
~., - + -
70 101.9 98.2 Rn 1.28 1.25 123 1.22 119 '"
80 117.2 ,;~ n II~A 11~ Q
"0.' ... II> 1?7 1,24 J,23 i"?? 1 ,~ ...
C' ---C>--- Qn --;-;ci 1 -'1iRt;I 125.8 124.8 121.9 ... ~ .•-.0-.... an 1.29 1.24 1.23 f'? 1Q I
o Arie ulllllncAlzltA AN' În [m2J ® Arie utllllncllzita AN, in [m2J
'"

132
 ~R01ECT!A FONUCA
-1lJ
_ SpeCINI audlUv medlu_ ProIectia fonic! cuprinde toale masurile care reduc transmisia tonica de la o
Frecventa medie I'W/em' sursa de sunet la receptor -lmpledlcam1otală a transmisiei fonice nu este
o ~b
L 1000 posibilA. Protectia fonica se poate realiza prin absorbţie de sunet, cInd sur-
120 "'!nz. ~u, 100
/. sa de sunet şi receptorut se aftă In acelaşi spaţiu - pag. 136, cind sint in
110
~ 100
100-:
......: ~
.-'.,L
10
1 spaţii diferite, protecţia tonicA se asigur!! In principal prin Izolare fonicA. .
10- ~ "/ L.a izolare fonic!!se face deosebirea, 1n functIEi de tipul zgomolulul deranjant,

_.0lI-
ao ~ :,,/ intre Izolare lonica a sunetelor aeriene (daca·sursa de sunet antreneaza mai
=- ""
1: 1
BO
~.a"-. i'" ! intii aerul InconjurAtor) şi izolare tonica a sunetelor structurale (cind sursa
a. 1- ~ ~

" 'M'

.1J
1" ~ r--. .80' L de sunet antrsnează direct un element constructiv).
'V
0.1- ~"'" . / ·,w-' Exemple pentru sunete aeriene: radio - strigAte - muzica de fanfarA
l .:-...:: ...... . / pentru sunete structurale: călcare - zgomote din instalaţii - pian
40
30 0.01- ~ ........ ..
.

~
""
1'--
/
.~-
.v
(şi sunete aeriene).
Valorile de atins prin izolare fonlcA sInt prescrise in OI N 4109, izolarea su-
20
o,001- ~'" -""
r--.
.~-, /
~
·'V
netelor aeriene - pag.134,lzolareasunetelor de călcare - pag. 135. Sunetul
10
O
r-... .10'" se propagl sub fOmll de oscllaţli mecanice şi unde de presiune sonorA, care
0.00011- r-... 1IIOQO~0-1I
produc creşteri sau scAderi foarte slabe, măsurablle in mlcrobar (gb), vizavi
2G 30 4UO 'O 100 J 31 00 2ODO 3DOO loQOO de presiunea atmosferic! (a 1,0333 kg/cm2). (Presiunea oscllant! ta vorbi-
FIRVltl\lrr- rea cu voce ridicata. circa o mlllonime de atmosferA.)
ti' Intlrdependenta Intri puII",a lonorl (Ion/, pmlun.a sonora (!'Il), mllura Inten- Osclla~lIe sonore perceptibile de noi se află In intervalul de frecvenţ! de la
\!.I IIII~I lonore Iau nlvllul zgomotulul (db) , 'ntlnlhl1lalonorl (jlW/cml) 20 Hz plnl la 20000 Hz; 1 Hz (Hertz) • 1 oscilaţie/secundA. Pentru con-
strucţii este relevant Intervalul intre 100 şi 3200 Hz, pentru care urechea
umana este deosebit de sensibila. Presiunile sonore se sltueazl In spectrul
0- 10 InelpUbJlaudlbllltllll
auditiv uman intre pragul de audlbllitate şi pragul senzatiei de durere - <D,
20 to,nl' UlClr dl lrunz.
Acest Interval este Impartit In 12 parţi -12 Bel (b) (dupa A.G. Beii, In-
30 limita Inf.rioaraa zgomottJor normlll. fntr-o loculnjl ventmorul telefonului). Deoarece '110 Bel - 1 deci-bei • 1 declbel. db mal
40 zgbmOtl medlllntr-o locuinta: d!.eu~. eu VOCI 1CIzUtI: Itradl este Inci perceput ca diferenţa de presiune sonor! de catre urechea umanA .',
IIn'~ltlln cartier dllocult la o frecvert1l nOmlal! de 1.000 Hz, declbelll sint utilizaţi ce. mAsuri fizici '
50 discUl" la nivel lonor nomtll: muzlcl dl rldlo II nivel 10nOl pentru Intensitatea sunetului, raportat la unitatea de suprafat! - <D.
Oeebl-
dll camlrlln lpa1IllnchlH cel nivelul de zgomot este Indicat 7n dB (A) respectiv peste 60 dB In dB (B),
60 zgomo!Ul unl.ll uplrator IlIlnţIoa; zgomot Itradal normal Q unitate de m!surâ care ar corespunde lntrucltva tonului utlllzm anterior.
pl ,trazl comerclll. Pentru Indlcarea IzolArII fonlce se utilizeazA In oazul sunetelor aeriene dIfe.
70 maelnl d. leril izolatI: loritrll t.lllon la 1 m dlatanll
80 atradl Oii traflc Int.na: IIiI dl ",..Inl d. IOrI.
renta mire nivelurile de zgomot, adiel diferenta dintre nivelul de zgomot
;O alll zgomoleal. da fabrici . Initial şi cel dupllzolare. (Spre deosebire de cazul sunetelor structurale, pen-
100 claxon la 7 m dlatantl: molOClcletl tru care se Indici nivelul maxim de zgomot care pome ramine dintr-un su·
100-130 atelier fOlrt. zgomotOI (fttrlrl. ş.a.m.d.) net normat). Izolarea 10nlc! se poate obţine principial prin mas!, deci prin uti-
lizarea de elemente constructive grele, groase, la care energia acustica se
® ScarI pu1.rfllonorl consumi! mal Intii prin trecerea sunetului din aer In elementul constructiv. apoi
,1
prin antrenarea masei elementului constructiv pe urmi! prin revenirea rn
aer. Caci! elementul constructiv este antrenm direct (sunete structurale),lzo·
Iare. fonlc! proprie este mal redusa prin 1118101 natura fenomenului. .
Con/ltruc~lIe uşoare fonolzolante - (il folosesc pentru fonoizolare trecerea
repetati. aer-element constructiv-aer-element constructiv-aer Izolare: o Izo-
lare superloarl celei preconizate prin masa elementului constructiv nu poa-
. 'te apArea decit pentru o valoare supertoara aşa-numitei frecvenţe de rezo-
nanţ!!, care trebuie In consecinţa s! se situeze sub nivelul de 100 Hz.
Frecvenţa de rezonanţ! a unei usi batante este comparabil!, aceasta os-
clnnd deja la stimull de Intensitate redus! (frecvent! de rezonantA): reduce-
rea osclla~sl uşII se poate atinge uşor, prin frfnare; aocelerarea oscll&1lel este
mal dificil! ,1 presupune un efort. Spaţiul Interior al unul Invelis dublu poate
Reprezentari a undelor Incovole- Plrceplll puterii lonore: fi umplut cu material fonoabaorbant pentru a evita reflectarea multiplA na-
toar••1 unul perete Ia frlcvlnte ul'lleh.a pereapl 'n general un controlatl a sunetului, Propagarea sunetului In aer se face sub forma unei
® normlll: plrlt.'1 nu Clclilazl ca
un Intr.g (-al, cI.l.m.nt"1 1111
.unat ca d. douA ori mei puternic
cind Intlntltlt.. sonora I ICIItUIa oscilatiliongltudinale - @ln materiale solide sub forml de unda Incovole-
oeo!l.1Zl unell'lll d. Illeil (- b) cre,te d. ZICI ori toate. Viteza de propagare a oscll&1lellongltudlnale este de 340 mls, la unda
Incovoletoare dlferlTn funcţie de material, grosimea stratulul şi frecventl.
Frecventa la care viteza de propagare pentru o und! Tncovoletoare Intr·un
Hz element constructiv atinge aceeaşi valoare de 340· mls este fI'eovenţl.lI­
10000
mIII: la aceast! frecvenţ!! trecerea sunetului din aer Tn elementul constructiv
şi Invers este deosebit de uşoar! şi deci capacitatea de Izolare a elementului
5000 ""'"" " " " ""
~"""
"'~, " ., ,
4000
,,~
"'" db
J
""'
lIIIIIIbII
3000 10

2000 ~~ ~ ~ &O ./ i
~~ ~~ r\: ~ -r-=
curba pr.aortal
tll1C.
,
li:
~ P"" OIN 4109
1000 ~ j60 , , ~
~. I

t~~ i
I

i Ir,-
eoo
400
-300
rIgIdlublirl
'.~ ~~
~l'J'. j
40

30
r-
f "
'\., ../
"

200 ·'~~f"r-. >

20

grc.'meel.ment
con'\nIotJv
rlgldtO',
0.5 2
"~~
8 B 10 20 30 40
~
~o
..Coaja' de căptuşire din Ialas
tencuIt; placaj U$orde conslruoUs
1.5 om tenculalfl; 11.5 cm zldirlrie
din beton cu agrsgate din piatra
pence; 1,6 cm polistiren (post-ex-
100 200 400 SOO 1600 3200 Hz

Pretectiala sunete aeriene pentru

perete <Il conform măsurătorilor
efectuate de prof. dr~ GOsele;
pandat el.): 2.5 cm placaj usor de
® Frec:venta-limitâ pentru placi din dl'lersş materiale de constructie ® construclie din talas fixat in cuie la
distanţă mare; 2 cm tencuială de
nivelul de proteclle ionică tară
cămbuial~ -7 dS, cămăşult +:< d8
ipsos-nisip

133
 PROTECTI!' FONICA LA SUNETE AERIENE
constructiv este deosebit de proastă, mai proastă decIt ar fi de aşteptat In
raport cu greutatea peretelui. Frecvenţa-limită a elementelor constructive ri·
• gide grele se situeaza deasupra Intervalului de frecvenţe relevant, cea a ele·
mentelor subtiri maleabile sub acest interval; elementele constructive rigide
, .............,.;'.- au frecvenţa·limltă In cadrul Intervalului relevant, In consecinţă Qfară o izo·
Iare tonlCă redusă - @. . . '.. '.. ...............
'protecţll fonlclla sunate urlen.
In cazul sunatelor aeriene unda sonoră aeriană antrenează elementul con·
structiv - <D;
astfel creşte influenta frecvenţei· limită asupra IzolărII fonlce
... @. Curba prescrlsă prin DIN 4109 Indica valoarea minimA a diferenţei
nivelurllor de zgomot pentru a atinge o valoare a protectiei tonice la sunete
aeriene VPFSA. ± OdB; valorile prescrise .... @,groslmile necesare pene
._naer
'/L. • ..... I'U.U
tru pereţi .... (î). .
Mal mult decTt la Izolarea zgomotelor de călcare, Influenţa traseelor secunda·
re deranj~az! la Izolarea sunetelor aeriene. (Din acest motiv, atestatele pene
G) Transmiterea sunetelor a.rilne ® Curba prescrlll pentru lunet
I.rlan .
tru pereti tonolzolantl trebuie elaborate .Iulnd in considerare traseele se·
cundare uzuale 1n construcţie"). Ca trasee secundare functioneaza lnvenşurl
extrem de rigide cu greutate pe un!1ate de suprafaţa intre 1Oşl 160 kg/m2 ;
de aceea pereţI! despAlţltorl de locuinta, cu care intră In contact perpendi·
cular astfel de lnvellşuri, trebuie si cTntlreasca cel puţin 400 kg/m l (Ia
contact exclusiv cu pereti de peste 250 kg/rn2 este suficienta o greutate de
350 kg/m2). .
UŞile şi ferestrele InfluenţeazA negativ Tn mod deosebit fonolzolarea sune·
telor aeriene, avind coeflcien1t'de Izolare fonică reduŞi - @; chiar la un ra·
port redus al suprafeţei golului valoarea rezultată a izolarii tonice ,e situeaza
de cele mai multe ori sub m,dia aritmetici a coeflcienţi/or de Izolare fonlcl
a peretulul şi golulUi; de soeea Intotdeauna trebuie TmbunattţHA In primul
Traslu secundar prin IIlmllltl
conltrUotIvl almpll, In caulln
@) Transmlsl.ln dlagonall rind Izolareatonică a usII sau ferestrei. Pereţi cu fonoizolare insuficientA pot
cart pertlll ,1 tavan tit reJptO!Ive ti ImbunAtAţlţi prlntr·o clmAsuiafA maleeblll - pag. 133 @, peretii dubII
au o grautate reportatlla unitatel sint deosebit de buni fonolzolanţl dac:! stnt aşezaţi pe un material 10nolzo·
d••uprefatl cii pntellO kg/ln" lant uşor elaatlc $1 sTnt executB11 dintr·un material maleabll ... pag. 133 .@
GtalIm.IIlIm.ntulUl conel/UCllV sau şi daci sTnt aşezaţi complet Independent pe toată suprafaţa - flotanti.
lem) fa\l U ;reutl,1l41r1jlOft_.11 btIGn grwu (2200 kg/~ . 11,28 112,5 1 125 lnveHsurile maleabila sInt relativ insenalblle la punţi fonlce mici (spre deosebire
unlt_dlleup.....11
ctrtmIdl piini', 011111 calcar', (1 aoo kg/rItJ) 15.28 11 U 1 124 de Tnveilşuri rigide). Pentru pereti dubU fonolzolanţl trebuie utilizate mereu tipuri
c:onstruetlve verlflcetel Clmlşule/l din tencuiall pe materiale IzoIsnte de rigI-
clrlmldlTnlHlauQOlUIIIllltlcM'(I400kGfm') ·15.118 111$ 1 124. 138,6
ditate normala (de ax. pe poilstfren normal) recIuo considerabil. Izolarea fonic!I
beIan . " (800 1cgImI) I1.25 1f 2,5 1 1u !îi,'
;~:,,~~~t"b"'f" cllnc:hIt(flOOlcglmI) lUi m,II 124 Nr. Nr. Otnumlrtl D'nlllllt'. MUlptf8telui M... pe....1Ilui
10.31 S,S 1 11111" 111,5 121111011 (2800 kQlmll ari. normatl·
_ului.
brull
kg/dm3
~ 4CC Ilg/ml • 350 kg/ml
44ookg/ml
10,31 60i 1 I 1fiii 1Ii1.fi 2 U IZboaImll1t preat (2000 ~rnll .. mm lipim' rnm I lipim"
Zldt~. din blocuri plin•• au golu~ miei dU Il goluri miri: I.nculll pe 1mbtI. fa .. au 15 mm
1 1.0 3S5 480 .. ·,300 310
Z DIN 105 .rlmld' cu goluri. - plInA 1,2 300 441'·:·'. ~:.%40.: 350
3 1.4 240 405 -- --
4
5
B
oItlmldl pIIni
cllncn.. pentnJ ce",t,. dv. Illnd. 1.11
1.8 240
240
-
485 :
SOS.
- - -
300 380
// 1 bloc cu gol1I~ miri din g..... cal.... 1,2 300 440· 240 380
tO I 1.2 300 445 240 380
DIN1Q8 bloc cu goturt miel ctn ;ra,1e _ • 1,4 240 405 - --
V ---
9
PInt1Ieubllrl, rlgizi 10 C.I.t t 1.8 240 4010
11 1.a 240 440 -
---
1,a
/ f2
13
blocpltn dln _ l t G l _
1
240
240
415
S30 -
V -- -
14 OINIII bloc din lltIOn cu 'lIU,1 1,8 240 485
ti bloc "'.... cIIn beten cu zgutl 1.8 240 506
~ te blocuri delile cu golurll. 1.0 300 - -
420
t/ t7
II OIN
cu dau.
dU
dIIpuH vlrllCII.
umptut. oomplll
1,2
1.4
3CO
240 --- ---
460
410

-- -- -- --
i-"'"' r- fV fl151 ni cu l1ItIp 1,8 240 440
!,.-V 20
21
goluri
ml~ firi umptuturl
1.0
1,2
385" 400

30 V Z2
13
d.nlIIp IA
1,8 300 430
300
240
3!5
380
V 24
e CIN blocuri pin. din btton UfO'
0,8
1,0
385
3U
405
480
- 300
-
a80

20 3O.co ao 70 foo
1.
27
21
18152 1,2
1,4
1.8
300
240
240
4411
406
440
-- --
240 380

2 3 4 5 7 10
grtUlllia .mlnIUlul conlllUcllv ra20rtatl la
unltllH de supralatt (1cgIm')
200 300 400 500
211 CIN
30 41U
blacuri din a.C,A.
" beton Ipongtcl
0.8
0,8
- -
410 485
480
:ieS
390
3BO
Izolarea tonicA la sunete .erian., greutalll raportati la unlta1.1 de suprafaţa ~ eIlOI".1 UfOlr. si ~lIoanl In para. ,.,.rollUrI ,i piAei d. I"GI1lmll etajului,
® groslm.a elementului con'lrllctlv (dupa GOlell) ItncuH. p. ernl3tl. iti. III! mm
31 OIN
32 4164
S.C-A. " blto" IpOnglOi 0.6
0,8
- -
437.5 400
500
37!
350
350
1 U$l simpli cu prag '.rllzolare dtOSlbitl .. " ...... : .... " .. .... mile 20 de . 33 btIOn cu agragatt dIn piatra 0.8 437.5 400 37e 3S0
2 U" grill eu prag $lIzolare buni. " " .. " ... " .. • .. . . . . . . .. ... 34 pO~qt.huila, Iplrtvrl d. 1,0 375 428·', ·312,5 3BO
3 UşA dublll cu prag tirA Izolare deoubltă, In doua canaturi .••......
I!IIIC 30 da
mu 30 da
35
as OIN
cAramida •••• I. 1.2
1.4
312.5
250
425
400
250
- 350
-
4 UşA dubla graa cu prag şi Izolara .......... "................. mu 40 da 37 4232 1.6 aso 4$0 161.5 350
, a8 1,7 . 250 415 181.5 . 310'
5 Fereaatrll slmplll. fArA Izolare suplimentari ......•..•........... ,
S FereastrA simpla cu Izoiare buni. .. . .. . . . . . .. . .. .. . • . . .. . . . . ..
mex 15' de
max 25 de
39
40
blton por•• din agllg_l,
napoloass.
1.5
1.7
250
250
42$
475
-
181.5 370
-
7 FereastrA dublă cu cercevea dublA fll.ră izolare deosebItA ..•.. . . . .• max 25 da 41 de IX. pI.lIl; 1.9 167.5 405 - -
8 Fereastră dllbla cu earC8vea dubla cu 1zola18 buna ............. . .. ma.< 30 dB 42 OIN beton complcl C" Igreoato 2,2 16i.5 460 150 a60
10017 plat" •• IU .pA~u,a

® Izolarea fonica a usilor şi te'resttelor conform DIN 41 OS Groslml minime pentru pereli simpli cu valoaraa protecliei tonice la sunete aerie·
ne VPFSA ;. Q dB

134

'Î' Perete desptrţltor dublu cu (Olt
\".!.I continuu In sectlune
'(ID Trlnwit4raa sunetelor attuctur.e
1"5' T.ncufalA trld Inaintea ,apel pIna
I.::V la muchia Iuplrlaare a pt."..ulul
brut; PIISCrl; la perlU pora'l
PardoSl,1I flotantA din plici o.ra-
mlce (bAI)
plan..u b. L cu n...uri
® Plafon suspendat maleabll
.ICI,rfc,
® Plan - <D
Curba prllCl'ld pentru ZlIomot.
deoiiicare
'â' r.nculall dupl pozarel ..pell.
\J:.I p'/'IIfl oompacll
Iâ' Alcatuire pardos.1II cu hldralzo-
\J:.I latlt pentru bit cu epaţlu d. dua
@ Posibilitate de Izolare la zgomote de
c!lcare pentru un planşeu din lemn
PtnIţI compu,1
Tn cazul pereţilor compuşi (fIInd considerat astfel orice perete cu su-
prafeţe cu izolare tonic! dIferita, de ex. cu uş!) valoarea globala de
izolare III se obţine după scăderea reducerfllzolarii R din valoarea
izol!rfi tonice celei mal marf - ®.
~:
<l
10
1
1
1
o 5 10 15 20 2S 30 3!dS
ClI"''''ll''''' YI~ d.I%DlII' 1,-1,."
@. Olt.rmlnarea r.duc.rtllzolllrli dupA Zallar .. III
Mod de calcul:
1. Canltarea dlferenţ.1 Intre valorile de Ilolare Indlvidu&le
Iz • 1, - II, unde tr.bul. oonlld.rat 1, " II.
2. Ollermlnlre. reportulullntr. luptlt.lele de perejllzollnll.
3. Reduoarea 1:011111 FI rezultA dIn Intr.t41er" curbei raportului dintre suprafeţe cu
perptndlcullra diferenţeI Intre valorii. d. Izolare Iz.
Protactta 'a zgomoa de Clloare
Planşeul este antrenat 1n mod direct la oscilare prin zgomot de
călcare - @. Curba prescrlsl de DIN 410e - ® indici un nivel
normat de zgomot de calcare, deci ceea ce reprezintă maxlmul ac-
ceptabil de auzit 1n spa~ul de dedesubt, 1n cazul in care deasupra
lucrează un .trop!itor" normat. In aceiaşi timp Tnsă - datoritllnflu-
snţel Tmbătrfnlril - valorile trebuie să fie cu 3 dB mal favorabile in
momerrtul1ncheierii execu~ei.
Forma comună de protecţle la zgomote de calcare este ,apa flotantă:
strat izolator uşor elastic făr! rosturi, acoperit ou un strat de protec~e,
deasupra o şap! dIn beton de ciment, anhldrlt, asfalt tumat (grosimea
Indicată 1n DIN 4109 fila 3); constituie Tn acelaşi timp şi protectie la
sunete aeriene, din această cauză este admisă pentru orlcetlp de
planşeu (grupa de planşee I şi II), muchiile trebuie să albă spaţiu de
lucru, rezolvarea posibilă fiind un chit permanent elastic, şi la pardo-
seli din placi ceramlce - Ci) , deoarece Tnvsllşul iormat de ş~ă este
puţin rigid, el este 1n conse-cinţă extrem de sensibil la punţi .tonice.
Pentru planşee 1n cazul cărora izolarea la sunete aeriene este.deja su-
ficientă (grupele de planşee I şi Il), izolarea la zgomote de calcare poa-
te fi rezolvată şi printr-un strat de călcare uşor elastio - @; planşeele
din grupa de planşee I pct intra 1n grupa de planşee II prin adăugarea
unui plafon suspendat dintr-un material maleabll - ®. Din coeficien-
tul de îmbunătăţire CI (dB) reiese cu cît îmbunătăţeşte o dală 1lotantă
sau un strat de călcare uşor elastic izolarea fonică la zgomotele de
călcare.
'135
• bo
I I
Alcatuire:
a
beton 25
carton bltumat
placI de pluti
12 cm grol
500 g/mi
5 cm gros. Zgomotele din InstalaţII apar ca
PROTECTIA FONICA

DO carton bltumat 500 g/m2 • lunet din armAturt; soluţia este oferita de arm!turi ou emisle fonlcă redus! cu
beton.B25 .... _ .. ~•..... ,12 om gros. Insemn de atestare; armi!.turlle din grupa de atestare ~cu.nlveluJ.de.zgomot.aL
I . '1' ,'0

1-'2-+---80- armăturII c 20 db (A) potll montata ,:la orice parele, amplasarea armăturilor din

p~-o .
DO··
I I
OD·
I,.-.,,.-.,I
Ci) Man,on Ionol%oll1
Prin mlaurl de fonoeblorblle ..
poate redUCI nlvl!\ll de zgomot II
sunetului refladat; astfII cnetll'IZI
de rev.rbera~., In lCIIqI tInJI
lCIdI nivelul de zgomot In ......
raz.1 dl reverberatle enterioere
d8
0..2 Q,S, 2 5 10 ~.M,
electul de protacUt lonlel prin
obstacole'n spa~u deechls IA.I.
Klng); pa ordonati .cranarea In
funcţie de unghiul a - (i);
se citesc InlltJmJJ, Tn metrl şl lungi-
mea undelor ,/,
exemplu: a. 30', Il .2,50 m: pen.
tru 500 Hz (Intervalul mediu de
frecv.) . tantăeste inălţimea indicată prin unghiul Î.(.
':'340/500. 0,68 lungimea de unda
Elste h N . • 2.5/0.88.3.66,
efectul de ecranare;' 17 dB
II
.............."""'r'I'I
grupe de atestare II ou c 30 db (A) aste permisă doar pe ,:lere~i interiorl ai lo-
cuinţei precum şi pa pereţi spre spaţii de instalatii străina; 1mbuni!.tă~rea orioărul
tip de armi!.turi se poate face printre altale cu amortlzoare fonice.
• zgomote din conducte apar prin formarea de turbioane in conducte:
soluţie: utilizarea arcului in looul cotului, dimensionare suflclenti!., ele-
mente de flxara fonoizolante - <D.
o zgomote de umpl.,. Ia impactul apei pe peretele CăzU de bale etc.;
soluţie: Tnlaturarea etactulul da cutie de rezonanţA pentru obiectele res-
FundaUe tonolzolall de cazan de
900mlltlme pective, amestecarea a,:lel cu aer in armAturl; aşezarea clZJlor de bale
,1
pe picioare fonoizolante (In acest caz racordul perlmetral trebuie re-
zolvat elastic).
• zgomote d. golire (produee de bolboroslrea apei); soluţie: dlmensiona-
,1
. re aerisire corectA a conductelor de evacuare.
Nivelul de zgomot maxim admlslbll generat de instalaţiile unei alte locuinţe
A
este de 35 db (A).
Amplasarea componentelor zgomotoase ale slstamelor tehnice ale cladirII
(conducte de apă, de evacuare a apelor uzate, de gaz, ghene de gunoi, as-
otnsoare) nu eate parmlsi!.!n pereţII adlacenti unor spa~1 de locuit liniştite (ca-
s mera de zi, dormitor). .
Clanul de fncllzlre poate fi fonoizolat prin: amplasarea fonolzolată (soclu
separat - @, aubstructurl tonoizolant! pentru cazan), clopot fonoizolant
pentru arzator, racord fono/zolan! la Introducerea conductei In coşul de fum,
racordarea la reteaua de conducte de lncăIzlre prin intermediul unor com-
pensatorl de cauciuc.
Transmisia ton Ici!. In conducte de aer; este redusA In InstalaţII de ventlla-
re şi cllmatlzare prin aşa-numite amortlzoare telefonice: acestaa sTnt for-
Canll data! cu mltsrlalelonoabaor- mate din pachete fonoabsorbante, ,:lrlntre care circulA aerul. Cu cit este mal
bante - (lITIortlZor dl lunete telefo- gros un pachet, cu atTt mal Joase sTnt frecventele captate. ŞI conductele de
nic)
ventJlara trebuie rezemate Ionolzolatl
AbMrb1Ia fonlcl
Spre deosebire de Izolarea fonlcă absorbţia fonlci!. nu reduce de obicei tre-
cerea sunetului printr-un element constructiv. Oa asemenea ea nu are nici
o InfluentA asupra sunetului care ajunge direct de la' sursa de zgomot la ur-
eche. ea reduce doar sunetul reflectat.
Oeoarece sunetul direct scade odatA cu TndepArtarea de surea de sunet, In-
cepTnd de la o anumiti razi .de reverberaţie" Tn jurul sursei sunetul reflec·
tat este la fel de ,:luternlc respectiv mal putemlc - (il daclt cel direct, DacA
reflectarea lunetului este redusA, nivelul sunetului reflectat scade in exterio-
rul razei de r.verberaţle valabile plnă atunci, raza de reverbera~e Tnsâşl
craşte. In Interiorul razei de reverberaţle anterioare nu se modific! nimic.
Capacitatea de abaarbtie ionică a unui spajiu aste Indicată În mi de suprafaţA
echivalentl fonoabsorbanti; aceasta ar fi suprafaţa fonoabsorbantlldeală cere
ar avea o aceeaşi Capacitate de fonoabsorb~e cu spaţiul îneuŞi. Pentru un tlm,:l
'6'
~
Raza de reVerberare ,1 capaclt.t••
da abaorbţle a unu Ipatfu
de revertJer&ţle de 1,5 sec. - ic/eaf pentru bazine ,:lrIvate 1n spatii inchisa etc. -
suprafaţa fonoabeorbantl echivalenta A trebuie sUe de 0,1 ma pe m3 de volum
v (raza de reverberaţje ar fi de dosr 1,1 m pentru un spaţiu de 6 x 1OX 2,5 m),
pentru Jumătate din timpul de reverbera~e ea ar fi da douA ori mai mare.
Exemplu bazin Tnot acoperit: 40 m2 a,:ll' 0,05 • 2,00 m2
100 mi pereţi şi pardoseali!.· 0,03- 3,00 m2 -
60 mI plafon Icustlc' 0,4 .24,00 ma.
. 29,00 m2
A- ~ = 0,2 V; tImpul de reverberaţie este deci 0:75 Sec.
ProtIcţIa tmpotrlva z;omoI8for externe
Pentru protecţia Impotriva zgomotelor externe (zgomot din trafic etc,) exist!
urmatoarele posibilltAţl:
a) proiectarea coracta a clAdirilor: spaţiile de şedere orientate In partea _
opus! sursei de zgomot
b) execuţia fonolzolantl a peretelui exterior, înainta de toate execuţia fo-
nolzolant! a ferestrelor şi uşilor exterioare; la cele din stiei! fără ochiuri
mobila cu instalaţie de ventllare.
Schltla dimensiunilor - (i) c) Includerea de paravane de protecţie fonlcă în configuraţia faţadeI.
'â'
\.!V Q. sursA de sunet d) protecţie fonică prin confIgurarea abili!. a terenului, precum taluzare, zi-
B. receptor duri sau plantatie.
,1
Pantru taluzurl, pereti alte ecran!rl se poate citi valoarea efectulul de pro-
tecţie fonică din diagrama 0 pentru lungimi de undă diferite (lungimea de
undă este aproximativ 340 m/frecvantă); din aceasta reiese cTl de impor-
Vezi şi: Linii directoare pentru măsuri oonstructive pentru protecţia Impotri-
va zgomotelor externe şi DIN 18005 Protecţie Ionică in construirea oraşelor,

136

t:f'I P.rete UfOr ••ntrenare pUllrnlc&
\,!I' Pern greu. Intrenare redusi
® .fibr
Puţ de ucenlor separat cu .. 3 crn .@
•.mln...."
® A,ezare. II1Ill/elor p, un soclu cu
1"lIrt1••llIIlcl
)(
Ampl...re••rcurllor Tn funcţf. d.
centrul dl greutate
® Ventilator rezemat dublu elastic
PROTECTIA LA VIBRATII
SUNETE STRUCTURALE - llJ
Vibraţiile În corpuri solide sînt numite sunete structurale. Acestea
sînt generate fie prin sunete aeriene, fie prin antrenare directă, me-
canică - <D.
Deoarece forţele alternative mecanice sint de obicei mai puternice
decît presiunea alternativă a aerului, si retransmlsia .perceptlbilă
este de obicei mai puternic! la antrenare directă. Apar des fe-
· nomene de rezonanţă, acestea condUCÎnd pentru.intervale inguste
de frecvenţă la un nivel. de retransmisie mai ridicat.
· Dacă sunetul aerian retransmis are un caracter monoton, cauza se
® Antrenarea IUnlt.lor structural. regăseşte de obicei 1n antrenare directă prin sunete structurale.
Protec~a la sunete structurale trebuie deci să ~nteasca. spre impie-
dicarea antrenărlI directe sau a propagării sun~elor.
Mlaurl tmpotrlva propaglrll lunetelor atructUraie
Pentru instalaW de apă trebuie folosite doar armăturl din grupele de
atestare I sau 11. Presiunea apei trebuie menţinută la un minim posibil.
V~eza apel joacă un rol subordonat.
Conductele trebuie fixate conform DIN 4109 de pereţi cu dimensi-
uni de suprafeţe ... 250 kg/m 2 - (]).
Cuile trebuie aşezate pe dale flotante şi fără contact cu pereţii.
Zidlrlle suplimentare trebuie prevăzute cu rost la pereţii
Dotarf de WC suspendate de pereV produc direct antrenl!!.rlla sune-
Capac d. PUI pe ".opren te structurale. Ancorarea rigidă este Tnsă Inev~abiiă. Eventual se
pot prevedea straturi elastice •
Conductele de apă şi de evacuare a apel uzate trebuie fixate cu mate-
riale elastice şi nu trebuie să prezinte contact direct cu corpul construit.
Ascensoarele trebuie construite cu puţuri separate -- @ şi rosturi
umplute cu ... 3 cm fibre minerale sau cu capacul puţului rezemat
pe neopren .... @.
Pompele $1 utilajele se aşazl!!. pe socluri Izolate la sunetele structu-
rale şi se racordează elastic.
Compensatorii sTnt descărcatl de sarcini de Tntindere deoarece pre-
siunea Internă acţionează şi 1n lungul axei conductel - <il.
PIăclle din pudret! de cauciuc sint deosebit de potrlVtte ca materia-
le de Izolare pentru soclurl datorita rezistenţei lor sporite la corn-
presiune. Pot fi eventuallncl.use şi materiale Izolatoare la zgom9tul
de călcare din fibre minerale sau spumă poiistirenică. .
@ EXIII1p1. de elem.nte Izolat. tip arc
Pluta, cauciucul masiv ş.a. sint nepotrlv~e, deoarece aceste mate-
-20
riale sint prea rigide. Cu c1t materialele de Izolare se comprlml mai
mult la solicitare, fără să fie suprasollcltate, cu aUt efectul este mal
-10 benefic.
o J ·0' Tncărcarea pentru materiale izolante dispuse Tn suprafaţe trebuie sa.
fie de obicei> 0,5 N/mm2• Dacă aceasti cerinţă nu este asigurată
1+ 10 sint necesare elemente Izolate, dimensionate in funcţie de greuta-
j +20
1\ tea utllajulul.
+30 .. :J.9'f... Efectul de Izolare este şi in acest caz cel mai bun, dacă elemente-
· le sTnt solicitate la maxim, fără a fi suprasolicltate. Elementele izo-
.40 IIIIPftIlN late sTntfle din neopren, fie din oţel- @.
0.1 0.3 10 20 ea 10
"2 .1.41 Arcurile din oţel asigură cea mal bunI!!. izolare fonică a sunetelor
IIIporIA ...... YNwr
structurale datorită rlgldltăţlllor scăZute.
® EflClUl reulm.lor .Iutlce Pentru cazuri speciale se utilizează arcuri pneumatlce. 1n cazul ar-
curilor Izolate trebuie avută 1n vedere dispunerea in funcţie de cen-
trul de greutate, pentru a asigura o Încărcare a tuturor elementelor
in egalA masura. - <V.
in cazul antrenărilor periodice, de ex. mase pendulante sau rotati-
ve, frecvenţa de antrenare trebuie să nu corespundă frecvenţei pro-
prii a sistemului fixat elastic.
Prin rezonanţa se produc deformări mari, ceea ce poate conduce la
distrugerea elementelor cu amortizare redusă - @.
Se obtine un efect de izolare deosebit de puternic prin rezemare
dublu elastică - @.
Corelarea nepotrivită, de ex. cu socluri aşezate pe dale flotante,
@aExemplUdeelementmetalic
. oscilant pentru plafon
poate 1nrăutăţi situaţia.
137
 Ode ACUSTICA SPATIULUI
5de DIN 52216 .... III
Proiectarea acustlc-spaţială trebuie sa aibă ca efect crearea
. cond~1iIor optfme de aud1ţle Tn spaţWpentru reprezentatltorcttoric&
sau muzicale,
Trebuie luate Tn considerare Influenţe diverse, dintre care cele mal
Importante sînt:
- timpul de reverbera~e
t s - reflexiile datorate structurii primare şi secundare a spaţiului,
1. Timpul de reverberaţle:
CD Mlsurarea Ifmpulul de rev.rberltl. Durata de timp pentru. o scldere a nIvelului de zgomot cu 60 dB
dupa !nl'lturarea surseI de sunet - <D, lnterpreţâr.ea se face pen-
tImp- tru Intervalul-5 da plnl! la-35 da (DIN 52216- Măsurarea tim·
FunCIIUnea spa~UIUI Timp de ,.. pului de reverberaţle in sali de aUdiţii). .. .. ,
verb. In sec.
2. Suprafata de absorbţie: '
Vorbire: cabarel 0,8
DeterminA tfmpul de reverberaţle ,prin cantitatea de material ab-
teatru 1.0
sorbant, exprimată ca sl:Jprafaţl cu absorbţie totall (fereastră
conllrlntl
deschid).
Mlnlel: muzlol de 1,0 .. ,1,5
camera A. as . S as = grad de tonoabsorbţle după măsurarea spaţială
OPlrI 1,3 ... 1.8 .' a reverberaţial
concert 1,7 ... 2.1 S • supnafaţl parţiall
muztct d. orgl 2.5 ... '3,0 Timpul de reverberaţle se calculeaza din suprafaţa de absorbţie
® Orlterlul e40UJuI t3'
\:f!,I
Intervalul timpului de
t'lv.rblra\lt optim
•
t • 0,163' V (formula lui Sablne)
as ·s
,
vvv
83.0 3. ecou~
,," ,,"
2,a
........ DacA intr-o curbl CU pantă uniforma a timpului de reverberaţle -
...' ... '"
~ r~ ....
, 1.' .. <D, se pot recunoaşte subiectiv virfuri Izolate, acestea slnt denu·
o mite ecou - $.
/:: ~ ~"

e ..
V ~7 lJ.,,,
.... .-~ ,,""
...
, Pentru crIterIul ecoului se consideră valori diferite de timp şi in-
tensitate pentru vorbire şi muzica.
4 " ,," ...- Deoarece spaţllle de audl~1 muzicale ar trebui sJ prezInte un timp
"" ... 1-" V ...-V
V
~
.... de reverberaţle mal lung. ele pot fi prlylfe .Q~·r.eguIă mal puţin cri-
.... V
, " V tic din punct de vedere al ecouluI. .' '. .

(3)
.
,.o '
a.g ,'"
o.
10'
... .'
" V,
5 10' 2 3 5 1
2 3
./

Tol.ranţa timpIlor d. IIV.rb.raII.:I: 20%

""'"
2 3 5 ,ot 2 3
YCIIum V
5 10'
CtrInţI prIvInclIP81111e
1. TImp de reverberaţle: . ,
Valoaraa optima daplnde de funcţiune şi volumul spatiului - @.
,....... Functlunea Volum Volum TImpul de reve'rberatle depinde Tn general de frecvenţA, fiind mal
'" v-
100

80
....V r~1oo
mPlm
In rn3 lung la frecvenţe joase şi mal scurt la cele rnalte. in cazul in care
ep, aduna,. 5000 f • 500 Hz aproximarile rezultate prin chestIonar. - G)
/ /v teatru oratarla
3 .. ,5
se pot deriva ca valorI optime.

I 40
I li lP.mul~
vorblre$m
I..tru muziciI
'
4 ... 7

5 ... 8
8000

15000
2. Intellglbllitatea vorbirii:'
Sarve,te la aprecierea Intellglbllită~1 cuv1ntulul rostit - @.
::o
II (op.rI, opII'III)
'111 muzlcl d. 8 ... 10 1Dooo
Nu este normam., astfel TncTt sunt utilizaţi curent dIverşi termeni -

oII
camerl Intaliglbilltatea frazei, Intellgibilltatea sllabei. aprecierea prin loga·
.111 concert pt. 8 ..,12 25000 tomi.
ea muzlcl Ilmfonlcl
Pentru mlsurltorl cu logatoml un rezultat' ~ 70'% este considerat
40 80",,00
k':.\!tllllllla
ItI IIItmI 1
.pa~ la ... 14 30000
II V.
I
t. bUnI ora 1"
mlnlcl de 0Ig1
ca Intelfg/bllltate excelentă a vorbirii. .,',
După stablllrea inteIJglbUltlţll vorbirii, colective mal mari de audi-
® Int.RglbllHalea vorblrll ® Tab., volum. lpeclflce v. f (Alt) tori trebuie sA noteze silabe Izolate firi sens d.ex. lin, ter (Ioga·
tomi), metodă la care acurateţea este utilizatA pentru apreciere.
: I Metode oblectfve mal noi utilizeazA semnale de bruiaj modulate
I IIn.xI. n,lavotabl1l (metoda RASTI) şi conduc la rezultate repl'Qductfblle cu efort redus.
\' : lev.ntuaI lecU)
3. Impresia spaţiului:
\111' I
I " I ,
Percepţia reflexiilor receptate din spaţiu In funcţie de timp $i di-
',!lI 1I l'II'
1
f' I
II I
1 11 I I ' II
I' : 1 III I
1" I ,
l'
, , I
I
, :
,
:
reCţie. .
Pentru muzică reflexiile difuze slnt favorabile sonorităţii, in timp
\'1, ce reflexli difuze cu intirzieri de pTnă la cea 80 ms (corespunzător
'I
I 111,1 1: 1 I ,
l'1 1" l', I I fi, 1I I
I 1, 1: : la 27 m diferentă de distantă acoperită) faţa de sunetul direct pro·
" , fi I 1 , : ' I ,
movează claritatea - @. Vorbirea solicitA 1ntTrzleri mal scurte de
17 33 100 200 ms 300 p1nă la 60 ms, pentru a nu reduce inteligibilltatea.
prime r.n.xll. lavorabile
o Succesiunea reilexillor In spaţiu

138
 ACUSTICA SPATIULUI
-1lJ
'," ., ............ .. r
~
Reflexiile laterale. imediate slnt apreciate In cazul.muziciUn mod
eaou da nutu,.,. .
subiectiv mai favor;~bil decit reflexiile din plafon, chiar la timpi de
intirziere foarte mici (asimetriea perceptiei acustlce), datorită re·
I ceptărli unor semnale diferite de către cele douâ urechi ale audio

I tOf\;.llul. SpaţIIle rnguste, inalte, cu pereţi. structuraţi. refle!=tanţi geo-

metric şi plafoane cu reflexle difuză s1nt cele mai simple modele
spatial-acustice.

CD ,,·Impl.dlcarea
fluturar.
formartl ecoului dl ® Forml n.ravorablll a plafcnulul Structura prhriari I ,paţlllor
. Volum: dependent de funcţiune - pag. 138 @
;;......_____....._'•. ::.: - vorbire 4 m 3 /persoană
- concert 10 m 3 /persoană
Volumele prea mici nu permit timpi de reverberaţle suficlen~.
Forma spaţiului: spaţiile Tnguste, Tnalte, cu pereţi structura~ (reflexii
laterale imediate) sTnt deosebit de potrivite pentru muzica. In apro-
pierea pedlumului sint necesare suprafeţe de reflexle pentru reflexll
de inceput imediate şi balansul orchestre!. Peretele din spate al
spaţiului nu trebuie si permit' reflexil spre podium, acestea putTnd fi
percepute ca eeou. Suprafeţele paralele, nestructurate trebuie evi-
tate pentru a Tmpledlca formarea efectulul de fluturare prin reflexle
mUltipla -o (j). Prin plierea la unghiuri> 5° poate fi anulat paralelis-
PeniN muzlcl plan. p.nlN I/Drblrl 14' Forml d. pili! mII pu~n favorabili
® aplecat In spete \:::l mul şi peate 11 realizati reflexia difuză.
Plafonul spaţiulUi serveşte la conducerea sunetului spre spatele
sAlii şi trebuie configurat 1n consecinţă - (j). In cazul unei configu-
ratII nefavorabile a plafonului apar diferente mari de intensitate a
sunetului prin concentrarea de sunet.
Spatiile cu pereţi dlvergenţi spre zona de spate sTnt mal puţin fa-
vorabile, deoarece reflexlIIe laterale devin prea slabe - <D. Acest
dezavantaj peate fi compensat prin suprafeţe de reflexle supli-
mentare (.terase vlticole") in spaţiu, de ex. fllarmonlclle din Beriin şi
KOln - (i) sau prin plierea putemică a peretilor pentru a asigura
COnducerea sunetului.
'Amplasarea podlumulul: pe cTt posibil pe lalura scurtă a spaţiului,
® Fllarmon!ca din Serlln: dllpunlrea In tr.pt. a pechllllOl' deleaun.
pentru vorbire sau la spaţii mici (muzica de cameră) este posibilă şi
amplasarea pe pereţii lungi (Arhiva Beethoven - @), spaţiile mul-
tifuncţionale cu podlumurl amplasate variabil şi pardoseala parteru-
lui orizontală sint frecvent problematice pentru muzică. Podlumurlle
trebuie Tnălţate simţitor peste nivelul sAlii, pentru a.sprljlnl propaga-
rea directA a sunetului, În caz contrar, nivelul ar scădea prea repe-
de in raport cu propagarea - @. Din modve optice şi acustlce se
preferă ridicarea succesivi a rindurilor de scaune si asigurarea unul
sunet direct constant pentru toate locurile ... <il. Panta curbei ur-
meazA o spirala logaritmică.

•• Structura HCundari

® Podium ,...ra mici d. muzlcl de calnerll. ArIIlve BHlhoven, Bonn

- Suprafeţele de reflexie pot compensa 1n mare mAsuri structuri pri-
mare nefavorabile, de ex. pereţi dlvergenţl prin plierea suprafeţei
acestora - ®. Forma plafonului prin pfnz:e suspendate - G) sau
prin fragmentare Tn elemente -- pag. 140 @.

II b ' \ ' \' \\ \ ' \ \ \

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;:::::~:::::::::::::::::;:::::::;:::::::::::::;:::::;:::::::;:;:;:;:::::::::::;:::::::::::;:::;:;:;:::;:::::::::;:::::::;:::::;:::::::::::::::::::::::::::::;::::::::

f'7'\ Flidicarea succesivă a scaunelor ca

\!J spirală logarltmica
® Plierea suprafeţei peretelui ® Scaderea nivelului sonor deasupra suprafetelor absorbante

139

® Fragmentar'lln ,.I.ment. a aupra-
fet.lor d. refI.xla n.favorabll.
ACUSTICA SPAŢIULUI
Suprafeţele absorbante evita concentrare a sunetelor şi adaptează
timpul de reverberaţie la valorile dorite. Alternanţa potrivită de su-
prafeţe reflectante şi absorbante actioneaza' asuprareflexlelcao
suprafaţa puternic structurata - (ID.
Suprafetele curbate pot conduce la crearea unui efect de focar (cu-
polă). Spaţiile semlsferlce sînt deosebit de nefavorabile datorită
concentrării tridimensionale a sunetului, daca centrul cercului se
afl! la nivelul podiumului .... @. Acest dezavantaj poate 11 evitat. O
conducere foarte bună a sunetului poate fi atins! printr-o configu-
raţie potrivită a curburII plafonulul .... (i).

1) Reflexii difuze: suprafeţele de la care s-ar putea aştepta generarea

de ecou trebuie să reflecte difuz, adlc4 sa disperseze sunetul pe
care TI receptează .... (ID. Reflexlile difuze conduc prin distribuţia unI-
form! a sunetului la formarea unor curbe a timpilor de reverberaţie
netede, uniforme. Structurarea prin pliere a suprafeţelor neceslt!
unghiuri> 5·. La fel de efective sint modelarl putemice ale supra-
feţelor, parapeti. nişe ş.a.m.d., prin spargerea undelorfonlce sau re-
flexi! defazate - @.
Calcularea timpului de reverberaţie se face In mod ObişnUit cu for-
mula lui Sabine
t. 0,163' V
as'S
® al na!llKII dlfuzl prin IChImbara d.
matertal; bl aUprafltl refleatantl
'G> Dlfuzfl prin reflllCli dtfazatt Gradul de fonoabsorbţie a unui materfal as se determină conform
difuz DIN 52212 in camere de Teverbera~e. Valoarea sa se situează 7n-
tre Oşi > 1. Timpul de reverbera~e este calculat pentru frecvenţele
f .125, 250, 500,1.000,2.000,4.000 Hz. Indicaţiile timpilor medii
de reverberatle se referă de obicei la valoarea de 500 Hz. 1n calcui
Intră cu valorile lor specifioe toate suprafeţele individuale, persQa-
nele, scaunele, decoraţia.
Deseori timpul de reverberaţle atins este determinat exclusiv de ab-
sorbţia persoanelor şi a scaunelor. Pitntru a face timpUl de raver-
fIWvIn!I- beraţle Independent de ocuparea slili cu persoane sTnt necesare
® ,: AtIIorbţla fracv.ntetor 10... prin membrane vibrante scaune cu şezut şi prospect al spataruiul cu absorbţie aTt mal mare,
care vor fi acoperite de persoanele care şed. Suprafeţe suplimen-
tare de absorbţie pentru frecvenţe Tnalte sTnt necesare doar crnd vo-
lumul specific .... pag.1S8 @ este depăşit considerabil. Dacă volu-
mul spaţiUlui şi scaunele sTnt acordate corect, nu este nevoie să se
recurgA de obicei decTt la corectarea timpulUi de reverberaţie la
frecvenţe Joase.

fIWvIn!I- Compensarea in vederea obţinerii timpului de reverbera~e dorit se

® comportamentul r.onatorllor la abeorblf. face prin combinarea de suprafeţe cu insuşlrl diferite. Acestea sint
definite de structura lor: '
- membranele vibrante absorb frecvenţe joase. Dimensiunile su-
prafeţelor, grosimea şi umplutura spa~ului gol variaza rn vederea
acordarii fine a slstemulul- <ID.
- suprafeţele cu orltlcii fn faţa unor spaţii 'goale absorb de obicei
frecvenţe medII (rezonator Helmholtz)j proporţia de oriflcll, volu-
mul şi fonoizolarea spaţiului gol determina frecvenţa, amplitudi-
nea şi forma maxlmului de absorbţie ... @.
- materialele paroase se utilizează la absorbţia frecventelor inalte.
<V Absorbtia materlal.ler peroas. Grosimea stratulul şi rezistenţa la scurgere Influenţează variaţia
spre frecvenţele Joase ... (i).

': : : : : ;: : : : : : : : : : : : : :H~i: : :;: :;: : : : : : : : : : : :~: : : : : : : ;: : : : : : : : : :;: : : : : : : : :~: : : : : : ;: : : : : : : : : : : : : 1

® Formarea de focare la suprafete' curbe ' ® Conducere favorabilă a sunetului prin curbură adaptata

140
 PROTECTIA LA TRAsNET
DIN 48801,57185
La latitudinea de 50 d.e grade se produc circa 60 de trăsnete si 200
pina la 250 de fulgere. pe oră de furtunA. .
Oamenii aflaţ! in spa~i libere pe o rază de 30 km de la locul de trăsn!­
re (copaci, zidărie ş.a.m.d.) sint pusi in pericol prin tensiunea po-
tentiaiă la păşire, de aceea picioarele trebuie ţinut~ lipite.
Deterlorările la construcţii se produc prin dezvoltarea de C!ldurâ a
trAsnetelor, care incălzesc şi evaporă la impact conţinutul de apA,
provoclnd prin suprapreslune dlslocAri explozive ale zidurilor, strlpllor,
CD Acoperi, Tntr-o apa ® Acoperi, Tncllnl~e mi" copacilor ş.a.m.d., declTn locurile unde se acumulează umezeală.
rn principiu, o Instalaţie paratrAsnet reprezintă o .cutle a luI Faraday·
cu precizarea că deschiderea ochiurilor a fost mărită in urma des-
coperirilor fAcute. Se montează suplimentar vlrfuri de captare, pen-
tru a flxa lovitura trlsnetulul.
O Instalaţie paratrlsnet constă din lnstala~e de captare, conductor!
şi Instalaţie de pămlntare.
Instalaţla paratrăsnet are rolul de a fixa lovitura prin conflguraţli de cap-
tara $1 de a asigura localizarea clădirii in Interiorul unei zone protejate.
Construcţiile de pe acoperişuri, lucarnele, cosurile, aerlelrlle ;trebu.
ie lumeTn considerare in mod deosebit la Instalarea paratrune.telor;
Acestea trebuie racordate 1n orIce sItuaţie. ....... .'. .
Instalaţiile de captare s1nt bare metalice, conductorl de acoper/ş, su-
prafeţe conductoare de acoperiş, corpuri oonductoare de acoperiş.
Nici un punct al acoperişului nu trebuie să fie mai departed,e15 m
® Aggpert, In doua ape @ Acoperi, In patru ape cu coama de un dispozitiv de captare.
1n cazul acoperlşurllor de paie trebuie amplasate benzi metalice
la 60 cm deasupra coamel pe suporturi din lemn, pentru a se pre-
veni pericolul de Incendiu prin efectul de Improşcare. - @- ®
in cazul in care curentul din trăsnet este condus prin .rezistenţă
de pămTntare, se produce o cădere de tensiune, de ex.:1 00.000
A x 5 cm • 500.000 V. Acest potenţlal!1 poarta in mome.ntullovltu-
rfl de trăsnet. tntreaga instalaţie paratrasnet şi toate elementele le-
gate metalic cu aceasta. .
Măsura foarte efectlvA de a lega toate elementele metalice de mari
dimensiuni şi instalatiile la instalaţia paratrlsnet se nUITI,ştecqm·
penearea potenţialului. . ...

® Acoperi, 'n patru ape ® A<:opIrI, 'n ,lduli

conductor de acoperi, -1' antlna

conductor de plmTnt I]§J a.Cll1IOr

priza dl pamInt II nivelul II COf

fundaţl"
-00- punel de Intr.rupere CO lupraatructUrl metalice
,- plmrntar. auxlilara (punct
Intrerupere) ti lcurtcltcultare a contorului de
-I~ rlcordare II metal . _.•._)- gaz'apA
hverllre acoperiş

~ record flexibil _:- Inatalatle gaz· apA

.r--"L. ,Inl de compln.ar. a
pctenţJ d. plmlntare G) numar punct Intr.rupere

0 In&tala~e
In prezent
paratfilnet uzuala
<::>
........
..I"\r
...,...
prlz" de plmlnt de adincime
segm.nt lepararl Iclntel

arc delntlrid.re

bar. de captare
-
--O-

-1-1-1-

lei-
jgheaburi şi burlan.

acop.rlre m.ta/lcI

parul.padl
fICCIrd la conducta. jgh••b•
burlan Ş.a.m.d.

,..i
-& plmlntare d. lupralenslune
"'-., .Q-
prlzl de pamlntare pe
barA şi ţeavA
,
j--
"I , I
belon Irmat cu racord
plmlntare

,
I
muchia I c1~lrll
mm contor apA. contor gaz

I ..!.:!.~ construcVe da oţel -e- suport acoperiş pentru

I conducte electrice
I
1
1
a::D cistemA de otel -1) barl captare/catarg steag
L..
.... _---- ----- I
I CE)- lampa O conducte din metal

Plan şi vedere ale unei clAdlrl acopirlte cu paie: conductor de coama pe suporti
® din lemn de 60 cm deasupra coamel: conductor la 40 cm de suprataţa acoperişului; ® Simboluri pentru elemente constructive pentru protecţia la trăsnet
conductor colector de pamintare

141
 DIN 18014 PROTECTIA LA TRASNET
• PămÎntarea se face prin platbande. ţevi sau plăci metalice neizolate.
aşezate suficient de adinc in pămint pentru a asigura o rezistam! re~
....... :.:' . ...
~ ,..~,.

dusă a pAmintului rapropagare ... @- @. Tnălţlmea rezistenţei de

pămlntare diferă În funcţie de tipul solului şi de umiditate, - @.
Instalaţia de pămintare are rolul de a disipa curentul dlntrăsnet ra-
" "', pid şi uniform in pamint. Se deosebesc prize de pamint de adinci-
.... , .. ,.> ...
Acoperi, din tibiA ,1 p.re~ din
me şi de suprafaţă. Prizele de p~mTnt de suprafaţă se ,execută fie
Construcţie cu schelet metalle:
lemn: acoperl,ul trebui. racordat sub formă de circuit fie liniar. De preferinta se inglobeaza In beta-
,<:D,
_
loheletul trebuie racorelat atitia
conductorII de acoperiş cit 81 la ® la conducterul de coaml " la '
conductorul spra pamlntar.
nul de fundare ... @- @. Materialul pentru priza de pămTnt este fie
conductorII de pamInt ,
platbandă de oţel zincat 30 x 3,5 sau 25 x 4,0 fie oţel rotund 0'1 Omm.
Prizele Tn formă de bare sint ţevi, bare rotunde s,au bare cu profII des-
chis bătute Tn pămÎnt. Prizele de pamTnt tip b~ră Introduse la peste
6 m adTnclme se numesc priza de pAmint de adincime. Prizele de
pamTnt radiale sint prlze din benzi separate care pornesc radial din-
tr-un punct sau dintr-o prizA de pamint tip bandă.
Pentru acoperişuri, pereţi ş.a.m.d. din aluminiu, zinc sau oţel zincat
- 0-@nu sint admişi conductorii din cupru sau din cupru zincat.
Sint adecvaţi conductorii din aluminiu sau oţel zincat.

I~
IlUlICldt
_----1:.-'11IIIW"... Tip d. prlzl
1 l ~~ rezlaten,.

®
piinI...,.

Plrţ/It principale ale unei il1l!lla1i1

perattlan.t
'4'
I.::!J tiv da captare
pamlnllrt

lnv.Hto.,. din aluminiu ca dlapozl.

d.plmlnt

tip bandi
lung.lnm
ti
12 40
·1
1, f t fi Il
80 '200 400 1200
laprcpaga·
reQ

Ilpllav!
adln'C. In m 8 20 40 100 200 SOO 5
tip blndA
lung. In m 5 20 40 100 200 aoo
tip teava
adinc. In m 3 10 20 50 100 300 10
tip bandl
lung.lnm 4 13 27 87 133 400
dp ,.avl
adinc. In m 2 7 14 34 70 200 15
rtCORIla tip banda
(CGIIduGtot .....,
pemfnllrl lung.lnm 2 7 13 33 87 .. 200
tlpleavA
-1J.J.J,..J.,.1...I..J-I~F ~, adinc. In m 1 3 7 17 33 100 30
ptmllllllll
Inca economic
~ ..
deja n"conomic
® lnvllI, de aluminiu pentru petele pe ® Acoperi, ,i plrele din aluminiu ® Reziltentlla propagara a prizelor dt pamInt Up blndl " tip ţlavAln diverse tipuri

~~;
d. pamInt

'W

Bara de captere dl pe co,u~ Toall .uprutructurll. metalice ,1

'7' din apropllrea Jghlaburllor II co,urllt de vlndlare II rlOOrduzl 12' PrIZa da plmlni In fundl~. dl b. t:@I Frtza da pamInt ,In fundatie de be-
\!.I racoreleaz! la jgh.1b ® IIlnalllalla paratrlanet ~ ten n.armat ~ ten armat '

Suporturile de acoperiş pentru Unii La elemente constructive din ater cu

de lna~a tensiune nu se raccrdeazl Rezolvarea trecerii peste rosturi de
instalatII electrice trebuie un dlspo~ Amplasarea prizei de pAmInt la fun·
® direct: distanţa de bltale la scTnteie
deschisă ~ 3 om z1tiv de siguranţa de suprasarcină datie tip cuvQ @ dilatare prin bandA de Intindere la
interiorul construcţIIlor

142
 PROTECTIA LA TRASNET
• Q
1n principiu, obiectele de protejat se inscriu in zone diferite de pro-
1• tecţie, numite şi LPZ (Lightnlng Protection Zone). _ @

t
i
Zona de protecţie CIA:
Zona de protecţie o... se află Tn exteriorul unei construcţii de protejat.
in acest spapu sint posibile loviturile de trăsnet. domină c1.mpul neizo-
I . lat de descarcare electrică din trăsnet.

ZOna de protecţie O.:

Datorită dispozltivelor~e captare pe complexele constructive de pro-
teJat se formeaza zone Tn care loviturile de trasnet sTnt excluse con-
form clasei de protec~e. Domină cimpul neizola! de descArcare elec-
trică din trasnet. Astfel de zone din exteriorul comfJlexului constructiv
sTnt definite ca zona de protecţie la trasnet (ZPD O••

Zona de protectie 1:
Clădirea de protejat 1n sine este definită ca zona de protecţie la
trăsnet 1. Limitele spre zona de protectie OsTn! date de regulă prin
acoperişul, .pereţii exteriorl şi podeaua subsolulul clldlril de protejat,
1n situaţia 1n care alcătuirea (ecranarea elementelor constructive ex-
terioare) trebuie să satisfacA anumite cerinţe.

Zona de protecţie 2 .. ....:

Poate fi util sau Indicat să se stabJlească rn interiorul zonei de protecţle
1 şi alte zone de protecţie la trăsnet. De exemplu unitatea centrală de
CD Principiul compensarII poten~.lulul din litanII .calcul ca zonă de protecţie 2 şi echipamente electronice izolate ca
UIIghJ ele pnMIOlfa CI
IIM zonă de protecţie 3.
la
~
70
\.~ r--...,
80
'\. ~ "- Aua.,.,.\ CeIchIdIt.. 0IIIan1e lipici Unghi de VaIo.,. max.
ea
40 """ r--.. .............
........
1-..-----
elul de JIIIIIIGIIt
Cll.Claprotooo
'''.-1Pl
EJIoIInII
(1] lItIII.tului (~ 0GhIurI101 (w) In"" _dUc·
praleG!le(,Aj
ICIII
I eu,.nltJlIJl
cIInll'llllll(1]
ac

10
20
. '.
.......... r--...,-"
....... 1"'- II
~

~311
-
IV I
II
III
IV
88'"
15%
110%
10%
20m
30m
4Sm
IOm
Smx Sm
10 mx 10 m 15m
15mxlSm !!Om
!!Omx20m
lam

25m
-~ ZOOIcA
lS01cA
laokA

o la 20 :30 40 10 IOh(ln)
Unghiul d. protecţia In funcţie de elisa de protectii şi de Intllimee d.uupra ~
nel de protejat .
® Claia de protaC\i. Ia trAsn..

I
I
\
,, -r-
o• dtseftld".. achlUtllor '.

I§\Metode pentru amplU.,.' dispozlllvllor cit ceptarI: metoda Illrel trllnetulul,

\V metoda unghiului de protectlt " metoda ochlurUor
eanciuClo,

"- ,
"- \
""- "-
" "- ,
"
m
armAlUri otll
compln.at. I pollnllilului pentru
" \,
....
priza de patnlm de lundalla Instalaţie de pAmlnlare 7 protlctla la 1rAsn8L conductor spre
plmlnta", ptnW traln,1
" 1'7.1 tompln..... a potentialului
L.!!..J .Imultan 10cll. conductor spre
plmlnlll. ",nlru luprasa"';"6

(1) Acoperişuri protejate prin catarg de captare ® Împarţi rea unei cladiri in zone de protectia ia trasnet

143
.
"
dupa J. Henjes - llJ ANTENE
Antenele pentru recepţie radio şi TV afecteaza imaginea urbana. Antenele co •
. munitare pot fi utile in acest sens. Tn plus, antene foarte apropiate pe un aco·
peMş se "derâii'jeăzAfÎ'eclproc dinpuncf'Cle" vederearr'andamentulul: Trebuie
avută In vedere proiectarea de antene comunitare Inca din faza de construcţie
- ® cu amplasare de amplificatoare 1mpotrlva scaderii de tensiune din reţea
ş.a.m.d. - @ + @ aceasta masura avfnd consecinţe şi asupra pamintlri·
lor. Pentru racordarea ia conducte de apă trebUie realizata scurtclrcultarea
<D Propagarea und"or .'lctromagnlllc. corespund./agllor op!lcll
contoarelor de apa - @. Amplasarea corecta a pămintărli Instalatlei para·
trasnet trebuie supraveghea!! pe şantier - pag. 142. Nu se amplaseazA an·
tenepa acoperişuri din paie, stuf sau materiale de acoperire uşor combusti·
bllil 1n aceste cazuri se prevAd stnpl de antene sau antene de tereastră.
.';."",
.".,,,. Randamentul antenelor eS1lt puternic influentat de mediul inconJurator - <D,
chiar sub Unn de Tnalt! tensiune. Poziţionarea cea mal 'buna a unei antene
este cu vlzlbllitate directi spre emlţ!tor. Recep~a'buna presupune orienta-
rea spre em~Atorul proxlm, aşa-numita polarizare pe acesta. Undele scurte
nu urmArssc: curbura pAmintului, cale cu lungime de undl de ordinul metri-
lor o tac partial, o parte trec 7n tropoll1'eri şi sint reflectate, astfel recepţia TV
este poalblll şi acolo unda emllatorul nu ajunge. Oferta da forme de antene
esta foarte diversificata. Trebuie urmate regulile de bază - @. Necesarul
de spaţii respectiv amplasarea 7n casă a aparatelor suplimentare de pAmfn-
tare a Instalaţlel paratrlSne! ~ste important! .... @. Copacii fna~I, care
depaşesc vTrful antenei pot deranja pe directia spre emitAtor, fn special co·
.® Propagarei und.'or radio 13' D.IV1t1t norii d. bruIa) prin
pacii intotdeauna verzi. Antenele pentru spectrul UHF amplasate sub Tnve-
\fV 1.,tC!IIloClUzlrll
Iftoare au recepţie redusă. Plerderea aceasta fatl de antenele exterioare
scade la Jumltate pentru spectrul VHF. Antenele de camerl sint c;le c1teva
on mal slabe (antene auxiliare). O anteryl ar trebui SA serveascâ pentru re-
ceptarea undelor lungi, medll, scurte şI ultrascurte pentru mal multe spectre
Luno. Momtlll din VIni
de unde TV; trebuie executate durabil, putem le protejate Tmpotrtva ruglnei.
lIIatI F1entru Instalare pe stilpi trebuIe prezentat atestatul atatlc conform voe 0855
L MAIOMPl1IO
(mI (kpml partea 1 - @. De regul! se consideri Introducerea strlpulul fn sletemul struc-
4.15 41,4 57,0 tural al acoperişului pe o 1nlllţlme de fixare de :. 1 m, la zld!rfe de :. 0,75 m.
",O D,4 113,0
Fixarea de coşuri de fum 10 uz ~te defavorabili datorlt. pericolului de coro-
3,7. 13.7 41.4
U 29,4 ~.Ş ZIUM. Pentru acoperl,uri plate, fixarea de un perete exterior serveşte mal
3.a IS,a "'8
a,o 21il' 'U,7 bine scopulUi. In cazul conectArII prin cablu (Cabll1l'e de bandllargl) se re·
2,78 18.1 24.;
l,8 11,1 iIO.a nunţAla antene. In subsol trebuie prevlzu~ pe nngl punCtul de transfer (ra·
fu ml~_t/.L a.u '12,1 18,7 cord individual) şI un apa~u pentru amplificator cu racord la reţeaua de ener-
1, max-6", O I 13.4
gie electrică.
'4' Momlntul dIn vint MR la un 11111'
'.:!I dJn \llvj de ea mm "

1 antena dlrIcJIontIl S IUport ant.nl

p.ntru unei. lungi, pentru 2 antene
1nIcI1I, ICUI'II " • UHF
uttrucurte 7 IttIpungera p.ntru
2 antena VHF ltIIp din \lava
(cit ax. F III (1<8)) e oonductort d.'a
a IlUni VHF antene, cablu
(cit ax. FII (K10)) coaxlal75-Q
4 am.nt UMil g ampIIfloalor ptnllU
(cit IX. F IV (1<S5)) unde lungi, m.d",
li ant.nI UHF IOUrt. " ultra·
(d••x. F li (KSS) ICUI'II ti ell1a1. TV
,10 fini cit plmlntare
'1 cutie veriflclre
-----~I"'\. InnAdlre cablu
12 11'.... ramlflcalfl
CI.~~ 10 prtnoIpalt cablu
COIXlIl7H~
13 doze dll!rIbutI.
, p.ntru ramJ1!carea
IrasetIor principali
14 prla amanl
p.ntru radio, el TV
15 cablu conectare '
pentru radfo scurtcircuftare a unei
instalaţi.
1a cablu conlOllrl conducte din material
plastic sau a unei de curent
pe,ntru TV delnallă
17 plmlntare Intreruperi temporare tanslune
Cu10mm'

~UfoiF :>:>..._ _,I....,Jf~11.._'6_"'00« Ş,MK

VfolF U

plmlntare casl
® Schema instalaţie antenă comunitară
® Schema instalaţie de protec~e la trăsnet
(Siemans)

144
 ILUMINAT
-QJ
Iluminat artificial, DIN 5035
MArime a radla~el fizicII Mlrlm.lumloo!ehlllc! UnJtall! lumlnotehnici
Linii directoare pentru posturi de lucru .lIumlnat artificial" ASR 7/3 1979
"no~ " prlICIIrtare Informaţii: Sucursala LJTG, SurggratenstraBe 6, Berlin '
Flux de radiall. Flux luminos Lumen (Im) ERCO Lsuchten GmbH, Casuţa poştali!., Lildenscheid
. Int.nsltate da radla~.
.,;," '"
·Intenall. lumlnou" . 1--, . C::andela '.. ·(ed) ..,.,.._ . . ';~Mlrlmllumlnotehnlce .........
Intensltata d. Irtdlere iluminare e Lux Puterea radla~el aprectat! de ochi este definita ca flux lumInos 0. Fluxullu-
(Ix)
Oen811, luminoasa L (ed/m2)
minoa emis fntr-o direcţie definiti!. şi limitat de un unghi spaţial este intensi-
D.naitall d. radlatla
tatea luminoasi!. 1. Intensitatea lumina as!, a unui corp dEi iluminat conside-
Oanlltate de tldla~e OanHtatl dl lumini Q (Im'h) ratI!. pe toate direc~ile de emisie IndicI dlstrltiuţia intensltltli luminoase, re-
traCilere ," Expunere H (Ix' h) prezentata fn general prin diagrama dlstrlbu~el Intensităţii luminoase (OOIL) ..
- pag. 146 (1). OOIL descrie radiaţia unul corp de iluminat ca rngusta, me-
CD Marimi ale rtdl~el ffzlce şi mlrtmllumlnotlhnlce
die sau lati!., simetrieI!. sau asimetricI!.. Fluxul luminos care cade pe o unita-
te de suprafata este Iluminarea E. Valo.rI tipice:
Radiaţie globala (cer senin) max. 100000 Ix .
_2"",... d. Şlnl curent cu renlClaal'l
:==J" =,umlnltl.llt.m tuburi
x
Corp iluminat, g.n.rII
Radiaţie globala (cer acoperit)
Vedere optimă
max. 20000 Ix
2000 Ix
X 2 le Oorp Mum. cu JndJcIrel nr. d••u.... Minimulla locul de lucru 200 Ix
Slltam lIumln..t CU corpu~ "'" ee W c:tlllum. " • put.rft Iluminat de orientare 20 Ix
IlUminat Inltrall ~ Corp luminII au aomutator
o O O O Corp tllim. Ingropat/lp/lcall
Z Col'P.!lrlltuminlt cit 1Ig\.ltlllll cu Iluminat stradal 10 Ix
IUnCl/anm permanlM1l/prelungfti Iluminat prin lun! 0,2 Ix
1Ulpalld1l. roIUndlcllfndrlc X dIIJjozftlv
.c
Corputj iluminat CI. lIgul'IOli cu
cit comutarii cit urglnţa Densitatea luminoasA L constJtule o masurA pentru lumlnozltatea perceputa•
o Fluter d. pereti, apat
cII~onll roIUndic/Andric
lCo
--...
Fir. rtlltctor
Corp Ih.im. p~ turaa ftuere.. gen.
Densitatea luminoasA a corpurilor de Iluminat este relatlv mare şi produce
efectul de orbire. De aici rezultA cerinţa pentru corpuri de iluminat ecranale
o Oorp·Rum.lngropatlapIlCIII
luaptndat, pltret
vezi lUI In confta. tip b.ndl au
IndlMa puttmlumJnOIH ln spatII Interioare. Densitatea luminoasA pentru suprafaţa spaţiului reiese
"ulIUl - eulndlcwu nr. d. lur.. din iluminarea E şi gradul de reflexle (L. E . pIn).
===:3 1
Corp Uum. IngtOpl1lapllcatl
• uaptnda~ dreptunghiular
~~~JJum.au
~ g.ntral
Sursele de Iluminat transformi puter.ea electrici (W) rn putere luminoasA
rr:-;:z.,
(Im). O mlsura a randamentulul este eficacitatea luminoasA (Im/W) .
SImboluri pentru corpuri de iluminat
® Simboluri generale pentru corpuri
da iluminat In planuri da arhltacturl ®
In Dlanurl d. arhitecturi conform Surae efe iluminat
DIN 40717
Pentru lIumlnatul spa~ilor interioare se utilizeazA surse de iluminat cu In-
_ ........ ou d1N1n1111II ...
,1
candescenţA surse de iluminat cu descArcArlln gaze - @. lnsu,'rI tipi-
'II1'II
de luminii
ce ale corpurilor de iluminat cu incandescenţl: culoare a luminii alb-cald, po-
au iIIatIIIItIoInIl sibilitate de reglare a oblurlrll nelimitatA, redara foarte bunI a oulorllor,
funcţionare flrA pllpllre. Densitate luminoasA mare a corpurilor da iluminat;
astfel efectul luminii este briliant Tndeosebl la surse de iluminat cu Incan-
descenţA cu halor.enl; dimensiuni reduse ale sursei de iluminat; aceasta
conduce la forme mici de corpuri de iluminat si caracteristici foarte bune pen-
tru a obţine fasctcule, Tndeosebl In spoturl. Alte lnsuslrl: eficacitate lumlno- .
asA (ImlW) redus!, duratA de viaţă a sursei de iluminat lntre 1000 şi 3000
de ore.
Insuşlrl tlploe ale surselor de lIumln.at .cu descarcAri In gaze: Tn principiu
funoţionare ou stabilizator şi, dupA caz, cu starter. Eficacitate lumlnoaal ri-
dicată ,1 duratA de viaţA relativ mare Intre 5000,115000 de ore. Culoarea
luminii Tn functl. d. tipul sursei de iluminat alb-cald, alb-neutru, alb-luminA
dlum'" Redarea culorilor ponderatl pInii. foarte buni; posibilitate de regla-
@ Cla.l1Ictie. surs.lor de iluminat re a obturlrli limitat!. Funoţiol!are fAra pnpllre doar la utilizarea cu stabiliza-
lor elsctronlc (SE).

SUne efe Uum. ou InC8ndeaoenfl aur. efe IIunI. ou hIIagenl ou In- aur. cit iluminat ou dncIroIrt SInI cit numlnat ou matwIIII
OIndMcentI fn "are - cle1nlltl prNIune fIuorNcInt
P(W):60-200 ~ P(W): 75-250 P(W): 60-400 T III P(W): 16
'"
~ O
QT ;
sursA de J1um. de sursl de II. cu 36
A uz general HME vapori de mercur 58
P(W):SO-125 Surd de !lumIMt oomPlCtl ou
mDrIaI fluONlOlftt

!J
".c=-Jocl P (W): 200-500
PAR 38 6 P(W):60-120
sursl tip reflector
OT-DE
P(W): 300
500
HMR
sursA de II. tip
reflector cu
vapori de mercur
P(W): 250
T ti 3 P(W): 7
9
11

PARS6 G P(W): 300

sursA tip reflector OT 1000
750

HIR
!J S\Jrsl de II, tip
refleCtor cu vap.
metal-halogen TC-D
c:fE3 P(W):10 26
13

~ 6 P (W): 75- 250 18

p(W):eO-150 0If§0'i3i!r P(W): 70-250
R sursA 1Ip reflector
. PAR38
(QR 122)
sursl1lp reflector
parabollcl
HIT-Oe
sursl de II. cu
vap. met.-halo.
m P (W): 18
24
TC-L
aur. ou haIogen - cit voll8l mIc
U i
P(W):25-100 P(W):55-1S0 36
A

A
U
sursA cu nuan1!
soft
P(W):25-100
sursă cu krypton
QT

GR-48
~
~ P(W):20
P(W): 20-100

sursa tip reflector

HIT

HIE 6
sursA de il. cu
vap. mel.-halo.
P (W): 75 - 400
sursa de ii. cu
vap. met.-halo.
TO-Se t
Starter Incorporat
P (W): 7 40
11 55
15
20

A
O
I
I:::J
P(W): 15-60
sursA tip lumInare

!
QR-Ce
Q P(W):20-75
reflect. cu lumina
rece
HST ~
P(W): 35-100
sursă de il. cu
vap. met.-halo.
25WQ-
40W
eow
...
SW~
rw
-llW
Comparaţie:
Economie de
I:::J curent de p1nă
P(W): 35-120 ~ P(W):35-100 P (W): 50-250 rSWQ-1SWe
® Tabel surse de Iluminat
sursa tip linie QR-111 sursi!. tip reflector HSE
O sursă de II. cu
vapori de sodiu
100W
120W
-20W
-23W
la 80%, durată
de viată x10

145
 ILUMINAT

"
Mijloace de iluminat
. ,... ".,.. ,._.......-... ~

sursA de lIum. de uz
,
FluIer
>"

" \ SpOI
~
'" • '.", "

~
•

"0
Upilghl·
",
A
,:"'<0>"--'-

Oownlight
g
Corp iluminat tip raster
I

,'."',~

~
pAtrat
....

....... ,

-~
dre~:n~
â A

PAR.R
Q.neraJ
60-200 W
sursA tip r,fllClor para
O O

~ bollel
sursl tip reflector
60-300W
O O

~
QT sursA cu hll,::ien cu
Incandesci , O "
O O O
75-250W
QT·OE sursA cu halo;. ou In·
t::I-&EIiIH:I Cind., dublu .oclu O O
l00-S00W
lursA cu haIo"en de
QT·!.V
9 voita! mic
20-100W
O O
QR·!.V sursa tip re1Iactor cu
~ halog.n dl voltlj mic O O
20-100W
T .ursl cu mallt1l1l1uo-
-====- relC8nt O O O O
lS-58W
TC sursA compacta cu
i TC·O
Te·!.
mlllnai fluorescent
7-SSW
lursa cu vapori dl
O
,':
O O O O O

~
HME
mtreur O
50-400W
HSEI sursl cu vapori de
~ HST SOdiu
SO-250W
O

HIT lursA cu vapori mlllt-

«E< ....., HIT·OE halo;." O O O O
35-250W
<D CcnI..... tipului d. aurd ele ilumInat cu !/pul d. corp de llumlnll

=-;-~
Oownllghl
~~~a
parabollC~ ~
; 3~""~ 5OOCd/kIIII
Corp luaplnclat
aoocdlldll\
CorP tip ~r ou 3
oglindi, Ingraplt, III" -..--_~
1 sursA
~~

~M ~II'8O',
.1. I
Spot par....al C
.
~:: --'. . =!II
2500 odIkIIII lurll cu d.lClrclri
In glZl
IlOO adIIclm
t

Fluter de per.t.

=~~
ti ~ 2000 cdIkI 3~
Ă
' I.j.l
Il
I
Oownll;hl.vlculre
a.r
160 m3/h II3SdS (A)
200 m'/h 1140 dB (A)

}))it
Oownilght·
tpot dlrtoţIcnll f~ Oownllghl eVlcuare şi
't admisi. aar
nI CI 160 m'/h 1. 3S dB (A)
~ 2~O m3/h la 40 dB (A)
Oownllgnt decorativ

~
deschlderll.,asortati
pl/ţ/al prin:
- inSlrţ!e metalica
Corp cu iluminat dlrect.fndlreot - stlcll fumurte
- lentUl In trepte '
-inel acrilic

rll1=
=.}f ; I
Oownlight patrat
reflector 300x300 mm

146
 ILUMINAT
~ 3:
ilumina· ~ ~ 3: ~ r-- te
::r:~ ~
Inllt. l'Ia
Spatii
-8 8 ~ ~ gi ~ . .~ w ~ ~ i al
VI
w
W W
~ ==
te te
~
1\
;! t; ~ ~
spatiu noml· ..... VI w Q Q VI
~
~

~
~
nalll VI 1\ l- ~ 2 §2 %t;
UJ
~ !:!: 1::: 1:::
El C ~
1,)
< < a: C C C l- I- l- l: l: % :J: :J: %
Garaje parcare. spatII ambala" • • ••
Spatii sacunăa" • auxiliare I • • • ••
---,- - -• -- •
pInII la . ., .. ..
". '- , c
200 L.ux· Atellere , ",

Restaurante 1-
Foaiere • •

- -- -- -- • •
Slrou~ standard, sali d. dUl, lPa~1 cu ghlŞ" $1 case
Cam.re d' ,tdlntl II I I
• I
Atellere
gtnlla IJbrlrii
00 L.ux Spatii de vInzare ,- •,- - -• •
'1 II _

-
:I
pIna la
,- • • ii • •
-- - - - --- -•-
3m Sj3atil d. expozjţle
Muz.., gaI.rll, 1131111 d. fattvltltl
, 1- :- II i- I
"

Holurl de Intrar. I- I I 1-
Slr.2ftlucrare de dati, bir. ltand. cu n_lt de vlzlbilHatt mar.
AtlII."
Spatii comerciala ,-
- - - II I
•
plnlla
750 Lux
$upermagazlne
Vitrina
BucAtiril cle hotel
,- - -- 1- I
II

I •
,- - - -
Podium d. concert i' II I

Birouri d...n tehnic, birouri comun, dlmenalunl mari

Spatii depozlta" .... -•• -- I- II :-
Ataller.
-
-• •
· -- •
Hal.lndustriaJe I • II
plnlla l'
Foaia,. I I- II
200 Lux
I I I
"-
--
I
Restaurante
Blaerlci
I
'1 1- •
1-
,-
SIli ccnc,rte. t'lue
Atlll.,.
- - - --
plnlll
Hlle indu.trlale
SI".IUdl~l, lule, ullIMtIl"11'II
Spalft d. vInzari '. I
l'

-• .• -• -
•
I
•
II
-
•-• • •
3m
500 Lux
Spatii dl 'Xpozltll, rT1uzn, gallr1i tablouri •• • I • I I I
pinii. Holuri de Intrare..
• •- I I
5m
Hanuri

- -
- -- :----
sin de aport, .In mUltifuncţional. ,1 de glmnutlCl •
At.II.1'II :-
"

1-

•-
SIli dtd...n I
Laboratoare
UbrIrU. sili de Iectllrt • I . - -.•
~Inlla
50 Lux
5131111 de 'lCPOz~l. • - - •
-•
Hale pentru tlrgurl I
5P1l11 comercfale :1 I .-
Supermagazlne l'
Sucltlrll d. dimensiuni mari
Podium d. concert '1 • . II II 1__
pinii•
Hal. Industrial. ,1 d. maşini. Ipajll panouri d. COI!1m1CII
Spa~u depozltlre cu dtpozItare p. VlrtfcaII I-
I
I
•
.200 Lux
• • •
-.
BI..rtd
SIli concerte, teaue • • • •
Hale IndustrialI • I
•
peste
5m
gtnlla
00 Lux
Muzee, gal.rli tablourt
Aeroport, gara '.rovlara, zone d. clrcullU.
Sali f.stlvl
• •
• •
•
• -- I
- I
• ••
• • •
Sili d. sport " multlfullC\lOnlll
Hal, industrial.
Auditorii, sali audiţii I • •
e
.- -

., .
Ie

şlnlla
50 Lux Spaţll de expozitie
Hale pentru tlrgurl
Supermagazin.
1-
-
III
" •.
•I
e
••
••
A • sursA de ilum. de uz general aT·LV • sursA cu halo;. de voltaj mic T • sursl ou material fluorescent HME • sursil cu vapori de mercur
PAR • sursa tip reflector parabollca aR·LV • sursa Up refise. d. voita] mic Te • sursa compacta cu materlallluor. HSE .. sursll cu vapori de Sodiu
R .. sursa tip reflector aR·CB·LV. sursltlp reflector d, voltaj TC·O. sursa compactă eu material HST • sursll eu vap. de sodiu, tubular!!.
QT • surs! cu halog. ou incandesc. mic, luminI!. rece fluer.• 4 tuburi HIT .. sursă cu vapori metal.halogen
QT·Oe .. sursa cu halog, cu Inclndesc. TC·L • sursA compacta cu material HIE • sursa cu vapori metal-halegen,
Cu dublu soclu fluer.• ferma alung It! forma de elipsa

CD Mijloace de iluminat pentru iluminatul spatiului Interior

147
 ILUMINAT
Tipuri de iluminat Tn spllţllinterloa,. -CIl
ilumInat dIrect, Ilmltrlc-(j). Preferat pentru ilumlnatul general al spatiilor
de liJcn.t. de inUlnlre; de circulaţie publicA şi al zonelor d& clrcula~e. Pentru
a satisface nivelurile de iluminare prescrise este necesara o putere electricA
redus.!. Valori orientative pentru puterea specifiCă de alimentare - pag. 151
(j) '.Unghiul de ecranare al corpului de iluminat peF'ltru spaţii de lucru şi de
lnttrnire este de 30·. pentru cazuri cu confort de vizibilitate foarte ridicat se
situează la 40· si peste. Pentru un proiect de Iluminat trebuie pornit de la un
unghi de emisle intre 70" şi 90·. ,
DownllghMluttr de perete. corpuri tip raeter-fluttr de perete - <} .
Utilizare In zona psretJlor pentru iluminat uniform al peretilor. Sfectul epre
<D iluminat dll'lct. sImttrlc ® FllJtilr da parale. iluminat direct spa:~u este cel al unul iluminat direct.
Fluler de perete pe ,1'" de curent - (] . Iluminat uniform al peretelui cu
contribuţie la iluminatul spatiului. 1n funcţie de dlstantele alese intre corpuri-
le de iluminat se ating iluminAri de pinA la 500 Ix. Este posibilii utilizarea de
surse cu materiale fluorescente ,Isuree cu halogen cu IncandescentA.
FI.uter de perete fngropat fn plafon - G . DetoritA lipsei de contributie la
lIumlnatul spa~ului sTnt utilizabile doar pentru iluminatul peretelui. Utilizare
de surse cu halogen cu Incandescenta şi surse cu materiale ffuorescente.
DownJlghtoepot dlreotJonaI - ~ . Se poate reatlza un Iluminat dlferen~at
spaţial la o poziţionare regulatil a corpurilor pe suprafaţa plafonulu1.
ReNectorul care concentreazA fasclcule relativ rnguste poate balela cu pIna
la 40" ,1 poate fi rotit cu aeci", Utilizare de surse cu halogen cu incandes-
cenţ!. Tndeosebi de voltaJ mic.
Iluml_ indirect - () . Concepţia iluminatului este caracterizatA de Im-
Flu!er de pll'lte cu componenta @ presia luminoasa a spaţiului, chiar la nivel de Iluminare scăzut. şi lipsa refle-
® lpe«ali pe $Inl Cle curent
Fluier de perltl
xiilor cu efect de orbire. Premisa constil Tn TnAltlmea sU1icientA a IIpa~ulul.
Este necesara corelarea atenta a lIuminlrll CIJ arhitectura platonulul. L.a /Iu-
minatul postUlui de lucru trebuie urmAriti limitarea densltlţll luminoase din
corpuri de plafon la 400 cd/m 2• Consumul de energie este de pinl la trei ori
mal mare fatl de lIumlnatul direct,
Iluminat dll'IOI-Indlrect - Ql .1n baza Impresiei luminoase a spa~ulul şi a
consumului de energie pe care TI reprezlntil (70% direct. 30% Indirect) este
preterat. Tn condiţiile unellnllllmi suficiente a spa~ulul (ia! 3 m). un lIumlnal
direct-Indirect. Utilizare predominanta a surselor cu materiale fluorescente •.
rn
pentru structuri de lumini comblna~e cu surse cu incandescenta.
"'utar de plafon, de podea - ~ - () . P,ntru lIumlnatul pe suprafete
mari de plafon, respectiv pod,a. Utilizare de surse cu halogen ou incandes-
centi sau surse cu materiale fluorescent.; posibil " surse cu descArciri 1n
gaz, de inaltA presiune. '
Corp de Iluminat de ~ - ® . Utilizat predominant pentru iluminat de-
® SpoI dlreO\tonal ® ilumina! Indirect corativ al peretelui, de ex. prin filtre de culoare şi prleme. lntr-o masuriI/mi-
tata utilizabil şi pentru lIumlnatul plafonulul sau podel'l.
Pluter de perete pe ,Inl dl curent -6 ' FArA contrlbuţl. Ia lIumlnatul -
spatiului. utilizat In mod deosebit in apa~l de expoziţie şi muzeu. Se pot atin-
ge niveluri de iluminare vertlcall de 50 Ix, 150 Ix şi 30'0 Ix ca valori tipice ce- ~
, rute in spaVi de expozItie; dotare preferatA cu surse cu incandescentA şi sur-
se cu materiale f1uorescente.
Spoturl pe ,/ftI de curent .... ~. Unghi de emisie preferat: 10' (.Spot").
30· (.Flood"), 90' (.Plute"'). Schlmoare a conulul de lumini la spoturl prin _
lentile (Ientlll sculpturi si lentill Fresnell); schimbare a spectrului prin filtre
de protectie UV şi IR (zon! muzeu. expozl~e, vinzare) precum şi prlF'l flltre _
de culoare. Protecţia la efectul de orbire se realizeaza prin ras1ere şi clape
de ecranare.
,.",.,1,_,_,.,.,.,••.,.,,:,.,.,.,,;,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.,.;;,',',.,.,.,.,_,',..,',

<V iluminat dlrlct-lndlrect ® F1uttr d. plafon

.:4. .9.~:,:,',:,:,~:':':4,a,:.:.;.!,:.:.i'!':'!'i:!'f:';.:.:,:.;.4.:'-''':':''1.:

:.:.
::::
:;::;~.;.:"".;.:.":.:••""
••:.:"'
•••:""
...:."
...... ..~'"
;...:"'I ;.;••,.,.,~:.:""
....... i':......."'
...:..... ........
;.,.;"'.;.,.".,; .;.;.;.;.

® Ruter de podea' @ ;~rp deperete. iluminat direcHndi· . @ Fluier de perete pe sină de curent @ Spot pe şină de curent

148
 ILUMINAT
_.[Il
Geo..~e!r~~_d.~~U.~~~fl.l~orpurlior de iluminat
Distanţele Tntre corpurile de iluminat şi Tntre acestea şi pereti s1nt În
relaţie cu Tnălţimea spaţiului - <D - @.
Unghiul preferat de Incidenţă a luminii pe obiecte şi zona de perete
se situează intre 30° (optim) şi 40° ,.... ® - @.
Unghiul de ecranare ja Downllght-url se slţuează intre 30 0 (lumină
1n fascicul larg, limitare suficientă prin ecranare) şi 50° (lumină În fa-
scicul de ad1ncime, limitare puternică prin ecranare) - @, pentru
corpuri tip raster fntre 30~ şi 40°. . .
<D OownllQhtoflutlr d.!:.eret8 i dlstanll
fali d. perlte: a. 1. h
® •Oownnght,
- '1, h
dlltenll fatl d. plretl:
...
20 Ix Neceur p.ntru reCl.lno'~rt' trllAtu~lor flţ.,. Din lceet moUv,
iluminarea orizontal' de 20 Ix llte valOlrel minim.'pantru spaţii
Int.rloare In If.r. zon.lor d. lucru

o o 200 Ix e
Zonele de lucru par Intunecate 1. o Iluminare c 200 Ix.
Oln aeelt motiv, 200 Ix elIIe valoarei mlnlmA.,lIumlnaril pentru zone de

r -. 2000 Ix
lucru ocupate p.rman.nt
2000 Ix 1l1li 'valoar.. perceputi oa optimA pentru !lumln"., zon.lor de

i :0 lucru
Factorul del ,5 repr.zlnti dlt.;tnţa minimA perceptibilA. Oe .Icl rele..
Icana valorilor nominale ale lIumlnlril En pentru . ' Interioara:
20,30, SO, 75, 100,150,200,300,500.750,1000,1500,2000 ,.a.m.d,
. "..:.

® Downllght·fluter d. peret'i dllllnll

Intre corpurile de lIum,: b -1 -1,5 a
'4'
\.:1
Downlight, dlltentl Tntre corpurile
de numln.!: b _ 2a
"'il'
\!.lI
Zona de iluminare P.~tru lpelfllntericlrt

....
Iluminarea Zona. aCUvltat.
parceputl

20 30 !iO Drumuri " zone dllucru In aer "ber

!iO 100 150 Ortentare In Ipa~1 ou lII~onara de duratllcurta
100 150 200 Spllii de lucru utilizate ocazIenal
200 SOO SOO Sarcini vlzulle d. dlflcultete redu",
300 SOO 150 Sarcini vlzulle de dificultate medie "
500 750 1000 Sarcini vizual. d. cerlntI rtdIclll, de IX. activitati de birou
750 100 1500 Sarchii ~Iiual. de dHlcultate rlcIIcatI. de .x. montaj lin
1000 I!iOO 2000 SarcIni vtz. de dlflCI.Iltat. foarte ridicatA, de ex. urelnl d. control
paate2000 Iluminat .upllmentar pentru urclril vlzlfll. dificil. " aplclal.
UnghllncJInalfll. apoturl pentru lIu·
@)
5 Unghi Incllnaţle apot dlrecţlen,' ,i
But.r: CI- 30'-40· (optim) ®
6 minat de obiect" perete: CI • 30"-
40° (optim)
@ Vllorll. d.llumlnare r.comandAt. conform CIE

UllrllndlcltJv: IP
Prima cifrllndlcallv: O- 5
A doua cIfrIlncllcalJv: O- B
1·. cIfrIlndlcltIV, perimetru dl protlC\ll
O NIci o prctecIl.
1 ProtlCl!. le corpurllltrlln, mari
(>!50mm)
2 La corpurlllrlln. medII
(> 12mm)
3 La corpuri strIIn. mici
~2,5mm}
4 corpuri .trlln. granulare
(cI mm)
5 La dlpun.,H prafului
I La Infiltrarea prafUlui
Ex.mplulP 44
Grad d. pt'OtICIf. Ia conteol AU corpurt Itrllne
Grad d. prcllC1lllmpotrlVllnflltrlrlt epal
A 2.. c1frlIncfIClIIV, p.rlmetru d. prcllClie
O NIci o proteCitl
1 Protectl. lampi d. apA vtrtfcll
2 Obac plnlla III"
3 La apl pulverlzatl
4 La apA in .trop!
5 La apt in jat
Il La Inflllralli apel la Inundare
7 La apA la ICUfundare
B La aplla lubmersll

® Iluminat ele obiect ® lIumlnlt dl peretei .pot @ Tipuri de protlC\ll pentru corpuri d, iluminat

I
Trpt. Ind.x R. ZOna d. aplicatii tipiCI

IA ,. 90 Testar. culolre, gal.rli

lB 90,. FII" SO LeculntA. hotel, restaurant. birou. scoall, spital,
Industria ffpograflctttlxtlli
2A SO>RI>70 Industrie
70> Rn60
3 60> Fla > 40 Industrie şi alte zone cu cerinta redusa din punct de vedere
al redArII culorII
4 40> Fla>20 vezi deasupra

® iluminat de perete, fluter @) Unghi de ecranare 1_ 30·/40'/50') @ Redare,a culorii de catre corpurile de Iluminat conform DIN 5035

149
 ~~; 'II.·. . .w.·. .·...·. . .·.\*
...w.w.w.............................~............~..................w.....•.........Wo·.·...... ·.w.....w.·.w.·.w... IL'UMINAT
-QJ
::: Caracteristici calitative al. iluminatului
······0 soluţie de iluminat bun! trebuie-să corespundA cerinţelor funcţio­
nale şi ergonomice luind 1n considerare rentabilitatea. Pe'lingă ace·
ste criterii cantitative de calitate trebuie considerate şi criterii calita·
tive. 1nalnte de toate cele arhitectonice.
CriterII cantitative de calitate
Nivel de iluminat
Intre 300 Ix (birou Individual cu lumlnâ diurn!) şi 750 Ix (spaţiu de
dimensiuni mari) se sltu,saza ca valori medII cerinţele pentru zona
Dispunere corecta a oorpurt!or d.llumlnat rela1iv la postul d. luCIU. de lucru. Niveluri de iluminat superioare se pot atinge la un aceiaşi
Incld.nlllal.reli a uun/nil . iluminat general printr-un iluminat suplimentar al postului de lucru.
Direcţi. luminII - <D
Lumina cade preferabil lateral pe postul de lucru. premisa pentru
această situaţie fiind o DOIL Tn forma de artpl- pag. 146 @.
Umltarea etectuJul de orbire - @-@
Limitarea efsctulul de orbire acopera domeniile orblrii directe, orbiril-
prin reflexie şi orblril prin reflexie datorttă ogllndlrllln monltoare.
Limitarea orbirli directe se realizează prin utilizarea de corpuri de fiu-
minat cu unghi de camuflare (unghi de ecranare) jjIo 30°.
Limitarea orbirii prin reflexie se realizează prin incidenţ! laterală la-
postul de lucru 1n legătura cu suprafeţe mătulte ale medlulul7ncon-
Jurator - (ID.
Suprafeţ.l. d. lucru. morillaai'll•• taataturll•• hIrtia trlbul. "alblluprafaţa Limitarea orblrii prin reflexle datorita ogllndlril in monltoare se reall-_
® mltu!tA zeazA printr-o poziţionare adecvată a monitoruluI. Corpurile de lIu·
minat care s-ar putea totuşi reflecta 1n mon~or trebuie sA prezinte ln
această zonă densităţi luminoase de " 200 cd/m 2 (utilizarea re-
flectorllor cu nivel de stralucire ridicat).
Dfltrfbuţll den8lt1ţlllum'noue
Distribuţia armonioasă a densltăţll luminoase esta rezultatul unei'
acordări atente a Muror gradelor de reflexle din spaţiu
- <îl. Densltăţlle luminoase la Iluminat Indirect nu trebuie să­
depăşească 400 cd/rrt2.
CUloarea lumIni'" redll'Nlum'nll'- pag. 149 @
Culoarea luminii este determinată de alegerea sursei de iluminat.
Se disting trei grupe: lumină alb-caldă (temperatura culorII sub 3300 -
!ŢI OlMllJlllumlnoau pentru Iluminat
® de llumm.t care pot genere
trebuit II prezinte In zona
lIumllllt d'I'llltl!llumJno.
\!i indirect K). luminA alb-neutr:A (3300 K-SOOO K) şi lumina alb-dlurnă (peste
5000 K). Pentru birouri se aleg de obioel surse de lumină de culoa-
re alb-caldă sau alb-neutri. F'entru redarea culorii, care depinde de
compoz~ia spectrală a luminlf, ar trebui tlns spre nlveful 1 (redare /
foarte buna a culorii).
ClIcu.... punotualla lIurnlnlrllor - @
iluminări le (orizontali Etl şi verticală Ev) produse de corpurllndfvi·-
duale de iluminat pot fi determinate oonform legII fotometrice a dis-
tanţeI din Intensitatea lumInoasă şi geometria spaţIului (Tnălţimea h.
dIstanţa d şi unghiul de incidenţă a).

Gradd.r. Gradd.l'I·
nlxl.ln% flexl.Tn %
MIIIrfaII ele conlt!'. I corpurilor
AlumlnllJ, • pur. mlX,. lucios 80 plnlll 87 Mortar. delOh •• line. vlr 40 plnlll 451
Alum(nlu. Ilexat. mat 80 plnlla 85 Mortar.lnchll 1!5 plnlla 25-
AluminIu. lustruit as pinii. 7!5 Piatra d. gresIe 20 piniI. 40
AlumIniu. mIt
Vopaltorie aluminiu. mali
Crom. IUltru11
S5 plnl la 7e
55 plnlla 85
60 pInA la 70
Placll d,'.mn. brut
CIment. bltan. brute
25 plnlla 4C\
20 plnlll 30
Clrlmldl. ro,ie. noul 10 pinA la 15 _
I
Email. alb 65 pInA la 75
Lac. alb curat 80 plnlll 85 CUIcn1
Cupru. lustruit 60 pInA la 70 alb 75 pInii. 85
AlamA. lustrultA 70 plnlla 75 gri d•• chla 40 plnllaSO
Nichel. lustruit
HIrtie. aibA
50 plnlll 60
70 pina la 80
grlmldlu
grllnohls
2S pini la
10 plnlla 15
351
® lIuri-linlll punctuale Oglinda argint sub sticla
Argint. lustru~
80 pIna la BB
90 pIna la 92
albastru deschis
albastru Inchis
40 pIna la 50 .
11.\ pIna la 20

® E."~ Materiile de conatruclle

Stejar. deschis. lustruit 25 pinl la 35
verde deschis
verde Inchis
galben deschis
45 p!nlla 55
15 pinăia 20
60 plnlla 70
L
<El 50" ~.cos'" Stejar. inchis. lustruit
Granit
10 pina la 15
20 pIna la 25
maro
. rO$U deschis
20 plnala3C
45 pIna la 55
Calcar 35 pIna la 55 roşu inchis 15 pina la 20
© ev-~'COI'(90-") Marmura, lustruita 30 pIna la 70

® Legea fotometncA a distantei ...:,.....,.....,.,...'.....,.....,....;. (2) Grad de reflexie al materialelor de construcţie hJminotehnice

150
 Puterea de alimentare speciI. P' W/ml Factor de corec~a k ILUMINAT
pt. 100 Ix la lnal~m. de 3 m, suprafata Tnllţ Grad de ren.xle Calcularea IIumlnArl/or medII - ClJ
S~af.
de ~ 100 mi ,1 reflexle de 0,710;5/0,2
A[m~ 070502 050201 000

-1-
H
J>A ....laW/m' .. - .__ ., ., ........, de.chis mediu. Incbla' •
:. Tnpractl6ă'·se pune"~r problema unei evaluări estimatfiie~a'ilu:'
6QT~ 10WlmI pinii
3m
20
50
0,75
0.90
O,S!
O,SO
0.60
0,75 min!!.rllor medII (En) pentru o putere de alimentare dat!!. a corpurilor
0HME ~ 5 W/m2 1<100 1,00 0,90 0,85 de iluminat, respectiv o evaluare a puterii de alimentare P pentru un
3-5m 20 0,55 0,45 0,40 nivel de iluminat cerut. En şi P pot fi determinate estJmativ după for-
~c .Jj:.. 5Wlm 2 50 0,75 0.65 0.80 mula - ®. Puterea de alimentare specifica p. depinde de tipul de
~1"00 0,90 O.SO 0,75
~L iit 4W/m2 .
5-7m SO 0,55 0,45 0,40
corp de iluminat utilizat - (D. Aceasta se referA la iluminat direct.
Factorul de corecţie k depinde de dimensiunea spaţiului şi de graM
----ris ~ 3W/m' . ... 100 0,75· 0,65 o.eo
deie de reflexle ale pereţilor. platonului şi pardoselii -'@ .
<D Puterea de .IImentare specifici
P' pentru UpurJ diferite dt lur.. .® Tabli factor cortcU~ Caci trebuie efectuate calcule pentru spa~f cu tipuri diferite de cor- .',;
ex~: . puri de .Iluminat, sel;l.~lQuleaza Individual componentele şi apoi se
8uprIf11A1pIIIUIuI A .100 m' insumeazA - (ID. ..;.~': .-'
O • Inll\flnll tpI\IuIU H. 3 m
EJiD. Calculul iluminatului cu ajutorul puterII de alimentare se poate apli-
• EI3 • EB·
lJtIde cii . ." 0.5/0,2/0,1 (,..,. 1MdI1)
0:
•
OEBOEBOI33 O
O® .© .
o
Co!p clllumInaI lip
P' • 4 W/ml • (IlHI. GOfIIP. cu mII. IluOlllMnt)
P .8·45W • .oeW
ca şi la spaţii de birouri. Un spa~u cu douA travel şi c;u o suprafaţă
de 24 m2 se doteazA de exemplu cu 4 corpuri de iluminat. La o do-
Oatp de lumlllalilp (1: tare CU 2 x 38 W (valoare de alimentare Inclusiv stabilizatoare 90
O P' • IZ W/m' • (...... cit uz gennl)
• EB 83 • W) rezulta conform - @ o Iluminare de cea 375 Ix.
•es· P a8'1oaW.aaoW
Cotp cit lIUmIIIaI lip ~: ,.
1n spatii de birouri se InstaleazA frecvent in afara corpurilor tip raster
O P'. 10 Wlm' • (1UId cu III/Ogen cu inci"'.)
L. P .1I'aoW.UOW cu oglindA conven~onale şi corporl tip raster pătrate cu surse com-
III Formull - Ci) . pacte cu material fluorescent - (i) sau structuri de lumini - @.
® Calcul Il lIumlnlrll pentru un lPaUu
.Interlor
".I~ ~·MU)·o,.
1".180'"
. Structurile de lumini permit combinarea cu ,Ine de curent pentru uti-
. iII!',' lizarea de spoturl •
IlumlnatullXl8rlor al clldlrllor
A ... "..s
IOOm _r k • 0,75 (rtfIIIdIIUtnIMua) La lIumlnatul exterior al clădirilor fluxul luminos el corpurilor de ilu-
1-'- - ._.- '- ,.. .aWlm' .. minat se calculeazA dupA formula - @. Densltăţlle luminoase se si-

,-,- ~ ;
P .4·80W.3IOW tueazl Tntre 3 cd/m2 (obiecte dispuse izolati şl16 cd/m2 (obiecte Tn
UOm
X mediu foarte lumtnos).
r'-
X E" iluminare nominali (Ix)
P pullre dt alJmtntara (W) .
@ CalcullPa~u de birouri .L..:A.:..e:.l..
P'
A
pul'' 'd, aUmlmare specifici rN/m'l -
lUpflfata lpeţlUlul
<D
P 100 • 1\ k taotor de coreC1ia -_@

® Formull ptntru lIumln.r•• medie e" " puterea de allmenllre P

FQI1'I\uli d. caIoul CI> .. f1u~ IUminOl neclAr
Flux lumlnOl ., corpului d. iluminat' L .. dln,lL lumlnOllI medie (ed/ml )
A .. IUpralali d. Iluminat
~
"'-Il,·p 11. .. randament iluminat
p • grad de rtfl,1d. al mal. de constr.
Oenlllll1tllumlnoaH pen\I'U lIum. 'Xl. Graei de,..lItxl.lalluml at .xt.rlClr
Obiect (ed/mI) L Mat,rlai d. oonlttU. p
TH ax:seW Izolat 8 - e,5 CllrImldl glazurall alb 0,85
mediu IntunecO. 6,5-10 Marmurl.lbA 0,6
mediu lumJnoz. m.dle 10 -13 Tenculall mortar c1eeall.
® COIJl Ingropat tlp ruter (ERCO) mediu foIn. lUmina. 13 - 16 T.nculall monar InCh.
0,$ - 0,5
0,2-0,3
Randament iluminat Platrl de grelll deech. 0,3-0,4
Obiect 11- PIIIrI de gr"l' fnch. 0,1-0.2
I.OOm 1":'""': Suprafatl mare 0,4 Clrlmldl deeenl.1 0.3-0,4
Cirlmldllnchla6 0.1-0,2
'-. "mici

E3~i
Cialan\1 m.,. ·0.3 I.tmn dlechls 0,3-0,5
r-! Tumurt 0.2 Grtnn 0,1-0,2
X: ® Flux lumlnClt neceur pentru iluminat .lC1IrlClr
l-
X
T2U'W

® Structuri d.lumlnl (ERCO)

\'-

-
ISOOm

~·--"i
'-
e r-: J ...
I .
I •
2.SOm ~
N ....~ X
_.-$---'-$
X TC·L 2><24W

CV Corp ingropat tip raster (EFlCO)

151
• ILUMINA'
alb-cald alb-neutru alb-diurn I
CUlorilurnlnl (PHILJPS) :.~9,~"S27 ,927 830930>;':,:'·25.:- 33. 840 '·940 950 865 965 54...1
NIvel de redare a culorii 3 19 1A 19 1A 2A 29 18 1A 1A 18 1A 2A

rA~II~m~en~te~__________~~~t-__~_'__r-__~><~~__-+__~~__~><~~__-+__~~__+-__~___ ~
Carne X ><
Articole teX1i1e, marochinlrle >< • X" >< I
Mobile, covoare ><XXX 1
Articole sportive, JucArII, papetarie x X
Foto, c.asuri, bl/u1erll , _..... .,' X • >< • '/
Cosmetica, frlzerle .;. Ii:;::: .• • X • >< • >< .1
r~~O~rI~~~~------r-.--r-~---~~~----r.X~~---~---~--~X~+---+---~--k><~

Patlserie'>< 1
rv~~~n~e~fM~g~Orl~fle=e~,I=~~~~la~co~~I=~~r-__+-__~><~~__-r__-+__~--__r---+-~+_--~--~---+--~---~
. 9rfnzeturl. fructe, I.gume ><

Atellere • •X I
rE='=.ct~r~ct~eh~n~le=A~,co=n~w=.~d=e~m=Q~lrn~____+-__~__-+~__r-__1-__-+__' __r-__~:><:~~+-_·_'~__-4~X~;+____~__ l
FabricaTe textUl X 'X
Tipografie. Industria grallel • ' IX X • ><
Evaluare culori X >< 1
VopeitoMI X • XI
Depozitare, .xped~le • >< T
Cultivare ţllante Xl
Prelucrare lamn x·· XX
Uzlne metalurgice, lamlnoa,. • • I
Laborator
.~,::
X XX I
Eva!tlare culori X ><
.'rourl el Idmlnfltratfl
Birouri, coridoare X >< I
$AII ŞedinţA >< ><
SilI aUdltie, clue. grldln~e X ><
BiblioteCI, sili lecturi >< X
8paţlleoeJa..

Flestaurante, hanuri, hoteluri X >< I

Teatre. sili concerte, hoteluri ><
Hale de expoziţii III tlrgurl· X >< )
Sili ele sport şi multifuncţionale X ><
Galerii, muzee X X
ClInIci" cabinet I
Diagnoza şi tratament e I

Saloane, spaţii aşteptare • >< • ><

Loouln1i- ... I
Camere de locui1 >< ><
Bucătărie, baie. hobby, plvn~1! >< >< .>< ><
IlumInat exterior I
Străzi, drumuri, zone platonale IX ><
Iluminat indicatoare/panouri I x:
CD Utilizarea corectă a surselor cu mat. fluorescent>< • recomandara II • posibil

152
 ILUMINAT
LinII dlrectoa,. pentru locuri de munci "iluminat artificial" ASR.7/3
._. DIN 5035 part•• a 2-a(extru
2<>n-d;-Iueftl ,., -r liber' '.-" '.'" ..
Locuri de munci In _1I11ntIrI0IFI
Tip'ul spl~ului Interior '. Enllx Tipul zon.lor dl lucru In .Ir liber,
rlSP.ctiv al ac/lvltl~1 rrasee d. clrcula~e, zone de circulatie
II atelia,. En /Ix
SpatIl\l8n....le: Trai" de clrculltle /:le _nul
Zone de clrcull~e in sp.' depozit. sa . Prelucrare a foilor de tabla de Imprim. manuala, sortare· hirtie 750 Intraprlndarll, drumuri de Intrlp,
.Spa\1I de d.pozUare 50 greutate mare 200 Retuşar" litografie", zeţulre ma- Conatruc\1I de poartă 50
Sp. d. dep. cu sarcini dl elutare 100 Prelucrare I lollor de tabll de nuall şi meeanlzatl, aranjar.. Crumurl pietonale' !5
Sp. de dep. cu sarcini de citire 200 greutate miel 300 zaţulul 1000 Crumurl pentru bialclell Emln'" 3
Gangurlln sp. cu dep. verticalA 20 Producti. dl uneltI 500 Control culOll'llalmpr. poUcromA 1500 Drumuri de Intrap. cu zona de i ..,

Stand dt IIrvire 200 Montaj, brut 200 Grevurl oţel fi cupru 2000 Inclrcarl .au d8lClrcar. Iau cu
~Idlll. 200 Montaj, .emlfln 300 clrcula~1 trln",a,..ll frecventa 1O
Ctnltne 200 . Montaj, fln 500 lncIuItrIa pllllrlll: ,i cu limitare da vltazl " 30 iim/II
FOIjarl In matrltl 200 Lucrl1l (lIblClre) In buloall 200 Orumurl delntrsp. cu zenl d.
CflllaIlI SPIIII de ~uza 100
300
Spaţii d. glmnaatlcl 300 Turnltorll, IUbeell.lrl •••. m.d. 50 Prelucrar•• plilier Tnclnclr. sau d.sclrcara IIU cu
Puntl-pltar.11 100 Lucrlrl ",iri. 500 clrculaţl.lrIn,vlrealllraeventl 20
VltUare 100
Prepararea ",llpulUi 200 Vopsire pili . 750 şi cu Umltare dl vnlzt
Spatii d. apalatldu,url 100
100 CUrl\ll'l pll" turnat. 200 Control de calltat.,
TOlitte 750
Spatii IInilare . 500 Posturi d. lucru la malllCOr 200 pret.ntll medii PIrcIrI 3
SpalUm..lnl 100 Hale de1iJmar. 200 Control d. calitate, PorturI
Lacuri de goUre 200 pretln1/1 ridlcltt 1000 Supra!. transbcrdlrt ,1 d.pozltare
AUmlntare .n.rgl. 100
PunClpoeti 500 Formare mlCllllzatl 200 Control de calltall, centaln." $l zone d. clrculaul 20
300 Forma" manulll 300 prtt.n1/1 falrlt rldlcltl 1500 Inclrcare-desclrcar. contalnere 100
Cantrelallilfonica
Com.C!Ionare ml.zurl 300 Verlflcere culolre 1000 Instalatii d. chel
Construcţl. mlChlte 500 Margln.a oh,luful 5
CtI de oIrcu_ fii c/tdIrI:
Ptn1ru pertOl1ll 50 Galvanlzare 300 PtINIcafI. Jll'l1uoI'a'" tntIIl:
Posturi dl lucru la van. 200
Inclrcare bunuri cu bucata 20
Pentru vehicul. 100 Vopllre prin penluiart 300 InCircare bunuri In masa 10
Fllaturi 300
ScIrl· 100 Posturi da central 750 (matarlalln vreo, lichid.)
Ftamp.·de IncIte.re 100 Fabrlcati UMIt., mecanici ""1 1000 Vop.lrt
Flllre, ~tare, tlS'"
300
soo Zone d.lucru pe plat!. d. d.pozlt.
Ftbrlcart caro..rli 500
750
bunuri cu bucata 20
Vopllltorl. 750 COII"e, Imprimare pe llof. bunurl!n mas! 5
lJII1II cii blrowI " .,.1 tip birou: '1000 Prelucrare pradu.. de gallnllrle 750
lichid perioulos
Spatii d. birouri cu poaturl de lucru Lucrlri POlt-vopaIre 1000
5
Tapllare 500 Finltare Locuri de acostare pentru 30
In apropllrel f.re.lrelor 300 V.rlflCITI produl,'varlf. culolr. 1000
Spatii de birouri 500 Montaj flnll 500 transport de pertcant
Rspansare 1500
InlplC\le 750 Locuri de acoatare pentru 50
Birouri dlm, marllblrourl grupate:
reflexie rIdIosta
reflexle medlI
750
1000 CIntraIIIfIoIrIDe:
lndUIIrII dmIIItIrI. cii IIOIIIUm:
PoatutI de lucru g.nerall 200
transport mixt
Cocuri 50
o'.

Instalatii d, .llmentare 50 Locuri d. rlParl\llln port 50 .

O"ln tehnic 750 100 Am.ltICIrt, ambailrt 300
Clldlre·cem.rI cazane PIatfarmI ela trInIbardlre, 30
Spaţii d. dllCU1ll 300 MIOIIlrIl, 11ptItIl,
SpatIu reglare prtIiun. 200 looUrIeIa~
SPIIII d. prtrnlre 100 mori 300
Z - clllUCInI pe pIIIfo.rmIeIe
SpatJJ pentru rt!a~. cu publicul
Prelucrare dall
200
500
Hal.m.nl
Spatii iUldllare
100
50 Ttlare fi "'IC!I.
Productlt d. dtIIclln' fi
300
cIIpaattarI, CIe lIIWInI
.... ,"., . Inltatalll comutatoare In clldlrl 100 Bunuri cu bUClII 30
~gItIIt 500
Installlli comutatoare In ler liber 20. Bunuri In mIII 10
lnduIIrIa oIIImIaI: Servfct cemutatoare 300 Control d. produ.., decorare,
Inatalalft cu Itltcomanda !? lortare 500 Inltala1l'eIe 011 fIrIte
Lucrlri de I'IVIIIt 500 CImpuri de cii,
Inatafllii cu Inllrven~1 manuale Spaflliaborllllr, central culoere 1000 o

ocazfonall 100 .ta~1 de triaj

lnduItrIa IItotrotIJInIaIl 1 clrculatl. publici 3
Poslurl de lucru ocupat. plrmanent ProcIUCţIt cabluri" conductori, ComII1IJlog1'Q1 " .n-dMaJI:
In instalatii cu flux tlhnologlc 200 Sp,ţU vlnzlre, posturi d.lucru 2 Ilte circul.", 5
lucrari montaj, bobinare cu
ServiCI 300 ,Irmegrea' 300 permanenti 300 Plraan. DIN 87 525
I..aboretoar. 300 MonllJ aparallllilfonlce, PoltUrl dt lucru la CUI 500 lacuri de iranlbord.,. 30
Lucrlrf cu 8IfOill1 vizualA ridJcatI 500
Verlflcare culori

lnduetrIa oIIMntUlUI, .,..101,

Induatrla 1IIIcIeI:
1000
bobina,. cu IIrmi mijloci.
Montaj aparate fine,
reglare, verlflcare
Montajul pllIIIor calor mal fine,
I componentltor electronice
500

1000

1500
~
(IXImplt din
,,1ncIuIIrII
bran,. dlrerite):
Vop. fi. cen. cIIn 0iI1 prin plnaulare 200
Prtmontaj InatafIIIl d. Incllzlre ,1
.....
Ccmpenllrllnl/Jlm,
Vlaductl

Constructii aupl'lllnsnt
Conatr. IUbltr. elia ntv, ter.nulul
20

20
20
Posturi .IU zone de lucru la cupteara, v,ntllire 200 ConstruC\t1 din oţel, din metal 30
mllaxoare, Instalatii d. mlclnart 200 incIUIIrII bIJUIIrII. CIMU\'I: Llcltu"rI. 300 Construcţii de tun,lurl 30
Ltmln.rt, prelarl, formara, Fibrlcart. de bijuterii 1000 Altii.,. IIrvlct automoblll 300 lnItIIIIţII chlmlae mari 10
suftltDrIt de ItIeII 300 Prelucrare pIetr. preţlo.a 1500 AltA., timp/irit 300 CtntraII tItotrIae
Şltlulra, corodare, luatrulre sticlA, Atelier optici şi Cluomlclrle 1S00 At.n.,. de reparaţii 500 Zona d. circulaţie
formarealnstrum.ntelor 'dIn alicii SOO AIIUer reparaţii radlo-TV !iOa 1 centrale .1.etrICI tradl1fonale . 10
SOO JIrIIcIorIN 1Imn: 2 e.ntra/lltemClllctrlce 20
Lucrlrl dtcorIflI Aburire 100
ŞI.,ulre manuall ,1 gravurl 750 IntnprIndtrt pt'IItIrIMrYloIl: Instalatii de comandA 20
Galer 200 , Hoteluri fi rtIIIurtnll, reclpţll 200
Lucrlrl fln, 1000 200
Asambl." BucltlrJ. 600 !lip_tiri de ZI
UzlftllllltllUrgIcI"luIInolte, Alegere furnlrull, vopflre, SpaţII de .lrvIt masa 200 1 iluminat d. orl.m.,. 3
tumIto1'II di galllrltI mari: Timplarle ou tipare 500 Buflt 300 2 Iluminat lupllmentar In 20
Inatal, de producjl.IArllnllrvlnţll 50 Lucru 1. m,,'n' d. pr.lucrare I SIII,.dinţa 300 zonl de lucru
In81110 d. produc~. cu InttrV.n1Il 100 lemnului 500 Restaurante cu lutos.rvlre 300
POllurl de lucru ocupate permanent Tnnobllar.a Ilmnulul 500 Spllltorie, spllat 300 Inllala," dlepurarl
In InstalaţII d.1 prodUcţii 200 Control dellOll 750 Cillcare mtctnlzall 300 Drumuri 5
Service 300 P'abrlcara .. pralUCl'll'l hirtii, Cllcart manuall 300 Bazlne
Posturi' de central !iOa lndUItrIa gJ'IfIol: Sortare 300
Şlefulre lemn 200
Central 1000 StaţII camtluetlblll 100
PralllCI'8I'I mttall: Ma,lnl de hirtie, ftbricare 500
300 Ingrijirea pArului
Forjerie piese mici 200 cartean. CosmeticA 750
Sudura 300 Legltorle clrtl, Imprimare laplt 300
Lucrari mecanizat. brute si medii 300 Oecupare, aurire, $tantare,
Preluorere m_ plastice
Lucrări mecanizate fll'le 500 corodare clişee, lucru la 500
Turnare prin injec!are
Posturi de control 750 pietre $i plăci. maşini tlpogra·
500 Suflare mase plastice 300
Laminoare la rece 200 fiee. prcducţle matrita 300
Presare mase plutlce

m'
Tragere sirmA 300
Tabel al valorilor orientative penlruilumlnarlle nominale pentru zone de lucru

153
• ILUMINAT
-+-..j-~~"""+-+ TUBURI CU MATERIAL FLUORESCENT PENTRU
.....-+-H!-+++-+ !:,:!,!. .;~~lfNSTALAT" DE PUBUCITATE
.,.~ •. ~" .... ,. "' .....,_, ....... " .... ,.0" ... " .... " .••••...•.. ,,~ .. ",
.. ...
,,~.'

Trasare oarecare a liniei, orice tip de scris, ornamente sau reprezentAri fi-
gurative. Capacitate de reglare facila (reglarea se face prin rezistenţe de
I-b-I-
reglare sau transformatori de reglare) uzuală In cinematograf, teatru, comert,
® publicitate.
In birouri sau construcţii comerciale se pot introduce platoane tip /'IISter sub
tuburile de iluminat cu material fluorescent. Lumlna cade predominant direct
lnjos- (i)-@.
Benzllelumlnoue $1 corpurile da iluminat tn ormp alunSlIt permit un i1u·
minat general uniform cu efecte de umbrI. temperate, asemănătoare celor
provenite dIn lumină dlubii..
SUraeIe de Dumlftlt de mara prurUM ou vapori de mercur cu material
fluorescent (HOl.) se utJ!izeaza rn afara de lIuminatui fabrlcilor " halelor de
uzine şi la Uumlnatul exterior.
lxtouID tip rutw Surud.llumlMt ou lumini mIxtA cu material fluorescent (HWL) produce
<D Rutlt pltllel o lumini asemlnAtoare cu cea diurn! cu CI redare bunA a culorilor. Sursa se
® RU!M pltllel Inclinat utilizeazA flrA stabilizator Tn fasung normal (de ex, rn fasung pentru surse de
@ Ruter dlagonaf uz general).
@ Ruter dtagonaf InclInat MATERIALE DE CONSTRUCTIE TRAN8PAÂENTE
® @ AtU_IUrtelor a 20 III d Pentru rezultatul artistle el economic, fa determinarea mărimii, colorltulul, di-
menslonarea ferestrelor ,'llumlnatul spaţiilor este Importanti cunoaşterea

+*~l-' ~
transparenţei, disperslel "rÎflexlel luminII a materialelor de construcţfe.
Se deosebesc: IlHlterIIJe fotorefIecIante - @ cu rellexle orlentetl, dIs-

iti.
persatA total Bau partl~1 şi materIIIt fotatranepannte cu transparen11 ori-
entetl- @, dlspar.satl - Ci) ,1 transparenţ. mlxtl - (ID.
De remarcat: nude cu mătuire Inter/oart (de preferat oricum din prici-
na murdir/rli mal reduse) care abeorb mal pu~nă luminA decit cele ou mAtul-
re exterioarA - tabelul @.
® Trantparlri\l orIen- tf\ TrtnlPl/lntl dllpef-
tati 1. Itlel"or 0/111 \!..I .111 a sUcleler-opa-
® Transparlnll mbctl
ltIelllor omamlntall,
I
Ecranele de matue colorata cl.ptuşlte alb prezintA la o scadere redusă a
cu deoalarl I razelor
IncHnltt
lurI, aflbulru
....m.d.
mltu., ItIde-oplfurf
dllChlH , ... m.d.
transparentei o absorbtie mal
mica ou aproximativ 20% decrt cele firi
clptueealA.
R.. TI'IM- Ab- StIclele pentru iluminat diurn, care trebuie sa modifice culoarea luminii din
Mltlrlai dl conltruoţll DllPlr- Grosimt ·n.. lorb- surse electrice pentruu~m.rîaree exclusiv cu lumina solarA, absorb apro-
II. mm xl•. PifZ""
%
U.
ximativ 25%, cele care trabule si ee apropie de lumina unltală dispersatA .
Stlell clari Ilrl 2-4
%
a-& 90-92
'"
Z~4
absorb 80 plnlla 80%.
Sticli arnamentaJl radud S,Z-5.9 7-24 $7-90 S~21 StIclele da rern.trI ca sticlA clara permit trecerea luminii fn proportie de
StIcIl clari. mltIJlIllJIIIrfcr IIdUiII 1,75-3.1 7-20 63-87 4-17 SS prnala 95%, In funcţie de calitate. Conform dr. Kleftner - III sticla de
Stlcli Clari, mltUlt4lntlrlcr lIdud 1,75-3.1 8-18 n-89 3-11 calitate redusA poate absorbi o oantltate atit de mare de luminA, Tndeosebl -
StlCIHpafurt: C3rupa 1 buni 1,7-3,8 . 40-88 1Z-38 20-31
la alcltulrea rn douA sau chiar trei foi, Tncrt mArirea necesari a dimensiuni-
C3rupa2 buni 1.7-2,5 43-54 37-51 8-11
Grupa 3 buni 1,4-3.5 86-78 13-36 4-10 lor ferestrei nu poate ~ne pasul cu termolzolarsa superioarA a ferestrei cu
Stlcll apall%. col.: Grupa 1 buni 1,9-Z,9 31-45 47-88 3-10 geam dublu sau triplu ..
. GIr\Jpa Z buni 2,8-·3,3 54-87 27-36 8-11 ITICLA, Informaţll:
Si-opal, color. auperflo.: roşu 2-3 84-89 2-4 29-34 Flachglas AG, Auf der Flelhe 2, Gelaenklrchen-Rotthausen
pertocafh. 2-3 83-88 8-10 22-31
Verdl 2-3 8O-S8 3-8 30-31 Interpan., casuta po.,tall 20, L.suentOrc1.
Sticle oplIlne IIdItsI 2,2-206 13-28 8S-84 2-14 Gerreshelmer Glas AG, HeyestraBe 178, OOsseldorf
Portelan buni 3.0 72-n 2-8 20-21 VEGLA Verelnlgte Glaswerke GmbH, Vlktorlaailee 3-;;, Aachen
Marmura, luatrulll buni 7,3-10 30-71 3-8· 24-85 TrasA Tntr·un proces mecanizat, S1Icla plrăseşte maşina de tras Tn stare gata
Marmura, Impregnata buni 3-5 27-54 12-40 11-48 de utilizare flrA a necesita o prelucrare suplimentarA. Clari, transparentA,
Alabaltru lUni 11,2-13,4 49-87 17-30 14-21
ClttOn, Impregnat Ilab buni 88 8 23 incolorA, de grosime unlforml, ambele suprafeţe plane extrem de netede. _
Pergament, nlCOlcrat buni 48 42 10 Fotopermebilitate 91 pfnA la 93%.
Pergam., lmpreg. galben de•• buni 37 41 22
Plrgament, galben Inchll buni 38 14 50 Sortare
Mit.... albi apr. buni Z8-3& 81-71 1 Tip 1: Produs de comert comun de cea mal bunA calitate pentru spaţii ._
MIIII', coloratl apt. buni 5-Z4 13-54 Z7-80 (locuinte, birouri) conform DIN 1249
Am.rIciI buni ,d.88 nU! /fi. 4
1,I-Z,8 32 .. 39 20-38
Tip 2: SticUl de cClnstrucţle pentru fabrici. spaţii de depozitare, ferestre
RlSopll. colorat bUl11 26-48
POllpp••• blond buni 1,2-1,6 48-48 25-33 21-28 de subsolurl'll.\Pe poduri.
Celon. alb (1Ulbure) buna l,a S5 17 26 Pentru sisteme din tcj(i:le sticlA legate se utilizeazA sticlă de acelaşi tip.
C.lon, galben (tulbure) buna 1,0 36 9 55
Celon, albastru (tulbure) buni 1,0 12 4 84 Aplicare: sticlA pentru ferestre, vitrine, uşi, pereti despArtitori, construcţie de
Celon, verde (tUlbure) buna 10 12 4 S4 mobilier. sticlă securizat!, geam dublu. Prelucrare: şleluire, corodare, mAtui·
Sticla oglindita 5-8 8 88 4 r., coacere, aplicare pelicule, pictare, lndolre. curbare. Sticle deosebite pen·
Sijcll armatll cu sIrma 6-8 9 74 17 tru scopuri speciale In orice grosime precum sticlă acoperiti cu pel/culă,
Stlcli!.bruti!. 4-6 8 ea 4
sticlă pentru plăci uscate (fotografle), sticlă auto, sticlă securizată.
Stlcl! protecţie solarA (verde) 2.0 6 38 56

®. InsuSiri luminotehnice ale materialelor de constructie transparente

154
 STICLA
STIcLA IZOLANTA

: Sticla izolantă In mai multe foi este o unitate de geam, realizată'dln

doua sau mai multe foi de sticlă .... (D (sticla de fereastrA, sticlă
oglindita, sticla turnată, sticlă plată); despărţite de unul sau mai mul·

tt2
V ) . te spaţii umplute cu aer sau cu gaz. Sticla izolantă in mai multe foi
ii ~ . oferă In. funcţie de exec;:uţie o .izolare termică şi/sau tonică rid,icată
i:: ~ (de ex. sticlă Izolantă pentru protecţie tonicâ, sticla izolant! pentru
protecţie la lumina solara, stiei! funcţională termic!, stiei! multi strat
ii ; 1U~lh~~ cu straturi interpuse). in spaţiul dintre foi se află aer uscat sau un
Sdell ',ntearall cu "pili
fnchla,re sOcIala cu 2 foi cu 3 foi gaz special. Modurile diferite de 1nchidere perimetral! Impart sticla
G) SticlAlzalanla izolant! 1n trei grupe: stlcla izolant! integrală - (DA, sticlă Izolantă
cu inchidere perlmetrală lipita .... a, sticlă izolant! cu Tnchldere
CD
Alr
perimetraJă organle! - CD a.
Interior , Stlclll%olanta In mal mulle iai val~ek
+21' • : eld.8' SIF din 2 101 stlela ogUndltl OPT/FI-OAT W/m K'
4mm 5mm 8mm 8mm 10mm 12mm
f.I1Im. Incm 141 185 1SIS 300 300 300
InAltlm. In cm 240 300 SpO 500 800 500
8 SuprafatA In ma 3.4 3.4 3,8 8,0 10,0 10,0 3,2.
ElCt!!::, Exter. ElCttr. Raportullaturllor 1:S 1:10 1:10 1:10 1:10 1:10
·10' ·10' .10' GrOllme tola/A In mm 18 18 20 24 28 32
L.ltlme Incm 141 245 280 300 300 300
® RadiaU' calarlel la geam Ilmplu, dublu, triplu
Inllţlma lncm 240 300 500 500 600 500
10 Supralatl In m' 3,4 ·S,O 8,0 10,0 10.0 10,0 3,1

-r~f -IB BHBr,

RlpOrtullaturilor I:S 1:10 1:10 1:10 1:10 1:10
Groalm. totall!n mm 18 20 22 28 30 34
L.lUm. In cm 141 245 280 300 300 300
Inllţlm. Incm 240 300 800 800 600 800
~ I A I " A 'e' I A ' 12 Suprafatl Inm' 3,4 S,O 8,0 12,0 12,0 10,0 3,0
1 muchlt lnaIn. 1/aptz pnlelogtam poligon
RlpOrtulllturilor 1:S 1:10 1:10 1:10 1:10 1:10

:10r, :I~'I {&I- ~j1-I

Grallma lOIali In mm 20 22 24 28 32 36
Tol.ranllll groa. Inmm :1: 1.0 :1: 1,0 :1:1.0 :1: 1,0 :1: 1,0 :1: 1,0
To/,rantlll mltlm,!n mm :1: 1,5 :1: 2,0 :1:2,0 U,O U,O :1:2,0
Mad In k;/m' 20 25 30 40 50 80
IA' , AI' A I ~

r~_~· ~ 1- .j~I'
® SticlA izo/.nll In doua 101

Alcltulrl OPTIFI.OAT In. mm 444 li li 5 44 4 55 !

SIFlnmm (8.5) (8.5) (8.5) (UI (S) (S) (S) (S)
valoar. k (W/m'K)· 1,9 1.9 ·2.0 2,0

{~- ~;t~i' ~I' 'I~r

fotoperm'eabllltats In'" 14 72 74 72
grOllm, el.m.nt Tnmm 29 32 24 27
lungime max. muchii TMcm 141 X240 180 X240 141 x 240 1S0 x 240
cflmen./un, mlnlml Tn eml 24x24 24x24 24x24 24x24

:f(%:- !1wJ -- e;JT

rlportulilfurilor 1:8 1:6 1:8 1:5
lupraflţa maximA Inml 3,4 3,4 3.4 3,4
mul fn_kg1ml eL 30 CI.3S CI. 30 ca.3S
TOllranţlla gra.lme: -1 mm I +2 mm ·varHlcal conform DIN 5281e
1--1<---' I--A---I I--A--" Tollrlnjlla mlrlm.: :1:2.0 mm
'pOlIgon coqurl "'lUnII" coItun roIU"IfII
® Form. de livrare pentru mod.l. de foi (.x.mple) ® StIcla izollMla In 11'11101

Mualllllunglln om (II!Ime)

MuchII tungllII om (l1IfIM) oo 50 100 1111 IOD 2!0 300 350 400 450 800

oo sa 100 150 200 2!0 300 310 ~ dO 5QO

Recomandare greslml sticla ........ Recomandare greslml
-. pentru 101la exterioarA ,1 50 ! .ticla pentru 10ala
~

--
50 c.alnt.rioarl la 1111;:11. exterioarA şi cea inter/clrl
2 3 75 .. la sllcli Izolantl pentru
-.:: ;:::.... B lzollnla p.ntru pTnlla 8 m
~ I
-
75
oi Tnllţimaa de montare 100 pIna la 20 mInal~mea de
..... montare
t::::::
:1 1 Onclrcarll din vlnt.- 0,75 :'::
:~ 1
-- 1 kN/m2 rl8pec11v 750 P•. ) l (1I'1Carcare din vint. 1,2
..... ~
-= 20~ I
" .'-.:;.......
-l-
1 kN/m2 respectiv 1200 P•. )

1
1
'~ ""-
..... 1 r- 200

o
.......:
300

Recomandare grosimi sticlă la o inaltime de montare de pina la 8 m

250
oi.
(1)
'" "-
i"'-. ~ 250
Recomandare grosimi sticla la o inaltime de montare de pinâ la 20 m

155
 Str.' protectia _r"7--.,...,. STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA
tumlna 5011r.
Auresin (- albastru) 40/26.
Transparenţa T~ În domeniul lungimII de undă a luminii de la 380
RoIIlXl•• Tl'llllmilltlclo pina la 780 nm (nanometri) raportată ia sensibilitatea la luminozita-
I I lumini te a ochiului uman 7n % este tratată 1n DIN 67507.
6mm 3n. Reflexia luminii RI. spre exterior şi interior In %.
Rtllule.
Gaz racla!ltll. Tl'llllmlaltd. Indicele de redare a culorii RI' DIN 6169.
nobU .. IIrio. radIIotl.14% Ra mai mare 90 .. redare foarte bună a culorii
MlJloo
45~.
OIdar. R. mai mare 80 .. redare bună a culorii
1.IIC8I.,-_ ... :zI.~­
lzatalll_-lllill:."::;_ _ 3%
Permeabilitatea UV Tuv 1n domeniul lungimii de undă de la 280 pînă
poIlJUlIId
Ipttlftltrior la 380 mm, este tratată 1n DIN 67507 În %'..
Permeabilitatea la energie globală 9 În domeniul lungimii. de undă
. <D
. _:. ~.t
SticlllzolantA la lumina solara ® Stleli Izollnll II lumi"; solara
Golei (. auriu) 30117 de la 320 pînă la 2500 mm este suma formată din permeabilitatea
termică dIrect! şi cedarea secundara de căldură (a radiaţIe şI con-
x vecţie) spre Interior, DIN 67507.
~ i.ac SI ·i
II
II)
Factorul mediu de permeabilltate b (shadlng coefflcient) VDI 2078.

~ I~ j1 It: il II
Factorul b este factorul de permeabilitate mediu la energie solară

.Iii
ii
j. ~ raportat la transferul de energie al unei foi simple de 3 mm grosime
de 87%. .
~ .-,.:' c! rt ~ 9 1n (%)
T1tan Se consideră: b. 87%
86143 I e8 I 21 I 18 I 17 I 1,4 I 43 0,48 I 1,53 I 2SOxSOO
AuresJn Indicele de selectivltate S: S • TL/g, O valoare ridIcatA a indicelui
116144 es 15 11 7 1,4 44 O,SO 1.S0 24Ox34O de selectlvltate indică un raport favorabll1ntre transparenţă (TJ si.
50132 50 19 15 8 1,5 32 0,37 1,55 24Ox340
49132 49 36 3S 10 ,1,4 32 0,37 1.53 280 x500 permeabilitatea la energIe globală (9).
45/39 45 30 17 11 . 1,5 39 0.415 1,115 24Ox34O
4012S 40 32 22 e 1,3 26 0,30 1,54 24Ox34O CoeficIentul de permeablIItate termică k al unei foi de sticlă Izolantă .
39J2S 39 26 11 9 1,4 28 0,32 1,40 24Ox34O indică pIerderea de energIe prin suprafaţa foiI. Cu cit această valoa-
Golei (. IUrlU) re este mai mică. cu atTt se pierde mai putină el/dură. Valoarea k .
40125 40 25 36 11 1,4 26 0,30 1.54 24OX34O
30123 30 18 40 11 1,4 23 0,26 1,30 24Ox34O pentru geamuri Izolante conven~onale depinde in prtnclpal de
SI/ber (- arC/lntlu spatiul dintre foI (SIF) şi de mediul continut 1n SIF (aer sau gaz no- ~
501315 50 40 315 14 1,4 35 0,40 1,43 24Ox34O bUl. La sticle Izolante la lumină solarA se atinge o TmbunătăWe a va-
150130 50 37 34 18 1.3 30 0.34- 1,81 280x500
49/43 49 36 22 14 1,5 43 0.49 1,14 2401(340 lorii k prin straturi de metale nobl/e. Valorile k Indicate, DIN 52619,
4el4S 4S 39 21 113 1,5 48 0,515 1 ,da 24Ox34O
37132 37 40 14 8 1,5 32 0,37 1,18 240 x340 se referă la SIF de 12 mm.
36133 3S 46 26 8 1.4 33 0,38 1.09 240 x340 La privirea din Interior spre exterior, redarea culorilor nu este dena- -
36122 38 4S 45 S 1,2 22 0,28 1,84 24Ox34O
16122 18 28 42 8 2.8 22' 0,25 0.811 2oox34O Mată in mod esenţial. La comparaţIa dlr_ cu fereastra deschisă
Bronz se poate recunoaşte uşoara nuanţă a majorltătll sticlelor care este,
49133 49 18 35 12 1.,4 33 0.36 1,48 24Ox34O in funcţIe de tip, gri sau umbrla, Aceasta se recunoaşte şi cind se
36126 3S 26 46 8 1.4 215 0,30 1,36 24Ox34O
N.utru priveşte din exterior printr-o 1nehldere de sticlA "pe colţ".
61139 51 II 30 16 1,8 39 0.45 1,31 240 x340 Clima cromatică din spaţiu este foarte puţin Influenţata negativ de
51138 51 16 10 18 1,8 38 0.44 1,34 3OOx500 sticla Izolantă la lumina solară, deoarece oompozlţla spectralA alu" .
VlI'dt
mInii diurne incidente este modIficata doar Inseslzabll, Aedarea cu-
37/20 37 26 38 3 1.4 20 0,23 1,86 2SOx!OO
36128 38 34 17 8 1,4 28 0,32 l,3S 24Ox34O lorii se exprimă prin indicele .A".
C3r/
47/51 47 S 22 27 2,9 81 0.59 0.92 24Ox34O
43/39 43 7 17 1& 1,8 as 0,45 1,09 240 x340 snCL.lIZOLANTÂ- mCL.l MULllFUNCTlONALA
~Of I 7S 98 1,08
tru commtra .1 5 115 3,0 72 0,83
O dată cu cerinţele 1năsprite pentru elementele de faţadl se cer de -
la sistemele de geamuri performanţe mal bune şl mal complexe:
® SUcllliolanlllllumina lotlra
protecţie termicâ, protecţie ton/că, protecţJe la lumina solară, pro- ..
tecţie a obiectelor şi persoanelor, protecţie la Incendiu, estetică -
sncLA IZOLANTÂ LA WMIHA soLAA.l design, protecţia mediuluI.
Pentru aceste funcţiuni se pune problema unor efecte de protecţie su-
Sticla Izolantă la lumIna solarl se remarc! prIntr-o transparenţa rI-
perioars. care nu pot fi produse doar cu sticlă izolantâ oonven~onali.
dicată şi in acelaşi timp p~ntr-o permeabiiitate cit mal redusă posl-
Sticla Izolantă multifuncţlonalâ este un element de sticlă Izolantă
bliia energie globală, caracteristici generate prin introducerea unui
care imblnă mai multe asemenea funcţiuni de protecţie.
strat extrem de subţire de metal nobil, amplasat protejat la interiorul
spaţiuluI dintre foi. Pe ITngă caracteristicile de protecţie la lumina so-
ESte posibil, din punct de vedere tehnic, să se Tndepiinească aproape
toate aceste cerinţe printr-o sticlă Izoianta multifuncţlonall; cu toate
lara, sticla izolant! la lumină solară cu valori k pinA la 1,2 W/m 2K
acestea, nu există o stlcl! multifuncţional! standard .... Ci)
satisface toate cerinţele Impuse sticlei cu capacItate termolzolant!
ridicată.Pe baza spectrului cuprinzător de nuanţe şI tipuri cromat!-
,.ce neutre se oferă multe variante de desIgn; completate prin plăci
el'e faţadă din una sau două foI adaptate cromatIc. Sticla Izolantâ la
-; :si3
lumină solară poate fi combinată cu sticlă izolantă tonic, sticlă se-
J 8
curlzată 1ntr-o singură foaie, sticlă securizată multistrat, stIei! Izo-
lantă blindaj, sticlă izolantă securizată, sticlă turnată / sticlă orna-
el!:
.=ctJ 1 ii :~ .l ]

~i
~
l~
'l!'~
:ll
j' $ ~
~
~
11E
mentală ca foaie ~xterioară sau interioară. Nu este posibilă combi-
~~
<ctJ ~ h
Q..>
'3_
d:~ ~~ le! ~
!J il- i!I
Ltl
e
Q"

-
naţia cu sticlă armată cu s1rmă.
Fiecare tip de sticlă este caracterizat prin culoare (vedere din exterior),
mm
ESG
mm
26
W/m 1K
1.2
%
43
W/m 2K
0.68
d6
36
-
98 da
-
da da
6/16/4
precum $i de un binom: se Indică Tnt1i transparenţa şi apoi permea-
bilitatea la energie globală În procente. Exemplu: o Exemplu sticlă multifunctionali!

156
 STICLA SECURIZATA MONOSTRAT (SSM)
STICLA
" Prin "SSM" trebuie Inţeles o sticlă pretensionata. Pretenslonarea se
STicLA SECURIZATA PENTRU PROTECŢIA OBIECTELOR ŞI
realizează prin tratare termică. Procesul de producţie constă Într-o
PERSOANELOR DIN 52290
. lncălzire rapidă urm~tă de o răcire sus~nută prin suflare c.u aer rece.- -'" • "'0-'''''' ,'..... , ........ , •.• , •. ,..••• _, __ .•. .,.......... , .. ••. _ ,,' •• _ ...' ... .,l'...... ...:.;...
,,"~ ~'

Spre deosebire de sticla realizată prin flotaţle, care 1n cazul spar- Sticla securizată multistrat SSMS este materialul de construcţie
gerii formează cioburi cu muchii vii, de tip pumnal, la "SSM" rezultă transparent adecvat pentru asigurarea protecţiei suficiente prin gea-
firlmlturi de sticlă mici, de obicei cu muchii boante. Pericolul de muri anti-efracţie.
rănire este diminuat substanţial. In plus, "SSM" se caracterizeaza şi Posibllitaţi: SSMS in doul foi de grosimi diferite cu folie de PVS.
prin a~e avantaje. Rezistentă sporită la intindere, încovoiere şi lovi- SSMS 1n trei sau mai multe foi de groslmi diferite cu folie PV8 stari-
re si stabilitate la schimbări de temperatură ~lferente de tempera- dard sau 1n varianta 1ntărită. .
tură de 150 K). Domeniu de aplicare: construcţia de dotări sportive, Siguranţă suplimentarI!. se oferă 1n combinaţie Cu bucle de alarmă
pentru siguranţa la impactul mingilor. Construcţia de şcoli şi sau conductor de alarmă În legăturI!. cu sisteme de prevenire.
gradinlţe, din motive de sigurantă. Construcţii de locuit şi adminis- Geamurile antl-efracţie se 1mpart conform DIN 52290fn următoa-
trative pentru case de scară, uşi şi sisteme de pereţi despă~orl. rele grupe. ,
Zone corpuri de incalzire, pentru evitarea spargerii din tensiuni ter- Geamuri inhlbatoare de penetrare - indicative A - S - C. Geamuri
mice. Domeniul fatadelor integral din sticl!- sticle de parapeţJ DIN Inhibatoare de explozii - indicativ D.
18516 P. 4-, ingrădirl: sticla se utilizează pentru protecţia la cAdere De regulA faţa expusa atacului este orientată spre exterior. Doar la
ca parapet pentru balcoane $i scări. O prelucrare ulterioară a .SSM" penitenciare faţa expusă atacului poate fi orientată spre interior. Nu
nu este posibilă. Chiar numai deteriorarea superficial! conduce la este permisă schimbarea arb~rara a dlspuneril constructive, de ex
distrugerea foii de sticlă .•SSM" poate fi combinată in sisteme con- prin intoarcerea elementelor.- ®
venţionale de sticlă Izolanta. - <D Su- IIIport
Dlm.n•• Pl'lt. max.
Clan
dl rs· Aleltulrl 8rOl. Greul. maxime mu, IllUrI Exemple d'.PIIClrs
Com-
blna-
Graslml sll~llln mm zlll. mm fcgJm 2 am
monalltll 1,0 21
mi
225x4OO 8,0 1:10 LIIcu/lltl uni· " muIII"·
-
III cu SUci. de lIatape SBM _SMS A1
SSM
4 5 6 8 10 4 5 a a 10 6 a 111 12 II1D/411G 23,0 32 22S14DD 8,0 1: I mUlel. fII ...ntrl
4 100x 100x 100x 100x 100t 1110x 1GOlI 10llx 100x 100ll 100x 1001 100x 1GOl A2
manalnl 9,8 22 22&x4OO 9,D 1:10 CIUlrI •••sate
200 200 200 200 200 ZOO 200 200 200 ZOO 200 zao 200 280 Izal.'
22&/400 8,0 1: 8 d. uz plllicolir
..
I & 12l1z 120x 1201 1201 120X 1001 120x 12Ux 1201 120x
240 300 300 300 300 300 100 300 300 SOO
120x 120x 12l1z
300 300 aua
1201
300
A3
1,11101411D 24,0 33
manOltr.I 1d,0 23 226x'OO v.o 1:10 ea.. dl IDOlII' CU
II 6 141x 210x 210x 2101 210x 1GOx 120x 2101 210x 2101
240 aoo 380 3110 380 380 380 380 380 380
210x 210x 210x
380 380 .310
210x
380
1011014110 24,0 :IA 2281400 8.0 1: 8 datlrl d. VlIDare
prlcum "
101llllr d. Ylcinţt
J 8 141x 210X 2101 210x 21111 100x 120x 2101 210X 2101
240 300 380 380 380 380 380 380 380 380
3211 Z10x 210X
210.
380 380 380
880
manOltral 11,0 24
reUl'
228x4DO 8.0 1:10 VIle. obiecta
"eu
10 141x 210x 210x 210x 210x 100x 120x 210x 21Dx 2101 3211 210x 2101
2101 DH4
240 800 380 380 380 380 380 380 380 380 380 Ha 380380 1111G/4 Ilo 21,0 35 22h<llll 1,0 1:8 dlOllblt de perlalltata
La utlllzll:i In .xterlor ~ro.'mil. d. sticla trebui. dlm.nllonate oonlorm Ipotezelor dl DlmenalunS. ,Ieupraltte" mlllClme Indicate mal lUI pentru utlllz..... In lIet.m. d.ltiell
fnc4rclrl dupa DIN 1055. Izolantlsl apllclIllI exterioare, IITla Ump cn toell mal groasa .. montslZl .pre exterl.
or. Pentru tipul1le monollrlt A, dlm.nslunl" mlxlme Ind10I poslbllllllfl.ilhnice de pro-
<D Dimensiuni maxim. pentru Ilicit lzolantl SSM In cm duC\1l ,1, Tn conllCinll, nu II apllclla utlllzirt II exterior. ..
® Geemurllnhlbatoare de penllra"
sncLA secUAIZATA MULTlSTRAT(SSMS)
La producţia de .SSMS" două sau mal multe foi de sticlA de flotaţle
se solldarizează cu una sau mal multe folii elastice de pollvlni1butl- GEAMURIINHISATOARE DE PENETRARE
rai. Transparenţa obişnuită a stlclel poate fi uşol' redus! in funcţie Conform DIN 52290 P. 3 geamurile Inhibatoare de penetrare se Tm-
de grosime. SSMS este o stlcll care reţine cioburile. In cazul spar- part in trei grupe de rezistenţă: 81-83, cu grad de siguranţă cre-
gerii foII, fragmentele ramin lipite de folie. Folla vlscos-elastlcă in- scător- @) .'
greunează penetrarea, astfel incit este mărită siguranţa activă (antl- Recunoaşterea UAB pentru geamurile inhibatoare de penetrare
efracţie şi anti-penetrare). La spargerea SSMS efectul de inchidere este Importanta pentru stabilirea pol~elor.
spa~ală este păstrat. Domeniu de aplica~e: zone de intrare in con-
Dlmln- Rap. Perlar·
strucţii comunale, şcoli şi grădiniţe, parţial Impusl ca obllgatlvltate. .'unl Svpr. mu. menll Exlmple dl
Gra-
Clu. Alaltulrl Grai. ul.ta ml:x. mlX, liturl supllm aplicare
Pe I1nga asigurarea antl-efracţie, SSMS serveşte indeosebi la in- dl rs-
chideri de acoperire cu sticlă. Aceasta este neapArat necesar din
motive de siguranta.- ®
ZIst.
c
nun kg/ml am mi
17 40 22151380 8,75 1:10 C1EC Magaln.
-
81
lata .1 vldlO,
9110/4iso 32 114 2251300 S,D 1: O 1IrInllll,
1l1li TII clldlrl
Com· Graalml de 81lcl. Tn mm cam.ra/III,
blna- aanlrl d. aalcul
III cu SIIcl1 de 11011118 SBM 8BMS
SSMS 82
maDoatrat 21 52 2251300 8,711 1:10 CUC G.,.rlI, muzal,
4 6 & 8 10 4 6 e a 10 6 a 10 1Z lIIIgt2lne de anllahlt.
e 141x 225x 225x 225x 225x 100x 120x 210x 210x 210x 225x 225x 225r 2Sex 9,5/10/41Iatl 66 225x300 8,0 1: 8 ClAdiri aDmlrcl.,e,
..
t!
II

II
240 300
8 14111 22Br
321
225x
321
225x
321
225x
2D1l aOD 321 321 321 321 321 321 321
100X 120x 21Dx 210x 210x 2251 226l 2Ux 2&81 83
mlllD~ 28
lnatllU\lI p.,hlalr,c8
88 225x300 6.75 1:1D CSEC MlgJZfna 'bl/uterll,
calacl,II,
- ii 240 300 400 400 400 200 300 380 360 380 321 400 400 400
oi 10 141x 225r 28/10/51,0 43 80 2251300 6,0 1: 6 plnllenclirs.
225x 225x 225x 100x 120x 2101 210x 210x225x 225x 22Sx 256. centrale enerDetl~B

I
c.IO
240 300
12 141x 225x
240 300
400
225x
400
400
225x
400
400
225x
400
200 300
100x l20x
200 300
360
2101
3&0
360
210x
360
380
210x
321 400
mx 215r
360 321 400
400
226x
400
.400
2S5x
400 Ee • expui zare cioburl
Dimensiunile maxime şi suprafeţele indicate mal sus pentru utilizal'9a 1n sisteme de sticl~
La utilizari in exterior grasimile de sticlă trebuie dimensionate conform ipotezelor de izolanll se aplica la exterioaie. atTta timp cit foaia mai groasa se monteaza spre exterior.
incărcari dupa DIN 1055.

® Dimensiuni maxime pentru sticla izolanlA S5MS 1n cm o Geamuri inhibatoare de penetrare

157
• STICLA
STICLA SECURIZATA
snou SECURIZATA PENTRU PROTECTIA OBIECTELOR ŞI
Geamuri inhibatoare de. penetraţie cu atestat UAB -Ci) PERSOANELOR DIN &2290 .
Pentru stabilirea poliţelor pentru obiectele de protejat, Uniunea
Asiguratorilor de Bunuri (UAB) verifica insuşirile inhibatoare de pe- Geamuri Inhibatoare de explozii. - ® Clasele de rezistenţa DI- 03
posedă suplimentar, in funcţie de tip, şi lnsuşiri de ~e:uritate Tmpo·
netrare ale geamurllor anti-efracţie (AE). Produsele atestate sint
trecute intr-un registru. Diferitele geamuri AE sînt impartlte rn olnci triva penetraţiei prin aruncare sau spargere, sau pnn Impuşcare de
clase de rezlsterită: AE 01-02+2-3. proiectile. Clasa de rezistenţă la explozii atrlb~ita unui .anumit tip de
geam se aplica doar pentru suprafeţe de 1 m sau mal micI.
Clasa de rezistenţă necesara pentru un anumit ob.iect depinde de .
sltua~e. Stabilirea trebuie făcută din timp, impreuna cu asl~uratorli.
Dlmen· Supra· Raport
Clul lIuni tata maxim Perlorm.
Alacltulll Bra- aII-
Dlm.lII. Supr. Raport del'lzJs- Alcatuire Gros. Greut maxime maxlml laturi aupllm.
Clan
dire- •Iml ullIII maxlml mex• mixlm Enme ll
liturl Ic.,.
.E~
dilP
tanţl
mm kglml cm mi -
zllllnl6
monostlll 10
mm kg/ml om
23
m'
Z25x300 1,70 1:10
- 01 monoatrlt
8/8/11110
11
25
24
40
;0 x 110
90x 110
1.0
1,0
1:6
1:6
A3

228/300 a,oo 1: • tl~YIr.'r. 'RIJaTn -

AE01 IU monoltrlt 17 40 90 x 110 1,0 1:6
02 Sl/C1 EO
10/10/4110 24 34 81S117 IlO 31 57 90x 110 1.0 1:6
mona.tlll 11 24 22111300 1,75 1:10 110 x 110 1.0 1:6
AE02
11/10/4180 2B 30 228/300 8.00 1: •
YJI~a?~:~~.Blrlclllatt 03
monOitrat 28 56
1:6
S31C3EC
SlBI2S IlO 42 83 9O~ 110 1.0
monastlll 18 39 22Ix3OO 8,75 1:111 Mlgafnl lalo ~ vld.a,
AE 1
18/'10111 Jsa 33 52
"I'I1II011, zon. clldlrl
2Z8/3OO 8,00 1: 8 COmlral.,., IIM d.
.8I0Il1
.® Geam Inhibitor de explozii •

manostral 25 51 22!X30D 8,78 1:10 Ollarll, mUJlt, mlllZI".

AE2 ie .aUiIIltI~lldllI
25/10/5l1a 40 ea 2281300 e.aO 1: I COIIIII'IIII., p~c. STICLA FONOIZOLANTA - @-®
manollral 88 78 221X3GO 8,78 1:10 ~1It biJuterii, aa~
AE3 .. ,~enlllnollre,·
35/1018 Ilo 51 91 228/300 8,00 1: 8 c.ntre "Rlr;IIIOI A) Greutatea foii: cu cft este mai
mare greutatea foii, cu a11t este
<D GUmUrllnhlbatOll'1 dl penetraţie cu atHtIt UAB de regulA mal mare indicele de
prote~e tonioA; .
Strat
rI"n& B) Cu elt este mal elastic! foaia
Interfor (de ex. prin Introducerea de
Geamuri Inhlbatoare de penetraţie a proiectilelor se normeaz! in
Exterior răşină), cu atit este mal mare de
DIN 52290 sticla blindaj de siguranţA maxim! la atac asupra
regulă indicele de protecţie
persoanei sau a vle~1. Sticla este utilizată tn cazurile extreme in care UmplUWrl
gaz - ......., tonle!.
persoanele se pot afla in Imediata proximitate a foii de geam. existi
Grosimea foII Interioare şi exte-
cinci clase de rezistenţă, de la C1 la CS. in plus, se tace diferenţa
rioare trebuie să fie diferită. -
intre sticll cu spargere fără expulzare de cloburl (FEC) şi cu ex-
pulzare de cioburi (EC). - ® @ Cu clt este mal diferită, cu
S~c1. 1lOIInll pentru protecll.
aUt este mal mare de regulă In-
Deoarece geamurile Inhlbatoare de penetraţie a proiectilelor con- !onlcl
dicele de protecţie tonle!.
stau din SSMS alcatuit! asimetric, toate tipurile beneficlaz! implicit
şi de o capacitate antl-efracţle tmbunAt!1lt!. Greută~ maxime per
unitate de stiei! Izolant! 500 kg -Ia apllcaţle monostrat 600 kg. AIIIIL
IIdlr.
arat. allUl. VII.k friU' /adllt
umpllt ,.. 1111.111
VII., VlJurt 1.tmO. IU· Rlp.
IUI'II mu. pili. ma.
1IIIdllll
Ollm·

. Tip 'IOIIr
11' • ..
OM III
'"
lI1Ifi rtdIIt
lIIIuII
Ilmpld".
lanlcl lIIucltll IIU. lllUn
flw
dllllDM.
OIant

clasa
d. rezi.- Alcltulr. Grol.
Dlman·
sIunl
GIIUIItI IIIIXIme
Supta-
1111
max.
Raport
max.
laturi
IIm
r1/1t ti11/4
II1II
ZI
rotm' WJmIK ....
U 2,1 12
-
17 '"
75
da
1t1
om
3DO
!IIi
c.a
- -o,a6
1:1
tenta

Ee
monoltrat
mm
17
kglm'
37
CII!
22! x300
mi
8,75
-1:10
8J/I4 1/10114 2C
4O/U 1/101/4 21
U
111
U
1,'
12
Il
17
17
71
n
31
40
au
JDO
4,D
4.0
1:1
1:1
0,81
D,n
01 17/1015 IlO 32 54 22!1300 8,00 1: e ee AI IDO 4.D. 1:1' 0,71
monoltrat
FEC 1911019110
28 ee 225 x300 8,78 1:10
QJI4 111/2t1/4 "
44/U 111/201/4 SI
15 l,D
3,D
10
10
"
la 44 aDa 4,0 1:1' 0,71

monoltrll
38
'23
84
52
225/300
225x300
11,00
11,75
1: S 31
"
02 Ee 11110110110 31 48 22! 1300 8,00
1:10
1:& ® Stlcll fonolzolantl
monoltra1
FEC 2811 0111 Iso
34 e3 225 x300 e,75 1:10

Ee
monoltrat
49
28
93
84
225/300
228 x300 8,75
5,30 1: &
1:10
_iri lIGI, Ollut.
...Inor
IIF
V.'.i
ullplll ,..
rani!
....,.,
TII... Indlll
mirt
V.,.' Va".FI L....
~ol."
itnlll
II1II • pral.
....bll mos.
Su- R.p,
mu.
IIIIIrI
IloId.
CIIH~
aliat
03 11110119,5110 40 68 2251300 . .8.00 1: 8 n, 1.II,1or !!OII ""a," Rw
monoltrat 50 122 IImpi4/1. dIma".
FEO 34110111 110 225/300 4,90 1:10

monOltrBt
55
44
109
104
225/300
225/300
4,50 1: 6 miii miii I<g/m
'
WfmIIC ~ - ~ III 'RI
IOa.
m' - -
Ee 5.70 1:10", 41/1DG.
aH 1,11
aa A. u 71 B7 14 41 I.a 1:10 0.74
C4 17110121 IlO 48 90 3811
225/300 5,50 1: e' 1l1li
monostr.t 70' 16S 225/300 ·3,60 1:10 ah 10/ 11 &1\ 47 IDO' e.a l:1a 0.14
FEO 48110111 Iso 89 140 210/300
41/3aaM
lD/8 35 40 3,D 71 IDO
3,20 1: 6
aHlai 20U
monestrat 77 187 10/40 OM sa 3.' 17 91 82 la 8.0 1:10 0.11
EC
210/300 3,20 1:10 20110 . 40 300
C5 32.5/10/32.5 Iso 75 156 225/300 3.20 1: 6 mI
monestrat 77 1S7 219/300 3,20
13i42DH :~,'~aH 42 !5 3.0 75 G5 la S3
300
&.0 1:10 o.al
FEC 1:10 200'
lSa
32.5/10/32.5 Iso 75 225/300 3.20 1: 6 55110DH ;~~O~H sa 75 !.D 71 13 54 56
300 6.0 1:10 0.62

® Sticla blinda] - geamuri Inhibatoare.de penetra~e a proiectilelor ® Sticl~ super·fonoizolanta

158
 Produiui din IlIcll Culol,. Gro.lml . Fallsollnl. Rlp. Dlmln· STICLA
maxim Ilunl
II'u~ mlxlm.
Tlliull plnlru Sistemele de uşi integrale din sticlă s1nt formate din una sau mai
SIF multe uşi din. sticlăi părţi laterale şi supraiumină. Alte variante: si-
mm Trallu fiii 12mm DIII
segment arc
,.',

Oarm.n vlobl 1.lhullll 4 .:. ~ 1:1 1&01110 steme de uşi glisante, pllante cu inchidere Tn de s'au
Olrmln Vfehl K- muohla alb, arc semicircular, Se pot livra culori diferite şi diverse texturl de sticlă.
.cu~ nu. 25 om ,llb.n. bronz. gri 4 ;.: :1( ':1 180 x210
Delilurl dl ,IIm bombl' ,llbln" Ilb 1 ~.; ',j 1:1 1801210 Se oferă dimensiuni standard şi speciale. Dimensiunile uşilor tre-
buie să corespundă măsurilor pentru rame oonform DIN 18111
ClIlnanllfl
e/DOa 121
bronz,lllb
.Ib
•
4
.:.
."
x
O
1:1
1:'
ISU213
Initia "Rame metalice pentru uşi fălţulte din lemn" - ® ..
@. In cazul'
DIIII Ilb ,1 brot12 4 ., ., 1:1 111~ 213 distrugerii violente, sticla se dezrntegrează 1ntr-o reţea de mici par-
Dllullt 511 Iil 4 ~-: :< 1:1 15D X210 ticule, mal mult sau mai puţin legate intre ele. Grosimea uzuala este.
DIIIIIlIOIIIII1I1I117 Ilb 7 1:10 110 s241
de 10 sau 12 mm, care' corespunde cerinţelor statice; este posibilă'
~:

'1.1I1I111t ou "'.1 plrim.'1 Ilb 7 x "

;.; 1:10 1.113011
necesitatea rigldizartlor.
SI. 11111111 ou rltll pltlm."
OOllmOlllr11l11
Ilb
Ilb
•
I
>:
~..
~

CI
1:10
1:'10
lSO.241
110 1300
Dramlnl din 1111111117
IAlllfllDlO) IIUI bronz 7 O O 1:10 l1Grl4I
Drum. dII 1111111 U1 •Iza Ilb 7 :" O 1:10 '110.241
Drftlmlnl din 111111.
Piara 031 • Nioill Ilb 7 .:. >( 1:'10 1801241
!dllll 804. ofiti 110 doul
Fim 038
1"
bI1Ins,lllb
•, 4.
~
:<
x
1:1
1:1
110.210
11111210
Tamil, "" IIUe-Guaanllk ,.taln. ari ,t Ilb • ;-.
" 1:1 II11.tlO
811111nUk 1074,1082, 1018
l'
ClmH dau..,1\1
gri
1"
•4 )<

A
:.; 1:1
1:1
1Ul110
10sl10
Cllldllilovllllrt de olaaln . "
lIIIII"mlll Ilb 4 x x 1:1 1101'10
ClIUIIIII12
ClfldIII1074. 1012,101'
IIlblft
,II ,• x l<
1<
1:1
1:1
110. ZID
110 1210
IlIIfI!lllttIrI dlallt .RI"Ilb1111. I "&1 o 1:1 18ax210..
ICqllH DaII 1 &1 :< 1:1 I1Odl0
LIIfIII •Ib 4 &1 o 1:1 IlO 121•
MI'II IJII" • • 1 :< o 1:1 111121.
Maya nIII "",IIItDft2 1 1< o 1:1 1"1 tii
NIIIII 1. I &1 o 1:1 11111110
NII",ra ,llbln bronz" IIb 1 4. o 1:1D 1nl211
NI.,. ml\onlfld
Dmllllltl11U lNae'lal
1"
lronz" 1'1
I
I
II
01
)(

)(
1:10
1:1
lUdll
11htlO
Omtmltlt 171 ISltril) brollU'11II 4 01 >( 1:1 1101210
DIIIIIII1III1., (AUIlIOIGI ,,'lIIft, bIOIa ,I.ta 4 O o 1:1 11Od11
OIlllIlIlllIIZ.I04, aza .a 4 x )( 111 - . 11W10
0I111IIIl1li121.123 III 4 )( o 111 1181f211
Dmlllltllll23 IIIHlI 4 )Oi :( 1:1 118d11
OIl1lDltlllIZI .Ib 4 >C O 1:1 11111211
OmmIlllHO, nz, 97 lta 4 -=
l( 1:1 1111121_
PIUa
iIIIIII tmIIl, lav. dl I'DWI
btDll2,IIID
II~
,• 01
l(
O
~
1:1e
1:'1G
1Hd11
111dD1
hlll btllI. lav. dl olDO'ln Ilb 7 )( 1:10 1......
nlrfiOII Iil 1 01
":< 1:1 11Gd10
TlllltlllnlUril IIU POlII
~,;:.u=~::':ar ·0
.y,
UIUIIIII lansl••tllI .0
Trwulllldutil p, Inllllllll • ",' '.. ·fIII tu1an1l alllll/l • le
11.11111'l11l1I11 au 111'l1li au tltu pltlm.fIIlllIIlltIM.IIIIri dl.lao,erl, III ,.,. JMJtmll1url1 :a. ® Intr-un canat In doul aanllun

Q) CombinaţII de stlcll tumlll

Dimensiune I Dlmentlunt " Dlmtnslune III
Prin stiei! turnati se Tnţelege o sticlA produsA 1ntr-un proces mecanizat,
care primeşte prin lamlnare o anumitA textura. Nu este complet trans-
Dlm, exterioara I u,1I
standard
709 II 1872 m"" 834 x1972 mm' SII9 x1972 mml

parenta. - G) Olmll1llunt I ramei 716 II 1&63 mml 841 II 1963 mm' se6 II 1983 mml
Sticla turnat! 1şl glseşte aplicarea Tn locurile unde nu se doreşte vizibi- fll\U1tt
Olm. orlentativl pl. 750 II 2000 mml 875 II 2000 mml 1000 li 2000 mrn!
litate maximă (bale, WC) şi se utlllzeaz! ca element de configurare. gol conatruc\l.
Omamentele sticlelor turnate se clul1lcl in: stiei! ornamentatA alb! şi
Olmlnllunl .peclilt sfnt posibUt plnl 1. CI mArime de:
colorată. Sticlă brută aibA. sticla amiată cu sirmA aibă şi cOlorată. SticlA
1000 x 21oomm:
cu omamente din sirmA aibA şi colorată. Aproape toate sUclele tumate ,150x21oomm
comercializate se prelucreazA 1n combina~i de sticli izolam!, - CD @) U" dln IIIcll- dimensiuni DIN 18 111
De regulă faţa texturata se amplasează spre exterior, pentru a permite
o solidarizare perlmetralllreproşabllA. Oln motive de curlţare uşoara,
faţa textura!ă se amplasează spre SIF. Aceasta este posibil doar la sticlă
turnati uşor texturata. Sticla tu mată colorata nu trebuie utJlizată im- Tip stioll GrosIme Dimensiuni TOh,ranle de
stlclll maxime grosime
preună cu sticle colorate precum sticlă de flotaţle, SSM, SSMS. De aee- mm mml mm
menea nici cu sticlă fUncţionala termică şi izolanta la lumină solară cu Netedl, gri, bronz
10 2400 x 3430
:1: 0,3
12 2150 x 3500·
folii aplicate.
10 2400 X 3430
TIp sticlA Grosime Tale- Dimensiuni maxime OPTIWHITEIi ". 10 2150 x 3500· ±0.3
nominalA
mm I tanţA
mm
(omxcm)
Struktur 200 10
10
1860 x 3430
1860 x 3500' :1: 0,5
Sticlă slefuită
grAd 3 I :1:0,2 48 x 120
46 x 144
73 x 143
73 x 165 Bambus. Chlnchilia S 1700 deOa
(dlmans. normate) ±o,a a :!: 0,5
4
I 60 x 174 60 x 200 Netedă I bronz 1700 x 3000·

® Sticlă şlaiulla gradina ® Sisteme de uşi integrale din sticla (supraluminl şi parţi laterale)

159
 snCLA
BLOCURI DIN sTIcLA DIN 4242,1055,4102-3, 18175
Blocurile din sticlă sînt corpuri din stlolă cave, din două parti sudatâ Într~un
proces de presare. In acest proces, spaţiul Interior este 1nchls eta~ş.
Ambele fete laterale pot primi de la suprafeţe netede şi transparente pînă
IA- n, . b +n, . a-I n, • ·numlr de blocuri (b} ..
,1
la suprafeţe puternic ornamentate aproape opace. Blocurile din stiei! se
ni - numlr de rosturi (al
pot realiza in dimensiuni variate, fArA straturi suplimentare; eu straturi eu-
I B_A+2'c I pllmentare la interior sau exterior sau colorate în masă. Domeniile de uti-
I H_A.c+d 1 o_a.Sem lizare sint in exterior ,1 in interior. Ce ex. pereţllumlnoşl şi de separaţie a
d.e,5om
Formul. pentru dl'.rmlnarea golului conltructlv minim spatiilor (şi in sAli de gimnasticA si sport)., ferestre, benzi luminoase, para-
peţi de balcon şi pereţi de terase. Se pot realiza inchideri din sticlA din cla-
/'fi OJmlnslunl re;I.m.ntate p.ntru sele de rezlstenţ! la foc G 60, respectiv G 120 ca perete dublu. cu supra-
~ pere~ din blocuri din Itlela
feţe separate maxIme de 3,S m2, pe vertical! sau orIzontal!, .Ja:slegere.
Blocurile din stiei! se utilizeazA pentru elemente constructive contorm OIN
4242, InsA nu pot prelua sarcini statIce din construcţie. Caracteristicile:
Izolare tonlcâ şi termicA bun!, permeabllItate la luminA ridicat! a bloculuI
de stieI! (pinA la 82%), ro funcţie de decora~e putTnd 11 transparent sau
translucid, eu dispersie mare de luminA si cu efecte de orbire reduse, cu
5 rezlatenţl mecanicI sporit! la Impaet. Izolare termlcâ a unul perete de blo-
curi din sticli!: In mortar de ciment valoarea k. 3,2 W/m2K, 1n mortar uşor

~a~'!;, ..;.,_om." .... ,..,""',.. ~

. ",5cmCllm.lII. ROllUrl o( ',0 nu polII armate.
1-AOIt alunecare nominala.
1lIoGuIu1 din a Olm. nominala

--
2-Aost dilatare. de IX.

..--..
bloo Itfcfl 11,6cm 1S,Oom··· 2'I-,Ocm
spuman!dur
3-Gam\turl laSam razA mln. Ll~m,rostc
p.rmanent ."lUcA ~ --:~~~
dJnlltdl
481,5 CITI 200,0 cm 295.0 cm 370,0 cm
4-T.nculalA, mortar o.IACI!! .o~m ;lt~ Ll~m.lOIIc
5-Gla' aluminiu ........-- 135 am mi mln. dl1.8cm 96,0 om 180.0 cm 215,0 cm
8-Buport profll . ......!!b ,o am dlmtnI. l.Iţtma rost e
I'IIIIIIlc L c. 1.5 cm /IOIIIIIIaIIa bIooulc8 d. 2,3 em 85.0 am 106.0 QIIl 136,0 cm
din fIlcII
7-AncorlHu diblu
®

--
Aue mInim, ,. pereti din blocuri dfn delA

Olm.n,lunl Grlk~ta s~ B\IClţI

mm cuU. ~c:
115x '11h 80 1,0 84 10 1.000
, ';,,-,.,

Montaj In pllnullaladel cu IUport L 146 x 148x98 1,8 42 8 512

Plenun 4
§mm S"xa'x4"

® EJc.mpI. comtrucliVe pereti din bfocurl din .lIcIt SIclIun. tranIY.raaII

~
190x190~SO 2.0 25 14 504

190 le 1eO x 80 2.3 25 10 360

Emifil
1-AolIt ,'unecare 190 x 190 x IOa 2.8 25 8 2S8
2-Aost dilatare. de IX.
!mim

..
spumant dur
3-GlllllltUrI
permanent "a,1Iel
....T.nculaJI, mortar
mmm ';7)( ';7x98
S'x8"x4'
3.0 2S 8 288

240 x 11S x 80 2,1 32 10 600

5-GIaI aluminiu
S-Pro/II matalk: U
7-ProIII metalle t. 240 x240xBO 3,9 18 5 250
Plan d.tallu de COlţ
8-Ancorl IIU dlblu §Imf3
300 li 300" 100 7,0 '0 4 128

® Montaj cu profii. U"lermolzoll\ll.XI8r1oara EEIm3

® .Dimensiuni blocuri din stlc:/I
Pereţi din blocuri din 8tIcIi neermaţf
Pereţii din blocuri de sticlă oare Indeplinesc condiţiile tabelulul; -
l-Aost alunecare
2-Roet dilatare. de ax. (f) pot fi executaţi nearmaţl fără probe speciale. DIN 4242 trebuie
spumant dur consultat dÎn cauza armărfl necesare din punct de vedere t:onstruc-
3-Clamnurl permanent tiv la fîşlile de margine.
elastic"
~imensiuni perete Încărcare

Plan
4-TencuIala
5-Prol!l mI/talie U Oispunerea
rosturiler
Grosime
mm
latura scurtI.
m
I latura lunga
m
vinI
kN/m 2
5-Ancorl sau dlblu
continue
;o 80 .; 1.5
T ;. 1,5
oe 0.8
decalale (imbinare) ~s.o-
o Montaj racord perete interior cu profile U (j) Conditii de l,1deplinit pentru pereti dl~ blocuri din sllcla nearmaJl

"160
 6h 220 IlS . STICLA
K22/41/6 711 218 117 Sticla de construcţie profllata este o sticla turnată, produsă ca profil
eli' ... ' 250"6 .- ......- •. _ ••.• I~~ ,
232
I Ieo K 22/6017 U. Aceasta este translucidâ,cu ornamente pe faţa exterioara a prqfi-
lulul (Ornament 504) şi s.econforrnează caracteristicilor de calitate ..
IUlN!I;.P.6l28~_",,1 I41 K25/41/S 71 1 211f.S 117
specifice sticlel turnate.
262 Este nepretenţloasă la Tntreţlnere. Este potrivita şi ca inchidere de
. e" 319 'IS .:. II§e. il!262 I Tac K 25/60/7 stlciA pentru puţuri de ascensor şi acoperişuri. In spaţiile 1nchise nu
se mai produce efectul·oe· orbire. Tipuri speciale: Profilit-aronz,.
•. l!>Ip 3 I I41 K 3214116
7 11 3lZ
"7 Cascade. Topaz, AmetiSt. Sticia termoizolantl RegII! şi sticla termoi-
331
I reo zolantl cu strat de oxid metalic Profillt .Plus 1,7" ating valori k de 1,8
I
K 50/416
6~11______=4B~6______~116
I K 32/60/7
W/m 2K.
333
Stlcll Izolantl la lumina solarl: Typ R-"Chlhilmbar"~P-,,Antlsol· pro-
u:INIltP.OIr.._~___",,1 LI NP/SP. Flegllt tecţia bunur)Jor sensibile 1n spectrul UV devine posi.bIlA prin reflexle,
I 4M I K . Proftllt.
respectfv a.baorbţle Tn dOi'nt.nlul ultraviolet şi infraroşu. Transmisia de .
<D Sticli conetrucţl. prolllltl- Slcţll.lnl OIN 1248
ensrgle de radla~e şi efectul de incalzire sTnt reduse Tn spatiul Tnchls
cu stlclă. Transparenţa se pAstreaza. in cazul dotArilor sportive pen-
ltIII\ImI PIIlI
r--, \....L..J c::b tru Tnchlderlle de sticlA solicitate la Impact se utilizeazA lntotdeauna
pnpII~ I II m Regllt-SP2 IProflllt-K221S017 (Siguranţa la Impactul mingilor DIN
/lllldlMl1IIP.
galllumillat
pin."
Im
pina la
20m
plnI la
IOOm
plnAIa
am
.Ia plnlJa pina la pllIIla pina la
20111 100m am 20m l00m 1a032) fărllnserţle de sTrmA. ReglitIProflllt aTnt permise ca Tnchiderl
"plllC.-(1 L' L' L' L' L' L' L' L' L' din sticlA izolante la Incendiu de'clasa'de protecţie la foc GaO DIN
NPA 3,25 2,58 a,20 4,35 SAI 2,85 4,80 3.81 3,10 4102. Profllele normale şi speciale pot fi produse si cu Inserţlliongl­
K22/4111
NP25 3,05 a,~ 2,05 "la 8,25 2,75 4,38 3,45 1.10 tudlnal.s de sirma.
K25/411.
NPa
1<3214115
2,75 UD 1,15 3,70 1,85 1,80 3,10 3.10 2,15 15 (:/ OImtnIIun, nomInlfl H(ea)
~25
NP5. 2,30 1.80 1.55 ,,oe 1,40 1.00 1,25 aM 2,15
KIO/.ll1
SPI 5,1S 4,05
~

3,45 5,_ 1,45 .... 7,00 5,75 4,10 [fb UIL- --Un ~JI5(U)
1< 22/10/7
spa 4.as UI 3.25 1.51 5.fI ",40 1.80 5.45 4.58 A ~.2 A 2.5
B I
1< 25/10/7 I
K31110/7 '.40 3.45 1,81 S,I5 II,sa !,ta 1,20 4,10 "'1'

® I
Ffr'
Cladiri Inchlae (0.8 ' 1,2S . g)
A.Olm.nomlnaiS + rost
B • Olm. extar. I ram,1

E
gOl~ ~iI~':'f::
Tlplllo.~
,...a-,

L' L'
h/I,.O,2!I:-(I,I·q)
L...L..I

L' L' L'

. c::b

L' L' L' L' L'

,....r..:,
p'r,: rt': ~:: ~II~':~:: ~Ia~~mlalta:~
L' L'
..va .0,1;-(1.7' q)
a...&..I c::b

_" ,.
IIU:b.
HL

~2,!.JI1.5
'i'iiiij
H. Olm. exttr. I ramei

l.. r:::)StJctl
• multiplu de 25 cm
" • Numlrul fTflllor
=:I~lrn Iltlmll,1
!-IlIme B. n . A + 5 cm:
N,a
1<22/41/1
11.10' 2.'0 1,7' 3,71 1,11 2.10 1.45 1. lM 3.sa 2,75 1,31 .® Misurl montaj ln1111ma H • L+ 4 cm
NP25 a.sa I.N 1,70 3.10 a,lO I.3S UI 1," 1,10 l.ao UI 1,20
1< 111,.1/1
NP. 1,10 1.75 1,80 3,11 2.sa 1.1S 2,10 1," 1.45 2'- i.aI a,ao
K321411.
NPI 1,11 1,41 1.21 11.10 2,10 1.75 1.75 1.15 1,41 1.IIe 1,11
1,311 Sticla curbatl - III
KeDI411e
SP 2
1<2211017
4.20 3.ao 2,10 1'- 4'" 2.81 5,11 4.40 3,70
3•• 3. 3,10 ~
(,
~
\
a) Curburl circulare cu şi fara
prelungiri rectlllnii
SPIII 3,95 3,10 U5 5,10 4,4Q 3.10 3,70 1.10 2,80 5,25 4,15 3.55
1<111/1017 • b) Curburl duble cu raze de
1< 32/SOl1 3,10 2.10 2.40 a.ao 4.00 3,40 W 2," UI 4,75 1,75 3.20

@ ClacllrI d,lChl,. r ., r' ,b

curburl Identice sau variabile
e) Curburl col'llce
d) Curburlin S
~'e)CUrbUrITnusau
Tranlpar,nll:
Izolart fonlcl:

Izolare tll'll'licl:
un lIrIt
doullltralUrl
un 111'11
clOllllltralUrl
trelltratUr1
un lIrIt
dOl.llltralUrI
plnllles%.
plnlll al%.
plnl la 29 dB
plnl 11 41 dS
plnI1a55c1!
k. 5,8 Wlm
NP k • 2,8 Wmc K
,~.
H ,
o

~
c
~
d ,
asemAnătoare. cu si fAra
prelungiri rect/linii

SP k.2,7W/m"K (1) Forme de curbar.

@ Oate fizic.

Exemple de execuţie pentru variante ds.curbare la sticlA ornamentala

r rr rr n Fil 'n« 11
A • un strat. tlan,l exterior C

n m m n
G~
B• un !llrlt, nl/1fllntlrior

n re n r-
e • un strat, flanŞllntsrior şi .xterior
( rn
O. un strat, flan$! alternativ
fi' n .H re:::'!ll· "jL ,, .
I OesfAş. I
308-488

E-I ;. forme dublu strat alternative

11
® Variante de punere in opera ®. Forme de curbare
(Dimensiuni in mm)

161
 ~6,5
G 60
~ snCLA
G30 PROTECTIE FONICA
O protecţie deosebit de bună este asigurată deja doar prin greuta-
tea proprie aunul perete din blocuri din sticlă cu'
1 ,00 kN/m 2 la blocuri din 'sticlă de 80 mm
1,25 kN/m 2 la blocuri din sticlă de 100 mm
1,42 kN/m2 la blocul special din stlcl,ă BSH este asigurată o protecţie
fonlcă extrem de bun!. Elementele constructive invecinate trebuie să
asigure o protecţie fonică la fel de bun!. Construcţiile din blocuri din
sticlă constituie soluţia Ideal! oriunde este necesar! o protecţie su-
perioară la z!;)omote aeriene. fn cazul cerintelor ridIcate de protec~e
fonlcâ se pot realiza solu~1 rentabile, daca lIumlnatul spaţiului se face
prin blocuri din sticlă, iar golurile de aerisire precum şi ferestrele pen-
tru al doilea traseu de evacuare se menţin la dimensiuni minime. .
Trebuie respectati DIN 4109, Protecţlefonlc! Tn construcţii civila.
STIcLA PEHTRU PROTECTIE LA INCENDIU Indicele valoric de protectie fonică R'w se determină oonform DIN
52210 ..... Ci) , '
Stlcla normalA este utilizabil! doar fn anumIte condl1ll in domenIul pro- Aw .IPFA + 52 dB (IPFA • Ind; de prot. fonlcă la zgomote aeriene).
tectlella Incendiu. In caz de Incendiu, sticla d.lIotatle 8e flsureaz! Tn timp Construcţiile monostrat din biDeuri din stiei! acoperă cerintele pin!·
,foarte scurt in urma expuneriI unilateral. Ia clldurl, fragmente d. dimen- la clasa de protecţie tonic! 5. -@
siuni mari sTnt dislocat. ,1 apar. pericolul .xtlnd.rlllncendiulul. Utilizarea
TIp .pa!1u VIIor1 OfItn"UYI penIN nivelul zgomot.lor
crescTnda 8 stlclel Tn constructiile civile pentru faţade, elem.nte d. para- pIOY.rote lin ""'or IdmIIIbIlllllPIIIu
Milim....·) nlvli mldlU maxim
pe~ şI pereti desplrţltorl a crescut sImţitor pericolele la Izbuonlrea unulln-
cendlu. La autorizarea canstructlels. stabilesc timpii de rezistentii! foc
1 Spalll de ,.re
In laculnle, zIuI 3O-4QdS(A) ziua 4Q-5O dB (A)
SpaIfI' d. ~=:n hottfulf. noaplll 20 - 30 dS (A) notPfll 30 - 40 dS (A)
pentru fnchiderl cu sticlA periclitate conform DIN 4102. Astfel se deosebesc .1IIoIne In • Ii ,.,,lI0/II
Z SIlI de CUII, blrOll~ incIMduIIe Ilniftlll, 3O-40dl (A) 40- 50 dB (A)
urmatoarele clase de rezistenţa la~: . lpat(! deiul1lll .unIHlc, iIIbIIcIMGI,
(330, G60, G90, G120, (3180 dII de -""11\1 li flNltGlII, _nlll lI1ICI.
" tU dI QPIt81Ia. *rlcl. _
-
F30, FeO, F90, F120, F180 3 IIrcurI pIt'I1IU mal mUill_. :!5-tledS(AI 45-55 dl (Al
T30. T60, T90, T120, T180 4 lInIwI ca:.:: matI, rtlCaUrt/lll, rnIgIIIne, 4O-lIOdl (Al 'O-eodB(A)
Clasa de rezistentA la foc .a" epl\tldeg
·5 BPlII1II11rIll, hli. MrvIIM " MIYI.. PllbIIc 4'-54dltA) 55-S5dB(A) _
Aşa-numita "sticlA G" trebuie si inhlbe extinderea flAcârllor sau gazelor
provenite din ardsrepe o anumitA duratA a Incendiului (de ex. G30 • 30
s Opt.., 1U1nt. =".... ,00... QcII(A) 35 dS (A) (
7 !llUcIIOtJ~ delnrlglltrall IrabUIe fIII*Ie .. OIrll1\lle tIpICi,11
mInute). Pentru orIce ,.geam Q" şi pentru constructIa sa de montare trebu- '1 NiYII perman.nl dllQOll1Gl lUl\lnul panll\l CUUIZlJOmotafct din III/1cI.IIllIfM.
Ie slexl~te actul de permisiune al autorttltllor.-G)
Geamurile Q prezintA 3 variante:
t4' Valori orientatiVe pentru nlv.lul tonic pentru diverse utlllzltt Ile ,pI~lIor,
\=:1 Unu dlrtClOlrt VOI·271 li
StiolA armata cu reţea de eTrmA sudatl Tn puncte, max. p'nlla <360/<390,
CombInaţii specl~ costtaltoare de SSM 11'1 slmeme de atlel! Izolantl~
SticlA dIn boroslIIcati pr.tenslollatA ca de ex. Pyran. SIIU.tIa /li zaomal 0"""1& dlla f"eU\lt CIt. cit P/OL 10_ "_dati
,
IIlocu1l111x11 panjru UPllriII dllPIUllndlcale
1 2 3 4
BLOCURI DIN STICLA CU MUTUAl DIN OTIL - DIN 1'171 AUtaltrlzl, dl"" GIIcIlIaUt media Um 4 3 2 1
10111 3 2 1 o
Inchide rIIe cu stlolA Izolante la foc dIn blocurI dIn stloll pot ti zidite ou sau 250111 1 o o o
tari proffl U ca şi toate celelalte zIduri dlnbJoourt din Btlcl!; de altfel ,/ tas- AUIoIIIbI, dina. ClrcUIatil rIdIcI1l '25'" 5 4 3 a
50m 4 3 2 1
te celelalte modalltl~ de racordare sTnt Identice In princIpiu. Din cauza dl· 250m 2 1 o o I
latArllllnlare putemlce 1n caz de Incendiu ,1 a pAtrunderii gazelor de arde- Drumud fldarlil Im 3 2 1 o
alm a 1 o o
re, peretii din blocuri din stlclt ee pozeazl pe toate laturile pei1ntre plAci 50m 1 o o o
din fibre mInerale (vati mlneralA).--@ DtumI/ri IIIl111durllar. am 2 1 o o
U", 1 o o o
.10m
l'oncI _ , 'CO/!IPICI
o 1) o o
C1aI de mI._l
Mlrlml lnctllll"lla m'
ilO
1.1111'
8ua
2,1 r,}
aII
_,ar,}
.1211
4,.cm'
PA
.,4m'
OMl\ltl1 prIncI_1n ZOM ctntrall
uanl dtnI. CilcllII(11 tIdIoIti
S I
• 3
r
Fond CGM1r• ..,.fJaI 4 4 3 2
lnaqlml mu. 111l1li111 1 1.lm 1.1111 3,111 1.lm Um dInI. Cilclllltie mldl.
UUIIlI lIIa••llmlal 1 l,am 1,811 l,am 1,II1II I.Gm IPI" rIdIcaII
InIQ. ~1""rI '1IIpil "'111 1,1111 IIrI tiri tari
uultIIIIafI doullIrIIIrl
CIUli. d. protecţie fonlcl recomandat. pentru cazuri standard de aplicare la
Fonnl d,1nOhldlll l1li11111 pUllllllld IIII11r11
filrmll blDl din IDoli 110.110110 11O.11GUa 1Ux11UII 11G111.. 1O 1lhllDI"
Zgomot din traflc stradal
® Clue da proteClle la Incendiu pentru blocuri din ItIcIi

Ciad Fermal blOCUri II. IncllclproL IndiCI valoric

prallOlll fl w mm fonlct la de prall.1I1
/Onlc. z;otnOil lenlelfl'w
3 e _SOdS potrMI pt, f.fI".. .lr,IPFA
"II In dc<JllVlturi 190xlS0xSO -ladS 40dS
din blocuri din .lIcil 240 x240,5O -10dS 42dS I
Ş 45-49dS pctrMI pI, IUpraJ".
din blocuri din .UoIa
240.115x1O - 7dB 41 de I-
300.300.100 -11 dB 41 dB
<1 4O-44dl potrMlpt..u~
din bIoeuri din sticlA Pltltl In dc<J1
.,raturi cu
3 35-3idS 240 .24Ox SO SO de
- 2de·
1 Cornier 0I1i 50 x 55 mm
2 30 -34dB 1
Lungime ~ 100 mm, CII PIIlln 4 1 2S-29dB
bUC, per cimp da sticla O
2 Dlblurl" bul.an. din 0181 allitat. '" 2S de
pentru In....dlu M , o
3 Ffatllanal alai pantru fixarea Clase de proteeţie toniC! eonform
® Detal ii montaj -Inchidere CU sticla izolan\! la foc
pe"'tillul din blocuri din sijeta
(sudu,al ® liniilor directoare VOI pentru (2) Suprafeţe din blocuri din sticla
ferestre

162

Forme plan.
PI... flnlte - PIli. 1SO
. ABS • acr!l-butadien-stiren
<i) PllClslndwlch 'i'Element portant lip 1I1IIIr,
\V ou fa" dln.mata plIIllcI
® 'Grlnzl cu plici din mue plutlet
1QI Elemente POrtlnte cu plici dln
~ mas. pI"atlet
@ Imbunltllltt pI..,..u
Mase plastice
Informaţii: Bau-, Archltekten- u. Ing.-Institut, (Institutul de Construcţii
al Arhltecţilor şi Inginerilor) OsannstraBe 37, Darmstadt
Masele plastice ca materII prime sub forma de lichid, pulbere, granule se im-
part in 1. mase duroplastice (Intarite prin cAldura); 2. mase termoplastice (de-
formabile la caldurA); 3. mase elastomerice (permanent elastice). Prelucrarea
Industriali cu adaosurl chimice, materiale de umplutura, fibre de sticll şI culori
produce semitabricate, materiale de construcţie, piese Finite.
Caracteristici deosebite pentru aplicaţii In construc~i: .
Rezistenţa la apa şi coroziune. lipsa nevoii de intreţinera, greutate redusa,
varietate de culori, culoare In mas!. stabilitate la lumlnt, dependenta de produs
sau ca strat de culoare permanent pe alte materiale de construcţie, ,i ca felie
pe oţel, contraplacaj - @ş.a.m.d., formablIItate şi deformabllitate larga, uşor
de prelucrat. conductivitate termIca redusa. Forme existente - <D - @
Panouri celulare. 16mm, 1200 mm la~me. Lungimi 1,ao m; 2,00 m;2,S m; 3,0 m;
3,30 m; si aupralunglml. .
Panouri celulare, 40 mm, lungIme pentru Tnchidere transparent! de acoperiş
2,5 m. pentru inchidere transparenta verticalA 3,5 m. transparent - @.
MultitudInea denumlrllor comerciale deruteazA proiectantul, acesta trebuInd si
se raporteze la denumiri şi abrevieri - InternatIonale - chimIce ale masslor
plastice, ale cAror caracteristici sint stabilite deja Tn mal multe rtndurl prin nor-
me, regulamente de verificare şi linII directoare. Cele mai Importante mase pla-
stice pentru construcţii sTnt Indicate prin litere: .
GF-UP • pollester arm. fibre stlc.
CR •. clorapren . IIR. butll-cauciuc
ep • rlşinA epoxldlcll MF meiaminformaldehidt
EPS • po[(stfren expandat PA - pollamidt
GFK • m. p. ou fibre de stIclA PC • pol/carbenat
FIE • polletllenl PS. po/lstfren
PIB • polilsobutilen! PVC hart • clorurl. de pollvlnll tare
FlMMA. pollmetacrilat PVC welch. ci. de pollvlnll moale
(sticlA acrilic!)
PP pollprop':enl UP rAşinA poffesterfcA
nesaturatl
Masele plastice prelucrate ca semlfabrfcate. materiale de construcţII şi ele-
mente flnlle contin de reguli p1nilla 50% materlsle de umpluturA, armlturf ş.a.
adaolurl. Masele plastice sTnt putemlo dependente de oIJdurl fn prelucrare şi
apllca~e.
Umltele temperaturilor de utilizare se situeaza Intre 80· ,1120·. lnollzlrl de du-
ratl lungI. nu .. praduc in oonstrucţll dec1't rar (excep~1 conltituialnstalaţllle de
apA caldA menaJarlŞllncend/lle). Comportament 1. Incendiu: masale plasti-
ce .Int. ca mat.rlale de construcţia organiCl. Inflamablle, In unele cazuri ating
conform DIN 4102 clasa B 1 de materIale da construcţie (greu Inflamablle); ma-
Joritatea sInt clasa B 2 de materiale de construcţie (normallnflamablle); unele
Inll sTn! clasa de materiale de construcţie B 3 (uGor Inflamablle). Ptasorlpţll
corespunZitoare apar Tn Regulamentele Landurllor privind Construc:ţllie şi In
Unille directoare pentru utilizarea materialelor de construcţie In1IamabJle In
construcţii eMle.
CI••lflearaa produselor din ma.. platica pentru conatrucţll .

~
1. Ma.rlale ele conetrucţl., .emlfabrlcatej 1.1 Flilei şi trell de construcţie;
1.2 materiale spongioase rigide, sTmburi: 1.3 materiale spongioase ou adao· .
lurl minerale (beton uşor); 1.4 folll, flşll şi prelete, ţesltun. tmpiallturl; 1.5 stra-

~
@ SuprafaţA (COajl)
@Cutatl @ Cuntrvurl
~i
I minatoare; a.2 construcjil pneumatice ,i corturi: 6.3 clsteme de combustibil
~4Q_
Coajl biton Firma Schott Cupell sandwlch HJnovra (1 B70)
® Jena (1925)450 kgI",z ® 33 kgJm2 sprijin, triunghluJarl
(Pref. dr. O. Jungbluth)
turi de uzurA pentru pardosell, perc/esell sportlve tip 1<; 1.6 Umpllrll (tiri geam);
1.7 tevi, furtunurl şi accesorII; 1.8 maSe de etanşara, adezlvl, lIanţl pentru mor-
tare ,.a.
2. Elemente constructive, aplicaţii;, 2.1 perete eX1erior; 2.2 perete Interior;
2.3 planşeu: 2.4 acoper" şI accesorii; 2.5 ferestre, obloane ,1 aocesorll; 2.6 uşi,
porţi el accesonl; 2.7 reaz.me.
3. Mijloace I/utltoar., p1... de micI dlmen.lunl , ••• ; 3.1 cofraje ,1 acceso-
rii; 3.2 benzJ de etanşare, benzi ,i pilei spongioase moi; 3.3 elemente de !bea-
re; 3.4 arml.turl; 3.5 accesorii ventfiare (fArA conducte); 3.6 alte piese de mici
dimensiuni.
4. Inltalaţll; 4. 1 unltl~ aanltara; 4.2 obIecte sanitare; 4.3 armlturi si accesorii
sanitare; 4.4 Instalaţfl electrice ,1 accesOrii; 4.5 TncAlzlre.
,1
5. Dotare, dlCQrare; 5.1 mobilA accesorii: 5.2 corpuri de ilumInat, sisteme
luminoase. 6. AplicaţII con8tructlve: 6.1 aooperl$url şi structuri portante, lu·
pentru Incllzlre, recipienţi, eUozurl; 6.4 pisclne; 6.5 tumurl. coşuri, sclrl; 6.a ce·
lule spaţiale; 6.7 casa din mase plastice,
Este de preferat ca formele constructive si nu utfllzeze structuri portante lini-
are ci suprateţe portante (forme de coJI). Structurile portante dIn mase plastice

6
au avantajul greutatll reduse, TncArclndmal puţin structurile Interioare şi ofera
posibilitatea prefabricarll. - @ - @ Construcţiile portants din mase plastice
T (fara alte materiale de construcţie) se pot utiliza deocamdată doar pentru pre-
luarea Incarcarii proprii, din zapada şi vint, preoum şi pentru lnc!rc!!.ri utile re-
duse (de ex. Ia !arurl). Urm!toarele masa plastice sint potrivite: sticlă acrificA
___ 'Om --1 (deschidere plna la 10 mI, GF·UP (pIna la 40 mI, spuma integrală PUR (poli-
I
Biserica SI. Petru Roma uretan), panouri sandwlch din miez spongios cu foi de tablă (pină la 45 m),
@) (1585) 2500 kg/m 2 @ Hala pneumatic! FcroBsa
Finlanda 1!972) 1.65kg/m2 membrane pnsumatice (pIna la 74 m 0)- @- @.

163
 Lungime de undA Freov.nţa
LUMINA NATURALA
DIN5034- m
100000 la'· , 100' .
............" ....... - ,.- - .•• '-'" -." ....~...... blUoan" . ; .. ' .... 10;' 1.0 CerInţa generale pen1rU Uumlnatul natural al spaţlDor Intert0ar8(
10000 10' la Toate spaţiile ocupate de oameni pentru perioade mai lungi trebuie
10' unde lungi
bllloan. iluminate cu suficienta lumină naturală. De asemenea trebuie asi.
1000 la' . 1 blilon 10' unde medII gurata o legatură vizuală adecvată cu exteriorul. Cerinţele cores':..
punzătoare sTnt stabilite Tn esenţă Tn DI N 5 034 "Lumina naturală ir
100 la' 100 la' unde scurta spaţii interioare" (părţile 1-5), ln Liniile: directoare pentriJ"locuri dt
miliarde
10' unde
munca §7.1 şi 1n Regulamentele de Construcţie ale LSndurllor AFG.
la la 10
mlHlrde ultrucurte -Internet m
1 zlclml
1

la" 100

10" 10
1 mmard

mijJoene
10' tllevlzlunl

la'''' 1 1.1 Lumini, Iunglnw de undA, cuIcNna'fl,mlnn, un. . de n.n:

Lumina vizibilă formează un segment relativ lngust Tn spectrul raM
dlaVel electromagnetice - (j), şi anum~de lungime de undă de cea
llutlml 380 -780 nm. Lumina (naturali şi artificială) reprezinta segmentu-
10" unde rtdll il.~
mlIIolne
1 mIIme 10" I milion de radiaţie electromagnetică dintre. ultraviolet şi infraroşu recepta'
10'a.
de ochi. Culorile spectrale con~nute corespund lungimllor de undă;­
roşu

1 zac.·
mifm.
10" 100000
lO't. radIaţie
InfraroŞe
-+---- astfei, de ex" violet - unde scurte, roşu - unde lungi. Lumina natu·
rală este perceputa de om ca fllnd aibă. Anallza lunglmilor de und~­
1 sutl~
mUme
1 mltlo·
nlml
10" 10000

10·' 1000
10". I
I-~_~_J_n _ _ este importanta pentru latura de creaţie proprie arhitecturII, .
Unitatea de măsuri pentru iluminare -1n special la lumina artlflclală~
10't.. :-
1 ZlOI' 10" 100 - este lux·ul (Ix), lumina' naturală 1n spaţii interioare se exprimă tn %-
mUlonlme 'v.rd.

I I
IJIlJIIJII,ll
11'11111.1 II,ilur,lI,1
1 Iuta·
mJlJonlme 10''''
10"-
ultraYlolItI
radillie 1\1-r---- 1.2 lut utrGnomlca: Soarele
Sursele de lumină şi radia~e care produc lumina naturală nu sTlit
oltll.' 1 mlJltr· IC·· 1 constante, Soarele este .sursa primarl,(lltl,ymlnă" pentru lumina dl·
a1bulrU
dlmfl la" radlllle 1-_ _ __ urnă - [II, independent de diversele' stări atmosferice. Tncllnaţli­
1 ZIOI- 1C·'· 1 zecime
AOnlOln 'vlol.t axei PAmintului cu 23,5", rotaţia zilnică a Pămintului ln jurul axe
mlllardlm.
I Iuti· , O·" 1 Iutlme 10'~ W---- proprl! şi revoluţia anuală a Pămintului rn Jurul Soarelui determinA-
mlJlarlllm. pentru orice punct de pe glob o poz~le a soarelui 1n funcţie de ano-
1 blllo-
nlm.
1 ZlO.·
blAonlm.
fO·" 1 miime

10·" 1 ZICI·
miime
,oa.
lQ1~

Ig1\
r.dll~'
gama

I
1 timpuri şi momente ale zilei - ® . Aceasta este caracterizata prlr-
doua unghiuri:
azlmut aaşl decflnaţie Y.,
I IUtI· 10·" l d . Azlmut a.:' proiecţla in plan orizontal a poziţiei soarelui, caracteri·-
bIIIonlrnt miltIII
zează o deviaţie orizontal! de 0°, O" .;. Nord, 90· • Est, 1aO" • Sud
1 bltllr· 1 lC·" 1 mine- 270" - Vest - ® văzut! din poziţia privitorului, Decllnaţle y,: prOc-
dlm. nlma
. lecţie rn plan vertical a pozl~el Soarelui pestEflinla orlzcntulul vazuta
din pozl~a privitorului - @'
1.3 DetermIlUll'H. poziţiei SOI....ul:
SplClnUl en'!'glde *I1'1dla~.1 tlBCtromagnetlcl • 111 Pentru determinarea poz~lel soarelui exist! mai multe metode pen~
(1 nanometru. l' mlllonime de mlllmttru)
tru locul respectiv; de ex.: determinarea azlmutului şi decllnaţiel. _
21 martll 1GnIn0Cllu
111.5' rn urma decllnaţiei Soarelui pe parcursul anuluI - pag. 165 ® re·
zultA patru pArţi Importante ale anului (anodmpurl) respectiv

=~t~.:=
_
pozlţll ale Soarelui: la 21 martie şi 23 sept8mbre este echinocţiu
(ECN), decllna~e sol ari O".
La 21 decembrie este solstlţluf de lamA (cea mal scurt! zi), decll-
naţie solară -23,Q·,la 21 tunle este solstlţlul de vară (cea mai lungă
zI), declinaţie sofară +23,5", .

~t
Pozl~lIe soarelui rezultA din paralelele geografice. La 21 martie şi I~-
23 septembrie la ora 12.00 (as. 1800 ) Soarele formeazA pentru ori·
oe paralelă un unghi zenltal de aceeaşi deschidere, De ex, la 51"la--
titudlne nordică (Kassel) unghiul zenltalla ora 12.00 este de (a, .......
2 Anotlmpurll. - aici In 'mliltra nordici 1800 ) 51 ° - pag, 165 @. Decll naţia soarelui peste orizont este d~
90"-51".39°,
se
La 21 Iunie Soarele află la prlnz la ora 12,00 {cta • 1BO"} cu 23,5"
mal sus decTt la 21 martie şi 23 septembrie, deci 39" + 23,5 - 92,5" -
dimpotriva, la 21 decembrie Soarele se află cu 23,5' mai Jos decf1
la echinocţiu, deci 39"- 23,5° .. 15,5", Aceste variaţii slnt egals
Plmlnt

,/ Soare
~ pentru toate latitudinlle geografice .....".
Astfel se pot determina declinaţlile pentru poziţia solară respectiv~­
pe orice paralelă şi Pentru orice anotimp.

S
lS0' Orizont

® Unghi uimul·". (3) Oecllnaţle·y.

164
 .. Elehln. S0151. varA Elehln. SOliI. lamA
LUMINA NATURALA
20'
........ r-..... DIN 5034 - CIJ
/'
10'

J
V
/
-" \.
2.0 Diagrame al. poziţie' So.relul:· ........ . . . ..... :.....-.. ;...'.
1n DIN 5034 sfnt Indicate trei diagrame ale poziţiei solare pentru
O' Germania nordicA, centralA şi sudicA, de ex. pentru 51° lat N
J (Kassel- <V). Diagrama aratA proiecţia În plan a poziţiei Soarelui
prin azlmul şi decllnaţie la ora local/! real!, de ex. pentru .Kassel la
-10'

~
/ " _'\
1'...
23 septenibrieSoarele răsare la ora 6.00 la·o.... 90· (sst), la ora
12.00 la aceeaşi dat! CL,.
180° (sud) şi declinaţla este de 39°,
Soarele apune 1n aceeaşi zi la ora 18.00 la (l,.
io"'"
.. r--- 270°.
lan Feb Mar Ap' MII lun lui Aug Sap Oct Nov Oec Pentru determinarea traseului soarelui, Shell Solar din Hamburg
® 08c11n.~1 sol.,1 6 pt percursul anului... III produce pentru orice loc o diagramă a poziţiei solare tiplrlta color
- <il . Diagrama conţine proiecţia in plan a azlmutulul a. şi decll-
na~a V. in fu~ie de momentul zilei şi anotimp pentru paralela res-
!7~ pectivI cu indicarea meridlanulul de referinţă.
Pentru determinarea poziţiei Soarelui stnt trasate pentru orele lntregl
,~ curbe orare cu tralectorll sub formă de bucle, unde culoarea albastru
(-) corespunde primului semestru Iar culoarea verde (-) celui de-al
doilea. Parcursul sub forma de buclA al curbelor orare se poate pune
:--+-+-+-';';';;:~-HlFo- 38" pe seama formei eliptice a traiectoriei PAmtntulul şi pe- cea a 1ncll-
na~el ecllptlcil. Indlca~lIe orare se referă fiecare la merldlanul de re-
ferinţa temporalA indicat. adică pe zona orara a 10calită~1 respective
(de ex. loea~e Darmstadt).
Intersecţlile curbelor calendaristice cu cele orare de aceeaşi culoa-
re (-) marcheaza poziţia Soarelui in ziua şi la ora respectivi. In dia-
grama polară poziţia Soarelui poate fi cltltA din unghi de direcţie (azi-
mut) şi declinatle a Soarelui (lnăI~me) - @.
® Pllr.'.'. 51' " decllnalia Y. -
OLA
III 2.1 Proiecţia traiectoriei aoar.Iul:
Cu proiecţii stereograflce poate fi determinată traiectoria Soarelui
ZO

,.
h
1.. ~ .-...- .,:-
----.., ~-
300'
- r-c;;; u'
r:-- ... ,...." ,,. (pentru fiecare 21 a lunii, respectiv) pe baza tlparelor - Ci) in funcţie
de anotimp şi moment al zilei.
'6
l'

- V
L
17'- k'"
10<':
1:-'" J....-""
7.
::J.:I
' ..,
30- ~

- -...
~~
1'-...
........ 1..-
~
$.l4'or-
- 2ZS' 2.2 PozIţIe .alarl, ori" determlnar.. orei:
14
V 7'
- ""..,. .".c . /
....,. - - ~
1-- ,.-- ~ ~ ~
, ,
~c-..
Z10' Poziţia solari determinA conditiile luminII naturale Tn funcţle de mo-
mentul zilei şi anotimp. Ora locala reaiA (OlR) reprezinti Indlcarea

-.
195'
'Z
-f i- .. !2: ""- 1-'1" I~ 'III' uzualA a momentului zllel'(de ex. Ia dIagrame de poziţie solară) la
1" \ 1 ..1. 1-.1,- .J. ~~ ~ -' .L J
'65' determinIri ale luminII naturale. Fiecare loc este Inscris Tntr-o zonă
10
11::.-

r-c
-
"-
"- ~~
• li.
l.."\.- I~
t-..::
... 1<:
- r.r r/·
7 ~
.:;. "....
1"'"
Il V
/
,....
..... r-
>'1l il
,
-
1500
135'
orarA Tn care este valabili o ori unltari (ora zonei). Dacă Inte-
reseazAlndicarea orei zonei, atunci OlR trebuIe transformati Tn or!
a zoneI; pentruRFG este vorba despre ora Europei Centrale (OEC)
.....
1..

lan Feb M.,

..........
k-
-,...:::;
-..... ""'- 1-'-
Apr Mal lun
:;;..
-~ k:: -
-1<'

lui Aug !S'"

I.,...J
75'
t....-""

13.'.
90'

Oct NoY Otc

• OlR + ecuaţia timpului + dlferenţl orarA, unde trebuie ţinut cont
la aceste Indicaţlf orar~ de o eventuală ori de var! (ora Europei
Centrale de varl, OECV • OeC + 1 ora).

'9' Azlmut 10111' CIt el dlcllna," '1 61' (Ci'"","I. oantralt, Aach.n, I<6In, Ku'II) In
\!,) functie de anoUmp " moment al zlJaI- CIl

Proiecţie stereograrieA a traiectoriei so~ralul. de ax. pentru 51 0 lat. N. La 2'1 mar.

® Diagrama pozitiei solare, Darmstadt: Long.• 8.65' E. LaI•• 49.97' N - [Il ® tie. respectiv la 23 septembrie: rasari! la era 6.00. apus la cra 16.00; Vs" 39· la ora
12.00 - QJ

165
.. LUMINA NATURALA
-!lJ
3.0 poziţia Soarelul.,umbrlre"mIJloace aJutatoare: ,
Pentru determinarea şi verificarea trisoriril. respectiv Timbrlrll'efec-
tive, atrt la exterior, cft şi la Interiorul cladirii, Tn funcţie de poziţia geo-
grafică, momente ale zilei şi anotimpuri, date constructive şi condiţii
N de mediu există următoarele mijloace ajutatoare:

3.1 Construcţia grafici a umbrelor:

Determinarea umbrelor aruncate de o clădire se poate face prin
construire 1n plan şi vedere a prolec:~i1or traiectoriei Soarelui ... pag.
165 ® +®. Ce ex. trebuie ar!tată umbrlrea unei ourţl din Kassel,
® Oonstrucţl. grafica. umbrelar 51· lat. N, pentru 21 martie la ora 16.00. Tn acest moment Soarele
;<,1,·:' radiaza sub un unghi azimut (0:.,) de 245· şi o decflnaţle (Yal) de 20°
... pag. 165 @. Se marchează Nordul fn planul de situa~e. Direcţia
umbrelor este detemlnatl de muchiile orizontale ale clădirilor, deci
transla~e prin colţurile clădirilor pe direcţia Incidenţei luminii solare
(a'1 .245°). Lungimea umbrei este determinata de muchiile verti-
cale ale clădirII, deci rabatere a 1nălţimii reale a clădirii (h) şi aplica-
re a decllnaţlel de 20°. Din intersecţIa cu direcţia umbrelor rezultă
lungimea umbrelor.

3.2 MaIca panoramicA: .

Pentru Germania de nord, centralA şi de sud exIstA traiectoriile Saa-
relulTnreglstrate (DIN A4) in vedere (privInd spre Sud) cu Indlcare
a unghiului azi mut şi a decllnaţlel, momentul zilei şi anotimpul.
1:.. '.' ,~" I ~ 65' Măştlle panoramlce copiate pefolll transparente se aşaz! ourbat 7n
,J/1" , N tiI'"
pozl~e Tn funcţie de locaţia vizata pe direcţia posibilI de incidenţă a
luminii solare'" ®. Privind prin masca panoramică se poate astfel
, , ~ , I
6D'
trasa pe traiectoria Soarelui deja copiată orice afectare a veclnătllţll,

.. ,se
\,
W precum ş' a c1mpulul superior, la scara 1:1 ... @. 1n continuare se
\ \ f ,o- poate consulta la scarA reali folla pentru studierea umbriril,1nsorl-
ril in zona faţadelor, respectiv unor fragmente de clădire.
\ U' f ~
+"
I~
\.~ .~ It;
I
40- " 3.3 OrlZonto8Cop:
I I'
, ,T JO'
2se
Orlzontoscopul este un mijloc ajutător pentru determinarea
2O' condiţiilor reale' de tnsOrlre, respectiv umbrlre pe sit, pe şi in clldlre.
I !'

- r Orfzontoscopul consta dintr-o bolta cereasel transparenta, o bu-

1=
, , 1
!
solă, plaoi de baza şi folie InterschImbabile cu curbe, care pot ti utl-
10' 10S'11O'
IIzate in funcţie de Intentie, pentru lumini, radIaţie, elldur! etc. '
PrincipIul orlzontoscopulul este de a construi cond~lIIe de lumină şi
f
IIT J~ umbră existente, de ex. in spa~u ... @). fntr-un anumit punct fn
spaţIu poate fi recunoscut prin Intermediul prolectlel decupa/ulUi fe':
@ Tr•••• pOllbll. pentru umbre pe 10I1e -- llJ restrei deoupaJl:J1 real al golului pentru lumini fn aceiaşi timp pe bolta
Bolti Clr'.I~A h 3 cm şi pe foaia cu ourbe amplasat! dedesubt. Astfel este posIbilă deter-
, (tranIpIl'lntl) minarea atTt a condIţiilor de radla~e, cît şi a efectelor luminII pentru
orice punct din spaţIu Tn functie de orientarea clădirii, pentru orice
Follntlrschlmbabll. curbe moment al zilei şI anotimp - @.
pentrllsc.,., cAlciurl,
lumini. I'IU ... 3A Simulare p. machett:
Pentru a putea oonstata umbrlrea, respectiv fnsorlrea anuală pre-
cisă in şi pe clAdire, se recomandă testarea unei machete la scară
sub un soare artiflclal-@ sau prin Intermediul unei simulări pe cal-
culator - pp.175.

, Soare artificial cu oglinc!l parabollca sau

pamlntlor

2 MachetA: de IX. pentru urbanism, arhitecturi

3 Simulator pentru momente ale zilei şi

anotlmpuri şi paralele geografice diferite
_ _1'lC

@ Orlzontoscop cu proleclle a leres~el • partea de esl -llJ @ Soare artl11cial ca let Vnivers"atea Tehnic! din Darmstadt. domeniul arhitectura

166
 LUMINA NATURALA
-.Ill
···4.0 Date meteorologice: ......, ... .. '_'.~'.,..,., ... ,."..,."_ ... _ ...".'..... ,,
Razele termice şi intensitatea luminii naturale pe suprafaţa pamfn-
tului sint definite pe parcursul unul an de latitudine, vreme şi aiver-
sele condiţii atmosferice (senin, acoperit, Tntunecat, parţial Tnnorat
etc.)-@. .
Următoarele slnt important de ştiut despre durata de iluminare na-
turală şi de emisie solară tipice pentru noi {datele se referă la
Germania ·n. tr.]:

Anul are 8760 de ore. Durata "luminii diurne puternice" cuprinde pe

parcursul anului 1n medie cea 4300 de ,ore.

Numărul orelor de lnsorire pentru Germania oscilează Tntre 1300 şi

1900 de ore pe an -6> dintre care cel puţin 3/4 revin semestrului
de vară -Atlasul Solar European.

1n majoritatea timpului dintr-un an, deci in 2/3 din numirul de ore de

lumini dlurna, lumina care ajunge pe pamlnt este lumină solara mal
mult sau mai puţin difuzată, Tn fu.nc~e de cond~lIIe de vreme;

4.1 Radiaţie globali:

Radiaţie solar! (radlatle global!) cu incidenţă direCtă sau Indirect!
pe suprafaţa pAm1ntulul, care produce astfel pe suprafaţa pAmTntu-
lui şi in vecinătatea apropiată o cUml şi un mediu luminos variabil .
local -@. Radia~a globală produce concomitent "cAlduri ,1 lu-
SOO 850 BOO 750 700 850 mină", adicâ razele solare de undă scurtlsTnt transformate rn ra-
Rldll~e globali medl.ln kWhlm1dln aprilie plnlln sept.mbrl. (1976-1889) diaţie termlcl de undă lungă - efect de seră. AceastA elldur!tre-
@ Harta radl811t1 soia" pentru Germania p.rrtru semeSlrul dl vara - 0:1 bule utilizata pasiv şi activ 1n arhitecturi, la fel şi luminA diurnă care
apare concomitent
Astfel, condiţiile specifice locale de lumină şi caldur! Impun o ~a­
Uzi precisi, pentru a putea ponforma conditii optime de iluminat na-
tural?" şi pe clldlre, de eX.in Remania de Nord·Westfalla"':"@;-
Atlas Solar pentru Renania de NOrd-Westfalia l'lJ •

4.2 , . . radloflzlce:
Radiatla solară este o "surs! de l\.Imlna şi căldura foarte Incon-
a
stantA". Doar o mic! parte energiei solare este transmisă supra-
feţei ca energie termică. deoarece. atmosfera terestr! reduce radla~a
solară, respectiv 11 conferă o aparenţă a intensităţii neregulat!.

Reducerea se produce fn principal prin diverşi factori de tulburare.

ca de ex. dispersie, reflexie şi absorb~e a radiatlel, prin particule de
praf şi vapori (cauză a luminii diurne difuze), precum şi prin conţinu­
tul de vapori de apă, dloxld de carbon şi ozon din aer - ®.

Distribuţia energiei globale pe suprafata terestrI: aproximativ 6%

radla~eultraviolet! rn spectrul de lungimi de undA de 0,2-0,38 I-4m,
aproximativ 50% radla~e vizibilă 1n spectrul de lungimi de undă de
1â' MedU lunare aiI lumlleir zRnlce al. redllll.1 global. In luni. perrtru FI.nanla d. 0,38-0,78 j.A.m (maxima se situeazA la valoarea de 0,5 ""m in spec-
. ~ Nord-Wtstlalla - III .
trulluminll vizibile), aproximativ 40% radiaţie Intraroşle rn spectrul
k~~~--r--r--r--r~
lunglmilor de undA de 0,78 - 3,0 (.ItTl- 0:1. '

Graficul - ® descrie radiaţia solară care atinge pAmintul.

Constanta solarA de utilizat este pentru regiunea noastră [datele se
referă la Germania - n. tr.] de aproximativ 1300 Wattlm 2 pe o su·
prafaţă iradiată perpendicular. '

4.3 ilumina,.. ,llntenett8te d. radiaţie:

Puterea de radiaţie scade la innorare puternic! la aproximativ 200
Wat1lm 2 şi la radiaţie doar difuză (cer Tnnorat şi soar.e acop~rit com~
plat) la cea SQ-200Wat1lm2, compară .... @ .ln mod analog aceas-
ta se aplică şi la luminozitataa iuminil diurne În lux .. @.
IntensltAtl de radiatie anuale diferite
şi calltaţlvariabile ale luminii diurne
In diverse conditii de vreme - !Il t1O\ Intensitate a Iradierii solare
®
17 ® - [ll

167
 LUMINA NATURALA
5.0 Lumina naturală (LN) in spaţII Interioare
cu iluminat lateral: - tD
Lumina nafurală In spaţii interioare poate fi apreciată.după. următo~
arele criterii de calitate şi măsuri:
iluminare şi luminozitate; reflexie; uniformitate, Dml,lDmax; redarea
culorii; efect de orbire; linii ale spatiului; umbrire; vedere

5.1 Baze:
Pentru aprecierea luminii naturale 1n spaţii Interioare se porneşte in·
totdeauna de la iluminarea cerului acoperit (deci radiaţie difuză).
Lumina naturală care cade prin fereastra laterală În spaţiul interior
este exprimat! prin factorul de lumina naturalA D (Daylight-Factor).
I~ iiib Mar Apr Mal lun lui Au; Sep Ocl N6v OIC Acesta reprezintă raportul1ntre iluminarea interioară (Ei) şi ilumina-
iluminare orizontali Ea Plntru OIr acoperit.!. 6" laL.N In !uOClle dlanotlmpurt ~ rea exterioarA concomitenta. (Ee), O • EI : Ea x , 00%. Lumina natu-
moment. Ite zilei - CJJ • e. •
Intenlltate 011%. d. radiaţie ralA Tn spaţii Interioare este IndicatA 1ntotdeauna in procente. De ex.
y- \
iluminare exterioarA 5000 lux, iluminare interioarA 600 lux, atunci
D. 10%. Factorul de lumln! natural! ram1ne intotdeauna constant.
iluminarea Interioară se modificâ doar 1n raport cu iluminarea exi-
~=~!':r-.....\ stenta concomitent la exterior. iluminarea exterioară a cerului aco-
perit variază Tn funcţie de momente ale zilei şi anotimpuri: 6000 lux
Iarna, pinA la 20000 lux vara, - @.

5.2 Variaţii luminII naturale In tpaţllinterioare:

Factorul de lumina naturai! 1n punctui (?) se compune din mal mulţi
factori determlnan~: O • (oC + DE + DR) x 't x k1 X ~ X ks -
~.
Aceştia reprezlntă:
1. OC - compon. lum. bolţii cereşti - Incidenta luminii naturale < 0.0
® FlCtorf determlnll1ll pentnllumlna naturali rn ·_u Interior, de eli. In punctul P 2. DE • compon. edlflcatului
3. DR • compon. reflexiilor Interioare
4. 't • gradul transmisiei luminoase al geamulul
0% 5. k, • compon. sprosurllor şi construcţiei ferestrei
6. ke' sprosurile geamului

. !,1~
~- i 7. ks - unghiul de Incidenţă a luminii naturale
i~%10·
I-'-'.j..._.+ ...,... ~
8. pozl~a ,i dimensiunea ferestrelor _ @).
Planul de referinţă pentru iluminarea orizontală a luminii naturale in '
spaţII Interioare este stabilit conform OlN5034'-' @.
I . . .
. 0,8! EP i EP
Acesta are o 1nllţime estimată faţa de cota de cAlcare de 0,85 m.·
I Distanţa lapere~lde Tnchldere ai spa~ulul este de 1 m. rn acest plan
tii
se fixeazA punctele numite pentru iluminare orizontalA (EP). Factorii '
r::::;.. Flctor de lumini naturali 0% cu a Varll,le de lumlnl.naturall D% In de lumină naturalA corespunzAtori (de determinat) pot fi atunci re·
\t.lI plan d. rel.rfnIIln ,l0/III", e pl~ cu 2 terestre literale - llJ prezentaţI pe o curbă a factorilor de lumini naturalA - @)
+@.Variaţla curbei 1n secţiune ,1 plan Indica iluminarea orizontali
pe planul de referinţă (tn punctele corespunzA1oare); Tn aceiaşi mod -
se stabllesc apoi ,1 0mln şi Dmax (un/formitatea). Curba factorilor de
lumină naturală Indlcâ deci variaţl.a luminii naturale 1n spa~u.

5.3 Factori de lumini naturali n_rt 0%:

Regulile valabile pentru aceasta s1nt cuprinse 1n DIN 5034 (Lumina
naturalA 1n spaţII Interioare şi In Unl1le directoare pentru locuri de
muncă §7.1.). In vreme ce DIN prezintă Indicaţii precise privind ce·
rlnţele minime pentru variaţia luminii naturale 1n spaţii de locuit şi de
lucru, aceasta nu este definita precis in liniile dIrectoare pentru 10' -
curl de muncA:
- omln >1 % in spa~1 de locuit: punct de ref. - centrul spaţiuluI, ferestre
in spa~1 de lucru: punct de ref. - cel mai 1ndepartat loc rn spaţiu,
• 0mln" 2% 1n spaţii de lucru - pentru dublă deschidere,
- U • uniformitate: Dml"lDmax" 1:6 lumină laterală
- Om • este factorul mediu zilnic de lumină naturală. Acesta indică
nivelul de iluminat natural mediu 1n spaţiu ... @.

1.4 Vederi ,1 legaturi vIzUale:

Toate contactele vizuale din interior spre exterior sint neceslU!tl vi·
tale. Norma prezintă in acest scop in formă tabel ar! Iăţimi minime
de ferestre In funcţie de adincimea spaţiului, lăţimea spaţiului şi -
unghiurile de edificare; astfellâţimea ferestrei trebuie să fie i 65%
unghi edlflcarl CiI"' O' din latimea spatiului -®- DIN 5034, LDLM § 7.1, Regulamente
16' de Constructie ale Landurilor. Internet Universitatea Tehnică
30'
45' . Darmstadt.
Lăţimea minlml procentuall de fereastrA pentru spaUI de locuit nu trebuie sa aiba
dimensiunea bruta mal mici de 65% din IA~mlla spaUului. La adTnclmi mari da
14' spaţiu şi unghi de edl/lcare rldlcat. chiar Q lAtime de fersastrl de '00% poate" In·
\E:;!:I suficientA (Insuf.)'" tD

168
 6.0 Lumlnllaterall: cerinţe, ţeluri, deschideri: LUMINA NATURALA
" CerInţe:
-II!
- DIN. 5034
" ."- I:.DLM ·§7.1- .. ". ........ . Scopuri: _.@-@........ .' ... ".
- Norma europeană pentru posturi de lucru cu monitoare (vezi şi - fără efect de orbire, directa sau Indirectă
check-lIst UT Darmstadt) - unib,rire diferenţiată
- Regulamentele de construcţie ale RFG - iluminat natural optim, control
in d~talil,l: - vedere 1n orice anotimp .'
-Omln" 2% - mediu lunilnos echfnbratpentru zi şi noapte
-U:.1:6 - iluminat de completare a luminii naturale colorat şi asemanător lu-
- MArimi ferestre est/mate pentru adinclmi de spaţii cea: minii. naturale, ICLN
.: a m aproximativ 16-20% - reducere a compon. de lumină artificială
.: a- 11 m aproximativ 25% - suprafeţe mate, deschise, pastelate
.: 11-14 m aproximativ 3 0 % . '.
.: 14 m aproximativ 35% din suprafata Tn plan a spa~ului
1111111'1
cer artlnclal

';. -
".
~-: control
vizual

hIrtia albi

foOa aluminiu I.a. ma'l machall control Ylzuai

a Explrimantara cu lumini naturala pe mlOhltlln .ar llber, raapaellv IUtI un Olt Olrtc\tonare I luminii naturale 4' artIftclaJe: 1 VIllI\II luminii l'Iaturait 0%,
~ artificial . 211umlnal de completare a iluminatului natural (ICLN). S 1)RIItcII. 1. afectul de
otblra. supraf.l1rIIucltoarl
Cer acoperit
Orl,nllll r,rntre:
al spre lOara, cer senin,
ptat.,ot ace_iluminare
b) oer acoPlril
el cer ..nln Il....oar.

@ Nlvallumlnl MIIUIIII Intr·un .pa~u T~ condllfl cifarlta d.lumlnl - III @ Varia1fll. dlfaritt aI.lumJnli natural. pentru pozl1le variabil•• '.ralll'l'

lItt Itra..ln.
0.25: 1 • d:h . D eBA

0.50: 1
0.75: 1
1,0: 1

lIi'9' Varll\lUt lumlnD IlltUraia pentru cer acoptrlt Intr-un _u ou l'IboIdurf variabile @ V.r1l1fll' luminii naturali pentru un IPIIIU cu paraplt d. Tnif1lml diferite
\6' - III
B C C
....................: ...: .........................::::
::;:
.:.:
....'r"•
::::

}}
;:;:
::. ,'::.'::••: ...........".',':::.,:.•":::::.0,',':..: ........
::i :':;:: i: I;:! i ::: ii:::::::::1~: il:::::: i::: iii:;:; i::;::;:: I: Iii:: i ::;: iI: ii: i:: i =:;: i: ::::::i:: i!::; ii: .. .. . :........:::::..: ......:::.'....::..::::..::....,'......:,',.:::..,'......:::.
: ::::: ,'::::....,.::

Secţiune lransversala prin

'31' 1§2'Sllua~1 de lumina naturala ~en!tu nivel 1·6
~~m
Varla~lIe luminII naturale Intr-un spaţiu cu conflguratll variabile de LlghtShelf
. ~ A intr·un atrium. fragment - a
atrium nivel 1·8 cu .
B acoperire din sticlă

1.69
 • LUMINA NATURALĂ
7.0 Lumina naturali în speţ/llnterloa,.e
cu lupralumlnA:
7.1 Pr'8ml••: -
." ....: .. ....
"

lIuminatul spaţiilor interioare cu lumină naturală de .sus" porneşte

de la aceleaşi premise şi condiţionări ca şi spatiile cu ferestre late-
rale, deci cu iluminat natural pentru cer acoperit. Tn vreme ce lumi-
na laterală produce o uniformitate redusa, Tn cazul "supraluminii"
lucrurile stau altfel. Calitatea luminii din spaţii Interioare provenită
din supralumini este determinată, respectiv influenţată in principal
Orizont Orizont
de următorii factori: densitatea luminoasă zenltală, proporţiile
i3'
Spatiu cu deschldare In acoperire ti lereastltlaterefa In lunclle de distribuţia den- spaţiului, reflexii In spaţiu, deschiderea supralumlnii, factori de re-
~ sltllfl lumln" ,enltale duc~e. Postul de lucru ... ® dintr-un sp atlu este amplasat la egală
distanţă de fereastra laterală şi de sup~lumlna 'de deasupra sa.

B 1~3::,::::::::::::::::::~:~
~
I---h ---1
Spa\IU pAtrat cu Inli~me cle
'CI 3 m ~ dHChld.re In acoperire
Aceiaşi
.12-1!m.
4-lh
lpeliU cu o Tnll~m. de
Dacă trebuie obţinută prin fereastra laterala o aceeaşi Iluminare pe
planul de referinţă (0,85 m peste cota de calcare) precum cea pro-
dusă prin supralumlnă, fereastra trebuie să fie de S,5 ori mai mare
decit deschiderea din acoperire.
Motlva~e: lumina de deasupra este mal putemică. densitatea lumi-
noasa zenitală este de 3 ori mal mare. decTt la orizont. Deci 100%
din lumina cerească cad pe supra/umină, in vreme ce doar 33,3% oad
pe fereastra laterala. lIumlflatul unul spaţiu .de sus" (incidenţa lumi-
nii) depinde de proporţiile spaţiului, adică de lungime, lâţime şi
ina.l~me. Efectul de peşteră care poate apărea trebuie evitat - @.

7.2 Factori de lumini naturali minim neceearl:.

Pentru a asigura un iluminat adecvat trebuie avuteTn vedere printre
altele şi urmAtoarele:
Dmln/Drriax jIr 0,5, Dm1n jIr 2%, Tn spaţii de lucru ia 4%;
Uniformitate U jIr 1 : 2, o suprafaţă de desohldere corespunzatoare
la cea jIr 16-22% din suprafaţa spaţlulu i ... @,

.@ Sec1lune prlmr-un IpaţlU cu lupralumlnl 7.3 Daohlderl d' .upralumlnl:

lIumlnatul cu luminA naturală .de sus· urmArit este afectat de
FlIPOII
urmatoarele componente ale configuraţiei: inAltlmea spaţiului şi
Dmln:DmllC
""'" .. , deschiderea luminoasA (factor ke). Uniformitatea Ideala. poate fi,
e
IP'I'ipll :1 atinsA, dacA distanţele intre supralumini (O) corespund Inllţlmli
~
~ lbordlllll
spa~ulul (h), deci sint 1ntr-un raport de 1:1, Atenţie la planşeele din'
sticlA. 1n practioă se aplică urmAtoarea regulă: raportul intre dis-
1.4 1.5 1,7
1:2 h tantele dintre suprah.fmlni şi 1nA~jmea spa~ulul ar trebui să fie intre

~
CIftIc 1,5 1,1 2,0
1:1 ~5 ş11:2 - ~. Tabelul arată aceste rapoarte şi efectele acesto-
d...... 1,7 2.0 2,2 ra. In aceiaşi timp se prezintă şi o recomandare pentru puţurlJe de '
lumină necesar a fi realizate. Atenţie la inchideri integrale din stlclăI
Dlatanţa dintr. aupralumlnl, TnIi1Imelspl\lUlul ti unHormltatll sprl care SI tinde,
~ lInlnd cont d. COtIfonnlt'la coreepunzAlOIrt a auprllum/nllorfn zon.aeoper!fUiul
~ (factor k.) - al 7 A npul d8lChlcllrli dllumlnl fi .1 conetrucţIel:
lnclJnaţia supraluminllor de acoperiş determină contribu~a luminoa- '
CInIIta1t 10 do procentual! a luminii din fragmentul de bolt! astfel decupat. rn
20
I(~,o.
0,1
- @ cantitatea de lumină Incidenta provenitA dintr-o fereastrA la-
terală este comparati cu cantitatea de lumină incldentă provenita
15
din supralumini la diverse inclinaţii. La o deschidere aşezat! ori-
0,8
15
10 zontal cade cea mai mare cantitate de lumină.
10 0,4 Prin comparaţie, iluminarea maximă pentru fereastra laterală este
II
ImI atins! doar in proximitatea ferestrei. Iar la o supralumlnă dispusă.
fi' 3D' lf1' ta'
V vertical se inreglstreazil. cea mal redusă iluminare pe planul de refe-
VarI'liRe ei cantItItIIt de lumini ". rinţa.. Exist! deci un factor de reducţle (ky) pentru cantitatea de lu-
1UraII p"n OOITIpIt'Ilft pentru lumIn.I
IaterlfA,1 luprlluminlln fUnc\I. d. Factor de reducll' ky In IUnctie minii. IncidentA variabil Tn funcţie de deschideri in 'acoperiş Tncllnate
~ patru Inclinatii ~ lIIt duchldl· da Incllnalle y • g•• mulul In diferit. in - @ 8) slnt reprezentaţl factorII de reduc~e (ky) pentru _
'IiZ!I A I'ffor de 8Upralumfnl • acoP.rlşurl tip sIt.d - al
shed-url la diverse Tncllnaţll. - llJ
I • I Radiaţia difuzA care cade pe supralumină este afectată Ins!, Inain-

Ta _J /Ill· te de a livra lumina naturală 1n spaţiul interior, şi de elementele con-

structJve, respectiv de ad1ncimea de montaj a deschideriI. - @ de--
30
25 1. monstrează cantităţlle diferite de lumină Incidenta la proporţii varia-
20
15 bile ale pUţului sub nivelul acoperirii supraluminil. Trebuie evitate
10
5 - conformărl, respectiv adîncimi prea Inalte şi masive ale puţului. Este
3 • p;ţ}
deci recomandabilă o construcţie filigranată, puternic reflectantă, ~

- h. o 1. La o daschldere Iumlno.aI orizontalA tArA p~t h • O (-i

~ ---- h. a 2,LlIpui de lumina cu Inaltime h - a (-'--)
@ -'-'- h. 2a 3,lapul delumln! cu jnal~me h -2a (-, -) - III

170
8.0 Configuraţia deachlderllor d. lupralumlnl: - @ - @
Scopuri: - evl.tareadezvoltărli de căldură
- lumină naturală strălucitoare
-trecere lină intre zi şi noapte (lCLN) 8.1 !='8rametrl d. conflgum. a deschl,derllor pentru
- suprafeţe deschise, de culoarea nlslpulul lumllil naturall:- @ - @
- evitarea contraste lor 1. proporţii bune ale spatiului
- vedere direcţionată - fereastră laterală 2. D%mln ilo 4%
3. Dmln/Dmax o. 0,5
4. uniformitate:
U 0.1:2
5. deschideri de supralumină:
16 - 22% din suprafaţă Tn plan
LUMINA NATURALA
-(l)
6. protecţie variabilă contra
însoriril şi orbirii
7. evitarea orbirii
8. evit. umbrelor proiectate
9. construcţie filigran ata
10. controlulluminli:
LN + ICLN

b) S.mldUndru (da .X. pUI)e) d) Pu!Url de lumini penIru

Inddel'lll dlrICII " Indirecti
@ Oelchld.rI unice d. forml miri ~I
10-!
ţ,; <=1 tQ!
O,.

10-1
~I
8:!:> <:::P ac::::
0,25
a) Acoperi, In forma de pupIttu o) I.ImemGurl ~
10 1 I
SI ~ ~ I
01 I

0,2

b) Flomburi d) Acopert"", In doui ape (,1 CI

IUpralumlnllzailltt)
InfIUlnţa d.lOhldllrilc:lr pentru iluminat nalurel - pentru

-CII
acele."
p.
dim.nllunl al.
spllfulul II, • suprafata lereltr.Vsuprataja cam.rel. 1:6 - uupra varlallel factorului
d. lumini naturali. In piUI, 11111 Indlclltl VIloar.a II, n_llra O..." • S%.

@ Ollchlderl contlnu. 'n acoperta

8.2 Lumli1IlatII'III" .....umlnl:
Optarea pentru luminA lateralA sau supraJumlna se face atTt in functie .
de utilizarea şi funcţiunea clldlril. cft şi 1n funcţie de sursele de ilu-
minat exterioare existente, adica Tn funcţie de situarea geografica a
locaţiei, De ex. pentru condiţii de luminA extreme trebuie dezvoltate
forme de construc~e corespunz!toare- @.+ @.
1) InClflnaI 90" Formele clAdirilor pe paralelele noastre ar trebui configurate in
funcţie de lumina disponibilă -lumină solară difuzA şi directa - @
+@.
z.nIt

b) lndllilt 800 (c:onclv, convex) d) Fletunjlt ClllUP'llltI.xttrlall'l d:lA

® Oeschlderi dp sh.d

Corp d. cladire dI d.zvoltat Tn re- Corp d. cladire dl d.zvon.t In re-

a) Cojl aoaplrltt pltlfel redproo decalat,
dltpuHlncRnat
t:i:.. glunl sudica (radl.~. lolari rldl- t.ii?\ glunl nordica (oamponantt'rldlcatl
~ cl1l), lumlnll.terall ~ d.'um'nl dlfuzl), lumlnllatarall ,1
supralumlnA
e) SupralumInJ In"mlaterel'

b) Oeschidere tip fluture cu plafon d) Acoperit da sticlA cu I.mele pentru

translucid lumln' difuza ,i dlr9C1!
@ Forme speciale ®
~
PosiblUtA\' pentru lumina laterala $1
lupralumlna
@ Lumin~ laterala şi supralumlnă.
Suprafeţe da Inchidere a spa~ului
detasate

171
• LUMINA NATURAlA
9.0 Dlrectlonarea - il)
luminII naturale, 8copurl:
.. - controMluminii fn.orice.
anotimp
- evitarea orbirii
- creştere randament luminos
- adlnclmi mai mari de spaţii
......... : •• of o, ............ ,., ":,::,:, ::. OI ' 0 ' •••·u.·.............. ..
• mediu mai luminos
1 - - - - .14,0 ------l
- reducerea dezv. de căldură
A DlrectiOnarea luminII la fatada cu B Dlrecţlon.re8 luminII la acoparr,
lupraft'l r,tlectant. corespunzatoare pentru lIumlnatul spatiilor d, IX. In - măsuri pasive, pentru a
ptntru apatllld'lncl Itrlumuri, muz.t, dll sport. .. reduce comp. de lum. artific.
@ Prlnolpll d/reoţ!onarel II/mInti
de
o Culori diferitI . <D O
n~/\~
- \\
..-C-;
'\
.~. H . . . . . . u,..... ,. ...... , ...................... #0 . . . . .
1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , , , . . . . . , ••• , .

<D cup. stfofl (S) Oglindi <Il Prot. Insorlre

- Oevl.,11Ij)IC\rII1
- Straturf oxIzl de Tnaltlljoail
refrllC\l., refrtC1la IlImlnll
tG' 0tvInI cuJarllor luminii:
~ d. Do Dlchorlc
de ex. Relchatl; Berlin. arh. Foster
- devltrelumlnl directA" IndirectA
tBt ca refleJl/e. luminII
Iii& Oglindi

A - Ecranlll - CrAn cu eupra.1tţa 0QIIndIte au uemln. A Ecrenara Deviere. lumlnll!n runOlie de

- ProIlC\llIa 1nIorira la orbIra "'l1li tE:I\ ProIIII ogIIIIcIb: Intre geamuri poz~11aoar'luI VITll ,1 lama
\l!JI Izolante

G)Gaam
~ Plilmlltloll

Q>Ogllndft
<D SUprafete dtlChl.. sau
cgUndltt @Izolatfl
~ Com". dllChld IIU
ognndHI ~ Prl.ml,Ucla

(8)G•.",
Q> Protecţii II orblra
(1) f1lalmn reflectant
tJMMt... . . . . . .,',':'j..............................,...............
........w................... ® Planllu delOhl., lucIas
PrIImI: Ee","ar. ei devle" Tn funClla de anotimp

(j) ~ <D (j) ~a;

I i
I I
I I
I I
I I
I I
I I .2!..... <D Slioil de flotalie
I I Plexiglas ""i..""
I I traneparent ® Sistem capllar
I
I
I
I
nII:~:""''' <D Sticli de 1Iotl118
I I (j) SticlA tumatl -
1 I -l.U::~5~ ~ Stlcll prolilllA! lumIna dis/pata
1. .1 acriUcA
I I
~ Stlcl! turnatA!
<DSticlă ® Folie clara
Devlerea luminii solare directe şi pa!1ial:
• ecranare . • Devierea luminii • Devlerea luminII
• disiparea luminII In funC\le de Deviere atlt pentru lumină directă • • Laser-Cut: decupaje intre geamuri • TransmiSie ridicata a luminii
t§8' cTt şi dlslpatA @ izolante 1iO' .
Inundare luminoasă
® Interferenţa
Elemente ho/ograflee optl~ 1:::!::31 Stiei, cu dl~onsrea luminII '~ Laser- CUt ~ Termolzolaţle tranlllucldA

172
 '00'"
LUMINA NATURALA
~
AEn,rgle
g. g.grad de
permeablliL _ Q:J
/ a .nergie' % . .
~ 100% ;1. 10.0 Lumini naturali:
.~ t.~. B Lurnl;"! . Geamuri pentru lupra~
't-trensmiilia
luminII % luminI ·Iumlnllataral.
lerma- ~ .., Scopuri:
Izolalie : ....... f C CAldurA • creşterea transmisiei lumin., ,
• 100 % valo.,. kw- .
A B 1. • •
SUc. turnati CU 18xturl
'. kW pierdere· creşterea cTştlgulul energ., 9
l lea d ..
A) Supraf. sUc. turnati d.
amorle, suprafatA Ret.a, Cu tolD tranepsrente, ~ • re ucerea pierderII tarm., kw
ax. omam.nt sau asam., rugoaal, transparent, ltsaturt, tran.luc1de, colorate: m2k • controlul etactului de seră

'â1'
6) Proflle suaa turnati , =~~ cu dlato.... @ raGI CU puneti ::~ ::!rZlt .oQ\ Flctorl Influenţi
posib. reI. vizuală -
6
@ . OeImurl cu '6-"4
\fClI Inchld'l'I.tleIA • Optl mi lcu " orll Iumlnll
Gnm cu dblperale • lu-
~ minII· luminII ln..rţIa 'e!I .tratlflceţ zarea
I
Electro-
crom -t+-+!--
UV
~UV
~ ~

....... 11'1 '-:.IA

Centrol
electronic

Ccrodlrt, colora- Pret l A

nsor., straI n p cara Pliicull. Pret Tnlonlt
conltolata
re, Imprim.,., filtru Int.r1erenţt CII raze laHr
.abln din Itre.turi oldzl, coerlntl, elactronlo ,
lumina coIeratA relractlelrell.ld. mocI1IeA trana-

®
In benziI P8II
GMm DIahorIo
_peetrlll
@
lItIIIIIIIiI hoIo-
grafloooptlol
@ :a...
misia da lumini

lIIctroorome

(j) Prol. IntOJirt.lXt1IriCr-\IIJ'I 11.0 Protlc1fe la tnIorlr. "

orbire. Scopuri: .
(2) Prol. orbire-interior
$ Soare dI laml In lpI1fU • creşterea cTştlgului termic
G> VarII~.lumlnlllIIturaI. • cre$ter$a luminoz. naturale
• uniformitate ~ 1 : 6 (lumină
(j) Stioll.
laterală) /1 :2 (supraJumlnă)
$ Alfteeterl oglindi . Ci) SUcia (j) EHO - controlullumlnll1n orice
(j) ProI. lnecrlre • In Sud anotimp
(2) PrOI. orbire - In Nord • Ecrenann SClrtlul - poslb. rei. vizual!
-In zonalOOJlll\tUlui d. ptlnz
$ Ev. plafon cu cIIperII. alumlnH -ecran.,.. lOItIIul • menjln.re lumini • reducerea luminII artificiale
.:":" .::....:, ......,•••,.:,......."... U.,I U""'0 ..... @VlriaUalumlnU naturala deprlnz dilUzi In lunc\Ie de - lumină laterală şi supralumina
- men1inere lumini Inter1l1'lMII. .
strălucitoare
@~DGIIndI 1IemenIIt ....

':'L
....
.:::::::...... ,..
,,oL
grdoooplloe (!HOl

.
:.:',".
:~::;..........t....

' ..
'.~.' «
:.:.
A B ~ ~.
proteclf. flxI Tnsorirt ,1 orbire: Oglinzi pentru dIv.rsa Obloane rabatăblle
trInSIucId, tip l"IIItIr Iau lama,,: arJOt!mpurt, fixe, Tntre .ventual CU dHchld.n;
VageIIII., d. IX. falca.; fix; g.murlle lzoilnte; protecţie obloane cuUs.ntalglisante;
@ ® tbce:
~ Z -11CIor proL 1I1IOrtre 1P1'OlC. 0,24

- 'L ~,...,
~ Z -lICIDr prat. 1l1ICIIrliprox. 0,8 Tnserlre" orbire
\!..!,I .....,... natuNIl tnIOI'ft \!3 PIraIDIIr lIICI8I'Iar

"'L
•....:/'
....
'

::::.:......::.':.
. ':::L
o:•
.:.,:....
oi:
::::.

\ \J \ " ~;' ' '

'-- !
~
. 2, .:.;
\ . H . . . . ::::

\
:~: .:.: .\
'0'.
;.:. \.
........io!'............"'
;:;:."'..o/! ......."" ...I"...""'
.. .
:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.;.:.;.:.;.:.:.;.:.;.;.:.:.::. ;.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.:.:.:.;.;.: Mobile, reglablle: Prof. Insorira 'alada Protectie Insorlre Reglabil3 pentru .Coneoia acoperiş,
suprafete diferite; dubla, efect de sera; mobile: culo" dlferije, diverse pozljll ale balcoane ş.a.m.d;
Protecţie Tnsortre şi orbire; $i Sela/r, vertical; independentă de cel mai bine alb; soarelui; culoare-alb: fixe;
tf1\ 's2'Z- aprcx. 0,6·0.12 vreme;Z-O.7 t§4I Z.0,3 'aS' Z. 0.2 .0.4 tâs'
~
reflaxia.luminii: vedere
Geamuri proleelle Inserire 'el Jaluzele ~3
~ Fatada dubli Vi!Y Rulourl ~ Marchlzl cullHntli
Z. consola
~ Braţ consolA

173
o LUMINA NATURALA
~~::C~ln
Culori d""e matlrlall ,I,1Ia1l1l
Tip cit !.umili' lumlnozllal' cn>mlllc
munci nIlItIIiD' 1Onchll 10/' dtlChlt) I Onchll .pro detchlll «nchll III" dnchl.) -tlJ
'brule "1,33 ' , 'ra,u' , 0,1-0,~ bIton IPIII'. 0,25-0.5 ,Inchll- ' 0,1-0,1!, " 12.0 iluminare, grade d.reflaxte, redarea culorII
medii gllbon 0,25-0,81 ZId&riI~ mldlu 0,15-0.25
" efectul d. orblr. ,,,._"'~,_.• ""-"-
2,88
nnl Yllfdl 0,15-0,55 _.ra,I, 0,15-0,3 dlllchii 0,25-0,4

IO'~1 libulru 0,1-0,3 ""m. gllb 0.3-0,45 Cooperarea acestor caracteristici ale luminii naturale are o influenţă
5,00
IInO maro 0,1-0,4 I lAt alclr. 0,5-0,5 puternică asupra luminozită~1 7n spatiul interior. Pentru lndeplinirea
nnl 10,001 IIII(mtdIv) 0,7-0,75 1..,,11. leml anumitor sarcini vizuale sTnt necesare anumite ilumlnâri cu lumină
I ari 0.1!-0,l inchis 0,1-0.2 naturală in funcţie de tipul muncII - @.De aceea trebuie c~ordo­
ObI.: 10% .." prii ridl
cII P" pati" lUdica. i _ru 0.05-0.1 mlldlu 0.2-0.4 nate gradele de reflexle ale suprafeţelor pe inchidere a spaţiului!n­
OPII Nord blntl dteehll 0.4-0.5 terlor cu cerinţele pentru sarcinile vizuale de Tndeplinlt. Structurarea
diferită a luminozlt!~i Tn spaţiU este direct dependenta de gradele
® iluminArI O% @ Grad. cit reflaxl. (CUlori materiala, netratate) '- QJ de reflexle ale suprafeţelor $1 de dispunerea diferită. a ferestrelor in
faţadă, - @şioomparativ-@. ' ,
Uniformitatea (U) iluminatului natural intr-un spaţiu interior ar trebui
să fie pentru lumină laterală U a. Dml"lDmax 1 : 6 - @, pentru su-
pralumlnă U ;.1 : 2 - @. Astfel este caracterizată fn principiu va-
riaţIa luminii naturale rn spaţiul Interior. Uniformitatea la supralumlnă
este mai ridicati, deoarece densitatea luminoasă zenltală este de 3
ori mal mare deo7t densitatea luminoasă de la orizont.
Măsurile de modificare a unlformlt!ţii pot fi influenţate prin:
- grade de reflexle (foarte ridicate)
- devierea luminII cu ecrane
- dispunerea ferestrelor.
@ Unlformi1lllt la lumina laterall ® Uniformitate la lupralumlnl
Ecranarea este produsă prin reflexia directă şI indIrecta a supra-
feţelor şi prin contraste nefavorabile ale denslt!~i luminoase -®,
-®.
Măsuri pentru evitarea orblril sTnt:
- protecţie la insorlre - exterior
- protecţie la orbire - interior, respectiv exterior, fn legătură CU
protecţie la Tnsorfre '
- suprafeţe mate
- pozIţionarea oorect! a iluminatului de completare a lumInii
naturale.

® Orbire @l Orbire reduSI Umbri rea este de dorit pfnA la un anumit nivel, pentru a putea dife-
rentia intr-un spatiu obiectele sau altele similare, - 8 schemă.
(j) Curba 0%
® iluminat d' complttarl aluml"Q Măsuri pentru o umbrlre cu efecte mai degrabă plastice pentru lu-
~atura/. minA lateralA sint:
- protecţie la Tnsorfre
- protscţle la orbIre (şi pe Nord)
- dlstrlbu~e echilibrată a luminII naturale
- eVItarea orblril directe
-fatadA multlstrat, respectiv In trepte
Măsuri pentru o umbrlre corespunzătoare la supralumini:
- (- 9 schemă). Lumina naturală Incident! trebuIe filtrata la
muchia Inferioară a deschiderII luminoase prin materiale
translucide, rasterurl de lumina sau altele asemenea
® Umbri,. 1. lumini latad - CII (8 Umbrlrlla .upralumlnl- llJ - iluminat de completare a luminII naturale (ICLN)
- suprafeţe deschise, mate combinate cu dlferen~erl cromatice (de
ex. structura portant!).
Sinteză: criterII de calitate LN -lumină laterală
In principiu trebuie urmarita transpunerea criteriilor de calitate ale
luminI! naturale fntr·o manieră care să creeze Identitate spatlală.
Variaţia luminii naturale 1n spaţiul interior ş(poslbllitatea de vedere
spre exterior sTnt influenţate ln principiu de tipul de configuraţie al
faţadei, deci la trecerea de la Interior la exterior. O trecere treptată;
multistrat şi 1n acelaşi timp transparentă de la interior la exterior
poate satisface diversele cerinţe legate de lumina naturală pentru
schimbările de anotimpuri - @.

@ SituaţII de lumln~ Tntr;o casl! de locuit japoneza - QJ

174
/. LUMINA NATURALA
SIMULARE CU MIJLOACE ELECTRONICE - !li

1.0 Simularea luminII natura'e cu mlJloacl electronice:

Rtpntzentar,a rezultat.lor parţial. cu ajutcrul prcgramulul dt calcul allumlnn, dl IX.
CD1 'Universitatea Tehnici Darmstadt. domeniul Arhltlcturl; In Imagini: stinga:
R.nd.~ng, ml)lcC: Wlrerrame. dr.epta: analiza In culori file, radatl In gri
Descrierea etapelor de lucru individuale (1.- 8.) necesare pentru re-
prezentarea unui plan de construc~e ca.simulare pentru lumina na-
turală: - Ci) - ® ..
1. Realizarea unul plan 3D cu un program CAD adecvat la scara 1:1.
2.lmportarea modelului realizat din suprafeţe 1n programul de simu-
lare a luminII (Lightscape) prin Interfeţele standardizate, de ex.: dxf, ifc· '-<1
(atentie la scara; reduceţi complexitatea scene il) - <D .'
3. Stabilirea caracteristicilor fizice ale fiecArui material de suprafaţă
şi repartizarea de texturl realiste. Pentru a obţine texturf cTt mai
apropiate de reSJltate ar trebui scanate la rezoluţie ridicată fotogra-
flllluminate neutru. Trebuie avut! in vedere şi tndepArtarea defor-
mArilor perspective. Introducerea caracteristicilor fizice se efectuea-
ză dupA cum urmeaza:

0---- iii."': liiJ

AoH_lCIIt: -~
....._ -
-0----
_ r . ._ _ CGIor G:iJ O
l:ii::J- CPlakIJ;ht

-
LumIn."..(gIQw):

® Transparency

_.
'2' F.ruatra d.lntllfa\l pentru earacterlllticill mallrtalulul (Transparancy. Shlnln_,
I..!:/ Rlfracttv. Index. FlafllClanoa şi ellad Scall)
- Transparency stabileşte crta lumină traver eaza materialul.

~
....
H I
Law HIQII
1'117111
o ,/ clar
Shlnlnlss
n.clar

°
- Shlniness stabileşte daca. oglindire este reprezentati clar sau
neclar."
- Refractlve Index stabileşte comportamentul lumlnll la trecerea 1n-
1"
\V
Fereastra dt Intel1all pentru etar.. IImOIfll'lcl (cuIolI'I:
norara: unln. ICOP.I~t. Innorat)
l0II'I. car; grad dl In-
tre d~a materiale (de t:.
aer, materlaf.)•
, • ,

OIIp11y Sili"*' _ '" .!

/~7 7
I,,"C2

Quanllty:

0IIpIar.
l!lumlnll!!! (.)
I Ca/g! iii
_:1 Uftw
MI":! o
).1~Ae/ 1, 1
,~aqa:::::::=1 CI • culOare. pardoeeNI
loIu: FI
® Rafl.CllnCt ,1 BINd Scala Ca • culca,.. peretelui
- Reflectance şi Blead Scale sT.nt in legAturi!. directa cu gradul de
. saturaţie al culorii materialului şi determină energia luminoasă re-
Fare.1ItrI delnttrfaţl cu ste!lltlcl rezutlatelor. raZUltaluf YIioItI de luminozitate In lux flectatA difuz de material.
'4' (dI.x. 533,631) Intr-un punot OII'ICII'I; valori mln., max. " madll pantru IUpraf,ţ.la Bibliotecile de materiale din Llghtscape recomand! pentru toate
\,!I al,.. (de ex. medie: 350,SeS lux. mu: 794.99!tux. mJn: 4S.5393IuX)
materialele (de ex. pentru metal, platrl sau vopsea) caracteristici de
materiale. .zonele verzi" corespund Tn cazul ac;esta unul spectru
realist pentru materialele de construcţie specifice, bazat pe carac-
teristicile fizice ale acestora, unde 1n special textura depinde foarte
mult de tratamentul aplicat (lustruIt, periat etc.) şi de vechime (oxl-
dare, degradare etc.) - @. .
4./ntrcducerea surselor de iluminat cu date fotometrice (crteva for-
mate de date: CIBSE, IES, LTU). Astfel rezultA posibilitatea si-
mul!rlliuminii naturale, a iluminatului nocturn sau sltua~l1or mixte.
5.Deflnlrea caracteristicilor lumini! solare ale locaţiei (longitudine şi
latitudine), stabilirea orei (de ex. CET-Ora Europei Centrale), datei
şi nivelului de Tnnorare (senin, acoperit, păturA compacta de norI) _
@.
6. Procesul de Radlosity calculează dupa metode ştiinţifice Inter-
acţiunea luminii cu suprafeţ~le. Astfel rezultă luminozităţile efective
ale oricărui punct din spaţiu - <D.
7. Analiza luminozltăţll spaţiului in culorf false. În acest fel se poate
545· saa lux verifica dacă sint indeplinlte cerinţele DIN 5034 _ 0.
Analiză In culori false a Intregului obiect (,rotirea liberă" permita recunoaşteraa ra· 8. Alte posibilită~: modificare rapidă a materialelor şi surselor de ilu-
pldl a zonelor de spaţiu luminoase şlintunecoase); analiza in culori false parcurge minat. Rezultatul poate fi vizionat ca fotografie. animaţie sau intr-un
(aici reprezentate doar alb·negru) urmatoarele lumlnozltAp: scara de la 50 lux talbas.
tru inchis; negru) prin 300·500 lux ','jsrde-galben; alb) p,lna la ,600 lux (roşu InchiS; browser VR (virtual reality),
® negru), de ex, Universitatea Tehnică Darms:adl, domeniul Arnllectura

175

Oub In ll!Ualf. r'lIl d. lumini .
tg\ (29.04.: ora 10: Frankfurt) privind
~ .pre peretele dl III
~
Cub Tn altualla relll d. lumini
(29.04.: ora 10; Frankfurt) privind
~ lPf8 peretele cii III
Cub Tn .Hullia r.ali cii lumini
f9' (29.04.; ora 10; Frankfurt) privind
\UI .pra perllele d••11
Cub 1n sltua~a reaiA de luminA
'21'
(29,04.; ora 10: Franklurt) pilvlnd
~ spre peretele de est
176
",,;45,61 - _.•
LUMINA NATURALA
eo . 164 lux albastru 2.0 Simularea - [lJ
.... _@. 165 • 276 lux verde electronic' a luminII naturale
277', 360 lux roşu pentnnupralumlnl:' ...•"." '.
Calculul pentru două situa~1 dife-
80· '49 lux albastru rite de lumină naturala.: fnnorat,
-@ , 50· 24' lux vlrde
242· 310 lux rO$u
respectiv incidenţă dlrect/& a lumi-
nii solare. Situaţia de supra-
lumină cu 1 ni2 deschidere fn
•
O· 900 lux albastru
." 173,22 _."P1'901· 2100 lux vlrde planşeu pentru un spaţiu de 5 m
. ~ 2101 • 3000 lux rc,u x 5 m x 5 m cu pereţi vopslţi gri şi
L_ •.• pardoseală din piatra. roşcată
FI.prez. In culori fIIII I peretalul 200· 470 lux IIbastru (monocrom) cu un cub de refe-
@ de lat, cfte o vII. lum. per culoar.
(Iux),(mln.: ea lux ... mile.: 360 lUX) -@ 471· 830 lux verde
831 • 1100 lux l'OfU
rinţă fn centrul spaţiului de
1 m x 1 m x 1 m.
3.08lmul.....
130 - .391 lux albastru
t.ja\a 392 - 739 lux verd. .lectronicAa luminII naturale
- \!.SI 740 - 1000 lux roşu pentru lumini lateralA:
Calculul pentru două situaţii dife-
1eo· 429 lux albutru rite de lumina naturală: 7nnorat
-@ 430· 761 lux verdl
762· 1010 lux rOfu
respectfv incidenţă directă a lumi-
nii solare. Sltua~a de lumină late-
rală cu ferestre laterale de 5 m2
560 • 1742 lux alba.tru
218,91
_1'lVlI1743-3318Iuxverde pentru un epa~u de 5 m x 5 m x 5
I
'el 3319 - 04500 lux retU m cu pereţi vops~1 gri şi pardose-
alA din piatră roşcată (monocrom)
570 - 1749 lux alballtru cu un cub de referinţA in centrul
R.prez; In culori fIIII a pianului. _~.1750-332.1 luxvlrdl spaţiului de 1 m x 1.m x 1 m.
@
1 SpaUU'1umlnozltate . . 'SI 3322.4600 lux roşu
(mln.: 88 lux .. max.: 306 lux)
1.oe7,~.
fi'
'·
FIepr. TncU. felii a peretIIuI d. eat
cTte o val. lum. per culo.... (lUX)
\CI (mln;; 265 lux - max.: e9.000 lux)
.. ';~:'.,
Plan cu aItu.
~ un ruter cIIlurnlnoz.
~ lnd!Ytdual. Tn !UX) .
I'HII dllumlnI "
(vllorlle ~
Rap"z. In culori fll.1 a pianului.
SpaUu luminozitate (mln: 3115 lux
\!31 - max: 1.085 lux)
r
.,~
,
~ ~,\~,.,
.
. "
4311,838"
• •
15':,124 .,',
"',
~~~:....
RI!if. Tn eIA. felii a peratllul d. HI. Plin CU situatie mii dllumInl" un R.p/'z, Tn culori falae a pianului.
t.ja\cfte o val. lum. per culoare (lUX) ~ ruter de luminez. (valOI1!. Q SPIllu luminozitate
\!31 (mln.: 130 lUx - max.: 1.000 lUx) ~ IncllvlduallTnlux) 'eli (mln.: 190 lux- max.: 1.010 lUX)
Rapr. In cui. taiat a peretelUi da est Plan cu Situaţia rllall de lumini el Reprez, In culori false a planului.
cite Q val. lum. per culoare (lux) '23' un raster de lumlnoz. (valorile Spatiu luminozitate
(min.: 560 lux - max.: 72.000 lux) ~ individuale in lux) (min.: 570 lux - max,: 60.000 lux)
 c om.an\
Traiectorii Soaretul la IOIItIjIuI d' Ilrnl
CD - I ..
V. Tn relllf. cu ca••. ..IIU privlw tn PlIIekit •• 1Ch
no.lru~~.~
In, s~ .~~l·U1Iul de vll'l •
120,. ..
E 50!1Q!!UrI
VBare!! rrti lot,.
.........n·Ie•
..•,~ le re
ars

,,

Farellrel. d' .st v.st prlmeee I şi

® ~ulldee,
~...
c.re •• Incllnl odlll C:~
vara ~u~
......... d. 011-
ShlSV I 3 lel-
E Ort4l!
A~§§~~$.< V : ora
0I'I3O~ ••~
1$ n. lot •
1I1In'1aar~

,., , .

® . F,rntral. d' sud-eat " .ud-vael

'\,

adlbIl'NI ,1 lama prin raze puţin ':cI\lnt nw.....

netn 'P~
~~
"'<Ilo

11...·~I~
~Iru~
..@
NOrd·
SecVune pl. @

JIfOI'd ~_lUCI-VUt, caz Op-

tim pentrU IOQ1J1nţ8 de3 plnlla 4 CI'
mere •• ~ tud-tIt carnl.tI de zi şi
JIront norckucl, amb.le lituri tnao- ~re de dOf!T1lt, ,prt norct-vest
SP I~I ..rvtcll " an.xe
rIta. tlrl'.restr. pe nord dar nici
10
sud. utfll Ilrl 1011'1 In' nOlemt!rl: ., \ .. . I
@ spl1llla ,1 Ianuarie In ...
decembrie ......!
,.
Solltl~ul de ---._---.. \ \
VIri
~~- <el
SoIstiVul
I~2~!';,~_.
\\-~. \
___ jI:'~
da IarnA \
"
...."';~......•••.,.r,:-l,; "

- .. ~~IiIIIII"'-
\
'\
.
.-",..
..... '''*'.. ,#1,' , ..........
'\
.............
\
\
\
\
.~ din tctndurl ..u parapet de
:lQon In aceastA lormA pJ!,[mls. le:
"'''' . razelor de soare'" \!!
~~ite restul ~~elor m~dep. - @
"

\.aturi.
patrund
sudică. soarele
I~rna adInc In casă. Valia
şi clldur @ ~rot. privire ŞI vint - l.5i
soarele ŞI căldura sint ţinute depa
te de pereli şi ferestre r· : razele d
~e tn est e soare
I protajatt~rmit terase 177
enla luminile Vint, fără
SOlare
 LUMINA SOLARA
Determinarea Însoririi construcţiilor
. ·~o . de H.B. Fisher- W. KOrte-CII
DIN 5034 - 2 - pag. 164 - 174
".r~ NV
'S 7,5 ON noapte Apllca~.
Pe baza procedeului prezentat 1n continuare
poate fi citită imediat Tnsorirea unei construcţii
proiectate, dacă se suprapune pianul con-
strucţiei desenat pe h1rtie transparentă peste
desenul traiectoriei soarelui sau invers, planul
construc~ei fiind aşezat conform orientărII car-
dinale. Indlciaţille de traiectorie solară care ur-
E mează se referi la zona de latitudine nordică
..
::::=-_--~:t~~!:'i. 51,5" (Dortmund - GOttlngen - Halle· Mllitsoh).
Pentru cea mai sudică zonă cu latitudine nor-
dlcă4S" (Frelburg 1.8. - MOnahen - Salzburg -.
Viena) la decllnaţiile soarelui reprezentate se
adaugă 3,5·.
Pentru cea mai nordică zona cu latitudine nor-
dică.5S" (Flensburg - Bornholm • KOnlgsberg)·
trebuie scazute 3,5°. Gradele Indicate rn cel
de al doilea Inel exterior se referi la "azlmut",
acesta este unghiul. cu care se măsoară
mişcarea aparentâ Est-Vest a soarelui Tnpro"
lecţia el rn planul orizontal. Orele locale Indl·
eate rn Inelul exterior se suprapun pe terttoriul
Germaniei cu ora normală pentru longltudinea
de 15° est (GOrUIZ - Stargard - Bornholm. me· .
s ridlanul Orei Europei Centrale). Pentru loca·
IItăti la longltudini estice fată de acesta ora 10'
cală este cu 4 minute mal devreme decTt ora
t:j'\ Tralectorta Soar.lulla ~ cii VIrI (aprox. 21 luni.) normalA, pentru fiecare meridian la vest de'
'-!.J.cei.mallungl zia anului S1,S"lalltudln. nordlel (Dortmund-Halll) 15° • 4 minute mai tTrziu declt ora normală.
Pentru Fotada", la 13° longitudine estică faţă
de Greenwleh ora locală este prin urmare cu
S minute rn urma orei normale.
DUl'ltleie tnlOrire
.lnsorirea posibilă este de durată destul de
echivalentâ in zilele de la 21 mal pina la
12 ore ftOIPIe 21 iulie .15 pln! la 16 ~4 ore,21 noiembrlepTnă .
la 21 ianuarie. S~4 pină la 7 ~ ore. in lunile In-
termediare durata de 1nsorlre se modificA lunar
cu aproape 2 ore. lnsorlrea reală este faţă de .
Indica~lIe de mai sus de doar 40 %, 1n urma
formâril de ceaţă şi nori. Randamentul este
foarte diferit rn diverse localită~, Tn Berlin con-
diţiile sint deosebft de favorabile (1n fulJe_
E. aproape 50%, Stuttgart 35%). Informaţii exac·
te despre acest fapt sTnt oferite de punctele de
observaţie na~onale din zona Tn cauza.
So.... ,1 cIIdurl
Caldura naturală 1n aer liber depinde de
pozitia Soarelui şi de capacitatea pamTntului
de a ceda căldură. Astfel curba termică ur·
mează curbei Tnsorirli la distanţa de aproxl- .
mativ 1 lună, adică cea mai caldă zi nu este 21
iunie, el se situează undeva 1n ultimele zile ale
lui Iulie, iar ceil mai rece zi nu este 21 decem-
brie, ci se află in ultimele zile ale lui Ianuarie.
Sigur că şi in acest caz, cond~lile diferă 1n
mod excepţional1n funcţie de loc.

@.TralectOriaSOareluilaechlnocţIUldeprlmIVarl(aprox.
tlchlnccllul de toamni (aprox. 23 septembrie)
21 martie)

178
 LUMINA SOLARA

" "·0

Insorit de la 3"'-1010 •
_6 1A ore

SoIatItkII de varI. Imedla1 dupl ora , 1 Incepe um-

brlrealaturll de nord-.It, Imediat dUpi ora 13 " latu-
ra de lud-.IlHteln umbri, In vr.m. o. oll.'alt, la-
turi alnt Insorita la momal1l8le respectIVe.

s
..,... Tra1aotarll8olullul; lolatfUul del.,n. (&pIOx. 21 decembrie), cel mai scurti zi I
\.!.I anului, S1 ,so latftudlne nordJca (Dortrnund-HaU.)

00::':0

PolItIa .....111 la ptTnz Tn zilei.

® Impcrllntl de peste an. CllllnI_
Soarelui. de ·lIIivttor core.punda
raztllnllr1car8 din de..n"a lraItc-
torltl Soarelul cu 1I'IllClloria pune- d. la14"'-1"
tati In plan, oare raprUlntl o prc- • .1% or.
1ecII. In plan a dac:llnBUIi relPlCJo
tlva.
® lGhIn~u. Latura d' nordlll este Imediat dupA
ora 1OIn umbri, latura de sud-ast puţin Inainte d.
ore 15.

Vedere

TnsQrlt de la şU_9'
.~.4 ore
Solatlllui de 11fIIl. Latura de nord-est este Insorita
Pentru constatarea Tnsorirl! sau umbrirlllntr-un anumit moment al zllElI şi anotimp (de ex. echi- aproape o ora, latura de sud·est este imediat dupa
nocţiu 11 h) se reprezintA unghiul ezlmut Tn plan pornind din colţulln cauzA. EI deflneş!e in plan ora 15 In umbra.
limita umbrei pe care se marcheezl decllnalil (raza de lumln! rell!) prin rabatere. Segmentul x
rezultat, perpendicular pe umbra Tn plan, s~ trece In vedere şi, impr~unA cu umbra muchiei su-
perioara a cladirii, indică limita umbrei pe fatada.

179
 LUMINATOAA_
~ CUPO~EDE LUMINA
·d
....<"""""
·~i30
-.............. -
J v ntUator
.. , . . . . . . .. ."
~"T
T

.. Pentru lIumlnatul, aerisirea şi eliminarea tumului din incaperi, hal

... "." , ... case'de scări ş:a.m,d, sTi1tdlsponlblle:cupole, elemente, de numim
:::7. ~ ..:·,'..:·,····i . ............... casete, trape de eliminare a tumulul şi jaluzele ca el~mente fixe sau
Cu ramA 10lidA .au v.nt1lablll
mobile. Acestea pot fi de asemenea din plexlglas termoreflecta~
80 ~ SO ·UO'.2i~ 1,sOd,40 SO.I,OO 1,00 x 1,00 1.20 x 1.50 Prin orientarea cupolelor de lumină catre Nord este evitată Inciden
80 ~ 80 1.25 x 2,50 .1,80 x 2,70 luminii soarelui şi efectul de orbire - @. Diminuarea straluclr~i es
90 x 90, ,1,50 ~ 1,50 1,80 x 3,00 50."SO 1,00 x 1,50 1.20x 2,40
1,00x 1,ac 1,50 le 1,80 2,2011 2,20 ob~nută printr-un unghi ascuţit de Incidenţă a luminii soarelui ca ur-
1,00.2,00 'MO x 2,40 2,50 x 2,50 eo.llo 1.00 x 2.00 1,50x 1,SO mare a utilizării de rame inalte - (1). Cupola de lumină ca deschide:.
1,80 x 1,80
~~g: lfo 80,90 1,00 x 2,50 1,5Ox 3,00 re de aer:islre trebuie dispusă contrar direcţiei vinturilor predomina
C~IIO\Urld': ID ea, 90, 100, 120, 150,
1 ,220.250 80 ~ 110 1,00.3,00 1,80 x 2,70 te, pentru a folosi efectul de suc~une produs de vint. DeschiderE
pentru captare trebuie sA fie cu 20% mai mică dec1t cea de elimina-
CD Cu!)oll 'dtlumlnl .normal," re. Aerisire mecanica cu ventilator montat in ramA; debit 150-1.0QQ.
m31h - ® cupolA de lumina utllizablla şi pentru accesul pe acoperi
1n cazulinstalaţlllor de eliminare a turnului trebuie acordată atel1ţ
suprafeţei aerodlnamlce de eliminare. Dispunerea decalat! ciclic a
gurllor de eliminare a fumului la 900 la În considerare efectele vintJ,l:.
lui din toate direcţiile. Pozl~oriare sub vfnt - in vTnt atunci cind p
rechUe de guri de eliminare se afli pe direcţia, respectiv contra (
reotlel vTnturilor predominante.
tn cazul caselor de scârl de peste 4 niveluri intregi srnt necesare d~
A B A B A. a. ch/deri de ellminare atumulul. Deschiderea lumlnatoarelor variază pir
IOxSO 1,80 x 1,80 patrundem lumini GolUl In plin"",
40
70 8Ox80
1,80
1,70 2,00 x2,00
la 5,50 m, fntr-o execuţie specialA 7,50 m farA structură suplimentar
ac 1,OOx 1.00 2,20 2,00 x 2,20 72~ 1,20 x 1,08 12h 1,28 Sistemele de lumlnatoare oferA o iluminare difuză, făra strlluoi-
1.20lt·l,20 2,50 x 2050 72 li 2,46 x 2,30 1,2$)(2,50
1.00
1.30 1,sOx 1;50
2,30
2,40 2,70 x2,70 7!5x 11h 78· 150.150 re, a fncaperllor - @. Lumlnatoare tip shed cu strat de ţesAtur!
de fibra de sticlă garantează toate avantajele tehnlco-cllmatit
® Cupoll dl lumini ti!) l*amldl @ Cu!)Oll de luminA J)II nord ale unei hale in shed-uri - @.
Este posibili transformarea Tnvelltorilor plate obişnuite Tn acoperiş
cu shed-url prin montarea de luminateare -

1-' ,SO-UO -4 _',0-8..so--l 1--5,0_ t - - 5,0 ----1

1'5" Sandl dl lumini, bandl d.iumlnl
\.::!.I multipli ® ~umlnltOr cu !)I'oftl ourb continuu luminilor Intr-c .'ngurAapl

~"--5,00--~

® I.Umlnator ou ..c~un. Inclinati @ Lumlnator cu Iecţlunl vtrtfcaJA G)) Shtd la SO·, ahtd oblic @ Shed la 90~. Ihld vertical

f-Plnlla, t,50~25mm as %---+ 4%-1 ~ .. 1,50 - 2Smm

_ 1,51 -2.50 ---;30 mm TlrmalzalaţieIn lonl umbritA. ~ 1,51-3,00 ---'-I30mm
! 2,51-3.8C ----1140 mm Inurtlll dllHIMI d. fibrA d••Hel. I 3,01-4,00 _ _ 40 mm
I 3,81-4.50 170 mm '190'mm , 4,01 -5,50 I 70 mm
I 4,51 -6.50 r---,-, . . _ - '- 5,51-7,50 ISOmm
Element Elemenl

@ Luminalbrtip shed din placi de poliestar ranforsat cu fibra da sticla @ Module de luminalor cu dublu strat

180
,. FERESTRE
Ferestrele sint o necesitate Inevitabilă pentru iluminatul natural al
incăperllor in vederea exploatării. Corespunzător acestui rol, des-
chiderile pentru ilumlnatul natural au devenit un element stilistic
esenţial, Incepind cu ferestrele romanice 1n arc semicircular $1 ter-
minind cu ferestrele,cu ancadrament bogat, dinamic ale barocului.
in zona culturalI! europeană de la nordul Alpilor ferestrele au puter-
nice caracteristici: 1n contrast cu zona culturalI! a Medlteranai, cu o
climă mal blindă, viaţa de zi cu zi se desfăşura aici preponderent 1n
Suprafata vttrata. 1120 din lupra/all pardosaJli spaţii interioare orientate către soare, deoarece lumina artificială
LA~m.. ferelll'el: 1/10 (M + N + O + P)
era costisitoare şi o buna iluminare a incaperilor pe timp de intune-
CD Olmln.'unUI f"tltrelor
1. conttrucţ/ll. IndUltrilil
® Olmlnllun•• ferlltral ~ 0,3 A x e ric era imposibilă pentru o mare parte a populatiei.
Fiecare zona de lucru necesită o fereastră care să asigure contac-
tul cu exteriorul.
Suprafaţa transparentă a ferestrei trebuie sâ reprezlnte cel puţin
1/20 din suprafaţa pardose/ll din incaperea de lucru.
La~mea totală a tuturor ferestrelor trebuie să reprezinta cel pu~n 1/10
din I!~mea totall a tuturor per~lor .1/10 (M.j. N.j. 0+ P) - (D.
Tn cazul TncAperilor de lucru ou o lnăI~me de peste 3,5 m, suprafaţa
transparentA a ferestrei trebuie sA reprezlnte cel puţin 30% din su-
prafaţa peretelui exterior: ;. 0.3 Ax B - @.
T Ţ Pentru Tncăperl cu dimensiuni care corespund celor ale camerei de
~ 1,30 zi sint valabile urmâtoarele: .

t
lniltlme 1Ib1t1 • f.rlllrei
lnAltlme minimă a suprafeţei vltrate 1,3 m- @:
1
Exemplul - il> inAIţ/mea parapetulul C 0,9 m
'® Secţiuni prin fltadI o Lltlme. f"lItrtl Q ~ 0.5 FI
A Loculnll, unghi de Ine/dlnt. a Iu-

.e
mln" 18° - 30"
Olmenllunl nlClllrl a fll'lltrel
TnAlţfmea totalA a tuturor fe-
restrelor trebuie sA reprezlnte
In camera de zi 50%, din la~mea Tncăperli de
C SInt lulle/lnll fel'll1l'1 InsumInd lucru Q ... Oj5 R. - ®
17% din suprafata pardollllI ca-
. marei de zi a Dimensiunile necesare ale fe-

~~w ,1 " •
lnc:llna~a aoOpl",ulul IItl cunca-
cuII. Un lumlnatllr, Inclinatie 0'.
nlClllli numai 20% din dlmlnalu-
restrelor tncăperil de locuit
fun~e de suprafaţa pardos8-
1:10'-.45' ni. unii 'Imn VlrtIcaI., Incll- III, 14% Tnseamnă: fereastra
~ of ,,1 • na~e SO·. pentru acel", Ilumina· trebuie sa reprezlnte - mAsu.

1f
'~AO
• '''-.:10' ---.
"1'
---- -.!FI ~II
fa alnclptrll-llpal$tl lna. prly...
"ştII. .
, Fel'lllrlii rIm'n punctul cal mei
IIn.1bH li tlllT101zallrll. Oln acelt
rat~ 1n m2 -14% din suprafaţa
pardoselfl incaperii de locutt.
in cazul unei camere de zi cu
I
A ~ 'I"rl
I~ 15
1

1,
1'"
mativ IItl convenabil" II obpnl
Uumlnll'la 'ncaperll prin fll'lltre cu
dlmenalunl ci! mii mici, atIta IImp
1> Dtrnenelurlll fwuINf In,. din IU~ pirdo..", 'n.rtl ci! clttI;ul tltmla .'aeal1ana dlla-
rat .a....,uI rlmJna naachlmbat.
® Dlmenslunlll flreltrllor la OUl" dllocult In afara d1meniIUnU 11I'1I1r81 " a
Incllnlll.' suprafete' II, un rol Im·
portant n)aICI " poziţii c:aeal.
O cui situati Jntr-un lPa~u dl..
chl, va PIllT1tt. pentru ac..aşi IU-
pnafaţl a ferestrelor o iluminari
mei buni daci! o CII. altuatl In
cintrul O/"lfulul.
EXlmplul- (i)~ ~
A Inclin. ftrntrll-Iumlnator 40'
e Cua nu este sltuatllntr-un aparlu
dllChil, Insi nu llte puternic
umbritA ' cine şi cu 011 sint mal 1nalte,
C SInt suficiente ferlalrl InsumInd
, 0% din luprafall pirdalllfl
Incaperii
® Dimensiunea ferestrelor ,0 Fereastra de mansarda
dimensiunile de 20 m2 x 0,14
.2,8 m2•
b Dimensiunile necesare ale
ferestrelor de bucltăril
C Dimensiunile necesare ale
ferestrelor tuturor oelorlalte
TneAperi
d Cu cit este mal mare unghiul
de incldenţa a luminii, cu atTt
trebuie sA fie mal mari fe-
.restrele. Motivul: cu cft srnt si-
tuate mal aproape casele ve·
cu atit este mal mare şi mai
abrupt unghiul de incidenţă şi
cu atit este mal redusă canti-
tatea de lumină care pătrun­
de in casa. Cantitatea redusă '
de lumină poate fi compen-
sată prin ferestre mai mari.
Din acest motiv, reglemen-
tările olandeze stabilesc di-
mensiunea ferestrei funcţie de
unghiul de incidenţă a luminii.

181
 FERESTRE
POZFTlA IN PLAN
DISPOZITIA DIN 5034

ÎL 000
....... . "".
1
I
1,
1,
~
"
II
----~
I
I

In structuri mllailc.
CD In zldlrle d. platrlapll'll
® In z1dlrle da clrlmlda ® In alcltulre de tip 'achwlrk In beton armat
. :~,.,

..,. T
T
1.00
75
50
J.. .L 1
/ŢI rnll~me ~rmlll a par~ul ® BIrou
orientari catre prlvlilflllpecfal••
® Cucu Ii.mente In coMoli
® fncAperi orientate cllrt
prlvellfll speciali \oU ~nll1lmt I bll1ulul m•••I)

Ţ Ţ Ţ
1,25

1 r I
@ ® V.atllr @ Luminilor, dl IX. atlner de daeln
® Bucatari.
Birou (registratura)

1NCALZIRE-@-@
VlHTlLARB - @ - @

~
~!,JU
........"
"
II
::.----'
.

Corpurile d.lncllzlre (conVeClorl) -,-

~ A.rul rec. Intri In cad. aerul aaJd iO\ Canaturll. cu pivot orlzon1al
15' Persoana .,ezatl are contlCl ou eu navole de captare e!.lImlnare •
\8' urui rect ,Ialrul cald (n••AnAlol) urulul
~ IUmlnal: curent . \O' controlllJl mal bln. alrillr..

PROTECTIA FATA DE EXTERIOR

6
!l
'1
I
I
,
"

Spa~u suflcient pentru draparil In @ Jaluzele verticala in lamele

Rulou din material teXllI sau din
mateMal plastic ® Oblon
® coltul peretelui

182
PROTECTIA PATA DE SOARE FERESTRE
DIN 18073 - Q;J
'Protecţia contra luminii soarelui
'trebuie să ducă la evitarea efec·'
tulul de orbire şi să diminueze
iradierea căldurii. in timp ce la la-
titudini sudice deschideri minime
ale ferestrelor permit să pă­
trundă suficientă luminl Tn interi-
or, Tn ţări situate la latltudini me-
diane sînt de dorit deschideri
mari ale ferestrelor, cu incidenţă
mare dar difuză a"lumlnli - <D,
'1' Jaluz.le Interioare, soarele patruri'
I..!.I de Inauntru (nu IIt. bln.)
® Jlluz.I.I~rioar.-@ ® Oblon Ferestrele de tip sudle situate la
500 latitudine au pe timp de var!
protec~e compietA contra soa-
relui dac! sÎnt situate sub ele·
mente Tn consolă care permit
unghi maxim de 30 0 - @ - da) ,
Jaluzele - @ din lamele plate
(lemn, aluminiu, material plastic)
situate la distanţe ceva mal mici
decit IAtlmea lor (mobile) -@.
Se pot folosi obloane in funcţie
de necesităţi, parasol are oblice
şi parasolare' parţial oblice.
Brise-soleil-uri - @) flxe sau
care se rotesc in jurul axei lama-
14' Puuolarelt oplJlC radl.~". lOII'
\:J re şi cIIdura-1iof
® PatUOlu obllc-v.rtlcal -@ Iei. Se recomandA şi in cazul su·
. prafeţelorvltrate fnalta, respectiv
oblice. Caldura care urcA pe
UnghlullOlr.1u1 a' " unghiul dt umbrlr. I faţada casei trebuie sa poată fi
ptnIlU un Plret. PI .ud lub 50" latltudfne
nord1cl (Franklurl-SchW.lnfurt) - (!) - eliminatA prin fanta, iaf nu să fle
®o . blocatA de protectia contra lumi·
nil soarelui şi si pAtrundă Tn casl

il 21 Iunie (soIlU\tul de vara), la prfnz a' •

® ~~unlre a prctlC\lel Tmr-un Ilngur
ar, CI. Z1": 11 mal ,131 Iulie, la prfrtz 0;1
.50·, tol. 40"; 21 martll ,1 21 IIPIImbri.
(achJnocţlllt dt prtmivarA "d. memnA),
la prfnz a a' .40", a. eooo
1n ;en.raI, protlclla A• tg unghiul d. um·
brIre CI o 'ntI~m'lltrelt1'll H; Ind protIClIl
minimA A • (1g unghiul de umbrlre. (,1 °a
InIIIImIl tlrlml H) - grollmel zidului D
prin ochiuri de geam deschise.
Conform Houghton - III jaluze-
lele de lemn permit pAtrunderea
a 22% din căldura solarA, para-
solarele 2B% şi obloanele Inte-
rioare 45% (fereastră neprota-
jatA 60 - 80%).
® Prot.cţI. In mal mult. rfndur1 I--t
50-100

8rl'I-lol,li,
~ Lamll, ~ protecţia contra
Pozl~alaluz.,.lor aduce
lumini difuzA.au umbri
L.amelelnZ ~ de prQtec~e ~ lumlnllloirelui
el a stralucirII

J I1 7 s 0

.... .ii [;i;:;!ilG;~i

':';'N:ii ~"'=i'n~Mm":''l:::2~1-0='•
2,60 3•10

~ f,;I:; ~ Brlse-solell
'17'
Element
~ da proteCţie
t.f8' Parasolar
\!.21 parjial oblic
f19\ Parasolar
'0 oblic-vertical
~ Element de
protec«e, cu rebord
@ Ecran de
protecţie detaşat
~ superior
orizontal
® Parasolar ajustabil

183
TIPURI DE DESCHIDERE
Cana! plvo!lm
FERESTRE
orizontal

Cana! ba.culan! Clnal

IltIral plvotant vertical

Cana! buoulan!
Int.rlor

CD Canltu~ (eltre axtarlor ,llntalior) ® Canaturi cu pivot cln!ral ® Farn.strl gllllntt vlrtlcal @ ,F'reu!ril glla.nIA orizontal
npURI DE CERCEVELE

Fire., cu CeIClVlI Tn/undall.

® Fa",utrl cu earcevla ln/unclatl. 7' Ftrellltrl cu c.rc.vea apatlnll.
® F.,.astrl cu jardlnlerl
bltll.e la exllrlor bltlÎllalnllrlor \.!..) IIrI bltal. (BlUmenfenstar)
, P....11rI ou :2 centturl ........11'1 ou 3 cenaturl ,.,1111'1 ou 4 canaturi
",~:liiiHli ~
!'
.,
!l:!iii;
..... ·.1 ...

Il
li
FIR •

tfo'I
Tip de C8n)1Y•• 1 (bltal.1a exterior)
~ RR • dimensiunI orlentatlvlla ro,u

lId
10 "'!tili!l!iil ~
i l1li10 1IIc1O _ .1 Il!
!
1 VI_

.HHHH!
'

i FIR ,,-
5

® Tip dl ctrCllvaa 2 (bAtai. Ia Imerlor) .

,-

II5 RR fi
5
® Dimensiuni orientative la roşu pentru gel uri ferestre DIN 18050 @' Tip de cercevea 3 (fără bătaie)

184
 FERESTRE

,~,,~,~, ti} ." . . ',' ,.'",.:

..
"". . ..... ~ cţ?J
_., . ...," ,.,.' ~ . loculre cerută a incAperil:'-- .• .. ..... . .
FERESTRE DE MANSARDA
Tn proiectarea dlmensfun/lor ferestrei este hotarTtoafe calitatea de
.•-... -.. .... ._--..... -
ReglementArile din construcţII prevăd pentru incAperi de locuit fe·
restre cu suprafaţa 1/8 din suprafaţa par.dosellllncâperll. - Gj).
Ferestrele cu suprafaţă mare conferă confort incAperilor de locuit.
Pentru Tn'Căperile anexe Iă~mea ferestrelor se determină funo~e de
distanţa dintre căprlorl.

Ferestre cu la~ml mal mari pentru incaperi de locuit se obţin prin

montarea de talpi şi căprlorl suplimentarI. Acoperişurile mal abrup·
te neceslt! ferestre mal scunde, iar acoperişurile mal plate necesita
<D Fereastra plvotantl ® Fereutrl baaeullntl .au buc:u·
11Irt-g1l.lntl ferestre mal inalte. Ferestrele de mansard.a se pot cupla cu ajutorul
unor cadre in Tnvelltoare' - @ şi pot fi TnşfrtJlte sau dispuse oasetat

Da
adiacent sau una deasupra celeilalte - @ - @l.

·. . . ··7""""\....Q' . . ·T8
'PA[]
~

O ".L-J... L-..J... lli I, •••

I
,,····-11-
I
.
DDII
.I-.....
I

® FereastrA gll••nll, ferllstrl·aacel 14'

\:1
Fareutrl balCUlal]!l .up.rlor cu
canat vlrtlcal .. \l2I Fereletrl
plvotanţl
1i\I.... ·........
~
·~

.............. "\
................
l' .................
·~

"""". ,,'
...... ·· . ·.. ·..··· ....
•••••••• ,. ...........
1i
~
Fereutrl cu raml din PVC
................
.............................
., .................... u •

Fereutrl
blllCUlanti

Fereastra dl lv_a

® CliPI/ne,.. ferlltrelor de manaardl junclll de Unllhlulaeoperl,"lul

Canlt aupllmantar r:;c'l ..·rA"I· .. ~.. 'L2S:l ~
rU .
~ ,~' ~.,. ..
1 : @
I
\... _.!I ...I\.. ___ Jl...''- ____ JI ... I'- _____ J1 _
.....

.® Dll'lllnaluni dl flrel1rl

Olmlnslunlltt 54.183 ~03 841103 1741103 4/123 41144 144/123 141144 341144
InllNl
1:-:::
0ImInaIunH
0,21 0,28 0,36 0,44 o,se 0,66 0.93 1,12 ',36
IncIpIrII In mi a 2-3 3-4 4-5 6-7 9 II 13m2

<V Cu ferlutrl.upllm.rrtlra vlr1Icall ® Calculul dlml/Wlunllor l.reatrll fUnC1!. d, suprefeţa pardolliil

~1.8e

II II ,1
19

~-75'
19 19

® r.@I Ferestre Insiruite cu canat

@
® Varianta de montare,
verticala
secţiune Sectiunea orizontali!. l.!.5J suplimentar _ @
Adiacente sau una deasupra
celeilalte

185
 FERESTRE
DIN 66121,4108
DIN 68121 normeaz! profilurlle din lemn pentru ferestre basculan-
"" te"lateral, basculanfelaterăI şi Inferior şi basculante inferfor. '. ".
Clasificare după tipul canaturllor - @ A - D şi dupl! tipul ramei -
@E-H. Cerinţele ridicate 1n ceea ce priveşte ferestrele (de ex. pro-
tecţie termică şi fonică) au determinat o mare diversitate de forme
, şi alcătuiri. - <D - (ID. Ferestrele şi uşile vitrate care asigură Tncăpe­
rilor lncălzlte contactul cu exteriorul trebuie să fie prevăzute cel
puţin cu geam izolant sau dublu, Coeficientul de conductibilitate ter-
mica al ferestrelor nu trebuie să depăşească 3,1 W/m 2 K.

l1r <D FereastrA din Ilmn

A B c o E F G H

ml1l rm il::" r'"'''' In ~ r

III Dlmtntlun• • xt•• ramII
l!J bJJ WJ fi.,....,.., '_1'"".".,. lJ ~ 1
, . _ JIwNa...
Ilmpll cu gum ....ta
'dUbiu
,.1IH1rI . dubtl _
In1wnclllt
cu '01,"\1"
.rIU1rI ou I'_re
lparanti
,._.,...
elIta,IOI'" aU..nll
CI_lIun, la r~
@ Tipuri de t.reatre

1 2 3 4 $ 8 7
etlCll.rea g.amulul Vltrarl tl Fertstrt fi uşi Vltratl
Inclullv raml
It" If,ClNJ)UI d,
W/ mII. l'1li1111 Wtml . K)
(mI. Kl li 211 2212.3 [3"
UtILurt geam normal
1 Gtlntllmalu ee 52
2 ~. .'" 12.._ ou ~ II "'ni la cII",,,, !.4 2,. 3.~ 3.3 308<' 14.")
3 Geam Izolant > a Dlnlla <10 mm 3.2 28 30 32 34 404'
4 Geam I!Olant >10 Dlnlla <18 mm 3,0 28 29 31 33 384'
5 Getm lIOlInt cu eli 2 CIII > eIIInlIl < • mm 24 22 ~5 28 28 34
e Gum lzalant cu eli 2 CIII > aDlnlIa < 10 mm U 21 a., _~5 27 33
Gurn lIolant cu eli 2 ori >10 IIInlIa <18 mm
ţ, ® Fereastra eu profii din oţtl
7
a GeIIITI dublu ou dlII. Intre foi
21
2,8
20 23
2.8 2,7
24 21 32
2,8 3,2 3,7'"
I.trw 211 al 1011 "''''
S G.am dublu afc. cIn gaam Ilmplu ,1 2.0 1.8 2.2 2,4 2,8 S.l
g8am Izolant (1fIIIIIU Inletmtdllr III In...
10 111 emm) cu dIItanla Intre foi
mIrt 20 Il 100 miii
tO Geam dublu lIc. din dDullol de gelm t,4 1.5 1.8 1,' 2.2 2.7
Izolant ('pl\!u Intennecllar .er Intrt
10" 1S'mIII) cu dlatInIe Intre foi
tn1rt 20" lOII mm
11 "erele din blocuri eli atlcII DIN 4242, 3,5
caVi 1. interior DIN 18

" In cazull.rntrtlor la cart rtma reprezinta mal pu~n d, e~ (de ex. vttrtne), coeficientul

" , ., . '.
de COnduatlbll1tate termica k,. POlII fllnlooult au coeficientul de conducllbll1tate termicA
ky al ge.mulul. .
1) Clllfftcarea ram,lor ci' flrlltrt In gNpel' d' mat'rlaI, 1·3 SI face In modul urmator:
ţ, @ Fereutrl din mat,rial plutlc
GNp. 1: F.reatre ou rama din lemn, material plastic (vezi notl) combinaţii cu I.mn,1
(de ax. ram I din lemn ou Inveli, din aluminiu) ,.... vreo Identificare distinctA

rrJ
:::::::::::
::::::::;:: .........
::;:::::-:
. tiU In cazul In cart coeficientul de conduotlbllltata t.rmlol a ram'l II do-
vedeşt, In urma .tlStlrIl a fi le" < 2.0 W/(ml' K) ,
Observaţii: In grupa 1 .. cl ••lflcl profiluri din matertal pl..tic doar atunci
cind profilul 'Italn mod clar din material plastic ,i .Iementele melallce au
un rol .xclu.lv d.cort!lv.
--- --- Grupa 2.1: Ferestr. ou rama din profiluri metalice sau din bllon t.rmolzolatl, atunci
cind coeflclentul d. conducllbliltate termică a ram.I se dovedeşte In urma
atastarll a ti k,. <2,8 W/(ml • K)

Gruppe 2.2: Ferestre cu rame din profllurl metalice sau din beton termolzolate, atunci
cind ooeficlentul d, conduatibliitate termicA a ramei se dovedeşte in urma

.: .:~.1.: ~:. :.~

atestArii a II 3,8 > k, > 2.8 W/(m2 • K)
~Ian
nH WHHH
m~wmw
:j. . :l
... .:1. ...:1 ... ... :·.i ...

/ŢI Valorile da calcul ala coeflclanţIJor de conduct!bllitate larmicl pentru geamuri (!Iv)
~ ® Fereastra din aluminiu. \!..) şi pentru ferestre şi uşi vilrate, Inclusiv rama (/(.)

186
 FERESTRE
DIN 4109
.. Deciziile referitoare la alcătuirea', materialul ferestrei sau la tratarea
suprafeţei acesteia sint determinate de opţiunile tehnice şi formale
din care rezulte: cerinţele referitoare la elementul constructiv.
Cerinţele princIpale sint: dimensiunile, forma, impărtlrea, tipul de
deschidere, materialul ramei şi tratarea suprafeţei. Pentru garanta-
rea ImpermeabllltăW la ploaie incldentă direct pe o perioadă mal
lungă de exploataTe o mare importanţa o au execuţia fatţurilor, pre-
cum şi.pozl~a şi dispunerea izolaţiei. Echipamente precum cutiile de
obloane, balustradele şi ventila~ile trebuie să fie fn acord cu fonoi-
zolaţia ferestrei. - ®l - @. Cerinţe tehnice: impermeabllitate la
ploaie IncidentA direct, nivelul de permeabilitate a rosturllor, ventl-
Iare, termolzolare, fonoizolare, protecţia faţ! de incendII, siguranţa
general!, geam antl-etracţle.

f i'lt t
Iii Jîni n I.s 11 I ~
i i
1 -!le.
!
111.-'
III....... <u
II iIWI)

III."""
II-:sa
,,- 2S
ilO
>100
<10
10- 501
III
O
O
O

"
II II J~
:sa-l00 I O UO 25(30)
.4 0,;:;"\
prtnoIpIIA
1I111t1&t, a-:sa 80- 200 "
~ '4' F.r.1ItrI dubii cln aluminiu 11- 21 III
II'" cu posibili prctectle Intermedlarl II'"
contra acaralul plnlla 47 de
'..::!.I twrmoizolatl plnlla 47 de
............
Ift_lel)
.,0
101-300
101 -300
IV
I
1 51 plnl la 58 25(30)

(2b1m1), 9-100 II
.......IIcII.... 11-18 200- 1000 III II 56 plnllaeO 30(35)
--..
(1-',
.10 IV
liriii 101 -300 III
......
Jn-. '"
%ani .U
38-100 1000 - 3COO IV
V
III 61 pinii. S5 311(40)

liriii
.
1IldU11I1II1
,.."...
4.1a'
-.
laI -:1110 IV
IV

V
66 plnl 1. 70

>70
40(48)

45(50)
..... dt .,00 3000- 5000 V
_II
-* ZlValoriie In p.rantezi .,nt valabil. p.n·
Iru p.reUI .xte~ri el sInt valabile ,1
p.ntru ferestralt cara reprezinti mal
II In af"l laallllta(lar ., pentIU IIbIe 11111111 In mult de 80% din suprafate peretelui
_111 _ _ ., GOI1IIIaIIII IMt vlllilll
nIvIllA dt zoamaIlmtcIat tuptrlcr• .xterlor.

.@ ~ cle mult zgomot este? ® Alegeraa fonolzolatlel aclaovlte

CI ••a de Val. de
fonolzolara fonoIzotara ~:'catll orl.nt.t~~I::~:.'~':;~C;:r1I1ICI constructive
IndB lerestrelorJl1 I II r v

e 50 Fereutrl·cu.tI cu cercevtle Infundate separate ,'lzoll1l.

.p.clall, .p.tlu Intwrmedlar foarte mare ,1 geam din
.dctl gro....

!5 45-49 Fereastrl·culll cu Izolaţie .plClall, .p_tlu Intwrmedlar

marI " glam din slicll greul; laraasttl cu geam dublu cu
rame leparat., Izola~. apltClall, dllllln\l. Intra 101 p.1tI
100 mm el geam cIIn ltIell groasl.

4 40-44 F"eutrl-culll cu I:olllle .upJ1m.nllrl " geam cu

dsnallate medie; ferelltrl cu ClIaITI dublu cu Izolatie ,pleliii
dletanţllntra tol peett ea mm " glam clln lIIell groul.
6- 7' F.relSlrl din mata~a1 plastic cu ramA 6-
II'" \!.I ftnlsati cu llumlnlu plnlla 42 de II'"
®
45 dB 3 35-39 Ferll.trI·c...1I flrllzoll1le .upllmentarl.şl cu g.am de
dlnaltate medl.; t.reastrl cu geam dublu cu Izolaţll .upU-

tE]G:J [f] CE [TI 1--1- II~ mentarl, dlatanţll normali 'ntre foi şi geam dln stiell groasl:
geam Izolant In alcllulre grea multlstrat; geam 12 mm, fix

tE [I] rn
CE IT] EEJI5 2 30-34
sau In canaturi Izolate.

,Flrealtrl cu g.am dublu cu Izolaţie suplimentari şi geam de

densitate medl.; g••m Izolanl gros; fix sau In eanaturllzolate;
~aam, 6 mm, flx sau In canaturi Izolata.

EE [I] [l] CI] [TI EDI~ 1 25-29 Fereastra cu geam dublu cu Izolaţie supllmentaril şi geam
. de densitate medie; geam izolant sub~re In terestre IAra
Izola~e suplimentari. .

~ ~
[I] [l] CI] [JJ EETII~
I '.99' I I 2.29' I I 2,59' I I 2.89' I
O 20-24 Ferestre neizolate cu geam simplu sau izolan!

® Dimensiuni exterioare ale carcevelei lnlundate.pentru·lerestre glisante - ® @ Clasele de fonoizolare a ferestrelor lextras din dire.ctivele VDI.nr.2719)

187
 CURATAREA CLADIRILOR
TRA 900 + AufzV - llJ
ELEVATOARE DE FATADA ŞI ECHIPAMENTE MOBilE
Pentru siguranţa contra caderii 1n gol pot fi folosite centui'ide sigu-
ranţAcu cordon opritor, cabluri de siguranţA sau aparate 'pentru si-
guranţa lucrului la lnalţlme. - Ci) , '
" Elevatoareie de fatada, respectiv echipamentele mobliâ sifolosesc
la curaţarea ferestrelor (astfel fiind posibila montare~ de geamuri
fixe) şi a faţadelor - @- $, precum şi la lucrirl qe Întreţinere sau
de reparatII (nu slnt necesare sChelele). Atunci cTnd sf,\lt montate Tn
i"f' ScIrI de IIguI'll1t1 oare II d.pl.. timp util pentru operaţiuni de construcţie (montare de jaluzele, fe-
I...!.I
00, d. IIgurantA ,1 cordon de
IIguranţt ® ••azI paralel, pentru 3-4 .taje , restre ş.a.m.d.) sTnt deja utilizabile. Ca urmare a unor minore modi-
se 1,20 ficari constructive, elevatoare le de faţadă şi eChipamentEiie mobile
j I I
pot fi folosite ca echipament de evacuare Tn caz de' incendiu. S1nt
disponibile scari mobile flxate pe şlne, echipamente fără şine cu
/
I :',: ~t\ gondol!, echipamente pe fine cu gondolA, fixate de planşeul aco-
perişului sau de balustrade, cu macazurl şi curbe. '
:...1\ " (,
1'," ..

~ .' .. .J Echipamentul (mobil de faţadă) cu scari suspendati din metal uşor

\~'il', r~ - Ci) constA Tntr-o scară suspendat! mobil! şi Tn şlne. La~mea
.....~. o . scArII este de 724 sau 840 mm, lungimea totală max. 25 m,1uncţle­
~!!

~
.-;
I~ de clădire. Sarcina maximă este de 200 kg (2 oameni şi echipa-
mentul). ExistA a1tematlve precum pasarele - @şl balcoane de
curăţare - (1).

® Curlţart, '''',lrIlor alaturati t4' Suprafata umbrItA ,ela euprafaţl

~ 1potIIIcA, outlţlrU
Tipul oIadlril F"..!r. tJIIerJoar. FttNlt. d' manSArdA
10
Birou la fi_re 3lunl· la fleoare 12 luni
Slrouripubb la 2 dptAmfnl 3 luni
Magazin. la ext. saptAmTnal 6 luni
la In!. II,flecar. 2 dpL
Magazine (pe .!r. principal.) lam••IptImTnaJ 3 luni
II In!. .lptlmTnaI
Splt." II fltoar.3 lunI 81uIII
Şcoli ,. ~rt 3 -""luni ' ,
,,' ',~ .. 121uIII
Hot,'u~ (!Iret 01-) 1, hcare 2 .Ipllmlnl 3 luni
Fabrici (d. precizie) 1. fltcatI 4 dpt&mlnl Slunl
Fabrici (grei.) ,. hOl,. 2 luni "'S'llInl"
C... par1lcul.ne ,. fllCl1l 4 - e alpI•
• F.rtltrtle d. 1. partII' IrtIbul. curltlt. mii d•.
II
® F'asarlll d,lrrtrttlntr' ® Balcon de cutlrare CV Intervale ~ Ump ';'ntru IMIt.,.. I./'Htrelor

m
eo

~
55

~o

45

40
1
® Elevlterda '1\Idlpentru 1 peraoinl ® Cu bral' dispuil In paraJ,'ogram @ Cu 2 braţe ..pareti ,35

30m 30

,25 25

20 20

® Pasarala da lucru ,slsti3m Gardemann

188
 :~
- I ~~

J~ P
~:

.......J . J
. -i ( . ..: . .
In gen,ral eens gre~11 d. d.schlder. .
:~~\
,•• ,...........
t:J ~ uşi
f:·:':·:':·:·:':·:·:·:':·:·:·
montale gr.şn w~ CI.tanla minima
.....::;.....,.......
Cu dula~dIIPuntr. aVlnlajoaaAl
~

Jori . \ -IC
j~~. pTnllaperela ~ Clanlel,l. 10 cm
dlferenţAp.
. lnllţlml
~
_~- . .\,u,w",.
..

d}JJ t.... •.......... • 1 • • • • • ' ..: · . . . . . . ,.:,)!.):.:,;.:.:.:.:.:.: ...-.... :t"'

<D In genl/'ll sens corect de delChldere ® Doul u,1 montate corect ® 01ltal111 minima pInA le Plretl cu.. t4' Dispunerea I douA u.1 care bat In
corp dt Incllzlre . .' I.:V ac.I..1co~ In acee..llncApere
BlDIIGI 1/1 '*"Pta

~\...... ;.;.;..:1.;.;.;.;;.:.;.,/\..............

Bueullllltlnga
uşa plvotantl: CII un .Ingur canal, pivot
u,a cu 2 canaturi cu brouel p. dreapta d.8C.ntrat
.... .
..... ,'" ~~"A~_ ...... .
~ . , . ~ ~
~

® Buculatl pa dr.apta r=;...,

\2.1 U,a bltlntl cu un canat " cu 2 ca·
naturi. aventual cu tr.care p. ® Cu pivot c_ritral, cu trecare p.
dreapta
dreapta

=1~"-'_:"""-
In Interiorul unei clldlrI, ~11e trebuie
:;-
. .!JC..~
.... ·~·
.. ·zz::
.... · poziţionat. judldoe, clei Tn caz contrar
.1. potlngrellna bun••xploatat. a
U,I gltllntlln fiII PIIIIIIUI
~~'~l ~ot mlcfCra suprafeţele utile
'PI?!F] [............. ,::.
Ufa cu 4 canaturi - L ;C.ilitouhtauCli
- S. dletlng tipurHe de uşi: cu dllchldere
clire Inl.rIor, cu delchld.re In
*II11II cu Intrare In parelt Tnclp.re. cu·dl8Chlde,. clfr. exterior,
=:a:::t-.....'A/ =: cu demldl,. 1n hol. 1n mod curent

® BIIanced Ooor americani
® U'U. bat In Inclplr.
IF=~
. . . . . .''0. . . . . .
u,l1e II deachld cllte Inclpete _ @.
u... glluntl cu patru canaturi dlntnt care Caracterizarea ~Ior funcţl. de po%l~e
doua bilant. .
,1 funC\!un., dlrlCţl. de dllchld.re, tip
d. d••chld.re,lOc, alcltulre a foII, tip
de ml,care ,1 duohld.re.
U,I hitlrlolre:
. @ u.a cu 3 canaturi ® uşa gnuntl Cu Cinat batant Ii"
U,I de camari, d. acee. In
loculntl, u,1 de IUbsol, u" da bal., d.
WC ,1 pentru IncAperI anlxe.
Ulii .xterloare: Uel de Intrare In casl.
. poarta a cas.' ". curţii, u,1 d. balcon ,1
deteraal.
Balal1Qld Cccr .. <i)MOIIItI un.fort mi-
nim pentru deschideri, "'adec\latI ca
u.. de trecere In holurt, wlndflng-urf etc.
L1ţlm•• u,lI.e atabIIe,1t func~e d. utl·
Ilzare " de Tnctperea pe care o de.er.
ve,te. LIIImea liberi mlnlml a unei uşi
tItt de se cm.
Pentru clAdirii a d. locuinţe Il1fmla li-
beri de U$lest.:
uşi cu un singur canat,
® U.U. bat In hol ® Flttru_ln mod favol'lbll UfI de ce,merl cea 60 cm
u,1 an.xe, bai., WC coa 70 cm
uşi da acoea In loculnil coa 90 cm
uşi de Intrare In eul pTna la 115 cm
uşi cu 2 canaturi,
uşi de camarl cca 170 cm
uşi de Intrare In casa 140·
225 om

lnAI«mea liberi a UŞilor Interioara:

cel. putin.. . 1as om
normali 195 •.
200cm
Nu este permis ca uşile glisante şi cela
lumanta sa alba functie de uşi de eva·
cuare resp. de iesire, deoarece ele blo·
® Forme de feale ® Form. d. loaie In dubl\l strat . cheaza circulaţia In eaz de urgenţl.

189
 .......
2500
UŞI
1828 750 875 1000 1125 1250 17eO 2000
DIN 4172,18100,18111

L.· .... • . . ·~_, ..,' ~,. Dimensiunile golurilor de, uşi - <D sint dimensiuni orientative conf.,
DIN 4172. Dacă in' caZuri excepţionale sint necesare alte dimensi-
uni, atunci acestea trebuie sa fie modulate la 125 mm. Tocurlle din
oţel pot fi utilizate atTt pe stinga, cit şi pe dreapta. - @>.
Desemnarea unul gol de 875 mm IAţime şi 2.000 mm inAltime (1n di-
mensiuni-etalon): gol perete DIN 18100 - 875 x 2.000.
8
~,

Dlmlnllunloflalcln Dtmenllun/ laii. Dlmlftllunl lOC

GctutI d. un
DIN ",00 Olrnenelun/ gen.,.It
/(1. . (.,dllMllllunl
:n=UllltIOmlnllt ~lIme
Ifbett, 10·
!nlll"'"
liberi, 10·
tip') culUld.ltll cululd,'1l1
dlYf.,. dlvl.,1
dtvI,,. admlal adml., admln
*1 ·5 :1:1
-9
1 .75 117. eao lHO 834 1847 841 1.'"
2 8U 2000 810 1115 584 1972 SS1 1883
Umlllt denumlril

'o
3 750 2000 735 10al 701 1072 71a 11183
Dlmenliunl prtlttlll In cMenllftle lnaratall dI,IIIr
4 175 2000 810 1085 934 1072 ' 841 1113 '

~
I 1000 2000 015 1085 ' III 1072 lea 1083
PenllU dIm.nllunlll mlreafll cu o cllrlln DIN 18 101 lin, dlll miIUII ••1CIa IIInIIU 1CCIIri " 101 de
u... Numarul III. ., .. cu numIrUI rindulUI In *'.1 al DIN II 101.' •
7
750
171
2125
2125
735
850
2110
2110
700
U4
2017
2017
71.
141
210•
210B
2125 N ~110 III 2017

•
1 1000
1125 2125 1110 2110 1084 2017' "'
lOII
2101
2101

G) Goluri In perete DIN 4172 ~ (il ® Foi ,1 lOcuri d. u,l flltuha DIN 18101

OIm.lIIll1ne OIm.n,lun. OImIn.lun. Dima/un. OImen•• aX!. II

ataIon de nominala. !lIttoc IIbtrl de trece" foII de ula
conatructlt golUlui ~mt xIfIiI\Im. I locului (CINI8101)
ri1N18~ ~Um' x IntlUm. *1-9 LItImI xTnll\tm. UHmt x Intlllmt
tfmI x nI
875)(1875 885 X1880 841)(1858 811x1843 880.'880

•
625x2000" 835x2005 591x1983 581x1988 510x1955
750x2oo0 780x2OO5 7115'-1983 888x 1&88 735x1985
875x2OO0"" 885x2OO5 841xI983 8".'988 880xl986
1000x2OO01, 1010x2005 885 x1983 938xlesSll ;SSx1985
750x2125 ' 780x2130 718x2108 886x2083 735x2110
875x2125 885x2130 841 x21 OS 811x2083 880x2110
1000x2125 1010x2130 988x21 08' 938x208311 985x2110
112512125 1135x2130 1091x2108 1061x209321 1110x2110
1) Aeeltl eIIm.nelunl IInl dllI),n.lunletanclltd (In comerţ).
~mal acut. eIIm.nelunl.lnl ad.cvate pl. p.rlo.n.18 In acaun cu roUle (CIN 1B025).
® Lltlm.au,1I ® Inllllmta utll \!) Dlm.n,lul11 loCuri dl oj.l- <D + @

Dlmtn.lllnn UlMri
• SolulUi

!'!Clm,nt/unu1laIon
1011 dt Ufi
dt
oon.truolfl
® U,I cu toc Infunda! Tocurl DIN 18111

I
'DIIIIMIIun.
I1/1Itt. a QoIUlul
Dlmel1.llun. -1 I :.
,,,,.,.. QOIUIUJ-8 ':1' . . lIile"',
Dlm.n'lun••
golului
i
u llmn IlbeII
1"1: ..'.
IdetrRe,. LllIm•• liberi
d. lrec.r. ,
.. •
r .
'I!I •
"
.-..,;..W~~~" -1" ",

Illolmenl. falţulul locului i Iloimenslun••

I Clmen.lunu fal\ulul
loculuI I , Olmen••foll da u"
D/m.n ....talon de
, 'fell de u$a
O/mena. fa/tulul
Clmen•• 1011 d. u,*
Iconstrucţl.
Olm.nslun....talon da A"I IClm.nalun....,tllon dl
folld. u,* 1ccn.lruc~e IOlmena••etalon d,
construcţie

® \LI Uea cu lec

conUnuu '
conatrucţle'
Toc care imbraca peretele Toc

190
 UŞI
~~mln··I1.50 ~.,mln·I1.8O
.
IIOrma' 2.10

.. ~_... _..
. ma•. 2.20
~
)9: norma' 2.<10
m.... 2.80'
......
Uşile turnante - G) - @
-1l'J
.sTntdrsponlbile ajustablle;acea-" ...
sta Tnsemn1nd că 1n caz de cir-
culaţie intensă, mai ales vara,
CD Uşi IUrnanti cu doua canaturi ® ®
iiIT7 .
Cu patru canaturi

\TIr
Cu trei canaturi canaturile sTnt rabatate pe mij-

~ln·I1.8O '. u. .. ~mln"I1'Bo loc şi. persoanele pot intra şi ieşi

~~~Ii
2.40 1n agelaşl timp.
,
,
narmll 2.40
glluntl :'
t . .
MUllrlla,:.
'.
norma' 240

mu. 2.80
Grupul de canaturi este tras la o
parte atunci c1nd se circulă numai
: IIIP. UO
Tntr.o singură direcţie (Ia inchide-
~ ~ u,a turnanta cu 1I,Irl suplimentara rea magazinelor).... ® - <D
@ Cu patru canalUrI. pozlllll1rllllll ® Pachltul de canaturi dat la o parte ® d, Ivacuar.
u,1
automate, acţionate de: ra-
dar, preş cu contacte electrice -
<i) - <i) pardoseală de contact
pneumatic!. Barierele de lumină
unidirecţionale sau cu reflexle,
uşile glisante automate sTnt adec-
vate pentru montarea pe căile de
evacuare in magazine, clădiri ad-
. mlnistrative, supermagazine, 6
canaturi şI pinA la am lăţime.
Uşile cu perdea de aer ... ® se
1nchid seara cu o uşă culisantă
vertical - Ci)
LlII_
Galnllulul P,...de Tnchlderea incAperilor poate fi
(i)
contlal
U,ll1Irnant. automati Uşi glisante automate ® uşa cuU.anti Ylrtloal .. @ efectuatA cu uşi pliante spre ex-
tremităţi - ® sau cu uşi-armo­
:j ru' ......... .

--'eli rm:~u. ------M1!

CU !!rât peftdullllt •
nie! ghldate pe mijloc - $
pentru inchiderea de goluri mal
largi. Mişcarea de basculare
,l ..... este combinatA cu mişcarea de
/.l glisare.
l •. Uşile-armonică pot fi din placaj,
piele artificialA sau material textll
-@
UşII. telescopic. au mai mutte
11 ••0
canaturi legate intre ele prin re-
borduri verticale. Uşile telescopi-
Ufi pRImi cu ghida] Ipre ce cu acţionare extem! au un sin-
.mmltl~ cauciuc gur strat - @. cele cu acţlonare
,555<..' Internă, două straturi - @
.Df_niâ~
,~-..:!--I:L
Uşile teleecaplce pot fi al!tura-
te'" @ sau intr! una in cealaltă
... @, pot avea ghldaJulln par-
tea de sus şi se pot intoarce la
colţuri - @ sau pot fi folosite
IIUO ca lnchiderl11exlbile ... @
Cortine d. partlţlonar. care
pot fi desfăşurate de sus ... (il)
sau pot fi mobile pe orizontală
ghldate de sus ... ® fac posi-
~ Poartl gUMntlartloulatl ou
bilă partiţionarea spaţiilor largI.

~~::SCOP'cllL
@ Ufi telalCOplcl \& lntoll'C/lrlla colI
@
....... artlflGlalt! ' I
.1:'
.. 18-80
ee
II...
-
ntmJOIul
Ilfonulul Sectiuni

~.
/~
@ Perete·rulou .........,- @ CortinA de partitioetare conform DIN Uşi glisante flexibile @ Instalatlepentruperdeadeaer- ®
10032 T4

191
 r·
~.:..,.,,:.:(.,,,.:.:.:,..;.;.:.,:::~:
"":.:.:m.:.:.,.":.:.:..,.,.:(.:....
r:
." ;. ;.;.;. .;.;..' ;.;.'.;.;.;.:.....;':-$ Pentru garaje şi alte. asemenea
PORTf
.:: pot fi folosite porţi culisante - <D -
......,..••.. I porţi. pliante culisante cu. arc.saL:
I contragreutate. Pot avea foaie
Intr·un Singur strat,ln două stra-
,/ turi, inchise şi parţial vltrate, com,-
plet vitrate. Din lemn, materia
,.l
plastic, aluminiu, tablă zincată dir:
.':::,'::::::::.':,'::,', .......... :. ':0'::::.'::::::::..::,':.. ,', •:::::, • '::,',':,'::::,',·l..: ......: ... :, .w,',',', •
oţel. Dimensiunile maxime de tre·
cere 4,82 x 1,96 m, Mărimea ma"_
'a) Poartl pllantl b) Poarta cullsantl cu meci' e) Poarta culluntl cu
culi..ntl "lam de contrabalan..... contrllQr.utall ximă a canatului cea 10 m2• Dis·
cu arc, tara ,Inl d. plafon ponlbile şi pentru goluri in arc.
Acţlonare cu motor şi teleco-
mand!, Poartă pliant! culisantă
verticaf'" ®, poartă secţlonali ..-
@, poartA cullsan!1 vertical tele..
scople! - @ I poartl rulanti -
@ din aluminiu. Sint disponibile
porţi de mari dimensiuni intr-un sln'-
gur strat sau Tn .mal multe mlur
pentru clădiri InduS1riale, de trans-
porturi sau ateliere. LJ.~mea max.
este de 1am, Iar rnâl~mea max, de..
6 m. Ele sTnt acţionablle prin comu
tator cu maneti, bariere de lumini,
telecomenzi eu Inducţie sau fAra fir
(electrice sau pneumatlce), pragun
de contact. -
@ Poartl18C\1onala ® Poarta cullaantl verticallIllecoplcl
UŞile de circula~e carosablli CL
acţIonare rapidA, uşile batante din
PVC - ® Tntr-un singur strat din
PVC translucid trebuie si fie rezl--
stente la abraziune şi la Impact.
STnt disponibile şi cortine din 1Işll­
@. De asemenea şi uşi rezisten-
te la foc T30 - T90, cu un canat'
sau doui canaturi - @. Uşi gll-
santl rezistenti la foc - @.
Partiţlonlrlie glisante, culleante
vertical sau cullsante rezistente la_
2.00 2,00 "'1 II mllC.1,00 I e,oo foc trebuie si funcţioneze Indepen-
5,AIO 5,00
8,00 1,00 dent de reţeaua electrica. in caz de.
Poartl gAlanta. poarta gHlant. din Incendiu trebuie si se TnchldA au-
®. alumlnlul
Po~1 rutantl, grilaj rulant (otel şl' " ' . Poartl cu oobotlr.
\!J ® ole/TaO-nO'
T30: 5.00x4,00;
.
8.50 X3,50 tomat (F/Scher-Rlegel).
~,+:.:.t:::.;.a
f1.zo-I,4Oi
P};Y;·;';·;·;·I!:.:;'" ~
1-1.IO-I,eo-I
~A m:m
. 1-1.50 -3,lo--l
t'}:':':':+:('~A'~
A
l----zAo - oI,80---l 200 2.qo·
~ ,~ '1
12.00 "MQ
I
1-----3.00-1,00 I
® Poarta pllama - (i @ Porti pIlanll- (ă) ® Pod 'Iacj!onall cuHlanti latllral @ Forme c:onstructfve posibile ... ®.

..
Cu un lin ur canlt Con1rlgreutate cu

" .~
'" 75
75
B
1.75
1.5'75
'nvIU, A
1,00
1,00
e
2,00
2.125
75 2,00 1,25 2,00
B :~ l:~$ 1.25
1.50
2,125
2,00
10 2,00--
. -....
j ....
:
•
.....
1 - 1,00
875
875
1,875
2,00
1.875
B
1,50
1,75
',75
2,125
2,00 .
2,125
-
'.. ~l,.. ........ 2.50 2,50
',00 2,00
1,00 2,125
Cu daut canaturi
1,S0 2.00
1,75
2,00
I ::z::m_2 canaturi
_m:::::::
2.25 2.125

@ Uşă batantil din cauciuc @ CortinA din 11şll @ Uşi rezistente la foc T30 - 1ge @ Poartă glisantă razistentâ
la loc T30 - T90

192
 , , SISTEME DE INCHIDERE

" incuietorile cilindrice confera cea mat'mare'slguranţa,"d'eoarece este '

OIN 18252

aproape imposibil ca ele sa fie desculate cu unelte, Tnculetoarea con-

cepută de LINUS YALE se detaşează net de toate celelalte sisteme
de Tnchidere.
Se disting Tncuietori cilindrice cu. RrotJI, cilindrice ovale, clrcular'e,
duble şi semicllindrice. - @ , ,
Cllln~rll au extensii care la nevoie ies la unuţsau la amindouă cape-
tele cu cfte 5mm, pentru a se potrtvl groslmii uşii. Cea mal mare si-
guranţă o confer! cilindrul'DOM IX. -@ Datorlt! variaţiei de lăţime,
sistemul IX este foarte adecvat chiar şi pentru sisteme de Tnchldere
<D Sistem cu Inchldare clntrallzatA extre1l1 de sofisticate şi complicate. O datA cu proiectarea şi coman-
darea unul sistem de Tnchldere este elaborat un plan de inchidere cu
un certificat de siguranţă corespunzător. Numai după emiterea aces-
tui document se livreazA ohelle de schimb.
Rlmplpra/
Sistem cu Tnchldere centralizata
1n cadrul unul sistem de inchidere centralizata, cheia uşII de acces
in locuinţă Tncuie toate uşile comune sau chiar uşile comune de ac-
ces, care pot fi deschise de cAtre toţi locatarII. de ex. uşile din curte,
subsol sau uşa de la intrare. AdeCVat pentru looulnţe multlfamlIIale
sau ansamblurl de locuinţe - <D
Sistem cu cheie principali
1n cadrul sistemului cu cheie principalA, o cheie supraordonată des-
® chldetoţl cilindrii sistemului. Adecvat pentru case unifamlUale, şcoil,
restaurante. - Ci)
Sistem cu cheie centrali
Sistemul cu che~e central! cumulează mai mu~ sisteme cu Tnchide-
re centralizatA. Adecvat pentJ:u locuinţe colective - @ Fiecare lo-
catar Tşl tncule cu cheia propria locuinţA. Pe ITngA aceasta mal există
o cheie principal!, care deschide toate uşile comune.
Sistem general cu cheie principali
Sistemul general cu cheie prlnclpall consta din mai multe sisteme
cu cheie principala.. Cheia generalA principali oferi unei persoane
accesul in toate TncAperlle. Est. posibili departajarea zonelor după
o cheie principală şi o cheie de grup. FIecare cilindru are şi o Tnchl-
dere proprie şi poate fi deschis, Tn afara de chela supraordonatl,
doar de propria sa cheie.
Domenii de folosire: fabrici, lntreprinderl comerciale, aeroporturi, ho-
teluri- ® .
Punctele slabe care trebuie luate rn considerare la proiectarea
® Sistem cIIlnchldlre ccmblnat cu cheii centrali" ptfnclpall clldiril- ®

'Chila prlnolpell ;_rall Cu/apl.lrI pantru aelt, celule cii bile, culll pa_, ",1 de In/tIra, Uf/ efe Periciltatll
.vaeuana, gllderobl, Tnculatorl d. 11z!, Inclperl frtgorltJce. u" de
mobller, ",1 au tocutI tubulana, u" rutlnte, Ufl III dullpurf, bltaurl,
n IncuttlOrl ;Il,,"II, Clt!lne cii mUar
u il CheII princIpali CUI .-nlOrulul, ttbIoul ueenacrulul, camira elldlic., ",1 ci. a=- ~
gara/., pOtţl cullunll de gl!'ljl. POrti cu zlbrwll, u" cii centrali ttrmlcl Falrtt
,

n
~hell principali da'grup 1
T da grup a ~ d••ubloI, conduet. d. alimentare ou petrol, tablouri cit cfialr1bu1!. periclitate

u
,Ch'l' cii grup 1 ,
il
C~. da grup 2
U
•
fL-o
CheIe III ;rup S .Chela da
Uşi d, lCOII In birouri, I.rntre cit maneard•• 11'llIr. bucullt.iltltll ,1 extrem,de
Inf.rtor, camere cu calculltoare, uşi de Intrare, grill/l, u,1 de cas•• trapl, periclitate
'Irall" cit dtmllol, lumlnltcana, tabtcurt cu comutalClana, u" d. IDCII In
I • ;rup 4 loculnţe

® Chackltst

T
a
1

T
a
1

@ Sistem de Inchidere general cu cheie principala Dimensiuni In mm

193
r.
aher]
.!IIaI
_In..,..,.'"
ţ;;';""""- I
Supl'lvlgh."lne8Pt~ Supl'lvoght,.
. dIHCID...
'!Supn'llg/tlrt
~_noollll
SIGURANŢA CLADIRILOR ŞI ATERENURILOR
Co.tacld~lIChldel'l n:))~ [ti ,

o,
1
-~nt'OI ~fl ~=:;:"4- UI~"<:i-_"
."
C,, _ _"
Dulll cu
ll::::n
Beril..
~~:_o~
iii
.= o" o
Sc:hlmbltDr
DIN 57100, 57800, 57804 -

I I
Ccnllat de IncIIldII'I -+-
~ I:IttL _ oulii cu
Il'Iovln\l ""'III
'BorIIItll'lcv.
InIIII Prin tehnologII de siguranţă se inţeleg măsurile ce trebuie luate 1n
_ .. _"'.. <O':::: OO
I
IConlletlpondullnl +_dt_
t;iJ"" _"_
AlI1IIItC~''''''
_~II
aMi,." vederea apărării corpuluI, vieţii şi bunurilor rn faţa unul pericol in·-
,1 (lUprlvoghtrl OI
lumln_
fracţlona!. in general, toate componentele unei clădiri, chiar şi cele
delUPI'I11\1) I I I I din beton şi beton armat, pot fi penetrate. Slnt esen~ale cerinţele de
siguranţă. Acestea s1nt stabilite 1n urma unei analize de siguranţă a
punctelor slabe, cu estimarea costurilor $1 beneficijJor. Poliţia cola-'
borează şi oferă consultanţă rn privinta alegerii echipamentelor de
AlImIntIra cu_1ItatIIC
Siguranţă şi de supraveghere.

,=~II'"
EB AUmanllrl *11
gtnIIIiOr Echipamentele mecanIc. de siguranţă s1nt măsuri constructive
care opun rezlstenţâ mecanică intrusului şi a căror depăşire nu este
posibilă dec1t cu forţă $i deci cu urme evidente care răm1n.
AIIrmlICUIIIcl
c(] IIIWlllmlntl· Un criteriu esential este gradul de rezistenţa. Punctele esenţiale pen-
=-,==UI tru aplicarea unor astfel de măsurI s1nt pentru locuinţe uşile de Intra-
rzCJ :t:':..t0l re, ferestrele şI accesele 111' subsol, rn magazine vitrinele, Intrările, fe-
restrele şi lumlnatoarele, ·gardurile. Siguranţe mecanice sTnt, printre"
altele, grilajele din oţel fixe sau rulante 7n faţa golurilor, inclusiv ace-
lor de vent/lare, obloanele de slguranţâ, Tncuietorlle de siguranţă,
locaşurile cu lanţuri şi puţurlle de lumină. rn cazul geamurllor, ran-
forsArlle dIn sirmă sau fir din oţel au un efect antl-etracţie. Folie acri- -
G) Sl.t~ma de IIlarmA anti-atracU. - contlgura#a şi mod da func~onaTl IIce sau din pollcarbonaţi conferâ o protecţIe sporită.

8II1IIn dllflrmA lIIfl.ffrIC\te "antI;af

........-r~~~~urgII~~ntlpt._r Sistemele electrice de supraveghere semnalează automat o
1ncercare de efracţie sau pătrunderea 1n spaţiul supravegheat. Un
criteriu esenţial tI' constituie perioada de timp scursl1ntre alarma re
şllntetven~a echipei de pază avertIzata.

1. InstalaţUle de alarmă antJ-efracţle sau cele de alarmă 1n caz de

jaf servesc supravegheril şi siguranţei persoanelor şi bunurilor 1n
cauzl.
Instalaţiile de alarmă antl-efracţie nu pot Tmpiedlca pAtrunderea In- -
truşllor 1n spatUie supravegheate, lnsă trebuie să semnaleze o ast-
fel de tentativă 1n cel mal scurt timp.
Din acest motiv, siguranţa optima poate fi obţinută numai prin slgu- _
Sisteme dl siguranţA
ranţe mecanice şllnstaiaţll de alarmă anti-efracţie instalate judicios.
A. Măsuri de supraveghere: supravegherea exterioruluI, a incaperilor,
a unor obiecte individuale, capcane de siguranţă, apel de urgenţă.
.q• I

• dUll))1
p
• • _p
Sistemele de alarmA In caz de Incendiu sTnt' alarme de semnala-
re a pericolelor care setvesc persoanelor să apeleze dIrect pom·
pierii Tn caz de pericol de Incendiu şVsau care recunosc şi semna· -
lem Incendllle 1n scurt timp de la decianşare. Instala~lIe de alarmă
1n caz de Incendiu servesc protecţiei persoanelor şi bunurilor.
2. SIstemele de supraveghere in aer liber servesc supravegherli
terenurilor aflate 1n jurul clădirilor. Ele servesc protejArII unul·
obiect prin mAsuri aplicate 1mprejurul acestuia, respectiv in
® Siguranţa 'n atara CII.I pe domeniu privat
spaţiul liber lnconjurAtor, de regulă p1nă la limita terenului inclu~
siv. Ele constau ,din măsuri mecanice/constructive, din măsuri de_
detectare electronică şi/sau din măsuri organizatorice/personale.
Scopul: delimitare juridică, Intimidare, impiedlcare, tergiversare,
111 avertizare timpurie, detectarea de persoane, vehicule, pază,

m identificare, 1ncercărl de sabotaj, spionaj. Măsuri constructive:

gardurI, şanţuri, ziduri. bariere, porti, controale de acces, lIumi·
nare. Măsuri electrice: centru de control, detectoare, senzori, vi·,
deolTV, sistem de control al accesului,' apelare automată către
postul superlor- POITEMEXITWG/FUNK. Măsuri organizatorice:
personal, observaţie, pază. siguranţă, trupe de intervenţie. per-
sonal tehnic, cîini de pază, plan de acţiune de urgenţă.
o Siguranta in IncAperi in domeniul Industrial si comunilar

194
 a • • • p- J1I1f ~ ir- ..
B
SIGURANŢA CLADIRILOR ŞI A TERENURILOR

~ ~ + •li tJ DIN 57100, 57 800, 57804 -

Simboluri - pag. 25
tlJ

ii Il !!i II in Id dl
Elementele constructiv. fi -!I ''';
~
.al .li . - ,

<~ IU uB-!
IChlpamenlal. ce trebuie Islgul'lItl

le- II IU li. 3. Sistemele de siguranţă a bu·

nurilor, denumite $i sisteme
Uşi de Intrllt. uII catre

Uf/ dt aceH Intarnl

'Kt.~or

."." •• • O
O fi'
anti·furt pentru magazine, sTnt
sisteme electfonice $i servesc
protecţiei impotriva furtului şi a
Usi dl camerl 'Jl

Uşi gnunt• .jntariorIJl ." • •

O" O
• •
O O"
O O"
TndepArtării nepermise a bunu·
rllor dintr·un spaţiu sau do·
menlu'controlat; aceasta ln tim·
1'0111 cull.lml dl gartjl

F'I'lIItrI- CII canaturi

•• • • O
O O 07)
fi' pul orelor obişnuite de lucru.

• • •• ••
4, Sistemele electronice de
U,I vllrltt, uşllrIpt O O O O" O" control al accesului sTntdlspozi·
Uel gUllnt. vin. - I~r O O O O., tive care, 1n conjuncţie cu un
l,umlnalo...t
Ftl'lllVt del1\llltlldl
O
• • O., On • O fi' element mecanic, permit acce·
sul de ex. Tntr·o clădire,
incApere, zonă numai pe baza
P"'" cIIn blocuri de ItIeIl
Vltrint, vftrajt fbct de mari
cIImlnliunl .
•••••• O
O
unul control de Identitate .
Aceasta se face dupa verifica·
. rea electronicA a IdentităţII pe,·
O

.
PlrtIi ,1 plan," g"', soanel, respectiv dupl controlul
P"," ,1 pllnIIl UfOat.

SoatI dl !lod - retrIcIabIII O O

•• • O· O
autorizaţi ei pe loc,

Din punct de vedere tehnic este

.,
ObIecte lnd1vIdulil'lI

PatdoHR • IntIl'iol'II
~ ~n
- Uri'
• •
posibila combinarea unul con·
trol de acces cu un dispozitiv de
Tnreglstrare,
S,HurI bIInClatl'1I
Dulepurl, _ de' epata. '11
•• • cf
011
."1 5. Sistemele active la distanţA,
constau 1n transmiterea/schlm·
,~:r::mPulUrl de vlll1Rare,

Alarma
anII-tlrIcţIa:
•• bul de date Tntre doi utilizatori
prin inter.medlul reţelei telefonl·
ce publice a Poetei Federale
• tdlCYlll
Germane.
TEMEXIDATEXI8TX servesc la
supravegherea de la distanţA, la
mlsurarea, dirijarea, dlagnostl·
carea, punerea 1n ordine, inter·
pelarea la distanţă, controlul de
stare al Informaţiilor, datelor,
Cntlll de comparati
V [1 ..:.....' <l:"., stirilor de la un obiect la altul .
1' ..............-.11 cu uttruuntW Oull.cu_ Duh d.lnIIti ~ti AI.rml cU InfrItoIII
6. Sisteme de supraveghere,

~ ~I. ~
CatlalltftJlolle d.
iUprMQhMlIVOriztal '. "Il de observare, de dlrlJ~e, de
!ntIgIttrar.. rmprn .••..~ Yt:Z'I/1.~ control, de 1nreglstrare a evenl·
mentelor, prin Intermediul unei
OGmInJui dt IUPIlYIQhIrI MontIIlIll platon 10 -11 Omi l\Ina1II dl dIIpozIIIv 30- 50 mi IUI!GIII de c1tpaZ1t1180 -1IlC mi /uncIft cii cIIpazIIY 80 - lQmI
MoIUIt III per. . CCII <40 mi
camere video şi al unui monitor
~I W'ltml-Vllatt-ltaJon
_rltlGtlunl plnlJa'm plnala'4m plntJaUm
I :::,~,Jf~W..
manual şi/sau automat Tn interi·
Sl!pravlg/JlrII IrttreaH IncIptrI gatlMlIII nuNII~ nu NIl QarIfI1atI ;1I'IIItItI orul şlTn exteriorul obiectivelor,
(pilit ao "" dItIlnclpert pe timp de zi şi de noapte, 365
UlIIIurtJiplal - COJ1cIOIrI
-::=
- rit la IncIpttI miel la·atIt mari
- mJallI 0Ii1 mM -1ncIptd lunQI. mM
~ -~~
- cii il ll'âI*I mJaI III_ lIIItI
~tDtIiIllil
de zile pe an.
- ~retatll'lIU pol\llll - CIfICIMI rit..".. -CIIJCIII~
al OI' pentru mari
:=:~ 7, Sistem de urgenţă pt, ascen·
Ttn'lPlI'lIlIU'I lIIb Q°0 l ...rmId =ndItIoMl .aermId. candtllanlt I0I!I!IItI lIIImIIt sor, utilizat pentru ascensoare
p""",, I
mediului '"'" O" - 50 "C
IplnnIIl IllInnIIl IaM1IId 1IIrm1t1
de persoane, de marta, de bu·
peat.5O·C nepermlla _rmId ptrmJal ntptrrnIII
nuri. Sistemele de urgentă pen·
S. JllllIIII mii rnultllilrme flrt J)rObltm' CUptICIU\lt cu praClU~1 firi pIObItml
tru ascensoare servesc la sigu·
In _1'" Inclplre7
Inlfutnl. IXtrdtIII de ranţa utilizatorilor ascensorului
1111 ptObiIIIM nu II reeomtndt firi probl.m.
I~~ ~~~~..lIUd'ltrlzI Ilti prOllltm. şi sTnt concepute Tn primul rTnd
Po.lbll. ClUlI"e - zgomoll put.rnlc.ln - zgcmott puttmlct In - dlyf.,.. raular plin -surse dl cIIcIurl cu pentru eliberarea persoanelor
aWmeIor flls. domeniul fraMntelor domaniui fftCY.n!llor rtllietarll!" obilctt mltaJ1C1 IChlmblrl bru"l d.
ultrlluMltl uJlruuntt. lImp.raturl, de IK. Ilmpl aflate înăuntrul acestuia,
'I'.....U.I.
- 'util ptnltrlUllllflltII

_1
- ur InclJzIt In vtclnltatal -Iar tncllzlt InClndllC.ntl, radl.tcare
dispozitivuluI -lurIIuJ'njt al. . .,ulul - ptrI\IlnlJabUI .ltcllilll, foc dnchleln
-furllul,",. put.mlea aJl aerului - pert~ InsJabilI - ObIlcll cert II m~ dl ... raza dt actiuni Persoanele blocate Înăuntru au
- pereU tnstablll
- cOlect. caro se ml.et. dl IX,
animal. mici
care la mlaeL de IX, anllllllemlcl
- obiectamici
- in"uent. blIIlan/t In
- ac!1une dlrlcta, puternica
-Influlnl' ",elro-magn'tica II VMaIlI lumlnR ..upra
cI1s~tivUIUI
legătură telefonică directa cu °
veclnAt.' •• dispozitivulUi - 11d. CITI f. mi .... centrală al cărei rol este să fie
1."nalbilit.l. crllcvrll do 'K, animal. mici
°
mereu pregătită pentru even·
® Supravegherea incaperilor - cele mei importante criterii de comparare tuală salvare/evacuare.

195
 SCARI
DIN 180815
Precizarile din ordinele de con-
strucţie cu privire· la proiectarea
scărilor sint diferite. DIN 18065
reglementează cerinţele -dimen-
sionale referitoare la scari.
La cl!diri pentru locuinţe cu cel
.. ,............................:'...... , mult 2 apartamente. lăţimea utila
., .. ,." 11:8 estemln. 0.60 m, 17/26 Tnllţlmea
la~.5 I contratreptel/ lăţImea treptel.
11'. .Lungim.. puulul uman pe o
I..!.I suprafaţA orizontali
Suprafeţele Incllnate mlceoreul
lungim.. paUlul: Inclinatie placutA
Incllnalll normali -avantajoasl Există scari, care din punct de ve-
17/29. LungimII pe.ulul.2 cir•.,. 1 dere al legislaţiei in construcţiI nu
1:10-1:8 .!r•• tprOx. 82,5
sTnt necesare, 0,50 21/21 şi scări,
care dl n punct de vedere al legie-
TrIIptllt la~el in construcţii sint necesare,

dn.......wid... '.w,.L.::::::::::
PIna la IlIIIple II polle _un1a la mInti
1,00 17128. Scările din clAdirile de
locuinţa Tnalte vor avea 1,25 m
la~me. L!~mea scArilor clAdirilor
aure"ta ,1 la llaluatradl
publice se calculeaza şI Tn funcţie
~ de timpul de evacuare dorit - pag.
hiW.....w........ ~ ..........
SClrlla au a InollMll' mal mlal.l '" pol 11111'11
SOS stadIon. lungimea de circu-
latie a scărilor ;a. 3 trepte pin! la 'IIii
mini OIIrI"tI 1Strepte - @ . Lungimea podes-
tului este multiplul lungimII pasUlui
1'4'
I.:!,I
scara Ilmllara celor mobU.
cu baJuetradl '
1'5'
~
SOIrI normali 17/29: podlet dupl
mll(. 18 trepte ® Scari firi mini curenti + 1 adincime de treaptă (de ex. Ia
trepte de 17129 • 1 x 63' .... 29 .92
cm sau2x63+29-1.55m). Uşile
care se deschid spre casa soIrIlor
nu trebuie s! afecteze Ilţlmea de
circulaţie. Tncllnaţll mici, comode,
pentru scari de grtdlnl etc. se obţin
prin intercalarea podestelor la fle-
care 3 trepte. Pe scările din teatre
sau in aer liber S& păşeşte mal
2.0 Tncet,ceea ce inseamnA ci pot fi
mal puţln inclinata. Sclrlle pe!1tru
intrArI secundare sau scările de
evacuare trebuie sA faciliteze co·
Rampale "IZ. COI'ICI una dtalU-
p,. celeilalte eccnomlenc epatiul a.
® CInd ctDrfotIl.tl orfnZile ~i
FII cheila ramp81. I t economl..
epl\lU , IchimbIrI costilitoarl
,'nt ,ta ®
9
SI vor lVIta gTrIfoIuril. ,1 ""It
CII chI-
FIIng: comblnllla demallui ..1I1n
,borTrea rapida.
schimb avant.jouI " nlptlicuJoal1
Scari ou bit ou orampa
doua rampa ou trai ram~ ,1
125 1,815 aCIrI de clldlrt
Inll~m•• lnounlVe Incilnl1l.
I-f 110a nivelulUi redusl (bunii reduaa (buna)
J:3S-40cm
Nr. lnllt. Nr. Inlll.
trepte trepte !rlplt trIIp/e

• b c f g
2250
2!00 14
- -
178.5
13
15
173,0
166,8
2625
2750 16
- - -171.8
15 175,0
-
3000 18 lBe,e 17 176,4

@ 'n Cazul, acltllor eJ1coldaJ.. &:1\1 In cazul Iclrllor drepti.

dlltlnta Intre linia d. cIrou- \UI dIIIInta Intr1lln1a de oJr-
'F
l.J!iI
Seir! pe cari pot circuli
uni pe lingA alta douA
"i3' I.IţIme .. pentru 3
\!:f3I pareo.n. '
'Î4'
\C)'
lnlJ~mea nivelului $1 Incllna~.
selrll
laţi. ,1 vangul merior iri- cui. " blluetradllre- pal'lOinl
bule ai lie de 3S - 40 om bul. al li. de e om

;. _ SO cm
li1: 8c:Irt1. In IacU1II1e unllamlH.,
1:i: In ~ldh1 p.ntIU
pina la douA _
lacul"'. cu
aomplll.
II, In 1n1111cru11acUln1tl. Iclr!
spre lIIIMardi" plvn".
p,-,
.l' _1.0m
.
lS+---I--+-,.,I+-.....,.~---l

i : h ! '_ 1.25 m/18C :.

il!: lIattt_
In ~;;.In spIIII., şcoU fi
1,IOm
J. In e1ld1r1 penlru '-"'II cu mII mull
;. da doul • • c:ampiIIl fllClrt regii·
I

1 14+---+-'-'-1
manlal. da iIgIIIa1Ia In COIllIrlJCl}i 1
ScIrII. Ir." d albi mini ewtntI lIlcL La o 1~ "SOem H
•
l::~~~~~----~~~
mal mar.
J,O+---+'~-4---+-__
Il1Im. I lOIri1 mII m... dl 4 m. ttebuI••1 8lI1a1a ,
Q mInt C\ItIInlllnllrmadllll. In 0I1U1 trep!llor aii·
coida. mini curontl .lIe F' pwtaa Ixttrlclll.
11 Nu .Inl nlC.....
:: dpdY IlIIJllJa1Iv
, : ,:
•
LlVme d. clrcula'"I. pasi. 150
d. persoane
j o 10 20 30 46
L.atim •• lrapla; (c.m)-

@ Ol~ensiunl minime ale scarllor @ MAsurarea latlmil uUle - 1'19· 197 ®- 0 @ Cosum energetic la urcat scan, Idu~i

196
 1 Scări
90'
75° 2 scari pentru SIIbsol şi pod. care nu duc SCARI
la IncAperi de ,.~.re. precum ,1 acAri
care nu sInt necesara d.p.d.v al I~I' DIN 18065
Ilţiel (supfmentare). tabelul - 12J. Scala percepţiei scărilor şi căilor _.
rlndurUe 2. 3 şi 5 .
3 ScArI n,c'lIre d.p.d.v. allegltll~elln - de acces este largă: de la posl·
construcţii. ceri duc lipr. IncAp.rl d. __
oii biiităţi de modelare a celor mal
şed.re. pentru clAdlrl·d, loculnţl c~ nu
mal mult da 2 apartamente. tabelul -
(2) , rindul 1 -
i diverse scări pentru locuinţe,
pTnă la scări exterioare gene·
4 Sclri nec..lre d.p.d; v. al l.glsla~.I.ln
constructii. In "11 cladiri, tlbelul - -roase, pe care urcatul şi co·
(2) , rIndul 4 - borltul devin mers. Circulaţia pe
scări necesită de regulă Tn me-
die de 7 ori mai multă energie,
decTt mersul normal in plan, in
CD Incllnl~1 pentru rampa. scArI, aclrI mobila ® cazul urcatului scărilor, "efortul
de a urca" este perceput din
RInd Tip de cllellrt -TIp d,.cara L.I~mll lnll~mll L.I~m'l punct de vedere pslholglc ca
udll de CIr. trtptel
clrcuta~1 fiii III fiind acceptabil, atunci cfnd ung-
mln. mu. mln. hiul de Tncllnatie al scari lor este
1 Cllellre d. locuinte ScIrI car. dUc spre 80 20 23')
de 300 şi efnd rampa este:
cu mII<. 2 Ioculnţll) lnalperl de "d,re
1-- -.cT...,;n.-.llţI""mI=I.-.CIr;.;.'_ • .lZ.
215)
- 12

3
ISclrl fP1I tubeolI de lIIIdIrI
dUc
ScIrIIP'I pod '::d'!duC
IlClftIlnCIaitrI de .
n\l CItI 80
80
21
21 21')
t 111/m•• tr.
Raportul se determină cu lungi-
29

1;
mea pasului unul adult (cea 59:-
4 Alte cllellrl
~=~d.pi~
100 26
aii .1 In COlII . 65 cm). Pentru stabilirea celui
21 mal favoraoll raport cu consum
I::=~cc!:~
D T011l1:ll01n1. DO 21

Il Include "1acuInIe
Iupllmentare cln alldIt cu nu mal mult de doulloculll1l
minim de energie, se aplică for-
1) dar nu c14cm, iIldar nu .. G1 cm .lIabItIrIIl'lPClrlului d' InaUftIlIeo'l mula:
') In caul trepIIior al. cIror II"me lI1e IUb 1!8 am, trlbuIt CllUprtpUI1.rll • II III CII PII~n
atrr de mire, ilicit" rezulte o lIIIPfafIII de oIlcert IOIIJA de 21 cm (1..).
2 c + t. 59· as cm.
• 10 5
1\ In cml \llptllarlll caror II\lmllltelUb 24 am trtbult CI ~ • II III CII PIIUn 1 limita In/IIrioarl & gllllriW (IN\IIn(/Ife), d.
Pentru dlmenslonarea şi mode-
atlt~. mere,lncIt al I'IZUIItI o IUpralati dl cIIotra tClall dl 24 CII! Il + 'l. 1•• 'IMO de 1OaIt.... lGCiu IOIIIIIJII larea scărilor, pe Ifngă conexiuni·
scari pantru cllcllrI le de mai sus, de o deosebită Im·
®
2_.. .,dlmenllunlUmltl
,. ... (dlmenaluni finite In stare flnlllti) DIN 18 De5 -
~
(j)- @ @) -@ portanţă este scopul supraordo-

~ .....•. f:Î . ~ ~
nat, funcţional şi estetic, al scării.
Nu doar rezolvarea diferenţei de
nivel este Importanta, el şi modul
! iT i i Tn care se face' aceasta.

','" .. m' .... " - - ; " .. [:.m-.... ~" . ~"m' In cazul sCărilor libere cu clrcu·
laţle masivA, se preferă trepte
joase de 18 x 30 cm. ScArile
,, ,, l_j
Flg. @ - @:'8 conttllrtplel712S, 17,2128. Inlltlmll
, ' : nlvllulul2.75 m; Ilţimea d. ctrcul.~, 1,O m. _
spre birouri, sau de evacuare,
trebuie să permită circula~a ra·
l ....
Sclrlie lira odlhnlaeoperlln IOlIe formei. pracIfc aproape ICI'''' IUPrllall, dIr parcursul dt " 1"lrel de pa ecera In· pidă. Fiecare scară necesari
@) :.. @ ferlae'" ,1 p"lr.1 p. ecera oare duce In contlnuare lI1Il lua. poate 1IlCUrtat .'mlltOr prin balln•.,... treptelor - ®- trebuie să se afle intr·un spa~u
G). Din Ice.t motiv ac.lI.. din urml •• preferi 1. conltruCjll cu mII mult. niveluri.
al scartlor continuu, ale cărui po·

---l
r···' slbiiităţi de acces şi Ieşiri spre
, ! exterior sint astfel realizate,

'j-_..
g
I ~.~:;::::@~ ;,:~:r:!ij~ ___ TncIt să poată fi folosită fără pe-
... --- ag~.I J ricol şi ca scară de evacuare,
Lăţimea Ieşirii ;;. decTt lăţimea
5,4111' 8.4 mi Ulii'
\
scartl.
Din fiecare punct al unei
t. _ ~:~.~~!âj· incAperi şi de la nivelul subsolu·
lui, casa scărilor, cel pu~n o
, :
I
scară necesara ori o Ieşire tre-
~-- .. Scltl au od/hnllCoplrl !uprafafl seM/ar cu o rampa + luprafafa odlhneJ
buie să poată fi accesată la o di-
@- ® ,1 luprelaţl d' trelpti, SOIlIle cu odihni .Int neoeaart pantru InlJtlml de Scarl cu 3 rampa; Itnt scump., n••,
dacveta scopUlUi, consumi spaţiu
stanţa de .. 35 m. Dacă sTnt ne-
nlv.1 a 2,75 m. Lltlmee odihnei a Il~m.. de clrculll\l'llCIrtl. cesare mai multe scări, se vor
distribui astfel încit căile de eva·
cuare să fie cIt mai scurte. in

I~
casa scărilor trebuie să existe
:;1 accese spre 1ncăperiie de la
subsol, podurile neutilizate, ate-
lIere, magazine, depozite şi alte
asemenea, trebuie prevăzute
cu u$i cu Tnchidere automată, .
av1nd rezistenta la foc T30.

Intrarea oblica şi Arcuirea treptelor In ~ Neclsar minim de M<'I - I r:;;;.. 1 .

18 treptele deformate. ® cazul casei scarilor
I I .-
@ ~ spaiju pentru trans. ~ Pentru transportu @ n s't.uaţ a une scan
economisesc spaţiu ingusta economises· portul mobilei brancardelor ellcoldale
te IăIIm.ea odihnei

197
 ." . :. . .:\,.,:\
. . ·: . . 5.:\...· ;::\: . .
~ -s.
2 3 4. 5

~ SCARI

~---~ ~ zF'I'l'!r! Profile de trepte. Pentru a evita

~ii. ciubuc
-«. h
,~ la contratreptele verticale, pete-
-- .... :: ..:.: .... J,,_._ ................ - ......... '/0'. • ............. '.: .• . . " . . . . . . •. le'urite de-Ia: crema' pentru' pan-'"

G) Profil. de trepte
mii bine : ~m:~r:s~'2~~:~~~I= tofi, - <D se preferă profilele
tr..ptl"Ylluptlpun... ~O oblice care in plus măresc
mm I I I

lăţimea treptei. Dacă lăţimea

.~ ~
.~ treptei (1) este mai mică de 260
mm, atunci treapta trebuie să
=~. i .
~ .....
prezinte o suprapunere .. 30
mm. La fel in cazul scărilor fără
contratreaptă. Omul are nevoie
@.prOlifed. mIni cur.nll· Profll.dln lemn Prc111 metalic Profii din mase Plexlgl.. de cel mai mult spaţiu la nivelul
plutici mTlnli curente, Iar la nivelul pi-
ciorului are nevoie de mult mal
.8 •8 .... ... 12 puţin. Acolo, lăţimea de circu-
la~a poate fi mai ingusta, in fa-
voarea ochiului scarii. Aceasta .
dispunere decalată a vangulul şi
a mTlnll curente permite prinde-
. III
" rea balustradelor de vang mal
avantajos d.p.d.v. static - mina .
curantă pentru ochiul scării de
12 cm, cu mina curentă depla-
.... sată spre interior. - @.
12 ti ... " . ; .- JllrI ochlullClrll Mfnl curenti pentru copil - ®
MIni OUl'lnII oopH
® MIni cur.n!1 " d.tIIIl van;
@) MTnlcurenti (Tnal~me 75 cm). Parapete. loji.
pa odlhn.llClrll mansarde, galerii, balcoane, tre-
buie imprejmulte (Ia diferenţa de
TnAl~medepeste 1 m, obligatoriu): .
la Tnălţlme de cădere
=
< 12 m Tnălţ. 0,90 m
la TnMlme de cădere
> 12 mTnălţ. -1,10 m
...... la 1năI~me de cAdere
• LI"aiIdI~ < 12 m inalţ•• 1,00 m
~
cii':::' lIirt
man1ln4l va ~ • 12.
pentru locuri de muncă şi dac!
oIncll.,.". da ochiul scArii ara lăţimea ptnlla
cadtre "" :. l,ao 20cm.
ScarI mobltllpra pod. cu economii d'IPI~U, din 1, 2 alu 3 eompon,nll- <V
®' Tnlfllml d, balustrada al mIni curenti ® Scari In foarfecl; Plntru lnll~mt. 1I1GIPIrli dl la 2.00 la 3.80 m. .
Scările de tip mobil au un unghi.
de inclinatie de 45 -75 0 • Dacă
IDucbIcf.rt pI,nll"l
din motive funcţionale se
Paei Fm§mwr:_-:_":_-:- 288
....;.; Qf
doreşte o tncllnaţle asemănăto­
~
are cu cea a scărilor, de ex.
ChIfIIIIII l,Hx70
,.

r
f&l
1,40170
1.4Ox75
dacă lungimea de circulaţie
IlJ i dată este prea scurt! pentru o
W scarA normali, se alege Q scară
,»
" " " ' " " " ' ' ' .. 1'' ~':l11I111J1.
J '.lP . cu trepte decalate. o aşa numită
scară scurtă, lingură sau samba
-@ + @. Numărul de contra-
trepte pentru scara scurt! trebu- '
le să fie eTt mai' mic posibil,
caca nu IIt••pa~u, atuncf pentru inAlţlmea contratreptel să fle
f7\ pod lIt8 lulleI.nII o scarI""pllablll ® fosă c 20 cm. Lăţimea treptei
\!.I din .Iumlniu nu lemn .. W
... ..............................
.'" , 1••• 1-70-;
1-12-1
se va măsura (alternant) pe axa
călcăturli (a+b) -@ a piciorului

T1,3°1T m-------!
1 ,Ţ JT
I drept şi stfng.

1 ,i
82"
, 2 3 4 5 5 7 8 II O 1~~ 13 l:oa

II
Gab.riI Scara apre pardo-

.-- ".58 4
ln!lI~me IncaperII seal! mlrlme (om)
I .. •...... •.. ·;iiQ............. ·1 . 1':::J:I1 J:. 220-280 100x60 (70)
fi' Scari normali (Ilţim.. treptel
r- 82-{ 220-300 120x60 (70)
\!..Y prn mIcA) 220-300 130x60 (70 ... 80)
1-85-1 240-300 140xSO (70 ... 80)
bll.n."l au. 'A bllanllll JO' y.. Uţimetoc:
S .. 59; 69; 79 cm
nmt]
bmll11 T Lungime toc:
L .120; 130; 140 cm
H12
1--1,30--1 inăltime toc:
tampa dtlapll H.25cm
tfcl\ Scara Scurtă, lingura sau samba din @ Plan pentru a şi b ;. 20 cm Scara de Interior pe 9patl~1 cel mai @ Scara pllab,lă spre
I..!.;:I lemn; Cu sectiune prin axul mediu IngList posibil . pod -@-@

198
 SCARI
RAMPE, SCARI ELICOIDALE
Pietoni şi persoane Snscaun cu
(ot/re; precum şfpersoanecuc:â­
rucioare pentru copil artrequi sa
aiba pOsibilitatea să ajunga. fara
dificultate la niveluri superioare.
o;' 15 (1'701 I Rampe - G), rampe cu-trepte
- @, rampe cu scări - @ in·
5:ce:1.. "" .... S clinaţie - <D, .
Sec~un.
ScarA eliceldalA, scarA in spIralA
La oasele pentru una sau două
CI) Flampl ® Flampl cu tr.~t. ® Flampl cu learl familii, incepind cu dlametrul de
cea 210 cm al golulUi; se pot
realiza .scări necesare DIN
18065" prin legislatia in con-
...
: '..........: .... strucţii (lăţimea de circula~e
min. 80 cm), începind cu '" 260
cm pentru alte clădiri (lăţime de
:z: clrcula~e min. 1,00 m).

I Scările in spirală avînd sub 80

cm lăţime utilă de circulaţie sTnt
Marglnlil ,",ntall li
IIngtnlt fi ooloana oen·
trlplel
1rI1. IIrg..1I 11II1MI1l'llpt.1 j permise numai În calitate de
.sc!rl care nu sint necesare
d.p.d.v. juridic', spre subsol, POd,
incăperl subordonate. Treptele
@ ScarI ellcoidall- trepte ® , Trect! din lemn, otel, piatra
artJiIcilJI fi naturali scărilor in spirală pot fi din tablA
antiderapant!, grAtare, marmură,
lemn, piatră artificialA.
Trepte din tab!! acoperite cu
mase plastice sau mochetă _
@- @.
din 01_1 Scări din elemente prefabricate,
din oţel, aluminiu turnat, sau
lemn. Posibilităţi de utilizare ca
<Z) Model.r•• treptelor ® Trtapll din lemn mulv ® l"VC p, .apl d. clm.nt
scarA de serviciu, scară de eva·
1,a15
cuare şi scară de nivel - @.
Balustrade din oţel, lemn 'i'ple.
:: xlglas - @. ScArile in spirala
;:~l:3~: economisesc spaţiu şi se vor
" construi stabil, cu o coloană rn
~;:
:,:~L.I-'~"'"fI
lungul axei mediane - ®- @ .
Se poate renunta la axa medi-
::J..r.lw....w.I
:,',.. ană, ceea ce conduce la scări
etlcoldale deschise, cu ochiul de
scară -@-@>. .
@ Oeachld.re pAtratA In plan,eu @ Oeachldere rotundA In planşeu @ O..chJder. pollGOnall

O""""'IIaI..... _NJ ... """'bIt

ICIm.,..... _ _ , _ 0..,," _ _.. _1"""
Utilizare In. r••p.ca Inca I tlll18 dl'tlUlllhll ulItIr drl!l1lahll elmul.tlll/!!lmoti
UUlIzatt dllpentru
lnclptrl
clrcutabU I :,~~l~~ '".I~...
"".
mobila
,~
mobila pOli. n e~'!!fVenta

subordonlIII
Subsol pod
'Bar IncI/:ltrt hobbY
CormhDare saunl
---
r--

--
Sazln Inot Ilborator
Atelfer arldl". -- @ SeC1fune vertlcall scară ellcClldatl
Galarl. dltltlzlt mic
~~ TrMlJ).itltem mltlurl
r.-
_I.OC. ClUpt.lC tloUllC/ua t--
.Spa~J pt. birouri depozite mari
Cab. medical. mlguJna
r--
~ pentru localuri
r--
'--
Scara d. evacuatl
,ScarI necesari' In loc. uIIHamlliall -
~ @~ ~ ~ ~ ~ ~ 8 g T
..~ ~ ~ ~ ~
Sclrl·12l
(dimensiune nominală) s N ,1\; S N
l.llime d. circulaţia
lnmm In ~ ~ ~ ~
CI>
lD ~
CII
~ ~ ...
le ~ fi! ~ fi! ..,
fDS:"~
~ ~ ,'" ""
cr~
lotre teava soiralei - mina curenta lncsclnd cu 10 cm Illlimea trectei ~

@ 'Oalermlnarea dlml9nSlunil~r minime pentru scari In spirala de toate tipurile in functie de utilizare

199
 2.00 ...i20!1.00~_--I 2.00
• 1-1_ _

scARI
DIN 18065

~I··
90 90
II
20
<D ScarI bliln.atl, IaIIrnea ~ cIrcul.~e
UIIfI 90 crrJ 1&\1l1li1 trtpltl 28,! an
Scari Idtcvttl ca ace" 1, Inclptrl n..
locuite. In Jocul "iri/Of de tipul celor mo-
bila. Scari penttu prolectarlllnltlrllor /li
1P11I1 foarte mici, cu Intoarcerl de 180'
'4' Scarlaconomlcl fn IPlraJl,
'.:zI cu treple dacalatI
. Ghena pentru Inatala~1
.".::.
• ,\\/Mt:;.-""-,fE:ji
i
Pe olt de generoase par soările
;! . .... Tn spiralA; pe atTt nu ar trebui-tlti.
II Uzate acolo, unde decisiv este
orice om la I!ţimea treptei. A se
compara -0 + (ID.
l: Sclri in nişe de 2 x 2 m.
~
In cazul scărilor cu rampe diSpu-
il se perpendicular şi podest Inter-
80 80 mediar, acesta se va executa nu
1 11 1 SO I 1 eo 1
in pătrat, ci dreptunghiular sau
® Scari de form/b,ndI, In .plrilll; .
la~m,. de circulatie utili 80 cm/ ®
20 LI/Im•• cIIcUlIl'"
Scara In 'plrall dl forml patrati cotit. Numai aşa se obţine un
lallme. trtptal24 cm parcurs armonios al balustradei
- @. 1n caz oontrar in zona de
frTngere iau naştere fn!Jţimi dife-
rite ale balustrade!. Forme spe-
ciale de scârl - Ci) - @.
Ce la treapta la treapta, abate-
rea dimensiunilor realizate nu
trebuie sA fie mai mare de 5 mm
- @. Scările fn spIralA produc
efectu I cel mal bun, atunci o1nd
duc spre galerII sau parapete-
@ - CW . Construcţia este pUSă
in valoare Tn Tncaperl libere.
La dlametrul scăril1n spirala mal
Cum •• rtlllziui podlatl In forml mare de 190 cm, se permite ca
Scari In IP/rall-lIpurI ~ odhnl d'
® d'ecara.IIt caAccesul II OdIhni "II la fii 'i' drmngl!lUIII'I. Numai UlIII II
,llIţImea
"1rI1, 60"-72 0 ~ ob ne un parcuri armonlol Il aceasta să fIe singura scară de
b I legatură din Interiorul locuinţei,
avTnd SO om la~me de olrculaţle
ut1IA.-@-@.

(j) Scari cu coltUri mllClIt ® Scari In Iorml dl S ® Scari In unghi obllc: ® Searl ~ tgrma octogonall

._~-'
I--Ll\fmea -l Plan
treptel
inceput de baluatracliia muchia
q:;-. To'eranţ". poz11l11or muchiilor t.r.;\12
~
Inceput de balull1Tldl Intre prima"
• doua trlaptl. Acea. literal co- 'f3' frontaJl a primII trepte. Salullrada 14' s~ In aeJr.al1 In conacl.
\!.}I trontale ale treptelor ~ pq.Q.p.d.v. optic mal J~ deollln \!.:!:J -\W-QZl
mod lIacara ' -QgJ

Galerie . Galerie
---- Gal,rI.

Scara In splrall, liberă in Incăpere,

@ Scară În spirală cu pode.t :.. 60· Scari In spiralA cu podest cu acces
oblIc ® cu podes! prelungi! @ Scară in spirală rezemată de pereţi "

2QO
 SCARI DE EVACUARE
c 1.20
T.... f_ltaIe n.....,. vor ft d.
miii. o.ta • 1.20 (lImenl. IlbIril
F.rll'~. ;11.l1li1, paal' fi cAI DE SALVARE
~mPltl dllchll'
1--1 -, pullnd fi dO.chl•• c:cmpl.t DIN 18799, 24532,14094
~ ,Olmenl. Uber.
'Ţ' 0,90 x1,20 Poziţia pe care se poate pune
scara trebuie astfel situată, inert
Caciul... in caz de pericQI, oamenii să
8.0 ••t.
nlCI.ara g poată fi văzuţi dinspre supra-
aeltilOllUvl
feţele elreulablle publice, Seă·
riie de salvare sînt dispozitive
de pe o construcţie, care În caz
.8,0 de necesitate pot salva oameni

<D OII d, IIlvar.

Ferestr. de mll/!Iardi 'n
da cale d. salvar.
ClI~t. -(j)-G:l+@,
Treptele ancorata, numita şi
scari, verticale, fixe, sînt neces-
are pentru ascensiunea pe aco-
periş, coşuri, silozuri, recipienţi,
rezerveare, maşini, utilaje etc,
La rnA~lmea clădirii de 5 m sTnt
necesare scări verticale cu rea-
zem pentru spata, Lungimea
unei curse nu trebuie s! depă­
şeascl10 m. -@ -@.
Diametrul coşului de protecţie
este de 0,70 m.

FI..rt de
1'4'Balcon de evac:uartlpod.1I ® Urcar. retrlctabUI
p.l'ItI
PerechI
\:1 de coberf"
3
3
Ţ l'
1,10
FIS
AS ""
.!
T
FIS 5
RS .',5

~~: .... . FIS . 8

® Coboriri CU tr.c.r. Prelun"lre coborfrt ® Pedelt cu blluetrtdl

T
';10- ..

..... , .:: : ','. ,~:' .'

.... '.
•• ' l'

"~: .: .~ ::. .,'

:' .
. .... '. .' .'
"
c 10,0
c 10,0
.. , " .
I ' •• t

iii
"

podeltd.
I1anIJlctdn , 1F-f;;*~. ----.,
"'. "

rl~
, .
c'
~I
-,
T

f
... 2.20 c 3.00
:'. "
,"".; :of--
0,28 ,@",:,,,;.,,,",,,,,,,,_J::,
0.201--t--i 0,70
® Scara verticala. retractabllt @
oscar!Vertlcal!, tf1\
Scara vertiCalA@2Scaravertlcalacupodestde @ Scara de salvare
decalata ~ TncorpQrata transbordare

201
 SCÂRIRULANTE

..........-.•. _-_.- ".' .-.... ........ -............

" ,,~., ...... , Strapunge" plan,eu 6,20
PENTRU cLADI/'1I ADAPO&iIHD MAC3AZINE" BIROURI
DIN EN 116

I I
.a '4)

MSptlrdo.. J !
,:1
Buton de opri,..
In caz de pertcol

1,

-P~~~~~'4---t~..!!!!~!:!!!.!!.· __ ·_·t l=- 32 . tw® .

3OlJ..iJ..30

Llţimea selrll rulante

-lo J-;:::Z/~ pllnpu _4 ţl20
Sohem.
fund.mlnt
ti' <D Scari ~1.ntI In eeClfuntlongltudlnllllSchtml plan fundlj/I .. Lat trtlltll eoo 800 1000

ClIpIoItII.~dltrl/llPOlt ~& .~
A 806-620 805-S2O
1005·1020
, B 1170·1220 1320·1420 1570-1820
,
Q.3'OOX~Xf(Pnlh)
~~Iv.~".,.IINptf(1;1.$;.2J
~ a!.=
~~ Ii ... '
C . 1280 14S0 1680
Randament 8000-6000 7000-S000 SOOO-10000
d'1I'1JIIpJl1 PfII. pers.PI"·
r.~~:='.
lCIrII rull/lla.
~~t
~ ® ouDimensiuni $1 randament pentru sclrl rulante
InoJlnl!l' de 30' reep. 35· (27" lS')

tw @ ScIrI rulante InIMI rampl In plratll

Montarea şi exploatarea se face fn conformltata cu .Directivele pen-
tru scAri rulante ,1 cAl rulante", document edItat de Hauptverband
der gewerbllChen BenJfsgenosseris'cha1ten (Uniunea generală a
asoclaţUlor profesionale me,teşugAreştl) ScArile rulante - G) - ~
sint destlnate transportuluI neTntrerupt de persoane (nuflgureazA
ca scari din punctul de vedere al supravegherll Tn construcţiI).
Scările rulante, de ex. din magazine, au un unghi de ascensiune de
300 sau 350 • Scara de 350 este mai avantajoasă ca preţ, pentru cA
necesitA suprafeţe mai mici in plan.
1n cazul TnAl~mll mai mari de transport, din motive psihologice şi de

----l;;oP.'" -
ti' @ Wrlrulanttlnlr-o rampl- tw In doull'l1llpe IncrudMte
--0- -- .- . . . .
®
·Ai .
.
securitate, se preferi scarile de 300 • Randamentul de transport este
.pentruambele unghiuri de..ascensiune aprox •. aceiaşi •. '. ..... . ...

-t::J"'="~-~
. 1n cazul amenaja.rUor de transport se va utiliza pe o1t posibil un ung-
hi de 270 - 28°.
Unghiul se deduce din raportul de ascensiune 1613 al unei scArI comode.
La.ţimea treptelor se alege dupA un standli1rd practicat 1n toata Ju-
80 cm (1-2 persoane) şi 100 cm (~ per-
®
(2) Scara rufantl.lltlml 80 cm: l.I~me ~O cm: l.I~m, 1,00 m soane)60- cmel)(o-persoanA),
mea,
® CI). La latimea treptel de 100 cm, persoanele cu
greutA~ fn mnnl au suficient spa~u de mişcare.
Lungimea tn plin - G) La urcare şi cobor1re se va prevedea suficient spaţiu pentru aştep­
tare, cu adTnclme ;. 2,5 m.
La fncllnaţle de 30° • 1,732 xfnAlţlmea nivelului Tn magazine, cladIri administrative şi pentru birouri, 1n hale de t1rgurl
La tncllna~e de 35° • 1;428 xinAlţlmea nivelului şi aeroporturi, de regulA viteza nu va depâşl 0,5 m/s.
Exemplu: TnA/ţlmea nivelului 4,50 mşi Tncllna~a 30· ln sta~lIe de metrou şi ia amenajArile de transport pUblice se prefera
(lncllna~a de 35" parţial nu este permisA Tn strainatate) 0,65 m / s . . ..
Lungimea Tn plan: 1,732 x 4,5.7,794.. Repartizarea medie a transportuluiaseendent in magazine mari
lmpreunA cu suprafeţele orizontale de intrare şi ieşIre rezultA o lun- este: scară fixă 2%, ascensoare pentru 'persoane 8%, scări rulante
gime de cea 9 m. Deci pe scara rulanta. pot sta simultan, una după 90%. Aproximativ 3/4 din circulaţia descendentA se face cu scările
alta, cea 20 de persoane. rulante. S-a constatat ca 1n prezent In medie există o scară rulantâ -
vneu TImpul de La o Illlml suflclentl pentru la 1500 m2 suprafaţA de vinzare, dar ar trebui să coboare la un op-
.. transport. 1 pIlSoanl 2 persoane sTnt tim de 600-700 m2• .
per persoana sInt transp. tranpcrtate
Scările rulante 'in construcţII de circulaţie trebuie să respecte
0.5 mlsec -18 sec 4.000 6.000 prevederile din "Directlvele pentru scări rulante" (Sostrab). Preten-
0.55 mlsle -14sac 5.000 1.000 ţiile slnt ridicate (funcţionare, construcţie, siguranţă). Unghiul de as-
f'ersoane/h
censiune este 29°,18° şi 30 0•
@ Date ale randamantulu! - <D - ® Dimens/uni şi performante - G) - ® '.

202
 cAi RULANTE
~----------~ f-LiEN 115
..
" "
Nlvelll .
Bullndrull

1 Nivel 1
i,
____ =--:.:-___-=-:J II II
II
1- ,

S.cjIunl Event. .. prevede cu .curge... pt. Ip6 ~g

1-00---4.00-4.8600---1

t,If ® SeC1lune tranevII.III- CD

Tip eo 80 100
A eaa SOO 1000
CII, rulantl. 1I000une 10n;itUdinail " planul fund.~11 B 1220 1420 18Z0
O 1300 1500 1700
Capacitatea orar! de transport a cAii
rulante se calcullazA cu fonnula
K'I'V'3800' ® Clm,nelunI- G) - ~
Simplu Q• 0,25 pers.lh cAI ~ PENTFlU CLADIRI CU MAGAZINI!
In care: I • Il~ml de transport in m, SAU BIROURI (IN CONJIORMITATE CU DlfIIICT1WLI
V • Viteza de transport in mls, K • PENTRU scAfII RULANTE .. cAI RULANT!)

~~: factor de IncArcare. Factorul de

IncArcare variazA Tn funcţle de 8011-
cltare intre 0,5 " 0,9. Valoarea me- Tncllna~e 10' 11'
Directive Bostrab, EN 115
IZ'
Dublu dia Iste 0,7. Vaioarei! de 0,26 la nu- d S x~,8713 + 1~480 S x ~,144S + 14100 S x4.7048 + 12950
mitor reprezJntă suprafaţa de pAşlre
de 0,25 ma/pera.· g 6400 6900 5450

~-
I HII~ 8713 +3340 HlC5TI45+SISO H x4,7046 + 2990
® Caii rulantl cu arc luplrlor d. trec,r... G)
rnfOlrfec6 Call rulll1tl cu bandt cu chingi tran& Oal. rula,ntl cu
orizontali cu pallte (bIndIdl ~ClUCI doua. benzi
persoanA cu cIrucIor pentnJ cum-
® 1paraturi de 110 cm lI1Ime (SO om)
LIIIml utili S
L.l\Ime ext.rIoara B
800 +1000
1370 .. 1570
150 .. &50 2 x SOO .. 2 x 1000
1310 .. 1570 3700 + 4200
!lcecutl. Conl~' plana Incllnlll. _ 4"

Lunglmla unllllCliunl 12-16m -10m

OI.L Intre IncIrcitorl In conformitate cu eerlnlal. dl.taUol
Lung. COllbill adecvati L 225m.laoo m

t,If.@ OIspun.,.. dlllor rulant. ® 2 persoane, II_me 1 m Aandlment de lran.port 4Om/mln 11 000 p.rs.lh

® OImenllunl ,1 randament pentru cal. rulantl crlZontall .. (il - <El

CAIle rulante sint mijloace de transport pentru transportul orizontal sau

uşor Tncllnat al p'l'8oanelor. Avantajul oAflor rulante cOnsta in pericol mi-
nor de accldentare la circulaţia cu cArucioare pentru copII. scaune cu ro·
tlie pentru bolnavi. cArucioare pentru cumpAraturi, biciclete şi bagaje
mari. Pentru ca Instalaţla s! aibA randament de transport optim, la pro-
t,If (V S.o~une cale rulantl cu bandl de traneport din cauciuc Ou bandl din paille
Iectarea el se va ~ne seama de, şi se va determina foarte atent, traficul
preconizat. Randamentul de transport depinde de I!~mea IIbertj de vI·
teza de clrculaţle şi de factorul de TncArcare.
Se poate atinge un randament de transport de 6000-12000 pers./h. 1nolj·
naţia maxim! a cAIlor rulante este 120 • 21 % . Viteza de transport nor·
malA este' o,s-o.a mls pe orizontalA, viteza pentru eli rulante cu incll·
naţie pTnl1n 40, poate fI mal mare, pinA la 0,75 mia. CII rulante de cea
30 m lungime se consider! scurte. CAI rulante lungi pot fi realizate cu
lungime p1n! la 250 m. Pentru a facilita accesui şlle~lirea Tn timp, se va
proiecta dupl caz, o succesiune de cAI rulante mal scurte. Avantajul clii
rulante cu douA benzi constă in intoarcerea Tn plan orizontal, - ®- ® ,
ţ, ® Schema secţiune cale rulantl cu douA ciI- ® spre deosebire de - ~- ~. La inA/ţlml de construcţie mici, de 180
I.etLlra ten,lonltl mm, sTnt potrivite şi pentru Integrarea Tn clAdiri existente.
Valori pentru cotangenta Tncllnaţlel c!1i rulante
Formula. ctg x E x inAlţlmea de transport

Înclinaţie Tn " 10· 11 0 12"

ctgB 5.6713 5,1446 4,7046

de ax. inAlţlme de 5 m, înclinaţie da 120 •

.,. ® Sectiune de baza a caii rulante cu două c.ai, cu intoarcere orlzontaUa ... ® Lungime medie," 4,7046 x 5 m OI rotunjit 23,52 ni.

203

AcţIonart ucenlCr
cu cablu. lu.2:1
Alean,or hleIraulic, Icllo-
® "apti
nare dlractl, centrali. In 1
A B
f'3'I Piston de prsslunl,r.. tR\
\:V au,plndlt 2:1 - \J.J -
ASCENSOARE
DIN 15306, 15309, EN 81-1+2,
NORMATIV ISO 4190,
.__ ,•...... DIRECTIV~ ASCEN.S.•. 95ţ1.61~.G ._
La toate elAdlrlle. ascensoarele ar
trebui plasate In principiu In centrul
fluxului de circulaţie. Se va proiecta
cu atenţie dispunerea faţa de supra-
feţele de circulaţie. Ascensoarele au
doul sisteme diferite de acţionare:
1. acţionare cu roti motoare
(Ia ascensoare cu cablu) .... (1)
2. ascensoare hidraullce-@-@
Ascensorul cu cablu are in caz Ideal
Jos lateral 1:1 sistemul de acţionare deasupra
SU,1:1 SUI lateral':1
puţului. Greutatea proprie. fir!
fncarcttura, a cabinei ascensorului,
precum .1 jumAtate din sarcina utili
sInt echilibrate de citre contragreuta-
te. La alegerea tlpulul de aC1lonare
trebuia clntarite avantajele deza- .1
vantajele.
Acţlonarea sus lateral sau jos lateral
mal are suplimentar role de Intoarce-
re şi ca urmare costuri suplimentare
In exploatare. Maşina .i dirijarea pot
fi plasate Tn principiu Intr-o camera
o separati a utllajelor de acţlonare, sau
c Tn cazul ucensoarelor fArA cameri
de trenamisle, 1n puţ -(§).
1n cazul ..oen.oarelor hldraullce
Clrsat. eanlrll, almp- ClrlCl, la1IraI. In 1 predominll platonul de prealune· ....
Iu, tale.cople trlaptl
Indlrtot. lateral. 2:1
@-@. Utllajul rldlcltor poate fi pla-
sat direct sau Indirect. Plasarea ele-
vatorulul direct cu tub de proteC1le
scufundat Tn pardosealA, nu mal este
de actualitate, din motive de protecţia
apelor. 'ln anumite sltualll este reco-
mandabilA utlll%area unul platon de
tragere .... @ B - O Pistonui de tra-
gere echlilbreaz! prin con.truc~a aa
o parte din greutatea cabinei, la aare
.e adaugA o greutatea lupllmentarl
- @ O IntrucTt motorul de pompare
functloneaz! numai cInd sarcina este
c o transportati In sus, Iar la coborire se
deschide ventilul; nu este necesari.
energie ,1 consumul scade aproape
Pieton de tragItI. Platen de tra;er••
lndIract 2:1
Platon dl trag.f., Indlrtot.
cu greutate lupllmenterl la jumatate.
au,pendlt 1:1

[]T
\41

EJj TT EJlTT
e30kg
8pI,...
$~~I.
ii ~ 6. li I~
.:i ~k:III n[JUlL]n
_..L J.. I.L .... ....
I-ao~ 1-&0"; I-se-f 1-80-1. 1-80-/ ,",SO~ 1-60~ '"'so-/
1-1.10-1
1- lip 1.60 -f
1-1.10-1
1- lip 1,87 -l J-
1-110-1
lip ;.80 -f
H.11H 1-1.10-1
I-lIp 1.80 +1- lip 1.80 -1
14
H.10-1 H.1cH
1- lip 1.80 -+1- lip 1.60
12
*
. 12
1-1,10-1
lip 1.60 -f
@ Plan d. bul ucenaor -
Cupa'" Grupl da cIta doul GrupA de cite tril
pa". 205 " urm.

UşA glisanla telescoplca cu deschidere

unlll!.rall:
Il~m.. puIUlui. 1.5 X Ilţlm. IIb.ril de tre-
cere (II) +27 am • ." 1.80 m

uşa glisantt cu deschidere centralA:

Iătimea puţului ~ 2 x I~time liberă de
trecere (II) + 20 cm = ;;, t ,80 m
® Ascensor cu cameră pentru aC!fonare ® Ascensor fara camera deacUonare
Ascensor fiarA cameră de acţionare
şi spatiu redus de subzidire
® Deschiderea ';şll $i IIăţlmea P~lulul

204
 ASCENSOA~E
........... . 1······ .....

:EJ
.: Ase.n.oare pt. persoane tn clAdiri pt. locuinţe DIN 18306
..... Circul.aţia pe verticală 11') clădiri noi, cu mai multe niveluri, este pre-.
luată cu precădere de ascensoare. La proiectarea Instalaţlllor pen-
tru ascensoare, arhitectul se va consulta de regulă cu un inginer de
specialitate. Tn clădiri mai mari, cu mai multe niveluri, este potrivită
..... -' ~

I
I -100-< I
......
I
concentrarea centrală a ascensoarelor, intr-un nod de circulaţie.
Ascensoarele pentru marfă vor fi separate vizibil de cele pentru per-
I ,.... 1100 -1 1 soane; totodată, la proiectarea lor se va ţine seama de faptul ca la
""'-1p1800 - ~ viri de circulaţie ar putea fi Incluse organic 1n circulaţia persoanelor.
!,:,!:~: J: ': : ": :'~l:~!:l:i:i:~Jo:.B.:,:~:~:,: :J: :;: ş:ş: Pentru ascensoarele pentru persoane Tn clădIrile de locuinţe au fost
stabil1te următoarele capacităţi portante:
Spl~ul de aşlepllrl din faţa
li' CD Plan PUI cle circulaţie - Ci) ® uCinlOrulu1 400 kg (ascensor mic) pentru uzul persoanelor şi cu bagaje.
_--1'1---1 630 kg (ascensor mediu) pentru utilizare cu cărucior pentru copii
şI scaune cu rotile.
1.000 kg (ascensor mare) InclusIv pentru transportul targilor,
II sicrlelor, mobilei şi scaunelor cu rotile
II
II 20 pentru handIcapaţi. - (j)
11--=-_1+-1-= Spaţiile de aşteptare din faţa accesuluI Ia puţ trebuie astfel realizate,
II
I lncft,
L~:r-l}":..-.r-- "1.. - utilizatorii ascensorulul, care 1r.rtr11 şi ies, sA nu se lmpiedlce unul
pe ceilialt mai mult declt este Inevnabil, chiar dac! au bagaje in
CJ ~ mină.
- bagajele cele mai mari, care trebuie transportate cu resp. ascen-
sor (de ex. cArucioare pentru copil, scaune cu rotile, tlrgl pentru bol-
navi, slcrle, mobila) si poata. fi lnclrcate şi desclrcate fărA a pune
1n perIcol persoane, clădIrea şi ascensorul şi fară a afecta mal mult
li' ® camera utilaj.lor de lC\Ionltl Camera Ullfljelor delC\lonarl -
grup dt ucenlO.... decTt InevItabIl edalaltl circulaţie.

- T
- Spa~ul de aşteptare din faţa ascensorului unle
Adincimea utilă minimă intre peretele uşii puţului şi peretele opus,
T
U]J
.c măsurat! Tn dIrecţIa adTncimii Cabinei ascensorulUi, trebuIe să fie
MS~ ~ egaii cu adTnclmea cablnel asoensorulul - @ . .
" . Suprafaţa utili minima să fie egali ou produsul Tntre adincimea ca-
001 montaj , binel ascens"rulul şlll~mea pUţUlui.
C:..:::::=. , Spa~ul de. aşteptare din faţa ascensoarelor alaturata
r;' Adincimea utilA minimă tntre peretele uşII puţului şi peretele opus,
:
I, mlsuratl 1n direcţia adTnclmll cablnel ascensorulul, trebuie să fie
egali cu adincimea celei m~i adTncl cabIne de ascensor.
MS~. 1 I.
~r 6- 6-
.u .............. ,
Capldtalt portant' k; 400 130 1000
.....rcIoI.B VlWn namlnlll eml 0,83 1,00 1,10 0,13 1.00 1.10 2,10 0,13 1,00 1,10 2.50
......... ,..... :9 I LI1Imt mInlm& pul C
AdlncIm. mlnlml pul d
mm
rnm 1100
1100.1800 -
2100
<D

[TI]
1100

1
l UIII8rcIoI.
I l AdIncIm. minima Groapa p rnm 1400 1500 700 1400 1800 1700 12100 1400 1100 1700 2800

.,I In
, InItIIn!. mlnllnl CIp mm 3700 3100 1400( 3700 3800 41)00 1000 3700 3110( 4000 aooo
/NIq

1 J
LI1Im. Nbttl ud PU111a mm 800
lnIlI. lIbtII uel PIlI It mm 2000
~
J. Sl.IPrIIaII mlnlml a ",. 8 10 10 12 1. 12 14 15
mtOtI\IImIIIUI a. IC\Ionw
, Tubcle
U#lptOtICfIt 1 Llllmu mlnlmI a mm
_nllmulul a ICIIOnll. FI
2400 2400 2700 2700 3000 2700 2700 3000

.,@ Puţ fi ~erl de Ic~on.... .,® Pu\uCII1lOr hldreulfc t AdInalmll tnInImIa amm 3200
mtGlftilmuiul a IIl\IOnIII S
3200 3700 3700 3700 4208 4200 4200

J InII1I_ mlnlmI a mm
IIIICInilmUIVI ele aellonar. h
2000 2ZOO aooo 2200 2800 2000 ·3200 2100

LIt. liber. a CIIIInel a mm 1100

AdlnaIm•• Nbttll ClblMII b mm G50 '400 2100

I Înll1lm.IIIlI" a cabln_1 k mm
l.I~m.llb.rI
aco•• cabln. C, mm
2200

600

~ Inllllmo libera
aco•• cGlnl r, mm 2000

o 100 200 300 400 500 600 700 SOO Num""l permis d. persoana 5 B '3
Locatarii. toate nivelurile
ÎI' (J) Cerinţe lata de randamentul de transport pentru clAdiri de locuinţa normale (FEM) @ Dimensiuni constructive, dimensiuni cabina ascensor şi uşă'" CD - <ID.

205
 ASCENSOARE
Ascensoare pt. persoane, preferenţlal pt. birouri, bănci,
hoteluri etc. ascensoare pt. paturi DIN 15 309
··• ..ciădirea·şi destinaţia- ăcesteladetermin!'"tipufde' băZ(âJâscensoa~ .
relor ce trebuie prevăzute. Ele servesc transportului pe. verticală al
persoanelor şi bolnavilor. Ascensoarele slnt instalaţii mecanice de
folosintă lndelungată (durata de viată cea 25 - 40 ani). Din acest
motiv trebuie astfel proiectate. ÎncTt să facă faţă şi peste 10 ani ce-
rinţelor crescinde. Modificarea instalaţiilor proiectate greşit sau cu
prea mare economie este fie scumpă. fie imposibilă. La proiectare
se va verifica exact situatia circulaţiei. ln casa scării principală se
vor forma grupe de ascensoare,
Sec~un8 puţ ucenlor Analiza circulaţiei: forme şi defln~1i
, R Timpul de rotaţie: valoare calculată indic! timpul de care are nevoie
ascensorul pentru rotaţie pe parcursul tipului de circulaţie specificat.
,,
'.

II,1 c 1 II
I,
II
"H200
, r---"---I'
Valoare medie de aşteptare este timpul Tntre momentul chemărII şi
ai sosirii cabinei.
Valoare medie Aşteptare (5) • timp de rotaţie (e)
,1
l' • !Il li II
Nr. de ascensoareJgrup

Ţ.: ~-..D" - - -r: Tj L~T-- -c::'::r- _o:::

r---l Randamentul de transport: randamentul max. de transport realizat
!iiOt'Pt.-. l' In intervalul de 5 minute. (nr. persoane). Se calculează cu formula:
1. ~-. -----'
300 (s) x incărcarea cabinei (pers.)
L: _ _ ._.::J ~III_.
timp de rotaţie (s) x nr. de grupe de asoensoare
lICIIoMn dfn - ' " qnt
Randament de transport procentual:
ţ,r ® camera utlllllior dl aC\lOna" Camera uUlllelor ele actlenare -
comuni ptntru ;rupt d11.canaclll
Randament de trana, %. 100 x randament de trans. (pers.)
Nr. de inclrcare al clădirii (pers.)
..:.:.::J4.....~ ....... " ...........~y.:.:.:.:.
;...... ""';. e.... por1ant& I<g aoo o.. 1000 (1250)
1.1 12.5
O- 1800 O-
v,lna """"M" 11111 i°.a;s1.01.112,5 j,U 1.0 'INI'ltlJ tI IK"
L.&tl/lllmtnIIIIIIPU C liW lI400 121\10) ego
MlnelIII. IIIINIIII!lUI d 2300 2300 2tOO) 2Il00
AdlnaItn. IIIlnlml 1.0"500 170«1 2SOQ 14001 2500 l ' 1Il00 1800

[5]1
1700
'::I:;:'-=.~
.. ~~. .~ IIfIIIIIIPIII P
sooo
CIGI p\. ,; InaIIImI minima 38CO 4000 4200 1200 +100 8400
...i.~"' .. ; ClllPII1 q

.
O, 1100.

.----
_._._~
I.&lIftII""'PU 110U
_1~'U"PII1 illlW 211X1 ij,gg
........ _111
"
" CI' TOIIII 1Il00 kg ~upr 11 20 .1I:i

.-
III-.mutul de Glia".,. ,.".
• fIIIIIb'U
==::"__ R . 'OIN 1·.... UUII ;m}Il

~nd.·:"'o:.s
~700
1- oow

,-
MlPllrdoe.
1...... _o
~'~="h,
l<aW i- lI'MlU

..1.."-,,,!
L.a\. CllIII/IIi 0 ' _ " " 1_ 1500
.a1 _
AdInC. aIbI... o 1400 1400. 7110

1.&_ ... o..... ..

nII~ _ I I _r k
0 .......
alXl
100
ROIl
I'QO
wuo
110a
I_UA~_ It 1100 K!1l<l
..um., pwnmf a. p.ra,.nt """"10 131'11 ~1

Alcen.olre pentru p"sa,nl, d. prtf.rin1t penlTU ,Ite clAdiri deo!t Oile

Inţe
(birouri, bAnci, hoteluri); asceMoa"", permit acce.ul CII scaune pe rO!fle;
de lacu·
® dlmel1lluni constructive In mm .. Q) - (§) .
Clpldtatl portlnll kg 1Il00 2000 1500
VltaallOtnit1l11 mia 0.83 1.0 1.8 U 0.13 1.0 18 Z5 0.83 la 1.S u
~ ~. tnInknI!lU1 o 2400 2700
Alternattva AdInaImt mlnLml pllt d 3000 3300
PrivITe d. anumtllu 8IU~
AdlI1GIm. minima 180~7001'1OO 2Il00 1I00r7Q0 l'ao~ ZIO '480012'00 13 00 0
grolPllN1 p
Puţ pentru ucenlor IndivIdUal ucenlOlrelor- CI} - \.ii •
lnll"Mmlniml 4400 5400 4400 5400 4800 5800
OIPpuţ q
20 ~lIlm.udPul c. n 1300 '300 1400.
nlltlm. uel JIUl 1. 2100
Supt. mIn•• CI""ral 2S 27 2& . '"
'5 maeanllmulul dl Icllonlll ,.".
~lllm. mln .• camll.1 3200 3500
IIIICMI.mulul delC"on.... r
10
:~":n~~':'c:~~~,..
5500 5800

fi 5
Inllll..... mln •• cam.r.1
mlCMllIIIUlui de.ollon.... h
~ltIm. cabina IIc.nlor 8
Ad1nolml caDln! asc,nsor ~
'400
2400
2800

1500
2100
1800

InAltllll' caDln' Iscan ••r 1, 2300

.0=
Z 1.&11m, u,. cabln.
n6lUIIII UlA cabinA
1:11
f,
1300
2100
1300 (1400) II

Numar permiS d. p.".ana 21 26 33

Cerinţe fată de randamentul de transport pentru clAdiri de locuinle

cu şi fară etaja pentru birouri (FEM)
cOnfortabila. ® Dimensiuni constructive pentru ascenspare pentru paturl- Ci) - ®

206
 I I I ASCENSOARE
ASCENSOARE PT. BUNURI DE
ţ .--}.-
~ I
,
,
_,
..
-
..
.+- J
DIMENSIUNI MICI
Ascensoare pt bunuri de dlmenSiu"
ni mic;: oapacltatea portant! c 300
kg; suprafaţa de baz! a cabinei as·
1e.IU 10.lu censorulul c 1,0 ni2; pentru bunuri
Ip de dimensiuni mici, acte, mincare
t---Ip.:;....---ll· 1 .,
etc. Accesul pereoânelor nu este
permis. Structura puţului este de
Ascensor pt. bunuri de t- ®
t- CD dimensiuni Cu pasaj 'tit ® In dlagonlia obicei din profil de oţel, aşezat! in
mici firi pual
groapa puţului sau pe planşeu.
1 Inchiderea perimetrală este
din ma-
tenal rezistent la foc - G) - @
Calculul randamentulul de tran·
sport pentru ascensoare de
bunuri. -~.
Timpul necesar procesului de tran-
sport se calculeaz! cu formula:
h
--!! Z. 2 v + 81/: + H (t, + tz) - ... s

I
I
L_ - __
!
I
I
I~
l .... J
J
I
r
- 2 • factor constant pentru cursa
dus -Tntors
h • Tnălţlmeade triansport, v. vi-
teza de exploatare, Bz .. timp de
incarcare - descărcare 1n s, H •
..II"~ \:V
'4' Alcen.or PlnltU bunuri da dlmen.......
mlc:l cu ~I glllBlltl vertlcall'. .,.
® A.cantor pentrU bunuri d, ...
dlman"unl mici cu utl tumantlla .,.
®
8
AIOanIOr pentru bunuri da dlman.l·
uni mici cu perapet ,1 u.a glluntl
numarul oprirllor.
t1 • timpul pentru accelerarea,
nlveflll pardO••1II nivelul pardose," vertlcafl 1ncetinirea curaei, in s, .
CIIpu _ _ \elar doi InOln:ltl ,~ .. putIj In cIIganIII" 'n t2 • timpul pentru 1nchiderea şi
dlqonaIi cu puII deschiderea uşilor puţului aacen-
Sarelnl ulIII o (kQl 100 300 100 sorulul: pentru uşi cu un canat
VIIeu
Ujinl CIOIna .1&1\m1
AdI_OIbInI
u"10
y("""J
tc.1u 400
400
500
500
IlOO
100
O,4!
700
700
eoo
eoo
100
1000
eoo
10G0
DoS
800
800
IlOO
IOD
OM
700
700
100
IOD
saD
1000
timpul este de 6 a; pentru uşi cu 2
canaturi 1Oa; pentru uşi verticale
Jnlltlme ..,..lnlllImI UfI ha • nu ' eoo
LlfI/III UfI pt. inci_In dlaganlllt III
LlfI/III pul
AdlIIIIImI pul
Ip
- -
710
510
120
880
800
UD
- 1020-
710 Il1O IlO
- - -
1110
1110
1200 1200
1120
1110
350
SIO
Il1O
450
120
710
580
1020
810
saa
1120
UD
1200
m
1110
1180 .
glisante pe'1tru ascensoare de
bunuri, cea 3 s.
JnIfI\m. CIP JIUIIM
IP
hCp 1110 2GO 2510 2141 2748 Randamentul la transport F rezulta
LItIrne ufI""" aatIon.... eoo 100 eoo 700 eoo 800 IOD 800 soo 700 IOD 800 din timpul cursei de transport Z,
InII""'. UtI 0IIII'" aollonltll
DlIIM\I punc18lno1rc11r1 mIn. 1.) 1830
800
2730 ma lUO
800
2730 .' apllclncl urmatoarea formulă:
Inll"'" per_
01""'11 puncIIlnOIraIrI
miii. mIn. 11.)
800
700
IOD
410
100 800
700
100
60
•
doIt 0.'011II1II elifal P Timp pl. oursl transpart fn s
Dlmen.lunl constructlvt II. uean-
17' 60

rr---; :~:.~'"'D' ' ' ' ' '·U'O;~lj-:I-~l

-..:.; aeltllor ~ntru bunuri dl dimensiuni • Z .... curse/lT!in.
mlcI- Q)-@
II :.:
;1 ti:
I I Reglementari constructive: Came-
II ra pentru mecanlsmul de aClionare
II ','.< oi. ,
: 'I
I I trebuie sa poatA fi Incuiata, sa fie
II ,> Jc ,oJl.,', , I sufident de luminoasa şi astfel di-
II ~11 1, mensionat!, TncTt tntraţlnerea sa se
II I - ': I II facA firi pericol de accidentare.
II ,I II SpB1lulclln faţa mecanismului de
I I190"'80 I I I I
II II ac:ţlonare sA albi tnIItfmea;. 1,8 m.
IU
!=-:-=--tJc
L...~ ~---- _rI 1--- J
...------"'----
Ascensoare pentru mTncare in- rn
Ip I , ~IIiiiI'-n11 cel".. drIIplaI stIMli de sanatate: puţuriie Ucen-
~:
J
I 1_~-·1\!1Ip1 ~, soareiortrebuie si fie tinleste neted
',' şi lavabil. 1n exterior se pune un
AIe.naor "Intru matlrlale cu p••• '''':'
.. --. .,.
® pulj,
AlCInlor pentru matlrt.,. firi
Inci. came,. mq!nll ~;,p~;-""In
panou de comanda pentru chema-

l~:~"'I-_~mr.
re de la ~i trimitere la orice staţJe.
CipIOllall potIIntl II; eao IOCO 1800 200C 2SOO I uga
,.,.,. ASCENSOAREPENTRU
:~
\IIIIu eIIlVaU/IţIl -0,40 0,13 1,00 - - - - I l
D/mlnliunl OIbInl mm
MATERIALE
le 1100 1300 1500 1800 1800 1000 Ascensoarele pentru materiale
ICI' 1570 1870 2470 287D 2570 3070 sint instalaţII de transport destina·
tic 2200 2200 2200 2200 2200 2200
DlmltlliunlufI mm te sa a) transporte bunuri sau b)
fu" 1100 1300 1800 1800 1100 2000 .persoane, care sTnt angajate de
hIJ 2200, 2200 2200 2200 2200 2200
Dlm"'lluni pUf mm cel care exploateaza Instalaţia
Ip 1800 2000 2200 2300 2100 2800 Exactitatea oprlrllor: .
1700 2000 zece 3000 3Dee 3200
""hgp 0.4 fi 0.63 mii 1200 1300 1300 1300 1300 1400 Ascensoarele pt. materiale fa,a
1,0 mii 1300 . ·,300 leOG 1600 1800 1100
IP
1ncetinirea cursei +/- 20 - 40 mm
hop DA şi 0,63 mi. 3700 3800 3800 4000 4100 4200
10 m/s 3BOO 3900 4200 4200 4400 4400 Ascensoare pentru persoane şi
han;,. 1900 1900 1900 2100 1900 1900 materiale cu fncetinirea cursei +1-
10-30 mm
r<riI Dimensiuni con,tr.uctlve - ascensoare
~ pentru materiale - cu roti motoare - @ - ® .~ ® Sectiune transversal! - ®- ® Viteza: 0,25:.:0,4 -0,63":1,0 m/s,

207
 ASCENSOARE HIDRAUUCE
:f
----. ...
".\
2000

-
...... . Ele răspund cerlnţei pentru
i~: .. :::

~1·-::: L'~ ~ L]
transportul economic de Tncăr- .
,ţ
' . ;:;fo
.:.
cături grele; la Thâlţimimicr:'Are
sens să fie utilizate la o inălţime
L I
I
I
..... .,1:;" ...

11/ I
J~
I
••

L
1n.1 cit lUIPo mOll- ::;

5~:~il~·~~~~~~~~~~~~ru~
--'.; ;.;
...... ... I 11/" ;1lo:l
I...,. le :::
de transport de pînă la 12 m.
Camera maşinii poate fi plasată '
independent de poziţia pUţului.
f--IP---! Ascensoare cu piston direct de .
10001 r- Ip --;
~I I presiune, din programul stan-
~ CD Planul puţului ., ® Planul pUIUlui cu camera mecanismului de acttonare dardizat, transportă sarcini utile
de pină la 20 t la o 1nălţlme de
Q
max. 17 m -. <D - ®. Ascan-
soare cu plston indirect de pre- _
,W.,UI •• ".;.I•• ;.'...........·.,.... . siune, în execuţie standardiza-·
tă, transportă max. 7 t la max.
34 m. Viteza de transport a as-

·. . . "0 r·. . . :·.· ·

censoarelor hidraulice este de _
~:.; la 0,2 la 0,8 mls. Nu este nece-
sară o casă a liftului pe acope-
.
·~·
. riş. STnt posibile mai multe vari-

I
anta de acţlonare hidraulJcă - _
~. ;: <i) - <il . Cel mal uzual este
'1, .:
stTlpul central - Ci) - @. EI ne-
cesita un orificiu de ferare.
TolerSnţele de pornire se-
menţin la valori coborite de +1- 3
mm prin comenzi Independente "
de sarcinA . inAltlmea liberă a
8 I 10 11 12 13 14 15 18 17 18 H
Inlltll'llH dtll'lntpOl'l Imi uşilor ascensorulul este cu mln.
50 ... 100 mm mal mare decTt la
Diagrama pentru determlnlre Inllltme: cap puţ hop; adincime groapa puţ agp:
ad'Incimt puţ cffindrlc apc; dlamllll'U pUI cJllndrfc o alte uşi. pentru a permite 4Cce-
sul complet plan 1n cabin~i Se
utilizează uşi turnante cu două

..'
SIICINr UfII Ool.ccOlu. Q .10.000""
UIImIIIII III "
la .1riiI -ril+!l50 canaturi, uşi glisante articulate,
AdlMilmlpu\ lIP ::~~~~~~I acţionate manual sau complet
_ .. _pc._dl ...... automatizat, cu deschidere cen-
.
11.000 1.100
_~.

~ ® Sectiune IlUI (SInt pctIIIIt 1'"

pozitii III' catIIIItI cit
• •".,. pina 1. mu. a m dllllnll; cIIo ' AdIncimI 11.100 2.'00 trala sau unilateral!.
lIIntI mII '"'" -1. etrIrI) 1- • 2.100 2.700 .

® Oala IlI1nlc8... G), - @

................... 1lOC 2000 2500 3200

.
:.
.,
:::.1
..i:~. . . .-
Olm'III.UfI,
2200 2200 2200 2200
Olmttll. •
:! . ~. mm J..-_.....;~~~~~ ~ th------22~00~22~0~0~22O~0~22OO~
,1, ••••• ",,, ••••• ,••'
Olm.n •• put.
III'
I II!!II
I I
II CI_puţ

1M1. mm.
I~I
L __'..
., ® Rueaac':1 Olmenslunl... <i) Olmenslunl.. <V
C:-II po/IIIIIi 130 1000 1100
c.ptCllttI porllnll
k 1IOD 2000 2500 3000
vn.ZI transpoll ~
VIIUA tlln.port
mii • • • 0 • • 0,
mii
ti' ...
n". '-il." ~'_.

IntI'mt !rInspo"
.•:................... ,...... ..... m iOn ._ • .. n
Dlmonl, clblne
Olm'lII. cablnl
mm. <M <_ 'OM mm.
h ~'Ol! ...,0 'O!IO
Dlman •. uşi
O~":".Ufa I
Il 2200
'M 'OM .....n
""00 2.00
mm ~--~22~OO~2~2~OOW2L1!120~O~2~20u:-iO
OlmO.I, PUI. Dlman •• put.
mm. I 16S0 1900 21S0
mm, b;;:::~~ţ;~ij
hoo mln, 1200 1400 160D h mln, 1300 1300 30 1 00
hep -3200 ~200 3200 hcp 3400 3550 3650 3650

~ ® Rucsac 2:1 Olmensluni... ® ~ ® Tandem 2;1 Dimensiuni.... ®

208
 AŞCENSOARE
ASCENSOARE DIN STiCLA PENTRU PANORAMA
1--1,90 ....,
Exemple de cablne- <D - ® sistem Schindler.
T Capacitate portanta 400 -1500 kg 5 - 20 persoane.
1n funcţie de inălţimea clădirii sau de aşteptarJle de confort, există
~ diferite sisteme de acţionare şi viteze nominale.
Viteze nominale şi sisteme de acţionare: 0,4; 0,63: 1,0 mls • acţio­
1 nare cu curent trifazat; 0,25 - 1,0 mls - ac«onare hidraulică ..
1nălţimea de transport lIIii 35 m; opriri max. 10
Forme de cabină: pollgonale, rotunde, semirotunde, in formă de U
ti' <D Forml octogonall d. eeblnl FormA hlxagonall de cabinA
- G)-®.
Este posibila şi execuţia sub forma. de grup de ascensoare - ®.
Ascensoarele panoramă ofera o calătorie IIniştitl, lină ş/ fără smu·
cituri, in regim Inferior de viteză.
La ascensoarele panoramă, oab/nele pun accente optioe.
T Ca materlal se u~ilzează sticil şi oţel- $Iefuit, lustruit sau pollzat cu
luciu puternic -, alamA sau bronz.
! Asoensorul panoramă se buourl de mare popularitate.

1 Este vorba despre aseensoare exterioare pe faţadele complex mo·

delate ale unor mari centre comerciale, ascensoare de Interior 1n
magazine sau foalerele marilor hotelurI.
CalAtorul savureazA priveliştea de pe scena strazii sau, in centrul
_ 1,70 --1
comercial, priveliştea spre etaJele de expoziţie şi comerciale.
®':'(jj).
ti' ® Feirrn:l .. mlrotundA Forma rotunda

.... 1,00-1
'-o

mI-
=9:='
ti' ® Forma In U
r ·1

ti' ® AlClnS01t1 panorama dIn ltIela, grupa"

..,.........,..,..................,.. '.....'......,..............:.........:....;...•..•..'
: CI,",,.
mlflnn :
.: .
r ·.tI.......... ~

~ r- ~-,
f--- -1
J Il T
Il 8.
i
'--- --
\:---

r-
~_ !'ŢI Secţiune tra~eisala ascensor Secjluna transversal! ascensor "1QI Ascensor in Interiorul unei
® lI.scensor panorama - ®
iII" \.!..) hidraulic-Q) cu cablu \.!::;J clădlrl- ®

209
NECESARUL CE SPAŢIU LA VITEZĂ CONSTANTĂ CE 50 km/h STFW
Sursa: Forschungsglsallschaft fOr StraBen· und Verkehrawt.san
(Soclstatea de Cercetare pentru sistemul de străzi şi circulaţie), KOln .... llJ
.r·----.. ,.---.----"
I
--~
f." ,"
II " ,I
r··-----·, r--------, il

~ ~ ! !l : SI
t+-. ~ ~ I~ l ....... ~l' ~
I
I I 1- •
I I
Il
II
~ Ir' I
I Iii
l'
r~.:
I

l' , i 1""""""" :1 1 I I I
IU"'"'''' li 1 ...................... , ., ••••••• " ............ . , . . . . . . . ,U . . . . . ' ••• I •••• ' . . . . . . . . II •••••••••••••••

0,50 2,10 f"1 2,10 la~~1 m I ?ap ~·I!~I .. 2,50 19'F! ~.5p
u_o
0,25_ _0,25
~I _ o,~1 .'
0,25 _ _
II
0,25 0,25 0,25 0,25 0.25 0,25 0,2& 0,25 0,25 o,a
1,. I I ',50 I 1 4025 I
I
CI) AUTOBUz/AUTOBUZ ® CAMIONICAMION ® CAMION/AUTOTURISM Ci) CAMION/BICICLETĂ

r--------, ,.--,
I '7 II I
P"j\o..;:a....;::o.....,.!1 I
: la §O!:1 :
I II I

~.so ','0 ~.,a 135 O" 0,50· alo 0,2/1 b,1O

0,2~ 0,25 0,21 0,25 o,a 0.21 0,21 0,25 III' "1: II
0,25 0,28 ' ,QQ
I t411 I I W I S,I.

® CAMIONETAICAMIONETĂ ® CAMIONETAIAUTOTURISM CV CAMIONETAlBICICLETA

NECESARUL CE SPAŢIU LA VITEZĂ CONSTANTĂ (Ilii 40 kmIh) ® AUTOTURISM/BICICLETĂ

,
~.-.----~--_._.--~
1
,
,
,
'
1 : ;
: I I ~
il ~
I~~'''' l-
I '
I
, "IIIIOiiiiiiij
• :-b:::d-:
I
I
I

uo o,f!
0,25 0.25 0,115 O,U 0,125 0,'28 0,2/1 · .. 0,125
e,oo 4,78 .... I
1. I uo I

~ AUTOBUz/AUTOBUZ' ® CAMIONICAMION @ CAMION/AUTOTURISM @ CAMIONlBlCICLeTĂ

Sptl.\lul de circula~e pentru traflc-

autovehlculelor rezultA din dimensiui
le aulovehiculelor - pag, 437 pp •• t..-
leranţele laterale şi in partea su·
plrloarl, adaolul pentru circulatia F---
sens opus precum şi benzile de aco
® CAMIONETAICAMIONETJI. ® AUTOTURISM/AUTOTURISM tament, canailile de eeurgere clrculal
la, precum ,1 ITala lalerall rlgldlzată
InAltimea spaţiului de circulaţie este de
4,20m'" @.
- -sPIIIU lRIIt Spaţiul de circulatie pentru blelele
--- -SPlIlu dt clrCUlllie esle cite o bandl de 1,00 m latlme._
o Inllţlme de 2,25 m. Pentru pletonl o
Dlrnlmlunl de but pentru 111II1II de
bandA de 0,75 m " 'nll~m. de 2,25 m.
c:lJQjl/IIII " 1_1IIe,.: cuurI d, in"
IIrIIdIII CU VIIIZI COnttlnll II inAltime. spaţiului maxim de slgurer ~
sup.rtor Ist., pentru autovehicule, c
® CAMIONeTAlAUTOTURISM
I'IdIIII-
4,50 m. I I preferA 4,70 m. pentru"
permita lucrari de Intreţlnere.
Pentru circulaţia pletonllor şi biciclete""'"
Inaltimeallberl este de 2,50 m.
Ss • Sjla~uI d.slgurlnlt lat.raI
,.--- S. • SpellUi d.llguran/A la PIrtia Llijmea spa~ului lateral de slguran'
,,
1
SUPlrloart .... (SsA) se măsoarl de la marginea spa-
,, fi • f'llIcn
tiului de circulatie spre exterior. LA~mea
necesari este In funcţie de viteza m;-
StA: 5 • L.lmlta sp,dUlul
liber xlma admisa la ovitezl maxlmă admis
• Umlta spaUului .. 70kmlh. SsA;;o1,25m (1,OOm),lao\.
dl circulaţie teză maxima admisi de .. 50 km/h, SsA
8 • Biciclist )o 0,75 m- @l. Latlmea spallulullatfl>~
A • Automobil rai de siguranjă in cazul biclclelelor 59
este de 0,25 m,

® Dimensiunea spalli1er IibereJde circula~s psntru automobile

210
 STRAZI
Sursa: Forschungsgasellscl1aft fOr StraBen- und VerkeMrsw8san .
(Societatea d. cercetare pentru.slstemul de strilZl $1 circulaţi.), KOln - V" Konrad·
Adenauer·StraBe 13, KOln - llJ
•• "_~" ..... _ .......... :'~" ••••• v ,~ """. .
Pentru ca proiectarea, construcţia şi exploatarea străzilor sâ fie uni-
tare, se impun secţiuni transversale standard, de la care nu se per-
mit abateri nemotivate.
11'
~
.
16,00
13,00 --f 1 t
Secţiunile transversale pentru strazi tarA poslbilitaţl de amenajari

/j lr:r:r=OIJ"
111
'1.5025
~:g,~r.~~;'~~~!:::::::::::: ~ază. s.n,,-
. 1-1'I t--
-7--
Prafllltlnavll'llllUp18 d4
11
00 ~
~' -:-t
- .6" numArul de benzi pentru ambele sensurl- pag.212
- .m" o despArţlre constructivA pe mijloc (bandA de mijloc)
/J I

fI ~
I,~

\
B,7! "Ij'- 3.15
--t I
I ,.;.;.·.·.;.;.;.;.;.;.·~.;.WN.W! !
~ j
! l' '.
-
-,.5" tişle lateralA rlgidlzata
- .r" bandA pentru blclcllştl1n Interiorul secţiunII
.p" locuri de parcare sau benzi de parcare pe lateraiul carosabllu-
lui, domeniul de utlllzare al secţiunilor transversale standard -
1,501,502
. 'dp
1 +-
Profii tI'IIMVll'III1 1 2.00
141128
5.00 ----t
~
, 1,
~ 10,00
t- 7.00 ----f
:rt pag.212
~ a.oo
~ 6,oq -+rt ţ:;,;
+- 7,50
uol-t
tt
J w:pl i'1J'=jj' /j r:t:1 r /Jct.1f'
2.00#
Profii tranav....., dp 12 ba
'U 2.00 1
ProIlI.WlMve....1dp 10 d2
UO
Profii tI'IInlV...... 1tp a.1I
1,50 1,00
Profii lmI.vernlllp 7.1
1,QO

<D S.ctlunl transv'l'llli. standard penlnJ strIz/ llrl posIbllltlll de l/IIenljltl sup8m.ntar.

I
I
IP B

Se va urmAri obţinerea unei imaginl de neconfundat a traseelor de

® SaC\lunl1ransversaie standard pemru ,uAII cu peslblllta\1 suplim&ntare de amenajare .
clrcula~e. Aceasta poate fi obţlnuta prin dimensiuni clare, diferen-
ţiate, dispunerea dlferenţlatA a diferitelor elemente de secţiune trans-
versalA, o relaţie echilibrata Intre IAţimea şi inAlţlmea spaţiului strl!zll,
spaţII verzi variate: amenajarea spaţiului strAzii trebuie sA ajute la ori-
entarea pe stradă şi 1n oraş.
Elementele de secţiune transversală situate de ambele parţi ale ca-
rosabilulullnfluenţează modelarea ImaginII vizuale 'şi funcţionale.
La contormare trebuie armonlzate urmatoarele elemente In raport cu
funcţia şi efectul lor: caile pietonale şi pentru biciClişti care insoţesc
carosabilul. locurile de staţionare şi şedere În aer liber, suprafeţe
pentru circulaţie lncetinită, suprafeţe de ecranare şi protecţie, su-
prafeţe de aprovizionare precum şi suprafeţele gospodaraştl pentru
amenajAri si ca'mert. .. .

211
 Utlllzar. Tipul strazII STRAzI
Categorii Caneltate de trafic Cazuri apaelale dl utlllzara S8Cţlunel Tipul VltlZI Noduri Viteza da bazlll prolectar.
de atradA (autovehlculelh) tnlneveraalA clrcullţll' adml•• Vp (kmlh)' .
tip VM(kmlh)
1 2 3
_. It o.' ~
. e , .. .' e. ...."... ..:.-_••. - ·7,................. ""." 6
.. 3.800 la V.. 90 kmlh
.. 2.600 la V.. 110 kmlh
Uma Autov..
hlcull
- Planuri diferite 120 100

....
.. 2.400 la V.. 90 kmlh
.. 1.800 II V.. 110 kllllh
a4ma Autov.·
hloul•
- Planuri dlfarftlt 120 100
: ,'"

AI
C 2.200 II V • SlO kmIh
c 1.800 II V • 100 kmlh
.Traflc rldu. dl clmloln.
alu condiţII rastrlctlve
b4ma Autove·
Illcul,
- Planuri diferiti 120 100

.. 1.700 la V.. 70 kmIh b21 AulO-.:.· li 100(120) (Pllnurl dlf.rtte) 100 90

c ;00 '1 V• 80 krnlh Illcult A08la,'plan
c 1.300 la V• 70 lcrnIh Trlflc radua d. camloan. b2 Autov.. lIi100 (PlanurI dlf.rlta) 1!XI 90
c ;00 la V• 80 krnlh hlcul. 4cel..lplln
c 4.100 la V .70 kmIh
'I
c 3.400 V• 90 kmIh
beme Autov..
hlcul.
- Planuri diferit. 100 90

c :UOO 1. V.70 kmIh

c 20200 la V• SlO krnIh
b4m. Autov..
Illcul.
- PlanurI diferita 100 90

c 2.300 1. V• 70 krnIh Trafic radu. de aamloan, . c4m Autov.. :Ii 100(80) (Pllnurl dlf'rltl) 100 ;0 (BOI
.. 2.100 la V.sO krn/h SIU cCndl'" fIItI'IctIVe Illoul. Acell,1 plan
c 1.700 II V. 70kmlh b2. 4&11_ :Ii 100 Acell,1 plan 100 90 80
AII "" 1.400 II V • 80 km/h hloul.
c 1.800 1. V .. ea km/h Trafic radu. de camloana .. b2 Autov.. li 100 Acel..lplln 100 90 sa
100 la V • 80 krnIh hloula
"
c 1.700 la V. 80 kllllh Tra1Ic IIIr1ccl" 10 bh VahIcul.
• 100
Acel." plan 100 QO 80
c 1100 la V .80 km/h vehlcul./h In SI.naral
" 1.3DO la V • 80 km/h b2 V.hloule a 100 Ao.I"lplan 100 SlO 80
In SI.n....1
" 900 II V • 70 krn/h
.
" 1.000 1. V.110 kmIh
700 ,. V • 70 krn/h
c 2.S00 1. V • ea kllllh
Trallc radu. de aamlo_ d2

c4m
V.hloula
In g.na
Autove-
.100 Acel.,lpl.n

• 80(100) (PllnUrl dlflrllll)

IOD 110

(100) (90)
80

ao
.. 2.100 ,. V. 80 kmIh III cu.. Acel"lplan
c 2.300 1. V • 80 kmIh T...llc radu. de oamlOllll . d4 AulCVl- S80 Acel..lplan 80 70
'" 1.8001. V. eo kmIh IIU condllli 1IIlrtcllve hlo""
" 1.700 1. V • 80 kmIh Traflo .grfcol ,. 20 b2e Vehlcult .,00 Acall,1 pl.n sa 70
AII! '" 800 1. ÎI • 70 kmIh .utcmcbUIIIII In gtllll'li
" 1.800 1. V • ea kmIh Trafic lnt8nt da camloan. b2 Vehicul. .100 Ac.la,1 pl.n 80 70
800 II V • 70 kmlh In ganeraJ
'"
'" 1.300 ,. V • 50 kmIh d2 Vehloule .100 Aoel.,lplln 80 70 ea
"'" 700 i. V • 70 kmIh
'1
800 V. 50 kmIh
tii 700 II V • 50 kmIh
TI'IIflo radu. da camloan.
12
In g,neral
Vehlcult
In ",",rai
.,00 . AceIa" IMn 80 70 ea
'" 1.400 1. V. 40 kmIh Trafic IntIn. cIe camloln, d2 VehIcul. .100 Aoel"Iptln 80 70 80
tii 1.000 II V. ea kmIh In gt",rel
AIV 900 la V • 4(j kmlh .2 VehIcul. .,00 Acala" plan 80 70 80
"'" 700 1. v. 50 Iem/ll
Nu •• )u.tlflol mIIuritorll. 12
In gtnaral
Vehicul. .,00 Acel",ptln 70 ao
" 300
d.D.d.v. al t.hnlcll oIraiiiti.. In lI.nerel
c UOO 1. V • ea km/h Trlflc Inllna de camlo.ne b4m5 AutovI· 1/1 80 PI.nurl dlfwrltl 80 70
'" 2.400 1. V • ;O km/h hlcult

BII
c 2.Il00 la V • ea km/h
"2.100 la V. 80 km/h
c4m Autov..
hloult • 80 (Pllnurl dlf.rIta)
Acal.,1 plan
80 70 (80)

tii 2.500 la V• ea kmlh Tra1Ic radu. da Cllnlcana ,do4 AutoVI- :1 70 Actl"Ipl.n 70 (SO)
"2.100 la V. 70 km/h IIU concI",1 rutIfotIYI hIouII
" 2.1100 1. V• 50 km/h
" 2.100 1. V. 80 km/h
Trafic IntIM d. oamJDlM c4m V.hlcul.
In gen'ra1 • 70 Aetlafl pl.n 70 ea

B III
" 2.200 la V• ea kmIh
" 1.100 \1 V • ea kmlh
d4 Vehlcull
In gene"" • 70 AclI.,1 plan 70 SO (sa)

" 1.400 la V.40 km/h

C 1.000 la V. 50 kmIh
d2 V,hlOllle
In g,nanl • 70 AclI", IMn 70 eo /50)

C 900 1. V.40 kmIh

tii 7lI0 1. V .s0 kmIh
rrratlc radu. de aamlc.nt ,1
raatrfC\fonl1 de.utcbua
.2 Vehicul.
Ingln'l'IIl • eo AOII..lpl.n 80 (80)

c 1.400 la V.4O kmIh d2 V.hlcule .ea AceI..lplan ea sa

BIV C 1.000 1. V. ilO kmlh Inglnll'lll
900 la V • 40 km/h .2 V,hlcul. III 60 Acal"lpl.n 80 50
'" Traflc radu. de camlDln. "
C 700 la V• 50 Icmlh
ca.100
ra.trlcţlcnll d••utobuli
c4mpr
In I/.nel'lll
ldem , 60 Acel.,lpl.n (Ta) (80) 50
C2.GOG Tr.flc redu. de camlDln. d4mpr Idtrn ;& 80 AOII"'pl.n (TO) (80) 50

,(; III
'" 1.900 Caz epeclll al o 4 mpr .
In condiţii ra8trlotlvt
c4pr ldam
• 50 Allel." pl.n (70) (60) 60
-
c 1.800 Caz apeel.111 d 4 mpr d4pr Id.m ~ 50 Acel,,1 pl.n (TO) (60) ea

C 1.700
In condiţii raatrfctfv,
c2pr Idam III 50 Acal.şl plan (Sa) 50 (40)
-
c 1.500 Traflc radu. da ClmlO«lle d2pr Idam a- 50 Acela,1 pl.n (60) 60 (40)
C 1.000 Trafic Intan. da camioane c2pr Idam ::Ii 50 Acela,1 pl.n (eo) 50 (40)
"1.000 d2pr idem ::Ii şo AceiaşI plan -
C/V (60) (40)
. 600 I.itrc~taJie d!, 'Uf~guza f2p Idem ~ 50 Acel.,1 plen
50
50 (40)

CI) DomenII de utilizare ?i secţiuni transversal. tip - pag. 211

212
 STRAzI
• '"1 -1lJ
IB
fntersecţlile CU sens glratorfu - @ - @ sTnt rar intilnita in Ge"rmarila;"
J .... :
1n alte ţări (Anglia) sint alese cu precădere şi preferate datorita perico-
lului redus de accidente grave .

Alte avantaje: nu mal sTnt necesare semafoare le, mal pu~n zgom.ot,
economie de energie. Dlametrul sensulul giratoriu este in functie "de
lungimea şirului de maşini datorat traficului respectiv. Intersecţiile
decalate oferă mal mult spaţiu, vIzibilitate pe secţIuni de străzi,
spa~u la capetele strAzilor. Destinate circulaţiei cu viteză miel pre-
CD Interstc1l1 In .'" - la aCII." nlv.1 ® -I.f.lee <D cum şI in zonele rezidenţlale - @.

J~~,I ==
Nodurile de străzi cu două benzi sint de regula intr-un singur plan
(cu sau fArA semnale luminoase).

oIrau1lţ1e
Se deosebesc: Joncţiunea uneI străzI cu alta (Interse~e in •T") -
"
Ci) - @ şi intersecţUle (două străzi se intersecteaza -Intersecţie Tn
cruce) -@-@.

Zona interdl~el de constru~e este de 20 m pe drumurile naţiona­

® 1nIIrI1C!I. In ,,. cu clrculaVa
cclactoate a unei zen. rezlclenţlale
le, măsura~ de la limita exterioarA a carosabllulul. Umltarea constru-
irii este de plnl la 40 m de la limita exterloarl a carosabil ului - pag.
217 autostrăzi.
'4' Cu Itrgll'f d, profii p.ntru
'.:::.J vira) 1. ,tlngl

Cuollbllpt.
r1vt/'ll1l.u
oIrou1111e cc-
Iecta. . . . .
ni rezldanţlal&

® -III.'ea(§) ® -Iatelea(§)

InI.r..cw..
IlrlZllor prin
Hn_glratar

Slredadl .
stradl. aIrDuIll/t
circulatie

ItrIdIdl
oIrcur.ţle

® Intersectil!n ,T"lIn cruce - niveluri

dll.rlte
'ÎÎl'
\I.!:'I
-Ia fel CI "i'
\SI ® -lafalea@ @ ""al.,o.®

Carosabil
pentru
rlvl,anl

@ Ingustarea carcsabilului ® Sens giratoriu "@ Sans glrataM~ cu clrcula~a platanal.1 Intlrsecţla deealatl doar pentru
circulatie cu viteză reduşa

213
 S.c~uni trana.er.al. " Valori de orolectare STRAZI
(valorile In parantlzl - valori mInime !nalţ.
In zonele construite deja existente) FII S2) Hk H.. libera -co

JL~'"
~In I Vin
I In:l' M mI mI T~l' OlrculaţU pletonate ,1 pentru biciclete
CAile pfetonaletrebuie proiectate-variat ei interesant-ţInînd cont şi de utilizarea..
lor ca spa~1 de joacă. protec:ţle la factorii de climă prin copaci, arcade. in cazuri
Izolate ccpertine de protecţie. Trotuarele care 1nsotesc Străzile ·nu mai inguste
iiO.75~.ă.25" ' 6 de 2.00 m (din care 1,50 m Iă~me liberi şi 0,50 m distanţa de siguranţă pînă la
(il: 0.50) .1.50 (12)" 2.50 carosabil). O lăţime mat mare este deseori utilA.1n apropierea şcolilor, centrelor'
comerciale, amenajari de agrement etc. se .tinde spre minimum 3.00 m IAţime
CD Trotuar carelnsatl,te strad~ -0-0·
Căile pentru biciclişti care lnsojesc străzile, lăţime minimă de 1,00 m pentru
o bandA şi 2,00 m pentru douA benzi (minim 1,60 m). AdiUonal 0.75 m banda
de proteC1ie pinA la carosabil. Benzi comune pietoni-blolciişli de 2,50 m(mln.
2.00 m) pag. - 210.
P Tia T/G P
.0.75" 2,00 ~O,2511 10 funcţl. d. 2.5%
:::e... 2.5%;
_U%~
(2)7) Hpul de 30 10 2,60
(a 0.50) (1,80).1,50 L- mdl
, ,-"<, F
(1.00)
rp'·70eJO.$O~1.00L j.1.2O'1 /"' '
® Bandl pantru
Tn.~.
biciclete care
atrada ' E1Glw T' FHl / ee il Ap
i±V
I
'-_ .J
I

3 L.ltlml. de bI!%a I ţevilor de E • Curent electric

~~ (4 pe < 250 ml:

(8pt< 30m
30 10 2.50 ®
8 allmtntlreldlbran,are " .
eII.punere. lor pt sp.~ulltrlzll
G • Gaz
W • Api
P A FH • Termoflcare
T • Telaeomun!caţtl
® Clle comuni blclcIIt1I- pietoni 25%_ __2.5%
ce • Canll colector

,y. ... SI' ,

~~
3
eu • Canal ape uzate
Ap • Ape plUViale
P • Pl.tonl
B • Blclcllftl
A • Autovlhlcul.
PalSv • P8ICII'8 respectiv
. apa1luv.rcI.
10 (4 pe < 250 mI: 30 10 2.50
JIO.7!),j< 114.00 LLao.7!" (2)11 (8pe< 3Om) @-@
(iri o.ao) ~7, (1 0;80)

o Stradl d. blelal.t.

tI.
l:O,75I1
(ao.so;v,:;r
LClbo.a G
. B
(12)') ~ ,6.0

® Clrcula~ pletonllA -Indaplndenta

ii
=i -

~
:!
_.3..°-.11-
10.75"[ ~l.o,2lI" ~ 1)
2.5 O
10" (4 pt c 250 m).) 30 10
(IO,SO)""'1i.iOf
(2) (Spt< 30m) ®
® Indep.nd.ntl
Clrcull1le pentru blelell,d -

8 3,50
(12)" 2.50)

Obnrva~1
1) abateri minim. d. lall~m. pot fi ne·
7) raza curb.1 In nod
a) In cazuri exc.p~on81.
r
it
oasara din cauza mArimI! plACilor,
2) Smln • 0,6% (scurg.re)
3) lungim•• ciilor nllcceslblle cu maşIna
-_~~~~ll~
1 plnlll 2 n(velurl .; 80 m @
3 niv.lurl oi; 60 m Preaeur!lri: - Ci) - (j)
4 niveluri sau mal mult oi; 50 m
4) In cl!%ul clnBllzlrll ••parate 4,00 pina P • pieton Pomlcu·
~._/
~\-J
le 4,50 m B • biciclist ceroln' mara ltf
5) alte suplimente de Iltlme R, • raza curbei (da IX. !ItI.tan)
,Iruri de ccpacl necesltl minim' 2.50 m ,
I!!.Ume de strat plantat s • panta longitudinal!!.
6) circulaţie pe dau!!. sensuri doar In cazuri Hk • raza concavităţllor ParcI"
excep~al1aie Hw • raza convex/ta!ilar Strat cufforl
9u~rafatJ: cu d.,L .pleiili
bo!arzl50J'D
G) - CV Suprafele pentru pietoni si biciclişti .Exemple de modelare a spat/ului strazII cu frontltronturl

. 214
·H.",~,~J!·
..,.......... ···_·.1
1,70-1,90
.
.
'';'"
~~'-'!..',as
I "-'-"" ........,.~. --~,,,.
1.90
~~:;'::";;!~~::n~ :;~~~;r~~~!I;p~i~~;'~~
Bicicletă folosita in poziţie culcat pe spate pina la' 2',35 m'lunglnie, . ..
bicicletă-tandem pina la 2,60 m. Remorci pentru bicicletă (cu roţi
45 proprii) aproximativ 1,60 m lungime, 1,00 m Ia,ţime. Biciclete' spe-

,.-~l,-,u,\& so
r'~ ~f~E§8i~~E~;§:~;:r.l:E~::
.....La parcare pe şir dublu - economie de suprafaţă prin Imbricarea ro-
G) Dlmenllunl de baza III blcicletelor . ® Slclclt1l cu cat/_un de copII ţilor din faţ!. Aranjarea decalat! pe înAlţiine este problematlcl din
cauza pagubelor materiale - @.
NumArul oportun de locuri de parcare Tn functie de valorile orientati-
1,20 1 1.20 I ve şi legislaţia pentru construcţii- @:
Suportul de biciclete trebuie s! fie stabil şI pentru bicicleta Tncăr­
cat!. Asigurarea pe cTt posibil doar cu un lacăt care prinde roata din
faţ! şi cadrul bicicletel de sistemul de parcare. Din acest punct de
vedere sTnt potrivite sistemele de sus~nere a cadrelor - ® Bar!
intermediară pentru biciclete de copII.
Suportul cadru de cele mal multe ori utilizabil de pe ambele părţi: Tn
acest caz dl.stanta dintre punctele de susţinere 1,20 m - @.
Lăţimea căilor de acces de 1,80 m - (i) - ®. Se prevăd şi căi
I 75 1 46 I 75 1 1351 40 liJ 40 IJ transversale. 1ntreaga organizare să fie pe cit posibil clară şi să fa-
ciliteze orientarea.
® Parcarea comodA. blclelltelar @ Parcar'l apropiatA a blclclet.lOr 1n funcţie de necesltAţllocur! de parcare pentru remorci şi pentru bi-
ciclete specIale.
Suporturi de biciclete fArA poslbllltă~ de asigurare doar Tn spa~l In-
terioare cu acces limitat.
La parcări le pentru mal multe ore se prevede acoperire şi iluminare.

...,) Locurile de parcare se plaseazA rn apropierea destlna~ilor, uşor de

gasit, uşor accesibile şi cu vizibilitate pentru supraveghere. Locurile

. ~~~
. de parcare pAzite sTnt Justificate ia amenaj!rl mari, gări, bazlne in
aer liber şi ~l'1tre comerciale.
. Parc!rlle pentru biclclete se ob~n şi prin transformarea parcărflor auto.
)
~jI'5D gon'..~'70
I ',80-2,00 I 1,80 I 1,90-2.00 I ,x.~~5· ~ LocuInt. 1 1130 ml.uptafIIlloeulbllI lOiali
I 1160 I 1,50 1 1,60 1 VIzitatori In cezulloculnţ.lor private 1 la 200 mJ suprafaţA Ioculblll totall
'5' Dispunere pe dlagonall pe acel.,1 Camine stud.n\e.u .. 1 papat
DlmensiunJI. de bazA pentru parci'
IoV r.aln linie dreaptl ® nlv.1 Scoall generell
Şcaall populara
0.7 pe lIIev
0,5 p. elev
Cladiri cu sali de curs O.7pllac
BlbllotlCl 11&40 mJ S\JPrlfati ~UII fu"*nI ptlndp
Cantine studenţl,tl 0,3 plloc
I.ocurl de munci 0,3 pe loc de munca
Magazin. cu marfuri de folollnţl zllnlcl 1.251. 25 mi supraflll de vinzare

.
Centre camerdall 1 II 80 m2 suprafatA de vinzare
S.rvIciI solicitate periodic 1 II 35 ma suprafatA d. VInzare
Birouri da IIrvlcI1. cablnltl medicale 0,2 de clienti prezenll concomlten!

~ ~ ~u
lacuri de sport, 1111 de llport, plsclne acoperite 0.511 un dulap dl hain.
:1'-( ...
~-(~ I ~ Am.najlrl penllu lnl1lnlrl de importanţi
reglonall , la 20 locuri de vizitator!

.~~_( ~~ ~/4O
Alte amenajari pentru Intilniri 1 ,. 7 lacuri de vlzltlllOrI
R.stauranteln Interiorullac.lltlţI(or 1 117 locuri
-·--+1--11----;1 57 1 Teru.blrlrfl 1 112 locuri
1,90-2,00 1,80 1,80-2,00 , .0 , 50-180 1 SO
I ,1IiI I I ',1' I La clldlril. ceri Indeplinesc mal muHe funC!fl slm~ltln .. Intumeullacur". d. parcare
pentru bicicleta .flt'.nte acestora. .
t7' Olspun.re Interealltl pe Inlltlme,
\!..I liniI draaptl
® Dlapunlt" I"tlrealatl pe Tnll~mi.
pa dlagonaiA
@ Valori orientativ, pentru capacitatea locurilor de parcare pantfU biciclete

I
'~~'«"f.'i.('Ir..,r.~1. Dlm8n'lunel.~:i.!t~~JeJ:~:1
............................ 1.. " ................................................. .

1
. +.
I
1
I
I
1

1.75
- 3.20 1.75
I 1.60 1,.60 I 1.60 I 1,60 I 1,60 I~.~~~~:m::::l~~~:::::;:
1-42.,

®. Suport de biciclete cu "umeraşe" @ Imbricare de biciclete Imbricarea rotii din

circ:Jlatie pe mijloc
faţă cu @ Element de asigurare

215
 CIRCULATIA BICICLETELOR'
..... W
Circulatie cu viteză
pe un sens - mai mult de 1,40 m lăţime, optim
'1-,60'rTt.'Oepâşirea şlintTlnlrea cu o bicicletă din sensul opus la viteză
redusă 1,60 - 2,00 m lăţime. Se recomandă o la~me de 2,00 - 2,50 m
dacă circulă şi biciclete cu remorci.
Dimensiunile de bază pentru spaţiile de circulaţie destInate bici-
cllştllor rezultă din lăţimea de bază de 0,60 m şi inaltlmea totală bi-
cicletă cu biciclist - ® precum şi toleranţele neoElsare pentru dlfe-
rfte situaţii. '
3,70 A se evita spa~ul ingust dintre suporturile de bicicletă. Lăţimea olr-
G) Suport blcicll1. ® lnvaclnate Intercalate culatlei 1,60 m, preferabil 2,00 m. La fiecare 15 m' o trecere. La su-
porturile cu suspendare Iă~mea circulaţiei de minim 2,50 m. Cu cTt
uo este mai lung suportul, cu atit mal Iată circula~a. Lăţimea circulaţiei
de 1,50 m pina ia o lungime de 10 m, 1,6 m la o lungime de 15 m ,şi
2,20 m lăţime la o lungIme de 25 m. .
Bike-Safe cu 1 - 3 nivele, 15 - 42 de biciclete.
Suprafaţa de bază 4 x 4 m. inAltimea deasupra solului 5 m - @.
t
Aşezare
lJb.rl
Afazare dubii
CalOllbU
r 0,70 1.00-2.00
AI.. blolclttl
5
'

Alu. cM blolclete
l: 1,80
TratII.,

""" • •Igurlln,., piatra CllupIII'I bllon ~

IIIIUI' _ bolOn.lI~ 1'11c1 bItan ....11
Incllil AltII! ,,,,U
@ Cu suport pa cadN ' ® Carcaabll- Ale. blclcletl- Trotuar
2.50 2,90 uo
2,20

® Copertln. de prollC1le - erouit& <V Copertln' Itcultl- .uport dublu ® Copertlnl- raml din ',.vI ® Suport acop.rIt penlN biciclete

-----,
0,2 0,*0
1
I
I
I ~
IJ
IIII" I

Concomltent2
@ AI.. d. blclclell. profii normal blclcllfll
Pl'Ofllmlnlm

:::::::i::~t~~':*:*r:·:,·:oo,,·:·'t::;:*;:;:i:;: ;. 1,50 1.60-2,00 I

.. 2,50 0.25 ;. 3,50 I I
.3,10 0,45
!.fi' Alee de blclcleti cu 1I,le verde @ Solutie optima
@ .F!şl. verde necesara la cJl'C\llatle @ Blke·Safe
\!Y spre carosabil, Solutie buni!. 'pe douA sensuri

216
 AUTOSTRAzI
Sursa: Rheinisches StraBenbauamt
(Oficiul renan pentru constructia
__ strazilor). Euskirchlln -',!Il
.' 3.75 '.0<1 :4;00 ~.oo" 3,7$ 3.15
37.50 Autostrazile 81nt strazi făr~ con-
strucţii, pentru circulaţia cu viteză
a autovehiculelor. Cele două
<D SeC\!une traniversallllp plntru autot\rac!~ CU,! benzi (RO 37.50) & 6 mi sensuri slnt separate de, o fişie
de mijloc. Sensul este format din
doua sau mal multe benzi şi de
regulă o bandă de urgenţă -
CD - (D. Autostrăzile se le'agă
1ntre ele prin noduri la niveluri
S,1B S,75 ,
0,50 4,00 0.50
21,00
3,75 3,15
diferite - cu 3 braţe - @- ®
respectiv cu 4 braţe - ® - ®
şi legături speciale pen-
® Seo~une tranlveraaJllIp plntI'U IUtoatrac!1 cu 4 benzi (FIO 29: RO 26) & 4 mi tru Intrarea, respectiv Ieşirea de
pe autostrada - ® - <iD.
AutostrAzile sTnt spaţiile de cir-
cula~e cele mal sigure şi cu cea

~ ~
--- r,IO, UOO(~, UD
® Idam (RQ 211: FlO 26) b 4 m.
NodUlI de .ulHlnlcII (3 brat-I
@ Trompetl
NodUlI dl 1II108\1'Id1 (4 'mIII
~ ~_ _ __
mal mare capacitate de trafic.
La proiectarea şi construirea
, U9
jUO, UO 0,50 2,00 ,1,5°1 unei noi autostrazi consideren-
tele ecologlce slnt cele mai Im-
portante.
Indlcatoarele de direcţie - @,
cu 1.000 m inalrrtea racordurllor
şi cu 2.000 m fnalntea nodurilor
de autostrada.
Pentru a evita influenţa negativa
a constru~flor alăturate (obtura-
rea vizibilltâ~i, dlstragerea aten-
~ei) legiuitorul a stabilit Interdicţii
,şi restricţii de construire.
Restricţiile se referA la construirea
sau modificarea substanţlall a
amenajarilor constructive existen-
te pe o distanţă de 40 -1.00 m de
la limita exterioarA, a părţli
® Triunghi
carosabile.
Interdicţiile se refera la orice fel
de cOnstrucţie lnaitA, pîni la 40 m
de la limita exterioară a parţll ca-
rosabile,- @.'

._utre : 40m
%aN Inll"" :
I Zona flmlllN
oon.llUl,.

Ci) Trifoi ® CruCi mlltez' ® MOlra d. vini @ InI8ldlcţf.AlmIta,. de construire

Alcardurl de autOltradt (4 bralll

---------- }{--------
----------- -------- -,-
I
6.00
(4,75) m

I
.J2...
(l.00m)
~
(l.00m)

@ Jumatate de Irliel @ Romb @ Cadru - suport pentru indicatoare deasupra autostrazii

217
 Spallu dl lucru
Plntru traltu
TRAMVAIE
Linia dl dlm.,. METROURI DE SUPRAFAŢÂ- QJ
"lIt ••lhl..,lulul
Unit dl d.ma ...
Bazele juridice: Legea transportului de persoane. BOStrab
::~~~ ~~:r.: o. ,,' "Dlferentele de sistem: tramvaiele se deplaseaza la suprafaţă şi iau
(InclUllY IInl. dl parte la circulaţia publică (se supun Legii de circulaţie pe strazile pu-
dlmarCllI•• aHar
mlllo••• dl tr.n- blice), metrourlle de suprafaţă se deplasează ca şi trenurile de sub-
aporJpI~nl)
urbii (de distanţă mică) sau pe trasee amenănatoare trenurilor pre-
cum şi pe porţiuni comune cu străzile, trasate (infrastructurA specială,
legată de stradă); metroul se depiasează pe trasee fară intersecţii,
infrastructura independentă nu face parte din circulaţia stradală.
Lăţimea de ecartament: ecartament normal 1,435 m şi ecartament
metric 1 m , lăţimea spaţiului Ilber • Iă~mea vagoanelor + adaosuri
geometrice 7n curbe + adaosurl de lăţime la supralnăltare şi la
SpapU de IUON clAtlnare (mln. 2 x 0,15 m).
pentru lIoIeu
Llţlmea vagoanelor: 2,3 pina la 2,65 m (local şi 2,20 m rezultat din
Llnr. d. dmlrcatl.
Ivllllou!Ulul conditii locale specifice, se va evita la amenajări noi).
Unii de dtmtrcall. DIst8!'1ţ8 dintre axele ~nelor. mln. 2.60, respectiv 2,95 m, optim 3,10 m
pt, 0II1t011110 nu O. pentru a compensa inclinarea vagoanelor in curbe cu razA medie.
mobile Onot\lltV
linia da damat'Ca1!. DIstanţa de la borduri la vagoane: la infrastructură speciala 0,5 m,
alltol'mlJl_.
1tI"1JIGI'I pe fina) in cazuri excepţionale 0,3 m.
Dtllmlllm nI,.lor Raza: pe cit posibil mal mare de 180 m, in curbe şi intoarceri mln. 25 m.
Panta logftudlnalA: cel mult 25%., In cazuri excepţionale 40%•.
Panta transversalA: max. 1:10, supralnăltare max. 165 mm la
ecartament normal, 1,20 m la cel metric. Func~e de posibilitAti in
DJm.ulun' In m
faţa unul arc de cerc se dispune un arc de trecere care trebuie să
® Olttante minim. In cazul finilor speelalt, In IntlrlOrUl8pI~ulul d. clreu/81Ie pubHoe se suprapună cu rampa de Tnâlţare (aici 1ncllna1la maxima 1; e V).
DImensiunea vehiculelor: lungimi intre 15 şi 40 m, maxim 75 m,
lungimea peronulul-Iungimea trenului + 5 metri toleranţă de frfnare.
o,an lnâlţjmea maximă a vagoanelor 3,40 m. lnălţlmea minImA pe sub

9;·.· · · · ;· ·;·. .·. . . .;·;··~··&····\&•..:.~ care trece gannltura - sub construcţii 4,20 m, pe stradă 5.00 in.
Staţiile: laţi mea de min, 3,50 m. Pentru staţii acoperite, situate Tntre
T'Ip 8 0.50 2,85 0.3~0,3 2.85 OJlO cele două sensuri lăţimea mInimă 5,50 m.
[). I~I. ,O Conform LegII transportului de persoane, tn cazul staţiilor-refugiu
lăţimea minima admisi de 1,50 m trebuie evitată dIn grijă pentru
călători (1n cazul unor spaţii reduse, 2 m /a limItA Interioară),
Spaţiul de siguranţa: 0,85 m lăţime de la linia de margine a vagoa-
nelor pe partea cu uşă la vehiculele pe şine, care poate fI şi pe par~
tea carosabil!.
Umlllln1........ IlInl·
® L.A1Im•• oblenultl pentru IIIn. specia" pe strbl colectaar.
DOI de IJlmenII/.1n
'Plllul d. clreulal" II
IIItZllor au olrculaţl.
plJbflCj
h5.~mr----.,
TIpA

Un" d. d.llmlll'" •
vehl<:ulilor

@) - ® Sta~1 pa o lature ® pll'\ll

Delimitarea Intre spaţme
libere al.
carosabil. fi a tramvaielor
~oc de travlrsare a ,Inalor da elira
pietoni fArA aamnalelumlnolSl

:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.!.:.:.~ Zona da 19t1ptal'l 12.70 Zona da.,teptare r:':':'!':':':':'!':':':':'"

Flri.lllpi
TIpI 3.50 0,05 2.85 O.30 O.3 2.85 O.op UO

.;.!.;~.;.!.:.:.;.:.!U·l",
!. . I R/
,...-.______....
! :
13"".40::-....,....._ _ _ _ _....(;·:·:·:·;·:·;.:,:·:·:·:·/··:
Cu Itllp In mi/loc
TlpC ~1-~3~,5~O-o~,o~e~2~,e!~~O~a~2~,6~5__0T'05~-3=,5~O__~'I
fI3 i IT I p!J

traversarea
® Cu semafoare pentru
şinelor ® -®

218
 SPATII DE CIRCULAţiE
ef. R. Seredszun - H. zOJlner

Proiectarea spaţlilo;. decÎrQUiaţle'(străzT:'şirie'âiCTse 'face 1n 's~ns' .

cibernetle adica ţlnThd cont de toate legăturile funcţionale.
Se deosebeso:
1. artere de legătură (metrouri de suprafaţă, autostrăzi) cu ;;. 4 benzi
/1. străzi principale cu sau fără şi ne - <D.
11\. străzi de circulaţie cu 2 - 4 benzi, uneori cu parcări pe margine
-®. ' "
IV. străzi Tn zone rezidenţiala cu ~ 2 benzi, locuri de parcare pe stra-
da sau la marginea străzII - <il + @.
Strazile 1n zonele rezldenVale oferă suprafeţe mari de parcare - @ +
(i) in anumite cazuri "buzunare" de parcare aflate 1ntre locuinţe - (i).
Pentru străzile din categoria IV cu cal de accea, locuri şi spaţii libe-
r., posibllita~le de amenajare sint numeroase.- Il!
Din punct de vedere spaţial, strada este deja considerata parte a
fondului construit.
Strazile din categoria a doua sTnt, de regula, fara pos!billtă~ de ac-
oes lateral şi fără construcţII situate fn vec1nătate. .

1n cazul1n care se dezvoltă reţeaua urbana de mijloace de transport

Tn comun pe ,Ine, acestea trebuie excluse din spaţiul străzilor res-
pectiv dezvoltate pe Infrastructuri proprie - G) - pag. 220 <D-@.

StradA cltlgerle 3. CU. 4 benzi

:Îl~:::;·
;:·,:/';: " II
® SpatII de clrculaţl. rn zone ruldlll~!i;;--- Strada cattgcrla 3. cu 2 benzi

:.::"':'~:::::.' I'~' .: •••• :

:.;.:.;.:.:.: )<' :. !I~·. :.~: ~.; ~: ~'.·: ·.i: ~.':};·:.

:j. . .
j,J. ~j ~.I ~ .: :. :.:.::.::. ..•.:. i,l~,/'"
::t.::.'::.!.. ..
j:n';:,,":'

1
.
• 1. ;i:j:j @~~1l~~
;: :.:
t;.
~" ... ,4J,"""""'i,,=a.,..............
®
1-5.50 !
I
22,50

Cu parcare pe o latura
~~
'~

s.eţÎui;.;· .. ·.. ·...... •.. ·.......... ·...... ·.. •..S:ăii

F -,
~
: .:-:.:.;.:. ...........
"r 'm;; ..~; ................................................................................
;~; ; ; ; ; :. . . . ~ ...... · .. Secţiune f-600 I

®
6
/
,
fi'~
. . . . . . . . . . . . . Jfmml
Parcare pe ambele laturi
25,00

~OO
i;:'W'w:.:,;;.•.:.

/ 6,OO-l

/
-
~~~~~l~lIjt}
~·li·
J ..... .
~......~~.::,...........
SecI/uneI-- 7.50 -;- 7,50-1

t"j\
'\!J
1--- 15,00 ---1
Po.sibilltă~ de parcare Intre oase In
.buzunare" de parcare

219
 ."Q
.· ·'.: .·
....... I ,. . ..
1...... SPAT" DE CIRCULAŢIE

1
1

a "
~;t;l»::
jj;:;
c::;
W Metrourile de suprafaţa: cu alimentare ~u' curent de la pa~ea su-
...............,........8:.!.:.};.................................................:o:m.:m»!1!:....'.w.::0:.........................:.............................. --perioara, optim cu alimentare laterală, pe Infrastructură proprie. s1nt
Ci) Metrou de suprafata cu alImentare la partea lIup8f!oarl' • despărţite prin gard metalic sau tufe de strlt2i1e circulate - <D+ ®.
Metrourile de suprafaţă pe vladucte - ® generează sub ele in-
tersecţii libere, nu sint perturbate de semafoare, timpi exacti de cir·
: .. ..,
~

culaţle; pi'Oduc 1nşil. mult zgomot pentru riverani. ;

Se preferă cele in adTncltur/: mici -@sau mai mari -. ® sali. sub-
terane- ®
Zgomotul de pe străzi pe teren plat se ecranează cu constrUctii ne-
locuite pentru protecţie fonlcă (garaje) - @, cu plantaVI- <i> sau
valuri de pAmTnt plantate-@.

StrAzile optime sTnt ceie cu maluri de pămlnt planlata -@ sau 1n

debleu -Ci).
Suprafeţele de circulaţie pe viaduct se preteazitla zone Industriale,
unde zgomotul deranjeazA mal puţin - <D.
Masuri serioase de protecţie fonlc! sTnt posibife doar 1n cazul con·
® Pt vrac/uct structfllor noi, 1n special la proiectarea zonelor nou construite, unde
o stradA de mare vitezA (100 -120 kmlh) este situată la o distanţă
suficient de mare de clădirile de locuinţe, optim situată Tn debleu -
@-a>+®+®, cu strAzI laterale fnguste pentru accesul 1n/din zona
rezlden~alA, cu flanc:url de garaje; 1n faţa acestora locuri de parca-
re, cu trotuare late, pe care Tn caz de nevoie se pot deplaşa şi maşini
(de salvare, pompieri, transporturI de mOblll) ~ pag; 219 (j)-®.
Mult spa~u verde, cu copaci, denşl şi rn timpul Iernii (conifere),
1mbunAtăteşte senzaţia de confort -@l.
O fTşie de pădure deasă de 100 m reduce zgomotul cu 10 dB,
N N

ceea ce 1nseamnA o reducere a perceperll zgomotului la JumAtate.

Protecţie ton/ca - pag. 22.2. ,
Ecranele de protecţie fonlcli trebuie plasate astfel 1noTt construcţiile
aflate Tn preajma căilor de acces sA fie protejate pe tntreaga lor
tnA~lme.

® In dtbllu şi perII. cit palpllII"

Cladlfl
CV Pe vfadu~ II part'llnltrioarilocuri cit parcare @ Sttadl. pe teren pili

!Jcplrl.1I\WIt au Cflmonlltlt ci efln punGt d.

vtdIrt al p!DtIO\Itllonlee. CIII mII buni
dllP'lftlre .m lII'IdI fn IdIllCIWtI· gu taluz
pllllltt. Unda IOnorl prlnc\plla nu are voI.
II n. dIr.ct Indd.1'III PI cI.Idll'f

__ Strldl __

® Tndebleu
cu talu%ur/ plan late
----------------

® cu valuri de pămînt pe lataral. protecţie lonlca <fi) [ntunel

220
 Efect
dorit
,_..... -
·i Iii ':
Complex de mAsuri
A - Sistem de trafic
PONOERAREA
CIRCULATIEI

IU
- ..... ....... .. - .... B - Amenajarea rn detaliu -L!J
~~-i
" .. "

J ii HIII:iI ,i i •
C - Dirijarea traficului
~'= C1:I •• efect dorit
~
efect probabil
Nr. MAsuri « O efect posibil

A
11
Străzi Înfundate •• O O
• I II I
2 Străzi - buclă • O
n n
3 Strazi cu sens unic • o
I

• : J
I
•
B Altemarea materia-
1 lulul pt. carosabil •
--rJl/lJr~
>-o-
2 lngustare de profii • •• • • ~ --1wD'...·aw_

.Restructurarea
• • ~Zî!~'
Solllllllndlvlduale:
3 opticA a Imaginii
strAzII
• • •• • el + e2 + S3 + (1n anumite ClZUrl S4 + Be)
+01+02
Se menlln. uPIfItIII zonelor olrculall "
pletonlll.lOtUfI_ reduce profilul 0Itr.l1lbl-

~
lulul In favoarta trotuaralor mallet. - redu-
4 Obs1acole
dinamice • •• • cerei vllelll plin redUcer•• III!mU carol.'
blulul " pavlte paJ1IaII - mal mult epB1iU "
mal multi II;ullll1ll pentrU pietoni -
am.nejare Imbunltl\ltA prin Itructurare.
spaţiului
Rearanjarea vehj- [l]fr--P::V-
5 cuielor sta~onate •• • '-----I'PIT --I'CP
, ,

® Amenajarea ItrIzlL
propun_rea A - CV.
j:::::;'JL

I's Pava] • •• •• • •• • •• JI!!I' L J

C Semn
1 ..zonA locuită" • • •• •• • • R •
Semne de cJrcul~~e
325/326 St. ve.

2 VIteza max. 30 kmIh • • • e

3 Schimbarea
priorltătllor
O
• O
Y
G) Ponderlr,. circulaţiei pe IIrIzIln zone rwzkltn\IaIIIVtd,r. de ,"umblu mlsurll.ltct.

Zonl vltdl de ICIIGI, 'Port

zona lxoluelv pietoni

(A3) + 81 + S2 +83 +84+ B5", B6+01

ZonA d. prioritate a traficului Trafic motorizat. parcare. trallc pletonal
de vitezl radusl. r.spectfv pe acee.1 suprafaţa (Iuprafall combl·
pr!or!tI~ .gale Iau prioritate natl) - u~llzarea posibili a Intr.;11 supra·
a pletonllor ,1 a blc!cH.uJor
te,. a strlzll - IImn.rea vitazal la viteza
puulul (20 kmlh) - reamenaJaraa Intre·
gulul spaţiu al ItrAzIi IInTnd cont de ce·
rlnţal. loculrtl; .st{adl rezldenţlall', .
Zona de prioritate a
traficului motorizat
• Sirazi principale

"® Prezentare schematica a pr\orlt!ţ\lcr In trafic , !'ŢI, Al1)enajarea. straZ(j)1I

\:!..I Propune1'9a la - 1 ,

221
 SPATII DE CIRCULATIE
• 70dB(A) " -
55 dBIA)
,........,- PROTECŢIA FONICĂ 18005
._._::'\ ----.. ":::;/:"'-'-;;';::;' ,-
/'80dS(A)
"
Linii directoare pentru protecţia fonic! a străzilor
, • , -', ~> _ _ H'" ~ ...\oi ''''' . . . .

/ ' ./
\
,

VII d, plmlnt· .-".~

'~-'-'
.,' ".
_. --
•'=:;::': ~.
/',/'
,/',~ 55dB(A)

.
__ . -sa .-'-
dB(A)
· Dezvoltarea spiritului ecologic a dus la creşterea importantei protectiei fo-
nlce, 1n special la spa~lIe de oircula~e. Intensjta~le crescute ale'zgomolulul
generat de traficul Intens şi de densitatea mare aconstrucţiilor au făcut ne-
" cesară protecţia prIn valuri de plmTnt, pereţi de protecţie fonlcă, piramlde
de protecţie fonlcă -<D-~. Zgomotul traficului rutlertrebule redus cu ..
25 d8 (A) la trecerea prin peretII de protec~e ionică. Aceasta scădere,
-ZI--+-- ·. notată cu  LA, R, STR, este o valoare modificatA pentru măsurile de
protecţie Ionică Tn cazul traficului. Se deosebesc pereţi de protecţie Ionică,
Harti tonicl; Intlulnta valului de pAmrnt nu I partlelul cI.!zalare reflectorizanţl A LA a, STR. < 4 dB, absorbantl 4 dB (A) < LA a STR,
Ionlel qupra nlvllululaunltulul
• Zi
Zonl r.zldan~.11 puri, 50
Noapte
35
p,,.te ci, Loaull1\l ~ , CUI d. vlCllnll
prataoţll II 5
Strada fonlca
. Zonl rlzld.n~all.
I$lzare mici
35 40

._._._._._. 1,a 5
f
Zon. ruralA
zonl mlxti
Centru,
60

6S
45

60
zonl de miel industrie
::::.:::::::::~::::::~:::::::~:::::::=~~:::::::::::::::~:::::::::::::::::~::~:::~':':I:':':I:':':'""""",
. '
.•.••••••••••••••••• :....................... . It 5
Zona IndLrstriall
Zonl speciali
70
45-70
70
35 -70

J~
I
I.IţImII atrIzil
pMtnIl H m-..c. I .!!
- It ----1
, " .2 05 1 5 10
NIvelul planIficat al zgomotulul pentru
d~erltl tipu~ - zone In dB (Al
lnfllţlma IflCtlva de larlnere het (m)
® Diagrama de, cllcUr 11"II~mll necluri a peretelUi de Izclare Ianlcl ,® Reduc.rea nivelului lunetulul

· < 8 d8 .(A) cu absorbţie inaltA 8 dB (A) < LA

a STR. in DIN 18006 par-

~::iD
,.......... ....... ........... .........
: ..•.,....... , , , '11······,········,·,··········· ..···
tea 1 şlln Uniile directoare pentru protecţia fonic! pe strazi RLS - 81 se
glsesc Indlca~l de calcul detaliate. Protectia ton Ici realizată prin pereţII

.-~"'~:.~r6 vO,.,....
'.'
. ••
':':~I:.
_
. .il c
C
.......... 1/

-~- "...
..•..tJlJ•.•
./ '
/.#

Q
C
de protecţie fonlcă nu depinde de materialul din care sint fabricatl, ci pre-
ponderent de lnălţJmea pere~lor •
Efectul lor conat! In formarea unei zone de umbra a zgomotulul maşini-
w,?;;;;;;O;,...........u. . . lor, dar nu au aceeaşi eficienti In comparatJecu fenomenele optice. Prin

'"-15
. . . .'!!i:.:c. .:~:. . . . w.L.
P.rate
. . . .
/dO
1·.'...·..' ..1/.·'.'<1.·.·,·.·.·.·................. •••••• ..·•• ..

~.J.,.. w...
I
COllltruO!ll n_feGtete • IUMUir

Grtdlnll cu pmta
::::........j...j.'.'...i.j...
modificarea direcţiei vlbra~lIor, o mici parte din acestea pot ajunge In
zona de umbră. Cu cit este mai Inalt peretele cu am este mal lungA ea-
lea undelor devlate şi deci mal miel proporţia de vlbra~lln zona de um-
bri. Industria oferi un număr mare de elemente prefabricate din beton
precum şi pereţi de proţecţJe ionică din sticla, lemn şi otel.
® MAsuri ele Izolare lonlct IltrlZller
Reducere nlaHl" . 10 15 20 2! 30 35
r--- 2,5O
~50+--2.00
DIItanIt
neceurl
In metri
I CImp
I PadurI
75-125 125-QO 225-400 375-555
50-75 75-100 100-125 125-175 175-225 200-Z6..Q
- -
® Reduc,ral zgomotulul prin dlstlnjl
r
',81 -4,',
f
,i'::: J
.'.' "mint
:ş-:. •• .,
i}.'.i,'.'.'.'.i.',' '1 ... ". 1-_. ..! Trafic pe Imb.l. Cllllflcatta tipurilor de Olllln\.11 da II Nivelul

t"ahet
~-55
1
Limita dl • •:.:-:(.:.:.
~~ ~'~, .;~~"
'"
.-:' Pletra de '"001'11

'/.
••n,url Umpul zlltU
~~lnI/II
Itrlzl pentru trIfIQul strizIlor
din zon.l. rezldlll1l1lt
punctul de emltll'
I !'~ca~~~~1 La
zgomotulul

1 :.:. 10-50 Stradll" zonll'lZldan~aI. .S! o

MQ-tot (Zb.n") 26-35 I
Dlapun,rea etandand a Plre1IIor t5' Zid protector din blocuri d. blton, !~~26 till
de Izor.,.1onlci ~ lnil~me.'" 1,19
.eO-200 SlrIdl colldolrlln zonl .100 o
razid.nt!IIl (2 benzi) 38-100 I
26-35
T
II -25
I "'10
"l~
38
.200-1.000 Drum regional In localitatI ,1 101-300 I
t
50
!ItnIdl colectDlrl In zonl
r.zld.h~ali (2 benzi)
36-100
"
",\~-35 -]~
+
50 Orum regional In afara ,1 In 101-300 II
Interiorul zonei industriale 36-100 III
t
SO
(2 banzl) 11-35
.. 10
IV
V
+
so
~ 1.000-3.000 SlradA principali!" oraş şi
r:trad& ~~ zon! Industriala
101-300
36-100 IV
IV
2 benzi <35 V
......: ....:.'......: ....................: ..::.... ...
:~ ::.'................,......::.
.3.000-5.000 CII d, acces spre autostrada; 101-300 IV
f2S+--- 1,50 _ _ 251 1251- 50 -+251 str. orlneiDala. aulostr, 14-6 benZi) "'100 V

® PiramidA de
(pref;aorlcate din beton)
p;otectle 10ilicA o
A\'" ., ...... <............', .. -
Ferete de protectie tonle!
.. .
, @ Evaluarea zgomotuiul'strâzuillclstent şi preconizat

222
 StIlp aRÂDINI-1MPREJMUIRI
-1lJ
Legea privind drepturile vecinătăţii, obligaţia de împrejmuire
1n interiorul unei aşezări bazate pe relaţii de vecinătate, proprietarul
unei parcele construite sau utilizate in scop economic este oblfgat,
la cererea proprietarului parcelei învecinate, sa împrejmuiască tere-
SlI1pd.lomn]j"" nul pe limita comună. Dacă ambele parcele sînt construite sau uti-

t
;' :'!, Plp~."utm
\n .~ lmpl'8S1nal'8~ lizate in scop economic, atunci ambii proprietari sint obligaţi să rea-

:m . ........... W ....'
"d . .....u
lizeze imprejmulrea.fmprejmiJirea trel:iuîe să fie una specifică locu-
"0 u", "., 'r' ~.
lui. De cele mal multe ori sînt de dorit ÎmprejmuiH Înalte de cea 1,20 m
. -® - @. fmprejmuir.ea trebuie realizată pe limita proprietăţII.
~.
'.
Costurile amenajărli sTnt suportate de ambII proprietari in parti egale.'
Plalrl
.CD Prlnd.re••mplor PlnITU gardUri
şi p.rgole ® lngrop.,.. stilpilor Gardul comun: trebuie aşezat pe axul median al limiteI. Gardul pro-
priu: strict la limita proprietăţII.

rn~rn~~nnnn
Distanţa pînă la limita de proprietate pentru gardurile vii: peste 2,00
m ina~lme 1,00 m, pină la 2,00 m Tnălţlme 0,50 m - @. La gardu-

nn n-
rile vii trebuie măsurat pornind de la suprafata iateraiă. La copaci
trebuie măsurat de la mijlocul trunchiului.

Aplal'81 rI;lllor t~"'Vlrtlll ~:I f\ Gardurile de protec~e impotriva vlnatuiui trebuie îngropate 10-20 om,
in special intre gardurile vii - ®. Gardurile de lemn, stilpii, cadrele şi
liZD aua q:iF dUZI _ II pallsadele sint mal rezistente dacă sint impregnate In cazane sub uti·

nnnrI
POllb1l • lizarea presiunII şi a vidului. Durata de viaţă mal mare de 30 de ani.
Pentru protecţia impotriva vlzlbiiltă~i se potrivesc gardurile din
lamele de lemn - (!)- Ci), care pot servi şi drept protecţie fonlcă.
li
Prt1al'lbll
~ 'f' Gardul cu z~brele, numit şi gard vin!toresc, este oei mallndr!glt tip
®"Şlpcl pl rlgl. IrInSV.lllte @ Forme ale OIpalalar ,Ipollar de tmpreJmuire de parcele - (i) .
1'" fi'
T

® aitd cu lIIIp 8upraTnlJ1lt

I

® Cu ,ipcI cii Inchldl,. aontinui <V Cu Ilm.l. oriZontale

J]lm!~,l
® Cu lam.1e vertical. din I.mn

®. Gard vlnltorl.C
........................ ...... I
l!lll!!E ~I
~E5:::::·:::::·:::::::::::.:.:·::::::. ·......·..·1
:.:.:.:.:.:.:.:.:.:~ ••••••...'..:.·.'.·...•.......•..:·.·.·.·li:·.·:·.·:·:·:·..:·:·..:·i:·:·:·:·.·.·:·......'...
13' Gard dl nuliii ou acoperi,. @ Din dulaplmimatlllpltl ou elal @ Gard Ilmplu de Ilmn @ VII1I\11la glTd dl I.mn
\!.!!I .uptrialfl ou 11In" rotund

rn~a . ". .: .: : : .:~:/: :.: : '.: : .: - ;::

i= ::::
I Ii':':::::'\}:::/:::::::'" == ~

§ mii""""
=~==

:;:;; '.'.','.' . . . .'. '.:;:,:.:. ;

. ~~
1.... :: . . . . . . . . . . . . . . : ........

:::::.:..:.:....................:. :::. :::.

................ . -
.

-
••'.'••.......... u:..•.
"" ••• '".,' •••/'.If
........
~
r
••••••.• ,.......... ,' .. .

--
" . I •••• ' ....... II •
: ...•••••••...•••....,·.·.'.'.............·.·.'.·.·:.·..'.·.'..1...................... , ,,,., .... ,, •••••• .-••• u ••••••••••••••••••••••
"R' Gard d. nul.11 cu .mpl tfi\ dtctllll [)In dUlap! d. lemn, Maţlune Scinduri naflnlllte. blMe In cuie Şlpcllnc:avOlate
de
pe schllet din tevi
_
~ ,lrlgl. . \!!11 1ran8VI,.all pAtrati plltllpl oţal

_ _ a,oo

Barl penti'll gard ".

.,'
din matarlal platile n
40-50
Co:::l ~
Secţiune U
f005-i
'" Gard din sTrmllmpletltll acoperită erlza"lal. vertloalA
t.YlI cu un S1rat dl malerlal plastiC, la ~ Gard despărţitor din geam orna·
'2r Gard viu cu gard intermediar
'el muchia Inlarloll'l fle III asigura o
Gard din profile de olel (zincat la
cald)cu bare din material plastic ~ memal armat cu plasă de sIrma pe
IC.II din slrmă ImpletItA· ,
distanţa mat miel - Intre sirml soclu de beten
ghimpat! - fla Ingropat

223
... ~.~.
2,00/22 100116

.
2>: 20
3' 10
m
' ......
GRĂDINI
JMPAEJMUIRI
Un proprietar realizează de,regulă numal.e.latură lungă de gard,dat
fIInd că vecinul ridică cealaltă latură lungă.
cmmlo,9OIo.851O.40 Împletlturlle de sirmă ... <D se pet livra 1n multe mărimi de ochiuri,

II
0.75
3' 15 &.25 III pentru a corespunde necesităţilor de utilizare. Împletlturlle de sirma:·
15,.... imbrAcate în material, plastic, strlplf zlnca~ nu necesită intreţlnere.
3 x 10
Gardul este tenslonat cu ajutorul stTlpllor de lemn, beton şi oţel ...
~+®l ce se ancorează in pămÎnt. Omamentele de sirma. sau gar-
IŢ\ lmpletlturi din strml, mlrlmea ® GrUaJ CU noduri ,1 grilaj omamlntal durile cu grilaj sÎnt sudate puncţual şi zincate - @-@.
I..!) obl,nultA a ochlurllor 4 - 5,5 om
ÎmpreJmulrea din fier fOrjat poate să fie prelucrată artistic sau flni-
~ J~lT"c""f't90~I.tf"tt~îT:~ t sată Simplu. Este posibilă aproape orice formă - @.

Pietrele naturale precum piatra brută tip "granit sau cuarţ" pot fj puse
1n opera neprelucrate - (il sau cioplite de pletrar - Ci)

sa se 1ntrebuinţeze pe clt posibil numai un fel de piatra.

1111111111111
® Grilaj omamental dln strm' @ Covor tip grileI cu bart

= r.-r. =---
1· 'P
"
,
,
"

. ~. '.

PoartA Gard

® Poarta din grilaj ondulat ,1 element

dl C1mp plntru de gard '
® ,U.I d. grldlnl din ro~.rI'lIIJ.ticil
.m
Tf
mr~
~I
I lUI
I

m
i
11

~ rr ~fl Ji
Vedeti

Detaliu
® Fixarea unii !mpletlturl

I I I I
I
:I I I :I I I
I
l
I
I
,I/Q
'"
',)2/8:':

Tabelul alaturat Indlct dimensiu-

!
1:. ! !I I ! I nea conform normaUvulul pentru
l I 1 Vedere Secţiune conSlruc~1 civile şi Industriale DIN
4i 72. To/rt. distanţele Intre axe
. ,,····~,nt 'un mUHlplu de125mm la 10
Zidărie stratificata cu straturi de 'mmrost
® piatră de grosi mi dilerite

224
 GRĂDINI
PERGOLE, ALEI, SCĂRI, ZIDURI DE SPRIJIN
- pag. 276

2,10 Trebuie utilizate pietrele pentru alei de -gradină"soiiciâ"'Şj -uşor cia

Întreţinut intre straturile de flori - @. La aleile din plăci tre~uie ţinut
cont dacă sint montate În straturi inguste de fiori sau În gazon - ®
-<D. Pentru un mers confortabil, linia de urcare decurge concav ...
.WN,""'Y't' ' ' ' W' ,N''.• ;(m·ll:1< , , (§)- <il Trebuie luate 7n seam! direcţiile de declivitate la proiectarea
II
II
eH, Pllal de pl.1tI
I I '
,1
c~i.
l' i :, aleilor ... ®- ®. Exemplele ®- ~ prezintă amenaJ!ri de scări in
. . . . . .lt
grădină. Ele trebuie să fie sigure şi confortablle pentru circulaţie, dar

CD
~1,60--l

Spaller omamantal ... peg, 223 G) o

t:;\
P.raoIl p.
® Olltanţarll,
3 lemnului d.
sa se Insereze armonios 1n vegeta1la lemnoas! şi in straturile plan-
Itl1pl zldl~ plmfnt p.ntru tate. Treptele trebuie să albă o Tncllna1ie mica spre faţă, pentru a se
a nu put/'IZ/ scurge apa de ploaie. 1n grAdinile cu un aspect mal natural sTnt
adecvate treptele din pari ~ @+®.
lungime 1. I.l~mel lnllţtme. Se pot crea scari pline de fantezie din piatra de grădină de Karlsruhe.
muchiilor
cm cm cm Fanteziei nu ti este pusA nici o limită, trebuie respectată numai for-
mula scarii - pag. 196-200. Trepte carosablle cu amenajarllatera-
1--- B - - 1 1-- B ~
50 50
70
12
14
le - e
pentru biciclete, carucioare, gAleata de gunoi, handIcapaţi
o PIetre plntru a1ell. de grAdini
50
cu ajutor. Ziduri uscate din zldArle, d1spunere in straturi a pietrelor de
pină la 2 m TnAlţime in faţa pAmTntulul vegetal. lncllnaţle spre deal de
5-20% - ®.Zidurlle de sprijin de beton sfnt mal simple şi mal Ief-
tine - ® se livrează şi ca prefabricate - Illn marimi şi forme dife-
rite, ca proflle de colţ precum şi de colţ Interior, precum şiTn forme
rotunde. Este posibilă execuţia de arce din elemente normale.
Pentru elementele de construcţIe pentru zidul de sprijin 66/30, raza
minimA. este de 4,80 m. Pentru 205/126 razA de 24,90 m.
L

~
......
,....
y...... --- _"" ...
n ••
... ~.:....,
~....
•II ~ It'''' ".,
:".
..... .."
.............
:.;. ...
~
,
..... "" .
;;":';':'" ----
-",,'-
--
Pinii

---------
,

Mere confortabil - bln.: dec:urgare ® Prost dec:urg.re convexa • '10' ®' AI" pa p~tl ,"i2' AI•• carosablll 1'8
® concavl liniei de urcare
I UnI.1 d. urcar. ~
Panllirensv.reali
d. nnga eul ~ pinII

~iii!~ lIrII eIe..,porIN

IlIWIdllogtWt
....1 an
IlraI dl JIr""lIIo

"i4' PIlei dl piatra ~ Pietre prelucrate pe '1â' AI.. d. pl.lri, "R' P.avaj cu pavele miei A'â' Strat din clrlmldl
~ vertical. ~ doul fe" \U:V \l.V COItIlftor, dar rezistent \UlI Inguill

Trepte de blocuri din piatra

neturall tIU clol)lll1
Sclri ou trepte din pari

t.iA\ Pletr. de grtdlnl dIn Ka"ruhe Trepte carollbll. ,i da 1fp bloe dIn
SCIrI din pilei d. piatra ,1 blocuri ~ Selll cu trepte d. beton ,1 blocurl 'C utilizate CI trepte de b.ton ' beton
pentru suport U pentru aupolt "r
80

Plmfnt vegetal

I00
2'1 r;;:;;J,,:J~_DlepUn.,.1n
.... ,tralUrl
_ -.J~,r-r

f
·. . . . . ··1. . . . . . . . . . . . .:.: 55
J.

ZICI uscat din zidarie, drenaraa ,

@' separatA nu este necesara
~ Zid de sprllin de beton (Şi ca prafa·
I<:.!) brieate) .:..@.
@ Zid de spriJIn/elemente prefabricate de beton '

225
 GRĂDINI
T~-
~..... . TERASAMANTE DIN 18916 - 1lJ·
;~).r);..!J.J~:'I'.:'"'
1-- -4m '"'-1
~ Asigurarea pAmintului vegetal de pe şantier prin.stratificărl tem-
porare In depozite de p!mlnt - <D. Dac! nu este situat 1n umbră,
CD Depezlt de pAmInt vegetal
trebuie protejat prin acoperire de o uscare prea puternică '(pl!ci de
gazon, paie etc.). La o depozitare mai indelungat! s! se semene
eventual plante pentru 1ngrăşare vegetal!.
Depozltele de pam1nt vegetal trebuie plantata cel puţin o dată pe an
Profii.,.. prin adăugare de 0,5 kg de oxid de calciu per m3•
'UfXlrtIIIUI
La pun~rea 1n operă sînt necesare mAsuri de compactare, dacă
"2"
Strlt d. acoperfre dl pIm!nt dupa terminarea lucrărilor de terasamente trebuie efectuate Imediat
~ pe suprafeţe u,er Indlnlll construcţii tehnlco-gradinăreşti, amenajărl de gazon sau lucrări de
plantare ~n special la amenajAri de alei şi scuarurl).
1. Circulaţia cu mijloacele de transport (buldozer pa şenile) produce de
cele mai multe ori o compaetare suftclent! la umpluturlle Tn straturi.
2. Tnnorolerea se efectueazA numai la materiale bune de umplutură
(nisip şi pietriş).
® Cleionaj mort PlAcI dl gIZe" flxete cu ,Irufi
IncI1nlti. > 1:2
" o
3. Trebuie asigurată vălţulrea pentru compactarea 1n straturi a mase-
lor de pamTnt coezlv ~naJ1imea stratulul 30-40 cm). Tn principiu
operatlunea se efectueazâ dIn exterIor spre interior, adie! dInspre
versant Tnspre mijlocul suprafeţei de poză. In afară de asta trebu-
Ie asiguratA vălţuirea pietrişului utilizat la construirea aleiler.
4. Este posibil! baterea sau consolidarea cu piloţl la toate soiurile
solide.
® OI.'enaj viu ® F/Xa/'f cu gazon de capă' 5. Materialele necoezive trebuie vlbrate.
La toate lucrArile de eompactare trebuie luata 1n considerare uti-
lizarea ulterioară. La alei şi scuaruri este neoesară o compaetare
p1na la stratul superior, pe cfnd la suprafeţele de gazon s1nt necesari
10 om, la suprafeţele cu plante 40 cm pămînt mal afTnat la suprafaţâ..
Ta/uzurl, n.gu....... taluzurllor
Pentru evitarea fenomenelor de eroziune, a surplrllor. a 1mpr!ştJe­
.rli p~n Vint ş.a.m.d. 1n principiu, la toate materialele de umplutură
cele mal stabile taluzurl se ob~n prin turnarea 1n straturI. Profiiarea
suportului - @ Tmpiedlcă formarea suprafetelor de alunecare, prin
-.-/ angrenarea masei af1nate de umpluturA cu suportul. 1n cazul ump-
luturllor mai 1nalte, tumarea1n trepte pe un suport 1ncllnat ... ®.
f.Im Allgurarea lupraltlll d. taluz prln
\!91 oferi asigurare lmpotriva alunecArII. (I/l~mea treptei ;. 50 cm). Dacă
® schelet de aprljlnlre de mal: .Istlm
Web8r decl/vltalea treptelor este spre deal, trebuie prevăzute pante long~
tudlnale, pentru ca apa acumulat! să se poată scurge.

TIp GrlIIIali UnglllUltlluzului

kN/mI Ingrld.
Pamlntoe umptuturlaffnat al uscat ............. 14,0 35-40
allnat ,1 umed natural ................. 18,0 45
aflnlt ,1 saturat cu IllI ................ 18,0 27-30
bAtItorit ,1 usc.t ......... , ........... 17,0 42
bAtAtorit ti umed natural ............. , • 19.0 37
PAmInt argllos IlInal " USClt
(valaare medie pentru eal uŞOr) .......
,. 15.0 40-45
afina! ,1 umed nalUfIIl ................. 15.5 45
JIIltru a. n'lIIlp.~~".
- , '
Tr.."" de pIGIar, pIolor i. PI.t1'8
alina! ,1 .alurlt cu apa
(vaiaare mldle pentru sol mediu) .•.•.•.. 20,0 20 -25
Or.nlll." lul1ln.re. riului de pe ~ Aliguranta lIIuzuJuJ prin pl.tre. bAlatorit ,1 uscat ............... , ..... 18.0 40
'Î<'1 vereant Ilrfn COlJlurl dl piatra ,1
\!.lI ~ balaet rotund l1l.I cal\Uro. bltAterit ,1 umad naturII ............... 18,5 70
piatra_parti
Pietriş (Prundiş) .amlgro.'tr fi uscat ..•••...... 18,0 30-45
Ilmigrosier şi umed ................. , 20,0 25-30
uscat,., ..•.•... , ...•. , .....• , ..... 18.0 35-40
Nialp lin ,1 uscat •..• , ...•.•..•••. , •••...• , 16.0 30-35
lin şi umed natural .................... 18.0 40
fln'" saturat cu apA ........ , .... , ..... 22,0 25
grosier şi uscat .. , .•............ , .... 19.0-20.0 35
iJ'lIIrude Balael. ud ..... , ......................... , .. 20,0-22.0 30-40
InlIlpeu
pietri, Ărgllă aflnata şi uscata ............... ' ...... 16,0 40 -50
' ..
aftnl!.tl$i puternic udat! ............ : .. 1 20.0 20-25
V.d....
(Iorm.esta
ţ==y==
: compacta ŞI umed! natural (sol greu) ...•. 25.0 70
In funeţl.
Nisip uscat şi moloz ., ... , ...... , ..... , .. , ...... 14.0 35
ae condl·
\IUtloDlII) Pentru plantare rastel are gradata
r:j3I Ceaste de piatra pentru evacuarea r.f4' de legăturt a p.re~lar laterall des· @ GreLltatea şi unghiul taluzului pentru diferite tipuri de sol DIN 1055·2
~ allei şi protejarea taluzurllof crestate I.!.JI chlsă spre partea superfoara 'In
raport de 1: 1.5

226
 GRADINI
CONSOLIDAREA VERSANŢlLOR - III
_ A~'11 ~a.. ___ ,_... C.onsolidarea.s.upr~fSţe.lesţ~)}e.ce.s.ară l~.. cazur 1'1.~lţ!IJ1U.o.':.p.':'.~.':!l19 __._,___ .
'. " ". ;.' '.. inclinate, De dorit sint insă inălţlmi nstede, intinsa, rotunjita, ale
.•.: căror suprafeţe să fie plantete cu gazon, arbuştI sau vegetaţie lam-
••• :~ . 1. '.::.. noasă. La amenajări de inălţimi ce sint mai abrupte decît unghiul
·'·';.ra"PLd~l';' natural de umplere, trebuie asigurată consolidarea prin plăci de
_ _....,... . .N",',••• '. :~.... gazon. impletltură, pavare sau zidărie. .
, P.,ol. PN.""I;,i. IIU Dacă panta este mal mare de 1 :2 gazonul plan trebuie prins 1n cuie
:, pertl••• pIlpll"... de lemn - pag. 226. Gazon de capăt pentru consolidarea Tnâlţimi­
lor abrupte cu pante de 1:1 1/2 pinA la 1 :1/2. Impletfturi pentru con·
ZId de placare cu peratl pilon-fanta solldarea coastelor abrupte pe care stratul de vegeta~a prinde greu:
ZId de placare pentru pov1mlljl, din 12' .au perete d, palPIan4" (cu sau
CD roel alTnatl crigle anterlolre
(schemA Sadberg 11- Sadgasteln)
~ flfAanecrart) In rocA allnatl Se deosebesc Tmpletiturl moarte ŞlI viI. La ultimele (butaşi de răchită)
~1JI'I'1'lfJII1IIl1I!m"""" v.... este necesară plantarea permanentă ulterioară cu foiase, ds vreme
'. ,
ce rAchita cor:tstltule vegetaţia prImA - pag, 226,
Pentru asigurarea secţionăriJor mari prin lnăI~mi, cum ar fi la con-
strucţll1e de drumuri sau la parcelele pe versant, sint necesare
măsurI de slgurantă costisItoare -<D-(§),
Grătar de bTme ancorat, de execuţii diferite: de ex, compus din bTrne
801401.'-- orizontale, preancorate şI stTlpl perpendlcularl_ C.impurlle interme·
1. diare trebuie acoperite cu beton torcretat armat. -@.
IIontan
plIItt Zidurile de sprijin acoperite cu vegetaţie creează spaţiu pentru
terenuri ce pot fi utilizate Tn condlţll bune, pentru străzi şi drumuri,
TarGn Diferenţele de nivel considerabile pot fi rezolvate -@ + @, in
33-851
funcţie de sistem şi de pantă ce construiesc zidurl1nalte cu ancore
Consolidare primari a taluzulul 11'1
Consolidarea pantel In roci alTnate: t:i\ mass alinate legate prin argllA sau de păm1nt, -®
® decaparaTn trepte desue plnl /Os ~. ~ p~al Intarfte, prin grAtar de blrn.
sus~nera ImediatA prtn elemente da
zid ,1 ancore aluvlale (auto.tradl)
ancorat

~... dtdtcap_

::Xz
/
,.,/--_._-
6
" '.
',.'
'.: ........
If_._ ••• _____'-__ ... .' .~ . ",
a...., au rojIo ,PlrGtM ~luvtit:
.....\OIpt. • ,ln_1'II
oonoJruclll • ~ -. mm Ivn,lma
_ _ _ _ _u . •~:!.'.I_.

Consolidarei pantalln rod allnlte: PereţII I<ralner Inzldlll esalonat Tipuri de clmAşulre a stlncll cu zJd
/'ŢI ofera .pa~u su1lcient pentru noul
® dacepara In trepte de IUS plnllos şi
con.olldlre Imediati prtn beton
® I.:..J traseu. Peisajul tIm!n. ~erde ® de placare sau perete zidit (dUpa
modelul lui!., MOiler 1969)
torcretal cu grltar din 0jeI pentru
constructII si plroan. aJuvlale
Tllua n.tul'll
(poelbllinotallll)
o lnoJf.... colUlld....bllt •
IlllIIUfui .rtIIIcIII (A) III' CAderi d. 'triluri pl... (pt cii
poeM nume! In caut unei po.1b1ll1W .,""n.~ In INpta)
_alldarl d_blla (Iloi de
IX. ZId de baa) .

r.:i\ Tatuzurl de stinci geologic con-

~ Formare d. taJuzuri (şi consolldlrt)
~2
Formare de taluzurl (si consolldArl) TaJuzvrl de .tlncA geOlogic con·
~ In straturi de sol compacta In grade ~ dl~onat. (din punct de vedera al
® In straturi de sol compacte Tn grade
diferita diferite structurii)
\!.!') dltlonate (din punct de vedera al
structurii)

.' .

t.ungtmll.irimtindllfm.atlutllli'
cm cm cm IgrSI.
Tt1YW3aT 2!O lO 10 t aa
Tt'IlvI",Jca12aITC 210 30 10 1e!
Stm!!ravfrdI.:'ilPtlISTC15! .'lO 10 108
Scmiu,.....rtteIPIJ ·SETC"1Z5 30 10 85
a
Ferm. 130 90 15 aS-le ilS
Bind" S IS0 f30 15 25'-32 ee
P"rmi cit i"lttt'vail 30 1$ iS-:!:! 20
Pi4Ir-ldfdi~nl<lrrJO 2~ 10 10 a
. -
:.:'~. -®~\1])
@ r.f5\ Ziduri cu ancore de păminl (de ax. @ :'<:r~iner din Ebensee
@ Perelele Krainer Peretele RGS 80 \;,;:j) obiecti'lu! Ludenscheid)
Perete!.,

227
 GRADIN.
30-50
n __I-_-i_ _ _ . - ro
0,
ŞIpCI dl apaU"
1,5-2,0

1"" ·Jo'aocmlnplmlnl
70
1J.

Scheletele spal1er1 elin tIVI

nerbitolre ® Sch.11I pentru 'pallerl dubII ® Parata d. spaUerl din lamn @) Spaller pe zId

T
-Şlpc/de llliller f30+30!

- 81rmade Ipall,r T

.,. ~
I
I
-
T
1 I T j
- ...SI
:;}
- -- -1-
fi!
+
iti
",.
SI
+
1
- ...SI
i I V T Y· . ..,
fi!
+
i [
,. " o ••
,
iii
1 i ;~
1- 50-1 1-- go -+- 1.2 ~ 1- 1,20 --i

® Cordoane verticale ® Cordon In forml da U o PelmllA tip Vemar (8 ,1 8 ramuri)

I1.2S)

®
11.25)
Palmata Up candelabru

!.:;.
v, 1 --
.....F
(
SIrma de IPln.r

' ....
® Cordon orizontal cu douA braţe
s.a I • n--
.i !,Ă -'-
.J. "" .,'1.. ..1. _LL JiI .......
@- @ SIstem vegetal conform - !Il o. HUl ~c.

• • ·, , . . Jl I
• • • • • • • • • • •••, ,• •
·• •t;..
• • • ·,
•±•
• • • ~. • o.:·;......... ; . .,' .....' ...
~ . .7::·'
. ...

.
. ~;' '~.' ",:'
• • • ••
:' . o'· •• ;. ';:.. : ,', .," • ":' ". '
Gr<lI!1I1i
• • • llJ' ·•· ··• ·•· •, • Evantai: IasA numai 2 ramuri sa

L. • • t:.. • o

•
CrBlSci In unghi el. 45' el. Ia
pAmInt. d1n al. clrcir !lltara asa .1
Span.r: trunchiul central II unui
spaller est. Iru v,rtlcal " ramur/le

. . . _a formeze ,vantalu!. Ia Incepull.ll laterale sInt d1riJata In unghI dr~~

OIIlan11

@
.. ,,4m
,~
10_'0,.
'm ..
1"-
Plantare In pAtrat
-
Copoel por 1/4 hl

2......
Dlatanti C~":': 1/4 ha
·~·"m'"
,-",.,,,,
taJClo.,,,,"

@
'..
II
II

Plamara In pAtrat
cu umpll.iturl
~
•
2S
Ol.tanti Copaci per 1/4 hl
.1l~_3,"
'''-4.c_",
10_,hl,.
UmpI.1 UmpI. 2
..
• •
II

@ Planlare InJ:,ltrat cu
umpluturA
n
21

bll
1a:J
1•
37
prtmaverll. spre dr.apta şI stinga

• • •
• • •
•
•
• • ••• • •
••• •• •• ...•• • ••, ,
•• • •
•
•
•
•
: 1: •
~. •
•
•
•
•
• ~. • •
• • • • • •a••
la• •• •a•• • •
'r.. .
•• • •
• •, • • , • •
•e-. , • • • ® Schelet din sIrma de ancarara a tufelor da mure
•••
I 150----

..- ...
Copaci por 1/4 hl Dlatan'. Co_ por 1/4 hl OllUnţj CopieI Pir 1/4 hl
Dllhln1I
2,e1ll",
a_11'II
4J11iOm
31'_
62:bUc.
'-hU.
hlh5m
,,~"'
1" ,.,
, ... _U/IttIIIIItUl

'"., ., 101 .
,.,.c,ro.. ,... ,.::"'IJ:P~1 V:'t· 1
101
'Irm.lntlnd
o.... vlrglll era ••
pest. sIrma InUnsA.
@ Plantare In
dreptunghi
@ Plantare In drep.
tunghl cu umplutura @ Plantare In dreptunghi·
cu umpluturl dublă
trebuie tiille plnl III-.
t--\\--H--foH-l18 cm p.1U lI.ma c
mal de ..... Indoit. I

• • • • • • • • ••
• •••
tormj de U" r.gal.

• • •
• •
i>~: • e
•
... 1,5 1-
@
Agrl$e
®
-<1.51-

Cislanta C_pacl per 114 ha DistantA Caplcl pir 114 h.

P'Ol.coplctUmplUlul't Distantl p,~0f.:~! ~!",l.~t~:,. 2 "' @ o
~ ,- 3 l'Ilm ::I2Qbuc. 1.!:C~III.1," .no '.MJ J.o('l,,~trI 80 9(1 150 CoaeAU!
...... " ... olm 17! buc. 2 t"""4,,, t7. 111 1I"l4"'m 4ci .... 81
ii" Il .~ 0511'1 &QblJc. 1 vI (III'! ilO ao CI .. " • o 4 li ;1 @

i'f6" PI ani are in triunghi tf7\ Plantarg in I~unghl W Plantare in triunghi cu Dimensiuni pentru plantarea tf4\ ~grişe si coacăz9
\!.:;;!J achilateral I!..Y cu umplulUra i.B umplutură dubl,a Z:TIgfjreÎ 'f:Y In pătrat In formatie

228
 GRĂDINI
-lll
... -Nu- trebuie să corespundă numai calitatea solulu~ şi direcţia cardi- .
nală la plantele căţărătoare - <D, ci trebuie ~nut cont şi de Înălţimea
de creştere. Sînt necesare diverse ajutoare de căţărat. pentru a aco-
peri pere~1 caselor cu vegetaţie - ® - @ .
La fasole fiecare plantă necesită o bară de căţărare. La două rÎnduri
de plante este adecvată metoda cortului - <i) .
Pentru plantarea rn albii şi putine este judicioasă metoda cortului in-
dian - ® ; ajutor de căţărare pentru mazăre: vreascurl uscate, ce
rămTn de la tăierea crfngulul - @ plasă de sÎrmă tensionată - @
(D ,Tnll~mlle lor ele cre$8ra
Plante catirltoare
. sau un grătar dublu din impletltură de sîrmă. Grătarul de protec~e din
sTrmă Împletită protejează seminţele şi plantele de păsări - ® - ®.

Plante căţâJitoare şi agăţătoare cu durată de mai mulţi ani - @.

Soiuri cu durată de un an:
viţa de vie clopot Tnălţ. 4- 6 m creştere: rapidă frunziş: verde vara
dovfeacomamentaITnă/ţ• .2-5 m creştere: rapidă frunzlş:verdevara

~15!
.- hamei japonez
zorea
inAlţ •. 3-4 m
lnălţ. 3-4 m
măZArfche parfum. 1nălţ. 1-2 m
fasole mare 1nllţ. 2-4 m
creştere: rapidă
cr~ştere: rapidă
creştere: rapidă
creştere: rapidă
frunzlş: verde vara
frunzlş: verde vara
frunzlş: verde vara
frunzlş: verde vara
::"i'~~
..
~ '
C!lţunaş 1nălţ. 2-3 m creştere: rapidă frunziş: verde vara

® Ajutor de clţhre c~ontal Plante de fasole, ce se citiri pe

® unparete

S1rmA !'Iaxagonall Spaller de gard din şipci ® 8 -11 planta

Mltada cortului Indian pentru
CV Metoda cortului

.~ ,..~
.. ' . .. :' .
•
tffi'
GrAtar de protecţie contra . tf1\ Gratar de citi,.,. pentru mazare
® Sci1.1tt d.70cltArate
distanţA:x 60
din vreascuri-
50 x100
maxim ® sirmA
Gratar
om
dublu din ImpletiturA de
~ pAsArilor din ,Irml impletltl \!..!I din sirmA impietită

Soiuri cu duratll d. mal muillani

lederi - Hedar. h,11x
Troseot - POlygonum aubertil
Intllimt
plnlla25 m
plnllllSm
Or.r.
Incet
repede
Alutor de eilirara
x necesar
Fru~
IlITIa
vara
-
Indlca~1

•(+)
de .troplra Flaarallun'
9-10 verzui,
7- salba
0-.
Pozlll.
0-.
V1tI sllbatlcl- p, tr!cUltljldata .VtllcI1l1' plnl la 15 m repede vara 5- 6 verzuie O",
V1tI albi - an.monl- hlmati. montana pinila am
pinA ia 10 m
repede
mediu
x
x
vara
vara
•(+) 5- 6 aibă
5- 6 albastră
O",
O..
GUeln. - Wlsteria sln.I1la
V~l albi olllsnuitâ - ClemaUs vltalba pIn. ia 10 m repede x vara •- 7- 9 alba O"
Hortensia cltAratoare - HYdran~8a petlolaris
Remf - Arislolocchia macrcphyl a
5 pinA 1a8 m
plnă la 10 m
pintla am
mediu
mediu
Inc,t
(x) util
x
(x) uHl
vara
vara
vara
(+)
+
6- 7 aibă
5- 6 maro
7- a portoCalii
"'
Q'
o'
Trlmbitl agălAtoare - Campiis radlcans O~·
VII' de vie - Vi Ils co~netlae pina la 10 m mediu x vara (.) 5- 6 velZlJle
mediu x vara •(.) 5- 6V91Z1Jie 1~0
Vi Ade '/ia de vin - U$ vlnilera
Caprlfoi mars - Lonlcera heckrottfl
Hamei - Humulus lupulus
CaprHoi - Lonicera caprlfollum
pInA la 10 m
3 plnă la 4m
4pln:lla 5 m
pinăla 5 m
mediu
repede
mediu
x
x
x
vara
vara
vara
-•
6 - 9 galben-rosie
5- 6 'JelZuie
5 - 6 galben-rosle
.
()

Trandallr căţărător pinălaS m

2 pină ,. 4 m
mediu
incel
x
(X) util
vara
iarna
-
(+)
6- a div.rs
6 - 8 'lSIzuie
O~
~G
Salbă - Euon'/mus lortunel
Viţa aibă - Clemalis-Hybriden 2 pinII la 4 m . m.dlu x 'Iara + 6- 9 di",s v,"
Iasomie de Iarnă - Jasmlnum nudillorum pina la 3 m incel x iarna + 1- 4 Qalb.nă 0';;1

':; =- pozitie insari(ă 'o .. 3~mjumbi~. de ex. peratele nordicS • umbra

@ Privire je ansamblu asupra unor plante cjiă:al·J.'lre si ag31ăloare -CD

229
 ~~ GJ ~ Q GRĂDIt\I .
O-() o .0-. PLANTE ~tltJf.:~:RŞl
~ iGI
-~;=~~ ... - -"s'm ··~It· '25-;;;'" -- . ,". "O()'''.·
'!
pozltlelavorabiiA
InsOrit. iemhimbrI7"--
umbrA

mIIi m= -?- .... ~ ~, ~;~:~:: fn!:et, mediu,

<ţJ
ajutor de ciţarer;: lemn,
~
Floare:
cţJ
sirme Intinsa. plasA din
otel pentru construc~1
Ficare: verzuie verde vara. verde
purpurie Floare: alba permanent
LUna de Innori~e rAdAclna cAtiriloare
Luna de Inllorir. 9-10
AkablalAkebla 4-5 ® Muri
Luna de Inflorfre
4-5 ® lederA/Hedera hellx ~ ventuza de ciţarare .

~ ~~ ~
O O-() o-()
~ 6-15m ~ 2-7m ~ 2-4m ~ 10m
mIII I EfI 11\ I Ee:: la
y Y V
,,,,",

Floare: albi Floare: ro,le

V
galbeni Floa,.: diferite culori
şi
albas1ll
Luna de Inflorire luni da 7nRorira
LUna de Inflorire 8-8
4-5 6-7 ......
GllclnllWlsteria .Inenel. CaprHoliLonlcera caprifollum Trandafir ciţAritor 0 RemllArIsHlochla macrophylla

Qr!j ~ ~~.
0-. O 0-.
~ 7-12m ~ 10-20m
Slii EE \111
Floare: aibA Y P
Floare: albi Flelre: galbenA -
Luna efe Inflorire Luna de Inflorire Luna de inflorire
6-7 7-9 7

® Hortensia ciţlrAloarai
Hydrang.a p8llolarls
® CApşunl oAIArltcrf @ TroscotlPolygonum.aubertl
Oalle CAtlrl.loara!
Acflnldl. chlnensl.

~ Q ~
O-() ()
O
. ~ 8-tOm ~ a-am ~4-em
III
EElIIII
.~
p p
.~
Floare: portocalie
Floare:dlver. Floare: verzuie
Floare: verzuie
Luna d.lnflorlre LUna de Inflorire
Luna d. Inflorire 6-9 5-6 Luna de Inflorire
7-8 8-7
@ Trfmblli citlrlloare
ICampsls radlcan.
@ ClemllltllClematis Hamei de lamA/Homulu! lupuiul @ v~a salbat/CA/Parthenodasus spet
,\\I~
~O/
- "-

~/!\\"
FărA umezealA
acumulată

@ Gaură pentru plantare/ClamatitA ® S.,lul trebuie să fie permeabil @ IJdaroa

Clematllele lşi dorgsc
piCioare reci J:i un cap fierbinte

230
 INord-Sud
~
·PAmint Pru."zf•.
t (f".
. \ .........\ -
;' - ...\
.:""
/' .\ .' ' ............. GRADINI
~\. T ' ~ Furtun fllnU% STRATURI1NALTE ŞI PE MOVILE
".,.....................,.j!,;,~.............,..,-" \., .,' ......
!lipltll un.' gropi dt cea 25 cm adlncima si L.mn 40/60
UO latinii . .- "Importante s1nt construireaco-
FoII.

(:\\ .' ,a·~.~: ~!~

rectă şi poziţia dinspre Nord spre
Sud - <D - @, Recoltele timpu-
rii slnt obţinute Tn straturi 1nalte şi
Un sltal din rallUri din grAdini ~ crengi dl plantate pe movile, Stratul-rT10vilă
2! cm Inilliml " 4() cm IlIfm. este un donator de căldură pro-
nunţat. Este fntr-adevăr obositor

~.,ăP
la o nouă amenajare, dar, in
compensa~e, se poate folosi mai

Un IItaI dt ;aan'
mu~i ani. Se pot obtine aşa pro-
Inchlderel .atl formati dintr-o MovilA acoperiti cu 10Ue; Irigare cu
<D Execuţia unei mo'lIle ®
2 câml$UlalA da plmtnt groasl de
cea 10cm - <D
+@
® furtun de stropit franclz ducţii record şi se pot recolta mai
repede. Tocmai pe straturile inal-
te şi pe movlle s-au dovedit efi-
ciente in special culturile mixte,
PlmlntMllI'II Roşiile ce cresc mal1nalte vin In
compotot llroal.r
"runza/restur' d. mijloc, O movilă are dimensiunile
toamnl aproximative de 1,50 m lăţime şi
Gazan
Ramurllcreng' 4 m lungime, Amenajarea se
execută cel mai bine 1n toamnă,
deoarece atunci stau la fndem1-
nă majoritatea resturilor de gră­
dină, lrigarea se face cu un fur-
o '
tun de stropit francez - ® sau
~~ Irigare la strop. O variantă de
IA'I ,Secţiune tranlverull printr-o movllA- Stra!lnBlt, Idea' Plntru. uniformiza
~ ce Inchidere mal bine 'dalA de beton - Ci) -@ ® diferenţele d. nivel movilă este stratul1nalt, Tn fond
o grămadă de compost turnat
1ntr-o coajă de scinduri - @, in
locul scinduri lor se poate folosi
oricare alt material care nu pu-
trezeşe atit de repede, de ex.
lemne rotunde,. lemne cu mu-
chii, impregnate prin presiune
sau pereţi de piatră, Plantele
profită de căldura soarelui care
bate pe pereţii laterali,
Nu mai este nevoie să te apleci
, ."_":-'---1 la semănat, plantat sau recoltat,
1,00 -1,25 dacă stratul are 60 plnă la 80 cm
Strat lnaft construit la peretele
® Strat Inalt - umplut In straturile f.1 CI ,1 movila - <D - @ sudlo; acoperi! ou glamuri CI o
mica sera
1nă~me - @ + ®. Straturile
Înalte măresc producţia, dacă
sint umplute cu straturi de mate-
ria/ organic, c;le la trunchiurile de
copaci, crengi, ramuri tocate,
pînă la pămint fin de compost.

T
130-80
I
1
® Mini-Iaz In stratul!nal! din pietre

® Strat Inalt din prefabricate da beton Car10filimPU~.

GuIU
Mirat
04-
Q

•
t

@ Strat liP crater (j 2 m - (j}1

 Legendă ..... CD GRĂDINI
1 LoCuln!ă
2 Terasl MODELjt
3 Portic
" ; ~~~~~Pd~m:p~or ,Proiectarea, g~ad.l.nll,Jrebule _sa ir
6 Grajd ceapă inaintea stabilirii definitive'"
7 Bazin de apa planurilor de construcţie, fllndca ac-
a Gazon casul auto, Intrarea principală şi ce"-
9 Loc pl, lngra.aminl' secundara, terasele şi mai ales cot
10 Zarzavat de IarnA de ca/care a parterulul şi pozl+la Casl
11 Zarzavat '1
12 Zmeura mal cu seamă sint strTns legate de
13 Agrlşe şi coacaze amenajarea grădinii. Terasa scope--
14 Flori rill! este alement de legatură lntr-
15 T,uta omamentale casa şl gradina, ea este legata prt
ŞI de protlC\1e ziduri uscate, alei din plAci, garduri vi
16 Perete de spaller tUfiIŞU ri ŞI' COpaCI, de spa~'IIe grădlnh,. ce
17 Gard viu
1a Foioase cuprind cladi~a, o leagă de peisaj si
19 Pomi lrudlferl protejează locuitorII de vederea dli-
20 Fructe cu srmburi exterior, zgomot, vint şi praf.
21 F~cte cu eemlnle Curtile de gradlnă lungi şi Ingust\.
22 G oapl d. acurgere par mai puţin strlmte dacă sint
impartite de-a ourmezlşul In maL
multe zone, ca de ex. locul mal rid!
cat pentru grătar ,1 de şedere. -
®. Zonele de luminA şi de umbra
trebuie luate In seamA In mod deo-
sebit la alegerea vegetaţiel adecva--
te. Tipice pentru o grAdinA coboriti
srnt scArile, zidurile. acoperite dE
vegetaţie şi In mijloc un iaz. - G) .
Astfel se creează pe o suprafaţă
faţa caseI, InconJurata de plati de alergare Intre taluzull umplute. De vintul
mică o grădină strict geometrica-
vII pe partea lIestlcl., contra vIntului nordic pere~ de scInduri. Scara 1:1000 (Anul Pere~i laterall acumulează călduri
Arh.: E. Neufert şi oferă o climă ferită de vint favore
bilă pentru plantele Cărora le placa
să fie uscat şi Insorit. ,_
Clima unei grădini tfp atrium este CI.
atil mal călduroasl cu elt razele
soarelui sint mai bine preluate ŞI
relinute de zldărla InconJurAtoare.
- ® - @ . ZidAria maro dlr~
caramidA captează mal mult! c!f
durA decit pere~1 zugravl~ In alb. F'rlr
Imprejmulrea cu ziduri vintul nu este
lăsat si Intre şi In curtea interioară se
acumuleazA aer cald. Favorabil pen--
Iru plantele subtropicale.
LsgendA -® - ®
1 Loc de şedere
2 Albie
3 Loc pentru loc
4 Bazin de apI/pIriu
5 AntinA pe perete
6 ScarA-
7 Banci. de piatra
8 Oall de beten
9 Cale de granit
10 Beton spAlatlelincher
11 Tuflş de cimişir
12 Gazon
13 Plante In ghivece
14 Bloc .ratie
15 Plalri,
16 Sfere de cimişir
17 CulturA mixtA
18 Mov"A
19 SIIo% d. compost
® Grădini ornamentale şi utllltara 20 ZIduri uscate

® Vartanta-®

232
 ~\~ T GRĂDINI

l
Stroplto;r" 9 I

Ţ ----- :..... : ~ MOBILA ŞI UNELTE

~
I " l
:f' ~···~2~·-·T·"~"··
Iubitorii de grAdini se ocupa de
hobby-ul lor cu o pasiune devotata.
I
Astfel, au pretenţII mari de la el şi de
~
T T 1_ I I la uneltele lor. Stropitoarele, ce stau

1 I-3Il-1
!
Ma,'nl dt impra.tit"
!--60---i
rII
~
Mqlnl de tuns Iarba
-
1---60--1
_: 1
Clruclor pt. furtun
Il!

1--70--1
TocAtor
___ :
i 1--
1--50-1
Coş
s
1
bine in minA, uşoare şi excelent echi-
librate in punctul de mlnulre - @şi
cu un tub lung de turnare.
Uneltele da grAdinA - <ID ' a prafe-
rabll SA fie din oţel special. Amena-
JArile pentru a sta Jos in gradina sa
Nactsarul d. spaţiu in cisuţa grAdinII - pas. 279 dovedesc a fi reuşite, daca. sint din
fPUIv'rlZaOr lemn şi sint oontopite cu materiala
din grAdina -@ - @.
'&Iar a •• curU1O.n1 Furci de

V"
dpatpt.
blrbl~
.llemli

~'to~1
Stropitoar. 9 I
~1IlO:~~

..•." ...

® Unslte pentru grAdinI!. Ci) Stropltorl ® Roaba cu roata de caucluc

lungime
1,20
1,00
ao
50
40

1-55-1

® Jardlnle" din Iamn, eternll sau

ples~c
: .. Umbre'. pentru grldlnl ® Gratar

Banci din lemn

da tllinţA tare

MasA de lemn $1 scaUne, ee IntrA

dedesubt

rl~
70

L 1---50---1

Cărucior pentru gratar - suprafata

@ Grotar portabil @ Hib~hi·url uşor de 'Jtilizat ceramică pentru grătar Pe perete

233
 SERA
Aerisirea serei trebuie astfel
dimensionată 1nc1l, la aerisirea
deschisă, să·· se· atlngă-·aproxi­
mativ temperatura din exterior.
Pentru aceasta este necesar ca
cea 20o/li"dinsuprafata acoperi-
şului să:servească drept bandă
de aeris!re sau drept clape indi-
viduale pentru ventilare. Trebuie
asigurat suficient aer proaspăt.
Protecţia impotriva soarelui
poate si! devină necesară in
cazul 1n care vegetaţia exteri-
oari! este insuficientă, pentru a
crea o climă suportabilă la
dji(~~8~~~~~~~~~~ 14.lncllzlre
15. MasA pentru plante
radJatiiie solare puternice.
Protecţia faţă de soare poate fi
1S. Strat de Tnmuljlre .instalată Tn interior sau in exteri-
17. LampI pentru creştere or. Solu~a economică este cea
1. Aena/re prin acoperi, 18. Ventlla~. forţa1l
2 OelchlZltor d. leremrl
automat fArIi curent
.' ::'8. Irigare la plcAturl 19. LampA pentru lerA cînd protecţia se află in Interior.
: 9. Aparat de stropit 20. R.gulalor d. umiditate Efectul de protec~e faţă de soa-
3. Umbrtr. elrterfoerll • 10. Pompl c!llIpl
4. Umldllk:ator de aer 21. MAsurilor pentru umld~at.a re este mai mare 1n exterior
5. Ventilator' 11. Cablu de Incillzlre prin podea aerului
6. Fereastra lateralA de aertalre 12. Bazin pentru apa de stropit 22. Regulator pentru temperatura dacă distanţa intre protecţie şi
7. PlAci duble d. n'Nurate din plexlglaa 13. Izolaţie IncAperii suprafata sticlei este suficient
.dimensionată. - CD ş/ @ - ®
G) Seri cu amenajlrl şi cl\maflzar. bazate pe experienta practici

DI ... O\I. cem.re' Nord-Sud

Cln'.ft1llull.1 ,00 /1 ,00

"1,0012,00
® MovilA solali. cu capac @ SarA micA

0*
o~
Suprafaţl vltratA
orlenlltA spre soare

\ -........ t Aerlllra
.,.
T 2,~ ,.e::.J...-J-..!.::!ot

I..
1,83
,1 2.51

2,81 Perspectiva.
3,23
4,42 )---2,74.----1
~13.04 I

•...
® Sera Seri-solar
® Seri cu pantalcoperlşulul de 23'-27·

_.... _~....
~.~ ...:........ ~
\. \ ... "'c:;'~i"'--~-'-'"
\
:
.
~

2,63
3,li
Protectia impotriva soarelui situata Unghiul optim de inclinara
® Seră rezemată in 9xterior, cu aerisire totala prin
spat~
ai suprafe,elar''Jitrate

234
 GRADINI
lnvlnsul .alulul
(frunu, lue II un.r plant.) COPACI ŞI GARDURI VII - ' QJ
Stl'llputrozll
('*IIrII; dU!*d... ,- Fiecare stratal solului este cuprins de viaţă. Etajele au propriii lor loca- .
II1lm.1 mtd, dl IX.
purici dl dPldl) tari - <D Rădăcinile pot pătrunde pină in straturile cu piatră. Forme de
StratdlhUmul copaci - ®. Piramida este forma pomuluLde Crăciun şi este preferată
(miC/OorganIIlTlI.
bacllrilazatlc•• formei de tip potir. Crengile laterale sînt menţinute scu'rte şi nu se rup
algl.cfupercl)
Api pluvllli
aşa repede sub greutatea fructelor sau a zăpezii. Forma copacului de
p~n laiii l1raturlll tip potir ate centrul deschis. Crengile sînt orientate spre exterior, astfel
Stratmlnlf8i
(raci raul. morvor încit lumina să poată pătrunde în Interiorul coroanei copacului.
de ;PI)
Flacimemi Cea mai bună perioadă de plantare pentru pomii fructifer! este
(Itlncl raul. cmcutl)
toamna tirziu. 1n zonele cu îngheţ timpuriu trebuie plantaţi in octom-
Fiecare strat de humus este cuprIns de 'liat!. Etajele au locatarii lor brie, în regiuni mai blinde 1n noiembrie. Locul de altolre, care se
poate recunoaşte clar ca o umflătură la capătul trunchl'ului, trebuie
neapărat să se afle deasupra suprafeţei pămîntului -<i). Pomii
fructiferi trebuie plantaţi ceva mal sus faţă de cum stăteau Ini~al în
pepiniere. Stflpul de susţinere trebuie să fie la o mînă distanţă de
trunchi -<i) şi poziţionat pe partea sudică a copacului, pentru a-I
proteja de arş~a soarelui. La plantarea gardurilor vII trebuie respec-

=
f'1rImlda _ forma de bul a pomului
de Craciun ~ . . plnuu
formI dl !Ip\llOIIr, IDItICI rwnurlle
IaImIiIllntlntm\ll1Utl fCIIIt tICUI11 $1
nu .. rup cNIr ... uear IUb gtlUtatla
tate distanţele pînă la vecin. La garduri de pînă la 1,2 m înăI~me
0,25, pinA. Ia 2 m Înă~lme 0,60 m; peste 2 m înălţime 0,75 m...... @
-(fi). Dorinţa de adăpost Tn prop~ia grădină, de protectie împotriva
vîntului, zgomotului, prafului şi privirilor curioase, face gardul viu
frucMiat IIU a .lzIt. indispensabil. -- @ -G)). Gardurile vii susţin procesul de formare
Se echllibreazl ca nIşte ImaginI PotituI cu ~ dHChla amfI1",ta de
cftŞCI sau pollr. FlllllUllle Ilnt erllCUle pentru rouă, regularlzează preclpltaţiile, cumulează căldură si
® ramn\catl
oglindlte supra- si subterane:
ceroana copacului şi raţeaua
® InIn inlltlorulutfeIlncft
atari, lUmini .. pltNndl
!XIt'OIMII copacului. împiedică împrăştlerea pămintulul la vint. Valurile din gardUri vii
a rAdAcinii {aşa-numitele .Knick-uri"} - ®l din zonele de coastă protejează de
vint pînă la o distanţă de 200 m.

Trunchi Inalt la un cepac Tncl Unlr. şi

Trebuie lisate trunchiul şi douA sau
trei ramuri - pentru a obţine forma
dorita.
® casei.
Forme de cepacl pentru grAdina
® TII.r •• unul gard viu din carp." In primul, al 3-188, 115-11. an dupA plantare.
In stinga taietura de VE\rA, In dreapta tllttur! de iarnA

BIne Rltu Bln.

® La pl,ntarea unul cenifer, Irebule

desprlns sacul de pInza
Tarusul de r.ulm esle monlet oblic ® InAltlmea gardurilor vII @ .Knlc:k'ln nordul Germaniei

l.oeul de allol'" tr.buie sa Planlarea corecta TrunChiurtl. sint proleia' Trunchiurile Inalte sinT
se afle deasupra pamintului a unel1olonse le de scara cu rogcjin~ !!n~rale cu sirme i~tlnsg
!fi\ in"llimi de cr~şler9 q gardurilor Iii tăiata şi lăsate să crească (plantele cu x supa~â dec,
(j) Cacaoi pentru ';;!rădinâ \!Y sabiI de bine :~isrsa) (in par'!llte:e este necesarul de plante in bucati per m lir,lar)

235

pentru
alee Folie
CD Iaz cu toll. amenalat In trepte
Zonl au apt miel
• • •
® Sazln prefabricat mod.,at Tn mod eflel.nt
PAmIntul trebuie slpat cu
3 - 5 cm mal adinc decit
pa un.a bazJnulul?
--- ---- ,- I
, 3-5cm'-
Ife'.r
NI8Ip mal mult decIt 5 cm poate duCI la
tasAtI şl pozillOnlrt obUee ale bazlnuluf
Conetrulrae corecta I unul
® Iaz de grAdinII
GRĂDI"'.
IAZUL DE GRADI~
Iazurile trebuie să se Integreze armoni.os in grădini. Poziţia coreci
a
pentru creşterea plantelor şi anirrlâlelor' ciin şi deffngfjâZ~este a"
o insemnătate decisivă. Partea predomlnantă a plantelor.de mlaştină
şi aevatice necesită multă lumină solară, cca 4 - 6 ore pe zi, locur~
le preferate sint ITngă terase şi locuri de şedere de unde Iazul poat
fi privit. Dacă plantele, apa şi nisipul sint prezente in cantităţi corec.;-
te, atunci se formează după 6 - 8 săptămini un echilibru biologic, iar
Sem 20cm apa devine clară. Trebuie să fie corect raportul dintre suprafaţa apf-
nllip substrat de plmlnt
2cm şi cantitatea de apă (cea 400 I per m2 suprafaţă a apei).
pletri, Iazul grădinii devine patria insectelor şi a plantelor. Plantarea iazu-
lui se execută inainte de umplerea cu apă, care va fi introdusă cu
grijă. Perioada de plantare este din mal p1nă in septembrie. Pentr-
a ob~ne o Imagine completă armonioasă, trebuie sădite individuf
plante inalte in grădina a~atică. Plantele cu o inălţlme medie tre-
buie plantate la o distanţă de 30 - 40 cm. Plantele Joase trebuili..,
aşezate insă in. zonele de margine numai rn pilcur! sau in grupur
Distanţa de la planta la plantă este de 20 - 30 cm. Pentru prim.
generaţie la plantele subacvatice sint suflc/ent~ 5 bucăţi pe m2•
Plantele se inmulţesc repede. Plantele din vase pot fi aduse la cota..
prielnică a apelor, prin plasare mai Joasă sau mal inaltă.
Plantele pot fi plantate in coşuri, vase sau direct in pămlnt specia.1
ZonA cu apl adlncl imprejurimile iazului trebuie modela:te. Zonele de mlaştină şi de
l <D -
• apă mică - ®, precum şi straturile umede il completează şL­
creează rapoarte naturale. Iazul se dimensionează in funcţie dl
Iazul de gradini trebuie aşezat Tn dimensiunea grădinii disponibile. Ideale sint apele de 20-25 m',
Ichlllbru ,1 umplut cu apa plnl
prime treaptA dar chiar şi 3 -5 m2 oferă suficient spaţiu de viaţă pentru multe spe-
cii. Zonele acvatlce generoase, de 5 - 20 cm ad1ncime, şi un 10("-
adinc de minim 60 cm s1nt necesare pentru pâstrarea peste iarnl
~'I' şi supravieţuirea insectelor şllarvelor de salamandră. Zona adinc~
serveşte şi ca spaţiu de refugiu pentru toate animalele.
"
Iazul trebuie lăsat Iarna umplut cu apă, pentru a evita ridicarea '-
datorată inghetării pămintului.
Peştii, broaştele şi amfibllfe rămin 1n viaţă peste Iarnă numai atunCi
c1nd sint folosite unealta de curăţat gheata sau piatra de revărsare.
8azinele prefabricate oferă CO$urilor pentru plante o zonă adinc~­
adecvată şi impiedică surparea sau alunecarea pămintulul pietros
Cu plmlnt .xcavat eera aatupl şi a celui vegetal - ® - ®.
bln. goluril.

ŞIpci de lemn

Mixtura da lrunzlş
cu nisip, loc de Pietriş
Iernat pentru amfibII Folie
In caz de Ingh.t trebul"ntrOdul Albia plr1ululln aecţlune
® un mănunchi de paie sau o piatra ® Punte In torma de placi Tn canlOll Zona mal ului ® transversalâ
d.revărsare

:2::1 25
~
~'<'G
.,=
" '"
...S
!II ",'!ll
"C·s 'f! T~ 50
~~
",.t:J 1('13
Oi"
U'"
0-
:li] =(ij
C/l.t:J Uc:
5.
"
o-
>=
U> '"'"
....!l."c :~~
~"
",

® Planta acVatiC9 c: IEE 80

236
 IAZUL DE 'NOT
Poslblflt!ţile creatoare sInt multiple, pentru a imbogătl optic grădina prin ele-
SI"" .. ptlnltze_rldooltzUlIIIctI mentul biologic care este apa. Oferta este mare, pentru a adecva Iazul de
.•. -"'-- .. ,-~ .•._.• -._.- •.,. _., .. _·--....grAdlnl plAnuit 111 proprlfle dorlnle, atIt la dimensiuni, precum şr la forma şr Gtl-
llzara. Poziţionarea Ideal! este una de la Est la Vest cu radla~i solare de 5 -
6 ore pe zi. Cine doreşte să utilizeze şi sA savureze Iazul trebuie să·1 ampla-
seze In apropierea terasel de. ,lngă casa,,,,,, pag. 238 ®. Dh;,enslunea Iazu-
lui de 60 m2• nu sub 55 mi suprafaţa a apel şi comlnut de 35 m3 • Dimensiunea
IdealA a Iazului de Inot este de 155 mi suprafalA a apel, 40 m2 zonă de inot.
90 m2 zonA de regenerare, 25 ma zonă de decantara ...... @ ... ®
1-- Zonl cii mII +- Zont VIIIII.... !O'!I
AdTncimi ale apei: zonA de mlaştinA c 25 cm adincima, zonă cu apă mică 10
dIol ..,.,.IIII. - 40 cm, zonă cu apA adTncă;a 50 cm, zonA de scăldat .. ·1,30 cm adIncime.

<D Modelare. maluluf

_adllomn
LIIM do tltlca do 21.5 mm QtaIIIM

~
""'IO' IO"SIInc:l

sa ....
3D"
® Platforma ,1 urcara
~_lln
funodo do UpI,/ ooIu1u1

® In grtdlni mici. In cazul unul sai grIu

~
MS
ZId

Sulndflponlllll

®
® Modelarea malulul, podat de lemn

@ Bazin - zona da lnot

® .Z'Jnă de decanlare/gură de decan tara Cursul apei cu meandre lungi si adTnci si cascade - ®

237
 Cu o ..bl. mi" apa nu
11,".- alll d. ,UI IAZUL DE \'NOT
Imaginea unui iaz bine proiectat uneşte domeniile de viaţă fără părti Indi-
viduale vizibile. Sînt preferate formele puţin compacte, organice, natura-
le. Fiecare planta are propri'ul spaţiu vital, numai acesta corespunde
conditiilor el de viaţă. Iazul natural este compus dIn mai multe domenii de
viaţă - abia suma din plantele tuturor domeniilor alcătuiesc un peisaj de
iaz variat, natural şi frumos, Domeniile de viaţa ale uhei gradini se deo-
sebesc mai ales prin umiditatea lor sau prin nivelul apei. - @-@
Cursul pirl'ulul este o componentă importantă a unui iaz de inot. Ar tre-
bui să fie atTt de Jung pe cTt posibil, 8 -10 m sTnt Ideali, - (j)-@ Pe
ora curg peste pietre şi cascade cca 15 m3 de apă, imbogatitA cu oxi-
<D Piatra de IZVQr :.. ® gen şi plAcut incAlzită, .
OInumlro. In Ib. romln. D.numl,.. bo1."lat PlrlGada d. Culolrlll1orll
Inflorire
Trlsd. mirositoare ACClIUI ca/.mu. VI-VII varde·aalben, maro
Umblrita AlIsm. lIllf1t1JaO-laUllllcl VI-VII alb-rozallu
Lirlgura-broljJ.1 Bl/de/1I1 ranurrculGldN VI-X maro
RO$I!ea au/omul umb"'"/ui VI-VIII ro%,~ rosu
Oloriot CI")( IlSludOCYtlIrUS VI-VII g~.n
Manl d. ape galben Glye.rI. mv/m. V-VU verd.
d.opt calo,.l. .Varl~/••
Flrigl d. brtdet HI""url. vula/lff6 VII-VIII nu etrag.ltan«.
Mlciuca d' balti Orontlum 'Qullk:um V-VI I galb.n auriu
Troacal d••~I PolYQanum .mtJh/IlIum VI-VII roz
larba-flfucll ~~ VII-VIII albastru
Sroaaea Iplllncr.titl POtImaQmn crflPlJ' VI-IX şt.,.
Piciorul coco$Ulul Ranuncu/uş /InaUI VI-IX aaJban
S4gIJIrICI SIIRIlLIfi. ,agfItIfg/1. VI-VIII alb-rO%llIu
Rogoz de Iaz Sc/,,:w. "ClJItrf, VII-VIII maro
Buzdugan vertical S".rgll/!ium _tum VII-VIII vInde-alb
T,.,tl. Ty"n. angu.tlfllII. VI-VII nll9ru-maro

® Zona cu apa micA, adIncime I apel de 10-40 cm - ®

Call da mla.~n. C.II, IlSlus/rI, VI-VII Alb
OIIc:aa-caIukJI de mlqW C.lth.".'u,/ril IV-VI 'galben
Oa~ri.orul-llJc.aftrulul C'IWXg,..y/ VI-VIII CIPItt verzi
Srldlsar Eaull,tum 1IIri_lIIm -V-VI nu iri Ilo.,.
Llnlrlcl EfrlopholUm .ngu,N"'111Jm alb
l.aptlle-c:nnllui Eup/lorlJIa alfu_rl. IV-V .Iben
PaPUrl Jurtera 1n./loI/UI VII-IX c.~lm.ra

® Planul Iazului de Tnot - ® GllbUal,. .trulllllli

Cala lumlf1Ol.'
LYf/mKhI. IIrYrrIIIora
Lysichi/On lmarlGtnUI
V-V/
IV-V
Igalb.n
Igllbsn
Izma-broQtIl Msn/h. IQU;tIcII VI-VIII Violet deaehl.
Trifoi',. IHnv.,,/hn trffoh il V-VI aJb.roz dlllc.t
F'angjlctrlta Mlmutu, CUpIWUI v-x ro,u
Mto,oUa de mlQUnl MyQlQU, PI/Ul/tIa VI-IX albastru desehla
Pompa dtI.~. NilllIIraf N,,/urt}um o/fldn,'. IV-VI alb
FtrloJ c,rla" Onoci•• ,,,",""/1. - nu .re flori

I
Sabornlc V.ronlca baec.bunga V-IX ~utru Inchis

l'1li-- Y:-:---"1====~
Pvl do 11101IIII110
O\'.:.tt---- S_ml"""~
cu grI/Malle
_II
r-n
0 ZonA da mlaştinil- @
c- p1coW de mIutfna Achl"••~c. VII-VIII alb
Vln.rilt AjuD' "1'1"" V-VI Viol.1
® Secţiunea transversall. Iazului GiIl.rilA d. balti
eruBlllre gule,.!
Chelan. obllau.
Oermfll'.",ltall
VIII-IX
IV-V
raz-f9Ş1l

roz
OIn.ae-oadrulul EUlIItarium OIMIbIum VlI-IX roz
Crllllaci FlllMnduia ulmw VI-VII alb
Crucluiilt Ut1UII"orzlWflsk/1 . VIII-IX Igalb'n
Punoullli LYllmlchta numrrrullri. VI-VII I aalben
Sald.llnalril ~!I/lcarll VII-IX roşu-Violl'
Feriga ,.galA OamuMI r/KIIH, VI-VII I ~mltuf cu pori mara
Scara-Domnului Pa/,mon!vm euru/.um VI-VII albasltu pinII la alb
RlcullII Po/ygonum bifioll. V-VIII roz
Primul. Primul, In MI/! ab III bls VII in funelll d••01
Piciorul caca,ului R.nunculu, I.fJrII V-VI galben
I,IJTIplul .Multlp/li(.
Zonocunuflri _@ I:=(i) I~ l~medI IMIIII- BulbuCi TrolllulI·Hybrldl/! V-VI tonuri d. galben
@) AdIncimea de plantare
® Zona umed! ~@
PIri_de
Canumlra ,omln...ct D."umlrn botanica Infiori,. Clllo.,..llo,1I Orenta Callitrich. slagnalis • .,do parmanant. i$1 prinda radAcinII, In subSOl
Spic de apl Aponcgetcn VII-X alb Cosar Caratophyllum nu are rldAcini. iernelZ! ca mugur pe
dl./achyoş d,msrsum lundul iazului
Iarba broaştelor Hydroch.ris VI-VIII alb Ciuma apel Elodes ClnadenŞ/, verde perman"nl, plantatA pa flmdul
morsus-r.n" Iazului; Incllnl spre cresleraa In masa
Nuflt aalbon Nuah,r fuIBs ~ V-VIJI aalben Intens Crin de aoA Mortonl.lIBiustris _de ""rman.nl, radacini in nAmolul d. pe fund
NulAr Nvmoh•••-Mvbrid"n VI-IX In funcll. d. loi Panit! Mvrloahvl/um In Arian varda eermanent. radaclnl~ pe fundul iazului
JOIII~MI Nvmchcides lI./f~'" VI-VII aalbon auriu Broasca apei Po/amog9ton In Arian trebuie a~ezată in container lIegetal
Potamageton natans VI-IX alb pentru a controla cr9slsra!
Broasca
apel plutitoare P1dorul cocosului Ranunculus cJrcinalus '/erde permanent. plantală pe fundul
de apă iazuluj
"1,ln'" ooo"."IL·
Fc.rltoc.-bAltli
Ranunculus aouBtlll.
!"""No/•• #/nid,,~
I-IX
V-VII
.In
alb
.113. sters
Olr ~tel de apă Ulricularia yulg;;rI. I
"u ars rad.!cinJ. pnnde ;fl::;acI9 cu mici umtlâlUfJ
de prindara; igr"Q~.za c:a mugure a! frunta!
Caslană de bal iiI. Traoa. natans VI-VII

® Zona nulerllor - 8) ® Plante oxlger1;J.,1t9 pentru iaz

238
 . :<' GRĂDINI
SlreaşinA
UTILITATEA APEI DE PLOAIE
Recipienţii de colectare a apel de
ploaie trebuie incluşi În" proieCta-
re. .Decizia referitoare la volum
trebuie luată cu generozitate.
) Cantitatea suplimentară Înse-
Colactarde amnă costuri suplimentare redu-
mtrare se. Montările ulterioare 1n casă
Fleclplant de sau grădină sînt posibile. Calcu-
filtrare Canal
Rez.rvor de apa d, ploaie
larea necesarului pentru rezer-
Imellaeaurll trebuie avute mlrvl
de apa pentru stropit; butoi cu apa ® FIltru da la r.zervarul ds apa de
ploaie ® ecologlc plnlla12.SOO I vorul de apă pentru grădină: per
de ploaie locuinţă unifamllială cea 5.000 1.
1 Inltal.lIs pentru apa menaj eri
2 InlrerupAtor de tllvA La irigarea grădinii, necesarul de
3 CondUCtl pentru apa potablla apâ se stabileşte după suprafaţa
4 Flezervor
5 Prea-pUn 'grădinii, precipita~ile anuale,
6 Burlan suprafaţa acoperişului şi coefl-
7 Canal cientul de scurgere. La utilizarea
8 1~!II.m~~~~~~•. ~~:-·~c~
9 SHon apei menajere trebuie incluse nu-
mărul de persoane şi posturile de
consum. Consumul mediu de apă
per persoană şi zi : 5 ! băut/gătlt,
10 I spălat, 40 I baie/duş, 10 I
Igienă corporală .. 65 Iapă pota-
Puţdrenare
bilă; 181 spălat rufe, 41 curăţat, 45
'4' Flezervor de apa de ploal. ou put
I.:!) drenant tcologic
® Ins1ala1ie de colectare a apal ds ploaie cu reclplent d, filtrare $1 rezarvor exterior
I WC (18 Iia conectare econo-
mică), 81 altele .. 751 apă de ploa-
ie (48 Iia conectare economică).
lrigarea grădinii per metru pătrat
şi an 40-60 I apă de ploaie.

ExemplU
Preclpltaţla anualA SOO mm • SOO I/m2
Acoperi, cu douA ape ooencient de
sourgere f. 0,75
Suprafaţa netA a acoperl,ulul • 120 m2
Randamentul ploII • suprafala net! a
aeoperiJulul120 ma xprecipltaţla anuall
800 Vm" x coeftclent de sourgere ,. 0.75
11001 1,45 72
1,33' S3i<g Randamentul ploU • 72 000 Uan
1600 I 1,52 72
1,604 81 kg Persoane.4
2000 I 2.05 72
1.S4 130 kg Consum pe zi • 45 I pe persoanA (WC

® Fleclplent de bul pentru apa de

ploaie
® Instalatle pentru ape de ploaie eu efapl economici)
Suprafaţa grldlnU • 200 mZ
Nec.sarul de apA de ploaie • persoane
4 x consum p, zi 45 I x 366 de zile +
suprafata gradinII 200 m2 x consum pe
an !O Umz
NacaBruI de apA de plaele. 75700 Uan
Factorg. (1-[cantll. aplploale 72000 1:
necesarul de apA de plaal. 75.700 Il) x
100%.4,9% < 20% _ g. 0,06
Necesarul pl. rezervor • randamentui
ploii 72000 I II factorg 0,05
Nec_rul rezervor. 3.600 I
Recomandar. =reclplant da colectare
• apel de ploaie cu 4.500 I oonţlnut util
Explicell.
Suprafata nell a acoperi,ulul: suprafaţa
P"tt _ _ 1Ib1II proiectatA a Icoperlşulullegatllajghea­
bul pentru acoperiş (corespunde supra-
Rezervor pentru apa d. ploaie
® ploaie Instala~e de utilizare a apel de @ AUm,ntltlla cu apa potablll penlru Irlgarea grldlnllor
felel casal).
Preclpitalli anuale: cantitatea anuall a
precipita«lIor (de ex. Renania cea
740-900 mm ~ ItmZ) trebuie extrasă din
hărtl corespunzAtoare sau aliatA de la
instlMurile de meteorologie.
Scuralrs Ilbett, distanta Coeficientul de scurgere f: f • 0,75 la
SZ Iitl", ~o mm,,"U de
doulori Intrara -I"tlria, acoperişuri In două pante şi la terase
1-0,40-0,60 la terase eu protectie de pietriş
2S Factor g: g • 0,05. dacA randamenlul
ploii se deosebeşte cu mai puţin de :t
20% de necesaral de ploaie
9 • 0,03, dacă randamentul ploii se deo-
sebeşte cu mai mult de ± 200/0 de
necesarul de ploaie
9 • 0.20-0,40 la utilizarea predemi-
In1l121011. de c,",tere •
Supraratil marI! pr!-siuni! nantă la irigare a gr~dinii şi eseilaţii mari
d. IiItrar;, ;Iact ale cantităli1er de precipitaţii sezoniere,
de riclatir!!

(:[) Filtru in a(lusntă .@ Posl-alimenta,sa cu a,,~ polabilâ - @

239
 <D WC
V.sUar PISCINE DE GRĂDINI
® -[lJ
@ ou, Amplasament:
r.ncapera_de_co~~e ff~lca. Ferit dl vînt - (D, In aţlroplerea spafful-
In-@ d. dorml~ (u~fizarea In zilele ·rAcoroase
® AnUcamlla 'lunei . vadare din bucatarie (supravegherea CI
plllor) şi camara de zi (eleet da CUlise),
® Slun.
adică In cImpul vizual. Firi foioase sau
Ci) Incapera nbara ~t: slunl tullşurlllnga bazin (scuturaraa IrunzelorL..
I 4.25 I
® BIZin pentru spAlat !*Ia"'"
.. Cal mal mic bazin d. Bazin d, Inot mldlu
clrculape parfmatraJA pentru lmpiadlcar.
caderllor de pe Iarba ş.a.m,d.; eventual 5
® Spatiu de sede" lnor cu un culoar (2 cu doIJI cuIon (3-4 se lnal,e marginea bazlnulul (problem~
@) CambuU mi,,,.,,. 111·2 P''''''- mi.".". 214-8 Pir- este~cl).
M/ IOan./; c.t mii mic
@ Bar
'n
b•• plnlN sarituri
MArime
~Atlmea culoarulul de 2,25 m, lungime
d. ,. blOckSl1I11 din
mişclril cea 1,SO m, pl ItngA aceasta lur,
DiagramA de coordonara pantru piscina acoperiti Intr-o 10cuinIA un/famlllaIă. capllfbulnulul glmea corpului: 4 mlşelrI • 8 m lunglm~,
Spa!iul de şedete poate fi CI suprafaIA ,1 parte din hala bazinulul ®2 Dimensiuni de bazin.
adIncimea apei la InAf«mea bArblal celui
mal scund adult, nu a copillorl
QIterenfa adincime ::.. adincimea apel _-
(.4), ccndllionata..erln modalitatea de ab
sorblle - <îl -
QJ).
Forml:
Pe cit poeibll simpli din cauza costurilor şi
a mltcAril apel, dreptunghi, In orice caz c.--
scari sau nlsl cu trepte.
Modamlll d. con6ftulre a bQzlnulu/: .
Oe obiceI: bazin cu loII. (falia. suprafalA
IzolantA) el constructie portant! din
zldlrie ... \il, baton, oţel (~uprater!ln'­
alu In groapA In plmlnt - <.§).
Bazinul din pollestereste rar produs la fat.
locului, de cele mal multe ori prafabrlcate,
In general nu autoportante: este neces~
umpl,rea ulterioarA cu beton uşor _ ,

® Adincimea normali la bAila private

(bazlne de Inot)
o Adlnclmea bazlnului ®
Bazinul din beton aete Impermeabil 7 -
(baton monolit cu dou.i late, beton torcrata
deccfrat pe o singurl.faţa, prafabrlcate dlr
....,...!L.., beton); IUprafata asta de clle mal multe Ori
ceramfcl sau mozaic de sticlA. mal rar YOp-
an (c/on::aucluc, vopsea de Ciment).
Ingrljlr.. apel: In ziua da Izi se obl,nu-

OaJ.===~g~
Sol
laş11 prin Inlta/api da mişcare, esential:

MO~
conducerea continui a apel cu cyra,are
buni a suprafettl prin s!slmar - Ci) sau
Fletrl, grolll8r.-HI~"!I= preferabJllgheab -@, Q9. _
Filtru
Umpllre ulterloarl Modalitati dl con.trulra a fillrelor: plelris
Blocuri d. _.~::Jtlfi:lli!i!:: (filtru adinc, parţial cu lu/Ianlt ele aer de
cU'b,ton lIfor Terra-Tel cu
tenculal. de clltire), ellatomit (filtru de suprafatA),
alment spumA slntetlel. Combatere. algelor
PI amb.,.l.,e supHmtntar cu ajutorul chlmicalelor (clor,
Flt de nisip: lo"dlNei Roilt dllucru cu Inatala«e da substantA da alge c. nu conUne clor, eul--
" drlnelZl banda exterlo.riI de "ttlilililiiillJjllliilliiJili
ttan,." • I'08IIImor ..
drenaj fat de cupru).
lncllzl.... :
® Bazin din polietilena - o sJngurl (J) SazJn din beton lI'/TIal .xecutle ® Bazin zld~ cu drana{ Cu ajutorul aparateler de conlra-curent
sau allnellzitorulul continuu in cazan de
coajA. prefabricat sJmplA cu jgh.ab tip Wlaabaden
Inclizlra. Trebui. pravtzutA reglareal-
Prelung,ş~sa;Q.nul de baie coeturl rela-
tiv mlcl-Qgi -<W.
Frotecţl. copI/Jor:
Fe cn se poate nu printr-un gard ce con-
stitui. un obstacol, el prin acoperlree bazl- _
nulul aau Installlle de alarml Indepen-
denti (reac«9I:!eazAla 10rmarea undelor)
- pag. 270 \il, .
ProIeolll Impotriva Inghejulul:
La bazin. rigid. prin introduceraa unei _
gMnzl marginale, IncAlzire sau deversare
r.rftj; 84 nu le goleasc4 iamaC (margine a
bazlnulullnclinatAl.

® Sldmer (colector de spuml) tfo\ Jgheab Up WI.abaden. Bazin cu

® Jghallb-ZOrlch perlmml bazinulul
-pag, 270 ® ~ jgheab dt dever.are Acc"orll, echlpare:
Vezi bazinul acoperit privat - pag. 259 - 272 _

ApA Sezon I.unllupllmantare

{!w 4 luni 5 luni 6 luni luna a5-a lunaa S-a

22 'C 1,2516.5 1,3317,2 1,5517,8 1.8517,2 2,6517,8

23'C 1,5017,2 1,7017,9 2,0018,5 2,5017,9 3,50/8,5

24'C 2,0917,9 2,2618,6 2,6619,2 2,9818,6 4,6619,2

25'0 2,6018,5 2.8019,3 3,2019,8 3,60/9,5 5.2519,8

26'C 3,50/9,2 3,75110,0 4,00110,5 4,75110,0 5,25110,5

.
Plsrdenla de căldură ale unUI bazin pe Inot In aer hber (In medie/maxim! In
kWh/m 2o:j conlorm măsuratorilor RWE; nu sînt incluse influentei! speciale, ca de Pierderi de căldura ale suprafetai
ex. pierderile considerabile de cAldură din băile publice (băile de la hotel •. a.m,d,) 1 - - 60 -----1
bazin ului, respectiva peretelui bazi· Scurgere de pardoseala cu
prin intrebuinţarea apei Incălzite din bazin pentru c!ătirea filtrelor (pînă la 1,5
kW/m'd, respectiv 1300 kcalim'dj. x. interpolare
nului ce stă liber la sezon de 5 luni
(valori medii)
® ~gaHzare :3 presiunilor din apa
Ireatică

240
 LOCUINTE
CU BAZIN DE iNQT iN GRĂDINĂ
.. Exemplu -. G) -@ locuinţă in pantă cu. bazin de tnot În aer llber-,
accesibil din subsol sau pe scara exterioară. '
Exemplu -. @-@ drum scurt de la saunăşi dormitorpTnă la bazi-
nul de inot din grădină, situat la nivelul,',camerei de zi.

el :n
t--CD Subsol- @-@

t-r ® Parter - @-@

Suprafall de
acoperis

., 0 Sacţ!une transversalA - CD - @ Am. P. N,uferl t- ® Secţiune transversalA - @-(] Arh. K. Richter

S.Cj!unl A-A

~~ij) .7.00

30 9.40 30

P!!rSl=lect!va
, ,{)~Q9
® Bazin da inot rotund pe coasl~ Am, Neufan i"" \:.) Bazin de inot pozitlonat intre casă Si ga;aJ Arh. l<ilPpler

241

CD Legil.1url Tnlre IncAperi
ti' ® Intrare centralA
® In legAturi cu scara cAtre plvnlll
La coridoarele Tn simplu traet cu
.... .<Q\
clrcula~e redusi. este SUficientA a ....
.,. ~ IAtlme;a 0.9 m. optim 1 m, distanta .,. ~
in!..ax p.re~ 1.2Sm
La co rldoarele In simplu tract. cu
circulatie redusă: Iă!imea
coridorului = Iătimea usii + 50 cm
242
--'_.'- sar.Accesut Trrvestlburse- situează-pe cit poslbi~ rn direcţia opusă­
t Optimă
j
t,r ® Intrare laterall
t,r 0 In legaturi cu camera d, zi
Le coridoarele!n simplu traci.
t.f1' pentru douA persoane care trec
una pe Rngl alle lira a s. d.ranja,
1,30 - 1.40 m Il~mea corldarulul
Coridoare Jn simplu tract cu
circulatie intensa
VESTIBULURI, WINDFANG-URI, INTRĂRI
Tn condiţii climaterice nefavorabile windfang-ul este absolut nece-
celei predominante a vintului, dar uşor vizibil de pe stradă sau din
poarta grădinii. Din vestibul trebuie să fie accesibile nemijlocit cele .
mai importante incăperl cu circula~a cea mai intensă, In special sca- '
ra către etaj - @ -@. .
este o legătură directă către bucătărie, scări, WC _ (ID.
t- '4"
I.;!)
t5'
Inlrare adiacentA scara catre pivnita .... Hol In legAturA cu Incaperile de
.,. \;V bitou
t- ® In legAturi cu Wlndfang-ul ti' ® In legAturA cu bucltArla. WC-ul,
scara catre pivnita ,1 un dormitor
-
CORIDOARE
Lă~mea coridoarelor esta rn tunc-
~e de am~lasare, dacă sTnt In sim-
plu sau dublu tract, după poziţia
uşilor - A sau 8 şi după in-
tensitatea clrcula~el. Se ia in cal- -
eul o l!ţime libera utllă (fără proe-
minente) a corldorulul de 1 m pen-
tru 60 pina la 70 de persoane (-
teatre, şCOli, scări etc.). LA~mile
LI corldoarele!n dublu treci, cu
~ 'fi'
c1toulaţle IntensA, 1.6 m pentru 2 coridoare lor 1n funcţie de destl-
\!51 persoane.;a 2.0 m pentru 3 na~e - @-@l. fn mAsura posi-
persoane
bllltă~lor toate uşile Tncâperllor tre-
buie sA se deschidă spre Interiorul
acestora - pag. 189.
Coridoare ln dublu tracI. cu usi
Coridoare in dublu tract. cu usile
intarc.2Iata. pt. circulatie intensă dispusa lata in fată
 INTRĂRI, GARDEROBE

I r Intrarea determină
clădiriI. Aici vizitatorul Tşi for-
imaginea

-J- mează prima Impresie, aici. totul

1 1--8e--l f-38-f
1-53-1
trebuie luat in consideraţie, de
la ph!cuţa iluminată cu numărul
casei pin! la perla de la oglindă.
Pentru furnizori, poştaş şi vizita-
tori trebuie prevăzut tot ceea ce
este necesar, fără a ieşi Tn evi-
denţă şi totuşi la Tndemină..

<D Palton ® Sicou

j:12

.>-
[8EEJ ~ 08
33 1--38--1.
'<
118
,Y

......-38--"

@ Pamofl blrbAta.u ® Pantofi de dlll'nl ® Suport de umbrele cu baza

Impermeablll
Suport de umbrei.

1.18

® Oepozltarea hainelor. eclrllge PII 1 m ® primire

Spatiu In hol - suficient pentru o @ Pentru o dezbrAcat. ccmodA ® Penlru o desp4lţlre ccmodA

f 1T
comodll
28 cIrlig...

r
-~- ~ 9/1
-- T _
___oo -_Of
--- -~ •
-
1-- 800 --1 1--- Il00 ----1 .
•••• ~ ....\.r••••t., ••:t•• ,t··'···h····
·033
I85
fr'..........~38 clrllge

1
.i 1.70 8 cIrlig.

1-95-1 H013 ~ 1111111111 !~

H H
---!t:_. (O T5 0 18 75
~ :L:l:1A:I: ~
---H _. ~ 11

1
'l 1.80

1ll13H ~ ~ ! ... :Lal

ft!{~ ~ 1&111 ..............,........•.....',..............

--'
~ ~
AAA AAFlAA j-- 1,50 .. 2.0
3 c:frflge 5 cirlig.

@ CTrllg. de glUderobll @ Barl de gan:tarobl @ Slativ - gan:terobl @) StIUv - garderobA

4.0----1"'"

T
1.0
':H+~~4H~~H#~1

f<'?,
\]) Garderobă
.
cu o lalura. cu suportUri de umerase @ Ps două laturi. cu suporturi de umsraS9

243
 Necesarul de spaţiu in raport cu numărul diferit de incaperi HOLURI

1 mI de hol. 3 camere mari la 2 ~ da hei • 4 camere mari " un t. ®3 3 m2 de hal - @ , la care se ada· t. t7'I 3 mI de hal • 4 camere mari şi o
capatul unei sclrl care nu se
continuA
®
ţ, 2 WC, cea mal favorabUt ullllzare a.,.
holulul cu a forml pllcull a spa~ulul
ugl a debara. dar firi WC sau ca· .,. ~ Tnclpere mal mici. bala. vestiar sau
va asemAnAtor; datoritA scArllllbare ceva asemănator, precum 81 WC
holul pere spaţios ca unul d. 4 mZ

t.
.,. 5
® 4 mI de hal. contrar -
flrll
@ şl- @ t. ® 5 mI de hal. 4 Tnclparl mari ;1
clrcula~eln continuare. totuşi .,. S douA mici (bale, vestiar)
7 mI de hal. doar 5 Tnclperl şi
douA mici (bale. vestiar)
~® 5 m2 de hol. 5 IncAperi si o bale -
spa~u clar

4 m2 de hol. 4 IncAperi mari si 4

t.!fa'
.,. ~
4 ~ da hol. 4 Tnelpari.
un vastiar
o baie şi ţ, t:f1\ 6 m2 da hal. 4 IncAperi. bale.
\!.JI vestiar şi debara miel. niveluri Intercalate (solU1\e
aficlentA. ellmlnaraa padastelor)

2
1 mI de hol. 4 IncAperi, ci punct •• t.r.\ t. /.f5' 2 m2 de hal. 4 Incaperi cu dulapuri t. f.!?\S 3 m de hol. 6 Tnctperl. acce~ la
ţ, @ ~n7es1~~~I:@lncl\perl.
2
nodallntre dormitor. camara .,. \!.11 .,. 1.!21 Tnzldlte şi paturi .,. \!21 bucAtarie. bala, 3 dormitoare ŞJ
camera de zi
copiilor. bale şi camera de zi

- <D - @ arata accesibi/itatea maximă din holuri de diferite mărimi

şi forme spre încaperi .cu mai mult de 2 m Iă~me (încăperile de 2 - 3 m
lăţime sînt considerate vestlare, debarale). 0, @, @si @ sînt for-
mele cele mai eficiente ale holurilor, In aceste exemple, lăţimea mi-
nimă de 1 m a holului este suficientă, astfel încît doi membri ai fami-
liei pot trece unul pe lîngă altul. Această lăţime nu permite însă pla·
sarea dulapurilor, cea mai bună soluţie fiind deci dulapurile lnzidite ...
@, La poziţionarea uşilor se va ţine con! de poziţia paturilor şi a du-
lapurilor înzidite din încăperi.
Deseori prin lărgirea holului in detrimentul suprafetelor camerelor,
acestea devin mai spatioase prin distribJJirea adecvata a uşilor în ra-
5,2 m~ de il01 _ 61ncăperi cu
port cu paturile şi dulapurile .... @- @.
4 m~ de ho! ,. 5 încăperi cu
ţt@ dulapuri inzidite dUlapuri parţial in zidite si paturi

244
 SPAŢII DE
DEPOZITA~E

.'.~paţiile de. sub... şarparttă.....de.___ ._._...

;sub scări, nişele şi colţurile ofe-
Dulap In ccll - <D •. ră loc pentru depozitare. dula-
puri şi sertare., .
, 1n cazul şarpantelor, Tn spatele
't"
,',1, dulapuri/ar trebuIe previ!zută o
'"
,1" .
\.
bună izolare termică.
Dulapurile trebuie să fie prevă­
~
zute la partea Inferioară şi su~
® DulaplnWC-@ perioară cu găuri de aerisire
sau uşi din lam ele - ® - @'
pentru a face posibilă aenslrea
continui!.
Banca cu Iadă din hol poate fi un
spaţIu de depozItare pentru pro-
duse de curăţat pantofi şi usten-
sile pentru curăţenie - 0.
Sub scări este adeseori loc pen-
tru dulapuri cul/sante - ® sau
, un colţ de lucru, - @. .

Loc pentru ustensile de curAlenle

sub ~arpantl ®
Plan

prodUS' de curltenie
V~~
Spa~ul rlmu ITnga dulapul de Maln. (jtllliatpei1tru:dul~UI Cu':: .
•
.
-

.' . Dulapuri pe rotile plesate

Frontul dulapului u,or accesibil, 'Î2'
Pat cullaant pentru &Coperi, cu
® Sertare sub şlrPa~~ . subşarpantA
sertarele mal lungi decit corpul
dulapului
~ pentlUni

ti4'
Spa«u pentru dulapuri sub ;arpantă, Spaţiu pentru dulapuri sub ~arpantă.
~ Rame cu /jşi din lamale Fngct lucarnă
 .-- --- - -- - ----t ! . 'eu"'" ~ .-U-
r
~o
!
. -,,.-
'"30 "'i
Pentru ingrijire
•
şi curăţare
-""'ara pentnr aparale mI'" dete...n1I, gM....
iNCApERI GOSPOOÂREŞ11

este nevoie de:

şI as~rator, ".11
..... pag. 24.9...

.", __
---':'f3
30 ,3IJ
ţL
1,4

. r --
~
•••••••., \ ] MAturi şi scari .... CD - ® ' Debara .. 60 cm laţime .
La configurarea aparatelor de menaj trebuie luaUn considerare mC'-
dul de utilizare - confortabil şi sigur. O masa de calcat care se Tntrr .
buinţează stind in picioare are nevoie de o altă Înalţime decît un_
care se folos8şte stind Jos .... CV - (D. Ideală este masa de călcat
..25...· . ~ 1-...40 --, cu YnăI~me reglabilă, fără trepte ...... @, -
calcatul de mină: fier, mas! şi mÎnecar -o (1). Suprafaţa de lucr
CD GAleata Mop ® coş d.gunol pentru aşezarea rufelor 1,20 m laţlme -o pag. 247. rn zona de lucru
este necesară o iluminare bună uniforma. Intensitatea medie de ilu·
minare .. 350 lux.

Trept. pt.lnaJţJmH Inll1.lOllIl.

cam.rei mm b....toea.mm

1
3 24CO 1350
4 2100 1580
"'nAIo A ,IIM 'OAn
12 3130 1710
18 4750 2250
1-- 30--1 20 5870 2710
Inoorecl corect

® Aspirator universal @. Aspirator ® La masa da cllcal @ Scllrl-@.

Scara pl~11I simpli şi dubii ® @ Sari cii bltut covoarel. t.f4r lnllllmei lunc~on811
® -Tab.\!.9).
Scarlltaburat 'CI a dulapului

tfs" 16' Masl d, cllcat pe parete, plianll-

(J) Scinduri da clIcal, mlnecar ® Install1la alec:trfcl de cllcat
Spaţiul n_sar pl. ciiicat
~ In paZI~8 ,urnd \!,gI aau Incorponstlln dulap

I---es---..,

...... I
~
<J~ ~1~!·'14
---..1.00 n"

® Masină de călcat. incorporală "'::::>'1- Cambina~e. masă de călcal

@ Maslnă de cus~1
® lvIaşină eleclrică de călcat in dulap
\ il)
...... pliabila

246
 eC/llp_tl~ LaUm.
Incm
Pr.,erabIt SPAnl DE LUCRU
cIotlri
MUlnl automati dl Ip.tllt
li maşini da uscat 60 ea Orientarea favorabilă spre NE. Utilizarea drept debara pentru apa-
COmClnlle . "" ._,,' " rate de curăţat, 1ncăpere de cusut, de călcat, spălătorie. ..," .....• " ."
llVOlt CU IncItZltor'
d. .pa so sa Lungimea minimă 3,80 m, optimă 4,60 m _®. .
Coş pentru rultl.
mutdatt SO eo Tncăperea de lucru chiar ITngă bucătărie sau accesibilă din bucătărie
Suprallta d'lucru p,ntru
... ml. rultla, ea 120 _@ -@ . Aşa pot fi conjugate şi executate de o singură persoană
I'Ierdlcilcll cea 100 100 procesele de lucru şi de supraveghere. La locuiptele Individuale izo-
Oebltaptntru
tplfll,mlcl 50 ea . late se proiectează un acces direct spre locul de uscat din grădină.
incăperea de lucru din subsol ar trebui să fie prevăzută cu o ghenă
cea 380 480
Totlt
pentru rufele murdare ... ®. .
Sp.~ul necesar pentru amplasarea
CD Schema rela~al IncAperilor
cu spllille de lucru ® dotlrilor

,
_.JI __ _
l-eo~1 ,ao-+eO-l oc-I ~eO-+-l,20--l-eo-l00-4
~eo -+-1.20---1 !----2,40-2,80---! 1---2.40-2.80----1
f--l.80---i
1nelper, cu un front d' lucru
(In formA de L)
t-r 0 Inclpere cu dauA fronturi da lucru t-r ® In fOrma de U In fomida L

I ,
, ,I T 1. Rufe murdare (ghena) ,, ,
....
sire •

I ~ GJ I
1___ '" Il!2. Lavaar
3. Maşini de spl/at
4
1_ ... .1

t
4. t

1-60-+-60-1-60-/-60
4. U.cltor de rufe ea eO--+--e0-1--60~eO

~ ,-----------~
"! 5. Fier de calcat
___________ ,1
,.- ... _-.,I ~ 8. Blat dllucru e
t
: :r~::::::'" ,
~ F~==.:.==:i .; J 7. OUllp suspendat .t:=====d :

~
8. Oulap Inalt

î
o Spa~u dlliucru cu doua fronturi de lucru ® Spatiu de lucru In fom'lil da U .

Lingi bucltlrl•• cu acclls @ t.f1' Sucitirie -loc de luat masa - epaUu @ Ungi nlea delult mua
® din vestibul
Cu acces din bueltlrll \WI da lucru

@ Bucătărig - camara - sp.'ltiu de Zona d-e gătit - zona de luat masa-

spatiu de lucru
@ Dispunere deschisă @ Unicelular - bucataria - .soaiiu
dslucru
lucru

247
 iNCĂPERI GOSPODĂREŞTI
Evacuarea resturilor menajere - {Il
'••_-_.-_ .. ··Pubelele din tabla..de. oţe!zincată sau polietilenă capacitate 60, 80,
120,140,240,360 litri - (D-@." ' . , ,......... ,
Pubele mari de gunoi cu capacitate 120 şi 240 litri conform DIN
30740. Transportabile ... ®. Recipien~i de. transbordare a gunoiului,
din tablă de otel sau polietilenă, pot avea o capacitate de 1,1-2,5-4,5
sau 5 mS, cu capac gHsant şi scurgere. DIN 30 700. Locul necesar
pentru aşezarea in boxe sau in nişe in aer liber ... @ - 0.
Evacuarea resturilor menajere: cantitatea de gunoi e În continuă
CD Pubela
creştere. 1n prezent cea 1 kg de gunoi/zi/pers. Locul recipientului
este suprafata de teren sau clădire pe care sînt aşezaţi recipienţii 1n
X O O IL ~
Ji.;.)j O~L:;;.:; )::.::~ V care este colectat gunoiul. Pubelele nu trebuie aşezate in sau În -
::;:: .J. apropierea spaţiilor de locuit sau de stat. l.ocul de umplere şi colec-
1- 71 -1 ~...j.. 2~~ -+-~ tare trebuie ales cu atenţie şi nu mai departe de 15 m de maşina de
colectare. Noaptea locul trebuie Iluminat suficient ... @-0 .

~
~1;;:;:U'Z'ill . . ,..... :::' T Amenajări de depozItare: 1n clădirile cu mai mult de 4 etaje nu se-
ti Y Y ~t ~. - TT mai practică transportul' coşului de gunoi din locuinţă pină la recipi-
-+- 76'-1
1- 76'
1--153~
' :~
l'
'.~
C"
li! entul de colectare a gunoiului. Pentru clădirile cu peste 5 etaje este.
. 1-- 7, -1 "" : ............. oricum reglementat ... @- @. SPa1if1e de colectare a gunoiului tre-
, "1. ' ţ ... :........,... . buie sa se afle in apropierea strazii şi pe c1t posibil la aceeaşi cotă -
'1 1 7aj2~1 cu aceasta şi trebuie să beneficieze de acces din exterior - ~ ..v.
Nisa II mlrlt!e II flIcare incăperile de colectare situate la o cotă mal joasA decTt cea a
uşi cu 8:20 mm străzii trebuie prevăzute cu rampe sau lifturl ce fac legătura cu
f3\ Spa~ul
neclsar pemru coşul de gunoi
I.:V - pubefl Tnccrporstt aceasta ... ® +<19. '
Secţiunea transversală a ghenel de la 1ncăperea de deversare a gu-
noiului pînă la gura de vlzltare de deasupra ultimului punct de de-
020 versare trebuie să fie constantă şi de minim 40 om latura sau dia-
metrul. La h7rtie şi material de ambalaj minim 55 cm ... <î) -@ .
Amenajările de oolectare a gunoiului trebuie aerlslte. Se clasifică în
=~
~r"lr.lI..UoII'-.~ de OUtt1al
SIIIII d o _ "
I gImfukIl cu
lfIIIIlI dol41
UOOI/II
amenajări cu aerisire directă şi Indirectă - CV + @ ,
Tipul amenajltll d..._

R"lud m.nojtrl .........lt.

Gunol!n HCll10 I
HII1l. (resturi papelltteJ
Ru/. (IocuInt. unlfllTllllll'J
....... .
G""'10cm

40+45
50
55
30
-
25
30
30
15
'
I
Olm.nllun. mlnlma cm

55
110
65
35
b
55
110
65
36
a
24
24
24
11,5
d
;5
130
110
IlO
•
j
.il

~m:i:8::%:. . :,:.~.~.::~:::~(:::::::;,:::::::(:::::::i.~.~,.:" . .::~i;ii:::~::::

Flula (clldIrI mII mIII. cum
" ~ ctt1Iine, hotlfurl
IPIIIJ.)
40
4IS
80'
"
~
25
30
oIS
sa
45
50
55
11,5
11,5
11,5
110
IlO
110 J
o Pubele de gunolln ni,. <D Mansardl @ Sisteme de Iveauar,._ rll1Uri(or menajere ® - ®

Şllbl MlIdIl1!Ier GI1.nl

A'rlsl"
040 . VtnUlllarul ghenll Indl"cll

~.ll
Ghent 40140 om (1IIcGIdII)
cu forHIItot.IIe
Ct.plll de ,."Izf.
1i11II;-'-'r-fII~AplrIt dt curttat

24
® E1a1
- li A'rlIlreln~~AatIIIr.
Utlulpl. 15I20cm ~!
;t± ~ .,.. lR
® Inclp"ea da coJeotare _ ounolulul !S
GI1enl 40140 cm din ± .. Ghtn4 40140 din 1•••• Pl.... CU Irmol%o!~ din

r
.L t:m
Iavl Plewl Iono- cu -H : fr'ltrmlcullt Imbinll cu c,mlnl

~f ® Plan zcltjI. clin VomricuIll

rmblnl! cu dIn.nl
'
80 li'
A.rltlro Indlrtc:li 20120 cm
AaNIr. IncApere
pub.I.lar 15120 i-="'----

~l
Plan

~:. . .. .. a g'JMoluJui cu ~,,\.

(i:]) Platformă electrică pentru pubele ~ ghena şi a9risire directă @ Sistem de evacuare a gunci'.Jlui ~) Lift oblic ('31'::'!ctric
---- de gunoi

248
 DEBARALE
Tn afara plvniţei şi a poduluI din
casă, trebuie să existe in cadrul
...- locuinţei şi adebarerde >"1"m 2·cu· _.,,'
o lăţIme liberă de 75 cm. La locu-
Inţa mai mari se proIectează pe cit
posibil o debara de 2% din supra-
fata locuintei. Pentru depozitarea,
şi păstrarea accesorIIlor de cură-
tat, uneltelor, detergenVlor, mesai
da călcat - pag. 246, mTnecaru-
lui, coşurllor de cumpărături şi a
ganVlor, valize lor, coşului de rute, .
~ CD Oebara In v8sUbululinterior
Oebaral. In vIsflbul ,lIn
darmltoala t- ® Oebarale si dulapuri
scării duble, a decoratlilor pentru
pomul de Cr~clun. Uşile se des-
chid in afară, din cauza lipsei de
spa~u. Trebuie prevAzut un intre-
rupAtor de contact, montat ITngă
uşa., pentru iluminarea interioară.
Trebuie avută in vedere o bună ae-
nsire a Incâperll. Se dispun Tn ime-
diata apropiere a bucâtarlei, nişe
pentru dulapuri Tnzidlte - @ .

iNCApERI PENTRU PROVIZII,

CAMARA DE ALIMENTE
. La proiectarea locuintelor eau a
caselor, trebuie avute in vedere
t- @ Debarale In zana da acces
.~
.,.
® Debara el dulap de pantollin 10na ~
de II Intrare
® CAmarl-1 debara In zona bucAtiriel
?
incăperl corespunzătoare cum ar
fi câmarlle, depozltele, celulele
reci. Sint Importante pentru viaţa
de zi cu zI. Cel mai practic se dis-
pune câmara /Tngă sau Tn bu-
cătărie -@ - @ ; ar trebuI să fie
răcoroasă $1 cu aerisire, ferftA de
pAtrunderea soarelui. TrebuIe pre-
văzut eventual racordul pentru
congelator şi pentru frigiderul de
vinuri.
sa I SOI
Optim rafturile se dispun pină la
175 175
Un front Daua fronturt In 10"'" de U tavan. Pentru gospodărI! mal marI
sint recomandate celule reci tip
sistemul cheson - ®, şi cu com-
partimentul de răcire separat de
t- 0 CAmara -(1)-@
Celule rlOl- dlmilinelunl;
luprafe'l udl. 1,23 - 3.08 ma cel de congelare.

ti' ® CAmarA In condnuariila dulapului ~@ ClrnarA pe ca~

CAmari In conUnuarea zonei
de luat masa
@ CAmarA cu fanta de luminA

ţp @ Camara spatioasă Cămară ~conomică

in conti"uataa căzH
~ ® Ca inainte, in ccntinuar~.a ',\IC-uiui ~ @ Camara in iata Ducatâriei

249
 INCĂPEAI DE PROVIZII
It
t
ă! ~
m-
e I Crama
<li
ca ~ . 1ncAperea destinatA cramel ar trebui sl se afle pe cit posibil de jur 1m...erejur in
'-._'--'" ...."._w_--·-pimlnt.1:a poziţionarea rrngteasA: se'prevede-IrtparteanordlcA"" W. Can-
dlţllle ideale In Interiorul cramel70% umldltatea aerului $110"-12" C. Cu fieca-

I ~
Ire grad peste 12" C vinul imbătrlneşte mal repede. Temperaturi sub 10· C-
1" C nu dauneazA vinului. Temperatura optimă poate fi atinsă prin Instalaţie de
cllmatlzare, celulA cllmater/ca sau uşă climaterlcă .... @.
1n cazul c/lmatlzărll, planşeul şi pere~1 trebuie prevazu~ cu lermolzolatle. Se

~a-l 1--147--1
r 1 1- 9 -{
proiectează o uşă etanşă, cu Incuietoare magnetlc;ă. din tablă de otellAcultă şi
cu termolzola~e. fnAltlme x IăHme: 2.01 le 0,63 m. Pardoseala poroas! ce res·
plră. de exemplu: din nisip sau cărAmlda neglazurată. Pere~1 din cărAmldă asi-
gura condiţiile naturale de umiditate.

CD SUci. Aerlslrea fncAperil trebuie sA fie reglabllă. In funcţie de climA şi anotimp:

/luminarea cramel sa fie clt se poate de alabA şi sA se aprindă lumina numai ia
nevoie. Oin cauza temperaturfl care varfazA pe Inll~me, vinul spumos se de-
poziteazA In apropierea pardoselll, vlnul alb la fnl/tlme medie, şi vinul roşu cit
se poate de SUB - @ + (fi). Vinurile nou achizl~onate se IasA 4 saptAmIni la
T odihnă. Sticlele de vin trebuie depozftate 7n pozfVe orizontalA şi fară a ff zdrun-
cinate. Chelarll îşi rotesc comorile din cind tii cind. cu 1/8 intoarcere, ceea ce
! ar trebui să motlvElze "Amlnerea In viata" şi nu dăuneaza In nici un caz vinului.

spartă,
1 RaftUri de depozitare din beton din piatra ponce, piatrA naturalA
calcaroasa sau elemente hldrotone - materiale poroase ce respiră. Umldltatea
gresie

va 11 reglata 11 te~eratura stabilliZata. In Incapere se dezvoltă un microcl!mat

natural. - ® - \D. .
Plvniţ! boltita cu piese ceramlcit prefabricate in constru~lIe noi .... ® - @ sau
rn gradina, acoperitâ cu strat de pAmTnt de o.ao - 1,oOm - @- @ .
I 97 r--- 97--.,
® Ex.mPlud8d8~tara-.lem.ntde
conslrucţl. _ QI
® Rafturi pentru vin: beton
dln platrl ponoe
In flecare plesl de raft c!te 6
aUele de 1 IIlIu

T
54
.1.
1--50---i 1-50-1
Gr.~ calceroul- piese de raft
Oepczit de vlnurl- platrl
nlltutali!. sllartA ® InlJtlml de rafturi - 0 ® -CU (j) Vedere raft .... @

"'30....".. r- ,.O--j C'

12
1-80-1

I
T.mpllllUta 18 C.I mII bun vin rOlu •
..... 1 ma _I'Ii

~
m,llI.. Burgund••
lS4 sUci.
Sun;Undll' retU 1eCh;.nu. Zln/.ncJal
a./ mII bun S!UVtM'~4 COtt. dy BhQn.' ~ .
elef 11b. MICI... port.
\11l1li11 ta,1I obl,miile.
1.46 1.9 ilmpntUrl IdHl& 12 mII UfCIW,d.
SIIW 10 IX'mpU a••ulalai,
FIno Shorry. vin lIb SIC Ro••, vinuri d. ditl"l.
In Q!!!!!! •.-mpanl•• SbII!!bMco .

1 1'II1II. frfgldtrulul 8 VInuri 1flI. dUld. vinuri

4 lpumoall obitnull1
':::ţ~~~':::::::::::::::::::::'J~~'J~~~~{

:i:i:;'i:;:;:;:;:i:i:i!i:i:::~ a
In plan
® Oulap oIImat8r1c pentru vin @ .UşI ~Imatarlcl Temperaturl favorabile pentru
depozitare li .
fl':
;:'
ii Aer

E~m;l:mt::!:j'E;"':J:il':'~rr
Aer 24
evacuat 1

etaj
Lungime.
25cm ii Lungime
raster :------~~--li .25cm
ii raster

T
2,40
·4,50
Aer
~ proaspăt
I
,

\Iil
.... ;::'.';
l~====~n~
::::
.. Aer proaspăt
155 1+-. ~:~g--H 165

@ Pivniţă boltită'" @ @ Plan @ incorporată In cladire @ Plan ...... @

250
 BucATARII
REGLEMENTĂRI -
..~._ .... _. __ '"_. DIN ~ 8 0.1.1 .. 18 022•. 68.90L.",-e_._~.
Orientarea bucătăriei spre NE sau NV, in legătură indirecti!. cu
--- ----,
L _______
Buflt J,
grădina de legume şi de zarzavaturi şi cu pivniţa. Pe cît posibil, din
bucătărie, vedere spre poartă, uşa de intrare, locul de joacă pentru
copii şi terasi!.. - (D.
_ •_ L'nll vlZUlla dlnlpn bucalArl.
Raport interior bun cu vestlbulul, locul de luat masa, spaţiile de
_ CAld.lce.. lucru.
- - - RIII~I Intr. Incap." nepunctatl nUIIII' plntru CUI "",1 mari
<D Rela~ile dIntre spaVlln cazul unei bucAtarfl ';;11 mari 8ucătâria este un spa~u de lucru In cadrul locuinţei, dar In acelaşi
timp spaţiu de şedere pentru gospodlnă. De multe ori, bucătăria
este locul de intilnire al familiei, in cazul in care locul de luat masa

G Frecvenţa d. IllllIza,. I
zon.1 delu","
sau gustările se află in cadrul acesteia - 0.
La amenajare sint de avut in vedere: .
Economlslrea drumurilor, inlesnlt'ea desfăşurârii fluente a lucrului,
~fI''''I''
V GII.11IItaplinelpola
zen.
ou suficientă libertate de mişcare, reducerea lucrului În picioare, ~nutâ
corectă a corpului, adaptarea Tnâl~milor de lucru la dimensiunile
corpului uman, bună iluminare a locului de lucru - pag. 244.
PreoVln~ drumurllar
dlnlrt zone Suprafaţa minimă pentru nişa de gătit 5 - 6 m2, bucătărie 8 -10 m2,
bucătărie cu loc pentru masă şi gustă.r112 -14 m2 - @ - (î).
Pentru uşurarea lucrului 1n bucătărfe se va incerca o dispunere
func«onală rn cadrul bucătăriei. Astfel avem de la dreapta la stinga:
suprafaţă de depozitare, aragaz, blat de lucru, chiuvetă, picurător.
-@-@.
® Frecventa de utlllzara a zon./er din bucAtarie Pentru intrebulntarea aparatelor şi a mobilei este neapărat nece-
sară o suprafaţă de mişcare de 1.20 m intre fronturi. La o adTncime
de 60 cm pe ambele părţi, Iă~mea bucătăriei atinge 2,40 m - @.
Locul necesar pentru mobilă şi aparate: aragaz, pUtă 60 cm, chiuveta,
două cuve şi picurător (inclusiv maşină de spălat vase) 150 cm, cuptor
60 cm, frigider 60 cm, congelator 60 Cn1, dulapul cu alimente 60 cm,
dulapul pentru mătură 60 c,;" dulapuri inferioare pentru veselă, apa-
rate mici, accesorii etc. Acoperire şi in acelaşi timp blat de preparare
şi depozitare 200 cm, in total 700 cm suprafaţă de depozitare.
Amenajarea corect! are o influenţă esen~a1ă asupra uşurării muncii.
Exemplele sint toate concepute pentru dreptaci. Desfăşurarea lucru-
lui de la dreapta ia stinga. Pentru stingaci de la stinga la dreapta.

® Dispunerea func:~enalA In cadrul bucAtlrlaf

:.:.:..:..........................: .. oI ,y ••••• ,
•••••• ...............::.......: ....
:.
11111
m
~
D
~

A••upraf. d. depOlllare. JO; •• lroga60;

C • bllt delu,,", • ea; D • chiuveta d. ,.br!-
aţle; ! • ",at d. de~", rup. plcur&1Or

tr 0 Bucttârle cu un Iront . li' ® BucAtAtle au douA fronturt ~ ® BucAtArIa In formA de U ~ (1) FormA de L cu 100 de masă

~··!·. .~· ·.·;·5· · ~·;· ·i· ..· ·i~· ·[~ I

OCJCJ·...... •.. •.... •

,
....
! I"~e
I
,1'"
1:
1,"
I I

.:Bl.
I 1-l-..j....J-I--L
ea.
1.87'

II r ;51: •

~~ Qill.JB:
l'

l-- f--
"""" ,
l'
l' 1
\ :.:.:.:.:.:.:~.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:·;·:·;t::

/ / / \ \

!--- 90--1 ~ 60----'

Vedere in persR",ctlva a bucâtari~;
® Cea mal mică bucăt~r;8 cu ;aerisi· 1jp!fi' 8wcătarie tip :::!ula~ (produ:O
® cu uo fnct - @
Imagine-@ re interioară' Arii.: Neufsrt '.!..J) Haas wnd Sonn)

251
 BucATARII
·........:............................ " ...:........ .

Compartlment,l, Joase ai. cuplOrll'

CD lucru buclttrlel cu 2 blaturi da ® Sec1iun.a
SecţIunea
persoane
bucAtArI,1 CU loc pentru 2 ® luipeste CII' un spa~u de ml,care adecvat;
aragu .1 dispune o hoti
Blaturil, de lucru ,1 de depozftare
60 cm aeIlnclme

.... ..................." .......,..... ......

, ' ................ '., ....... .......... '.' .......... •.••...•. " /
t,.,',.,.,•••,.....,.,...,...,.,........,'. .ot .......... :....... .
1--1,00--1

Tnl/ţlme uzuall pentru cuvele de

Ghl..u Intre bucltlrle, chluv.tA
scurgere ,llnAI~me maximA pentru .IU bule!, spre mau 4IU IDeul de Uoa dintre bufat,llocul de luat masa,
® mAştile de chluvltt cu borduri
InaltA
® luat mua, prevbut cu dUlapUri
pentru veelA; 81 daschida In am-
Lucrind alAturat ® cAptu$ltlla InAl~m.a da cAlcara
bel.pl~

• • " •• ~ ••••••••••••• U . f • • • • U ••• , • • • • • • • • • •

..

Inlllfmea uzuiJt • ml8l1 d. 86 cm DIspunerea coreCII a soclulul de la

iluminare corectA şi greşftA In
® 18 afli Intra tnAllim•• d, lucru fa- tf1\ SI prevede un biet de lucru ce pca- ~ dulap pentru a curtta ,1 lucra con-
® bucAtArie . vorabili pentru locul da gifii ,1 cea
I chluvetai
\!,)! t. ft extras pentru e lucra stind fos \!51 fortebll. Bem

•••••••••• n . . . . . .. ......... ......................... '...........,...... .....

' '
t

Vf'................~A :*'. . ,;:.::. :,. . :.:.:. . ~

lnIIţImt •• 4S la c:uplQt Netr1C

'Î3'
Aerisire arIIftcltll plin venUletor dia-
pUI pe peretele exterior (A) aau.~
®
Jnal1Jm••• "la cupIGI' cu ; ...
@
\!::lI bine pe hota da aburi (B), direct dea- PrsfarabilA e.te hoti Masa extensiblll, rabatabilA @ LIber
supra CUplgru1u1

••••••• u ••••• • •••••••• , ••••• • ••• •

Dlferft1ţ, dIIl".'~m. dIn '001"

DIN 1aOiZl. max. 92 OIIIlntlllme
:-
:-
:""-50-
: -35~ li!
NI $.
Ill'"

7-10 T fj,'::
~ T85~
: 10·17'T I
w,,;·.',·,',',··,·;·.'.'.'....;·.'.','.'.'.',',';·,'· ...,',·;,·'.·,',·,·,'.....,','
Sectiune prin componentele de
@
7amenajareabucătarieidUPă
@ Amenajari de bucătarie si suprafeţele lor DIN 18022 rjg\ inăltimile frontului de lucru stabilite
dimensiunile optime DIN 68901 \J3l in functie de dimensiunife umane

252
 BucATARII

~J~
e.30 9.40

EZlJ (:~) ~
40 Mobilierul
50
60 Comerţul oferă o gama larga de- mo·
.' . . ( 9 4 ) bila de bucatarie, fAclndu-se ''dlfe- ...
renţa Intre dulapurlle Inferioare, cele

~"i~do
,~, 58 suspendate şi cele inalte - @), La

MJ~)
proiectarea unei bucătărll trebuie

1
avute In vedere: mărimea familieV
95 numărul persoanelor din casă, drep-
(90)

~S.50
taci sau stingaci, dimensiunile gos-
(94)
~(94) podlneVbArbatuJul; importantă este
InăJ~mea dorit! a blatulul de lucru,
s- BO ~ 58 .~ 60 ce poate 11 reglata prin ajustarea
100 socJului. Lucrind In picioare, stind
CD Dulapurllnfarioare 120 ® Dulap pentru vlaa cu .xtensla tolala ® Dulap de "Rne cu /allator universal drept şi nu aplecat, pag,252 - ®.

-~fE!1-
Dulapurile, fronturile de lucru şi echi-

m u I~~" (~ )
pamentul trebuie dispuse In ordinea
corecta, pentru a garanta Q muncă
logica şi rapl~a. pag. 251. La clădiri
. (94) existente trebuie avute 1n vedere In-
~'- A ....r1.. stala~ne şi racordurlle la gaz, apA şi

,q:s'OO"~_1;,Q
58
J;hIUV9tl de RaMuri dl COlI Dulap Infarlor cu curent. Materiale: lemn, placaj de

dlr~
pl.n,ttI.xtenslblll lemn, placă preccmprlmată stratifi·

~
_. . - cat!, material sintetic, metal. Pentru
oale: şi grătare metalice. Dulapurlle
1 suspendate sau cele laterale sint
,~l propice pentru Tncorporarea frigide-
4 ~58 Dulap cu m..-_" ..:.) Sert~_ ••._
sI extenelbl~40 -120 L_..
T re Ior, aragazeIor Ş I cuptoarelor cu
microunde, la o rnăI~me confortabilă
100-....,... Cu rafturi
--y pentru utilizare -®- @'
17\
~
relativa
Dulap Imerklr de colI ® Dulap Inlariar de coll- carue.' ®6 clferttl tipuri de dulapuri

rRlfil
32

~n,.~ ~J33~3 T 95 (:) 33,,1 li

~32 60
~
S.40
0432~
~-32
B
~z.1J (94) {"ill
50 S.40
Rafturi mobll. 60 60
60

J fgl
72 72

~." ~~ ~~IL
72

32 <Uy
S. 80 ·I·...·••••....
!,·....·.~.·...•...: ....

o Dulap suspendat @ Dulap suapendat cu Inll1ima

redud
100
120 ® Dulapurt suspendate d. cal! ® culapuri 'nllite DulapUri suspendate

T
58

1 ~jiii!I

80 .___60
"-60-...,.. ~ Nlşllnalta ~,şe
.4.e0--,.'
tr.:!\ OUlap pt. mituri
"'40....y
cutap universal
@
NI.- 2 n,.. t.r:i\ Inalte

W
Dulap Inalt Dulap pentru obiecta casnica lncor-
~ Dulapuri Inalt. ~ Pentru obIecte casnice Incorporate

w'-
cu sertare porate

U~max AdI~clm,
InalTimI x Utlm. x AdIncime
(em)
85
(em)
20-80 eo
(em)
Inal1fmax
(em)
85
(em) (em)
711-180 80 ______ _
Inaltlm. x Upm. x Adlnclma
(em)
3!1
(em) (em)
20 -120 3S R Inl'llml. (em)
(em
SO
15
Adlnclma
U!lm,. (em)
70-110 3!1
______ _

--- ---
85
100
bJJ 100 _ II _

- .~--

@ Dulap inferior cu un corp @ Dulap inlerior cu.2 corpuri @ Dulap suspendal cu un corp @ Dulap 3uspandai cu 2 corpuri

253
 .80 _~~_____1_.0____~
BucATARii
r--- ....j

!il
I
~

, o
90x 63x 180
<D BucAtArIe - apertament ® Bucataria - dulap ·MinlbucltArle
F~idere
hr J CIIPId1II I (cm) a (om) T(om) 1
)1 I 50 55 55-60 BO-85
~II _i 75 55 aO-65 as
100 55-60 80-65 as
L.;;;;
125
150
200
55-60
60-65
65-75
65-70
65-70
70-75
90-100
120-130
130-140
I
I
250 70-80 70-75 140-150
a. ,Frigldare incorporata
JcllPacilatt I(cm) a (cm) l(cnt)
b..
se
75
55
55
50-66
55-60
80-85
85-90
1
100 55 60-85 90
127x 104X66

® ® Bucatari, - vaUZI (j) Frigida,. ® Oimenslunl - 0

elI~ 1~91
~
a;

".
ea '.
@
® '....... 80
Aragaz incorporat @ Tocator electric pentru gunoi

@ Maşina de spAlat vase Modul pentru gltlt

86

l(]ol441 1&(j[J1
se 1.2<t
25/34

.I
1~8EJI411~OEJI
\,10 1.24

@ Dim~m:;jlJni chiuvetă incorporată @ Chiuveta incorporata @ Chiuveie

254
 ·. .-..--!-!! <3-~-!-!! ···-~!i'·
~ ~î ffn@~~ ~! ~ ~~î ·l~~ ~~~r
TacImuri f:lentru meniu: supa, cam"
Taclmurt pentru meniu: supl,
~a"a. cam" dlsert, vin aib şi roşu ® TacImuri m meniu: lupA, pe,te
lntru
14" Taclmurl pemru meniu: antrau,
CD desert, bAulUrl ®
2
.. .'
si carne, nghetalA, vin sf:lumcs, vin
alb vin şi roşu
peste si carne, dasert, vin spumes.
I.;!I vin alb ,1 reşu
~Cu_td.ccjlt18C11!

<
~ Cultpt.llQumel9cm
c:::::- Cut! de curtlIat 9 cm
Cu.t de curItIIt 12 cm
.C::::::::X- CutIt dl dlZOlll 27' cm
~ CuII! pt. f\111C115 om
<:::::::OF- Cu.t pc. ;lUt 15 cm
c: ,g ,
Unguri d. lUpi
FurcuDtI
CU1II
Unguri d. miniu
Fun:ulltl da manlu
C-
~
~=--aI
__
9 o;.alCI/1IC ~ ~ngurt
Polonic

Unguri pL 10. .

Ungu,a pl••pum'
9
-'
Qr
-' .
)

e
Ungurt

>:;;'Unguri pl.
~~ - / .Ungurt Pl.
r;l
V
J%
SPaghll.
pl.

c::: ~1'1i.tl miu" Ungurt pl. wok

<ţ>
C ' ...... Cu!ltpl.Clml18cm Cualde IIIInlu
<: CuIi1 pt. tunci 20 cm Ungurttl d, cafel
® Purculql de Clrne
dUng\lll spumA -{1i.11 pl. pllle

•O•
<:::::p. CuII! pt. gltlt 20 CII! FUlCUIftl pl. prljllult Q ~ fllparanghll
, 1" CUl!tpLpllne2Oom Ungura da I",um-'dl IIIVlt TII ~iJ UngurIIIQume~ ~~

c:r- Satlr Ungura pl, C1il'lOfllcampol

Tllvlrttcllal eJ ___ ..-.Jf'l Cum dl brInzA

- Ungura pentru saa I'II.tapL ~ CU"I

F\uculltl pL C1i"'1 27 cm , cll1llt c;::!I? IlridJI
Fun:udta d. II/VH TII balon --"'PlilllpL _~
~
C MUlt33'om
CuII! pl. brlnd a9 cm c::
PurcuHta pc. cam. rl J""
W ~ ~ oi
~ Ullln"fII pJ.
.."".e>
It CuUI pL Irlplurl221 om c:;. TtlpLfarlurle
~g prP.1ti1
,.lIilat cart01I
c:::::::::- Cuat pL tart saa cm Ijl
Cu1H de
pizza
® <Z) ®
•
CUllte de bucAtAria Ustlnin. da bucAtArie Ustensile apeclale de bucAtArie

~
Cutrall1. dl bucItIrIt , .
.....
•,........"'..,..... 01 S ·20 - 2<1- 28 - 32 cm
CaplICUpdom

~Forml placa pl, IUDIU

013-21cm
Ctpac....tran

~I
~,:.
FonM In._ pc.lUfllU
014-27cm
Cuerola cu .aplc
1.81

® Farfurii

@ Pahare/vin @ Pahare/spirtoase

Ţ
fa

1 Ţ
1-36"'"

r
Planşetă pentru macaroane
şi aluaturi @ Caretiera @ Prajitor de piine @ Fsliaiar'91~ctric

255
 LOCURILE DE LUAT MASA
DIN 18011
Este de preferat un loc de luat masa
In cadrul bucătarief;' Necesită'" supll.
mentar suprafete de depozitare şi de
mişcare ... @- CID. Locul da gustare
poate consta într-o masă extenslbllă,_
cu fnăltlmea de 70 -75 cm - (3). In
stfnga şi dreapta mesei, o suprafata
de mişcare de 80 om. Dacă există loc,....
Distanta mlnlma de la masl pIna Trebuie prevazuta distanţa minimA masă adosată unui dulap Indepen.
la perete aste delarmlnata de
® Intre bufeturi si mese, In rapert cu
spatiul de trecere
'3'
\,:2)
Pentru sertare $1 uşi dent - @' Lipsa spa~ulul solicitA fo.
modul de servlre losirea barului, ce necesita mai pUţin­
spatiu, tot de 40 cm adTnclme, dar
care, fiind prevăzut cu polita superlo·
ara de 15 cm, ocupa o supra fată mai
f
'SŢ
mica. Sînt necesare taburete specia.
85/90
70fl$ le sau scaune ... @. Locul de servit-
masa necesită, rn functie dereafrzare,
mal mult loc şi poate Inlocui sutrage.

u kili o,i
1-60+50.1,d
I ••••••••••: . T T 1-50-+40+-80-1
.,..
rla-(2)-@.
Confortabil este masa rotundă, diametru
-

D !+ _
Ig
min. de 0,90, pnsferabil1,1 0-1,25 m _-
!l il • 30
~
$. Coltarul cu masa ocupa cel mal
·so pu~n spaţiu ... @. Dacă trebuie să exls·

== i1fEJ~! T1~ te un spaţiu penlnJ mal muK de 3 perso.

i
30
~ ~ c:J I IL.. '::.;:;:;UJ
':'!:':':'~1 ~ ane, suprafata de mişcare se lăţeşte cu

I ••••••••••1 1 1t ~ ............_.... .J 19 80 om pentru locul de stat Avantajos-

cind trebuie extinsă sufrageria -@),
Pentnu a sta comod la masă, o per·
@ MasA extensibilA, rabatabila ® MaaI cu prelungire ® Bietul de bir soana are nevoie de o suprafaţă de
1---3,O~ 301-+501--1,8--+501-70-1 masa de 60 x 40 cm; astfel se obţine o
r-l,7--1
distanta suficientă p!nă la vecin -@ şi -

~!l ~
loc pantnu un tacTm complet. In mlilocui
T
~
T
mesei trebuie sa existe o f1şle liberA de
20 om pentru castroane, oale şi boluri. -
Corpurile de Iluminat de la masă nu tre-

1 f buie sa orbeasca. Spa~lIe de luat masa ~

pozltlonate spre Vest, locul de luat micul
dejun spre Est. Acces din bucatArie sau
ho-l bufet. Indicat acces la terasă.
~1,8--1

~
.. :::: T
o.
i:ml O
O ',','::,' 1.
. I-ec-l
1-4O-+20+--40-j
Pentru mal mult de 5 p8l'1oene tre-
buie sa rAmInA loc pentru acea.ul,.
Spaţiu redus: meal Tn vagon
restaurant: pu~n mii mult: nisa ® locurile din spate; economisind loc:
mlal cu colţar
®
Masa rotundă, 4 pIn. la a persoane @ Untaclm

1----3,3---1 ~50l--l,55 I 3,9"---+-1,5--1 1----3,2---1

~eOt50t-l,O-+50+60i

BII8 I D

I
Sufra-
Incapere de luat mua gerie D
1-_ _ _ _ _ _ 7,46 _ _ _ _ _ _-1

Cal mal mic spa~u de luat masa
pentru 6 persoane: meal rotundă;
dulapuri de colţ pentru veselA
Spaţiu de luat masa pentru 12 persoane cu bufet, cea mal confortablll pozitiona·
@ re a scaunelor, pes/bllfta~ de extindere spre Inclperea Inveclnata, prin u,1 pRantă
Cel mai mic spa~u de luat masa
pentru 6 persoane

Tro IfJ@@ 01 .TI

1---2,0--1 Olmenslunea sp.~Lllul Mlnimul necesar pt. spa\lul p!. locurile
10 1+50-l--so-l-50-H 10 de luat masa pentru arS ... ""24pers de luat gustarea sau meaa
Ţ ~..... iiili......: • __ ... T La~mea meselor ;o 55· c 110 en Mese si LAtime Adlndme Supr.

:1f li8111181If! La~mea locului ;o 56- c; 70 om scaune pt. locului

b1 b2 tl t2 F1 F2
Supliment pentru om om m2

......J:J.......J 1 BI811IBIH
capul mesei ar 10·c20om
4 "ersoane 130 - 180 200 2 34 2,6
5~ersoane 180 190 180 200 3,24 3,8
.L o mesei rotunde. L1t. loc x Persoane
6~er50ane 195 - 180 200 3,51 3,9

11 hl....__!
3,14
de ex. pl. 60 om lăţimea unul loc şi 7 persoane 245 255 180 200 4,41 5,1
l_ .. _... 8..Q.9rsoane 260 - 180 200 488 5.2
Hs, 1--11 .1,8--1 6 persoane. 6~,~ 9 1,04 m. b1, 11. FI rara spaliu pl. retragerea scaunului
bl, ti. FI cu spatiu pt. retragerea scaunului
I--t2.2,o-1
!---1,a ---1
Minimul necasar pentru spaţiul de
..
Mlmmui necesar pentru spaţiul de
Minim'll necesar pentru spaţil)1 de
@ amplas~r9 a locurilor de gustare si amplasare a Iqcurilor de gustare si amplasare a locurilor de ~ustare şi
de luat masa (4 - 8 persoane)
LătimHe spa~iilor
lor În functie de
si dImensiunile mese--
numărul de perscane
delu2[ masa (4 persoane) de luat masa (8 persoane)

256
 LOCURILE DE LUAT MASA
OIN 18011
E bine ca locul de luat micul dejun să
!····-·,-·'!----\--·······fle orientat spre se' ş"'spa~"..• dlJ fuar"'-"'-'--"
masa si He orientate spre Sud sau
Vest şi In legltură cu terasa - 0.
Este necesar accesul dinspre bucătă·
rie sau bufet. locurile libere (verande,
terase) sint pozlVonate fn zona Insorită
şi feriti de vint, In faţa sufrageriei sau
a camerei de zi. Locurile de luat masa
pot fi extinse de sărbători prin uşi largi
sau uşi pll ante - ®- @ BUcltirla de
servit masa este o combinaţie' Intre
Schema rapOl1urilorlntre spa~1 ,1
locul de luat masa
Loc d. IUlt mua Incadrat fntre
bucatarie si camera de zi @ Locul de luat masa poate fl extins
dupA nscssltlU spre camera de zi
bucAtIrla de lucru, gustare sau loc de
luat masa In diferite variante Il!) - ®.
Bucătăria de lucru cu loc de lUat masa
In func~e de pretentii _ 12 - 14 m2 •
Suprafaţa pentru locul de masă trebuie
calculatA In func~e de mArimea gos-
podAriei, dar totuşi pentru 4 persoane
- pag. 256.

LegendA - @- @
B • Gatit/bucătărie
M. MasA
L • Spatiu de lucru
S • Loc de şedere
T. Terasă
Z • CamerA de zi

14' Buni r.latle loc de gltlt, luat masa, Bucltlrie cu locul de lucru ,1
deschidere lIP" Jocul de luat masa ® BucAtArIa cu bar ,1 terasA cu masa
In aer liber
\.:,i .locuIt

Bucltarle Tn r.la~e cu lacul de

l"j'I Bucltlrielntre locul dalult mua şi
I..!.) tarasl ® Front de bucltlrle Independent cu
loc de luat mua ,1 aceea pe terasl ® Bucltarie In relaţie cu Intrarea.
terasa şi locul de luat masa
ifo'
\!.!:lI
depozitare şi spa~lIe utll~are; loc
de luat mese independent

II
Bucltlrle alunglta cu loc de luat BueIIIrIe In lIIa#e cu ap&1ful de de-

-. - - -; li _-- -,
@ masa, acces pe terasl; loc de luat
mUI suplimentar
pozllal'll; loc dl luat masalndepen-
dant
® Bucltarle cu acces pe terasl Cel mal mic Ioa de luat masa pen·
tru e persoane

... ___ .J ..... y

1 1J!J
. DO: as .: f~
~~M! +1I~~ . .; T
:il '"
I
____ .J
',:"1 _______ J g
-1-

li il
t60 I-1.20+1.40-/ 1601-1.20+-1. 40 1
, , 3.20 3.20

@ Bucăt~rie cu loc de luat masa ® Buc~tăns cu loc de luat masa ® au~ălarj.9 cu foc de I~at masa ® Bucătâng cu 'c:c de luat masa

257
 '-_._-_............. __..... - ..
_.._ _.._--_.....__ ...- ._.._-_.
DORMITOARE
Confortul somnului este deter-
_~!]inat.d,e.. pa.rt!9u.l.a~l~~.Ie patului.
Dimensiunile Obişnuite: eăx19o,-
1QQx19Q, 110x20a, . 160x200.
Dimensiunile individuale se sta-
bilesc In funcţie de Tnălţimea
fiecăruia, la care se adaugă 25
de cm. De jur rmprejurul patului
un spaţiu de minim 60 cm, mai
bine 75 cm ... <D. Acest lucru
este important la aşternerea pa-
CD In lurul patului sp.~u de 75 cm ® noptierA
Depozitarea .ste Indispensabili;
lingi pat ® Incipere dulap cu uşi pliant. tulu, dar şi dacă paralel cu patul
Nord este un dulap; cind uşile dula-
pului sint deschise trebuie să
mal rămină suficient spaţiu de
T mişcare ... ®. La stinga şi la

J.. I
f
dreapta patului dublu aşezat
central trebuie să existe O su-
prafaţă pentru aşezarea obiec-

J J telor. Bordurile de lemn, de care

se pot prinde corpurile de ilumi-
nat se dovedesc utile ... ®
Pentru o persoană este necesar
t-@ Dormitor mic/copII ţ,® Dormitor obl,nutt amenajat
In raport cu run~unea
t-@ Dormitor cu mal mu~ loc pentru
oglindA de machlai şi dulap lateral cea 1 m de dulap. Dacâ nu este
suprafaţă suflclentâ, trebuie
I za I ZIIIl I ZS I IA I găsit loc pe hol'" @ + ®. Pe
lingă lIuminatul general mai sint

1 necesare lămpi pentru citit -

@. In dormitor cel pu~n o oglln-
dă de inâlţimea corpuluI. Optim
1
f
i
) este dulapul cu oglindă pe su-
prafaţa exterioară a uşilor.

I
t- 0 Dormltar cu garderoba t- ® Dormitor cu garderobl t- ® Dormllor mar, cu hol-garderobl

Dormitor cu hol ptr. dulapuri, Dormitor cu garderoba Dormitor alAturat camerei copiilor Oormttar/duş/bale
adiacent şi
acces la baie

1
j
~@ Camera cu 2 poMi/copii/musafir t- @ - (~ tp @ Cameră cu 2 paturi ~@ Care se poata compartimanta- Q]J

258
 A) Aşternuturi la diferite inAltimi DORMITOARE
TIPURI DE PATURI

Slic d. dormit cu fermoar şi glugA;

CD1 uemAnAtor modulul In care dorm
Japonezii
® InPIIforma
d. clmpanll CU pInza IntinsA,
pllantt bancAOI
Pe! cu arcuri ,ca al bunicii",
pat Inalt, de dimensiuni mari

B) Dlvane (canapele, sofale)

@FI

Sofa d. dormit, Pt timpul zilei pla- Ca si 5, cu ladi dlldesubt, plntru Sofa cu lidA plntru aştamuturlln
®
S puma şi pemele stau rulate In huse ® plstrarea pe Umpul
cu fermoar de pat
zlllIl .lenJeriel spatele plmelor de spatlazl
Inclinati ®
e) Paturi pentru cazuri speciale

y
),~

Pat Inalt pe dulap QJ sertare adinci, Pel pe dulap d. haine, dll'nlllUme PII cu 3 '11/1, plntru vagoa". de
Palllp "punm.n"'n vagoane şi ru-
®
9 cu o placi SUperlclrI extenslblla,
simultan CIpeC
tfr1'o
~ reduSI, plntru Inclperlle cela mai
mlcl, Clblnt de va, 111""1 etc.
dormit, cabln., camere de copii,
nICesarul de .pa~u pt. n,call P'lIt
0,338 mi
late - prin rabatarea spttarulul sa
ob\fn douA paturi

=
D) Paturi rabatablle

~
' \}

00~A\
~---J.S'--'"
I 1,ao

/
),80/ ./00
Fotoliu .xt.nllbll (rablllbll),
~3
\tlI pentru pAstrarea Iln/eriei da pat, @ Sofa d. dormit (rabatabilA) tfs'
\BI
Pat Up "Ft'lnkfurt"
(rabatabiilateral)
!fa' Pat lip .Frankfurt" (rab.wbll pe
\!,SI Inaltime), douA paturi sau pat dublu
asta neeasar un corp supllmantar

E) Paturi rulante ,1 paturi de perete

93 [~H]
r ~ r:21
ii ii .. jk ..::.' •• :.....
T
95
I
1
! I :
'
1
1;- 2,10 ----f-i
~;
~72-68-
: ; 2,00

r .
,, , ;- 91 t 2,20
73 lI __ .. ___ I ::
, I.________ ;I 1
....... 90
--..,.",..
lllr-o_...II!I .. -............. _._..
~
1
Pat rulant pentru 1 sau 2 persoane. @ @, de P31url rulant~. pot sta in lala usilol' In cazul patUl",:; pllante-rotatlve
@
17 in timpul zilei se depozit,:ază in du- Culap pentru paturi rulante -
remarcat usile ingust.8 da dulap inchise uşile dulapulc: râmin deschise
lap noapt~.

' .. .. 259
 DORMITOARE
POZIŢIONAREA
PATULUI
La poziţionarea patului in raport cu peretele şi cu spaţiul, pentru senzaţia de siguranţă şi de linişte a celui care doarma, aste de mare"
, 'jmPQrta~p'tul.s;e ,ku.,-- -,-,------ '---, " - . -,:~:·-"I

® cu capul ,. perete ® depArtat pu1Jn de perete @ liber In mijlocul camerei

o lJersoană sigură pe sine doarme cu plăcere intr-un pat plasat in mijlocul camerei -00 @, un om cu angoase preferă parul la perete - <Il
+ ® , sau şi mal bine -00 ® - ®
-.., I

~\

® In colţul camerei ® la capltUllnctperll

Senzaţia de linişte depinde de: finlsajul pere~lor. forma patului. orientarea corpului (pe cTt posibil capul spre nord); pozi~a faţă de lumină ".
(nu ITngă geam) şi faţă de uşă (cu vedere la uşă). in cazul in care sint mai multe paturi, este importantă poziţia lor relativă: _

® Jlfletenl @ lurori @ frati @ musafiri

• dormltul in aceeaşi cameră nşcesit! o aranjare at~nta. a paturilor, nu T~ ultimul rind itl ceea ce priveşte poziţia capului in cazul
paturilor apropiate - @ + @. In cazul paturilor matnmonlale, diferenţele sint şi mal"nuanţate: ~

1
@ de un Jllt dublu, @ de doua paturi, unullTnga caiilalt, @ sau de paturi aupripuae,

este o chestiune legata mal putin de spa~u, cTt de dorinţele personale. 1n cazul paturilor separate, pe c1t se poate, soţul şi 80«a nu sint culcaţi
in aceeaşi dir~e, ci in direcţii opuse - @) + @. rn prezent, există o tendInţă crescută a paturilor separate, În trecut patul matrimonlal era:

® Jlat-caseta @ pat cu baldachin @ pat cu plafon @ pat - casâ

Ultimul exemplu în formă de bazilică, cu perdelele trase şi cu iluminare din plafon, aparte. Ultimele patru exemple arată cît de dependen·
te sînt modelarea încăperilor şi a mobilierul de spiritul timpull.;!.

260
 2,00 1 1,25 1 3.25
DORMITOARE
NIŞEDE PAT ŞI DULAPURI-PERETE
Sint de dorit dulapurile Tnzidite pentru locuinţe proprietate perso-
nala, Iar pentru locuinţe cu" chirie, dulapuri care pot fi deplasate.
Tncaperile mici necesită utilizarea maximă a spaţiului, deci s1nţ de
dorit duiapurlie-perete. Se pretează nişele inchise masiv, cu pardo-
seală continuă, cu pere~i vopslţi sau finisaţi cu tapet lavabil, uşi gli-
sante care se pot procura integral ca sisteme constructive. Cele mai
1'1'
\V....
Vedere ni'· depat2nlvelurf- "3'
\:iV
® dulap
Vedera şi sectlun. nl,A de p~eu
la partII superioarA - W
potrivite s7nt dulapurile-perete intre dormitoare - (V, ® şi @. La
dulapurile dispuse pe peretele exterior se va ~ne cont de Izolarea
termică şi aerisire, pentru a evita formarea de condens. Şi 7n cazul
T încăperilor-dulap este necesară aerisirea - @ .

1'1

14' NI,6 dublljQU lupr. d. depozitare

----
NI,. de Pllt formatA de dulapuri
® T"zldlte " \;V p, uşi) - (:U)

60

® Sectiune - <i) S.O\luneln zon.sertarelor -@ Secllune - ® @ Secţiune trlnsv,rsaJl-" @ @ Seetlun. trlnsversalA - @

60 60 T.OO 1,50 I
,
I
/9-10 70
~
,;' CGtlUm,
70!
1
~~.

... ,
33
~

,\ lAnJeţlI
d' corp 30

SlIPIIfllfl m.rIolllllpet
_vapMlarI'
~
® Dulap oblşnuil pentru haine
" lenjerie de oorp
o Dulap TnzldIt pentru ,,"Jertt, haine
13' Dulap dublu lnzl~, economie de
\121 bani, spaţiu - QJ) @ DUlap elreulabll Intre douA IncAperi

~ 2,00

5S

Incăperg.dulap.i dU5 intre doua ca·

®::J .@r.:ÎrcâPer"'dulaacudulapuriPe
Ic~ăp9r~·dulap cu accese se~arat? :J ambele I~Juri @ ' cc â" .. ",·dulap cu loc pentru
i rr.bră';3r~(dezbrâcare
mere de copii

261
 GARDEROBELE

Dulapurlle de haine şi lenjerie .trebule să cuprIndă:

··.·4 "~"''''._''''''''''''_" ..,. . ", . , H" '" ••••••_ . . . ~_ _ """ ..

Pentru bărbaţi
2 costume de vară 6 pijamale 2 pălării de vară
2 costume de iarnă 12 cămăşi 2 pălării de iamă
1 costum sport 6 maieuri 1 pălilrie de paie
2 pardesle de vară 12 cămăşi subţiri 1 pălăria tara
1 pardesiu de ploaie 12 chiloţi 1 cilindru
2 paltoane 3 cămăşi de frac 5 perechi da
CI) Paltoane 1 costum negru 8 batiste pantofi
1 smochlng, 1 frac 24 perechi de ciorapi
S-10buC~ Pentru femel Altele
1 palton 18 chiloţi 6 caarşafuri de pat
2 blănuri şi jachetă 6 cămăşi 6 cşf. plapumă
1 2 mantourl de vară
şi de ploaie
5 furourl
6 pijamale şi
12 perne
6prosoape
4 costume cămăşi de noapte de frotlr

'[ 5 rochli de ITnl şi pentru 15 perechi de cIorapi 24 prosoape de m1ini_

sezonul de tranziţie
5 bluze
4 rochii de seară
4 rochii de vară .
·8 perechi de mănuşi 6 prosoape de
8 perechi de pantofi
4 păI Arii
baie

® Sacouri @ Panlalonl

12 buc, baUste
de daml' lx8x3

® Lenjerie de birbaţ/ ® PIjamale o Len)erll de pat

"~~L~
~
:-35~ ~ \'i1

~'~h ~"fr ~
25 .

~ ~PAl'rfi
® PIlAril barblteştJ @ Pllirii de dama @ Cizme şi pantofl @ Ciorapi şi mlnuşj

~1.20~

@ Umeraşe @ Masă' de coafat Soaun pentru haine, cu spârar În

fermă de umeras
@ Dulap haine şi lenjerie, supr,sfata -
IJsilor folosită. dim . - pag. 261

262
 BAI
DOTARI- m

1,04 1.25 1,50

~--------~------~I
1,70
~I-- ______:~~
______ ~=-
1,81'
~

La cazi mal scurte, consllin mal mare de apa

T
45
1
-',70--t-30-i

® Bala ~ ,edere ® T" du, @ CadA IncorporatA ® Imbracarea cAzU cu convsctor

una sau pe ambele plrţl
pe

~
• 1-41-1
1j... "-sa...., ; ""33'-;
1i8;c:=::l1

1.M~'
. ..... 38 I
_MfJ1! r: """: t::::lII j
:'
• I
I
I

40.......

1=1
:::::::::;:::~X·

~
(1
I
r
F ---1
n

®
II ~
®
·" ... .,u., ....
1114;······ .. ·.. ··· ..

® Bideu 0 WC ftxat pe perete cu

ruarvor SUprapUI WC turcesc (ccnatr. franceza) WC fixat pe perate ou rezervor
Tncastrat, consum de apa 6 I

l-iIIS5-i t:"":-'.05--l
WC sub panta acoperişului 'fi' Distanţa pl"A la perete necasarA Spa~u Intra cadA şi parete Spa1fu optim
sau a scArII \LY spAlArii: Inlljlml da mentaJ

T.

~::
@ Rezerver da apA calda sub chiuvetA @ Boller cu arzAtor pantru cos ® Dulap da bale Dulap de medicamente care se
poate Incuia

@ 2 lavoare despărtite de suportul

de prosoape
® La'loar dublu
La'loar dublu cu dulao
la ~artaa Inferioara . @ Combinatle cu la'/oar

263
 BĂ.

1,15 n~n
._. . . U
ţ 8 !
·1· J-
1,45 11+
1,65

ti
-H~ I111~~I 1. WC fixat pe perete
Modelele ff"xate"pe 'perete sln
-w
t 40

90
j ti ~ 30 90
~ 1,70 preferate din motive de igienă şi
f - - 2.50----1 datorită uşurlnţel la rntreţinere­
ţ,® ~ao~ M WC·uri cu rezervor cu clatin
profundă reduc mirosurile.

I1~1
f--L--1
I-A-I

It 8. A
e
L
T
38-45
80-75
55-75
120-135 ..

2, CăZUe de dUş folosesc Cl

precadere la igiena corporaIă.­
Cazile de baie şI pentru odihnă
(băi cu plante medIcinale) ..... (î-
1--1.--1 .
I-,-A-i

~
80-100

1TI
75-100
80-100
130-175
T T

1
3. CăZile de bale - ®
Cel mal adesea ca vană Tnca·
strata. Practică este cada Tnca-
strată cu convector situat rn inr~
terior - pag. 293.
~L--I
I---A_

n~
150-180 -
70- 80

n
100-120

~iM1IT
120-150
/""""70--1-75"1
~1,4S--l

n
a.T
75.10 4, Pisoar - (D-@
10.10
10.10
80 .100
rn prezent uzual şi in locuinte,
7OX10

Hti1 35-45
35-45
80-75
100-120

! ~ ·1 H~ 1-1,0 -t
115-145
40- 5!-
120-175
ţ,@ C-+-~
1,70
100-145

trebuie să fie suficient de mari şl­

il"
1.55

tIr@
~
26

t:-+-~
1,70
să ofere suprafeţe suficiente pe
care se pot aşeza lucruri.
Instalaţiile inglobate in tencuială
economisesc spaţiul şi sTnt uşor­
de intretinut. Bateria cu mono-
comandă economiseşte apă şi .
t 75 --f-SO--+- 70jţ90-l energie. Din motive de izolatie
tir @ fonlcă se preferă instalaţiile din '
7S~:>
n
2,351.20--1

.. ) 25 grupa 1. Lavoarele duble late de

1,Ţ1~0[l;.
O li,Î~1\ .- ~e~ sUflclentspaV~
1,70 15
1,20 m nu
U so
120
8 o
t50+75-+-70j
I
70 f1S
! .,...
ea G
pentru spalare, Se prefera ~
lavoarele des~ărţite _de suportul
de prosoape ŞI prevazute lateral
~30 . cu suprafeţe pe care se pot
1,95
~@ aşeza lucrun -- pag. 263 ®

264
 :.:.:.;.:.:.:.;.;.:.;.:.:.:.:
CELULE SANITARE
PREFABRICATE
Instalatiile normale pentru lncăperl sanitare' presupun costuri mari
.' şi consum.mare.de tlmpJntrucTtexigenţele sînUn general aceleaşi,
Bloc Incastrat Bloc Ineamt elementele prefabricate pot constitui o soluţie evidentă. 1n special
pentru locuinţele 1nşiruite, locuinţe multi-familiale, case de vacanţă,
~ G clădiri cu apartamente, hoteluri, precum şi pentru reabilitarea clădi­

10 ;86'0:1
rilor. Se pot prefabrica blocuri de instalaţii - (1)- ®, pereţi de in-
stalaţii, celule întregi, pe Tnălţimea nivelului şi a incăperli - @-@)
cu instala~i gata montate pr~cum şi obiecte cu accesorii. Celule
compacte de dimensiuni mici -@ - ®
Bloc datlflt :::
-=-,;:
~ CD elamentl Instalaţla WC ~ ® elemente In8111.~. bale
40 ~ 50 12 15
"
. jl 00 1)::
T. . · · . . . . ·. . . ·Q..........·......·T
~·~·; N 15 75 15 ao as

1[]" DI
t5ă 75 !! 15 11 ac as

120 130 140 lB ac 25

LegendA:
{j CC • Conducta da circulaU' AP • Conducte apă de ploaie
CAC • Conducte apA calda G • Conducta gaz
CAR • Conducta apl rece IT • lnC!lzlre tur
Sloc de Instalalll eXterior Perata d, InstBlaţlVgh.nl
AU • Conducta apl uzata IR • incalzire retur

1 1
,40---1 ,45--1 ,53---1

® WC,lduş ® C.lula cu ghena de Ins1alaUI (2) CelulA compacta ® CalulA compacta

1,74----1 ',78~

Ţ
-
I Ţ
~.

r 1 1
® Cadl/WC,lavoar @ Celule miei de bale Cadl, WC. lavoar 12'
Cadă, lavoar, WC,
~ maşinA de spAlat

.jl................................................ . 1.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
"

;.
"J::i::=",,;>:t
.:
o

r __...
'.

'.
.:.::

,78----l i 1,13---1 2.02-----1 2.50----1

Cada, WC, lavoal' @ Duş in~ •• "al in pardossală

Celulă sanitară
cu handicap
pentru persoană
@ In hotel nou

265
 BAI
POZITIA lN LOCUINTA
... . . . .1Oormltor B Dacă nu există o Tncăpere pentru activităţi gospodăreştl, trebuie ca
,~
.... "iri baJâs~ă';dstiroc$i reg4tUrlF'entrts maşina de sp4/atrufe;'maşlna
f de uscat rufe şi ooşul de haine murdare -@ Pentru persoane ti-
~ .... ~ Cormltor F
nere se preferă duşuri. Pentru persoane mal in virsta. se preferă
cada pentru picioare, cada pentru poziţia şezind sau cada de baie.
Acces din dormitor şi prin WC - ® . Cea mai comodă utllizar~ in
imediata vecin1Uate a dormitoarelor.
Dotarf Suprarata necesara
l.a~lncm AdInc. In cm

CD Legaturile cu bala
Lava.ra, chiuveta bideuri,1
1 Lavoar limplu :> 60 :>55
2 Lavoar dublu :>120 :>55
3 Lavoar cu o cuva.
Incastrat " 70 ,,60
4 Lavaar cu daul cuva.
Incastrat ",40 >60
5 Chiuveta pentru miini " 50 :>40
6 Bldlu Inatalat pe podea
sau "Xlt In perete 40 60
Cazi
7 Cad. de bala ,,170 >75
e CuvAde du, > ao >80·
WC"pl108r
9 WC de p.rete sau cu bazin 40 75
10 WC firi bazin (cu bazinul Incorporat In perete) 40 60
11 Pisoar 40 40
SalII Intre dorm~Qara, WC-ul
accesibil din coridor
~ ® Sala ca parte a bucAtAriei Ma,lnl de .plll1
12 MaşinA daspllat rufe 40-60 60
13 Maşini de uscat rufe 80 60

Mobila de bale
14 Oulapurl joasa, dulapUri Inalta, In IunClle de
dUlapuri dl pareti (suspendate) producAtet 40

'fa ctzl cu b. 90 $1 75cm

@ Necesarul de apa~u pentru amenajarea bailor ,1 WC-urflor, OIN 16 022, as 935

e: ~:~,
Amclasare

_ I 1
I -M2 . - .

tc~l~ [l·
.j ...,
I
"'3

MM,
•
IJ.,J~·
CIment

~
M~
M
OM'
1200
2100
1350

450
Om'
10S0
1900
1200

400
Cin dormltorul plrln~lor acces In
bala şi WO - uşi bltarrtll
Baia pe coridor Intre camera de zi
,1 cele 3 dormitaare [&L ~
'-MM.
Ifa:r~i;M2
'W
MM
MMj
MM2
875
750
8rs
aoo
e75
600
M,MM, M 450 400
JoM' IMMI MM 675 600
LlY1 ..mm. G1
" iDi ~M1
450
SOO
400
525
>-MS. . .M, 1 M 450 400

f.wi,j SJi M
~~ 101, sau
MM
Ml
~~
675
450,
5ii0
1100
600
400
500
1000
OM • dlmenIIun. mldl. (fleomll1dBa). M2 750 700
Om • dmentlun. mI"'ml: 'In mm MS 950 900
@ OIItan!elelntre a~e şi spre perate ale Obiectelor sanitara
Consumi da apA Api caldA Apllcaldl Curata
cald, pentru: oanUtI!ea necesari Temperatura de 1010$118
(Il (OC) (ccamln)
f..
.,.
® Balll cu 2 uşi, acallblll din coridor ••
şl dormitor
t7' Baia Imre dormitoare acc_slbill
.,. \!J din coridor Spllere:
mOnl 5 37 4
111' 5 37 4
dln~ 0.5 37 4
piclaare 25 37 EI
JumAI. sup. a corpului 10 37 10
JumAt. InI.• corpului 10 37 10
tot corpul 40 S6 lS
capul 20 37 10
baia copilUlui 30 40 5

Bala:
bale completă 140-160 40 15
bale in pozitie şezind 40 40 5
bale de picioare 25 40 5
duş 40-75 40 6
ingrijire corporală:
bărbierit 1 37 4
®
-11-..
It' "
Dormitorul şi baia ~01 fi separate det?
restul camerelor prtn UŞI batante
® Saie ,iduş accesibile din coridor
. @ Consumul de apa oaldă. temperatura si durata de IQlosire pentru aca menajeră

266

ti' CD Bale sub acoperiş cu tBbacherA
t.- ® Baia in Interior, din coridor
ti' ® Bala tipici 'n locuinţe 'n,lrulle
BucAtArIa, bala şi WC cu parete
de Instala~1 cam un
BLlc~t~rie, baie şi lfIe
cu o"eretele de instalatii comun
Bale aeetlfblll d1n donmltor şi
prin dUJlWC
BucAtarie ,1 bale eu peretI comun
de Instalatii
Plan tiple de hotllt ,Nasaauer Hor
Wlesbadtn,
';1
am.: autorul
,,',"
BucAtaria, camera de actfvltl~
gospodllafti, bala, WC In int,rlor
~ @saie accesibilă ,:lIn dormitor
BĂI"
POZITIA iN LOCUINTĂ
DIN 18022
...... ." ....
'" .... ..
,',.~ ~' ..
~.~ "-~ ".,,,,.,,~,-,,,.,,,,-,, ...
Conform DIN 18022 baia şi WC-ul sint incăperi independente, a
căror dotare serveşte
la ingrijirea corpului şi a sănătă~i.
Se prevăd două incăperi separate pentru baie şi WC.
Separarea este necesară in locuinte cu mai mult de 5 persoane.
Posibilitatea de incuiere a incăperilor. Baia şi WC-ul pot fi de ase-
menea accesibile din dormitor, cind un WC sau o altă bale cu clo-
set sint accesibile şi din coridor -@-@. Cada de baie şI/sau cuva
de dus, lavoarul şi maşina de spălat se amplasează in baie, WC-ul,
bldeul şi chiuveta de spălat pe mTinl1n WC.
Din motive economice şi tehnice, bala şi WC-ul respectiv baia şi
bucătariase plasează astfel incTt ghena de Instalaţii să fie comună.
... @- ®0 - @. Plasarea a băii in zona dormitoarelor este
favorabilă -@.
Baia şi WC-ul se orientează către nord. De regulă iluminare şi ven-
Nlare naturale. La incăperlle situate in interior minim 4 schimburi de
aer pe oră. Tn clădire, baia şi WC-ul se plasează astfel incit pereţii
de Instalaţii să fie suprapuşl, pentru a minimiza eforturile de r.ea-
Iizare a installţllfor şi măsurile de protec~e' fonlcă.
Două băI vecine, de la două locuinţe diferite, nu se leagă la acelaşi
racord de conducte. Din motive de confort, Tn baie se alege o tem-
peratură de +22" C - +24 C, Pentru WC-urlin locuinte, + 20· C,
0
pentru alte clădiri (de ex. birOUri) +15" C. Baia este o incăpere cu
umiditate ridicată.
Se prevăd măsuri corespunzătoare de etanşare.
Din cauza umldită~1 ridicate a aerului şi a formării condensului, su-
prafeţele trebuie să fie uşor de curăţat. Tencuiala pereţilor şi a pla-
fonulul trebuie să preia/cedeze suficientă umiditate. Pardoseala se
prevede cu o suprafaţă care previne alunecarea.
Izolaţla fonlc! este reglementată de DIN 4109. in conformitate cu
aceasta, nivelul zgomotulul din echipamente şi instalaţII sesizabilin
camerele de zi, in dormitoare sau in camerele de lucru nu are voie
să depăşească 35 dB (A).
Se prevede cel puţin o priză cu protecţie pentru echipamentele elec-
trice I1ngă oglindă la o TnMlme de 1,30 m. '
in baie şi WC se mal prevăd următoarele: dulapuri pentru prosoape
şi substanţe pentru curăţenie, oglindă şi iluminare. boiler, dulap
pentru medicamente şi pansamente (care poate fi incuiat), corp su-
plimentar de Tncălzire, suport pentru prosop de baie şi de miini,
uscător de prosoape, minere deasupra cazu, suportul de hirtie Igie-
nică la indeminA, pahare pentru periuţe de dinţi, savoniere, supra-
feţe de depozitare.
Sare de dimensiuni mari tp ® Baie si saună (legătura prin dus)
267
 E.r
EXEMPLE CE PROIECTAF,,;;

Exemplele - <D - ® băI de 1•

..····--mensiuni mici, dU$ul' $1' cada
răşini sintetice (poliester) cu lom
corespunzătoare fu ncţlilor pe care le
indeplinesc. Cu Iă~me mal mar-a
umeri şi mai inguste la picioare -
>--- 1.65 --t >-- 2,tS --< - - 2,50 - - acest fel ocupă spa~ul minim n(
.~ f.j\ Exemple de amenajlrl
.... \.!.I pentru bAi mici
~ ® Ca la .. Ci). lotuşi 2,15 m IA~me ~ ® Ca la .. <D, totuşi 2,50 m IAţlme
sar. In comert se găsesc cazi (
colţurile taiate, astfel incit rămine
~ '1.45 --1- 1,14-( loc pentru deschis uşa - (1). --

10
·-90 ......... ·71-15-'
8
:f
Bale micA pa colţ
ti' ® CadA haxagonail el du.
CadA cu un colţ
spatiul existent
teşit; necesara
80

"tir ® CadA şi dUŞ pa colt ti' ® Baie ,1 duş separat ~@ Dispunere pe 2 laturi ~ @ Duş separat
>-90 -1-1,10 -<

~.

....ac -+-1,2C--t
Pe partea rotunJI1i a cazil, perei
9C de sticlA tumant

ti' @ SpltAler s.parat ~ @ WC şi du, separat ti' @ Cambinalle duş şi cadA

~@ Baie de dimensiuni mari

~ @ Baie şi duş separat ~@ Bale $i duş cu spAiatar separat ~@l Duş şi baie pe 7 m2

T I-SO-90-<

~ T
ri1

t LI
,..'"
.1

,~80 ~50-t
1 --50 """so -- 30
8 ,+-;6 ....:,.--95 ~

@ Cad'; ca.re .~ermite C,?,rj~ si 'ju:s r:ombinate @ Cadă ;si dus asezata tJ9 lungime tZ1!
'<::7 8".~ 0'0 cadă pentagonala
~.:onomla de spatiu

268
 PISCINE ACOPERITE PRIVATE
-(Il
, De maximă Importanţă: caracter de agrement, spaţiu luminos, ferestre
I.PiIt& poplco 1, ' oi"'" ,,,,,,.-._-.~ orientate spr9' gradina, atmosferă de delectarel Bazinele construite in
pivniţă, fără deschidere, nu vor mai fi utilizate după scurt timp.
IFrizll'
Tn mod uzual: apa 26 - 27°C, aerul 30 - 31 0 ; umidltatea relativă a ae-
rului 60 - 70 %, viteza maximă a aerului 0,25 m/sec. Cantitatea de apă
evaporată 16 gtm3 pe oră (1n stare de repaus) pină la maxim 204 gtm 3
Irnc:llzl"
pe oră (in tJmpul folosirii). .
I V"'IUI~' Problema principală este umlditatea aeruluI': apa se eva..e.0ră din piscină'
pină la atingerea limitei de condens vezi pag. - 270 Q9 - ®. Tn stare
de repaus, deja la valori minime ale evaporării are loc o stopare a eva-
porării, datorată stratulul "graniţă" de la suprafaţa piscinei suprasaturat
de vapori; de aceea nu se va indepărta prin .ventilare"; Indepartarea
vapori lor din hală prin ventilaţie (condiţie indispensabilă, vezi mai jos)
este costisitoare şi la valori de pină la 70% a umldltă\1I aerului fiecare
punte termică generează 1n cel mal scurt timp deteriorari ale con-
strucţiei! Vezi literatura de specialitate. -o [Il
Forma constructivă cea mai des intilnit! este piscina acoperit! de iarnă,
Izolată (Km c 0,73), mai rar pisclnele nelzolate (eventual demontablle);
segmente de acoperiş mobile sau părtI din construcţie care se deschid
temporarTn caz de vreme frumoasă transformă hala intr-o piscină in aer
liber (bazin pentru toate anotimpurile); pot apărea probleme din cauza
punţilor termice.

Dimensiunea mini mi a bazin_lor -@-pag, 240 (])-@in incinta (chi-

ar şi la cele adosate) sTnt obligatorii WC-ul, duşul, loc de odihnă pentru ..
2 şezlonguri. Circulaţia perimetraiă supraterană - @ a căra/lăţime depin-
G) LegAturile cu piscina acoperita ~ de de suprafaţa pere~lor ~nă~lmea de stroplre - 0. Se prevede neapărat
1!50~----~~-4-----4- un canai subteran in Juru/ bazlnulul pentru eventualele cazuri de nee-
tanşare ale bazinl',u/ şi conductelor precum şi pentru canalele de aerisire!

I
,
Hotii!", ar.. mare Amplasarea:
nil laal--r-+I-!----4--....,..q..

o~nlllt
I a} spre grădină (piscina Ideală este cea in aer liber) cu bazin de tra-
I
/ • HoJI versare b) spre camera plrin~lor (eventual baia părin~lor folos/t! ca
'!50 I • duş) şi c) spre camera de zi; in incăperea tehnică .. 10 m2 se plasează
incălzirea.
/
"
I o
I •••
o o

PllUrl
• "°
100
., 0,
. , o
0.

300 100 aoo 300

TncAperi anexe: spaţiu de şedere, bucătărie mică, bar, masaj, gimnas-
tica, complex saună (sauna, Tncâperea rece cu apă, spaţiu in aer liber,
loc de odlhnâ)~ piscina fierbinte (Hot-Whlrl-Pool) - (masaj,40 G C) -
12'
Numitul mllXlm d. vizitatori
® PlIICIn, In hot'lul1 In Germania pag. 272@-@.
~ plsef". concomitent MIrI.".. pllcln,lor arbitrar stabilita
Dotarea tehnică: slster:nul de filtrare a apei, dozarea substanţelor de dez-
infectare, rezervor de apă de preaplin (cea 3 m3), substanţă dedurizantă
(Ia o duritate a apel mai mare de 7° dH), echipament cu Jet impotriva ciu-
perc/lor de la picioare (Tn special in cazul in' care in Jurul bazlnulul se pre-
vede moche!!), sisteme de climatizare cu aer proaspăt şi aer mixt -- pag.
270, cu canale in acoperiş şi podea sau Instala~i simple de aerisire cu
ventilator pentru evacuarea aerului (viteza prea mare a aerului - pericol
de imbolnAvire); incălzlre cu radiatoare, convectoare'sau incălzlrea ae,ru-
lui, combinată cu sisteme de ventlla~e, de incălzire a pardoselll, ca ele-
ment de confort suplimentar, Justificat doar la o izolare a pardoselll k > 0,7
sau la aerul din sală < 29GC. Economie de energie prin folosire!!. pompe-
375 lor de cAldurA (rentabilitatea lor este in funcţie de 'preţul curentului electric)
II 4,00 I 2,50 I ,i/sau schimbător-recuperator,de căldura (Menerga/Frllhllch) in sistemul
de ventila~e, prin acoperirea bazlnulul (rulou, cârucioare de acoperire -

o Dlm. oblşnultl a unei hale de Inot

un81 haie de Inot Intr-a
LtgItuI1I.
® loculn\i unifamiliale
urite, doar la o temperatură a sălii < 29°C) sau creşterea temperaturll ae-
rului (reglarea temperaturii cu higrostat) in pauzele de funcţionare.
Economie de pină la 30% din totalul necesar.

1 Alte dotări: bloc-starturl, reflectoare subacvatice (motive de securita-

te), echipament de inot impotriva curentului, tobogan, solariu; trambu-
J
150
lina necesită o anumită adincime a bazinului şi o anumită inAltime a
sălii. Este importantă protectia la soare, protecţia fonică (plafon fono-
absorbant, izolarea Instalaţiei de ventilare, bazin protejat la vibraţiile
100
produse de corpuri),

DetalII tehnice: in principiu se folosesc doar materiale rezistente la coro-

® Cea mai
50
ziune; oţel zincat la cald, aluminiu rezistent la apa de mare, nu se foloseşte
ghips; lemn tratat cu porii deschişi! Noua reglementare de protecţie ter-
1,00 2,00 mică nu impune condiiii noi (inainte max .. 0,85 W/m 2 k max,), Ferestrele
cu geamuri duble, cu protectie termică ridicată (K =1,4) fac inutilă sufla-
mică piscina o Distanţa de stropire rea către ferestre respectiv canalul conlf9ctoarelor sub ferestre.

269
'. Bordura bazinulul
F'llcIsupralati ""d-d".panta
PISCINE ACOPERITE PRIVATE
-ro
Bazinele. de cele mal multe ori din be-
ton. armat. plasate .separat. Plsclnele
construite pe ziduri de caramida uşoara
costă cu cea 2500 € mal mult deali cele
care sInt Ingropate complet In pamInt
(şi Instalatiile sInt mai 1e1tlne). Rostul de
dilatare nu este necesar sub 12 m lun.
gime. Important: ventil de compensare
pentru apa treatiea pentru a preveni
distrugerea bazin ului. Suprafata din Ce·
ramlcă. mozalc de sticlă. sau simplă
.... ~ 25' WU-Baton vopsltorle (beton etanş la apăI) sau po·
Canal de preaplln sIstem Ilester. foile de PVC de minim 1.S mm
Margine de bazin. canal de preaplln,
• !stam "Wlesbadln" ® ,WI.sbadtn' ® Aspirator de suprafală (Sklmmerl grosime (Izolare) .
Sklmmer -@.optimjgheab- G)- ®
+(!)-@-pag.mG)+@.
Silonul de pardoseală. echipamentul de
Inot Impotriva curentului. reflectoarele
subacvatica trebuia incadrate In proiect şi
pusa In opera cu 11811$8 etanşe. Datorită
circula~ei subterane perimetrale. bazin..
le din materiale plas!1ce sInt posibile doar
In cazuri speciale sau In cazul unei struc·
turi speciale. Pardoseala de obicei din
ceramică. piatrA naturală (planuri Inclina-
te catre scurgeri 1); ca noutate, mochete
CandOcli penmeablle la apA (economisasc stratul
fnIIarA de protecţie ionică).
Se preveda scurgerea apel dedesubtul
stratulul de flnlsal. precum şi dotarea
Canal de preaplln cu bordura
bazlnulul şi canal de scurgn
® Canal finlandez ® cu spray cu substanţe Impotriva ciu-
percllor de picioare. Nu se justifică
de incălzlrea pardoselIIla o temperaturâ a
A Beton armat DIN 1045 aerului .. 20'C şi o Izolare bunâ a par-
B ImbracAmlnt. c.ratnk::l dosellil Suprafaţa exterioara rezistenta
C Cepac rigola la apa şi stroplre. Sistem de ventilaţIe
o Canal Up .Wlnbadtn" obligatoriu - ®- @)
e Mortar etanşelzant cu rA,lnA apoxldlcA Bazlnela pentru hoteluri: In general bazl-
F Rost etan, elaade nele de ea m sInt suflclente. excepţie:
2

G Materfaf spongfos cu celule Inch/ee hotelurile cu traIfc intens şi hotelurl/.

H Material d, umplere a rosturilor d' cilata~8 pentru sporturi de iarna. esen~al: supra- .
I SandA de Inchldara a rolIIulul feţe mari cu şezlongun. caracter de agre- .
J Roat de glisare ment. bar, echipament Rlness. sauna.
K IncAlzire In pardos.alI legătura directa. Intre cam6fele de hotEiI
L Folie acoperire şi piscina (lift, scari spaciale); număr mic
M HldroizolaU. de vastlare. dar cu dulapuri pentru pas-
N T8rmolzolallellzol.~e la vlbraUI incalzirea podelei. ~.ndatA _ trarea obiectelor care se pot Incuia cu
(j) Marg!nea bazlnulul, detaliu - <D ® slmplu. economic. ~ d. conlrOlat cheia de la cameră. In cele mal multe ca-
Uml,d,IICI rall1lVt zuri este necesar un supraveghetor de
80% 110% I 70'" piscină (trebUie respectate noile linii di-
TemplfltWl ul'IIlIIl rectoare ale asocla~el HUK). Se va
28'C 2e'C 2I'C 3O'C 2I'C Incerca o prelungire a eXploatlrll şi In
timpul verii, prin bazlne adl~onale In aer
P 21 13 o _II Q
liber şi canale de legăturâ (pajişte pentru
24'C M 11. 113 1013 -" n
p 44 53 21 II o Şedere}l Bazlnele pentru oomunllA1l sInt
28'CM 214 al Q11 lea 143 analoaga bazlnelor de hotel, de cele mal
p la 104 ee 31 311 multe ori fAră supraveghetor; dlflcultâţl

-
arCM 378 3113 302 247 U7
principale: al reglementarea costurilor şi
P 151 145 123 81 811
a curAteniei. daci!. bazinul este destinat
3O'C M 411 444 338 32D
pentru mai muk de 60 - 80 unlta~ de lo-
" DIf''''"lol. dt Wmporaturl tpt...r d, 4k
"U It m,nlln In CImp cuit, acesta nu ve mai fi ..acceptat" dupa
primale citeva luni.
Evaporlrl specific, In bezlne acope·
In fWI!t!. bafnulul, ,. In puţ In podea In pmtaIe lIUInuIuI sub conaalll rite (g1m3hl pentru pauze (Pl şi uti-
partea Interioara in partn auptrlolrt @ lizare maxima (M) ci. Kappler - !Il
® Acoperirea bazinu/ul, posibilitAti construcdve
r------------.,
I I
I I 50
40
30
i
~ 20
~10
.S

~
Graniţa de evaporara la piscina
acoperite la folosire (linia sup.) şi
pauză (linia inl.). ax. temperatura
apei ~: 27 ·:'C. granita de evaporare
folosire 36 mbar (~ 30 "C/84% umi·
SCMma unui echipament ventilatle- @ r'f]I ditate,} re.sp, pauză 2·9 mbar (â 30
® P':Jmpâ hibrid incălzire-uscare @ .:tsr proaspăt ....:...;; }C!65"/:I IJmidJtate.)

270
 • 1 ~ PlAci de pardosealA Plici da pardoseall PISCINE ACOPERITE PRIVATE

1111111 OETALII- CIJ

Prin folosirea foliei la imbrăca-
'rea bazfneror'"sEl ~eVffir-efortur""~"
uzual de a realiza structuri infe-
rioare. Orice formă ~i marime a
bazin ului poate fi imbracata. La
construcţii noi sau la renovare
-. G) -@. Din motive de sigu-
ranţă, In zona treptelor, ban-
chetelor şi a bazlnelor pentru
Racord de margine' bazîn cu foII.
şi
profil metalle de legatura
® Varlantl- <D ® Falia flxatA pe paratel, bazlnulul copii se foloseşte fofie cu su-
prafaţă In relief, ştanţată. La
1--.5~
strapungerl se folosesc racor-
duri cu flanşe fixe - (ii) + @ .
Se va lua in calcul' eventuala
formare a condensului (per-
meabil/tate moleculară) pe latu-
ra opusă celei in contact cu
apa. Sub Izolaţie trebuie
prevăzute scurgeri secundare
sau goluri de descărcare.
Pentru golirea bazfnulul se pre-
vede o pantă uniformă de 5%,
maxim 10%. Pentru ataşarea
Folie sigură a follellzolatoare se folo-
14'
\:!)
Legatura marginII cu vlnclu
deleglturi!. din tabll
® Tnseptl ptr, sta~onare ® TreaptA de scara sesc profile de legătură din
tablă
-G)-@.
Bazlne prefabricate dintr-o sin-
gura bucată (construcţie tip
coajă) sau bazlne-segment.
Tncorporarea esteTn funcţie de
particularita~le locului - G -
4]) • La bailnele--segment
sint Impuse module.

® VlrlantA- Ci) ® Canal nnJandez

-- Forte
:E:ICICE:II:

Fol/e cu proeminente

-
TablA de legAtura

--
~
lmplsmurA pol/ester
Armltun J Inox
SolullePVO
Flan,1 m,,~III--:"
--r- Nlturf

======
--
Sudars
NIsIp cuarţ
Subst. de izolare 'Cu silicon
LegAtura parete - podea
cu mulurl concavi
. ® LegAturi flan,l fixA Flanel fixl cu manşon @ Legenda -

4.00 ~ 2.35 ;( 1.00, 6,50 x 3,20 li 1,2Q11.60

9.20 x 3.90 xl ,SO 10.20 x 4,10 x 1,50

@ Bazir.e poliestgr ",:retabricate @ Bazin inot pref:abrlcat

271
 PISCINE ACOPERITE PRIVATe

Acel. din
plvnlll

IPI' canal Bazin subtllran de Inot

Apa

® Schema legAturllar unul bazin cu canal de praaplln

®
Jacuz.zl

Bazin dll lnat, Jacuzzl şi sauna

,11111 Terua
Terasa

® Bazin de Inot cu trepte ram.",

r-~-I
'l __ o

Terssa

---~- - - ---
-~~~-::-~-....:~---------.:..--::
--

~iij
® Bazin inot, jacuzzi şi saun!! @ Bazin rotund. JeCU!I1. S~.ur·3 .si sof.!ltiu

272
 SPÂLĂTORII-INSTALAŢII DE SPĂLAT
~ 1110 --!-33O-f
r -1 Automat de IaXar.
-Q:J
I i cu moned.
Cantitatea de rufe murdare uscate 1n kg/saptamin4:
Menaj cca 3 kglpersoana (40% se ealca prin presare pe calandru de rufe)
._ Hoteluri. cca 20 kglpat (schimbare zilnica de lenjerte de pat şi prosoape)
cea 12 - 15 kg/pat (schimbare de4 ori pe săptămlnU lenjerielde " ' 0 ' ,.......
pat şi a prosoapelor)
cea 8 - 10 kglpat (schimbare de 2 - 3 ori pe saptaminA a lenjeriei
de pat şi a prosoapelor)
cca 5 kg/pat (hotel categoria turist)(sahimbare o dată pe saptamina
a lenJeriel de pat $i a prosoapelor) "
Valorile de mai sus includ şi restaurantul.
Pensiuni cea 3 kgIpat
Restaurante cea 1,5 - 3 kgl10c
MasinA automata de spllat, La hoteluri, penslunl şi restaurante articolele calcate prin presare pe calandru
cu centrilugl
reprezinta 75% din total.
2CI 20
Azllurt de batrini: Cămine: cea 3 kglpat
H--S9S---i; Azilurl de Ingrijire: cea 8 kg/pat
1---110 _410-1
Incontlnen~: cea 25 kglpat
r" ""1 Automat ele
laxare Camine de copil: cea 4 kgIpat, Creşe: cea 10- 12 kglpat
I IcumoMde
_._, Instituţii de tratament
şi ingriJire: cea 4 kglpet
I Incontlnenţl: cea 25 kglpat
I La Institullfle de mal sus articolele călcate prin presare pe calandru reprezintă
_._.~
cea 60% din t01al.
I Spitale, clinici (pinA la cea 200 de paturi):
Spitale 12 - 15 kgipat
i Ginecologie şi matemltatl
COnica pedlatrtca
cea 16 kglpat
cea 18 kglpat
La spitale articolele clicate prin presare pe calandru reprezinta cea 70% din total.
Personalul de ingrtjlre: cea 3,5 kglpersoană
Capacitatea de cantitatea de rufa murdarelsllptamina
® Maşini automati de UlCet @ spAlare necesară zile de spălare/sAptamina x cicluri de spălare/zi
Exemple de calcul'
!CI 50
1. Hotel cu 80 dr, paturi, grad de ocupare 60% • 48 paturi
/+--IDU _ _ 4 schimburi de lenjerie/saptaminA; schimbare zilnica
a prosoapelor • cea 12 kg/pat
48 de paturl a cite 12 kglenjerle • 576 kg pe slptaminl
feţe de masă, articole de bucAtarIe cca 74 kg!siptlImină
capacitatea
de spAlare necesara. ~~ ~~ - 18,6 kglciclu de spălare
2. hotel cu 150 de paturi, grad de ocupara 60% ·90 de Paturi
schimbare zilnica lenjerie de pat şi prosoape • 20 kglpat
90 de paturi a clte 20 kg lenjerie • 1.800 kg pe saptamina
feţe de masa, articole de bucatarie 200 kg pe sAptAmina
2.000 kg pe sAptamina
capacitatea de spălare necesarA- 2.~~7k9 - 57,1 kg!c:lclu de spălare
® Maşini automatA de IplIat,
cu eentrilUQI
® Vedere laterala .... ® 3. azil de bAtr1ni şi de ingrijire: 5D de Jocuri pen1Tu bAtrfnl, 70 locuri
persoane care necesită Ingrlpre
70 locuri persoane caie necesit! Ingrijire a cite
12 kg rufe murdare. 840 kg/săptămlna (pericol de Infecţie)

eV8CU8"'' { capacitatea de spălare necesară - ::~ .. 33,6 Itg/ cJcJu de spălare

I 1 I
TI
50 de locuri pentru bătrlni a 3 kg rufe murdare
feţe de masl, articole de bucatarie cea
• 150 kg/ săptămina
100 kglslptămTna

4: I
(fără pericol de Infecţie) 250 kg/saptămlna
I capacitatea de spălare necesari. 2:~ ~g .8.3 kg/cle/u de spalara
I
........ 4. clădire de locuit cu mai multe familii - 90 de locatari
cea 3 kg de rufe murdare pe persoanA· şi pe săptămină
ft8Ol-3IO-l
1 - - - 1380 - - - 1 capacitaiea de • . cantitatea de rufe murdare/sAptamlnă
CZ) Pl'lIsl de cllcat (cu cilindru .® Vedere laterala .. <i) spAlare necesari zile de spAlare/sAptamina xcicluri de spălareJzi
fierbinte) 90 persoane x 3 kg • 270 kg : (6 zile x 5 cicluri de spălare)
• 9,0 kglclclu de spălare: 5 kgImaslnă de spălat. 1,8 maşini de spălal
Sint necesare 1,8 • 2 masini de spălat
J--- 2400/24CQ129O 5. camine stUdenţeşti cu 226 unitati locative (UL)/1 UL. o persoană
Calculul capacitatii de spAlare:
,l
,'
Pentru menaJul unei singure persoane este necesara minim o umplere a
maşinii de spalat pe saptamIna .
(1
l'
La ;a. o umplere/saptamina x4 saptamini. 4 spatărl pe lună pe UL
226 UL x 4 spâlărilUL. 904 spălârillunâ;;w 100%.
,' - _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 01, Din experienta, 7ntr-un cămin studenţesc gradul de ocupare se poate
-'1--- considera 60% .
.... 60% din 904 spalM .. 542 spâlâri pe lună: 30 de zile. 18 spăIărVzl
Necesarul de maşini: In cazul studen~lor, ca şi In activitatea profesională
:; obişnuită, există doar un anumit interval de timp liber, după orele de curs.
1 ': Acesta poate fi intre orele 16 $i 20 = 4 ore.
Timpul necesar: pentru un ciclu de spălare, precum şi pentru umplerealg.o:
tirea unei masini este necesară cc:.a o oră. 18 spăIări: 4 ore = 4,5 - 5 maşIni
® Presil de călcal !~~ CO'iată) @ Vedere laterală - ® aul',mate de spălare. Sint necesare deci 5 maşini automate de spălat şi
două maşini de uscat rufe.

273
 SpALATORII
(j) Spllllte " .."lrIluga,. -(Il
Ci) U~CIlte

~"·-_·_~'-·'--"-'·"--Sp!latoriile"spltalelo"ctJprinctO"zonâ"septlctşl o-zonă
G) PtIIsl eilcarl
It) Sasi"
Gl AlbiI dl rult
(i) Mall dl InUns
Oepozft (i) ",... de cllcltl
mablll
G) SpAlAtorie mIcA pentru hotel
aseptic!'cu'
'
accese separate -@-@-@.
In zona septică pardoseala, pereţii, precum şi porţiunile exterioare
ale echipamentelor şi maşinilor incastrate trebuie să poat! fi cura-
ţate cu apă şi produse dezlnfectante.
Trecerlle personalului intre zona aseptica şi cea septlcă a spăIăto­
rlei trebuie amenajate ca filtre sanitare in care se efectueză dezin-
fectarea mTiniior şi se află spaţiul pentru echipamentul de protecţie.
Uşile flltrului sanitar trebuie să funcţioneze alternativ astfel inclt să
nu se deschidă concomitent uşile zonei aseptice şi septlce -®.
Greutate Greutate

® SpAlAtorie media

~®
~ Spalare

® In douA IncAperi separate (1) Greutatea media a tipurilor de rufe

r"i!~~~~=:t-r-jl j'
CI
o u_,.
_ _. ._ _ _ _ _ _• ~
J. Ci)pm-
al Detorganp
1-1,20"T""- 3,se---! ~4,OO----l
<D , -
@ SplJlltorie ou autoservire al AflI'" cltrul'
Ci) C"""pI..,lInd
® MI" dll.llnl Prt••,.
® _dllnllnl
® _adl .. ,.lt

. Ulei'.

SP.I.r~~

® Masina de spălat cu o uşă pentru

cabina de d ezinfectare ®
Spălătorie cu Incăperl separate:
septic - aseptic ® Spălatorie pentru azil de b~trinl

274

CD
Balcoane dispuse In colt
Grupar. de balcoane cu protecţie
® Imporrlva prlvIrIJ din .xtarlor
(orol,etlelati da vintl
'-"fru'coplrTrr aer liber, uşor de supravegheat:· - , - - - -
Belcon uzual cu' protecjfa ImpotriVI
® privirii din Ixtlrfor
(almuttan protlC~' latl d. vint)
Grupara de balcoane cu apatll
Intermad1are pentru depozitarea
moblflarulul de balcon
BALCOANE
Valoarea locuintei poate fi ridicatA prin adăugarea de balcoane şi spa~i libere.
In acest fel se poate extinde zona de lucru şi se obtine un loc de joaca pen-
-_._.-.__ .,.
Balcoanele pot fi utilizate pentru relaxare, dormit, luat masa. Pentru a obtine
adlncimi funcţionale la necesarul de spa~u trebuie adăugat cel destinat jar-
dinlerelor - @+ ~ .
Balcoanele dispuse In colţ sint protejate faţa de privirea din exterior şi faţă
de vint şi, in comparaţie cu celelalte, sint comode - (D.
De aceea balcoanele uzuale trebuie protejate pe latura expusa la i(ltemperil
-@.
rn cazul grupărilor de balcoane (clAdiri cu locuinte de'fnchiriat) trebuie avută
in vedere protectia vizuală (- protecţie fata de vint) - ®, care se rezolva
mal bine prin distanţare relativa, de ex. prin spatii de depozitare pentru mo-
bilierul de balcon, umbrela de soare ş.a. - @, @.
Loggia, justificata In zonele sudice, nu isi gaseşte locul In condl~lIe noastre
cllmatiee {ale Germanlel- n. tr.J. Loggla este insorita numai pentru scurt timp
şi ofera spa~lIor adiacente suprafeţe exterioare mari care generează scăde­
rea temperaturil - ® . Balcoanele dIspuse decalat In elevaţie pot dinam Iza
faţada, dar creeaza dificultati In asigurarea protec~el fata de privirea din ex-
terior, faţă de intemperll şi soare - @. In schimb, balcoanele dispuse de-
calat in plan sint excelente din punctul de vedere allntJmltltii şi al protecţiei
tatA de vint .. (î).
La proiectare trebuie luate In considerare urmAtoarele aspecte.
O bunA orientare rn raport cu soarele şi priveliştea. O pozi~e corecta in ra-
port cu locuinţa şi cu cladirea inveclnatl. O rela~e spaţlala cu spaţiile Inte-
rioare adiacente - camera de zi, eventual Incaperi de lucru sau dormitoare.
Oimenslunl suficient de mari, protec~e fatA de privirea din exterior, zgomote'
si manifestArile vre",1i (vint, ploale, insorlre putemlc:4).

:'>:":""::QtJ":
. .. : .,'..
Materiale adecvate pentru parapete sTnt sticla netransparenta, materialele

t
,. '.
plastice, baghatele de lemn pe un suport care, cel mai bine, se realizeaza
din proflle sau tevi din oţel, usoare, bine ancorate de zldarie. Parapetele din
,:::. : .
: I ','

® Balcon retras (Ioggla)
montantl de otel (pe traverse copiii se pot c:4ţlra) nu oferi protecţie faţa de
:: . .' ,',
.,.. '. vint şi faţa de privirea din exterior şi adeseori sint dublate de chiriaşi cu ma-
. ,-,
. . teriale care nu pot fi controlate •
'. · ..... Curentul apare la spatJile lI,?ere dintre parapet şi placa de beton - @, mo-
·· . '.
tiv pentru care este mal bine ca parapetul sa fie coborft in fata plăcii sau sa
se utilizeze un parapet masiv. Acesta trebuie să fie de TnăIPme redusa pentru
evitarea caracterului de cadă, trebuie prevăzut CU teava de otel continua la
cota reglementari (;;. 900 mm); eventual epa~u pentru jardlnlere - @. rn ca-
zul clAdirilor multletaJate trebule'prevăzut sistemul de evacuare a apei dea-
® Balcoane decalata
supra jgheabulul de balcon - @ .

~ ~ JLLI~
lA ....... J~~:
ii"

~ ........ a75cm
n- •
il:l0cm
g
..... C4
wf-l C12
H
Il
iiii
8QI]
<~
Ji1ill ~ n~.:.w.w::"
ii)':!
"
J! ~
f-_...:3:::,!O=-_-iI~
.. :.w.....,•.•w:......::::......,.• :;::
If' Balcoane decalate prin modificari ® Varfanta de parapeta GJ) Perapet da balcon Ba/con cu spa~u de depozltare
pentru mobilierul de balcon
\!../ d. dJreejl. fl dlspun.r. In trepte

~ 10 =0 rlcs;J A
4

4.20
1 •1C f--19--1
'Î3', A. 7.0 m2 ':lalcon ptr. 3 ,;, 4 psrs. ~.• 6.J m2 balcon ptr. 1 - 2 pers.
® Şezlong @ Loc da şedere. C'J masă IJ.::!J B = 9.0 m2 prr 5 - 6 p9r •. B • 1Q m~ ptr. 3 - 4 pers.

275
" .~~ :'.,:"
 DRUMURI ŞI STRĂZI
a b c d a

BOndurr Inalt., .~--~ .. <D-.~,.., ... ..12...~•. • 15 ...."

e~)·
13 25 ........ ,....

Bordurljoase ® 15
7 12
18
20
19
15
13
100
50

Borduri rotunda @ 9 15 22 15 100

50

- -- C~g)
Pavele da gazon @ 8 20
- 8 25

Plici da straturi (j) - 6 - 30 100

DIN 483 - pag. 225

Pava)e din pavele profllate: pentru strAzi, parCAri, pardosell de hale, şine,
consolldArI de tAlpi şi pante 7n cazul cursurilor de apa. Solicitare prin circu-
la~e ridicata datorita efectelor generate de profilarea pavele lor şi suport
corespunzAtor.lnal~mea pavelelor 6, Bşi 10 cm, Dimensiuni lunglme/lătlme
22,5111,25; 2011D; 10/10; 12/6 etc.
~~cJ

-
lnt1\1111_ Ll\lme Lungim.
cm cm
"'" lnll1lni. Li~mI ;;;,nglm. ~c.I In acest fel adaptare la IA~mll$ uzuale ale componentelor din construcţia de
21,5 1-
I
a
11,25
",2!I :22,5 "
al e '. 1,w 23 38
drumuri- (i)-@.
Groslmeasuportulul (pietriş fin, grosier cu dimensiunea componentelor O- 35
10 11.25 22.5 38 8 1,w 23 38
mm) ca flltru sau strat portant trebuie adaptata la solicitarea rezultată din cir-
culaţie. in cazul stratulul portant 15 - 25 cm; stratul trebuie compactat pină
® Pavele profilate (2) Pavele profllate decorative atinge stabilitatea necesara. Strat suport de 4 cm nisip sau 2 - 8 mm spl/t.
După vibrarea stratului superior, stratul suport se compacteaza cu 3 cm.
Se livrează pavele pentru curbe - @, pavele poligonale de gazon - ®pen- _

~~
tru execu~a drumurilor gospodăreştl, a suprafeţelor de parcare, a cailor de
acces destinate pompierilor, a căilor de circula~e consolidate numai pe
la~mea roUlor, pentru protecţia pantelor faţa de eroziune, a cailor de acces in

~ . ~ zone inundablla. Pentru dotarea rapidă cu vegetaţie şi pentru o vegetalle sta- -

~ ~ bilA se seamAnă gazon peisager" Pal.laada profllate şi rotunde dln beton -

(9) - ® pentru delimitarea ,i Tmprejmulrea suprafeţelor verzi şi plantate,
adecvate şi pentru compensarea diferentelor de Inăltime şi pentru consolida-
lntlllm. ~m. LUngimi ~CJ tl1ll\lml LlIlm. ~gIm' ~c.I
cm cm cm etil .." rea pantelor. De asemeni, pallsade din lemn impregnate sub presiune - @. -
e
8
10
10
10;20
10:20
48;96
48;98
•
5
7
1>1
21
14;21
la
51;34

® Slocun de Pllvaj tfpizate Pava, rustic

II
ee

1
Bloc 11~ Net· '/. I~ Pana PIII1A
mit -1 -2
lnllHmt
cm
l.l~mI
etil
Lungim.
cm
~CJ <D ~ @ @ @ @
la
10
10 33
33
33
11.5
12
Intii. 8
Ullml 12
Lung. 18
8
12
12
•;
12
8
I
12
8
Sl11
12
8
5113
12
Stocurl pUn. d. eeole.f! dlm.nslunl &ucJmt 48 sg 92 138 a7 82

@ Blocuri de pavaj rotunde @ Blocuri da gazon ® pavaj din baton - @ @ Cerc-@

:;:~~~~ţ== Plelr!$
;:;:
EKcavatle

@ @ Blocuri pentr~ str~turl inguste! LI-

@ Pali sada din l'3mn
@ Palisade/beton Palisade profilat: beton

276
 Corturi LOCUINŢE DE VACANŢA
~~~~ ( I*)~I
',00
~._ . •__.....
~ . . · . 1-·· aM
l'

szo

Cort ma' mare cu un cort interior,

Ci) Cort mic cu absldl ® doul &baide ,i o .tr.. şlnl
Cort mii mare 10000lbii cu peretllat,rali Inalti, .treaslnl şi fereastrl

Rulate Sonet do

T
i
d

No.pte.
1 Noopt••

1"4' Rulati cu trei paturi şi bucltlrle

® Cu5paturl ® Cu 4 paturi, lOaleti!. ,1 u,a gft.anll
\:!.I !nglobaIA
lnllpm•• cu ref 2,48 m

3,00

Rulati cu 'Ila~u de gAtit, da şedere, v.~. In perapectfvla interiorului 10' Rulati cu spa~1 pentru gltll, GJ) Ac"lfl ruloll .amenajati pentru
® da dormit " pentru bagaje ® -al Ireeea,Noaptea In locul maeel un
100 de domt ~ m'nca~ locuk dormit (6 locuri d, dormit)
2.48
I 18' I ....-.i.l~---t 2,07

Pot dllbiu
r
Toal.1t

Buoltlri.
Frlgtdtr

Clnop'. d' ,.zut

12'
Rulati mar. cu loc d, dormit Mlcrobuz pentru camping
@ M1crcbuz pL camplngTlsoher XL6S
Mlcrobuz pt. camping Lydlng
~ pentru 8 - 9 persoane Westfalla Joker 1/Cfub-Jokar 1 ROG2

Cabine pe nave

Pat
1-...,JIlo:2J.:o..::.JI!:l=i raI:Iotabll

PII

Dulap

Dulap

Ca.bină cu 2 p3.turi jos şi unul sus, Cabină cu 2 paturi. in Interiorul Cabină cu 2 paturi, spre exteriorul Apartam9nt constituit din cameră

cu duş/INC
@ navei navei de zi şi dormitor

277
 CASE DE VACANTA
CASUŢE DE GRADINA
Cel mai bine. casele de vacanţă construite in munţi sint astfel amplasate,
-~--Tnclt,să, fie- protejate impotriva vIntului care bate dinspre Vest şi orientate
.. spre răsărit (soarele de dimineată), Pentru sporturlle delamac'ăSeTâtre6ule­
protejate impotriva vintului care bate dinspre rasarit $i sa fie ~rlentate spre
Sud, la fel ca şi casele de pe malul apei. Pe cit posibil, construcţia trebuie -
1--2,44 - - i să fie realizată din materiale de construc~i tipice pentru locul respectiv. din
materiale organice (piatră naturala. lemn). Din motive de sigurantă, dotările
trebuie să fie legate de casă. Golurile trebuie să poata fi acoperite cu obloane
care să ingreuneze efracţl/le, 430

Suprafata 3,1 ni2

un.' case
Etaj Pod pLdormn T&l
Ccnstructle anaxA a
pentru grildlnl
'" ® Cui d. gradini micA 1.

,
I
I
I
I
I
JLoc ~erll
1cu supr!l-Ia Partar
,de10m
1. _________ _
I

'" 14'1 Cul din dulapl cu o terasA '" ® cua din dulapl cu pod pentru lacul de dormit
'.::J acoperitA

Am. Pref. CCSle Arh. KonstanHnldle

cu o suprafall de 25 m', Arh, H, l.owett '" 0 cua da vacantA In Belgia ti' ® Casa da vacanta!n Grecia

Arh, Imrnlch/Erdenlch
® Parterul casei-@) . '. t,.@ Mansardl- @-@ "tir @ Sec~une- @ tI'@ Vedere .... @
--- ---------- -- -,, I
I
I
I
1
•

_________________ J

Arh. Solvsten Arh. Jensen

Arh. Hagan 4~ f.iC\
Part~r·JII..msj case de vacantă de î.a@ Elaj-@ il'" @; Casă de weekend ~@ Casa da '/3canta pe insula
Bornholm
pe litoralul Mării Nordului

278
 CONSTRUIREA CLAOIRILOR OE LEMN
-(IJ
Cal mai vechi mod de a construi case din
lemn constă In folosirea blmelor de lemn
-(i)-G). Modul In care lemnele Inl~al
,' ...._rotunde sau grinzlle.!nt suprapusa ,IIm·
blnate Intr. eleprÎn canlact fOrţat: Clldliile " ••..
cu schllet de lemn: numite ~ constructii «p
Fachwerk. ofera un numAr mare de varlan·
te de realizare şi de posiblllla~ de modela·
re - @ - @. Modul cel mal rAaplndll de
reafizare a clAdirilor din lemn este consUtuit
din sistemul de realizare a construc~el din
cadre de lemn. Sarcinile verticale sInt pre-
luate de nervurll. portante. Estt din punct
<D Caatdlnblm'delemn-@-@ ® Sistem de construcţie din lemn
rotund din dulap!,1 ® Pere~ mulvt din lemn de vader. economic cel mal anclant mod
de realizare a cladlrller din lemn. Aceat sis·
tem satisface toate condiţlile1n oaea oe prl·
v"te problemele de ftzJca construcţiilor,
calltatta, aspec:teia statice şi confortul. O
varianta a sistemului d. realizare a cladiri·
lot din cadre de Ilmn e.te coneUtultA d,
sistemul d. construcţi. din panouri da
lemn. Cladirii, sInt realizati prin uambla·
:.". ..... rea de panouri de perete" da panouri da
Sistemul In sectiune
plans'u - @ '. Cea mal Importanta
masurA pentru protejarea fatadelar consta
In Impiedicarea pAtrunderii apel In lemn. In
cadrul prolectlrll trebuie avut griji ca Itre'
SlnUe acoperl,utui el na IUftclant d, mari.
Ftnlsarl. .~terlcrulul I/1bula astfel rea·
lIult. Incit apa si SI scurga repede. In
GrindA secundarA zona In cera ajung s!raplt cle pic ala. ale·
® Sistemul!n plan - @ ® Nod cu ItIIpul continuu
@-@.
mentale trebuie sit paatA II Inloculte usor -

~
SlltemuJ In ,acţlun.
~ Etajul coplanar

G~ndld •
...mut
~
~
® Imblnlre dulghereuco.a luucturll
lip Fachwerk
@ EtaJuI!n con.oll - 0

.,.....: ......:::....: ....: ..::..........::::..:......: ....: ....: . :. :::::....: . : ..

I mu/ In

.....:.'." . .
'

@ @
@ con;t~~tle cu stilpi din dUlapi @ Sistemul In plan - ® Ncd-® Nod

tt'fitarea 5tro,0""r de ap~ ® Detaliu al 50clului

Grinda 'pentru balccn sau teras~
poate fi inlocuita usor

279
 CONSTRUIREA CLADIRILOR DE LEMN
FATADELE - Q:I
DIN 4070 - 4074 .

Scindurile- pentru.. fatada. sim...tlvite..

® CtptuşeaJl verticalA C\J falI
pentru ca laturile să fie paralele, sint
brute cum rezultă din gater sau date
la rindea, avlndgrosiml de pină la -
38 mm, lâţimi de pină la 300 mm ş)
lungimi de pina la 6 m. Acoperirea
pereţilol exteriorl cu scinduri avind
grosimea'" 18 mm şI latlmea '" 200
mm. Aceste scinduri sint Indicate In -
deosebi pentru câptuşellle in caple-
® Detaliu -lIectiune orizontalA prin lIgura .. <D ma şi pentru câptuşelile verticale
acoperite cu capace.
Scindurile imbinate cu cep şi bucea -
221145 sint tlvite pentru ca laturile să fie
221121
"120 .20 .025 ... 25 paralele, prezIntă nuturi frezate In
H H H H muchia longitudinală. La~mea nutu-
lui este cu puţin mal mare decit 1/3_
din grosimea sclndurli. Scindurile
permit o alcâtulre profilată a cap-
tuşelilor vertfcale.
Scindurile profllate: scindurile teşite
imbinate cu cap şi bucea DIN 66122, -
sc7ndurile pentru câptuşel/7n cap/ama
DIN 66126, scindurile profflate cu nut
DIN 66126 se debiteaza cu greslml de
pina la 19,5 mm, II~ml de pinA la cca_
@ Detaliu - sectiune ortzontala prin flgura .. @ 150 mm şi lungimi de pină la 6 m.
Pentru eăptuşelile exterioare sint
uzuale speciile autohtone, cum sint
molid, larlce, duglazle şi stajar. Scin-
durile din pin constituie o problemă. -
Dintre scindurile de import poate fi luat
in considerare doar Western Red
Cedar. Elementele de !mblnare care
ramin vizibile trebuie sA fie din oţellno- "-
xidabll. CAptuşellle exterioare sfnt so-
licitate :axclusiv de ploile torenţlale.
Streşlnlla mari reduc In mare masură
solicitarea Apa de ploaie trebuie să
aibă poslblllteiea de a se scurge repe--
de de pe elementele din lemn şi nu tre-
buie să formeze ochiuri de apă
® Detaliu - seoIlM!l.e orizontalA
prin lIgurl - \§)

221145

\
150
.L

Ci) Căptuşlait in caplama ® Detaliu .. 0 sectiune SeclIune orl:zontala

FoII. I proteCjJe
201146 Impotriva ploii
Lambă şi uluc

T
146

ScIndura de colt inclelatâ Colt cu cornier metalic

,1 ~;
o..,~ Căptuseală in caplama cu scinduri
Grefilale ® Detaliu - ® sectlun<'! Coli exterior Vari;mâ a ',-;oJtului ~xţe(,Gr --.@

280
 Umili tInonulul
POZIŢIA CLADIRII
NORD I A"n'....
L:::.. Pu~n soarll, vInt reca/ama, /umlnl unl/orma, sInt nec.sare ferestre mal leonllruelUior
,,_ ,.,N.,d mari Fl8ntru dlfuzarealumlnU de zJ, Incomodare redu" provocata de mu,t8·, .'
RJT.....
.0,,0,

I
SI" cI.lnl....nll. WCou~, Intrirl, bun. I
orl.nllia
IIt-.ud
chirurgical., ..IU.re, Qra/clurl, op.'.lorll,
'ncap.~ frIIIorlnc., 1\I".r., cllcllo,", JnDlporl ~ Dlo\lnll
",,"'mt
c~m~, plonl,";, buClllrll'AaO'POcllra'tl' .plll-
A
ea,"lcIrll,
Ynu ,tull'lll', oftell.
:"'Ţ.~.~b~cure, .pll.torl.,
to.ra " clu,url pt
p...onllul .ngll.1
poa'b".
rI."
RJ~--
l
COIfcloara, "ca
In ,_~.
..... ;.
"·ll .pall'
umbri
./hIt. r. ,1 pl. m...
r ...•• cI.pOIII. Ttru'.P".Ud,
i- ,
I • tllraa'f" con'W1,111 VEST EST I !
1nsalire Int.nsA I I POzl1l1
Pozl~1 favorabila ala laturi -P.UII favorabil, ale
dimineata, Incllzlre
CD lntemp8ltlfor, multi
construcllllor p8 atrlzi cu Insorlte dupA Fliicuti vara. rAc/rs
maxlmAlarn..
® construclllJor
orientare estovest Imlaz.. combinata pt strAzI cu
cu Incllzlre Camo.. pt.1CI1YIt1ţl ori.ntare nord-
puternici fi orbire lOC'a'., _ ..
pt
DormItorul pltl. eu .CII- lud. Partea
In ~mpul vetfl; .sll muzica, 11ncI.. 1I0hlrf. Sw.gIl1I, vltat.lntaloctUllll, o• ."..
n_sarl plantat.. budo.... _ .. d.
o.moral. d. JolcI .. pl. pMR"" bolnav••
de oopacl rumat. blbl1o\lcl. .11 COpiilor, _ ... dO oupa", Camerale blrb.~lor,
favorabi/li a
® Orfantarea
dilerilliot Tncl.peri
CIIII.... pt locuri ••moralldezl,
"'1,1""'1
eom... (II. m/CUI dojun
camere de studiu,
buCltlrllloeulb/ll,
_.ndl, log". loculn,. conStitul18
a_I dfntr-o singuri
cemerl

SUD
Latura cea mei vaIoroul, fnsartre verticalA vlr.. l. prinz; Insorita Int.nSl.
t4" PQzi~i favorabile ,1 nefavorabil.
,ami, sInt necesar; marchiza
PoziţII
'::.1 Fle strlzl,i varsan~1 ntlJntllor
dB protR1\. oontra soarelui, acoperl\lul trebuie si albi atreqlnl
-FlIg•.183
® orientarefavorabile
diferiti
pe strAzi cu

Terenuri favorabile pentru locuinţe
Terenurile favorabile pentru construirea de locuinţe se aflA de regulA 1n
vestul şi rn sudul oraşelor noastre (oraşe din Germania - n.trad), deoa-
rece vTntul bate Tn general din direcţii cuprinse Tntre sud si vest, respec-
tiv dinspre sud-vest, aduce aer proaspăt de la ţart şi Tmplnge fumul si
vaporll oraşului Tnspre nord şi est, Zonele din urmA sint in consecinţa
mal pLJ1/n potrivite pentru locuit, cit pentru amplasarea industriilor. rn zo-
nele muntoass sau rn cele din apropierea lacuriior sltuaVa poate fi exact
opusA, deoarece versan~i orlenta~ spre sud sau spre rAsArit din nordul
şi din vestul unul orl1ş aflat Tntr-o vale sTnt terenuri cAutate pentru con-
struirea de case indfvfduale.
Terenuri pe versantele munţilor
Terenurile aflate Tn aval de şoselele montane sint deosebit de favorabile.
Alei se poate ajunge cu maşlna nemijlocit pinA ITngA casă, garajul poate fi
alAturi cle casă, apele de pe munte srnt evacuate cle canallzarea stradala.
In partea orientat! spre vale şi sud grădina se află nederanjat! de nimic,
inconjuratA de alte grădini -@. La casele construite de partea cealalta
a drumului lipseşte versantul rnsorlt - potenVală grădinA in faţa casei. Tn
spatele casei sint necesare de cele mal multe ori zfduli de protecţie con-
tra pericolului reprezentat de pantele munţilor precum şi şanţuri betonate
pentru reţinerea departe de casă a apelor care curg dinspre munte.
Terenuri la melul apelor
Din cauza Inconvenlentelor produse de ţintart şi de ceată, nu se constru-
Ieşte 1n Imediata apropiere a apelor', ci mal bine nemijlocit sub drumul
care duce spre lac, grAdina fiind Tn faţa laculul-@.
Poziţiile faţă de stradă
La construcţiile realizate Tn regim deschis (case individuale cu ziduri 11-
mitrofe) este 1n general cel mai bine ca terenul să se afle la sud de stra-
dă TntrucTt rn acest fel toate dependinţele se află In mod obligatoriu cu
intrarea inspre nord, rn spre strada, şi acestea pot fi supravegheate
-@. Toate camerele de zi şi de dormit se gAsesc atunci pe partea
opusă străzii, Iinişţită şi Insorltă (est - sud - vest) cu ieşirea şi priveliştea
spre grădină -(D. De cele mai multe ori terenurile sTnt rnguste şi
ad1nci, cu latura spre stradă cIt mal scurtă, astfel Incit pe ITngă clădiri
rămîne In dreapta şi ln stTnga distanţa cerută de Autoritatea pentru
Supravegherea Realizării Construc~lIor (retragerea construcţiei). Dacă
Insă terenul are o lăţime mai mare, excedentul de pe fata însorită pro
tejată Împotriva vintului ar trebui Să, fie folosit)~rin prevederea in acest
loc a unor balcoane, terase şi ferestre mari -\1) şi @.ln cazul În care
terenul este la nord de stradă, atunci constructia ar trebui să se afle cit
mal rn spate, pentru a putea fi folosită gradina Tnsorftă din faţa casei. chiar
dacă, astfel, accesul devine costlsltor - <D,
Astfel de terenuri sTnt potrl-
v~e pentru construcţii care privite dinspre stradă sA alere o Imagine re-
prezentativa. 1n cazul terenulilor de pe stI'ăzlle orientate rn .dlreClla
nord-sud - ® CU terenuri in estul şi rn vestul strazfi, primele au poZiţia
cea mal favorabilă, datorită faptului cA grAdlnă şi camerele de locuit se
g~esc 1n partea dinspre răsărit, protejat! de vfnt, si nu exIstă construcţlf
rn veclnate care sa re~nă soarele de la rtsărIt care cade cu Tnclinat!e mică,
ca la clAdirile realizate Tn lungul strazilor olientate de la est la vest. La
strazile cu orientare nord-sud. terenurile cele mal favorabile sTnt rn partea
dinspre răsărit - ® si, @. Pentru ca In tlmpullemll sa se dlspună de
soarele dinspre sud CU lncllnaVe redusâ, clădllile trebuie aduse nemijlocit
plnă la retragerea construcţiei prevăzute pentru nord şi dotate cu terase
de la rasArIt p1nă la sud. Terenurile cu orientarea spre vest trebuie afară
de aceasta să albă construcţii clt mai indepărtate unele de celelalte, pen-
tru a se asl~ra Tnsorlrea favorabilă din spre sud si priveliştea liberă de pe
terasă - (g), casa puf1nd eventual sa ne amplasata la limita posterioară
- <D. Pentru casele de locuit amplasate pe strazi altfel orientate pozl~lIe
favorabile - ®
Pentru evitarea obstruArli
ar trebui preferate acele terenuri, la care terenurile 1nvecinale prezintă
construcţii pe partea Tnsorltă. deoarece Tn acest caz poziţia şi planul ca-
sei pot fi alese in funcţie de acest lucru şi nu este posibil ca ulterior soa-
rele să fie obstruat de alte construClii.
Poziţia in spaţiu
Toate dormltoarele şi camerele de zi ar trebui pe cit posibil sa fie ori-
entate spre partea ineorită, iar spa~ile gospodăreşti spre strada _@.
Cu anumite excepţii, toate incAperile ar trebui să fie insorlte 1n perioa-
dele de utilizare maxima - pag. 178. tn baza tabelelor de Tnsorlre _
pag. 178 se poate determina cu precizie ce anume cameră sau chiar
ce anume loc dintr-o camera este expus soarelui la o anumită oră şi intr-
un anumit anotimp, respectiv cum trebuie amplasată constrUcţia În ra-
port cu punctele cardinale sau depărtata de construcţii invecinate. de
copaci etc.
Trebuie tinut seama şi de direcţiile princîpaleale vinturilor. Jn Germania
cele mai nefavorabile direcţii de expunere la vlnt şi la intemperii slnt
o
cele cuprinse între vest şi sud-vest; cea mai favorabilă amplasare a lo-
cuinţelor este cea cuprinSă intre sud şi sud-est. Vinturi reci bat iarna din
direcţia nord pină la nord-est .... @,

281
 CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE
-(!j

.....- . ...
.......-_ .., .
,
. TIpuri-de c..- - .
Cladiri cu te,..
nurll. Îlf.r,nte
~."...

Locuinţe
......""JF,"""_""t ___,__

unlfamlllale
1---.,-"
Loeuln,e
cuplatl
,,,
-"' .. ..,. ----
~
Loculnţeln I.nl,
(v.rllnll .,. 01101""---" 'I:;oculn!.
ln,lrulll) In,lruII.
$ .. - .
Izolat. Loculnţ. cu .trlum

. 1 gl~I
'-

T~l e-Ţ~Ţ
~:-1
" !il,
: ,:: r[2:T~r ~ :;. '~
r
," 1 --' ~ ~1" "
-; 1'<
[3 " 1 "" 1
IJ ' ~ i !\II

Ace.. ---
4-

-
" Ali"
~
: ~ WJ
f-

1 I.lpme minimA. frontului, m 20

1
20 15
I 13 13,5 I 15
(13.5)' 5,5 : 5,5
I
I 7.5

2 Adincime minim. I
prefera/111 m
tarlnulu~ m 22
(25) I
I
I
20
(25)
20
125)
1 20
125)
lU
(25)
! 17,5
120)
24
(26)
1
I 30 I 25

440 4CO 300 280 250

I 262 130 I 156 I 18S
3 DimensiunI minIm. I tlrenulul, mp (500) I (500) (375) I (325) (338) I
1238)
(300) (143) I I
4 Se adaugi auprafstA pentru ;118/"U
parcare aepttata, mp - 1"
- - 1- 7 I (30) 30 1
I - 1 -
Suprafalltlren mp 440 4CO 300 280 250 Z62 180 I 185 188
5 • IUprafaţa "iii pentru ccnatrucţl. (""'SI (500)
I
I (500) (37S1 I (325) (338) I (255)
(330) (173) I !
6 NUmir uzu.' d. niveluri
complet.
Suprcfalt medii brUlt
1
I 11/2 11/2
1I 2 (1)-2
t 1

I
2

I
7 I tlnul nlv-VclAdlre, mp 180 I 180 150
1
180 150
I 180 130 I 130 I 150

a Coeficient I T I

9
dlClIOl.lI
dl utlIlz. • tetwnulul (CUT} 0.34
(0.3)
: 04
(0,32)
0.5
(0.4)
I
0.82
(0.5)
0.8
(0.45)
I 0.57
(0,45)
0.6
(0.75)
I 0.79 I 0.19

~~a!!!!!.!..

C:UT max. 8dm1a

_______
"""----- 0.5
0,4 ~- 0.4
0.5 ~
-- t---_L -
0,8 IM) -O.S I
0.4
0.6
-- - -----
0.6
0,8
0,4

1O V.IoaN medii de ooup8re 3.5 3.5 3.5 3.5

• laculnlal NUUL
_40
_ -1.. _38
__
Den.11atI laoulnţ. IMIC. UlJhe ..L-y_ . !-- -
- - 20-25
22 33 -L 38 ~ J _80..l 53,_
11 AHIIrI
-- -------- 21-38- -
' "-40 8O-6a
CerI.lllttllocultorl mia, NUh. 77
12 ~~T - - - - - - - - - r--....J---
!
70-10
ea 1- ,,.!!. .-J.. _I3!- . r...!.~ ..L......!3~_
90-130 100-140
- ....;;-
-217 .L170-210
210 -l18ll

13 C.naItata brulilocuf"11
medie ULIhe
17
i 18 24 I(
28 28 I 28 42
~

• fir. garal pe 1111"

<D Prezentare g.n.ralA I vllforllor I'Iftrlloar. II d,nlftattl ~ulnţtlor unlfamiliale
, ••
•• sate şi zone d, locuinte conform NVO § 19,20
Diferenţa dintr. /trenul nit sI cel brut pentru loculntl20 -

Zgomote. murdArie.
Umbrire
Mediul ~ [
Izolall pe lot cuplall
:~---- Influentei. lIImolferiea

un&~
VInt ploile, frig

Contactul cu mediul ambllnt. pe",pactfva

Tmblnll'8 pllatle! din punct de videre arhitectural ,1 al veg.ta'el

.9;mu
® Relallile dintre locuinţă şi midlullnconjlJrltor ® Pozl~a clldlril pe teren al legAturi (constructive) cu veainlllţlle

LArglme. Ingusl!ma

.. ......',:'
,
GradIna :;'1.: ":", ,1:,_; .:-: .' . ': ',.:
locuintei ' .. .... ,'
Privire ..... ·Forma.·:· ", Vecin
Grădină
Umbri re " terenul"u! "" "Locuintele utilizabil!
" .:" Invecinate parţial

Gradina din
lajacas,i
"Acces Topografie, vegetaţie

!5l Zonarea terenului cu elect asupra alcatuirii planului locuintei

® Rei aIIa dintre locuinţă şi teren -.;;;./ şiamplasarii încăperilor (zone lunctionale)

282
 Utilizarea predominant" Perioada predomlnantl
(N\ " CO~~b~V~i~A_P~
":~_-sl- t:,,~ . -.~_._--~--~ "'-7'-~."'-::'~.-"'-~--"''''~-~-~",,-,-,-,
a IncAperii de utilizare;
Insorlre doritA

' " ;/' . :Amp/asarea rTn

sltua~e in ceea ce priveşte orien-
Camera de zi de la prInz pina saara tarea, posibilitatea de acces,
legătura dintre ele, creează con-
diţiile pentru o Tnsorire echilibrată
. in cursul zilei intregi.
ProiectArii făcute de arhitect il re-
vine sarcina ca prin organizarea
L~I de luat masal
(aurragerle in plan să obţină Tnsorlrea dorltÂ
de dimineata pInA seara pentru respectivele grupe de
® Orlantarea incAperilor locuinţei TncAperi.

Oamere coplHor de la prinz pfnas.ara

A -100" IOans In caa mal scurt!
zi din lamA

v E 8 -200" soara da la inceputul primAverII

pTnlla fin,le toamnei
C - 300' soare In cea mal lungi zi a verii
noapt••
'nsorlrea da dorit
dimineaţa

<D DiagramA: orlentara. Inclpertlar locuinţei ® Dlagramainsortrflln diferitele anotlmpurt

o Intr-un sat ® Intr-un grup de locuinţe ® In planul -urban- o Tnpelsal

Capacltatea formelor da clldlrl de a se adapla la larma te,renulul.

®
tJB 06 6J t:J
w'~~""'"*~~,","7<"*,.L.,.l,...,.~:,*",.@
--':"-
Acoperi, In douA ape Une
Tal1lnplat
----
accentuate
~

In 4 apt Intr-o apA In leresa (T.t)

."

(!.t.)

potrivit
condl~onat

® Teren foarte accidentat. pozitiI pe panta

N+-"

@ Teren cu pant~ foarte abruptă

283
Exemple de forme tipice pentru diferite regiuni CONSTRUCŢIA oe LOCUINTE
..... QJ
G) Locuinţe cuplate
sint uzuale. frecvent din motive·
constructive folosind tipuri identi-
ce sau doar pu~n diferite de
clădire, de asemenea şi proiecte
individuale, mai rar prin insuma-
rea unor jumătăţi de clădire pro-
iectate individual; sint realizate in
regimuri de construcţii deschise,
cu garaje sau locuri de parcare
acoperite pe terenu I privat (cu re-
spectarea unor distanţe. faţă de
limitele laterale).
® Locuinţe in lanţ
(var. a celor Tnşiruite care nu tin-
de spre suprafeţe minime) sint
construite cu precâdere in baza
unei concepţii unitare de proiec-
11/2A1A 11/2 A2A
IA2A tare (din motive constructive),
G) L.aculnţ8 cuplate mai rar prin Însumarea unor pro-
iecte individuale (fiind necesară
o armonizare respectiv un acord
d.p.d.v. al modeIării), regimul de
construcţie putind fi deschis
(max. 50 m) sau închis, îndes!-
rea fiind favorabilă in cazul unei
valori locative ridicate; garaje le I
locurile de parcare pe terenul pri-
11/2T 11/2A1A IIT vat sau in amenaJări colectoare.
® locuinte In lanţ ® Locuinţe cu atrium
sint realizate in calitate de
clădiri individuale (fiind nece-
sară o armonizare respectiv un
acord d.p.d.v. al modelării) sau
din motive constructive folosind
tipuri identice sau doar puţin di-
ferite de clădire, In regimuri de
construcţii deschise, fiind posi-
IT bilă indesirea in cazul unei va-
IA1A
lori locative ridicate; garaje/e /
® Locuinte C1J atrium locurile de parcare pe terenul pri-
vat sau 1n amenajărl colectoare.
@ Locuinţe fnşiru/te
reprezintă un mod comunitar de
realizare a construcţiilor prin 1nşl­
ruirea de tipuri Identice sau va-
riate armonizat de clădire, in re-
gim inchis sau deschis de con-
strucţii, fiind posibilă indeslrea in
cazul unei valori locative ridicate;
eficientă din punct de vedere
1IA2A IIT IIA2A IIIT
(niveluri decalate) economic; garajele I locurile de
@ locuinţa !n,irul1e parcare pe terenul privat sau În
amenajări colectoare.

® Locuinţe urbane
reprezintă un mod comunitar de
realizare a construcţiilor prin
ÎnşirUirea de tipuri identice sau
variate armonizat,de case sau
prin Înşiruirea de co'nstrucţii pro-
iectate individual. (fiind nece-
sară o armonizare respectiv un
acord d.p.d.v. al modelării) in re-
gim Închis de construcţii, fiind
III A2A IIIT
posibilă indesirea În cazul unei
8 - Loculntă dată cu chirie Legena!!:
A- Loculniă principală valori locative ridicate; garajele /
1: 1 112 numArul nivelurllor
A2A Acop.ris In 2 ape locurile de parcare pe terenul pri-
A1A Acoperis Intr·o ap~
vat sau În amenajări colectoare.
® Locuinte urbana T Acoperir. in le rasă

284
 CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
-1lJ
Locuinţe cuplate:
, -Permit o libertate mare de alcătuire
a pianului ,i posedă suflclentA capa-
citate de adaptare in ceea ce pri-
veşte insorirea. Deseori sint folosite
tipuri de clădire Identice, respectiv
pu~n diferite. Pot fi realizate de ase-
~13.QO---! menea şi pe bază de proiecte Indivi-
duale, mai rar prin Insumarea unor
iumAtă~ de case proiectate anume.
Parter Etaj Garaje sau locurile de parcare sint
SeclIuni
realizate deseori lateral. Dimensiunea
minimă a terenului Individual este de
375m2 .-CD
Locuinţa rn lanţ:
Reprezintă o formă colectivă
de rea-
lizare a constru~Jlor
(var. a celor
inşiruite, care nu tinde spre suprafeţe
minime). prezentind o concepţie uni·
tarA de planuri şi alcătuire arhitectu-
rală. Au o suficienta capacitate de ad-
aptare In ceea ce priveşte .fnsorlrea
Este o formă recomandabilă datorită
faptului cA Tndeslrea este favorabilA in
Parter Etaj Sectfunl cazul unei valori locative ridicate,
® Locuinte in lanl
T
pem~Tnd rezolvarea circulaţflior pe un
spaţiu restrins şi eficient din punct de
vedere economic. Dimensiunea
minimA a terenului individual este de
225m2 -@.
locuinţe cu atrium:
Reprezint! o insumare a formei de
realizare individuală sau colectivă a
constru~lIor. Pemite' libertate Tn
alcătuirea planurilor. Modelarea tre-
~12.5O---! 1---13.50--1 buie să fie unitară in ceea ce priveşte
forma acoperişUlui, materialele, de·
Flrter Etaj Sectiuni tallile şi culorile. Este posibil un grad
mare de indeslre In cazul unei valori
® Lacul"ţe cu alrfum locative ridicate. Dimensiunea mi-
nimă a terenului Individual este de
270 m2lfiecare clădire. Garajele / 10·
curile de parcare pe terenul privat
sau in amenaJări coiectoare.
-@.
Locuinţe tnşlrulte:
Reprezintă o forma unitară de planuri
şi de realizare a clAdirilor, capacitate
N
limitatA de adaptare in ceea ce pri-

r
veşte Tnsor!rea (Planurile trebuie
corelate cu necesftatea unei insorlri
. ' :
..•.••. , favorabile). Tn cazul unei valori loca·
. ".·1,'''''' l"
.:....: "" .! .~: .': tlve ridicate, locuinţa Tnşlruftă repre·
Parter Etaj S8c~unl zlntă forma cea mal eflclentă din
@) Locuinţe înşiruite

II
punct de vedere economic pentru o
locuinţă cu atrium. -@.

LOCUinţe urbane:
Acestea reprezintă un mod comuni-
tar de realizare a clAdirilor prin inşi- l' I
ruirea de tipuri de clAdire identice
sau variate armonizat.-@.

9. enda: . <J Intratu rn Jocuinll

11:8.001 ju.oo l [5
........... Zo"ada ZI
......:. 1, 2. 3, S
[[ill[J Zona d. noaple
•
O
~ElM[area
prrnclpal~
1I1-IVataje Schita de sistematizara

® Loc~lnţe urbane
EZJ ~:ap~fI anGX! <J- ~:~;;n~:a

285
 Sc:arl
ptnltU
chlrl., ~~. .~~~
Pod
.'-/ Mansardllloculn\l chiria

ti' <D Locuinte !nşirulte cu nivalurl daca/ale Am. H. Leonhardt ,1. E. Schlrmer ţ, ® Locuinţă InşlruUA cu mansarda Inchiriata Arh. Kulka

Plner
ţ, ® Loculn!eTnşlrulte cu adlnclml dlfarlte

1
IUbllalL .. ,II,.J parter partlr
ti' ® Locuinte Inşlrulta • toate InslatBlRle lntroO lingurA ghenA ~® Casa ln,iruite cu lIumlnar. ,1 !nsonre favorabile Am.Olsch

Etil Subsol mansardă cu locuintA chirias

Arh. Hermann t- ® Subsol şi mansardA - <D

t,.r ® Locuin:ă dintr-un Sir cu scara amplasata transversal tf ® Casă dintr-un sir de Case cu garaj anexat

286
 LOCUINŢE CUPLATE

.
LocuintA cuplatt cu sufragerie ,1 teruAIlI alaturi t-r ®
.•.. ... " '~pirter

locuintA CIIplatl Impartiti

In d.!~nalA
-_. ----
t.r 0 Etajul de la - @
t.... ~".,,~

Farter

t- ® LocuinţA cuplatl eu niveluri decalate +.

.,.
® locuinţA cuplata
cu Intrarea In fatl
Locuinţa cuplatl
cu Intrarea lataral.

f
.~:~" ..a'~- ..."""'.-ot!JIII
'..
~ Parter 1"1rIte
Etaj 1
Subsol Fartlt'

ţ, ® locuinţA cuplatl cu plan pAtrat Arh. L Net! ti' @ Loculn!! cuplata In forml de L cu 2 terase

t,r @ LocuintA cuplatl fn forma de L cu curte Intertoarl Arh. FI. Frobst ~@ LocuintA cupiili cu lubaal t-r @ Parterul

III
~® Etajul de la - @ tp @ Secllune Iransversală - CE' - @ !l.rh. Hăyng + Nettsls + Sandicrt

'. . . 287
 cLADIRI DE LOCUIT
l LOCUINŢE CU ATRIUM
1 Curţile Interioare creează spaţii in
~'-'-lIer liber; care sint· proteJate Impotrt-,
va unei deran/Arl de .cAtre terţi.
Totodată pot" luminate şi planurile
cu profunzime mare - Ci) - G)
Realizarea unor curţi cu gradIna asi-

t.r ® Etajul Am. A. Henn!;

-
PI/III'
cu wprafaliloculblli dl 180m
Arh. Sehwfngen " Wermulh
2
guri o valoare locativa mare pentru
terenuri cu dimensiuni relativ reduse
daca Se compara cu locuinta unita-
milialo. independentă, mal ales data-
riti spa~ilor delimitate pertme1ral.
Spre deos!!~ire de curtile cu gradini
la care slnt dorite suprafeţe mari,
curţile Interioare trebuie si aibă o
--,.suprataţăctt 1I:I1Ii mica p'entru a nu
impiedica realizarea pla~7;IUldorit
-(D+@ .
In specIal locuinţa rn grădină ne-
cesltl doar suprafeţe libere relativ
reduse.
.... DImensiunea unei Incaperi poate 11 .
Inlrare
suficienta.

Arh. Kuhn, Boskamp şi P. Arh. Lat1y şi Tucl<er Arh. Ungere

'~t4' LocuintA cu atrtum
II" \:V cu suprafaţl liberA direct ~"lbIfA
t.r ® Laculnt'
şi
cu atrium
curt. gospadlrllaac:J
t.r ® Supralaţlllberl d".ran~atA

':~ Dormit.

C.zI

[j}! GrIdlnt
~ '~UnoIIe
.'-·b ___
ţ, <V
.....
Parter cu curte cu grAdinA LocuinţA cu curte Interioara In California - ..
LocuinţA
Am. c. Papendlek
cu atrium· parter

,-
II" ~
.. r=ff [
----Io--oI-
'10' CasA cu curte
cu gradini cu doua niveluri
-:.C::"hllll'-911ln
Ath
ţ, Ifi'
~
Locuinte unltamfUaI. Intrare Arh. SahlO, Kllhnke. Stosbarg şi P.
.~ """
II" ® Arh. Builer _
Laculnll cu pallo cu douA niveluri

;,1
!-.~

Arh. JacoQs şi Wiedemann

--------
Partar V@ efaj ţ,t@) Secliur.e - @-@ Sectiune

288
 LOCUINŢE

Te,,".
t-r® etaJ Arh. L Naff ţ.,® Etaj - @ ţ.,@ Parter Arh. R. aray

~Qd-~·rJ,
!
I
______•• _.... - ...... .............. J

lIf ® Parter - (§) ţ.,® Etaj

ţ.,® Etaj tJr@ MansardA tJr@ SectIune Artl. arons

lIf@) SectIune t-r@ SectIune Arh. Tlesl şi POtz

Atrium Curte
Atelier anlerioara
;.:.:.:.:.:-:...:......

t?t@ Partgr- @- ® t,.r@ Etaj t.r@ Mansarda 1.-1 ® Mansarda. Arh. Heckratt

289
 LOCUINŢ ...
CU SERE
Serele nu sint pur şi simplu nie-
::;;;;~.iiiiiiil· ---.. anexe, vitrate, .cLXepr.~z,i.IJ.ta_l
sistem care trebuie sa he
stapinit din punct de vedere teh-
nic. Acest lucru este legat (-
...,;.;,;,;:::..../Ir...",;.. modurile diferite de folosire
J::::::':~-_""'&'" serelor, de care trebuie tinut
seama la alegerea sistemela
de vltrare, la ventilare şi umb
re, pentru ca funcţionarea sA 1
mulţumitoare, Sera formează o
'" CD Parter ... @-@ ®
ti Sectiune - (j)-@ Arh.: Hellwlg zonă tampon intre clima ext,;,..
rloara şi locuinţă. Serele acţi.
neazâ ca nişte colactoare soL
re. Tn cazul cel mai favorabil
economia de energie pent:-
intreaga locuinţă poate repr
zenta cea 25%. Un avantaj
esenţial al serel constă TnsA
creşterea valorii locative. Pent,-
ambianţa plăcutâ in casă şi pe l
tru motive de economie de en-
ergie este recomandabil ca la
trecerea spre seră să f:-
prevăzute uşi vitrate, pentru c
tI@ Parter-@-® ..,® Etaj t.-® SeC1fun.- @-@
amele domenii să poată fi sepa~
rate din punct de vedere ter-
motehnic. - (j)-@. -

SUaIIItIe L.. mul

n
o Subsol ® parter .. (i) ® EtaJ ... (i)-® @ Sectiune'" (i)-@ Arh,: B. CramL

t,r@ S.C1fun.... @ -@ AttI.: PIII,.r

I
10...
aaUt Oormlt

BIi,

@ Parter @ Etal

'tIr@ .Parter Am.: GOndcgan

loV;.!;.
(

sara

Tl,55
" 1,30
t 0.90
:-r-Jl...._~~~~~.;:+.2:45

tp@ Paner ~@ Sec~une-@ Arh.: SchOiz9 ţ;.. @ Sectiun" - @

290
~<D Subsol <îl

t-r@ SeCliune Arh, UJckmann

Parter

.tIf ® CasA cu manaardl tIf@ etaj

(/'--------'~····i
, I
: I
,..1 1
"'._-_ ..... ,,~'"

(/ i ... "
i
! ! !
: i:
:,
, ,
Etaj
i
: .
t-r 0 Loculnţ! pe trei niveluri - ® t-r ® MansardA

II
Arh. B. Rosewich ~ @ Locuintă fără bariere Arh. M. + K. Simon~

" 291
 ;' ~.. :...... ~_ ....... ... ................. .0.. , LOCUINTE
Q'----'
!
!
i,
!
iN FORMĂ DE pATRAT, CUB SAU CORT

---"---"' ~---~!
....

Parter
.,® Am, Brlxel ~® SlClIun,longltudlnall- @-@
., <D Locuinll da lorml pltrall Etaj

7 Camari capII
• 10 S incAp, activ, gospc.-
9 Hobby
10 CAmari
11 Centraiilarmlcl -
12 Garaj
13 TerasA
14 Teras~oc masA -
15 Ataller

., ® Nivel pa versent
li' ® Mansardl- <D Secţiune

1 Hol
2 Cameri da zI
S BucAtArie/bar masA
4 Camara de zi
5 Bal,
S COrmlter

Parter ţ,® Parter

li' ®
5 LocuIntA pa versant - @ Etaj

1 Garaj
2 TarelA
3 Intrare
4 Loc luat mlSI
S Cam. de II
S Lucru
7 SobA din cahle
8 CopiI
9 CopU
10 F'lrIn~
11 Bale
.-..,)-- .................-
... ~10 Loculnţ! tip cort dIn lemn Arh. J, Aomberger-
II'" ~ Sectfune - <Z)-@
., ® sectiune - ® Arh. J. Stre"

....................... _...
!
~

! [" .... -=:. . . ] I

Fi! i 1

-_ . . . _~

t;t@ Subsol
t;.@ Parter
l tit @
l_ .. _,··,,,.· __·.,··_·~,_·_,,,,-

Mansardă t;r @ Sectiune translJersala Arn, Lsderer

292
 LOCUINŢE DIN LEMN
CONSTRUCŢII ECOLOGICe
Casa construită din blrne reprezintă
esenta unul mod de a locui natural. fi-
resc, sănătos. Acest mod de con-
structie corespunde necasităţllor eco-
logica, biologica şI nu In ultima in-
stantă economice ale multor
beneficiari. Folosirea unor elemente'
din lemn masiv ales, a unor materiale
Izolatoare naturale cum ar fi bumba-
cui, lina de oaie sau pluta, a unor pro-
duse naturale ca ~glele ceramlce
ttCD Parter ~® Eta, LocuinţA Kemi pentru realizarea lnvelltorllor, precum
şi avopselelor pe bază de plante pen-
-------, tru realizarea vopsitorlilor şi zugrlve-
I 1II0r duc la un standard ridicat de cali-
I tate. Garajele, locurile de

rea se lIvrează odatl cu aceasta -

(i)-@
Pentru reaHzanaa clădIrilor construite
dIn bime se foloseşte de cele mai
multe ori lemnul provenit de la copaci
. cu creştere lenta din regiunile nordice
I naei. Suprafeţele acoperlşurilor cu
1 streşlnl mari protejem faţadele. fiInd
I _______
L Intrara- t:.
- - - __ ...1I uzuale durate nelimitate de vlată şi
eforturi reduse de intre~nere. Unele
,,@ Parter ''0 Etaj Loculnţl din Ilmn Grubar
specii dispun de un acid !anic propriu
ca protecţie naturalA a lemnului, ast-
fellncTt Impregnarea nu mal este ne-
cesar!. Tncălzlrea unei case construi-
te din lemn permite realizarea unei
Insemnate economII de combustibil.
ProducătorI! oferă diferite structuri
pentru peretii exteriorl, cum ar II
pere~i dubII din buşteni, reallza~ din
două grinzi prolilate avind de cele mal
multe ori aceeaşi grosime, şi o Izola~e
intre cele două straturi. Peretii dintr-un
singur rind de grinzi asigura 1n locuinta
a:tmosfera originară proverblală pentru
casele din lemn (casă din lemn).
t-@ Parter t-® Etaj Loouln1A Honka Cumplrătorul are de ales Intre grinzile
rotunde cu aspect rustic sau grinzile cu
secţiune dreptunghiulara.
Multe clădiri din lemn pot II proiectate in
mod liber după dorinta beneficiarului.
I Modelarea spaţiului din Interior este

l·g
I de cele mai multe ori la libera alege-
re. ŞI alegerea esenţei dorite (molldul,
Iar/cea, cedrul) poa:te fllilcuta de ba-
nellelar. Mulţi ofertan1l au In oferta lor

taM şi solu~i pentru realizarea constructiei

prin forţele proprii ala beneflclarulul,
acordind asistenta tehnică necesari!.

ţ,(V partar .. ® Mansarda lIIerHaus

·""..".-i'. .·
şi anume de la montalul de roşu pinii

I IVIC1.Ulrt 5":laII a lrYac:va'e,trl:Ueat.M 15 !lIrp'ou~itll"nI""lntlt~

2 ~ttl!lIt'Jiffr"'!l'l 9 CUII'Idtl1nc!lzlft 15 da".rA Ilu~ auloma'a pl!nll'l.l
3 11.1111"14 În 1"9'1 IpnI tJGtUl a. sub 10 Insull." .., '"iratf/lSu~j,.u:~r:tlrii
p"d03H.1I1 li ,,"Il el_ tvlC\llIrt • aon:JlJ1 dI!J la 17 1""91' lol.r~ el,ugZlII plnlfU
4 ,d ca:lrwt d, fndlzft "rml i/1si.rl:!Jol. .c"lndlIWlllfl'Ir

~~~:=~~ :'~!:Sf IN';

S 1:.l1\li tie "1,I1~Dft • uNiui 0.1,
o:aZlnuld,inc;iI%lr.
f ':MOl tur ~Y;!l:uarjJ I •• ruHA
7 inlull.rei'l,ln-:lInllulcl.rn:ilZI'"
\~ ~len,
1, o:::arralo:t'f lI",ultArll' ~ :I'I".Ji'.Il din ~OIU/'l
13 .0bI de lncAll!l !OIid~ ~=r, swra
'II IMUfl.,.....'I...."redG5eru:l'l' 20 ,aardlwltj;J. aCl.Il'T'I'JJuza o::.aJ~'Urj eUl
~.C'lIr" dlllQm.i l~mţ:1.4f~IUfll (idlr.11~) (1
.~4"':')1 il'·n:"ril]f31 ,:1re,ro:-::l.::"a1!! l!erul

tp® Parter Arh.: 8aker·8rown + McKay @ Scnema sistemului energetic - ® '''~'Jlt,,! -;q''11

293
 LOCUINŢE

,
,,
I
_'-l~
I
..
..
.)
.') Î"
~ .• """,:-..>ooo__...,. Butn
~ ....... . dl'not

ţ,r CD Parter - ® - G) t-r® Etaj

t-r ® Secţiune tr @ Vedere dln.pr. lud şi 8.c~une prin bazlrlul d. 1001 Am.: F. Neul.rt _

ţ,r ® Parter-@-@ ~® Subsol

•
!.. .............. ~ .... .o,. ................. ..

~<V Etaj t-r ® S.ctiun. longitudinal! Arn.: F. KOhn/s -

ţ,1'@ Parter Th;1 @ Subsol - ® .Arh.: L. ~'!eff

294
 LOCUINŢE
- - - _. - - - - - - --'"7'" iN PANTĂ
<J Vlnatoei
Intrar. ~

g:~: •___ --1

tucru

l.utollJrfIm 1 I
b~rl.;;J

t-' ® Subsol - <D Arh.: L. NafI

t.r@ Subsol - ® Arh.: L. Nef'

t,.® MansardA - ® -@ t-' ® SectIune - @- @

.'.~~ "'1y.. ·r..• {;

:,.:.:=

.. ::
L.:

'" CV Parter -Ioculnţl pe versantul nordic -' ® t-' ® Subsol - 0 Arh.: L Naff

Parter

J
t.P® Etaj-@ Arh.: v. d. Valenty,'

295
 LOCUINŢE

....

.~-- .....,

.~
ţ,t CD Subsol- @-@ ţ,t@ Subsol- @-@ ţ,t 0 Sectiune - ®-®

ţ,t ® Parter -locuinţă micA fArA pivniţă

.....

~
GIII'ri' I
Balcon
1'"
'.,. ...11

,
I
Gol
,'''1
!
\I

~® MansardA
-----------~---j
Arh. L N.rt ţ,t@ etaj- ®

".
I
I

!
l .. ,
I I
1.0 ....... -_ ....

~@ SUbsol-Gj)-@ ~@ MansardA

Trpurl
de locumte

CD
~1 @ SeGiiune _. © -1;] Arh. Kaplan Si KOflnemun·j _

296
 .~ ~ .................. -.. . , LOCUINTE
". iN PANTA

.. ......... . ..............
................J

ţ,@ Caal la MRttnberg 'I!&rtar Am.: autorul

1
ţ,@ Subsol
.' Secdun.-@-@

,!~~~PlUI"I Etaj 11 Ortsslng Pl/t8r

Il 1 TaruilOlar 12 Duş 1 Intrari 10 Du,
2 Hal 13 Hol de Intrata 2 SUcltltte 11 NI,liuat masa
3 O.spI~ 14 Evacuarta., 3 eam'rldezl 12 Centr, termicA
4 Cam.rI blrbaţ! 1513arderobl 4 NlşlgAUt 13 Plvnlţl
5 Camerl flmel 16 Buc4tlrlt 5 Dormitor 14 Cameră colaborat
6 Loggla 17 Cam. gOlpod. e Bale 15 Atelier
7 Bucatarie Ixt. 18 Curte gOlpod. 7 Depozit, 16 Dormllor parinti
8 Garaj 19 Intrare 8 Toalata 17 Oorm~or oopll
9 Bati 20 PoartI rabatabilA 9 Spllllto~e 1a Şopron pl. lemne
10 Toaletl 21 Loa paraare

~® Parter ~ ® Secţiuns - CU-@

297
 LOCUINTE
MARI

/
/

I.oculn1a unui Ithl1tct. Atelierul ,1 IncAptrila gospCldtrlştl .e afillTng' Intra· locuintA la nivelul aolulul cu locuinţA pen1ru chlrlae sau servitor (şofer)
rea HCurn:larl, CIIMra de lucru !nlre atsller" camara de zJ. AlI• • tel/." de
dalln au lumini dlnsP,. nord primlll prin bUcltlrIe. Zona dormltoare/cr cu orf- Scara 1:500 Arh. autorul
entare spre ltsIrft 8It8 desc:l1ls1 spre curtea Interioara ca protIC\Ie tmpolriVl
vfntulul si Impotriva prMrHor cffn exterior. Locul de ,edare. acoperfl, primeşte
lumina eoarelul dinspre apus. Scara 1:500
Alh.: autorul

ÎiI ® Locuintâ la Se'lerly Hilis in California. scara 1:500 Arh.: Ft Neutra

298
 LOCUINŢE
Miliffirfo::xn ~:;::;;::;;:~EX!I!!'!'EMPLE INTERNAŢIONALE

ţ,. <D Etalul al deli~a - @ Arh.: Shlgare Nagano

Aeees
carosabil 1

t.r® Partar- (i)-@ t.r @ C..Aparter In Statele Unile - @

. Am.: R. Meler

~---~
Casa In Caillornia
\ \
_. ~
_tl~"" Oepozlt
~

SpdJlto • D
Arh.: R. Kappe, Le. Ang.la. • ',,;-1 Am.: L. Ne" .
ţ, ® Elalul al doilea - ® -@ t.r ® SUbloi -- ®- (l) t.r @ Casa parter In StIteie Unite - @

·•••• . •. ••••• . ·[':;t

;
1
.........................!

~ ® Casă parter in statul Victoria din Australia •..•. Arh.: Silt Modern ţ". @ S~bsol Ath.: M. Br9uer

299
 lOCUIN1_

BIbRoltcA El
C~
C.zI ~o
,

Bazlndelnot
~ u.;-~~~
:G',," .:......
JT:\.,J ... ~ :./; , . .:.}:
1....-_ _ _--:._ _- - ' ", .,0;,', ,.~;, ",
">:'~f" . . ....-,.~,.... "..,..'., " . ',' 'rf.,' , r. ~
.' ' ..', ,.... , ',:', tI

ţ, CD Proiect, al unor studenjl pentru o Ioculnll ; Am.: 81ed<.r

rerul vftratl

Clmeraae zi

ţ,® SI01iun. - @
f Intrare S BucAti". 12 Carmltor f 7 Trfbunllgalarfe
2 GrAdna pAmint 9 Cirnati 13 Şpllilor (vezlslC\lune)
3 Coltsclit fO t;oII copll 14 Sila 1a e.m. uUIIl'
4 Curl. lumini 1f GarilarObl f 5 fnc. lataml f9 Garaj
!WC 16 SIredI 20 CUllllumlnl
S Camerl de ~I 21 Grtdlnl cerului
1 Seri 22 StradA llcund.
23 Pul

t-0 Parter ~® Etaj

Am. Clto Staldla + Hans K

t- ® Saajlun8 Arh.: V.D. Valantyn

ţ, 0 CasA In Japonia

I
Arh.: Atefiar za
r-f1-L
l
.:_~'.'

~® Parler tr@ Etaj Arh.: Kargel ~® Sub301-@ ţ.,@ Flarter --'

300
 CLADIRI DE LOCUINŢE CU MULTE NIVELlJ~1
ConstrucţII sistem bloc - <D
Forma rnchlsă, rn suprafaţa construită unitar sau prin inşir~rea 1'11 .
multor cladIrI Individuale. Este posibilă realizarea. unei densltaţl "'a. ~I
Spa~lIe exterioare şi cele Interioare sint net diferite in ceea ca prIVe~;I.
functlunea şi alcătuireş: EI

~ tf"#t~t ConstrucţII Tn ,Iruri -

Formă deschisă rn suprafaţă,
@
realizata prin gruparea de tipuri idanti
sau variate de clădiri ori de clădiri cu concepţie diferită. Deoseblr Ce
~ 1)2-4 aptlJnlvel ClrQIla•• acoperiti
dintre spa~lIe interioare şi cele exterioare este minimă sau inexistel)~a.
ConstrUcţII tip lamă - @ . .
G) ConstructII sistem bloc Formă solitară de realizare a construcţiei, de cele mai multe ori elJ EI
t1ndere mare 1n lungime şi rn inaltime, fără dlfere~erea spatiilor ilit l(.
rloare de cele exterioare. Modelarea spaţiului poate 11 doar sugera.t:·
ConstrucţII in forme mari - @ .
Extinderea şi combinarea construcţiilor tip lamă pentru obtinerea de t
me mari, rezultind o construcţie de formă solitară sau cu un grad l'11: r•
de ocupare a terenului. Este posibilă crearea de spaţII mari. Dlferei'lte
erea spaţiilor Interioare de cele exterioare aproape că nu este POSlbll~'
ConstrucţII tip turn - @ .
FormA de construcţie categoric s.olltar/l, aflatA Izo/ată rn spaţllJ re
pectlv pe teren. nepermiUnd crearea unulspa~u. Apare deseori ca. ds.
mlnanta." urbanlstlcă legatA de structurile plana (plate) de ocuPa.;e o.
terenului. a

1 au~ta.~
2 Carn, .,.
3 SeI, ra~1
4Plrl~C
5 COPII
® Ansamblu d.loculntllia AUg8~Urg -(l) -G Am.: E. C. t.1Q
IIl1r

1 Loc lUI! rt1

2 Camerl ZI~-
3 Dormit.
4 Copil
5 BucAtarfe
6 Bale

<V Cladiri cu aceesulla apartamente printr-un coridor - CD - @

1 Loc luat masa.

2 Cameră zi
3 Dormit.
4 Copil
5 Bucătărie
6 Baie
•
Nod de circulaţie central.
® Construcţii tip ~um
Arh.: Vy
.lrQn
 CLĂDIRI CU·MAI MUl.TE NIVELURI

~ CD Doua apartamente pa nivel +.. ®

.,.
Trelloculn\l pe nivel, din care una +..
.,.
® Doul apartamente pe nlvlVcaea f4\
+.,... 'V Doua apartamente pa nivel
Arh.: HPP şi LTK garsoniera Arh.: HPP scArii la peret.l. exterior

+..
.,.
® aflata Inapartamente
Două pe nivel cu BC8I'II+.. ® Doul apartamente p., nivel cu
Interior Am.: Dlaner u. P. .,. 6 ascensor
Doul apartamente pe nivel, unul au
3 camlre, unul cu 2 camara
Doua apartamente pe nlve' au cfte
3 camera .
~=iI"M1:::::;:~

® Patru apartamente pe nivil cu 1cc.1II1

pe diagonala
@ Accesul p. diagonala pentru eloculn\l @ .SoluţIe dl colt cu 3 locuima
•

t- ® Trei apartamente de nivel Arh.:L Naff t-r @ Trai apartamente pe nlv., de clt. 2 camere

Patru apartamente pe nivel

Y@ Patrl.! aoartamente pe nivel, 2 de 2 camere Si 2 d~ 4 camere
Arh.: [\I~'.:f~rt,:tvlittmann/Gr;:jf

302
 CLADIRI SOCIALE
LOCUINŢE DE lNCHIRIAT
ClAdirile pentru un numAr mare de fa-
milii ar trebui realizate in ceea ce .pri-
veşte alcatuirea pianului, numArul de
apartamente la flacara scarA şi la fle-
care nivel şi modul de cJrculaţle Interi-
oarA utfelTnclt sa permită a privire de
ansamblu şi sa susţină comunicarea.
Trebuie sa se ~nă seama de nevoile
persoanelor care sint handlcapate, ale
celor virstnice, ale familiilor monopa-
DatmiL
rentale, precum şi de cele ale femeilor
_ Capii şi copiilor. La parter trebuie prevAzute
locuinte farA bariere (OIN 18025).
Trebuie respectate următoarele limita
LocuinţA cu1 camerA ® Loculnţ' cu 2 camere ® Loculnţi CU 3 camere superioare ale suprafeţelor locuintelor:
1 persoana:
1 camera, bucatari..,
dependinţe ~ 35 m2 '" 45 mi
2 camere, bucatarie,
dependinţe ... 60 m2 (65 m2)
:3 camere, bucatlrle,
dependinţe ... 77 m2
4 camere, bucătArie,
dependinţe c 92 ma
5 camere, bucatarie,
dapel'ldlnţe ... 107 m2
Camera de zi ... 18 m', cu loC de luat
masa ... 20 m' • Masa şi somnul nu tre-
buie sA sa desfl$oara lntr-c aceeaşi
camera, Dimensiunile locuinţelor pot fi
depA$lte 1n cazuri excep~onale cu cel
mult 7 mi, InsA acaastA depllşlre
@ Laculnţa cu 4 camere trebuie evftata.

<V Planul unor locuinţe cu 3 ,1 cu 4 Tnctpllll ® Laculn'e cu 3 Inctperl

I
..ExtlaSdinOIMUI IJn'Ji ansambl~ de locuini9/ICC!Jinte sociale t1(j\ Extras de planilccuinţe sociale Arh., NsufertiMittmann/Giar
@
- . . Arh.: NeuferttMittmanniGrai \:::;J

303
n+
E FORME DE REALIZARE A CLĂOIR/LOh
CU MA/MULTE NIVELURI - UJ_
Tipul de clAdiri cu un singur apartament pe nivel - Ci) Realizarea unul sir
gur apartament pe nivel nu este eficienta din punct de vedere eccnomlc. Limitare,

N - J___ L la 4 niveluri fara ascensor este uzuala. Acest tip constituie forma de baza a cladi-
rilor urbane.

I
Tipul de clAdiri cu douA apartamente pe nivel - ® Acest tip prezintă callta-
f-8-10-f _a-i echilibrate In ceea ce priveşte valoare'a locativA şi eficienţa economicA. Sint pos
bile multiple rezolvări de plan, concomitent cu o bunA adaptare la condl~lIe de
1 Cam.d.zI
2 Loc masa Insorlre. Este de asemenea posibilA prevederea de apartamente cu un aceiaşi
3 Bucltlrte număr de camere sau cu un numAr diferit de camere. PinA la 4 etale accesul s-
4 Dormitor face pe, ecara, la clădiri cu 5 sau mal multe etaje este necesari prevederea Unt
58ale
ascensor. Pentru InCAperile de locuit la o !nll~me de Plstl 22 m de la nivelul sO-
G) Tip de clădire cu 1 apartament pe nlvlf: forma de bazl.clAdlrllor d. oraş' lului trebuie respectate prevederile referitoare la clAdirile Inalte.
e> Tlpul de clAdiri cu trei epartamente p. nlvel- (J Acest tip prszlntă o imblm,-
r re favorabili a valorii locative cu eHefenţa economica. Este adecvat pentru rezoi
varea colţurllor. Ests posibili diversificarea olertel de locuinţe pe nivel.
Tlpul d. olAdlrl cu patru apartamente pe nivel - G) Cu o alcatuire corespun-
zAtoare I solutlal da plan se o~na o Imblnara mulţumltoara Intre valoarea loce-
tlvA şi eficienta economicA. Este posibila diversificarea ofertei da locuinţe pe nivel
Cladiri tip turn - ® Structurare! planului determina aspectul plastic al cladiri
O linie da contur puternic articulată Inllreşte aspectul vertical. Impresia de cladire
supil, inaltă - ® c.

<l 1~.ln""

~ orIIn_ pI1nCIp".
<1- O~_'lecund.rt

®
t
Tip da cladlr. cu 2 apartamente pe nivii

1;tl
31
2-apartamenta/n1vl1 3- apartamente/nivel 4· apartamente/nivel
® Varlant. de plan

1-12-15,
® Tip de ofadlre cu 3 apartamente pe nivel

i ~N 1-12-13 .,
Tip de ofldlre cu 4 apartamenle pe n/vll o 410culme pe nivel Varianta: blrourVcablnete

1
2 Cam. d~e;izl-~~~~::~~J;[p;;;=:r::~~~~r---'
Bucll. g
3 Dormitor
4 Coridor
5 Baie
6 Depozit,
-@-@
ţ; ® Clădire de iocuinţe inall~ Arh, S, Pogadel

304
 CLAolRI OE LOCUINŢE
A ~ ~
~ndorln:rlor D
Ej3 CU ACCESUL PRINTR-UN CORIDOR
-(Q
La clAdirile cu accesul In apartamente printr-un coridor, In locul unul acces
8
t,~,~, ~~M : . :::J central pe fiecare nivel, este prevăzut accesul printr-un coridor orizontal la

~
frecare nivel, gare sint legate Intre ele printr-unul sau mal multe puncte vet-
Condor exterior ticale Rxe, aflate In legatură cu intrarea in clădire. in cazul In care coridorul de
E

~:::: : I
acces se găseşte in interiorul clădirii, acest tip este numit clădire cu coridor
c [::: Interior'" <D .
A. Locuirea la un sigur nivel are la această rezolvare ca rezultat orientarea
unilaterală. De aceea se incearcă crearea de tipuri de apartamente dezvol-
tate pe 2 sau mai multe niveluri - ®.
<D Sisteme de drcul.~e pe vertlcalA
La clădirile cu coridor exterior accesul orizontal se gAseşte In partea longi.
tudlnali exterloari a clădiri'" <D.
I~tapia-~-<cc;a
--~--.,
r1..__ ........... ..... I
I.. __ ..J
B. Coridorul desohls nu este lipsit de probleme In condl~lle de climă ale
Europei centrale ... ® mai ales că in lungul coridorulul exterior este posi-
bili prevederea doar a unor Inclperl mal pu~n Importante'" Ci). Situaţia
este mult mal bună atunci cInd apartamentul este dezvoltat pe două sau mai
multe niveluri ... @-Ci). LocuInţe dezvoltate pe un singur nivel'" ® sint
rationale Indeosebi In cazul garsonIerelor şllapartamentelor. La structura-
rea unei locuinţe pe mal multe niveluri diferite rela~lIe fun~onale pot 11 lua-
te In considerare In mod corespunzător. In cazul In oare deoalarea pe verti-
caiA se face doar cu o Jumătate de nivel, sint create condltfl favorabile pen-
tru ImbInarea tunc~unflor şi pentru separarea pe fnălţlme ... ®.

~
Poslbllltă~le de varlere se măresc In mod considerabil atuncI cind locuinţele
nu au aceeaşi IA~me pe toata clAdirii, el sInt Imbinate zimţat cu locuintele

® pos/biatAII pentru acces prin coridor

IJJ inveclnate. Accesul pe verticală preia sclrile, ascensoarele şi puţurile pen-
tru Instala~f. existI'. noduri de clrculaţje Inglobate, anexate· şi separate de
clAdire. - <D.
Accesele orizontale este bine si fie prevAzute la un numAr eTt mal redus de
niveluri, fmbunAta~ndu-se astfel raportul dintre volumUl construit şi suprafaţa
loculbllA - @.
i-o-

.. - .. -
..r Prevederea de accese orizontale la flecare al doilea nivel permite .amplasa-
+ii rea favorabili a unor apartamente mari la diferite niveluri combinata cu aparta•
:Ho
~
le'
mente mic! la nivelul de Intrare. Pot fi obţinute rezolvaribun. Ia o amplasare al-
.. - ~ ternanta a zonelor de Ieşire. Printr-o suprapunere simetric! a unor locuinte
dezvoltate pe mal multe niveluri sau prin amplasarea corespunzatoare alo-
~
culntelortfp Spllt-Level se poate limita numărul acceselor orizontale.

® Sect/unl prin cIIIerll81e "steme de leca (cu corfdor Inlfrlor)

~ 0 ClAdire cu pasarele, loculnţale fiind cu niveluri dtcalata ~® MansardA

ţ,.~
W
®:) Casa .scării amplasată in fata coridorului acoperit. Bucătăria pri", ... e lumi~~ si ~
asr prin loggia Arh .. "ertz
Ci) Etaj _ ®

305
 CLADIRI ÎN TERASE
-[lJ
Amplasamentele pe versan~ foarte Incli-
nati constituie o tentatle pentru realizarea
Jc de clAdiri In terase. UnghIul de suprapune·
1 re (TnAltlmea unui nivel raportatA la adInci-
• - lI~m.. untl ler... mea terasel) • Inclinarea medie' a versan·
ha - I"AlUm•• ocl11ulul
:: .. ~ :::::: :~:: hc - rntlllm•• unul ""'ti IUlul ~ SO - 40" • Adincimea terasei ;00 3,20
hf - rnll~m•• /Qh ••bulul m, orientatA de cele mai multe ori spre sud,
r - rdlndmea Jglleabului ferită de a ff vazutA de persoane strAIne şi
I - rdlnclm•• ter...1
cu perspectivA RbeJ1 -o G) -@ planUri
şi secUunl -o @ -@ . In uneia oraşe
exista prescrlptll speciale pentru astfel de
sltuaU[. ClAdirile In terase ofeJ1loculntelor
spatiu liber pentru odihnA. lucru ,1 loc de
jad pentru copII SUb cerul liber ca şi In
cazul unei locuinta la parter cu grAdinA.
Plantaraa parapetelor mireşte valoaree
locatIvA - G) -(ID. Avantajele oferite de
Fletrageraa p&rliafl Fllltageraa Suprafete liber. tarase/eUbera fac ca astfel de clAdiri si fie
® a spattulul liber In
corpul clAdirii
® Inpe douA niveluri
cazullooulnţalor la lorma de plan
disparate
® Fletragerea teraselor
la conltrucţii In formA de L realizate şi pe teren plat. IncAperii. care
rezultA In aceastA sltua~e la nivelele In-
lerloare pot fi lolosHe ca IncAperi cu destl-
na~e muIUpll-@ -@ Inciperlle mari
oterl " 81e IInta~a de a se realiza deasu-
pra lOr loculn,e fn terasa - @. Trebuie
tAcuti o deosebire Intre felrmale da rea-
lizare I clAdirilor Tn terase Jntr-o singura
parta. reaJ/zarea de terasa In urma retra-
geril unor unltl~ locative de adlnclmelden-
dcA - ®" dispunerea unor lOCUinte ale
cAror Idlnclmlll reduc dela un nivel II cal
superior -o t.Ol

Adincimea (ha-hl)_@
jgheabulul x • a hc
~. "

o Sectiune prin - ® AdIncimea neceearA a jgheabulul depinde

de Inallfmea nlveltJlul şi d. adTnclmea tera-
lelor In cazul In care III dOll,te sa nu se
poatl privi pe IIrUI anatl dedesubt.
Cond"~11 si mal favorabil, In legaturi cu
aceula le ob.n atunci cind teraea este
pa!ltal retrasi! In COttlul ccnstructlel- @
-C.§)

® Plan Arh.: Stucky + Menll

® 'SecţiunII prin - @

Planul parterulul unei clAdIri In lormA de deal

Am.: Frey, SchrOder, Schmldt
@ SBeflune prin - @)

-;-#~;=::~:~~:;;;~~.::~~;-;;:;;;:-:-"."' -,,:,~~.~-l;.3~j.
(;2J Elajul '1 al unei cladiri in terasa pa leran orizontal 3
tf"'I, Sec!lune prim"un centru de congres a - III - pag. 485 - 486
\!..'3) Proiectant E. Gisal
-....:..;;/ Arh,; 9u>jdeoerg

306
 [[] I I 1 I~I 1 1·1 1 AI"':;: ADApOSTURI ANTIAERIENE
r -al
~ 1n Germania. prevederea de adăposturi antiaeriene nu este obl/gatorie (spre
.1- deosebire de sltua~a din alte ţări, ca de exemplu Elveţia, SUedia). in cazUl
N+f1, utilizării in mal multe scopuri, are precădere folosirea in scop civil,
Adăposturi pentru locuinţe pentru toate felurile de clădiri de locuit, adăpostu­
! riie trebuie să aibă o capacitate de 7 - 50 de persoane (adăposturi private).
f
AI:;:
Adăposturi sint prevăzute la clădiri de birouri, $coll, spitale, ateliere, clădiri
de locuinţe.
1 .Adăposturl publice: dimensiunea medie: 51 - 299 persoane
adăposturi mari: 300 - 3.000 persoane

1---1,90- _1,90_
+
Nf1,
'1'
adăposturi mari in metrou şi garaje subterane: plnă la
4.000 persoane - pag. 3'08 @ .
Priei (3 _opUlI) PrId dublu (3 IUptIpUIl) VI! Adăposturi se prevAd ,1 pentru persoanele din mijloacele publice de trans-
port $1 pentru cel cu mijloace proprii de transport (necesar un aviz termodl-
G) Olmenslunne exterioare ,lloeul SClunelor şi priclutllor
namlc pentru emisia ,1 evacuarea caldurii)
Adăposturile pentru protejarea bunurilor culturale se dlferen~azl din punct
de vedere constructiv In cele pentru prote~a de bază şi cele pentru o pro-
4
tectie marltl.
a) Protecţia de bazl: protejarea Impotriva darlmăturilor (sarCini statice), pro-
tejarea impotriva Incendiilor, Impotriva armelor chimice (filtre de aer),
Impotriva depunerilor radloactlve (fali-out), pentru stocarea de lungA du-
rată (depozitarea).
b) Protectia mărită (fAriil cele de la punctul a): protecţie impotriva şocurilor
provocate de lovituri aeriene (sarcfnl dinamice), Impotriva efectelor radio-
1 sai de accil + WC • 2.30 mi
actJve Iniţiale (de scurtA duratA)
il Incaperea de ,.dllre • 6,0 mi Adăposturile pentru clAdirile de locuit 'sint reprezentate de corpuri de con-
strucţie formInd un element Inchis, etanş şi care poate fi Tnculat, cuprinzind
3 ventlla~e • 1,3 mi
" Incapere filtre. ,.!
mi spa~1 de şedere cu spa~1 auxiliare, SPB1iu de filtrare şi o Ieşire de urgenţA.
Trebuie prevAzute Instala~i de ventllare, sanitere şi de alimEintare.
Adlpost realizat Intr·o clAdire pen-
Iru protec~a de bazla mal puţin de
® a persoane. 17, 2 mi
® persoan.
Suprafatl conltrult! f
cea m28.3
10 La adlposturl trebuie sI se poatl. ajunge in timpul cel mal scurt cu putinţă,
Trebuie să cuprindA rezerve pentru 14 zile ,i să se afle In Imediate apropie-
re de locuinţele respective, trebuind să fie prevăzute cu cal de legltură din-
tre locuinţe si Intrari'e In adapost de c 150 m. AdAposturfle pentru 1 - 7 per-
soane ;. 6 ma sup' afaţ! şi .. 14 ma
volum. Pentru fiecare loc supllmenter In
adApost cu .. 25 de locuri, suprafaţa trebuie martt! cu 0,50 malloc şi volu-
3
mul cu 1,40 m /1oc. Trebuie prevllzut cel putin un WC uscat pentru c 12 per-
soane, două Wc-uri uscate pentru mai mult de 25 de locuri.
InAltlmea liberi trebuie sA fie ;. 2,30 m, deasupra a trei locuri de odihnă in
poziţie culcatl. suprapuee 1,70. m, deasupra a două astfel de locuri supra-
.puse 2,00 m, deasupra suprafetelor de mişcare 1,50 m.
Alcătuirea: planul şi secţiunea la libera alegere. Tn caz de realizare in plan
dreptunghiular, să nu se deplşeasca raportul de 2:1 dintre laturi. Tn cazul in
care este prevAzută posibilitatea de folosire In alte scopuri pe timp de pace,
trebuie ~nut seama de acest lucru. de exemplu In cazul prevederll unei folo-
siri ca spAlltorle, locuri de Joaca sau de mesterlre, uscătorie, depozitare a
biciclstelor, cu condiţia ca sA fie posibilă o evacuare rapid!.
Materialele de construcţie folosite pentru elementele portante :.o 825 con-
@ Adlpost reallzet Tntr-a clAdiri pentru 60 d. pereoltl•• 60 mi form DIN 1045 .

\
,--.
OIpozlVAth"'l olpozlt/Athl" camera fitness
şlltltrtnam&nt

SlC\IUn.

I .
,t.. _______'1
~
~
Spa\Iu Ithnlc ~::: ;::::::::]::1
Plan Plan
Secl/uns
® Utilizarea normali a plvnlţal - @ I'f' Ieşire
orizontali pentru caz de
\!..I urgenll (exemplu schematic) ® IlSlre verticalA pentru caz
de urgenta (exemplu SChematic)

~D ~
:=JD
---"l
---1 Schelet
beton
d.
~
~
.8,
II
=:JD ZonacI!dlrli
a 1/4 din
J
nil/elul
'

str9şinil
1

,
,,
.. I... _ _ _ _ _ _ _ .
~..J

© Utilizare pentru apărarea civila~· ® ®

307
 ADĂPOSTURI ANTIAERIEN
-Q:]
AdAposturlle mari trebuie realizate ca nişte corpuri de construcţie formind ~
element inchis, etanşe la gaze şi putind fi incuiate. Ele trebuie preyâzute ,
o Intrare cu sas, un spaUu de supraveghere (depozit), un spauu de şede_
Zonldlcllril
cu o Incăpere pentru bolnavi, o suprafaţă pentru rezerva de apă, un spaţiu
pentru closete şi o bucătărie pentru caz de necesitate, precum şi cu i.a.:.
stalaţlll~ tehnice necesare. Sub adApost trebuie prevăzut un bazin penl
colectarea apelor uzate. Capacitatea adlpostului trebuie si nu fie mai mi
P" -1.._.......1=";'':::''''....::.1 -..._ __ de 300 de persoane, Iar la cele etajate să nu fie mal mare de 3.000 de per·
soane. Nu trebuie construite mal mult de 2 adAposturi mar! nemijlocit unul'
l.a peste 5 maluri PTnA la 5 niveluri completa
lingA celAlalt sau deasupra celuilalt. Nu trebuie deplşltA capacitatea de t -
tall 5.000 de persoane.

<D Sarcini statice de Inlceull'l II sarcinilor date da darimAturi

'LocurlIn adipost 51. .. 80
mi
81 ... 149
mi
150... 180
mI
181 ... 240
mi
:Z41. .. 299·

m2
Sarc:lnlle dat. de dArImAturi: pentru IUlll'lla In aonslderara .e/tctulul dllrlmiilUrlforcbr.t1e
de sus trebuie 10101111 urmAtoarele sarcini Slalk:e de Inlocuire I 2
p. 15 kNlm -10 kNlm Sajurl ) 51 ... 80 81 ... 149 150... 180 191 ... 240 241. .. 299
P,.
z
10 kNlm'-I _10 k~flVmZ din care
pentru nialp şi pI.~ p. _ 8,75 ~1lT"" • 4,!O Inflrmerie!) 3,6...6 8... 11 11 ... 13,5 13,5... 18 18... 22,5
pentru argnl de conslstentl mtdl.
p.ntru arglli de canaI,tanti mici
pentru toate terenurile In apA freaUcA
p._
FI.- 9kN1m
FI. _ 15 kN/m
- 8
11,25~m2. 7,/j0~ml
.10 kN/m
SUcltlrfe
VlnUI.taare 3,5 7
5
10.5
5
14
5
17,5
Aezerva de apA 1...1,5 1,5... 2,5 2,5 ...3 3... 4 4... 5
Depozit 10 10 20 20 20
Wc 3,2 3,2...4,8 4,8 ...8,4 8,4... 8 8... 8.8

Groapa apA uzata 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

Inclpar.. mtralor 4 8 12 16 20

Filtre dl praf
(1" lunc~. de 3 3 3 3
constructia)
I
I Premlre d. nisip
1..._-
(Ia moloz da 2 m 2...3 3...5,6 7,5 ... 9 9... 12 12 ... 15
lnll~m.)

EE Sasurl 1,5 3 3 3 3
l.egendl:
1 sa rmr.,.
d'
2 LacutI dt,ezut
• 3,0 mi
• 2,18,5 ~
.2,01,5 m:
.2,01,7 m
1)Valorl1elntermtdlare II Interpoleulll"lar; In cazul U"eI Inllllmlilbera 8 IncAperii
de sub 2,50 m l'IZul1i suprafe,e minima mal m.ri
3 Locuri ". prto/Uri • 2,13,4 m' eCImn dtllltrl • 2,03.0 m' 2) Valorile Intermediare .e Int,rpofeuIlU"'.r.
Flrazentara aehemlllcl: doul sdAposturl p.ntru locuinţe alllUrata nemijlocit pen·
®2 tru un numar ® Spatiul neca..,. (valori minima) supraf"s nete
total d, 100 da persoane

300 persoane 600 persoane 1.000 persoane 2.000 persoane 3.000 persoane

Saaurl h15ml ,h15m2

2 ~ 4,5 mi 2x9 mi 2 x 15 mZ sau 20 ml + 15 mi sau2x20mz
Spafll pl. selur eooml 1200 mi 2000 mZ 4000 mi 6000 ma
In"rmerle 30 mi aOml 100ml . 200m' 300 mi
Oamari pa (depozitare) 10 mi 10ml 10m'(+10ml ) 10ml (+20m') 10 mi (+ 30 ma)
Wo-url 8,4 mi 12m' 20 ma 40mZ 6Om'
Bucltlri. 10ma 10 mi 10ml :2 x 10 mi 3 x 10 mi
Oamara InsL de Inclfzlre ,1 de depoz. a flltrelor 20 mi 25 mi 30m2 4Om' 60 mi
prallitra pl. nisip (Ia dirfmlllUll de pIn. ,. 2 m) 11,5ml 22,5 mi 37,5 mI 75 mi l12,5mz
Instalaţie electricA aflam.tivl l5ml 20 mi 20 m' ""'"\

Oamera rezervei da pleurl 7,5 mi 10 m' l5mz

Rezervor d, apA 4,2m 3 e.4m3 14m3 28 m3 42m3
Groapa Ca I.ctoare apt uzate 1.0m3 l,a ma 2,0 m3 2,Om' 2,0 ma

(pentru valorllntermadlare al. eapaclttlil de cuprindere, valorile din tabel trebuie Interpolate respectiv axtrapolate)

® SpatiUl necesar (valori minim.)

1.000 patsoln. 2.000 persoane 3.000 peraolne 4.000 ",rsoane

Sasurl II taate Intrlrlle şi Ieşirile 1 x 10mz

Spa~i pl. sejur 2.000 mi 4.000 mi 6.000 ma e.oOO mi
Infirmerie 100 mi 200 mi 300 mi 400 mZ
Oameni pazi (depOZitare) 10 mi + (10 mI) 10 mi + (20 mi) 1,0 mZ + (30 ma) 10 ma + (40 mZ)
WO·url 20 ma 40 m2 60 m2 80 m2
Bucltărie 10 m2 2 x 10 m2 3 x 10 mZ 4 x 10 m2
Oamera Ins!. de ventilare ,i de depaz. a filtrelor 30 mI 4aml 60 m2 70 m2
Prefiltre pt. nisip (Ia dArimAturi de pinlla 2 m) 37,5 ma 75m2 112.Sm1 150 mZ
Instalaţie electricA alternativA 15 ma 20 ma 20 ma 25 m2
Camera rezervei de păcurA 7,5 mi 10ma 15mz 20 m2
Rezervor d a apă 14 m3 26 m3 42 m3 56 m3
Groapa colectoar. ape uzate 2 m3 2m 3 2m 3 2 m3

(pentru valori Intermediare ala capacităţii de cuprindere. valorile din tabel trBbuie interplate respectiv extrapolaiej

f'4\ Spatiul necesar (valori minime) pentru .adăposturi mari sflate 1n legătura cu parcări subterane
I.:::J şi cU căi de transport subler.n

308
 ASANAREA CLĂDIRILOR VECHI
-UJ
- pag. 309-313.
Extrase din .. Clădirile vechi"
Rau O. şi 8raune U" Lelnfelden 1985

Reabilitarea, modernizarea, reconstruc~a sau extinderea unei clădiri

vechi necesită un alt procedeu de proiectare decit o clădire nouă.

Clădirile vechi sint in cele mal multe cazuri protejate Juridic ..

...................'............:.:...:.:...........:.........,.........'....,'.'..;.....:..
Premisa şi baza modernizării este relevarea sistematică, prin care
CD Releveu: plan,A cu dimensiuni ® Rlleveu: plan Ixlllln/, Ichill fiecare componentă constr:uctlvă Importantă, fiecare detaliu sint
controlate cu grijă. -®
Relevarea se structurează de regulă in următoarele etape:
Descrierea generală a clAdlrU - teren, specificaţii constructive, re-
glementări, legi, vechimea clădirii, secţiuni istorice ale constru~el,
caracteristici formale Istorice, material de construcţie, funcţia clădi­
rii, structura, caracteristici structurale, alte caracteristici. Descrierea
materialelor de construcţie şi a nlvellilul de echlpare, a echlpăril teh-
nice, utilizarea zonelor funcţionale ale clădirii (Iocuire, comercială
ş.a.m.d.), chiriaşi. Date pentru finanţare, venit din chiMi.

Relevarea stării clădirii pe zone separate (faţade. acoperis, casa

scărli,
subsol, locuinţe, unltă~ şi T!1căperi individuale comerciale), di-
® Relevlu: elevaţie existenta Ralavau: plan exlltent, de.en
redactare finalA
mensiuni, planuri ale existentulul.

Zone deficltare Importante: capete de coşuri, Tnfundarea cu funingi-

ne a coşurilor, ş~rpantă deterlorată (ciuperci, carII), cornlşe şi
streşini putrede, contactul dintre pereti şi acoperiş, scurgerea apei
de pe acoperis. Lipseşte termolzola~a şi stratul Inferior, fisuri in
zidărie, daune structurale, planşee din grinzi de lemne putrede, ten-
cuială deteriorat! a pereţilor şi a plafoanelor, faţada nu este etanşă.
Uşi şi trepte din lemn deteriorate. Planşee cu elemente portante me-
talice (pivniţă) ruginite. Pereţii pivn~ei nu sint izolaţi.
Aptd. Pilit.

Incalzirea, instalaţiile sanitare inutilizabile. Conductele din pămint şi

® Zonele cale mal dalerfarate

~~~M~~~:~:~:1:[~:~:~:1:f:1:~~:1~ legăturile clădirii la reţelele edlIItare sint deteriorate respectiv even-
Ţ, ApilCllmulat. tual subdimensionate.

VInt
Ploile Inci dinti ~.
•
zapadA ••
AIII pe tatadl " •
Jgheaburi det,r. •
SUri.,,\llIcl1il
PunotcriUc
Plmln1
AIIlduup

StralUri .
ZonA periclitatll permeabil.
Rosturi funda~a
şi
® prin
Puneta principale de deteriorarI
apl fara prasi une
Api aeumullll. Puncte principal,
de deteriorare: apt cu preslun. ® Izolare orizontalA ulterioarA
ara In zona plvnlţal
dran-
Uscare prin InjlO\la

.o.',': ~\U'~l~
...... \ , ......

ri
:::::::. I

ltfJTIJ.H
:.' .:.
:: ':.
.....
.' "
.:.
' Comportar91 de ....
.mnga,. a argllal
u.e,t. sub <lldt'i ··'
II
I I

OtWj / AnccrarlJ

t1Ql Uscar-e din interior pentr,u p-=r~ti @ Repararea in zona dP. c~ntact
@ Izol.?!i: oiizonta!a montata. ulterior
{sepaiar'3 a ztdunirJ(!
Ancorarea
de casă
cu piroane a unui colt
inclinat
\!.::!) exteriori partiaJ ilSaCC83!blil dintre fundaţii zidite şi pâmint

309
 ASANAREA CLĂDIRILOR VECHI
--ro
Pereţi exterlorl, Fachwerk
Fachwerk-ul originar nu conţinea metal, cuie sau şuruburi. De re-
gulă, fachwerk-ul poate fi reparat fără oţel sau fier, ci exclusiv cu pie-
se din· lemn. -CD Umplutura structurii fachwerk este in Germania -
de Nord de regulă zida.rie aparentă, Iar in zonele sudice argilă. -.
@-@
Umplutura din argilă ar trebui păstrată, iar cea deterlorată ar trebui
reparata.
Avantajele de punere 1n operă, de fizică a construcţiei şi biologice
ale arg/lei nu pot fi obţInute cu alt material. Pină In ziua de azi nu
existA un material de umplutură care să poată fi recomandat ca fiind
ideal sau echivalent cu arglla -@.

Zidăriile rlgldizeaza. casa, ceea ce contrazice de fapt principiile fach-

werk-ului, iar un fachwerl< uşor nu are capacitate mare de umplere.

Faţadele de tip fachwerk necesită o intreţinere periodică 1n formă

de micireparaţii. .

Punctele vulnerabile principale ale fachwefk-ulul s1nt:

muchiile, streaşlna. jgheabul, burlanele, contactul acoperişului cu
pereţII, umezeala, putregaiul, putregaiul uscat, infestarea cu ciu-
perci, Insecte, nodurile despicate sau deschise din lemn, apă care _.
CD Puncte vulnerabile princlpale 1. flchwerk pătrunde, legăturile cu glafurlle ferestrelor, clădiri vecine -<D

® Rlgldlzare de caiI cu .ncorl 14' Inlocuirea un.1 travlra.

® ColI efe traversa nou ancorat
Alc!tulrea de principiu a fachwe!k-ulul ® metalicA v::,.; In efoul etape. d,lucru cu suruburl cu cap
~ ·1.~IUIl. dulapl. s~. TInCUIIIl ••tlriOlti ,,., T.ncuialA din IiUCIjI j S mm

~;iţ ~~
8t1ngh112of128 mm minnll >, rflllUlll
&PIUU dl urlii... Plild ~ cu tII" 25 mm Plool U401t1cU lai•• 20 mm
T_JzaI.~. <10 mm Pilc/ IzCIIlntll cIIn t1btt PtIct IZIHntI din fibre mlnotelo
E/~/ 'ţJr Tanculall d. vot
VIdI.
inlnlllll12 • ~o mm
StIMgIIOZWSmm
80mm
Placi usa'" cu lai" 2.!1 mm ........
PlIlanti poeupatl d. PIleI din ghlpsoCltlOl1 seu r."AlUrA ("" III. IIIIIIIIcl)
1H~ItIj.r,1 pIIc:I UIOII'II cu '"'" ,1 Itrll Tenculall din var
'cudlblUlt
tlatlltI elin trllllI, tIIncun
TIl1CUIIIl1nlltlOlti
(VIt)
_1
:

A A A
1~la~e .xtertoarl cu matetlal Izo-
®
Modal de alcătuire a calMul la
traversale fachwerk (aollcltărl da
lant cu capacitati ridicati de dlfuzl.
In spatale unei plaeltl cu strat de ®
Noul alcatuire ou ttrmo1zolere
lflcIentl; la Interior facttwark-ul ® NouA aicllulre, fachwerk-ul este
aparent lalnlarlor şi la extetlor
-.,:j "
rntlndara şi comprimara) est. captusit
aerisire

FaeIIW.riI·U\ ""lparlnl 1.
",irlo,.
jnlltlot şJ Ja
TencuiIJl I~tetloerl mln,roJI
Ploollzollntl din stllcal do
cliclu ea rrvn
Martltodtziv
Tlgl, compilla 52 mm
Toncullii cu Vlt
Slnzi dl cauciuc "Iular

A"" Interior A
~
IAL.:L praa pulin bine :.... (115

@ Alcătuirsa peretelui duoa renovare

~
\1J;
Alcatui,;, cu argila pa structură
din lemn. ziditâ din piatră
03:1 Evitarea f~cord/Jrilor netede la re-
-..-' pararea panourilor din at,~ilă
cu plăcI minerale izolante si !igle concasată. din clincner

310
 ASANAREA CLADIRILOR VECHI

+ i Zona acoperişului:
Acoperişurile au ca funcţiune originară protec~a. ele dind un indiciu
-1lJ

J asupra funcţiunii primare a casei.

Acoperişurile s1nt componentele casei care sint cele mal expuse in·
temperillor. Deteriorări mici neluate in seamă pot antrena pagube
1U--~~ """"""",,",M-mrrI'rI! 1 considerabile pe termen lung.
Astfel, rntre~nerea acoperişului are o Importanţă centrală. Starea
~~Jf bună. fără probleme. a structurii acoperişului şi a 1nvelitorii este
baza oricărei asanări eficiente - <D şi ®.
aurlon d.ter1oral Materialul din care sTnt alcătuite şarpantele Istorice la latitudinile
Jg~.1b dlll\'fOta noastre [ale Germaniei - n. trad.] este .aproape exclusiv lemnul.
Toate formele existente de şarpante se bazează pe legături trlan·
CD Sursele principalI de del.rlorarl In zona acapeilsulul gulare in diferite variante constructive - @ - @.

.4
. . - -/ -: ' .,.
ŞtrpantI ou grinzi d. ".plrI.
~
~
$lrp.1IIt cu Gtprlarl

::j!o{!at.,*,~ R
,A.
Modul de transmitere a Tncărcărllor prezIntă deosebiri specifice
fun~e de structură. cunoaşterea lor fiind o condi~e Indispensabilă
pentru o asanare fară deteriorări a acoperişuluI.
Jncărcărlle preluate de acoperiş nu provin numai din greutatea pro·

·. ..:;:;:; ; . ffi·
~4·--·.,:ii;:
•. ,....y,> /;/,' :::~I.
;~:; ;:;
:::::-A-'''-
IL /' ~~.
;.;.;.;.; 'ii 'u prie şi din zăpadă. ci şi din v1nt. datorită suprafeţelor considerabile
expuse. Din acest motiv. pentru stabilitate sTnt de o Importanţă cru-
cială starea şi existenţa contravttituirllor-@
Pardoseiile 1n zonele care nu au subsol dedesubt nu necesitA ter·
~ ~ ,~~<;t:~ moizolaţie şi barieră contra umezelil-@. in cazul in care se inlo·
C. TriplU IIZIIII1&I. CII grinzi ' - -a.oo --1 C. CU doua grlnzllt_ _ ler--- 8,00'- cuieşte pardoseala complet. se recomandă barieră contra umezelli
cu contnlill' :::;;: ~ p_op_d_'_1CaU_n ~ /\ şi termoizolaţle-0

~ '-T.t~
<~~'..... ~ ----1L -t--\ a/
d. TrfpltUIZIllltI. cu cantri", -10.C\t '" __ o - '- ' ~~ 10.00 ~
~4d
/.;< .... ~~=r=-~
~ .
y ~ < '/.-
Anca.... cu ~'I"U dlter1orall. co...II.1I1I

I~r
---
L
_.ta./ / '" 12.00--'-'
llIJ •. Scaunt artzontel. pinA -12."""
.... ......

-
•• Dublu cu drlnt
~ --.:ur lPIdu~IUiI~'" . .

~#A?h! ~.P".~
.__. -
~ ~ 1 - ' - r
>t#~
... -14.00" ....

.. ':I.I;;_-1-4.-oo-.00!_::----I-::-Ti' >-- ..
-14.00-· .....

-14.00"--1
®
"',param !tipii In cuuJ ..,pantela, C<I
ctpriati prln proteu din mat,nal plUll.
.IU plIA do legaturi elin lemn
fndlptttarq Itglturifar duCI ta
diform.... HfPlllIaI Iuti "Uunl •
YlntuIuI

dtIe pe .trll.,.."lt d. marta,

hfrII. ut.kIul
IItmGfzcfllle - rI;ldl- 80 mm
bttt.,. cani" umldllllll
® Alcltulrea structurii proprii şarplntelor cu grinzi da acoperiş şi a celor cu cIpJ10rl ".

"ţ'
~\ .. 0,:.,;.
:"·I~·~ :.:.:;:::.:.:::::::.:~.:.:.:,:::.:-:.:••;.:.:.:.:.
;..-'_~;:::: pamln1 umptutura N ...•...~:::: .:.;.:.:.:.:.:.::.;.:.:.;.:.:.:.:.;.:.;.:.:.:.:.
. I '\. ~:;: ..:;; Siret tgallzare
~~ ,,::::: ...: :;;;;;; (nl.lp)

:::::.:.:.:.:.;.:.:.:-:.:-:-:.;.::;::::: :::::.:.:.:.:.:.:.:.:.:.;.:.;.;.::::~::
Renovare podea cu termo/zolB~e ,i
Podea veche din piatrA naturali In
Tatpl
® %On8 f~rA pivnita
bariera contra umldltApl pe strat .de
beton dIn mortar de var
detlrlaratl

:.:.;:::.:.:.::::.:.:.;.;.;.~.;.;.;: .......;:::...;.;.;.;.; ::;O;;';;;',:,r':";:-:";:":"':';::';:;';':;':'07 4';::;';::';

_ .1· . - >o....
l ..
Secţiune Vedere

il
t
:.:.;.:.:.;.:.:::.:.:.:.:.:.:.:.::.:.:.:.:.:.:.:.:.: --1 J_ ... -'.

Sectiung Vedere
'::,':::::::
® R:3nforsarea grinzHcr ÎI1 punctele
\!V slabe. in Cimp

311
 ocIndu~ In,""I. ~. IIInaM ASANAREA CLADIRILOR VECHI
'-!Il
Planşeele:
Dlmenslonarea grinziior planşeelor la cladirile vechi se făcea În mod
empiric, de către dulgher. lncărcarile erau preluate de regulă de
(aIcI1UIta I pllnNulut cu ptue noi
In.mll p, .dnghll' către grinzi transversale care erau sprijinite de una sau mal multe
grinzllongltudlnale. intr-un manual de construcţii de la 1900 se dă
un raport intre TnăI~mea şi lăţimea grinzi! de 5 : 7, acesta fiind con-
siderat un reper pentru grosimea necesară a grinzU.
rlttll ~ etam. CUlte
plici gIIIpa-carlOn Regula: jumătate din adîncimea camerei in declmetri 4 Înălţimea
CD Amellorar. fonlcil prin plafon
suspenda! ® grlnzll În cm. Din cauza dlmensionărli menţionate; grinzile vechi din
lemn au adeseori o săgeată considerabila, care totuşi nu reprezintă
un pericol, atita timp cit nu sint depăşite tensiunile permise.
Modalită~ d~ asanare - <D - @. intărlre printr-o a' doua grindă de
lemn. Ameliorare a dlstrlbu~el încărcariior prin inserarea unor grinzi
ulllPfU1url d. ghIpHttIon.~ l1Inghft ...... ~111 mInlrlil sau ferme metalice suplimentare - @.
grinzi pIan"u 11'1/111 CII pII. (1zaIft tIImlc:I " fcnIcI rtdtcall1n OUIII
iDnHuIuI CII QIfmI oi o ~
{lIcItulrt fonolzala!ie a ~aHIII cu tIPi ",1ri:htI ~-ii-w=iiU~z1 noi Diminuarea deschiderii se face prin introducerea unuia sau mai mul-
ri!1zII.:: tor elemente portante orizontale sau a unui perete portant transversal.
·:'-f~-·" ::=~~~t:i~g:=:.
~~>i
Modlllcarile constructJve ale structurii presupun relevarea exactă a •
---~
• ,-~1II'~1 elin Ilmo
tuturor funcţlunilor de descărcare a sarcinilor şi de rigldizare. Pentru
~dlnltUO a asigura o descărcare fAră probleme a sarcinilor trebuie să fie cu·-
pt.",1IU YICIII cu gtImI, tult dt
umpllnuri IIViII Cu pol. tgtllUte pe III'Ildt flflGllilll noscută soliditatea tuturor nodurilor de legătură.
a'\
o Pardoseal6 noul. mochltl pe
ghips-carton + fonolzola1l' plici
aglomerate

~==
::.;::;" bolii plvnllI

PlrdoHall din ICindUli Plat. bolii plvn111

mH.!U!f!!!~=-:r!.,
:-;'.:;:.(... ::.: ........ \ •. ;:1.· ... : : : : . :. .,
::.:;.• ' IIGIIl Pivnita

® curent
Patru variante pentru .tan,area
a uşilor
vechi
la

;:;:;;::;::;:;:;;;;;?l pertle placat grHle

I'Ibordullnl.rior - vechi Inalnt. lIC1Iun.

uşa - S1ar. ~,ch. (seQjlun. orizonllll' plan
----1':........_ _.........
JIII:. pIa.cat~relf'. cadru
Ufl montat • !.",tublt,.
falI 11111 cu rezI "I,
II I II
==::d!iifr"fl;:l:l:=J I dUSI,1i I
pii"J! trq II'

.
••• 1
ndl v.
stin-. I
ch8 lUdaII QhJt cu
rtbard
. fl1IIt noi
I
.22128.....; .~'2~..liirlfIi!!!'!!r!'
~ plan
ff:rplacl d' muchi. rtbordullnllrior • nou dupA ••Cifune
® U,A veche In rame noi Infundate tlecţlune orizontali) Dublarea unei (trtslr' simple

.:.:.:.:.: traversA
r::::::· ~'~Tpe, putredă
@ Daune produsa
invslisu!ui .ext9/'icr
de 2
@ l~"mar .nou din 19mn .de stejar pe
r:ama vg,cne de gsam, dtn le~n
Q
.@ Montarea unei '9restre prelabricate

31 :2
 trapl. u%ll.
Iiral d. "MII_ din mit. placar. a trepl'i plntru
mA~rea pasului ASANAREA CLADIRILOR VECHI

ffi
plastfc .... lImiar
prolll muchi. (llI'IIcaJlbru
achlval...) -(p
Scări:

Scările exterioare şi Interioare sTnt elemente configuratoare esen-

~ale ale clădirilor vechi. .
Scările Interioare există 1ntr-o multitudine de variante structurale şi
de materiale. Cele mai multe sTnt din lemn. Cea mai Importantă re-
gulă rn cazul reparării este: a se repara doar ceea ce trebuie reparat.
-(j)-@
Scările exterioare srnt de cele mal multe ori din piatră naturală şi
CI) Renovarea trapl8lor uzate ® Oublarea unei ecart de lemn uzlle servesc la accesul mal sus de nlvelurlle soclulul - ®.
Treptele uzate pot fi intoarse dacă sTnt prelucrate corect pe partea
de dedesubt.
TncAperl umede şi băI:
Alcătuirea pereţilor şi a pardoselil trebuie proiectat! şi executată cu
grijă. Cel mai temut defect sint scurgerile 'in jurul duşurllor şi al căzi­
lor - @ - G. De asemenea, barierele contra vaporllor deterlora-
te sau care lipsesc, Tn special la pereţii exterlori cu termoizolaţle la
interior, duc la formarea conden~ulul 1n structură.
Aceasta este cauza putregalulul şi a apariţiei ciupercilor. Amelio-
rarea condl~lJor sanItare este una din cele mai Importante măsuri de
modernizare. Proiectarea soluţlilor În plan trebuIe să se muleze
Modalltl~ cle prelungira a vangulul indeaproape pe existent şi să TI corobore7.e pe acesta cu elemen-
® unei scAri da prelungire a
Modalltl~ ~.ngulul
unei scAri
tele tehnice necesare. - @ - ®

clldlrltlllCh' ,xltlenlt V,","1a 1: vlrillllall: vlri"",/lI:

t-r ® Varlant.ln ORZul montlrt! d. blf ~ ® EX1Indere cu latlm.. un.1 c:!zl t-r 0 Prefabrlcatl din materlal PlasU~ ~ ® Extindere pa It!lme cu lungimea

~
f_
"~'"
... 4;;; :~. 1Q1nc1ur1d1n lemn
- _.. / : . ....... umglutur. veche
.. , :. p<!d ••
• 1'· grindA
. '. -·--plan,.u
, I ., ., .i -lencuf".
dale
,aplpatlmo
dale blJilrt contra vipGtlfa
• . - mortar mcrtIrueCII
, '", ,; -hlcJrolzatajfe travel1& cit dI1erenll
«~",,~ t'::J::.n oonductI.lPI mici. ON ~':C--'
umpluturl pllI1~
llliIIii:flt:vaporflar podU. 1111'
--
pod.. 1.1,1
- - - - grindl plll/1şau IUport pod••plafon
tencu/aJ1 III~S==j
, ,'.,. - - ..... ·f.nculal. g~ncJI pl1/lf8
t.jQI Modalitate conven~onal!l a IzolArfl Amplasal1l conductel de ape rezidua-
TraSle de conducte In spatele unor traversa montate pa tenouJall ~ grinzllor din lemn In clldlrf vechI le lub noul pod ••

~~
~ I~:~. traseu Instalatii in perate dublu
alcatuiri p,~. ,1 pod... Fach~rK aau

" ".1,' ,';,' ,,' " " ,'/

~ ~.
II. placA gips· carton umplururt
SeIra ~g~9 mlngral9 gips ~
II
t\Od logAtura pod.. stUp rostUr!
la pr;gul uşii
I
pardoseală şi pere le in
Alcătuire pardoseală si perete in
@ încăperi umede intr-o constructie de tip @ incaperi umede inlr-o c;onstructie
masiva cu plansee pe grinzi din
@
4Deiaiiiimportant9pentruTrCăperi
umede
Alcătuire persle fonoi:olantâ
in dublu strat
Fachw.rk lemn

313
 CONSERVARE ŞI ASANARE
Exemple şI soluţII - !li
Conservarea unei structuri din lemn prin acoperirea ei cu o structură
din oţel. .
SItuaţie, temă
Sala po!ivalentă construită rn 1926 1n MOnster era acoperită cu o
structură metalică care a fost deteriorat! intr-am În cel de-al doilea
(Dsac~une transversala-( război mondial, incit a fost nevoie să Re refăcută complet ulterior.
,
/1/"7 ' / :/ f, 1". r-.: tS. rs.; b-" După război; oielul era prea valoros, astfel că sala a fost acoperită
........ r:;>
" '" " "- ....... 1'. tlmp de 35 de ani de o structură din lemn 1n reţea, fără stilpi Inter-
f/
1/
f .... 1..... "- :""1'. mediari, pe 37 m x 60 m. Structura era Încărcată doar de ea Însăşi,
..... 1..... IL !LV neavind termolzolatle, incărcărl din zăpadă sau alte incărcărl pre-
" IL
' " !.o'
...... ...........
V ./ 71/ cum cele provenite de la punţi pentru iluminat sau altele asemenea .
. / 1/
f".. f".. , , ...... ;,,... 1/ ""
717 Cerinţe soluţie

V V . / i./
1."
c-,
l'
1/ / """
1/17
~I'..
Noua Tnvelltoare trebuia
'" " - sA respecte reglementările referitoare la termolzolare,
- să nu permit! trecerea zgomotelor de afară şi să men~nă reflec- -
tarea sunetelor dh; Interior la un nivel scăzut
§ ~~

_1
Noua structură trebuia
::u:= J - să poată prelua lncârcârl. suplimentare ale aparatelor sportive, _
ale culiselor, ale punţilor pentru Iluminat ş.a.,
~~ §~ ~ - să fie clrculabila,
- să poată 11 amplasata pe vechile fundaţii,
.74 1I1.e: ve - structura În reţea trebuia conservată,
Structura spa~all\lplan acoperi, 4• - duratele de proiectare şi de construcţie trebuiau să fie cTt mai
~ scurte posibil.
12. 70
Soluţie
I01 O structură spatială din tuburi Tnşurubate In noduri a dus Ia mlni- -
0.70 mizarea dorltâ a greută~i totale, şi de ea a fost suspendată structu-
ra din lemn existentă. - (j). 22 de ferme 1n arc sfnt legate 1ntre eie
prin dlag.onale şi acoperă 37,34 m x 80,30 m. - (i) - ®
rlndulB Unul dIn cele două ri'ndurl de reazeme, fnalte de 70 cm, este mobil,
. iar celălalt este g1ndft ca reazem plvotant. - ®. In Interiorul struc-
turi! spa~ale slnt dispuse 10 punţi transversale. - <D
Macarale de montare mici au preasamblat şapte componente con- -
structlve de mari dimensiuni, de pTnă la 32 t, care au fost apoi puse În
operă Tn 2 1/2 zile cu ajutorul unei macarale pentru 500 t. - (i) - ®

10.70 Structura este zlncată, tratată cu vopsea PVC·acrillcă şi cu o vop- ~­

sea de protecţie contra coroziunll şi contra incendmor. 1nvelltoarea
cons~ 1n pene, table din oţel trapezoidale, barieră contra vaporllor,
® Sietemuf staUc nodurl-bate. AT~I B CU un !lngur ,Ir. ATndul O artlculat termoizolaţJe şi table din aluminiu cu falţ vertical ca protecţie contra
ltI'mci%GIafIe din /Ib'e m/tteteIe cu amrun; apel de ploaie, - @ - ® .
!abil din lIumlnIu CII fiii ~C11 0,8 mm cr_ d. fIIcn. profii Z ••
blltert ~ ytpOIf falia PE muchl.,zfncaI Părţile Implicate: MOnsterlandhalie GmbH, Oficiul pentru con-
strucţl! civile şi industriale MOnster, structuri spa~ale MERO şi nu-
meroşi Ingineri de specialitate.

AlcAtuirea Tnvalltoril acoperlşulul -

vedere longitudinala ® ... @ SIC1lun. transversal.

·f,

.........
® S'Jport d9 70 cm.· Ină!l!t[le. mobil pe l7î Ridicar~a unei sectiuni din
® Ac~peri$ul existent esia complet conservat
rJ sir":JLua din~ctfe - \.V ~/ structura spatlală
 CONSERVARE ŞI ASANARE
Exemple şi soluţii - llJ

Renovare şi extindere prin acoperirea cu o structură metallcă

Situaţie, temă
Pe terenul dens ocupat al unei rntreprinderi de metalurgie uşoară
din MOnster, hal a forjelor a trebuit renovată şi extinsă. Construcţia
veche fusese deja de multe ori modificată şi, odată cu procurarea
unor noi maşini, a fost prevăzută cu diverse structuri ale acope-
rişului - <D - @
Noua hal! trebuia
CD Sec~unea transvarsall veche şi cea noul dtsenalt una pasta cealaltl - (îl-@ - să aiba o rnalţlme liberă considerabil mai mare,
- să se situeze pe conturul vechii hale, deoarece nu Intrau rn dls-
cu~e demoliri sau construcţii noi,
- să nu intrerupa activitatea Industria/ă mal mu~ de 2- 3 săptăminl şi
să reducă pe cTt posibil deranjul produs de lucrările de construcţie,
- să aibă un aspect Integrat, ea situTndu-se in Imediata vecinătate
a clădirii adminlstra~el, protejată ca monument Istoric,
- rn fine, să permită extinderea Tntr-o a doua etapă.

Soluţie
~I. ma~ IU rlm.. IIIaQIjf Iar pe durltllUctItIIor de mocIlIcn
Arhitecţii aleg o structură metallcă, ale cărei avantaje slnt
® SectIune longitudinali - ® - acoperire fără st7lpl Intermediari - (îl - @
- deschidere mare la o greutate proprie mică
- prefabrlcare şi montare tn cel mai scurt timp cu echipamente
uşoare, factor decisiv,
Acoperişul Tnclinat cu ferme este teşit către timpanele halei, pentru
a se potrivi cu acoperişul teşit al clădirii administraţiei, pentru a res-
pecta Tnă/ţlmlle şi pentru a facilita o ventilare şi aerisire natura/e. rn
pere~i exterior! se află jaluzele de admisie a aerului, gUrile de elimina-
re a aerului se gAsesc 1n coama acoperişului - <D - @)
Pere~1 exterlori cOnstau din elemente prefabricate suspendate tip
sandwich din beton, care asigurA fonolzo/area şi robusteţea cerute
de o fo~ă, ŞI care fac posibilă montarea uscată.
LucrArile de modificare au fost exact planificate: dupa montarea
noii structuri metalice, odată cu montarea treptată a Tnvel/torii noi a
Tnceput sA fie demontată cea veche cu ajutorul unei macarale mo-
bile situate Tn interior. - @ - ®
® Plan

Montarea nall structuri metallca de- Montarea completA a noII structuri

Exlstentul la Incaputul prolactaril ® Oamellt.a
,1
Ixlstentulul
fo~alor administraţie
Intre hala
® eMfiasupra
hale
acoperl,ulul .xlstent II ve· metailc•.
Inceperea demellrU vechiler pereţi
Illlilllillllllff

Noua macara preia demolarea ve·

I
chiulul acoperiş şi transportarea sa
in alar. prin pinionul de vest. apoI
® urmind inchiderea per~tilor exterio·
ri şi a aCOperişului ® Porţiune de latadă cu deschiderile
de admiŞi a a aerului @ Noua :11dir~ tine.cont de existent ,o,rh.: Henn .si Henn

315

K61n. gara cantralA cu acoperirii. peroanelor
® Fermele In ara acaperl 62 m
Contravlntuirlle vechi care ajungeau plnl pe peron. Noile contrevlntuirl ou f.rme
111 arc ranforsate In zona Inf.riolra
® Secţiune prin haia mare cu scheia interioarl mQbill demontabliil
® P ropu ngre volumetrică
CONSERVARE ŞI ASANAR
Exemple şi sOluţII - CD
Gara centrală din Kc:lln
1. Marea hală a peroanelor: situaţie, temă.ln cazul frumoasei stn.:
turl metalice cu 30 de ferme în arc, cu o vechime de optzeci de ani,
trebuie eliminate daunele provocate de corozlune şi cele rămase
după război, şi de asemenea trebuie renovate Învelitoarea cu rr-
multe straturi şi luminatoarele În bandă. Silueta istorică trebuia
rămînă aceeaşi, În ciudă introducerii de materiale noi. Lucrările de
construcţie nu trebuiau să incomodeze prea mult activitatea gării.si.
traficul feroviar.... CD-@
Soluţie: o schelă Interioară mobilă trebuia să aibă rol de protecţie
Proiect: Susmann + Haberer intemperli şi de platformă de lucru, 1n plus să protejeze zona gări'
contra eventualelor unelte sau bucăţi de construcţie care ar fi căzlJi..
Structura MERO din noduri şi bare, constind din 1.400 noduri
5.000 bare, era alcătuită dil'1 5 părţi, care au fost alăturate creînd l
element de 38 m x 56 m. Schela Interfoară grea de 60 t a fost trep-
tat mutată pe 6 şlne, în etape a cîte 3 săptămîni fiecare. ElementE"'--
Individuale, montate anterior intr-o gară de mărfuri, au fost adu:
pe vagoane şi montate conform unul orar la minut sub bolta halt. ..
... @. Cum a fost utilizată noua tehnologie pentru asanare o arată
renovarea contravîntuirilor: vechiul sistem lega fiecare 2 ferme o-.
A
f
e Grlndl lup.rfori arc, creind o unitate rigidă. Legăturile din tuburi de oţel ajunge;
pînă pe peronul pentru bagaje. Noul sistem a legat fiecare 4 ferl1'l ..
A) vechea cornlş. .
In arc 1n zona inferioară, creind cadre rfgide, şi a micşorat rosturfle de
S) noua coml,l. a clrul numar de dilatare - @. Şi detaliile de cornişe ş.a, deşi au un număr redus (-
profllurl I falt redus, " la cara s·a
avut In vedera fn .peclai scurgerea profiluri, au fost reconstrulte optic aproape identic cu cele vechI. -
apeler mel8Orlc. II. Halele peroanelor de pe sud: situaţie, temă.
După Incheierea asanărll halei mari este prevăzuta renovarea aco-
perişurilor halelor sud-estice, care trebuie să se conformeze un-
cerinţe funcţionale ca urmare a invecinăril cu Catedrala 1$1 cu ne
muzeu.-@-@
Solu~e: ca unmare a unei expertize apar trei proiecte de idei, unde
acoperfrea secţJuni/ de peron este rezolvată fonmal In mal multe felu "-
1. O acoperire a peronulul de persoane ca structura primară cu
coajă suspendată, curbata in mod variat -@+0
2. Un sistem portant eficient spaţial, cu grinzi inguste de tip bolt!
lncrucişată. care acoperă toate peroanele de persoane şi de bagaj,
-@ Deoarece acest sistem prezintă avantaje considerabile, a fo
recomandat spre dezvoltare.
o Propunere volumetrică Neufert Planungs AC
Echipa ·je proi~ct2r9 'Nes! Ktiln·Aacnen ® Proiectul propus ~pr; reali zar; al lui Busmann/Haberer cu proi. Polanyi
 GrădlnilA şcalară
ŞCOLI
-C!J
Şcolile profesionale pentru handicapaţi, de obicei cu program complet sint
destinate TncuraJArlI spre pregAtire profesionala a tinerilor cu afecţiuni fizice, şpi­
rltuale şi psihice sau a celor pericUtaU din punct de vedere social.
ŞcolQe profesionale, de obicei structurate pe specialltati, sfnt destinate tinerilor
ce fac o pregAtire profesionala. .
Spatii
deloac:A Şcolile profesionale de specializare sTnt şcoli facultative cu program complet,
.1 liber. cu o durata minima de 1 an, pentru tinerII ce au absolvit o şcoalA profesională
obligatorie.
Şcolile profesionale superioare permJt aprofundarea cunoştinţelor acumulate Tn
şcolile cu profil real sau In şCOli echivalente, clasele 1-12, pentru pregatirea stu-
diului ce se desf!l.şoarl In colegII.
Şcoli profesionale pentru o pregatire de specialitate facultativa:
şcoli de maiştrl, şcoli de tehnicieni.
Facultâjl - capitolUl Facultăţi
Baza eiabor!l.rii programelor şcolare este constituită de dlrectlvele In vigoare Tn
fiecare land.
Proiectarea trebuie sa respecte legi, directive, dlspozl1fl:
- date structurale regionale şi comunale din studiul de dezvoltare a land-ului, a
1. SalA de clasA 13. echipament profesori oraşului, a !nvaţâmTntului ş.a.
2. Oormltorul " Incaperea 14. Sali d. ciad _
de odihnA 15. Intrare putemlc mediu ,'ab - alte studii comunale, studiu de circulatie, studiul zonei rezlde~aJe ş.a.
3. GarderobA lI!. Oancelarle - planul de utilizare a suprafeţelor, detalii de slstematizare.
4. WC 17. Incapere de recreere - - - - . - Proflscri Amplasament, sftua~e şi poziţionare. structura teritoriului şi zona de Influenta
5. IncAperea cedrelor 18. Administrator Materiala
didactice 19. IncAPere de serviciu - inciuderea suprafetelor de sport, a spa~lIor verzi şi a amenajArilor extra şco-
S. incApere multlfunc~onaiA 20. F'rofftorJ.c:lt1f lare adiacente
1. SalA de seminar· 21 . OIrector adJunct
8. BGln pentru cureurI de inot 22. Secretariat - accesibilitate, transportul public de scurtă distanta. sistemul autobuzelor şco-
9. Instala~e de filtrare 23. Directorul tcOIU lare, clrcula~a pletonală, clrculaţla auto privată.
10. Dueuri 24. lnolperea cu mlttrlai
11. Vestfar didactic Condl~lIe Impuse de taren, functlunl admise In raport cu mArlmea edlficabllului
12. Echipament 25. TtilCOmunlca~1 - valori orientative pentru şcoala primarA şi şcola speciala 25 m2/elev
G) Schema suprateţelor şi a relaţiilor pentru treapta primari - treapta secundară I + II 22 m2felev
- şCOli profesionala, program parţlal 1Om2felev
StudII generale: - program complet 25 m2felev
Instltu1ffle de InvAţ!mint preşcolar sint anexate şcolilor pentru handlcapa~, şi Distrubu~a spaţiilor şi proiectarea se elaboreazA!n functie de numlrul elevilor
sint aferente grAdlnlţelor sau şcolilor. dintr-o tresptl şcolari! sau dintr-un an şcolar şi Tn fu~e de numarul elevilor din
Şcolile primare sint frecventate de toţi copOi şi cuprind prfmll4 (fn Berlin 6) ani clasi!, numitul de serii, tipul de şcoali!, forma şcolară, cerinţele referitoare la
suprafeţele şi spa~lIe specific şcolare.
şcolari, clasele 1-4, treapta primarA.
şcoUle pentru handicapaţi cu program intreg pentru copIII cu afecţiuni fizice, spi- ExiStă modele de dlstrfb~e a spatiilor corespunzatoare cuprinsa 1n dlrectlvele
rituale şi psihice sau care sint perlcfltaţf din punct de vedere social, şi care nu eferente. Baza sInt cerinţele referitoare la modul de functlonare:
- organizare, functionarea pe timpul IntregII zile sau ajum!l.tate·de zi, clase pen-.
pot urma cu succes o şcoalA norma/I.
Iru studiul de bazA sau clase profesionale "
şcolile generale sfnt şcoli de continuare a StudIilor, avTnd 5 (Tn Berlin 3) ani şco­
- scopuri pedagoglcldldactice
lari sau treaptă orientativa de 2 ani de formA şcolarA In Bremen respectiv de 3
- reiaVI Intre IncAperi, colaborarea dintre cadrele didactice, oferta de suprafeţe
ani In Nledersachsen, clasele 5-9, treapta secundarA 1. şi conformarea acestora
ŞcoIfte cu profil real sint şcoli de continuare a studiilor, dupa Incheierea studiilor
- poslbilită~ spatlale şi cerinţe .
primare sau a clasei a 6-a din şcoala generali!, clasele 5-10, treapta secundara 1. - dctarea tehnlcA,llumlnare şi luminare, cllmatizare-ventilare-Tnci1Izlre Instalaţii,
GlmnazlIIe sint şcotl de continuare a studiilor, dupA Incheierea studiilor prima- electricitate. radio, TV, telefon, api!, canallzare
re sau a clasei a a-a din şcoala generalA, clasele 5-13, treapta secundarill+lI. Şcoli speclale: .
Şcolile complete de tip Integrat sau cooperativ cuprind diversele tipuri de şcoli Recomandarea comisiei de educ&1ie a consiliului de e duca~e german vi-
In diferite alcatuiri organizatorice şi de cor11inuL zeazl- pe cit posibil pedagogic şi terapeutic -Integrarea handlcapatllor In
Şcoli de pregAtire profesionalA: ,cclIIe normale, ceea ce TnseamnA ca toate ŞCOlile trebuie sA fie echipate pen-
Şcolile profesionale au drept scop aprofundarea cunoştinţelor de cultura generalA tru a putea fi folosite de handlcapa~. Trebuie respectate bazele legale ale re-
şi studUier teoretice de bazA. /w program parţial şi sInt destinate elevilor cu con- glementarilor de construcţie referitoare la necesitAtile pereoanelor cu handi-
tract de Instruire sau un alt fel de coi1lract de munca pin! ce Implinesc 1aani. cap, In vigoare Tn flecareland.
Lccultori In Tree!'" şi formal. VIrsta Clasa Numarul elevi per elevi per clasl Grupa r.er
zona delnfluantA da nvltAmlnt elevilor ,'evllorper prom~e (ex.mplu promole
(anij fC08ll alul mlnlmax/ (serill
valoare orlentatlvl)
cea 2.000-4.000 Educa~e
grldlnill
elementara: 3-5 - 80-120
max.150
30-60 151251120 2-4

cea 2.000-10.000 Trea~ primari.: 5-10 1-4 250-500 30-150 Clasa 1 2-4
$Coai primari . reep. 1-6 max. 600 - 850 151301120
5-12 CII8,I,2-4
18/351125

In tunclle de
tipul şcolii
Şcoall speciali pt.
cea 5% a unei
5-15
max.
Treapta:
pregltltoar.
In funcţie
de Upul
6/13/110
In lu"c~e da Upul
-
promoţII In mllsUra pInii la InferioarA seoUl şcolii pln'la
In care nu pot ft 25 medie 100-500 121241118
Integrali superloarl
In şcoli nonnale profesionala
cea Treapta secundara 1: 10-16 5-10 1200-1800 150-300 20/351/30 şcoala ~enerală
10 .000 -120 .000 centru $Calari resp. 1-10 max. Şco pro real mln. 2-3 4-9
şcoalA completa 12-16 2000-2500 Glmn. min. 2-3 4-9
cea Treapta secundara II: 16-19 11-13 2500-4000 minim 80-100 Gimnazlu: minim 4
60.000-120.000 treaplâ superloară pIna la 900-1800 13/25/122
completă/colegiu cea 6000 profesionale:
Şcoli 6-12
elevi la zi sau Teorie:
la fără frecventâ 13/301/22
de la loate Atelier: 8/161/14
specializările

® Valori orientative

317
 Şcoală generală da ax. 2- rasp. 3 sarii
10 (12) resp. 15 (18) săli"de clasă fiecare 65-70 m2
(al 1O-lea an de şcoală generală) ŞCOLI -ClJ
3 săli de curs fiecare 45 m2
Ştiintele naturii 1 incăpere pt. biblioteca şCOlară 60-65 m2 resp. 70-75 m'
1 resp. 2 săli de experimente şi exerciVi fiecare 70-75 m2 1 incăpere pt. co-adminlstrarea asigurată de elevi 15":'20 m'
1 încăpere pentru festivitaţi (pentru maxim
1 resp. 2 săli de pregătiri, in aceiaşi timp jumătate din elevi) 1 m /elev
2
săli de depozitare şi pt. materiale flecare 40 m2 AdministraUa
i spatiu pentru cercurfle da 1 cancelarie (sală de conferinţe) 80-85 m2
prelucrare foto 20-25 m2 1 Tncăpere de lucru a profesorilor (biblioteca 100-105 m"
Incăperi gospodăreşti profesorilor) resp. pot fi cuprinse 1n aceeaşi incăpere
1 bucătărie 70-75 m2 1 încăpere pentru directorul şcolII 20-25 m2-
1 sală de curs şi de mese 30-40 m2 ", 1 incăpere pentru directorul adjunct 20-25 m'
Încăpere pentru provizii, material şi 1 birou 15-20 m2
maşini gospodăreştl 30-40 m2 1 saUi de primire a părln~lor simultan, fncăpere medic 20-25 m2
1 spaţiu pentru duşuri şi vestiar 15-20 ma 1 Încăpere a administratorului (distribuirea laptelui) 20-25 m2_
Educaţie artistică, lucru manual şi lucrări textfle Sport
1 atelier pentru lucrări tehnice Sali!1 de sport pentru flecare 10-15 clase
1 atelier pentru lucrări artistice 1 unitate de exerciţii de 15 x 27 m
1 spaţiu pentru materiale Teren de sport T~ funcţie de cerinţe
1 spaţiu pentru duşuri şi vestiar impreună cea 180 ma
1 atelier creaţie textfle 70-75 m2 ' Glmnazlu
2-3 Tncăperi pt. material didactic fiecare 10-15 m2 de ex. 2 serii

~
12 sâli de clasă 65-70m 2
1 incapere pentru bibliotecă şi 18 6 săli de clasă (treptă superioară)
periodicele pentru elevi 60-65 m2 50m 2
2 sâli de clasă auxiliare 65-70 m2 -
1 Tncăpere pentru co-admlnlstrarea: asigurata de elevi 15-20 m2 5 3 săli de clasA auxiliare 50m 2
1 încăpere pentru festfvltâ~ (pentru maxim 1 sală de clasA cu dimensiuni
jumătate din elevi) 1 m2/elev foarte mari (geografie, istorie)
Administratia 1 salA pentru cultura civică 50m 2 _
1 cancelarie (sală de conferinţă), in aceiaşi timp 60-65 m2 Ştiinţele naturii
Tncăpere de lucru şi biblioteca profesorilor resp. 80-85 m2 Fizică şi biologie
1 Tncăpere pentru directorul şcolii 20-25 m2 cîte 1 sală de curs 55-60 m2
1 birou 15-20 m2 cite 1 sală de depozitare şi sală pt. materiale 30-35 m2
1 sală de primire a părinţilor simultan TncApere medic 20-25 m2 cite 1 saiă de pregătiri 30-35 m2 _
1 incăpere a administratorului (distribuirea laptelui) 20-25 m2 cite 1 sală pentru experimente şi exerciţii 70-75 m2
Suprafaţa liberă pentru pauze .. 5m 2 pt. fiecare elevă şi elev Chimie
Sport 1 sală de curs şi exerciţii 80-85 m2
Sală de sport pt. flecare 10-15 clase
1 sală de pregătiri 30-35 m2
_ 1 unitate de exercl~i de15 x 27 m 1 sală de depozitare şi sală pt. materiale 30-35 m2 -
2 săli pentru cercurile
Teren de sport 1n funcţie de cerinţe ştiinţelor naturii fiecare 0-35 m2
Şcoală cu profII real de ex. cu 2- resp. 3 serII 1 sală pentru cercurile de prelucrare foto 20-25 m2
12 resp, 18 săli de clasă fIecare 65-70 m2 ÎnCăperi gospodăreştl
1 sală de clasă de dlm.foarte mari 1 bucătărie 70-75 m2
(compartimentabilă in 2 spa~i) 85m2 1 sală de curs şi de mese 30-40 m2
2 săli de curs fiecare 40 m2 , incâperi pentru provIzii, material şI
Ştiinţele naturii maşini gospodilreştl 30-40 m2
1 sală pentru experimente şI exerai~1 de fizIcA 70-75 m2 1 spa~u pentru duşuri şi vestiar 15-20 m2 -
Educaţie artistică
1 sală pentru experimente şi exerciţli de
1 sală de desen 80-85 m2
chimie şi biologie respectiv 70-75 m2
2 ateliere pentru lucru' manual 60-65 m2
1 sală pentru experimente şi exerci~f de chimie' 70-75m 2 2 lncăperi pentru materiale
1 sală pentru experimente şi exerciţII de biologie 70-75 m2 " fiecare 20-25 m2
1 spaţiu pentru duşuri şi vestiar 20-25 m2 ~
1 sală de pregătiri pt. tlzlcâ şI chimIe 1n aceiaşi timp 1 atelier creatIe textlle 70-75 m2
sală de depozitare şi sală pt. materiale 30-35 m2 1 sală de muzică 65-70 m2
1 sală de pregătiri pentru fizică 30-35 m2 1 anexă 15-20 m2
1 sală de pregătiri pentru chimie 20m 2 Laborator lingvistic
1 sală de pregătiri pentru bloiogle 30-35 m2 1 sală pentru echipamentul de profil 80-85 m2
1-2 resp. 2 săli pt. cercurile de 1 incăpere pentru aparatură şi materiale 10-15m2
ştiinţele naturII fiecare 30-35 m2 3 lncăperi pentru materialele didactice fiecare 15 -20 m2
1 sală pentru cercurile de prelucrare foto 20-25 m2 1 încăpere pentru biblioteca şCOlară 70-75 m2
Încăperi gospodărsşti 1 incăpere pentru co-admlnlstrarea asigurată de elevi 15-20 m2 ~
1 bucătărie 70-75 m2 1 incApere pentru festlvltă~ (pentru maxim
1 sală de curs şi de mese 30-40 m2 jumătate din elevi) 1 m2/elev
Tncăperi pt. provizii, material şi Administraţia
maşini gospodăreştl 30-40 m2 1 cancelarie (saiă de conferinţe) 80-85 m2 ~
1 spaţiu pentru duşuri şi vestiar 15-20 m2 ' 1incăpere de lucru a profesorilor (biblioteca 100-105 m2
Educaţie artistică, lucru manual şi lucrări textile profesorilor) resp. pot fi cuprinse 1n aceeaşi încăpere
1 sală de desen (lucrări artistice) 1 incăpere pentru directorul şcolii 20-25 mZ
1 fSSP, 2 ateliere pl. lucru manual (tehnice) 1 încăpere pentru directorul adjunct 20-25 m2
1 birou 15-20 ma
1 resp, 1-2 încăperi pt. materiale 1 sală de primire a părinţilor simultan, incăpere medic 20-25 m2
1 spaţiu pentru duşuri şi vestiar împreună cea 80-220 mZ 1 Încăpere a administratorului (distribUirea laptelui) 20-25 m2
1 atelier de creaţie textile 70-75 mZ Sport
1 sală de muzică 65-70 mZ sală de sport pentru fiecare 10-15 clase
1 anexă (instrumente, note, pupitre) 15-20 m2 1 unitate de exerciţii de 15 x 27 m
Laborator lingvistic Teren de sport În functie de cerinte
1 sală pt. echipamentul de profil 80-85 m 2
'1 Încâpere pt, aparatură şi materiale 10-15 m2
3 Încă,CE;ri pt. me.!eriale dldaciic·e fiecare 10-15 m2
 ŞCOLI

~
Ij\
Amenajari de WC·uri
pt. cursuri, da ex. pt.
Garderobele sint descentralizate, in afara sălilor de clasă, deşi atri-
buite subordonate acestora -.. pag. 322 (ID.
-w
\.!.! cea 100 de baleU Grupurile sanitare:
cea 15 mI Numărul WC-urllor, pisoarelor şi a lavcarelor necesare, in funcţie de
numărul total al elevilor, separate pe sexe, corespunzind directivelor
aferente - @. WC-urile trebuie să fie pe cTt posibil luminate şi ventila-
te natural. E nevoie de accese separate pentru băie~ şi fete. Exemple
Amenajati de WC·url pentru pauza, de ex. pentru diferite amenajări de-toalete pentru şcoli - <D - (§). Circula~ile
c••x. p~ cea 100 Instalalfl pa o singurII laturA orizontale şi verticale sînt de regulă şi căi de evacuare În caz de peri-
® de rata cea 15 mi ® pt. cea 250 r.1tI cea 40 m'
pt. cea 250 bll.~ cea 40 mI col. Lăţimea liberă a căilor de evacuare este de minim 1,00 mii sa de
persoane totuşi minim 2,00 m În zonele de activitate didactică. Pentru
mal puţin de 180 de persoane trebuie să aibă o ră~me de 1,25 m.
Treptele În zon~ de predare trebuie să aibă 1,25 m, Iar alte căi de eva-
cuare 1,00 m. Lungimea maximă admlsibilă la căile de evacuare este
de 30 m, cu o schimbare de dlrec~e pînă la Jumătate. 25 mlinie dreaptă,
măsurată de la uşa de închidere a casei scării pină la cel mai lndepărtat
loc de muncă. Capacitatea treptelor fn funcţie de numărul celor care le
întrebuinţeaz~ şi de încărcarea medie mai redusă ş.a. Lă~mea trep-
telor: 0,80 rrtla 100 de persoane (minim 1,25 m, dar nu mai late de 2,50
m). Altemativ: 0,10 m la 15 persoane. (Numai etajul superior la 100%:
Restul etajelor se calculează cu numai 50% Tncărcate). Zona de activi-
tate didactică generală cuprinde clase şi clase auxiliare, clase cu di-
mensiuni foarte mari, săli de curs, săli pentru limbi strâine şi cultură ci-
O. exemplu Instala~1 pe doullaturl pţ cea 500 de f.te cea
FI. cea 20 da ®
_prafesoarl 65 m', pt. cea eoo de bIl.~ cea 40 mI. vică, laboratoare lingvistice, încăperi pentru materialul didactic, pentru
® cea 10 mi
La grupuri sanltanl mII miri trebui. prevlzule amenajlrl
descentralizat.
hărţi şi alte anexe.
Materiile din zona de activitate didactică generală sint:

1:;:[
~6
limbi străine, cursuri de proftl, matematIcă, religie, ştiinţe sociale şi
politice precum ~I materii op~onale şi cursuri de aprofundare (ln to-
~OOg(JJg tal cca 50-70% din totalul orelor pe săptamină).
~ ~ Suprafeţele necesare: sala de clasă pentru cursuri tradiţionale cca
mWm 2,00 m2!1oc, in cazul diferenţierii spaţiale flexibile cea 3,00 m2/1oc şi
la cursurile in săli mari cca 4,50 m2/loc inclusiv suprafeţele anexe
necesare din punct de vedere funcţional.
6
jiD Planul încăperii standard este dreptunghiular pînă Ja pătrat (12 x 20,

~
Sali normali de ci .... pltralll al 12 x 16, 12x 12, 12 x 10 m) ceea ce înseamnă că lao ad1ncime max.
dreptunghiularA cea SSnr cu
mobil.,., cu onenlltt Ip,. libiA" de 7,20 m este încă posibilă dispunerea ferestrelor pe o singură la-
mobil.,. liberi tură- (Z).
Suprafata:
sală de clasă obişnuită 1,80-2,00 m2/loc de elev
o
32-40 locuri
IncAperi ,1 zon8 pentru activitAti didactic. generale 30-36 locuri sală de clasă mare
inălţlmea liberă
cea 3,00 -5,00 m2!1oc de elev
2,70-3,40 m.
Laboratorul lingvistic: amplasat in cadrul zonei de de actIvitate dI-
dactică generală sau direct subordonat acesteia, pe cit se poate
aproape de medlatecă sau bibliotecă.
Necesar:
Cea 30 locuri de lucru la cca 1.000 de elevi - ® - @l.
Dimensiuni:
Dimensiunile laboratoarelor AV şi Av11n total cca 80 m2, cabină pen-
tru laborator lingvistic cca 1 x 2 m, numărul locurilor de laborator
24-30, ceea ce inseamnă 48-60 m2 inclusiv suprafeţele anexe.
Suprafeţe anexe: studio, incăpere pentru inregistrări, arhiva pentru
profesori şi fnregistrarile elevilor. Laboratorul lingvistic poate fi ampla-
sat şi În inima clădirii, putind fi deservit de lumină artificială şi instalaţii
de ventilare.
Zona de predare cu cea 160 de locuri pentru elevi, avind cea 550 mi sub forma a Termen Aici· Separare Ampla· UtIli· Ailel.
® 6 sili normala de elasl ,1 Tnctperea cadrelor dldactfce precum ,1 o sali mare pen·
tru cursuri Interdependente
tulrs BlF sara
Ungi o
tare
In IImpul evan1ua1 ~ Inst/tulflle de
WC-uri Closet nu

!
o:'J.!
Iii I J
i
pt.clas.

WC-uri
cuand·
camera
grup da
elasă

Cu acees
orelor

Mal multe
InvAttmlnt prstCOlar 2 Wc.uri
şianticam,

de la ftecare clasă tară WC tre-

000600 o 0000 o p!.eu ...urt de din culoar clase bule să se ajungă pa un culoar
II! I I ! °I i clasete sau sala In timpul de max. 40 m resp. pe o scara
o o o o 001,0 orelor la un 'NC Pl. cursuri
'JIIe-uri Grup da eu acces F't clase grup de we·un la nivelul
pt pauze de din curtea In timpul solului ce nu e amplasată In
closete pt. pauză pauzelor zona intemă. accesibilă din
sau holul mare spatiile de pauzâ
WC-uri Grup Separare Subordonate 1n timpul eventual in legaturâ cu
pt pra- oe Sarbaţ: zonei prole- pauzelor garderobele prateso/ilor
ieson closete F9m.gi serilor sau
administraţiei

~imbj străine - lac.crator linl~'listlc @ l...-3.borator Avi i," aUI, vorbire, @ .t!a.:î';l~naiăn de VVC-wn
® Labcrator AV IA V ' auz si '!orbire) inr::gistrarl3:'
 ŞCOLI
-CD
Zonele de activ!tă~ didactice destinate ştiinţelor naturii cuprind săli
de clasa., de exerciţii didactice, de exerciţii, de prega.tire. şi de
colecţii, sa.1i de prelucrare şi laboratoare foto. Săli de curs de biolo-
SalA de curs. PIlQAUre şi SAli pt. u8J'CI!ll gie, fizică şi chimie cea 2,50 m2/loc. Pentru predare şi demonstraţii
cea 48 locuri cea 80 m' coIlOlIl . cea 40 locuri cea 80 m'
. cea 60 m' cca 4,50 m2/loc pentru exerciţii Inciusiv suprafeţelor conexe necesa-
<D Sili şi zona pentru predarea ,tIlnte/Or naturale
re din punct de vedere funcţional dar făra. spaţiile anexe.
Incăperiie destinate demonstra~ilor şi experimentelor pentru combi-
naţiile de materii sau pentru materII:
ştiinţele naturii, chimie şi biologie, fizică, chimie şi biologie cea
70-aO m2 -(1).
Sala de curs pentru predare şi demonstra,ţii la materiile fizica., biolo-
gie eventual chimie cea 60 m2 , cu scaune de amflteatru Tn pantă şi
fixe. O a doua intrare - ieşire. Este permisă eventual sală de cur-. °
suri amplasat! 1n inima clădirii, !luminată artificial.
Sală de exerci~1 pentru exerciţii şcolare, cercuri de lucru ş:a. Ia bio-
logie şi fizică sau zone pentru axerci~1 referitoare la mai multe ma-
terii structurată spaţial şi compartimentablle; cca ao m2 de sală In-
dividuală respectiv suprafaţă individuală.

Sările de pregătire. pentru colecţii şI pentru materiale pentru combi-

naţiile de materII sau materii individuale: impreună cea 30-40 res-
pectiv cca 70 m2, rn funcţie de dimensiunile şcolii şi a zonei destina-
te ştiinţelor naturiI. STnt permise tncAperl amplasate În inima clădirii
cu lumină artificială. .
Tncăperf şi zone pentru cursurile de ştIInţe ale naturii. Sălile de pre-
lucrare foto şi laboratoarele foto sTnt subordonate sălilor pentru
ştiinţele naturiI. Tipurile de săli respectiv de suprafeţe: sala de prelu-
crare fato eventuai sub formă de studio, anticamera. spre laborator
pentru recep~e. cursuri. Instalare sau sImilare. eventual prin utilizarea
unor incăperi cu alte destinaţii altor sâJi, laborator foto drept cameră
1) Sala d••~ercltn 31
SalA de dai
2) SalA Pl. 'Xllrcl~1 dldtadce 4 pregltir. şi COIIOIIl
5) Sili .""tIvt de llI.rcl/ll
8) CoIIClII
obscură cu zonă pentru laborator de pozitive (1 masă de mărire pen-
tru 2-3 elevi, combinată cu suprafeţe pentru lucrările cu substanţe). şi
® Zona dastfnatl ,tiin_lor naturale cea 400 de locurf cea 1.400 mi pentru laboratorul de negative (deveiopărl de filme) şi incăpere sau
AIlIIar.,.nalLIriI nişă pentru Introducerea.fllmului rn aparat.
Amplasarea 1ncăparllor: eventual spre nord ad7navfnd c/imatlzare In-

~ ~~~~
terioară constantă. Necesarul de spaţiu depinde de numărul elevilor,
1n general 6-14 elevi per cerc de lucru. minim 3 - 4 m2 per locul de
lucru. tipurile de laboratoare foto slnt 1n func~e de domenii şi dimen-
siuni.
o
- Laborator au o singură fncăpere 20-30 m2, ca formă minima!ă
cea 95 m' cea 30 Iocu~ aca 100 m' numai cu nişă separată de cea 1,50 - 2,0 m2 pentru Introducerea
fijmului.
® Inclperl şi zone pentru lucru manual (tehnic). menaj. muzfcA ,1 artl-@-@
- Laborator cu două 1ncăperi 30-40 m2, compusă din 1nc1Jpere lu- _
mlnata, filtru de lumină şi cameră obscură (pentru prelucrarea po-
zltive/or şi negativelar), 1ncăpere pentru introducerea filmului cca
2 m2•
- Laborator cu trei 1ncăperi, cameră obscură pentru pozitive versus
1ncăpere lumInată. filtru de lumină, cca 1- 2 m2, fără mobilier, nu-
AI.n.r-hTrttfolut mai cu lămpi pentru camere obscure.
Inchideri: draperii, uşi, filtre-labirint, filtre turnanta.
cca25ioeurl
@ Zone deştlnate lucrului manual (tehnic)

J ArIA
(j MuzicA
o o Ic o o
o

00
00'
o o o
o o o
o o o
o o o
o o
<:) o
Anexa olclclc o
o ~
o
--
0 0
0 0 oo
o oo o

CC:1 30 locuri cea 80 m' cea 35 m' eea lS locuii cea 90 m2

® ZonSl pentru tehnjc3~m9naJ, ~9h"ica de birOU. de$en tahnic. lucru manual.

in total c:c~. 350 de loc'Jri. ceai.600 m=

320
 1 Încăpere
multifuncţională
ŞCOLI
2 Locuri de audlţfe ->oQJ
3 Birou
4 Catalog central
Biblioteca, mediateca şi amenajările centrale
5 Ziare şi reviste
6 Lucru colectiv Tema:
7 Lucru individual
8 Cabine pentru masinile Centru de informare pentru activitatea didactică, continuarea studi-
de sens ilor şi timpul liber,
9 Informatii, imprumut
10 Sala de curs Utilizatori:
11 Studio audiovizual Elevi, profesorf şi utilizatori extraşcolari.
12 Depozit
13 Utilizare uzuală Biblioteca este formată din zonele convenţionale pentru elevi şi profe-
L.:SL.-:!:L-::!:d.::.I1 u...-=,--~..u.'"-'-_.1I!d~_---l 14 Copiator sori inclusiv Împrumut, locuri de lectură şi de lucru precum şi inventarul
15 Garderobă, depozi·
corespunzător de cărţi şi reviste, Mediatecă Inseamnă extensia bi-
CD E~emplu pentru bibllotecă/mediatecă şcolară tarea genţllor
bliotecii prin posibilităţi de primire şi restituire (hardware) pentru radio,
film, televizor, casete şi bandă de magnetofon, adică aşa-numitul ma-
terial audio-vizual şi un inventar corespunzător de software.
Valori orientative pentru necesarul de suprafeţe:
Pauşal bibliotecă/mediatecă 0,35-0,55 m2Jelev.
Individual:
împrumutul şi r,estituirea cărţilor, per loc de lucru cea 5 m2 inclusiv; '.,
suprafaţa pentru catalog cea 20-40 m2 .
Consiliere:
Bibliotecarul, pedagogul şi tehnicianul mijloacelor de comunicare În
masă ş.a, pentru fiecare colaborator, cea 10-20 m2. Depozitarea cărţilor
compact în depozit, pentru fiecare 1000 de volume, Însemnînd cea 20
- 30 de volume la metru liniar, cea 4 m2 de rafturi la vedere inclusiv su-
prafeţele de mişcare, suprafeţe pentru citit şi cataloage pentru fiecare
1,000 de de volume de specialitate respectiv de lexicoane, cea. 20 -
40 m2 zonă de lucru In general pentru fiecare 1.000 de volume de lexi-
® Exemplu pentru biblioteca/medlatecă scol ară coane, cea, 25 rT'~' pentru cea 5% din elevi/profesori, totuşi minim 30 de
locuri de lucru de cîte 2 m2 cea 60 m2• Per? cea 2,5-3,0 m2 . Sală pen-
tru grupe de lucru de 8 -10 persoane cea 20 m2 ..... CD - @.
'"

/ J~Q ~
Bucătăril şi anexe
Dimensiunile şi doţarea depind de sistemul de aprovizionare, de distri-
~~
buirea alimentelor şi de restituirea a veselei pentru tinerii elevi eventual
OO sistemul de distribuire pentru masa In comun (porţlonată de către pro-
OO fesori) În caz contrar autoservire (de pe bandă, pater noster, tejghea, li-
01lD 1l1li nie de cantine, cantină-free-flow, platou rotativ sau similare), Distribuirea
O~O oe a 5 - 15 mîncăruri/minut respectiv 250 -1.000 porţii/oră în raport cu per-
,('J

"[
! sonalul existent. Necesarul de suprafaţă pentru sistemul de distribuire
O~O 'g
';::
c. B cea, 40-60 m2, sala de mese în funcţie de numărul elevilor şi a număru­
D~D ~ a lui de schimburi pentru un loc minim 1,20-1,40 m2 , Suprafeţele mai ma-
'"
O~
\'!<1l ';::

c. ,,"~ (ij ~ ritrebuie structurate în spaţii individuale. Pentru cea 40 de locuri de masă
ce"
i!!
~ ~
<Il
a. " trebuie prevăzut un lavoar In zona de acces. -@ - @
;j
<;1
~
<1l
z l-, j
...
..----==---....,. -....
 ŞCOli
"""QJ
0000,0 0 0 00 00 1 1
I
It:] ,."",,,,
Material didactic
000000,000 Şcoli primare
00000000 cO
0000 uD 00 ao Săli de clasă - pentru fiecare clasă de bază o încăpere pentru ac-
00,'0 00 00 ar:: tivitatea didactică, pe cît posibil pătrată, În cazuri excepţionale drep-
tunghiulară, max. 32 de elevi, minim 65 - 70 m2 (cca 2,00 m 2 -
I Garderobă 2,20 m2/elev) pe cît posibil luminată pe două laturi -.. @ + ® pen·
tru mobilare liberă şi orientată.
Culoar
Partea frontală: tablă glisantâ rabatabilă ataşată de perete, suprafaţă
pentru proiecţii, racordul pentru TV, radio, magnetofon ş.a. trebuie
Sal~ de clas~ luminat~ Si ventilat~ pe două laturi peste garderobă şi culoar,
amplasate În apropierea tablei respectiva uşii, lavoar pentru uz şco­
Ci) extinderea culoarulul a cite două clase, incăperi pentru malerlatul didactic
Arh.: Yor\(e, Rosenberg, Mardall lar. Posibilităţi de prindere a hărţilor pe perete. Posibilitatea acoperirii
ferestrelor. Încăperi pentru grupe ca suprafaţă de lucru separate pen-
Clasă liberă tru diferenţierea Interioară, dar În prezent numai În cazuri spe.ciale.

Sală de clasă
00 00 ci] oQ \]0
nU Alternative la clasele individuale şi cele de grupe:
'O cO ciJ oQ
îmbinarea a 2 - 3 săli de clasă pentru obţinerea unui spaţiu de pre-
I
dare pentru conversaţii între profesori şi elevi, dezbateri, prelegeri
0000
oC cO dCl 00
cQ aU i pentru grupuri mari sau compartimentat cu pereţi reglabili.
j
I---._-_-."",j- - 00 00 cQ on Windfangul şi holul de intrare sînt În acelaşi timp spaţii de distribuţie
hc=:. o(] 00 00 aO a circulaţiilor orizontale şi verticale (culoare, scări, rampe) eventual
-=__. a__=-=-==jttln~căQP~ejre~p~t.~lubcrumDamnu_a_I________=--=~ma=- ca hol pentru pauză (0,50 m2 /elev). Zona multifuncţională pentru
serbările şcolare, joc şi expoziţii.
Culoar Pentru incăperea cu materialele didactice sînt suficienti cea 12 - 15 m2 .
Amplasare centrală, subordonată zonei profesorilor respectiv
spaţiilor multifuncţionale,
® Îmbinarea Sălii de clas~ cu clasa liberă şi incăperea pentru lucru manual,
propunere de rezolvare tip. Arh.: Neutra

cO oU 00 °0
''l~ c[J cO eC; cO

Y
~·· /~,;/.,~\\ u[J "O 00 ni] Sală de clasă

'\ " 00 01] 00 c[J Je

"'CJ°O °0 CC

\, Sală de clasă
® Cite două clase la o casă a scării, axploatara pa etaie cu iluminare pe două laturi
Arh.: Schuster

Culoar
a
ggg
1i-CI@g
Conformarea pianului In larma de zimţi de fierăstrău. există pericolul ==c.:::J
® deranjulul reciproc / Arin.: Carbon ara
CQ 00 00

Iml~g
lffil~~

Sală da clasă

~.

Sală de clasă .'. " \ .

Culoar
.. ~
Sală de clasă luminată suplimentar prin larestre pozitionate in partea superioară, două laturi. exlensie laterală pentru cursuri
tăra a permite veoerea din spate. Extinderea culoarului aferent liecărel clase cu gar·
(j) Patru clasa pe ataj cu iluminare pe
colective? Arh.: Haelali. Moser. Steiger
derobă şi spaţiu de depozitare Arh.: Carbonara

Intiare aCOD9ntă
 '"~
Rampă
~ 2 Sală de clasă
3. Aula.

'
2 I 4 Depozit pt scaune
1 5 Garderoba
~
M :' ~: ~f;a~~ă
6. Galene

r7'
2' '

Of1 ~ _ ~/ 9 Portle
Ad~:istrati9
.0.0

I la

.~~. \ Tl
~1.1i!~~8:'~~~ ... .. ,6 7 I
~ii:~ , '.,
al, '1
~ ..

. 2 '
,
iil-:o_--I.r~ 'a

0) Parter - scoală profesională Arh.: Mitcheli/Gillrgola

t. Sală de sport
2. Vestibul sală de
\\ sport
'l. \' 3, Parcare
1, Hei
\ 2. Cantină
3. lncapere pt. recreere
4. Administraţie
5. Vestiar
\ \0- 4. Gardereba 6. Clase
\ /) 5. Rectorat 7, Pauză
\~- / \ \\" 6. Foaier
7. Aulă
\ / '\ \' a. Mediatecă
\ '.,', 9. Incăper. de lucru
pentru profesori
\ \.
10. Sala. de conle rin le @ Parter - şcoală primară
"" '. 11, Sală de clasă

w~ r
,.~=+~
® Secţiune transversal1!-G)

c#.:
~~§, I=10~.~~~8~;;;;8 11 r

1, Hol
2. Sală de clasa
J, InCăpere curăţenie
4.WC
5. Aripa salilor de clasă
6. Sala. de gimnastică
7. Sală cu aparate
8. Chicinetă
9. Sală
10. Scena.
11, Teatru in aer liber
I 12. Lec de rntilnire
/! 13. Sala pt. lucru manual

-----~.

® P"ter şcoală in Wcr.len Arh .. Burkard, Meyer, Sieiger

,-: '
 ÎNCĂPERI DE DIMENSIUNi MAR 1
CONSTRUCŢIA ŞCOULOF
-;"'J
Birourile de dimensiuni mari, astăzi lucru de la sine inteles În rr ~
dintre cazuri, incep să influenţeze şi construcţia de şcoli, De acee
există şi cerinţe asemănătoare În legătură cu dimensiunea lncii n e-
rilor, iluminarea, ventilarea, acustica, finisarea pardoselii şi a t, ?-
nului, mobilierul şi culorile.
Avantajul principal - flexibilitate ..... CD + ® ..... [], Şcolarizare,
colectivă (team-teaching) în grupe,,;; 100 de elevi. Suprafaţă 1='''''1-
G) incăpere şcolară făra pereti interiod ® Compartimentare
de dulapuri moblli
cu pereti
tru fiecare elev (fără zona centrală) cca 3,4 m2 - 4 m2.
Trebuie să fie posibilă montarea ulterioară a pereţilor de comp j
mentare; ..... G:l multe exemple americane ..... [] , Model german ~
şcoala Tannenberg din Seeheim, .... ®.
Apar totuşi probleme 12 ' 1-
stalaţiile verticale de scurgere, la ghenele din pereţi ş,a.m,d. g€ l
rate de posibilitatea de racordare a pereţilor de compartimentarE )
noizolaji ..... G:l, Trebuie realizate finisări de planşeu demontabil6,
astfel Încît instalaţiile dispuse peste acestea să fie vizibile, ...... (['
Grupele mari de 40 - 50 de elevi se Împart pe de o parte În gr (
mijlocii de 25 - 26 de elevi şi grupe mici de 10 elevi ~ ®.
Caroiajul de proiectare este intotdeauna de 1,20 x 1 ,20 m; înălţime",
liberă a spaţiilor este de .3 m. Soluţii de trecere de la clasele de b~-ă

® Şcoala Tannenbergschule din Seeheim la încăperile mari sint oferite de pereţi despărţitorl mobili ce pl "
demontaţi -+ 0 ' Sînt posibile şi forme de construcţie cu alcătuir, _:

~,:::,;:::,::""'I":':
nişe ..... (j) + ® şi ® - @. Exemple pentru dispunerea locurilor db
proiecţii -- ® + @.
Pedagogii atrag atenţia asupra faptului că în cazul receptării cor
ente, omul reţine mai bine ceea ce a făcut el Însuşi:
~~~~r __ ._._ 10% din ceea ce citeşte
20% din ceea ce aude
Cala secun·
dan! d. pro- 30% din ceea ce vede
pagare a
sunetuluI 50% din ceea ce aude şi vede
70% din ceea ce zice chiar el
.,...........................,.,.,.,.,...
,.,' 90% din ceea ce a făcut chiar el, participind cu capacitatea mc
f4\
\::..J
Racordurlle pardoselll şi tavanului
cu pereti despărţitorl ® .plan.a
Golurile pentru Instalatii intre
Si pianşeui
suspendat
rie proprie.

~!'''1. CI"~ I ;~as~.

II
~~
11 1-1
~
C1S61.1 ,
54m
1--

~~
Clasa
64 mI!

!3E: il
~~~~roz I
Clasa
64 m'
Clasâ
B4m,z ~ ~~ ~..
il

® Plan variabil cu 8 clase de bază Diferite zone de utilizare ® Grupe diferenţiale

t 1,5o+
I Pereta

? ::::2:J'_:."~L?-- :-::...J" '::- '}er"~l! -:;I~ ,:!.~ ~i2'11 -o' Îr~ 31~1
~ _ r' _ : ~ "( ,~I"?\II
.~' ::;':;i~:';,:r- :~=-'2=:..:::,:,'~~, -3r::;:;:::,-c:-"?
 ŞCOL.I

Oivrare
4. ___ !!ft!lteri,,' -..[D

o
Specializare
metal
Şcolile profesionale inclusiv anul pregătitor respectiv anul primar profesio-
. 5 4--_ --- nal precum şi şcolile de specialitate, şCOlile profesionale superioare şi cole-
111/1. "f#: ' \ giile sint cuprinse de cele mai multe ori in cadrul centrelor şcolare profesio-
l/,flll. ~ ~
$!j: ~.'§}~
~:
1. nale. Ele sint frecventate de cca 75% din tinerii intre 14 - 18 ani, care se tor-
~ ~ ~ #~. ~

O"'·' '
Soectatan 4
mează in că sub aşa-numita obligativitate a Învătămintului cu oraf parţial. Pe
~ ~ ~ ~~
~ Ilibun~ ~ ~
"",,'" anexe,
lîngă ciclurile educaţionale complete şi formele intermediare, ciclurile edu-
Profason
ElevI. -.
fff
~ ~ !j #~~. caţionale cu orar parţial sînt cele uzuale: pentru pregătirea profesională este
~ ~~. ~ .. ~
"

"'" ""'" ~.,..~~- ~

~ @§§- i;~.iffi' ...-. . 0" tipic principiul dual al diviziunii muncii Între şcoală şi intreprindere: şcoala

~ ~~"l \, ~\ \ W,\Î\ \ \I\ \I,.

Prof.~ 1 Şi ~ ,\~ •j . / profesională oferă materiile de cultură generală precum şi materiile teoreti-
""."1,,,, 5
_:;::. ,,@ ~\' • 3
""~ ce de specialitate cu referire profesională. Întreprinderea preia instruirea

1 Utlllzarea tuturor domeniilor de
specialitate
2 Scoli projasionale superioare
3 Anul primar profesional, scolile de
speclaliiale
4 Domeniu de specialitate muncitori
tineri
(]) Schema suprafetelor şi a relatiilor functlonale - centre şcolare profesionale
Cursuri leoretice da
baza ....-------.... Cursuri leor911c9 de profll
f Clase cu specializare ............---.... ... Clase cuspadailtM particulare
Clase normale
® Forme de predare
Domeniulteoretlc
@ Organizarea domenIIlor
8",/8
·"".,.,.".0{
""'" ~ !\I~\I\\"\\ ,., ..,,,,,., practic-profesională. Pregătirea in 11 domenii profesionale: 1. economie şi
11111111111111111111111" Altele, \\\\\\\\\1; administraţie, 2. metal, 3. electrotehnică, 4. construcţii şi lemn, 5. textile şi
Elevi ~• canllnă,
mSlrator,adml-
hol I/II! ~\\\\1 2 îmbrăcăminte, 6. chimie, fizică şi biologie, 7. tipograiie şi hirtie, 8. compoz~ii
-- - - - -~ pentru pauze, t cromatice şi amenajări interioare, 9. igienă sanitară şi corporală, 10. ali-
Uvrare gardaroba. mentaţie şi menal, 11. agricultură. Oferta scolilor profesionale depinde de
WC-un, centrala
de ventilaţie
5 Domeniu de speclalitale electrice factori regionali, specific structurali şi locali; dimensiunile absolute ale siste-
biciclete. gazon 6 Adminlstralle mului pot fi cu greu evaluate; cifrele cuprind atit elevii cu program partial cit
7 Locuinta administratorului
şi pe cei cu program intreg, in funcţie de zonele deservite la 60.000 -
e Parcare (prolesori. elevi. oaspell)
150.000 locuitori. revin cca 2.000 pină la 6.000 de elevi. Din cauza faptului
că deservesc zone mari, şcolile profesionale trebuie să fie situate pe cit po-
sibil in apropierea modurilor de circulaţie a transportului În comun urban si
suburban şi pe cale ferată. Parcela: minim 10 m2 suprafaţă pentru fiecare
elev cu program redus, minim 25 m2 suprafaţil. construită per elev cu pro-
gram întreg, pe cît se poate neafectat de zgomot, fum, mirosuri şi praf; tre-
Cursuri teoretice" \ Activftate pracllcă de profil buie luate În seamă forma favorabilă a parcelei şi eventualele extinderi.
Dispunerea pe teren, sistemul de execuţie $i tipul constructiv depind de mări­
mea suprafetelor care pot fi puse 1n volume etajate (săli de curs, săli pentru
cursurile de specialitate, administraţia $.a.) Si şi cele care nu pot fi dispuse
şi cerinţe spaţiale
Atalier.
(ct.mons\ra~ilexerci\ii) decît in volume cu un singur nivel (zone pentru exerciţii cu specializare prac-
tică de ex. ateliere, zone pentru sport ş.a.). Şcolile de regulă cu 2 - 3 nive-
V
luri, mai inalte numai in cazuri excepţionale; clădirea atellerelor cu maşini
grele sau Iivrări mari de materiale trebuie să aibă doar un nivel.
Acces: zona de intrare $i holul cu amenajări centrale, ce este În aceiaşi timp
zona de distribuţie a circulaţiilor orizontale şi verticale, trebuie să fie in con-
formitate cu cea din centrele şcolare obişnuite respectiv cu şcolile igenera-
le. Zonele de predare trebuie structurate in funcţie de formele de predare şi
cerinţele spaţiale ce rezultă din acestea. Zona generală de predare (ZGP)
cu cotă parte din suprafaţă de cea 10 - 20%:
- săli de clasă uzuale clase normale cca 50 - 60 m2 , clase mici cca 45 - 50
m2 , clase cu dimensiuni foarte mari cea 85 m2 , eventual clase mari intrebuin-
ţate şi ca sală de film şi pentru prelegeri cca 100 - 200 m2 •
Cerinţele arhitecturale, utllarea şi amenajarea trebuie să fie În conformitate
cu cele referitoare la centrele şcolare obişnuite respectiv la şcolile generale.
Pentru fiecare cca 5 clase normale trebuie prevăzut un spatiu de adunare de
cea 20 m2.

_.5
 FACULTĂŢI
Amfiteatre

III
Cămine Siudenlesti
III
C~mine studenţeşti
Amenajări centrale în cadrul facultăţilor:
Aulă, salăde festivităţi, administraţie, decanate, casa studenţilor.
Pe lîngă acestea: biblioteci, cantine, amenajări sportive, cămine,
-? c:o

parcări.
Instalaţiiletehnice pentru alimentarea centrală:
centrală termică, alimentare a tehnică de bază.
Amenajări pentru cursuri şi cercetări specifice diferitelor domenii.

II Parcare
IIParcare
Amenajarea spaţială de bază pentru toate domeniile:
Amfiteatre pentru cursurile de bază şi pentru cele speciale, săii de
seminare şi pentru grupe (parţial cu locuri de lucru la PC-uri) pentru
aprofundarea materiilor. Biblioteci de specialitate, săli de lucru ale
personalului ştiinţific, săli de conferinţă, săli de examen etc. -0.
Necesarul de spaţiu specific domeniilor:
liijlq1H~Hiijl
.' .... .. ...... .
.................
, ' ştiinţe sociale: nici o cerinţă In special.
Specializărl tehnico-artlstice: de ex. arhitectură, arte plastice, mu-
zică etc" săli de toate felurile pentru desen, ateliere, ateliere de pro-
ducţie, pentru repetiţii şi de depozitare.
Specializări ale ştiinţelor tehnico-naturale, de ex. construcţii, fizică,
constructii de maşini, electrotel1nică: săli de desen, laboratoare,
{)r
ateliere, hale şi laboratoare industriale.
Exllnderea lacullâţii
Specializări ale ştiinţelor naturale şi medico-teoretice, de ex. chimie,

o Schema a amenalărtlor din cadrul facultăţilor

biologie, anatomie, fiziologie, igienă, patologie etc.:
laboratoare cu anexe funcţionale, atetiere :;;tiinţifice, săli pentru
creşterea animalelor şi pentru experienţe pe animale.

Unia planşeu/vi

'--------
" 200
Fpodium +- --1---I-"~::j..iIJiL\..:;!!Lj......l~-1
® Stabilirea prin metode grafice a curbei de vizibilitate pentru auditor ® Secţiune longitudinală printr-un amfftsatru

:ii!:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::;:

.:::
itf- -- --
-- -- :~
!:

:i:

;:

@ Forma normală a amfiteatrului ® Amfiteatru, pantă mai accentuată

Locurile studentilar
la oaeratii
 FACULTATI
0,90
--~=----H
I - f+ - 1
i '40 0,90
CO
Amfiteatre .....
Amfiteatre mai mari pentru prezentări centralizate sTnt plasate de prefe-
~ ~ rinţă În clădiri destinate auditorii/ar. Amfiteatre mai mici pentru cursuri de
specialitate trebuie situate În clădirile destinate catedrelor şi seminarii/ar.
l- I 1-
r- Accesul În amfiteatre trebuie separat de zona de cercetare, dar la cea
I I t:::::
mai mică distanţă de aceasta, direct din exterior, În partea posterioară a
F I F
I ţ::: sălii, În cazul amenajării in gradene, În spatele ultimului rind; la amfitea-
F=
E i I t::::: :0 tre mari trebuie dispuse şi accese laterale la a cotă medie -> @ + ®.
t:: I I I II 1
I
i====
r-
!\!j Conferenţiarii intră în amfiteatru din faţă, din sala de pregătire. De acolo
,
I I t::::: se aduc, pe roţi, şi materialele pentru experimente.
===L ' I I i=:: Mărimi uzuale ale amfiteatrelor: 100, 150, 200, 300, 400, 600, 800 de
:::=:i , II r- locuri. Amfiteatre pînă la 200 de locuri, lnălţimea nivelului de 3,50 m, in-
II ţ:

t.?~ .1
\
r-
'1 tegrate În clădirile destinate catedrelor: peste această capacitate pre-
ferabil În clădire proprie.

V
• Amfiteatre ale ştiinţelor sociale pentru scrieri pe tablă şi proiecţii, cu

~/
I
I locuri În pantă lină. - pag. 326 @
I • Amfiteatre pentru demonstraţii ale ştiinţelor naturii cu mese pentru
I demonstraţii, cu locuri in pantă accentuată. - pag. 326 ®
• Amfiteatre pentru demonstraţii medicale "teatru de anatomie", cu lo-
CI) 200 de locuri, amfiteatru dreptunghiular curi în pantă accentuată. - pag. 326 ®

1.75 a 3,65 a

@ Plan dreptunghiular

® 400 de locuri, amfiteatru in forma de trapez

5,5.

® Plan Irapezoidal

~.

(-i' L.."i'i
 FACULTĂŢI
Amfiteatre --4> CD

·1 1.i
I .
J 1.
L __.J
CD Secliune- ®

@ Nivel curent - ®

R Clădirea colegiului universitar Freiburg parter

Plan ® Sala de intrare şi aula dezvoltate pe două niveluri. Nivel curent

cu săli de seminar şi administraţie
® Amfiteatru pe~tru fizică cu peretII dubII pentru a evila puntile acustica
şi de trepidalia UT (Umversitatea Tehnică) Darmstadt
Arh.: O. E. Schwelzer

® Clădire pentru studii Dusseldorf Arh.: Pfau

1 Amfiteatru
2 Sală de proiectII
3 Garderobă
 FACULTĂŢI
Amfiteatre -;. OJ
Mobilarea amfiteatrului cu unităţi combinate din: scaun pliant sau ra-
batabil, spătar şi pupitru de scris (cu raft sau cirlig per1tru mapă),de
obicei fixate Îr1 podea -- CD + ®,
Pe Suprafatâ orizontală Dispunere În funcţie de domeniul de specialitate, numărul audito-
as 85 95 riului si modul de predare, de la rar (prezentări de diapozitive,
amenajări electroacustice) pînă la des.

(Chirurgie, medicină internă, fizică) rîndurile de scanune dispuse In

pantă, stabilirea curbei de vizibilitate prin metode grafice sau anali-

Dispunerea locurilor de stat jos

tico-aritmetrice - 0 + ®,
® cu scaune şi pupltre pllante
Necesarul de loc pentru fiecare participant depinde de forma scau-
nului, adîncimea pupitrului şi de panta pardoselii.
Necesarul de loc pentru fiecare student pentru o aşezare comodă
Pa trepte de 15 cm este de 70 x 65 cm, normal 60 x 80 ;;:. 55 x 75 cm, Pentru fiecare
student inclusiv toate suprafeţele de circulaţie, la amfiteatrele mai
mari şi pentru dispunerea cea mai densă 0,60 m2, la amfiteatre mai
mici i?i dispunere normală 0,80-0,95 m2 - pag. 330,

Material
~ fonoabsorbant
,
... -- .:.

Pant~ cu inclinatie de 12% :52,5

Dispunerea cu pupitre fixe şi scaune ~
Q) Mobilarea amllteatrului ® rolatlve (inventate de autor)

- .,
: ..
®

'r--
Filtre da lumină şi fonlce - plan

~ : .".:.".:.:.:",.:.:."',:.:., .:.:iţ;:;;; CD Tabl~ pOrl30lla pl. amfiteatre

~ Ghena da alimenlilre prin
o p.roosaa1â
® Masa pt. 9ICperimente
f-_ _...;9:.;:O'--_-l CD Punct de repar
Scaune pentru amfiteatru/spatiul
pentru pupitru
® Ventilarea pupitrului/circulatla aerului

Sectiune longltudinaJ~ - ®

<D Aparat de pro(ecţle mara

Sectiune ® Aparat da proiecUa flfm Ingust
T G) Aparat de proiecţia diapozillve mic
01
"')
J..
o Aparat da proiectie pentru lucru

90 I 90 _ -< _~ 1,aO-2,OQ....._-j
Ci) Aparat de proieclie mare
Plan ® Dlascop ri!'-'~-1
@ ~~~~OUit color
o Proiector Prade cu film T
de 16 mm
ras-:JG) P3nou~e comandă
'~' ~( o

C7~ll n ~ll"~I~ '1;

"',
~,

1'1

"1 1

·2;;.:~~i0:::~ic.::~
• I
 >--1,60--1
FACULTĂŢi
~
Continuarea pag, 329
I I o
'"
-'- . Mesele pentru experimente pe cît posibil interschimbabile, unităţi
: 1,9m l
1.. _ _ - .......
000 mobile, adecvate lucrului În laborator, Este necesar un racord la
loc de lucru la seminar
mijloacele de comunicare În masa,

000000 Suprafeţele pentru proiecţii şi pentru tablă: ecranul de proiectare

O
O este favorabil, ca suprafaţa segmentata sau fixat pe peretele fron-
O 00 O O
tai, Tabla de perete din mai multe segmente, de cele mai multe ori

~[Qo
O
000000000 O glisanta pe verticală, mÎnuita manuaJ sau automat, gllsabilă pînă
I I I I O
000000000 O sub suprafaia de proiectare; sint posibile şi tablele mobile -.. pag.
I I I I O
O
329@.
O O OO
00 0000000 O
I I I I O Acustica spaţiului:
000000000 00000 O
A
Rezultatul vorbirii trebuie sa ajungă în mod egal la auditoriu, fără
ecouri ce deranjează, Tavanele suspendate folosesc la reflexie şi
absorbţie. Pereţii din spate trebuie să fie capitonaţi cu material fono-
absorbant, iar restul pareti lor trebuie să fie netezi. Puterea de ilumi-
~DOOOOOOOOO , nare in amfiteatrele fără ferestre trebuie să fie de 600 Lx (DIN 5035),
Spaţii conexe pentru utilizarea amfiteatrului:
~8' ~8g.0000
o 'o
DgD 00 O
O
O
O
O
O Fiecărui amfiteatru trebuie să-i fie atribuită o anexă. Nu are o
O O funcţiune fixă, poate fi folosită ca depozit. Tuturor amfiteatrelor pen-
O

000000000
O
tru experimente trebuie să li se
atribuie o suprafaţă destul de mare
pentru pregătiri. Trebuie organizate la acelaşi nivel şi cu distanţe
c D
scurte pînă la podium. Valorile orientative pentru dimensiunile mini-
me: plan dreptunghiular al amfiteatrului, cea 0,2 - 0,25 m2/loc, Plan
(]) S~lile de seminarii, mobilare variabil~ trapezoidal 0,15 - 0,18 m2/loc. Pentru disciplinele ştiinţelor naturii şi
precllnice trebuie adăugăji 0,2 - 0,3 m2/loc.

omJ81
Pentru utilizarea judicioasă a unei clădiri de amfiteatre trebuie
prevăzute suprafeţe pentru depozitare şi camere de aşteptare.
Cameră de aşteptare pentru personalul tehnic pentru intretinerea
O 20 m' profesor dotărilor din amfiteatru, cameră de aşteptare pentru personalul de
serviciu, depOZit pentru piesele de schimb, becuri, tuburi de neon,
A c tablă, haine ş,a.m.d. Dimensiunea minimă per Încăpere este de 15
m2 , necesarul suprafeţei pentru toate anexele este de 50 - 60 m2 ,
c:::J 000 Depozitarea hainelor şi amenajările pentru toalete: evaluare aproxima-
O i 5 m' asistent stiintific tivă pentru
ambele, insumate ca valoare orientativă O, i 5 - O, i 6 m2/loc,
O
Amenajarea de bază a spaţiulUi pentru toate direcţiile de specializare,
® AmenaJM de bază pentru incaperile de serviciu Încăperile obişnuite de curs:
săli de seminarii, măr/mile uzuale: 20, 40, 50, 60 de locuri, mese
Il! I duble mobile; lăţime 1,20; adîncime 0,60, necesarul de loc per stu-
000000
dent 1,90-2,00 m -(D.
I I I I
000000

'~I( Dispunere variabilă a meselor pentru curs, lucru pe grupe, colocviu,

I I 1 I
.! 1 I
000000

00 0000
1 I I
Cărţi

T
laboratoare lingvistice, PC (personal computer), laboratoare, săli de
conferinţă - acelaşi necesar de spatiu -- G),

~II I
000000
I I I ~
l Încăperile de serviciu ale personalului ştiinţific
III0 0 I0 0 I0 0 I profesor 20-24 m2 ....... @A
Iii I asistent 15 m2 - @B
I o O oo o o Suprafete de dispunere personal auxiliar 20 m2 -@ C
A a cMUor
® Amenajarea locurilor de leclura şi a locurilor de depozitare a cărţilor dactilografi j 5 m2 (folosirea dublă 20 m2) .... ® D,
biblioteci ale facultăţii (rafturi la vedere) --> pag. 341- 346
o

~~~~ ~
O c=J 30 000 - 20 000 de volume în rafturi la vedere
O
O

10
c=J
o m Suprafaţa de dispunere a cărţilor: -> ®
io c=J
O II W i--1.BO-j
corpuri cu 6 - 7 rafturi, 2 m Înălţime (înălţime propice pentru a apuca).
roI CJ ca~1
D-~ diStanţă Între corpuri 1,50 -1,60 m,

r ~ ~ illiil~ III~
iO o iTI
0,0 necesarul de suprafaţă 1,0 - 1,2 mZ/200 de volume.
1; c:=J
III I
il! II II
:; l'
'- c.=; Loc de lectur3. L:Jcuriie pentru lectură: ~ 0)
; i Il li)
f!1
,S o I ~
'1
: ':, [I
il! '1' li: La:lfTie 0,9-1,0 m/adînc'r..e 0,8 fTl.
.)
i----.J
i~ :~ UJ l,j W '.
5 j
1':'
2 S -.: necesarul de suprafa13. 2.4-2,5 m2 per iec d·s ILicru
00
 ÎNCĂPERI PENTRU DESEN
>-2.00-2.30--< f---130-1B5--+--IJ8---1
Încăperi de toate felurile pentru desen.
T
o
"'. i 1 I
o
F" Există cerinţe spaţiale diferite pentru disciplinele tehnice, inclusiv
1 o o'
E__ .
I 1: I arhitectura şi academiile de artă (săli de pictură şi modelare)
~Q, .. , o Plan ~44-1 AmenaJâriie de bază ale locului de lucru pentru desen
Masă de desen pe cît posibil cu dimensiuni destinate pentru DIN AO
I 1 I - 0,92 x 1,27. Avînd planşetă fixă sau mobilă -- ®, ® - 0),
o o
Dulapul pentru planşe trebuie să fie la acelaşi nivel cu masa de de-
sen, pentru depozitarea planurilor întinse, folosit ca suprafaţă de
Masă de Dulap cu Dulap planuri
depozitare -- ®,
desen rotile Dulap mobil de birou pentru materialele de desen, eventual cu dis-
Q) Locuri de lucru in sala de desen ® Suprafata de lucru
pOZitive de suspendare a documentelor arhivate-- ® + @ - @ .
Scaun rotativ cu rotile reglabil În Înălţime.
Planşetă mobilă, ca planşetă verticală, reglabilă pe Înălţime, di-
mensiuni 1,50 x 100 - 114, sau rabatabilă, utilizată şi ca planşetă
orizontală, dimensiuni 180 x 115 - ® - @'
Iluminarea asigurată de lumina zilei să vină pe cit posibil din stînga
-- 0·
Lumina artificială necesară iluminării încăperii să fie de 500 Lux, la
locul de desenat de 1 ,000 Lux, cu lampă de desen montată sau prin
Mărimi de plansete
lămpi suspenate variabile cu deschidere mare, ce sînt atirnate dea-
DIN AO 97 x 127 cm
DIN Al 65 x 90 cm
supra axei longitudinale a mesei.
OIN A2 47 x 63 cm Alte accesorii: suprafaţă de masă pentru depozitări, dulapuri pentru
lllN A3 37 x 44 cm
planuri destinate depozitării orizontale sau verticale a planurilor,
f31 Incidenta luminii la scris din stinga minim DIN AO -- ® - @).
~ spate, la desen din stinga fat~
SAli de desen
1--140-220---/ Necesarul de spaţiu este de 3,5 - 4,5 m În functie de dimensiunea
meselor de desen -- CD.
Sălile de desen trebuie să fie orientate pe cît posib'll spre Nord, pen-
tru a obţine o lumină naturală uniformă, Fiecare loc de lucru trebu-
ie să dispună de dulap cu Încuietoare.
Săli de nuduri, de pictură sau de modelare:
trebuie amplasate pe cit posibil În mansarde, orientate spre Nord,
suprafeţe mari vitrate (113 _1/4 din suprafaţa pardoselii), eventual
supralumini suplimentare.
Săli pentru sculptori şi ceramişti:

r-57-70+44-i este nevoie de o suprafaţă mare pentru amenajările tehnice cum ar fi

® Planşete mobile: vertlcale- ® ® Sectiune- ® roţile de olar, cuptoarele de ars, precum şi piesele de prelucrat, În plus
Încăperi pentru depozitare, încăpere pentru ghips, Încăpere umedă etc.

Masă
depozitare
;---~T----;

DIN Al ' - - ""eo,--+---"rt',->a""

•.-,-l",,35'-1
(DIN AO) (1 COl

Oesene depoz~ate vertical !fcJI Dulap din tabl~ de otel pentru

(7) Planul locului de lucru - ® ® şi orizontal ~ desene

83'

I
n

".:->:-:.;",
!--J2 --J
_ _ i7-----l ,~--15·J----

J I ~:;

,-",-',,1
.. ; J !
 Culoar
CĂMINE STUDENŢEŞTI
G~1It

Culoar
Pentru camerele din căminele stu-
der;ţeşti există cerinţe ce ţin de re-
gulamentul juridic de construcţie.
Ele trebuie să aibă o suprafaţă de
cel puţin 8 m2 (15 m2), o lăţime mi-
nimă de 2 m şi Înălţimea liberă de
2,40 m. Pentru camerele din man-
sardă este suficientă o Înălţime li-
beră de 2,30 m pe minim jumătate
din suprafata camerei. Pentru ilumi-
nare şi ventilare camerele trebuie
CD Camera studenţească cu doua module spatlale @ Două module 5pa~ale cu celula pentru dUş
şi nişă pentru gătit să aibă ferestre. Dimensiunea fe-
restrelor la roşu trebuie să fie de
1/10 (1/8) din suprafaţă încăperii,
Camera trebuie orientată spre Sud,
Culoar
Sud-Vest sau Sud-Est. Trebuie evi-
tată poziţionarea spre Nord, În fie-
care cămin trebuie prevăzute două
căi de evacuare indepentente una
faţ~ de cealaltă, Prima cale de eva-
cuare este peste scara necesară
din casa scării ce străbate toată
clădirea, A doua cale de evacuare
poate fi un loc accesibil utilajelor de

® Două module spatiale cu celulă sanitară şi niŞă de gătit o Două module spatiale cu celulă pentru dus
salvare als popisrilor, 2 Încăperi cu
cite o bucătărie şi duş/WC oferă con-
diţii avantajoase de locuit -> G),

Cameră Camer~

® Patru module spaţiale cu acces dinspre pergola cu incăpere comuna/bucătărie ® Patru module spatiale cu acces dinspre pergOIl'l cu incapere comuna/bucătarie
Coridor

--"'Jll<':.....J.--"JL...J....."IllI
. . . mlnll§M.::.::.:.:LJoov
\"-JW:/t:;Ui.#Jw:r:::~W
/rt:2 ..--, ~~
Cameră

8uc!itarie Loc de lual masa

Terasălbaicon

o Patru module sp<t\iale grup

Orffill

~ Camerii
 LABORATOARE
-m
Laboratoarele se diferenţiază În funcţie de utilizare şi de specialitate,
În funcţie de utilizare; .
Laboratoarele pentru practică destinate cursurilor cuprind mai mul-
te locuri de lucru şi conţin de cele mai multe ori echipamente de
bază- @.

Ui~5:: I~m~
Laboratoarele destinate cercetării sînt amenajate de cele mai multe
ori În încăperi mai mici, cu echipamente de specialitate şi încăperi
funcţionale suplimentare, cum ar fi Încăperi pentru cîntărit şi măsu­
·,,··v.;v.:;a······,,····,,··· ........ ·······················..!·······c 00 " •.•.• rat, centrifugi şi Încăperi ermetice, spălător, încăperi climatizate şi de
CD Lăţimi minime pentru circulaţllia locul da lucru răcire cu temperatură constantă, încăperi fato şi camere obscure etc.
--@.
f - - - 3,60--i
incăperea entru scris În funcţie de specialitate:
Laboratoare de chimie şi biologie cu mese fixe de laborator, Încăpe­
Laborator Laoorator
rile dispun de schimb de aer frecvent, deseori dulapuri suplimenta-

010 O
O
O O

O
O
o~ 10 O
re pentru ventilare (autoclave) .... pag. 334
duce multe gaze şi mult fum. Autocfavele sînt dispuse nu arareori
În încăperi proprii ("Încăperi de mirosuri neplăcute"),

Laboratoare pentru fizică În mare parte cu mese mobile de labora-

0
pentru lucrul ce pro-

t60t-t ,60 -teol tor şi instalaţie electrică diferenţiată În ftuburi (canale pentru cablu-
Culoar
ri) În zona peretelui sau suspendate de tavan, Schimb de aer redus
.... pag. 334.
lncaperllunc\iOnale .i anexe Laboratoare speciale pentru cerinţe specifice, de ex. laboratoare de
® Laborator de cercetări
izotopi pentru lucrul cu substanţe radiante În diverse clase de sigu-
f--- 3,60 --+eol- l,eO -+801 ranţă (A-C DIN ,~5425).

~=v==~======-=--~=-========~
Laboratoare sterile -@ pentru lucrul ce necesită un aer deosebit
de bine filtrat, fără praf, de ex. în domeniul microelectronicii sau pen-
tru substanţe deosebit de periculoase, a căror trecere În incăperile
Învecinate prin circulaţia proprie a aerului şi filtrare trebuie evitată
..
o
.,; (microbiologie, tehnică genetică, trepte de sigurantă L 1 - L4) _@.

24 de locuri de laborator
c:: I

® Laborator pentru cursuri şi practică

Treapta :3 de siguranţă in laborator Treapta 4 de siguranta in laborator
1 Panou da avertizare 2 FiUru cu trai incaperi, Prevuut cu uşi alansa ce
2 Al!ru cu două usi, ce sa lnchid singure se 1nchld singurG
3 imbracamIntea de strada 5 Duş pentru persoane (montate din T·3 "" colec-
4 rmcrăcămintea de protectie larea apel, dezlnttct2re Uniltitl de laboralor
5 CUIIA ; pardo5911i (eventual pres pentru dezin- 7 Sanc de lucru etans, (flente, cu vanlHare indl . . i~ 1 Cupele S Mese pt, cIntarit 8 Dulapuri pt. malerlale 12 Tub pt. conducte
fectara) proiectata pentru dotarea unei scurgerI dualA, filtru Hepa supJfmentat 2 Mesa de lucru 6 Locul de IUCtlJ 9 Lavoar ochi 13 Ins1ala!le de '1enUiare
de dus 9 Autoclavă ghişeu, usi ce ea pot incuia alternativ, :3 ReUrl9 al C"hlmis1uluJ 10 Extlnclor si cllmBtlzBrg
4 Locuri de lucru uscate 7 Culoat 11 EnergIe verticala
S Chiuveta. cu instalatis de dezlnfectare dezInfectarea apel de condef15
7 Sene de lucru (claan cenCh) cu filtru Hapa SElperat 10 Filtru de Inundate

'Lill
aHota ta RecIplent !ulocalvabll pentru lrr.bracamlnteB
9 Autodavă Gn laborator sau ln Cladire)
11 Radiator plat (dl,tantă lata de poreta: 7,5 oml
de protec11e purtată ® Secţiune. laborator pentru substanţe sintetice BASF Arh.'. Suter 1.1. Suter
12 Panou de comanda şi da supraveghere: dlstrl. .) necesar numai atunci cTnd este- prevazuta dota-
butle electrică, comutator de stingere in caz de
pericol, tablou de avertizare)
rea spte T·4 ] I I . Ia!
13 Indicator al diferentei dg presiune dintre in1enor
şi exlerior; cu alar'Tlă ao..rslică
"de OI Q 10

14 Telefon pentr'J cazuri de necesitate,· telefon

Culoar
15 Interfon, broasca electrica
to F.r.astcă etaoş~, nslnllamabila, oblurat:!
11
17 Deschidere pentru Introducere. rez!sten!~ la In·
cendl1

Laborator Zona de schimb

13
L. tbJ
1'1
EFlal I FA
 LABORATOARE
-Qj
Laboratoare reci pentru lucrul În condiţii extreme de temperatură.

Laboratoare fato şi camere obscure -- pag. 333.

Domeniilor mai restrînse de laborator le aparţin şi 1ncăperiie de
lucru fără instalaţii;
birouri de meditaţie, Încăperi sociale (Încăperi pentru petrecerea tim-
pului liber) pentru personalul laboratoarelor, Pe lîngă acestea,
încăperi centrale cum ar fi depozite în general, depozite de chimica-
f-- 3,125 --+- 3,125 -+-- 3,125 -t-- 3,125 --i
le şi distribuţii cu măsuri de protecţie speciale, depozite de izotopi cu
recipiente de amortizare etc. O poziţie specială o detin laboratoarele
Dimensiunile incaperilor se dezvoltă pe baza dimensiunilor meselor (dimşnsiuni.
lor locurilor de lucru). InstalaţIIle şi dulapurile se afla in peretele culoarulul. Incape· de animale cu Întreţinerea pentru animalele ce sînt supuse experi-
rea penlru cinlarire trebuie să Ha separată mentelor, ce sînt dotate cu propriul sistem de circulaţie a aerului În
funcţie de echipamente şi cerinţele caracteristice speciei respective.

Locul de lucru din laborator:

Unitatea de măsură determinantă pentru fiecare loc de lucru este
masa de laborator, fixă sau mobilă, ale cărei dimensiuni, împreună
el
o
t cu supafeţele auxiliare de lucru Si de circulaţie, alcătuiesc aşa-numi­
ta axă a laboratorului, unitatea spaţială de bază pag. 333 Ci) - @.
Dimensiunea uzuală pentru mesele de laborator normale:
I
J.
120 cm lăţime În practică, un multiplu În laboratoarele de cerceta-
re, 80 cm adîncime a suprafeţei de lucru inclusiv tubul de alimenta-
7,50 _
re cu energie"" ® - @.
7.50
(3.00) 16,00) Mesele de laborator şi autoclavele sînt de cele mai multe ori în for-
ma unui sistem tip cheson, lăţimea elementelor 120 cm; autoclave
Unităţi de laborator cu incăperi pentru măsurare si pentru cintărire dispuse in par· 120 şi 180 cm- (j)
® tea anterioară - Clinica Universitară FrankfurtlM. Arh.: Schlempp + Schwethelm
Tubul de alimentare cu energie ca element separat. Împreună cu to-
ate mijloacele de alimentare, mesele de laborator şi dulapurile de
-Balcon pt. evacua(s-- 8alcon pt. evacuare birou fiind aşezate În faţă. --- ® - (j),
asJ. Ia fera3sţra Masă la 18(eaSlr~ 2 .J : 4F a J
Mese de scris Mese de scrl ~ Culoar Structura portantă pentru mesele de laborator este din ţeavă de
oţel, placa de lucru este din plăci ceramice fără rosturi, rar din plăci

iID~"."·[ l
de gresie sau faianţă, plăcile din materiale sintetice sînt rezistente
la chimicale. Dulapurile de birou sînt din lemn sau plăci aglomera-
te, acoperite cu un strat dintr-un material plastic. Aducerea in-
stalaţiilor se face din partea superioară, din spaţiul liber existent În
Masa Ioa· "HoIă " ola ."
~ 13. tavanul suspendat, sau din partea inferioară, prin planşeu.
!l
~::;;
~:r;'t8[iJ'~Hola sHota
harpa <'d spăl.
[iJ"-n,*
al. ~ 04'~
:;"tl.s_
Ventilarea:
Instalaţiile cu presiune joasă şi înaltă. ultima este recomandabilă în
Amenajări pentru laborator in !ŢI Dispunerea ghenelor de instalatii special la instituţiile cu mai multe etaje cu necesar mare de ventila-
@ laboratoare ştiinţifice principale
(Fabrica de culori 8ayer AG)
'V vizltablle (8ASF) re pentru micşorarea secţiunii transversale a canalelor. Răcirea şi
umezirea decurg după necesităţi,
Instalatiile de ventilare necesită cel mai mult spaţiu dintre toate
Tub de alimentare cu energie. masa aşezala alaturi cu dulap de birou instalaţiile,
- Toate laboratoarele În care se prelucrează chimic, trebuie ventilate
Cl CI elael CJ CI 000
o .a
artificial.
<;::'~::;"----r- - Schimb de aer per oră: În laboratoare de chimie de 8 ori
,
I
,,
I
, T j . . _-_.,
În laboratoare de biologie de 4 ori
I
'
I
I
g , În laboratoare de fizică de 3 - 4 ori
I
I ,
~~, __ . ~J
1 i I (în zona de evacuare),
Instalaţiile electrice:
Pentru valori mari de racordare şi tipuri speciale de curent eSle ne-
cesară În clădire o staţie de transformare.
® Masă pentru laborator de chimie Centralele electrice trebuie să fie rezistente la incendiu şi nu au voie
sa fie traversate de cabluri străine.

Tub de alimentare ~u energie cu masâ de lucru

F
h
a o '"

~i
_
.
~~-~:~0~:':';':""
~.2J ~
;
':JQ'~'~'~<~:-'
I IW 1,20 - - - i '---1,8:1
 g
, LABORATOARE
*g -..Q]
~
Ci. Dispunerea ghenelor de instalaţii, stJlpilor şi elementelor verticale
8 de circulaţie.
"3

:~
~I
m
Ghenele de colectare amplasate pe latura frontală a clădirii, iar
L nodul de circulatie În interior. -> CD
Scari!
Ghenele de colectare amplasate În exterior, iar nodul de circulaţie
În exterior."'" @.
II' ' , 'II Ghenele de colectare amplasate central, iar nodul de circulaţie
drept element de capăt ..... ®
Instalalli
~ '-- Inslalalll Ghene individuale de instalaţii nodul de circulaţie În interior ..... @.

r,
Ghene pentru instala~i frontale, nodul
de circulaţie mnd amplasat in interior
Instalalli
Ghene pentru instalatii amplasate
central; nodul de circulatie drept
Ghena pentru Instala~1 frontale, nodul
® de circula~e fiind amplasat in exterior
Instalatii
Ghena IndiViduale smgu/are de in-
stalatii; nodul de circulaţie amplasat
În formă de cruce: ghenele spre exterior, iar nodul de circulaţie
central- ®.Instalaţiile şi circulatia aflîndu-se in interior ..... ®
Sistem vertical de alimentare:
Multe dintre cablurile verticale de alimentare amplasate În interior
sau pe faţadă, În ghene individuale conduc elementele direct În la-
boratoare. Aerul proaspăt şi cel evacuat condus central spre au-
toci ave, ventilatoare individuale pe acoperiş.
Avantaj:
Maxim de alimentare individuală. Racorduri orizontale scurte la me-
sele de laborator.
Dezavantaj:
Varietate limitată a planurilor, necesar ridicat de suprafaţă pe nive-
lul util şi tehnic. -. 0.
Sistem orizontal de alimentare:

n
siement de cap~t In interior Conductele principale verticale pentru toate elementele, în ghene
colecta are şi de acolo repartizat orizontal pe nivelurile utile cu trans-

ca:
port superior sai, inferior pînă la masa de laborator.

. ,
Avantaje:
Necesar redus de conducte şi de suprafaţă pentru ghenele de in.
lm .. stalatii, varietate mai mare a planurilor, Întretinere mai uşoară, agre-
gate de ventilare centralizate, instalări ulterioare mai bune ..... ®.
, '~g]-: Inst~lalli
Densităţile mai mari ale instalaţiilor necesită mai mult spaţiu.
Ghenele verticale de colectare sînt mai vizibile, mai uşor accesibile

U
" , 'Balcon pl.
'- evacuare
Ghena pentru Instalatii amplasată În
şi permit o instalare ulterioară. Conductele sînt izolate contra apei
exsudate, căldurii, frigului şi undelor - ® - @.

® Instalaţii amplasate in Interior

cuplate cu nodul de circulaţia ® exterior; nodul de circulatie neutru Ae( evacuat
... ... ...
I JiL III 1:1 JiL Jll. I

I .l!L 1:1 iL Iii J!l

;t"it: Puturl singulare pentru Instalalli da clădiri, racordare directă

orizonlali! a meselor de laborator ele, limitarea varletăliI
=
1===
planurilor 1

® Traseu orizontal al conductslor la nlvelullaboratorului. Plan _ @

6 6 6 6 6 6 AR
AC
Ap~ rece
Apă caldă
AS
CO
Abur
Condens
E
RE
Evacuarg
Rezerve
Iscara C Circulatie A Aer LA Apă de laborator
AD Apă dlstllata G Gaz SE Aerisire secundară
l l ~ l TAR Tur apă rece ES Elemente speciale SA Apă rezlduelă sanitara
AAA Aetur apă rece CAP Conducta a apelor de ploaia
I 1. Traaplă de presiune
II 2. Treapta de presiune -@
(j) Sistem vertical de alimentare

--------- it:I
------_ ......
--- ---- .... - Ghena de colectare pentru in-
______ ...... _ stalatii. Traseu orizontal al
1===== instalaliilof in zona plansaului.
--- .. - - - - - Varietate mare de planuri
II
o o
'"C\i '"CII
II'' ~::::==.:-=-=::
. , I
1,
'. E:I :-::-.=:-:=-:=:-:
,'~
. . re:c~ I i
~,

:i f~:i::::::::
I
 LABORATOARE
--»1]

Utilizarea spaţiului În funclie de temă şi cerinţele planului, încăperi

cu instalaţli puternice şi slabe, iluminate şi ventilate natural şi artifi-
cial produc zone cu diferite utilizări şi calităţi tehnice. De aceea con-
Secliune
1 Filtru 4 incăpere rece strucţiile de laborator conţin de multe ori zone interioare mari
2 Cameră obscură 5 Cultură de tesut (amenajări triple) --(j) - 0. Lungimea clădirilor este influenţată de
3 AUloradiogralie 6 Cutii sterile
traseul orizontal maximal al instalatiilor ude, ce poate fi susţinut.

I Nivelurile instalaţiilor pentru centralele tehnice se dispun În subsol

şimansarde.

I
Rasterul structurii portante şi al celorlalte elemente:
Din cauza variabiiităţii planului, este preferat sistemul în cadre din
beton armat, din prefabricate sau monolit.

Rasterul construcţiei este un multiplu al rasterului constructiv obiş­

III Iâ nuit de 120 x 120 cm (sistem decimetric).
rn
Plan partial Centrul de Cercetare al Cancerului din Heldelberg
Ci) Arh.: Heinle, Wlscher & Partner
Rasterele constructive mari sînt favorabile pentru obţinerea încăpe­
rilor cu deschideri mari fără stîlpi: 7,20 x 7,20 m, 7,20 x 8,40 m, 8,40
x 8,40 m. Înălţimea nivelurilor este în mod normal de 4 m, Înălţimea
liberă a încăperii ~ 3,0 m.

Punctul de sprijin este amplasat în cîmpul rasterului deplasat spre

rasterul celorlalte elemente constructive pentru a obţine e flexibili-
tate mai ridicată Flentru instalaţii. Separarea sistemului de compar-
timentare al pereţilor despărţltori şi a tavanelor suspendate. Peretii
despărţitori demontabili trebuie să fie uşor de montat şi să deţină o
suprafaţă rezistentă la substanţe chimice. Plafoanele trebuie să fie
demontabile şi fonoizolante. Pardoselile trebuie să fie insensibile :a
apă şi la substanţe chimice, fără rosturi şi cu conductivitate electrică
slabă, de obicei covoare sau plăci din materiale sintetice. Resturile
trebuie sudate.

Ferestrele de observare în încăperile de laborator dinspre culoar

sînt amplasate în sau lîngă uşi.

Laboratoarele de izotopi sînt dotate cu planşee şi suprafeţe ale

® Laborator nzico-analltic (BASF LudwigShafen)
peretilor netede, neporoase. Laboratoarele dispun de: colţuri ro-
tunjite, capitonare cu plumb sau beton, control asupra apelor de-
versate, celule de duş Între laborator şi ieşire. Trebuie prevăzut: un
recipient de beton pentru absorbtia resturilor active şi a deşeurilor,
selturi din beton cu uşi de plumb ş.a.m.d.

Masa de cîntărit este parte componentă a fiecărui laborator. De cele

mai multe ori are propria încăpere. Mesele sînt dispuse la perete, În
dreptul pereţilor care nu trepidează.

Marcarea conductelor se face conform DIN: apă=verde; apă caldă

=verde-roşu; abur=roşu; gaz=galben; aer comprimat=albastru;
azot=negru; vid=gri -@.

o Plan tip al unui institut multifunclional transformabil Arh.: W. Hael,e

 CAMINE DE ZI PENTRU COPII
-o-QJ
1. Terasă Căminele de zi pentru copii sînt dotări socio·pedagogice În care sînt
2. Salon 45 -48 m'
3. Spatiu pt. mic dejun Îngrijiţi şi educaţi copii de la vîrstă preşcolară pînă la 15 ani. În proiecta-
4. Bucătaria pt. copii re trebuie luate în considerare necesităţile specifice copiilor. Se clasifică
5.lnlrare
6. Caii de joac:! 4 m' in funcţie de vîrsta copiilor În:
7. Coli de construcţii 4 m' cresă - pentru copii intre 8 luni şi 3 ani, mărimea unei grupe de 6 - 8
8. Coli cu iuc:!rli de pluş 4 m'
9. incapere pl. grupă 18 m' copii; grădinita - pentru copii de la 3 ani pină la vîrsta şcolară, grupe
10. Spăla:or.'WC de 25 - 30 copii; cămine de copii - pentru copii Între 6 şi 15 ani, gru·
pe de 20 - 25 copii. Cînd este posibil trebuie ccncepute combinaţii
intre diferitele grupe de vîrstă. Amplasarea: În vecinătatea locuinţelor
Arh : Franken/Kreft şi la distanţă de trafic. .
Dimensiunile încăperilor, schema spaţiilor, detalii -l> (j) + ® .
Grupă cu
virste diferite
Grupa Inl9grallv:! pl. copiii

'
Cu handicap
r'I
1. . ".",'1. Salon
2. WC/SpăIător
3. lnc. pt. grupă
,~ '"~''"
47,5
9,8
20,0 m'
m'
m'
Crese - pentru fiecare copil cca 2 - 3 m2 suprafaţă de podea (sugari, cei
care umblă în patru labe, cei care merg în picioare). Adiţional zone pen-
tru masa de Înfăşat, ţarcur! pentru mers in patru labe, dulapuri, rafturi

PJ
r-. 4 I 5, Garderoba
42,0 m' pentru jucării, mese pentru copii, scaune pentru copii.
T 6. SpaUu depozitare 3,0 m'
r-. 7.Camern Grădiniţe - pentru fiecare copil cea 1,5 - 3 m2 suprafaţă de podea. În
7 C cu oglinzi 11,Om' fiecare Încăpere 15 - 30 copii. Adiţional suprafeţe pentru dulapuri, raf-
t1 \i V 8. Hol 37,0 m'
5 Z,ţ 3 9. Camera turi pentru jucării, mese pentru copii, scaune pentru copii, table etc.
••••• --, I multifuncţlonală 66,0 m; Cămine pentru copii - pentru fiecare copil cca 1,5 - 4 m2 suprafaţă de
~",?~""""",,,..;al0. WC personal 7,0 m'
11. Bucătărie 13.0 m' podea. În fiecare încăpere aprox. 20 de copii. Adiţional suprafeţe pen·
12. Conducere 10,5 m' tru dulapuri, rafturi pentru jucării, mese pentru copii, scaune pentru co-
;~ ~~~~:11~~~~~Y~i~:~~: pii, table, posibilităţi de depozitare, încăpere de lucru cu dulap pentru
A A 15. Racorduri materiale pedagogice, rafturi, mese şi scaune de şcoală, Cameră-ate·
ie:...V lehnlce 4,0 m'
lier cu dulapuri pentru unelte şi materiale, banc de lucru, banc de rin·
\lIlI"" 16. Materlele pt.
curăţenie 2.5 m' deluire etc,
Grupa de La mai mult de două încăperi pentru grupe este necesară o cameră
grădinilă
multifuncţională, pe cît posibil cu legătură vizuală cu încăperile pen·
Intrare tru grupe. Izolare fonică bună pentru a permite copiilor să se con-
® Gradlniţa .Robin Hood" parter Arh,: FrankenfKrert
centreze, de ex. În timpul proceselor educaţionale (studiul pieselor
1) Salon 4) Camera multi!unc. de teatru etc.),
2) lncapen pt. grupe 5) Educatoare·,e!;)
3) Terasă La o suprafaţă suficientă (min. 60 m2) se pot folosi şi ca săli de gim·
C. ___________.::::;,.
nastică sau ca dormitoare; anexe pentru echipamente.
.... @ În zonele de aglomerare urbană tendinţa este către clădiri cu două
1. Windfang
niveluri, cu casa scărilor şi scări de evacuare În caz de pericol. Pro-
, 2. Zonă de activ. comune gram prelungit pentru copiii cu un singur părinte sau părinţi angajaţi
3:, 3. Birou
4. Cameră da discuiii
(7.30 - 17.00). Amenajări pentru copiii cu handicap, WC·uri şi
cu parintii
grupuri sanitare accesibile pentru scaune cu rotile şi Încăperi pen-
5. Cameră de Izolar9 tru terapie. Minimum 6 locuri de parcare, locuri pentru biciclete şi
6. Lenierie pentru cărucioare de copii.
7. Garderobă
8 incaperi pt. grupe Acces şi locuri de parcare pentru personal şi pentru cei care vin să
9. Sala de odihnă şi de ioacă ia copiii; locuri de joacă.
10, Bucătăria pl. lapte
t.: 11, Cărucioare de copil
12. Camera de odihna
13. Medic
14. Bucătărie
15. Gradlnar
16. Depozit
17. Centrala termică
18. Zona gălăgioasă
19. Zona de IlniŞle
I 20. Cameră de ioacă

® Grădiniţă cu cameră multifuncţională centrală Arh.: Pankoke .,. Schmidt

B~-=Jl--=;;;;; ..:.
- -Grupă cu vÎrste difeme

®- Grădinila .. Pusteblume'
Parter, Arh.: Frankan/Krefl
® Etaj-@

1.Salon
Valori erlema11119 Wc.url Pisoar. Chiuv... 2. Incaperi pt. grupe
3. Hol de joaca
Cre$O l.l0co 1/ 4.Camerade odihnă
6 săpI. _ 3 ani 1 buc. 1 buc. 1 buc. 1 b'JC. 5.Camera da infăşat sugar!
Recomandari de fn.!l~ml • Ol~. • 6 Bucătărie
pînă la marginea sup. 45 - 60 w~;;~;o ~ SC - 65 ~: 6~~Sd~n;~re
oină la dese. Ctlsoaruiui 41J" 9. WC / Soă!âtar
Gr.!dlnl e 1.5 eo II 10. Garderobă
3·6 anr
Recomandări da inălţlml
1 buc.
1r
1 buc.
Oliţe
11 cuc, I Î QUC.
...
11 . Depa~rt
12. M~t8rral8 pt. cur~(enp:--'
pina la margmea 5Up. 45 - 60 WCC 35*.. . 60 - 65 I 13, Wtr.dfant; ~ "-2./
Dind la dese. oi:;aaruluÎ j WCP 35/40 !:.!Q _ .. 5i _ I!, Cameră multlf:.Jncticr.aIă.i
I~3__,~_~ ~:~~8ml-lnt9rn:at Iii __ °"',.11 la 10 coei! I i i ~;~i~,~a
~~.o ~._ i 1 CC~. Activitătl ,col~,-g l'
~ ~~~: I c~-:. r cuc:.
, [1

I 1 Atelier
i'.~i~,~~:r;':~d.~~~:~i~~~!!mi 15~~~7~0C~1 3S- 401< Jc~C' -~.5-+ 1 .~;~iPamer.~:?
II

~I"~; ;,; '~~~~ ::~;J~~t~!:~! ~ (î:

- '. I - - ' J:'J _ )5 . Csco:;t

337
 ECHiPAMENTE ŞI LOCURI DE JOAC
DIN EN 1176 1 - 7, 1177, DIN 18034, 7926 -,> CD
Ţ,as Experienţele dobindite prin joacă sint fu~damentale pentru dezv
tarea personalităţii oricărui copil. Adaptarea la mediu! înconjurăi
a copiilor mici se realizează in principal În timpul jocului. Locurile de
joacă trebuie să fie variabile şi transformabile. Trebuie să core-
G) Traclor @ Că sută
spundă necesităţilor specifice copilăriei. În timpul jocului co I
capătă deprinderi sociale şi învaţă să evalueze efectele acţiuni
lor. Cerinţele corespunzătoare unui loc de joacă:
C Of la adăpost de circulaţie, de diferite emanaţii, suficient însorit, ap1

~~
freatică să nu fie la mică adîncime. Nisip ci. DIN 7926T.1.
În interiorul cartierelor, locurile de joacă trebuie să fie puncte
® Cărută- CD @ Grup de căsuţe orientare, legate de grupările de locuinţe şi de celelalte zone printr-o
reţea de circulaţii simplă. Nu se amplasează la periferie, ci În ve"':,

~~Ţ ~1 nătatea altor sisteme de legătură.

~J ___ -----ioo ~
1!JA .
!
~ /
/

3.80
3.00 Valorile orientative pentru proiectarea locurilor de joacă sînt det·:
minate de o serie de date: grupa de vîrstă, suprafaţa utilă pe locui-
tor (m 2/locuitor), dimensiunea zonei de joacă, distanţa pînă la lor
inţe, alte baze de calcul.

~J.
® Cal indian Grupa
de vlrstă
Mărimea
zoneilm 2
Distanţa pînăla
În metri
locuinţe
În min.

~I' 0-6 0,6 95-190 110- 230 2

6-12 0,5 750 - 2.400 350 - 450 5
~ ......,-- 4.50 12-18 0,9 3.400 -6.250 700 -1.000 15
Q) Câluţ-balansoar-----~ @ Leagil,ne peste 18 1,5 peste 1.500 sub 1.000 15

Locurile de joacă private (pentru jocul În aer liber) trebuie amenajal"

simultan cu locuinţele, ca dotări private şi diferenţiate pentru copii pînă
la 6 ani, copii între 6 -12 ani şi adulţi. DIN 7926 prevede obligativitat
proiectării acestor amenajări În clădiri de locuit cu mai mult de 3 unit
de locuire. DIN 18 034 stabileşte dimensiunile standard pentru locun-
le de joacă publice; pentru fiecare unitate de locuit - 5 m2 suprafaţă de
® Porc @ Tobogan
joacă., dimensiunea minimă. a locului de joacă - 40 m2. Terenurile pen
joacă trebuie protejate faţă de străzi, locuri de parcare, gări, cursuri de ar

~
gropi şi alte surse de pericol similare cu un gard de minim 1 m înălţime (gar-
duri vii dese, garduri şi altele asemănătoare).
Ci) - ® Echipament de joacă Richter,
------r

.. ,:r
3.00-5.00 @ Echipament de joacă Lappset
® Meic @ FUl1icular

1§

fUlI· mJ
Legendă:
1. Chiooc octaganal
I'I . 1.10 2. Cetatea Lillput
. I 1, IJ ~: r~c"u~f J~:;rr
I 5. Loc pt. biCiclete
6. Mese pl. tenis de masă
. - "<"lT~-l;2 7. Bănci cu pergolil
'<-1.2 .

o
'<:"" 2.25 8. Trambulină
Leagăn penlru copii mici @ Bara În trepte 9. Cetats cu elemente
mabile
10. Insula "Robinsan"
11. Izvor
12. Turnlchet
13. Zenă pavală
14. Amfiteatru

® Masă de copt @ Balansoar

'::JGroap8. cu ni~ip
@ (lemn cu p."ofl! pătrat) ~
 HOTELURI PENTRU TINERET
Zenă prima

Locuri da Zonă primă Sursa: ASOCiaţia germană a hotelurilor pentru tineret - Detmold.
parca;e
Acces
I Se face diferenţierea intre han urile de tineret, amplasate de cele
mai multe ori În mediul rural, destinate copiilor de pînă la 13 ani, res-
pectiv adolescenţilor de la 13 la 17 ani, adeseori integrate, şi hote-
lurile de tineret din mediul urban, cu ofertă turistică şi culturală
corespunzătoare, situate În centrele istorice sau În zone liniştite.
Tendinţa, chiar internaţională, este către standardul unui hotel de
3 stele. Mărimea 120 - 160 de paturi.

iJii -1 Cămară I Scop: cazare şi loc de intîlnire pentru simpozioane, cursuri şi semi-
narii, educaţia tinerilor şi a adulţilor, loisir, cazare pentru excursii cu
il~ şcoala, drumeţii - individual sau ale familiilor.
""'""""""'''?Fi'O ~
~\\\l'11II\\11'\\\1\\\\\\\\1\\\\\1
Zonele funcţionale
Saloane şi camere de zi, o încăpere la 20 - 25 de paturi. Mai multe
'-----,,-'1 săli de mese, suprafeţe de circulaţie multifuncţionale, cu colţuri indivi-
duale, cafenea, sală de seminarii, sălile de mese putînd fi utilizate şi
ca spaţii pentru desfăşurarea evenimentelor; numărul de locuri În
!!
ro
funcţie de numărul de paturi, holul de intrare cu recepţia şi biroul pen-
o
tru administrator. In exterior: loc pentru corturi (cu acces la Încăperile
.~
f! .~ ~
:; sanitare). sport + joacă, locuri de parcare pentru autobuze + auto-
" ~ ~ 1 mobile, grădină pentru administrator. Zone interioare zgomotoase
'"
.9- ~ ~ ~ izolate fonic, pentru tenis de masă, spaţii pentru hobby şi ateliere.
<: '"
ElaJa superioare
Dormitoarele În hanurile pentru tineret au;;. 4 - 6 paturi (maxim 8)
Aripa specială Zonă deschisăIIlnişte Aripă sala de zi Zonă deschlsă/zgomol
grupate cu o cameră pentru conducător (1 pat, 1 pat rabatabil- cana-
G) Schemă funcţională

IfI
pea În timpul zilei), iar În hotelurile de tineret camere cu 2 - 4 paturi,

O
/~
cameră pentru conducător şi profesori relerenţi cu 1 - 2 paturi şi loc

"'~?
de lucru, camere ,Jentru familii cu 4 - 6 paturi, tendinţa fiind de a-I se-
75
para pe copii de părinţi. Fete şi băieţi separat, de cele mai multe ori din
~oo
2.00
capătul coridorului cu mai multe uşi despărţitoare, cu posibilităţi variate
<-- 1.00 "
1. . . 40 40" 'v "
/ de Închidere, pentru mai multă flexibilitate, Camerele au acces la
duşuri şi lavoare, WC-uri separate, amenajate şi pentru persoane cu .

® '"
--., ..:
® Pătură Plapumă de puf handicap, dulapuri pentru bagaje ce pot li Încuiate, La fiecare etaj,

'/
Rucsac
,. ~ j - - .. J debara pentru curăţenie şi rafturi pentru pantofi şi Întreţinerea lor.
"'/~""".;" 80
l'
, + Zona administrativa asemănătoare hotelurilor de 3 stele, bucătărie

®
" ~ ..

60"
.
.(
··1,90;-

Saltea pentru loc

suplimentar ®
0
"",
70
" '
2,00

Pat de campanie
~}
cu predarea mîncării pe porţii sau pentru lntregul grup, cărucioare
pentru servire, fără tejghea de autoservire. Incăperi administrative şi
cameră de zi pentru personal.

Zona de loculre permanentă cu locuinţă pentru administrator, mai

multe dormitoare pentru personal de 12 - 15 m 2 .

'~f~~~~'-'
?i
oi r
,k

Î
.J~~ I~ 1~ 1~
>-3,30--1>-3,30-1 r- 4,3a--if---4,38--if---4,38~4,38--l

HOlel şi han pentru tinerel Koln-Rlehl cu

® camere de 4 şi 6 paturi Arh.: M, Ehringhaus Han pentru scolari Habischried, camere cu 5 paturi Arh,: W, Zinke

136'
1-- 4,74 --i '>-- 4,74 --;

I
~ !lo'~;;!Ifl;~

- - - - '124----
'-----10.35----
~:('~;;:r,?t IJsf3r
, 13 'J -:.:'-.:rl

239
 HOTELUR.i PENTRU TINERET
Exemple

I
. Sala de
mese

, ,
_ ________ :i
-~-------------
;;;:+~ _~_~ 1 Windlang
2 Hol da inlrare
3 Receptie
Ci) Halei pentru tineret Usi ar, parter Arh.: F, Hajek 4 Garderob~
5 Telefon
6 81rou
7 S81~ de mesa
a 8ucăt:lrle
9 Spălător
10 Preparare
11 Cămară
12 Cămara pentru piine
13 Cemera de zi pt. personal
; ~ ~ac,.re~f~~s~ln~l, grupuri
16 Dormitoare
17 Conducere
16 Vizitatori
19 8ale
20 Dusuri
21 Materiale pl. curătenle
22 WC
Aripa hanului

.® Hitzacker Arh,: C. Sch6nwald

11111~1~II'i i~

Cam. de zi Cam. de zi
 00\ aroc d9 rafturi
eCv.(\ ...... 9-" - - - - - - - - - - - - ;O BIBLIOTECI
o~. . =J ............. r Culoar intre rafturi .". .". 1
GV\."../ I .". I -oCD
Bibliotecile ştiinţifice (8S): colecţionează, cuprind şi oferă literatură
dintr-un domeniu bine stabilit, pentru stud:u şi cercetare. cu accesul de
obicei neîngrădit al publicului. Bibliotecile publice (BP): ofertă largă de
literatură şi alte medii de informare, pe cit posibil cu acces direct la raftu-
ri Într-o măsură cit mai mare. literatură cu un spectru foarte larg ce aco-
peră cererea tuturor categoriilor sociale şi de vîrstă. Uneori, În oraşele mai
mari, o bibliotecă poate cumula cele două funcţii de bibliotecă ştiinţifică şi
- - - - -/"'-Rafl
AastarwJ structurJl de sfmplu publică. Biblioteci de land (Bl): biblioteci supraregionale sau biblioteca
Distanţa Interax rez{stenta naţională: de ex. colecţia producţiilor literare regionale sau naţionale (cu
Schiţă penlru definirea noliunilor folosile la calculul suprafeţei necesare slocului de exemplare Obligatorii); cu acces public. Siblioteci speciale (BSp): biblio-
CD carta - f~ra reprezentare la scară
teci ştiinţifice cu colecţii de literatură de specialitate şi medii de informare
dintr-un domeniu Îngust şi adesea cu acces limitat.

C\JICO~
1=====- SI ac de rarturl 8,70 x 12,00

~§B~B~BB:::E:::EB:::E§§~~
12.00 -====2-,
(BS) cuprind şi oferă literatură şi alte medii de informare pentru studiu şi
cercetare şi le pun la dispoziVe în sălile de lectură (pentru consultare) sau
pentru Împrumut; cărţile se află În depozite (neaccesibile publicului), În zo-

~
uc:undar
Aaf! ~
Culollr nele cu acces direct la rafturi sau În rafturile din sălile de lectură şi În
R:afl colecţiile de manuale special constituite. in afară de cărţi şi periodice, bi-
li!
Rzft
'ti
C blioteca mai cuprinde aproape toate tipurile de medii audio - video pe care
o"
Culoar
~ ~ o I le oferă spre consultare şi utilizare. Numărul de locuri din sala de lectură
AIII :;;. depinde de numărul studenţilor corespunzător fiecărei speCialităţi.
~ !~
"
<.l Orientarea se realizează prin Împărţirea sistematică pe specialităţi a sto-
Culoar r~ cului de carte. Oferta de seNieii a bibliotecii cuprinde Împrumutul la distanţă
Alin
(procurarea unui material din alte biblioteci din afara localităţii) ca şi seNi-
Culoar j~
RaII ciul de copiere şi mărire a microformelor (microfişelor şi microfilmelor); in
1" afaril. de acestea posibilitatea cil.utării literaturii online sau in bazele de date,
® Suprafeţele pentru rafturi În depozitale neaccesibile publicului inmagazinate pe CO-ROM.
-r--- 6.00 ----t (8S): bibliotecile universitare sînt organizate pe un nivel sau pe două
Culoar
niveluri: sistemele cu un nivel sînt administrate central (procesarea
:±
,Icundllr Zona Dis!. intre
~ axe in m cărţilor şi oferta de seNieii) şi au Îndeobşte un număr redus de domenii
!CUICDt i Depozit 1,35 de activitate În filialele de biblioteci sau bibliotecile de specialitate.
l"FWt (1,20)
Culoar :; 1.44 Sistemele cu două niveluri cuprind o bibliotecă centrală şi adesea un
Fla/t "§ Zona cu 1.40
număr mare de biblioteci ale facultăţilor, de biblioteci de specialitate şi
Culonr ~ o
ai acces direct 1,70 de biblioteci ale institutelor. Stocul de carte va fi amplasat pe rafturi ac-
R," ~, Informaţii 1,60 cesibile direct În sala de lectură, adeseori În depozite accesibile publi-
CuloGr U şi sala de cului (distanţa Între axele rafturilor ca şi În cazul depozitelor neaccesibi-
Raft lectură 2.00
le) şi În depozite neaccesibile publicului; aceste feluri combinate de de-
Culollr
pozitare se Întîlnesc în aproape toate bibliotecile ştiiinţifice. Raportul
~ între stocul de carte din depozitele neaccesibile şi cel destinat sălilor de
@ Suprafata rafturilor În zona rafturilor cu acces direct - bloc de rafturi 8.70 x 6.00 lectură - pentru consultare, respectiv Împrumutl,llui este dat de structu-
ra stocului de carte şi/sau tipul de organizare respectiv concepţia biblio-
Zona Nr. de '101. !tecii, iar adesea depinde şi de oferta de spatiu a clădirii. Necesarul de
Rastar 17.20 m x17.50 m x 7.80 mx 8,40 m x pa raft .
cons!r. 7.20 m 7,50 m 7.80 m 8,40m Depozit 25-30 spaţiu pentru suprafeţele de depozitare a cărţilor se stabileste în funcţie
x 1.20 1 S x 125 6 x 1.30 6 x 1,20
155x1.445x1.50 Zona cu acces direct 20-25 de forma de organizare, gradul de accesibilitate al utilizatorilor, felul raf-
il t dist.
a;<e in m 14x 1,80,4 xl,a7 5 x 1.56 54 X x 1,40 InformaţJl şi sala 20 turilor (fixe sau mobile). delimitarea sistematică a domeniilor şi amplas-
4 x 1.95 1.68 de lectura
area conform acestei delimitări, împărţirii d.p.d.v. al formatului ca şi de
Exemplu al distante lor Între axele rafturiler in Nr. volumelor ce incap pe rasterul de construcţie (tabele - DIN - raportul de specialitate 13).
cazul celor mai folOSite rasters de construcţie ®
fiecare raft În fiecare bibliotecă există 3 zone: zona utilitară şi de lectură, zona de-
pozitelor şi zona administrativă. Necesarul de suprafaţă pentru aceste
Rastar de conslructie I zone diferă În funcţie de felul bibliotecii.
3.60 4,20 4.80 5.40 6,00 6,60 7,20 8,40
Zona utiiitară şi de lectură: În cazul unor conditii bune de orientare (si-
Zona cepezitelor (M) U~ 1,05 1.081 1,10 1,05
Zona cu acces direct (H)[jj] M 1,20 1.20 1.20 1.10 1,20 1,20 1,20 1.12/1,2
stem de ghidare cu inscripţii uşor lizlbile a circulaţiilor, punctelor functil.l-
nale şi a rafturiler) zena sălii de lectură, cu locuri de citit şi locuri de
G
Zona cu acces direct IF) F I
1
11.40 1.37 11.35 1,33 1.32 1.31 1,40
1,29
lucru, trebuie distribuită pe cit mai puţine etaje dar şi pentru un trans-
port cit mai uŞOr al cărţilor; se va evita dispunerea pe niveluri decalate.
1,44 1. 1,50 1,47 1,44
Accesul pe cit posibil pe scări. Toate spaţiile din zonele utilitare şi de

~
1,60 11,54 1,601 1.53
1.68 1,65 1.il8 lectură trebuie să fie accesibile cu lif1ul (pentru transportul cărţilor şi al
Zara să/ii de lectura IL) 1,80 11,80 1,71 I 1,80 I persoanelor cu handicap). Capacitatea portantă a planşelor din zona
1 I 1.92 I 12 ,00 utilitară şi de lectură ~ 5,0 kN/m 2 •
I 12.10 1 1 i 2,07 2.10 Lăţimea căilor de circulaţie> 1,20 m, distanţa liberă Între rafturi - întot-
I
Locuri ce lucru (2,251 !2,~a'2.10 2.4012.1012,40 2.20 2,40 2.10 deauna fixe În zona pub!icului - pînă la max. 1.30 - 1,40 m (distanţă
Grupă da iucn.: i 3.60 i.::. 20 14.80 I 3.60 14.00 .4,40 ,3.00 1 4,20 constantă În zone. publicului). Zona sălii de lectură separati de zona de
fa) Cor8~ponden~a i~5rere.ior uZ'Jale de construc~ia pentt'J fencţlIle intrare printr-un filtru de control prevăzut cu un sistem de securizare a
\.2; pnnclpa!e ale clbiiotecli
cărţilor. Pe cit posibil nurr:ai o in:rare şi o ieşire. Filtrul de control am-
plasat in mcd adecvat in apropierea ghişeului pentru imprumutul
I luind ca cunel de plecare c
I distribuţie a farmatului de cărţ!ior şi 2 iniarmatiilor centraie.
:5 3·8 35 ! :25:;-r. - 65 :lI"
~ 25 oina la 30 Sr11- 25%
~ 2J 22 j 30 :"lină ;a 35 C:11- 1 rj '% iI1a.C'3, nair,e, t'JaJete, ·:272r,E3, loc .82ntr~ cjritd D.'""2seÎ, SP2-;)L' ,DenT;:..J ej.·
in Cr:1 ;.::z.'Jlta 'J 52rC:i'ă admls;biia
'-~--------------- neessara 'J
r::;:z:tii, S2.li :le CUi3Ur: :::i '::Jnrerir;ţ·? (e'·/s~tu21 ;:',CS:811 c'e IJt~li::3t .şi În afara
0,3:3 '::.S~ 'J55 I .j37,5~r\j'Îr '.:r~lcr ':~ ,:'-:,;r::.1l c ::blictac':), irT'::iGl3Ţ!i (j:rc,u c,::rt:-3! '~2 ir"Ţ,'.jrrT:3ţiiL C2.-
t:t!82.g~ ~:_; ti3-2.31 f"nlcrcfis2. teITflin·3!g ,cent t :-..: acce3,?r~a ·:al2!ca(~elo( anii .
.:~ :·~..-::i:·· ~~'-': :"·,~r-·:<i ,":~î(ii:;r' C-:.~2.--:CL?l~
 Oist, interax
pL rafturi
Nr, \Joiume
pl. 1 m de
Nr. de ratluri Nr. de volume Spatiul necesar Nr. volume
suarapus8 pt. 1 m de pt. 1000 pe 1 m'
i BlBUOTEC!
duble (m) raH p'lanse8 raft dublu volume (m 2) --[D
6 360 3,99 250,6
30 ROM şi altele: se 'Ia ţine cont de liniile directoare pentru locurile de lucru cu
'S
1,20
30
25
6,5
6.5
390
325
3,68
4.43
271,7
225,7
I prelucrarea automată a datelorl) ca si locuri individuale de lucru (cabine de
:;
.9ro
30
25
7
6
420
300
3,42
4,80
292,3
208,3 I lucru. sisteme Carrels, camere pentru lucru individual). Este oportună am-
plasarea locurilor de lectură in zone cu iluminare naturală. Necesarul de su-
~ 30 6 360 4,16 240,3
prafaţă pentru un loc simplu de !ectură/lucl'u 2,5 m2 pentru calculator sau
''5 30 6,5 390 3,8 d 260.4
:E _1,25 25 6,5 325 4,61 215,9 loc indiVidual de lucru;;" 4,0 m2 . Căi de circulatie cu Iătimea ;;. 1,20 m, di-
'<ii 'Q~
'" oOJ
u
30 7
6
420
300
3,56
4,99
280,8
200,4
I stanta liberă intre rafturi pină la max. 1.30 -1.40 m, intotdeauna fixă in zona
25
u
ro de acces a publicului.
'" '"o" 30 6 360 4,33 230,9
/luminarea În zona utilizatOl'ilor: in general cca 250 - 300 Ix, pentru lo-
:2'" :2-
"tJ
30 6,5 390 3,99 250,6
curile de lectură si de lucru. cataloagele cu fişe, informaţii, ghişeul de
'i
'C
1,30 25
30
25
6,5

6
7
325
420
300
4,80
3,70
5,19
208,3
270,2
192,6
imprumut 500 Ix.
QJJn.g in zona utilizatorilor: 20' ± 2c C, umiditatea relarivă a aerului _ 50 ±
2
c:
a.'"
30
30
6
6.5
360
390
4,50
4.15
222,2
240,9
I 5%, Împrospătarea aerului (fluxul de aer exterior) 20 m31h pe persoană;
1,35 25
30
25
6.5
7
6
325
420
300
4,98
3,86
5,40
200,8
259,7
185,1
I valorile reale se pot situa temporar peste sau sub valorile de mai sus În
functie de condiţiile meteorologice. Se va evita lumina directă a soarelui,
radiatiile ultraviolere şi termice fiind distructive pentru hirtie şi legătura
â? 30 6 360 4,85 206,1
carii lor. Este de dorit o limitare a introducerii sistemelor de climatizare,
'""''o" 30 6,5 390 4.47 223,7
1,40 25 6,5 325 5,17 193.4 printre altele datorită consumului mare de energie şi implicit a costurilor
ro
"tJ
30 7 420 4,16 240,3
mari de exploatare. in cazul clădirilor cu adîncime mică este posibilă o ven-
6 300 5,82 171,8
:2-
t;
~<n
25
20

25
5,5

6
220

300
7,63

6,00
131,0

166,6
I tilaţie naturala prin deschiderea ferestrelor.

II laSecuritatea În zona utilizatorilor: se vor lua măsuri cuprinzatoare de protecţie

1,44 25 5,5 275 6,53 153,1 incendii conform prevederilor şi ordinelor legale de supraveghere a con-
§ 20 6 240 7,50 133,3 I strucţiilor. Protecţia împotriva efracţiei prin senzori de mişcare şi delimita-
13'"
20 5,5 220 8,17 122,3 I
re a zonelor cu geamuri. Protecţia la furt prin sisteme de securizare a cărţilor;
:3
'"
8.
1.50
25
25
20
6
5,5
6
300
275
240
6,25
6,81
7,81
160,0
146,8
128,0
I
I
securizare optimă a uşilor de evacuare nesupravegheate prin comanda
electronică automată a deblocării lor in caz de alarmă. Securizarea mecanică
o"' 20 5,5 220 8,51 117,5
a uşilor de evacuare chiar atunci cînd sînt prevăzute cu semnal acustic şi/sau
~ 25 6 300 7.00 142.8 optic este de o eficacitate redusă,
1.68 25 5,5 275 7,62 131,2
"''"o
<n 20 6 240 8,75 114,2 Cea mai adecvată amplasare a depozitelor este la nivelurile inferioa-
OI 20 5,5 220 9,53 104,9 re datorită condiţiilor constante de temperatură Si umiditate şi a trans-

,''""
.:! 1,80 20 5,5 220 10,22 97,8 portului unor greutăţi mari. "Turnurile de cărţi" nu sint practice din cau-
.2 20 5 200 11,25 88,8 za cheltuielilor mari cu elimatizarea, transportul şi personalul ca şi din
$ 1 ,87 20 5,5 220 10,62 94,1 cauza unei flexibilităţi reduse datorate unei suprafeţe limitate a nivelu-
.g 20 5 200 11,68 85,6 rilor, Cele mai potrivite sint suprafeţele conexe cît mai mari şi fără sal-
~ 20 5,5 220 11,92 83,8 turi de nivel. Repartizarea rafturilor fixe sali mobile "sisteme compacte"
''"r::"
2.10 20 5 200 13,12 76,2
20 4 160 16,40 60,9
depinde de rasterul structurii de rezistenţă (- OI[\! - raportul de spe-
,;j Sursa: Schwaigler cialitate 13). Prin sistemul cu rafturi mobile este posibilă o creştere a ca-
pacităţii cu pină la -100 %, Capacitatea portantă a planşeelor min. 7,5
G) Calculul supra/etelor
I<N/m 2 pentru rafturile fixe şi mm. i 2,5 kN/m2 În cazul sistemelor de raf-
Zona biblioteciil Depozit Sisteme , ! Sala de lectură Administraţie turi mobile (- DIN - raportul de specialitate 13).
Tip de plan şee şi depezit cu compacte I si zona cu QJi[r]Ej În depozite: 180 ± 2°C, umiditatea relativă a aerului 50 ±5%, Împros-
acces direct acces direct
pt planşee cu pătarea aerului (fluxul de aer exterior) ;;. 3 m3/h . m2 , sînt necesare siste-
distribuţia transversală 7,5 12,5 5,0 5,0 me de fiitrare a aerului poluat În funcţie de zonă (praf, 80 2, NOx şi altele),
apt. plan.ee făril.
În cazul folosirii unor materiale de construcţie pentru pereti cu proprietăţi
distributie ltansversală 8,5 115,0 5,0 5,0 bune de Înmagazinare a căldurii ~i umidităţii se reduce necesitatea instalării
sistemelor de climatizare. O minimă mişcare a aerului va preveni apariţia
® Sarcina admisibilă pentru plafoane in kN/m' mucegaiului mai ales in cazul sistemelor de rafturi mobile (cu partea fron-
Distanta intre axele rafturilar (mi tală deschisă). Colecţiile şi materialele deosebite (de ex. diapozitivele, fil-
Nr, de ralturi
suprapuse 1,10 1,20 1,30 1,40 1,SO 1,60 1,70 1,80
mele, suporturile audio şi de date ca şi hărţile, planurile şi grafica) necesită
condiţii speciale de climatizare.
4 3,83 3,72 3,62 3,54 3.46 3,39 3,33 3,27
Capacitatea portantă a planşeelor in zona administrativă şi de procesare a
5 4,38 4,24 4,11 4,00 3,90 3,81 3,73 3,65
6 4,93 4,75 4,60 4.46 4,34 4,23 4,13 4,03 cMilor> 5,0 kN/m 2 iar În zonele tehnice (ateliere) mai mare, În funcţie de
7 5,48 5,27 5,09 4,93 4,78 4,65 4.53 4,42 dotările cu echipament şi de specificaţiile statice individuale.
8 6,03 5,79 5,58 5,39 5,22 5,07 4,93 4,80 ConsZ,uclia: se confirmă oportunitatea construcţiei din beton armat
9 6,58 6,31 6,07 5,85 5,66 5,49 5,33 5,18
, ; sau schelet de oţel cu o dimensiune a rasterului > 7,20 J( 7,20 m dato-
Încărca riie planşeelor din circulatie pentru un număr dilerit de rafturi suprapuse si rită flexibilitătii amenajării finale. ÎnăI1imea incaperilor;;. 3,00 m.
diferite distanţe interax Căile de circulaţie: se vor evita intersectările şi Tntretăierile căilor de
circulatie ale utilizatoriior, personalului si ale cărţilor.
Transport transportul cMilor se va face pe orizontaiă cu cărucioare
În cadrul zonei de control: iniormatii pentru sala de lectură, bibliografii, ter- pentru căi'ii (iără praguri, diferenţele ele "ivei prelJăzu:e cu rampe < 6 %
minaie per:tru accesarea cataloagelcr online, preluarea şi returnarea 32.U platformă. cu eie'/aloJr) si cu b2.ndă transportoare iar vertical cu as-
cărţilor ce pot fi consultate doar În sala de lectu'ă, Înregistrarea Împrumu- c"nsoare, benzi transportoare (traseul benzii ir9bUle proiectat cu mare
turilor cărţilor din colecţia de manuale copiatoare (În săli separate), S!O- grijă. portiuni cu pantă ascencen;ă: cheltuieli de intretinere foarte re-
curi de că:ti amolasate În rafturi cu acces direct, locuri de lucru pentru uti- c!'-..:se~), 3is{erre ':U recir:;iente Ce trar.::cor. (:;r0gramaoi!e ,Tr8CanÎc com-
li2ato,-:. duoă c~z culoar de acces spre depozitul cu acces direct.
i

binE,ţle În~r9 portiuni or~;:or:la!e S: 2.:;cenSD2Te ,Jlulti,:elu)are cu miscare

in bibliote::iis unive,sitar2, capaciTate3. lOCUrilor d" lucru ;';'3ntru uiiiiZ3ton c:c;n[i!~'..J'~!' 3!2t.;?!:lG 3utC'[""12f-:: s:'" SClp:2r~·? (!e ti2r!:c:-t rcu tl'as'su 13. r-
deolnde de mumărul ce s"Ludenţj şi ,js distributia io~ pe grupe de :spes;3.lit~:: 2-=~a :t,~~?::(~ c,~;nl)Ir,2.l \/::,LI':'?" 31 ::::,;:C~l2' :::L:;C"":laLjZ2~i~, î7iaj")rit2r'3e. C'J
Lo~uri speciale de lucru pemru perscane cu handicap (pen'ru persoane [:·,:,n3::2.r,~ l::;m:3.ilc;a~':? p;'ln SLS~;;;:";1-:: rjS JC,i=II... ::':-JS 3'_,i:::ma:2. a datele:',
CăruCior, oer:Ir'.J ne\j~z3.torn şi iccuri r:;i::r::r'J 2Cjvi:~W speS,;:.,!,2 (ar-ara:=- :S"?-n~
."'J :;::'. :;i rT,~rÎ'3::, -,icr'Jf: i :--:'::::, :2:(:',-,la~Cdr?, r<?ri:r.a!ij, u;li~~iti rJ2 .:·C··
 -,------- -, I
l!
<OI
Fl I
I .. 1.00
r F, = b' e' (1+.tl.%.)
100
Formula i 8i8L10TECI
MOBiLIER
I ~d ~~ . /
F, - suprafata necesară pentru un loc
de lucru deschis Mobilier de sistem pentru ghişe­
b -Iătimea mesei
e -distanta intre axele meselor care ele de informaţii şi de Împrumut,
60 stau una după alta concepute pentru toate tipurile
N% -adaos procentual pentru căile de de aparate (telefon, calculator,
circulatie înconjurătoare pentru
accesul la locul de lucru Individual terminale, aparate de citit micro-

(~
, f---70-t-- 95 ---i70
In conditiile prezentate mai sus spatiul ne- fişe) ca şi pentru canalele de ca-
:ii I
L L ______ ....J
I
\ 11-1
R~ ( 1,00 cesar pentru un loc de lucru individual va
avea aprox. 2.5 m'. bluri necesare pentru retele şi te-
~ Olstanta Interax- Exemplu: lecomunicaţii. Dulapuri cu serta-
F,. 1,00 m' (0,70 + 0,95) . (I+fo%) re speciale pentru cataloage cu
F, .2.48 m2
fise, diapozitive, filme, casete
fi' Suprafata pentru un loc individual
®
@ Distanţa minima Între mese "3' Calculul suprafetei - CD
audio $i video, discuri compacte;
I.V de lucru _ \::V m de suprafată utilă principală
Z
dulapuri cu spaţii plane pentru
hărţi, planuri şi grafică_ Rafturi de
Loc pentru consultarea catalogului cu mi- sistem pentru cărţi, periodice, me-
crofişe la o masă de 60/120 cm cu suport
penlru placuta tip solz de peşte (cu maxi- dii; in principal rafturi duble aşe­
mum i O placuta pliabi!e pe verticală) zate individual, (cu suporturile din
-@A profile de oţel, etajerele din tablă
looc pentru citirea catalog ului cu mlcrofise
la o masă de 75/150 cm cu un suport pen-
de otel sau lemn) h - 2,25 m, dis-
tru maximum i 5 plăcute rolatlve tip solz de tanţa între suporturi 1,00 m, adîn-
peste sau penlru suporturi rotative cimea etajerelor .. 0,25 - 0,30 m,
prevăzute cu pînă la maXtmum 50 placute
tip solz de peşte - @ 8 dar şi cu adîncimi speciale de ex.
4 locuri pentru citirea catalogului cu micro- .
pentru ati ase şi ziare legate În
fise la mese de 751150 cm pentru 1 (-2) su- volume; etajele să poată li aşe­
port rotativ prev~zut cu maximum 50 1-100) zate la diferite înălţimi cel puţin
plăcute lip solz de peşle (3,70 m x 3.60 m) din 15 În 15 mm. Înălţimea maxi-
-@ mă a rafurilor duble individuale
!,î\ Loc pentru consultarea catalogului
\.:::::J cu micro/işe - ® ®5
4 locuri pentru consultarea catalo-
gului cu micro/Işa ® Dimens·,uni -@-@ să nu depăşească de 5 ori adîn-
cimea raftului. Capacitatea cor-
pului depinde de numărul de raf-

I!~.ti~
turi; se iau În calcul 25 - 30 volu-
me pe m liniar (- DIN - raportul
de specialitate 13). Distanta libe-
ră intre corpuri În zona depozite-
lor> 0,75 m, iar În zona cu acces
direct al utilizatorilor mai mare.

~t f5J~
Rafturile mobile (permise numai
în depozitele Închise) pot duce la
o creştere a capacităţii de pînă la
cca 100% dacă se porneşte de la
un raster de rezistenţă adecvat si
,.: .. " .. _ ......... . Spatiul liber la transportul cartilor si o distributie corespunzătoare a
Locuri de lucru Individuala sistem
® Spa~ul liber minim In zona salii de
lectură - ®
® intre persoanele aşezata Si in
picioare _ ®
blocului de corpuri. Este necesa-
Carrels ră o capacitate portantă a plan-

2.25 _-"""l! Nivelul col malln.lt

şeelor ;;;. 12,5 kN/m 2 (costurile
suplimentare faţă de cazul obiş­
nuit 7,5 kN/m 2 sînt mici).
"

22.
'
lnăltimea corpului cu 5 rafturi Înaltlmea corpului de rafturi pentru @ Corp cu 4 raflurl pentru copii
$colari

~1,ao.-.-j
@ Dulap pantrJ periodice

2 \

I
II
~.:-:'. "o : - : ' : ' , , ' 0.°::.:::. ',::-:<-:<-:-:.:.;-:-:.::::.:-:.:-:«<.:-:.:-:< ".... ..... . .. ..:.:.:.:.;.:.:-:.:-:.:.:.:.:-:.:.:.:.:.:.:.:-:-:.:.:-:
.:.. ,-::: ,.:.. ,...... '..:.;.: ... :.;.::.:...;.::.::-:.:.:::.' ..: •.. '.'.... :.:.:.:
Du:.;I', ':;lr;;f=!'.J

._I@
 r---

I~~" I
bcJIe.eti BiBLlOTEC!
Zona p9i1tru
man1fe3ta:ri
r--
Zona
Intr::lr{{ - pt. grupe
LacurI de
lecturaJIucru
Bibliotecile publice (8P) oferă un spectru larg de literatură educa-
~----- --------------1
H inrog. CArtlf--
I 1 tivă şi alte medii de informare, cu acces direct la rafturi. Colecţiona­
rea sistematică precum şi cuprinderea sistematică a conţinutului din
tipărituri şi alte medii este limitată la cîteva BP mai mari. Bibliotecile
Copii
I publice nu cuprind colectii de carte ştiinţifică şi nu îndeplinesc a fun-
1-- Zon3 de 1-- Adulll cţie arhivistică ci sînt biblioteci cu acces direcet la fondul de carte,
brows!ng
-----
de obicei fără depozite sau cu depozite de mici dimensiuni: Utiliza-
torii sînt copii. tinerii şi adulţii. BP îşi orientează oferta stocului de
Zena de carte şi a serviciilor În funcţie de necesităţile utilizatorilor. Pe lîngă
con suflare
oferta tradiţională de carte, bibliotecile publice pun la dispoziţie, ca
spatiu de comunicare ("piaţă") pentru public, zone pentru "brow-
G) Schema lunctională a unai biblioteci de dimensiuni medii sing", consultaţii cetăţeneşti, informaţii, cafenea, locuri pentru aUdiţii
muzicale, zone de şedere şi manifestări ca şi locuri de lucru pentru
grupe şi individuale. in plus, pot fi incluse si o bibliotecă muzicală, o
3000
i,...-~ artotecă (împrumuturi de carte .de artă) şi/sau o bibliotecă mobilă
2400 (blbliobuz).
1....
Fondul de carte ("medii") poate cuprinde, pe lîngă cărţi şi ziare şi pe-
1: ./ riodice, broşuri, jocuri sau medii moderne (CD, video, soft pentru
,S 1500
.~ /' calculatoare) ce pat fi împrumutate sau folosite în cadrul bibliotecii.
:; 1200
~ Amenajarea interioară a Încăperilor trebuie să îndemne publicul să
.!! 900 ./V zăbovească prin repartizarea suprafetelor pentru adulţi, copii şi tÎ-
f
~
/'
Ul 600 neri cu activităţi specifice, fără a fi separate ci organizate ca zone
300
VI ®
cu legături fluente ....... Necesarul de suprafaţă se determină În
~ funcţie de mărimea stocului de carte ...... ®Se va tinde spre 2 uni-
10 20 30 40 50 ea 100
tăţi media pe locuitor, cu o dimensiuni minime de 300 m2 suprafată
la fiecat1l300 mZ <» tO.OOO volume utilă la 10.000 de unităti media. -> ®
Suprafeţe mari interdepen-
® Schema: necesarul de suprafat~ a BP in funcţie de stocul de carte dente care să se apropie ca formă de un pătrat şi să poată fi folosi-
te în mod flexibil cu o dezvoltare pe orizontală nu pe verticală (nu-
măr redus de personal), care să poată fi extinse şi cu o zonă de ac-
ces atrăgătoare - CD Corpurile din zona pentru adulţi cu 5 sau 6
rafturi suprapuse (Înălţimea maximă de apucare 1,80 m ...... 0), În
zona pentru copii cu 4 rafturi (Înălţimea maximă de apucare -1,20
...... @. Un raft poate cuprinde aproape 30 de volume de literatură
de specialitate, 33 de volume de beletristică sau 35 de volume de
literatură pentru copii. Spaţiul între două şiruri de rafturi nu mai lung

m de 3 m. Rafturile pot fi amplasate şi în nişe sau boxe. Transportul

,.
w W W cărţilor cu cărucioare pentru cărţi (L x H x 1; 92 x 99 x 50 cm). As-

rn-,~-J-,.-ill- -ill +
censor de marfă la intrarea furnizorului de calie iar în bibliotecile
mari şi bandă transportoare pentru cărţi.
Încărcarea planşeelor la BP: 5,0 kN/m 2, În zonele cu acces direct ase-
Intervalul cel msllngust Cale de clrculelle lAţlme ob!~nuita mănătoare depozitelor cu amplasări dense ale rafturilor 7,5 kN/m 2 , în
depozitele cu sistem compact (rafturi mobile) 12,5 kN/m 2 respec-
® Distante minime
tiv15,O kN/m 2 .
Planuri
1 FoaIer a Admin(strat~8
7 Curte pentru fectura
Trepte de
~edere
aPergala cu vegala!ia
9 Be!etrlstfcă
10 Jocuri
8
."
ffi &1
~D(g2J)
Colt de şedere
Carti de ~Ul\Jn.r

O te $
(Suport c.rusel)

@ Zonă mică pentru browsing Arh. Volkamer şi Wetzel

 BI8L10TECI
BIBLIOTECI ŞTIINŢIFICE -, QJ
Bibliotecile ştiinţifice au avut Întotdeuna o poziţie cheie în istoria şti­
intelor şi În viata universitară. Ele nu sint numai nişte amenajări pen-
tru păstrarea cărţilor ci şi locuri În care se lucrează cu cărţile. Capitole
importante şi hotărîtoare ale literaturii lumii au luat naştere În biblio-
teci. Construcţia acestor biblioteci constituie una dintre cele mai im-
portante sarcini ale societăţii. Exemplele importante din istoria arhi-
tecturii pînă În secolul al XIX-lea arată cu cită exigenţă au fost rezol-
vate problemele constructive legate de acestea (Biblioteca
Laurenziana din Florenţa, Biblioteca Naţională din Paris) Bereichsbi-
CI) Bereichsbibliothek 8erlln, secţiune transversala - @-@
bliothekBerlin -> CD -®. Suprafaţa utilă principală 3.800 m 2 , sto-
cui de carte 300.000 volume. Biblioteca universitară din Gattingen
->@-@. ,
Stocul de carte in sala de lectură 200.000 volume, 1.526 m2 , zona
cu acces direct 300.000 volume, 1.890 m2, 8.500 periodice, 510 m2 ,

o 81blioleca de stat Si universitară din G5ttlngen. parter

.------.
/-\
__..1" ..,-(" _f"':
® Parter Arh. M. Scllledhelm ® Subsol -. @ Arh. praf, Garber u. Partner
 BIBLIOTECi

Etichetar.

Hol da intrare

o Instalalil
u:It
: r••
I
~ !.w-IlllO!\i!ll='

11::3 ~ ~ D1 'il'fi ~ ~ ~oo,"'" ~ .' • l'

Achizitii
a
.l.. Loc pl. periodice
•
~

ttru; Cb __ ca~p.Clalilate 8.40

;I~ ataoospet ~ e9 ~
•• •

CI) Biblioteca universitară din DOsseldorf, parter Arh.: Volkamar şi Wetzel

. r r; -~,~~~:~--':
cupola

:fr'~', ~~
Scari\ de evaCUafr:l

J.l.7~ 6,11--<2.7~ ".6,! jj i

® Sectiune transversală - ®-@ l: ,°0 0q °0 °0,°0 no: ~_
I..!_- • '''--''.1' __ ",' "' __ /'\~'" ",' __ _
J....... ____ ~ -"- ~ ~

<.75 3.75 3,75 3,75 3.75

® 81blloteca de Institut-catedră, parter Arh.: E. Neu/ert o Etaj

a a 000 0IP oflo

c c cLJ:l cUc 011
cLJoo
0
°0°°0"
co c

:: ~ u~ ~ 83bDEB
a CI E:!:J o o

1 Hol de lntra,q
Q 2 S~fa ca1aloageJar
3 ?srlodlct3
..\. Ş!linte natJr119
5 R9rer9rri
a SIIIr1;e soc:a(8

ai
l 7 Art~ plas:H::a 51 ""':",UZIC3.

,1
 CONSTRUCŢII
ADMINISTRA T!VE
ELEMENTE DE BAZA -> QJ
ACTIVITATEA DE BIROU
Modul în care se organizează şi se
stabileşte acUvitatea de birou (structu-
ra biroului, maJ1a~ementul clienţilor,
tehnologia de birou) influenţează ne·
cesarul de corespondenţe spatiale,
Observaţiile făcute pe o perioada mai
lungă de timp au arătat că tipUrile clă·

,............_-----,
.-------1 PSihologia munCiil
dirilor evoluează şi chiar se schimbă .
Pe lingă soluţiile de pionierat au exis-
ta! întotdeauna Si clădiri similare
d.p,d.v. tipologie care. ca sumă, au
'--------I8iroul static reflectat in mod reprezentativ forţele
Si influentele care. Ia vremea r,!3spec-
tivă. le-au dat naştere - ©. In con-
formarea activitătii de birou. omul ca-
pătă un loc din ce in ce mai central _
Ci). Schimbarea din ce în ce mai in·
semnată a activitatii de birou (prin in-
troducerea tehnologiilor) este însoţită
de motivaţia performanţelor care este
transparenţa activităţilor. Proiectantul
are posibilitatea de a influenţa toate
domeniile care Un de conformarea
spatiilor şi locurilor de lucru care,
după A.G. Henkel ... ©, au o mare
importanţă În ceea ce priveşte satis-
facţia munc'ti.
Grupe de înCăperi - ®
1. Zona birourilor: birouri modulare
Schema planificării activitătii de birou, In jumatate~ ,su· 1 - 3 pesoane cu locuri de lucru cu
perioară schema cuprinde notiuni C9 sa r9,f9ră la actl~ltăil locuri pentru persoane in proces de
generale, iar in partea inferioară la act!vltăţl specIfice formare - PPF. Birouri de grup pînă
Ci) birounlor, Problemele ce apar in partea stingă a schec:el la 20 de pesoane cu locuri de lucru
pot fi rezolvate prin măsuri profllactice şi pedagogice Iar
ceie din partea dreaptă În mare măsura pnn tehmcă şi ar· pentru PPF. ÎnCăperi mari pînă la
ganlzare, 200 de persoane pe un nivel. Birouri
combinate cu locuri de lucru indivi-
duale şi zone de lucru comun pen-
r ~uprta!a tetală bruta
(dimensiunea eXlerloar!l.
J tru grupe, Toate Încăperile echipate
rr:ultifuncţional pentru lucru indivi-
I dual şi În echipă la care se adaugă
ISuprlil.la~ birouluI nela.
Suorala a oc.l!Q.ata din c~r. J
I,Supt. ocupata ~rog~~·nJ
de birou
SUpt. suprfmen!ara neta J un secretariat. 2. Zona arhivei: de-
pozharea actelor, microfilmelor. me-
I .1 I dii electronice de memorare, apara.
te pentru arhivare, reproducere, re-
I 1 1
~ I
i
1
Supral~!~
ulU!. a punzatoara
i
Supr, cores Supr. corBSp.
pt. circulaţia
Supr.pI,dre.
Il' v8rtlcal1l.
Supr. pl. Intr!-
j!naras lehntca.
Suprafete
Ile contruc- a!; con·
I~upr. suplimentare
da preteclJo cu ama·
~,punzi1loare
1
Supr."""'P.
pt.ctrculalÎII
dare. corectare. primire. distribuire,
distrugere. desenare. transportul
principalA pa m1,$CMN- inatal. da elima- naja" de calitate de ~rindpaJa 139
birourilor pt. 3811ic9,
f1ntw, sscen·
lislln/ema. struc!hil
ex. savidu pe
pt Sltviee, actelor cu bandă transportoare sau
ocupata dg garderobe. orizontală, cu· Uure, de InCiI· stllpi d. externe, gard.robe, or!zOntal.!l,eu-
grupe de camere pt. loare prind· !OaI1J,SUP(·
pLaolorn,ra- &9. dt 1"1'0'8 rezistenta, larad •. e'avpoşW sarv. eamerept Ioaropttncip.. aparate de mînă. 3. Serviciul central
pre!. aUI. date pri·
~~~~c:~~
actlvitate fJauze, ~aJe, Ins!alaliJ
la,~I4~".· perall baJustra· pauze,01lci Instalatii de de scriere: cu dlctafoane. multiplica-
bucatarie de transport utrI8Iica,lnata- porIanll dsJe mirVcamsre recep~e de bucata.· tran" pe
(pantry), pe niv!!. SUpt. J.. IU~!rans. nclTlft de energiI PI'Jl!. auI. dale/canti· r19. incaperi nIvel. ramp9. toare, tipografie. coaiatoare hello-
1nca.oeri pl. aglomera1ll p(. expedia. I!f!Ictr.pr.....an., M/bucalftOelarhiva; silolJare SUj;lr. pt graiice, laborator fotografic. 4. Punct
sanitare ~ cam.3eN/tfllJl.,r sala. conferinţe "--- ~om,ra~i
'--- poştal. adminis1rarea materialelor (pe
cît posibil învecinate şi amplasate la
Suprafete functionala. suprafaţa locurilor Swprafata utila corespunzaloare ~ruparor de lu- nivelul de bază). 5. Zona de repre·
de lucru, suprafata de miş:care in Jurul. cru. suprafata de dlseullVsupraiata .xcluslva pen·
focur:/or de lucru. 9uprafeta de comunlcara Iru grupe, supra/ata reglslraturii panuu grupe, SU· zentare, camera prezidiului cu gar·
intre locurile de lucru. suprafata locurlfol de pra/ata masinilor de birou pentru grupe. suprafala derobă, săli de expozitie. săli de
lucru - registratura, supmfete de reprazel11ar9 dg depozitare pentru grupa, termInalele de ca/cu-
lalor pentru grupe. supra/etaje cu mese da desen conferinţe. camere de discutii. 6.
corespunzatoare locurtlor de lucru
penlru grupe Servicii sociale: garderobe. bucă­
tării de etaj, WC. camere ce odihnă.
Supra/ale de dlstamare. separare si acces, de Sueta/ata utilâ suplimentară
dlstantara lala da zgomote. suprafal~ de camere pentru pauze, gimnastică.
corespunza,1oar9 grupelor da lucru
distantare pentru intimitate, suprafa!â generala. de ex. zona de aSteptare, cazinou eventual cu bucătărie. 7.
de dellmltar9, adaos pentru mobilier compact. de ex. zon~ de expunere. Suprafeţe de rezervă şi pentru ex-
supra fala cu 'l1l1loace de dellmliara, pareli mObill, de 9X. seifuri, Qhiseele casleriilor
planle. spatiu ;0tarior de comunlc.a!le $1 adaos tinderi, suprafeţe pentru pregătire
[pentru vlzllaIO(1. căi de acces si aux(l!are profesională cu aparatură de redare
audio·video, 8, Suprafeţe de parca-
Distributia suprafeţalor birourilor din punct de vedere organizatoric după Lappat ,e, zona de acces carosabil. de livra-
re. garaj subteran, 9. Suprafeţe de
circulaţie: culoare, extinderea euloa·
relor. scări, ascensoare. acces inte·
:~~Tn~~~~~~~~ernjcă a rentabilizElrii rior şi eXlerior. 10. ll,mena)ăn centra-
- c'=!ntrallzarea determinantă a le pentru aproviZionare, serviciul
economiei teilnic. statia de climatizare, de ven·
- legea lui Parldnson
I Periorm2,'i9 - "fenomenul" aşa numitei diviziuni a [11,;,tI9/ de Încălzire, de energie, si-

: - 5t'Jc:i : - masini de oirou

muncii. dislocar3, descompunere STem de orelucrare autor:1ată a date-
(r-3lianali:are)
i - ,lfarm2tl! : - mobi!~ d9 birou lor. centrt.! de ca!c~1. cSltr:::.!ă telefo-
; - .-:lottva;ie : - :l.C!g. ca,..totsci
: - ccnsuJ"n2bile '':a
ric2. cu . . ăcenie s: ;n~r'3i1iler~.
- ~''1:3nIZ3r~a : o'rau rOrio .xogeno I P:·'.:;;ect8rea
IIU.(IJIUI :8 ;1~I'/
!=,~~i,l.aa~11~~i:~ I - 3:5p;:;ct8 3ocial<:.' (are de lucru fla/.i::.ls l
jeţ;ii2~j .~ S::-ij:::t'Jrii d-2

1
:~~~;:'IOltarea
:..=~i~:~U~~~i~~c;': ~ ~ ~~bQ;kJ~~~~:~:;t~~
- bl("]u G"J i. . ~;1
'T1:..:Iţg ;J9r30ane 5ectoarelor ,51 a PleTele), .~J 3i ~:'~Cd2t:3.
. . ~-. ;3,.1:':~9':::'" 3r.:?,:.:. ,1!.!.~ .::!x(gr.'"'!g I
- jez'/al::'cr; ·:onJLmctunle
- 3c;ηjit3.[I a~ :JÎroJu directe S8'J Jndlr'?r:~:;:1
. S'c:r'"'J ~'J~OrlL:itrie d,:: 51;: 1'::0: .:;'~ :_.-:: ...
1-:- ~ ' ..~ ,; ._ -:."~ :);"., -::rJ ,. ."
 CONSTRUCTii
ADMINiSTRATIVE
relucrarsa datelor
- calculatoare ELEMENTE DE BAZA -, llJ
T9hnica informa(Ip.1 - memoni electronic TENDINŢE/CRITERII
- trasmisd prin ţ microprocesoarelor
sateliti creşterea menţionată a necesarului
Angajaţi in milioane
- transmisii prin .... de suprafaţă nu duc la o reduce~e a
Cres:ere Oimin:..rare fibr~ de slicl~/ ...
laser \ suprafetei birourilor intrucit activităţi­
- transmisii le comune (diSCUţiile etc.) au loc În
radio!1'V
clădirile birourilor. Sînt de asemenea
ingrădite posibilitătile de pU:1ere În
practică a anumitor activităţi.
Existenta unei potenţiale indepen-
dente faţă de un anumit loc fix (des-
centralizare) este contrabalansată
BirOl\ca de alte forte (concentrarea În zone
- masini de 5crls
- masini de :alculat centrale, sediul unei reprezentanţe,
- coplatoare amplasarea În oraş ca semn al con-
- dictafoane
tinuităţii, ambientul, activităţile de lu-
cru şi agrement În acelaşi lOC) care
lntersectarea domeniilor: tehnica ar putea avea un rol mai important.
informaliei, prelucrarea datelor şi birotică Traficul datorat călătoriilor de servi-
ciu poate fi redus cu cea 50% prir.
Influenţa tehnologiei Informaţiei implementarea videoconferinţelor.
şi a blroticii Modificările locurilor de lucru
Dezvoltarea tehnologiei informaţiei Efectul raţionalizării generate de
şi a tehnologiei comunicaţiilor .duce tehnologia informaţiei şi transforma-
la modificarea cond~iilor de lucru la rea cerinţe for locurilor de lucru (flu-
locul de munc~ din birou. Terminale- xul si modelul de organizare) se răs­
1970 1980 1990 le mutifuncţionale inlocuiesc com- fringe asupra modificării structurii bi-
ponentele individuale pentru prelu- roudor. Necesarul de personal
® Dezvoltarea sectorului de prestăn servicii Lecui "s-trlmt"
crarea datelor, textelor şi imaginilor, scade, grupele de lucru devin tct

C2J/
delucru".65
sistemele individuale sint conectate mai mici. Distribuţia sarcinilor ierarhi-
incapere mica in reţea devenind u~istem integrat zată pînă acum, cum ar fi director,
TIllIIII~I Locul ",Q)I;flns"
da lucru ... 1Q
de comunicare - 1 . Poşta fede- secretară, referent de specialitate
rală germană Intra uce reţele uni- etc. se transformă În constituirea de
80-85%111 şir ""
şi 15-20% ~~~~b1tl- versale ca ISDN (Integrated Servi- grupe integrate de lucru şi tot În ace-
ces Digital Network), sau BIGTaN laşi fel, probabil, se modifică si rspar-
Incăpere pt. grupe ------1 (Retea de comunicaţii cu bandă lar- tizarea suprafeţelor.
~ ",i
gă prin fibră de sticlă) respectiv BIG-
FERN (cuplarea reţelelor BIGTaN
O relaţie mai sensibilă fată de medi-
ul de lucru este strins legată de o
~
+ţIntersectat Între ele). Prin dotarea locurilor de conştiinţă a valorii predominantă in

75-80%
$120-25%
mrn
Separat
Alte niveluri." 1O lucru cu monitoare (după Gottsehalk
1990 cea 20% - bibl. SAP) şi deci
societate care se răsfrÎnge in atitudi-
nea faţă de calitatea locului de mun-
terminale de calculator şi aparatele că (lumina naturală, relaţia cu medi-
Utilizarea zilnică a birourilor; aferente. necesarul de suprafaţă ul, consumul de energie) şi a activi-
® Mărimea spatiilor de lucru aferente supratala in %
pentru un loc de lucru din cadrul bi- tăţii desfăsurate (puncte de vedere
16< Distribuţia persoanelor pe roului creşte Întîi aditiv cu cca 2 - 3 ecologice, consumul de materiale,
110 ® Dlraclor, Condu~torur
grupe de lucru m2 la cca 15 - 18 m2 • Efectul birati- salubritatea).
sectorului principal.
100 leste - ar trebui sa fial
conducatorul sectorului ţ cii asupra formatului suprafeţelor şi Lacul de muncă este, din perspectiva
90 asistent
a lacului de lucru genereaz~ criterii utilizatorului, un loc de rang ridicat al
80 ® Secr9tarlat
12~ de evaluare ca: mai multă pondere interacţiunilor sociale care datorită
70 acordată nemijlocit calităţîi locului structurilor de lucru formalizate (prel
© ConduCătorul grupai 7x de lucru, asigurarea flexibilităţii tipi- autom. a datelor, organizarea muncii
60 principale, conducătorul 5x
50 grupei, referenl ce firmei, minimizarea costurilor de etc.) devine de o importanţă din ce În
4x exploatare, mai multă importanţă ce mai mare. Solicitările fizice şi psi-
40
acordată mediului înconjurător al 10- hice ridicate tac să crească atenţia
27x
30 eului de lucru privit din punct de ve- acordată mediului de lucru (spaţiu su-
2Q 1x dere ecologic, astfel inCÎ! configura- ficient. posibilitatea de a decide am-
10 ţiile spatiilor din vechile clădiri de bi- plasarea mobiliarului după dorinţa
!'Ouri nu mai corespund. Multe personală, aerisire, iluminare, sui!-
1 2 4 5 6 7 6 9 10 11 12 131415 16
amenajări nu mai corespund regle- cier-ta protecţie impotriva pertur-
Persoane pentru © mentărilor actuale (1986 cea 70% bărilor). 75% din activilateaziinică are
I. fiecare grupă după Henkel - [Il). Modernizarea loc in ..locul strîmT ~ucru Si În locui
ŞI transformarea (- Sisteme de extins de lucru" - ~. Relatiile ne-
amenajare) sînt la fel de relevante cesare ce serviciu ca si amenajarile
ca şi rata de creştere În sectorul ter- folosite În CO'11Lln sînt de mare im-
ţiar sau ca noile construcţii rezultate portanţă. De aici rezultă nevoia unei
Caf1ducer~ dinl:\structurările activităţii de birou comblna!ii În u:lli:area incăperilor
-\l). irdiv!GC3'8 S2'J de grup. laCUri de
Potenţialul raţionalizării cuprinde, În lucrtJ ,personale" SeU .,colective·'

wl
70% D:sclitii
ca.zul activităţilor administrative (de- -0-@
Seoat2nat cazitare, sertare. copiere, căutare. Pe lÎngă renO I /a:-82 birourilor e;<isten w

Sa"viei'! aC,1Îz:ticnarea materialelor) si a ce- le S~ ·:::ntiJ i 93Ză nel ecncsaţlÎ asupr2

r-----~~ lor :ie comunicare (conferinţe, dis- Sf:~,III...!:IJ: aiC2,tuil din :r,Căperi indiviju·

;~~<-
Pa::ea
re'/·,r3ioilă. :'.:[::j, c,:a 25:,'~ din (impul săptă.iliÎ- :;i j~ ~I':_::::: C!UC2. O. C:ot't3ch3.I:,( -'>

15-2::'.': 1~.21 :le !u,::ru. IV'!uncÎle de rutină: con- '3;:2tlJ i ';~:...:p~·::r '-=c:':Cln:::.: si GE~;--
3;deraT2 ca pau:;:.? de odihnâ acti\':;L ~J?I ='Jr·~, ;:;~p.3 ::.
IrC2p,,:ri ar:nI.:"U grup,:; inC2peie micg r;1
S _16 .oei30r.:::- j per;o2·1~ ~i~' ;':''=~ 1-'?CU"3~ cu cea 50"V~ Acti"/lt3-
,SL.i;;r. pt. iiS-:3r~ nivel [2 pe',oanel :-32. CiS'3::ird2 ia ':CfT1ic:liu - cu ':c;-
ei seu:" ?~:
I TIPOLOGIE
Inlluenta 1!.,il1cwJar Si a,. Miiloace de lucru Amplasarea
pr919rat~
CONSTRUCŢII
Tipuri de spatii ale birourilor ADMINiSTRATIVE
Tabeiul -- CD,
(după Gottschalk
ELEMENTE DE BAZĂ-> CP
Masini mecanice de -- 1] ) arată clasiiicarea structurilor
scris si de calculat
lelelon de plan in relaţie cu functiile şi biroti- Sisteme
clasar pentru acte
postă pneumatica
ca - factori hotăritori ai concepţiei Organizarea spatiului liniară pe un
clăcirilor, tract este neeconomică şi poate fi
Tehnicile de lucru se află in strinsă folosită numai la Încăperi de birou
legătură cu tehnologia de care se adinci (lumină naturală ?) __ @,
1958 19G1 1963
1950-1965
in oras dispune - ®, Structura de lucru a Organizarea in dublu tract se intîlneş­
ordinii repr9?:enta!IV9 La nlargmea orasului
tlnilor 50, 60 şi 70 este completată te pînă În prezent in maioritatea clădi­
de dezvoltarea actuală a tehnologiei rilor administrative cu camere indivi-

.II Masini eleCirica de scris .

registratura
preler, autom, a dalelor
centraJizat3
informaţiei şi a biroticii care insă
poate avea un efect considerabil
asupra activităţii de birou şi a me- 0·
duale şi săli mici de birou pentru care
este posibilă iluminarea naturaiă-
Organizarea În triplu tract este

GOO~
diului de lucru (vezi modificările lo- proprie tipului de bloc turn cu birouri
curilor de lucru) şi care generează -+@ Sistemele din Statele Unite fără
în acest fel noi configuraţii cores- holuri se intilnesc in centrul oraşelor:
1969 1971 1976 punzătoare ale planurilor. gruparea tuturor Încăperilor, cu ilumina-
Oras de birouri
Ilexibilit.aili organiza1orlce 1965-1975 la marginea ora5ulul re naturală sau ar'Ji1ciaIă, in jurul unui
După tipul de alcătuire a - birouri- mod de circulaţie (ascensoare, cesele
':.'"_/". ,-, Aparale de gartare a
lor modulare ale anilor 50, - con- scărilor, canale de ventilaţie) sau cu re-
pere fixe amplasate in afară ..... @,
.fiii! !!film IT . . ~ dale lor, lehnologia
comunicatiilor
cepţia spaţiilor mari Începind cu mij-
locul anilor 60 şi principiul spaţiilor Sistemul din Statele Unite: În afara

~~ ~k
oraşului. O încăpere mare de lucru
pentru grupe al anilor 70 şi 80, se
aflată la interiorul clădirii cu tavanul
pare că În anii 90 se generalizează
1~ tipul birourilor combinate, (- CIl cu absorbţie fonica, cu ventilaţie şi
1978
La marginea orasului iluminare şi care este inconjurată la
Fuchs, Gottschalk, Sievarts) - pri-
mediului de lucru dlferentiat 1975- .. in Zone verzi .. exterior de mici înCăperi de lucru cu
mele exemple din 1976 in Dane-
iluminare naturală,
marca - cu o nouă alcătuire a spa-
CI) Structura elanuri lor incepind cu 1950 (după Gotlschalk - 1] ) Birouri combinate: la jumătatea ani-
tiului şi o combinare a tuturor forme-
lor 70 in Danemarca ca şi sistemul
Epcca Tip Mliloace de lucru Schema lIuxulul lor de bază cunoSC/lte.
din Statele Unite, un plan cu adinci-
Orientarea după rJnctele cardinale
mea de 16 - 18 m, organizat ca
ain 1950 incaf.srl mici: Maşini mecanica liniar este tratată in mod diferit. spaţiu mare pentru grupe de lucru
amp asa,:e În şir, de scris ti
După Rosenauer, la clădirile birouri-
suprapuse Telelon .'=t>.;~ sau ca birouri modulare organizate
Clasor pt. acte lor din SUA axa principală este orien- -<D.
in triplu tract,
tată E-V în proportie de 90% Întrucît Lumina naturală poate fi utilizată În
in retea
incăpere mare: Maşini electnce lumina soarelui care pătrunde adînc mare măsură pentru camere cu adin-
din 1965 transparentă.
flexibilitate
de scris -r/"", la răsărit si apus deranjează. Partea cimea de pină la cea 7,00 m, Siste-
Copiatoare
prel, autom, a
1_'0:::;;:'_'
._0 __ sudică luminată de soarele din timpul
datelor cenu, mere tehnice noi cu lumină naturală
zilei poate fi uşor protejată prin para- (vezi tehnica luminii naturale) cu
Incăperi pret 91J1Cm. adatelor secvenţial solare, După Joedicke - CIl , schimbarea direcţiei luminii sau cu
de grupe: descentralizata =t>.
din 1960 asociate, Procesoare de te)(t I==t>~-
Axa principală orientată S-N permi- transmiterea luminii (prisme, ref/ec-
delimitate Aparate pentru t==t>""- te pătrunderea luminii soarelui în toare) permit exploatarea şi mai
sortarea datelor
toate înCăperile. Camerele aflate la eficientă a luminii naturale,
® Tipuri de clădiri şi structura muncii (după Goltschalk - CIl ) Nord pot fi susţinute doar de ame-
najări fără holuri.
Într-un studiu de rentabilitate efectu-
at de prof, H. Sommer --- bibl. a fost
prezentat un plan de organizare a
spaţiului cu 5 alternative pentru a
Necasarul de suprafală pentru un lac de lucru obţine afirmaţii cuantificabile asupra
~O
29,9 264
necesarului de suprafaţă --- @.
~
22,4 23,1
- Birouri modulare standard, axele
r--
20 ~ rasterului la 1,25 m, exclusiv incă­
"
peri pe 3 axe,
10
.'ă
.g
=~ f ,~ u - Birouri modulare confort, axele

~i
rasteruiui la 1,50 m, Iăţimi variabile
O
.~~
ţS~
H
<!ii 11 H" ,-
"'"
ale incăperilor,
- Birouri cu încăperi mari, adinci-
mea incăperilor 20 - 30 m, suprafa-
Tipuri de încăperi de birouri şi ţa pină la 1,000 m2 ,
® necesarul comparativ de suprafaţă - ÎnCăperi pentru grupe de lucru, 15
@ Dispunere in dublu tract - 20 membri, locurile de lucru la
max, 7,50 m distanţă de la fajadă,
Birouri combinate, exclusiv Încăperi
individuale de cea 10 m 2, cu o zonă
comună de 6 - a m acincime,

Prii:'J~ ~ralect al u~i Di~ou cambra::

ESAS Administratia centralâ,
T"?rbcm AishltS!',:IJ( ,';2. 3tocl-::i:)ir.
Î 976: variant3 31'3 amenajari!
S.:'21:1~!I..;i· inc::i::ei"3 r:!f? inci.oer:=
Jo::r','.. ~ruc~. ,:] 1'::';''':'' ri':cc'J!a;:;
j,r'JJ~1 ::"blr-3.~:;
 6'.........
·'02.000I ~ ~
~
CONSTRUCŢL
ADMINISTRATIVE

1- 25,00 -r 25,00 -1 f- 25,00 -+- 50,00 -+- 25,00

...
-1
I o
'":::'
..l.
f- 50,00 -1
ELEMENTE DE BAZA -,
Tipologie
CO

Clădirile mari de birouri sînt con·

CI) ® strucţii etajate, cu pereţi des păr
ţitori modificabili care sînt susti
nuţi de planşee -- pag, 106. Re
perele fixe ca grupurilor sanitare,
casele scărilor, ascensoarele (
r- 25,00 -1- 50,00 -t- 25,00-1
altele sînt amplasate fie la ;;. di
stante recomandate de con·
® structor*) În fata construcţiei ->
CD şi ®, pe o latură a construc
T ţiei -- ® şi ® in colturile interioa·
8 re -- ®, @ - @,@,@ la ca-
voi
pătul unei succesiuni de Încă­
'"
.l.'"-_ _ _ _ _ _ _..J peri ..... ®, @,@, @, @ sal
r- 25,00 -+- 50,00 -+- 25,00-1 in centrul holurilor la curtile d(
lumină ... @ plnă la @, astfei
(j) ® ® Încît să rămînă pe clt posibil su-
prafeţe de lucru lungi şi conexe

J!k
f-o

@
50,00 --j
[ITLillJJWJJJ ~
@
f- 100,00 --j
I

@
Amplasarea simplă, pe mijloc i
stîlpilor de rezistenţă ..... G) şi
®, permite amplasarea culoa-
relor la stinga sau la dreapta şi
rului de stîlpi conform cu cerin
tele de organizare a spaţiului. O
amplasare în şiruri duble de
stîlpi îngăduie o adîncime identi
că a incăperilor birourilor -- 0)-
f- 50,00 ® Holurile au În acest fel o ilu-
minare indirectă prin ferestrele
plasate la Înălţime şi uşile el
geam ale pereţilor holurilor. lIu
1-- 50,00 minarea directă şi eficientă a ho-
@ lurilor prin lumina venita prin ca
petele clădirii la construcţiile scur·
te -> @, cu aripi -o @ şi @, ir',
unghi -.. @ , in formă de T-> @,
În formă de U -> @, În tronsoane
lungi decalate ..... @ care se ter-
mină În formă de cruce cu caja Iii·
tului în centru.

Iluminarea laterală a holurilo,.

prin salturi ale liniei fatadei este
neeflcientă -0 şi ®. În cazul
terenurilor adînci şi scumpe am·
f-o 25,00 -1 plasarea oportună a holurilar, in-

oIi~,i! 50,00
;m I I
r- 25,00 -t- 50,00 -;- 25,00 --<
căperilor auxiliare, a registraturii,
a grupurilor sanitare si a gardero-
bei este spre luminator -- @ pη
nă la ®. În colţurile interioare
casele scărilor, ascensoarele şi
@ @ grupurile sanitare; În zonele Întu-
r- etw~ 25,0 -+- eC~a 50,0 necate camerele obscure, seituri-
le si Încăperile de depozitare
~ @:,(Dt@.

D'Jpă '=OBO § 17 fiecare Încapere

c"re:onsr;iuI6 un loc unde oa-
:' 'T:snii '3t..::jcrv?-3.ză mai lT:ult trl""7lp
!
~---~ Duoâ iegiemen:ănla do; cons~ructie, din QilC9 punct ai unei inC308r: ;n
[~s:.G'e S'? t:s t2, o cistan.:ă :s; 25
S2f~ st2ti::::.n8T':~ ::::~;::;:J ireclJis 33. i'ig G OÎst?n:â ,.:;: 3C;T ':j;:-:3. 12 C .3C::!i?'
Ce diCI re:IJ!Ţ;1 rJ mânms a iJi3~ara'31 de ia C2S3 :;:,2.,-:'1 pi.-.;;:, (a
,~s 2::, m 'J; ~: 1-::. ': '~9.:;~ 3. ;:driic: t;;r se,~ .:2 (j~ S·= . . . , _.

8irou mcdular Garrick 8uilding,
Chicago. Arh.: Dankmar Adler si
LOUIS H. Sullivan. 1892
CJ
~:::
, . . trat, ca incăpere pentru o persoanâ sau pentru mai multe - grupurile cele mici
, . . care necesită un permanent schimb de informatii. În Germania este forma
Admlnis~raiia centrali! SfA, Berlin,
Arhitect: Rave und Rave
Birou cu încâpera mare În Hamrn. Etaj
Variante de birouri modulare după
® Hankel - c:J
Primul birou cu 1ncăpere mare cu
.270 locuri din Germania, la etajul 5
® al unei foste cIădiri·depozit. Arh:
Walter Henn, 1962
Arh.: autorul
CONSTRUCŢli ADMINISTRATIVE
ELEMENTE DE BAZA ALE TIPOLOGIEI 1950-1960 ._) QJ
Concepţia clădirIlor l
Relatiile intre organizarea birourilor şi concepţia spatiului au fost clasificale
după un studiu pe leren d;n SUA ... bibl. şi, in calitate de criterii pentru con·
ceptia spatiului, ele constituie măsura pentru transformarea structurilor
birourilor ca urmare a automatizării lor.
Birourile cu incăperi mari (Mies van der Rohe: ... transparente, nedivizate
doar structurate ....... bibl.) sint adecvate pentru grupe mari de lucru, conce·
pute in mare măsură pentru participare activă la lucru şi pentru activităţi de
rutină ce necesită o concentrare mică. in ziua de azi aceasta este mai de-
grabă exceptia decit regula. Această concepţie a apărut in anii 60 cu argu·
mente ca transparenţa şi posibilitatea de a privi in ansamblu procesul mun-
cii, dezvoltarea sentimentului de comunitate, ca o suprafată multifuncţionala,
organizată raţional. Aparatele de prelucrare automata a datelor erau ampla-
sate in camere speciale şi nu la indemina fiecarui loc de lucnu. Adîncimile
mari ale camerelor de 20-30 m aveau ca urmare un efort mare din punct de
vedere al tehnicii de construcţie, care are o utilitate restrînsă în cazul trans-
formării clădirii, flexibilitatea potenţială isi dovedeste limitele in faţa cerinţelor
actuale (deschiderea ferestrelor, porţionarea luminii, climatizăril şi a curen-
tului electriC) (bibl. A.G. Henkel), incaperea de mari dimensiuni ce induce un
sentiment de constringere confirmat de sociologi (control social, dependenta
de dotarile tehnice, perturbări optice şi acustice), a dus de aceea la un com-
portament negativ al angajatilor.
Birourile modulare sint foarte adecvate pentru lucrul autonom şi concen·
de birou cea mai răspindită după cel de·al doilea război mondial si este şi
astăzi justificată atunci cînd corespunde cerintelor locurilor de lucru (-
Gruner şi Jahr/Steidle, Kissler sau - construcţiile noi de birouri pentru
Bundestag/SchQrmann) sau În clădirile turn cu birouri in care structura con-
structivă este in aşa fel Jncit domină caracterul puternic standardizat al con·
diţillor legate de spatiu şi organizare a muncii.
~------~----~-'-
@
a) 8fG FranJ,furt
tfi\ b) Clădirea Cantonului Berna
Arh .. Nowotny-Măhner, HPP, Speer
und Partner
~ Arh.: MattJ. 80rgl. Ragaz. Liebefeld
....... r ...
I ~,.... ...
I
/
I
I
I
7. . . ~f
I / / /
.... I / I /
,../ I I /
, I ,
) ~'../ I
' r/ , ')
/ I
I
/ / /
~ __ .L_ ..1 __ -1I
Legendă
O Înc8.oerl mici
~ In'=3peri pentru ,:;rupe
~ P,scer;.sc(
o Sc~w.~ princ;pale.
::::.l"
TIPOLOGII DE BAZĂ 1970 -, QJ CONSTRUCTli /-\DMINISTRATIVE
CO ncepţia clădirilor II '
Birourile reversibile au reprezentat incercarea de imbunătătire a birourilor
Supr, auxj[jar~ cu incăperi mari care În multe privinte nu ofeieau condiţii de lucru
-100-Z00 m' satisfăcătoare (climatizare nediferentiată, lumină naturală, perturbări optice
şi acustice). Pentru crearea posibilităţii de a compartimenta după caz spaţiul
in biiouri modulare ce au randamente superioare in caz'JI activităţilor ce ne-
cesită concentrare, nivelul prestatiei tehnice in ceea ce priveşte asigurarea
flexibilitătii a fast imbunătătit.
Pe lÎngă nemulţumirea utilizatorilor, creşterea Ineficienţei dabrată preţului
crescut al energiei a contribuit la ridicarea unor semne de intrebare referito-
are la viabilitatea birourilor cu încăperi mari.
Modificarea structurii muncii de către noile tehnologii (de ex. introducerea
calculatoarelor) a permis organizarea in grupe mici. Primul exemplu - clădi­
A, rea bVA·Mannheim.
Schema lunctlonal~ Încăperile pentru grupe (Săli mici) sînt adecvate pentru grupuri mici de
lucru care necesită un permanent schimb de informatii. Cu acestea s-a
@ Birouri cu inc~p9ri pentru grupe aVA, Asigurări, Mannheim 1977 Arh.: Strll/ler incercat, prin dimensiunile mediului Înconjurător de lucru (max. 7,50 m de la
fereastră), instalarea unor raporturi spatiale ce permit o libertate personală

utilă
I
,,1VÎ!ea iniţiere a a dispuneni (vezi modificările locurilor de lucru) şi totodată îmbunătăţirea
camerelor dreptun.
(I' l' .... spatiului de lucru din încăperile mari considerat nesatisfăcător (lumină, aer .
• '. ghJulare pt mai multe ", individualitate) in raport cu creşterea cerinţelor muncii de birou.
Suprafata 1'::::'::'::',Jsup:afata la , ~ ~rsoan9 OsJlmllarlUl cln /J1.Jr1CWI
la birouri mo- /\ lreun c~ Incăperl mari Se poate renunta la o c1imatizare completă În favoarea unor aripi de aerisi-
a ./ " \ U· minim \,> ':.:.:.;. da..ved9re al orljjant~:J,rJ re pe fatade si suprafete de încălzire sustinute de instalatia tehnică de cli-
du l ar. _. \ IZ s maxim
lUr ' - : . Oapdrtarea m<!J(. I",l~ matizare (tehnica constructiilor). Cerintele referitoare la spatiul birourilor,
/ ... ,~/ \ F in cerc
maxi
.
j j
da f9reastr.â 7,50 m
modificate de evolutia tehnologiei şi a automatizarii, si noile cerinte referito-

P
P-~~;;--"4r;tOtal
:II
dimensiuni: .........
max: 250 m2 are la angajaţi rezultate din acestea impun asanarea cladirilor de birouri exi-
utilă reversibil~ min: 150 m2 stente, De aceeasi importanţă este problema ridicată de configuratia încăpe­
Parterui determină . form~~~mp~(3 rilor mari care nu oferă condiţii satisfăcătoare in multe privinte (modifiCările
U s maxim - mărimea AcceSdl~
locurilor de lucru). Mijloacele prin care acestea pot fi reorganizate sint trans-
,'Glabsolută n~ din hol
formarea cladirilor, lumina naturală prin curţi interioare. posibilitatea de a pri-
i,z.m~'~1
Urmează necesitatea
adăugăMi unitătiler vi În ansamblu împarţirea in plan, realizarea de locuri de lucru cu calităti
Il prin contrast 600 < F unitate identice in ceea ce priveşte lumina, aerul, protecţia ionică sau introducerea
< 1 .OCO m2 şi F etaj. maxim unor sisteme de instalaţii pentru birouri care pot prelua mai mult sarcinile da
r.f4'I 81rou reversibil, optimizarea su- tehnică a construcţiei cum ar fi instalarea cablurilor, realizarea conexiunilor
\;Y prafeţelor utile etc. ca si functiile de structurare a spaţiului.
Un exemplu de asanare este procedura comisiei de experti pentru schim-
barea structurala a clădirii administrative Bertelsmann VI din GUtersioh pro-
vocata de nemulţumirea angajaţilor (modificările locurilor de lucru). Încape-
riie mari se deovedesc utile numai la putine forme de organizare şi continut
ale muncii în ciuda raspindirii largi a "modei utilizării" lor. iar ideea standar-
dizării tuturor birourilor nu este la fel de adecvată pentru orics mod de orga-
nizare a activitatii. În cazul cladirii 8ertelsmann scopul a fost îmbunătăţirea
calitătii locurilor de lucru. păstrarea flexibilităţii pentru noile tehnologii de
biroiică şi modificarea grupărilor, eficienta suprafetelor de lucru şi scăderea
costurilor de exploatare.
Noile tendinţe (principiul birourilor combinate) in cearcă să opună cerin-
ţelor specifice ale organizării birourilor a concepţie corespunzătoare a
spaţiului adică o ofertă de spaţiu care. acolo unde este necesar, să fie flexi-
bilă, să permita lucrul pe grupe, să prevadă incaperi individuale pentru ac-
A 2,8 elapă a construcţiei tivităţi cars necesită concentrare, care să contină amenajari comune ce pot
Arh,: Kohlbecker fi folosite temporar pentru activităţi deosebite şi colective şi să !'ie deosebit

,.
de favorabilă activitătilor autonome şi de Înaltă calificare la care locurile de
lucru să poată fi modificate În cursul zilei.

~0~
:f vo.r, ",1~~ .Y~ JJ\~'
o ":-"
"---\0\,f~ incăperl grupe d ~~;~~al[1

Camera pl. grupe CI lncl.peri mic!

Nucleu cu acces
[LJ inc~pen !~7. 9(\ r Cw.1l
mic;
J'
1
~
d~
m ~~f1peri mici 1J Incâperl pentru Ban:aNMB
'1
(J Jp 6r( it;:',
Folosirea incaperilor pentru grupe O
@ ~~S'~I~~~st98~7..
~~ţj/,?,r., :,z;;~/
reversîbile CI grupa delimitate
delimitate partial, incăperile pentru t::J Zona zonal
ŞI Hunt " . > J ---1 ConceDtla incăpenler o'
secretariatului
@ grupa sint legate prin mici zone re-
versibile şi delimitate parţtal după
K y-; ';.i, .Q.:dIl8 după Goltscnall, - al
necesităţi ca suprafete colective ~) f~')
Sladrrea SMS rv \.,11 (..-'
Legendă
,G Dusseldor' 1984
® ArI". Eller, lvIalsr
1),0.
1 1 ' ,1 "1 f;~
- :

::J incaperi mici

O incăpe~i iJenlru grup=, ee' '1
".i:;'
:
II
~, "
~b!i;;;1EIj):,@gf!Ii~8,~,u~Eli
,~,-.;;:nnrrtm"'''","
- Ascensor :1 ::c' 'Iiooo;:::) ,:::::<>;.~ '~J I :
~ Scară prtnClOala
'i,,; ', ~I' l= o
'---'
'I
e incâo9ri aU)/lliilrl?
~."- , ,.2CpITIl,'
.-= trTJ,
x Serm::a cer.lrlj

<l P.C:~S:3 !Jart'8r

'J'r~~:1
CJ Sucr3fel.tl'? nl;c:~::,jr~1
!_~ ___ '~ =_ r ,
-,-";1'- ',.,
_.,••._ _.
__ .__ ~~__

-! ,T••--"'J _~'Ţ--~ ~,~'" '~~±'~~-

i ~.:::::!; _ '~1 :1,,:,'
 CONSTR UCŢII ADMiNISTRATIVE
ELEMENTE DE BAZĂ ALE TIPOLOGIEI 1980-1990 -, CD
Concepţia clădirilor ilI
Cerinţelereferitoare la spatiul birourilor, modifitate din evoluţia tehnologiei
şi a automatizării. si noile cerinte referitoare la angajaţi rezultate din acestea
impun asanarea clădirilor de birouri existente. De aceeaşi importanţă este
problema ridicată de configuratia Încăperilor mari care nu oferă conditii sa·
tisfăcătoare in multe pr'lv·rnţe. (.... modifrca/rle locurHor de lucru).
Mijloacele prin care acestea pat fi reorganizate sint transformarea cladirilor,
lumina naturală prin curti interioare, pOSibilitatea de a privi in ansamblu
impărţirea in plan, realizarea de locuri de lucru cu calităţi identice 1n ceea ce
priveşte lumina, aerul, protectia fonică sau introducerea unar - sisteme de
instalaţii pentru birouri care pot prelua mai mult sarcinile de tehnică a con-
struCjiei cum ar fi instalarea cabluri/or, realizarea conexiunilor, etc. ca şi
B:rouri cocnbinate Zandar & Unitate cu birouri combinate, funcţiile de structurare a spaţiului. Un exemplu de asanare este procedura
Ingstrom, Arh.: Lennart·Bergstr6m @ Edding AG, Ahrensburg, Arh.:
comisiei de experti pentru schimbarea structurală a clădirii administrative
AS, Stockholm 1978 Struhk u. P.
8ertelsmann V1 din GOtersloh. - @ - provocată de nemulţumirea an-
®
.::~'~13j
.tJ ,..1:~:···-v-·....... ·....· j ~~~fiL:'
gaJaţilor (mOdificările locurilor de lucru). Încăperile mari se deovedesc utile
_. _ • ..• numai la puţine forme de organizare şi continut al muncii in ciuda răspindi­

'.1 '" rJTI li"~a~

'$:iUTI
• , ...1.-;
:;;
~j
: '" Cii (;:.;.:...~
#t
~ ~
... , " M-if;i~
~ .:;
.
:..;.,.;..
'"'- J
;':.,:
~~ ~~
-1" ~
rii largi a "modei utilizării" lor, iar ideea standardizării tuturor birqurilor nu este
la fel de adecvată pentru orice mod de organizare a activităţii. In cazul clădi­
rii 8ertelsmann scopul a fost Îmbunătăţirea calităţii locurilor de lucru, păstra­
. . . . . " , . . . . . pC '",.~. rea flexibilitătii pentru noile tehnologii de birotlcă Si modificarea grupărilor,
eficienţa suprafeţelor de lucru şi scăderea costurilor de exploatare. Noile
tend'rnţe, cum ar fi principiul birourilor combinate, incearcă să opună ce·
rinţelor specifice ale organizării birourilor o concepţie corespunzătoare a
spaţiului adică o ofertă de spaţiu care, acolo unde este necesar, să fie flexi-
bilă, să permită lucrul pe grupe, să prevadă 1ncăperi individuale pentru ac-
tivităţi care necesită concentrare, care să cantină amenajări comune ce pot
fi folosite temporar pentru activ~ăti deosebite şi colective şi să fie deosebit
~ •."..• ___ •••••• _ •• _._ ••• _.Jl.._ •• __ .)I.~_:~~ ...'-._ .. _.f •••••••• J •••••••• ~._ ..... .. de favorabilă activităţilor autonome şi de inaltă calificare la care locurile de
Administraţia centrala a American Can Company, Greenwich, Connectlcut, lucru să poată fi modificate in cursul zilei.
Arhitect: Skidmore, Owlngs & Merrill

Birouri combinate, filiala de desfacere Arh.: Bernhard Steiner şi Birouri combinate, Nalslund ~Iycomed A/S. Oslo Arh.: Niels Torp. 1987
PPC Heilige, Stuttgart Bernhard van WaJlIs, 1991

@ Filială de desfacere Franl<furt

~ Ha(
2, jncjp5l{~e pentru
pauze
3.9irc 'J
4. ij1c2.lJ~U3: pamru
dISCU(i;
5. S!UdiC audio
5. 'J.::pC!i~ai~
7. SI~!am dg transport

S. .JMn~ oei1tru
c~lma!IZa[9
~. !nc:t!:J,?(:; mar3 de

. ':j;:] ;,-'c:',"::-:,''::;3. ;Jr;,"T:'Sl ~~20S ·-:e e.z:'2-

.8, C:_.";t?- 2: n-=ii :~:;:,:;r; 11/:) Schi:noaFJ comoIS-:'i .: : di3t,~ioUliei
lC':J,"ilQ,- == IJe,""; Î ~,~:
 CONSTRUCŢII AOMiN'STRATIV~
DIMENSIONAREA: NECESARUL DE SUPRAFAŢĂ -, IIi
Necesarul suprafeţei de bază după Schnelle - C!J (biroul de ser
140/70) fără mijloacele de lucru auxiliare şi suprafeţele Iar de utilizari
locul pentru maşina de scris 1,70 m<
CD Referent
Referent - conducătorul carta tecii
2,30 m2
1.90 n .
Referent - relaţii cu publicul 2.50 IT

Spaţiul necesar după RKW Rationalisierungs-und Innovationszen-

trum der Deutschen Wirtschaft e.v, -Centrul de raţionalizare şi inovare
a economiei germane inclusiv mijloacele de lucru auxiliare şi supr,
11 feţele lor de utilizare ...... Il!.
Secretară '" 10,00 m"
Referent autonom 6,00 - 9.00 m2
Referent executiv într-o Încăpere pt. mai multe persoane 5,00 IT
Acelaşi în sala de lucru 3,80 - 4,80 IT
Birou pentru masină de Sala de conferinţe pentru fiecare persoană 2,50 IT.'
®
2 scris cu suprafată de
Sef de sectie fără vizitatori externi 15,00-25,00 m2
depozitare
Spaţiul mediu necesar pentru un loc de lucru pentru fiecare angajat ir
'3'
Mese duble cu format
clusiv mijloacele de lucru auxiliare şi suprafeţele lor de utilizare (fără d
~ normal
Distanţa intre axele peretilor recţiune) în Germania
după regulile de dimensio- 30% 3,60- 4,60 m:i
nare - pag. 64
55% (in medie 8,5 m2 ) 7,00- 9,00 m2
7,50 m- CD 15% peste 9,00-15,00 IT
6.25m- ® şi ® (lmpărţirea în încăperi individuale, ÎnCăperi pentru mai multe persoan
5,OOm - 0 sau săli de lucru devine evidentă in fiecare caz În parte),
Spaţiul mediu necesar după dr. Rosenkranz ..... Il!
3,75m- ® Pentru un angajat 4,00 -6,00 rT'2
~
Încăp. individuale. Si
pl. mai multe persoane
uzual maxim
,...---.,----".
. . !~1 . 8'-
Spaţiul mediu necesar după "Locul de muncă colectiv pentru simplif
carea administraţiei"
pentru un angajat 7,00 -12,00 mZ
Adinc!maa incăperii
Oist. intre axele ferestrelor
3,75 -7,50 m
1.00-3.25 m
9.25 m
G,OO m - 1/2. A lIuminar.
naturală"
i2 Necesarlll de loc după Al'beitsstătten-Verordnung (Reglementări pri-
Vind locurile de muncă)
Disl. intre axele stilpilor t ,75-7,50 m 11,00 m
3,25 m ~------'--
Laţ. culoarului din miiloc t ,75-2,50 m -Spatiul de lucru min. 8 m2 suprafaţă de baz:
Laţ. culaarelor laterale 1,50-2,00 m 2.50 m Regula de bază A - Supr. liberă de mişcare pt. fiecare angajat 1,5 m2, dar min. 1 m lăţime
Înalţimea incăperllor 2,50-4.00 m 5.00 m ® .1.5 Hb - text
- Volumul de aer min 12 m3 pentru activităţi predominant şezÎnd
>--4.8 min 15 mJ pentru activităţi predominant in picioarr
l~jOI 1
O~D B~~
r r
---
- Înălţimea liberă la suprafaţa de:
pînă la 50 m2 2.50 n
15,00 m2 peste 50 m2
16,00 m 2
~,
00 peste 100 m2
2,75 m

I'Q~I
3.00 m

I~
peste 250-2.000 m 2
3,25 r
lE:i
2 12,50 m2 3
I
y.
Necesarul de spaţiu pentru lacul de lucru după Regulile de siguranţă a
II!
1,50.4.50
16.00 m
) .1 I I! J I locurilor de lucru În birouri - "Sicherheitsregeln fUr Buroarbeitsplătze"
j I I
Construcţie, Administratie
! Planificare tehnică Plan il. vÎnzărilar 4 x 1.20 .~ 4X1.20-!1&Q Birouri modulare min. 8 -1 O m2 in raport cu distanta dintre axe
Exemple de locun de lucru - cum Birouri cu încăperi mari min. 12 - Î 5 m-
Dimensiuni minime ale unul birou
ar trebui să fie - cu aparate de
,Olrou
. laeun a ap ! al mesei
® pentru 2 persoane Necesarul de spaţiu mediu pentru locul de lucru după Gottschalk-bibl.
..... (j)- @: pină în 1985 uzual- 8-10 m2; în viitor -12-15 m2.
Iluminarea Val. medie a lIum. Aar proaspăt După regulile Dupa Legile nu definesc o suprafată minimă necesară pentru locul de lucru
generală pentru Ilumin. (Lux) loc. m3rn pe pers . VOI regulile ASRE in birouri.

Holuri, toaleta. 10 Nefumători in După cercetările americane (Con. Life Ins.) suprafeţele de bază inclu-
incăp. auxiliare 30 - cazul aerului siv suprafeţele de utilizare a mijloacelor de lucru auxiliare (suprafata d&
incălzit. tempo
Sc~ri sa - ext. sub o'C
bază + zonă inconjurătoare de 50 cm = suprafata de utilizare a mijloa-
Arhivă, registratură 120 250 10-27 lncăp, biroului celor auxiliare) sint:
Coniabili tale. 250 500 20-30 Nefumători angajat la birou 48 sq. ft. ( 4,46 m2)
Steno, inregistrare'l 26-34 secretară 72 sq_ ft. ( 6,70 m2:
Pastă. bucătărie
Desen lenmc 600 1.000
30-40
34-51
Fumători
Fumători şef de secţie I 100 sq It. ( 9,30 m2)
Laborator - . 4.000 51-68 Cam. director director 144 sq. it. (13,40 m2)
Tabelul regulamentelor de ven!lla!.leV DI al doilea vicepresedinte 216 sq. fI. (18.54 m2:
® Tabel cu valorile iluminării in
clădirile administrative
@ (Verein Dautscner Ingenleure-Unlunea primul vicepreşedinte 324 sq. ft. (27.89 m2 )
inginerilor GerTŢ'ani si AS RE ·1
3,60 - 4,20 j·\dincimea încăperilor depinde de necesarul de spatiu în funcţie de fe-
lul lor: încăpere individuală, încăpere cu mai multe locuri, încăpere
mare. încăpere pentru grupe sau sală cu birouri.
/l.dlncimea medie a Încăperii de birou 4,50 - 6,00 m. Pătrunderea lu-
minii naturale pină la adincimea locului de lucru de cea 4,50 m (de-
pendentă si de poziţia clădirii cum ar fi pe stradă îngustă sali cu Împre-
Jurimi degajate). Regula de bază: /1, = adincimea la care pătrunde fu-
mw,a = 1.5 Hb , cota buiandrugului ferestrei (Hb =3,00 m, .f>. =< 4,50 mi.
Pentru locurile de lucru plasate ia adincime mai mare se va rolosi lu-
In!na 3rtificială in ultima treime din adîncimea incăperii.
:~('Jpei9 de lucru nu sînt dependente ds pătrunderg,s lu:::inii natlH2!>?
:n:(UciT 2d'?se'JrÎ sÎnt n9C2S3r2 Înc2csri cu e.dÎlîC~t:li mai mar:.
L3:'1'123 ,je circulatie a c~loare!or se ajus,ează cupa gradul de 0.cupa·
~, =:. i :~:::;>j,i; si [j.SC:252nj de 3;:ar[1J pe;i~I'J 2~aj'Jt21'2 :le t:'I·')~. 11'-; '.J0-
r'

~ :;:r'c' . , 3'::-; ,':'-;'J["';; ~ -~ :")"?:-

'" ~~?i ~r::?'-~'JIS ':3. dau2 ~ef3C2r =? să. ooat.3 ~rece iJn3. pe iin~3. 2.!~3.
.::.,(:~. 3l~'~ Il,., I ~,I ;':.3~~~ i=~.~~ 3.r-~--_I.'~iÎl?I":'~J~ ,:-::·r~r"J -/~::~~i!0.:';
 1875 1875 1B75 1675 1875 1875 1875 I 1875 I CONSTRUCŢii
60 300 ,015 500 300 765 iBC' 780 765 o 650 7ao 650 760 300 asa , 760 ase 760 620 ' 1065 7606
60
I
ADMINISTRATIVE
DIMENSIONAREA -> CD
DISTRIBUŢIA SPAŢIULUI

Olstnbu(la spatiului

airou conform DIN (marienea 0,78/1,56 m)

Diviziunea cu 187,5 se potriveste pentru planseul cu nervuri cu distanta intera~ de 62.5 (planseu tip Koenen) cu co/raj normal.
Prin aceasta se poate ooţine un racord lavorabil pentru peretii despartitari mobili. Distanta interax pentru cladirile de birouri
proiectate cu grija 1,75 - 1,85 si 1.875, ultima dovedindu·se in baza celor anterioare cea mai lavorabila

1675 I 1675 I 1875 I 1675

60 5c? 1015 500 300 765 780 780 765 o 850 780 aso 780 30C '850 780 I 650 I 760 ,620 I 1085 : 780 ~?

® "Hcme·8ase", camera individuala a

unui birou combinat

Birou de scris organizat (mărimea 0,70/1,40 m, sistem Ve 10 x)

Prin biroul de scris organizat combinat cu biroul·banda lip Velox plasat la fereastră in loc de mobila pentru registratură - G) se
obtine o economie de spariu de 'Jn ax la cinci axe ca $i din banda mijlocie de 32,5 cm Iătlme cea 21 % economie la m'. Amplasarea
birourilor la distante de 75 cm unul de altul este posibilă numai in cazul folosirii scaunelor rolative cu rotile.

11875 1'975 I t875 1875 I t875 1 1875 11875 I 1875 11975 1 1875 I 1875 11875 1 '875 1 1875 1 t875 1 1875

00

'"
O
,.
LE"
:':O'<D:..
., '.'
C]r
",Q
'" d

Siructurarea spatiului in cazullolasirll biroului de scris organizat

Diferite incăperi de birou in sistemul cu incăpere mare: al sef. cameră mică pentru şedinţe sau penlru discutii: b) asistent sau Structurarea spaţiului in birouri
şei de secţie; c) secretară. receptloneră; d) referent (pentru relatii cu p'Jblicull; e) sală de lucru (grupe de lucru) combinate Cu camere individuala
plasate perHeric şi suprafeţele ca·
mune care le apartin

...::::......:::::::.....~:••: .•: ..::::••: ..::..:;••: ....:,...: ..::....:::.......'....:::.'::::..: ......:::....;:....~.::~.:••:::../,':.:.....•.......·::..::..: ..::..:::............~\·:..:::..: ..:::........a·....::..::..,..: ••::......:::::..: ......::::::....: ....:::::..::••:~.
7,50 2,50 5.00

o Secţiune transversală printr·un birou

~~ I
rnc~peri de lucru incapere comuna InCâperi de lucru
II
~ 1i
\ I'
~i ~I
I
I
,
I
I r
~
~~~i
I

J.6C ·:s,

5,00
 CONSTRUC1 __
ADM!NISTRATIVE
DiMENSIONAREA -+ [
o Suprafeţe utile
La baza cercetării efectuate de
E. Kahl ...,. QJ a stat principiul b:
il
o raurilar cu camere individual
dispuse succesiv la faţadă şi v
~ Incap. riante ..... ®
cu diferite mărimi

~=:::;:::==;=;=t
"'\
""
il
_.
de luc'-u
O
._- II--
ale lncăperilor dictate de canf:
derente ierarhice sau utilitare.

olg
~-
lic-=.,--+-- Utiliz. Supr. utilă a incăp. biroului
"':
"+ I O '. Î referent cu cerinţe legate de pă
trarea discreţiei (in domeniul pers,
nal-social) sau cu o activitate ce nt-
1
O cesită o concentrare deosebită
cea 12 [1"2

t lncăp. 2 referenti (dacă împrejurările o PE'

-lI).:i--+--g::: I de lucru mit cu loc prevăzut persoane în pro-
II O ces de formare) sau un partener cu
+r- ._- un birou pen;ru discuţii pentru cea'
persoane cea 18 n
",i
...
,""

O
o ~i..L
;:1
-"-,+-_ _
.l.. . Aeglstr. scns

""I!
I'n
...."'*'_"'*"""l'/"l~
-io
Partener cu rol de conducere cu un bi-
rou pentru discutii pentru cea 6 per-
~! ,1'---'---'- 1'" soane sau 3 relerenţi, personal Se
ali similar respectiv 2 relerenţi cu un le
suplimentar pentru aparatura de birt
sau anticamera şefului cu zonă de aş­
~iSf;atUi' - teptare 24-30 m2

, Registratur~_~.i
I Şef sau incăperi funcţionale cu o de
I
. tare foarte amplă cu aparatură
incepind cu 30 m2
i?ll Incap. indlv
-llHI---+--tsJ I~~~_'..J1--
1'3\ Posibilităti de ocupare a lnCăperilc
~:1l~
O \::V de dimensiuni diferite - (lJ
IlI00I--;....1<@
Distanţa dintre axe 1,20 m
Dist. interax ale ferestrelor 1,25 DiS!. dintre axele lereslralor 1,67' Mărimea standard de 18 m2 (3 x 1,20 m
Lăţimiie minime ale incăperilor in functie da distanta dintre axe- din care se scad 0,10 m pentru perete'
le lerestrelor despărţitor) care inseamnă o lăţime
înCăperii de 3,50 m este prea îngusl
1,25 m. Cea mai mică distanţă interax a ferestrelor sau 2,50 m .... cu aceleaşi caracteristici ca 1,25 m. pentnu mobilarea standard pentnu doua
stîlpilor ferestrelor corespunzătoare regulilor de di- 1,875 m = 1 1/2 leA cea mai mare distanţă interax persoane. conform Intrepretarll core-
spunzătoare DIN (2 x 1,00 m distanţare"
mensionare .... pag. 63, care se potriveşte necesaru- pentru clădirile de birouri. @ - @ pot fi de aseme- si 2 x 0,80 m Iăţmea biroului pentru SCrl
lui celui mai variat de suprafaţă a clădirilor de birouri. nea completate cu multe exemple de amplasare ju- ~ 3,60). Încăperea care cuprinde dau
Distanţa Între pereţi astfel rezultată de 2,5; 75; 5,0 m dicioasă a mobilierului. in cazul acestei distanţe axe cu lăţimea de 2,30 este prea îngust,<
pentru 1 referent cu locuri pentru vizitato-
etc. ~ CD - ® oleră multe moduri eficiente de dispu- interax de asemenea se potriveşte distanţa între
ri. Locurile de lucru mai largi, prevăzute cu
nere a mobilierului, care pot fi încă sporite prin diferite grinzi cu cele din regulile de dimensionare de 625 monitor sau eehipări deosebite presupu
vanante şi care îndeplinesc aproape toate condiţiile. mm sau 1,25 m, prin faptul că fiecare a treia grindă o mărime a încăperii ce corespunde ur
mătoarei dimensiuni (4,70 m). Supratal,
Dacă este necesar un ritm mai susţinut atunci se ale- coincide cu poziţia stîlpului de rezistenţă.
utilă suplimentară nu poate fi exploatată.
ge varianta IL Dacă e cazul o distanţă de 2 x 1,25 =
Distanţa dintre axe 1,30 m
DimenSiuni ale incăperilcrde 3,80 mc,
corespund suor. utile de18 m2 permit
- --------------------- ..,..,...-.....,.....,-j - mobilă suplimentară pentru registra-
TUră: - 2 locuri de lucru prevăzute cu mo-
nitaare, cu o adîncime recomandată dp
asociatiile profesionale da 0,90 m; -
masă ce desen respectiv maşină de de
senat Ş! 1 birou aentru scris; - 1 biroL
pentru scris şi O masă pentru discuţii
pentru 4 persoane. Toate celelalte lOCUri
de lucru pe cît pos;bil cu o utilizare foar
~s flexibilă pentru a nu fi nevoie de r9-
aranJaraa zidurilor desoărţitaar9.

Distanta dintre axe 1,40 m

Lătlmea incaperi] de 4,10 m permit::
îTlJdaJităţi foa.'i9 fa'Jorabiie de mobilar::
'3J 'J u!ili;:are .; :;i~pr3.fet3i de o mare fie
:tibdir21e. O aCÎficime a Încăpeni da
J. -li] ,'"";"1 cu 3UP::;:~::;::a. de 1:3 m 2 9St9 S.J~
ilc:gr;:'~ ~J':~ tin-.] cit ,lu se im;Jun2- C
::':I-':!f'Y';:? --:i~.: '1-:;::: :'II,llj\i:::::an
5.15
D::ot2,1;3. Ir;:~ -;: ~ ~
ulst-?n1J. ::-1,2',,"
:::;r;?str:;;lcr ; JG
?r'Es~·?j':i' ,20
 CONSTRUCŢII ADMiNISTRAT!VE
DfMENSIONAREA
NECESARUL DE SPAŢIU PT. AMENAJARE

,i~j. "-..........
~f 52 ~ '>

CI) Scaun obişnuit ® Scaun rotativ ® Scaun rotativ cu rotile o '>

Scaun pivotant

...
75

® Pupitru pentru lucrul in picioare Mese individuale

Mese individuale cu loc de depozi-
tare a materialelor de scris in spate
® Mese in form~ de U

~95

Şiruri de mese fără scaune

Siruri de mese de scris cu culoar de Şiruri de mese cu loc de depozitare Şiruri de mese În sistem bloc cu
@
® trecere in spate in spate scaune decalata decalata
Din necesarul de spaţiu pentru lo-
cui pe scaun şi in picioare rezultă
distanţele minime intre mesele in-
dividuale (după DIN min. 1 m) .....
CD - 0, care sînt in funcţie de
poziţia lor, dacă se află la perete,
în faţa altor mese sau În faţa raf-
turilor cu materiale de scris
.... @-@.
Necesarul de spaţiu pentru fieca-
re loc, fără culoarele laterale de
comunicatie:
@ 2,46 m2, ®
2,25 m2 , 2,90 0
m2 , ® 2.90 m2, ®
2,60 m2 ,
Dulapuri de registratura cu culoar de @) 3,70 m2, @ 1,90 m2, @ 2,25
@ Dulapuri de registratură trecere
Corpuri de rafturi pentru acte
m2 . Pentru şiruri scurte de dulapu-
ri de registratură este suficient ....
@ , pentru şiruri mai lungi - @ ,
Întrucît aici trebuie prevăzut un
culoar de trecere ca şi În cazul
meselor ..... G) - @. La ferestre
trebuie să existe un spatiu faţă de
rîndui calariferelor care la a Iătime
de 55 cm poate servi si ca spaţiu
de trecere -- @.
În cazu! rergstreicr amplasate la
Înâlţime se obtine o bună ilumir;a-
re În ;:rOfun::n--;,=? :'(>:aoerii ceci o
Cljl~,:,I~ i cj~ ,:,?:OlJ::'t::J 3ljJ
TJ!cJsir:; judic:C:?t33. 2. soam..iIL.:; Ş, 2,
C~I·-[-:;'~;U! ':;;rS:3t(011':,'
 CONSTRUCŢII ADMINISTRATIV!
O:MENSIONAREA ~ cp
Reglstraturi

..! I in ciuda introducerii noilor tehnici de birotică, consumul de hirtie - cel mai impor
tant suport de informatii - a crescut. Pină in 1980 consumul de hirtie s-a dublat 1;
fiecare 4 ani. Mediile de memorare din tehnica calculatoarelor pot li introduse pE:

j scară largă In sistemele de comunicatii din cadrul birouriler ca mediide stocare a

informatiilor. Aşa numitele informatii necoda te (scrisori, texte, periodice) var'
oastrate in continuare ca volume de 11îrtie.
Scop: Ordol1area şi depozitarea controlabile a actelor, cu drumuri cit mai scurt
şi folosirea j:J,dicioasă a spaiiulul. Necesarul de spaţiu pentru registraturi (după
Ladner - WJ G). Odată cu creşterea adincimii dulapurilar creşte si IăÎimea culo-
arului dintre ele.
Lxi (mobila pt. registratura) = Suprafaţa mobilierului
+ 1/2 Lxi + 0.5 = Suprafaţa culoarului de trecere
CI) Sistem de dulapuri seria A ® Necesarul total = Supraf. mobilierului + Supra!. culoarului
Registraturi cu adîncimi mai mari sint mai eficiente - @ ilustrează raportul din
tre suprafata mobilierului şi a culoaruluf la depozitarea pe verticală in cazul folOSi
rii rafturi lor pentru arhive mari (sistem Velox) şi la depozitarea pe orl::ontal2
Suprafaţa mobilierului la depozitarea pe verticală 5.2 m2 , suorafata culoarului 4,6
mZ (100: 90). La depozitarea pa orizontal~ suprafaţa mobilierulul 3,2 mZ, suprafata
culoarului 3,6 m2 (9Q: 100, raportul invers). La depozitarea pe orizorrtala gradul d
umplere este mai redus, iar rafturile superioare sînt Inaccesibile vederi
Rafturi. Adincimea Lrtll~ 42 cm. Depozitarea pe verticală Înseamnâ o economie de personal de peste 40'k,
lâtimea 1.37 m Registratura suspendata foloseşte suprafaţa peretilor cu 87% mai eficient decit de-
pozitarea in bibliorafturi - @. Transportul actelor cu patemoster. locul de lucru
cu rafturi de sortare, masă mică,'scaun cu role.
Amplasarea registraturii se face central. Axele lerestrelor favorabile de 2,25-2,50 n
Înăltimea liberă a Încăperilor 2,10 m (2 niveluri cu încăperi normale de birou ~ ;::
niveluri de registratură). Sint necesare incăperl uscate, mansarda şi pivnita nu sînt
potrivite. Tejgheaua cu şină, - @ şi @ cu mape suspendate şi suprafată d
scris, leagă in mod eficient locurile de lucru. Căruciorul cu rotile poate fi folosit c
Suprafaţă culisantă pentru casete suprafată de scris sau pentru sertarele de cartotecă. Registraturile mobile (ir
® Şipc~ de susţinere pentru benzi
magnetice. 49 de locuri ® cu microfilme. Volum de pină la 164
buc~ţi
stalaţiile compacte Soenneken) permit prin economislrea culoarelor de comuni·
caţie o folosire mult mai jUdicioaSă a spatiului (100 -120%) - @B. Instalatiile
nu sint standardizate, si pot fi adaptate după împrejurâri in registraturi, arhive, b
bllateci, depozite. Se vor avea ln vedere valori mai ridicate ale Încărcării planşeE
lor pe m'. Pot fi deplasate manual sau cu un sistem de acţlonare. Intreaga reg,
stratură sau doar unele segmente pot fi lnchise cu un miner
t
Depot. ariz. Bibliotecă in ela· Registratură
in clasoare soare de coresp. suspendată
In rafturi in dulapuri cu ja' combinată in
deschise- luzea 40/125/220 mape in
Şlne pentru mapa suspendate
Ramă culisantă pentru mape
® paralel cu fron,t_u_1_ _ _,
35/200 rafturi I
suspendate
----- 10.000 acte 1) m liniar de du- 7.25m 11,00 m
65/781200
2,4 m
I
cea 2 mm gros lap sau persle
(acle fără inve 2) Necesarul de 5.92 m' 8.25 m' 3,6 m'
liloare) cea supr. m' incI.
2510i Spatiul de
lucru fără cu'
I
loarele laterale

® Suprafaţ~ culisantă
LS. Volum de
pină
pentru casete
la 190 bucăţi
@ Şipcă de sustinere pentru mape
supendate pendular
® Comparaţie a spaţiului pentru difente sisteme de depozitare
~--------------~ 1---1,57_
~ 0 _ _ _ _ _ _ _-1
...oo o Supr.mobllier
o ______________ ~==~T~
~ SlIpr,mobiHer ~

al
==~1~1
Supr, culoar
o
~ Supr.mobilief Supr. culoar
o
'"
"', _____
S...:up_r_.m_o_b_liie_'-{
1---
8 I
"'"'.
c
Supr. culoar

1
A

RaDortul dintre suprafaţa mobilierului si a culaarulul pentru diferite

sisteme de regist,aturl
Supr. pereţilor, comparaţie

~ @s 'd,natrt; $r·f~gdiestproaztuf·traaresaU~lnPebnf'- @6TejgheacuS,năcu

<::o - cârucioruJ cu rotile @ Sectiune - @
bliaraflun pL aceeaşi Can·
litate ':le acte

I
li
T:mp' d:;: mCC2S(JfS'-
CJ,-nP(J\l~ 'r:rg

O'?PC:. ;'C:C3I(jÎ 30':/!:

1))';
'I~: s,~,">~ 2rhl:'-; --:', ),.1 I,-__~

,;:' :; ~c·,~(~·; 31 J ",r

 5,50
~
CONSTRUCŢ!l ADMiNISTRA TIVi:
~Il
p====±==c;~;:= CONSTRUCŢIA DIMENSIONAREA ~ QJ
1: BUlardrugul
~ ferestre! putin !
Structura de rezistenţa - influenţa constructiei asuara impărţirii suprafeţelor
1 1,(')

i solicitat (planşeu!1
~
, as/bir la )el}:=:L-- ~= birourilor.- G) - 0 Propuneri de construcţie pentru sectiuni transversale
ale cladirilor de birouri in dublu tract cu următoarele sarcini admisibile:
:1 -
"
el obisnuita 5 kN/m 2 , adaos 2 kN/m 2 pentru şapă (8 cm pentru canalele din po-
'II
'f:1===="== c-
1_ dea şi legături la retelele de aprovizionare),
- Înălţimea liberă a incăperilor 2,75 m conform dispoziţiilor VStăttvo (Regl. lo-
curi adunare) (permite amenajari ulterioare cu pOdea dublă sau tavan sus-
iII I i pendat). Pentru o activitate ce se desfăşoară preponderent stind pe scaun
., Plan,.u . vedere de dedeslJbe este posibilă o reducere a inăltimii incăperii cu 25 cm totuşi min. 2,50 m
Sectiune (ransvarsal~ ~rin plan-1eU inălţime liberă. Holurile, grupurile sanitare pot avea Înălţimea de 2,30 m (utilă
pentru traseele instalaţlilor), După Kahl-1lJ eficienţa unei structuri de rezi-

~~:,"i:~: ;
-------~--H
H fi
I~I~
Amenajarn pe- stenţ~ depinde mai puţin de optimizarea componentelor singulare (de ex, ele-
III 1)=====1 rs-!Hor nepo,rtan"'i!
III Amenaiarea mentele prefabricate) decît de integrarea lor intr-o construcţie functională.

==)~
de 9;<, ca nlşe

~ ~
I I pereţilor pentru dulapuri Diferenţele dintre sistemul cu grinzi longitudinale şi cel cu grinzi transversale
: după dOrinţă LI= =
Il I
. . . CD - 0, Libertate de alegere constructivă de ex. pentru un planşeu din
Amenajare 1III I 1 tare lhol)
Amenajare
beton armat cu o deschidere de 6,50 m, Criterii: - costuri aproape identice. -
Greutatea mai mare are o influenţă asupra costurilor pentru distribuirea
- 00 10 10 5,00 - 4 ea 50 10 S.oo
I -, .,:1 , 1!
1 60 I Udl încărcărilor şi pentru fundaţie. - O grosime mai mare a planşeelor are avanta-
CI) Sistem static asimetric cu doua f21 Sistem static cu mal multe jUl unei rigidităţi sporite, la solicitări diferite (decupaie, inlocuiri, sarcini singu-
compartimente de rezistenţă I..S) compartimente da rezistenţa
lare, diferite deschideri, diferite moduri de realizare a pardoselilor),
?Ianşeul se intinde pe direcţia transver- Planşeul se intinde pe direCjla longitudi·
sala a cladirii. Grinzile inferioare pe di- nal~ a clădiriI. Grinzile In fer oare pe di- Planşee cu nervurI. Sint eficiente economic numai pentru deschideri mai
rectia longitudinală a clădtrli. Grinda medi- recţia transversală a clădirii de la stllpii ex-
mari (greutate proprie mai mică, cheltuieli mai ridicate cu cofrajele), Străpun­
ană şi stilpii pe o parte a zonei holului se- terlori peste smpii medianl la ceilalţ, stllpi
parati de peretii holulul. exteriori, gerile prin nervuri nu sint posibile, nu se pot realiza instalaţii din cauza ingus-
- flexibilitate ŞI reversibilltate nelimitate, - nexibilitate şi reversibilltate nelimitate, timii, Grinzile inferioare se află pe aceiaşi nivel.
- Iil.rgime sufiCientă a hol ului pentru treceri - din cauza densit~ţil mai reduse a
planşeului s1nt necesare măsuri supli- Grin:i cu placă (plăci dubiu T sau Pi), Sint foarte adecvate d,p,d.v, static la
libere intre stilpi şi perete,
foarte adecvat, fără tavan suspendat sau mentare de izolare fonică (tavan suspen- desc!1ideri mari. Instalarea paralelă cu zona nervurilor, intersectia traseelor
pentru parcari pentru automobile, ampl~­
sate deasupra, cu culoarul de circulaţ!e In
dat. sapă flotantă).
-Ioarte adecvat pentru parc"ri pentru auto- realizată in zona holurilor. --CD -@. Planul fatadeiorpoate fi in spate, intre
direcţia longitudinală a cladirii.
mobile, amplasate deasupra, cu culoarul de sau in fata planului constructiei, Maximă varietate prin separarea intre con-
circulaţie în directia longitudinala a clădirii.
structie şi stratul exterior. Amplasarea stilpilor, faţadei principale sau posteri-
~'OO 2~C' _ 5~0 __~I + ~._._ .. -t2m _
oare, in faţă sau in spate au influentă aSLlpra modulâril faţadei şi a ordonării
i
l,
II
I
~
Planseu melsi .
idln beton arm, 181'
1'I~rn825
1:.;
~ :""'"~ """ " ,~..". elementelor (rasterul, finisarea colturllor),
Stîlpi plasaţi la interior ..... ®
E-H la planseele in consolă cu o lungime
adecvată a braţului de c = 1/5L - 1/3L din distanţa intre stîlpi. Rigidizare prin

20.
20~a
n-
1:
-
M &
- ',kl .16 m
'g _20m
W
F,maibine -n +
o~
mOI t -ţL -~ ~,
pl~cile peretilor, ramale nivelurilor şi prin asocierea cu noduri da circulaţie ma-
sive şi cu zone învecinate fixate definitiv. - C!J
Execuţia - Pereţii masivi de compartimentare pot inlocui stîlpii şi grinzile inferioa-

~
S~~PI' il I,i :1" II ~ re, fiind incluşi din punct de vedere constructiv ca plăci rlgidizante - CI) - @, Nu
Qj) ~, Qt :J..!1IV]JUI!. __ _ .U
I '~ g

R~-
sint reveresibili, deschiderile trebuie hotărîte dinainte, Introducerea pereţilor
I fdt~:ncSm mln pl batonul n
- :1--
monolit) desp~rţitorl uşori prezintă nu numai avantajul mobilităţii potenVale ci şi faptul că per-
P1anseu - sectlune $1
• mite decizii ulterioare asupra împărţirii
r~"d~" :" d~rU~ ~UI~Uri~n ~11 '~~ ~@~===tii Ţ
încăperilor, chiar din timpul construcţiei

~ ___~__ l_ (construc~a, suporţi - cu plăci de ghips-

II

~II
I
pe~z,'a,'
24 cm de
rezistenţă,
risldizare
n
pe ~ __ Q_ - -
Pele!1
neportan!1
I
i
,
I
-~ II
Siilpi din beton armat d!J
9X, pel'1tru 3 niveluri mIM,
30135 om
=
Vi· w'a'b
~! carton pe ambele părţi 2 x 12,5 mm
corespund din punct de vedere al izolării
.oi, fonlce
' unui zi d de zidărie de 24 cm grosi-
me, cu o densitate brută de 1,2 kg/dm 3 ,
~ ~p~lre liberă a elemen·
direct· longlt. 1

clădirii -,-
t -- tt-it. -t~ -j,
1 1

Amena~~e 24 60 -4,60 !! :elor ae amer1aJare _1.t:..~_It::.~_1r

tfU - jjt--rt
r -tF-iJ -,
~f-
I - 4, 1 i ,60 1 1 t -

®
'
Sistem static cu trei compartimente
de rezistentă
f4\ Sistem static, planşeu cu
'V grinzi cu plao~ + - 1iUf-~~'
[. - T I_~! =-li+,,.,--llr-+
=-j~.~~=ţ - ~-=-i:
- "--i
?Ianseul 69 intinde pe direc\ia tni1liSV9rSală il Grinzile inferioare fără st11pl madlani, se
!'
=w,' ,
=~iI-
*-.t.!'. . .1-,-' 'wi: .1f"-t-
'.1
~,.. ~
~'
!' i
'Ţ ..... ,
'1 ~ ;[,,1
--'-o
t::' t
f--ţ=+-
-:::-:7 ~ ... - ţ
-HB - ~
- ~,
-~
': I I I ~!W
c.1ădiril. Grin.zlle iniericare pe dlrec(ia longitudinală intind liber de la stilpii exteriori la stilpii ex-
'_1
a cladirii. 71"1 zena medlanâ de o parte si de aiIa a
il0(ulu1. Peretele holulul poate avea si rol de rezi-
teriori. - flexibilitate şI reversibiiitate neli-
mitate, - tavan suspendat necesar. -Intre
=-

~-
1,

--M
!
I
,.;1. .......'/'"
!r ";; faI 1'..0
,

.... -rţ..l..'f
A
H 1I hj! n-.l.~+--1,
--~

W~:L II:~
stentâ ca placa rJgidizat1ta plasata pe direcţia len- nervuri, traseele instalaţillor pe direcţia , 'jl!---'-
~. : ~~-~, ,~-~
gltudlnala a cladifU, - pGre!lile ztdil al halului M'
modillcabiL l!extbUltate Ilmilata pe adincimea
inc~perilo(. -gfosim'3a ~lanşeului min. 20 cm (pra-
gul da izolare fonică), atunci cind Be f!nuntă la la-
transversal<l. a cladirii, montajul longitudi-
nal cu străpungeri prin nervuri practIc nu
, aslS posibil. - construc~e neeconomică,
grinzi inferioare inalte (Chiar si cele de Rigidizare prin r9\ Rigidizare
:;4" ir-ti t -i)
,1'
~
-> 1'1 :1-~!- t I -
IT -~ I
_.,
•

"/anul suspendat sau la şapa Ilotanta. - nu este

acecvaia pentru constructia unei par-::arf deasupra
oţel), volume mari ale clădirii, numai la
constrUirea superioară fară stllpi de rezis- ® rame, distribu-
irea acţiunii
o prin placila
pereţilor
~
c
l'
I~ :
,
1,
D
!~-+~~ -1
- per:l1ele hoJulul c.a plac~ rigidizan\ă are un pret tenta, Diminuarea la 60 cm a grinzilor In- vintulUI spre
.;\vamaJos - constructia deVine efldenlă pentru
adnciml mal mari ale clădirii şi dlslan!e mai mari
lerioare, constructie sensibilă la vibraţii cu
valori mari ale incovoierii.
furdatls ® • posibilită!i de distribuira a încăr­
carii planşeu lui pe stilpi si zona nu-
jrtr~ stilpi pe dlr9c:ia longltudlnaltl a cladIrii, cleului pentru cladirile in triplu tract

r-
! II
~f\\M---
[liII
'Ir==' :1 :
1'1 1
,1
l'
II
r=
,r---
o
.:.r ::-1 ':::-: =,':;', ,j:
-:; -(--1,
 CONSTRUCTll
ADMINISTRATIVE
3,40 ",,,"" DIMENSIONARE INSTALATIl TEHNICE
3,00 iN CLADIRE - QJ
Încaperi c~ climatizare integrală.
Volumul brut al clădirii şi costurile tota-
le in cazul unei clădiri climatizata sint
de 1,3 - 1.5 ari mai ridicate fată de ca-
~ul c/;:Idirii neclimatlzate. - [JJ .. CI)
Inaltlmea nivelului de 3,00/3,10 m
Clădiri cu un nivel redus de instalaţii.
Fară tavan suspendat. Ţevile insta.
latiel de incălzire la peretele exterior.
Traseele retelei electrice prin canale În
glaful ferestrelor sau canale În podea.
(j) inălţimi ale nivelului in func~e de nivalul instalatiilor Corpurile de iluminat de la tavan ali-
mentate prin tuburi sau prin supoliii
peretilor despMitari, Magistralele de
instalatii În zana hal ului.
Înăltlmea nivelului de 3,40 m
PosJbiJitatea dg descnjde-fS jl." ...':.'....::::::..: "::::::' ':: ':' ':""'" ':" Clădirii cu cennţe de instalaţii, fâră vernila.
re, Sub planşeu (h = 22 cm) ţevile de
incălziTe, traseele electrice si de apă.
Magistralele de instalatii in zona holului.
Înăljimea nivelului de 3,70 m
Clădiri cu incăperile birourilor ventilate,
Pentru climatizarea Încăperilor de birouri
se recomandă un spaou pentnu instalatii
.•.;.;.;.;.:.:.;.:...:...:...:.;.;.;.....;.....: ................... '...•..
.,;.:.~.;.;.:.:.:.;.:
de min 50 cm, Traseele longitudinala de

® Curenţi generaţi prin cădere

de temperatură
o Podea dublă Cu cablaje
instalaţii :n zana halului.
inaltlmea nivelului de 4,2() m,
Birouri cu incăperi mari, Înăltlmea liberă
a incăperiior dupil ASTV (Arbeits·
stablenverardnung - Reglem. raf. Ia loc.
de muncă) de 3,00 m. Datorit~ canalelor
Încrucişate de ventilare o ÎnăI~me a ~i­
valului de cea 4,20 m, Toate elementele
de construqie care depind de Înălţime
vor influenţa costuri'.e de constructie in
raport cu suprafata uUla a birourilor,
Răcire blinda - ®- @.
Sistemele de climatizare cu patura cu
tuburi capilare funcţionează cu apă.
dup~ principiul "răcirea părţl/or con-
structive". Aportul de aer este elt rata
minima de improspătare a aerului.
Radresls1. ,Cllmatizarea blîndă" prin plafoane radi-
prelucr
aulom. dale an te şi inlocuirea fără turbulenţe a ae-
Insralaţil
Perete despartitor cu profil
răcire
de climatlzare, incalzire,
® ® podea/perete
925 DM
rului ('1entilatie cu izvor), astfel o inun·
dare cu un flux de aer proaspăt la podea

1 (cu guri la nivelul soclului podelei şi a

mobilei), prin patură de aer cald la pla·
fan şi prin curenţi ~neraţi prin cădere
i
.... de temperaturâ- \2) <suprafaţă princi-
pală plafon - 32° C. perete - 20° Ci.
~ 2 cincirni din costurile de exploatare a

8irou
j unei cladiri sint costurile energetice _
@-@, Randamentul Încălzirii prin
radiaţia peretelui inclusiv aportul de
F 30 Hol F30 i"c.ap. sanilar.! Cercetarea asociaţiei PKYdln j690
• ctădiri administrative aer pentru incălzire poate fi suficient
t Oinstltu1ii cheltuieli da exploatarel (un ciştig de suprafaţă utilă prin
loc de munca pe an
10.406 locuri de muncă ahelluieli de .xploal. amenajări mai reduse) ~ @, Cos-
F 30 totale: 2.369 OM turile instalaţiiior de climatizare prin
.:.:-
.,'. '1
I~.~..: : : _ · . , " " ' ". : :••: ••••••:
\
~ o.:.........: .•... ;•...•. ',' ',"
®
9 Cheltuieli de exploataTe
răcirea părţilor constructive nu sînt mai
..... '....: . .: .......... . . . . . . . . . . " : " ...... : .. , ....... : ..: . . . . . .: ... : . : : . ; . ...: : .:.
% Val ridicate decit 81 ceior convenţionale,
® Instalatie de climatizare prin răcirea părjIIor constructive Sistemul de Iluminar9 30-50
me1'e%
40
Însuşiri lipsa curenţilor de aer, liasa
z,~omotIJlui, raducerea costurilor de in-
Ascensoare şi instalaOi
de transport 4-8 'lestiiie şi exploarare (apa are la acelasi
Instalatii cu curenti mici 0,5-1,0 randament un volum de transport de
Instalatii de inc~lzJrl3 9-10 1.000 eri mai miC decit aerul. circuit
(cu recuperarea
caldurri) Înc'lis, recuoerare de Căldură), reduce-
Insralatii ce răcir3 6-3 ,92 SS'C;:u:",i\or căIlor' de aprovizionare
(cu r'?cuDerar~a (2pa :n loc de ae~), ~ăI'!~ea centrale!or
râciril) 32-53 ..!2
e:',si'ge~ic2 i'oceau8 dublă folositoare
1!9ntllalaam şi pompe t8-35
Qer,:!'u '·/e'Îl,ia~i2 şi călie Ijr3 alimentare in
)nşraJarii sanitare 1-2
;::3.:::'... 1 ':;"'::::;,-3:S.j:S:O;' ud'~ cu mults In·
InsiaJatil de bU<:::3!ăr:e
: 9lecthc9) 3-i3 3:213~:i i'J~c':;3arLi 3'2sL'J,'li!or căiloi Ce

iI
!n5taIJi.Î J~ 230Înr2.31
:N3cu:::r2 .; ';]'Jncn.'IL.! 2-4
:::r)~'r::2.' ';:.:,''': ~.:::,?:;~ "l:::"-:::ibliltatli î;1 1:::.-
i75.5-124~ 'lec i i 1i,_/u:I~r fijnC~tcn3~e ~

:..
 CONSTRUCŢII ADMINISTRATiVE
DiMENSIONAREA
LOCURI DE LUCRU DOTATE CU MONITOAAE -- llJ

Locuri de luc,u la care elementele monitor, tastatură alfanumerică şi docu-

mente scrise sau suporturi audio servesc pentru efectuarea activităţii.
Locurile de lucru cu monitor nu se conformează unui standard ci caracteristi-
cilor fluxului de lucru (de ex. locul de unde provin informaţiile, lacul unde se li-
G) Cimp vizual vertical ® Cimp vizual orizontal
vrează datele etc.).
Prescriptiile sint stabilite 1n "Sicherheitsreglen fUr Bildschirmarbeitsplătze im
BOrobereich" - "Reguli de siguranţă pentru locuri de lucru cu monitor În do-
meniul birourilor" ZH 1/618 a Asociatiei Centrale a Corporaţiilor Profesionale.
Mai sus numitele prescripţii:
- liniile directoare ale locurilor de lucru din decretul privind locurile de lucru
- mai mult de 40 prescripţil DIN speciale
- DIN 66234 T1-T7, locurile de lucru cu monitoare
- ZH 1/535 Reguli de sigurantă pentru locuri de lucru din birouri
- norme VOI şi VDE privind cerinţele tehnice (lncălzlre, aerisire, electrică).
Locurile de lucru trebuie să corespundă acestor reguli de sigurantă şi tuturor
regulilor tehnice recunoscute sau cunoştlinţelor ce se pot aplica privind me·
Cimpul de actiune preferenlial si admisibil
dicina muncii şi ergonomia.

Amenajarea locului de lucru

Mijloacele de lucru cel mai des utilizate vor fi amplasate 1n zonele preferenţiale
ale cîmpului vizual şi CÎmpul de aCţiune a miinilor .... CD - ®
Mobilier. Pozitia corectă de lucru este definită: braţul superior şi antebraţulla
80rax, 90':1 un unghi de cea 90°, coapsa şi gamba la un unghi de 90 a ... 0.
Pentru a
şi chiar mal mult permite o poziţie corectă de lucru persoanelor cu dimensiuni diferite ale cor-
pului trebuie ca dimensiunile birourilor şi a scaunelor să fie reglabile. Există
.:.:.:.;.:.;.:.:.:.:.;.;.;.;.:.....::.:...;.:.:.;.;.........:..':..•..: ..: ... '.............. două posibilităti identice din punct de vedere ergonomic:

(1) Pozitie de baza corecta ergonomic

A: loc de lucru tip 1, biroul cu înălţime variabilă 60-78 cm
scaunul cu înălţime variabilă 42-54 cm

B: loc de lucru tip 2 şi tip 3, biroul cu

înălţime fixă 72 cm
scaunul cu 1nălţime variabilă 42-50 cm
suport de picioare cu 1nălţlme variabil~ 00 -15 cm
Se va acorda atenţie asigurării unei libertăţi suficiente ale picioarelor ... ®.
Vecinătate: Toate obiectele ce dotează zona restrinsă de lucru (tăblla mesei
etc.) trebuie să aibă un grad de reflexie de 20 - 50 %. Intensitatea ilumlnării
12
(20) intre 3eo şi 500 lucşi, limitarea orbirii de către sursele de lumină, de ex. prin
... ........: ..:.:..::........................::....: ..:.:.;.......;:...
:::::, :: introducerea corpurilor de iluminat cu grilaje reflectorizantela locurile de lucru
® Libertatea picioarelor Valorile din paranleze sini de dorit cu monitor sau a iluminărli 2·K· ... pag. 145-154. Corpurile de Iluminat În
formă de bandă trebuie amplasate paralel cu ferestrele. Suprafeţele 1ncon-
jurătoare din incăpere nelucloase, cu un grad de reflexie recomandat (tavan
Loc de lucru tIP 1 aprox. 70%. pereţi aprox. 50%, pereţi mobili aprox. 20-50%).
birou cu Înălllme variabilă Direcţia privirii spre monitor paralelă cu aliniamentul ferestrelor şi cu corpuri-
scaun cu inaltime variabilă
le de iluminat in formă de bandă, monitorul pe cit posibil plasat 1ntre ele.
Femei şi Locurile de lucru instalate 1n zone fără ferestre.
Femei bilribati Trebuie acordată atenţie recomandărilor pentru condiţiile climaterice şi de
T (inăll. birou) • (630-1) - (730~)(630-1) -(780-1) zgomot. Prin introducerea multor aparate in incăperlle birourilor apare mai de-
s S (lna~. scaun) 420-460 420-500 grabă senzaţia de balast ce se cere răcit dec1t a unei nevoi de căldură (_
,;,:,;,;,;",;.;.;.:.:.:.;.;.;.:.;.;.;.;.:.;.;.:.:.:.:.;.:.;.:.;.:.:.;.:.;.;.;.:.;.;.:.:.;.;.;. Instalaţiile tehnice ale clădirilor).

Loc de lucru tip 2 PsihologJa locuJuJ de muncă cu monitor

birou cu înălţime fixa
scaun cu in~tlme vanabllă Pot apărea efecte negative 1n cazul activităţii dependente de calculator atunci
suport picioare cu inali. variabilă cind este urmată o strategie de standardizare care exclude mult persoana din
procesul muncii şi in cearcă să 11 incredinţeze activităţi secundare. Prof.
Femei şi
Femei bărbali Walter Valpert ... [Il a formulat În această problemă 9 criterii pentru amena-
T (inălt. birou) • (700'1) - (i30-1j(750-1) -(780-1) jarea locurilor de lucru care definesc 1n mod contrastant (cm - maşină) sarci-
s 5 linăI,. gcaun) 460 - 500 500 - 550 nile activităţii, cu următoarele caracteristici:
P (inăII. suport 0-100 0-150 - o mai mare libertate de acţiune şi in luarea deciziilor,
.ot. picioare) - pentru aceasta, o organizare corespunzătoare a timpului,
- oferte pentru o inţelegere/stăpinire personală a cerinţelor (struct:.Jrabilitate),
Loc de lucru liP 2 - sarcini fără piedici.
birou cu inălţim;: fixa
scaun cu inăltime va.riabilă - activitate corporală suficientă,
- asriel. solicitarea unor calităţi muitipla ala simţurilor.
Fsmel,?1 -lucrul concret cu situaţii reale (respectiv un raport direct cu cond~iile sociale),
F~m~i bart:~:: - oferte pentr:c posibilitatea variatiilor.
! T r:;r31t. blr:l..:i· ,:0":'Q·() -{SOC· i(S8G·tj -(gOCH)
1
- :1cur3!'::tea şi Înlesnirea cooperării sociale şi a contactelor nel7liilocits Yntre
S :';!'j31~. 5':::'Ji1i 420-46G 42<J-SCa oameni,
(---". ,Tioc:~-\=2,"d9 locuriicr d~ [UGL}.

Birou cu sertare pentru format stan·
dard conform DIN 4549/1
® rotile. Compararea suprafetei cu
f.4\
®
Pupitru inalt pentru format stan·
dard, fiecare casetă cuprinde 1.500
cartele
\::!.) care casetă-@
IyJe
~ sistem de amenajare .... CD.
Teighea pentru clienli
® A: cu culoare in spate
B: cu birou invecinat
Birou cu calculator cu suport dublu
® pentru coş (Vei ax)
CONSTRUCŢII
ADM!NISTRATIVE
DIMENSIONAREA
Necesarul de spaţiu pt. mobilier
Cerintele legale referitoare la
mobilierul de birou, valabile fără
42
restrictii Începînd cu 1980, sînt
anulate astăzi de către sistemele
r<:sl~:;;:;:::::;F.i:::rr.~ 14 de amenajări pe scară largă ba-
~;;;::::;;':::::;::?f'~1 17~ zate pe birourile simple şi pe cele
organizate. Norma Euro porneş­
28 te de la o Înălţime a biroului de 72
Birou organizat cu scaun rotatlv cu
13). L,a® economie de spatiu de
r
21
...
cm datorită folosirii cresCÎnde a
monitorului cu tastatură.
0,5 m- DIN 4549 "Mobilierul de birou"
~~~~~~55:~ se orientează după ergonomie
.J.. Si după rezultatele cercetărilor
antropometrice.
33
Biroul standard 156/78/78 este
completat cu biroul 140/70/74
43 care se abate de la acest stan-
dard -0 (sistem Velax -> [lJ).
Cerinţele se referă la posibilitatea
de reglare pe înălţime a supra·
feţei de lucru (tăblia biroului), ab-
,.60 >- senţa vibraţiilor, suprafete fono-
absorbante, Înălţimea corectă
Masă U pentru larmat standard, lie·
® Ansamblu de cartatecl pentru diferi·
te standarde ale carteleler din punct de vedere anatomic a
suportului pentru picioare.
Scaunele cu rotile articulate, şe­
zutul şi spătarul tapiţate şi regla-
bile. Se iau în considerare diferi-
te pOZiţii pe scaun pentru dez·
voltarea .,mobilierului dinamic".
Multiple combinaţii Între biroul cu
maşină de scris şi biroul de scris
pentru realizarea unei unităţi ce
economiseşte spaţiul pînă la un
În reg istraturl şJ cartoteci cor-
puri de dulap fără părţile laterale
Tejghea individuală, -@. Încheierea şirurilor cu
Tejghea pentru servlre cu birou in
fată (model suedez) ® posibilităţi de degaJare părţile laterale autonome. Mobi-
lierul de oţel are dimensiuni stan-
dardizate asemănătoare .... DIN
4545 şi DIN 4549.
r 42 -+- 62 -1 Tejghele pentru servi rea de pe
partea opusă au la o lăţime de
T 62,5 o înălţime de cea 90 .... Q) la
32,5 o lăţime de 30 =100 Înălţime ca
..L să nu se poată ajunge în spatele
~~b..,f
32,5
biroului. În spatele tejghelei este
un culoare pentru servi rea clien-
;ţ8 ţilor în picioare, şi .... pag. 3720
- @. Tejghele neîntrerupte pe
toată lungimea @ şi 0, Prin fo·
Sertare pentru registre ce se pot Coloane de registratură ce se pot losirea tejghelelor individuale se
monta impreună alătura in rinduri pot realiza modificări ale orga-
Illzării după dorinţă -> @.
~ ___ 42.:2!J
~
2,00
 CONSTRUCŢii ADMINISTRATIVE
EXEMPLE
Organizarea În plan

Clădire CU birouri pentru inchiriat cu pină la 93%
suprafată inchiriabilă. Circulatia pe verticală
CI)
1 este publică: prin dispunerea asimetrică sint pa-
sibile incăperi miel sau săli da birou.
Arh.: I.M. Pei & Ass
Separarea zonelor birourilcr şi de circulatie de zona sa- Sistem fără hol cu punctul Rx 1r. exterior, Încăperi
nitară. Rezolvare tipică pentru săli de birouri, Stilpii ex-
teMorl permit o mobilare liberă, Deschiderea liberă
individuale pentru angaiatii din conducere, accesi-
bile din sala de birourI.
17,50 m Ath,: Skidmore, Owings & Merril Arh.: Skidmore, Owings & Merri!

=~=
==
==
d:::. d:::.
==

Schelet de otel ca structură de rezlstentă ri-
gidă, si de aceea făra pereti ca plăci rlgi-
® dizante. Partea de Est SI de Vest cu lamele
verticala, iar la Sud parasol are orizontale.
Arh,: V, Gruen & Ass
Cerintă: săli de birouri cu cea mai scurtă legătură
Forma deosebita a clădirii de birouri
spre incăperiie cu seifurl rezistente la foc. cu parter, incăpeMle de birou am-
® Punctul fix amplasat central-o suprafată minimă ® plasate la exterior: secretariatul, bi-
blioteca si sala de conferinte in ve-
de circulatie, Arh,: H. Kosaka
cinătatea grădinii.
Arh,: Ph, Johnson

®
Formă specială, Rosturile de dilataţie uzuale
4 unităti administra-
tive sint adăpostite dependente de fundaţie, mod
in corpuri proprii de de construcţie etc. Dispunerea la
clădire care, Inde-
pendente unul de intervale de 30 - 60 mlungime,
altul, pot fi extinse l-"i'I'.r...t.)':f---J.:;....--+--f':~~+;~
prin etaiare.
Arh,: O, Apel a) cea mai simplă dispunere la
Scara 1 :1000 construcţii
de beton armat prin
construirea stîlpilor dubli, cu aco-
perire împotriva intemperiilor;

b) ieşirea planşeului în consolă,

zona accesibilă publicului de la rosturile de dilataţie între cele
si administratia internă pe trei niveluri ale
aripii nordice, două braţe ale consolelor, care
Arh,: O, Apel, Skidmore, Owings & Merri! sînt mai puternic solicitate decît
alte zone ale planşeu lui;

c) construcţie complicată prin

forma de cîrlig a legăturii dintre
cele două corpuri de clădire, la
nivelul planşeu lui şi al parapetu-
lui, cu lagăr de alunecare pe
consolele fixate numai într-o
parte.

Datorită vintului, in cazul clădirilor

cu faţade inalte, apar zone de pre-
siune şi de depresiune, care imping

® Separarea corpurilor :le clădire după functiile principale - 0, @,

La parter - circulaiia
apa de ploaie prin rosturlle ferestre-
lor şi crăpăturile zidurilor.
publlcu'ui, incăperi pentru sedinţe şi conferinie, separate de cladirea prinCipala,
Arh.: A. Jacobsen

-1::::.:J-?:" ~~ r::':;'J -~:~:"!~, :'J 3.rjÎ;"1':U:'9 ':-~r'::; ,-:13r~ 3ecisiara ss.'J r~r:~O~i~. r,=,~r::.:,-ui:u un 10-: d·~ lUCiU de:;c~i;; ;:1.--,' :îTcris::e :--c,i ':I~ sl;'":"12.~
-.;'7" .Î_"J·~ ::.-' T::-~ -=<n. 3' . :··r"c~'=' :>'~i it'S:

-) Not"
Disţ:ozi\iila privind dâdirfle fnaUe dIn liniile direc·
toare au fost elaborate da Arbaitsgemeinschalt
der fOr das Sau- , Wchnungs~ und Siedlungs-
wesen ZuslMdigen Minister dar Ladar der
8undasrapubtlk Deuldchland (GrupIJI de lamn
al mlrJştrilor land-urilor Aeplibflcil Federale
G~rmane pentru CO("1struc~i, locuin\a Si aşez~ri)
si oe 8erlin J\rgeb3u· 51 au lost introdusa in lan-
durl in dome111jle respective.
Construcţie cu simplu tract. eficient~ printr-o adînci-
me a Încăperilor de 10,0 m, zona centrală de circu-
laţie pe verticală uneste cele două corpuri de cladire.
Scara 1 : 1.250
Arh.: P. R. Vazquez & R. Mijares
~ ~,
~ gg~~~~Gtt;t\~
/ cipală la alta. Distanţa Între stîlpi la betol
Construcţia de rezistenţâ formeaza turnuri - ®, Intre care stau
f"4\
\.::!.) pretenslonate cu deschiderea'" 24 m si numa~75 m inălţlme.
Arh.: Pontl-Nervi
Aripile cu Încăoeri arcuite ofera Q
® mai ~ună iluminare si ventilalie
Arh.: Scheller
~'JO
~: i~~ ~ eflclent~>
CONSTRUCŢii ADMINISTRATiVE
l'. Construcţie
EXEMPLE
CLĂDIRI ÎNALTE
r
Clădirile de birouri reprezintă primul ti
I 1
normal~
dezvoltat de clădiri înalte. La nivelurile in-
cu dublu Iracl, prin ra- ferioare de obicei magazine şi altelp
poarte stallce favorabile; dezavantal: distanţa interax
•• ® btrou = distanta Interax conSlructle - pag. 359.
Scara 1 .1.250 Arll .. P. Beluschi
asemănătoare cu suprafete comercial
neintrerupte fără curti de lumină. DeE
supra, diferită in dimensiuni şi material,
adesea separată o zonă de birouri. Ele
mentele pentru circulatie verticala, as
censoare, scări ca şi incăperi auxiliare i,
zona centrală sint ventilate şi iluminate
exclusiv artificial. Noi posibilităţi sint ofe
rite de clădirile În trepte şi turnurile scări
Doi plion! la parter permit cirCUlaţie liberă. Planseul
susţinut de 2 grinzi Inferioare longitudlnale ies Tn con- lor şi ascensoarelor plasate lateral.
® solă 5.50 m. Scara 1:750
Arh.: A. Jacobsen Construcţia. Rezolvarea standard este
+ '2;,40 constructia cu schelet de oţel sau beta
: §~§§~g armat. Cerinţele de variabilitate a spaţiL'
lui înlătură posibilitatea folosirii construc-
ţiei de zidărie. Dimensiunile deschiderii
sint în funCiie de material şi construcţie
Placă de beton armat 2,5 - 5,5 rr
Planşeu cu neNuri 5,0 - 7.5 m, maxim
12.5 m de la o grindă de rezistenţă prin-
precamprimat de 25,0 m la o înălţime dl
numai 0.75 m. În faţa stîlpilor exteriori re-
traşi perete exterior tip curtain wa/1 , L,
construcţia din oţel sau cu prefabricat,
structura de rezistenţă principală şi auxiiiarL
uşurează montajul şi reduc deschiderea.
Multiple combinaţii constructive, schele
de otel. planşee de beton.
Extras din dispoziţiile privind clădirile
planşee
® Secliune la @ înalte
Clădirile înalte sînt clădiri cu încăperi
care servesc şederii prelungite a oameni
lor şi al căror nivel al podelei ultimului etaj
al unei părti de clădire se află la mai mult
de 22 m Înălţime faţă de sol. Înălţime"
: .. ~ .. :
parapetelor ferestrelor trebuie să aibă mi·
i r.·.· nimum h = 0,90 m şi acestea trebuie să
fie rezistente la incendiu. Suprafeţele
... ~; vitrate care nu pot fj curăţate din Interiol
În condiţii de securitate trebuie să poatE
..........::.:...•
::.
•.: :
fi curăţate de afară prin instalaţii speciale
de către personal specializat. Clădirile
înalte trebuie să fie separate prin pereţi
rezistenţi la incendii in secţiuni de L '" 30 m.
Din fiecare Încăpere a fiecărui nivel tre-
buie să fie accesibile căi de evacuare
spre cel putin două scări independente
una de cealaltă. Una din scări trebuie să
fie o scară necesară În sensul prevăzut de
Suprafelele de circulaţie şi in centru zonei de circulaţie, da-
dispoziţiile de cons;rucţie, iar cealaltă, În
incăperile anexe plasate la in-
terio( sint iluminate Si ventHate ® torită amplasărli ascensaaralar.
corpul clădirii este cel mai larg.
Arh .. Hentrich si Petschnigg
cazul în care nu este a scară necesară, se
numai artificial
Arh.: Rasskorten poate âlT,enaJ2 ca scară de evacuare pen-
tru clădiri Înalle cu pînă !a 12 ni'leluri. La fie-
care 2 scări trebUie ca cel puţin una să se
afle la un perele e:<terior si să aibă la fieca-
r-s tliV9i ·:îte c fer"S?,str2 exterioară ce poate
deschis:?.. L2I!me2 utiiă 3. scăr!icr r.ece-
52,"'S si 2. ;Jai,'c;r2:0( ieÎ se orien:S3Z2 dUPE
ces(~,::.~:3. j,~:::::r:~ ':'ii:_:tS. ~3r ~~9GlJis să fie:~
J ,-
 CONSTRUCŢii ADMiNiSTRATIVE EXEMPLE
CLĂDIRI ÎNALTE -;. OJ
tU
c: ;:; Ca normativ pentru construcţia zgirie-norilor din New York, acest oraş a
6~ ""''''
<Le: emis În 1982 o nouă lege a planificării cu măsuri normative corespunzăto­
g, -o
o", -o
g~ are, Prin aceasta pot fi controlate densitatea traficului, iluxurile pendula-
" .>:'"
.'1c: c:
,"o
ce:
<Il o
re zilnice de 3 milioane de oameni, aspecte urbane cum ar fi menţine­
6 ce:r: u:r:
reaspaţiului stradal, extinderea suprafeţelor căilor publice şi a accesului
la metrou, circulaţia pietonilor, folosirea luminii naturale, micraclima. -
Zoning - @.
Tehnica de construcţie a zgirie-norilor
Hotăritoare pentru conformarea clădiri[or inalte sînt sistemele de con-
strucţie şi elementele de circulaţie pe verticală. Raportul dintre suprafata
utilă si costurile de construcţie devine din ce În ce mai ineficient cu
creşterea inălţimii clădirii. Suprafeţele construite şi cele de circulaţie ab-
sorb o mare parte din suprafaţa de bază. Împărţirea clădirilor Înalte În
secţiuni cu oferta aşa numitelor "Sky Lobbies" accesibile cu ascensoare
expres şi acolo transfer la ascensoarele locale limitează necesarul de
spaţiu al casei ascensoarelor şi timpii de transport.
Rentabilitatea depinde de ,sway factor", raportul dintre deformarea ori-
G) Cele mai inalte cl~dlrl din lume zontală maxim admisibilă la vîrful clădirii şi inălţimea totală a clădirii
(max. 1:600).
Hotărîtor pentru dimensionare in cazul unei înăltimi mari a clădirii sînt
'ii;.
~ :!l <1
~ forţele orizontale (vintul) şi nu solicitarile verticale. Deformărlle orizonta-
e o ""
.li

~
.e.t':I
&.~
J!

'.â.
~
,.
~
" . [e provin În proporţie de 90% din deplasarea ramei ("shear sway") şi de
10% din inclinarea Întregii clădiri. Constructiile cu schelet, fără o con-

120
~
8
H
H
E
cr:
~
o
u H travîntuire deosebită nu mai sint rentabile de la 10 etaje in sus.
Sistemele convenţionale cu rame conduc, Începind cu etajul 20, la di-
mensiuni nerentabile. Construcţiile din rame de beton armat sînt judi-
cioase pină la 10 etaje făril pereţi de rigidizare, între 20 şi 30 de etaje cu
pereţi de rigidizare, iar pentru mai multe etaje construcţii cu tuburi de be-
ton sau cu tuburi duble. Rentabilitatea unei clădiri este determinatil de
materialul folosit, ,nodul corespunzător de construcţie şi tehnica raţio­
nală de construcţie care concură la aceasta. -P G)
Ţelul unei so[uţii constructive rentabile este atins de John Hancock
Center, Chicago, 1965 de Skidmore, Owlngs & Merill. Concepţia de pro-
iectare o reprezintă vizibilitatea structurii constructive. Bazată pe princi-
piul tuburi lor şi prin aceasta un consum considerabil redus de oţel.
Eficienţa in exploatare prin stratificarea destlnaţiilor atribuite clădirii: ni-
velurile 1 - 5 magazine, 6 - 12 parcare, 13 - 41 birouri cu utilizare flexi-
bilă, 42 - 45 tehnică şi Sky-Lobby, 46 - 93 locuinţe, 94 - 96 vizitatori şi

I~j
.. f--:-:-'j
t·
---_-........~
rl rj.
.. t··· t.~.~_ 8,~117'""'.-~·:1
t~",-~ r..j",.,: O- D' D'.
.. . .
restauraf1te, 97 - 98 instala~i de emisie TV. -- \lJ
Cu ajutorul a nouă exemple, broşura editată de Department of City P[anning
prezintă cum se încearcă să se asigure suficientă lumină şi spatiu de mişcare,
® Domeniul de rentabilitate a sistemelor de constructie pornind de [a liniile directoare, În ciuda cresterii volumului construcţiei.

2 3
1 Equitable Building, 120 Broadway, construit inaintea apariţiei primei
legi de Zoning din 1916. 2 Legea din 1916 a stabilit o anumită relaţie
Între lăţimea străzii şi înălţimea clădirii. Aceasta a dus la zgîrie-norii ti-
piCI in forma "tortului miresei". 3 În 1961 a fost introdus regulamentul
privind numărul de suprafeţe ale nivelurilor (NSN). Valoarea sa maximă
era 15. 4 În acelaşi timp a fost cerut mai mult spatiu stradal. Rezultatul:
turrul din Plaza. Aici: Seagram. 5 Plaza primeşte o bonificaţie care ri-
5 6 7 8 9
dică NSI\J la 18. 6 Pentru anumite bulevarde (-Avenues) Plaza a insem-
nat distrugerea străzii. Astfel au fost imaginate căile publice din cadrul
clădirii. NSN s-a ridicat la 21 ,6.7 Cele mai noi legi tratează din nou pro-
blema luminii naturale, fie în lungul unei curbe a luminii naturale cu NSN
15 ... 8 ... fie după dimensiunea firmamentului neobstruat (NSN 18) ... 9
... fie după cele mai noi tabele ale luminii naturale (NSN 18). (NSN =
numărul de suprafeţe ale nivelurilor)

/t}
iY,(/,i
li: l'

1:,1 I' I
I'
 CONSTRUCŢII ADMiNiSTRATIVE
~QJ

,/ Exemple de clădiri Înalte

.<
AlIled Bank Plaza Houston - CD - ®. Prin suprafeţele exterioare

(~. curbate, solicitările cauzate de vînt au scăzut cu 25 %. Prin aceasta s-a

realizat o economie de oţel de 10%. 333 Wacker Drive -> @ .Turn

t.~
de birouri cu geometria planului provenind din forma triunghiulară a
terenului. 101 Park Avenue New York -- ® Cedarea suprafeţei

Parter
Allied Bank Plaza Houston ®
L5
Nivel curent
terenului În favoarea unei folosinţe publice, prin aceasta o bonificaţie
pentru creşterea NSN. State of Illinois Center -- (J). Retragerea
faţadei la un arc de cerc furnizează un nou spaţiu, rotonda ca un atri-
um Închis.

.
Arh. Skidmore. Owings si Merrill
71 niveluri

!~
:! ~~1
.rE:SJ, j
~ / .,,"
\ /-/
J/<-Jl.

• Nivel curent
Parter
333 Wacker Drlve Chicago Arh. Kohn Pedersen GJ) Etajele 2-17. Sirourile delegaţilor Etajele 19-28. Săli de conferinţe
Arh. E. Eiermann cu 8SD.
Fox Ass. Casa Delegaţliler Bonn 1969
37 niveluri

Nivel curent zona soclulul AdminisUatia 8MW, MUnchen 1972

® 101 Park Avenue New York Nivel curent zona turnului @
13 Arh. Karl Schwanzer, etaj normal Plan cu incăperi de birou individuale
48 niveluri ® Arh. Eli Atlla Ass. cu 1ncaperl mari

o Pa~er 1985
State of illinois Center
Chicago 17 niveluri
®
Etaj cu birouri
Arh. Murpay/Jahn
Lester S. Knight şi Ass.

~
l~:: 1.

Î '.. 1
\ ,. • I II ,
1 i I I 1

~!
'~g

,~-: ;1c~inlstr3t'I3., ~I~I'I '/rYI <')ty(:or;J Csnt2r. N2'N '(Or!I..

-; -
...,... -
~':il:·C:;'::~ :: ~,Y'r '": t:J)
~
:'i!.
-GlC
~I_~:~ S~I...":::: ,-'3 ,~ ,2,~5:-C'3[~:i,
c~ '- : -; - .
'::;IJ-.]r,!
 Un bun exemplu de ordonare a
S"" 12000 ,i Sem, ,,"00 ~ CONSTRUCŢ!l ADMINISTRATiVE

1·····~· .... ···~·······~······lli=J

clădirilor
mari il constituie clMI.
rea UN din New York, EXEMPLE -.. QJ
- CD A,R,
••••••••••••••• 4 •••••••••• , • • • • • • • - . . , . " ' .... 0.0 •• 0.0 •• ' ••• , 0'0
Elemente verticale

- 0$'
CD Clădire inaltă in Berlin - Slemensstadt
Arh.: dr, ing, H, Hartlein
Se, 1 :2000

Punct lix in Siemens·

12'
\61
"Bieberhaus" Hamburg
Arh,: Rambatz & Jalasse
® Baltinhaus Hamburg
Arh,: H. şi O. Garson
Hoehhaus Se, 1 :800-CD

Punct lix in "Bleberhaus"-®

Punct fix in
Batlinhaus -0
,Columbushaus" Berlin
Arh,: E. Mendelsohn ® Slemenshaus in Essan
Arh,: H. Hertlein

Pune! lix in
Slemenshaus Essan -@

I.G, Farbsn - clădirea admlnistra~va

® Frankfurt·Main
Arh,: prol, H, Polzig-Berlin T

Punct fix in
I.G, Farbenhaus-®

I I--r=;::;:::.::::::::=::::::::~~··· ..............1
........ ·················1
1
o Stummhaus in OOsseldorf
Arh" praf, p, Bonatz, Sluttgart
®
Clădirea administrativă
Siemansstadt
a Wernerwerkes Berlin-
Punct fix in clăd, ad~,
a \fI!err1erwerKes -\.§)

Arh.: dr, ing, H, Hartlein

89,56

I ~r'
JIJ13iJ 1Y -':-·:= -;.--::;,~
:.1.tn ::;~ - :'::,""1 s:," =: .:;,;. Jr
 ,---
CLĂDIRI ÎNALTE CONSTRUCŢII ADMINISTRATIVE

I
W i 1--
EXEMPLE

:.1 l
, I

I J
'1 1 I
1i , !
,fi r
'1,
~I
ch..r, 1 llL.J T
"--J v.:, r-

Ollve~i -liliala germană Frankfur!lM 1972 Arh.; E. Elermann

r<\ Secliune transversala clădirea cu birouri, centru de perfecţionare. vedere blocul
\.2.; penlru vizitatori al centrului de perfecţionare, printre altele secretarlate. sali de
curs. centru de calcul, birouri de vinzări, zona de service si in etajul subteran lo-
curi de parcare auto. in blocul administrativ suprafeţe de birou, aprovizionare teh-
nică şi circulaţli in nucleu. in<;t.perlle arhivelor, serviciul tehnic (maşini de răcit.
schimbătoare de caldurâ) - (g)

~B
La nivelul cel mal de Jos a[ structurii de
® rezistenţă cu zăbrele eSle transmisă
lumina naturală spre atri)llll cu~ju­
Retragerea nive[uri[or are [ac in inte-
norul supraletelor birourilor
torui unor reflectoare. - ~- <..§)

A= Centru de
perfecţionare
9. Cafenea
C = Administratie
D. Casa de
oaspeti

Secţiune N-S

Secţiune E-V
® Etaj, nivelu[ superior a[ ho[ului cu casieri;

o
"_~o
, ,~
c
1

~,-''1'1,-'-:','1
__ c o c
~

! l=,~ d ,". _..:.~z "'_"""""'=_=_"'"'~'?"'= -~~:.o:·~~1

_ ___ -,- ___ ?._.--"'~~". '~?,-7- ..
 CONSTRUCTil
ADMiNISTRATIVE
EXEMPLE --'" III
Cladiri înalte
Turn de birouri In Fraill<furt/M.1990
O realizare rezultată dintr-un concurs
al experţilor, Clădirea de birouri tre-
buia amenaiată pentru o utilizare ex-
CD Etajele d1 -47 bireuri (nucleul 231 r;1') ® Vedere de sus a acoperisului ternă. Zona parterului, intr-o mare
măsură lăsată liberă şi nivelurile
sociului reamintesc de "zoning laws"
aplicate la New York. Efectul urban
marcant a fost un criteriu esenţial în
aprecierea lucrărilor din concurs.
51 niveluri, din cara 45 ataie cu birouri,
peste 200 m înălţime, suprafata totală
brută a birourilor 66.081 m'. - G) -
@)

® Etaiele 5 -25 birouri (nucleul 309 m'l 8) Etaiala 26-40 birouri Inucleul231 m'j

® Elajul 2 Skylobby ® Elajele 3 - 4 birouri (nucleul 307 m')

® Elajul 1 tehnic ® Secliune - G) - ® @ .Perspectiva Arh.: Murphy/Jahn

Firma japoneză .,Ohbayashi" a comandat acest pro-

iect, ca studiu. La 2 km de Tokio, pe un atai artificial
cu diametrul de 400 m ancora! pe mare. Suprafaţă
utilă pentru 50.000 persoane, Utilizare pentru birouri
pină la inălţlmea de 600 m. Diametrul clădirii la par-
ter 130 m. Ascensoare pentru 160 persoane ca
transport rapid la cele Cinci ,,sky-cemers", cu transfer
la fiecare 30 etaje. Construcţia tubulară, cu mai mul-
te Inele concentrice este fundatil. 80 m in mare.
Pantru a compensa mişcările clădirii datorate sarci-
nilor generate de vint a fost propus un sistem activ
de reglare automată a balansului prin greutăţi şi re-
zervoara de apă, în funcţie de valorile măsural8
corespunzătoare presiunii exercitate de vint. Prin
aceasta se obţin structuri mai zvelte şi o economie
Plan etaj de birouri
Plan "Si<y eenler"
Etajul 33. diametru 106,8 m
@ E:aJul 17, diametru 116,4 m
de materiale. - @ - @+ @

TJ;',c ~afi'\ J: Star:::j.':;i,j ::r:i:Jirg :3o:?ars

TC)'ti':?f ':':îma 3uildir.C] Oii 3ta'l::! TO'hgr
 Intrare
BĂNCI
portar
GENERALlTĂTI

Sala casieriilor Cerinţele constructive ale unei bănci sînt foarte diferite depinzînd de felul acesteia: dacă este o
bancă privată, cu interese preponderent comerciale, o bancă mare, casă de economii cu o circu-
PupitrJ de scris
laţie intensă a publicului sau o bancă pentru ipoteci.
Ghiseu, operatJuni cu
con!ur! in toate cazurile Însă se fac tranzacţii cu sau fără bani gheaţă Între client şi bancă. Aceste tranzacţii
trebuie să decurgă repede, În siguranţă şi cit mai simplu posibil. Instalatiile mecanice de transport
Ghişeul casieriei
şi altele asemănătoare sînt necesare şi se justifică doar pentru bănci importante şi foarte extinse.
Traseul clientului porneşte din stradă şi trece printr-un hol de intrare spre sala casieriHor prevăzută
Trasaul clientului in bancile mari
germane
cu bănci pentru aşteptare şi cu locuri de scris pentru clienţi, cu diferite ghişee pentru depuneri, plăţi,
titluri de valoare, case de economii, viramente bancare.
Sala casierlilor
În spate se află majoritatea locurilor de lucru pentru operaţiuni ale conturilor şi contabilitate pentru
Delimitare
verificarea şi Înregistrarea cererilor furnizate la ghişee -> G). Sau, clientul depune la ghişeul pentru
Departamentul
tltlurilar de valoare operatiuni ale conturilor dovada acoperirii sumei de ridicat şi apoi poate ridica imediat respectiva
Scară câtr. sail
sumă de la ghişeul casieriei datorită mijloacelor electronice disponibile la ora actuală. Celelalte
încăperi bancare pentru clienţii băncii cum ar fi biroul directorului, departamentul de credite banca-
Oelimltare
re, departamentul de revizuire se află de obicei În vecinătatea sălii casieriilor cu anticamere spe-
Anticamera selfuiu! ciale sau la etaj -o @.
Delimitare
Traseul către zona mediană a băncii porneşte din sala casieriilor şi, trecînd printr-o delimitare, ajun-
Seif
ge la departamentul titlurilor de valoare şi administraţia tezaurului şi apoi În anticamera saifului, care
se află de regulă un nivel mai jos, accessibilă printr-o uşă cu gratii.
® Traseul cirrtre selful c!ierţilor in acest spaţiu se află cabinele pentru clienţi (o cabină pentru 1 per-
'--__--'=====::.::.;====-----' . . .
-
Intrare auxilian!
penlru angajali
soană = 1,0 x 1,5 pînă la 1,5 x 1,5, pentru 2 persoane = 2,0 x 1,5)
şi intrarea În seif. Acesta este divizat În compartimente mai mici, de
Conducerea Departa· obicei dupa intrare, În seiful băncii şi selful clienţilor"'" pag. 371 ®
eăncli mentul de
revizuire
Seiful Departa-
băncii Sala de mentul Pl. Clădirile mai mari au pe lîngă seiful clienţilor un seif special al băncii
sedinte cradite cu accesul numai prin administraţia tezaurului şi cu o scară speCÎ-
Saiful f. ală sau cu un lift pentru bani spre sala casieriilor - @.
clienţilorr

in acest caz la niveluri La subsol se află şi sînt accesibile printr-o scară specială gardero-
dilerita ba, locuri pentru biciclete şi altele asemenea pentru angajati, in-
stalatia de incălzire, cărbuni, şi instalaţiile ascensoarelor, el poştei
pneumatice şi poştei electrice şi altele ca şi arhiva cu lift pentnu acte.
La băncile pentru Ipotecl, hotărîtoare pentru pianul parterului este
@ Relatia intre incaperile unei mari banci
asigurarea desfăşurării fără fricţiuni a operaţiunilor ipotecare .... @
Sela de aştepler. In mijlocul şi@.
zon., de Iranzaclll. Ia capătul
culoarulul cln m"lloc,
neapărat pe~tru vizitatori Siroul celui de-al treilea dll'ector inlra 2 încăperi de conducer'=! vi~av! de director\, de
TranzactII
propriile jnc~perl de discutij şi de scris, Incaperile de discuţii si de scris, ln apropierea
2 incăperipentru .....-"F-=P9=-'f-"'I'1 Registratură vizavi de receplie si lingă vizavi da iMcăperile de conducere scarllor
tnChsP3rea afaceri· IT' desfasurare .. cu acces nemiiloclt către expe·
lor si 2 pentru scn's dltle. scară Iată spre subsolul cu acte şi as· Sacretarlatul direcţiunI!
incadreaza sale de censor pentru acta Ilngă seănle principale
asteptare S'I comu· Ascensorul pentru acte S9 descl,ide
nică cu receptia si in ambele parti
registratura Expeditie intra reglstTalură si regio Incăperea îngrliitorului
stratura băncii. cu acces prin reglstra· directiuni! in punctul de intersectie
Birou intre
tură la incăperea aclelor, linga scările a căilor de circulaţie cu vedem
tranzacţii, camera
de scris. şi principale şi ascensorul pl. acle spre scarile prrnclpale. ascensor.
sala de aŞleptare şi galerie
r9gsl!ratur~
Camera Sala de aşteptare lInga scările
Cameră da .scrIs _ _...--'1ngrllitorulul 2 Incaperi principale, ia distante egale tată
Registratura scns !ingă "'i'"""""~-­ de incăperile de discul il Si de con·
băncii legată de vizavi da ducere
Recepţia :ingă contabilitate linga conducere '9'lp=~ Sală de şedinţe in cenlrul
sala de aşteptare.
expeditie bancii dar in afara căJior
vizaVI de Caslerilluminale Biroul calul da circulatie. lereslre câtre
registratură de-al doilea
dinspre sala ,.,---="""i'1 grădina
casieriîlor prin dlrecter cu
berlihl legalură sor9

Sala de aşteptare el
primul director
!iriga :ntrare
2 încăperi
pt. discuţII
Garderobâ pencru \,
doamna şi demr:r ~
eL.: loa(et~ si INe 81roul primu'u,~_ _
rjfr~ctorcu .
5eoarata da ontabilltate in Sală de consiliere
irv:2~~Hlle de de lucru si
spatsls c3sieriilor Iingă 5al;, da
a13cari pnr. hol 31
\ lîngă "egis!raiurâ 31
deoa~amBntd
acces SP,5
~plene SI
r::n\J,:H~
scara ~gdlr.te. in ?J3.'2
cailor ,je s:rculatle
docinz:i

SC3rf.t :Jriva'~ r:;'.J ~Cli:: C\I'S\cc.e \\\",l"Ji OeiJ'Jrt3mentu! dobinzI lint;:d

;rJ'::'JIr,~a ,:ire-:(orului de ia 5C2J3 5eltul111 50('2 ca5i~r:i si COi"ltabilitats C:.J I~Slr~
51~bs"JI 5:;,3 5ala c:asl'?rliiar:;1 :;r:3i::l ::J.~r:.;
5ed

r-;- -=? ~ _K':'':';:V_ ',"', ·,;·:;j:.c;r!-:-: 'j(l';;1 :,:';'':: -- ,-:,~ :Jc"'r!~' '::st~,:i.le. D2rt9r
:·':·~·C" ~'~: ., ~'~ I'/!'~'?::?!Jt:;c;v:: .!n::'tr-:;,'-:"Tc:r:-< -: ~ ','/~'~~"
 BĂNCi
SEIFURI
Seiful unei persoane private este un dulap cu pereţi metalici-- CD
şi @ ascuns in spatele unui covor de perete sau tablou În dormitor.
pentru lucruri de valoare, bijuterii etc. Poate fi şi zidit în sufragerie
pentru tacîmurile de argint şi altele.
Dimensiuni exterioare Dimef'lsium interlore Straturi

.
o

UJ
in :Iime
lal:me
30
SO
Adircii"1"ls I 24
30
50
38
I 40
SO
24
-O
SO
38
50-120
50-60
38 50 -60
in~l(ime

50
Latime
50
Adincime
4S
inaltime
35
Latime
35
,
Adincime
33
Inserate

1
ină! lma 17 17 27 27 37 -107 60 50 45 45 35 33
2o; 37 37 31 37 37-"7
1
LA/ma
:s Adincime 16 30 16 30 30 80 60 45 65 45 33 2

G) + ® Seif zidit. minim şi mare

100
120
60
60
45
45
85
10S
45
45
33
33
2
2
Pentru magazlnEl.,.
50 .,.. @ Dulap pentru bani mărunti
Oamenii de afaceri au dulapuri de oţel pentru registre, acte
etc.-<> G: şi case de bani pentru bani gheaţă - @.
120 70 sa 97 55 39 2
155 70 55 125 sa 34 3
195 95 60 172 sa 39 4

@ Dulap pentru documente rezistent la incendii

Marime =:<teriOf InterIor Obiectele de valoare care sint folosite mai rar se depun În casete
In~I\. La.1. AQine "al . la\. Adlnc.
60 80 i 60 sa 31 3. inchiriate - @ ale seifului băncii -- ® - @.
100 60 o 10 31 36
Seifurile băncilor trebuie construite astfel încît să nu permită spar-
Cu 1llsa, 125 ea 60 95 -"J 36
so _60
.,
150 12 57
1151 80 S5 145 57
'0_
OI
gerea lor, chiar cu toate mijloacele tehnice actuale. Zidurile imprej-
cu 2 'Jsi 195 I 125 : 65 165 102 muitoare şi uşa seifului trebuie să întîrzie încercările de pătrundere
cel puţin tot atit ti' np cît se apreciază că ar fi timpul pe care l-ar avea
® Dulap de acte cu seif interior @ Casă de bani pentru registre şi bani
la dispoziţie sp&.rgătorii. De aceea zonele inconjurătoare· ale seitu-
Casete pt.
casele de lui nu trebuie să fie accesibile din încăperi Învecinate, incăperi folo-
economii
6 • 20 • 36 site mai rar sau din pămînt. În astfel de cazuri, asa cum o arată ex-
r g:.j~;/t- Casete pt. perienţa, spărgătorii ar avea posibilitatea să spargă zidul împrej-
bancă muitor. pe indelete, din zone nesupravegheate, pînă ar ajunge la un
6.30x50
Casete pt. strat minim ce poate fi spart cu uşurinţă. De aceea dacă seifurile nu
2.02 v:31H<+- bancă
sint înconjurate de Încăperi ale băncii folosite Intens, inclusiv dea-
12.30x50
Casete pt. supra şi dedesubt, atunci zonele Înconjurătoare vor trebui perma-
bancă
22 x 30 x 50 nent supravegheate.
40 .... CaSele in
.il<' soclu Împrejmulrl ale salfurilor. După incercările lui F. Eiser -- []
J.: 40 X45 x 50
pereţii zidiţi din cărămidă arsă constituie o protecţie la spargere
50
'y "
.." -< aproape la fel de bună ca şi pereţii zidiţi din clincher, a cărui su-
Casete de lnchlrlat ale băncilor,
® Dulap cu jaluzele pentru efecle
ŞI altele ® dimensiuni obisnuite prafată netedă nu face o priză aşa de bună cu mortarul. Cel mai bine
protejează betonul (amestec 1 : 3) cu adaos de tluresit (5 kg la 1 m'
de zidărie). Pentru a sparge un asemenea zid, gros de 40 cm, cu
dălti ascuţite. un zidar calificat are nevoie de121 /2 ore faţă de mai
mult de 9 ore pentru un zid de cărămidă arsă cu mortar 1 : 3.
Inserţiile din fier ingreunează spargerea numai În mică măsură (şin­
ele călite pot fi distruse cu ciocanul iar şinele obişnuite pot fi forţate)
Fereastra camerei metalice şi nu justifică cheltuielile suplimentare. F. Eiser, prin aceste cer-
(a sei/ului)
cetări, a ajuns la concluzia că cea mai eficientă imprejmuire a unui seif
este cea din beton 1 : 4 cu o grosime pe toate părţile de 50 cm.
Aceasta ar putea fi spartă În 20 de ore.
La un program de lucru de 8 ore spărgătorii ar avea la dispOZiţie 16
ore, iar În cazul cel mai defavorabil - o duminică şi două zile ne-
lucrătoare - un total de 88 ore. Întrucît În ziua de astăzi, cu ajutorul
Self de miali! de bancă de
® Canale de aerisire in peretele
seifului ® dimensiuni Obişnuite
percutoarelor cu dălţi şi bormaşinilor electrice timpul de spargere, în
afara celui obtinut de F. Eisler, s-a scurtat simţitor, este necesară o
supraveghere a seifurilor la intervale mici de timp. şi În afara orelor
de program. Pentru aceasta, sint de mare ajutor aparatele eiectro-
nice de ascultare care în afara orelor de program detectează cel mai
mic zgomot şi anunţă paza băncii sau secţia cea mai apropiată de
poliiie. SelTurile amplasate libe(. fără pereţi imprejmuitori, vor fi
oăzite chiar de c·§.tre public dar pe de altă parte. in vremuri tulburi
Cu bombe, bomb2.ic:amenta) vcr fi prsdispuse la ataCUl:,
,:~ea ca nu Se li?:.. i'n~Tmpla CJ seifurrle din inter:orJI clădirii. În af2r2.
':;8 3C83.s:a 'Jn clieC1t Îşi V3 ţine intotdeauna banii În pl'miţă si nu pe
IJn ::.ia~·:u ce pr~::,:;:j;:3rs. Est.s d~cj l·ecc,~a:;rj.sbl! C3. .seifui S2. fie am-
i:,::;.sar Tr :~!tui '::,3dirii -'. . P3.i~. 27 0 (fi
 BĂNCi
Uşire seifuri!or şi uşile blindate se pot roti extrem de uşor În jurul
unui ax de oţel, fără să se [ase, sînt rezistente [a toate agresiunile
şi au plăci blindate care nu pot fi găurite sau distruse, armă:uri rezi-
stente [a foc şi topire şi care sînt turnate Într-o masă rezistentă la
foc, topire şi găur:re. Grosimea totală de aprox. 27 - 30 cm. Fără
gaură pentru cheie, cu Încuietori speciale (broască "miracol", cu co·
mandă de la distanţă etc.) şi cu sisteme electronice de alarmă sen-
sibile la cea mai mică trepidatie a uşilor.
Ghişeul casleriilor În cele mai multe cazuri la ora actuală fără
zăbrele metalice, doar cu sticlă protectoare -+ ® - ®. Protecţie
împotriva spargerilor şi a jafurilor printr-o instalaţie de protecţie elec-
tronică declanşabilă cu piciorul sau genunchiul. Sub tejgheaua
CD uşa de seif cu uşă de zi intarioară ghişeu lui de obicei dulapuri de oţel standardizaie.
Partea cli9n~lor

c efI
Partea clientilor Comunicarea internă în cadrul băncii, În loc de poştă pneumatică,
:::J Cl benzi transportoare etc. mai nou cu monitoare TV. (Casierul pri·
meşte cecul, transmite numărul prin microfon la operatorul cu con·
~ ~.

1. "'/
Partea
~-.J3
băncii
turi, unde extrasul de cont, semnătura etc. se execută În faţa ca-
merei de luat vederi după care casierul plăteşte cecul pe baza do-
vezilor urmărite prin intermediul monitorului).
® Ordonare liniară a ghişeelor ® Ca şi la ® cu birouri de lucru Bănci "drive-in", la care clienţii au acces cu şi direct din maşină
fără să mai intre În clădirea băncii. Fără greutăţi de parcare
Ghişeele fac parte din corpul clădirii băncii sau se află sub trotuar la
nivelul subso[u[ui cu o coloană [a marginea rigolei În care se află un
sistem de comunicare cu oglinzi şi microfon şi un sistem de trans-
Ghisee In farmă de port al banilor -. 0.
dinti de fierăstrău cu Fiecare ghişeu are o capacitate de operare de aprox. 250 clienţi pe
suprafală laterală
de lucru zi. (O operare durează În medie 60 secunde.) Nu toate tranzacţiile
bancare pot fi rezolvate la ghişeele "drive-in", de aceea sînt
prevăzute şi În aceste cazuri săli cu ghişee pentru tranzacţfile care
necesită mai mult timp.
Sticl~ ~
blindatâ ' Micro an

® Ghişeu de casierie germana

ln bancile mari din Serlin
® Ghiseu de casierie suedeză ® Ghişeu auto (aCcesibil din
maşina), se evită par·carea ® Ghisee auto sub formă
de chioşcuri
,
Ghlşeul de casierie In prezent acoperit In Intregime cu sticlă blindată impotriva esca· -- - -~---- -------- - --::.=.-------- --- :;:=.:#-- - - -- - -~-
ladării teighelei; patru straturi de geam cu grosimea;. 25 mm. Acelaşi fel de pretecţie
prin sertarul gllsant scufundat - @. i ~<.:::~--~~~ . .~:-~- _,------- -:~-
T
f-:--. --:-J
lîf:~csl··
-1._
11,00
Ghise9 a u t o ; - - - - - - - - - - - - - - , . -
, ..
Legătură prin difuzor,
oglindă şi ascensor bani
T8 ~-·-·4~--'~·>."·':::'
-, ~ ... GMişee auto
.; --~--4::-':-"'c.r:=JJ--- @ ce fac parte
din corpul
clădirii
băncii

28,00
o
o
~.
oani

~. : // ? J"II" ......... , . . '." L:h. . ~

+'/('. )/ ,. 1 •. I

"" 15
- ~
'\ ~
-
~
I ,/'
/ 1./ /' /
/ /- - ' - - - ' - - - - ! .
1_
I - ..e-_ !> --
I ;;c
-~---p-~--, \
\ 1
II
+ " ," ----~_/:> /'
I~ X~-----;-~~~~ ~5,ao~
---=:-', ,::""I;;~IJ:J-= '~]ncâ SUD lr':Jtl.. ?J '::'J -::::-:!J3.r2 C:;I'-,3~~ cu::1') ::,~ ~li3i~l~ :i~rtrlj clrcu:-::.lÎs
:-::":-'''; :!i.-?,-·', s':: I~sun ;:.. 2 ,';:C_ ~ ~ ':;-:":': ;"-j::':~
-.F::~·.::;·::;3 :;?-I/Iril 'c i:~:~-, >.: .: :;-:sc: ~
 PASAJE ACOPERITE
TIPOLOGIE ~ QJ

Pasajele acoperite reprezintă O temă interesantă şi in acelaşi timp

Pasajele din canlrul unui oraş si~t
gangurl de legătura cu acoperis
vltrat (lumină naturală). Ele sint de
dimensiuni mal mari in lungime
decit in Iătime sau inil.ltlme
des Întîlnită în arhitectura contemporană.
Pasajele pot fi pe un singur nivel sau cu înciinări nesesizabile
urmărind profilul terenului, sau cu semi-niveluri prin dispunerea
"Split-Level". Pasajele sînt destinate exclusiv pietonilor, in calitate
de căi semi-publice ar trebui să fie accesibile permanent. Pasajele
trăiesc din varietatea funcţională (comerţ, combinaţii de diferite do-
menii). Este de dorit să fie prevăzute cu dotări ce pot fi vizitate şi
după inChiderea magazinelor. Structurile vitrate sint din oţel, alumi-
® -® niu sau ferme de lemn lamelar încleiat.

Legătura I
Acoperis cu două ape
in~jruire asemănătoare pje~eror

stati:=Q

"-~
Acoperiş poligonaJ
Un pasaj nu constituie neapărat o
Rectiliniu ,1 irin! Pasaj comercial, D\Jdweller.
@
Arhitect: Gottfried Bllhm, Killn
® legatură intre două locuri. EI trebuie
să se incadrez9 organle in fluA\!1
pietonal al oraşuluI. Poate fi: - \dJ
0-®
Ocolire
1!1'!Illf1'lqll!'I'~
Acoperiş cuT ,'.

J
II
~
O sumă de
forme asemanătoare
sau d~erite Acopenre in zona
medianâ
Acoperire pe
toata Iili!me.
~1T
Prlsmatic

® -@ ® -® @ Posibilitati de acoperire,

=fr=
=rtCE
Un pasaj poate completa un spaţiu stradal
aflat intre două clădiri existenta sau nou con·
Pa un nivel
S~riilnită p~co~~u~iie'
adiacente

strulte
Cupolil in forma naalt.rata
Pe mal multe niveluri constr~cţii!e

JJff~\\
Independenta, intre

~~
adiacente

~
Mai frecvent este cazul următor: pasajul
tre<:e prlnt,·un bloc construit existent sau
nou construit
o Amplasarea pasajelor ®
Pe un nivel cu galerie la subsol
Moduri de etajare, Nivelul principal
de circulatie este de regulă la nive·
=:tOE Cupotă cu int.rsectari de corpuri
geometrice sau adăugăM
@ @
'""?rE
Pozitia structurii portante -@

~"""'"
N
lR 'I
;rr:I,nferior
~
.
II~-­
,
-J~ţ= Galeria ,3ac~<enheimer INar..s
--1_ L.......; Arhitec:i: 3p~'?rp'."!r. GmtH:

C::;": -';':",:; lfl ;,::!r~â.~t? vit,--F~.

,::;:,., :~.:.;r~ :"r:,::'j :;J:::_~i;jl
 PASAJE ACOPERiTE
Ql
EXEMPLE ISTORICE --
Passage du Caire -> Q) + ®
Cel mai vechi pasaj acoperit din lume, menţinut pînă În prezent, cu
370 m (1210 It), pînă azi cel mai lung din Paris.
Mai puţin reprezentativ, acest pasaj este pe două nivele, cu lăţimea
medie de doar 2,70 m (8,5 It). Adăposteşte pînă astăzi magazine pe
două niveluri iar deasupra acoperişului de sticlă sînt locuinţe.
Gaieria Vivienne ..... ® + ®
Franc;ois Jacques Delannoy, architect (1755 -1835). Galeria a fost
realizată aproape În acelaşi timp cu Galeria Colbert, situată În acelasi
bloc construit. '
Passage du Grand Cerf..... @ + @
Galeria IJivienne.
® Galeria Colbert. Paris. Stadiul din 1966
Este un pasaj rectiliniu de 120 m pe toată lungimea blocului construit,
pe trei niveluri şi doar 4 m lăţime, Deasupra magazinelor sînt birouri,
'---
/I'r-.Şjl
Ci,,. I '1
/'-.../
respectiv ateliere, iar deasupra lor locuinte,
Pasajul Choiseul -- 0
IN Pasajul lung de 190 m este mai degrabă o stradă acoperită În com-

~I
paraţie cu celelalte pasaje pariziene. Fiecare dintre case se distinge
printr-o scară elicoidală de acces.
~/-..//~
! / i '-......,"(
Passagen Joulroy und Verdeau .... ®
1!J1/lJ'-'l:"_"", Sistem acoperit de circulaţii pietonale, 400 m lungime.
, / / /"; /
Galeria Mazzini ..... Q) + ®
/~ Aparţine pasajelor monumE?ntale.
Leeds Tharntan's Arcade ~ @
'1
'-...,j. Clădirile de la capete şi pasajul sînt pe trei niveluri.
Galleria Umberto I ..." @ + ®
Cele 4 intrări justifică în mod ideal forma de cruce cu o cupolă imensă
În centru.
® Passage du Grand Ceri. Paris

Passaoe du Cai re, Paris,

® pe la f798

Passage du Grand Ceri. Paris. 1825

 PASAJE ACOPER!TE
Exemple Ist~rice -» CD
Galeria Vittorlo Emanuele II din Milano reprezintă punctul culminant
al evoluţiei pasajelor. Cu acesta se incheie o etapă ce incepe cu pa-
sajele pariziene şi are ca treaptă intermediară Galeriile SI. Hubert din'
Bruxelles.
Planul de bază al galeriei este o cruce latină cu centrul dezvoltat ca
octogon.
Cîteva dimensiuni principale: bratul lung 196,62 m, diametrul octogo-
nului 36,60 m, Înălţimea pînă la cota superioară a lanternoului 47,08 m
.... (îl - ® + ® - (2).
Aceste dimensiuni au fost atinse doar partial de pasaje construite ul-
Milano. Piata Domului şi Galeria Pasalul fotografiat cu Obisct,lV r.'\
Vittorio Emanuele II. Stadiul din ® superangular "ochi de peşte" - 0 terior: În Înălţime de galeria Umberto I din Napoli şi În lungime de
1900. Arh.:G. GUM - noul complex comercial din Moscova. @. În alcătuirea
faţadelor interioare se remarcă influenţe evidente ale faţadelor urba-
ne ale lui Palladio.
Noul complex comercial din Moscova (GUM) -- @ - 0 + 0 - @.
Blocul construit al GUM este de o formă asemănătoare unul parale-
log ram cu lungimile medii ale laturilor 90 x 250 m.
Extensia poligonală a mijlocului în care se întîlnesc aleile centrale
apare ca o reminiscentă a pasajulul din Mi/ano, deşi bratul transver-
sal nu se dezvoltă pînă la acoperiş.
Galeriile St. Hubert - @ - @ + @
Reprezintă primul exemplu monumental de pasaj. Volumul său
aproape că nu a fost depăşit de pasaje ulterioare. Este În acelaşi timp
primul construit cu contribuţie publică.
® Cupola de sticlă - Ci) (j) Vedere de pe cupolil. - CI)

~:~
.ffim!l.
Secţiune transversalâ :.
:-
jL:~Jll "r'.
W''''''j ~ :.:
~~
I
Plan parter, sectiune ~ ,,..,. .

Execuţie ~
transversalâ cu Galerie des
:?r 1./ F,'OI -= :- Princes. ..:
?Il i::-(III/111 • ". II. -...; :-' 1
I '::"::' ., 1 / . • • /, . ""

~
:: 1("
"', IIr::';;"::"~1111''''j:
'fiII.:.!" ~
11 11"", \
Plan parter, proiect 1839 I

@ Moscova, Noul complex comercial GUNI. Plan panar. Arh.: Pomeranzsn @ Bruxelles. Galeriile St. Hubert
-+@-@+0-@·

.® tf1\ Bruxelles, Galeriile St. Hubert. @ Braţullongilt.Jdinal al pasaJulu! - @

@ Vedere din zona mediana - @ Spatiul lateral - @ "-Y Stadiul din 1866

375
 PASAJE ACOPERITE:.
Exemple ->o c:o
Galeriile şi pasajele sînt elemente de proiectare redescoperite dl
arhitecti. Acoperişurile lor transparente acoperă străzi, alei, pieţe si
leagă clădiri şi magazine.
Galeriile şi pasajele au devenit completări ale zonelor pietonals
oferă protectie împotriva capriciilor vremii şi sînt În acelasi timp la
curi de Întilnire.
Pasajul comercial din Hamburg ---> Q) - ® . Suprafaţa terenului
11.000 mZ , suprafaţa magazinelor 9.400 m' pe trei niveluri. Acoperi:
1'1' Hamburg. Planul cartierului "Hansa"
®
® Kaiserpassage din Bonn. Plan parter.
®
carosabil, 180 de locuri de parcare pentru autoturisme.
\V _ @ - Arh.: v. Gerkan-Marg ~ (2) - Arh.: O. Klosa Kaiserpassage din Bonn -- @ - ®. Pentru acest proiect au fost
luate ca model pasajele şi galeriile secolului al 19-1ea. AIăturare,
spaţială a magazinelor specializate si de lux, a chioşcuri lor, ca
fenelelor, restaurantelor şi cinematorgrafelor trebuie să constituie L
invitaţie pentru trecători indiferent de condiţiile meteo.
Calwer Passage din Stuttgart este acoperit cu un mare semi-cilin
dru de sticlă -- (±) - ® . ® - @).
Secliune Wilhelm-Arcade din Wiesbaden - @ - @, legătură Într"
longitudinalâ Marktplatz (piaţa) şi WilhelmstraBe (str. Wilhelm), magazine la par-
ter, la etaj un restaurant precum şi încăperile sociale si anexe alE
magazinelor.
"Galerie Kleiner Markt" din Saarlouis - @ - @, circulaţie pe trei ni
, " ~. veluri cu scară rulantă. Lărgirea suprafeţei la subsol dă pasajului ca-
Plan pasaj: a) acoperiş - parcare. f-j'\ Secţiune Iransversala - @ racter de galerie.
b) par:er \.!.J Pasaj cu acoperire de sticla

~~ţ
"'::;:--
~~

Par!\3r
Plan acoperiş vitrat al zonei
r;:;'\3 Secţiune cupole mică. Plan şi tfi\
Wilhelm - Pas.age din Wiesbaden.
@
Centrul comercial" Galerie Kleinar
Markt" din Saarlou~ Plan de
'0 sec;iune prin pasal - Q) ® pa~Jului şi vedere in sectiune
-r,g) - ® ~ --> @ -@. Arh.: W. Grossner
.situatie- @ - \j§}
I

Calwer Passage din Stuttgart.

Plan. Arh.: Kammerer şi Balz ®
~
Plan. vedere şi det~u al acoparirii
semi~Cllindrice - @
@~
IL
-@+@
4.0
Sectiune prin structura cu arce
@ Intrarea - @+@

:01'.
 tJ-=:j
ACOPERiRI CU STICLĂ, LUMINA10ARE

~D
~ClJ

În concepţiile arhitectonice moderne, ca urmare a preocupării pen-

'~'''~ -=:1
Elemeot portant cu Grindatstilpi Element portant Suspendat de tru oraşe şi oamenii lor, sînt integrate tot mai des acoperiri transpa~
structur~ suspendată
rente, Acoperirile transparente oferă nu numai protecţie la vînt şi

ID .. '®'"j'" factori de climă, ci reprezintă şi' accente În peisajul oraşelor.

Acoperişurile transparente ridică nivelul de calitate al vieţii În oraşe.
Ele sporesc valoarea timpului liber: mersul la cumpărături prin zo-
nele pietonale şi străzile comerciale protejate de intemperii,
5tilo cu con sale Structură Rezemat de cladire si Consolă de clădire frecventarea teatrelor În aer liber, a piscinelor de Înot, a complexe-
autopert.ntă cu stilp
lor sportive, ferite prin luminatoare de influenţe perturbatoare.
CI) Forme posibile de acoperire ® Acoperiri suspendate
În mod evident se va ţine cont de păstrarea eficacităţii acţiunilor de

ffit::Jtr:d
salvare În caz de incendiu şi nu vor fi alterate condiţiile de tempe-
ratură, umiditate În spatiile stradale, În magazine, restaurante şi
birouri.
La acoperiri transparente se folosesc:
plăci/piramide transparente din sticlă cu silicat
Elemem portant cu Grindă suspeodata Grindatstilpl' cupole transparente din sticlă acrilică

@:()$"~O~~"
semicilindrii transparenţi preformati (ambutisati) din sticlă acrilică
sau policarbonat
suprafeţe ce se intersectează, armate cu fibre sintetice
sticlă ignifugă - pag. 162 şi urm.
Se mi cilindru Sollă In cruce Şarpantă in lntr·Q apă p::ţ>ramldâ sticlă curbată (3-8 mm, raza Între 50-230 mm),
două ape ~
rLi"
'V
Forme posibile de
acoperire a spaţiului stradal Forma pOllgon"Iă Cort

"

~l~~"
Construcţllllexibile

Pasaj comercial acoper~ pe segmente

Loc de joaCă copil Acoperiş - cort.
® Acoperişuri stradale transparente ®-® Tribunele de la Lord Cricketplace
din Londra
Sanalorlu in Bad Krozlngen.
Acoperiş deasupra Intrării

~
= .
Acoperirea
. ,

pieţe!or
"':.

...... : .. '::. ...: .... ;.',:.

~~~"."

Acoperire stradală
::::::: :',::.::: .:, .. ::.::::;:
solldarăcu clădirea Aulogară cu cupala vltrată
NTmesiFranla. Structura gonflabil<l.

o -® ,@-@ @ transparentă ancorată pe un Inel

susţinut de srllpil de alei ai ultimului
@ Stuttgart, Riimerschule.
Acoperişul curţii şcolii

1
nivel al arenei

'"'"

II

Plan

Cocsrtm==18 93rii centr3!e din

(10) ~.c~es ~a jc3.r: cu acapsris'..;r: Harr:curg. P:olectare 3,j't;. G'?21'·
'- :[î ,:;OIJa apa SCh'ilr,;C]8r si ~s':'c .. HambLJq

'- J
 ., .. ... ':,';:::::.-::::::;:::,':::,':::,':::::::: ': ..

Magazine cu autoservire/magazine AS. În cele mai multe cazuri ma·

gazine alimentare. Personalul are functie de consiliere, asistenţ
deservire a clienţilor. Clienţii sînt serviţi la departamentele de ca
mangerie, mezeluri, fructe şi legume. Toate produsele trebuie ex·
puse ambalate şi dispuse În funcţie de sortiment. Atenţie trebuie
acordată circulatiilor -- @ - @. Ele Încep lîngă standul de coşu
respectiv cărucioare de cumpărături, şi se termină la case şi la mi
sele de ambalat. Rafturile de perete nu au înălţime mai mare decît
cea de apucare -> CD - ® . Raftul cel mai de sus se află la max
.. ·.. ;.:: ..so.. ·:i 1,80 m, raftul cel mai de jos la 0,30 m deasupra pardoselii - G
Raft de Raft de perete pentru,
Perete cu coridor pentru reumplere.
CD perete pt.
sticle
fructe, legume şi
mărfuri neambalate,
® Sertarele sint inlocuite
cu reumplere
,..... @) 1- •• - .. - - - , ; ,
I ,

,.30 ,S'), !S'·

! ~ ~.--.J I •.. ~:
,
I
:'

T
:\,< 1(" '.1

',~>\~, -.~) Il
ca.
45
1 C<., 'c::. I

..~. "0:
T , I
ca.
BO
T
30
1111JE~,~ i 11
......................~~~~~ ..... '::-___--'I,j,. ~
b

® 8) Raft pentru produse

fiO\ Circulaţi/le trebuie să cuprinda şi colturile. intrările sînt separate la a şi c,
Produse de panitlcai1e ~ cuplate la b

Lampa :~
lIumi?at

D~ Id, ':

1'~11
.: , \ "

'@~ ~-\;~~ •
l.-- :~
:~
.~

~l
._ . . . ---,,1 •••• _,_ •• - . . . _ •• _-_ ..• - • ___ ._ . . . . _
T
~~. ii Coridor de reump!ere
' ........................ :.
Ratt autoservire Raft autoservire Raft tip cuvă cu traseu de reumpla· Magazin cu vedere cună asupra clientilor şi control leasa). Clientul nu este
®
5 Raft vinzare cu tăvi ® re. Clientul pune produsul pe care
nu I·a ales În tava de rezarve
obligat să circule ocolit ca la 1Da

Cosuri
-
- -
---
Teighea prezentare ---
produsa ---

T
Depo·
zltare
II,
"
1',
,' ,, O
Depozitare cosuri
ru
f - - - - - 160-1BO ----.~
i 80 ! 60 1 40'1 40 1 120-130 ;l;80 ! 40
Planul unei unităţi de casă cu
(2) Lătimea minimă a unui magazin .. 4,0, mal bine 5.0 @ Sectiune printr·o unitate mică @ dimensiunile minime

!Z2fZ2ZI "'I'~""""""""-"""=
de casă

VI/JOIZJ [1.,1

E'Jacuare .,
!o ! Bdse·soleil
.
g.gr )

IcifJ
Ir-
~d

·············~~f-;-;~~;:·;;····
II
'J'

.- "?C):~

'-:-'3:---' ~:: -: ... ::::,--: ~:n J~:J,:~


Schema circulaţiilor pentru magazi.
nele de peşte
livrare I Jupuit
Schema circulaţiilor pentru magazin
® carne vina! şi păsări
.....-----.
Schema circulaţiilor pentru brutări!.
® Este necesară o ventil are bună,
eventual cu de·umidificare
D.
Schema circulaţiilor pentru magazin
de fructe si legume. Depozit mic, de
cele mai multe ori pentru necesarul
de o zi
MAGAZiNE
ALIMENTARE
Magazine de peşte
Deoarece este perisabil, peştele este păstrat la rece, Însă pestele
afumat. spre deosebire de cel proaspăt, trebuie păstrat neapărat la
loc uscat.
Peştele are un miros puternic, de aceea magazinele sînt prevăzute
cu obturatoare de aer sau cu perdele de aer. Pereţii şi pardoseala
trebuie să fie lavabile. Trebuie luată În considerare circulaţia internă
de livrare. Eventual acvariu (reclamă prin expunere).-- CD - ®
Telghea peşte cu dispozitiv de
Magazine de carne de vinat şi carne de pasăre
răcire şi scurgere
sînt deseori legate de magazine de peşte. in depozit trebuie să exis-
Atirnare
vfnat
te în general necesarul pentru o zi. Camera de lucru trebuie
prevăzută cu maşină de jumulit şi jupuit. Deoarece păsările absorb
li!
uşor mirosurile, trebuie depozitate separat atît În magazin, cît şi În
:~: camera frigorifică.
Suprafeţele de expunere şi pereţii: din marmură, dale, mozaic, ma-
~.,..,.,J,~~~~...J:::
I
:..:::....: ....: ......::...::..: ....::......: ..........: ....: ......: ........
f'4\ Tejghea masiva cu /lnisaj din mar-
:~
terial plastic, lavabile. Multe tejghele frigorilice, respectiv vitrine. --
@-G)
Magazine de fructe şi legume
Legumele proaspete trebuie păstrate la rece, dar nu congelate, fie
neprelucrate, fie gata de preparare. Cartofii se păstrează în încăperi
întunecate. Vînzarea se face În general din recipiente livrate şanjabi­
\.:V mură şi placi ceramice
le (coşuri, lăzi, cutii ş.a.m.d.). Trebuie prevăzută protecţie contra
murdăriei sub grilele de depozitare. -- 0 -
® În unele cazuri maga-
zinele de fructe şi legume sînt în legătură cu florării. Magazinele cu au-
toservire prezintă produse gata ambalate În ambalaje transparente.
Măcelărie
Circulaţii de lucru: 1. livrare, 2. măcelărire, 3. tranşare, 4. prelucra-
re, 5. congelare/depozitare Îndelungată, 6. vînzare ..... @ - @ .
Avantajoasă configuraţia pe un singur nivel, eventual şină de rula-
re şi cîrlig rulant. deoarece carcasele de porc şi de vită pot avea
greutate de 1,5-2 chintale. Camerele de prelucrare şi Irigorillce tre-
buie să aibă o suprafaţă de 1,5 pînă la 2 ori mai mare deCÎt cea a
magazinului.
® Teighea vînzare cu geam Pereţii: dale, mozaic ş.a.m.d., lavabile.
Suprafaţa de expunere: marmură, sticlă, ceramică.
Tejghea cu suporturi pentru lazi şi
® coşuri din sirma. Tablă pentru scur-
gerelp'lcurare şi tavă pentru colec- ® Vinzare pe trotuar .,dln mers" pe tejghale mobila sau front magazin cu expunere În
scop de reclamă
tare murdărie
L--l,5G-~'
 MAGAZINE

Livrare produse

Uşă turnantă
1-- 2.00--1
Înălţime liberă
2,2Cm

oJ\:'
CD
~D' 1-1,80--1

Uşă glisantă; inăltime liberă 2,20 m ® Filtru de aer

o
O~ "(i

rŢI Cărucior cumpărături, sarcină utilă

O~
Cărucior cumpărături; volum coş
101,120,130,150 I I.:::.J 200 kg
O
Dulciuri Oellca1e.e

I' I \ !.lJ LE
t
Dulciuri Hrana animale
I LJ
Oulclurr Hrantll!lnlmaJa
,
r I!
ParfUmerie
Li i I I
DulcIurI
1] CE i t

Hrani animale
Conserva
! D

II LUI il ~ I
Con~erve
ru ~

1
~
~
II li !
Alimente de baza
8
c

f-- 130---l
1--130--1
® Variantă pentru
ii li li ! "C:
~

® Unita19 casă supermagazin AS ® Non Food AUmante de baztl

j
i H4 6H1 co li Ei,;~
T Non Food Non F'ood Cacao CaII!
caraa
o
ă: ~
<1l

IF I I! !I ii I II i~

t 1 (""\ ~ 0 II II
Patlserla/pilne

R ~~

\~O
]
Q.

1--140 ---1
1
(2) Variantă pentru ® ® Variantă pentru ®

8:3uturi
 L :: 2,60 .. 3,eS m
Suprafaţll totar~ de expunere =
3,0 ... 4,5 m 2
MAGAZINE
CapacitatI! utila 910 1.350 litrI
!II -1-
Magazine dlscount suprafaţă vînzare 300 - 500 m2,
AerIsire Situate central În zone rezidenţiale În oraşe mari şi medii. Amenajare
economică, se renunţă la servicii. Gamă redusă de sortimente de 'ali-
o
o
'.o mente: alimente uscate, raion mic de produse proaspete,
Magazine AS (cu autoservire) suprafaţă vinzare 100 - 250 m2.
Situate in vecinătatea zonelor rezidenţiale in oraşe mari şi medii; pla-
sate central in localităţi rurale, Gamă completă de produse alimentare,
raion redus non-Iood,
.','......:.;..':.:'....,.:.;.:.:...:.;.:'....:.:.:.:.;.:.;,;",:.;.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:.:. :.:.:.:.:.:.:.:.:...:.:.:.:.:.:.:.:.:.,'..:.:.:...:....'..... ::::.'..,...,'........,'..,'. Supermagazin AS (cu autoservire) suprafaţă vînzare 250 - 400 m2 .
1465 1465
Situate central În zone rezidentiale În oraşe mari şi medii, la periferii,
Ladă frlgorifică
superioare
cu rafturi
® Ladă frlgorifică fără
superioare
rafturi precum şi central1n localităţi rurale, cu caracter regional. Gamă com-
pletă de produse alimentare şi non-food,
1130 910 5upermarket suprafaţă vînzare 400 - 500 m2,
Situate central În oraşe mari şi medii, precum şi in zone centrale cu
aflux mare de clienţi. Gamă completă de produse alimentare şi non-
~ food bricola' i extile.
_._------
Centru AS suprafaţă vînzare 1,500 - 3 .500 m2 ,
o '" Combinaţie intre supermarket produse alimentare şi centru bunuri de larg
'"
~
o
;; ~ o
'" '"
:'" consum În centre şi oraşe medii de Însemnătate regională, Gamă com-
8 pletă de produse alimentare, gamă variată de bunuri de larg consum.
'"
'" Hipermarket AS suprafaţă vînzare Începînd cu 5,000 m2 ,
S Oi
Situat În imediata apropiere a unor căi de circula~e la periferia marilor oraşe,
'"
lîngă autostrăzi şi accese dinspre autostrăzi, în zone de aglomerare supra-

.,',',',',',' ,',','.',.,'i',""',""','," "',';'~'~~,',',." : ....,',','("" ',',',.,'.. ' . . . . . . . . . . . . . . . .: : :. .: ••••: . . . . . . . . . . . . : ••••• ' ••••/ , . . . .4 . . . . . .: . . . . . . . . . . . . , •••••: :.
regionale, respectiv În oraşe cu funcţiuni de aprovizionare centrală, Locuri
de parcare suficiente, Gamă de produse la fel ca centrele AS, Adi~onal; re-
® Ladă frigorifică verticală cu rafturi @ Dulap frigoriflc staurant, staţie de benzină, spălătorie auto şi comerţ cu amănuntul.

Caracteristici importante pt. amenajare pină la 399 m2 400 - 499 m2 500- 599 m2 600 -799 m2 aco -899 m2 1.000 - 1,499 m"
1, Necesarul de personal calculat 10,6 12,9 15,3 17,7 22,1 30,2
cu normă intreaga 7 -14 10 -16 12 -18 16 -20 18- 25 25 -33
2 Raionul de carne proaspătă şi mezeluri 22 21 20 19 18 17
a) aport la cifra de vin zări in % 19- 28 20 - 32 20-28 17 - 25 16-24 14,5 - 24
b) lungime tejghea in m 6,50 7,60 8,75 9,08 9,75 11,75
6,0 - 7,0 7,0 -8,2 7,5 - 9,0 1,5 -10,5 9,0 -10,5 10,0 - 13,5
c) camera de pregătire In mJ 14 19 24 26 30 36
8-20 13 - 25 18 -30 20 -32 23 -38 23 -50
d) camera frigorifiea tn mJ 11 13,5 15 15 22 25
7-15 9 -18 10 -20 10-20 14- 30 16 -35
3. Raionul lactate şi produse grase 6,75 8,0 8,75 10,25 11,25 15,7
a) dulap lrigarHic de perete In m 6,3 -7,3 6,5 - 9,5 7,5-11 9-12 10-13,5 12-18,5
b) camera frigcriflcă in m2 6,0 7,6 10,0 12,0 13,0 15,0
4,0 - 8,0 5,0 -10,5 8,0 -12,0 8,0 - 15,5 8,0 -18,0 10,0 - 20,0
4. Produse congelate (fără inghetata) 5,5 6,1 7,5 8,75 10,1 13,5
a) unitata normala în m 5,0 -6,0 5,5 - 7,0 6,5 - 8,5 7,5 - 10,Q 7,5 - 12,0 12,0 -15,0
b) unitate cu lăţime suplimentară in m 3,85 4,1 5,5 6,75 7,75 8,75
2,6 - 4,6 3,0 - 5,0 4,0 -7,0 4;0 -7,5 5,5 -10,0 6,0 -10,0
e) dulapuri in m 2,4 2,75 3,6 4.4 5,8 6,6
2,3 -2,5 2,3 - 3,2 3,2 - 4,0 4,0- 4,8 5,0 - 6,5 5,5 - 8,0
d) ca'l1sră congelare in m' 2,4 3,25 5,0 5,75 8,25 8,5
2,0 -2,8 2,0 - 4,5 4,0 - 6,0 4,0 -7,5 6,0-10,5 6,0 -11,0
5. Dulap de perete fructe-legume 6,5 7,5 7,5 8,75 10,0 10,75
(cu 2 poliţe) Îr m 5.0 -8,0 6,5 - 8,5 7,0 - 8,0 7,0-10,5 8,0 -12,0 9,0 -12.5
6. Număruf caselor 2,5 2,9 3,4 3,9 4,9 6,3
-Ia ieşire 2-3 2-3 3-4 3-4 4-5 8-7
- in raloane 0,2 0,3 0,4 0,5 1,3 1,3
0-1 0-1 0-1 0-1 1-2 1-2
7, Nr, cărucioarelor de cumpărături necesare 85 105 120 150 180 240
70 -100 85 -130 100 -160 100 - 200 150 -220 200 -300
® Date de proiectare pentru amecajarea de magazine cu autoservire şi supermarket·uri Notă: Primul rind. valori medii
AI doilea rind m domeniul de variaţie al factorului reepectiv evaluat

Vinuri Spirtoase
Băuturi

L ~I Hrană animale Alimente copII

I:~i:e. FIIII I I I Produse congelate/1

~
Case Oetergenţi·curăţători
Conserve
ingrijire corp

i_ l=J I Iii : i I I i I i II
Conserve
A1imente de baza

DulciurI
 MAGAZINE

i II i
În cazul construcţiei de magazine trebuie respectate reglementări
cuprinzătoare, cele ale land-ului referitoare la construcţii, la compa-
nii, la magazine, la protecţia contra incendiilor, la muncă, la uniuni
profesionale, la asigurări S.a.m.d.
Dimensiuni-etalon: inălţimile de incăperi În spaţiile pentru vÎnzare şi
f-I ---10.00---+1--- 10.00 depozite:
!Ii! I§
"1 pînă la 400 m2 suprafaţa spaţiilor pentru vînzare =3,00 m liber
I 1 I : I ): Iii 400 m2 suprafaţa spaţiilor pentru vinzare = 3,30 m liber
II Il
peste

I 1I I II! I II ~ L 8.
g ;:
peste 1.500 m2 suprafata spatiilor pentru vinzare", 3,50 m liber
Traseele ventilaţiilor şi alte echipamente nu trebuie montate astfel
Încît să diminueze înălţimile libere prescrise. ÎnCăperile cu lăţime de
oi
-J.. pînă la 25 m ar trebuie pe cît posibil acoperite, fără stîlpi interme-
II 1 I 1 1 I I II ~
oi
diari. Capacitatea portantă a planşeelor ar trebui astfel calculată, incît
+ să preia şi incărcări suplimentare precum echipamente de iluminat.
~
II 1·0 oi plafoane suspendate, decoraţiuni, trasee tehnice, instalaţia de sprink-
i
-t"
~ lere ş.a.m.d. (cea 20 kp/m 2). Capacitatea portantă a planşeului inferi-
i 2' oo N
or in spaţiile pentru vinzare şi În depozit trebuie calculată pentru 750-
~I I 1 1 I I 1 1 II '-------' + 1.000 kp/m 2 , iar pentru rampă la 2000 kp/m 2. Cota de călcare a
~. &

1
o Tejghele
"'. Rafturi + " spaţiilor pentru vînzare, a depozitului, a spaţiilor pentru Ilvrări şi a ram-

il
~I I 1 I I I I F5!.25,6?
: I II ~
~ .oei trebuie să fie aceeaşi. Rampa de intrare a mărfurilor trebuie să fie
la o înălţime de 1,10 m - 1,20 m deasupra nivelul solului.
N_·~~~~~-r~-r-'''-'-'~IT-r!N~.
I ii I I I I I I I ni I 1 I I ( I I III o
Dispunerea rafturilor pentru produse se face conform traseului pro-
pus clientului astfel incit acesta să fie condus la toate sortimentele.
G) Dimensiuni teighele şi rafturi pentru O tramă structurală de 10 x 10m --(j)-@

Depozit :s
~

I
ffi
Lata, ziare
2 Primire curătătcrie
3 Agenţie de vOiaj

Fiori
5 Fato
fi Bucătărie
7 Restaurant
a WC lemei/bărbaţi
9 Discuri
la Masă amoalare

~
\\ OnO l~ ~~~~arlzare
~ \ \ \\ U @ 13 Oferte speciale
@(\\\\\\\\\) ® 1~ ~:;:!e/Confecţli
\, \ \ \ ) v~ --0 ~
16 Brinzeturi
şi

(\~\\) "~~ ~~ ~ I~ ~~!0:~:::z::urăcont"

17 Produse din carne m

@ \\\\\\.\ •
V \~\ ~ 1 Transformator
Tensiune ridicată

,.""",,.,.. ~
~~ J,. ~~»~ ~~~~ :?"
V./ff} ~d?\o/\\~..d
~
V~
! ~~::I~r:~~~:
7 Personal
V o/~ o/d- o/d.. ~ Camerefrigorifice

~ ~,~\~ 8 ~_'1"---4---r---r-J~3~
~~::u~ersonal
~~\~~\\\
?-v~ \ @ \~(
;>C
~,~
0/~ \
~ ,-------,
'> (). S:?5h
. \ ~I)®
~,J? O/~ m o: I O\~
t'~~~·~ E:::::.3·D\\~
!

O O )
,

1[-'1
, lLC
~ 7
V'
'1
.~ 0,
-.,/y
/'
L-.:.
O,'

leS:j~jrgerlO
,.--, , %Sb
'------' L-...J

71
\ .~

r!gl!" 2:'~~CD'((i
, 0
(I:h-~
"
.Af{;.~
0

~ 1,:,i"I"~ ~I
/

Dl
..•
1
<YO~~
1.

'.:.1
i~= - " ' ~';~{r' II '--':i
-

1(2) r -
'

li O---h-~ UU '__ 5' :,')

I , :1 : LL""2
1 ~~~~~,~~
 \. CO{I3'\~rI9 deschisa
44 Intrar9 2. Fatada vitrat.:1. MAGAZINE
3. Brut~rfe dsschisă
ZONELE DINAINTEA CASEI ŞI CENTRE DE PRODUSE
4. Cuptor
5. Depunere bagaje PROASPETE (PIEŢE)
6. ZO"~ pers.ana!
7. Camara 'rigoril!c~
Tip de cumpărături cu accent pe contactul direct cu clientul, cu consum
1.
• 2. a. Cepo'il la faţa locului sau pentru luat acasă. Cumpărare bazată pe impuls:
9 Spâlalor
10. Siloz
se adresează simţurilor, expunere sugestivă, stil de viaţă, calitate a
" 11. Cons.um In picioare vieţii, facilităţi pentru persoanele active profesional şi pentru femeile
12. Snael< bar
1:3. Partltionare plJanta vitrata
casnice. Produse preparate, calde sau de Încălzit = fast lood. Dacă
3. ~o 1.1. Planta sI !lori nu este cu autoservire =free flow. Shop În shop. Diversitate de idei,
.'. O 15. Camera Tmpachelare concentratie, firme mai mici, cifre de vînzări -mari. Amenajarea este
făcută pe lac. Sînt depozitate produse pentru o zi. Livrarea se face
În general dimineaţa, se vînd produse proaspete. Grupuri sanitare
minimale pentru clienţii care stau În picioare, şi pe ta~burete. WC
10. colectiv pentru personal.
Gamă de produse:
Brutărie - doar vînzare 40-80 m2 , consum 80-120 m2 . Măcelărie,
- doar vînzare 40 -80 m2 , consum 80-120 m2 • Cafenea, cofetărie,
îngheţată vinzare 40-80 m2 , consum Începînd de la 220 m2 . Vînza-
re peşte 40-80 m2 , consum 80-120 m2 . Piată de produse proas-
pete cu consum în supermarket ca anexă în zona de dinaintea ca,
selor, incepÎnd cu 600 m2 . .:..,. G) Fructe de mare, fructe, legume,
flori, băuturi, vin, şampanie, delicatese, specialităţi.
Suplimentar:
Pizza, tripturi, produse vegetariene, berărie etc. -- @

1. Butoaie lIarbar.
2. Moară mal!
16. OlipOZ!! flori 3. PeŞte
17. DOlator bete cu COlisum 4. 8enalsteak
18. Zona caselor 5. Tejghea produsa
19. Spaclaillatl pasle lalnoasa calde
20. LOlo'IIQArI
21. Camerâ Irlgorlflca
II
22. Delicate.. PIlst.
23. F'ripa.rare
24. Sar/zona consum
25. Consum in picioare

lI!l

G) Zona de dinaintea caselor Proiectant: Maier şi Plstor ® Berarie deschisă şi restaurant in plată

cea 89 m'
cea 50 m2
cea 54 m'
cea 43 m2
cea 43 m2
cea 4S m2
cea 46 m~
cea se m'
cea 42 J'TT2
cea 20 m2
cea 28 m!
cea 35 m::!
cea 28 rn 2
cea 23 rn 2
cama:f/:
cea 21 m2
liige. ~/.,/.. " i<:::7':~ :ca 25 m Z
;t>'
"
' . . ...;:0 in:c,al ~
j (1'1 II:
,,/"~1~G:>"{
Total c:m::uI2(IÎ 3Î
:( ! I f"1
~ 1; i I~, ': ~~.~;
~U.' ! ~"~..'.~ ,:
'1
: 5/' J i'i:==J
l~'l ~~:., ~,,-~'.~~
. _ _ _ _i-'~ 21 d0-; (,]
 MĂCELĂRII MAR! CU DEPOZIT
Animalele din abatoare necesită staule moderne, unde să poată fi
hrănite, adăpate, şi unde să poată să se relaxeze, aceasta influ-
enţînd calitatea cărnii, precum şi anestezierea, uciderea, respectiv
tăierea În mod uman a animalelor care intră În procesul de tăiere
calme, aceasta asigurînd scurgerea totală a sîngelui şi deci o vala-
bilitate mai lungă şi un aspect mai bun al cărnii.
Abatoarele de mărime medie combină tăierea individuală cu cea În
regie, ultima fiind predominantă În cazul abatoarelor mari. Este ne-
cesară o separare netă a zonei murdare de cea curată, În special
În ceea ce priveşte instalaţiile sanitare .
..... ® - ® . Construită pe o structură În reţea cu trama de 15,5 x
15,5 dezvoltată pornind de la configuratia În rafturi a depozitului
central de furaje şi cu luarea În considerare a suprafeţelor necesare
8. Abator sanitar şi depozitare
1.Rampa descărcare 14. Veterinar
de operare a motostivuitoarelor cu furcă - pag. 376. În depozit au
2. Hal~ piaţă 9. Dezlntecţie t 5. Măruntaie 22.Depozlt frig ori fie
3. Cale ferata 10. Portar 16. Curte 23. Personal loc 5 palete una peste alta. În cele 2 rafturi inferioare se află paie-
4. Staul 11. Cameră scurgera 17. Cemrală termică 24. Siloz oase tele destinate livrării către filiale, În celelalte 3 marfă de stoc.
5. Fermentar. caldă singe 18. Atelier 25. Locuinţa de .ervlo·u
6, Camere sociale şi 12. Hală abator 19. Camera masinilor 26. Rest. grădină Şi celelalte părţi de clădire au aceeaşi tramă, precum măcelăria =
pL echipamente 13. tnspectare 20. Cameră frigorifică 27. Zonă colectare 2 x 3 cîmpuri de tramă şi administraţia, cu posibilităţi corespunză­
7. Administraţie trlchine 21. Spatiu congelare acoperită
toare de extindere pe aceeaşi tramă.
G) Schema unui abator mare Măcelăria primeşte carcase de porc şi de vită de la abator, le pre-
pară ca porţii gata de desfacere pe piată sau ca meze/uri. La acea-
sta se adaugă o cameră de congelare pentru carne de pasăre im-
portată, şi o cameră frigorifică pentru grăsimi pentru unt şi mar-
garină.
Instalaţia de ardere a deşeurilor poate servi, alături de Încălzirea cu
motorină, la Încălzirea clădirilor şi, pe timp de vară, la climatizarea
birourilor şi a dispozitivelor frigorifice mici pentru măcelărie. __ ®
Spaţiile pentru abator, procesare şi desfacere au o înălţime pre-
scrisă de ;o 3 m ..... @ Abatoruf pentru animale mari, prevăzut Cu
scripete, necesită 1,50 m Înălţime În plus. Ferestrele abatorului tre-
buie dispuse la Înălţime, astfel ÎnCÎt copiii să nu poată privi Înăuntru.
Pereţii trebuie placati cu dale pînă la ;o 2 m.

® Plan da situaţie fabrică produse din carna Serlin-Marlendoef Arh.: autorul ~~~~~~-.--~-,r--.=-~~' ~
1:

~-----+-------+----_:tj
3.00

1---- ".50 - - - 1 . - - - '2J.2~--' r-..!.

15 @
® Secţiune transversala in axul A - ® Secţiune transversală ln a:<ul B - ® 1. Hol intrare
2. Recepţie
3. Contabilitate salarii
I ! 4. Ascensor deşeuri
3) 1§.~ 5. Birou maistru
: I I 6. Ratururi
7. Buncăr deşeuri
r==--{w 6. Porţi cu obloane
E:3:1:31:::E:EEI'.ErFt.:'f:B-:i.IJ· f'F:;:Ţ4':""-.'F=+-:---'..o.........-'- 9. Expedlere produse
10. Zonă depozitare
BiJl,i81:EE3,I,! . EBn-rrrFO .' 11. Rafturi depozitare
12. Livrare produse
ElâI±E813-~.::I. 1 I j 1i LI, ,'. 13. Cameră congelare -25'C
14. Cameră frlgoriflcă
II!: 15 Recipient m~ină de
spălat
1S. Preparare
17. Recepţia maria
18. Expediere
19. Cameră frigorifică
20. Cameră a/umare
2i. Mezelărie
22, Cameră decorga1are
"""~_~~__-HC1 23. Cameră frigorifică carne
'" al 2". Camera frigorifică
grăsimi
25. Sar;!mura
25. C·~msra trigorihc2.

Clădire producţie: materia primă soseşte sub formă de carcase de
porc, carcase de vită şi bucăţi despicate brute, ambalate, Pe o su-
prafaţă de 4.500 m2 ..... (il la parter sînt produse mezeluri, şuncă şi
delicatese. La etaj de află birouri, laboratoare, cantina, bucătăria,
camere de spălat şi vestiare ..... ®, Producţia zilnică cea 25 t.
CENTRE DE CARNE
în clădire se află diferite grupări de spaţii cu temperaturi diferite. Camere
sociale, birouri şi grupuri sanitare la 20 °e, spa~iJe de producţie 18 "e,
spaţiile climatizate 14 -18 "C, spaţiile c1imatizate rece 10 -12 °e, ca-
merele frigorifice 0-+ 8 "e, camerele de congelare - 20 "C,
Cerinţe ridicate de fizica construcţiilor pentru structură şi materiale,

Q Secţiune transversală - ® - (il <D Directer @ Soluţii bazlce @Birou

® WClduşuri ® Soluţii acide @ Aparat birou
r,:0 Depozit lrigorl/ie ® Curaj. pres. inaltă ® Maistru
k2@ !ncăp. friger. livrare ® Spatiu sanitar @WC
® Incapere congelare @ Atelier ® Inlrare
® lncap. lrigor. prod. carne @ Cizme @ Bucataria
CU Prelucrare Intestine @ Maistru @ Produc~e

DTTIT1TD Iii i I I WJ (]IJ Expedlar.

t±±±H±±±±-HH±H±8EB5
o:urr:wililllO 1810181 Clntar
CITlI!!!II!OlilJ
Came,a Irigorillcă pentru produse ambalata
LIWll1llJl[]IO Camera de umplut
mTDilllllilO
~ produc~
000000000
000000000
CITTIITTOTfIlTIJ
CIJCJO ~-
1t1='1
..ti
P! '1
cirnati

-----1
[
I
[
[

g
g
[
I ::;;'
[,
l'

0000000000/
:0
1
1
Cameră carne crudă cfrnali

J
~8888B8888BI
J U
Mru[l
T(1~I1J "~~
®.ij ~J~ I~.
!,I@il@:
" 1

~vam;i~ă,1~II'jamaralrigorl"T~!IH ~'II
Ca~oan9 II Maşini Irigenllce I ln::ălzlP3

III
' I': ~ 11-1 r=====
---il
~Ii==~~
1 rT I