Speta 13

In speta data se vorbeste despre o persoana care a fost declarata decedata, pe nume Liviu Bumbac, de
catre instatna de judecata pe motibvul lipsirii de la domiciliu și ca nu a dat nici o veste timp de 3 ani. Dup
ace a fost eliberat certificatul de deces a intrat in vigoare testamentul prin care se transmite pe cauza de
moarte buniri immobile nepotului sau. Peste o perioada de timp, Liviu revine acasa și vazind ca Nicolai a
vindut casa și terenurile agricole le exploateaza personal a inaintat o cerere de chemare in judecata care
avea urmatorul continut :

Cerere de chemare in judecata

In fapt, La data de xx.xx.xxxx, subsemnatul Liviu Bumbac a fost declarant decedat de catre instanta de
judecata, fapt care a dus la intrarea in vigoare a testamentului acestuia, prin care transmite pe cauza de
moartea casa sa și doua terenuri agriole nepotului sau Nicolai. La moment casa a fost vinduta, iar
terenurile sunt exploatate personal de catre Nicolai.

Conform art 169 alin(1) și (2) CC RM, in cazul apariţiei sau descoperirii locului de aflare a persoanei
declarate decedată, instanţa de judecată anulează hotărîrea privind declararea decesului ei. Independent de
momentul apariţiei sale, persoana declarată decedată poate cere de la oricare altă persoană să-i restituie
bunurile care s-au păstrat şi care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său.

In consecinta, piritul urmeaza sa restituie bunurile immobile care au trecut in posesia sa.

In drept, imi intemeiez actiunea pe art 169 CC RM

Insanta de judecata ii va da dreptate lui Liviu Bumbac insa doar pe jumatate. Conform art art 169 alin(1),
in cazul apariţiei sau descoperirii locului de aflare a persoanei declarate decedată, instanţa de judecată
anulează hotărîrea privind declararea decesului ei, deci va anula hotarirea privind declarerea decesului lui
Liviu Bumbac. Conform 169 alin(2), independent de momentul apariţiei sale, persoana declarată decedată
poate cere de la oricare altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat şi care au trecut cu titlu
gratuit la aceasta după declararea decesului său. Deci, dobinditorul bunurilor immobile cu titlu gratuit,
Nicolae, nu va suferi prejudiciu in urma restituirii bunurilor catre Liviu. Insa el va putea restitui doar
terenurile agricole, nu și casa, deoarece casa el a vindut-o si bunurile pot fi restituite daca s-au pastrat,
adică daca exista in natura, fapt care nu este posibil , deci nu se poate cere costul lor.

In final, Liviu va primi doar terenurile agricole și la cerere la restitui fructele și cheltuielele aferente
intretinerii acestor terene.

Speta 20

În speța dată se vorbește despre minora în vârstă de 14 ani care a acumulat 7000 lei după ce a
mers cu uratul și care și-a cumpărat un telefon mobil de aceasta sumă fară consimțămîntul părinților, fapt
care personalul magazilui tehnic care i-a vîndut telefonul nu a cunoscut acest lucru deoarece Mirela nu
seamană a minoră. Din acest motiv, la cererea părinților pentru a returna telefonul, magazinul a refuzat.

Luînd în considerare cele expuse mai sus , Milena nu a actionat legal deoarece conform art 27 (1) CC RM
ea nu are dreptul de a incheea acte juridice fara consimtamintul parintilor.

Personanul magazilui, fiind de bună credința și nici nu banuiau ca Milena este minora de 14 ani, au
dreptate refuzind restituirea banilor, deoarece ei nici nu au presupus ca Milena nu are capacitate deplina
de exercitiu. Deci apare o eroare asupra persoanei, deoarece personalul magazinului în mod eronat a
interpretat-o pe minoră ca o persoană cu o capacitate deplină de execițiu, eroarea fiind stipulată în art 339
CC RM. ( Nu sunt sigură)

Instanța va anula actul juridic dintre Milena și magazinul de tehnica pe motivul ca acest act nu poate sa
fie valabil fara constimtamintul parinților Milenei. Acesta nu este un act juridic de mica valoare și
conform art 27 (1) CC RM minorul care a împlinit vîrsta de 14 ani încheie acte juridice cu încuviinţarea
părintelui.

Hotărârea CEDO din 27 martie 2008 în cauza Shtukaturov vs Rusia nr. 44009/05.

Sunt de acord cu decizia CEDO în ceea ce privește eliberarea pacientului de sub supravegherea și
internarea în clinica de psihiatrie deoarece CEDO în intregime a urmărit fiecare măsură pentru a analiza
cazul dat și motivul de a interna persoana în clinica menționată. La fel nerespectarea drepturilor
fundamentale ale persoanei, fiind încălcate în timpul procesului de judecată au atras o atenție majoră. Din
aceste considerente s-a decis fapul că decizia de a reține persoana în psihiatrie nu este una semnificativă
deoarece lipseau actele necesare care contribuie la probarea acestei acțiuni. Deficiența pacientului nu se
cere demontrată în divese moduri deoarece în Russia nu sînt situații intermediare pentru persoaanele cu
diferite graduri de dizabilități, ceea ce face ca curtea trebuie să găsească decizii mai flexibile pentru cazuri
similar. Acest fapt a servit și la soluționarea prezentului caz

Hotărârea CEDO din 7 mai 2015 pe cauza S.L și J.L. vs Croația cererea nr 12712/11.

CEDO a condamnat statele pentru că nu au implementat un mecanism funcțional de protecție a copiilor

față de abuzurile comise de părinți sau tutori la administrarea bunurilor copiilor.

Sunt de accord cu acțiunea intreprinsă de CEDO deoarece curtea a influențat asupra ratei de evitare a
încalcărilor comise de părinți sau tutori și anume a abuzurilor lor asupra copiilor și asupra administrării
bunurilor acestora. Prin această infuentă, Curtea dorește respectarea dreptului la capacitatea de exercițiu
a minorilor precum și de bunurile acestora care nu are o mare importanță de modurile prin care au fost
obținute acestea

Răspunsul la speța dn. Octavian

În speța dată se vorbește despre încalcarea prevederilor actului de constituire a SRL ,, ABC,, care
prevede că ,,Administratorii lucrează împreună. Orice contract din numele și pe contul Societății trebuie
semnat de doi administratori,, unde administratorul Ion P nu a respectat aceasta condiție și a semnat un
contrat din numele SRL ,,ABC,, prin care a cumpărat de la SA,, BestEquit echipamente in valoare de 2
mln lei, unde echipamentele aveau o valoare de piață mult mai redusă. După ce a fost eliberat din funcție
de către adunarea generală a asociaților, Ana R ca unic administrator s-a adresat la avocat pentru a fi
consultat care este soarta contractului incheiat de către Ion P.

Așa dar, conform art 73 alin (1) din legea privind societățile cu raspundere limitată,
administratorul este obligat faţă de societate să respecte limitele împuternicirilor stabilite prin actul de
constituire ori, dacă acesta nu prevede altfel, de către adunarea generală a asociaţilor și alin(2) Dacă
administratorul a încălcat restricţiile stabilite la alin. (1), societatea sau orice asociat poate cere, în numele
societăţii, repararea prejudiciilor cauzate acesteia. Deci, în primul rind Ion P a încalcat prevederile sus
menționate, el nu are dreptul de a încheia contracte de unul singur din numele SRL. Acest fapt este
demonstrate și de art 185 CC RM, unde se precizează expres faptul că administratorul trebuie să acționeze
în conformitate cu dispozițiile actului de constituire al persoanei juridice și ale hotărîrilor organelor cărora
acesta se subordonează.

Conform art 177 (5) CC RM, în cazul în care persoana juridică are mai mulți administratori,
fiecare dintre ei poate acționa în mod individual în numele și pe contul persoanei juridice, cu excepția
cazului cînd obligativitatea consimțămîntului suplimentar al altui administrator sau al tuturor
administratorilor rezultă expres din lege sau din actul de constituire. În cazul nostru nu este așa o excepție
deoarece obligativitatea consimțămîntului suplimentar al altui administrator sau al tuturor
administratorilor rezultă expres din din actul de constituire. În acest sens, conform articolelor sus
menționate contractul semnat de către Ion P nu va fi valabil și contractul semnat de către acesta în numele
Societății va fi declarant nul deoarece nu a existat contimțămîntul lui Ana R la încheierea contratului, este
o încălcare a condițiilor puse de actul de constituire a Societății

Conform art.331 alin (1) CC RM este stipulat că ,,Actul juridic nul se consideră, cu efect
retroactiv, că nu a produs niciun efect juridic din momentul încheierii. La fel in alin(2) al articolului sus
memționat este prevăzut că ,,Actul juridic anulabil este valabil până la declararea acestei nulități de către
instanța de judecată, însă odată anulat, se consideră, cu efect retroactiv, că nu a produs niciun efect juridic
din momentul încheierii,, Termenul de retroactivitate ne dă de înțeles faptul că nulitatea se aplică asupra
faptelor din trecut care au fost întreprinse după ce a fost semnat contractual care este considerat nul, fapta
constînd în oferirea celor 2 mln lei. Într-un final, Ion P va fi tras la raspundere și va repara prejudiciile
cauzate Societății conform art 333 CC RM unde se stipulează faptul că  În cazul în care un act juridic
este nul sau anulat, total ori parțial, o parte poate cere de la cealaltă parte repararea prejudiciului suportat
din cauza nulității, adică oferă posibilitatea SRL,,ABC,, de a introduce acțiuni în instant de judecată
pentru a recupera cele 2 mln de lei, dar și de a întoarce înapoi bunurile preluate de la SA,,Best Equip,,.