'\

' ,,
.\

.
•
"· De aceta~ au tor: . .

-
I

t. CAteva pagini din trecutul comunei Slli~te, schita

· MITROPOLiftliL·
istorica. Sibiiu 1903. · '
2. ~ovinismul confesional 1n istoriografia rom.-arde- , ..
IeanA. Sibiiu 1903.
3. Az erdelyi gijr.-kel. egyhaz es a vallas unlo a
XVIII. sz. folyaman, teza de doctorat. Budapesta 1904. .
ANDREfU' SAGUN:A
I ' I

4. Un capitol din istoria ziarlsticel rom. ardelenq._ .

Sibiiu 1906.
5. 'Despre 1nceputul neamulul romAnesc, ed. I. 190Q; 'l' ' '.
I
ed. II. 1907, ed. Ill. 191 t. .
6. Tijrteneti parh.uzamok, (polemie cu Dr. Jancso Be- ~
nedek) Budapesta 1907. IVIONOGR:AFIE ISTORICA
7. Contributiuni Ia istoria politicl ~~ culturall a epoctH.
lui ~aguna, in anuarele seminarului Andreian 1908 ~i 1909. DE • I

8. Un rlspuns detractorilo.r 1ui ~aguna. Sibiiu 1909.

9. "Pop~lus W·erbijczianus ", articole istorice-politice. DR· lOAN LUPAf?.·
Arad 1909.
.1 0. Contele Stefan Szeche_nyi ~~ politica de maghl,
rizare, studiu istoric-politic. Sibiiu 1910. · . :. .'
I

1t. Vieata· unei marne credlncioase. Bucure~ti 1910.. ..<·

12. Misiunea episcopilor Oheraslm Adamovlci fl.i 'loan
Bob Ia curtea din Viena 1n l792. Sibiiu' 1912. t
·'
Din "Biblioteca ~aguna" a aparut:
Nr. t. Despre insemnatatea bisericii.
Nr. 2. Despre po.eiiinta. SCRIERE PREMIA TA DE ACADEMIA ROMAN A.
Nr. 3. La ziua Sf. Andreiu.
Nr. 4-5. Temeliile tr~iului nos~ru.
I
' '

SIBII.U.
TIP AR.UL TIPQOR.AFI EI AR.H IDI ECEZAN E. ·
1911. '
 Pareri despre prima editie a acestei monografii:
"Dupl cercetilri mai iodeluogate d-1 I. Lupa,, profesor in Sibiiu ei eel
mai bun acriltor istorie din tiol\ra genera~ie ardeleanl, oe dl en prilejul anului
jubilar . , . . . ~·.artea sa des pre Anclreiu ~aguoa . . . In doul feluri ~- a foat
crentorul Biaericii ortodoxe a marii majoritliti a l<omAoilor din Ardeal ei Un· !!~~
garia. A creat·o prin orgaoiz11rea culturalii ~i ellolarli, ridicAodu-1 atarea d{l sub
neinsemoatul Moga . , . •i al doilea, prin alcituirea pentru ac•aatl Bisericll,
tntlriti Qi tnlltati'L inainte de toate prm cultur8, " unel formA auporioare re·
MITROPOLITUL l j; ) //;,~'
cuooscute de stat ei logiduind o manifPatatie a preotilor •i eredincio,ilor, care /If.
trecell. do maarginile biaerice~ti peotru a ti natiooulli. In aceaata mal mult decAt
in orica ati'L meritul veeinic al lui ~aguna. Dar alll.turi de arhiereul care ou etill.
oumai sl binecuvintezl', ci si'L ei lodemoe JuptAnd ,1 al lnfrAneze cArmuind, a
foat lntelegltorol nevoilor unei culturi nationale, care a lucrat hotlrttor pentru
tntemeierea ,Asociatiei", dela care aeteptll. alteeva deeAt inatitutla protoeolari'L
ei peraonal!l. de mal tArziu. ~~. in deabaterlle politico privitoare h& nona aoartl
ANDREIU SAG
'
UNA
a natie i romAoe intregi, tntru eAt e supusl monarhlei vecine, el •i·a avut punctul
de vedere, pe care 1-a repre~entat cu atatoroieiP, 1·1' aplirat cu talent ,1 a culea
biruintele. morale ce ae puteau culege.
..
- -· ~· --
"Aceaatl parte mal tntinsli, din cartea d-lul Lupa,, intereaeazl mal mult.
Cartea ar ioteresll. tntreagil. In eel mal tnalt grad, flind bine lucratl ei aerial
foarte limpede, dacl a'ar fi incerCkt - lucru pe care·) .recunoac cl efoarte
greu - a ae lnlllti~ll. tntr'o singnrlle(lliturl toatl cugetarea ,1 fJapta lui Sagona.
~I aetfel insl trebue al fim recunoscl'ltori aeeluia care ne dl, mijloeul de a no
IAmuri mal bine asupra capitolelor actlvitlitii marelui arhiereu".
MONOGRAFIE ISTORICA
(N. Iorga: ,Neamul Rom. Literar• 1909 or. 8, pag. 657 ,1 urm.)
DE
, ••• figura lui ~aguna aatfel, cum reinvie din aeeastll. operl, so ridici'L
to fata noaatrl ca o dreaptll mustrare. Celce odihoe~te Ia poalele muntilor dela
Rl'inarl ne apare prin pilda vietil sale mal . putern1c deeAt toti cei vii; 'i in
orice caz ioautll mal mult curaj 'decAt totl eel care au astlizi rllapunderea de· D ~· lOAN LUPA~ .
stinelor istorice ale poporului romAneso. Clci niei iotre mirenl, nici intre clerici
nimeni nu i ae aseamlnl ca mlnuitor de oamenl. De aceea considerlm publi·
carea aceatei opere despre ~11.guna ca o faptl de mare interes pentru lntele·
gerea mai multor lipsuri din vremurile noastre. Putem aflrmll., ci'L dela aparltia
acrierilor politico ale lui Emin61Jcu 'i . pAul azi, n'a ie'it nlci o luerare In limba
noastri'L romlneascl din care tineretul ~~ toti cei en grije fatl de prezeot ,i de
viitor al poatl lmprumutA mal mnltl ,1 mal curati'L lumiuli. Ca o irouie a tm-
prejuri'Lrilor autorul aerie Ia Seghedio, In temnita de stat, prefata operei sale
:E:DI';'I .A. .A. II:- .A..
~_,..~-~

des pre bllrbatul, care a dat neamolui romanesc de peste mun\i Statutul organic!...
d-1 I. Lupa' poate sl aibl cugetul tmplicat, cl a dat tuturor, celor ce nu iau
In de~ert cultura neamului romAnrac, un inor de adevlratll. inviorure sufle·
teasel. Opera ae va impune atentiuoii uoui cere mal larg ~~ aperlm cl nu·i va
lips\ onoarea de a fl remarcatl •i de Academia RomAnl".
. SCRIERE PREMIATA DE «ACADEMIA ROMANA, .
(8. Mllhedinti: ,.Convo,·bi,·s Literar1" 1909 nr. 8, pag. 912-913.
· "Aceaatl tntinsl ,1 valoroasl lucr~&re e tot ce s'a aeris mai complect
asupra vietii nobile ei a activitli\li atAt de bogate a aceluia, care a fost poate
eel mat mare bi'Lrbat al Ardealului. Prima parte, in c11re autorul deacrie copi·
II'Lria lui ~aguna, lupta eroic!l. a mamei sale Anastasia pentru a-~i cre,te copiii
in religia ortodoxli, vieata lui ca student Ia Pesta, apoi Ia Carlovit ca profesor
de teologie •i secretar al mitropolitului sArb Stratimirovici, cei HI ani pe cari
i·a petrecut !otre SArbi, anii de formatie a inteligentii ~I a spiritului, e de un ---------------=~>~~~c=:~---- ---------
paaionant interes".
,In celelalte pi'Lrti documentatia e bogatl •i din ce in co mal amllnon·
titli •••. In paginlle finale autorul caracterizeazl to chip fPricit puternEca S I B I I U.
individualitate a lui !;laguna, scotAod In relief cu multl plitrundere multiplele Tl PARU L T1 POOR Afl El ARH l Dl ECEZAN E.
sale fete".... ·
· (0. Botez: "Yi•afa Romdn•a•~" Ia'i 1909 nr. 12, pag. 466-7, 1911.
 ., -<·.-

I
I

Prefata _la editia L.

La popoarele tnaintate, cari traesc, sub orice 1aport, o vieafa _.

ordonata ra(ional, patin(a de a-~i validita talental ~i for(ele
. proprii, chiar tara tncordari prea mari, - prilrijal de a siiviir~i ·
tntr 1o anamita direc(ie fapte trzsemnate ~i· darabilei se tmbie,
aproape de· sine, ·6arba(ilor condacatori, a caror m,anca ~i ini(ia-
tiva, sprijinita de concarsal firesc at maltor jactori hotarttori,.
rareori se tntiimpla sa ramiina netnc'ananata de saccesal dorit.
· Ca total alta este So(trtea «oamenilor mari». ltz .sinal anai
popor mic $i tnapoiat tn desvoltare, caraia ii lipses,- -na namai
tradi(iile de 'viea(a caltarala tnrddacinata. mai adiinc tn trecat,
~~ ci $i temeiarile solide ale anei organizari sociale, cap abilf! de a
Tiparul tipografiei a.rhidiecezane in Sibiiu. facilita ~i dace !a izbiindii -tendin(ele spre progres ale singaraticilor.
~~-·
Din .!ipsa anei tmpar(iri ra(ionale a mancii $i din pornirea,.
apriJape iresistibila, de a satisjace dintr'odata trebain(ele 1/l!llte,
\ cafi cer pafinilor oameni distin~i contriba(ie de diverse so(ari pe
toate terenele vie(ii pablice :__ armeaza, cit n,ici cele mai paternice
talente na giisesc riigaz de ajans a se pregiiti tn o singara di--
_recfie, a•~i concentrdtoate forfele'sp!e realizarea' anei opere, care
sa_ ramana. · · - ·
Unde sant atiitea lacane de tmplinit, ande totule qe Jacat,
omal doritor de progres, rasfiranda'$i paterile tn utiiteu parfi, .
pe toate terenele aqtivitafii. pablii:e, ramiine tn mdd fatal COil'
damnoi a se .farmari !a an diletantism multilateral $i folositor
desigar, lipsit tnsa de nota esenfiala a paterii creatoare: de
trainicia marea(a ~i victorioasa.
. Spre norocal acestor popoare niici, sant ln,sa $i excep(ii,
cari prin ptzterea talentalai, saa sa zicem, genialal ~i prin manca
lor, ce se desja~oara f!l proporfii eroice, izbatesc a se tnalfa malt
peste marginile oricarai diletantism, savar~ind fapte _mari, the-
miitid !a vieafii '!Ollii saa creiind din temeliilnstitaflani, menile
sa adaposteasca pentra veacari tnainte _viea(a caltarala, religi•'
oasa, .sociala saa economica a neamalai, din care fac parte.
1*
 ·._ --,

\_

Prefafa la edifia L.

La popoarele tnaintate, cari trdesc, sub orice !aport, o vieata

ordonatd rational, putin(a de a-~i validitit talentul ~i jortete
proprii, ckiar (drd tncorddri prea mar4 - prilijul de a silvar~i
· tntr' o anumitd direc(ie fapte f(lsemnate ~i durabite, se tmbie,
aproape de· sine, bdrba(ilor condacdtori, a cdror maned ~i ini(ia-
tivd, sprijinitd de concursul (iresc a! maltor jactori kotdritori,
I
rareori se tntampld sa rdmand netnc'unanatd de succesul dorit.
I Ca total alta este soartea «oamenilor mari» tn sinal unai
I popor mic ~i tnapoiat tn desvoltare, cdruia ti lipsesc · nu namai
traditiile de 'viea(d culturald tnrdddcinatd mai adanc tn trecut,
~~ ci ~i temeiurile so/ide ale anei organizdri sociale, cap abile de a
Tiparul tipografiei arhidiecezane in Sibiiu. facilitit ~i dace Ia izbdndd lendintete spre progres ale singuraticilor.
Din !ipsa unei impartiri rationale a muncii $i din pornirea,
aproape iresistibild, de a satisface dintr'odatd trebuintete matte,
cari cer pufinilor oameni distin~i contribu(ie de diverse soiuri pe
toate terenele vietii pub/ice - armeazd, cd n,ici cele mai puternice
talente nu gdsesc rdgaz de ajuns a se pregdti tn o singard di-
rectie, a-~i concentrit toate forteti' sp1e realizarea unei opere, care
sa rdmand. ·
Unde sunt atatea lacune de implinit, unde total e de facut,
omal doritor de progres, .rasfiranda-~i puterile tn atatea pdr(i,
pe toate terenele ac,tivitatii pub/ice, rdmane tn mod fatal con-
damna! a se (drmuri Ia un diletantism multilateral ~i {olositor
desigur, lipsit insa de nota esentiald a puterii creatoare: de
trdinicia mdrea(d ~i victorioasd.
Spre norocul acestor popoare mici, sunt fnsd $i excep(ii,
cari prin puterea talentului, sau sd zicem, genialui ~i prin munca
lor, ce se desfd~oard in proportii eroice, izbutesc a se tnalta mutt
peste matginile oricdrui diletantism, sdvar~ind fapte mari, ck~­
matid Ia vieata noaa sau creand din temelii institufiuni, menit'e
sa addposteascd pentru veacuri tnainte vieata culturald, religi-'
oasd, .sociald sau economicd a neamului, din care fac parte.
1'
 \
. 0 asemenea jerlcltti excepfle a jost pentra /!eamui $1 blse-
rica noastrit striimo$eascii Mitropolitul $aguna, al ciirui talent
creator fl orO.nduitor n' a putut sii-l fniibu$e noaptea mizeriilor,
. nici sil-l cutropeascii fntunerecul greu, fn care se inneacii lnceputul
lui ·dt maned romaneascii. Mulfimea fiirii numiir a lipsurilor n' a
putut sii·i sleiasclt puterile. l)impotrivii i le-a ofelit intr' o masurii
at{Jt de insemnatii, fncrlt prin activitatea sa epocalii a {ost in
_s~are sii accelereze, ~n mod sintfi~or, desvoltarea ~oasti'ii nafionalii
$! culturalii, deschlzilnd ciiriin nouii de progres, iniilfilnd $i
eternizaud, deodatii -cu numele siiu, valoarea $i cinstea .nea-
mului nostru.
• nepreocupat, jactorii, cari au contribuit Ia realizarea operei _
Sunt diferite condifiile $i fmprrjuriirile, cari scot fa ivealii
. I
puterea cuceritoare a oamenilor mari. Unii nu se pot validita,
nu-$i pot desiivilr$i opera dedit intre condifii prielnice, Ia adiipost
de orice lipsii $i sujerinfii, sub aripa ocrotitoare a untli traiu
mulfiimit $i sigur.
Puterea altora ia!ii$ se desfii$Urii cu malt mal impuniitor
sub apiisatea asprii a imprrjuriirilor vitrege, in lupta inte(itii cu
diferitele obstacole, pe cari o tmprrjurime vriijma$ii le rostogole$te
fn cale. Pecand vieafa cu luptele ei netndarate sdrobe$fe pe uni4
inal(ii vrednicia $i pregiite$te triumful - pe seama altora ...
$aguna apar(ine categoriei acesteia din urmii. Dupiicum
a miitturtsit insu$ in diferite momente ale vie(ii, mai plastic
decfit. aricand insii, in celebra cuvantare- program, rostitii cu
ocazia sfin(irii sale tntru episcop: mangtiierea viefii $l:o ciiutd
totdeauna in lupta cu piedecile cele mal grele $i in inliiturarea
acestora din ,calea ntizuin(elor sale. «Sub pondere crescit».
* \
I ntlndu-ne intrebarea, ce e drept, cam ne$fiin(ificii $i irelevantii, ·
$i 'e sigur, cii din lupta carmuirii luibiserice$ti $i nafionale,
de an piitrar de secol, din munca lui giganticii $i chibzuitii, _din
indiiriitnii:a~i energie, tnsofitii de o intuifie sigurd a realitii(ii $i
de o minte prevazatoare, au riisiirit, penttu ocrotirea vie(ii noa.<tre
na(ionale, atatea institu(ii folositoare, attltea rezultate durabile,
cum in alte tintpuri, intre alte impnijutiiri, nu le-at }i putut
realiza striidania indelungatii a •multor genera(ii ...
· «Alte timpuri, aile tmprrjuriiri» .., iatii cuvintele, de carl se
aca(a cu predilec(ie miiestria sofisticii a celor, cari simt o ade-
viiratii pliicere intra a sciirifa meritele oamenilor marl, atribttind
'l
mai malt sau exclusiv tmprrjaritrilor, $1 nicl decam vredniciei
personate, fntreagii opera lor. Pectlnd aceia$1 sofi$ti' lscusif4 (lind
vorba de o iSpmvii cat de miiruntii din timpal lor, f$1 afirmii
sgomotos rolul de inifiativii sau partea de muncii lCf siivtlr$irea
ei, chiar cand acestea sant cu total netnsemnate, $i cearcii sii-$1
fiiureascii titlul de merite propri4 de multeori fiirii deplinii
iusti(icare. . . -
Liisand cu total la _o parte rolul, ce poate sa-l aibii in
astfel de judecatii sucitii vanitatea $i an anume soia de ambifil
egocentrice, - dacii vom cerceta, tn mod cu total obiectiv $i
miirefe a lui $aguna, vom vedea cii ace$tia sunt de douii (elurl:
subiedivi $i obiectivi sau personali $1 impersonali, .,... rezulttlnd
cei dintai din insu$irile ·su{lete$ti $i intelectuale, _din fntreagii
personalitatea lui $aguna, iar cei din urmii din anume momente
intampliitoare, din tmprrjuriirile vremii, tn care a triiit. Precum
tn activitatea tuturor celor, cari prin vreo faptii fnsemnatii s'au
ridicat din cereal unonimilor - glori{ica(i $i ace$tia cu drept
sau pe nedrept din partea tstoriograflei colective _: $i au reu$ft
a se fniilfa in $irul indiv!duatitiifilor istorice,. tot ast{el $i fn
cazul, care ne preocupii, numai o_ fericitii tntalnire ~~ cooperare
a factorilor personal/ cu cei impersonali a putut sii produi:ii
acele rezultate tralnice $i jrumoase, pe cari istoria noilstrii na-
fionata s'a obicinuit a _le cresta, Ia riibojul siiu tmpreunii cu
numele lui $aguna.
Dacii ar fi sii cerciim a face acum o dismembrare tntre
aceste douti feluri de puteri active, personate $i impersonate, pu-
dar joarte ispititoare: altii ciipetenie bisericeascii, alt $ef politic,
triiind fn aceleQ$i fmprquriiri ca $aguna, dar nedispunand de
insu~irile lui personate, ar fi putut, ori nu, sii fndeplineascii aceea~
m#iune istoricti? - faspunsal ce ni,l dau tap tete, se poate spune
categoric, cii nu e a{irmativ. Pecand dimpotrivii, dacii chestiunea
s' ar pane invers: mitropolitul $aguna fntre alte im/lrrjuriiri
decaf ale epocei, in care a trait, ar fl putut el sii facii tot atilt
de mutt bine pentru biserica $i neam.ul stiu? - rtlspunsul n' ar.
fi tocmai u~or de dat. E jourte probabil insii, cii puterea de
creafiune, care siilii$luia intr' tnsul, sprijinitii de tatentele lui
. 6
deos~btte, $i-ar fi giisit ,$i tntre alte tmpro/ariiri,. oricat de grele,
ocaztanea de a se manifesta tn mod impani:tto_r.
• $i neam...
. P~eciz.a~d astfel puncta! nostra de miinecare, niidiijdaim
~ P.atea. evtfa extr~mele - Scylla $i Charybdis - tn care s~au
tzb~~ cetce. au scrts ~iinii acam despre $aguna, preasliivindu-l
anu, defi:ttmiindu-1 ceilal(i, mai mutt decum s' ar fi cavenit
_ · Nii~i:t~duim, de$i :a~oa$tem greutiple, ce vom tnta~;ina
tn ~ceasta t~cercare. Cact ceeace a spas Platilrk, in « viea(a lai.
Pencle» - tn felal siia elegant $i jadicios - caprinde an sim-
. bare ~e adeviir, pentra. t:;ate timpari~e: «Atilt de grea $1' de
a~evot.e d_e_ sco.s Ia lam_ma s~ !'are, a /t adeviirut pentru istorie,
tundc_a cet c~rt aa vemt mat tn urmii,. aa inaintea tor timpa4
. care .mtaneca canoa$terea faptelor; iar isto ria faptelor $i vie(ilor
co~ttm~orane. stricii. $i fal$ificii adeviiral, ciind prin invidie $i
ara, cand pnn donn(a de a placed, $f lingu$1» .. . '
. De a~ee~ vo~ stiirui pretatindeni a calege informa(iile pri-
vtt?are Ia tdetle $l faptele lai !jagana, din izvoare directe, a ne
onenta duf?d logicajaptelor §i psikologia tmpro/uriirilor mai mali
dec~t dup~ op~nii:~· bane sau. rete, ale contimporanilor; despre
:an se $~l~, ca ft~nd ade~ea mflaen(a(i de o lluzie opticii, viid
tn anan;tft oanz_em ~u~a~ piir(i bane sau exclasiv rete - $i astfel
rar se tntiimpla, sa jte m stare a jadeca ca oarecate temeinicie
a~upr~ miirimel $i importan(ei is to rice a oamenilor $i a faptelor
dtn ftmpal lor. Daci:t ande $i ande vom ziibovi toth$ $i asapra
acestora, o tacem numai pentru a invedera raportul ce a existat
intre $aguna $i intre al(i biirba(i contimporani st;i:tini saa ro-
mani, de/a cari pureed laudele $i in matte cd'zuri osiindele ta
adresa lui. · '
* luminoasii toate sajletele romiine$ti, se va ajta, credem, un loqor
E posibil, sii mai aibii namele lai fjaguna $f azi an sunet
cam nepliicat ~ pentra unii! Acest sanet, care seil'Tltlnii joarte
m_alt a ma~trare pentru ceice nU·$i implinesc datoria con$tlent
$l ca demmtate, va fi bine sii-l pdstreze $i tn viitor.
Pentra to(i R.omiinii de bine insi:t acest name va trebui sii
rttsune, cat mai des $i mai inte(it, ca o trambi(ii de ckemare Ia
1
f!lutarh: "Vieata lui Pericle" ''tradasd in ronulne$fe de N. Bdnescu. ·
Bucure~tt 1907, pag. 37-38• .
'7
inuncii nepregetatii, Ia luptii cdn$tienti:t $i ne$oviiitoare, Ia inde-
pllnirea biirbiiteascii, (iirii ziibavii, a datoriilor fa(ii de lege
·
Mai ales in timpuri de (riimiintiiri sterile ca cele de azi,
- ciind poporal nostra abia f$i mai poate strecara prin viimile
vie(ii traiul siia sugrumat, ciind in !ipsa anei conduced. unitare
$i orientiiri sigure riisar in toate col(urile tndrumiitori miiran(i,
ca preten(ii atilt de marl pe ·ciit de mici lies patin(ele, $i de
incarcate pove(ele - in astfel.de timpilri grele accentuarea edt
mai riispicatii $i cunoa$terea deppna a. japtelor marl siiviir$lte
de inainta$i, devine o necesitate etici:t-na(i~nalii $i social-peda-
gogicii. Aceastii canoa$tere poate na namai sii deschidii izvor de
intiirire $i imbiirbiitare pentra tinerimea noastrii, cu mintea im-
piiingenitii de. pn;jadi(iile regretabile $i tenden(ioase ale anei
edaca(ii striiine, ci va fi ckematii in aceta$ timp sii urate pentm
toate safletele, sliibite $i chinaite de indoiali:t, ciiriiri de indru-
mare sigarii. Cad ne ingiidaie sa ascaltiim, in mod tainic, sfatul
min(ii laminate $i at safletalui .stralucit, care continua a 'trai
in scrierile folositoare $i in alci:ttairile miire(e ale mitropolitalai
$agana.
*
Acum, ciind se implinesc 100 de ani dela na$terea Ia{,
neamul romdnesc $i biserica noastrii stri1mo$easci1 va praznai,
in mod cre$tinesc, ainintirea. marelui binefiiciitor Andreiu, armand
statal apostolalui Pavel, care ne povi:t(ue$te astfel: «Adace(i-vii
aminte de mai marii vo$tli, cari v'au griiit vouii· cuviintul lui
Damnezea, Ia a ciiror siivii~$ire a vie(ii privind, sii le urina(i
credin(a.> 1 La acest praznic at evlaviei, ciind_ se va aprinde
candela pioaselor aduceri aminte, care va striibate ca o razii
$i pentra aceste pagini, inchinate memoriei glorioase a mitropo-
litttllli $aguna, ca un modest prinos al recano$tin(ii ...
Seghedin, (temni(a de stat) Odtomvrie 1908.
Autorul.
' Catra Evr. c. 13 v. 7. cf, <Noul Testament,, ed. $aguna, Sibiiu ·
1867, pag. 415.
 PARTEA I.
Prefafa la edifia a II-a. ' Copilaria lui $aguna. lmprejurarile fat:niliare.
·-.--- flnii de studiu ~i de calugarie. .
...
_, ,,,_

Dupt'ice s' au desfacut toate exemp,larele din edi(ia !'a a I.

acestei scrieri, adresaniiu-mi-se tnct'i num~roase cereri atat din
partea intelectualilor, cat ~l de ct'itrt'i mai mill(i ft'irani dorifori
a cunoa~te tn amt'inunte viea(u ~i japtele mitropolitului f$aguna,
m' am hotarit a scoate intr'o edi(ie mai ieftint'i aceastt'i carte.
Consistorul mitropolitan a incuviin(at in ~edin(a sa plenart'i din
22 August st. v. 1911 acest Iuera. _ 1- -
Asifel apare edifia prezentt'i, cu unele schimbt'iri $i intregiri.
St'ili~te, Septemvrie 191!.
Autorul.
I zile inainte de Craciunul romilnesc o femde credincioasii ~i
Anastasia ~aguna.
(1785-1836).
Anul 1808, care a dat neamului romilnesc, !ntre alji oameni
·de seama, un indrumator politic ca Barnutiu, un protopop !up-
. tator ~i mai tilrziu episcop vred!]ic ca Popasu, un scriitor de
· valoarea lui C. Negru(i ~i un eplscop savant ca Neofit Scriban,
catri! sfil.r~it nu era sa aduca · pentru biserica ortodoxa-romilna
din Ardeal numai bucuria sfintelor sarbatori ale «Na~terii Dom-
nuluh, ci in silnul san pastra taina _cea mare a unei zile, pecilt
de neinsemnata atunci, pe atilt de memorabila mai tilrziu. Cu 5
siatornicii in Iegea pi!rin(ilor sai,. Anastasia, nevasta lui Nan~
~aguna, darul vieajii 'unui biiiat, care in botez priml numele
Anastasiu, dupa al mamei sale. Parinjii nounascutul11i erau
amilndoi macedo-romani de origine; facilnd deci parte din-
tr'un neam de oameni, vestiti prin spiritul lor de intreprinderi
negujiitore~ti ~i recunoscuji pilna in ziua de astazi ca un element
de silrguinja, ordine ~~ bogajie;
Inzestrat cu aceste insu~iri ~i cuprins cu afaceri comer-
ciale, il aflam pe Naum ~aguna Ia inceputul secolului a! 19-lea
a~ezat in ora~ul Mi~colt (comitatul Bor~od), chiar }a marginea
din Apus-Miazii-Noapte a intinderii romilne~ti, in mijlocul fami-
liei sale binecuvilntate de Dumnezeu cu 2 odrasle: un biiiat
Avreta _nascut Ia 1803 -~i o fetija Ecaterina (nasc. Ia 1806). In
aces! ora~ mai mull strain, caruia prin na~terea sa av_ea sa-i
dea insa o importanja romil.neasca, venl pe lume ~i Anastasiu _

I
 !

I
'

1d
care era acum al :Nea· copil Ia casa. La leaganul lui au str'ajuit
'ur~itoare ~i bune ~i rele. Acestea din urmii $i-au intins mai co-
rand piiinjeni$ullor de ile ~i mreje flamande asupra lui. ~i era
cat p'acl sa ni-1 ri!peasca. . . ..
1
· Se vede, cii norocul nu 1-a ajutat pe Naum ~aguna in in-
treprinderile sale comerciale, cum ajutase pe al(i negu(iitori ma-
cedo-romani, a~ezati in piir(ile a~este. Situa\ia materialii a fami-
liei lui pare a fi lost cam zdruncinati!, eand numarul membrilor
ei se spori cu al treilea copil -, o greutate pentru omul sca-
piitat, un dar· $i o binecuvantare cereasca pentru o fdneie cre-
dincioasii ca Anastasia! ~i mai mult in sa pentru o biserica des-
pre(uiia. $i nedrepta(ita ca a noastra, careia in, aces! copil i-s' a
niiscut un mantuitor.
Imprejurarile familiare, in cari a crescut Anastasiu, au ramas
cam pu(i,n cunoscute. Biografia mitropolitului ~aguna, alcituitii.
Ia 1879 de fericitul episcop Popea, in partea aceasta se margi-
ne$1e Ia in$iracea celor mai insemnate familii macedo-romane
din Budapesta $i Viena, cari .se aflau in raport de inrudire, mai
apropiatii sau mai depiirtata, cu Anastasia ~aguna, nascuta Mutsu.
Cateva documente ', importante $i de un cuprins mi$ciitor,
complecteaza in mod plastic icoana, infati~andu-ne in cateva
amiinunte lnduio$1iloare peripetiile, prin cari a !recut in anii de
tinereta Anastasiu ~aguna impreuna cu fratele siiu $i cu sora
sa. Vom insista asupra a'cestor documente, al ciiror cuprins sur-
prinziitor de bogat $i instructiv n'a lost - gecat $lim - ex-
ploatat in nici una din numeroasele biografii ~~ schi(e biogta·
!ice asupra lui ~aguna. 0 facem $i din motivul, cii daleJe cu-
prinse in ele ne par deosebit de; concludente pentru }ntreagii
desvoltarea ulierioarii a lui1 ~aguna.
Am viizut, cii tatiil l~Ii Anastasiu, sci!piitase materia]ice$1e.
~i, cum saracia $i niicazurile nu, sunt totdeauna sfatuitori buni,
din motive, cari in documentele amintite nu sunt ariila!e apriat,
dar se pot lesne ghicl - piiriisindu- 0i legea piirinlilor, a trecut
Ia catolicism in Marti,e 1814.
Mergand Ia arhiepiscopul catolic din Agria (Eger) Stefa,n
fischer, cedeaza acestuia pe biiiatul sau Avreta, care era pe
1 Publicate fragmentar. de D. G. Alexici 'in «foaia DieCezana_,, din Biserica ortodOxa din, Mi~colf, zidita la 1806.
Caransebe~ (1903 Nr:, 7), iar la 19~0 publicate din nou in lntregime de d-1 (la zidirea [acestei biserici fau contribuit cu sume insemnate amandoi bunicii .Jui
profesor E. Todoran in «Transilvani~». · . ~aguna : Mihan Mucin dinspre mama, 9i .Evre~a ~agu.na dinspre taH!.).
r 12

atunci de 10-11 ani, ~~ pe Ec~terina {de 7ani), ca sa-i creasca

cu cheltuiala sa, In credin(a catolica. Dar Anastasia 1 ~i tatal ei
Mutsu, care loctiia in Pesta - unde · George Mutsu, fratele.
Anastasiei era director al ~colii' tomiine-grece~ti pela 1826 ~·­
desaproba cu hotar!re, ~i de sigur cu indignare, ace~sta fapta.
Bunicul, om de 1sprava, ia uepo(ii Ia sine>' spre. a le da insu~
o cre~tere ingrijita, cum parintele lor Naum, din cauza saraciei,
nu mai era in .stare. a le-o da. 3
· Arhiepiscopul Fischer insa· nu 'se niuljame~te cu aceasta
schimbare a lucrurilor, d, in zelul sau cat0 lic, .insceneaza o
cauza celebra d}n chestia educa(iei celor 3 copila~i ai cqnver-
titului ,parinte. lntr'o scrisoare din 7 Oct. 1814, adresata chiar
catra palatinul (vorni¢ul) farii, ari!tand in(elesul ce 1-a avut in
Martie cu Naum ~aguna, privitor Ia · 'educa(ia copiilor, ~i spu-
nilnd, di impotrivirea mamei ~i a bunicului zadarnice~te planul
lor, ii. roaga, sa binevoiasca .a da ordin comitatului Bor~od, ca
cei doi copii mai mari~ori; Avreta ~i Ecaterina, sa fie lua(i cu
forja .dela bunicul lor ~i incredin(aji arhiepiscopului spre educ
ca(ie catolica gratuita, iar·cel mai mic Anastasiu, care pe vremea
ace·ea era abia de 5 ani; sa ramana in grija mamei ~i a bunic
cului piina Ia varsta . de ~coal a, iar attinci sa fie incredinjat ~i
'el' preotului catolic din Mi~col( spre acela~ scop.• ·
Palatinul a impliriit rugarea arhiepiscopului, dand ordin in
forma ceruta de acesta. Abia tree insa .cateva luni ~i arhiepis-
copul. se pliinge' palafinului intt'o .hiirtie din lo
Martie 1St5, ca
copiii lui ~aguna ali lost ascun~i dinaintea .preotulu,i catolic din
1 A·nastasia era a ·doua nevasta a. lui Nauru ~aguna, dU:pa- care s'<~:

m<lribiJ l_a 1 _Maiu 1802~ .. _r:;um. afl<lni ·din lirmat<;n:ul e:xtras _de c'ununie,, CO·
tnunic~t ·de preotul· rom!lri ortOdox/ din Mi~colt, -d. Aurel. Motiu, .dupa · ori-
ginalul gre_ces~: «Naum, fiiul lui Evreta ~aguna dupa a .3-a. vestire in ._bi- ·
· serica a luat 'in a ioua c,iJsdtorie ·de muiere legit)ina ·pe Anastasia, fiica lui
Mihail Mucin,_ ~i s'au Cimunat _prin mine preotul Constantin. 'Na~ a fost
Athanasii.t, ·mul Iui._Adarn_.Oherga)}, _ .. ,
2
Cf. -f. 1. Alexi: -«OramatiCa ·Daco~Rom'atta sive Valachica>l, Viennae
182~ .pg. 343: Index nominum D. D. P.raenUtnerantium c'a,p. PesthinL
8 «ipso .ob paupertaterri suppeditandae intertentibnis impare»,. in F.

D. «intertentiosie». s'Ei transcris gre·~it).

4 «De natu minimo autem AnastaSio disponat, ut hie quoque, ubi per

.aetatem recipiendae educationis et institutionis ·catholicae Capflx fllerit; eidem.

Vice-Arhidiaco·no Miskolcziensi resignetur, acque sumptibus meis Agriae· tdu-
candus»... ·
G~SJ\ in c;are -s'a nascut ~aguna.
 14
Mi~col(, caruia .II lncredin(ase ~linsul, ~~ du~i pe !uri~ In Pesta
Ia negu(atorul «gr.-neunih Orabovsky.• Aces! Atanasie Orabovsky
- unchiul Anastasiei- era om cu stare bunii: negu(iitor frunta~
cu legiituri intinse. 2 El se va fi milostivit de o nepoata,- care
era in, acela~ limp mama ingrijorata de soarta ~i sufletul copiilor
sai - primind-o ~i ocrotind-o Ia sine. Acl trebue sa fi venit
Anastasia cu copiii chiar Ia inceputul anului 1815, caci consiliul
oraeyenesc din Pesta raporteaza in 24 lunie in acela~ an chiar
imparalului - a~a departate valuri aruncase aceasta chestie, cil
o prevestire, ca unul din cei trei copila~i va avea in, viea(a sa
mu!t de lucru cu imparatuL. :_ Aces! raport arata, cii copiii
lui ~aguna se afla, impreuna cu mama lor, de 5 !uni de zile
in Pesta Ia Orabovsky, cercetand in fiecare Dumineca ~i in
silrbatori biserica «greco-valahii>, ca au lost catva limp ~i in
Viena, unde au cercetat ~coala grece~scii. In .Viena ave au, cum
se afirma, rudenii in vestita familie a baronului Sina.
lntr'aceea tatiil copiilor, N~um, eel sciipatat atilt in privin(a
· situa(iei materiale, cat ~i a. religiei strabune, - intra Ia mili(ie,
ne mai purtand nici o grije de familia sa. Vaduva Anastasia
inainteaza acum o peti(ie Ia curtea din Viena, cerand sa i-se
dea voe a-~i cre~te copiii in religia strabunii. Rugarea ei insa
· nu afla ascultare. Din Viena i-se da in I Iulie 1815 raspunsul
categoric, ca copiii trebuesc crescu(i in religia tatalui lor, care
' a lost catolic.'; , impreuna cu dan~ii - o influen(ii statornica ~i cu mult mai hp-
Dar Anastasia era, se vede, o femeie plina de energie ~i
virtute cre~tineasca, ~i nu se lasa indupJecata, nici chiar prin
porunci impi!ri!te~ti, a se deslipl de copila~ii sai iubi(i. Prin
staruin(a, ei admirabilii, ~i desigur cu ajutorul rudeniilor sale ·
bogate ~i infhiente, a izbutit a se mai impotrivl ci!tava vreme
implinirii acestei porunci imparate~ti. Abia trece insa un an,
cand ii sose~te din Viena un nou ordirr (30 Aug. 1816), prin.
care e provocata a-~i da copiii numai decal in grija arhiepis-
copului ·fischer, ca sa fie crescu(i de catra acesta in credin(a
romano-catolicii.
1 «Pestinum ad mercatofem eidem ritui Graeco-non .unito ad dictum
'Orabovszky».
~ .A murit Ia 1840, in etate de 61 ani.
8 «Proles dictae Anastasiae Mutsu in religione 'patris catholici edu-
candas esse>, 1 Iulii 1815, nr, 8675,
Ce sa fad\ acum biata femeie? Sufletul de mama iubi-
toare ~~ cre~tina evlavioasa se va fi cutremurat de gandul, cit
ar fi cu putin(a sa i-se smulga cele !rei odrasle cu for(a dela
sanul ei de mama, ~i sa se pomeneasca dintr'odata lipsita de
copila~ii, cari erau singura mangaien! a vaduvi,ei sale. Ca un .
fior allllor\ii va fi striibatut prin inima ei gandul acesta ingrozitor.
Primejdia era foarte aproape ~i inevitabila. Se hotiira~te,
totu~ a mai face o incercare. Dacii nu poate inlatura cu desii-
vaqire pericolul, ce amenin(ii cu sfa~iere inima ei de mama du-
ioasii, eel putin sii-1 miqoreze! Peste 13 zile (12 Septemvrie
1816), inainteazii o nona peti(ie, in care declarii, ca se va sn-
pune ordinului prea in~lt ~i va pleca lara amanare cu copiii Ia
Mi~col(, invoindu-se a-i cre~te in religia romano-catolica numai
sa nu fie despa•iita de dan~ii! Totodatii rudeniile ei George ~i
I Nauru Mutsu ian asupni lor indatorirea de a o ajuta cu bani,
I ca sa-~i poata cre~te copiii ~i promit, cii nu vor impiedeca edu-
I cajia, ce era acum · defit1itiv hotarit a se da ·acestor copii in
religia romano-catolicii ...
Copiii ajung .deci to(i !rei in mrejele catolicismului cuce-
ritor, dupacum era planul arhiepiscopului fischer, ~i cum va fi
lost, intr'un moment de siiriicie ~i de slabiciune, intentia tatiilui
lor, a nefericitului Naum. Dar Anastasia, ca o mama in(eleapta
~i eroica, a ~tiut sii exercite asupra educa(iei copiilor sai - fiind
0
tiiritoare, de cat s' o fi putut alter a rezultatul oricaror for(iiri ~i
miiestrii pedagogice a catolicilor, recunoscuji de altfel ca foarte
iscusi!i in matetie de proselitism religios.
Astle! vedem, ca in 12 Ianuarie 1822, biiiatul eel mai mare
Avreta, ajuns acum Ia vi\rsta de 19 ani, pariise~te religia r.-cat.
~i se intoarce iara~ Ia legea stramo~ilor siii, declari\nd, cii · Ia
aces! pas s'a decis nesilit de nimeni, ci indemnat numai de
glasul convingerii. Intr'o hi!rtie, scrisa ungure~te ~i adresata pa-
latinului, spune, ca dore~te sa rami\nii in legea, in care s'a nascut, .
deoarece «nici acum, dupa instruc(ia catolica nu simte nici o
inclinajie pentrll aceastii religie>>. · Sperand, cii in viitor va fi
0
cru(at de orice siluire in privinja convingerilor sale religioase, ·
cere protecjia palatinului, ca sa poata. rami\nea ~i pe mai cleo-
parte in legea sa stramo~easca.
r Sot& sa· EcaterinA a lnwcat $i ea, Ia 1S2j, ~i dupa stli-
ruinji indelungate a reu~it, in 3 Septemvrie 1825 sii inliiture
toate piedecile ~i siitreacii dela catolicism iarii~ !a legea ortodoxii.
Biiiatul eel mai mic, Anastasiu, soartea · caruia ne intere-
seaza. in aceste pagini mai mult, i~i in cepe. studiile elementare
in. «~coala greceascii» din Mi~colj, face apoi tot acolo ~i cursu!
secundar in, gimnaziul catolic ~i-1 termini\ !a varsta de 18 ani,
cu succes eminent, in gimnaziul calugiirilor piari~ti din Pesta.
Cunoa~te~ atestatul lui ~colar (Pesta 26 Decemvrie 1826), in
care ·se spurie cii Anastasiu ~aguna e de religie: «romano-ca-
tolic», iar dupii najiune: «Hungarils>>, di a cercetat in mod cu-
viincios ~coala ~i biserica ( «cele sfinte» ), ca a objinut in studiul
religiunii nota eminent, iar. in Iimba maghiarii precum ~i in <li-
tere ~i. ~tiinje» a lost a! 17-lea eminent intre 103 con~colari ai
sai, dintre cari 32 erau eminenji.
· Acest rezultat, atilt de frumos, era chemat a dete.rmina pe
ceice se interesau.de soarta escelentuli.ii tanar, indeosebi pe
bunu!. siiu protector, Atanasie Orabovsky care-i era a cum ca ·
un. piirinte, sii nu cruje nici o·jert!ii, ci sa-i dea tot ajutorul po~ .5
sibil ~i ·trebuitor Ia continuarea studiilor. Ceeace se ~i intampla.
Tot in Pesta,, !a univers;tatea «Craiasca» de acolo, urmeazii !imp
de 3 ani cursu! de filozofie ~i drept~ facand studii serioase, a
I ciiror temeinicie se resimte m'ai tarzit.i adeseori in scrierile lui,
ca. ~i .in discursuri.le politice ~i in diferite acte, chiar ~i in cele
oficiale.
Tormai• !a inceputul studiilor sale ,universitare a facut ~i
el un pas insemnat, pe ca~e il·filcuse !a 1822 fratele sau Avreta,
Ia varsta de 19 ani.' Ca as.cultalor de filozofie in anul. I, !a 9
zile, dupa ce a implinit varsta legalii de 18 ani, s'a intors ~i el
in .. sanul· bisericei striimo~e~ti, dand o declarajie foarte ,catego-
. rici\1 in care spune, ~ii studiind cu succes eminent in gimnaziile
rege~ti d.in Mi~colj ~i Pesta, ~i ocupandu-se in mod sarguincios
. custudiul religiunii, cunoa~ie din fir in piir principiile religiei
romano-catolice, cu toate aceste. «Convingerea intima sau inspi-
rajia» lui il indeamna, .sii urmeze sfintele precepte ale bisericei
gr.-orientale.' Aceasta e cea mai firma hotiirlre a lui, 2 ~i fiindcii
1 «Mfi iuxta intimam meam convinctionem -aut fnfiuxum Sacra·Oraeco-

Orientalis··Ecclesiae sequi velle, hisce declaro»:. .

~ f:.Ut firmissimi mef propositi clarum ·praebeatur ~estimonium».
 IS
din studi~l religiunii a objinu! nola eminent, se roaga a li dis·
pensat de obi~nuitul examen, de 6 saptamilni, previ\zut in lege, .
pe ca,re in caznl de faji\ II aflii de prisos.' Dupil. multe trilgil-
niiri ~Ldiferite piedeci, .i-s' a ingi!duit i.n sfilr~it ~~ lui Anastasiu
a-~i urinii glasul 'convinge~ii sale. Pr.in d~cretul regesc din 25
llllie 1828 a lost ~~ el redat bisericii ~~ cre,dinjii sale strilbune.
. . Aic_i se curmi\ un. iilceput de drama .familiara, care ingro-
zise at~L de mult intre' anii.18l4-16 inima Anastasiei ~aguna
~~ ()-.~a fi. sbnd.umat ~~ mai. tilrziu, in !oatil curgerea celor 12
ani; cat ~i-a ~till! pe · Anastasiu al silu ca fiind, oficial, de alta
. lege oecA! d1tusa. Trebue fixat aici meritul deosebit a! .acestei
' ferilei; pe care neamul roman esc ~~ biserica noastra, in chip
de reurio~tinta, va trebui s'o a~eze de aici inainte in rilndul celor
mal. Itiminoase icoane de femei. ~~ marne romance, din !recut.
lmpreunil cu a ·acestora ~~ amintir'ea ei trebue pasttata ~~ vene:
. .rata cu sfirtjenie. Caci lara rolul ei de veghe neadormita, de
illg'er' paz.it6r, e intrebare, dac~ biserica noa'stra ar fi putut sa
aib,a ,lntre cilrmuitorii sill un mitropolit ca~aguna. S'ar fi putut
· prea :resne, s·a-l pierdem. peJ11ru totdealina, dupace era !recut
din copilarie '!a. catolicismul dominant, care ih cursu! atiltor
secole ne-a· luat lot ce am avut mai. de valoare, ne-a smuls de-
stule talente, Iasandu-ne odani de ceice prin iscusinja minjii
lor ar fi putu:t' sii dea traiului nostru chinuit din !recut forma·
..su'perioara a:unei vieji suflete~ti. mai desvoltate. Ar fi lost
peritni catolici un. cil~tig insemnat desigur, dar pentru noi 0
nespusa pierdere, daca o soartii vifrega ar fi volt, sii Ie dam ~~
il aceasta prejioasa contribujie, pe car'e vpirii sil ne-o smulgii cu
sila ·in 'persoana lui ·~aguna. ~~ fiiril el, unde am sta azi? ' Se
II igtuqeca gandul Ia aceastii intrebare. . ceput a-i toarce cu iscusinja firul viejii. ~i 1-au tors mereu, cu
Amintirea recunoscatoare va trebui aeci sa puna icoana
Anastasiei aliltiui ori: chiar mai presus de a vestitei Doamne.
Despina, sojia lui Neagoe Basarab, caci dacil aceasta a lost ere"
~tina· bunii ~~ mama duioasa, · tot asemenea era ~~ Anastasia.
Dacii legenda ne spune despre Despina, cil sentimentul ei re-
ligios era atilt de adanc ~i puternic, !neat a fast in stare a se
\ 1 - Declaratja aceasta latineasca datata «Pesthini 29 ....._ a D(!cembris -1826»
e subscris,a astfel: «Anastasius Saguna PhilosOphiae in Regia Universita:te
~ l-um in annum Auditor».
i§
lips! de toa!e scumpe!uril.e sale, ca sa lac& posibilii punerea sub
coperi~ .a manastirii dela Arge~, . in schimb despre Anastasia
faptele ei ~i marturiile istorice ne dau cea mal frum6asa ~~ si-
gura dovada, df ~i-a jertfit !oatil tihna viejii, ~~ - a pus tot su-
fletul, ca sil salveze pe sama bisericei romiine pe fiul silu, care
ave~ sa inceapil ~i sil ducii Ia bun sfar~it opera de organizare
~~ desrobire a. acestei biserici ~~ a credincio~ilor ei, incatu~aji
de veacilri. . · · · ·
Ziua de 29 Decemvrie 1826, este tot atilt de mem6rabilii,
ca ~~ ziua na~terii lui ~aguna (20 Decemvrie 1808). Declarajia
latineascii subscrisa de el In aceastil zi n'are numai o iinpor'
tanja biograficil, .ci ~~ tina istoricii najionala, intruclit priritr'insa
dupace in limp de aproape 2 ani se indeplinirii toate form'aii- ·
I fajil~ . birocratice, seci ~i obositoare, autorul ei este redat, acum ·
I definitiv ~i in mod oficial, Bisericei stramo~e~ti, cilreia !~i va
in china !oatil munca viejii ~~ intreg restul zilelor sale .
I Deacum inainte soartea lui e aproape hotiirita, schilpbftn-
du-se spre bine ~~ ram~nand statornica in aceastii norocoasa
intorsiltilra. Rugaciunile neintrerupte ale Anastasiei n'au ramas
l
. faril ascultare, ·caci pe· seama sufletelor bune -~i evlavioase. a
lilsal Dumnezeu bucuria izbllnzii. Tesatura ijelor ~~ a mrejilor
viclene, ce intinser_il de timpuriu ursitoarele rele asupra copi-
lului sau, o vede acum caz.and destram!llil. hi sufletul ei·u~urat •
nadejdi marl !ncep sil riisara, cu privire Ia viitorul talentatului
silu. Anastasiu, nadejdi, pe carl acesta in laborioasa ~~ splendid a
sa \carierii de mai tarziu, nu numai le-a indeplinit, ci a §i !recut,
pr6babil, departe peste 111arginile lor.
Caci ursitoarele bune, 'lu.andu-1 acum in paia lor, 'au in-
atata spor, panii cand acesta a inceput a se lmpletl ~~ innodil
cu firele viejii noastre najionale biserice~ti, ca un fir al Ariadriei,
menit sil arate cararile de scapare, pe cari inaintand romilnimea
ardeleanil, a izbutit. sil iasir'din labirintul intunecimei ~i sclaviei
seculare,. ~i sa-§i indrepte destinele spre un viitor mai bun, pe
care, dupa atatea veacuri de patimi ~i asupriri, 1l fi!erita_ acum
cu prisosinja. .· .
Dupilce vazu pe fiiul silu. Al)astasiu, dupa 1833, calugarul
Andreiu, inchinat cu totul bisericei ortodoxe, pe seama careia
izbutise a-! salva, Ia vai'sta de 51 de ani, cu · sitfletul impiicat,
~·
 21

evlavioasa Anastasia se mula la cele eler.ne, ~~ Itt lnmormltnlalii II.

de preotul.loan Teodorovits in 17 /atiuarie 1836, in cimitirul
«Kerepesi». din Pesta, in cripta familiei Orabovsky de Apadia, !;laguna ca student universitar. Calugarul Andreiu intre
!
.unde peste ca(iva ani se sala~luira ~~ riima~i(ele pamante~ti ale Sarbi.
lui Avreta ~~ ale Ecaterinei. · Timpul de 5-6 arii, ca(i a petrecut ~aguna In Pesta, in \ .
l,l! casa lui Atanasie Orabovsky (2-3 ani ca student in gimnaziu
.I ·. ~i al(i 3 ca student universitar) a fast eel mai potrivit prilej de
!.: a-~i ca~tiga nu numai cuno~tin(ele, ce i-Ie puteil da ~coala striiina,
' .
1

ci' ~~ o educajie nation ala coraspum;iltoare. In privinja aceasta

:1. 1'. casa unchiului Orabovsky a lost o ~coala excelenta pentru
dansul, caci acl era Iocul de intillnire al vestijilor literati romani .
:.i;
!
deJa inceputul secolului a! XIX-Iea, era deci un fel de salon li-
terar~. prin care se abateau Romilnii de bine din diferite piirji, 1
l Ardeleni, Munteni ~~ Biiniijeni, citiau ~~ apreciau car(ile · proas-
pete, discutau, !aureau planuri culturale ~~ politice, puneau lumea
II! Ia cale.
E cunoscuta aceastii epocii de inflorire a colonie! romilne
din Pesta,' stiipanitii de un puternic curent de propaganda cui-·
tu.ralii siiniitoasii, in serviciul ciireia sta «tipografia criiie~tii uni-
versitii(i~ incepand deJa censorii ei, Samuil Klein cu «calenda-
rele» de Buda, deJa Petru Maior cu insemnatele . sale lucriiri
de istorie najionalii ~i biserice~scii, pilnii Ia «Biblioteca Romil-
neasca>> a zelosului «fiirlegiir» Carcalechi, care alerga neobosit

.\
in toate par(ile.
familiile frunta~e ale coloriiei romilne participau cu viu
interes Ia aceastii mi~care frumoasii, urmiirind · cu atenjiune in-
!·
cerciirile literare, sprijinind ~i incurajilnd scriitorii prin abonarea
Ca un fiu credincios ~~ Irate iubitor, episcopul ~aguna sau_, «prenumiirarea» lucriirilor lor. lntre aceste familii frunta~e
a~ezii in anul 1849 Ia mormantul lor o cruce de peatra cu erau ~i unchii lui ~aguna: Mutsu, Economu, Orab9vsky, pe
aceasta frumoasa in~crip(ie: cari ii· vedem interesaudu-se ~i de ~coala romilnii-greceascii, ai \
. ~Mutt itibitei sale mame Anastasia ciirei conduciitori. erau, unii direct, aljii indirect. Mai ales lAta~ . ' .
Prea pre(uitului siiu jrate Vreta nasie Orabovsky este liiudat mult pentru meritele sale de me-1.
$i dulcei sale surori E,caterina cenat al straduinjelor culturale, merite, cari i-au adus in chip
R.idicii monumental acesta de recuno~tinjii prea inaltii ~i titlul de «nobil de Apadia». La
Andreiu fiaguna, Episcopal Ardealului 1849».' 1 Vezi 0. Lugo~i~nu: Societafea femeilor din anul 1815 in «Revista
--- noull;» din Bucure9ti ·1894 pag. 278-284. Cea dintfii prezidenta a acestei
1
A se vede~ acest capitOl trafat mai pe larg ~i' cu mai muite am a~ societati,_ care urmi'l.reil ·scopul nobil de a aiutora 9coala 9i de a prom ova cui-
nunte in bro~ura -mea: «_ Via(a unei mame credincioase>>, povestire istorica, iura, a fost Elena.- intilia sOtie a lui Atanasie Grabovsky, care Ia anul 1827
Bucure~ti· 19to; reprodusa din revista «Biserica Ortodoxa Ramana». s'a casatorit a dOna oar3: cu vaduva Maria Alexovici.
I
I
 I
IIIII' .
.22
il-l
I'. \
I 1824' lnvajiitorul romimesc din Pesta, Stefan Popovid n felicita
1.
lntr'un lung acrostih, numindu-1 «patronul Romanilor» ~~ li!u-
' ,,dandu-1 pentru zelul san neintrecut lntru a ingrijl de biserica
~i de ~coalii ~~ ·a da tirterilor ajutor Ia studii .. : · ·
II' · «Ma toat~ se'nvcirto~esc
Numai prin tine'_nflOresc;
1:,' Unde pentru ghen se cere
{· Lucrezi fal:I1'ntarziere», 1
Vom aminti aici up amiinunt, care de~l, Ia · aparenjii, nu
sta in legatura cu persoana l_ui ~aguna, este tofu~ important prin
faptul, cii arunca oarecare lumina asupra ce,cului familiar, In
care traia $agnna, intr'o atmosfera de oameni li!eraji san inbi"· ·
tori de literatura, care nu putea sa exercite decat .o influenja ·
buna asupra minjii lui agere ~i susceptibile de orice inviijiitura
· folositoare.
~
lq 1826, a~adar chiar fq ann!, cand i~i incepe ~aguna .?Itt·
· .. d.iile u. niv. e.rsi.tar.e, ap. are in Vien.a o'.gra. matica·r.omana,. scr. isa Ia-.
.· tine~te de I. Alexi, episcopul de !Jiaj tarziu a! Oherlei. Aceasti!
carte. de ~tiinja alia intre Romanii din Pesta 40 de «prenu'me-
anji», printre ei Atanasie Orabovsky de Apadia (care iscale~te
fundationis Scholae Or. Ritus non uniti Administrator Conde-
putatns) ~i Cons!. Orabovsky cu elite 2 exemplare, Oeo~ge Ora-
bovsky varul lui ~aguna (Studiosus linguae Daco-R.omanae) en
un ex., Sevastian Oeconom («curator Scholae , Valachicae. et
, Oraecae•) 1 ex., George Mutsu (Scholae Valachicae et Oraecae
Localis Director) 2 ex. Ioan Theodorovits,' (Ecclesiae Or.~Va-
ill'·.· . lachic11e Pestiensis Parochus) 10 ex. etc.
:II' Daca ~i pentru o carte atat de pujin atriigatoare se gil-
sean ~etitorj i? ?;timar a~a de fru~os1 e o dovada: ca cercurile
1.: \ in can se invar!Ja ~agnna, erau patrunse de trebumja de a nr,
!:I_.
.marl cu atenjitine orice product al minjii romane~ti. Dar aceasta
gramatica mai prezinta, dupiicum vom vedea indata, ~~ un in-
teres biografic deosebit pentru anii de mai tarziu ai lui ~aguna.
Pe Iitngi! chestiunile culturale ~~ literare, mai era atunci de
actualitate, fn acele cercnri conduciitoare, ~i ·chestinnea biseri-
' Ibidem pg. 283.
9
Cf. J. Alexi: Gram. Daco-Romana slve Valachi'ca Viennae 1826 p.
343. (Index nominum D. D. Praenumerantium). · '
23
ceasca ·a Romiinilor ungureni ~i bi!najeni, cari nu mai puteau
suferi jugul ierarhiei siirbe~ti. Lupta fnceputa in deceniul al
doilea al secolului a! XIX-lea de comitetul Aradanilor,. in fruntea
caruia stateil Moise Nicoard, ' , era . sprijinita ~i d~ episcopul
Orazii, Samuil Vulcan ~i de Petru ]),t~ior, cari erau sH\paniji de
sentimente najionale mai puternice, decal prejudijiile confesio-
)1ale,. peste. barierile carora s'au ~tiut iniiljil. Romanii voiau sa
se emancipeze de sub suprematia ierarhica a Siirbilor, sa-~i
aibii episcopii lor, Romani de origine ~i dupii sentimente, -
cu «s~ngele ~~ cu inima romani!», cum cereau in o petijle catra
monarh, {1814) - Ia Arad, Ia Var~ej ~i Ia Timi~oara, cum·' iz-~.
butisera Ardelenii a-1 ave!( pe al lor; dupa 181 o; Din ·partea . .
ierarhiei sitrbe$li li-se obiectil, cii printre ~alugiitii romani nu
se gasesc 0 ameni fnviijaji, capabili ~i vrednici de scaune ·arhie·
re~ti. Se pare, c~ !ipsa aceasta o simjiau ~i Romanii. Astfel
I.
Moise Nicoara se adreseaza Ia 1816 episcopului Vasilie Moga,
rugandu-1, ·sa-i numeascii vr'un Ardelean vrednic de a fi episcop
Ia Arad. · Episcopul ii riispunde' (18 Main 1816), cii ~i el din
inima dore~te procopsirea neamului «inttistandu-se pentru sub-
(irica putere a face dupa datorie sporiul cuviincios» dar «nu
se poate Ianda a slugarl Aradului cu un episcop crescut In
1
Ardeal». ·
Abia Ia 1828, dupa o lupta fndelungata, se putir dobiindl
rezultatul,. ca de-ach inainte Ia Arad sa mi poata fi episcop
decal un Roman, iar Ia Var~ej ~i Timi~oara arhierei, cari sa
inJeleaga limba poporului, oameni deci cu oarecare invajatura
romaneascii.
•
Date sigure asupra motivelor, cari ,au putut sa indemne
pe ~aguna a pleca Ia 1829, dupii terminarea studiilor universi-
tare, Ia Vfir$e( ca sa inveje teologia - nu avem, dar credem .
a nu gre~l presupnnand, ca intre altele, ~i menjionata tendinja
de emancipare bisericeasca najionalii, care preocupa in ace!
limp pe to(i Romanii buni ~i luminaji, va fi influinjat asupra
hotarfrii lui ~i a familiei sale, care 1-a sfatuit sa facii pasulacesta.
1cf. V. Mangra: .«Moise Nicoard» in »Trihuna»__ 1908 lanuarie.
2
Corespondenta lui M. Nicoard. Scrisori I. pag 361 intre mss, Acad.
; :I RomAne. -
 24
! . .
La Var~et pas!oria atunci episcopul Maxim (Moise) Ma·
nuilovici (1829-1834), care se alia in relajii de pretinie cu fa·
milia Orabovsky. · De aceea prime~te pe $aguna in casa ~i Ia
masa sa., Aces! Manuilovici era Roman de origine 1 ~i, pe cat
se poate constata; nici in sentimente nu se instrainase de
neamul sau. '
In tinereje fusese, pe Ia- 1810, pro!odiacon Ia episcopia
Aradului sub batranul Pavel Avacumovici, a poi · prezident al
· cunsistorului din Oradea-Mare,' iar del a Var$el -trecu in 1834
Ia Timi~oara.' Cu aceasta ocazie versificatorul romiln a! Baria-
tului, Petru Lupulov 5 era atat de insuflejit, inca! o poezie, sau
· mai bine «versuin(a» de 60 strofe abia a lost in stare, sa cu-
.prindii toate laudele, cate avea sa aduca acestui «episcop timi-
I lost lipsite de orice temeiu, ne dovede~te inca!va faptul, ca
~oresc», despre care asigurii pe toji, · episcopul Maxim a ~tiut ~ii deie fiicei sale Ecaterina o cre~tere
1 Cf. bro~ura polemici1 «Antwoft auf die Angr!Ue einiger ,Romanin
und der Pr(!sse gegen die Einheit de.r Jfierarchie» Wien 1851. pag. 17.
. 2 $agana il pomene~te cu Iaudil 1n disertatia· sa publicata tn «Telegr.
· Roman·» 1865 Nr. 22 sq. sub t,itlu «Medita(iunb spunii.nd, ca. <<pe timpul lui
Maxim Ma'!u.ilovici (1829~1834) c. antarile biserice~ti in catedrala dela V§r~et
se savar~iau romane~te ~i silrbe~te», iar Ttnca Velia (V-ia T-u) in a sa
«Scurtd istOril! despre lnceputal Vlir~efului ~i R.omtinii lui» publicata in «Foaia
\
pentru·minte)> 1846, vorbind despre episcopul Maxim Manuilovici, care era'
«Romiiri .nascut 'in dieteza Aradului» spune despre dfinsul urmatoarele :
«acesta Htrii~ reintroduse esilata limba romaneasca in biserica catedrala, insa
aceasta a' lui vrednica de lauda fapta nu putu indelung custa, caci putinii
Siirbi, dar ~i Romauii prin casatorii 9i alte. relatii cu totul silrbiti stetenl cu
euergie in contra, p:lna· Cilnd izbutira a scoate cu tot cu radacina limba roma-
nea.$Cii dhr·hiserica..... Aceashl necre~tineasca 9i nefnitCasca numai din unl ~i
trufie purceasa fapta a Silrbilor ~i Semirom.anilor viir~eteni aduse pe epis-
. copul la compatimire ~i filcit de se deschise limbii rorn'ane~ti capela sa re-
sidenfionala, unde t&narul cler rom&nesc ~i subt urmatorul episcop, arhie-
piscopul ~i mitropolftul de a~um Iosif Raiacici 9i .pan a· astazi ~ubt bunul ~i
harnicul episcop Stefan .Popovici aSculta 9i ia parte Ia slujbele d-zee9ti»
(pag 361-3). · '
• «Telegr." Rom.> 1864 pag. 67.
• Cf. Leonhard BOhm: Oeschichte ·des Temeser Banats, Leipzig 1861
vol. ]. pag. 413-4.
~ (( Versuri ·de bucarie pline Ia instalafia 1nalt Preasfintitului Domn
Maxim Manuilovici, Episcgpuiui Timi~oresc, condite prin Petru Lupulov,
jurat Ia tabla districtuala din Eperie~, iri semn de un adevarat·tncrezamftnt
ji umilinjll>. Buda 1834.
,,
!
25
,ca e bland 1i loarte bun
Eu .cutez acum sa spun
~i toti in scurt vor vedeft
Ca. gura mea drept griWt.
• • • • • • • • 0 •
«Pre Jnvatati va <:hema
La el se vor aduna,
~i el cu a sa p.utere
Va da celui ce va cere.
- «Ci cererea de va fi
A omului ce-ar pofti
N eamului sd foloseascd
~i multor sa prisoseasdh etc.
Ca aceste'versuri de laudii ~i «de bucurie pline» nu au
buna ~i evlavioasa, inca! aceasta, murind Ia inceputul amilui
1864, liisii averea sa de l4,QOO fl. bisericilor or!odoxe din Oradea-
Mare ~i Var~ej, iar 2000 fl. adause fundajiunei Zsiga din Orade.'
Ajungilnd $aguna in familia aceasta, unde se culiivau,
poate mai mull in' !aina ~i deci cu sentiment mai profund, bu-
nele tradijii romane~ti, se alia acum iarii~ intr'un merliu potrivit
~i care nu pu!ea sa aiba inf!tlenja rea asupra desvoltiirii lui.
Studiile teologice, in felul cum se propuneau pe atunci in secjia
romanii a seminaru!ui teologic din Var~ej, nu·l vor fi muljiiinit.
Prin diligenja sa vrivatii ~i interesul preponderant, ce manifes!a
fajii de orice chestie ~tiinjilicii, ajutat apoi ~i de temeini~ele cu-
no~tinje ca~tigate in cursu! studiilor universitare, va fi ajuns t'e,
pede a piitninde multe. chestiuni mai- bine decal profesorii siii.
Abilt termini! cursurile teologice, ~i este chemat din par!ea mi-
tropolitului sarbesc Stefan Stratimirovici (1790-1837) ca pro-
fesor de teologie Ia Carlovij, · avarid sa implineascii in acela$
limp ~i funcjia de secretar a! mitropolitului. ·
Aici i-se deschide un vast teren de muncii ~i mai ales de
experienje folositoare, dandu-i-se putinj~ a piitrunde nu numai
in prejioasele acte i.storice, ingriimadite in arhiva mitropoliei,
ci ~i in felul de organizare ~i de luptii; in tainele politicei sar-
be~ti, care ..avuse totdeauna·un pronunjat caracter najional, fiind.
lnsa~ biserica Sarbilor dintru inceput mai mult o institujiune
'· 'Telegr. Roman> 1864 pag., 67.

26
. \najionala, .decal religioasa,' in cadrele careia au. ~Jut sa apere
cu dibacie privilegiile najiunii siirbe~ti, primite Ia 1690 ~i con-
firmate, in cursu! veacului a! XVII!-lea, in mai multe riinduri.
Legislajia maghiaril a ramas .constanta in nesocotirea acestor
privilegii, cari nu erau drepturi civile •garantate prin lege. De
ciite·ori Siirbii cereau inarticularea lor in lege, dieta ungara re-
fuza implinirea acestei cereri.
In schimb insil ca un patrimonium domas Aastriacae, cum
er~u Siirbii numiji,' ei aflau totdeaima scut de ocrotire ~i sprijin
pilrintesc Ia Habsburgi, cari nu· nurnai prin vorbe suniltoare, ci
~i prin diplome privilegiale ~i prin a~a numitele «mandata pro-
tectoria•' dovedeau in faptil bunele lor intenjii fajil de aces!
popor rilsboinic - «kriegsgewohntes Volk».' \ · va fi inlesnit insil trecerea, peste aces! RubiCon,.;
Mitropolitul Stratitnirovici, om cu intinse cuno~tinje ~Lcul­
turi\ vastil, era foarte bine vi\zut ~i sprijinit !a curtea din Viena.
El inviirtea cu iscusinjil politica dinastica, devenita Ia Siirbi o
traqijie nafiomila, Oe~l interesul ~tiinjific il miinase a lse .inte-
resa nu numai de prezentul, ci ~i de trecujul poporului roman,
a ci\rui istorie ~i literaturi\ o cuno~tea birii~or, totu~ !ajil de Ro-
11)iini ~i limba ]or se pare,. ci\ simjia o uri\, pe care nu. putea
sau nu voia totdeauna si\ o ascundi\. 5
~aguna putea sa tragi\ o invilji\turil ~i din aceastil purtare
a lui Stratimirovici, ~i anume .una negativil: si\ nu facil ca el,'
cilci i~i poate cineva iubl ori cat de· mull najiunea ~i Iirrib,a,
filra a se purta cu uri\· inver~unati\ impotriva altora.
lnvi\jiltura aceasta ~i-o jinu pentru sine, ~i ci\lcandu-~i pe
I inimil, se pare, ci\ intrase. in· voia lui Stratimirovici, care il ina:
, 1 Dr. I. H. Schwicker: «Polltiscki Oeschichte der Serben in 01/.garn)>
Budapest 1880 pag. 411.
' Jbideni pag. 51-2 + 362-3. .
·~· «Actenmiissige Darstel{ung fier Vfrhiiltnisse der gr. n. -u. Hierar-
chic in Osterreich». Wien 1861 pag.. 22 + 49. Autorul acestei bro~uri e
!irec'e~, en aflilm Ia Schwicker'· pag. 74.
4
· ·Schwicker o. c. pag. 27.
5
beputatif Romani Ia Viena il nume·sc_ in ·reprezenUt1ia lor catril
m_i~isteriu(24 Oct. 1849) «ein: noiorischer Verfolger der Roniailen~ da .er sich
selbst auszudriicken pflegte, das ihm nichts verhasster sei, als· die roinanische
Sprache», cf. .«Die Romanen, der Osterreichischen Monarhie III. Heft, Wien
1851 pag. 55.
I
~I
,,' '. 27
I
inteaza.. repede in titluri ~i f.uncfiuni, dupiice Intra .In cinu.l mo-~
I
I
I
nahal Ia 1 Noemvrie 1833, luiindu-~i in ciilugi\rie numele Andreia.
I La aces! moment insemnai din vieaja lui ~aguna se simte
I !ipsa unor corespondenje intime, .din care sil putem cunoa~te
lupta sufleteascil, sbuciumiirile, prin care va fi ttecut, pilnil s'a
hotiirit a renunta tocmai ciind era de 25 ani ~ viirsta patimilor/
~ Ia plilcerile ispititoare, .c~ s'e imbie cu prisosin!il mai ales
unui tiinar inzestrat cu atilt de eminente caliti\ji fizice ~i inte-
lectuale, cum era el. . '
Credinja p.uternici\ intr'un ideal religios-najional .~i convin~ \
gerea, cil numai pe aceasti\ cale: renunjand Ia pliicerile ·Iume~ti
efemere - va putea ~a. indeplineasci\ chemarea viejii sale, ·u
Important este ~i humele, pe care · ~aguna · ~i 1-a ales, in-, .
',' !rand in cinul. monahal. \Ceice se hotilriisc a face pasul acesta,
1
'
.nu numai de dragul de a fi ciilugari, ~i a rall]anea intre zidu- .
rile. unei mi\nilstiri Ia adilpost de luptele ~i decepjiile viejii sbu-
I
I
ciumate, ci fii11dcii se sirht chemaji ca . tocmar in aceastil cali-
tate, imbraea!i «CU zeaua dreptiijii ~i cu pavi\za· credinfii»' sa
f pa~easd! pe arena luptelor aprinse ale najiunii lor, - rm vor
Iuii Ia intiimplare orice nume calugilresc, ci i~i vor alege tinul,.
in legiiturii cu iinta viejii lor ~i care si\ exprime i_n Giltva pro-
gramul acestei vieji. •
· Astfel. socotim, cil ~aguna, care in toate lueri\rile sale de
organizare bisericeascii - religioasil, ea ~i in serierile sale cauta
en predileefie legiitura cu veehirnea cea buni\ ~i frumoasa a
vremilor apostole~ti, - ciind ~i-a ales numele Andreiu, se va
fi giindit Ia apostolul omonim, despre care tradijia pilstrati\ Ia
scriitorul bisericesc Eusebie spline, ci\ a propovilduit. el, eel
dintai, ·cuvantul evangelki in aceste pilrji rilsilritene, ajunse mai
tarziu in stapanirea Qeamului nostru. ~i in aviintul silu idealist
Ailnilrul de 25 de ani 1(a fi intreziirit atunci ca intr'o ]Jerspectivii
indepilrtatil a viitorului lumina de vraja, ce aveil. sa impodo-
beasca, odati\ ~i odatii, in amintirea recunosciltoare a unui intreg
popor, aces! nume de-o. insemniltate indoitii: roma~easei\ ~i ere-.
~tineasci\ ...
t· Ap. Pavel, Efeseni c. 6. v. 14.
 28
Aceasta credin(a, ocrotita In taina gilndului, i-a dat tarie
~~ lndemnuri spre munca de pregatire indelungata ~~ rabdatoare.
Cei 12 ani ~i mal bine, cAt a petrecut intre Sarbi, dupace s'a
calugarit, sun! ani grei de studiu, cand !;)aguna pujinele «cea-
suri slobode», ce !i ramaneau dupii indeplinirea indatoririlor sale
oficiale, ~i le inchidea dupacum marturise~te insu~, intre pare(ii
bibliotecii mitropolitane, cetind ·.«car(ile canonice~ti» ~~ adunand
cu sarguin(ii, in caetele sale de note, materialul pre(ios, en aju-'
torul ciiruia avea sii'~i desfii~oare mai tarziu miinoasa activitate
d~ scriitor bisericesc. Cat !imp a stat intre Sarbi, nu se · 0tie,
sa fi scris sau publica! ceva.. Din. timpul acesta cunoa~tem o
singura lucrare a lui !;)aguna: •<Orammatica Valachica», piistrata
printre manusi:risele bibliotecii sale, ~i scrisa, probabil, dupa
anul 1842, cand a fost cafava vreme profesor in sectiunea romana
a seminarului teologic din. Var~et, avand colegi pe Igna(iu Vuia
(parohtis Lugossiensis et Krassoviensis Tab. Jud. Assessor) pe
Lazar Stefanovici (parohus Ver.secziensis) ~~ pe Nicolae Tincu
Velia lparohus Sinerseghiensis).' E o interesanta prescurtare a
men(ionatei gramatici (de I. Alexi) pe care ~tim, ca !;)aguna
avuse prilej a o cunoa~te .~i studiii, indata in anul apari(iei
(1826). E interesantii aceastii prelucrare, ~ sporitii in partite in-
troductive cu defini(ii, cari nu se afla Ia Alexi, ~i intretesutii
ici-colea cu observajii proprii, originale - fiindcii ea ne aratii,
cii $aguna s'a ocupat in mod ~tiin(ific cu limba romanil ~i in
' timp.ul, cand soartea il aruncase in cercnri straine, uneori chiar
\ du~manoase acestei limbi. A~a se poate explicit, cum !ntampiniim,
dela intaia lui pa~ire in Ardeal, in circularele lui $aguna o
limbii romaneasca, relativ destul de corectii ~i viguroasii, cu un
pronun(at colorit arhaic, ceeace dovede~te iarii~, ·ca $a(;una era
influin(at de limba vechilor noastre carti biseric~~ti, pe care nu
le va fi dat uitarij de dragul celor sarbe~ti. In vorbire insii nu
intrebuinja limba romanii en atiita dibacie ca il! scris. Ceice au
avut fericirea a-1 auzl,, spun, cii Ia inceput, ciitiiva vreme, se cam
sim(ia l!CCentul strain in pronun(area lui. Deasemenea se gas esc
in epistolele private, deJa inceput, unele construc(iuni 'necoras-
! punzatoat:e cit firea limbii romane~ti. Acestea dispar insii curand.
1 Cf. «Universalis Schematismus Ecclesiasticus venerabilis cleri orien·
talis ecclesiae gr. n. unit,i Ritus» etc. pro an!lo 1843/4 redactus Budae (typis
Regiae Scientiarum universitatis Hungaricae) pg. 143.
I
S'a aminlit mai sus, dl relajiile. dintfe $aguna ~~ mitropo-
litul sarbesc Stratimirovici erau cele obicinuite intre un tanar
eminent, care putea fi ~~ om de incredere in ac~la~ !imp, ~i
. intre protectorul siiu. Str.atimirovici se interesa deaproape de
soartea lui $ag~na.. Desele proinovari, cu cari ~aguna era di-.,
stins, aproape tn ftecare an, sun! ? dovada mat mult despre
·destoinicia ~i harnicia lui, calita(i, cari i-au fost recunoscute ~i
riisplatite ~i de catra urma~il lui Stt•atimirovici: Stefan Stanko-
vici (1837-1842) ~i Josif R,ajacici (1842-61). Sub eel dintili
inaintase Ia treapta de protosincel (1838), iar sub Rajacici ajunse
Ia 1842 arhimandrit titular al manastirei Hopovo' ~~ peste alti
3 ani ari1imandrit actual al manastirii Cavil' (in dieceza Neo-
plantei-Ujvidek).
In timpul acestor doi mitropoli\i ca ~i pe vremea lui Stra-
timirovici, in biserica sarbeasca se iviserii serioase porniri de
progres, pe teren cultural. Mitropolitul Stankovici elaborase un
plan pentru ameliorarea starii intelectuale ~i materiale a preo-
limii, care unneaza a fi desbiitut ~i pus in lu,crare, dupii moartea
autorului, pe vremea succesorului Rajacici. In legiitura cu a'cesta
se mai ivesc ~i alte trebuinte, mai ales pe teren ~colar. $coa-
iele p6porale au fost ~i Ia Sarui multi\ vreme intr'o stare cu
totul deplqrabila. losif II., caliitorind prin Banal, scriil Ia 1768,
ca «<a Romani ~i Ia Sarbi ~coalele poporale sun! aproape ne-
cunoscute, intre mii de in~i nu se aflii nici unul, care sa ~tie
scrie ~i cetl, eel pu(in in limb a materna; chiar ~i juzilor s.au
chinezilor Ie lipse~te aceasta cuno~tin\ii». 3 De-aiunci se mai in-
1 Ibidem pag. 3: «Monasterium Hopovo in cottu Syrmiensi, 'Arhi-
mandrita R.ssimus D. Andreas Schaguna)); in acela~ timp n·'a incetat insil
functiunetl ·tui de profesor ~i asesor consistorial, caci la pag. 142 printre
ases~rii consistoruhii din Viir~et aflilm ~i pe «R.ssm. D. Andreas Schaguna,
. Arhimandrita Hopoviensis et SS. TheOlogiae Professor)),
2 Cf. Acela~ ~ematism pe anul1846f7pag.62.: «Monasteriuml(ovilyense
in I. Phalange Nassadistarum; Arhimandrita Rssmus D. Andreas Schaguna».
11 Dr. Ferdinand von Ziglauer: «Reformbewegungen in Siebenbi.irgen»
(1780~·92) Wien 1881 pag. 525, !i Lupa'i ]. : «Az erctelyi gtir.-kel. egyhaz
es a vallitsuni6 a XVIII. szitzad fo1yam<l.n» .Budapest. 1904, pag~ 67.
:~
'
 1

31

lupta pentru ptogresul cultural al neamulul silu ~i pentru eman·

dreptasera tncA!va lucntrile, dar starea $rolani rrtal lasa Inca ~~
.Ia SArbi, ca ~i Ia Romani, foarte mult de dorit.' ciparea bisericii rom1lne~ti d~ s11b ierarhia s~rbeasca. .·
· Aces! prilej nu er~ sii int1lrzie mult ... In toamna anului
1
(
. Astle! sub Rajacici, chiar in preajma anilor de sdruncinare . 1845 episcopul Vasilie Moga, inchiz1lndu-~i, spre somnul de
furtunoasa, una din problemele de ciipetenie a congresului sar-. .veci ochii · obosi(i de .adancile biitranete. smerite, in 27 Iuni~
. besc era sa fie ~i chestja ~colarii: sa se · infiinjeze ~coale in 1846 arhimandritul Andreiu ~aguna fu trimis Ia Sibiiu ca vicar
toa:te comunele, sa se imbuniita(easca starea celor existente, sa
general al bisericei arde.Iene. · , .
se creeze un fond de studii ~i .altul pentru pensiuni.' . ' - ~ '

~aguna era in situajia de a urmiirl cu !oatil atenjiun·ea ~~

cu oare~care competenja discujiile, ce se desfil$urau in aceste
a!aceri importante, in- cercurile conducatoare, .miisurile de in-
dreptare ~i planurile de actiune culturala, ce se propuneau din-
tr'o parte sau din. alta. ·
~i, urmarind astfel cu s~rioasii luare aminte pornirile cul-
urale ale Sarbilor, gandul lui trebuia- sa Iunece involuntar Ia o I
ompara(ie destul de dureroasii, dar ~i poruncitoare in acela~
imp: Dacii sifuajia cierului sarbesc , nu era mul(iimitoare, cu
tat mai pujin putea sa fie a preo(ilor romani, cari . pe Iiinga
ipsurile materiale, mai trebuiau sii intampine ~~ multe neajun-
suri de ordin moral, fiind adeseori. nevoi(i a se degradil Ia rolul
de unelte, pe cari ierarbia. striiina ,Je indrepta, nu odatii, impo•
(
triva intefeselor neamului lor. Daca numiirul ~coalelor sarbe~ti
nu era indestulitor ~i starea lor nici decum infloritoare,- cu atilt
mai amiiritii !rebuilt sii fie starea pu(inelor ~coale romilne~ti,
pornite pe povil.rni~ul desmijionaliziirii.

-l ~aguna observa toate aceste stiiri dureroase, cari nu mai

puteau diiinul indellmg. El vedeit, - dupiiclJm se ·ex prima cu
vre-o 2 decenii mai farziu, 3 - cii ierarhia satbeascii, bazata pe
identitatea religiei, - exploateazii pe Romani ca pe ni~te <io".
bagi biserice~ti». .. , · '
· . .Aceste observajii ~i experienje, ca~tigate in timpul pe-
trecut intre Sarbi, au facut sii se inriidiicineze ~i inai adanc in ' 17 Oct. (nu 27) st. v. cf. Oazela de iransilvahia 1845 Nrii 85 ji 92.
sufletul lui, dorinja de ,a lncepe; indata .ce i-se va, da. prilej, ApreCiarea episcopului Vasilie Moga. cuprinsa in bro~ura polemica sarbea·sca;
scrisa afirmativ de .insuS.i Rajacici («Antwort auf die An griffe einiger Romllnen
1 ~f. ~i Josef Alex. von Helfert: «D{e iisterreichisthe Volksschu!e; Ge- . gegen· die Einheit ·der'·Hierarchie der morgenHi.ridischen orthod. 'Kirche u_nd
S:chichte,- Systetn~_ Statistik» Prag 1860, vol. I. pag. 71., unde cu privire la starea die serbische Nation in den k. k. Osterreichischen Staaten}) pag. 13-1'4 ~i
care este reprodusa ~i la Dr. 11. Pu~cariu in «Metropolie}) pag-. 40;- -e
1

~cOalelor din B<lnat se citeaza constatarea lui Friedrich Wilhelm Taube: ·

«finsternis _bedecket das Land, dii! Unwissenheit hat bier jhren Tron ·auf- desigur prea exagerata in. rau. Cercetari de ~rhive, :Prin- cari se va Htmuri
g~richtet». - adevarul istoric asupra pastOririi ·lui Moga, - atilt de putin Cunoscuta,. de~i
1 Jirecek «Actenmassige Darstelung» etc. pag. 54-7. atat de apropiata de zilele no.astre, in multe privinte, - _y_or prezenta; pro ..
• •Tel. Rom.> 1666 Nr. 21. babil, Intr'o luminol mai favorabila pe acest episcop Va'silie.
 r
I
PARTEA U.
Starea bisericei ardelene. Vicariatul lui 9a=
guna ~i alegerea de episcop.
I.
Situatia bi~ericii romane~ti•ardelene inainte de ~aguna. ·
Aceasta bisericii a~teptit de multi! vreme sosirea unui
Mesia, care sa o rid ice din stare a de umilinja. secularii ~i sa o
povajuiasca spre limanul mantuirii. Soartea ei fusese veacuri
dearandul dintre ,cele mai grele. fntr'un stat, a carui biserica
oficialii era cea catolicii-apuseanit, ~i in ni~te timpuri, cilnd
aproape unica forma de vieajii sufleteasca a popoarelor erit cea
religioasii, iardoleranja era o nojiune cam pujin cunoscuta, -
biserica riisariteana, in lupta cu puterea unui stat, nu putuse
nici decum. prosperit. Credincio~ii ei, departe de a gasl dorita
ocrotire, intampinau mai adeseori persecujii intejite din partea
stilpanitorilor de alta lege, cu care nici morti nu voiau ·sa-~i
aniestece credinja lor stramo~easca. Mai Hirziu, dupace Ardealul
se constitul in principal semiindepenaent, cele !rei neamuri
(Nobilii, Secuii ~i Sa~ii), - pe tovara~ia carora (unio triumna-
tionum) i~i razimit aces! principal existenja, ca pe o masa cu
!rei picioare, 1 cilnd ar fi putut foarte u~or sa-l aiba ~i pe, al
4-lea, eel mai puternic - nu credeau, ca ar fi potrivit cu in-
teresele lor a recunoa~te, ca in Ardeal m~i exista pe langa re-
ligii!e lor privilegiate (rom.-cat., ev.. lut., calvina ~i unitara) inca
o lege cre~tineascii, mai veche dedit toate celelalte, in partile'
acestea, ~~ ai ciirei credincio~i - fiind' numarul lor mai mare,
decal al celor 3 neamuri laolaltii - purtau, aproape numai ei,
toate greutajile acestei tari, lucrandu-i, in sudoarea fejii, ogoa-
rele ~~ culegand roada imbel~ugata, care lunecil. de obiceiu in
hambarele altora.
I
' II. ' Barijiu v. UI. pag; 54.
i I
II'
1.1
Religla r~sllrlteanll er~ luatli !a goan~ ca 6 erezie, sau·
batjocorita ca o suma de «credinje babe~tb. Mai bine de !rei
jumiita!i de veac au fost necurmate staruinjele stapanitorilor de
a desfiinjit aceasta credin\il veche a· iobagilor, ~e cari voiau
sa-i vadii trecuji Ia «ortodoxia» calvina. Din punct de vedere
al religiei, in epoca supremajiei calvine, - ca ~i mai nainte,
ca ~i mai titrziu, - numele de <<Valah» erit sinonim cu'numirea
de «~ismatic» ~i «eretic», iar din punct de vedere al dreptu!ui
public aproape identic cu nojiunea de dobag» ~i «Venetie>>.
, , Cuvintele de batjocura ~i disprej expresiunile viol~nte, eternizate
in carjile de legi ale Ardealului «craiesc>>, ne pot da, - oricitt
de drastice sun!, - abilt o icoana incomplecta a situajiunei, in
care se aflit in• acele timpuri neamul ~i biserica noastra stra-
mo~easca. Poporul - adancit ·in suferinje, cu sufletul amorjit de
o indelungatli resignare amara, - ramase cu totul lip sit de cia sa,
conducatoa~e, care cazuse in cursele vaniitorilor de suflete ~i se
instrainase de tulpina neamului. Preojimea purtit ~~ ea acela~
jug al apasarii ~i nedreptil!ii in rand cu credincio~ii jarani, ca'
peteniile biserice~ti erau ameninjate ~i silite a servl drept unelte in
mana celor neobosiji in tentajiunile deale slab! credinja ~i de ale
surpit biserica I Singura geana de .lumina in aceasta atmosfera
mohorita - e inceputul de organizare bisericeascii ~i de «scriere
, cu tiparuL> pe injelesul poporului- o compensajie pentru mul-
tele perderi ~i suferinje. $i apoi, invatatura intaritoare, ce re-
zulta din cunoa~terea epocei calvine, ca ~i a celei urmatoare, ~i
in care se poate gilsl o mangaiere ~i in vitrtejul valurilor fu-·
rioase de azi: tendin\ele de instrainare prin religiune sau cul-
tura, cari s'au napustit de repetiteori asupra sufletului nostru -
ca prin un joe fatal al istoriei, au. avut totdeauna rezultat dia-
metral contrar celui inten\ionat din· partea inijiatorilor. De parte
de a ne fi putut desfiinjit sau abate din calea destinatiei noastr,e
istorice, ele au. contribuit ·totdeauna l~ progresul nostru cultural,
Ia intarirea ~i liimurirea !iinjei etnice deosebite a neamului ro-
miinesc.
Incercarea de a !mbuniitii!l soartea preojimii prin compro-
tpisul inchehit Ia sfiir~itul secolului a! XVII-lea intre catolicismul
dominant ~i conducatorii bisericii romilne, se ~tie, ca deschide
1n istoria Romiinilor ardeleni cea mai tristii epocii de sfa.~ieri
launtrice, de vrajba pagubitoare ~i luptii st~arpa, dar patima~e
. 3

/
!ntre !iii aceluia~ neam. ~iigaduielile, puse In vederea celor
trecuji Ia unirea· cu biserica apuseana, au ramas in cea mai mare
· 'parte .pe hartie. ~i, cand s'a ivit un energic vliidicii romanesc
ca Inochentie Micu, sa cearii cu stiiruinjii nepregetatii lmplinirea
lor pe deantregul, cei grabnici in promisiuni, dar ziibavnici !ntni
fiiptuirea lor, au ~tiut curand sa se scape de aces! tulburator,
trimijandu-1 Ia Roma, unde 1-a !nghijit de viu mormantul exilului.
Lor le trebuiau unelte mai docile, cum fusese Atanasie Anghel
~~ loan Oiurgiu Pataki, cum aveau sa fie mai tarziu Petru Aron,
Atanasie Rednic ~i loan Bob. · ~i taranii romani; lara sti!panire bisericeascii, au lost in
· De altfel situajia unui ~p)scop ·unit nu era mai de invidiat,
dedit a unui. mitropolit roman din epoca supremajiei ca!vine.
Daca acesta din urmi! era supraveghiat de superintendentul
calvin, eel dintai era iritru toate pus Ia discrejia teologului catolic,
· · fiira ~tirea ~i aprobarea caruia nu putea sa scrie nici o epistolii
particulara.
. Un· ca~tig, parea, ca se cuprinde in promisiunea, ca Ro-
manii «uniji>>. nu vor mai. fi consideraji ca «venetici» ~i abia
<loleraji» in principatul Ardealului, ci vor fi socotiji ~i ei printre
Iii adevaraji ai patriei, iar religia lor printre religiile «recepte», ·
Dar, clauza articolului VI, dih 1744, a ·zadarnicit ~i aceasta pro-
misiune, interpretand ~~ sucind cuprinsul ei astfel, ca numai
nobili]or romani le revine aces! drept, nu ~i jiiranilor ~i fiilor
de preoji. 1 Au ramas deci numai cu religia «receptii», 1iar, din
· punct de vedere najional, tot in starea desprejuita ~i nedreapta,
in care .se aflasera inainte de unire. ~i'- cum obs.erva Barijiu,'
cu dreptate - ce folos, ca avand religia recepta, erai primit pe
o u~e, penttuca din cauza najiunei tolerate sa Iii dat afara pe alta!
Din punct de vedere al bisericei ortodoxe romane raul
.eel mai mare a fost !nsa, ca aceasta biserica limp de peste 6
decenii,. dupii unire, a riimas lipsita de orice conducere. Prin o
indoita ficjiune, istorica ~i de drept public, ea era consideratii
ca neexistenti\1 cu toatecii ceedincio~ii ei, ·Jncepand dela ener-
. gicul protest dl lui Nagysze~i 2 pilna Ia induio~atoarea petijie ·
1 A. Papiu-Ilarian: ,',Istoria Romfinil.or din Dacia-supedocinl." Viena
1851 v. I..pag; 79. Dr. Aug. Bunea: ,,Episcopul Kleiri" pag. 130.
2
Repr.odus numai in· parte la_ Nilles ,Symbolae" vol. I. _pag. 335-337
'iar -Ia· Alexis Petrov: ,Starae veTa a Petersburg II. 1906 pag. 6 ~i 57 in ~ote
sunt r_eproduse ~i partile. mai frumoase, omise dip colectiune'a ·lui Nilles.
'\
~5
tnales!alldi a s~lenilor din scaunul Sibiiulul, $1 pilnil Ia inlere-
santa. mi~care, ce se desfii~ura in proporjii romantice, a popilor
loan din Aciliu ~i ~ofronie din Cioara, au dat in deosebite
randuri, in mod destul de .sgomotos, dovada, cii ei alta bisericii
nu vor sa recunoasca de a lor, decal pe ·a· parinjilor, nici altei
legi nu se vor inchina vreodata, decal celei stramo~e~ti.
Au lost acestea - vremuri, de grea incercare · pentru ere-;
dincio§ii bisericei noastre, ciici, dupa cum ne spune ~i cuvantul
biblic; '«ceice n'au stiipimire cad ca frunzele». 1 \
stare sa poarte chiar irhpotriva stapanitii politice o luptii ala! de
hotarita ~i .impunatoare, inca! aceasta vazand, di n;are incatro,
s'a induplecat ale da .Ia 17o) iara~ o .carmuire bisericeascii, nll
insii tocmai, cum o cerusera dan~ii, ci cam pe jumatate. Con-
. siliul ministerial din, Viena, .urmarind ca de obiceiu - rajiuni de
stat «mai inalte>>, a hotarit a trimite pe sama Romi\nilor recal-
citranti, deocamdaiii, numai un administrator sarbesc; ~i I.au
trimis in persoana batranului episcop de- Buda, Dionisie Nova-
covJcJ, ciiruia ii urmara, in aceea~ calitate, alji 2 Sarbi sau .Ro-
mani sltrbizaji: loan Oheorghevici, episcopul Ver~ejului, ~~ ~o-
fronie Chirilovici,, episcopul Timi~orii. ' · ·
Dar sub stapanirea acestora starea bisericii nu se putea
indrepta, dupa cum·. ar fi lost de doril. S'au mai curmat incatva
durewasele luiburari, cari jncepusera a bi\ntul·satele romilne~ti,
din· fundurile ~ailor pilhii in culmile munjilor. 'Din partea ad-
ministratorilor se diideil, poporului sfatul vechiu - ~i slabit de
atatea accentuari, mai-, nainte ca ~i mai tarziu --'-- sa fie <<cu as-
cultare ~i cu. supunere faji! de cei hlai mari». Ori, erau che-
lntre aitele ~cria Nagys.iegi , ... uti nunc etiam ob religion em me am· in
arresto sum, nunc etiam profiteer, ,quod nee ex metu· aut timore, neque
ex respectu muneris vel aliatum rerum religionem meam deseram, imo
paratior sum vitam amittendi et cruciatus perferendi cre'doque, quod alter
etiam suae religioni~ sincerus professor idem dicet et ,profitebitur. Suadeo
ita,que omnibus, qui religiones perturba:nt, ne opera(i~nibus Dei se immis~
1
.ceant, quia religio et fides sunt Dei, .. Deoque animae negotium relinquant ...
'rellgionibus dent pacem, ·credant e.t orent, . quidqijid velint, :kabeat quisquis
, ~ni~zae suae libertatem ... ldcirco n~mo cogatar, ut ea cYedat, quae conscientia
tPSf non dictitat neque didicit" .. ..
1 Pildele lui Solomon XI. v. 14. '
' L. Bilhm. 1. c.
3'
 r
'
36
maji Ia vladicie di.jiva preoji ~~ d.jiva jilrani, cum se !ntAmpli!
d. e. In Martie 1762, ca •sa poata jalilde ~i supariirile lor C!J
ciizutii pleciiciune p!Jne inainte>>, 1 cum cetim intr'o circulara a
lui Novacovici.
0 imbunatiijire mai insemnatii urmeaza abiit Ia 1783, cane!
imparatul losif II nume~te pe Ohedeon Nichitici episcop, al
Romanilor ardeleni. De~l imp.aratul, condus mai mull de con-
siderajiuni practice, subordoneaza episcopia ardelearia tot atunci
in cele canonice ~i dogmatice - in mod cam arbitrar - me-
. tropoliei sarbe~ti din Carlovij, actul acesta din 1783 este totu~
de mare importanjii, fiindcii numind!J-se o cilpetenie ierarhicii
exclusiv 1 pe sama bisericei noastre, i-se recunoa~te acesteia
dreptul de existenjii proptie, contestat mai nainte, ~~ i-se da,
oarecum un razim, o .cheza~ie pentru viitor.
Atilt deJa Nichitici, cat ~~ dela succesorul sau Oherasjm
Adamovici, au ramas dovezi frumoase de interes pentru soartea
bisericei ~~ a popomlui, incredinjat carmuirii lor. Aman'doi au
facut, ce le-a stat in putinjii, pentru luminarea clerului .~i adu-
cerea in ordine a bisericilor bantuite de atatea vijelii cumplite.
Adamovici, in special, ~i-a ca~tigat merite ~~ pe teren!Jl politicei
najionale prin atitudinea l!Ji frumoasii ~i stiimitoare dela ince-
put!JI cel!Ji din urmii deceniu al veacului al XVIIl-lea, cand
impreunii' cu episcop!Jl unit Bob, susjine in mod demn lupta
pentru a dobandl drepturi politice pe sama najiunii romane,
I spunand, ca de~l nu e Roman din na~tere, se simle totu~ in-
t demnat/ a lupta pentru binele credincio~ilor siii, ciici este !ngrozit
de nedre'ptajile, ce vede cii trebue sa indure aces! popor. -
Se ~tie, care a lost soartea acelui vestit Supplex l~bellus Va-
lahorum (ca ~i ~ altor memorande najionale de mai tarziu !)
din cauza lungimii a lost pus ad acta... Ca singur rezultat
real, de ,O valoare cam problematicii ~~ acesta, s'ar putea amintl
l
art. 60 al dietei din Cluj (1791) prin care Romanilor neuniji li
se acordii dreptul liberului exerci(iu religionar, fiirii a ridica
lnsii biserica lor din starea abia toleratii, de panii ad.
• Nichitici carmul insii abia cinci 1 am, tar Adamovici opt.
lntr'un limp a~a scurt sciiderile pricinuite prin o stare anarhicii
1
Dr. llarion Pu~cariu: ,Documente pentru limbi'i. ~i istorie" v. II.
Sibiiu 1897. pag. 280.
37
de aproape opt decenii, e natural eli nu s'au putut !nliitura,
decat lntr'o miisurii foarte mica.
I
·A cum stiipanirea in Joe de a trimite in Ardeal un continuator \
al operii incepute de ace~ti doi episcopi, dupii moartea lui Ada-
movie!, a liisat scaunul episcopesc iarii~ limp de 14 ani neim-
plinit, - de~l din partea consistorului s'au lnaintat prin vicarii
loan Popovici, Nicolae Hutovici ~~ notarul Aron Budai in mai
multe ril.nduri peti!ii, in care Romil.nii ortodoc~i insistau pentru
implinirea vechei lor dorinje de a aveii un episcop roman,
Ardelean din sinul lor. Ceeace li-se incuviinjeazil, dupil multi! [
triigilnealil in timpul unei vacanje indelungate ~i piigubitoare,
;~bia Ia 1810.
fatil de actul din 1783, aceastil incuviinjare era, hotilrit, \
un nou ca~tig pentru biserica noastrii. Dar un cil~tig, care n'a l
p!Jiut fi exploatat cur and in fa vorul nostru. Intil.i, fiindcii eel
rr:ai vrednic de a ocupil aces! scaun episcopesc, luminatul
Gheorghe Lazar., care prin pii~irea sa indriizneajii atrilsese, chiar
dela inceputul activitatii sale publice, asupra sa aten(iunea pre'
puielnicil a cil.rmuirii politice, de~l Ia alegerea din Turda in-
trunise cele mai 'multe voturi, 1 totu~ n'a fost intilrit. Da!\il ar
fi reu~it a ob(ineii confirmarea majestaticil, mnnca de regene-
rare ~ulturalil ~i najionalii se incepea,~i in sinlll bisericei noastre
de sigur cu trei decenii mai curil.nd, ~i Ia venirea sa in Ardeal,
$aguna ar fi putut sa afle elementele .de muncii ~i de lupta
culturalii mai altfel pregiitite, decum le-a aflat.
1 Despre alegerea din 1810 lipsesc dat~Ie, pozitive, sigure. fn ,Oazeta
de Trimsilvania" Nrul 89 din 1847' se spune, ca. 1,din· alegerea dela 1810
Hufovici m fi dob§.ndit 48 voturi, V. MOga 36, iar intre ceialalti ale~i s~
mai impartira alte vre-o 30 glasuri". E cu totul caracteristic pentru c3.r-
muirea episcopului Moga, ca. nici in 1847,- deci inainte .de devastarea ar-
hivei consistoriale prin revolutionarii lui Bern (Martie 1849)- nu s'a putut
gasi nici un act cu privire Ia aceasta alegere din 1810. ,Nu cumvll 35 ant
fusera 35 veacuri"? - se intreaba Baritiu .en mirare - iar un cola,borator
al nGazetei" - preot ortodox - exclama: ,Miserii de noi ! Cine nu va. simti
neconsolabila· durere intelegand, ca ;1ctele nationale de 30-40 de am s'au
pa.strat mai putjn prin ~oi in~ine 1 decfU _ale altora, prin ai siH, ~e mii d~
ani'{ (ibidem pag. 358); intr'un nN orma,tivum(' r:lmas de pe tJmpul lm
Moga aflam urmatoarele date privitoare Ia Oh. Lazar: 1799 Nr. cons. 963.
,Theologo Lazar appl-hcidantur annue 300 Rfni, ut studeat Carlovitii", sub
Nr. 973-1815: ,Georg Lazar non se immisceat rebus extra sphaeram suam
positis circa candidates consecrandos", -- iar sub Nr. consist. 806-1815:
,Theologus Lazar cassatar" Nr. gubniali 11263 91\>, 30 Nov~mbris,
 r
!
38
. .~~ doilea !l!Dtiv, ca~e a impiedecat a se revarsa asupra
btsen~u noastre !oate bmefacerile menjionatului ca~tig, e in-
s!rucjmn'a ~e 19 .p~ncte, !ot atat de gravaminoase ~i stinghe-
ntoare, ca ~~ cele dm penoada calvina - cei i-sa dat lui Va-
silie Moga din Viena, cu prilejul confirmarii sale ca episcop. Un
om mai· iscusit ~i mai energic, decat episcvpul Moga ar fi cautat-
~i ar fi izbutit in vr'un chip - a face, cbiar ~i sub apasarea
acelor puncte de intoleranja medieval~, eel pujin un inceput
mai serios in direcjia emanciparii biserice~ti-culturale. Nici epis- ·
copului Moga nu i-au lipsit intenjiile bune, cari merita in toate.
· privinjele o apreciere dreapta - dar ii era cam <<subjirica pu-
terea», dupilcum viizunlm, cii . recunoa~te insu9 in epistola sa
catrii. Nicoarii... ·
Astfel inzadar vom cauta in timpul piistoririi lui urmele
spiritului de inifiativii in vreo chestiune· culturalii mai insemna!ii
s~u ale unui plan de lucrare solidara a tuturor element~lor do:
ntoare de progres, cari incepuserii a se ivl, sporadic. Consis!orul
diecezan din timpullui Moga pare a-~i fi soco!i! rezolvitii orice
problema ~i implinitii cea mai inalta a sa chemare, inregis!rand
poruncile guvernului sau ale «preasliivitei varmeghii» ~i chef11and
preojimea CIJ tot zelul, a jinea samii 1de ele. ~i a le duce «farii
sminte.alii» Ia indeplinire. - Orajie acestei imprejuriiri, In limp
de tret decenii ~i jumiitate abia s'au fiicut cajiva pa~i de melc
pentru inaintarea in cultura a clerului ~i poporului. S'a ajuns
chiar Ia situajia destul de umilitoare, ca supraveghierea invaja-
mantului nostru poporal a fast incredinjata' episcopului catolic
dill Alba-Julia, nu lui Vasilie Moga; caruia i s'ar fi cuvenit, iar
in · cele financiare consistorului din .Sibiiu i s'a luat $l dreptul
de a-~i administra pujinele fonduri, de cari dispunea ~~ cari au
fast trecu!e sub epitropia regimu~J.li politic. • •
Cat de. neaju!oraji erau ~i oamenii, cari inconjurau pe
Moga, socotmdu-se unii indreptiijiji a-1 urma in scaunul epis•
·cop esc - ne dovede~te. indeajuns ~i faptul, cii dupa .moartea
b.a:ranului episcop din partea consistorului nu s'au Iuat dispo-
ztjllle .necesare, ca. reintregirea scaunului sii poatii urma in timpul
st~t~nt de canoane. 1 In istoria sa bisericeascii, ~i ~aguna se
mtra «cum de protopopii, · preojii ~i frunta~ii eparhiei, cari au
1 Cf. «Gazeta de Transilvania» ~in 1847 Nrii 90--91.
39
fast Ia inmormantarea episcopului, n'au jinut vreo sfatuire, cum '
.. ga se roage de lmpiiriijie peritru reintregirea scaunului episco-
pesc, ~i panii Ia urmarea acesteia pentru un Vicar, pe care sa-l .
fie propus ei?»' ·
In lo¢ de'a face aceasta, unii dintre ceice i~i inti.ndeau
cu umilinjii mana dupii cii.rja vliidiceascii, au cereal a-~i ca~tiga
mai intai protecjia mitropolitului sarbesc din Carlovij, cuvantul
ciiruia era ascultat la curtea din' Viena. Spre norocul bisericei
noastre, insii Rajacici,' - far a a prevedea urmarile mal itl.de- .
piir!ate ale i!llervenjiei, sale - slant! la curte pimtru ~aguna, ·
care sosl in Ardeal §i i~i incepil activitatea' de vicar in 21 Au- ·
gust (2 Sept). 1846.
II.
Activitatea lui ~aguna ca vicar.
Sosind in Ardeal, ~aguna fil intampinat cu racealii ~i ne-
!ncredere, ceeace e· u~or d.e injeles. lntai, fiindcii venea ca un
necu1Joselit, care prin ivirea sa n~a~teptatii putea nimicl acum
planurile de iniiljare Ia treapta arhiereasca a Ardelenilor de
ba~tinii. Apoi, fiindcii din partea acestor interesaji s'au riispandit
svonuri, ci! !;laguna n'ar fi Roman, ci Sarb. ~i prin .faptul, cii a
fost impus din Viena,. farii a-1 fi poftit cineva d.in Ardeal, bi,
l
serica a lost din nou scurtatii .in drepturile sale. Dar tocmai
. din imprejurarea aceasta avea sa izvoreascii. norocul 'nostru.
Destinul istoriei W are ciiri!rile sale nepiitrunse, §i indrumand
desfii~urarea evenimentelor de multeori contrar postul~te,lor lo-. ..
' gice ~i formalitiijilor iuridice, pciate sa aducii foloase nespus de
mari chiar atunci, ciind pare a nedreptii~ pe ceice se vor bu-
cura mai tarziu;
. ~aguna dela inti\ia lui pii~ire pe pamantul Ardea!u!'ui rna-
·. nifesta o atiiudine hotarita ~i impunatoare nu numai faja de
Romani, ci ~i fajii de striiini, cari alergau toji §i priviau uimiji ·
1 A. '$agufta: dstoria. bisericei ortodoxe» vol. 11. pag. 202 nota.
~ cf;_ ((Tel. Rom.» 1871 pg. 284: erit vorba ta ~agtma sa ajunga epis-
cop la Neoplanta, dar s'a impotrivit Raj3.cici zicHnd: d~e ~aguna vreau
sa-l past_rez· pentru dieceza Ardealului, caci ·episcopul de acolo Moga e
):iatrfin ~i die~e~a aceea va devenl curftnd vacant<l».
 40

Ia chipul maiestos al vicarului, .cand acesta trecea in trasura sa,

sburatii de patru telegari, prin satele ~i ora~ele lor. Ajuns Ia
Sibiiu, se apuca cu tot dinadinsul de indreptarea ~i regularea
urwr sti!ri, cari adastau de (11Ult mana de fier a orilnduitorului
injelept. Puterea de munca, inlllnjuita atilta vreme intre zidurile
institutelor sarbe~ti, cuno~tinjele vaste, pe cari nu voise a le
~ schimba in bani marunji pe seama unei imprejurimi straine -
clocotiau in sufletul lui plin de o energie tilni!ra, ce indeamna
Ia fapte. Avea ~aguna atunci 38 de ani; era deci barbat in
floarea vilrstei celei mai frumoase, 'cand incepu a-~i desfa~urii
activitatea sa romilneascil, binecuvantata ~i roditoare ca o re-
varsare a Nilului preste un camp frumos, dar lasat vreme prea
indelungata, in paraginire. Chiar cele dintili dispozijii, ce ia in-
data impreunil cu consistorul, lasa a se intrezarl hotararea lui
nestramutatil de a ramilnea in Ardeal, unde II a~teptii un teren
de munca atat de vast..V:a fi fosl convins desigur de protecjia
decizatoare, ce i-se acordase in Carlovij ~i Viena din partea
celor mai de seama factori, sprijinul carora ii deschisese calea
spre vicarial, asigurilndu-i, poate In acela~ limp, ~i scaunul epis-
copesc.
Spirit ager de observare, talent pronunjat de indrumator,
el l~i cil§tiga repede cuno~tinja imprejurarilor; vede lipsurile
/ cele mai neaparate ~i nu intilrzie un moment a pune toate forjele
··~in lucrare, spre inlaturarea lor. Ca fost profesor, deci om cu
preocupajii intele·ct.uale ~i culturale inainte. de toate; a trebuit
sil ramilna cam dureros suprins de starea de inapoiere culturalii,
in care se- aflit dieceza aceasta, cu preojimea ~i poporu] ei.
In cen!rul diecezei abia aflase un curs de 6 luni pentru
candidajii Ia preojie ~i altul de 6 saptamani pe seama celorce
se pregateau pentru cariera invajatoreasca.' !medial in toamna
anului 1846, el ridica cursu! clerical Ia un an° ~i dispone• ca Andreiu ~aguna,
de aci inainte «cine va vol a se prim! Ia cursu! candidajilor Ia venirea sa in Ardeal ca vicar general.
de preojie, si! inveje toate ~coalele pilna Ia filozofie» .. .'
In acela~ limp incepe a imparta~l prin circulare sfaturile
\ lui multe ~i variate, cari privesc inainte de toate preojimea, ~i
1 «~iirfi alese din lstoria Transilvaniei» vol. III. pag. 122.
Barifiu:
2
«Cele dona congrese nat.-bis. electorale» Sibiiu 1875 pag. 86.
' (Nr. cons .. 586/1846).
4 Circ. prot. Moise Fulea Nr. 156 in prot. mss. al parohiei Bungard.
 41

sub raportullnfaji~lirii sale exterioare, dar mai ales sub acela/

al valorii intelectuale ~~ suflete~ti, cari ambele erau susceptibile
de cele mai elementare invajaturi. Intr'un sens mai .!arg cit·cu-
larele aceste, dela s!ilr~itul anului 1846, cuprind un adevarat
program de munca social-pedagogica, intrucilt ele imbri!li~eaza
·~~ educajia tinerimii, starea moralii ~i materiali! a jaranilor, din
obiceiurile ciirora vrea s~ sti'lrpeascii pe cele pagubitoare,. in-
sistilnd cu toatii ciildura. pentru cultivarea celor bune ~i potri-
vite. invatiit~rilor cre~tine~ti. In centrul acestei insemnate ac(iuni
de regenerare socialii ~i culturalii $aguna. vrea sa puna, cu
I
orice prej, :preojimea: dela preot sa porneasca toate indemnu-

l
rile bune, supraveghierea lui parinteascii sa indrepte to(i pa~ii
poporului, sa-l fereasca din calea ispitelor ~i sa-l indrume pe
ciiri!rile inaintarii in cultura ~i bunastare. ·
Sun! interesante singuraticele puncte ale acestor circulare,
!iindca. postulatele cuprinse in ele indica totodata. multele defecte
ale preo(ilor, ne dau deci, fie ~i in conturi generate, p icoana
. fidela a situa(iei, in care se afla preojimea noastrii in momentul,
cand a ajuns sa fie carmnita de $aguna.
<Pentruca vaza ~i cinstea cinului preo(esc sa se poata
pastrii neviitamate» Ia doua luni dupii a~ezarea sa in Sibiiu,
·$aguna in calitate de «gene~al-vican> adreseaza urmiitoarea cir-
cularii • protopopilor, poruncindu-le sii puna «!oatil osteneala ~i
silin(a» inlru a sfiittil «pe subordinajii preoji» sa implineascii
cu deadinsul, urmiitoarele «folositoare randuieli»: .
1. Fiecare preot sa umble in revereandii cu brau «vimiit t>lr
inchis>> ~i piiliirie rotunda, nu numai cilnd are de a siivar~l
vre-o slujbii, ci ~i cand «vor venl Ia cetate.sau vor merge Ia
mai marii lor, sau Ia vre-o listie mai inaWi>>.
2. «Nici ·. unul sa nu indrazneasci! a-~i rade barb a, daril /
piirul sa ~i-1 pieptene inapoi '··
3. «DeJa cercetarea jocurilor, cra~melor ~i de a bea vin ~· N v
~~ vi~ars in uli(a sau in tilrguri ~~ dela orice v.orbe statului pre- ·
ojesc vatiimi!toare sii se conteneascii>>.
4. «Negustorie a face sau a umbla in persoanii dupii a!te
,cil~tiguri sii inceteze de tot. Mai incolo:
5. «Pentruca fiecare preot dupii cuviinjii sa-~i poatii im- (!if'
'· plini datorinjele sale, tot insul sii se indeletniceascii in cetirea
' 20 Oct. 1646. Nr. cons. 595.
 42
l
sfintei scripturi ~~ a sf. parinji, sa ceteasca ~~ sii inveje cati-.
chisal de rost, ~~ ca~tigandu-~i .folositoare cuno~tinje sa fie in
l'
I
I
stare a cuvanla din limp in limp dltra popor cu sporiu ~i cu
Jolos, ~f a-i putea aditi. calea ciitra fapte bune, spre ·care sfar~it
J se cuvine sa alba o viaja neprihanita, purlare buna intru toate,
~~ in tot locul ca cu o lrimbija bine rasuniitoare sa de~tepte
pe toji spre cucernicia cea adevarat cre$!ina ~i spre !rica -lui
Dzeu> ... 1,
l\1ulji dintre protopopii ~i preojii obicinuiji cu vechiul
regim .consistorial de ingiiduinja aproape excesiva, cetind aceste ·
sfaturi ~~ lndr.umari sanatoase, vor fi crezut, cii ele sun! menite
a imparta~i aceea~ soarte, ca ~i alte circulare anterioare: sa fie
trecute Ia «protocol» .cu, sau lara scurtul adaus «spre ~tire ~i
conformare» ...
C:ii. prin tt,ceasta formalitate nu s'a ajuns Ia nimic, ca numai
prin implinirea pe deaintregul $i lara. gre~ a singuraticelor
· puncte - e cu putin\i! o indreptare radicalii alucrurilor: Ia asta
nu se gi\ndeau, decat elementele mai alese, doritoare de pmgres
~i hotar!te a starul pentru realizarea lui.
$aguna' insa. nu era omul vorbelor rasunatoare, ci al lap-
. telor depline, cum a dovedit chiar dela inceput.
El nu vrea sa ingiidue nici unuia dintre preo\i a face uitate
poruncile, ce-i vin deJa superioritatea bisericeascii. Dadi vede,
cii ·nu le urmeaza exact, daca observa, ca nu se da ·din partea
preojimii cuvintelor sale, adresate cu caldura ~i blandeja, cu-
venita ascultare, ~tie fi ~i aspru, aplicand «pedeapsii stra~nicii»,
cum scrie insu~, tuturor celor nepiisiilori ~~ inraiji.
Repeteazii ~i accentueaziiJoarte des sfaturile sale, ca sa fie
~tiute de t<;>ji. ·Peste scurtii vreme porne~te a poi prin sate, ca
1 aceea num.ai pravila 54, a sfinjilor Apostoli vii aduc aminte,
sa se convingii insu~, cii cuvintele lui n'au rasunat in pustiu.
Astfel Ia 1 Decemvrie acela~' an indreaptii ciitra preojimea
I )ntreagii o lunga «epistolie de lnvajaturil» 2 cuprinzand o mul-
/ lime de indrumiiri folositoare, repe\ind ~i complectilQd sfaturile
sale din 20 ,Oct., motivilndu-le cu citate din sfanta sciipturii ~~
Punctele acestei circulare, ca ~i a celei urmiltoare (din '1 Dec. 1846)
1
sunt extrase din protocolul mss. al parohiei Bungard; arhiva consistoriala
,I impreu~a cu 'biblioteca de 3000 de carti a lui ·~aguna au fost arse. in 1849.
~ ,EpiStolie de invat~Hur~: ~atrA _parohi~lnica _preotime",- 1 Dec. J84tj~
43
din canoal)e, astfel !neat lnlreaga. circula.rli face impresia unui
scurt tratat de teologie pastorala, avilnd In acela~ limp ~~ va-.
I
loarea unui prejios document istoric. ·
La inceput insista mai ales asupra datorinjelor preotului
de a povajul intru toale poporul ~i pe a-1 lumina, Ciici al 58-lea
canon apostolesc porunce~te, ca «preotul -nepurtAnd . grije de
I
popor ~i neinvii\Andu-1 pe el - sa se afuriseascii»; iat' Ia pro-
rocul h~zechil (Ill, 17) scrie.: . «de nu vei deslu~l nici vei grill,
va murl eel lara. de lege intru fiiriidelegea sa; sangele lui din
mana ta il voiu cere>>. Sa se sileascii. deci fiecare preot. a po-
vajul poporul, sa pariiseasca deprinderile rele, sii. nu facii nunta
in post, sa se lase de ciisatoriile intre rudenii ~i sa se fereasca
de cheltuielile zadarnice, de risipa In mancare ~i beuturii, ce au
obiceiul a face cu prilejul nuntelor. Apoi sa nu lipseasca preotul,
a lnvaja nunumai tinerimea ~colar~. ci ~i pe cea aditltii (<<pe
ceeace n'are putinjii a umbla Ja ~coalii») credinja, !rica lui Dum-
' nezeu ~i incepulul injelepciunii. Prin toate purtiirile sale sa dea
pilde bune poporului; sii-~i chiveniiseasca bine nu numai casa ·
proprie, ci ~i toate, cilte se jin de biserica; deJa jocuri ~i glume
sa se depiirteze, fiindcii a~a cere .can. 24 al sinodului ecumenic
VI, iara «fiind Ia pomeniri, lucrurile de mancare deJa masii cu
l
sine acasa sa nu le duca, ~~ cu aceea cinul. preojesc sa nu-l
ru~ineze».
Urmeazii un punct (al 6-lea), care ne infiiji~eazi! fidel ur- I
miirile sliirii, mai mult decal patriarhale, a preojimii ~i ne arata
totodata ~i prin ce fel de mijloace de pedeapsii nazue~t~ $aguna
a starpl un riiu inriidiicinat adatic. in deprinderile preojilor ~i
siitenilor: «De cercetarea cra~melor feriji-vii. Raul acesta cilte
alte rautaji priciriue~te, fie~tecare din voi poate pricepe: Drept-
unde cetim, ca preotul, carele fara !ipsa mare. se va afla miln-
cand ori band in cra~mii, sa fie oprit; intru.'urmarea acestora
ta cea mai mare fntristare a inimii ~i cu nespu,sii mirare in-
credinjan(lu-ma, cii mulji dihtre preoji .au obiceiul ~i datina,
dupii savar~irea slujbelor dumnezee~tilor. zile de Dumineci ~i '
sarbalori, din sfilnta bisericii a nu ,merge acasa, ci drept a se
abate Ia cril~mii ~i a vorbl' cele-ce nu se cuvine unui preot,
I
,aspra ~i sab pedeapsa oprird de slujba preojeasca, dupii pravila
54 a soborului al 6-lea, a toatii lumea ~i pravila 24 a soborului
 44
dela Laodikia, tuturor acelora, · cari pima Ia aceasta sliibiciune
~~ nebagare de sama a freptei sale s'au ratacit, poruncesc ca sa
se lase de aceasta ticaloasa ~~ ru~iniitoare a lor datina. lara ca
sa incredinjez pe fie~tecarele, ca asprimea mea in lucrare o voiu
adui:e, in privinja acelora, cari in treaba aceasta vor gre~l, unii
ca aceia ii voiu pedepsl ~i publica preojimii intregi din Eparhie».
Mai departe, repeteaza din nou (intemeiandu-1 pe can. 27
al sin. ecum. VI.) sfatul privitor Ia o imbracaminte preojeasca
cuviincioasa, caci «din cele din afa~a chibzuesc ~i a~ezarea cea
dinlauntru a inimii».
Apoi indeamna preojii, sa fie C\1 l)landeja ~i cuget curat,
~i «neinteresab> in adunarile ~~ sfiltuirihi biserice~ti, sa nu ro·
steascii. decat vorbe frumoase ~i impaciuitoare, sa se poarte cu
toata cuviinja faja de «stapanirile ~i domniile», carora datoresc
cinstire ~i ascultare, iar faja de poporeni sa fie cu dragoste,
indelunga rabdare ~i smerenie; pentru slujbe sa nu ia deci\t
<simbria legiuifa» Ia «ca~tig spurcab> sa nu ravneasca, iar Ia cei ·.
saraci sa slujasca ,<fnzadar» (gratuit !) caci «pentru aceasti'i oste-
neala mare· plata vor a veil in ceriuri», Cu invajatorii ~i cilnta-
rejii sa traiasca in dragoste ~~ «bunti pricepere» (buna injelegere)
impreunilndu-~i puterile cu dan~ii spre a invajil tinerimea in.
cetife ~i cantare bisericeasca. - Din averea biserieii sa nu
cheltuiasca nimic lara ~tirea curatorilor ~~ ctitorilor; «protocoalele
I
· botezajilor, cununajilor, morjilor ~i ale invoirilor» sa le jina in
ordine, intocmindu-Ie «lara gre~ala ~i sminteala» .~i sa nu faca
rasun m ·ele, .caci acestea «trag dupa, sine mare pedeapsa». -
Tot asemenea· «protocoalele poruncilor celor inalte (guverniale)
~i consistoriale sale ducli cu doatti aeurafia», in acesie sfaturi
se cuprind datorinjele de capetenie ale preojilor, pe care ~aguna
!i roaga ale «procetl adeseori» ale urma totdeauna' ~i ale priml
«CU aceea~ dragoste, CU c7re eJ Je-a trimis ]Or>>.
Spre a cunoa~te mai ileaproape imprejurarile satelor noastre,
pe de alta parte pentru a putea controla, in ce masura duce
'preojimea Ia indeplinire sfaturHe ~i poruncile, ce i-.s'au dat,
~aguna cere voie deJa. guvernul ardelean, ca sa poata face o
;! · vizitajie canonicii in eparhie. Objinand in 15 Aprilie 1847 1 per-
misiunea, incepe vizitajia in protopopiatul Sibiiului, Ia I Iulie,
1 Nr. guvern. 4394.
dupace admlnis\ratorul aces!ui pro!opopla!, Moise Fulea !n~ti­
injase cu I 0 zile inainte pe toji preojii, sa '\~tepte pe «Maria
S.a» cu bisericele ~~ altarele .maturate ~i cu odoarele biserice~ti
puse toate in ordine, iar dascalii cu copiii cei . de ~coal a ~~ in-
vajaturile, ce s'au !rivajat, sa stee gala»; titorii sa arete soco-
teliJe biserice~ti; popo.rul intreg ••cu mare cu mic,. c.u ba~bajii /
~i cu muierile sa a~tepte pe Maria Sa cu. toata cmstea ~~ cu-l
viinja, purtand grije de celece starile imprejur ii vor invajil» -
(~i «porunca aceasta in mare grabii· Ia fie~tecare sat ziua ~i
noaptea sa se duca mai · incolo» 1).
· ~aguna in vizitajiile sale .controla ~u deamanuntul tot, lau-j
dand preojii cei vrednici, ~i mustrand cu asprime pe cei ne-
gligenji. '
•
Inainte de a incepe aceste vizitajii $aguna avusese prilejul }
sa cunoasdi mai deaproape nemul(umirile Buciumanilor din
Munjii-Apuseni, cari intaritaji de Catarina Varga, o unguroaica
aventuriera $i amagitoare, 1 ' purtara mai mulji ani un proces
contra fiscului, pe care 11 renoira, .tot Ia sfatul acestei faimoase
·,' '' muieri («beriichtigte· Aufwieglerin»)' lara nici o perspectiva de
reu~ita. ~aguna Iii rugal de guvern, sa intervina spre a lini~ti \
'spiritele agitate, ceeace a ~i izbutit sa faca !n toamna anului 1846,
cand calatoti tu protopopul Zlatnei losif Ighian, in partile
' Abrudului «Ca Luca cu Cleopa>>. ' Dar Ia inceputul anului ur-
mator, ivindu-se iara~ semne de revolta, trebul sa mearga ',
tocmai in sarbatorile Bobotezii Ia Bucium-lsbita ~i sa ia toate
masurile pentru a scoate poporul de sub influenja acestei fe-
' «Perniciosa seductrix», cu·m o nume~te contele Nadasdy cf. Po pea:
«Mernorialul iui ~aguna» Sibiiu 1889 pag: 34.
' Ibidem pg. 23.
' Ibidem pg. 22. . .
4 «D. vicar general Andreiu $aguna·in urffiarea unOI: preainalte rAn~
duieli- porni in 2/14 Ian.· iara~ la locuitorii catorv·a sate din dominiul Zlatnei
· spre a~i mai mangail.t ~i intari mai mult in fagaduinteie filcute cu alt prilej,
cil vor implini slujbele ce;rute ~· c" I. D. vicar dela Bucium se va · repezi Ia
Cluj pentru scurt timp, iar de acolo va cerceta 9i alte locuri, spre a le im-
p:lciui, a le molcomi ~i a Ie feri de intrigele u nor oameni netrebnici, cari '
., . ar voi a scoate castane -cu degetele altora, - apoi dupa vre-o 3-4 sapta-
mRni s'e va re'ntoarce Ia Sibiiu. Dela ostenelile dlui vicar ca. barbat al pacii
a~teptam numai rezultate· mangaioa~e ~i odihnitoare)) («Oazeta de .TranSil-
vania> 1847 Nr. ·3).

46
mei care, orlcum, · nu pu!ea sa-i tadi cins!e. Mislt.tne& ateasta,
de§l loarle neplacuta §i periculoasa, o implini $aguna cu aju-
torul lui Pogdny Oyorgy (vicecomitele Albei-de-jos) §i al lui
TiMssy Gergely (pretor in Zlatna), cari insotindu-i Ia lata lo-
cul)li, Ia ie§irea din biserica prinsera de brat pe Catarina, 1
- §i o a§ezara in sania lui $aguna, ducandu-o apoi in temnita
din Aiud, unde a lost dejinula pilha Ia 1850 sau 52. duverna,
torul Ardealului, contele losif Teleki, lire§te, i-a multamit l1,1i
$aguna, exprimandu-§i placerea prea in.alta (legfelsobb tetszes»)'
pentru rezultatul intervenjiei, ca~e lesne ar li putut sa devina
fatala pentru $aguna, dupacum recunoa§te !nsu§ In raportul
si!u din 20 .Jan. 1847; inaintat guvernatorului Teleki.'
Acesta e adevarul, ce se poate culege In chip sumar din
acte oficiale §i din corespondenjele conthnporane, cate s'au
pilstrat cu privire Ia aces! caz, ' din care unii au cereal, dar
lara succes, a lal.lrl un titlu de merit deosebit pentru $aguna,
iar aljii, - carora le convine, cum observa Barijiu,' a pune
mai mare valoare pe «anecdote de petrecere» decilt pe· docu-
mente .istorice - §i-au ·dat !oatil si!inja sa lam'easca o arma
veninoasa impolriva lui $aguna, pana era in vieajii, §i prilej de
--· . . .
1· Ibidem pag. 29-31; cf. cit privire Ia acest amallunt ~i povestirea;
care difenl putin, a --protopopului Simeon cavaler de· Balint: «Scurta des~
criere a unor evenimente inhimplate· in Muntii-Apuseni ai TraiiSilvaniei, en
comunele Bucium, Abru.d-Sat ~i !=clrpeni~, inceptite in .anul 1837, in luna
lui Iunie ~-i continuate.· pana in 1847» in «Transilvania» anul 1876 pag. 16.
Diferin~a ce exista intre <J,ceste 2. rehihlri s'ar- putea explic:l·u~or prin faptul,
ca prot Balint, scdind cu 29 de ani dupa intamplarea acelui caz, nu-l va
fi ajutat memoria, sa fix~.ze lucruril~ tocmai a~a exact, cum ·Ie infati~eaza
actele oficiale, redactate .imediat dupa aceasta intamplare. · mdnaie" - mai al~s pag. 8-9 ;·. vezi mai departe ziarul · «Tribuna» din Arad
• Ibidem pag. 33.
' Ibidem 'pag. 29-32.
" Pentni amanuntele, cari in lipsa datelor neindoelnice, nu .se mai
pot restabili cu sigurallta., pe lilnga actele publicate de Popea .in Mem.o-
rialul citat, pag., 7-:--36 a se vectea inca ~I a. Barifiu: «Parti alese» val. I.
§. 105 Ia sfar~it vol. ll. §. 73: apoi polemia dintre losif Sterca $uluft. (,o
Himurire in disputa lite.i'ara» etc. Sibiiu 1892) ~i a. Barifiu (Criticele «isto-
rice ale lui Iosef Sterca ~ulutu de C<'i.rpenis scanll~nate)l, Sibiiu 1892), cum'
~i expunerile,lui Simeon B"alint in <'Tran~ilvania» din 1876, iar clintre isto-
ricii stnlini: Euge·n v. friedenfels: dosef Bedeus v. Scharberg», Wien 1876
1, '414-418 ~i Jakab Elek: ,szabadsagharczunk tort,> Budapest 1880 pag.
59-66.
• «PArji alese din ist. Trans>, vol. Ill. pag. 467.
I
rI
4'1
I
I, ponegrlre a mernoriei lui, dupa rnotu!e. $aguna lnsa nu ·era
I , omul, care sii se. sliascii .vre-odata de ispravile sale, chiar daca
[ .·· n'ar li fast vrednice de toatii lauda. A§a nici in cazul de lajii.
Dovada, ci! In discursul rostlt ln. ~edinja a X-a a dietei din
Sibiiu (tl August 1863) poveste§le insu§ aces! caz, 1 ceeace de
sigur n'ar li lacut, daca simjia intr'ansul ceva neplacut sau ru-
§inos pentru sine.
Cat pe'ntru striilucita memorie a lui $aguna, ea n'a putut
li de Joe ~lirbita prin ni§le Jncerciiri istorice, ale ciiror tendinje
erau loarte transparente 2 inaintea oricui $i a caror zadilrnicie o
exprimase ·nirnerit caricatura publicata intr'o revista umoristici!,' ·
lnfati~ilnd pe $aguna ca un munte mare de stilnca, pe care 2
in~i - contrari a lui, - cearcil sii·l slarme. Dar lara succes.
S'ar pule~ adauge Ia aceasti! imagine cuvintele, cari lormau
deviza ministn:ilui francez Mazarin: «Quam lrustra et murmur.e
, quanta.»!
Ill..
Sinodul electoral din Turda. ~aguna episcop.
Unora le .convine a interpreta cazul cu Ecaterina Varga
astfel, ta $aguna ar fi lacut guvernului aces! serviciu numai
ca ·si!-~i netezeasca calea spre ·scaunul episcopesc, vacant. Chiar
nefiind lipsita de orice temei sedos. aceasta interpretare,' va
, l cf. Diuar .stenograjic al dietei iransi!Vane conckemate la Sibiiu /;e. 1
,I Julie 1863 prin rescript pfealnalt» pag. 70. '
2 cf. G. Baritin: ,Criticele ,isif;wice".- ale lui Josef Sterca $ulutu· sCdr·
, nrii 247 ~i 248 din 1910 ~i bro~ura ,Adaos Ia ra·sunetul lui ~ulutiu sau cum
· discuta un prezident venerabil ?" de Dr. I. Lupa~ Arad 1911. '
'i; 8 «Coco~ul" ro~u», red<ictata in Bra~ov de losif Pu~cariu.
• Spre a se vedea insa, cum judecau contimJ)oranii a·supra acestui
caz, citam din ,,Qazeta de Transilvania», care-- publidind dupa <<Erdilyi
Hiradch ~til·ea, ca. ·«D. subi~pan George Pogdny prin barbatia sa puse .mdna
. pe «Catalan{» cum ii ziceau taranii ~i o trimise· Ia umbra - adaug~ -din
:' i,' partea sa urmiltoarele ~ire: die ca sa se adevereze (aceasta ~tire) ca a~a
. sil scape ~i romilnimea acelor pa.rti de aHUe a · prepusuri. Cad acfeca ere·
dinta noastra politic!l tare ~i neclatit!l este, cumca Rom3.nilor, fie din'orice
J)arte, in zilele noastre ninlic aftita na· le poate stricd, pe cat le-ar stridi $i
cea mai neinsemnatti mi$care, ce ar purtit- caracter de turbnrari politice.
Ceria! sd pdzeascd pe poporul nostru de amdgitori tnrdatd{iti. Nu faptele
nesupunerii, ci- o treptata cultivare ~i de~teptare a oarheniior no~tri este
calea catnl fericire ~i c!ltra ca~tigarea oare~ca.rei insemnatati». (1847•. Nr. 5,
pag. 18).
 ·4B
trebul totu~ s~ recuttbasci orlclne, c~ VI'ednlcla flersonala a vi·
carului ~aguna era ~~ mai nainte in deajuns cunos.cuta ~i apre-
ciata favorabil de factorii cei mai hotaritori pe atunci in chestia
alegerii de episcop: de mitropolia din Carlovij ~i cur!ea din
Viena astfel, inca! nu era neaparata trebuinja .de sprijinul, ce
~i-1 va fi ca~tigat in urma cazului Catarina Varga.
Pe de alta parte nu se afla atunci in clerul nostru superior
om cu aspirajii episcope~ti, care sa fi putut rivaliza in mod
serios C\1 ~ag.una. Dintre cei luaji in combinajie: teologul loan
Moga, profesor Ia seminar, Moise fulea, director ~colar, ~i pro-
topopul Zlatnei losif lghian .erau loti oameni lnaintaji !n vArsta,
~i cari au imbatranit, fara a fi putut adauge nufelui lor faima
unor merite deosebite. Pe cand ~aguna era om in puterea
varstei, barbat de 39 ani, care daca nu avuse din tinereje prilej
sa-~i ca~tige merite pentru neamul, din sinul caruia se ridicase, a
dat totu~ in scurtul timp petrecut in Ardeal, destule dovezi de zel
~~ activitate, cari indreptiijiau Ia cele mai fr\lmoase nadejdi. Un
singur om era, care prin istejimea ~i energia sa se apropia de .
~aguna: protopopul Bra~ovului,' loan Popazu, nascut ln aceia~
zi cu ~aguna. Curand dupa moartea episcopului Moga pare a
se fi manifestat dorinja unora, de a-1 avea pe el episcop. Astfel
in 6 Martie 1846, Aron Florian intreaba, prin ' o scrisoare din
Bucure~ti, pe Barijiu: .«In Transilvania formatu-s'a, rogu-te, Vre-o
'opinie pentru noul episcop neunit, ce se va alege? Pentru
Popazu declare-se clerul in vre-un chip ~i ~ste nadejde, ca sa
apuce scaunul». 1
Dar se vede, ca Popazu, chiar daca ar fi avut asemenea
aspirajii, dupi! venirea lui ~aguna in Ardeal; n'a mai ~tiiruit
pentru .realizarea lor, ~i 'ce!e 11 voturi, cate a primit Ia alegerea
de episcop din 2 Decemvrie 1847, nu vor fi fast decat o sin-
cera manifestare de lncredere din partea unor protopopi -
colegi, cari ii ~tiau prejul vrednicia.
Precum aflam din «Oazeta' de Transilvania», (1847, ·pag.
· 356) in tot timpul vacanjei preojimea n'a dat dovezi de vre-un
interes deosebit In chestia viitoarei alegeri de episcop astfel,
ind.t «biirbajii clerului ciizurii in prepus, cii sau se poarta cu
1 Vezi revista ,Neamul Romdnesc" an. ·111. Nr. 129: ,Di'n co'respong
den(a ·lui Qeorgke Bari(iu".
i,l!
li :I!
b nep~sare rar~ cMra trebi!e biserlcel ~~ ale eplscopului sau,
sau ca nu le place a revarsil. lumina dorita preste o cauza atat
de mare~. Mirenii dimpotriva au adresat inca In Maiu 1846 o
rugare catra Maiestatea Sa, pentru a se admite ~i participarea
elementului mirean Ia alegerea de episcop, cum se intampla Ia
Carlovij ~~ aiurea. Dar «toji barbajii clerului, caji fuseserii rugaji
a subscrie acea instanjii, se retrasera Ia o parte, iar unii se
purtara cu atiit disprej, inca! nici ·raspuns nu dadura. Cu toate.
acestea mirenii, de~l mulji desgustati, nu desperara, ci increzuji
In nespusa bunatate \;I indurarea Maiestajii Sale, in toamna
aceea~ rugaminte'tot o sub~ternura, subscrisa numai de mireni».'
~aguna a luat din partea sa Ia inceputul anului 1847, in
buna injelegere cu Consistorul, masurile de !ipsa, ca vacanja
episcopeascii sa se curme cat mai curand prin o alegere, care
'· sa se indeplineascii tot in conditiile celei din 1810.· Petijia ina-·
intata in aces! sens Ia curtea din Viena a fast rezol\rita favo-
rabil Ia sfar~itul lui Iulie 1847,' recunoscilndu-se 9i acum dreptul
de alegere a! protopopilor, insa cu o singura schimbare, de
astadatii foarte inteleaptii ~i folositoare,. anume ca restricjiunea,
de a putea fi ales episcopul numai dintre cleric.ii ardeleni, cum
· s'a in tam plat cu ocazia alegerii lui Moga, sa ramana inlaturata. •
. Evident, ca aceasta schimbare s'a facut numai de dragul lui
$aguna, singurul intre aspiranji, care nu era Ardelean de ba~tina.
Rezolu(ia preainalta fu comunicata Consistorului prin gu-
verrtul ardelean, abi.a Ia sfar~itul lui Octomvrie,' cilnd s'a ~i
fixat ziua de alegere pe 1 Decemvrie st. n., fiind invitaji pe
aces! term in toji protopopii 5 Ia Turd a, unde actul alegerU aveau
1 publicatil. in «Carte a· de aun> vol. I. pag. 165-169.
2
Prin rescriptul reg esc din 30 Iul,ie 1847; Nr. aulic 3658. cf. ~i nou
tita lui Baritiu din «Transilvania» 1.87? pag. 198. .. . .
. u . ; .. 'fSua Majestas Sacraftsslma, .... clernenter mdUlgere· d1g~ata
est, ut in eligendo Episc'opi grae~i ritus. ~~n unitorum. e~dem rfil.odaht~s,
observetur, quae anno 1810, occaswne simths restauratwms locum .habmt,
ea solum cum modificatione, ut restrictione in Decreto ~tto 25 Mam 1809
Nr. 1301 contenta, ut videlicet Episcopus e ·gremio Cl,en ·nota sua ~eprom-
-., ·turi eligatur, sub lata- .electio haec praecise ad natos I!I_Transy.lv~nia hand
restringatur cf.. ~i epistola.lui ~aguna catnl Dr. P. Vastct dto Stbuu 11 No·
emvrie 1847. (Baritiu vol. 111. pag. 564 5). .
. .
4
28 Octomv'rie 1847 intreaga rezolutia e _publicata Ia ~aguna: lstona
·, bis. pg. 204 5 in tract. romfiml ~i in origillalul -latin (in care s'au strecurat
insa vre-o 3-4 erori de transcriere san de tipar).
0 Atunci erau 44 de protopopiate, insa fiind dpua vacante, iar un
protopop bolnav, Ia Turda s'au p~ezentat numai 41 protopopi ~i vic~;ul
~aguna cf. «Oazeta de Transilvama» 1847 Nr. 95, unde. actul alegern e
,descris mai pe larg decAt in lstoria bis. (11. pg. 20~) a lUi ~aguna.
4

Sa-l condudi 2 comlsarl ai guvernului: C@tele Ladislau Lazar
~~ secretarul guvernulul: Pavel lstvanfi.
Ziua de 1 Decemvrie a lost intrebulnjata pentru implinirea
unor formalitati, obi~nuite !a asen1enea ocazii, iar a 2-a zi s'a pro-
cedat Ia alegere, a! ciirei rezultat a lost, cii din cele 126 voturi,
elite s'au dat - acordiindu 7se liecarui protopop. dreptul de a
l
. vola pentru 3 in~i -33 au lostpentru·Joan Moga, teologul, 31
penfru directorul ~coalelor, Moise Fulea, ~~ numai 27 pentru
~aguna, iqr restul s'a impiirjit intre protopopii lghian 14, · Popazu
11, Constantin Duma (Hunedoara) 5, loan Panovici (Nocrich)
... , ·~terea ~i luminarea supu~ilor este ~~ dorinja Monarhului, care
1, Avisalon Popovici (Lup~a) 1 ~i loan Hanla, arhivar con-
sistodal. 3. · ·
Se spune, cii inairite' de alegere ar ti mers Ia ~aguna o
deputa(ie de protopopi, rugiindu-1 sa nu ,candideze, ciici dan~ii
nu voiesc sa-l aleaga din pricina, ci1 ar. li Siirb. ~aguna, dupace
1-a liimurit, ca e Roman ca ~i ei, i-ar li i:limis cu cttvintele:
«Daca nu mil vreji voi pe mine, vii vreau eu pe voi, ~i sa ~tili
ca eu volu fi episcopul vostru». Ceeace, spre norocul neamului
· ~~ a! bisericii noastre, s'a ~i intiimplat, caci monarhul dintre cei
3 candidaji, cari au intrunit un numar mai mare de voturi, a
conlirmat, in 5 rebraarie (24 Ianuarie) 1848, dupacum · eril de
prevazut,' alegerea lui ~aguna, de~l . acesta avuse mai pujine
v 0turi, deciitcei doi nepoji ai lostului episcop Vasilie.
Ca o dovada mai mult despre increderea curtii .din Viena
in ~aguna, sau despre bunele protecjii, de cai·i se bucura ·ei,
servqte ~i laptul, ca Ia numirea lui $aguna de episcop s'au
dat cu totul uitarii cele .19 condijii grele, cari ·s'au lost lixat' Ja
1810 pentru Vasilie Moga, jiniind intreaga cil.rmulrea biseri'
cea.sca a acestuia ferecatii ca in ni~te catu9e de lier.
Numirea de episcop o aduce ~aguna Ia cuno~tinja cle-.
rului ~~ poporulul .prln o. lrumoasii circLtlarii," In care exprlman,
:
. I .d___u_,_~_i-·-nemiirginita muljiimitii ciitra marele nostru Monarh»,
promite sarbatore~te, ca· «din toate puterile neostenit se va
1 «Oazeta de Transilvania)) 1847, pa·g. 386 (Nr. 97)"; Pantazi scrie in
epistola sa catnl Baritiu (Viena 3 15 lanuarie 1848): <(De9i imprejurarile se
vad a f~ce incapetea 'ta episcopie a dlui .~aguna cam certd, ·totu9 eu o pri-
vesc ca foarte. probiematica, fiindca am inteles din izvor sigur, ca. mat mu\te
persdane, care sunt prea aproape de tron, ~i-au anltat vointa de a favoriza
numa:i pe fiii patriei. in cauza .episcopiei noastre». ( «TranSilvania))' 1877
pag. 198).
· ' Nr. 119, 24fl2. Februarie 1848.
I Si
· , ' slradul>; pentru binele, folosul ~l !nalntarea In «cele de
' ·· jiito~re» ale poporulul ~i va f.l tataror tatd adevarat: «lata zlc
sa fiu, lata, ~i inca odata zic, tatii sa fiu in injelesul eel ade-
·. viirab>. «Apoi ca sa nu lase neintrebuin(at nici un prilej>> in-
deamnii din nou preojii, pe lubijii siii «impreunii slujitori», sa
, : inveje ~i sa 'Iumineze necontenit poporul, ca sa-l poata aduce.
<din necoviir~ire Ia coviir~ire ~i din ruginita negurii a ne~tiin'
jelor Ia limanul cel_lini~tit al ~tiinjelor 9i al luminarib. Cre-
9tie «Ce lolos este .!n zisa lui Horat: ingenuas . didicisse fi-
deliter aries, emollit mores nee sin it esse !eros».
. De incheiere roaga preo\ii, carl vor. jineil cuvantari bise-~
.rice~ti, sa
.i le trimita . acestea din vreme in vreme dilnsu!ui,
· caci are \de giin'd a le. tipiit i sub titlul: «Adunarea cuviintii-
rilor biserice~ti, intocmite prin preojimea Eparhlei gr.-riisiiritene .
neunite din Ardeal». · .
loan Moga ~i Moise Fulea se vor fi sim(it Ia ineeput cam 1· .
, jigniji ~i nedreptajiji prin numirea lui ~a gun a· de episcop. Dar
ei au lost oameni, cari se ~tiau impaca u9or cu situajia. pe
aceea glasul lor de nemuljiimire s'a potolit mai tiirziu, lara a
· Iasa urme de neascultare sau impotrivire. Din contra s'au pii·
. strat scdsori deJa amilndoi, din carl transpirii cele mai lrumoase
'· s.entimente de veneratiune ~i entuziasm. pentru vrednicia Una-
rului· episcop, Astle! cetim fntr'o epistola 1 a lui Moga adresata
I11i ~aguna in Vi en a, urmatoarele ~i.re, sinceritatea carora n'avein
motiv a o trage.-la indoiala: «Cu mare dor dorim sate vedem
pe Maria Ta in pace ~i siinatos lara~ in mijlocul nostru. Ni se
pare, ca ~i soarele stralucqte mai luminos, cil.nd e~ti intre noi;
\,, dara acum suntem ca cei din umbra mor(ii». 2
--l><l--
·:
.
' dto 21/9 Februarie 1851.
Este interesanta ~i o scriSoare a lui Moise Fulea «emerit diredor
2-
·_--~I.·_.Protopop».
(dto Sibiiu 9/21. Maiu 18.63), in care multame~t.e .hti Dzeu, ca. \ .
1-a «insuflat» pe ~aguna cu «Duhul sau a numi cele 3 natii, 4. confesiuni
~i frei teritorii in patrie - 10 pit'cate, ~i i-a 1riminat mmtea sa faca despre
natiunea noastra ::t·seminare cu poponil irlandicesc» - apoi il-roag<l, sa se
· «indur·e_ a-i da zelul indr&znirei a putea fara sfia\::1 cuvfinta .... cele de lipsa ·
. pentru felicitatea natiun'ei ·.no·astre, ca sa se mire ·imp:lratul de intelepciunea
lui ($aguna) ca oarecand iinp:lr:lteasa Sava de intelep'ciunea lui Solomon»
··;_·termin<indu~~i rugaciunea astfel: «~i ni-l adu Preabunule ianl~ sanatos ~Lin
_. pa~e i_n mjjlocu\ nostru, ca sa ne putem bucard de stralacita ~i vesela lui fa{d» ...
4'

PARTEA III.
In viforu 1 man tui ri i.
I.
Sfintirea lui ~aguna ca episcop Ia Carlovit ~i participarea
lui Ia adunarea nationala din 3/15 Maiu 1848.
~tirea despre numirea lui ~aguna de episcop facu, in ge-
neral, bm1a impresie nu numai Ia credincio~ii bisericei romane
· ortodoxe, ci ~i Ia Romanii uni(i. Timoteiu Cipariu, comunicil.nd
in foaia Sa I a~eas!ii ~tire 0 inSO(e~(e CU Urma(O~refe CUVinte,
pe cat de frurrloase pe' atilt de adevarate: <<Virtutile acestui mare
barbat roman sunt mai cunoscute, decilt sa aiba trebuin\a a se
mai !audit. !neat nici inimicii nu i le-ar putea nega, ~i credem,
ca grajia Majestil(ii Sale n'a putut sa cadii pre o persoana mai
meritatorie de o a~a mare chemare. Multe zile ~i din partea .
noastrii-i udim» ...
Cuvintele lui Cipariu cuprindeau un mare adevar, pe care
- daca unii nu se vor fi simjit atunci indemnaji a-1 recu-
iwa~te - desfa~urarea .evenimentelor din urmiitoarele doua de-
cenii ';li jumatate aveil sa-l confirme pe deplin. In ni~te vremuri
nespus de grele, in clocotul napraznic al vijehilor cul11plite; ce
· aveau sa se desliinjue in curil.nd asupra poporului roman din
Ardeal, era in adevar cu neputinja de gasit un barbat mai po-
trivit pentru carma, - care 'nu puteil sa ramana numai biseri-
ceasdi, ci trebuia sa fie acum mai mult politica - a unei epis-
copii, cercetate !imp de un · secol ~i jumatate de toate violen-
tele vremilor vitrege. Ce s'ar fi ales de· aceasta episcopie ~i de
numero~ii ei credincio$i, daca «gratia Majestiijii Sale» ar fi cazut
asupra teologului loan Moga, - om bun, dar lipsit de orice in-
drazneala In lata situajiilor grele, obosit de cei 32 de ani dela
~ «Organut Lumindrd gazeta bisericeasca, politica e literaria, cu pre
Oratiosa invoientia» 1848 pag. 329.
r
[ .·
catedra .(1816-48), imbatranit in smerenie ~~ supunere - ori
asupra lui Moise Fulea, care era ~i el tot atilt 'de batran, ne-
ajutorat ~i bolnavicios, 1 - nu e tocmai greu de ghicit.
53
I
Vantul desrobirii popoarelor, ce lncepuse de o jumatate
de veac a sufla dinspre Apns, pe langa toata vigilenta l]eobo-
. · sita a ministrului Metternich, care socotea drept cea mai inalta in-
(elepciune de stat sugrumarea curentului democratic'- nu pu-
tuse fi oprit Ia granitele monarhiei austriace. In aceasta mo-~
narhie traiau o mul(ime de popoare, adunate in chip cam artificial
, sub acela~ sceptru ~i obliiduite de acela~ sistem al carmuirii absolu-
tiste, care in forma sa metternichiana sever&, in loc de a potoll
, nemultamirile, le intaFita, trezind din amorteala popoarele, din
suftetul carora, oricilt ar fi voit, nu isbuti a stange dorul liber-
tatiL.. Austria era socotita c~ un stat despotic. Un versuitor (
german 0 aseamana cu <0 conbie de sclavi, incarcata cu po-
poare nenorocite, cari abea'atunci se vor puteil elibera, cilnd
ea se va sdrobl de o stancii», • ,
Al(ii o socoteau drept o !em nita a Iiberta(ii. ~~ intre ceice -(
simteau aces! lucru, dql nti-1 accentuau mereu, erau ~i locuitorii jl
din tarile de sub coroana s!Antului Stefan, lara deosebire de na-
jionalitate; chiar ~i elementul german din Ungaria era potrivnic
Vienei din cauza apasiirii polifiene~ti ~i a reactiunii confesionale
lata de protestanti. Mai pronunjata insa, decal oricare alta, era
,, ' nemul(amirea elementului maghiar faja de tendintele de conso-
~-
Jidare ~i unitate a monarhiei austriace, cari imp-Iidt stangeneau
independenja Uugariei, asiguratii in mai multe randuri ~i in
) ,·.
' crirsul secolului XV Ill.' Cu toate aceste Ungaria continua a fi
'' ';
1.. r. 1 1n vara anuhii 1848, fiind chemat de ~aguna la Pesta, intr'o deputatie.
-]'·.>',•
· . M. Fulea se scuza, c.1 nu poate merge fiind dare" caprins de tusd». (Epi-
stola din 27j14 lulie 1848). ,
2 H. friedjung: «Der Kanwf um die VoTherrschajt in Deutschlatid'i'l
'~d. a 7-a, vol. II, pag. 7. ..
~ Moriz Hartman cf., Heinrich Friedjung: «Osterreich von 1848 bis
, 1860>, Stuttgart u. Berliu 1908, phg. 254.
4 Mai precis este in aceasta privinta art. de lege 10 din 1791: De
independentia Regni Hungariae,' Partiumifue eidem annexarum, care Sntre
'altele cuprinde urmatoarea formula: <<Hungaria sit Regnum liberum ... in-
dependens, jd est nulli altero Regno aut populo obnoxium, sed propriam
habens conslstentiam et constitutionem» etc.; cf. Dr. Marcza/i.Henrik: «Eti-
chiridion fontii.tm Historiae Hungarorum. Budapesta 1902,· pg. 765.
 r·
'
'
54
I 55
socotitii ca o parte a impiira(it;i austriace, dtipacum apare ~i din
Iegea fundamentala dela 11 August 1804, care une~te provin-
cii!e habsburgice intr'un impei"iu ereditar. 1 ·
Conducatorii politicei maghiare deJa anul 1825 incoace
incep ." accentuit tot mai mull independen(a (iirii fa(a de Au-
stria, evitand insii orice conflict mai acut, calli vreme condu-
cerea spirituala ~i cea mai hotaritoare influin(a asupra lor o
avea contele ·Stefan Szechenyi, aces! mare reformator; numele
caruia este in !egiitura indisolubilii cu rena~terea inte!ectuala ~i
moralii a popor,ului maghiar, Szechenyi i~i a(intise privirile mai
~le~ asupra mtiltelor neajunsuri interne ale (iirii, asupra inapo-
tem cult~rale ~i economice, asupra sHirii de· nedreptate ~i im-
blancire feudalii, care nu mai era de suferit. .Pe aces! teren
pa~e~te dansul ca reformator, iar in privin(a leE"iiturilor cu Au-
stria ~i cu dinastia de Habsburg ramane toatii viea(a sa un con-
servator intransigent, neputand sa-~i schimbe convingerea, - pe
care o miirturisise solemn in Noernvrie 1825, ~i care urmit sii
fie ratificatii prin · atatea sguduiri de mai tarziu - cii viitorul
Ungariei ~i a! natiunii maghiare nu-l. vec!e asigurat decal ·prin
bune rela(ii de prietenie ~i prin Iegii!urile trainiee cu monarhia
austri"di. Dar forjrle, pe cari activitatea lui de agitator madera!
~i circumspect le-a !J·e~it din letargia secularii, au crescut re-
pede peste puterile lui tutelare, ~i depii~ind barierile politicei
prevaziitoar.e propovi!duite de Szechenyi, au ajuns pe Ia ince'
putul anilor 1840 sub influin(a covar~itoare a lui Ludovic Kos-
suth, idolul opiniei publice maghiare, pe care o robia prin pu-
terea fermecatoare a cuvat1tului $i a scrisului sau, . pi!truns de
nestramutate convinged democratice ~i constitu(ionale. Ungaria
~era,
. u~ese .to"tdeau. na o tara con.· stitu(i~nali!,. ~ar. c·o·n·.sti.tu(ia•.ei .striiveche
dupa expresm lut Szechenyt, un coperi~' sub care se pu-
teau adiipostl numai cilteva zeci de mii de familii privilegiate,
) nobill mea sau a~a numitul ·«populus Werboczianus>>.'. Mul(imea
1 H. Friedjung o; c. pg.- V:I. ~i scriitori ~i politiciani maghiari se je-
luesc, ca. independenta de drept a Ungariei ·era departe de a fi ~.i una de
fapt (Kemeny Zsigmond: (('Mi{[egy sz6 aforradalom utdn». Pest p. 169·~ 170
iar Ia pag. 21 scrie: ,<dreptul nostru public dela 1791 incoae~ .s_e desfiin\~
tot cu atata s.irguin_ta ca ~i sub domnia lui Josif al 11-lea, cUnd nu ·edt re-
cunoscut nici principiar». '
~ Pr. Szt~henyi lstvdn: «Kelet nepe», Pozsony ·1841, pg. 63.
I
\
cea mare a Iocuitorilor era in afarii de barierile constitu(iei. In- ~
datace cons·t·itujia t.arii ar fi.fost a~e. z.a.ta pe baz.e democratice m. ai . · '
!argi, era clar pen!ru oricine, cii Ungaria nu-~i va putea pastra
cara:terul maghiar, - cum ii avuse in constitujia :aristocraticii-
feudala, care identifica nobilimea cu st?tul - ci va ie~l Ia iveal,a '\, ..
cii in aceasta t~ra se giisesc atatea ~~ atatea entitii(i etnice, diferit~
prin. tradi(iile ca ~~ prin aspira(iile lor, ~~ cari nu V'!r lipsl a re-
el am a fiecare ~~ pentru sine un Joe deosebit in .cadrele consti-
tujiei democratiC\- De acl graba febrila a politicianilor din epoca
reformelor (1825-48) de a da tuturor popoarelor jarii eel pu(in
o unitate aparenta, prin impunerea silita a limbe! maghiare pe
ioate tei'enele viejii pub lice. De acl precipitarea unbr masuri
nepotrivite, pe cari politiCianii maghiari mai prevazatori le re-
probau, fiindca vedeau, ci\ o sa aiba tocmai efectul 'contrar. Le
reprobau. dar nu puteau lmpedeca inarticularea lor in Iegile jarii,
fiindcii toate argumentele lor se sdrobeau de stanca tarpeica' a
popularita(ii,' asupra careia Kossuth singur era stapan absolut.
Astle! agita(iile dictatorului Kossuth aveau sa pregateasdi
politicei maghiare 2 conflicte acute, unul extern atacand Iega-
turile dintre impiirii(ia austriaca ~~ regatul ungar, ~i altul intern,
care era ~~ mai periculos: provocimd susceptibilitatea popoa-
relor nemaghiare, de ale caror postulate najionale, jus!e' ~~ le-
gitime din punct de vedere a! dreptu!ui natural, nu se prea.
jineil seama.
Szechenyi ca prin o visiune profe!icii injelese curand, ce
prapastie grozava se deschide inaint.ea Maghiariior, urmand po-
litica lui Kossuth. $i .chiar din anul I Ml i~i diidu toata silinja
a-1 abate pe Kossuth din calea prapastiei, implorandu-1 sa pa-
riiseasca cu totul terenul agitatiilor politice. Dar staruinjele lui
persuasive, ca ~~ cele 3 bro~uri de polemica' adeseori acuta ~~
sdrobitoare pentru Kossuth - nu avura rezultatul dorit.
Desfa~urarea evenimentelor, atat in liiuntrul (arii cat ~~ in
afari!, era cu desiivar~ire favorabilii pentru Kossuth. Politica lui -
1Kemeny Zsi/tmond: «forradalom 'utin)> 1850, pag. 5.
Or. Sztchenyi Jstvdn: «Kelet nepe» 1841; «A magyar akademia
2
'koriih 1842 ~·i <,Po_litikai .programm toredtkek» 1877, in toate 3 se gasesc
· o multime de con.:.tatari interesante ~i pretioase, Cari nu. ~i~au pierdut' ac-
~ualitatea.
 56
scrie Kemeny 1 - placea lumii lntregi. ~i toate lmprejurarile par'ca
se aliara in lavorul agitatorului. Norocul il persecuta cu darurile
sale ca pe Polikrates. Pe IAnga toata insufletirea aceasta generaHi.
Szechenyi insa era plili de ingrijorare. ~i cand sanctJonarea
. \ legilor din 1848 era sigUI·a, Szechenyi spunea: «Kossuth a
'.· hazardat deja de 16 ori soartea \iirii, ~i acum a ca~tig~t jocul.
Dar. el va juca mai departe ~i noi vom pierde totul» ...
In lata revoll!tiei maghiare, a carei izbucnire Metternich
o prevestise inca din 1844, curtea din Viena se. afla loarte strlm-
torahl, liind cea mai mare parte a o~tirilor in !!alia sub comanda
lui Radetzky, care abia in 24 Iulie reu~i sa lnvinga pe ltalieni
Ia Custozza ~i sa intre apoi (Ia 6 August) triumfator. in Milano.
A~a se explica succesul nea~teptat al lui Kossuth, cartiia
· ~i revolujia din Viena (13 Martie I84o) ii vcnl in ajutor, pe
langa intreaga constelafia politicei exteri0are a Austriei- zguduita
in temeliile sale, nu numai prin izbucnirea in flacari a locului
din ltalia, care de multa vreme ardea sub spuzi\, ci ~i prin ten-
dinfele centrilugale ale elementului german, care doria unitatea
natlonala ~i contopirea intr'un mare imperiu teutonic. ~i chiar
intre membrii dinastiei se alia cine sa sprijineasca planurile lui
Kossuth. Arhiducelui Stefan, tanarului palatin al Ungariei, i se
aduse lntr'o conferenja din partea unchiului sau Ludovic invi-
nuirea · fati~a pentru cele intamplate in Ungaria '.
Discujiile, 'ce se desla~urau in dietele ungare, au aflat ra.-
sunet ~i printre Ungurii din 'Ardeal, a caror dorinta veche era
sa ,se uneasca «CLI lratii din tara sora». Chestiun.ea unirii a lost
desbiltuta ~i Ia dieta diri Cluj 1791. Leopold II, care liig-aduise, ca
va respectil vechia constitufie a Ungariei ca ~i a Ardealului,
dadu insa porunca comisarului Rail, sa impiedece unirea acestor
2 tari, ceeace spre m'area nemulfiimire a unioni~lilor, se ~i !n-
lAmplil. Dupa aceasta diela viafa constitufionala in Ardeal afi-
pise cu totul. Cele cateva diete, ce s'au finul pi\na Ia !848, t1u
prezinla multa importanfii, afara doar de cea din 1831 ~i 1842.
' 0. c. pag. 156.
2
«Du wirst schuld sein, wenn wir Ungatn verlieren» cf, H. Friedjung
o. c; pag. 41-2. unde pe baza actelor inedite ser s'tabile~te, ca eel dintdi
ad revolufionar in Ungaria 1-.ar fi savar~it insu~ arhiducele Stefan, Palatinul,
numind proprio motu pe contele Ba:tthy<iny prim-ministru provizor, ·ca ~
cum lui ~-at fi Mst incredi~tata puterea' regala.
57
Dar agitatiile lncepura ~~ In Ardeal pe teren social ~~ prin adu-
narile comitatelor. Ceea-ce lacea Kossuth in Ungaria, inde-
. plinia Wesselenyi in proporfii ceva mai reduse in Ardeal, !upland
.· ~i el pentru unirea Ardealului cu Ungaria, pentru ~tergerea ioba-
giei ~i. raspandirea limbei maghiare. Wesselenyi voia sa puna
nafionalitiifilor pentru desfiin(area iobiigiei condi(ia calegoricii
· de a invatii Iimba maghiara, Ia ceea-ce RomAnii dadeau ras-
punsul holarit, ca mai bucuros vor sa ramAna tot iobagi decAl
sa-~i lase Hmba mamei lor.' In contra lncerdirilor li!cute in
cele doua diele amintite de a decreta ca limba oliciala a tarii
In locul celei Ia line pe cea maghiara, a tat din partea Sa~ilor'
cat ~i a Romanilor se ridicara proleste, destul de energice, so-
c'olind aspri'llea acelor vremi, cari pulea suprimil cu mijloace
drastice libertatea cuvantului. In modeslele gazete romilnqti
deJa Bra~c:JV se dadeau poporului mai mull pe cale indirecta,
. · sfaturi polrivite, se formulau din cand in cand doriri(ele Ro-
mani! or ~i in articole scrise in che,;tia limbei se accenlua, ca
liind vorba de a inlocul limba latina cu alta, lieciirei n'\Juni •
. ,
' sa i-se acoarde dreplurile lire~ti ale limbei sale malerne, deci
. . . ~i penlru Romani limb a oficiala sa fie cea romAneascii 3•
··.-,'
1 cf. 0. Barifiu: «Pdrfi alese din ist-. Trans.» vol. I. pag. 598.
~ E foarte interesanhl 9i instructiva carticica Sasului (pu9cat in
·11
Ma;'u 1849) Sief~n Ludwig Roth (Doktor und Magister): <Der Sprachen-
kampf in Siebenbtirgen», aparuta la Gott in Bra9ov 1842 .9i in care ara-
tRnd zil.dil.rnicia tendintelo'r de ·a impune limba ~aghiara tuturor locuitorilor
din Ardeal, insista astlpra insemmHatii limbei romilne_ in aceasta ·tara. In
1
capitoluf VI <(Panslavismus oder Walachen und A del (pag. 47) face urmi'l.-
... toarele constatari: «Die Herrn auf dem Landtage in Klausenburg ml:igen
: ~ine l(anzteisprache gebaret haben, und sich nun freuen, dass das Kind zur
·_Welt gt;bracht ist. .. eitte Sprache zur Landesspra··he zu erklaren, hat nicht
,Noth, Denn eine Landessprache haben wir schon. Es ist nicht die deutsche,
~be-r auch nicht die madjarische, -sonde:rn die walahisChe! Mogen wir
standische Nationen uns stellen und geberden, wie "wir wollen, es is nun
, einmal so, un nicht anders. Pst, pst! sagt man und zupft mich am Aermel:
;-'_E,infaltiger Kerl, so etwas sagt man ja nicht. .. Diesen Ehrentitel- mag ich
vie'lleicht verdienen, auch urn meiner andern Streiche willen - aber bier
'-'grade, scheint mir,·belohnte man mich iiber Verdienst. ·Denn ... alie haben
diese. Ueberzeigung.,. Umsonst stec~et der gejagte Strauss seinen Kop!
in den Strauch, der Meinung, wei! er nicht sehe, wiirde auch er nicht
gesehen. Umsonst meine ich, sagt man so etwas nicht wenll man's auch
··-~icht sagt, ist es deswegen doch ... Es ist diesp Tatsach'e nickt zu leugnen»,
' Baritiu I, pag. 627. ·
•
58
Pe !An gil ch'estiunea limbei, ~i aceea a unirii. Ardea!tilui cu
Ungaria era obiectul unei preocupajiuni serioase ~i pasionate
pentru conduditorii poporului roman, cari insa nu se injelegeau
tot atilt de bine asupra chestiunei din urma, ca asupra celei
dintiii, fiind ciljiva aderenji ai unirii, iar ceilalji . ramiinilnd anta-
, gorli~tii ei pe motiv, ca rolul elementului i·omiln va puteit fi cu
mult ma.i inse111nat in Ardealul independent presupunilnd, ca
vechea constliujie a acestei jari - caracterizata de Barijiu ca
«0 conspirajiune, permanenta contra .najiunii ' romiine>>
1
se va
modificit. ~i' Hirgl in sens modern, ca sa poata cuprinde 'ii n.a-
jitmea romilna intr'insa.
Orice nedumerire intre conduciltorii Romilnilor ardeleni
fit inlaturata· tiitrii sfar'iitul lu. i Ma~tie, dupace aparu anonim, in
( 25 ale acestei luni, pro<;lamajiunea lui Simian Barnujih!.
Prin aceastii proclamajie era dat, in liniamente generale,
programul politic ce aveau sa-l urmeze Romiinii ardeleni nu
numai in acei 2 ani vijelio~i, (1848-9) ci ~i de atunci in co ace.
Din intreagii invalma~ala anilor 1848-9, pe langa pleiada
tribunilor inflacaraji 'ii gala de mice jertfa pentru neam, pe
langa frumoasa priveli~te a muljimii insuflejite, care ascultil .cu
evlavie pe «domnii no~tri» ~i-i urmeazii cu toata inctederea,
se, inaljil indeosebi trei nume jalnice: Biirnujiu ideologul, ca~t;
cu logica s.a biruitoare a precizat, pana la cele din urma con-
secvenje, toate postulatele, ce rezulta din ideea de na(ionalitate;
lancu - eroul spadei,' 'ii iscusitul diplomat ~a gun a.
. Pe cilnd se faceau cele dintiii pregatiripentru jinerea unei
adunari najionale romiln~'iti, pe cilnd studenjii din Blaj citiau
'ii talmaceau jarlmilor proclamajia profesorului lor A ron Pumnu,
prin care toji erau chemaji Ia Blaj pe ziua de I 8/30 Aprilie
· (Du mineea Tomii) - $aguna trebui sa piece Ia Carlovi\, unde
tocmai in ilceea'i zi !I Sfintl intru episcop a! Ardealului patri-
. arhul losif Rajacici, cu asistenja episcopilor Eugen Ioanovici
' Ibidem pag. 605.
2 . cf.. pe lfinga 'subtirica biografie romllneasca a lui lancu, scl·isa Oe
Iosif St. ~ulutu, ~i 1. Ale~. v. Helfer!: «Geschichte 6sterreichs» Wien 1870
. v. II. pa·g. 209 ~i 214--15. «der Alpenkpnig Iancu-v, - . ap~i Eagen v. Frieden-
fels: «Josef Bedeus v. Scharberg)) vol. II. Wien 1877 pag. -404_:_412 ~i H.
Fried)ung: «6ste'rreich von 1848 bis 1860» Stuttgart u. Berlin 1908 pag. 128,
208 ji indeosebi pg. 428"-430.
5Q
(Carlstadt) ~i Stefan Popovici (Ver~et). - Din cuvantarea, ce
1
rosti cu aces! prilej ~aguna in catedrala Carlovijului.,_ in limba
sarbeascii, s.e 'v,ede, ca el i~i dadeil perfect seama de chemarea
sa inalta ~i grea, de a «refnvia» aceasta dieceza transilvana
«numeroasa, dar de multe 'ii diferite fatalita(i sguduita» - ~i
.de a face «Ca refnvierea aceasta sa coriispundii., trebu{njei bi-
sericii, mantuirei poporului ~~ spiritalai timpului ;» prevede
muljimea obstacolelor, ce va intampina, dar nu se teme. «Cea
mai mare parte a norocirei mele - pururea in ostenealii mi-a
lost 'ii imi va fi, .~i ·a~a cea mai mare bucurie mi-a 'lost a in-
. vinge pedecile ~~ aceasta ~i in vii tor imi va fi» -. $i crede tare,
. c~ umbrit de puternicul scut a! lui Dumnezeu, i~i va puteit in-
deplini scopul viejii sale intregi, pe care acum il marturise~te
' r.aspicat, pentru intaia data: «pe Romiinii ardeleni din adancul }
lor somn sii-i de$fept 9i cu voia ciitrii tot ce e adeviirat,, pliicut
D
0
$i bun sii-i trag». 2 .
Reintoarcerea lui ~aguna in Ardeal era a~tep(ata' cu ne-
rabdare din parfea tu,tur'or Romiinilor, cari doriau sa-l aiba in ·
: fruntea mi~ciirilor najionale, nu numai pentru influenja, ce puteil.
sa exercite asupra rtmljimii prin dignitatea sa arhiereasca, ci ~i
pentru distinsele calitaji ale personalitiijii sale energice $i im-
puniitoare .in toate privirijeJe·. · Episcopul din Blaj loan Lemeni
nu se bucurit de popularitate; 3 indeosebi tineretul se purta cu
(}
aversiune pronunjata faja de dansul. A~a se explic& entu-
ziasmul tuturor Romanilor, lara deosebire de confesiune, pentru
'episcopul $aguna, care sosind deia Carlovi( in Sibiiu, fu primit
·. cu mare alaiu ~i bineventat de lnsu~ Biirnu(ia intr'o cuvantare
f,rumoasa, din care nu lipsiau aluziunile politice.'
$aguna muljamqte pentru aceste manifestari, care, precum
observa, nu i'se aduc numai digniiajii de arhiereu, ci 'ii per-
' ,soanei sale, ~~ indeamna la credinja nestramutata fa(a , de mo-
narh :;;i casa domnitoare .
•
.1 publicata in· intregime la Popea pag._ 37-41.
2 Gramata episcopeasca a ,lUi $ag'un,a;subScrisa de «smeritul Arhiepiscop
' ~i metropolit.JoSif R.aiacid))., da-tata din aceea~ zi (18 Aprilie, in Dumineca
'Tomei, 1848) este scrisa cu liter~ s&rbe~ti, dar textul e. rom~nesc-.
8 «a nepszeriitlen, de hazafios Lemenyi hlnos gor. kath. es a nepszerii
·saguna Andras gOr. kel. piispOk» M<irki, Ia ··szih\gyi o. c. vol. X. pg. 98.
4 Memorialul lui ~aghna pg. 69.
.

Cea dintai adunar·e ,najionala, jinuta in Blaj ·in Dumineca
Tomii, a fost numai preludiul ·memorabilei aduniiri, ce avea sii
urmeze peste 2 siiptiimani, !a 3/15 Maia 1848. · Ouvernul, ca
sa impedece intrunirea Romanilor, de ambele conlesiuni intr'o
singurii adunare, ar fi dorit sii se \inii sub conducerea. ~i ras-
punderea episcopilor douii adunari poporale deosebite: una Ia
Sibiiu pentru Roma~ii ortodoqi, alta !& Blaj pentn.1 cei uniji.
Conducatorii najionali, in injelegere cu eonsistoriile, reu~irii
insa a zadiirnici intenjiile guvernului, ' ~i a pregatl grandioasa
adunare najionala de pe Campul Libertajii, unde s'a manifestat
in chip demn ~i impunator najiunea romilna, a! ciirei drept !a
existenja politica a lost ~i mai este inca ~i astiizi contestat din
partea unora. In asemenea mi~ciiri colective puterea de vieaja
a poporului, care i~i alirma ~i i~i cucere~te drepturile lire~ti,
este mai hotarito'are, decal ro!ul 6ri-drui individ conduciitor.
De aceea nu vom cerca sa exageram *ici importanja unuia san
altuia dintre conduciitori, nici s.a liimurim controversa dintre
Popea,' ·- care alirmii, cii succesul splendid a! aduniirii najio-
nale se datore~te in cea mai mare masura injelepciunii lui ~a­
guna, - ~i Papin llarian, care e de parerea ca <in intreg po-
porul, liecare roman are parte din meritele adunarii» ~i mai
ales aceia, cari spre a insullejl poporul atilta scriau~i cuviintau
«pana ce amorjiau, ca lericitul Buteanu, de multa vorbire catra
popor» ' - ci ne vom muljaml a constata, ca $aguna nu a
ezitat un singur moment a pii~l in lr4ntea mi~ciirii, ~i ca in
toata desla~urarea furtunoasa a evenimentelor din 1848-9, el
a manilestat, in deosebire de Lemeni, o atitudine barbateasca,
n e~oviiitoare.
~i' aceasta e negre~it un mare merit. Numai punil.ndu-se
Ia •oparte preocupajiunile conlesionale ~i dandu-se celor de
ordir najional - politic intaietatea cuvenitii, a lost cu putinja
aceastii inlrajire ,romaneasca, aceasta unire «in cugete ~i simjiri>,
care va ramaneit totdeauna o pagina luminoasa in istoria mi~­
ciirilor noastre poporale.
«Zile de lratie ca cea din 3/15 Main 1848 - scrie Aleen
' Barijiu II. pag, 94 !i 104 !i Papiu llarian II. pg, 123 !i 155.
' pag. 210-11.
a Jstoria R.omfinilor in Dacia, vol. II, pag. 263.
61
Russo, 1 care· a participat Ia aceastii adunare, - se ridica rareori
. in i.storia unu.i popor impiirjit in credinja sa. Spuie capeteniile
unijilor ~~ neunijilor, cu' cata munca sufleteascii au putut pe 3
1
zile impune tacere pizmelor religioase». ·
· ~aguna chiar Ia inceputul aduniirii, intr'o frumoasa cuvilnD
tare, striibiitutii de duhul pacii ~i al fra\iei, ca ~I de neclintitul
sentiment dinastic, accentueazii, cii toate nemuljilmirile .~i su-
pararile. trecutului trebuesc date uitiirii, ciici toji sunt lraji, nu
din fa(iirie, ci Irati in Christos, frafi romiini.'
Dintre cuvantiirile rostite cu aces! prilej, filipica lui Biir-
nu\iu a riimas de cea mai mare insemnatate, exprimftnd crezul
politic a! generajiei de atunci, ca ~i a! celor urmatoare, sinteti-
zand dorinje mari, carora - dqi toji le simjiau - numai el
le·a putut da temeiul solid a! unei vaste argumentajii istorice,
jnridice ~i filuzofice.
Aleen Russo Ianda pe doi dintre oratorii ll!ai tineri, cari
au ~tiut sa explice, prin o comparajie nimerita, pe injelesul po-
' ~ porului, c,e insemneazii pep!ru Romani . unirea Ardealului cu
Ungaria, chestiune, cuprinsii ~i in punctul ultim (a! 16-lea) al)
programului, a!ciituit atunci ~i prin care <<najiunea romanii pro-
testeaza cu solemnitate>> impotriva dietei ardelene, daca aceasta
ar decreta unirea fiira a da ascultare postulatelor poporului roman.
Monitorul olicial din 1848 publica o deSCJ·iere amiinunjita)
des pre adunarea din Blaj, aratand, eii protestarea impotriva un. irii
Ardealului cu Ungaria n'ar li lost Ia locul ei, cii in aceastii che-
stiune «a biruit muljimea asupra rajiunii» (a szam aratta a dia-
dalt az ertelem fo:ott), ciici unii dintr~" ciirturarii ~mftni, intre-
baji in particular, ar li m:lrturisit, ca nu sun! contra unirii, dar
Ia adunare au trebuit sa innqate ~i 'dan~ii cu curentul (<<Man
;I muss mit <jem Strome schwimmem ). ' Constatiirile aceste cu-
·. prind implicit o invinuire nemeritata Ia adresa guvernului ar-
, delean, care n'ar fi trebuit sa ,admitii adunarea de popor, ci
1
in seria de articole: « Cugeidri» publ. in «Romdnia Literard» din
I' 1'855, reproduse ~i in Tel. Rom. din acela~ an Nrii 30-57. cf. A. Russo:
«Scrieri» ed .. Ac<i.demiei Romfme 1908 pg~ ?7.
2
Gazeta Transilva~-iei Nr. 39.
' Hivatalos f(ozlony din 13 Iunie 1848 pg. 19.
 . ,. .
P '
numai o sfatuire a elementelor mal intellgente. Caci In aces!
caz :_ protestul contra unirii ar fi lip sit.
. E de prisos a mai stiirul asupra acestei · pareri riitacite,
caci poate injelege oricine; cii · tocmai elementele inteligente ·
presimjiau atunci in mare masura primejdia ~i erau mai in stare
a patrunde rostul adanc al expunerilor lui Barnujiu, care cu-
vantase lntr'o Iimbii cam prea savanta in raport cu priceperea
poporului.'
Sunt lipsite de· orice temeill serios lncercarile .acelor isto-
riografi, cari vor sa ··prezinte, in mod tendenjios,. toata mi~carea
Romanilor din acei ani durero~i ca fiind provocata ~i ·pusa la
cale de influenja unor factori externi, mai ales a cercurilor con- ·
ducatoare din Viena. lnainte de· toate, Ia
inceputul mi~carilor
'
romane~ti, aceste cercuri. piireau a sta ·cu totul in slujba. nazu-
injelor maghiare, carl n'au intampinat opozijie serioasa panii
ciitra toamna anului 1848. Apoi aceste mi~cari se· pot lnjelege
~i explicit foarte u~or ca izvorand din un prea firesc instinct
de conservare,' care, daca li-se recunoa~te chiar ~ivietiijilor de
ordine inferioara, ramane o incercare zadarnica a-l contesta unui
popor, ·ale carui forte, de~l incatu~ate in !recut, au dat totu~
numeroase .dovezi de destoinicie culturalii ~i chiar politidi.
, Cine cunoa~te cat de pujin istoria Romanilor ardeleni din
sec. XVIII, injelege cu u~urinjii, ca intreg programul politic,
primit cu atata insuflejire in adunarea najionala de pe campul
Liberhijii, n'a rasiirit pe nea$teptate ~i numai din 'valurile mi~­
carii din 18;8, ca Venus Anadiomene din spuma valurilor marii,
- ci are riidacini cu mull mai adil.nci in evolujia istorica a po-
porului nostru,· fiind rezultatul unor indelungate staruinje ~i
-i
Iupte politice, in cursu! carora conducatorii Romanilor n'an
scapat nici un prilej mai insemnat lara a da glas dorinjelor fi-'
1 Cu privire,la ace~t neajnns· scrie·A. Russo~ in citatele articole: «In,
ziua aceea frumoasa un lucru lipsi<i pe dlmpul Blajului - limb a! Inteligentii
frati ~i fii ai miilor de Romani adun~ti,_ de pe tribuneie Cilmpului Libertatii,,
riu vorbiau romilne~te, ~i Vilntul inviitor al acelei zile .mil.rete purta pe deasupra
capetelor o babilonfe.de cuvinte strop~ite ~i smulse d~n Iatine~te (vezi «Organul
Luminarii'» din Blaj), pe care bie1ii Romani nit le intelegeau nicidecum, de~i
le priritlati ca semne de mfintuire, zid.nd: o fi, dar... a~ a o fi» ... !
. ~ «Der Trieb der Selbsterhaltung>), cum se zice intr'o petitie de mai
tftrziu a Romftniior ·catnl ministeriul austriac (5 Martie 1849) cf. «Die R,o~
manen der Ost. Mon.» Ill. pag. 10.
.
te~ti ale acestul pOflOr. Nu tlUrl!ai «Supplex Libellus» din 1791,
ci chiar ~i gravaminele preojimii din 1748' sun! adevarate pro-
grame politice, cari dacii n'au aceea~ preciziune in formularea
amanuntelo•·, in esentii' se apropie totu~ foarte mull de cuprinsul
celui din 1848. · .
· ln adtmarea dela Blaj s'a ales un comitetnajional perma-) ·
· · nent de 12 b&rbaji, in frunte cu f;laguna ca prezident ~i Barnutiu
c. a vice~re:ident. Biirbatii ale~i in. aces! c?m!t~t aveau sil·p. riv.e: ..
· · gheze $1 sa de~ poporulm sfatunle de h psa m aceste lim pun
, de grea incercare; , ' . · .
Tot atunci se maC aleseri! Inca dona comisiuni: una de
100 membrl, care sub conducerea episcopului 'Lemneni sa co-
,mimice guvernului din Cluj hotaririle ~i postulatele najiunii ro-
mane - ~i ·a doua de 30 membri; care In frunte cu ~aguna
sa dilatoreasca Ia Viena; spre a prezenta monarhullti omagiile I
I
, na\iunii ~i dorinjele ei.
II.
~aguna In misiune diplomatica Ia Viena ~i. Pesta.
f;laguna,, avand inca unele indatoriri oficiale de !ndeplinit,
nu putuse pleca imediat Ia Viena. Astle! se intampla, ca unii
·; dintre deputaji se prezentarii lara dansul .in 30 Maiu' inaintea
, monarhului, dela care objinura (7 lunie), Ia petijia lor, un dis-
puns nu prea imbucuriltor. f;laguna, in calatoria sa .spre Viena,
se opri · pentru scurt limp in Pesta, unde a cercetat in 8 lunie '
pe palatinul jiirii, arhiducele Stefan • ~i «ca celui ?lai sincer
r·,,.~-· . ··. .·pag. ·vezi Dr. Augustin Bunea: «Episc. loan Inocentiu Klein» Blaj 1900
•• _. _ • 1
'275-287, de node citam urm atRoarea motivare, ce' revine aproape .in
to ate memorandele de mai t;irziu a1e om§.nilor: «}am si in oneribus suppoi-
, tan dis, virtutibus, aliisqu"e patriae ad!lliniculis exhibendis natio nostra ·aequi·
paratur caeteris nationibus receptis, aequiparari certo deberet etfam. in
'·-, .__favorabilibus, cum lex naturalis et iustitia distributiva. pra"ecipiant, ut qui
sentit onus, sentiat etiam commodum»... . ,
~ "Die Romanen der Ost. Mon{lrchie:o Heft _1. pag. 13. _
8 -cf. scrisoarea palat!nului ditnl ~aguna (Buda 1 Iulie 1847) pU:blicata
h1 revista 1 «TiJrtineti Lapok» din Cluj. 1874 pag:' 400. ·
. laurian afirma in "-Die Romiinen der Osterreichischen M·onarChie» I.
H~ft pag. 13, cii -~agttn<i. ar fi- fost 9pacit in Pesta prin- V(_)rbele de~arte ale
, !flllli~trilor maghiari (('von dem ma!?;yarischen Ministerium mit eitlen Reden
m Pesth zuriiCkgehalten ward»).· !n· memorialul sau (Pope a pag. 130)
, ·-~aguna rectifica aceasd. afirmatie ariit§nd, ca. cu mini~trii ungari nu s'a intfilnit
,dec§t. dupa reintoarcerea sa din'Viena. jos.ej Alex. von Helfert sustine, contrae
··. --ad~va~ului istoric, in. cartea sa «Die Revision des ungarischen-'Ausgleichs»
Wten 1876, pag. 45, cii lui ~aguna nu i·ar fi permis guvernul ardelean a,
calatori in vara anului 1848 la Viena. '
 ti!lmi!citor ln.tre Prea lnallatul n.ostru lmpara! ~~ lntre popoarele
de sub scutinja coroanei ungure~ti a lndraznit a-i descc\perl ne-
cliitita noastrii credinta catra prea bunul nostru lmparat ~i catrii
intreaga casii domnitoare».'
Dupa sosirea lui ~aguna Ia Viena deputa!ii romilni, ne-
muljamiji cu riispunsul prim al lui ferdinand, se hotaresc a
.inaintit lmpre·uria o noua adresa ciitrii monarh, care le acorda
in lnnsbruck a doua au'dienja (23 lunie). promijilndu-Ie acum
in raspunsul sau,. ca «nationalitatea romilnii va fi asigurata, Ia
propunerea ministeriului ungar, prin o lege specialil•' neji.niln. d
insa sama de. dorinja exprimatii in adresa Romilnilqr, de a re-
1
\ venl asupra anirii Ardealului cu Ungaria, votata' in dieta arde-
leana Ia sfar~itul lui Maiu ~i subscrisa de ferdinand insu~ in
10 lu!_lie (dar nesancjionata definitiv).
In restul raspunsului afirma motlarhul, ca cele mai multe
dorinje ale Romanilor ar fi implinite prin articolele legilor tUt-
gure~ti, sancjionate in, II Aprilie 1848.
Romanii erau deci indrumaji cu rugarile lor Ia bunavoinfa
mini~trilor ungari, inaintea carora deputajii romilni, reintor~i Ia
Pesta, se ~i infaji~eazii spre «a recomanda, cum scrie ~aguna '
- ~i preastralucitelor acestor persoane dreapta noastra cauzii>>.
Unii dintre deputajii romilni, descurajaji de pu(inul succes
al staruinjelodor, plecara ciitrii casa, lar ~aguna dimpreunil.cu
Cipariu, protopopul Ighian, Dunca ~i Moldovan, a riimas in
Pesta, ascultand «rugarile na(ionalilor» de a intervenl pe IAnga
· ministrii, sa deli ordin pentru contenirea atrocitiijilor, ce ince-
pusera a zgudul satele din tot cuprinsul Ardealului.
Ramilnand In Pesta, ~aguna a participat in cateva rand uri
a parlamentnl, convocat pe inceputul lunei Iulie in sensu! con-
stitujiei ungare din Aprilie, precum ~i la ~edinjele comisiunei
regnicolare, ce avea de scop regularea definitivii a uniunii Ar-
dealului cu Ungaria. In aceastii comisie fiind ale~i numai 3 Ro-
1
mani: ~aguna, episcopul Lemeni ~~ Alexa.ndru Bohajel, cari nu
puteau sa-~i asumeze in fata poporului roman singuri ra~pun-
1 eire. dto Pesta 6r1S Iulie 1848.
2 Euere Nationalitat wird auf den Vorschlag Meines ungarischen
Ministeriums, durch ein besoncteres Oesetz gesichert» «Die Romanen der
t>st. Monarchie» .pg. 16.
' Circular dto Pesta 18 lunie 1848.
derea penlru cele s~vlir$lte aici, Ia staruintele lui $aguna, s'au
mai admis Inca 5 in~i:' Cipariu, Ighian, Dunca, Bran ~~ Mol-
dovan. ' '
~aguna se milngaia cu speranfa, ca chiar facfmdu-se unirea
, Ardealului cu Ungaria, situa(ia natiunii romane, daca se va ltn'
plinl promisiunea monarhului din 23 Iunie, se va lmbuni!tajl
considerabil, caci patria comuna va fi de ad inai.nte ~i pentru'
Romani o mama adevarata, iar nu o ma~tera rea, cum li-a lost
, Ardealul in cursu! atiltor secole.' In lunile Iulie ·~;August
spetanja aceasta nu era lipsitii de orice temeiti; caci dieta un-
, '· gara parea ca voe~te sa (ina cont de promisiunea regala, pri-
vitoare Ia asigurarea na(iunii romane prin o lege speciala. ·
,. . . Astle! in 24 August, prezinta. in casa magnajilor insu~
· ..wesselenyi; membru al ·. comisiei regnicolare, un. proiect de
lege, • constiitiitor din 5 §§, cuprinsul carora era insii de parte
·de a putei1 multaml a~teptarile indreptajile ale Romanilor. Dar .
nici aces! proiect, cat de nesuficient, .n'a ajuns sa fie ·despatut ·,
. in camera deputajilor, care a veil de rezolvit alte chestiuni ur-
. gente. Cu douii zile in urmii s'a desfa~urat insa ~~ acl jn che-
stia romaneascii o discujie, provocata de interpelarea deptita-
tului loan Drago~, privitoare Ia · omorul preotului r9mftn din
Media~. Este insemnata aceastil discujie, fiindcii in cursu! ei
. insu~ ministrul Kossuth ~i·a spus pii~erea asupra chestiunei ro-
man e. In discurs~l sau • accentueaza, ca statui ungar asigura
1 '~aguna ceruse sll fie numiti in aceasta comisiune inca. 9 in~i, motiviind
1
'ca. '«cei 3·membri romilni ale~i ·(de .(lieta ardeleana din Cluj), in proportie
cu num'arul poporu\ui romfi.n nu ·poi- reprezenta indeajuns iriteresele· romii- ·
,·· .. ne~ti» cf. Mdrki Sdndor: «Az erdelyi uni6bizotts!i.'g» in· «Budapesfi Szenzle'1)
1898 pg. 231 ~i urm. .
~ Circular dill Pesta 18/VI. 1848. De altfel. aceasta. parere o mar
; ,"·impartil.~iau ~i ~ltii. Astfel d. e. _«Organul Lumindrii»_, ocupfindu-se intr'o
s·erie de articole de chestia ·unirii, scria in Martie 1848, ca. «pentru Romiini
·mai· mare. fl fost pericplul bra Ungaria dedH cu ea-; deoarece tzn,782
R.oiJl-ilni in Ungaria de asta:ii rna( curilnd s.e_ p_utea lnghiti, decat mai 3 milioan_e
In Ungaria unita ..... nu mai poate ·.fi indoiala, ca. .uniunea cu UfJgaria ll1t,
numai preste tot, ci chiar 9i pentru Romani din multe caut<lri (p~ivinte) ,e
·de dorit. Pericolul stfingerii nationalitatii ro -niine nu e mai mare, deciit
pentni. natio.nalitatile slavice din Ungaria, ci e mai mic decat ·pent~u natio-
nalitatea german!l»- ... (cf. 9i Papin llarian II-- pg. 78).
· 8 Publicat in «HivatCzlos KOzlOnp» din 1848- pg-. 404,
• Ibidem pg. 4ll7-8 •.
 cet~tenilor sai, f~ra deosebire de natiune ori conlesiune, deptina
lihertate individuala, ca Romanii comit eroar,ea de a-~i identi-
fica intr'o miisura prea mare limba cu ,religia ~i de a da prea
multa ascultare ierarhiei, care I'a di\n~ii nu, se bucura numai de
conducerea ,bisericeasca; ci o exercita ~i pe cea politica, de~l
' se, ~fie, ca orice popor ajunge' lntr'o stare rea, daca inaintea lui
' preotul e mai mull de cat preot. Dorin(a Romi\nilor de a aveil
existenjii' pollticii - na(ionala deosebitil, reprezentata prin un
capitan roman, cum vor Si\rbii sa-~i aibii voivodul ~i voivodina
lor, nu se poate realiza, ciici prin aceilsta s'ar nimicl unitatea
statului: ori se descomptine , Ungaria, ori 4ecide sabia - in
aceasta chestiune.
In ~edin!a din 31 August a cqmisiunii regnicolare ~aguna
) l~i motiveaza opinia sa separatil,' aratand ca, Iegea despre unire
pe Romani nu poate sa-i mul(ameasca, fiiQdcil s'a actus nu
numai lara de ei, ci cu totala descopsiderare a postulatelor lor
~i fiindcii !ntr'insa e vorha numai de cele 3 riatiuni privile-
giate ale Ardealului, iar de Romani, itati formeaza '/, din po·
pula\iuhea acestei (ari, nici o am intire nu se face. «Sa judece
Europa civilizata, care ~tie respecta drepturile na(iunilor ~i ale
omenirii, dad\ e compatibil cu postulatele, Iegilor divine ~i so- ,
ciale, ca acolo, unde 6-700,000 suflete formeaza 3 na(iuni deo-
sebite, 1.300,000 de suflete sa fie pur ~i simplu nulificate>>. 2 I~i
exprimil apoi nemultamirea ~i pentru faptul, cil comisiunea a in-
trod us in protocolul siiu numai eel dinti\i riispuns (1 lunie) a!
monarhului, iar pe al doilea (23 1unie), ceva mai favorabil
, pentrll Romani - nu. , · aveil incercarea aceasta alte urmiiri, decilt care le vedem cu
, in Septemvrie membrii romi\ni ai acestei comisiuni, dupace
au declarat, ca dan~ii vor sa riimilna intru toate credincio~i ho,-
taririlorcuRrinse in cele 16 punc!e ale programului de pe Campul
LiberH\(ii, - au prezentat ministrului-prezident ~i un proiect de
lege' «pentru asigurarea drepturilor cetil\ene~ti ale na(iunii ro-
milne, pe baza egalitii(ii, care fu discutat in a 24-a ~edin'ta a
comisitinii, dar, nu s'ar fi ales dintr'lnsul nimica, chiar dacii ar
fi putut sii ajunga Ia desbatere intr'o camera ca cea din 1848,
maioritatea ciin:ia profesa intru toate ideile lui Kossuth.,
' Marki o. c. •Bpesti Szemle• 1898 p~. 334-337.
' Ibidem pg. 336.
' Ibidem 349 !i urm.
tt..t a stat $agtina In Pesta, 11'a lipsi! a se inlortrta asupra
situa(iei, grele, ciiutand legiituri cu factori dintre ce, i mai hota-}
ritori, cum erau Szechenyi, Deak ~~ Eotvos, Ia cari a intervenit '
in multe randuri, 'in interesul cauzei romilne, na(ionale ~i bi-
·. serice::~ Ardeal insii II veniau• intr'una ~tiri nelini~titoare.
In )
!ipsa lui din Sibiiu, a!acerile biserice~ti le conduc~a Moise Pulea, _
in calitate de <dnterimal prezes». Cu isciilitura lui apare in
17/29 lunie 1848 un circular, 1 in care, dupiice se proroce~te,
cii anul 1848, care a viizut doua praznice (I) mari: «Unia' Ar-
dealului cu Ungaria ~i ~tergerea, robotelor», va riimilneil scris
cu slove de aur in cartea vremilor, se aratii, cii de ad inainte ,
~~ Romanii sunt liberi, incetilnd robia din !recut. Sa se poarte
insii cu recuno~tinjii ~i ascultare fajii de domnii proprietari; .cari l.
Ie11u dat din al lor, sa inceapii acum intru toate o vieajii noua·
<reniiscuti prin libertate» ~i sii-~i deie copiii Ia inviijiitura, «ra
nu cumva din pr ostie sii piardii buniitajile, ce le-au dobilndit
ct'in mila lui Dumnezeu ~i indurarea oamenilor buni».
. Nu mult dupa aceasta, se plilnge Moise, fulea intr'o epi-
stolii' ciitrii $aguna, cii an inceput a se ivl turburiiri .in popor,
caci acesta nu asrultil de preo(i, cari «propoviiduiesc strilnsa
pazire a legilor», ci de «antagoni~tii uniei, cari propoveduiesc
:anarhie ~i libertate Ia toate -,slobode ~~ neslobode>>; ~i adauge:
<Apdi nu ne prea miriim, cii dac~ n'am putut pcoll, ca sii nu
puna milna tinerimea pe carma poporului roinan, nu putea
ochii ~~ ne apasii.»
Romilnii din fundul regiu erau intiiritaji, fiindcii comitele
siisesc Salmen, contrar legii, diidu ordin, ca ei sii plateascii ~~
' mai departe decima' preotilor sase~ti .. Consistorul 'II ruga sa
revoace acest ordin ilegal, ceeace neimplinindu-se, raporteazii
Jui ~aguna, care face in aceastii chestie remonstra(ie Ia guvernul
din Pesta. Din partea Ungurilor li se aducea Romanilor invi,
' Nr. 281.
~ In protocolul adun.!l.rii nationale din 16.'28 Decemvrie unirea aceasta
e caracterizata ca «izvorul tilturor nenorocirilor patdei noastre:o, deci 'nu
tocmai praznic .... «Mernorialul lui -~aguna:. pag. '231.
' din 11 Iulie 1848.
li'

nuirea,. di tin <<adunari ascunse sub povatii saseascil», ~_ ceeace
.nu era. adevarat. Din toate par(ile sosiau jalbe de ale popo-
rului ~i rapoarte protopope~ti aratil.nd, ca se trimite mililie asupra
s~telor ~i se aresteazii preo(i, necootenit. ,' , ye
In circularul' adresat .«catrii mull iubita tunhii>>, de~l ~tie,
ca ii «apasa niipiistuiri grele ~i amare» - ~aguna indeaninii pe
toti sii fie cu riibdar~ «in pace ~i in lini~te, cii v~ !rimit~ D_u?J-
, nezeu vindecare. tuturor ranelor voastre».- «De~llrnpreJurarde,
mii silesc -,- scrie ~aguna - a fi depjirtat de voi, inima mea,
sufletul meu necurmat cu voi ~i la voi este... Nu am crutat
~i nu crut eu, iubi\ilor mei, nici osten.eala, ni.c~ cheltui.al~ pentru
binele ~i folosul vostru ... nici, un mtnut, ntct un prtlq nu la~
sit treaca farii de a-l ji intrebuin{at spre ajutori!i{a voastra. ~~
pentru acestea, toate sa vii spun, ce a~tept eu del~ voi drept
rasplatil:: nimica alta, decil.t sa, rna asculta\i; sa asculta(i de sf a-
, turile mele, cari vi-le-am dat ~i vi-le dau voua, ~i sii le impll-
.ni(i, nu pentru mine, d pentru voi in~ivii, pentru binele vostru».
Poporui; in mare parte, ii ~i · dadu aceastii rasplata, ascul-
t§:nd cu incredere ~~ urmil.nd sfatul lui ~aguna, pe cil.t se putea
in aceste zile 'de nelini~te ~i cruzimi cumplite., Peste 2 saptii;
mil.ili M. Fulea rapotteaza 3 insa, cii poporul lncepe a !i tot mai
nelini~tit, ca ni~te «guri~goale , ~i capete seci» umbla sa surpe
toata autoritatea preo(imii, a consistorului ~i chiar a lui ~aguna;
, cu toate acestea poporul are in credere mar:e in ~aguna ~i spune,
cii numai de poruhca lui asculta ~i nu · va da catane • in alt
chip, decil.t <Ia porurica Imparatului, data prin ~aguna». Tot in
.aceasta scrisoare il in~tiinteaza ~i ·despre adunarea dela Orlat
a regimentului l grani(aresc, - care se de:larii pentru unitatea
armatei' ---, ~i despre svonurile, ce s'au riispil.ndit, ca_ mul(ime~
lnarmatii cu ph~ti, coase. ~i hnblacii vrea sa porneasca spre BlaJ
!a o .nouii. adunare nationala (a 3 ak ,
I
, A~eastii adunare fu precedata de protestul graniterilor dirt
regimentul, II, ,cari in 13 Septemvrie enun(a, cii se desfac cu totul
' M. fule~ dtto 1j14 August 1848.
' din Pesta 28/16 August 1848. \
' 3!15 Sept. 1848. , .. _.-~ume~te pe Urban _ Jella.CiCi, iar pe ~aguna - «Ramcrct al ArdealulUI»
,4· Dupd vorbirea lui 'Kossuth din 11 Iunie se cereau 200,000 solda1i
pentru apa.rarea tarii. - ""'_ ,. · 8 Kemeny: «forradalom utitn» pag. 173.
~ ~Die R,omaiten der Ost. Monarhie» pag. _24,
69'
de ministeriul maghiaf, dela care nu vor sa mai primeasca nici .
0 porunca. Aici mai ales vicecolonelul Urban, care primise ~o­
manda regimentului II, exercita prin pa~irea sa. energid o m-
fluenjiL insemnata asupra Romani! or,' cil.~tigil.ndu:i loti pentr.u
steagurile imparate~ti. De aceea «Momtorul o!JCI~l» - pubh-
cand inlorma(ii privitoare !a griiniterii romil.ni, - I! nume~te pe
Urban -]ellaifii!i at Ardqalului. 2
' In a 3-a adunare dela Blaj (25 Sep(emvrie) s'a protestat
·. din nou impqtriva unirii, Ardealului cu Ungari~,s'a cerut gardil
J
\ nal ionala curmarea terorlsmului ~~ instituirea unui guvern pro- ..·
, .· vizoriu campus
' ' . h . I
din membrii romil.ni, german! ~L mag ian, n
numar ega!. .
Pe cil.nd se jinea aceastii a 3-.a adunare rom~neasc:' in ~!at
, Jella~ici tJ'ecuse cu armata saDrava (II Sept.) _p~tru~zand catra
' 'inimil Ungariei. , Amariicil!ne ~i desperare se sala~huse acum In
inima conducatorilor maghiari. Unii au cereal sa inlature peri•
'colul, pornind pe calea impacarii cu Austr~a, dar depu.ta\iil?e~
maghiarii lu riispinsii de parlamentul austnac. Plebea ml~nata
omorl, fiira nici o vinii, in dimineata zilei de 28 Septemvn~ P~
generalul Lamberg, tl'imis din Vi en a sii impiedece revolut,Ia. ~~
'care de altfel era om, bland 3 ~i nutria simpatii fatii de Magh1an.'
· Oliterii dela armata con;mna ajunsera acum in mare .di~ema: .in
' . priinavara anului 1848 toate trupele. ~in jara ~u _ pr;m1t. or~m,
. jure pe · constitutia noua a Ungane1.•. Aces! J~r~mant 11 ~bh~a
acum, sa asculte de regele ungar ~~ de mmisterul lm dm
Pesta, iar Jellacici ii provoca, sa se alature !a armata lui, care
venia in numele lmparatului.
, Primul triuml al revolu\iei maghiare a lost lupta dintre
., Velencze ~i Pakozd (29 Septemvrie) mai mtilt o manevrare ne-
, insemnata din punct d~ vedere militar, dar pe care Kossuth o
··~tiuse exploata ca pe un mare succes. Ac~s.t noroc .deJa inceput
: avu darul de a atrage in serviciul revolujJel magh1are nu mai
,' '1 pu(in de 6-700 ofijeri dela armata comuna, intre cari se aflau
' Ibidem pag. 30. , , , , , .
2 «Erdelynek is van Iellachich-a»· Hiv. KiizlOny. p~~· _564 ~~ Mar~t
. o. c. vol. X. pag. 164. ·
• Szihigyi o. c. pg. 138.
'

oameni, ca generalul Hrabowsky, de oprma, ca Austria e pier-
duta ~~ numai In Ungaria l~i pot asigura viitorul.' Aces! succes
fu potentat in curand prin o nouii izbucnire a revolutiei in
Viena (in. 6 Octomvrie) conduciitorii careia erau, alirmativ, in
legatura cu Ungurii' sau chiar, «in sold unguresc.• '
Aceste succese explicii tonul amenirljiitor din proclamajia
lui Kossuth catrii Romani (10 Octomvrie), in care- dupa ce se
lauda, ci.i Maghiarii au dat Romfmilor libertate, ~i au imparjit
cu dan~ii toate drepturile,- scrie, ca daca nu. se vor supune, «se
va poruncl Maghiarilor ~i Sacuilor, sa se scoale ~i ca vilorul
sa mature orice goz nemuljamitor, care se scoala asupra Iiber-
ti.ijii patriei sale>, •
. Din Octomvrie incepe acum a se deslanjul cu toati.i Iuria
razboiul civil in Ungaria ca ~i in Ardeal, unde clocoteau atiltea
patimi, unde atiltea deosebiri najionale ~i sociale se ciocneau
in capete. Are dreptate Sigismupd Kemeny alirmfmd, ca · <dn
secolul a! XlX-lea cea mai mare nevolujie a Europei a lost cea'
maghiara, pornita in direcjie najionala ca toate mi~ciirile, cilte
s'au ivit. in chip extraordinar intre anii 1815-1848. Niciodata
n'au avut popoarele diferite ale· vre-unui stat sdru~cina~ ocazie
mai potrlvi,ti.i, decilt Ia noi, de a·~i riisbuna toate nemuljumirile.
Tendinja spre intregirile etnogralice, spre carmuirea autonoma
a fieci(rui popor, ~i spre des!acerea totala din vechile legaturi
ale statului, nicairi nu s'a putut desla~uri\ mai cu imbel~ugare,
decal in patria noastra, mai ales incepilnd din 'luna Octomvrie
a anului I 848».'
• ce s'a facut, aceasta ~tire despre suirea pe tron a arhiducelui
ferdinand- om foarte bun; dar slab ~i bolnavicios,- nu era
nicidecum potrivit a sti.ipilni in timpuri atilt de vijelioase, cand
uraganul pustiitor a! revolujiei vuia ingrozitor dincoace ~i din-
colo de Laita. Carmuirii lui nedestoinice se atribliia ~i zapa-
,
1
H. lfried;unJ{ o. c: pg. 60, 126 ~i 127 nota, cuvintele lui Hrahovsky
ciltni ofiteri: Osterreich ist verloren, was such en und was erwarten
« •••
sie noch von dort? _Ungarn ist .ein neuer, aufbliihender Staat, da ktinnen
sie ihr Oliick machen».
' Ibidem pg. 82-3.
' Bari!iu II. pg. 255.
4
«Memorial» pg. 189.
5 Kemeny Zsigml)nd: «Meg egy sz6 a forradalom ut~n» · pg. 155.
71
eeala cea mare a comandanjllor o~tirii Imperiale. VazAnd aceastll
!ipsa de slat injelept in coirea planurilor, ~i de energie bi.irba-
teascii in executarea lor, arhiducesa Sofia, o lemeie foarte ener-
gica ~i previizatoare,' in injelegere cu Windischgratz ~~ Jella~i~i,
a. pregatit, aproape pe nesimjite, abdicarea slabanogului Ferdi-
nand ~~ a biirbatului siiu francisc Carol - care era ~i el prea
bland pentru imprejuriiri atilt de turbate - in favorul fiului
sau, mull promijator: francisc los if I.
Aceastil schimbare s'a petrecut in Olmutz, Ia 2 De,ce.mvrie
1848, intre scene familiare destul de mi~catoare. Manifestul
subscris de tilnarul impiirat in aceasta zi ~~ contrasemnat de ,
prim-ministrul Schwarzenberg, suna cu totul modern, in partea,
upde li s.e promite tuturor popoarelor din monarhie <<egala in-
.. dreptajire pe baza liberta(ii adevarate», institujiuni coraspunza-
toare duhului vfemii ~i participarea reprezentantilor 'poporului
,Ia legislativa, pentruca astfel •patria sa se renasc~, in vechia ei
miirire, dar cu puteri intinerite» .. ·'
Aceasta schimbare, fiindca nu s'a savar~it in conformitate
cu constitujia maghiaril deoparte, iar de alta, fiindca scopul ei
indreptat contra revolujie~ era destul de vadit, parlamentul ungar
nu s'a sim!it induplecat a o lua Ia cuno~tinja,' ci comitetul lor
de apiirare (honvedelmi bizottsag) in lrunte cu I<;ossuth ~i-a
deslii~urat ~i mai tilrziu activitatea tot in numele regelui Ferdi·
nand al V-lea.
In adunarea Romii.nilor jinuta Ia Sibiiu In 16/28 Decemvrie
aducilnd ~aguna, ca prezident, Ia cuno~tinja tuturor schimbarea
1 ~Die Seele der Oegenr~volutidn» o nume~te Friedjung o. c. pg. 69,
iar Richard Charmatz «6sterreichs innere Geschichte von 1848 bis 1907,
v-<•Jpzlg 1909 .. I. pg. 5.) o caracterizeaza astfel: «Wahrend der grossen Staats~ '
von,' 1848 zeigte sich die Erzherzogin in ihrer ·vollen Energie; an dem
Hoflager in lnnsbruck war si'e sozusagen dei einz/ge ManJ:Z»,
~ Memorial pag.- 216-218.
8 ln ~edinta din 6 Dec. 1848 Wesselenyi recomandase parlamentului
a «nu risca vieata politica a natiunii prin un razboiu en sf3.r~it indoielnic,
ci sub presiunea neCesita.tii sa primeasca manifestele djn 2 Decemvrie, sa.
recunoasca de rege pe Francisc Iosif ~i prin aceasta si:i faci:i eel dintai pas
spre o aplanare pacinica) care nu e inca imposihilA». Dar sfatul lni Wesse;.
Ienyi rMunase, d~ astadata) in yustiu cf. Ormiissy Lafos: f,Tizenlzft fv Erdily
1/irttneteblfl> 1849 Julius 19 - 1866 Aprilis 17. Temesvar 1894 pag. 42-43.
 72
Francisc losif <fil primitil de ditra adunarea intreaga 'cu vivate
intreite».l Acl rostl ~aguna o cuvantare potrivita imprejurarilor
critice de atunci,' li\murind cu temeiuri istorice ~~ filozofice, ade-
varaia insemnatate a· spiritului national ~i liberal, din care, dacii
.e bazat pe moralitate, pot sa derive «eel e. mai frumoase virtuji
sociale», altfel degenereazil in urite porniri egoistice. Citand
miirturisirea film;oJului Platon, ca «lucrarea Leala leagii societii·
; jile, iar .cea egoistic a le risipe~te» ~i invocand dovezi, din. scrii-
torii latipi Liviuqi Cicero, despre simjul patriotic a! popoarelor
· antice, prin care se puteau alinil toate patimile, -'- arata, cii na·
jiunea romanil totdeauna a lost condusa de un patriotism lu-
minal, de~j a suferit .mai multe veacuri «in rabdare fiirii exempfu».
. lar de jncheiere roaga pe Dumnezeu, sa dea taniirului monarh
«sporirea lui Moise, vitejia lui David ~i injelepciunea lui So-
lomon, ca sa fie intru adeviir tatii a! supu~ilor siii, sprijin celor
niiciijiji, invingiitor'peste inimicii lui».• ~ .
In aceastii adunare nationala, pe langa un nou protest
contra unirii Ardealuhii cu Ungaria ~i iepetirea postulatelor cu-
prinse in programul din 3ll5 Maiu, s'a mai cerut desfiinjarea
guvernului dip Cluj, confirmarea comitetului romanesc in per-
. tnanen\a,. 'cumpiirarea a 50,000 de pu~ti in socoteala najiunii ro-
miine; inarmarea unei garde mobile, compuse din 15,000 de
Rotnani, ~i dreptul de a se orga1iiza politice~te ~i' najiunea ro-
miina, alegiindu-~i un ~ef politic.' •
• , .contra .se va ingrijl a o aproviziona cu toate tele de !ipsa .
Abia trecura doua zile dela aceasta adunare, cand baronul
uchner in !irma ~tirilor tot mai triste, ce ii veniay zilnic de
pe ciimpul de riizboiu, nesirrrjindn· ~i puterea sa armata inde-
st.ulatoare pentru a da piept cu insurgenjii - cari .sub condu-
cerea lui Bern lnaintasera repede §i, piitrunzand in inima Ar•
dealului, intrara in Cluj in ziua de Criiciun - se gandl sa
cheme in ajute>r pe Liiders, ee>mandantul o~tirilor' rusqti, afla•
•r1.··' ''·'
1 Memorial pg. 229.
2
Ibidem pg. 21.9--:--227; vorbirea. aceasta a fost publicahl ~i in limba
germana~ in· Olmiitz la 1848, iar a doua editie g.erm. a aparut in·· tipografi<i
diecezana din Sibiiu la 1$60 cu titlul: «Anrededes gr.Mor. DiOcesan-Bischofs_
jn Sietienbiirgeti Andreas Ffeiherrn von Schaguna an die Geistlichkeit and··
Nationalversammlung am: 28 Dec. 1848 in Hermannstadt».
8 Die. Ro.manen der. Ost. Monarhie I. ·135 -140.
toare In principatele 'romAn e. Bolnaviciosul Puchner manifestil
, , _insa in aceste imprejurari critice o uimitoare !ipsa de indras-
neaHi. In Joe de a fi armat din vreme muljimea de Romani,
· cari ·cerusera de repejite ori arme - ~i. carora nu li s'a daf
· 811 b pretext, cii nu sun!, pe ciind in primavara anului urmiitor
luand Bem Sibiiul, a aflat acl destule arme imparate~ti - a
preferit a ·oa ascultare ~oaptelor tendenjioase ale celor cari so-
,coteau inarmarea Rornanilor primejdioasii ~i pentru dan~ii. 1
Viiziindu-se acum necesitat a apela la ajutorul Ru~ilor, II
. cuprinse sfiala ~i cercii .a-~i ·acoperl neputinjele sale ~i grqelile
· unei comande, - care pilnii acum i~i 'daduse par'ca .anume
' toatii silinja sa opereze in favorul lui Bern, - printr'o diplo-
. majenie foarte striivezie ~i dubioasa, care nu tradeaza nici decum
hotiirirea linui ~ef militar Ia culmea chemilrii sale ~i a situajiei
'grave, ei mai curiind duplicitatea patenta a 'birocratului apiisat
· de con~tiinta unei respons 0bilitaji prea mari, de care cearca .a
·se degaja cu orice prej. ,
Dupa o prealabilil injelegere cu ~aguna ~i cu comitele sa-
sese Salmen, convocil vre-o 21 de frunta~i, intre cari 7 Romani
c- Ia o sfatuire ~i le fadt propunerea .sa tiimita o deputatie Ia
Luders, ca in nurnele najiunii romiine~ti ~i a celei silsqti sa
solieite intervenjia ruseascii pentru sufocarea revolujiei. Puchner
insu~ i~i rezervii dreptul de a protestit, ciind va intra o~tirea
·' ruseasca in jara, dar de !apt 1hu va impedeca intrarea ei, din
Aceastii propuneie stiirnl irnpotrivire fntre membrii adunarii,
. ri:tai ales Romanii nu s'au invoit nici decum, ca ajutorul rusesc
sa fie c.erut in numele najiunii lor, ci insistau ca sa se ceara
mirnai in numele celor cari subscriu acest protocol; Propunerea
Lfu/primita, numai dupiice Puchner admise modificarea de. a ·
r,enunja Ia orice protest cu prilejul lntrarii armatelor ruse~ti in
- ~i. dupiice ~aguna se intrepuse cu tot dinadinsul, pentru
prirnirea ei, ameninjand, ca in caz contrar ·renunjil Ia scaunul
ne mai putiind luil raspunderea pentru relele cate
, vor venl__peste tara ~i popor. 2 ,
1 Iar poporul roman a fost'-lasat sa: lupte mai cu mana goaH1, cu
, Hl.nci · ~i coase~ cum arata deputatii romfrni· ~i in adresa lor catnl imparatul
(Olmtitz 25 febr. 1848: «das Volk kiimpfte ·bios mit Lanzen u. Senzen»,
··pie Romiinert etc. Heft. III pg. 4. cf. ~i ~Transilvania)) 1877 ,nr, 15.
' Barijiu II. pg. 403.

Astle! propunerea lu prlmita alegftildu-se 4 deputaji, carl
sa mearga Ia Liiders in Bucure~ti, 2 in numele ora~ului Sibiiu,
~~ alji 2 in numele Bra~ovului. ,
Din Sibiiu merse ~aguna ~~ profesorul sas Oottlried MUller,
carl ambii i~i vor fi dat ,negrqit seama de urmarile grave, ce
putea sa alba aces! pas. al lor. «Despre episcopul Andreiu -
) scrie Barijiu' - se poate zice cu tot dreptul, ca at unci ciind a
subscris dansul actul conferenjei mixte, ~~ atunci c1ind a primit
pericuhasa ~isiune de a pleca ~~ a cere ajutor strain, in opi·
niunea Austriacilor s'a rehabilitat pe deplin, din contra in ochii
. revolujiunei ungure~ti el w
subscrise cu mana sa sentinta de
moarte, precum se cunoa~te clar ~i lumina! din scrisoarea lui
Ludovic Kossuth adresata deputatului nefericit loan Drago~ din
Debrec;,;en 26 April 1849».
In prima zi a anului 1849, lnfruntand gerul iernei cum-
plite, pleca ~aguna Ia Bucure~ti, insotit de secretarul sau Jacob
Baloga ~~de protosincelul Dionisie Roman, originar din Sali~te,
care .dupii. revolutia din Tara Romaneasca se refugiase Ia Sibiiu.
- ln Bucure~ti' fu primil foarte rau; abiilla mitrop·oiitul Neofit
a putut afla adapost pentru scurta vreme. De acl trebul sa
piece curi\nd,. cu un incunjur mare peste Bucovina 0i Oalijia Ia
Olmiitz, ln Moravia, unde se aflil atunci curtea imperialil.
) pirajiunile natiunii romiine. ~i, dupil toate indiciile, infiili~area
\
\
--
' Ibidem 405.
2 De aci adreseaza clitr!l preo1inie ~i popor o frumoaSil epistola de
imbi'lrbRtare din care extragem urmatoarele ~ire: «Mult iubitA in Christos
turma:! lata' ian1 m'am departat din sa nul tau, iata ca. ianl .sunt in cala.torie
departe de tine, pe care intru at.ita te iubesc... cala.toresc dupa sf~tuirea
care o am avut cu fratii no~tri protopopi, preoti ~i na~ionali~ti, catnlzzvorul
bundtdfilor, c&tril in<'Hiatul nostru nbul imparat, Prea inalt cilr~ia cu. alti
Romilni impreuna mil voiu stradui din toate-puterile a-i anlta neclilhta cre4mta,
cu care s'a deosebit prin veacuri intregi natia noastnl romana... care e
gata a-~i .yarsa silngele sau pentru Preainaltia Sa ... se vor ivi pisma~ii ~i
clevetitorii mei ~i ai neamultti mea .~i vor ·scorni clevete asupra mea, spu-
nfmdu-va, ca. a·~ fi prins, chinuit ~i Omorzt, dara voi nebagandu-i in sama~
sa fiji cu bdrba!ie ~~ virtute>. (Memorial pg. 241-242).
75
III.
' .
Staruinfele lui ~aguna Ia curtea din Vierta, in favorul
cauzei nafionale.
<Dupa suferirea ~i invingerea celor mai amare niicazuri>'
a ajuns Ia Olmiltz in 4 Februarie st. n.,. iar p_este d~ua. zile a
lost primit in audienta Ia taniirul monarh, inamtea caruta rostl,
.. in numele najiunii romane 0 patrunzatoare cuvantare, arati\nd,
·~a tirea «desp;·e M"arita suire pe !ron a Majestatii Sale» a s!Arnit in
9
inimile Romani! or <<cele. mai ferbinli simjaminte de neclatita
. credinta ciitril lnascutul lor suveran ~i lmbucuraloarea nadejd~
.tntr'un viitor fericit ~i inflori,tor». Dupace ilustreaza cu mat
tnulte exemple «rieauzita sacrificare• a najiunii romane, care in
proba de foe a credintei sale i~i jertfe~te si\ngeJe ~i averea ,
p'entru tronul' imparatesc ...:.. termina rugand pe,imparatul, sa. se ·
milostiveascii «CU indurate pe aceasta natiune credincioasii a o
f;ce parta~e de !ibertatea coitstitujionala intre binecuviintarile
pacii, a r1mdului bun ~i a bunei stari din acelea~i _i~v~ritoa~e,
de care ce vor bucura celelalte popoare ale monarhtet tntregt•.
Aceasta audienta din 6 Februarie este un moment ln-
semnat in vieaja lui ~aguna: acum a stat pentru intaia~datil
fata in lata cu mmiarhul, talmacindu-i raspicat suferint.ele ~i as-
~i cuvintele lui ~aguna n'au facut asupra lmpilratului numai o
impresie trecatoare. In aceea 0 zi 1-a ~i oprit pe $aguna Ia masa
imparateasca, filcand astfel inceputul unei apropieri, care fn
cursu! limpului aveii sa·~i peardil caracterul oficialitiijii rigide
~i sa devina atat de folositoare ~i pentru unul ~i pentru altul.
Dela Olmiltz a plecat ~a'guna Ia Praga, cercetand pe !m-
paratul Ferdinand, care traiii acl in retragere, apoi intors :iara
"!a Olmiitz, se infati~it pe rand inaintea mini~trilor, solicitand
sprijinul ~i interesul tuturora pentru cauza romana.
. Auzind in sfar~it, cil ~i ceilalti deputaji romani: Popasu,
Lam·ian -Moc-ioni ~- a., cari au calatorit prin Sarbia ~i Croatia,
· ar fi so~it Ia Viena, grabe~te ad spte a se intalnl cu dan~ii ~i
a redactil o' noua rugare catra lmparatul, inaintea caruia adu-
·1 Memorial 246.
 11
76
dinaintea dlrei -lrebue sa se ascunda toate pasiunile, toate
sese vorba, cu ocazia primei. audienje, ~~ despre · aceasta depu-
interesele private ~i toata diferenta opiniunilor .•.. ~i atunci
tajie mai numeroasa. .. .
cauza najionala va triumf~. Natiimea-ji va ramiineil datoare
Pe langii deputajii ardeleni ~i banajeni ~aguna reu~l sa atraga
mull, va recunoa~te cu pliicere marile servicii, ce ai ad us
~i doi Bucovineni, pe · Eudoxiu fiurmuzachi ~i Mihail Botnar ~i
_ pentru ridicarea ei Ia rangul, ce i se ctivine, ~i numele
astfel in numele tuturor Romanilor din monarhia habsburgicii
Pre(l Sf. Tate it vor spqne pilrin(ii 'copiilor lor, · ca sil se
inaintara monarhului .acea frumoasa ~i cuprinzatoare pe!ijie din
binecuvin.te din genera(iune tn generatiune».'
25 Februarie 1849, • care postuleaza in punctul prim unirea tu-
La aceastii. epistola raspunde ~agun;, dn 24 Martie 1849)
turor Romanilor din statele austriace intr'o singura na(iune in-
· . ca a fiicut ~i va mai face. tot, ce ii sta in putin(a pentr4 jar a ·
dependentii, sub sceptrul Austriei ~i ca. parte intregitoare a mo-
~i poporul, ale caror suferinje i-au pricinuit atiita durere, incilt
narhiei; a poi administrajie na(ionala autonoma, in. privinja po-
abiit a lost in stare a o mai purta. «Cat am putut eu sa lucru
litica ~i bisericeasca; deschideJ'ea cat mai in grab a ·a unui con·-
'. . pentru neamul meu eel mult iubit, inciit am putut sa rna strii.-
gres general a! najiunii intr~gi, pentru a-~i alege un ~ef na·
duesc, las sa vii spuie frajii compatrioji ~~ deputaji. Con$tiinfa
tiona! politic, pe care sa-l conlirme Majestatea Sa, un senat ro-
. tmi e mfingiliatil.... Mangaia(i poporul, ca sa nu despereze,
manesc, un ~e! bisericesc; caruia sa i se subordineze ceilalji
. mdngilia(i-1 ~i nu-l nilcilji(i !» ' · . ·
episcopi najionali, sa p11nii Ia cale organizarea comunelor ~J a
In limp de 7 Iuni, cat a stat ~aguna prin •Viena ~i 01-
~coalelor romane~ti, sa introducii limba najionalii ·in toate afa-
miitz, a desvoltat impreuna eu ceilal(i depulaji roman,i, o acti-
cerile, cari privesc pe Romani; pentru apararea intereselor na-'
vitate extraordinar de ~eloasa ~i a implinit o misiune diploma,
tionale sa se lncuviinjeze ·in fiecare an o adunare generala •a
' \ ·tici! foarte insemnata, nelas1tud sa treaca nici un moment, lara
najiunii intregi; in senatul imperial austriac, najiunea rom ana
a-~i pune,. in· favorul cauzei najionaJ.e,. toate staruinjele pe liinga
· sa fie reprezentat.a in proporjie cu numarul sufletelor; ministe-
: cele ma1 mfluente persoane, incepand deJa· membrii dinastiei
riul austriac sa susjina un organ de publicitate pentru apararea
~i panii. Ia diferitii mini~tri, cari toji aveau multa considera(ie ·
intereselor najioridle romane,;~i impa,:atul sa bh1evoiasca a purtil
, fajii de dan sui. Dovada urmatorul caz: des pre audienja a cor-
de aci inainte titlul de m·are duce al Romanilor (Orossherzog
\ der Romanen). ·
lmparatul primise bine ~i aceasta depulajie, mulji!mind
. data de Ferdinand in Praga, s'a publica! din partea unui de,
putat roman in «Wiener Zeitung» unele informa(iuni, cari nu-i
~on~eniau lui Ferdinand, ~i de afeea a provocat pe ministrul
.bravei najiuni romane» pentru . «jertfele grele>>, cate a adus prez1dent Schwarzenbe,rg a da, in aceea~ gazeta, o desminjire.'
pentru Iron ~i asiguriindu-o, ca in curand i-se vor implinl do- Aceasta o comunica Schwarze11berg pe cale privata lui ~aguna,
rinjele. . care il roaga «Sa nu ne compromita inaintea lumii».' Ministrul
Astle! izbutl ~aguna sa ptina postulatele romiine~ti pe te- , da ascultare rugarii lui ~aguna, lasiind dorinja lui ferdinand
meiul solidaritajii nationale a Romanilor din toate provinciile, neimplinita I... · ' .
implinind, Jnainte de a i-se fi comunicat, ~i dorinja comitetului .· . . In 4 Martie 1_849 s'a confirmat, 'iar preste 3 zile s'a pu- [ ~~ I
national din Sibiiu, in numele caruia ii adreseazii, cu o zi in bhcat constitujia octroiata, elaborata de. ministeriul Schwarzen-
urmii, Barnujiu ~i Cipariu urmatoarea rug are: --- Stad10n, revenmd acestui din urmii meritul principal
.... «Am crezut de mare necesitate · a chi emil injelep- · ]Jentru ideile liberale din aceasta constitu(ie; care e a se privl
ciunea ~i cercata prudenjii a Pre a .Sf. Tale spre a impacit /

toate diferinjele ~i spre a uni toate cugdele ,9i lucrilrile - Epistola e datata ~in Sibiiu 26 februarie 1849 cf. _Dr. 11.
1 Pu~cariu:
:--Documente pentru limQa. ~i istorie v. I. pg. 265-6. / ,
tutmo~ ciltril unul ~i acela9 scop at. jericirei na(ionale, ' Ibidem 268. .
-'----
' Memorial pg. 252.
' Die Romanen der ost. Monarchie; Hfet IIJ. pg. 3-7.
 in acela$ tim[.) ca cea mai puternicil expresiune a tttonarhiei
unitare. 1 Stadion, ministrul de interne era cu mult mai consti-
tu\ional, deci\t Felix Schwarzbnberg, ~~re nu prea voia sa ~tie
de <drepturile popoarelor».'
. Aceasta constitu(ie, de~l cu privire Ia na(ionalita\i nu era
atat de darriica, ca proiectul elaborat hi, parlamentul din Crem-
sier, - care voia sa organizeze provinciile austriace dupa te-
ritorii na(ionale, - totu~ putea sa ii mul(ameasca ~i pe Romanii
ardel.eni in o singura privinja. Anume: iri § 74 se asigunl, ca
Ardealul ca mare principal va ramanea deplin independent de
Ungaria ~i se va organiza pe baza egalei indrepfajiri a popoa-
relor, ce Jocuesc intr'insul, ~i in c\)nsonanja cu constitujia im-
perial!!. Dar pe l~nga aceasta dispozijie' favorabila, constitujia
octroiata cuprindea inca ~i allele,. cari nu puteau sa-i mulju-
measca pe Romani. Caci, pe cand Sarbilor li-se asigura in
Banal organizatie proprie autonoma (§ 72) ~i drepturile na-
jiunii sase~ti in Ardeal de asemenea se sustineau «intre margi-
nile constitujiei imperiale» (§ 74), Romanilor nu li se acordau
asemenea, drepturi na\ionale; nici nu · se face a eel pujin vre-o
ilmintire de dan~ii».'
De aceea, hnediat dupa publicarea acestei constitujii, de-
putajii romani, in frunte w ~aguna, in~inteaza ministeriului (5
Martie 1849) o noua adresa, in care aratii, ca postulatele na-
jiunii romilne, cuprinse in petijia catra monarh (25 Febr, 1849),
.nu sun! in contrazicere cu principiile constitujiei din 4 Martie,
dimpotriva chiar principiul egalei indreptatiri, pe care se ba-
seaza noua constitujie pretinde, ca de. aci inainte nici o na-
j~ne, <sa nu mai exercite suprematie sau egemonie asupra altei
najiuni». lnsistand asupra misiunii insemnate, ce au de implinit
Romilnii Ia granija sudostica a monarhiei, arata ca ei sub ~eful
' Friedjung o. c. ·pg. 159.
2 Lui felix Schwarzenberg i se atribue pa.rerea sumeatA, exprimahl
tit -aceste cu,vinte lacon ice:· «Die VOlker haben bloss zu gehorchen, Steuern
zu zahlen und als Extravergniigen.........; in die Kirche zu gehen» cf. Aurel C.
Popovici: Die vereinigten Staaten von Orossiisterreich», Politische · Studien.
Leipzig 1906. pg. 10.
3 «In. welcher (Reichsverfassung) zu unseret# gross en Leidwesen mit
keiner Silbe der rom3.nis..:hen Nation Erwahnung getan wird», scriai.t deputatii
romil.ni catra imparatul la sfil.r~itul anului 1849.
national (c~pitan) nu lnjeleg altceva decilt ceeace lnteleg Croajii
, sub banul lor, Silrbii sub voivodul ~i Sa~ii sub comitele lor.•
Abiil tree alte 7 zile, cimd inainteaza o nouii hilrtie ciitrii
. monmh (12 Martie 1849). protest and impotriva favorizarii Sa-
. ~ilor in paguba elementului roman ~i ariitilhd, cii numirea de
<Sachsenland» nu corespunde fmprejurarilor etnografice, caci
ln iflf.ndal regia» (Konigsboden) Romilnii sun! in majoritate. ,
In aceea~ phestie se adreseaza ~i ministeriului (in 23
Martie), dovedmd cu argumente istorice ~i date statistice ca
Sa~ilor nu li se cuvin drepturi mai · mari, decilt Romani! or 'cari
. numara pe aces! teritor 297,783 suflete, pe cilnd Sa~i/ sun!
numai 163,896. •
Tot astfel arata in petijia din 15 Aprilie, cii li-se face ne-
dreptate celor 800,000 de Romani biiniijeni lata de 200,000
Sarbi, daca li-se acorda numai acestora drept~l de organizare
politica proprie.'
· . In ti~pul acesia ·~aguna n'a incetat a se .adresa ~i catra
alj1 !acton de seama, despr~ cari presupuneit, cii ar putea sa-i
fie de vre-un folos. A scris cblonelului Urban, baronului Puchner
·lui Windischgriitz ~i Jellaeiei, solicitand tuturora o binevoitoar~
· intervenjie in favorul cauzei roman e. Pe mini~trii austriaci in-
cepuse a fi 'nacajit deJa o vreme, dupace s'a convins ca tot
.ltmilnii rezolvirea peti\iilor romilne~ti. Ceeace se vede ~ai ales
.din scrisoarea, de un cuprins mi~cator, ce adreseaza in 15 Martie
baronului Zenovie C. Pop. Acesta ii comunicase ca ministrul
Stadion, caruia irs'a incredin(at studiarea petijiei ~ajestatice din
25 ;ebru~rie, s'a exprimat, ca dorin(a Romilnilor, de a fi uniji
intr o najmne mdependenta nu se va putea realiza fiind ei im-
pi!rji\i 1~. mai multe «jari de coroana> (Kronliind~r). ~aguna
~cne, ca-1 e <sufletul sbiciuit de vijeliile prezentului» ~i exclama
,..,,.,,.,,•. ; tromc'la_adresa mini~trilm: birocraji: «0 exemple ale acuratejei 1
0 dr_e~~~ obs_erv.ator_i ai forme! or I cat de bine v'ar parea, dacil
Ro~ann ar fi cazuj1 chmr pe urechi, ~i nepasilildu -le de sine,
lasa s.a treacii tot momentul binevenit, care ii chiama sa se
roage, sa ceari!>> ... iar facilnd aluzie Ia ceice i~i dadeau toata
«Di~ Romanen der t>st. Monarhie,, III. pag. 8·-15.
1
' Ibidem 6 19. .
8
Ibidem 20 21.
• Ibidem 22-23.

silinta sa lmpedece reallzar~il postulatelqr romftne$ll, scrle: «Cu
adevarat se !ntamplii, qe lingu$irile unora, cari tniesc !n ceta\i
$i in ora$e. bat mai tare Ia ochi ca ostenelele noastre, ale ace"
lora,' cari t.raim in colibele cordoanelor dintre . Carpaji $i facem
gard monarhiei ... dreptatea ins a e dteptate in v~ac... s~ vor
sfeti toate $i dupa cuptinderea maitului se va masura plata» ...
«Ce -se jine de intoarcerea noastra acasa, te rog sa spui ori$icui,
ca noi nu din oarecare petrecanie $ede111 aiel, ci numai din !n- .
vapaiata dragoste $i evlavie, ce o avem catra. tanarul uns. a!
Domnului, Ia !nalt carele promovand ojtiirile neamului nostru,
nimica alta nu dorim mai tare, decal !ntiirirea tronului lmparac
!esc. Afundeltfrane ale neamului nostru numai prin vesela noa-·
·strii reintoarcere Ia ai no$lri se pot vindecit» ... '
Catra sfiir$ilul lui Martie Ardealul era pierdut pentru di-
nastia habsburgicii; Bern inaintase triumfator, reu$ind a cuprinde
$i cele mai !nsemnate. cetii\i dela margine: Sibiiul {II Martie)
$i Bra$ovul (20 Martie). Numai asupra Munjilor-Apuseni, apa-
raji de lancu, nu putuse pune stiipanire.
~i pe cand in . vaile Ardealului $i in munjii sguduiji de
viforul riizboiuliti civil se !ncruci$au paraie de silnge, pe cand
sabia lui Jancu, straluceit victorioasa !n vazduhul !nro$il de fla-
.carile rasmirijii, crucea arhkreasca $i toiagul de 'pastor !njelept
a! lui ~aguna se apropia tot mai mult de sceptrul imparatesc.,.
!;)i, !n adanci cuvinte de chibzuiala $i !njelepciune. diplomatica,
purtatorul lor deslu$iit lnaintea tanarului monarh ,dorinjele na-
jiunii romane, care, pe cat de mult a $liut rabdit impilarile din
!recut, tot In aceea~ masura se $lie jertfl .pentru, !ron $i patrie,
. in timpuri de cea mai gre~ !ncercare.
Tocmai aceastii iscu~injii diplomatica a fost, ceeace Kossuth
.nu i,a putut iertit niciodata lui !;laguna; $i cilnd s'a vazut ln-
demnat, sub presiunea imprejurarilor grele, a cercit, prin nefe-
ricitul sau satelit. Joan Drago$, o impacare cu Jancu $i cu ·Ro-
manii, moderandu-$i tonui din Octomvrie 1848, proniite tu!u-
rora amnestie, cu escepjiunea lui $aguna, care '-- dupa pare rea
lui. Kossuth - «a jucat un rol de fajarnic mincinos, pentruca
rri mijlocul pac~telor sale tradatoare de patrie, sa adoarma. cu
cuvir.te dulci atenjiunea $i privegherea mea $i a sojilor mei
1 Memotial pag. 280 - 282.
81
dela guvern ... - $i de aceea~-nu poate ave a parte de iertare \
.pe aces! paman!».1 Nacazullui Kossuth era explicabil. Motivarea
.lnsii nu pare suficienta. Adevarat, ca !;laguna in vara anului
1848, crezand cii discordia se va putea !nlaturit, pentruca lntre
Maghiari $i Romani sa nu ajungii conflictul Ia cujite, $i-a dat
. · toatii silinja a mijlocl o bunainjelegere intre conducatorii ace-
·stor 2 popoare. Dar n'a lipsit nici atunci, cum s'a viizut din
· citata opinie separata,' a da expresiune destul.de riispicata ne-
muljamirii sale, ~i a neamului sau, faja de unirea forjata a Ar-
dealului cu Ungaria. Iar dupa fntoarcerea Ia Sibiiu (Octomvrie
1848), atitudinea lui ~aguna devine destul de hotiirita $i cunos-
tuturor; In discursul rostit Ia adunarea romaneascii din
Sibiiu (16/28 Decemvrie) a vorbit foarte categoric In contra ILJi
astfel !neat atenjiunea acestuia ar li putut sa nu mai_
adorrhitii. ·
Dupace Sibiiul a ajuns !n milna lui Bern ~i asesorii dela
fbom;istor (M. Fulea, I. Moga, P. Badila $i L Panovici) s'au re-
toji !n Tara Romil.neasca, ne mai ramilnand acl decat no-
Joan Hania, Josif Berde «miiritul domn comisar a! stlipa-
(ungure$ti)» lncredinjeaza In 12 Maiu administrarea die-
transilvane lui Hania,. care nu !ntarzie a provoca prin un
«neamul nostru eel tar'e riitacit» Ia «ascultarea legilor
';stapiiniri'i noastre cei parinte~ti», caci numai a$il va putea ra-
dn stapanirea bunatajilor $i--drepturilor prin marinimi-
$i heroismul najiei maghiare dobandite». 2
In 16/28 Martie asesorii amintiji scriu din Rilmnic lui Sa-
cum au fost ei siliji a paras! Sibiiul, fiindu-le ·team? cii
f':,soldatii lui Bern 1$i vor viirsil. «mania mai mult asupra preojilor,
a plebeilor» $i cer sfatul lui ~aguna, In aceasta situajie
?strilrnto,rata.• ~aguna, !n~tiinjat despre ciiderea Sibiiului, prevedeii,
1 Memorial 304- 311:' cf. pag, 74-75.
2
Dr-. 11. Pu~cariu: Metropolia, Acte pg. 35 - 36. .
8 [n alta -epistola, din Bacurefiii 3/15 Main 1849, Motse !'olea, ?tJpilce
ca. Hania a nlmas in Sibiiu sa grijasca arhiva 91 re9edmt11, se
Ano•ue;,i·e •per1tru. atilrnarea'tlmts,tril catnl preastra.lucita casa austriaca...
· -pe aici greuH\ti. 9i lipsll:ri n~spuse:.:
n_~~~~~~~/'"~ multime de ptotopopt, preott - ~~ cre~hm
t mai' morti de apasarea lipsurilor, nu 9tim,
cu neincetate rugaciuni multumind atot~
filcAtorii de bine, de i-an primit ~i i-au
roaga: «Ostene~te preamilostive stapane_!
apilsatului nostru neam,_ cil aici pe pam ant
dincolo de groapil vei lua plata slugii
6

82
cii se' vor intampla .acl Ia consistor «oarecare striimutari ~~ a~e­
ziirh dar, riispunzand asesorilbr,' .li mangiiie, , ca ace lea mai
tarziu «vor cadea de sine, neputandu-~i sorji niciodata vre-o
putere>>; ii- indeamna, sa-~i intiireascii _inima ~i sii poarte «CU
riibdare vitregimea imprejurarilor, tare crezand ca Dumnezeu
nu_ ne va lasa, ci ca un drept, ce este, va indrepta ~i lucrul
nostru spre bine; .... ~tiind, ca dreptatea e pe parte a noastrii,
nu trebue sa ne diim imbrancirei, ci se cuvine, ca ~i acum in
minutu1 ingramiidirei celor 'mai mari greutaji sa ne nevoim a
inainla cauza noastrii najionala potrivif cu intenjiile impiiratului
nostru, care de temeiul stapanirei sale a pus egalitatea dreptu-
rilor peritru toji sudijii siii» ...
Sub impresiunea ~tirilor dureroase, ce ii sosi•u din Ar-
deal, ~aguna pare a se !i hotiirit sa piece acasii ciitra sfar~itul
lui Aprilie. Cel pujin a~a reiese din o epistola • a lui ciitra mi-
nistrul-pre~edinte Schwarzenberg, pe care 11 roagii, sa intervina
pentru o rezolvire fl!vorabilii ~i grabnica a petijiilor romane~ti.
Dar fiinddl aceasta rezolvire intarzia mereu, nu s'a putut
hotari sa piece, ci a nlmas, sa staruiascii ~i mai departe in fa-
vorul cauzei najionale. Venind in contact cu reprezentanjii Slo"
vacilor din Ungaria (Dr. Kozacsek, M. Hodza, I. Hurban ~i L.
Slur) ~i cu ai Croatilor, redacteazii impreunii cu ace~tia un nou
meriwrand 3 ciitrii ministerul austriac, in care arata, cii- in Un-
garia, care e calcaiul lui Achile pentru monarhia !ntreaga,' e
·aproape imposibila o impiicare a prezentului cu trecutul, ~i for-
'l'·')i/,_.cet·and ~i satisfacjiune in favoarea najiunif romane. Apoi m'a~
nouleaza postulate! e., privitoare Ia autonomia najipnalii a fieciirui
pu 1Jcr, in trei puncte, dintre cari al dbilea prive~te pe Romani
~i este identic cu 'punctul prim al petijiei maiestatice din 25
februarie !849.
Mai tarziu se !nfiiji~eaza deputajii Romanilor inca in doua
tanduri Ia imparatul (in 26 lunie ~i IS Iulie).' Abia duJjil aceastii
din urmii audienja ~i petijie, adreseaza Bach lui $aguna un ras-
,puns privitor Ia petijia generalii a Romilnilor din 25 februarie.
in raspunsul acesta (din IS Iulie IS49) nu se da o rezolvire
' din Viena 2/14 Aprilie 1849.
' din Olmtitz 23 Aprilie 1849 cf. Memorial pg. 311-2.
' Ibidem pag. 315--'324.
4 «Die Achillesferse 6sterreichs» (ibidem pag. 321)".
5 Die Rdmanen der Ost. Monarhie pa~. 27 ~i 36.
83
- ,hotarita ~i definitivii petijiei amintite, ·ci cu ~iretenia obicinuitii,
-- 'Hlsand Ia o parte problema principalii :_ constituirea Romilnilor din
tntreagii monarhfa habsburgicii intr'o najiune, se margine~te a
constata, ca punctul de manecare al petijiei s'a schimbat esen-
jial prin noua constitujie di'n Martie ~i promite, ca guvernuJ·
Maj.' Sale, cu pcazia reorganizarii jinuturilor locuite de Romani,
. i~i va jinea de o datorinja principala a-i face pe Romani pi!r-
ta~i Ia adeviirata egalitate a drepturilor najionale>1
Deputajii romani, dupa atiltea staruinje nepregetate ~i in
_convingerea, ca jertfele mari ale najiunii merita o rasplatii mai
dreaptii, nu puteau sa fie mulj~miji cu aces! riispuns evaziv,-
nici cald, nici rece. De aceea inainteazii ministerului (in 30 Iulie)
_ un lei de <<replicii» 2 Ia raspunsul lui Bach, exprimandu~~i ne-
muljiimirea ~i ariitl\nd, cilta ,nedreptate li-se face Romilnilor,
chiar prin constitujia din 4 Martie, fajii de Sa~i, Sarbi ~i Ma-
, ghiari, ciirora aceea~ constitutie le asigura o situajie mai favo-
_t: j :.. raoua. In timpul acesta mai starui ~aguna Ia minister pentru a
se admite formarea umii corp de voluntari romani sub co-
manda , lui lancu («unter Oberleit~ng ihres atisgezeichneten
fuhrers Ian cub>),' pentru eliberarea lui Barijiu din prinsoarea
· Muscalilor,' ~i intervenl Ia imparatul contra comandantului
succesorul lui Puchner. Clam-Oallas intrilnd in
Rr:<So,v. a dat o proclamajiune numai ciitra Sa~i, desconsiderand
Din aces! motiv - scrie $aguna in «Memorial» :' )
';'iJffr;.;,!,,;n; utmai decat am cerut audienjii Ia impiiratul,/ ~i i-am inF _. ·
I 1 tactica cea nenorocoasa a comandantului Clam-Oallas
Ia ministrul-prezident, principele de Schwarzenberg, -cu
pli\nsom:ea, care _numai decilt s'a declarat, ca -Clam-Oallas ~i-a
cu aceasta norocul siiu, _caci nu se va numl de guver-
al Ardealului. $i intr'adevar dupa vre-o cateva zile a ~i
::ur.mat denumirea lui Wohlgemuth de guvernator ~i a lui Eduard
'""'"'~'""'"• fratele ministrului - de comisar extraordinar» ....
1 «Die Romiinen der Ost. Monarhie» III. pag. 38~
' Ibidem 40-45. .
8
Wien 3 Iulie cf. Memorial 352-3.
4
Wien 4 Iulie cf. ·Memorial 348.
' pag. 357.
 85

IV. «Scrisorile aceste - adauge ~aguna - au cii~unat inimii

lntoarcerea lui ~aguna in Ardeal. mele numai sagetari dureroase, ciici vedeam intr'ansele ni~te
',aspirajiuni, care nu se vor realiza ~i presimjiam apropierea
Revolujiunea maghiarii era acum in apunere. La 11 Au- unei furtuni viscoloase asupra cauzei noastre najionale, ~i a
gust Kossuth, ajuns intr'o situajie foarte dificilii ~~ periculoasa, biirbajilor, no~tri binemeritaji» ....
predii dictatura lui Artur Oorgei, care peste 2 zile Ia $iria (Vi- Dupa furtuna sangeroasa a revolujiei a urmat furtuna su-
higos) depune ariiiele inaintea o~tirii ruse9ti ' de sub comanda fl,eteas<:ii a decepjiilor, ::__ ~i pentru popor, ~i pentru conducii-
contelui Teodor Riidiger. , ,tori. Au trebuit ani grei de muncii ~~ incordiiri, panii a se vin- ,
Peste 10 zile desarmeazii ~i insurgenjii din Ardeal. _~a- : 'deca, eel pujin in parte, multele rane deschise. pentru ~aguna,
guna pornise acum catrii ca8ii, pe aceea~ cale cu incunjur: , , special, anii revolujiei au fosf un prilej, pe cat de periculos
, Oalijia, Bucovina, Moldova ~i Tara Romaneasca. La frontiera pe atat de insemnat, spre a e~l Ia ivea)ii, eminentele lui calitiiji
Ardealului 1-a intampinat muljime mare de popor 'ii frunta~i. , de, arhiereu 'ii conduciitor politic: indriizneala biirbiiteascii in
cari !-au insotit panii Ia Sibiiu. Era mare bucuria celorce pri- situajiilor celor mai critice, increderea ne'joviiitoare in vii-
viau Ia ~aguna ca Ia un mantuitor. Jar «eu 'plangeam amar- , neamului ca ~i in dreptatea monarhului, iscusinja sa di-
scrie ~aguna' '-- ciici prevedeam niicazurile noastre; Ia Sibiiu J~:¥f*J8lom11tic:ii deos~bitii, autoritatea hotiiritoare, ce exercita asupra
sosind n'am pu(Jlt !rage Jn residenja, ciici erii. de tot pustiita 'ii · ~i trecerea neobicinuit de mare, de care se bucura
ii:Jlocuitii cu prisonieri, ci magisiratul mi-a fiicut in casele lui curtea imperialii din Viena, trecere ~i considerajie, care nu
Bruckenthal, in strada Urezului, cuartir, unde am petrecut 3 Juni, mai acordat altui ~ef politic sau bisericesc al Romanilor
panii am reparat rezidenja>>,. . . nici inainte de $aguna, nici deJa el incoace.
Lui ,$aguna ii sosiau acum din toate piirjile romane~ti scri-
sori de aderenjii 'ii felicitare pentru lupta diplomaticii, grea ~i
frumoasii,, ce a purtat, in cursu! celor 7 Iuni, cat a lipsit din
Ardeal. In memoriul siiu citeaza, in mod !oarte semnificativ ~ '
urmiitorul pasaj din scrisoarea vicarului din Salaj, Alexandru
Sterca- ~uluju (28 Oct. 1849): «Muljumim pentru adevarata
ravrla, ostenelele 'ii jertfele cele mari, ce !aci , pentru fericirea
najiunii noastre: , dee-ji atotputernicul putere spiritmila 'ii mo·
rala, ca precum dore~ti, panii in s!ilr'iit neobosit ca un neinvins
atlet, cursu) in arena najiunii noastre cu incoronare sii-1 .pojl
curge, dandu-ji milostivul Dumnezeu zile multe ~i fericite, ca
sa te bucuri de coaptele fructe a adeviiratelor, najionalice~tilor
ostenele ~i jertfe» .... 3

1 Szilagyi o. c. pag. 372-37T; asupra motivelor, cari l-au indemnat •

pe OOrgei a se predR Ru~ilor, nu Aiistriacilor vezi parerile lui Beksics ___,.
ibidem pag. 412.
g Memorial 363.
8 «Memorial» pag. 362-4 ~i mai Hirziu in «Scrisori apologetice»

1867 pag. 18.


PARTEA IV.
Deceniul absolutismului.
-1850--1860.
-~
I.
Deceptiuni. - Relatiile lui l;iaguna ~;u guvernatorii
· Ardeahdui.
Conducatodi Romanilpr, martori ai jertfelor imense, ce a
actus poporul in timpul revolu(iei pentru apl!rarea troriului,
a~teptau acum o dreapta rezolvire a cererilor inaintate impara-
tului ~i repe(ite in atatea randuri in peti(iile catra ministeriul
austriac. ~aguna, care. avuse ocazie a cunoa$le felnl de judecata
a cercurilor conducatoare din Viena, presim(iii, ca dorin(ele
principale ale Romanilor vor raman ell inca rmulta vreme neim-
plinite, iar asupra conducatorilor na(ionali pandesc desamagiri
din cele mai dureroase. Peste sufletul lui se abate acum o
umbra de amaraciune,' care nu-l poate ins~ birul, caci firea lui
de luptator intrepid o inlatura curand. ~i ca om ~politic pova-
(uit de o garidire !oarte realista, nu se lasa pradii mistuitoarelor
decep(iuni, ci prin neobosita-i activitate pe teren bisericesc,
1 «Amdrdciuni peste amdrdciuni - scrie ~aguna in epistola sa ci'itra
· Ion Maiorescu din 21 Maiu cill. vechiu 1850 (mss. Acad. rom. I. M.: «Co~
~·espondente ~i acte» 1845-63) - .•. priveghiati, rogu-va, ci1ci vremea e
scump~. Faceti anltiiri Ia minister ~i pentru lucruri Particulare, daca vi-se
trimit, cil prin aceea fare ·se if.Iainteaza cauza principala. Nu a-ti capatat
in~tiin1f'iri din tara despre a Diregdtorilor antipatie cdtrd- poporul nostru?
Cum aceia -il n<lcilje~te, cum n·u-1 invata, cum il · gone~te,.......--daca recuril la
guve.r~ ... La Unguri .•. limb a oficioasa e cea ungureascil, Ia Sa~i fire~te
nemteasc<11 1iaril. Ia R.omfini, · unde sunt amploiati nnguri, e ungureasca, unde
sunt Sa~i - nemteaSca. - ~i ·unde sunt Romani amploiati, iara n·emteasca.
Nu ~titi, ca. amploiatii ace~tia lnapoiazd tot cugetul .(lui al) RomlJnului
despre inaintarea lui materiala ~i spirituala. Toate aceStea a~a sunt, noi
inf!<'i. sa ari1t<'l.m nacazurile noastre Ia locurile cuvenite, dar sit nu desperdm
cd atunci numai contrafilor am, fdcut pldcere, iard noud stricare" .• . etc., Catn1
87
" ~colar ~i cultural, cearca a suplinl, ceeace sqartea vitriga -a Ro-
manilor ardeleni, ca ·a unui popor, care politice~te n'a inse"!nat
.nimic in !recut, nu le ingaduise a cii~tiga peJeren politic. lnsa
~i in privin(a aceasta crede ~aguna, ca t9ate. incercarile treb.ue~c
·. !acute, pentru a ca~tiga p~ se~ma poporulut unele favorun, fte
·, ~i mai marunte. De aceea era de parere.a, ca Romanii sa aibii
cii(iva deputati in Viena, cari sa dee ministeriului continue in fore
ma(ii Ia pregatirea organizarii noua, ce urma.acum a se da mo-
. · · narhiei ltitregi, in sensu! constitujiei din 4 Martie 1849.
Egala indrepta(ire< a tuturor popoarelor, pusa ca temelie
.. a acestei constitu(iuni, dupa potolirea revolu(iei devine in, cu-
rand 0 egalii !ipsa de drepturi pentru ceice au luptat contra
imparatului, ca ~i pentru ceice s'au jertfit pentru el. Mitiisteriul
din Viena, in credin(a, ca constitujia din Martie, lucratii in pripa,
-o'n'ar fi potrivita·· pentru imprejuriirile din monarhie; nici nu se
gandia series Ia traducerea ei in faptii, ci mai curand Ia revo-
carea ei, ceeace s'a ~i intiimplat Ia sfiir~itul anului 1851 cu scopul
de a se da in mana domnitorului puterea moriarhicii absoluta.
Aceasta s'a facut mai ales Ia staruin(ele lui Bach, ale carui idei
~i spirit de organizare formeaza caracteristica principala a dece-
niului urmiitor; ministi·ul de justijie Schmerlittg, om cu neclm-
tite convingeri constitujionale, neputandu-se impaca cu ideea
.••, .• , .•, •. : • • 1 absolutiste, renunjase Ia portofoliu (Ia inceputul anului
- Starea de asediu, prodamata dupa sufocarea revolu-
a dural in Ardeal panii in 15 Dec. 1854, dupa care urma
regim provizor, pana Ia 1860. 1
Regimul se purta cu deopotriva asprime faja de toji su-
fara a !ace deosebire intre ceiCe ar fi meritat rasplata
1':6\ .:.._:.:....:.:__ __
• stand! cOnstata, ca. functionarii austriad sunt totu? oameni mai 'loiali ~i'tn
dedt indigenii, caci dub esc ~i invavl. poporuh. intrucat edt- tot
mai pentru Romftni guvernul din timpul absolutjsmului, deciit guvernel
. ardelene de mai nainte, arata ~aguna in· alta scrisoare can·ii Maiorescu di
Maiu 1850, in care spune, cii guvernul austriac a filcut in -8 Zuni rna
bine pentru Ardeal, o-decfi.t guvernul unguresc ·~i birocratii sase~ti in
;:so de ani» ... ca "aculn to(i avem.lege,- iaratunci numai Romtinul-tt'aved» ...
Ca fostilor -aristocrati ~i birocrati de aceea nu le place acest guvern, fiiudca
: ..J:.C"L·····. e~ec~tii legi\e ~~ QI:dina~iunile, 'pe di.nd diln~ij ,«SUTit dedati a ave8. Jegea pe
~i ei dupa. volnicia ~i placul lor a~~i forma apoi· legi ~i dupa acele
administril noua di'eptatea)) .. , (Conv. Lit. 1899 pag. 1033).
·' 1 Drmossy o. c. pag. 127. ·
88

pentru jertfe, sau pedeapsa pentru necredinja lor.' lndeosebi

faja de Romanii din Ardeal guvernatorul Wohlgemuth a mani-
festat chiar deJa inceput o pornire du~manoasa aproape neex-
plicabila, arestand preoji ~i protopopi, dand ordin contra pre-
lecjilor romahi ~i invinuind preojimea, ca ajajil poporul. Spre ··
a-1 domoll a lost lipsa de pa~irea energicil a lui :;laguna, care
intr'o scrisoare plinii de demnitate protesteazii impotriva astorlel
de invinuiri pe cari le calificii de «caloinnii neru~inate»,' ~i do-
vede~te, cii «in timpul eel plin de ispite» preojii romani ~i-au
· ariitat credinja ~i alipirea ciitrii Iron «in chipul eel mai eclatanl».
~ Jar mai tarziu, ·cand subalternii guvernatorului au lnceput a
maltrata poporul, lara a-~i priml pedeapsa meritatii, $aguna liicil
ariitare contra lui Wohlgemuth in Viena, ~i, dupiicum se alirmii,'
- cu deplin succes.
N emuljamirea Romanilor se vede nu numai din corespon-
denjele intime ale frunta~ilor, ci ~i din petijiile. inaintate mai
tarzin ministerinlui din Viena ~i chiar imparatului. In una din
aceste petijii procedura guvernului e- caracterizata, in cuvinte
aspre ~~ riispicate, spunandu-se ca prin desconsiderarea elemen-
tului roinanesc carmuirea pare a val sa urmareasca anume
•premiarea rebeliunei ~i pedepsirea celorre s'au jert!it».• In 11
Martie 1850 deputajii Romanilor ardeleni ~i biinajeni lnainteaza
monarhului o uoua petijie colectiva, repejind toate cererile lor
de mai nainte 11 objinand din nou promisiunea, cii dorinjele
1 «Alles in ailem - scrie Friedjung (o. c. pg. 430) - es war ein un-
kluges Regiment, d~-s gegen Freund un Feinct· mit gleic;;her Harte verfuhr.
Die Magyaren knirschten · gegen die Ziigel, und die anderen VolkssHimme
batten allen Grund, iiber Undank ~u hlagen. Tiefe Wahrheit birgt sich in
dem Spottwort, das einem U ngarn in den Mund gelegt wird, als sich ein
Kroate bitter tiber die Regierung be-schwerte; Qer Magyar ·babe -ibm in
gebrochenem Deutsch und in dem eingentiimlichen Tonfall sdner Sprache
den Trost zugesprochen: «No jo, was wir als Straf haben, das habt ihr
als Belohnung» ! ... cf. ~i SzilAgyi o. -c. pg. 483-----A; <<pe cei buni asemenea
soarte i-a ajuns, ca pe cei nli» a spus VaSile Lad. Pop, Viceptezidelltul
guvernului .ardelean in congresul national din 1863.
2
13 Nov. 1849: ..• «lch bin in der Lage, um jede Beschuldigung als
sChniide Liisterlichkeit meines oberhirtlichen Amtes allwafts thatsachlich zu
beweisen» ... Memorial pg. 366.
' Ibidem 368.
4 «Belohnung der.Rebelion und BestrafUiig der Aufopferung». Die

Romiinen der 5st. Mon. III. pg. 76.

 89

najiunii romane («die so viel geleistet hat») se vor implinl cu

siguran(a.' Romani! nn se mai puteau insa muljaml cu promi-
siuni «nici chiar cu drepturi, al caror fqlos il.va constata numai
viitorul, ci. ei cereau ceva pipait», cum scrie Baril catra loan ·
Maiorescu. 2 Aces! ceva intarzia .insa mereu, fiindca ministeriul
austriac, caruia incredinjase monarhul rezolvirea petijiilor roma~
ne~ti, nu se pre a arata· darnic faja de Romani. Din contra, -
daca e adevarata informajia lui Barijiu ;'-aces! ministeriu «amejit
prin necontenitele pare «diidl! ordin secret guvernatorului Wohl-
gemuth «Sa prinda neaparat pe toji prefecjii ~~ tribunii ~~ sa-i
traga Ia raspundere pentru toate faptele lor». Ceeace insa Wohl-
gemuth deocamdata nu aflase consult. Oavriil Muntean scrie
deputajiei din Viena, s·a mijloceascii a se publica rapoartele
prefecjilor romani in inlregime, caci astfel «CU o siicure ar do-
bori pe calomniatori, de nu s'ar mai ridica>>.' Ace~ti calomnia-
tori pil.risera pe Iancu, ca jine in secret adunari poporale ~~
agita «contra interesului imparatesc», iar pe muntenii, cari ~i-al.i
varsat s"angele, sub conducerea lui lancu, pentru .apararea tro-
imlui, ii infaji~au Ia Viena ca fiind «periculo~! pentru monarhie» 5
De aceea lancu era in continuu banuij ~~ persecutat de gu-
.· vernul ardelean, care destitul pe funcjionarul roman Neme~,
comisarul cercului Zarand, ~i-1 inlocui cu un «Neamj bucovi-
nean>> sub pretext, ca 'Romanul n'ar fi destoinic, dupa alta in-
mai verosimilii insii, fiindca intr'o cercetare asupra lui
lancu, n'a putut dovedl nimic contra acestuia.' - «Iancu se
strapajeaza de Smelzer pentru · toate nimicurile Ia Bel grad -
- scrie Oavriil Muntean>> 7 catra deputajii romil.ni din Viena -
e ultima oara, sa-i scrieji ca sa vina Ia Viena, de unde tiici cii
trebue sa se coboare, caci altmintrelea se depopularizeazii de-
. plin, neputil.nd indestuli pe nid un om din caji aleargii Ia dansul;.
$i ceilalji frunta~i romani erau spionaji «pu~i sub cea mai stril.nsa

1 Ibidem 92.
2 din Bra~ov 3 Aprilie 1850. «Convorbiri Lit,» I. c. p. 797.
' Ibidem pag. 199.
• Ibidem 205.
6 Ibidem pg. 1026 ~i «Transilvania>J 1877_ pg: 281.
' Ibidem pp. 207 ji 706,
' din Vingard 7f19 Mai 1850. Ibidem 1106-1113.
90
pazil>> 1 ~i opriji de a mai petrece serile, ·lara invoire deJa .cil-
pitanul ora~ului, chiar ~i in casele proprii:
Intre anii 1848 ~i 52. erau urmariji de polijie, ~i in pro-
vinciile austriace, ca oaineni suspecji toji ceice purtau par lung
~i barbil».' Presa fu cu totul sugrumata, astfel .incilt dupa ina-
bu~irea revolu!iei vieneze prin Windischgriitz, .170 ziare dispa-
rura. Cazul lui Barijiu, inlaturat in Fe.bruarie 1850" in chip
volnic deJa redactarea foilor bra~ovene, n'a fast unic .in felul
sau. Cu un an inainte (11 Ian. 1849) II precedase cazul lui Ku-
randa, editbrul ziarului «Ostdeutsche Post», care aparu mai
tilrziu iara~, in sa, intocmai . ca gazetele romane~ti din Bra~ov,
nu sub numele editorului de mai nainte.'- Femeile din Bra~ov
fiihdca au format o societate filantropica, au fast parite Ia ca-
pitanul ora~ului ~i citate in 2 randuri Ia ascultare, ceeace !I in·
digna rau pe ~aguna ~~ n indemna\ sa proresteze. Taranii ro-
m ani erau nemuljamiji, pentruca «rectificatorii» . straini insarci-
naji cu conscrierea impozitelor fonciare Je faceau nedreptate Ia
aruncul darilor, punilnd pi\manturile romane~ti de pe Ia mar,
gini ~~ deci de calitate mai slaba in aceea~ categbrie de pro·
ductivitate cu ale Sa~ilor, cari aveau mo~ii intinse Ia ~esuri,
unde pamantul e mai fertil. ~aguna scrie lui I. Maiorescu in
5/17 Maiu 1850, ca «birocrajii sase~ti fac conscripjiuni de averi
~~ inseamna ~~ averea aceea de avere saseasca, care inainte c)l
mai mulji ani s'a vandut Ia vre~un roman deli! vre-un sas».'
Wohlgemuth incepuse a fi atacat prin !aile ·vieneze. Astfel
«Allgemeine Zeirung» scriit, ca cu el nu e muljamit nime in
Ardeal: Maghiarii nu, pentruca ii persecuta; Sa~ii nu, fiindca
Je ridica un drept dupa altul; Romanii nu, pentruca nu le im-
pline~te cererile lor. 6
r lbide_m 557 ?i <<Transilvania)> 1878 pg. ~­
' Fridjun o. c. 251.
3
cf, Dr. I. Lupar;;: <<Un capitol din istoria ziaristicei rom3.ne~ti ardelene»
(G. Barijiu) Sibiiu 1906 pg. 19~20.
•
1
friedjuug o. c. pg. 252.
• (Conv. Lit. pg. 1032).
a Coflv. Lit.. 1899 pg. 1111, epistola lui G. Mu'lltean, ca're crede; ca
f;itirile aceste au nls'ufla~ in Allegemein.e Z. prin intrigile Sa~ilor: Glanz, Be' deus
~i Salmen, («aceastd treime sparcatd»). Baritiu scrie despre Wohlgemuth.
c.a «era om de caracter on est ~i se ad opera' din nlsputeri, ca sa fie impar-
ttal ?i drept, dar nu putea, ca~l influinta tare adversarii, panace in urma ...
in 1851 iJ,denuntara chiar ~i de «trlbu'n romtinesc»_ ~i. a?a el muti in Martin
mai mult de suparare in drum catnl ViEma;~; («TransJlvanJa, 1877 pg. 280),
91
~aguna, indatii dupace a sosit !a Sibiiu, nu-l mai " sliibia
. pe Wohlgemuth cu petijii, privitoare la diferite chesfiuni de
importanjii najionala ~i politica. Astfel in 24 Decemvrie 1849,
" dupiice praznuise Ia episcopie, parastas pentru odihna su!letelor
'ccelor ciizuji in riisboiul civil, cere voie deJa guvernatorul spre
a puteit ridicit Ia Campeni un monument in amintirea celor cii-
zuji in Juptele anilor 1848-49, ca «Sa se eternizeze mareaja
rasculare a Romanilor ardelimi, indeosebi a celor din munjii
apuseni, cari - dand ascultare glasului. impiiratesc ~i datoriei,
'impusa de natura, de a-~i a para najionalitatea ~i limha lor -
primira cu curaj, purtara cu bravura ~~ terminara cu glorie ras·
boiul pentru tron ~i najionala lor independenja.- Wohlgemuth
. ·primi cu lauda ideia, dar insista, ca .executarea sa se amane 1 •••
· (ad calendas Oraecasl). Tot asemenea .lara rezultat a dimas ~i
·. petijia lui ~aguna privitoare Ia susjine_rea ~i organizarea regi-
. mente! or romane~ti de granija, cari ·Ja lnceputul anului 1851
fura ins:l desfiintate. Piedeci li se puneau Romanilor din toate
· parjile; nici dupa atatea lupte ~i jertfe nu sunase inca pentru
dan~ii ceasul mantuirii .. Se mai ivira ~i unele neinjelegeri intre
conducatori. '
0 deputajie najionala in Viena, pe vreme mai indelungata,
:reclamit spese considerabile, pentru acoperirea ciirora nu exista
un fond. In anii 1848-9 insu~ ~aguna ajuta deputa\ii ro-
cu bani, luaji imprumut de Zenovie Pop ~i baton Sin a;
. se pusese Ia cale ~i o colecta najionala in scopl!l acesta. Mem-
brilor comitetului najional li-se cuvenia cate 100 fl. pe luna din
,partea guvernului, dar aceasta Ieala nu li-se mai pliltiit de mull.
. .. · insistau sa o pretinda, Barnujiu in sa nu voia. De aceea
· v ·scrie Barijiu catri! 0. Muntean: «D. Barnujiu sa mai lase din
seci\tura de stoicism, sa nu-l duci! pana Ia Diogenism, ca nu
Mai tarziu ~aguna, cu sprijinul guvernatorului Schwar-
1 Memorial pg. 382....:...3. E de neinteles- motiVul, care -1-a indemnat pe
Iancu a se ctecJani _contra mOnumentului ctin campeni, ctupa
din .o scdsoare_ a lui I. Maiorescu catra Baritiu (14/26_ lanuarie
care citim urmatoarele: «Eaca- ?i Ian en se de clara in contra monu-
rilP,,tnlni la Cfimpeni. M'a rugat sa-i fac_ eu declararea ~i-apoi -~ su~bscris~o.
···. · · socote~ti, mai adaugii tamftie pentru prelatul, ca sa nu 1ea tn nume
. ·de rilu» (cf. <~Transilvania» 1877 pg. 270). .
2 Barit ciitnl I. Maier. dto Bra?OV 28 Febr; 1850: «Rogu-Va, lucr~Ji
unire, in contelegere str!lnsa; sd mai lttsdm din ia(ealil». Conv. Ltt.
428. .
. ' Conv. L!t.;pag. 559.
 93
92
tenja sa, cum ·era ultramontanul Leo Thun, ministrul de _culte
zenberg, succesorul lui Wohlgemuth, mijlocl a cft~tiga dela mo-
~i instructie publica, sub conducerea ciiruia, dupii expresmnea
narh pe sea.ma lui lancu, Balint ~i Axente, un ajutor de 24,000 fl. lui Orillparzer, clericalismul a sdrobit instrucjia. 1
Ca ~i In alte rilnduri, tot astfel ~i de data aceasta ~aguna prin Biograful guvernatorului Schwarzenberg, care a cftrmuit
iscusinja sa diplomatica reu~l sii lndulceascii incfttva situatia. -
Ardealul 6. ani (!852-1858) insistii ~i asupra rela(il!or .de inti-
Cu toatecii ~aguna fusese !nvinuit in conferenja episcopllor ca-
mitate, In care triiia acesta cu' ·!;laguna, pe care U stima mull ~i
tolici din Strigoniu, cii ar fi un pericol pentru catolicism ~i cii · petreceii bueuros in societatea lui.' Multe sari a petrecut !;la-
ar avea de gand sii converteascii pe toji unijii 1 - ~i din cauza
guna !mpreunii cu guvernatorul ~i cu adjutantul acestuia Bar-
acestor scornituri ministrii hipercatolici din Viena nu erau tocma1
dolo ~i contele Beldi, Ia joe de ciirji sau cu alte distrac!ii." La
!nclm!alf de el, -, taniirul impiirat, convins despre vre.dniciile
moartea acestui prietin ~i sprijinitor al siiu, spre a-~i ariitii re-
lui, ii diirul totu~ Ia s!ar~itul anului 1850 titlul de baron ~i !I
runo~tinta, ~aguna a~ezii !ntru amintirea lui in griidina episco-
decorii cu crucea ordinului Leopoldin, incarcandu-1 cu laude
peascii un frumos monument de lironz, care infiiji~a un leu
pentru meritele lui !nsemnate. Cu acest prilej !;laguna i~i alese
·durmind.
cunoscuta sa emblema de baron, explicftnd intr'o scrisoare ciitrii
ministrul Bach, cii cele 7 coline semnificii cele 7 virtuji cre~ti­
ne~ti, pe cari toatii vieaja sa le-a urmat, iar c.ocostftrcul stand
lntr'un picior ~i jinand in celalalt un ou, simboliseaza ingrijifea
lui neadormitii, cu care a priveghiat asupra sorjii poporului
roman in tot timpul anilor vijelio~i 1848-9. Cu ocazia ciiliito-
riei sale prin Ardeal, fmpiiratul nume~te' apoi pe ~aguna con-
silier in tim a! sau («sfetnic de tainii» ). - Dupiice guvernatorul
Wohlgemuth Iii !nlocuit cu principele Carol Schwarzenberg,
un viir a! primministrului Felix, s'a u~urat considerabil situajia
lui ~aguna, reu~ind el a cil~tiga intr'o miisurii mare simpatiile
~i increderea lui Schwarzenberg, cu sprijinul ciiruia a lost In
stare a purta fntre anii 1855- 7 cea mai grea, dar ~i cea mai
edificiitoare Juptii !mpotriva unui ministru !ncrezut in omnipo-
' Cf. , Transilvania> 1877 pg. 259 ~i 1878 pg. 18.
2
Prin decretul dtto Sighi~oarq. 28 JUlie 18~2; cf•. cir~ularul Nr. con~.
828jl852, prin care Moise Fulea adl!ce Ia _cuno~~mta preotiior acest ~vem­ -Monumentul a~ezat de ~aguha in gradina' episcopeasca, intru amintirea
ment pentruca toti «S<l se bucure dtmpreunii» ~I sa mareasca_ pe tatal eel guvernatorului Schwarzenberg.
ceres'c, ell dupd. v~acurile de ~u!er!nte, cu ca~e am avut pan~ acoma a ne
lupta, s'a milosttvtt a ne_ d<lrut ~~ ~ale de bucurte». ~·. In po~em1~ ~e. a purtat 1 R. Charinaiz: «6sterreichs innere Geschichte 1848-1907 pag. 27.
mai tiirziu, Ia 1858, ~aguna cu Ehade R<ldulescu m chestla ~tbhet, acesta _g josef R.itter von Orimtif: ,Carl Fiirst zu Schwa.~zenberg, _ Of!u-
din urma acatandu-se ~i de titlul de baron al lui $aguna, sene,, ca.: «nnde verneur von Siebenbiirgen" W1en 1861 pag. ~4: «De~ -Furst. verehrt.~ _I~m
Arhiereul se lscdle~te, adecd se piingilre~te Baron, acolo nu prea mtroasa a (sc. ~aguna) und liebte seine Gesellsc?aft, set. e~ w_etl er ~m ge"!a~stgt_
teologie ortodoxd» .. .. iar $aguna califica aceasta_ asertiune de «il~zie pro~sta, - freihmiitiges Urteil gern anhorte, ~e.~ es, ~~tl dte m~~t und!plomat!schen
calomnie mizerabila ~i obraznica, purcezatoare din mintea uni!I om stnc~~~ Ansichten des Bischofs fiber Natronalltatspohhk den fursten-mteresstrten»,·
· incorigibil, carele e gata .!1 n'i.st'!Jrna ori~e rftnd bun al bisericii ~~ al ~oc}~taritii, 8 Idem ibidem pag. 12: unde Grimm scrie: «Abends ... wurde gewOhn~
ca sa multameasca nebunule sale». Apo1 adauge: «Nu sunt eu eel dmtaz, ar
sa dee Dzeu sa_ nu fin nici eel de pe urmd dintre Arhierei, care pentru lich eine Whitspartie gemacht. Die regelmassige Spielgesellschaft hestand
meritele ·ce 'Ie-au facut patriei sale s'ciu ina.Itat Ia vre-un rang boieresc, aus dem Fiirsten, F. M. L. Bordolo, Bischof Schaguna und Finanzprl:isidenten
insa de~ Dzeu, ca Parisianul (Eliad) sa fie eel dintili ~i eel de pe .urma Bildi. Welche Verschiedenheit der Tempera.mente di.eser vie~ Men.~ch~n,
dintre _Romani - daca mai meritd el acest nume, - carele ~e scandaltzeazd die das Spiel fast tiiglich zusammenfiihrte t Der tmmer hertere- und gespra_chtge
de Arhiereul d!stins cu Baronia> ... (pg. 15 -16). Bordolo dem immer ernsten, schweigsamen Beldi gegeniiber, der tmmer
diplomatisirende Bischof, Partner des staatsklugen Oouvernears»
94
Cu succesorii lui Schwarzenberg, principele Liechtenstein
~i Ludovic folliot -de Crenneville, ~aguna traiil deasemenea in
termini buni, ceeace e u~or de inteles, dupace ei ~tiau, de cata
vaza se bucura ~aguna in cercurile cur(ii din Viena, ~i ce in-
tluenj~ hota'ritoare poate sa exercite in toate afacerile publice.
II.
Sinodul din 1850.
Ori cate insistenje s'au pus, ori cate forte s'au cheltuit
pentru realizarea justelor postulate politice ale Romanilor, ele
n'au putut sa topeasca ghiaja sisteinului rigid al carmuirii ab-
solutiste, obicinuita a im prea jinea seama de dorinja popoa-
relor. ln~elaji (leci in a~teptarile lor ~i in iluziile, ce i~i vor fi '
!acut, in cursu! anilor gr,ei ai revolujiei, cu privire Ia o vii-
toare organizare politica a poporului roman, conducatorii incep
a-~i indrepta curand ate,ntiunea asupra altui teren d~ activitate
publica, unde staruinjei lor putea sa i se deschida o perspec-
tiva mai senina, ,chiar ~i in timpul absolutismului.
1ntr'o epistolii, ' strabiituta d~ multii mahnire din cauza si-
tuajiei politice nemuljamitoare, Oavriil Muntean punea depu-
tajiei romane din Viena intrebarea:.:. «oare 'n'ar fi de folos,
sa tacem ~i sa a~teptam? Sa ne tragem iar in bisericii, ca melcal
in gkioace,, ~~ de acolo sa pandim zile mai bune ?» ....
~aguna daduse acestei lntrebari oportune un riispuns ho-
tiirit prin fapte. Cu deosebire insii, cii n'a tiicut ~i n'a a~t~ptat. ,
Ci dtipa sosirea sa Ia Sibiiu, in toamna anului 1849, imediat
s'a apucat de mnnca cea grea ~i insemnata a restaurarii ~i or-
ganizarii pe teren bisericesc, desfa~urand ,_ prin memorii ~i
proiecte catra guvernul ardelean, ministeriul din Viena ~i catra
imparatul, prin ordinajinni catra subalterni, prin sfaturi catra
popor ~i prin colecte !acute cu scopul de a cumpara proprie-
taji ~i de a infiiqjil illstitujiuni culttirale - o activitate atilt de
zeloasa ~i multilateralii, pe cat de multe, variate ~i adanc sim-
jite erau trebuinjele poporului nostru, impiedecat in desvoltarea
sa culturalii.
1 din Vin~rard 7/19 Mai 1850 Conv. Lit. p~. JJ06-IJJ3.
95
Problemele, ce a~teptan o grabnica deslegare, erau numii-
roase ~i grele, iar mijloacele de lupta culturali! extrem de pu-
tine. Din satele, bantuite d~ parjolul revolujiei, veniau necon-
, tenit jalbe despre pagubele satenilor ~i ale preojilor, despre bi-
serici ~~ odiijdii arse, despre !ipsa de ~coale ~i inviijatori. In
centrul episcopiei era de neaparata trebuinja a se introduce o
administrajie mai regulatii, cu biirbaji destoinici; a se ridicil ni-
velul intelectual ~i moral al seminarului, a se lntemeia o, tipo-
grafie, a se crea fonduri ~,i a se scoate de, sub epitropia gu-
vernului cele existente, a se exopera o dotajiune coriispunza-
toare pe seama preojimii, ~i mai 'Pe sus de toate, a se reintro-
duce in biserica noastra sinodalitatea, pe baze largi - consti-
, tujionale, inroland Ia munca de premenire ~i prefacere cultu-
:··_,,
ralil toate. elementele con~tiente ~i doritoare de progres.
Concursul multor imprejunlri nefavorabile; - lntre cari
mai ales pornirea du~miinoasii a ministrului de culte, contele
Leo Thun, contra bisericii o'rtodoxe constituiil o formidabilii
piedeca - adeviirat, cii n'a permis rezolvirea muljiimitoare a
tuturor acestor exigenfe, dar prin staruinjele nepregetate ale lui
~aguna s'a lndeplinit o mare parte a lor, iar .celor riimase tot
. ca probleme ~i pentru viitor li s'a dat o direcjie saniitoasii.
Astle! cei 10 ani ai absolutismului, peste cari biografii de pana
acum ai lui ~aguna, au lunecat cam repede, ne' prezinta icoana
· deosebit de instructiva ~i edificatoare a unei intensive activitiiti
organizatorice, ~i culturale, in cursu! careia :;laguna intampina
numaroase piedeci de sus ~i d~ jos, dar ~~ reu~e~te a invinge
~i inlatura din calea progresului - foarte multe.
. Pentru a vindeca atat~a ~ane deschise, cate a pricinuit
, rasmirija, ~aguna se adreseaza celor cu dare de mana ~i ob-
. jine ajutoare mai mici sau mai mari. Comunitajile din . Bra~ov
· au daruit 4000 fl. Arhimandrit.ul Neonil dela miinastirea Neam-
.. : jului ii trimite in toamna ani!lui 1849 mai multe carji biseri'
ce~ti, comunitatea religioasii din Viena dilrue~te tot atunci un
, numiir insemnat de odajdii pe seama biserlcilor romane din Ar-
deal; acela~ lucru II face Ia inceputul anului urmiitor, 1 bojerul
Gheorghe Sturza din Moldova. Mai insemnat fu insa darul-1~-
1 2 Martie 1850,
 96
paratesc 1 de 60,000 fl. destinat a se impartl in sume egale,-
consistoriilor din Sibiiu ~~ Blaj, pentru restaurarea bisericilor
romane~t( arse sau--pagubite in revolutie.'
• vant, ca Ia asemenea intruniri electorale se pot ivi tulburari ~~
Inca in timpul, cat a riimas in vara anului 1848 Ia Pesta,
~aguna intervenise Ia ministrul de ,culte Eotvos, cerilnd_ din vi-
stieria statului o dotatie coraspunzatoare ~~ pentru preotimea
romima, care face statului servicii deopotriva cu preotii altor
- confesiuni • aceluia~ ministru o petitie, pentru a i-se da voie sa
tin~ Ia Sibiiu, catra s!Ar~itul lunei Septemvrie 1848, un sinod Ia _
care sa participe 44 de in~i din der ~~ 56 de mireni. Precipi-
tarea evenimentelor revolutionare a zadarnicit acest plan, ca-
ruia Eotvos, ca om de convingeri profund liberale ~~ constitu.
tionale, probabil nu i-ar fi pus rtici o piedeca.
- La inceputul anului 1850 se lac pregiitirile pentru sinodul
dorit. ~aguna ~till sa a!le momentul potrivit spre a indupleca
pe guvernatorul Wohlgemuth, sa incuviinteze \inerea acestui
sinod, Ia care toti frunta~ii RomanilC'r, tara deosebire de con-
fesiune, priviau cu mull interes. Astfcl .chiar ~~ unitii Laurian ~~
Baritiu au trimis proiecte, privitoare Ia chestia ~colarii. Planul
lui ~aguna era sa participe Ia acest sinod, pe langa protopopii
in functiune, ~~ cei doi profesori dela seminar ~~ 40 mireni.
1 cf. circularul lui $aguna din 19 Apri/1852 Nr. 524, in care v,este~te
«CU bucurie mare)> acest dar, spuniind, ell Schwarzenberg a fost vmijloci~
torul» ~i ~ca. indurarea imlltatului nosiru monarch francisc losif -1. peste
mitsura este riiare, dl.ci in toate n.e-au facut fii patriei, unde mai nainte am
jost robii patriei».
2 Paguba bisericilor rom. numai din 18 protopOpiate, s'a urcat la
125,063 fl. Adele sob 1850 pg. 35 «41 biserici s'au ars, iar 319 s'au prAdat»
eire. Nr. Cons. 775 -1850. · tatie istorica, aratand fazele prin cari a trecut biserica oriodoxa-
8 dto 14 Martie 1848. Aceasta incercare a lui ~aguna dovede~te, ca.
el era chiar dintru inceput __ pentru forma sinodala in biserica. Pare de~i
-neintemeiata asertiunea lui I. Maiorescil, ca. ~aguna ar fi fost «Contra Cl?nsti~
-- tutiunei sinodale 'zidind, ca. e- inventiune prot~stantii». Tot atat de putin
ac~eptabila e ~i piirerea lui Baritiu, care scrie intr'o notita din «Transilva~
nia)} (1877 pg. 269 nota 2): «in adevar episcopul Andreiu fusese_- de aceasta
idee pan a catnl anitl-1860; dara dupa ·aceea i~i schimbase cu ·totul piirerile
in urmarea unui studiu mai aprofundat al institutiunilor vechi». Imprejura~
rea, ca. ~aguna. a incercat Ia 1848, far Ii 1850 a reuJit sa -tin~ sinod .cu
clerici ~i mireni arata in mod evident, ca. el ilu era pentru «forma serbico~
despoticii», ci lupta pen tru introducerea constituVei sinodale in biserica noastra.
97
~aguna ar fi voit, ca membrii sinodului sa Ire ale~i de p9por,
bucurandu-se de toata increderea acestuia. Din partea guver-
natorului s'a dificultat insa felul acesta de procedare sub cu-
agitatii in popor. ~aguna fu provocat a numl insu~ barba(ii, pe
cari ii crede el mai potriviji a participa Ia acest sinod.
Intr'un circular 1 ~aguna, vestind cu multa bucurie •tinerea
acestui sobor, dupa care a~a mull-~~ prea mull au oftat parintii;
mo~ii ~~ stramo~ii no~tri», exclama: «0 I eu de 3 ori norocosul,
care m'am invrednidt a mil vedea incunjurat de frajii ~~ fii
mei suflete~ti ~~ a rna sfiltul cu dan~ii despre starea bisericii ~~
a ~coalelor, despre cre~terea cea buna a tinerimii, ca pastorirea
mea sa fie spre marirea lui' Dumnezeu, spre podoaba bisericei,
spre intarirea credintei, spre mangaierea celorce mi s'au incre-
dinjat duhovnice~te, cu un cuvanL spre tot lucrul folositor ~~
mantuitor I» · ·
Apoi indatoreaza preojii a face inainte de !nceperea sino-
, --dului 8 zile de-arandul rugaciuni pentru chemarea duhului
·. sfilnt ~~ a tinea in toate bisericile cuvftntari despre insemnatatea
cea mare a acestui sinod.
Dupa asemenea pregatiri sinodul urma sa se deschida in
12 Martie st. v. Cu 3 zile inainte i se comunica lui ~aguna, ca
0 Ia sinod va participa ~~ un comisar imparatesc, in persoana lui
loan de Karabetz, c'eeace 1-a supiirat pe ~aguna atilt de mull, ·
!.neat sta Ia indoiala: sa mai (ina sinodul sau sa-l contraman-
deze. ' In sfar~it intre auspicii putin incantatoare, sinodul totur
se deschise Ia zitia statoritil, prezentftndu-se Ia constituirea lui
20 deputati "mireni, intre cari ~~ Avram lancu, 3 ~~ 24 din cler.
In frumosul cuvant de deschidere, - care e o adevarata diser-
romana din aceasta tara, ~~ un stra~nic rechizitor Ia adresa ve-
chilor guverne ardelene~ti ~~ a najiunilor privilegiate, - spune,
_ca Romani! ortodoc~i au lost «ocara celorce sunt intru indestu-
lare ~~ hula celor mandri», insa dupil atatea suferinte «sufletul
nostru ca o pasa_re s'a izbavit din cursa vanatorilor, care s'a
' din 10 Febr. 1850.
' Conv. Lit. pag. 642.
8 cf. Adele soborului bisericei ortodoxe rasaritene din Ardeal din
-anul 1850, pag. 6.
7
 98
s!armab.' Citanc! apoi din istoricul Orisellini ~i din «Magazinul
istoric pentru Dacia», arata vechimea clasica a bisericii noaslre
in aceasta teara,- infati~and «mica icoanii>> istorica a desvoltarii
1 5. Starea culturii poporului ~i propa~irea lui;
noastre bisericqti, din care scoate in relief «Virtutea statorniciei
in Iegea noastra ~! viftutea caracterului religionar celui peclatib.
Dupa o energica ~i potrivita caracterizare a suferinjelor popo-
rului roman, se intreaba1 care este cauza saraciei, umilinjei ~i
. injosirei rioastre? $i raspunde: «Auziji frajilor! nici astazi _nn se
sfiesc barbajil cohstitujiei vechi a ne face imputiiciuni ~ dojene,
ca e preojimea noastrii inculta, ca dascalii no~tri sun! neharnici,
ca nu avem -~coli. A~a este; in sa au doara a noastra e vina,
ca. suntem astazi saraci ~i injosiji in toate? Au doara nu e vina
eel or bogaji ~i inaljaji pentru silracia ~i · injosirea noastra?
Luat-am noi ca !iii bisericei rasaritene ceva cu drept . sau cu
. nedrept deJa fiii altar biserici? Din ravna, care am catra adevar,
silit sunt a marturisl, ca noi deJa nimenea nimic nu am luat, nici
pe drept, nici pe nedrept, insa deJa noi matte s'au luat pe
nedrept, ~i nimica dupa drepb. Trecand Ia suferinjele mai re-
cente, zugrave~te in colori vii furiile rasboiului civi\, spunand,
cum i s'a ars biblioteca de peste 3000 carji, cum s'a pradat
~rhiva consistorului, ,cum «au batjocorit sfintele icoane, au im-
• pu~cat in icoana Domnului Christos ~i-au strigat: au incetat de
a mai fi Dumnezeul Romilnilor» ... cum au ucis, spanzurat ~i
impu~cat 12 preoji ~i cateva mii de cre~tini, <<pentruca n'au vrut
sa revolteze asilpra imparatului» ... «Tocmai penfru aceasta m'au
declarat ~i pe mine de proscris, ~i doara mai rau m'ar fi muncit
pe mine decal pe Mitropolitul Sava, sa fie putut pune mana pe
mine>>,'_ De incheiere arata scopul acestui sinod de a ad una
biserica lui Christos «risipita prin goane» de a o innol, !ntarl. ~i
infrumsejil, - apoi fixeaza in urmiitoarele fi pun de problernele
de capetenie ale sinodului:
1. Marturisirea credinjei noastre;
2. Starea bisericei ~i a Eparhiei noastre din Ar?eal, cea
de acum ~i /cea viitoare ;
3. Corelajiunea bisericii cu stapanirea;
• Ibidem pag. 7~8.
' Ibidem pag. 24-26.
99
4. Starea preojimii, a dascalilor ~i a celorlalte feje bi-
serice~ti;
6. Starea materiala a eparhiei. ··
Dintr'o epistola a lui Barijiu catra loan Maiorescu ' aflam,
.. _ ca .lancu ar fi staruit a se lua, cu prilejul acestui sinod, in des-_
· " batere ~i chestiuni politice, lucru foarte deli cat in acele impre-
·jurari grele. Sinodul a iacut, ce era posibil, ~i in privinja a.ceasta:
· anume dupa marturisirea credin\ei biserice~i, cuprinsa in § 2,
W descopere (in § 3.) «bucuros ~i cu tala» ~i credinja sa po-
liticii, profund dinastica, din care izvore~te dorinja tuturor cre-1-
dincio~ilor Bisericii rasaritene din Ardeal «de a trill ~i murl sub
hlanda ~i parinteasca, obladuire a ini!ljatului lmparat constitu-
. jional francisc losif !.» ~i de a lnainta «din toate puterile inte-
resele tronului. $i ale inaltei Dinastii».
lar (in § 7) sinodul cere a se realiza «dreptele dorinje ale
najiunii romane>>, cuprinse in petijia majestatica din 25 Fe- ·
bruarie 1849, ~i a se garantit in viitoarea constitujie provinciala
. aTrahsilvaniei «existenja politica a najionalitajii noastre romilne»,
S'a prezentat apoi in numele sinodului o deputajie de 6
in~i Ia guvernatorul Wohlgemuth ~i Ia comisarul Eduard Bach,
. care, acesta din urmi!, a declarat, ca «soborul acesta are sa
fie fundamentul viitoarei fericiri najionale ~i biserice~li>>, 2 ·
Sinodul aproaba demersurile !acute pana atunci de epis-
. copul $aguna pentru restaun1rea mitropoliei romane ' ~i petijia ·
inalntata ministerului din Viena In aceea~ chestiune (12/24
1 C6nv. LH. pg. 703: «Soborul e~r prea bun; da~ sa ~titi, ca. in to't
decursul lui a fost c~:msignata toata· garnisoand. Aceasta o ·~tiu eu aici mai
bine, decat cei -din Sibiiu. Toate altele vi le vor spune. ei. Janca pretinsese
a se vorbl ~i ,pvlitictl. Nu s'a primit, iar de- se vorbeh, era foarte rdu.· A~a
, , tliSieri<:a rQmilnil e cu totul rupta de catra cea silrb<l» ...
' Actele soborului (1850) pg. 31.
1 ·La 1849 tipari in Vi en a bro~ura intit'uhita; «Pro memoria tiber das
h_istorische Recht der nationalen /Kirchen-Autonomie der Romiinen morgen~
liindischer Kirche in den Kronlllndern der Osterreichischen Monarchie», pe
. care o _intregi anul urmiltor prin pltblicare<_~. in textul- latin ~i interpret<irea
documentelor celor mai inSemnate (1391, 1479, 1494~. a.) privitoare Ia vechime<_~.
mitropolie_i, -intr'o nona bro~ura cu titlul: «Anhang zu der Pro memoria' tiber
das hist.· Recht.der' national en Kirchen-Autonom_ie der Romanen _rnorgen-
liindischer Kirche», Hermannstadt (0. von Closius) 1850.

1QO
Octomvrie 1849), exprimandu-~i «cea mai ferbinte rugare» ciitrii
Maiestatea Sa, «Sa se milostiveasca - a slobozi un sobor,_ unde
eparhiile romane sa fie reprezentate prin trimi~ii sai preoji ~i
mireni, care ap()i sa pa~easca Ia consolidarea mitropoliei ~i Ia
alegerea mitropolitului, a episcopilor ~i a celcirlalji dignitari bi-
serice~ti» (§ 11).
Tot deJa Maj. Sa cere sinodul· ·~!ergerea numirii nega-
--tive ~i vatiimiltoare» de biserica gr.-neunita ~~ intrebuinjarea
in toate acte]e oficia!P, a numirei proprii, pozitive: <<Biserica
rasiiriteima». ~~ pentru aceasta chestie, oric!it de simpla ~i u~oara,
avil ~aguna sa poarte mai tarziu, ani dearandul lupta scriptu-
ristica cu guvernul ~i cu prea zelo~ii lui <<beamteri«, cari de~l
nu puteau rasfrange argumentele din remonstrajiile lui ~aguna,
persistau totu~ pe liinga numirea negativa, daca nu din alt
motiv, poate ~i numai fiindca ~tiau, cat de neplacuta este Ro-
manilor aceasta numire.
Sinodul mai cere «Ca ln constitujiunea provinciala a ma-
relui principal al Transilvaniei prin un deosebit paragraf sa se
garantizeze pentru viitor libertatea ~i ega! a- indreptiijire a Bise-
ricii noastre rasaritene din Ardeal» ; aceasta Biserica sa aiba _
deJa stat «toata vaza ~i cinstea», caci se sargue~te pentru cele
vecinice». Preojii acestei biserici sa nu mai fie arestaji ca in
!recut, lara motive; sa fie scutiji de «taxa capului ~i greutajile
comune». «La inaltul ministeriu de cult ~i invajamant, cat ~i Ia -
inaltul guvern» sa se .lnfiinjeze o secjie «statiltoare din biirbaji,
Iii ai bisericei noastre», cari l_a orice lntamplare <<sa poata da
cele de lipsa grabnice deslu~iri»;' sa ~tearga a~anumitele <<gro·
~ije sidoxiaie, care sunt numai ri!ma~i(ele timpurilor ceior triste
pentru biserica noastra; sa se asigneze pe sama episcopiei «Un
fond deajuns in bani gala sa_u in bun uri nemi~catoare», din care sa
se poatii platl episcopul ~i fun~jionarii consistorului, sa se faca
o dotajie cuviincioasa pe seama preo(ilor (800-600-40011.). 2
_Tot in acest sinod s'au adus ~i in chestia ~colara hotariri in-
semnate, asupra carora se va insista Ia locul sau, ~i s'a adresat
monarhului rugarea, sa primeasca tineri romani in institutele
militare ~i sa-i imparta~easca de stipendii pe cei «cari vadesc- o
' Actele soborulni (1580) pg. 41.
' Ibidem pg. 42-3.
101
d schilinita ravna catra inva(atura». ' S'a ales apoi o ep~tropie
+
d~n 6 membrii (4 mireni ~i 2 clerici 6 epi~ropi ono_r~n, intre
· · Avram Iancu) pentru a scoate fondunle eparh1e1 de sub
can ~~ - • t 1 ·
epitropia guvernului, a Ie administra coree! ~~ :m 1o anu a-.~1
da socotealil soborului». Episcopul fu incre~mt~t ~ d_a ~rd1~
preo(ilor pentru catehizarea tinerimii in Dummec1 ~~ sarb~ton,
- i a deschide 0 colecta cu scopul de a cump~ra, o _cas_a ~:
!ama clerului. Jar Ia sfar~it, intreg sinodul expr_1ma ~uljam1ta
lui ~aguna «pentru multele ostenele, cu care z1~a ~~ ".~apt~a
nevoe~te a inainta binele ~i folosul aceste1 eparhu>>'·-~1-1
se • - bl'nevoiasdi a lnaintit toate cererile Ia <<sacratul tron
roaga, sa _ - • . 1 n]' ·
al Maiestajii sale, ~i a starul pentru _Pa_rmteasca ~or_ mJ" tmr~
_ spre miingaierea ~i odihnirea clerulUJ ~~ poporulUJ dt~cezan>> ..
In epistola s~ din 17 Martie 1850_ ~agun~ comumcand __Iu:
1 n Maiorescu'toate hotar!rile acestw smod sene: << ...a~a In Inca
~~·sub controlii am jinut bietul aces! sobor. ~~ ;otu~,_ d~~l peste
el atarna mana cea de fer a starii de asediu,_ n a~ ilps1t .• face
In hotaririle soborului pomenire ~i -despre trebunle naj1o~ale,
~~ anume a declara cum_ca ~etijiunea di n 25 Febr. 1849 cupnnde
8
dreptele dorinje ale ,najmnu romane».
III.
Inceputul luptejor pentru emanciparea bisericei romane de
sub ierarhia sarbeasca.
Cele mai multe- din problemele acestui sinod ~aguna le
. nainte din proprie ini(iativa. Astfel pentru
su Ievase de mal ' . • - 1
emanciparea -bisericei romane de sub ierarh1a sarbeasca. nce-
puse lupta din primavara anului 1849, prm <<promemorta». sa
. - 't' in View! desfa,<uriind ad dreptul istoric al Romiimlor
t tpan a - ' ' d t' d • b asci!
deleni de a avea 0 mitropolie indepen en a e cea sar e .
~ceastii bro~ura fil complectata anul urmator p~m ~It~-: «Adaos
Ia promemoria», aparuta tot in limba germ~n_a, 1_n S1bn~. Acest_e
inceputuri de lupta polemica n'au riimas lara rasunet tn presa.
< Ibidem pg. 47.
• Ibidem 51.
• Conv. Lit. pg. 642.

102
Patriarhul Rajacici raspunde Ia 1851 in o bro~uril anonima,'
care nu e lipsita de atacuri personale Ia 'adresa lui. ;>aguna in-
vinuindu-1, ci! numai din ambi(ie personalii pornesc tendin(ele
lui privitoare Ia infiinjarea mitropoliei romilne, ca nu se gan-
de~te Ia altceva, decii.t Ia sporirea venitelor ~i Ia lnaintarea sa
ci!lrii cea mai inaltii treaptii ierarhicii. 2 De altfel tendin(ele lui
$aguna nu pot avea in sprijinul lor ni.ci un drept istoric, se
zice in bro~ura lui Rajacici, caci «mitropolia ardeleani! a incetat
de sine Ia sfii.r~itul secolului XVII, cii.nd 'cu tree ere a lui Ata-
nasie.la unire, ~~ e ·a indeletnicire ojioasii a se mai provoca
cineva Ia ea pentru infiintarea alteia nouii». s bacii in piir(ile
b~najene nu se poate lmplinl totdeauna dorinta Romii.nilor de
a avea episcop «din sii.ngele lor>, cauza e, cii Romii.nii nu prea
-sun! aplica(i spre ciilugiirie.' lar a introduce separatismul na-
tional In hisericii, e lucru necre~tinesc, de aceea' ~i «ambi(iosul
episc?p ardelean, ~aguna> sii,~i aduci! aminte de fi!giiduin(a,
facuta in cuvii.ntarea sa dela Carlovi( ~i de juramii.ntul, care 11
o~ligii a apiira drepturile ~caunului siiu episcopesc ~i ale trans-
mite urma~ilor, ne~tirbite. Se mai cuprinde apoi in aceastii bro-
. 1 <'Antwort au.f die Ang-riffe ~iniger Rolnanen und der Presse gegen
die Einheit der Hierarhie der .morgenliindischen Kirche», Wien 1851.
. • •
2
Era prea. evi.dCnt, ca afirmatiile acestea sunt cu desllv8.r~ire gratuite
~~ tzvoresc numat dm ml.cazul lui Rajacici, care sprijinise pe ~aguna de
stg~r .cuA gan~ul~ ca .va avea intr'itnsul o- uneaWl pentru planurile supre~
m~fiet sar?e~ti, Jar nu un luptator pentru. emanciparea bisericeasca a Rom§.~
niJor. Se- ga~esc totu~ istoriografi cu pretenfii, cari in formRrea jlldecatii
1
lor asppra Iut ~aguna _par a fi fost caiauziti de aceasta bro~u'ra de pole mica
s§.rbeasdf.. Astfei istoriograful austriac Walter R.ogge iti cartea sa: 6ssterreieh
von Vlldgos ?is ztt.r Oegenwart». Lei.pzig~Wien 1873 vol. II. pag. 211 scrie
despre _$agitna ·in chipul urmator: «An der Spitze der Romanen starid der
gr.~ortdtloxe · Bischof Baron Schaguna, ein Pralat von klug Umslcht und
gross~r Verschlagenheit, der sich machtig emporzuschwingen wussb~, in dem
e: set~e L~nde~leute zu .angestrengte,r nationaler Thiitigkeit anzuspornen,
dte~e tm ktrchhchen Gletse zu erha!ten und so fiir ·seine Pfivaizwecke -aus-
zunutzeit verstand». Pentru spulberarea acestei ineptii e suficient a amintl
· test~me?tul-lui. $aguna ~i parerea celeh'rului H. friedjung despre maiestria
. de Istonc ~.lUI .w. R.ogf{e, pe .care ni-1 prezinta ca lipsit de intelegerea fap-
tel?r _{~e':standtt~sslos) «Osterretch von 1848 his 1860>) pag. 309, nota; iar pe
Hataclct Il nume~te preot.intrigant («riinkesiichtiger Prlester») (ibidem pg. 129).
8 ·
Antwort etc._ pag. 32.
4 · «Die Romanen -sind dem Monchstande sehr wenig gene.igt» ibidem
pag. 25. . " Ibidem pg. 312-'-313 .•
i.i
103
~ura .~i 0 mica insinuare perfida: d~cii s'ar ~est~t.ul mit~op~lia
romana a~a cum 0 vrea ~aguna ~I aderenjll Sal,. cupnnzan~
adecii. intr'ansa ~~ episcopia Bucovinei, prin analo~1e <<ar. treb~l
sa stee in perspectiva celui npi .apropi~t viito~ ~~. un t~~en~
daco-roman» ~i «ce ar zice atune! Au~tr.Ja, "Rus1a ~~ T!~rcm.' . :
Bro~ura terminii, fiicand ape! Ia Romam, ~a. a~.ere umtatea b~­
sericii ortodoxe §i sii nu asculte de «ambljJO~II, can vor sa sla·
beascii puterea stiipanirii biserice~ti». 2 • ~ini.strul Bach a con·
fi~cat aceastii bro~uri! indata dupa aparljle ~~ a che.mat pe ~a­
guna Ia sine, intrebii.ndu-1 dacii dore§le vre-o satJsf~c(le del~
Rajacici pentru insultele, ce i-s' au ad us .. ~aguna. a "raspuns, ca
i~i va trage ;lnsu~ seama cu Rajacici, ceea~~ a ~~ facut .inf~un·
tii.ndu·l «Ca pe un om nevrednic de pozl(JUnea, ce ocupa in.
biserica noastra». 3
Episcopii ortodoc~i din Austria se aflau atunci in Vi~na,
unde fuseserii chemaji Ia sfii.r§itul anului 1850, .Ia a~a ?u~:utele
«conferenje episcope~ti>, cari ar fi trebuit .s~. d1scute ~~ ~a sta-
toreascii principiile de organizare ale btsencn ortod~xe ~m .~o~
narhia intreagii. Dar s'a viizut chiar dela !ncep~t,. ca RaJaCICI ~!
episcopii sii.rbe~ti n'au gii.nduri serioase cu. pnv1re. Ia a~easta
problema de capetenie, ci insistau in tot ~h1~ul a ple:de.tJmpul
cu lucrari secundare, sau chiar cu · unele hps1te de once lmpor·
tanja. . · . .
Astle! sfatuirile episcope~ti, cari s'au triiganat dm 25- Oc-
tomvrie 1850 panii in 2 Iulie 1851, au ramas fiira nici un re'
zultat ~i, dupii piirerea lui ~aguna, «fiecare" episc~p <;_~re ~,avu1t
con~tiin(a ~i simi de ru~ine, s'a intors acasa nemanga1ab. .
[n ~edinja din 5 Noemvrie 1850 a ina~nta~ ~a~una 8 pro·
puneri privitoare Ia regularea af~~enlo.r. bJs.en.~e~tl; \n a. 5-.~
cerea, ca conferinia episcopeasca sa sohc1te 1nfnnjarea une.' m1
tropolii romii.ne~ti, coordinatii celei sii.rbe~!J.' - lar cu 3 ZJ.Ie in
.urmii ~aguna declara, ca conferen(a ocupii.ndu-se cu chestu se·
• Ibidem pag. 44. · . · · K 1
l(Romanen! verschliesst euere O~ren, wenn. Ehrgetzlge dre ra t
2
euerer 'Kirchlichen Gewalt zu schwachen- suchen». lbtdem pag. 53.
s Memorial, anul 1851. _ · . . .
4 « Tagebuch tiber die bischt:iflichen Berathungen m Wten» --:- SCI\t_~ de
~aguna, publicat in «Documente Pentru limb it ~i istorie» vol. pag. I. 269-311.
 104
/
cundare, intarzie a'~i indeplinl cea dintai ~i cea mai sfiintil a ei
datorie, adecii de a regula raportul biserkei ortodoxe lata de
stat. 1
Asupni acestui punct revine ~i in petifiile sale inaintate
mai tiirz~u ~iniste.du!ui din Viena in diferite chestiuni de orga-
nizare b1senceasca ~~ ~colara.
IV.
Luptele diplomatice ale lui l?aguna cu ministrul Thun.
· Petijiile lui ~aguna au avut insa panii Ia 1'855 pu('
zultat. " Minis~rul de ~ulte ~i ~nstrucjie Thun, _ aviind ;n p;~­
nunjata ave~smne, ch1ar pormre du~manoasa impotriva bisericii
ortodo~e, d1? c~re pricina se pliinsese ~i ~aiacici Ia imparatul,
-:- ..ar !1. ?on! sa.-I vadii ~i pe ~aguna incatu~at in cele 19 con-
dlfu um1htoare, 1mpuse episcopului Moga Ia 1810.
" I~ vre~o 5 ani ~aguna inaintase 11 petifiuni, in sensu!
I'
hot.arinlo~ smodului din 1850. La petifiile sale ii sosiau raspun-
i!
sun e~~z1ve, sau nici. un raspuns. Cu maiestria deochiatii a bi-
rocraflel, care se sfie~te par'.cii de riispunsul scurt ~~ Jinlpede
erau redactate
• .. cele mai multe hiirtii ministeriale, prin cari 1se
cereau Iamurm noua asupra chestiilor, in ·dea1·uns Jamurit i
i': rep ~ j't a d · · 1 ·
I e r n un, _on se acea provocare Ia starea din trecut ~i
i se mvocau argum~nte istorice spre a dovedl, ca cererile lui
~aguna nu ar avea temeiuri silficiente.
Orafie raportului de intimitate, in care traiit ~aguna cu
g~~ernator~l ~c~warzenberg, acesta cunosciind toate nemulja-
mmle credmc1o~1lor bisericii ortodoxe, indemnii .pe "agun
Iaca" ara"t are .1a •I~paratul. - y
contra ministrului '!:hun. ~aguna, care
avuse ~ cu~ marturise~te in memoriul sau, - mai de multi\
v~em~ mtenfia aceasta, ii spuse, cii stii Ia indoiala, daca ar fi
mment,_ sau nu, a face asemenea pas in «11mp a~a extraordinar»,
c~~ era al absolu_hsmului. In vara anului 1855 Schwarzenberg
ciilatorl in • ~oem1a, Ia To~iile sale, . ~i petrecu Ia baile din
I: Karlsbad, catava vreme.- Jntr'un rand fiind invitat de catra Ma-
1 I •
1
«Die Versammlung· wird mit der Erftillung ihrer ersten u. heiligsten
Pfhcht allzusehr verspaten » pag. 274.
\i
1·:
I
I'
105
iestatea Sa Ia vanatoare, ~i intrebat din partea acestuia, ce mai
-face ~aguna, avu prilej a-i descoperl nemulfamirile lui ~i ale
Romiinilor ortodoc~i, cauzate 'de procedarea piina de ura ~i vol-
nicie a ministrului Thun. ~i imparatul i-a tiimis prin Schwar-
zenberg vorba lui ~aguna, sa a~tearna toate jalbele sale intr'un
«recurs majestatic». Schwarzenberg comunicil lui ~agutla, ca Ia
intoarcerea sa in Sibiiu, pe Ia · inceputul lui Septemvrie, va
merge Ia Viena, unde va cauta din nou prilej a vorbi cu Maj.
Sa, insistiind asupra situa\iei stramtorate a lui ~aguna, aratiind
necesitatea recursului majestatic ~i ceriind deslu~iri, pe ce cale
sa se inainteze aces! recurs Ia tronul Maiestajii Sale,' ~aguna
_ sa cam pregateascil deci memoriul, dar sa nu-l · inainteze.
Aceasta e geneza frumosului memorand din I Decemvrie 1855,
in care sun! desfa~urate pe larg, cu o temeinicil argumentafie,
toate gravaminele najionafe-biserice~ti din timpul absolutismului,
~i cuprinse, intr'o expunere clara,· planurile lui -~aguna privitoare
Ia organizarea bisericeasca.
Dup~ o energica a~uza Ia adresa ministrului Thun, care
trateaza biserica romiinii ortodoxa, ca ~i cum aceasta ar fi 1·amas
tot in starea de «biserica tolerata», cum erit inainte de. 1848,
~aguna cere 1, regularea pozijiei bisericei gr.-or!. din Ardeal
faja de stat ~i de celelalte biserici, ]Je bazil egaleUndreptd(iri;
· '
2, sa se deie acestei biserici numirea pozitiva, singura · corecta
e n de biserica greco'orientala; 3, Ia casatoriile mestecate aceastii
biserica sa nu mai fie desconsiderata ~~ nedreptatita; 4, tot ase- .
menea in privinja trecerilor · rellgionare deJa o confesiune Ia
alta sa nu i-se puna piedeci; 5, sa .se admitii organizarea con·
sistorului pe baze canon ice ~i istorice; 6, sa i-se puna Ia dis-
" pozijie mijloacele necesare pentru organizarea seminarului, in
a, sa
conformitate en cerinjele timpului; 7. sa i-se faca posibila or·
ganizarea parohiilor ~~ dotarea preofilor; 8, sa i-se dee fondu-
rile spre administrajie ~i chivernisire proprie; · ~i 9, sa i-se re-
i Epistola din Worlik 15 Aug. 1855 ... <<ich beabsichtige bei meiner
Riickreise die sen Gegenstand eindringlich bei Seiner Majestat ·zur Sprache zu
bringen. lch werde ctabei Gelegenhelt haben, mich tiber die bedrangte Lage
Euer Excellenz und. die Nothwendigkeit eilles Majestats-Recurses auszu-
sprechen und titir ·die a, h. Befelile erbitten, in welcher Weise derselbe zur
a. h. Hand unterbreitet werden ~firfe~ - Primind aceasta epistola, $aguna
scrie in dosul ei: «Sit-! find Damnezeu I»

106
cunoasca acestei, biserici dreptul Ia metropolia sa istorica lasiin-
ilu-li-se credincio~ilor ei speranja miingiiitoare de a-~i vedea
«vechia lor mitropolie reinviind in striilucire noua».
· Aces! memorand, insojit de recomandajia favorabilii a lui
Schwarzenber~, fu inaintat impiiratului, ~i mi lipsl a-~i produce
efectul dorit. Imparatul - scrie ~aguna in Memoriu - «dupace
a viizut cuprinsul recursului meu, a dojenit pe ministml Than,
care de atunci se purta cu lucrurile noastre biserice~ti ~i ~co­
lare ceva mai delicat, dar tot cu du~miinie».'
Aces! memorand ciitrii monarh, Iuera! cu multii ingrijire
~i temeinice cuno~tin(e, este un splendid monument de energie
~~ "iscusin(a diplomaticii. Spuniind adevaruri tari ~i jignitoare
pentru sfetnicii iniiljatului imparat, ~aguna i~i ridicii glasul de
protestare impotriva unei cilrmuiri, care in Joe de a-i facilitil
greutii(ile enorme, ce aveil de invin·s, ii puneii piedeci Ia tot
pasul. Din paginile acestui vast memorand se i~al(ii superb fi-
gura de luptator indriiznej a lui ~aguna, care atins in demni-
tatea sa nu se sfie~te, chiar intr'o scrisoare d\tra monarh, a rupe
siige(i de ironie Ia adresa unui ministru omnipotent ·ca contele
Thun, care se pripise a spune despre profesorii seminarului din
Sibiiu, ca sun! ni~te autodidac(i, ~i voind sa respinga sau sa
ziidiirniceascii planurile lui ~aguna, il sfi!tuia sii studieze · orga-
nizarea institutului teologic din Cerniiuji sau a seminariilor ca-
tolice. 2
1
Memorial anul 1855. Schwarzenberg insu~, intr'o ~unga scrisoare
dela inceputul -anului 1856 face lui Thun imputi1ri meritate pentru pornirea
sa du~manoasa bisericii ortodoxe, pe care o timbrase intr'un act al sau de
~ism a ruginita (verrottetes Schisma). «Asemenea expresii ~i intenVuni- -· ii
scria Schwarzenberg - s'ar mai putea justificit, c3.nd le roste~te un episcop
fanatic, dar ele sunt cu. totul neobicinuite, cfrnd izvoresc din peana unui
ministru chemat la inUltimea imparVala a carmuirii unui stat»., Arata mai
departe, ca sprijinirea unitilor din partea statului, de multe-ori in paguba
ortodoxilor, e o procedare nenorocoasa, c:;are are darul de a-i convinge pe
ace~tia din urma, ca ei nu pot sa a~tepte nici un bine dela :Stat ~i sunt
d_eci in mod firesc indrumati cu simpatiile lor in afara, catnl alte state,
unde ~i credin1a lor poate afla ada post. $i termina ~ "Ein Gefiihl hanger
Besorgnis verbreitet sich im Lande. Siebenbiirgen kann nur ruhig bleiben,
we.nn die Regierung von dem- Grundsatz.e nicht weicht, jeder Kirche Recht
and Schutz zn gewiihrem publ. Ia Dr. II. Pu~cariu. Metropolia etc. Acte
,pg. 155-6.
2 "vielleicht wei! ich auch fiir einen Autodidaktos gelte», adaoge $agun·a
in ton ironic, potolit, din care se simte insa indignarea.
107
Jar Ia punctul (7), in care se vorb_e~te de regularea paro:
hiilor, :;>aguna se roaga cu supunere a i-se da voie, sii fie insu~
rnai bine informal asupra imprejuriirilor ~i sa cunoasca to,ate
trebuin(ele ~i neajunsurile bisericei sale mai exact, deciit mmt-
s\rul Thun, care exprimase pilrerea ciudatii, cii numai in ace]e,
Jocuri sii fie preot roman ortodox, unde numiirul credincio~ilor
e eel pu(in 1000. ~aguna aratii absurditatea acestui principiu, '
prin care li s'ar face mare n_~dreptate ~o~ii~ilo_r ortod?qi,
ajungiind cele mai multe par?hn ale l_o: s_a fte ltpstte de pastor
sufletesc numai din cauza, ca sun! mtct ~~ nu au 1000 de su-
f]ete. Dar adeseori in aceste parohii mici - observii ~aguna
_ -evlavia ~i spiritul de jertfa e cu mult mai mare, deciit in cele
mai insemnate localita(i.
n)t atilt de caracteristicii e ~~ aluzia, - cam usturatoare
pentru birocratismul austriac greoiu ~i incalcit - in care aratii,
cii deJa numirea profesorului Dr. Pantazi piinii Ia confirmarea
lui de catrii guvernul Majesta(ii Sale a !recut vreme atilt de in:
delungatil (14 luni), inca! decretul de aprobare a! guvernului a
giisit pe vrednicul Pantazi dormindu-~i somnul de veci in pacea
cimiterului.'
*
La doi ani dupii lupta aceasta diplomatica, a! ciirei sfar~it
ie~l cu totul in favorul lui'9agu.na,. acesta af1and~-se in Viena,
cerceteaza iara~ pe implacaijilul mmtstru Thun m 7!19 Sept.
1857. Este deosebit de interesanta ~i edificatoare convorbirea,
ce s'a,desfa~ur~t atunci intre ace~ti doi barba\i de stat. Spre a
0 eterniza, ~aguna a redactat imediat un ziar amanun(it, • din
care se vede, cu ciita dibacie ~~ francheja respingea el toate
parerile lui Thun, strivindu-1 cu argumentele sale, inciit acesta
Ia un punct a! discu(iei, ne mai putand aduce nici un argument
serios, spune, eli el deJa credinta sa catolicii nu se abate ~i se
mir~, de ce nu voiesc to(i cre~tinii sii recunoasca primatul papal.
t «<m Interesse der bedrohten Kirche muss ich als Bischof gegen
ein Qlosses Zahlenprinzip mich erkliiren».
2 cf. pet. VI. "Die bisehbfliche Diiicesan-LehYanstalb tract. rom. Ia
Popea,' biografie pag. 97 ~i urm.
B dntiilnirea mea en Esc. Sa dl ministru de cult la Viena In -7/19 Sept.
1857» publicata la Dr. 11. Pu~cariu: "Documente pentru istorie ~i limb<'l.l>
I. pag._ 314-321.

108
«Aici am tacut pu(intel - scrie $aguna in ziarul siiu - ~i a poi
am zis: .tot insul bine face, daca ramane pe langa convingerea
sa, dar apoi sa pazeasca, ca cu convingerea sa, mai cu seam&
religionara, sit ·nu fie nimanui spre stricare. Eu ~i · eparhia mea
intreagi\ ri\manem in Iegea noasira, in care ne-am pomenit, cu
care nu facem nimiinui nici o dosada, ciici ~ntem supu~i cre-
dincio~i ai impiiratului, cinstim ~i omenim t ate confesiile ~i pe
a
to(i crqtinii, ~i dorim, ca ~i cu noi in privin bisericii noastre
a~a sa pii~eascii stiipanirea, ca ~i cu al(ii de alte religii, ciici to(i
de~l suntem impiir(i(i cu numirea religiilor noastre, suntem de-
,1 1
·.' 1 ·.''
''
opotrivi! inainea cre~tini\tii(ii de a toatii lumea».' La ceeace
1
Thun reflecteazi!, cii nu admite aceastii piirere («das kann ich
' i'
als Katholik nicht annehmen») ~~ ca e sigur des pre loialitatea
lui $aguna ~~ despre dibiicia lui de a conduce biserica, dar
I I, pentru urmatorii lui nu are nici o garan(ii, de aceea crede, di
I"
II Ia ~edin(ele consistoriale e necesara prezenja unui comisar im-
piiriitesc, cum existi! in Rusia ~i in Orecia. «Ce zici Verekrtester
Ia aceasta ?>>
$aguna riispunde, cii aceasta amenin(are nu-i pricinue~te
nici o grije, fiindcii «una ca aceasta nu se poate intampla» din
simplul motiv, ca «stiipanirea noastrii.:. este mai presus de
gandul acela de a supune vre'o biseric~ unor masuri, cari nu
se potrivesc cu duhul lumina! a! Iegisla(iei noastre impiiriite~ti
(«mit dem erleuchteten Oeiste unserer Kaiserlichen Legislatun ).
Apoi nu trebue luat pilda dela o abnormitate .~i silnicie, ciici
Rusia ~i Orecia cu totul altmintrelea (in ~~ biserica catolicii,
decum o line stiipanirea noastrii. La noi este deviza lmpiirii-
teascii: Cu puterl unite, drept egal pentru to(i («Mit Vereinten
Kraften, Oleiches .Recht fiir Aile») a~a darii aceste temeiuri sun_!
hotiiritoare (massgebend) pentru noi, dar nu miisura stiipanirei ·
ruse~ti sau a celei grece~ti, cari (in desvoltarea bisericeasca, adecii
J luminarea ~~ propii~irea popoarelor sale in ciitu~i» ...
Acl Thun, ne mai avand ce reflecta, se abate deJa meritul
;IIi'I
I, I'
discu(iei ~i spune, ca au sosit pari impotriva lui $aguna, care a
''
degradat un preot din cauzii, cit a !recut Ia religia catolicii.
!f
I' $aguna riispunde cii a degradat nu numai unul, ci mai mul(i,
~~ totdeauna va degrada pe ace! preot a! siiu, care va face tul-
,j'
·.·r·•.·
i' ' Ibidem pg. 318.
i'
'I'1'1,
109
burari religionare, iar dacii trecerea o face din convingere,
atunci il «sloboade cu pace, nevoind sa fad\ vatamare cuge-
tului nimiinui»
Convorbirea se terminii cu promisiunea lui $aguna, cii
va inaintil o nouii peti(ie pentru dota(ia clerului.
v.
Colecte ~i fundafiuni.
Chestia dota(iei clerului a dat mull de Iucru lui '$aguna.
Incepimd din 1848, de cand a fiicut cea dintai incercare in pri-
vin(a aceasta Ia ministrul Eotvos ~i dela !ntinsul ~e~oriu '
inaintat ministerului din Viena «pentru dota(Ia clerulm ~~ a das-
ciililon, a mai stiiruit in diferite randuri ' pentru imbuniitii(irea
starii materiale a preo(imii. A ~i ob(inut diferite ajutoare, mai
mici ~i mai mari, iar Ia 1854 3 a reu~it a stoarce guvernului
hotiirirea, ca de aci inainte ~i preo(ii ~i inva(iitorii romani sa
fie tmpiirtii~i\i cu por(iuni canonice. Dela aceastii hotiirire prin-
cipiarii panii Ia traducetea ei in faptii mai trebuia insii mult~
vreme. $aguna nu era omul, care sa a~tepte totul de SUS, Cl
vazand CU cata greutate i se dii cilte 0 farama din bogateJe
visterii ale statului, cerci! in jos a face din spiritul de jertfii a!
1 din 1 lanuarie 1850.
2 Astfel ~i intr'o petitie inaintata Ia 9 /anuarie 1851 ciltra min. Bach,
iar in 1852 dililtorind Lmpa'ratul prin Ardeal, i s'au inaintat ~i IurOin partea
preotimii din diferite tinuturi mai multe peti~ii in acest sens. In 2 Iunie 185?
guve'rnul cere «anteacte» ~i deslu~iri, cum ~i prin'ce mijloace s'ar putea
regula chestia aceasta. Intr'o petitie de mai til:ziu (14 Apri!ie 1858) $aguna
exprim<l aceste vederi juste: «] e treuer und gewtssenhafter Knche und Sehule
ihren schweren und hochwichtigen· Beruf erfilllen, desto fester werden auf der
Grundlage der Religion und der durch ihre Segnungen bewirkten wahren
Bildung die Stiitzpfeiler fiir die staatliche Ordnung und ware Wohlfart
der VOlker sich gestalten. Wie soll aber eine Kirche- ihre Aujgabe erjiillen,
wenn ihr die Mittel zu jreudiger Entwickelttng ihrer Thiitigkeit fehlen, wenn
ihre Seelsorger and Schullehrer zu harier. Entbehrung verdam_;rzt, s~att ihrem
innern Berufe nachgehen. zu kOnnen, gleich dem letzten Taglohner t~n sauern
Schweisse ihres Angesichts zii erst das iiigliche Brod sich erwerben mtissen, am"
nur leben za !Wnnen» ...
" 21 Iulie 1854.

110
credincio~ilor sai, pe langa toata siiracia lor zaticnitoare, un
imbel~ugat izvor de mijloace materiale, pentru a face faja mul-
telor trebuinje biserice~ti ~~ ~colare.
In virtutea hotaririi sinodului din 1850 (Nr. 21) cerii ~i
ob\inii concesiune dela guvern spre a putea face o colecti! in
eparhia intreaga. Aceasta colecta dactu, pana in 1 August 1852 suma
de ~6,062 fl. ~i 44'/, cr. «Cu banii ace~tia - scrie $aguna in
. darea sa de sama' - s'au cumparat doua case, ~~ adeca una
in cetate sub Nr. 19 cu 20.000 fl. argint, iar alta in~suburbiul
losefin sub Nt·. 92 cu 6000 fl. argint, pe casa cea sub Nr. 19
s'au platit 16.000 fl. ~i a ram as datorie 4000 fl.. arg, pentruca
suma de' 4062 fl. 44'/, cr. s'a rejinut pentru intampinarea chel-
tuielilm Ia cumparar ea casei de snb Nr. 19 ~i Ia inzestrarea
seminarulub. 2
Jar Ia moartea iubilujui sau secretar Dr. Origore Pantazi,
$aguna puse din banii sai) temeiul unei fuudajiuni de 2000 fl.
m. c. «Care sa fructifice 100 de ani ~i apoi !mplinindu-se ~irul
anilor acestora, sa se foloseasca protopopii ~i preojii no~tri din
cametele acestui capital pentru toate veacurile din neam in
neam>>.' Indeamna ~i pe aljii sa contribue Ia aceasta fundajie,
1 din Sibiiu 1 August 1852, iar pana in 1 August 1853 suma coledei
s'a urcat Ia 27,601 fl. 301 / 2 cr. cf. eire. nr. cons. 804,1835, in care scrie ~aguna:
«putem fi incredintati;ca jertfele noastre vor aduce foloase, ~i adeCa inflorire
",.., ~i cinste Eparhiei noastre. S:unt in starea cea placuta, unde pot vesti preo-
timei ~i poporului nostru eparhial vestea aceea imbucuriltoare, ca. pe·foamna
viitoare se va deschide in casa cea nona, acum cumparata Institutul eparhial
Pedagogico-Teologic, unde se vor Cre~te Dascali ~i Preotii no~trii pe viitor»,
- Sa~ii au protestat impotriva cumpararii casei ·celei mai mari, .dup.1 .cum
afl.1m dintr'o epistol.1 a lui Florian Aron catnl loan Maiorescu (din Sibiiu
17 lanuarte 1852): «Eri se duse Ia Principele o deputatiune de Sa~i, ca Sa
protesteze contra lui ~aguna, pentruca vrea sa cumpere casa lui Apor.
'' Principele, nzir nichts, dir nichts, i~a ocarit frumos ~i iRa dat afari1» ... (<:f.
corespondenta lui I. Maiorescu, intre nzss. Acadenziei Ronulne.
'ii
2 Inainte de a face aceasta colecta ~aguna cumpilrase din banU sili
o gri!dini! mare in Sibiiu, cu 6000 il. (Conv. Lit. 1899 pg. 1109).
° Cf. eire. Nr. cons. 36/1855. «Monunzbti at protosincelului Grigorie
Pantazi>), in care ~aguna aduce laudele cele mai cillduroase acestui vrednic
tanar, care «era un exemplar rar in veacul nostru atat in privinta naravurilor
sale bHinde ~i domoale, cat ~i in pr~vinta talentului sau. El a fost frunzos
fa chip, copt la minte, infelept fn ~tiinfe, bun ~i compdtimitor cu inima. In
el am aflat adevarul acela mare, cil acel bdrbat este casa infelepciunei,_ carele
are ru~ine nobild "/.naintea mai nzarelui sdu ... SS.rguinta ddnsului in cetirea
111
ca sa sporeasca cat mai repede, ~~ scrie: «Bucuros a-~i fi pus
eu ~i inai mare suma In fundajia aceasta, dar imi veji crede,
ca mai mult nu am putut face».
Despre colectele facute, despre sporirea fundajiei Pantazi,
!n fiecare an !n~tiinja $aguna credincio~ii sai prin circulare.
Astfel Ia inceputul anului 1858 aducand Ia cuno~tinia tuturora:
ca fundatiunea Pantazi s'a spo'rit pana Ia suma de 4850 fl. ~~
16 ct. m. c., arata ca averea clerului, oricat de mica, o ingrije-
~te ca <<Un amanet ~rant».
«Precat simt ~i cunosc marimea ~i greutatea chemarii mele
arhiere~ti - scrie $aguna' -· pe atata rna straduesc, ca sa lac
din destul chemarii mele; ins a numai pentru una rna do are
inima ~i adeca pentru aceea, caci nu rna iarta !(11prejuriirile ~i
puteriie mele, ca sa fac atata, cat a-~i dorl sa f~: pentru ~l~ru~
~i poporul nostru». Nadajdue~te !nsa,. ca fundajrrle lur n~rcr ~~
neinsemnate ca ~i samanja mu~tarulut>> vor sporl «Cu ajutorul
lui Dumnezeu, daca le vom grijl cu su{let carat» ...
cartilor, conversatia dfinsului cu bllrbati ale:;>i, ~i ndzuiala diinsului cdtrd
cu1;rinderea fnvdfdtuYilor !ji sjaturilor mete, i-au adus lui un . sbor a~a de_
puternic in toate, inc8.t renumele lui ~el ~u~ a ~atrun~ pana ~!
mai 1nalte. A~a a sporit fiul meu Gngone m fnca-lm Dzeu, m mmultirea
1: soct~ta~I
~tiintelor .~i cuno~tintelor sale, precum ~i in staruinta cea neobositil de a
impli.nl chemarea sa.. ' De aceea !Ram denumit de secretarul .meu, ... de care
post edt el vrednic in intelesul eel mai adev_arat al acestm c~vant mul~
inSemnator. Lucrurile lni scripturistice din arhiVul nostru sunt a tate a. dove_zi
penfru toate veacurile des,rre aceasta· a mea marturisire». - In menzon~l
sau ~ag~rta vorbe~te in 2 locuri, (Ia .anii 185~ eyi 185~) .iara~ cu .laud_; man,
despre Pantazi a carui moarte 1-a sagetat pana Ia mimfi, cfici «dansul a
fost pentru cle~·ul nostru o achizitiune de tot excelentii ... el. a fost mfina
mea dreaptd, el pdtrandeit cu agerimea priceperii sa~e in [undul ideilor mete
~i ~tia sa le puna pe h!lrtie intocmai pre cum m1Rle. gande~m ~u acel..ea:
Pentru aceasta mare ~i ireparabili1 paguba am jost fil sunt mtnstat pana
Ia moarte» . ..
1 cf. eire. din 25 Ian. 1858 Nr. cons. 115.
 112

VI. (
'i.
". Biserica catedralii.
In 4 Septemvrie 1851 ceruse ~aguna dela magistratul Si-
biiului, sii-i puna Ia dispozijie un lac comunal potrivit spre a puteii
zidl o biserica catedrala ' ~~ un semina~. In numele magistra-
tului ii riispunde, 2 «domnul consul al cetiijii Sibiiului «baron
de Konradsheim, ca ora~ul nu are Iocuri disponibile, fiindcii
toate cate le·a avut, le-a pus Ia dispozijia «inaltului guvern
pentru ridicarea zidirilor erariale» a~a, incA! ~i comuna insa~ a
trebuit sa cumpere pentru scopurile sale Iocuri dela privaji.
In toamria anului 1857, fiind in Viena, cu ocazia unei
audienje private Ia monarh, ~aguna a~terne pe langii aile pe-
tijii ~i una, in care cere permisiunea de a putea face o colectii
in toate provinciile monarhiei austriace, cu scopul de a zidl.
catedrala din Sibiiu. «Telegr. Roman>> • aduce in 17 Oct. ~tirea
ii': cii <<Majestatea sa cu preainalta hotarire din Laxenburg s'a in-
dural a sancjionii cererea aceasta».
La sarbatorile Craciunului din acela~ an se adreseaza'
~aguna tuturor credincio~ilor siii, aducandu-Ie Ia cuno~tinja
incuviinjarea monarhului ~i indemnand pe fiecare, sa jertfeascii
pentru aces! scop, cat II vor ierta puterile «~tiind, cil nu omului,
ci lui Ditmnezeu daji, ~i ca nu cer pentru mine, ci spre milri-
rea lui Dumnezeu ~i spre binele vostru, cii avem ~i astiizi
cateva sute de copii Ia Sibiiu, in ~coalele de acl, ~i bucuros
i-a~ aduna langii mine in toate Duminecile ~i silrbatorile Ia
slujba d·zeeascii ~i cu osardie le-a~ da lor invaji!tura in toate
~i pentru toate spre binele lor ~i spre bucuria noastrii a tutu-
rora, dar nu avem blsericii, unde sa-i adun» ....
De bucuria aceasta nu erii sa aiba $aguna parte in vieaja
sa, dar lui ii revine meritul initiativei intr'un limp crancen,
1 La )nceput erau sperante, ca aceasta cerere a lui ~aguna va fi
ascultata. Aron Florian scrHt lui I. Maiorescu, chiar dupa raspunsul negativ
al magistratului: «Sa~ii vor sa-i dee (lui ~aguna) un loc la Poarta Cisnadiei
spre a_ zidi Catedrala, care este un proiect pe hil.rtie» (l. c. epistola din
19 febr. 1852).
' Din 27 Nov. 1851.
' Anul 1857 pag. 329.
' Circ. dtto 1 Dec. 1857 Nr. cons. 980 cf. <Luceafilrul> 1906 pg. 188.
 114 115

cand orice mi~care, orice ini!iativii romaneascii intampina o mul- Ajungand mai tarziu in pericol o sumil de 20.000 fl. din
jime de piedeci di.n partea guvernului absolutistic. El lnsii pe fondul Catedralei, elocaji in acjiuni Ia societatea montanisticii
toate le-a ~tiut lnliitura, fiind norocos a ca)liga printre cei dintai . (Sz. Domokos), ~aguna doneazii alte 25,000 fl. 1
donatori spre aces! scop pe insu~ impiiratul cu suma de 1000
galbeni, ~i pe guvernatorul Ardealului, principele Schwarzen-
berg cu 50 galbeni, langii cari se alaturii ca al J.Jea mare do- VII.
nator «robul lui Dumnezeu Andteiu cu 2000 fl.» Colecta s'a
inceput cu mare lnsuflejire • ~i rezultatul ei a lost Ia sfar~itul Neinfelegeri confesionale.
anului 1858 suma de 28,347 fl. ~i 47 cr.
Frumoasa pornire de friitie ~i solidaritate na(ionalii, care
* facuse in anii 1848-'o-9 sa amuteasca ura confesionalii, se poticni,
1 1nsufletirea ob?teasca o talmacesc 'coloanele ziarului <<Tel. Rom,» din nefericire, ~i ea acum in timpul de asuprire ~i pace inarmatii
dela inceputul 'anului 1858, in prozii $i ln versnri: a absolutismului. Rivalitatea intre Sibiiu ~i Blaj pornise pe chestia
«Ceriul ?i pamllntul astazi dupa prorocie sa se veseleasca, ingerii cu mitropoliei, deoarece in programul national din 3/15 Maiu nu
oamenii duhovllice9te sa pnlznuiasca, eel Dumnezeu in trup s'a ariitab ... se fixase anume, ce fel de mitropolit cer Romanii: gr.-ortodox
«nespusa este insufletirea cre~tinilor no~tri ?i multamirea catra prea inaltatul
sau gr.-catolic, ci se stipulase, in general, ca a! doilea punct de
nostru imparat, caci s'a indurat a diirul una mie de galbini spre acest scop
sfilnt; lmpdratul sttt- ln fruntea colectei, a1;;a zice bogatul ?i silracul ?i il bi- program: «restituirea mitropoliyi romane, dupii vechiul drepb.
necuvanta pana Ia posteritatile cele mai de apoi» ... (pag. 17-18). Aces! vechiu drept istoric fire~ie era pe partea bisericii orto·
Parohul gr. nlS. /. loanoviciu din ferihaz, versificAnd circularul lui doxe, reculegerea careia nu era insa dorita de catolicismul do-
~aguna, (Nr. 900) exclami!:
minant. ~i biirba\ii conduciitori s'au convins curand, cii impre-
«0 'ndurate imparate! $i trona! sd-l stdpt1ne$ii !» jurarile nu permit unirea tuturor Romanilor sub un singur cap
Milostive majestate «Exc.elentia Sa baron de ~aguna
bisericesc, cum unii dintre tinerii conducatori o vor fi dorit Ia
Care te-ai. indurat Ne binecuvfinta cu mfina.
. ' ~i pe noi ne-ai aratat Preasfin1iful arhiereu 1848, in avantul lor idealist. De aceea socoteau, ca va fi bine
,. :i'' Asemenea altar neamuri Ne 'ndeamna cu sfatul san ·sa ceara ~i uni\ii mitropolit, cum ceruserii ortodoqii in sinodul
Ce sunt i tronului ramuri ~i ne arata cu dreapta din 1850 ~i sa staruiascii ~i unii ~i al\ii a se emancipa de «Sarbi
. . . . . . . . . . Cu cuvantul ~i cu fapta ~i de catolici», cum scrie Oavriil Muntean intr'o epistola catra
Ba in-ca te-ai f?i-'ndurat Daruind un dar ciootif
loan Maiorescu. 2 Acesta publica in Vi en a Ia 1850 o bro~urii '
Clerul ni 1-ai inzestrat De 2000 de argint
Cu Suma galbini tJ mie Ltingd mila 'mpib·dteascd .1ncat' se 'nd~amnil spre uimire Dar nadejdea imj arat<l
Domnul din ceriu sa te tie! fat' $i cea arhiereascd ~i cei ce sunt cu 'naltil gindite !... Aceea cereascii polata
~i de 'nalta familie fratilor de o credinta Nu ~tin ajunge-voiu ~i eu ~i de multeori ca 'n vis
Sa-ti deft cerul bucurie! Strigati glas de birain(d Sa-mi plec acolo genunchele men, Vid altaru-i sfant deschis.
Cu aceea impn!una · Un veac nou ni-s'a ivit Mai departe ·despre ~aguna zice:
Zed de ani ca s~ trdqti Bucurie ne-a vestit» (~.a.m. d. pg. 24). «in grija lui turma 'ncredintata Rugam pe Domp.ul de ajutor
Jar «Un preot bdirfiR» din Sighi~oara (probabil protopopul Zaharia Se vede mult inaintata Spre a-1i fi nazuintele cu spor
Boiu) .publica sub titlul: "Sentimente,- cU priltjul colectei pentru biserica Cate- Ca-i e pastor adevarat Ca ~i aceasta sfanta zidire
drald ln .Sibiiu, cdird_ P. S. Exc. Sa Dl episcop Andreiu baron· de $aguna» Ce priveghiaza ne'ncefat S'ajunga. dorita saV&r~ire
o sumll de versuri, din cari extragem urmatoarele-; Ca turmei sa-i dea nutret sufletesc Nepo{ilor adeverinfd
«Prea Luminat ~i Preasfintit Parinte Acestui lucru prea maret Pazind-o· de lupii, ce o prigonesc. De-anoastrd'nDamnezeucredinfd!»
De af? ave_ii ritoricef?ti cuvinte, ~i mai inalt ca orice pret! ' cf. Actele sinodului din 1870 pag. 45-6. (pag. 48).
2 «Conv. Lib 38 Nr. 7.
Sa-mi pot adeveri dorirea Ce cu 'ntelepte chibzuiri
3 Die Rechte der romtinischen Nation gegen die Angriffe der
0:!' o amr sa Vad ~i. sa.Var~irea L-ai ad us la astfel de._ porniri
Sachsen>>.
s•

116
in aces! sens, arata.nd, ca ~i unii ~i al(ii au drept de mitropolie,
dar ca ar fi cu putin(ii $i o mitropolie comuna pentru to(i.
Episcopatul catolic pa~ise in 1850 cu. totul agresiv in con-
tra lui ~aguna ~i a bisericii ortodoxe," dand insu~ primatul din
Strigoniu alm·ma, cii «tmirea>> ar fi periclitata, ~i debitand <<min-
ciuna piramidalil», cum scrie Bari(iu, • ca .in timpul revolu(iei
300 preo(i romilni uni(i ar fi lost uci~i de Romanii ortodoc~i.
Pe ~aguna n indispuneau mult ~~ tendin(ele episcopului ~i mai
tarziu mitropolitului Alex. Sterca sulu(iu, care scria in pastora-
le!e sale, ca dorin(a imparatului ar fi «unirea>> tuturor Romil-
nilor, iar in cuvantarea de instalare, citand locuri din sfanta
Scri?turii, cari puteau fi tiilmacite ~~ intr'un fel ~i in altul, se
ruga .ca duhul slant sa lumineze na(iunea romanii ~i s'o indemne
spre «Unire». 2 -
',! ~aguna a riimas foarte indignat, cand episcopul ~ulu(iu i-a
'trimis ~i lui un exemplar din aceastii cuvantare, ~i II invinul Ia
guvernatorul Schwarzenberg, ca are tendin(e de proselitism.
Tras de acesta ·Ia riispundere ~ulu(iu se scuzil, ca· n'a avut
I, nicidecum gandul de a-1 supiira pe saguna, ci i-a trimis cuvan-
tarea sa numai «in semn de stimii». in sfar~it Schwarzenberg
constata, cii in acea~tii cuvilntare se cuprind de !apt unele ex-
' Yo!. II. pag. 655.
2 Dupace citeaza v. 11. c. 17 din ev. loan 9i condacul dela Rusalii:
«cfi.nd a impiirfit limbi de foe, pe toti intr'o «unire i-a chemab, episc. ~ulutiu
zicea in cuvantarea sa rostita cu prilejul «suirii in scaunul .episcopesc»:
«Aceasta sfdnta unire sa o cerem dela Dumnezeu, in care au fost ~i stnl- '
bunii no9tri, in care au fost ~i tnlit 9i d-ze9tii S. S. Parinti ai bisericii -Ra-
saritului: Sf. Ciril, Sf. Atanasie, Sf. loan Hrisostom, Sf. Vasilie, Sf. Ori-
gorie CuvantiHQrul de Dumnezeu, 9i tofi sfintii din Rilsiirit. Aceea~ sftintd
unire sd o cerem dela Dnmnezen, jdfd care bine pe seama ndcinnei noastn
nn este... Sa ne rugilm pentru capul bisericei Pre3.sfintitul-Patriarhul nostru
Evlavie at IX-lea» etc ...• cf. pag. 43 a acestei ·cuviintari,·tipll.rita «in Buda
1851 Ia C. R. tipografie a Ulliversitatii Pestane)>, cf. ~i Baritiu vol. III,
pag. 559-560, unde se zice, cil «vointa mai inaHa a -cercurilor din Viena» ·
ar fi fast «unirea religioasa a tuturor Romlinilor, chiar ~i a principatelor ':
romfine» ~i se aininteyte, cum ~ulutiu cercase la 1850 a-1 indupledt pe
$aguna sa treaca la unire, ca Sa ajunga arhiepiscop unit, iara el Alexandru
(~ulutu) sa rilmfiie ca episcop. Dar, cum observil Baritiu, <'~ulutiu» i~i
alesese n'iu omul, caci ~aguna ii rilspunse scurt: «pentru nici un fel de dem-
nitate ~i rang nu' mil fac apostat».
117
presiuni, cari pot da ansa Ia diferite tiilmiiciri; ' ~~ de aceea
supiirarea lui saguna nu erit lara orice temeiu. Aceastii supa-
rare crescu ~~ mai mult, cand prin infiin(area grabnica a mitro-
poliei gr.-cat. Ia Blaj ~i a celor douii episcopii Ia Ohe~·Ia ~i LugoJ,
~aguna i~i viizu, dacii nu ziidiirnicite cu :ot~I, in once caz ama-
nate pentru Iungii vreme, rezultatele starum(elor sale" pentru
reinfiin(area mitropoliei istorice. Socotia ded aceste. masun c~
atacuri indirecte, dar foarte dureroase, ale lUI Thun ~~ regtmulUI
ultramontan impotriva bisericii ortodoxe .. Si nu era singur de
aceasta piirere, Schwarzenberg insu$ o impiirta~ia, fiicand mi-
nistrului Thun impuliiri pentru aceste miisuri, cari emanau dela
el in mare parte. '
Pe Iangil ac~ste semne viidite de asuprire a bisericii ro-
mane ortodoxe din partea regiinului, care nu era nid decum
impartial, o muljime de supiiriiri ii cauzau lui ~aguna ~i rapoar·
tele ce sosiau necontenit dela preoji ~i protopopi, despre ne-
inteiegerile, ce se iveau intre ei ,~i preo(ii gr.-catolici cu prilejul
casiitoriilor mestecate, a trecerilor dela o confesiune la alta sau
Ia diferite slujbe biserice~ti.
in toate aceste chestiuni !;laguna luase dispozi\ii in confor-
mitate cu principiul fundamental de egalii indreptii(ire confe-
sionala ~i cu ordinele guvernului. Sinodul din 1850 aproba de-
merlmrile !acute de ~aguna pentru a ajunge Ia buniiin(elege~e
~~ pace confesionalii, «<a care consistorul gr.· cat: del a Muncacm
s'a invoit, dar nu ~i consistorul gr.-cat. dela Blap.• In acela~ an
comunica preo(ilor ordina(iunea ministeriaHi privitoare Ia felul
1 ln epistola sa ciltra ~~aguna (din 4 · Junie 1852) comunica Sch:'ar-
zenberg rezultatul ~ interventiei sale, scriind intr'un loc: «Da -~er fraghche
Hirtenbrief j~doch allerdings eine zweidentlge Auslegung zulasst,, so ha~e
ich nicht unterlassen, dem Herro Bischof Schullutz diesenJ.Jmstand ausstelhg
zu bemerken».
2 Astfel in citata (pg. 122) hartie a sa dela-inceputul anului 1856 scr~e
Schwarzenberg: «Warum, kan man billig fragen, warum wurde, wenn d1e
Nichtunion mit ihrem «verrottetem Schisma» ohne sie in sich zerfallen muss,
der angeblich SQ frischen und anziehenden Kraft der Union dnrch Erric~­
tnng einer Metropolie and zweier neaer Bisthiimer von Staatswegentmter dte
Arme gegriffen ?>> ••• cf. ~i p<lrerea lui Barifiu vol. II. pg. 736.: «~stild~ta
Ie cazu bietilor uniti mura in gunl tara multil osteneal<l» ... ~~ Fnedenjels
o. c. vol. ll. pg. 194.
s Memorial, aiwl 1850.
 118
cum trebuesc !acute trecerile deJa o religie Ia alta.' Iar spre a
inlatura cu totul astfel de frecari neplacute, ordona Ia sfar~itul
anului 1852, ca «preojii -gr.·orientali ~~ preojii gr.-cat. sa nu se
mai amestece cu slujbele».'
Cu toate acestea neinjelegerile se continua ~i uneori ele
degenereaza in certe mite ~~ in defaimari ingrozitoare, Astle!
Ia sfar~itul anului 1854, aducand Stefan Oberman din Oalaji
parohului gr.·cat. Stefan Suciu Ia cuno~tinja intenjia sa de a
trece Ia biserica ortodoxa, ·acesta se napuste~te, inaintea marto-
rilor, cu vorbe urite asupra protopopului din Hateg, Mihal Ma-
ximilian, numindu-1 «magarul de protopop»; ~i asupra lui ~a­
guna, pe care il intituleaza: «calul ~i Antihristul eel mare :din
Sibiiu». 3
De alta parte «Oazeta» din Bra~ov, - pentru care staruise
~aguna in 1850 Ia guvernul ardelean, ca sa poata iara~ aparea
- nu lipsia nici ea a da, din cand in cand, lui ~aguna cate o
lovitura invaluita in !raze sunatoare. Tinand seama de toate
i aceste antecedenje nenorocite, e foarte explicabila susceptibili-
tatea confesionalii a lui ~aguna, mai ales ca aproape in toale
cazurile nu el este, celce ataca, ci e insu~ eel atacat ~~ dator
deci a se apara pe sine ~~ biserica sa.' Aceasta o accentueazii
~~ loan Maiorescu, insu~ ·unit - intr'o epistola catra ~aguna din
1850 scriind, ca doji Romanii cei buni, uniji ~~ neuniji cunosc,
ca peatra scandelei vine dela Blaj ~~ nu de!a Sibiiu». 5
La sfar~itul anului 1855 $aguna pierzandu-~i rabdarea
«sfatue~te ~i roaga>> 6 pe credincio~ii sai, ca «nimenea sa nu
cumpere, nici sa ceteascii «Oazeta de Transilvania», ce iasa sub
redacjia lui Jacob Mure~an, nici calendariul lui Gheorghe Ba-
ritiu». Aces! slat arhieresc e precedat de o Junga motivare, in
' Circ. Nr. Cons. 141--1850.
' Circ. Nr. Cons. 1171--1852.
3
Acest caz e citat ~i in Memorialul lui ~ag. la a. 1855.
4 en totul preste 27,000 fl.
fn epistola catra I. Maiorescu din 3 Iulie 1852, scrie Aron Florian
astfel: «epistola enciclica a lui ~ulutiu r;d o multi me de pUre adresate tot
in spiritul acesta catra guvern ..•. au fiicut pe ~aguna sa fie ceeace ·este.
Hinc illae irae! ·In scurt vad, ca. principiulnon tovdrt1$iei capata consistenta
~i Romilnii fac numai in idee o nafiune, iar altmintrele ei sunt doutt popoare.
Fie 9i a9a, 9i lucre fiecare confesiune in gremiul sau, ce va putdt» ...
' cf. N. Popea pg. 126 ji Dr. II. Pujcariu: Metropolia etc. pg. 76.
6
if. eire. din 5 Decemvrie Nr. cons. 1090-1855.
119
care se spune, ca Oazeta e «obraznica», iar redactorul ei Iacob
Mura~an, profesor Ia gimnaziul rom.·catolic din Bra~ov <<nu are
gand bun cu noi», ci umbla «Sii samene vrajba ~~ neincredere
intre Arhiereu ~~ cre~tini», ~~ tulbura pacea ~i lini~tea sufle-
teasca, descriind preotimea · cre~tineasca «de o plasii de oameni
in~elatori ~~ invrajbitori». Jar gre~ala lui Barijiu era, ca in ca-
lendarul de pe anul 1856 sub titlul «din cronica Transilvaniei>
a afirmat, ca sinodul din 1850 ar fi important nuniai pentru
motivul, cii au 'participat Ia el ~i reprezentantii poporului, pe
!anga ai clerului. $aguna arata pe larg in 5 puncte, ca sinodul
acesta are o insemniHate cu mull mai mare,' pe care insa Ba-
ritiu o retace «din riiin(a».
La inceputul anului urmator din cauza acestui circular a
atacat pe $aguna «revista bisericeasca ~~ literara» din Pesta
«R.eligiO>> scriind, cii $aguna ar fi «afurisit» pe Mura~an ~i Ba-
rijiu numai, fiindca sun! catolici.' $aguna afla din «Pester Lloyd»
despre aces! atac ~i redacteaza imediat in limba germana un
raspuns, rectificand scrisele revistei catolice. Raspunsul II trimite
Ia Emanuil Oozsdu, care 11 plaseaza ~~ in «Pester Lloyd» ~i in
Nr. 17 a! revistei «R.eligio»i.'
*
1 Biserica noastra din Ardeal, dupa ce mai mult de 300 de ani . a
fast lipsita de drepturile ~nei. biserici cre~t!ne ~i nici a fos_t rer:unoscu!a prm
Iegea tarii de atare - pnn 1t~ere~ ,acestm s?bo; . a pr_aznUl_t stirbatoare~
slobozi'rei sale de suZJ jugal pngomtor at constduftet antzmarftale ardelene».
2. "Episcopul cu pr~topopi!, ~u preoti! ~i cu eparhiotii sai s'au it.nbra'-
ti~at intilia oanl ca cre~tuu slobozt ~t cu lacnmele sale au sptilat ranele cele
'matte ale biseridi• .... >: · •
3. «Episcopul a avut eel mai indem§.natec prilej pentru imptirtti~trea
tnvtiftiiurilor ~i povefelor sale• .•. »
4. «Dela soborul acesta se incepe primirea eparhiotilor no~tri in
slujbe imparate~th. . .
5, «Dar sa mai pomenesc ~i despre lucrul acel~ ma~e_j ~~ de toata
Ianda vrednic al soborului nostru, ca adeca, dupace s a hotant cumparare~
unei case pentr-u Institutul p'edagogico-teol., numai decat madulari~ soborulm
au conferat 6000 fl. bani buni, iar eparhiotii preste 21,000 fl. pqn urmare
s Nr. 11 din «R.ellgio, egyhdzi tfs irodalmi foly6irab),
.3 RasPuns_ul e i_scalit cu ini1ia]e /. B. (l?an Bactila, fast ca.tava vr~me
profesor la semmar ~~ re~actor la Tel. Rom.) l!l «Pester Lloyd» Nr. 48--856
din eroare T. B., ~i termma astfel: (<Wenn w1r zu klagen haben, wenden
wir uns an die zum Schutze des Rechtes und der Ordnung aufgestellten
hohen BehOrden, wlt greifen nicht zu. dem Mittel ~er Pr~sse; werden aber
Angriffen von dkser Seite her stets mtt der Entschzedenheti begegnen_, welcfre
das Oefiihl des Rechtes und das BeWifSStsein trelien Oehorsams gegen dte Obng-
keit, dte Oott uns gesetzt hat, verlethf».
120
/
Procedarea lui ~aguna contra Oazetei ~i a lui Barijiu poate
sa para cam asprii ~~ neobicinuita, dar e foarte explicabilii ca
izvorand din spiritul de autoritate, ordine ~~ disciplina, de care
a lost povajuit :;laguna in !oatil activitatea sa, priveghind cu
ingrijire neadormilii asupra bisericii ~~ iezind de cu vreme calea
oricarei porniri, despre care el credeil, cii ar puteil sa devinii
pagubitoare bisericei.
VIII.
Cum pedepsia ~i cum rlisplatia ~aguna? cum ~tia el sa
apere prestigiul ·preotimii?
De altfel asprimea discipline! lui $aguna, inaintea lui Mu-
ra~an ~~ Barijiu, o simjira in deajuns ~~ preojii ortodoqi, cari
obicinuiji cu disciplina laxii din timpurile lui Moga, nu prea
jineau seamii de ordinile lui :;laguna. Pedepsele dictate pentru
traiu neregulat, pentru neimj:Jlinirea cu evlavie a slujbei preo-
te~ti sau pentru nesubordinare sun! destul de numaroase, mai
ales dupii anul 1850. Foarte energic ~i sever procedil :;laguna
~i cu sfetnicii siii, cu asesorii consistoriali, cari trebuiau sii ~tie,
'cii nu sun! de capul lor, ci au an stapan....· Amintim aici 2-3
cazuri spre a se vedeil, cum injelegeit ~aguna nojiunea de dis-
ciplinii bisericeasca ~~ ce aplicare ~tia sii-i dee. in ~edinja din
5 Decemvrie 1851 preotul din Poplaca Petru Biidilii, impotriva
caruia intraserii mai multe pari pentru <<bejie, sudalme>>, batai
~i aile purtiiri necuviincioase, fu april deJa patrafir. ~~ indrumat
a mai invajil un an in seminar «inviijaturile pentru clerici pre-
scrise.» Cand .s'a actus aceastii hotiirire, in ~edinja consistorului
a fast de fajii, cu toate cii nu s'ar fi ciizut, ~~ unchiul acestui
preot, Petru Biidilii protopopul Miercurii ~~ asesor, cum ~i gi-
nerele acestuia loan Hania, ca notar a! consistorului. Asesorul
Biidilii aduse lui ~aguna invinuirea, cii a lipsit pe preotul din
Poplaca de patrafir ~i «1-a osandit neascultab ~i a mai adaus
Ia aceasta observare ~i expectora\ia, ca de 20 de ani, de cand
~ede el .in consistor, a~a riiu n'au mers niciodatii trebile ca
acum, de cand e cilrma· bisericeascii in mana lui ~aguna.
Acesta poruncl indata notarului Hania, sii ia Ia protocol cuvin-
121
tele rostite de socrul sau, ceeace Hania implinl numai pe ju-
miitate, neinregistrand ~~ expectorajia a 2-a.
In aceea~ zi asesorul Biidilii fu destituit, iar Hania •mu-
strat. Destituirea aceasta o motiveaza ~aguna pe larg '? .4
puncte, spunilnd cit prin expectorajiunile sale aseso:ul .Bitd1la a
vatamat <<sfinjenia consistorului eparhial, per~oan~ ~~ d1gmtatea
episcopului, a calcat Juramantul, ce 1-a" ~us I~ .mtrar~a, sa. in
funcjia de asesor, de a fi totdeauna «lara. par!imre» ~~ sa alms
de dreptul, ce are un episcop de a supune pe preojn scanda-
lo~i ]a pedeapsa ,medijinala, lara de a. I~ _face proc~s formal ~u
intrevenirea consistorului» - «din pnc1mle pomemte - sene
$aguna' - rna vad sil.it cu. intrist_area ini.mei a-ji ves~i, ca de
ad inainte nu mai po\1 avea lac m cons1slorul epmhwl».
Pe cat de sever era ~aguna in croirea pedepselor, tot
atilt de milos ~~ de iertator. ~tia fi, c1md observa Ia ?e~ pedep-
siji semne de pocainja ~~ de indreptar_e.• Astle! ~~ ~n cazul
acesta: pe asesorul P. Bitdila il ierta ma1 tarzm, re~t1tumdu-l in
funcjia sa. .
All caz: Preotul Teodor Orlea din Cibu (protopop1atul
Oeoagiu de jos), citat de 3 ori Ia scaunul epi~copesc, spre a
se justificit, din ce motiv a pa~it, dupa 2~ am de preoj1e? I~
casiitoria a dona, ni.t val sa se prezinte; fu dus cu for\a ~~ ~~
s'a ras barba ~~ i s'a ·tuns parul in faja consistorului», pubh-
candu-se' totodata pedeapsa aceasta, ca sa fie tuturor spre
]uare aminte.
AI treilea caz: In 1855 a aparut «Kiriakodromional», pu- ·
nilndu-se in vanzare cu prejul de 12 fl. Preotul Teodor Neqa
din Ou~terija ~~ cu parohianul sau Lica lui Precup au venit sa
cumpere un exemplar, dar li s'a parut prea scump. Protopop~l
Jocului Moise Fulea, avilnd un Kiriakodromion, pe care 1-l da-
duse ~aguna, il vandu lor, acesta cu suma. de 16 ~1. _par n~
peste mull ce se socotl? In 2 Decemv_rie _1~_55 s_cne ?reotul"u~
Teodor sa trimita inca 2 fl. din !ada b1sencu, on daca nu, sa-1
restitue' cartea. Preotul Teodof vine cu Lica lui Precup, adu_ce
./
cartea ~~ se !nfaji~ea~ii inaintea lui $aguna, i_st~risind toata Ill·.
tamplarea cu Kiriakodromionul. i;ii acum 1ata pedeapsa mal
1 Din 15 Decemvrie 1851.
' Circ. Nr. cons. 4/1854.
 122
mult morala, dedit materiala, ce dicteaza ~aguna batranului
Moise fulea:
«Pre a· cinstite parinte protopoape! vezi unde aduce pe om
iubir~~ mamonului! mai mare necinste nu li s'a putut pricinul
de me~ o parte, de cum (i-ai pricinuit singur., .. pentru jaful,
care a1 vrut cu 2 fl. c. m. sa faci din !ada bisericei noastre deJa
Ou~terit~, ~rin care persoana (i-o ai facut suspecta in ob~tea
aceea b1senceasca; de aceea iii iau ob~tea aceasta de sub iu-
ri~dic(i~ protopopiatului Sibiiului a! ll-lea ~i o supun protopo-
,,ij, piatulm I, despre care s'au in~tiin(at fe(ele cuvenite 1'
il
" Numarul acestor cazuri s'ar pule a sporl considerabil.. Ne
margin~m in~ii a m~i cita, din deceniul urmator, un singur caz,
deoseb1t de mstruct1v ~i interesant, fiindca ne, aratii, cum in-
telegea .~aguna. sa fie in chestiunile sociale de un intransigent
exclusivism na(10nal. In vara anului 1864 ~aguna ·se alia cam
bolnav, Ia baile din Mehadia. Aci prime~te dela secretarul con-
sistorial o ~pistolii,' in care acesta repe(ind rugarea (din 2
;'tam)" «p~ntru preaparinteasca binecuvantare» spre a pu!eii Iuii
I~ cilsato."~ o germana protestantii, care «a avut multi pe(itori
~~ Pt;_ to(I "I-~ refuzat» de .dragul_ lui, arata, ca numai a~a va
putea «scapa onoarea fete1 ~~ a mtregei acestei familii oneste
daca din partea sfintei Maicei noastre biserici i se va da bine:
, , CUVantarea de a 0 putea CasatorJ,, altfe] ]car a~tepta «Un bfam
de onoare», ce cu tqt dreptul 1-ar merita, de~l contra voin(ei
s~le; «~I-ar atrage blastiimul ace!ei familii, precum ~i o nelini~te
~~ nemultamire cu sine insu~».
" " $ag~na suparat, nici nu·i raspunde direct, ci intr'o epistola
catra arhimandritul Popasu' con damna inten(iunea tanarului se-
cretar, califidnd-o de «product al unor cugetari false>> ~i de
«rAtiicire».
«Eu las fiecarui in voie Iibera insuratul sau - scrie ~a­
guua - ... Totu~ nu pot suprima durerea, ce o simte inima
mea Ia aces! lucru. Lumea rna va osandi, ca clientele meu astfel
a riitacit, de~l nu in urma sfalmilor mele ci in urma cerbico-
zita(ii ~i dqertaciunii sale. ~i a~a, cum s'~ facut sclavul acestor
1
Din 2 lanuarie 1854.
' 9 Iulie 1865.
I i
3
Din Mehadia 13 Iulie 1848.
123
patimi, a ~i incetat a fi clientele meu. Mi-este ru~ine, ca un.
cliente a! meu astfel de lucru va sa faca. Oare sa mai due
rasboiu cu ~clien(ii mei in batrane(ele mele ~i din partea lor
sa am neodihna in Joe de mangiiiere ~i odihna?! ... Apoi,
fiindca ~tiu, ciici am· auzit cu urechile mele, cii aces! lucru este
neplacut inaintea publicului nostru, ~i acela care comite aces!
lucru, se face izolat ~i uricios, deoarece a dat smintealii, iar
ea dator sant afacerile mete arhiere~ti astjel sd le.togmesc, incilt
sd na daa lumei sminteald ~i sa am oameni practici ~i iubifi
in deob~te in jural mea, pentru aceea poftesc pe Prea cinstia
Ta,, ca sii veste~ti secretarului (Moise Lazar), ca eu nu-l opresc pe
el in treaba insuratului siiu, caci asia nu sta in puterea mea, dar
fa(a cu opinia publica silit sunt a-1 demisiona din serviciul Con-
sistoralui, cu aceea, ca eu .nici de projesor in teologie nu-l pot
pane, ci sii-~i caute alta sta(iune p1·eo(easca, sau profesorala,
cum va pornl Ia Lipsca spre realizarea acelei casatorii>>• Mai
tarziu 1-a iertat ~i pe acesta.
*
Dar, daca spre binele preo(imii noastre era sever in sus-
(inerea disciplinei ~i uneori aspru in aplicarea pedepselor, in
schimb niciodatii n'a suferit ca aceasta preo(ime sa fie atacata
~i calomniata, nici un atac nedrept Ia adresa ei n'a lasat ne-
raspins, ~i niciodata n'a lost sgarcit in cuvinte de Ianda ~i fapte
de recuno~tinji! pentru subalternii sai harnici ~i merituo~i. Du-
rerea lui, inai mult decat parinteasca, pentru pierderea talenta-
tului secretar Origorie Pantazi, ~i felul, cum a ~tiut sa eterni-
zeze amintirea acestui barbat vrednic, rapit de o moarte prea
timpurie, e, pe langa aite multe, o splendida dovada despre
darnlcia, cu care ~tia sa rasplateasca ~aguna meritele .oame-
nilor sai.
Cand guvernatorul Wohlgemuth, dand ascultare unor
~oapte riiutacioase, scrie in mod vatamiitor pentru preojii no~tri,
$aguna raspinge repede, cu demnitate ~i cu o indriizneala rara
in vremuri atilt de grele, toate biinuielile ~i insultele; cand
preoti ~i protopopi erau maltrata(i ~i de(inu(i faril nici o vina,
tot el este eel dintai, care alearga. spre a-i elibera ~i a le u~ura
suferinjele. ~i daca cuvantul lui nu afla ascultare Ia guvernul
ardelean, peti(ia Ia ministerul din Viena, sau deadreptul Ia tm-
piiratul, e Ia moment pusa in plic !ji expediatiL ..
 124
Iar Ia 1857 cu ocazia convorbirii sale cu ministrul Thun
in Viena, exprimand acesta mai mult in mod indirect o parere
nu tocmai favorabila despre starea culturala a preotimii noastre,
~aguna nu intarzie a-i replica in chipul urmator: «Ca preojii
no~tri nu sunt a~a culji, cum ar trebul, am a observa, ca aceasta
nu este vina bisericei, care are de scop lominarea, ci este de
vina vremea cea vitriga ~i imprejurarea cea fatala, in care a
devenit biserica prin masurile vitrige ale stapanirei antimarjiale,
care le-au actus asupra suditilor sai de legea noastra. In privinja
aceasta inca atata reflectez, ca lucru bun ~i folositor este pentru
cre~tini ~i indeob~te pentru stat, daca vre-o preolime este culta,
dar lucru ~i mai folositor este, daca preojimea este morala, cu
!rica lui Dumnezeu ~i cu evlavie. In clasa aceasta a 2-a pun
eu preojimea mea eparhialii, - ~i spre dovedirea asertului meu
rna provoc Ia anii 1848 ~i 1849 - ace~ti ani sa dovedeasca,
ce purtare a avut preojimea mea, despre care se zice, ca este
neculta, dql necultura ~i cultura este foarte relativa. Preojimea
mea nu cete~te gazetele ~i bro~urile cele nenumarate, care a~a
sun! de multe, !neat se poate zice despre ele, ca cresc ca ciu-
percile din pamant, insa ea are alte carji care cete~te, $i aceste
carji sunt mai bune pentru ea, decal gazete1e ~i bro~urile vea-
cului nostru: ea cete~te pe sf. Vasilie, pe sf. loan Oura de
aur. pe sf. Origorie, pe sf. Efrem Siriacul, biblia ~i celelalte
ciirji, de care biserica no astra este foarte bogata; pentruca nu
urmeaza de acolo siiracia bisericei noastre in carji ~~ !ipsa
ciirjilor biserice~ti, daca Ia librarii deJa Viena nu se giisesc carji
de ale bisericii noastre•• .. .'
IX.
Organizarea ~coalelor. Seminarul. Fundatiunea Francisc-
Josefina.
Pe teren ~colar deceniul absolutismului trebue socotit ca
un !imp de intremare ~i progres.
lmediat dupa sosirea sa in Ardeal, ~aguna se intereseazii,
dupa cum am vazut, de soartea seminar/ului, ridicand cursu! preo-
' I. c. pag. 317.
125
jesc de 6 luni Ia. un an ~i controland mai deaproape mersul
inviijiimantului. Oupii · potolirea revolujiei, una din cele dintai
griji ale sale fu hirii~ organizarea seminarului. ln ~edinja con-
sistorului (17/29 Oct. 1849) propuse, iar consistorul prim!, ca Ia
I Nov. st. v. sa se inceapa «cursu!, Ia care sa nu poatii fi insii
nimenea primit lara ~tirea ~i aprobarea luh; toji elevii sa fie
indu~i in protocolul institutului, pe care-! va purta eel mai taniir
profesor»; tot atunci imparte cursu! in 2 semestre, statorind ca
<<inviijaturile pe sem. I.» sa fie: a) Oramatica Romaneasca; b)
Metodica; c) Dogmatica ~i d) Pastorala; iar pe semestrul II.:
a) Continuarea pastorale!; b) Morala; c) Pedagogia; d) lstoria
bisericeasca ~i e) Talcuirea Evangeliilor. 'Ointre invajaturile
aceastea va predii dl protopop Moise Palea: Metodica Dog-
matica, Morala ~~ lstoria bisericeascii, iar protodiaconul loan
Hania: Oramatica romaneasca, Pastorala, Pedagogia ~i Talcuirea
Evangheliilor». Lecjiile se vor jinea dela 8-10 !nilinte ~i dela
2-4 dupii ameazi. Oimineaja Ia 7 $i seara Ia 4 ore se vor face
rugiiciuni in capelii, unde «pro!esorii $i clericii sun! datori a fi
totdeauna de fajii». «Marjia dupii ameazi $i Joia ziua intreagii
nu se vor jinea prelegeri; in celelalte zile se voi· jineii prele-
gerile in urmiitorul chip: profesorul eel mai batran va jinea
pre1egerile sale, inainte de ameazi, iarii eel mai taniir dupa
pranz, intocmind fiecare profesor prelegerile sale $i amasuran-
du-le timpului hotarit a$ a !neat cu !nceputul lui . Martie pentru
semestrul 1., iara cu savar$itul lui Iulie des pre al JI-lea sa se
poatii da examenele din obiectele prescrise». Aceste dispozijii
le lriso(e$te :;laguna cu cateva observajii ~i !ndrumiiri de ordin
didactic-moral: «$i fiindcii scopul $Coalelor clericale nu se cu-
prinde numai in aceea, ca clericii sii fnvete studiile teologice,
ci scopul acelora este inca $i aceea, ca sa se vazii dacii au cle-
ricii chemare catrii treapta preojeasca, care se descopere prin
purtarea ~i aplicarea lor ciitrii unele !apte, - pentru aceea, pe
langii predarea buna ~i sarguitoare a studiilor, datori vor fi
profesorii a avea ochiu privitor asupra purblrii ~~ apliciirii cle-
ricilor in ~i afara de $Coalii ~i bisericii, $1 pe cei nebiigiitori de
seamii Ia moralitate, intai ~i a douaoara sa-i dojeneasca, iar a
treiaoarii sii-i arate mie. Inca vor piizl profesorii, ca tot insul
dintre clerici sii aiba studiile frumos scrise cu mana sa. Pe
clerici nu e iertat a-i taxa sub nici un chip, dreptaceea cele tre-
 126

buincioase pen!ru ~9oala se vor implinl totdeauna din fondul

clerical».
Batranul Moise Fulea !recuse in aces! an Ia pensie ca ~i
~i tara puterea de vriijitor izbutl ~aguna sii ridice an de
an nivelul seminarului ~i sa-i asigure desvoltarea, atilt in pri-
127

vinta materiala, cat ~i intelectualii, morala 'ii 'itiinjificii. Era de

I
!ovara~ul sau loan Moga. Institutul organizat din nou dobandl
acum ~i puteri didactice noua, binepregiitite, pe loan Hania ~i
Dr. Origorie Pantazi, dintre cari lndeosebi de acesta din urmii
legase ~aguna, ~i cu drept cuvant, speranje frumoase, pe care
Pantazi le-ar fi ~i ind~plinit, dacii moar!ea nemiloasii nu 1-ar fi
riipit prea de timpuriu. Langii ei venl cur and ~i Sava Popoviciu
Barciana, preot din Rii~inari ~i sarguincios autor didactic.
Prin aces!e dispozijii $aguna fiicuse lnceputul pentru ridi-
carea seminarului Ia un nivel intelecfual mai insemnat. El era
insii eel dintai, care vedea, cii atata nu e de ajuns, ~~ ar fi fiicut
bucuros 0i mai mult, dacii 1-ar fi iertat imprejuriirile. In memo·
riul siiu ciitrii minis!eriu (1 Ianuarie' 1850) privitor Ia ridicarea
seminarului Ia treapta institutelor similare din patrie, spune, cii
it fiicut spre aces! scop tot, ce i-a stat in putinjii, ~i ce i-au
permis mijloacele modeste, de cari dispune, ~i cii spre a face
mai mull decal atilt, i·ar fi trebuit puterea unui vrajitor,' spre
a se ridica mai presus de ordinea fireascii a lucrurilor acl, unde
dela 1815-1846 nu ,s'a lntrpdus nici o reformii, potrivita cu
spiritul timpului. ,
Din partea ministeriului nu i se dadea lui ~aguna ajulorul
cerut, in schimb lnsa i se spunea, ca daca nu este in Ardeal
institut teologic Ia iniiljimea cerintelor timpului, sa-~i trimita cle-
ricii Ia institutul teologic din Cern aut sau' Ia cele din Viena.
In acela~ memoriu $aguna spune, ca nu se simte nici de cum
indemnat a primi sfatul acesta, fiindca vrea sii-~i aiba clericii
din eparhia sa totdeauna inaintea ochilor, spre a le putea cu-
noa~te cali!ajile ~i apliciirile, lor, ~i a putea fi astfel in stare sa
judece, care e vrednic, ~i care nu, a fi primit in tagma preo-
teasca.
Alt motiv, care, nu-i permite a-~i !rimite clericii Ia Viena
sau Cernauj, e cii s'ar 'face nevrednic de slujba sa de arhiereu,
cand ar neglijil sau lncredinjil altora educa\ia clerului, siiu.'
cea mai neaparata trebuinjii zidirea unui edificiu corespunziitor,
- - - -1 <(W~nn ich ein so grosses Werk mit so geringen Mitteln, wie die proviizut Iii cu un internal, in care sa fie crescute, sub prive-
mir zur Verftigung stehenden sind, ausfiihren sollte, miisste ich die Macht
eines Zauberers besitzen und die Naturordnung zu iiberwinden kOnnen)J. gherea directa a episcopului, viitoarele generatii de preoji ~i
2 «lch wiirde mich auch meines Amtes unwiirdig zeigen, wenn ich
invajatori. $tim, ca Ia 1850 ceruse, fanl rezultat, dela magistratul
die Ausbildtmg meines K1erus vernachUis:sigen; m:J:er andern Hancte·n anver-·
tra'Lren mOchte:t.
 128
ora~ului Sibiiu loc potrivit pentru zidirea unui seminar nou.
Vechea zidire a seminarului era slabil ~i deterioratil in urma
viforului din 1849, de care a lost sguduitii. Cumpilrilnd din
banii, colectati dela preotime ~i popor, o casii cu inciiperi largi
~i corespunzatoare, ~aguna mula seminarul in toamna anului
1853 in aces! edificiu, ~i despar(ind cursu! teologic de eel pe-
dagogic, il ridica pe eel dintili Ia 2 ani. lnstit\ll totodata 4 pro-
tesori' pentru amandoua cursurile ~i statorl urmatorul program
de studii: pentru cursu! I: Aritmetica, Oeografia, Dreapta
scriere, Pedagogia, Oramatica, Metodica, Istoria bisericeasca,
fizica populara ~i Economia, iar pentru cursu! H: Teologia dog-
matica, morala, pastorala, Dreptul canonic, Retorica bisericeasca
teoretica ~i practica, Exegetici «Telegraful Roman» publicand
un scurt raport despre aceste imbuniitiljiri, apreciaza astfel in-
semniitatea lor:
«Cine i~i aduce aminte, cum pana inainte cu cativa ani
cursu! preotiei era tarmurit numai pe langa 6 luni ~i pe langa
2-3 studii, cine considera mai departe, ca tot namai acele mi-
jloace din tondarile eparhiei staa ~i astiizi spre dispozi(ianea
- scaanalai episcopesc, care au stiitat $i mai inainte, acela nu
poate sa nu recunoascii zelul, striidania ~i sacrificiile arhipa:-
storului, care a ~tiut sa aduca_ institutul acesta Ia treapta ~i Ia
starea cea imbucuratoare, in care-! vedem intr'adevar, ca se
aflii>>. 2
Dar _grija lui ~aguna pentru seminar nu se marginea
Ia problemele de organizare, ci imbrati~a intreaga vieata in-
lerna a seminarului, contribuind - prin multimea cartilor di-
dadice, scrise de el, sau Ia indemnul lui, - in mod conside-
rabil Ia progresul invatilmilntului, ~i facilnd insu~ dese inspectii.
1
Circ. Nr. cons. 503 din 1855, in care scde~agunaprotopopilor,ca ~~simte
o indatorire mare, ca sa privegheze pentru inmultir'ea ~i llltirea foloaselon),
ce poate aduce seminanll, ~i ca "aceasta sarcina, pe 13.nga multe alte sarcini
grele, bucuros o prime~te asupra sa», dar fiindca are «!ipsa neapllrata. de
impreunil. lucratori ~i impreuna ajutatori», roagil. pe toti protopopii, sa. se
intereseze de acest seminar, sa indemne tinerii a veni aci Ia studii, spre a
sr puteil inla.turll- multele scaderi «care pin a acuma cam· adeseori se intimplau
Ia intregirile parohiilor vaduvite cu barbati nepreg<ltiti intru toate pentru
preofie».
' TeL R.om. 1853 pag. 306.
) 9
129
[ntre allele Ia inceputul anului 1854, in 18 Ianuarie, vizita .se·
minarul, lnsotit de insn~ guvernatorul tiirii, principele Carol
Schwarzenberg. 1
~aguna se lngrijl ~i de soartea elevilor lipsi\i de mijloace,
inlesnindu-le traiul prin fel de fel de ajutoare bane~ti, parte din ·
venitele sale private, parte din fundatiuni lntemeiate anume
pentru asemenea scopuri. lntre acestea cronologice~te cea dintai
e «funda(iunea Francisc Iosefina», lnfiintatii Ia ann!· 1853. In
fruntea unei deputatiuni de Romani calatorl ~aguna in Martie
Ia Viena, ca sa felicite pe imparatul, care sciipase norocos de
atentatul croitorului maghiar Libenyi (18 Februarie 1853). 2 Cn
aceasta ocazie ruga ~aguna pe imparatul, sa-i permita a eter-
niza credinta ~i alipirea Rom.ilnilor catra Iron. prin o institujie
filantropicii, prin o fundajinne care sii poarte numele monar-
hului. Ceeace in 15 Aprilie acela~ an se ~i incuviinteazii. In
scurt limp s'au colectat sume frumoase pentru fundatiunea
aceasta, care panii in_ anul urmator se urea Ia un .capital de
12,594 fl. 38 cr."
Astle! Ia inceputul anului ~colar 1854/5 putit sii impartii
11 stipendii (nurse): 4 de cate 50 ~i 7 de cilte 30 fl. Studentii
din seminar, voind sa faca arhiereului o bucurie de ziua sf;
Andreiu, colecteaza ~i ei in anul 1856 snma de 112 fl., pe care
o lnchinii acestei fundatiuni «Ca o jertfii smerita, purceasa din
inima curata».' Din fundatiunea aceasta se ajutorau studenti din
1 Tel. Rom. 1854. pg. 22. Antecesorullui Schwarzenberg, Wohlgemuth
ii pusese piedeci lui $aguna :;d Ia organizarea sehtinarului. Astfel voind sa
scoata pregi:i.tirea invatatorilor de sub influenfa bisericeasca~ infiin1i1 doua
«preparandii» (~coale. normale) una la Orlat ~i alta Ia Ndsdud. $aguna '
certa in convorbiri --private sau prin corespondente intime preotii, -cari per-
miteau credincio~ilor a-~i trimite feciorii Ia aceste dona institute pedagogice~
cari se dovedinl in curind a fi. de prisos. $i de aceea chiar intemeietoq.tl
lor, Wohlgemuth, le desfiinp.. In epistola sa catnl I. Maiorescu (din Sibiiu
18/30 Martie 185_0) Aron Florian scrie; <<Pedagogeul din Orlat spun, ca. e
un scandal mare. Dupace tinerii romini nu invata nimica~ apoi sunt des-
frilnafi de tot. Orlafenii cu topoarele i~i pi1zesc muerile de diin~ii». Conv.
Lit. 1899, pg. 706. .
2 OrmOssy Lajos: «1izenhit iv Erdily tOrtinetibtfb Temesvitr 1894.
vol. I. pg. 111~112.
3 Dupa «Protocolul mss. al fundatiunii Francisc losejiane» pg. 6-8
!i <Tel. R.om.~ 1854 pg. 302, 307. ' -
' <Tel. Rom.> 1856 pag. 385.
 130
seminar, dela gimnazii ~i dela Academia de drepturi din Sibiiu.
$aguna ~Iii! sa o sporeasca repede, -de~l mijloacele ce ii sta-
teau Ia dispozijie erau destul de modeste.
Cele mai multe cereri de dispensajie pentru casatorii $a-
guna le incuviinjeaza nilmai cti condijia, ca insurajeii sa jert-
feascii, dupa cAt ii ajuta puterile, 5-10 fl pe seama semina-
rului sau pentru fundajiunea francisc-Josefina. Interesant e un
circular dif 1854,' prin care vrand sa starpeasca vechiul obi-
ceiu rau al seminari~tilor de a se casatorl, inainte de terminarea
studiilor, ameninja, ca toji «clericii, cari se insoara pan a -n'au
sfar~it cursu! clerical, se vor da afara din ~coala», iar preotul
care ii cununa, se va pedepsl cu 5 fl. ~i protopopul cu 10 fl.
in favorul fundafiunii francisc-Josefine. - fie inspector de ~COale in districtul sau ~i din limp in !imp sa
fundajiunea aceasta, Ia
care contribul mai tarziu ~i pro-
topopul Ighian cu 1000 de galbini, o administra pana Ia 1859
intemeietorul insu~, dand in fiecare an seama de starea ei «lna-
intea unei conferinje confesionale-nafional~>>, care decidea asupra
distribuirii stipendiilor. Jar dela aces! an inainte $aguna fiind
«ingreunat ~i impresurat cu alte multe afaceri oficioase», fuu-
dajiunea fu incredinjata unei eforii, compuse dln 4 membrii,
care in sinodul din 1864 arata, ca fundajiunea francisc-Josefina
dispune de un capital de 22,664 fl. ~i 12'/, cr. in valuta austriaca.'
X.
!;icoalele poporale.
$coalele noastre poporale ajunsera pe _timpul episcopului
Moga, in urma unei ordinajiuni din 1837 a .gitvernului arde-
lean," sub inspecjia suprema a episcopului romano-catolic din
Alba-lulia. Abia reu~l a le scoate de sub aceasta inspecjie si a
le asigura o desvoltare mai normala sinodul convocat de $a-
guna in primavara anului 1850, care incepe o munca starui-
loare pentru imbunatajirea starii noastre ~colare, aducand in
privinja aceasta urmatoarele hotariri: • guvernului' celni vechiu nu numai nu s'a facut nimic, ci inca ~i
Nr. cons. 142. .
1
2
«Actele sinodului bisericei gr.-rasaritene in Ardeal din anul 1864):>
pag. 203-207. - siuni religionare; din aceastit cauza imputernice$le Soborul pe
' Ibidem pag. 65,
131
«De~l comunitajile noastre parohiale au lost intr'o stare
materiala foarte rea, totu~ multe dintre ele au ridicat ~coli pentru
copiii sai, in care se invaja cetirea, scrierea, invajatura cre~ti­
neasca ~i datoriile supu~ilor catra lmparatul. Dar multe sun!
_ inca in sfera aceasta, care au !ipsa de indreptare ~i covar~ire,
~i adecii: inv_ii_tatori bine pregatiji, carji scolastice bine intocmite,
casa de ~coala, cuvenita inzestrare a invajatorilor ~i a ~coalelor
si a~ezarea inspectorilor ~colari ~· c. I. .
«Adunarea aceasta bisericeasca cunoa~te marimea ~i pon-
derositatea cre~terii tinerimii si a pregatirei invajiitorilor celor
de !ipsa si a~a dupa desbateri serioase in privinja aceasta !acute
_ aflii de !ipsa a hot~ri:
I. Ca pana Ia alta randuiala tot insul dintre protopopi sa
raporteze Preasfinjiei Sale, iar Prea Sf. Sa inaltului minister
de cult;
2. Ca ~coala clericala a diecezei acesteia sa se prefaca
intr'un institut teologic-pedagogic; sa se inzestreze intocmai
dupacum sunt intocmite alte seminarii ~i tot clericul sa fie dator
inainte de ce s'ar preojl, a fi invajator dupa starile imprejur;
3. Pana Ia alta r&nduiala mai iualta, Soborul acesta prescrie
pentru ~coalele siitene urmatoarele carji:
a) Catehismul Iipari! Ia Bra~ov; b) Abecedarul tiparit Ia
Bra~ov; c) Elementele Oramaticei romane; d) Datorinjele supu-
silor catra Monarh; e) pentru mai buna inaintare a copiilor ~i
intemeierea fricei lui Dumnezeu in inimile lor, ~i de acl izvo-
ritoarea religiozitate ~i moralitate, precum ~i pentru invajarea
randuelei bisericesti, aflii Soborul acesta de !ipsa, ca copiii sa
inveje a cell si din Ceaslov, Psaltire ~i Apostol, indatorandu,se
inva(atorii ·a talmaci co]\\iilor toate acelea, cate le vor socotl a
fi de folos invataceilor; f) Can tare a bisericeasca; g) Nahmen-
biichlein zum Oebrauche der Stadtschulen in den k. k. Staaten ;
h) Deutsche Sprachlehre fiir Schiller der Normal- Haupt• und
Trivialschulen.
Totodata cuteaza Soborul acesta a ruga pe Majestate;~ Sa
ca cu prilejul organizarii scoalelor in Ardeal, sa se indnre a
aveit parinteasca privire Ia numarul eel mare al populajiunei
romane, ~i a in{iin(a pentru Romilni ~coale reate, gimnaziale,
academice si o universitate, in care privinja pan a acum din partea
ravna poporului pentru ridicarea ~coalelor prin toate mijloacele
o au impedecat, ba inca ~i mosiile comuniti!jilor noastre, din
care· se susjineau ~coalele, au lasat a ni se rapi de alte confe·
P. S. Sa parintele episcop diecezan de a purta grije s! a starul,
9'
 132
ca,~coalele noastre cele in aces! chip despoiate sa-~i redoban-
deasca mo~iile sale». 1
Cele mai de capetenie din aceste hotariri ministeriul ab-
solutistic de atunci abia dupa noua ani le-a incuviinjat (23 Febr.
1859).
Cu toate aceste ~aguna ne mai putand a~tepta pana s'ar
fi milostivit ministrul Thun a aproba hotliririle ,sinodului, se
apucil Inca in acela~ an de lucru, procedand cu !oatil energia
Ia organizarea ~coalelor poporale, indemnand ob~tile a zidl
edificii coraspunzatoare,' imbarbiltiind dascalii cei harnici ~i ame-
ninjand pe cei «lene~i in slujba lor», ca «se vor pune Ia canon>>
1 «Actele sob'orului bisericei ortodoxe r~saritene din Ardeal din a~ul
1850>• pag. 44-46.
2 Este interesanta o plfinsoare a ob~tii romfine din Nocrich, care Ia
sfar~itul anului 1851 relateaza lui ~aguna, ce convorbire a avut in August
1850 CU «COmesul» sasesC- in privinta ~COalei, spunfindu-i: «~Coala CU toatil
inima am face, dara nu avem nici Joe de ~coala, unde sa o facem ~i nu
ave.m nici bani, de unde sa o facem, caci cilr;;tigul nostru il baga confratii
(sa~i) in punga lor. Ei au p3na acoma doua curti de f;iCOala. ·ctin pamfint
siUesc, noi nici una. Ar;;a, daca au ei dona, dee-ne r;;i nona a treia, ca sa
avem unde zidi r;;coala, care pe dreptate am mai cerut, ~i ~i acum cerem.
- Ei afaril. de punga cea mare a satului au ~i punga hirgurilor, care cu~
prinde varna ~i arB.nda crB.jmelor... La aceasta ar3.ndi1 ~i Ia aceasta varna
a targului pana se aduna ~i noi avern parte; iara daca se baga in punga,
nime nu ne vede nici cu un ban pe sama ~colii noastre. A~a de unde
sa o facem? Cerem ~i am mai cerut, sa ne dee bani pe c3.1i trebue Ia
~co ala ~i apoi vom bee bucuros». -La aceste cuvinte a rilspuns comesul:
«Sil va fie ru~ine a tot cer~h ... Iar din partea ob~tii i-s'a refledat: «Milria
Ta, noi nu cer~im, ci ne cerem dreptul nostru, ca. acesta este mai dulce ca
o dii.torie. Pan a ne-am facut biserica, destul am mituit banii no~tri in punga
so.tului ~i ne-am robit cum am putut, acum daca. cunoa~tem, ca avem al
nostru, nu ne-am mai robi indatorB.ndu~ne, ci poftim sa ni-se dee deacolo
din punga, in care ~i noi ·am bagai». .. ~i cer iara sa. le. dee comuna loc
pentfu ~coala «ca de norii cerului nu o vom putea sp3.nzur3.» .. , cf. ~i Grimm
o. c. pag. 36, care apreciazil just asemenea motive, aduse de multeori din
partea obJiitilor romane9ti sarace, ~i spune, cil interven1iile lui ~agnna pe
13.nga Schwarzenberg aveau rezultat. ( (<Das diesfiillige Einschreiten des
romiinischen Bischojs verdiente alle Beriicksichtigung; denn seine Kirch-
kinder, die bei weikm grOss ere ·-zahl der BevOlkerung des Ortes, waren
ohne Schule. Aber seine Kirchengemeinde war arm, die Mittel zur Errich-
tung und zur fortdauernden Dotation der Schule aus Eigenem herbeischaffen
konte sie nicht. In diesem Faile die Kirchengemeinde ohne Schule zu
lassen, ware zwar gesetzlich, aber nicht recht gewesen» ).
133
Stilpiinirea politidi enunjase inca din anul 1850, cil chestia ~co­
lara e de competenta statului ~i a bi•ericei ( «Un lucru de stat ~i
de bisericli de ob~te jiitor» ), ~i Ia organizarea §Coale! or popo,
rale se reclama lucrarea armonicil a factorilor biserice~ti cu cei
politici. Aces! principiu .era de natura a inlesnl incatva lucrarea
lui ~;laguna, dar o putea ~i impedeca u~or orice procedare ca-
pricioasa din partea vre-unui dregiltor politic. Dibacia lui con-
sistil intru a ca~tiga ~i sprijinul acestora, ceeace i-a. succes in
mare parte.
In 24 Aprilie 1852 1 spunand, cil dorinja lui este numai a
promovil «binele bisericesc ~i najional, pacea noastra din launtru
~i cea din a!aril>,. ~aguna statore~te principiul confesional ca
baza a organizarii ~coalelor poporale ~i da urmatoarele indru-
mari:
1. Fiecare ob~te bisericeasca sa-~i faca 'icoalil; cele sarace
sa nu se intovilra~easca cu vre-o ob~te de alta religie.
2. Dascalii sa fie de religia noastra.
3. In toate ~coalele noastre p 0 porale sun! ,admise numai
«cilrjile cele tiparite in tipografia arhidiecezanil».
.4. Ca dascali pot funcjiona numai aceia, cari au dela epis-
copul <<atestat despre hiirnicia lor».
5. Protopopii ~i administratorii protopope§li sa trimita
toate rapoartele 'icolare «Oblu» episcopului <<sub pre~edinja ~i
·· superinspecjiunea» ciiruia «Se va petracta treaba ~coalelor» ~i
6. Sa i·se faca, filril intarziere, cunoscute toate ~coalele
noastre «care s'ar afla sub inspecjiunea sau direc(iunea vre-unui
~ef de alta religie».
lar mai tarziu comunicil protopopilor ~i preojilor, care este
in afac~rile ~colare cercul de competinta al dregatoriilor politice,
in sensu! ordinajiunii guvernului din 5 Aprilie 1853 Nr. 7493/721.
Aceste dregiltorii «se v.or ferl de to atil amestecarea .pozitivii sau
poruncitoare in planul inviijilturei ~i a intregii randuieli din
launtru a ~coalelor poporale, de cercul iurisdicjiunei lor jiitoare
lara a Ie fi iertat a se jilrmurl pentru aceea Ia o nepasare pasiva
in privin\a aceasta».'. ·
Apoi roagil iara~ protopopii, sil-~i dee !oatil silinja pentru
imbunata\irea stiirii ~colare, sa aiba grije, ca piina in Octomyrie
1 cf. eire. Nr. cons. 530.
' Circ. Nr. 363 din 1853 (8 Aprilie).
 (

134 135
•
toate «sta(iunile dascale~ti vacante>> sa fie !ntregite, iar Ia «pu- A) Pentru clasa normalll I.
nerea ~~ depunerea dascalilor» sa nu treaca peste marginile
a) !. Despiir(ire b) !I. Despdr(ire
deregatoriei lor protopope~ti.
(incepi\tori). ( cetitori).
In 7 Septemvrie acela~ an ~aguna lauda· zelul unor pro-
topopi ~i preoji vrednici, cari «Se straduira a !ndupleca comu- 1. Abecedarul 1. Jstoria biblica de rost
2. Bucoavna 2. Ceaslovul ~i Bucoavna .
nitatile noast~e biserice~ti Ia ridicarea, dot~rea ~i sus(inere~ 3. Datorin(ele supu~ilor de rost
3. Scrierea
~coalelor, inzestrarii pe acestea cu !nvajiitori harnici, vizitara 4. Scrierea
4. Cantarea
adeseori ~coalele, inimara pe cre~tini, ca sa-~i dee copiii Ia 5. Cantarea
~coalii, lnsufle(ira pe invajatori, ca sa fie cu ravna intru purtarea
deregatoriei lor sfinte ... ~~ nu lipsira a secera atilt recuno~tinja B) Pentru clasa normala II.
cre~tinilor siii, cat ~~ Jauda organelor inaltei stapaniri ... ~~ mul-
jamirea scaunului episcopesc>>.' a) I. pespiir(ire b) II. Despdr(ire
1. Urmarea Ceaslovului 1. Urmarea catihisului
In multe Iocuri insa lipse~te rezultatul dorit, fie din ne- :l. Urmarea aritmeticii
2. Catihisul mic de rost
gligenja conducatorilor, fie din pricina saraciei poporului, care 3. Aritmetica de rost 3. Urmarea gramaticii romane~ti
nu poate jertfi pentru ~coala. «<nsa pe Janga toata saracia totu~ 4. Oramatica romiina de rost 4. Repejirea carjii intregi despre
va aduce oricine jertfa pentru ~coala, numai daca P. P. proto' 5. Urmarea datorinj. supu~ilor Datorinjele Supn~ilor
popi ~i preoti se vor nevoi a capacita pe cre~tini despre lipsa 6. Scrierea 5. Abecedariul nemfesc
cea mare . a ~coaleior, precum ~i despre foloasele cele mari, 7. Cantarea 6. Scrierea
7. Cantarea
care le aduc ~coalele atilt pentru singuraticile persoane, cat ~i
pentru lntreaga najiune - dadi le vor pune lnainte, cum alte
C) Pentru clasa normala III.
popoare conlocuitoare aduc insemnate jertfe pentru ~coaia, pa-
trunse fiind despre aceea, ca numai ~coalelor au sa mul(ameasca a) I. Despdr(ire b) II. Despar(ire ·
bunastarea lor, de care se bucura. ~~ a~a, jertfind fiecare din 1. Urmarea catihisului 1. Repejirea catihisu!ui intr~g
saracia sa pujin, se poate aduna cfit se cere pentru lnfiin(area 2. Oramatica rom. cu conjepturi 2. Oram. rom. cu conjeptun
~i susjinerea unei ~coale». 2 · 3. Oramatica nemjeasca 3. Oram. nemjeascii ..
4. Urmarea aritmeticii 4. Urmarea aritmetfJCIL
Tot cu aces! prilej comunica dispozijiile guvernu)ui privi- 5. Oeografia 5. Urmarea geogra iei
toare Ia ~coalele amestecate, admijand o abatere deJa principiul 6. Istoria 6. Urmarea istoriei
confesional numai in acele sate, «unde este neaparatiie lipsii>>. 7. Scrierea 7. Scrierea
In anul urmiitor, 10 August 1854,' publica ~aguna dispo- 8. Cantarea 8. Cantarea
zijiile privitoare Ia organizarea interna ~i partea didactica a Aceasta impar(ire in 3 clase cu 6 despar(aminte a riimas
~coalelor noastre poporale, cari aveau atunci «3 clase normale>> baza ~coalei poporale din Ungaria pftna in ziua de azi cu deo-
cu 6 desparjaminte; accentueaza inca odatii, ca sunt admise sebirea cii in organizajia actuala un despiir(iimant deJa 1854
numai carjile aprobate de scaunul episcopesc, ~~ stabile~te ur- coriisp~nde unei clase, avand azi ~coala poporala 6 clase. Stu-
i: matorul plan de !nviijamant: diile deasemenea au ramas cam acelea~i cu deosebirea esenjiala,
.. ca pe cand atunci limba germana se propunea numai incepand
' Circ. Nr. 858/1853.
2
Ibidem. cu desparjiimftntul II a! clasei a 11-a, deci di~ clasa ~ IV:a de
3 Circ. Nr. Cons. 581 din 1854 intitulat «Ordinafiunea arhiereascd azi, in zilele noastre Jimba maghiara se pretmde cb1ar ~~ deJa
pentru rlindul eel bun in ~coalele noastre poporale». «incepatorii» clasei I, intr'o masura exagerata.

136
Tot prin aceasti{ «ordinajiune arhierea_scii» se dispune ca
protopopii sa faca dese ~i con~tiincioase inspecjiuni ~colare,
iar parohii sil cerceteze ~coalele «in fiecare luna eel pujin odata»,
spre a se convinge de~pre purt&rea dascillului, sporul copiilor
~~ despre «neamul ~~ felul carjilor ~colare»; cu prilejul fieciirei
cercetiiri sa-~i scrie numele in protocolul ~colar «spre dovadii
ca el a cercetat ~coala, ca apoi ie~ind parintele protopop ~~
cercetand ~coala, sa se poatil !ncredinjil despre purtarea de
grije a preotului pentru ~coala>>. - Mai departe, Ia alegerea
dascillilor sa se faca totdeauna contract, indatorindu-se ace~tia
a !ndeplinl toate ordinajiunile episcope~ti, pe cari preojii trebue
sa Ie comunice .imediat nu numai lor, ci ~~ ob~tii intregi, iar
dacil vre-unul dintre preoji ar «Cuteza a pitula sau a tiiinul or-
dinajiunile mele... se va pedepsi cu asprime». - Protopopii
deasemenea sa fie zelo~i in funcfiunea lor de inspector! ~colari
«ciici I~cru C!Jnoscut este, ca noi in treaba ~co!ara avem !ipsa
de o ststemii ~i rand bun, ~i cii_ lara acestea nu putem !naintil
- cre~terea cea buna a poporului nostru,. care numai atunci ne
va binecuvanta, dacii va vedea, ca noi adevarata ingrijire avem
pentru el» ...
Se vede insa, cil hotarirea sinodului din 1850, privitoare
a· funcjiunea de inspector! ~colari a protopopilor ~~ cea de di-
rectori~colari a preojilor nu era pe placul tuturora. Indeosebi nu
_pule a sii-i muljumeascii pe cei ce arfi dorit ~coale najionale, iar- nu
confesionale. Relativ Ia aceastil nemuljumire Oavriil Muntean scria
deputajilor din Viena-: «s'a croit o ierarhie pronunjata ~ hil-
debrandica, cil ~coalele comunale s'au supus Ia inspecjiunea
protopopilor ~~ in ultima instanjii Ia Episcop»,' dupace tot el
Iamurise pe Laurian in privinja aceasta, aratand, ca in «impre-
jurarile prezente nafionalitatea trebue sa caute scapare in bise-
rica; din doua rele eel mai mic; a poi de cat sil dirigeze ~coalele
ni~te nemfoi - mai bine protopopii romani. Exemplu sa ne fie
institutele pedagogice. din Orlat ~~ Niisaud. Ce dascali romi\ni
vor forma ni~te dascali nemji, cari nici · nu ~tiu romane~te».'
Aljii ar fi dorit sa se menjinil ~~ mai departe postul de
director general a! ~coalelor, in care ·calitate funcjionasera deJa
' Conv, Lit. pg. 1108.
' Ibidem pg. 638.
137
sfar~itul veacului a! XVIIl pana Ia 1850 patru in~i (D.. Eusta-
tievlci, 0. Haines, Radu Tempea ~~ Moise Fulea).
La postul acesta aspira dupii 1850 ~i Aron Florian, care
se alia atunci in Sibiiu, farii ocupa(iune. Dar ~aguna, - dupii
regularea facuta in srnodul deJa 1850 prin instituirea protopo-
pi!or ca inspector! ~colari, ~~ dupiice propuse guvernului arde-
Jean a numl un consi!ier anume pentru ~coa1e)e romane orto-
doxe, in persoana lui Dr. P. Vasici, - nu mai recomandii pe
nime in locul lui Fulea. 1 Nu toji protopopii ~i-au implinit insii
cu zel aceastii noua funcjiune a lor, cum, durere, pufini ~i-o
!mplinesc ~i azi. Deaceea in multe par\i ~coala romana a ramas
tot «pe treapta cea mai de jos». In 1856 consilierul de ~coale"
Dr. Pavel Vasici, cilliitorind prin Ardeal, facu o inspecjie ama-
nunjitii ~i con~tiincioasii. Catril sfar~itul anului redactorul «Te-
legrafului>> (!. Biidilii) lnvita pe inviijilfori, sii aboneze cu tojii
«Telegr. Roman», caci dl consi!ier de ~coale a fiicut !mbucuril-
toarea fagiiduinfii, ca cu in~eputul anului viitor va publica
mai multi articoli foarte interesanfi despre trebile ~colare ~i sii
sprijineascil lofi ostenelele ·~i niizuinjele inai marilor no~tri de
a ne ridica din pulberea ticalo~iei»."
Vasici i~i implinl curand fagaduin\a, dand sub titlul «lm-
piirtii~iri pedagogice>>' o icoanil fidelii a &tiirii ~coalelor noastre
din ace! limp. Chiar Ia inceput milrturise~te, ca va piiriisl «ma-
niera de a !audit tot, ~i ispitind !ucrurile mai adanc, Ie va ariita
lara nici un vestmant poleit», ca sii desriidiicineze polomida ~i
sii arate boala ascunsa, care nu se poate vindeca, dacii •pa-
fientul tiiinuie~te semnele ei».
Inainte de revolufie directorul' ~colar nu fiicea «de ajuns
priveghere a ~coale!or», dar nici Iegile jarii nu ingiiduiau o
1.,. «<n ramura ~colastica nu e nici o perspectiva pentru mine, caci
~aguna in loc de a recomanda alt director in locul lui Fulea care 30 de
ani n'a fdcut nimica, s'a apucat sa propuna Ia guvern ~~ resp. Ia minister
ca sa se desfiinteze directoratul acela zicfind ell nu e trebuitor», scrie Florian
lui Joan Maio;escu (14 Martie 1852) cf. coresp. acestuia Ia Acad. Romana.
2 N umit, dupace ~aguna i1 recomandase guvernului prin h§.rtia din
16 Iulie 1850, abUt catra sfar~itul anului 1855 (16 Npemvrie) ((Telegr. Ro-
man> 1855 Nr. 98, cu Ieala anuala de 1,600 fl. (cf. 0. llariiiu val. Ill pg. 523).
3 «Telegr. Rom&n» 1856. pg. 391.
' <Telegr. Roman> 1857. Nrii 1-2, 12-14, 18-19, 22-23 ?i 34.
 138
prosperare a ~coalelor noastre. In timpul acela mai mult invajau
copiii dela cantorii bisericii. Dupa 1850 aratandu-se $1 fa Ro-
man! «Un simt mai cu vio;;ie> pentru infiinjarea §Coalelor, mulji _
au mdemnat poporul, ca abandonand principiul confesional,
sa ridice ;;coale najionale, care sa fie scoase de sub orice in-
fluenja bisericeascil. Nereu~ind insa, multora le-a scazut zelul
;;i-au inceput a privl ridkarea ~coalelor ca o «sarcina apasatoare».
Stapanirea a ~~~tori! principiul, ci! treaba ;;colara e 0 cauza
comuna a statului ;;i a biserkii, iar d-1 nostru episcop, caruia
nepriincioasa stare a ~coalelor noastre zacea inca de mult Ia
inimi!», priml -asupra sa suprema inspecjie asupra ~coalelor rwa-
stre dispunand, ca in fiecare CO!lluna parohii si! fie «locali-di-
rectiJrt,, sa viziteze ~coala «barem odata pe Iunib, Ia fiecare
§Coala sa fie un protocol de normalii, in care sa se treacil rin-
duielile, ce se vor slobozl in privin(a ;;coalei» ~i un protocol
de vizltafie, in care parohul local si! insemneze toate scilderile
~~ parjile bune, ce va fi observand din luna in luna. Jar in-
specjia asupra acestor!' sa o exercite protopopii». Vasici con-
stahl, cil unde -ace§tia din urmii sunt piitrun;;i de chemarea lor,
;;coalele infloresc, ceeace insa, durere, nu se intilmpla decal in
prea pujine locuri. - 6. Lipsa fondurilor jCO!are, din cari sa se plateasca lnva-
ln§ira apoi in 7 puncte urmatoarele scaderi. de cari pati-
miau cele mai multe din §Coalele noastre:
. 1.. «NecaP..acitatea ceto; mai mulfi invdfdtori», cari abia
~hu sene 91 ceh, fund «slab mformaji pedagogicqte». $i fiindca
c?munele au drept sa~~~ aleaga ele invaji!tori, spiritul de partid
91 favorul protopopulm au Ia aceste alegeri rol mai hotiiritor
decal calitatea _candidatului, !neat adeseori se intilmplii ca inva:
jatori bine pregiitiji nu-~i pot cil;;tiga pilnea de toate 'zilele
2. - «Dotafia rea a invdfatorilor», care variaza intre 40-300 fl.
Unele. C?n:'une, de;;l sarace, l;;i dau !oatil silinja si! mareasca
Ieala mvajator;tlu~ _pe dnd allele~ avand venite frumoase, pia-
lese totu} pe .. mvajaton «spre ru91nea lor, mai rau decal pe eel
dm urma slujilor de sat, pentruca Dumnealui judele nu e prie-
tinul ;;coalei ;;i o prive;;te ca un lucru lateral».
3. Lipsa de cdrfi e un defect, care «nu se poate desvi-
novii\i. Cum trebue. sa aiba plugarul plug, seceriitorul secere, -
~e,terul _m:'e!te potn~1te ... to~ a;;a trebue sa aiba ;;i ;;colarul
car(! potnvJte». MuljJ cred, ca «once carte s'ar af!a pe grinda
tata:sau, tr_ebue sa fie buna, ca sa invete copilu! din ea». lnvita
deer preojri, sa spuna Ia toatii ocazia, ca in tipografia diecezana
139
se tiparesc ci'ir(i cu un/ pret atilt de potrivit, !neat ;;i- eel mai
siirac ;;i-le poate «agonisl, dadi va bea numai cu un fartaliu de
1achiu mai pujin pe saptiimanii».
4. Necercetarea jCoalelor din partea parokilor $i protopo·
pi/or. Parohii, cu pujine excepjii nu ingrijesc nici de catihi-
zajie, (pe cand, daca ar catehiza, «Va cre;;te nu numai cre~tini
buni, ci totodata ~i cinstitori de preofime, care astdzi poate
mutt a scdzut in ockii poporulub> ), necum sa viziteze ~coale!e .
· ~i sa se convinga despre stafea lor, precum li-s'a poruncit.
Aljii se jin intr'atMa de rilnduie!i!e epi~cope;;ti, !neat merg pro-
forma !a ~coala, insa nepregatiji ~i fari'i nici un scop, daci'i pun
vre-o intrebare !a §Colari, ei iau cartea amana ;;i intreaba: «Cine
a fiicut lumea ?» «Care sun! sti'ipilnirile cele mici ?>> <<Ce este
gramatica romilneasca ?>> etc. ~i a tat a tot! Protopopii dease-
menea ou prea viziteaza ~coalele, caci «le este !rica de chel-
tue!i, care nu li-se· rebonifica de nicairi, apoi Ia vizitajiile cano-
n ice, ce Ie lac pe Ia parohii, nu ajung sa vada ;;i de ~coalii,
caci aceasta este de multeori un lucru lateral ;;i invajatorul cu
preotul, i-a spus, unde e buba>>,' ·
5. Necercetarea ~coalei prin copii bani de ~coald. · Iarna-
nu pot merge Ia ~coala, caci n'au haine, sunt desculji ~i goli,
iar vara umbla pe camp dupa vite: «pentru pazirea vitelor unii
parinji sun! mai ingrijaji, decal pentru copiii lor».
tatorii, sa se cumpere carji pentru copiii saraci ~- a.
7. Neregulata chiverniseald a bunurilor biserice~ti ~~ coma-
nate. Averea bisericii trebue chivernisita in !rica lui D-zeu ca
un lucru slant.
Atinge a poi in scurt disciplina, care lasa mult de dorit.-
~i insista a se cultiva in mod sistematic ~i unitar cantarea btse-
riceascd.
Desaproaba pe invajatorii, cari nu vor sa cilnte ln strana,
caci «pe cre~tinii no~tri nimic nu-i poate mai tare apleca spre
a da copiii siii Ia ;;coala, decal tocmai cantiirile biserice~ti>>.'
Dupace propune mai multe mi'isuri de indreptare, arata cii
~coala poporala trebue sa ramanii credincioasa principiului con-
1 ~aguna prin cere. din 7 Sept. 1853, Nr. 858 atinsese aceasta sea~
dere, ·IaudUnd pe protopopii harnici 9i mustn'ind pe_ cei negligenfi. cf.. l?i
<Tel. Rom.~ 1853 pag. 289. •
~i ~aguna accentueaza impOrtanta didactic& a ciintarii biserice9ti in
2
«fnstruc(iune pentru invatatorii din ~coalele normale 9i capitale de religia
ortodOXil r;lsUritean3., de SUb inspectiunea SUprema 9COlar<l a bisericei Orfo-
doxe rasari~ene· din Marele Principat al Ardealului!J ed. 2. _Sibiiu, 1865
pg. 23-24.
 140
f:_si_?nal, cilc! «punctul ~e vedere religios-moral trebue sii fie
{a(a~a, pe ]a~ gil care sa se intoarcii cre~terea pruncilor no~tri. ..
Daca vrem sa p;ospereze ~coala ~iit~ascii, atunCi nu polijia, ci
pr~otul trebu; sa _fie organul eel. m~,~~or a! ei. .;>coala popo-
ra!a trebu~ sa inamteze bmele b1sencu, a! statului ~~ a! familiei.
C:an~ ~gmsmul, care s~ bazeaza numai pe cele materiale, vrea
sa ca~hge ~coa!a numai pentr~ scopuri de a' ~tl, cand politicianii
vr"eau si! o" faca a~gat a! do~tnn~i. l<;>r, atunci ~coal~ cre~tineascii
sta vadoasa in hotarirea s.a ~~ spnJim!a pe cele vecmice, alungii
deJa sme cu energ1e cennjele cele egoistice de modii».
· Icoana, in care ne prezinta ace~ti 10 articoli ai lui Vasici
starea ~coalelor noastre, pe vremea absolutismului, desigur nu
e incantatoare. Realitatea. era insa, pe unele locuri ~~ mai trista,
decum ar fi putut sa o infaji~eze cineva in coloanele «Tele·
grafului Roman» .. .;>i scaderile, cari nu erau decal rezultatul du-
reros al siiraciei ~~ a! unei sti!rl de complecta inapoiere cultu-
raHi, n'au putut fi starpite curand, ori cata stiiruinja a desfa~urat
,;laguna' ~i colaboratorii sai in aceastii direcjie. Multe dintre
constatarile sinistre ale lui Vasici nu ~i-au perdu! nici pana azi
actualitatea.
. Biograful lui Schwarzenberg poveste~te, cum acesta i~i
expnmase intr'un rand nemulji!mirea cu felul de organizare a]
~coalelor din Ardeal, unde poporajia fiind atilt de mestecati!,
ar avea !ipsa de o ~coala comuna, in care tinerii de diferite
ne~muri ~~ limb!, sa invete a se injelege unii pe aljii. Biograful
Onmm, care era referent Ia guvernul ardelean, n'a indriiznit sa
spuna ~efului siiu adevarul, a~a, cum II sim(ia ~i cum 1-a scris
in cartea sa, ca adecii aceastii ~coalii comuna, acest curs supe-
rior e pentru fiecare Ardelean ~coala vie\ii, a carei limba inje-
leasii de toji este cea romaneasca.' In anul 1858 erau in Ar-
1
Grimm o. c. pg. 35.: «der Mangel einer entsprechenden Anzahl
g~ter Volksschulen war bei der romanischen Bevtilkerung sehr flihlbar und
dtesen zu heben konte den rastlosen Bemiihungen des gr.-orielltalischen
Bischofs freiherrn von Schaguna umsoweniger gelingen, als die durch die
friihere Verfassung und durch die Oewaltthaten der Revolution gelahmt und
darnieder ·gehaltene eigene Kraft der romi:iniscen BeviHkerung hiezu nicht
hinreichend war», · bequemen, oder man halte sich gefasst auf sein achselzuckendes: Nu ~tiul»
2
Grimm o. c. pg. 36. «Die Schule des Lebens ist ihr hoher Curs
auf dem gemeinschaftlichen Tanzboden, in der Dorfschenke tradirt da~
Bediiifniss das Practicum. Gran ist aile Theorie, griin ist nur des Lebens
Baum !» apoi adauge · intr'o nota: «Namentlich .in Siebenbiirger gilt die
141
deal 2398 ~coale poporale cu peste 90,000 ~colari. Dintre ace-
~tia 460 erau germane, 957 ungure~ti ~i 981 romane~ti,' intre
cari de confesiunea gr.-orientala preste 600 cu 33,229 ~colari. 2
XI.
~coale secundare.
De~l grija de ciipetenie a lui Saguna se indrepta mai ales
asupra seminarului ~i a ~coalelor poporale, dela cari a~teptil o
. , binefacere mai mare ~i mai extinsii, rlecilt dela allele, sinodul
din 1850 insista totu~, cum s'a vazut, ~i asupra institutelor su-
perioare de invajiimant, solicitilnd chiar infiinjarea unei academii
sau universitiiji pe sama Romilnilor. In sensu! acestei hotiiriri
a sinodului iscale~te ~~ ~aguna peti(ia catra ministeriul de culte,'
pentru a se infiinja Ia Cluj o facultate «filozoficii·iuridicii» pe
sama Romilnilor, in care privinja se starul mai tarziu ~i Ia Im-
paratul.'
$aguna s'a convins curand, cii !nfiinjarea acestei academii
va fi aproape cu neputin\a, ~~ cii intre Romani mai dureros se
simte !ipsa ~coalelor poporale, decilt a unei academii. Intre con-
duciitorii mai tineri erau lnsii destui ideali~ti, cari credeau, cii
Wahrheit dieses Satzes. Denn fast din gauze deutsche und ungarische
Bevblkerung des Landes ist der im Siebenbiirgen allerorts gangbaren roma~
nischen Sprache machtig, und gewiss haben die Deutschen und Ungarn
diese Sprache nicht in romanischen Schulen erlernt». ~i ar fi putut intregi
aceste observatii prin constatarile lui $iifan Ludwig R.oth ( «Der Spnichen-
Kampf in Siebenbiirgen» 1842. pg. 48.): «Sobald 2 verschiedene Nations-
genossen zusam'menkommen, die ihre Sprache nicht kbnnen,'\.ist gleich das
Walachische, als dritter Mann zum Dolmetschen da, . • Walachisch hann
federinann. Urn madjarisch oder deutsch zu lernen, bedarf mim des Unter-
richts und der Schule; walachisch lernt man auf der Gasse, im Higlichen
Verkehre von selbst ... nach einiger zeit bemerkt man, dass man walachisch
kann, ohne es eigentlich gelernt zu haben. Wiirde es einem aber -auch nicht
so Ieicht, so empfiehlt deren Erlernung ein tausettdfiiltiges Bediirjtti'ss. Will
man mit einem WaJachen reden, so muss man sich zu seiner Sprache
1 Ibidem pg. 36. nota 2.
' <Tel. Rom.• 1858. pg. 66.
3 Dto Wien 29 Decemvrie 1850. «Die.R.omiittett» III. ·Heff pg. 108-110.
' 16 Jan. 1851. Ibidem pg. 126-128.

142
aceasta dorinja e realizabila, ~~ persistau in parerea, ca edificiul
invi!jamantului nostru s'ar putea incepe dela coperi~, de sus in
jos. lntre ace~ti ideali~ti era ~i lancu, care Ia 1852 scria intr'o
epistola ·catra Barijiu: «Academie, ~i primo ~i secundo loco>>.'
Aceasta dorinja n'a fo~t formulata numai in menjionatele
petijii, inaintate Ia minister ~~ Ia !ron de catra reprezentanjii na-
jiunei, ci ea s'a ivit chiar in unele tanguiri ale (ilranilor, cari,
desigur pu~i Ia cale din partea unor domni, cer ~i ei o aca-
demie de drepturi, romaneasca. A~a se intilmpla_ ca in anul
1852, cu ocazia caliitoriei monarhului prin Ardeal, cinci_ comune
sili·ace din munjii apuseoi, «dupace se vaieta amar, ca sun!
scoase din pii~une, din padurf ~i din toate veniturile comunale
~i trebue sa moara de foa:me, sau sa ia lumea in cap, cer sa
Ii se deie voie a ridicii academie romana. «Telegraful Rom~n»
osilndqte in urmiitodi termini pe ceice au indemnat jiiranii nii-
ciijiji Ia aces! lucru:
«Se poate o mai mare satira pentru acele nevinovate
comune ... ? Nu !nsemneaza asta a ne bate joe de natiune ... ,
a arata cu degetul, di ea este prea cruda pentru viea!a poli•
tica? ... Ne-au lacramat ochii, ne-a silngerat inima sa vedem,
cum biata natiune se poarta de nas de ni~te oameni -necopji,
care abuzeaza cu numele de inteliginta. Daca chemarea inteli-
ginjei aceasta este, sa duca pe Romani Ia ratacire, atunci Dum-
nezeu sa ne fereasca de ea».z
$aguna i~i dadeii cu mull prea bine sama de ce era cu
putinja ~i-ce nu. $i credea, ca nu ··lucreaza injelepje~te ceice
abat atenjiunea poporului dela trebuintele neapiirate, cheltuin-
du-~i timpul ~i forjele in combinajiuni nerealizabile. Deci ~i cu
privire Ia academia romilna speran(ele ii erau mai reduse ~i
pretensiunile mai moderate, dupiicum ~i trebuiau sa fie, izvo-
rand din, realitatea imprejuriirilor. S'a muljamit a sti!rul, ca eel
1 4 Din 1 Iulie 1850.
Din Sibiiu 1 Iulie 1852, publ. in reVista craioveanil: «R.amuri» anul
III. Nr. 19. pg. 307. In acela9 sens se rostisenl '9i Barnutiu ~i I. Maiorescu
intr'o adresi'i a lor catra Bra~oveni (3 lunie 1852): «Lipsa cea mai mare,
ce ·o avem aStilzi, sunt 9coalele 9i mai presus de toate b ~coala mare, o
academie, in care tinerimea romana si:i invete in Hmba materna stiintele,
care sil o faca folositoare statului, patriei ~-i' natiuhei sale»_ (Tran~ilva~ia>>
1878. pg. 40).
2
<'Telegraful Romito» 185.3 pg. 106-7~
143
pujin Ia academia de drepturi din Sibiiu sa se admitii ciiteva
cursuri in limba romanii, instituindu-se 2-3 profesori romilni,
Iegi~ti de ai no~tri, ceeace abia intr'un tarziu, Ia 1864, s'a ~i
!ntamplat, 1 dar numai pentru scurtii vreme. Mai tarziu insistii,
ca universitatea, ce era sa se infiinjeze Ia Cluj,' sa fie paritetica,
adecii cele trei limbi ale Ardealului sa fie deopotrivi! conside-
rate ~i respectate in cursurile ei, ceeace nu s'a putut objinea.'
•
Chiar in privinja ~coalelor secundare $aguna nu putea
sa se amiigeascii cu iluzia, cii se vor implinl cm·and toate do-
rinjele Romanilor. lntr'un voluminos «elaborat despre ~coli»,'
inaintat secretarului ministerial ffeujler, caruia i-se !ncredinjase
organizarea ~coalelor in Ardeal, $aguna arata, ca pe sama Ro-
mimilor ortodoqi ar fi de dorit sa se infiinjeze 6 gimnazii su-
perioare (!ieee): in Sibiiu, Deva, Cluj, Chi oar, Cohalm ~i Bra~ov;
6 gimnazii injerioare (cu 4 clase) in fagiira~, Alba-Julia, Sighi-
~oara, Brad, Brejcu ~i Abrud; 6 ~co ale reale: in Hiilmagiu,
Mura~-O~orheiu, Hajeg, Offenbaia, Mijloceni ~i $imleu. Limba
de instruc(ie sa fie in toate cea romana, propun~ndu-se, bine
injeles, in mod obligator ~i Iimba germana; iar Ia organizarea
acestor ~coale sa se procedeze dupa analogia gimnaziilor slave
din Austria;'
Intre imprejurarile grele ale timpului ~i intre multele lip"
suri, de cari se poticnea Ia tot pasul, $aguna nu izbutl sa ducii
Ia indeplinire ace&_! plan al sau. Ci trebul sa se muljiimeasca
cu succesele, cari au incununat staruinjele lui ~i ale altor Ro-
1 «Tel. Romo» 1864.Nr. 100.
2 Academia de drepturi din Cluj s'a inaugurat in 7 DeCemvrie 1Sb3
cf. Ormiissy o. c. v. II. pg. 157'-8.
3 Cf. art. lui N. Popea: «Un rasunet Ia apel» «Telegraful Roman)> 1871
Nrii 49-50. '
\
"_,,Riicksichtlich der Unterrichtssprache miisste die romllnische Sprache
in der Art eigenfiihrt werden, dass hiebei die iri dem Entwurfe der Orga-
nisation der Oymnasien .ausgesprochenen Orundslltze beztiglich der slavischen
Gymnasien analoger Weise angewendet werden mtichten, denn auch in der
rpmiinischen Sprache gibt es gute Qrammatiken, gutes Lesebuch fiir die
Untergymnasien und auch litterarische Mustersammlungen fUr die Ober-
gymnasien»,
 ,;. 144
1'1· I
':.. !; mAni de inimii, in Iupta pentru gimnaziul din Bra~ov' ~i mai
tii.rziu pentru eel din Brad.•
AprQbii.nd Ia 1851 «legiimii.ntul bisericilor din Bra~ov pentru
susjinerea ~coalelor centrale», ~aguna .adauge acestui important
act istoric urmiitoarele ~ire: «<nvoirea aceasta a ob~tilor noastre
biserice~ti o am viizut ~i nu numai o laud in tot cuprinsul ei,
ci inca o ~i binecuvii.nt, fiigilduindu-mii a inainta Iucrul acesta,
vrednic de !oatil Ianda, in aceastii invoire cuprins». 8
Aceastii filgiiduinjii o ~tift implinl cu scumpatate ~i cu
pricepere in cursu! intregii sale vieji. In toate imprejuriirile a
manifestat pentru gimnaziul din Bra~ov o solicitudine cu ade-
varat parinteasca, participii.nd in persoana, aliituri de infatiga-
bilul Popazu, Ia toate lucriirile rle importanjil, impreunate cu
infiinjarea ~i conducerea acestui institut, asistand aproape an
de an Ia examene, ajutorii.nd profesorii cu bani,' ca sa-;;i pqata
procura cele de !ipsa pentru studii: carji ~i reviste de speciali-
tate, ;;i apiirAnd in mod elogios prestigiul lor, chiar in faja
I senatului imperial din Viena, 5• jertfind din al sau (Ia .1864) 4000
fl. • pentru cumpiirarea unei case potrivite ca Iocuinjii pe seama
directorului, ;;i - intrunind toate voinjele iQtr'un singur gii.nd:
1 cf. Andreiu Barseanu: dstoria ~coalelor centrale rom tine din Bra~OV»
1902 passim.
2 Dr. P. Opri~a: «infiintarea gimnaziului din Brad ~i teat~ul rom fin»
in revista ~«familia» 1904 Nrii 36--40.
' din Bra!OV 17 Sept. 1851.
4 <<Tel. Rom.» 1856 pag. 30,
5 Dela profesorii de gimnaziu se cereit, sa faca exam en de lice uta inaintea
unei comisiuni de stat. in a 7-a 9edinta a senatului imperial din Viena
1860, -?aguna insista a se face abatere dela aceasta dispozitie legala, acolo
und-e executarea ei nu o permit imprejurarile locale. ~i aduce ca dovada
profesorii gimnaziului roman din Bra~ov, cari de~i n'au aceasta formalitate, i~i
indeplinesc chemarea tocmai cu acela~ zel ~i cu tot atata rezultat ca ~i profesorii
dela gimnaziile de stat, cari au facut examenul cerut inalntea unei comi-
siuni. «Der Beweis dieser Leistungen liegt darin,. dass die ZOglinge aus
unSerem Untergymnasium in ein Obergymllasium, in ein Staatsgymnasium
aufgenommen Wurden und da selbst die Calculs beibehielten, welche sie
in ihrem confessionellen und ilationalen Untergymnasium gehabt haben».
- cf. « Verhandlungen des iisterreichischen verstdrkten R.eichsrathes 1860;
nach den stenographischen Berichiem> vol. J. pag. 164. cf. ~i A. Bdrseanu
c. pg. 339, cum ~i «Adele privitoare la urzirea ~i 'injiin(area Asocia(iunii
transilvane» Sibiiu 1862, nota pag. 83.
• Bari!in vol. f!l. pg. 278.
145
·al progresului cultural, ~i toate forjele intr'o conlucrare armonicii.
fiira a mic;;ora cii.tu;; de pujin valoarea muncii ~i a jertfelor,
cu cari au contribuit atii.ji Romani de inima Ia fnaljarea acestui
sanctuar al culturii najionale, va recunoa;;te, credem, oricine,
ca lui ~aguna ii revine o parte jilsemnatii din meritul ob~tesc,
daca Ia 1860 aces! gimnaziu putea fi &ocotit, cum ar trebul sil
fie ;;i azi «Ca o coroana a intregii trebi ~colare din Ardeal»,
dupacum marturisqte insu~ ~aguna, adaugand cu satisfacjie ~i
in chip de povajii pentru urma~i aceste cuvinte pline de injeles:
«astjel ajutii Dumnezeu, unde este cuget hun, ~i unde puterile
se ~tiu tntrebuinfa cu scumpatate ~i lnfelepciune».'
· foarte simjitii era intre Romani ~i necesitatea unor ~coale
reale. Incercarea lui ~~guna de a infiirija o astfel de ;;coala
in Abrud, Ia 1853 a fost ziidarnicita din partea ministrului Thun.'
Participii.nd Ia senatul imperial inmuljit, in ~edinja a 7-a (10
Sept. 1860) ~aguna ia cuvantul Ia bugetul cultelor ~i i~i exprimii
nemuljamirea fajii de ministrul Thun, facii.nd doua propuneri:
1. Sii se institue in ministerul de culte o secjie deosebita
pentru biserica ;;i ;;coalele gr.-or. romii.ne.
2. Sa se ia in buget sumele necesare pentru ~coala reala
din Abrud, incepii.nd cu anii 1860 ~i 1861).'
· lar in ~edin(a a 13-a (18 Septemvrie 1860) se na;;te !ntre
~aguna ~i Thun o scurtil polemie in chestia ~coalei reale din
Abrud. ~aguna arata in discursul silu, ca ht1paratul a incuvi-
injat in!iinjarea acestei ;;coale, din vistieria statului, inca din 13 ..
lanuarie 1853, cii pe baza acestei incuviinjilri el a ;;i caliitorit
Ia Abrud, indemnii.nd oamenii sa jertfeasca pentru ;;coal a aceasta,
cumpiirii.nd pe seama ei un edificiu ;;i indemnand bi!ie~ii, sa-i
asigure din fondullor un ajutor de 10,000 fl. «Ca visitieria statului
sa fie dupa putinjacrujata»;' apoi adauge: «Din desbaterile ofi-
cioase eu insumi sun! pe deplin convins despre zeluiExc. Sale, d·lui
ministru de culte ;;i iustrucjiune, in ce prive~te promovarea ches-
1 $aguna: ·«<storia bisericii ortodoxe» Sibiiu 1860 vol. II. pag. 215.
I. Maidrescu scrii'L lui Baritiu (in 3 Noemvrie 1850) cu privire Ia gimnaziul
din Bra~ov, ca. Popazu ~i Bra~ovenii «CU mijloace mici s'au apucat de lu-
o:· cruri marh. (<'TransilVania 1878, pag. 33).
• Popea: Biografie pag. 314 ji <Tel. Rom., 1853 pag. 310-319.
a <'Verhandlungen» etc,' pag. 153-155.
4 «Urn ... den Staatschatz moglichst zu schonen» ...
10
 146
tiunilor de cult~~ lnvajam~nt, dar nu-mi pot lnabu~l regretul, ca ad-
ministrajia nici in afacerea aceasta nu s'a dovedit prea norocoasii».'
Ministrul Thun se scuza, ca n'a primit imputernicire formalii
(<form ell keine Ermiichtigung>>) spr.e a trece in bugetul anului
1860 vre-o sumii pentru ~coala din Abrnd, se bucura insa; ca
Exc. Sa (~aguna) a sulevat din nou aceasta chestitine ~i crede,
'I'
ca Majestatea Sa ii va implinl dorinja.'
Cat era ~aguna de necajit pe Thun din cauza zadarnicirii
planului sau, se vede ~i din un circular de mai tArziu, 8 in care
scrie cu ironie ~i amiiraciune: «lnsufle!irea parinteascii a acestui
minister absolutistic se documenteaza ~i cu aceea, ca treaba
infiinjarii unei ~coale reale de religia noastra, pe care Nlajes-
tatea Sa s'a indurat a o rezolvl din lanuarie 1853 Ia rugarea
noastnl sinodala, ca aceea sa se zideasca ~i sa se susjina cu
spesele statului, a~a o a fncurcat ~i schimoJJOsit cu miisurile
sale administrative, in cat aceea nici pAna astiizi nu s'a infiinjat>.
In timpul absolutismului, ca
~i mai tArziu, se accentueazii
9i in presii adeseori trebuinja neapiiratii a ~coa!elor reale. Un
corespondent din «Haidu-Besermeni» implorand ajutorul ceresc
in aceastii chestiune, exclamii: · <<Doamne, da-ne ~i nouii 'jcoli
reale !»' Rii~inarenii inca doriau sa aiba o 'jcoala real a cu 2
clase; 5 au 'ji inaintat Ia 1862 o petijie in sensu! acesta. ~aguna
sprijiniit cu tot zelul pornirile acestea, alergand insu~ tuturora
in ajutor cu sfaturi 9i indemnuri. <<Noi nu putem face imputa-
jiuni predecesorilor no~tri - ziceit el Ia Abrud (1853) - pen-
trucii nu ne-au fiicut 'jcoale, .... insa noua ne va face posteri-
tatea cu tot dreptul, daca nu ne vom apucii $i nu vom duce
1 ·«<ch bin aus den dienstlichen Verhandlungen von dem Eifer Seiner
Excellenz des Herrn. Cultus - und Unterrichtsniinisters in Betreff der
BefOrderung de~ Cultus - und Schulsacben selbst volkommen tiberzeugt,
kann. aber das Bedauern nicht unterdriicllen, dass die Administration auch
in· dieser Anj;etef:enheit skh nicht als sehr _glficldiclt bewiesen habe>) "Ver-
1
handlungen etc.>> pag. 551.
...
2 «Wen seine Ex cell en~ diesen Gegenstand und Wunsch neuerdings
in- Anregung bringt, so kann mich dieses nur freuen, und ich hoffe, es
wird dazu beitragen kOnnen, dass Seine Majestat Sich allergniidigst bestimmt
finden, diesem Wunsche folge zu leisten»- (Ibidem).
3 Nr. cons. 337 din 1865.
4 «Tel. Rom.» 1857 Nr. 28.
5 Barijiu Ill. pag. 139.
147
· cu incetul Ia indep!inire tot ce vedem ca e bun ~i duce Ia lu- '
minare 9i cultura».' · ·
Tinand seamii. insii de concursul imprejurarilor grele $i de
muljimea piedecilor, ce se puneau in calea progresului; ~ 'ji de
sus ~i de jos, UQde ogorul culturii era cu totul injelenit,- jude-
cata posteritiijii nu va prea putea face nici ea «imputajiuni>>.
Caci conduciitorii no9tri de pe vremuri ~i-au dat multii silinjii
pentru a sporl institutele noastre de cultura. Dacii lncerciirile
lor n'au avut totdeauna· succesul dotit, in cele mai multe ca-
zuri nu e \dna lor. Astle! 9i in privinja 'jCoalelor reale, din pro-
iectul lui ~aguna dela 1850, care cerea 6 9coa!e reale, nimic
nu s'a putut implinl. Numai Bra~ovul a fast mai norocos 9i in
punctul acesta. Acl se fiicuse de prin anii 1854-55 planul de
a se infiinjit, pe langii gimnaziu, 9i o ~coalii realii inferioarii,
impreunata cu un curs de ~tiinje comerciale. Din !ipsa de mi-
jloace materiale planul acesta · nu s'a putut insii realiza,_ dedit
abiit Ia sfar~itul deceniului urmiitor, in toamna anulm 1869,.
cAnd se inaugurii c!asa I. a ~ccialei reale 9i cm;nerciale. •:.
•
Merita a mai indica aici felul, cum inje!egeit ~aguna a se
ingrijl de soartea tinerilor, cari studiau pe Ia ora~e inJnstitute
straine 9i deci nu se aflau sub imediata lui supraveghiare.
. La sfiir~itul anului 1855,' publicand douii cazuri triste,
unul intamplat cu studentul loan lsdrailii diQ Ra9inari, care din
cauza «Unor furti~aguri» Itt eliminat <<din toate ~coalele mo-
narhiei», 9i altul cu un tinar universitar, care s'a sinucis - f;la-
guna profita de. ocazie spre a da sfaturi 9i· indrumiiri cu privire
Ia cre~terea tinerimii studioas,e, accentuand, ca aceastii cre'jtere
trebue sii fie «bazata pe invajatura cea cre~tineasca ~i pe mo-
ralitate>> . Preojii 9i protopopii sa sfiituiasca pa'rinjii, cari i~L dau
copiii. Ia ~co alii in ora~, a nu-i. <<incvartirit>> pe Ia birturi, ci mai
bine sa deil in alt Joe cu un florin sau doi mai mult, <<ciici deJa
locul incvartirarii atarna foarte mult fericirea · ~i ·viitorul lor;»
mai. departe,· parinjii, cand vin Ia targuri, sa nu duci\ copiii cu
sine prin birturi; ceice simi, cii nu vor fi in stare a jertflpentru
' ;Tel. Rom.~ 1853 pag. 319.
- ~ A.· Barseanu o. c. pg. 347.· ~i 353.
3 Circ. din 8· Dec. -Nr.· cons. 1032 din: 1855.
to•
 148 149

copm lor, ca sii !ermine in regula ~coalele, sa nu mai facii in-
cerciiri ~i cheltuieli zadarnice cu ei, ci sa-i dee de tineri Ia me-
~te~uguri. Jar Ia sfar~it indeamna tinerimea studioasa de prin
toate ora~ele sii se poarte «dupa cuviin(ii», ciici episcopulinsu~
va «aveii cea mai stra~nica priveghere>> asupra purtarii ei «~i
chiar Ia cea mai .mica lhtamplare nu va intarziit a o dojenl ~i
deJa to(i aceia, cari nu-l vor ascultit, a-~i retrage dragostea ~i
parinteasca sa lngrijire». Tinerimea, care studiazii In alte. ora~e
«Sa nu se amageasca cu aceea, cii datisa se alia In departare,
din care pricina poate face ce vrea, pentrucd eu am pus oamenii
mei pretutindenea, cari privegheazii asupra tinerimii, ori ~i unde
se aflii Ia ~coala».
XII.
Tipografia ~~ productele ei. Activitatea literara a lui
l;;aguna.
'r·. ~aguna era omul, care voia sii aibii In slujba direc(iei
sale politice ~i culturale toate mijloacele moderne de creare ~i
raspandire a culturii. Nu numai pentru el, ci ~~ pentru biserica
' I,
~i poporul nostru devenira prea stramte ~~ cu totul neindestu-
jl liitoare formele vechi de viea(ii bisericeasca, sfioasii ~~ siiraca,
cu sarguin(ii bani frumo$i- pe seama neamurilor, ' probabil nu
sim(ia !ipsa unei asemenea institu(ii, cu ajutorul ciireia nici ?'a.r
fi prea avut de lmpiirtii~it multe planuri $i idei unei preo(1m1,
din mijlocul careia se ridicase numai prin oficiul siiu, nu ~i prin
gandurile, de eari era stiipanit ~i in privinta. ~iir~ra nu s~ prea
~tiu lniil(a departe peste nivelul intelectual ob1cmmt al unm preo~
siitesc. Nepotul episcopullli, teologul lo;m Moga, succesorul lm
neorge Lazar Ia catedra de profesor seminarial, (t 24. Octom-
vrie 1856) $i Moise Fulea, (t 14 Noemvrie 1863), ~ de$1 ~~r a
fi avut mai multii invii(iifurii - erau ~i ei oameni farii ntc• o
ini(iativii, timizi ~i incurca(i In gandul $i scrisul lor. Ciirli!e .bi-
serice~ti $i ~colare, care s'au tiparit In Sibiiu, de. p~ Ia sf~~$tlul
veacului al XVIH-Iea pana Ia 1850, in !ipsa une• t1pografu ro-
mil:rie~ti, ie~iau de sub teascurile Sa~ilor Petru ~~ loan Bart,
Martin de Hochmeister $i Oeorge Cloesius.'
in astfel de imprejuriiri una dintre cele dintai fapte cul-
turale mai insemnate ale lui ~aguna trebuia sii fie ~i infiin(area
unei tipografii proprii pentru satisfacerea mul!elor trebuin(e $CO-
Iare ~i biserice~ti ale episcopiei Ardealului. lndatii .dupa pot?-
lirea revolu(iei, fiind Inca proaspete urmele vandahsmulm . dm
Martie 1849 - ~aguna se apucii de lucru $i in vara anulm ur-
miitor (27 August 1850) deschide cu cheltuiala proprie o tipo-
grafie. .
in 17 lunie 1850 ~aguna inaintase guvernatorulm Wohl-
gemuth o peti(ie, s in care aratil.nd, cat de mull sufere diece~a

f
I ~I•.,
:11
:I,
:II
1:;
'
cum s'a putut desvolta sub obladuirea prea pu(in desinteresatii
a ierarhiei sarbe~ti ~~ sub lunga pastorire, umilitii ~i neputin-
cioasii, a episcopului Vasilie Moga. Pentru viea(a noastra bise-
riceasca ~i na(ionalii era necesara. croirea unei alvii mai largi
Ardealului din !ipsa de car(i biserice~ti $i ~colare, ~i cum dm
aceasta !ipsa izvore~te «nu pu(inii dauna a religioziHi(ii $i cul-
turei ooporului» cere permisiune spre a putea lnfiin(a pe spe-
.I sele proprii, in Sibiiu o tipografie, care «Va fi totdeauna gala
:!j,
!i;·l·
i
de desvoltare; timpul inaintat cerea a cum imbuni\tii(iri ~~ re- $i spre serviciul inaltului regim».
l:ij!', forme. a "Ciiror realizare ~i un om de o insemniitate mai mica, La s!Ar$itul lui August ii sosl riispunsul• favorabil a! gu•...,
·II I decal a lui ~aguna, ar fi trebuit sil o incerce. Pentru ini(iarea '
,!i'' 1 Cf. « Oazeta de Transilvania>> An. 1845 Nr .. 88.
~i ducerea Ia indeplinire a operei de regenerare bisericeascii ~i
2 Vasilie Popp: «Disertatie despre, tipografiil-e romat:t_~~ti», - Sibiiu
..:'i' culturala, care nu mai putea suferi nici de cum amanare, mi-
1838, pg. 31 ji urm. ·
i·.'i jloacele lipsiau lnsii cu totul.
I! ,, Sibiiul, care in curilnd avea sii devinii un centru cultural
' nr. cons. 490/1850.
4 nr. guv. 19572/1850.31 August st. n. ~i petitia lui ~aguna ~i dspunsul

I
;. I
'. guv. au fost tiparite Ia 1872. In trad. rom. in .cartea lui ~~guna: «~annal
1

lt:l'
~i politic pentru Romani, nu avea Ia sosirea lui ~aguna in Ar-
'i'
,, I de stadia pastoral>> pg, 299-300, unde ;;aguna adauga, m nota ~·. unele
deal, nici miicar o tipografie romaneascii. Episcopul Moga, care sfaturi pentru viitor: «Noi am fost noroco~i, inciit. se vede, .a ~ap~ta ~on­
tremura de teama «tisturilor deJa sliivita varmeghie>> ~i strangea cediu dela regimul nostru de a putea tipllri ca.rti ~colare ~~ btsence~h de
!::r:
! ,,
 150

vernului, care avilnd incredere in «senthnentele probate, loiale

~i in inalta injelepciune» a lui ~aguna, incuviinjeaz,a inftinjarea
tipografiei cu singura condijie de a i se face cunoscut timpul
d,eschiderii, Iocalul, precum ~i conduciitorul eb>.
In privinja conducatorului, se incheiase inca Ia 1 August
1850 un contract pe 3 ani cu. Neamjul losif Gerber din Cer-
nauj, caruia i se statorl o. Ieala lunar a de 50 fl. m. c.. ~i orele
de lucru, in Iunile. de vara dela 6-12 a. m. ~i dela 3-8 p.m.,
iar in cele de iarn:! dela 7__:_12 $i dela 2-7.
Astle) Dumineca in 27 August st. v. putu sii inaugureze
«prin ,s!injirea apei, dupii randuiala Sf. maicei noastre biserici»,
aceastiitipografie, ale carei prime producte au!ost in~tiinjarea
«ciitrii iubitul cler ~i popor diecezan>>' ~i o poezie ocazionalii 2
'
a lui Andreiu Mura~an, preamarind pe episcopul in care «ro-
.

miina ginte prive~te a! sau parinte «ren:!scator de un popor,

infriint de. jugul greu» ...
, Localul tipografiei a lost Ia inceput in strada lernii (Win-
tergasse. Nr. 194), de unde numai .!;1 1867 s'a mutat in strada
Macelarilor (fleischergasse). • . Cel dintai conduciitor ~i director
a! ei .n'a ajuns insa Neamjul Gerber,. care. va fi riimas ad numai
ca lucrator, ci Romiinul Dimitrie Lazarevici, .care fusese mai
nainte «a~ezator de litere in tipografia regeas.:a deJa Buda»,, de
unde ~aguna il prime~te in slujba sa,' laudilndu-i mai tiirziu.'
staruinja ~i. priceperea. Sub conducerea lui desvoltii aceasta ti-
. - . .
Iegea noastra Ia anul 1850. Dreptul aeesta sd-l piizim ca ,lamina ochilor, _ca
nll" cumva din oarecan! cauza sa-l pierdem· ... Noi am atinS obiectul ace~ta
aci, nu ·spre 13.uda -nOastra, ci spfe constati1rea adevil.rului de ·o. ptirte; iar
de alta -spre !a atata insemnatatea cea mare, care din priv:inta politica s'a
dat,-~i poate sa i- se,de_a ~i pe viitor·; deaceea recomarid Congreselor ~i
· Sinoaddor noastre a ira eta 'obiectul aceSta cu cen. mai mare- seriositate>} ...
' Circ. Nr. 775/1850 27 August.
~ A s~ comp;ra aceasta poeZie cp versurile logofatu lui I. VdcdrescU
«Laude asupra tipografieh, scrise Ia 1840, _cu ocazia inaugunlrii Hpografiei
Cogalniceanu in Ia.;;i. «Convc;nbiri Li~erare>L an 42 Nr. 11. · .
" <Tel. Rom.> 1867 pg. 240.
Epistola lui ~aguna catnl Consistor, din Pesta _23 Sept 1850,
4

, In prefata .mineiului pe. NOv. ~i I. Moga il Ianda .catnl ~ag. intr'o

5

scrisoare din Sibiiu 21/9 Pebr. 1851. «D .. Lazarevicf'e tare silrguitor penfru
adjustatia tipog~;afie!», iar «Tel. Rom.» 1856 pg. 46 sj::'rie ca, L. a dat «dov.e-_
zile cele ~ai. luminate de un. gust deli cat, de un sinlt drept ~i .de .a ~aiestrie
depliml in arta. tipografi,c<l» ..

152
pografie chiar dela inceput· o activitate manoasil, inzestrand in
scud limp bisericile ~i ~colile noastre cu carjile de !ipsa, de~l
intampina destule piedeci din diferite pi'irji. Astfel Ia 1855 Blajul
acuza pe episc?pul Andreiu Ia ministrul Thun, di ar fi vatamat
privilegiul tipografiei seminarului unit, tiparind carji biserice~ti
in limba roman a.' Ierarhia sarbeasca din Banal persecuta ~i·
afurisia pe ceice cumparau carji, aparute in tipografia lui ~aguna.
Dintre ceice se casniau a- pune piedeci ~i in calea acestei
lucrilri folositoare, fire~te, nu putea lipsl nici fanaticul ministru
de culte Thun, care <<nu mull dupace se puse asta tipografie
in randul sau, i-a tras Ia indoiala credinja ei atat de fireasca de
a Iipari car(i biserice~ti ~i ~colare, de sine se injelege, pentru
trebuinja ortodoxiei n0astre. De aici urma intre episcopul ~a­
gtina §i intre ministerul cultului o luptii intinsii, pana cand apoi
~a~za .cea dreaptii invinse totu~, ~i Maiestatea Sa c. r. Aposto-
hca prm preainalta sa hotarire din /4 Decemvrie 1860 s'a in-
dural a intarl tipografia noastra In dreptul sau de a-~i tipiirl
carjile sale biserice~ti nu numai pentru dieceza Transilvaniei,
ci ~i pentru celelalte dieceze r.omane gr.-or. (Arad, Ver~ej, Ti-
mi~oara, Bucovina)».'
Cu toate di aceasta tipografie nu era o intreprindere de
specula privata a lui ~aguna, ci venitele ei erau inchinate spre
scopu~i biseric.e~ti ~i. filantropice; intemeietorul ei a fost totu~
invmmt - ~~ mea dm partea lm Eliade Riidulescu, in focul unei
1 Cf. Barifiu vol. Ill. pg. 560-561, unde Barifiu nu-~i putu s~prima
u~·m~toa~ea observa:e: «Nici ~e ar fi durmit toti Blajenii din acea epoca
c~nc1 am, :anl
.a c~t~ ceva,. mar ma;e sa:atura nu ar fi putut face, ca ~i cum
eJ nu ar fr cetJt mer Buletznul Legllor, ?I nici vre-un ziar pOlitic, ca sa afle
ce se intampla in monarhia intreag3. 1 ci inCa tot i?i mai incle?tau mUnile -in
monopolul tiparului, in privilegii date la 2-3 tipografii, tara sa-considere,
ca. orice monopol de tipognifie fusese o adevarahl crima comisa din partea
potest3.1ii publice asupra ~tiintei, a religiunei ~i- a moralitatih.
3
«T~l. .Ro~.» 1861_ pg. 34 cf.- ~i '<Aciele privitoare la urzirea ~i tnfiin-
fare_a Asoewfwnet Transllvant, Sibiiu 1862 pg. 83-4, discursul rostit Ia
adunarea constituanta, in care arata -?aguna, ce lupte a purtat cu ministrul
!'hu? pe~tru «libertatea culturii poporului ~i onoarea barbatilor no~tri
mtehgentt», pentru apararea profesorilor din Bra~ov 9i pentru tipograjie, 9i
cum ~cau.za. cea. dreapta ~ aparata de ei in aceste trei obiecte -9i in alte
multe, a te~tt dm luptele susatinse cu triumj».
153
inver~unate polemii, ~i pe baza unor informajii desigur tenden-
jioase, - cii s'a fiicut <<Vilnziitor de carji pentru punga sa>>.'
foarte just apreciaza insii importanja culturalii a acestei
tipografii renumitul conducator al Sa~ilor, lacob R.annicher, se-
cretar Ia guvernul ardelean, care lntr'o disertajie deJa 1855 ca-
racterizeazi! astfel pe intemeietorul ei: <<El a lovit in stanca ~~
a deschis pe seama poporului sau izvorul culturii intelectuale.
A~a putem caracteriza pe ~aguna, care a savar~it in anul 1850
pentru Romani ~~ pentru credincio~ii b1sericei gr.-rasaritene din
Ardeal acela~ lucru, pe care II fi'icuse cu 300 de ani inainte
Honterus pentru reformajie ~i pentru Sa~i».' Catra asfinjitul
viejii, ~aguna 'insu~ vorbe~te de aceasta creajiune a sa in cu-
vinte induio~atoare.
· In punctul IV. al minunatului sau testament ariiHind felul,
cum are sa se administreze aceastil tipografie, ca sa coraspunda
intenjiilor nobile, cari i-au dat na~tere, scrie: «Tipografia arhi-
diecezana fondata de mine cu spesele mele ~i donata bisericei
noastre din Ardeal, tn ziua /nfiin(iirii din 27 August 1850,
carea pana Ia moarte-mi o am grijit ~i o am administrat, ~i
nuniai Dumnezeu ~tie, cu dite greutii(i o am apiirat $i sus(inut
fa(ii cu du~manii bisericei ~i ai na(iunii noastre romane, o de-
dar ~i acum ca fundatorele ei, de averea bisericei, adeca a ar-
hidiecezei noastre ardelene» etc. 8
La inceput tipografia diecezanii, pe langa piedecile, ce i
se puneau din partea carmuirii, mai avea si'i lupte ~i cu greu-
taji materiale. ~aguna, dupace cheltuise cu infiinjarea ei peste
Jf)OO de galbini, 4 nu mai avea bani de ajuns pentru susjinerea
ei. Ii stateau lnsa l.a dispozi\ie unele mijloace de ajutorare din
1 «Telegraful Roman)> Ibidem. Aceasta discutie invequnata o pur-
tase -?aguna, in chestia bibliei, cu Eliade Ritdulescu, pe care il invinuia, ·ca
s'a atins de biblie «CU mani nesfintite ~i profane)) 9i .ca se nlpe~te de geniul
fantaziilor>) (Tel. Rom. f858 Nr. 22), iar mai tfirziu, tot in aceea~ discutie
asupra Bibliei lui Eliade -- arat<l ell «dupll canonul 64 din Trula un mirean
nu este chemat a traduce Biblia». (Ibidem. Nr. 42 pg. 166). cf 9i Bro~ura
de polemica a lui -?aguna contra lui Eliade pg. 21-23.
~ «Die Thiitiglleit der DiOcesan-Druckerei in Hermannstadt» 1855.
Aceasta lucrare e reprodusi'l in trad. romaneasca ~i in «Telegr;:lful Romfin»
Nr. 17 ~i 18 din acela~ an;
' N. Popea: Biografia lui ~aguna pg. 182.
4 cf. «Rilspuns Ia anticritica)) pg. 41 9i MemorhiJ> pg. 204.
 154
fondurile episcopiei, extrem de modeste ~i acestea. In <<proto-
co!ul veniturilor episcopiei>>' dupa incheierea socotelilor pe anul
185 I, aflam urmatoarea
«insemnare: fiinddi suma venitului de 2570 fl. 16 cr.
este mai mare de cea a cheltuelei, care face 1585 , 74 ,
pentru accea au prisosit suma de . . 984 fl. 69 cr.
care suma prisJEita s'au dat imprumut tipografiei diecezane pe
llinga interesul legiuit. Sib i i u, 31 Decemvrie 1851. · urmator cele p.e S,eptemvrie ~i Octomvrie, iar ultime~e doua pe
Andreiu m. p., episcop».
In un «Con sped despre veniturile ~i cheltuieli!e tipografiei
diecezane>e, pu~licat in 15 lanuarie (Nr. cons. 65), se arata ca
din August 1850 pana Ia sfar~itul lui Decemvrie 1851 cheltuelile
au intrecut venitul cu 3259 fl. 49'/, cr., dar, observa $aguna,
«cheltuiala, de~l intrece veniturile in bani, totu~ Tipografia
' aceasta tanara are astazi un capital in productele sale mai mare
decal, ce este datoria, caci dansa are astazi eel pujin
5000 cetihisme care cu cafe 8 cr. de bucata fac fl. 666·80
are 5000 abcdare a 8 cr. . . . . . . , 666·40
, 700 ceasloave it 24 cr. . . . . . , 280·-
, 3000 istorii biblice a 6 cr. . . . . . . . . , 300·-
., 3000 carji des pre «Datorinjele Supu~ilon a 6 cr. , 300·-.
, 1500 Apostole a 3 fl. . . . . . . . . . . , 4500·-
, Hartie in prej de . . . . . . . . , 1000·-
Prin urmare are o stare de fl. 7713·20
lar cu un an mai tarziu se ia din venitele episcop1e1 un
nou fmprumut de 978 fl. 11 cr. astfel, ca tipografia datoria, Ia
;i:, sfar~itul anului 1852, episcopiei suma de 1962 fl. 40 cr.'
!
Deia 1853 inainte situajia materiala incepe a se ameliora,
i Ia ceeace va fi contribuit, probabil, ~i :darul «Telegralul Roman»
' Ia 1864 fondul tipografiei-era de 2 :fl: ~i 9820 fl. ~i 7'/," iar pana
Ja finea anului 1908 s'a ureal Ia suma de 442,080·58 coroane.
Sub ingrijirea $i supravegherea lui $aguna, s'au retiparit
in curs de vre-o 11 ani' nu mai pujin de 35 carji bisericqti,.
' pg. 8.
2
«Protocolul venitelor episcope~ti» pg. 10.
3
ct. «Adele sinodului» pg. 198.
cf. prefa,ta «Octoihului» ce se zice eline~te Paraklitiki, Sibiiu 1861~
4 poate vedea din aceste Corecturi 9i simtul de limba al ~ui ~itguna. In vol. I
I unde ~aguna scrie: «fie numele. Domnului binecuvilntat de acum ~i p3nil
II 'n veac, carele a~a a binevoit a hoidri in sjatul sdu vecinic, ca Tipografia
noastra diecezana sa fie in stare de a putea tipari cu spesele Sale in restimp
de 11 ani, afara de_ mai multe carti ~colare. ~i mireneeyti, tqate cttrfile bise-
l'i. i
! i
'
II
155
din cele mai insemnate ~i mai neaparat de !ipsa, intre cari cele;
12 minee (1853-1850) ~i fntreaga Biblia ilustrata (1856-1858).'
Mineele !e-a tiparit «dupa originalul eel indreptat a! prea-
osfinjitul episcop al Arge~ului, Kir losih. fn 1853 au apiirut 3
volume, pe Junile Ianuarie, februarie ~i Martie, in 1854 alte 5
· volume, pe lurdle Aprilie, Maiu, Iunie, Iulie ~i August, in anul
Noemvrie ~i Decemvrie Ia inceputul anului 1856. In pref&ja
Mineiu\ui ·de. pe Noemvrie putea $aguna sa scrie, cii «tipografia
noastra mica ~i saracii, potrivit fiigaduelei, a ispravit in limp de
3 ani tipiirirea Mineelor, caci bogajia milei tatalui ceresc s'a re-
varsat de ajuns spre intreprinderea mea». Tot acl muljamqte
lui Dumnezeu, ca i-a ajutat sa poata ceti singur ~i corege toate
foile Mineelor; apoi episcopilor ~i protopopilor, cari 1-au spri-
jiriit, cumparil.nd ~i raspandind aceste. Minee, ~i Jauda pe direc-
torul tipografiei Lazarevici, care «prea mull a inlesnit greutatea
tiparului cu .maiestria ~i sarguinja sa».
Sunt interesante ~i instructive ~i prefejele celorlalte vo-
lume, aratand, de . unde derivii .numele fieciirei Juni, sub ce
zodie se afla ~i care este, insemniitatea praznicelor din luna
respectiva. Nu Jipsesc nici momentde najionale. Astfel in pre-
faja .Mineiului de pe Ianuarie vorbe~te pe Jarg ~i cu insuflejire
despre striilucita o1·igine «ramleneascii» a poporului nostru.'
rice~ti, i~~~a_ eyi insa9 Biblia ~i Kiriakodromional (1855), ce cuprinde c_uv~n­
tari biserice9ti Ia toate Duminecile de pe·ste an, compuse de Ntchifor
Teotoke Arhiepiscopul Astraganului, _precum 9i alte 26 cavdntari intocmite
de min; subscrisul Arhiereu 'pentru cele mai mari sarbatori de peste -an, 9i
ca aCeew;d pronie Dumnezeeasca sa rria lntareasca pe mine ~-e a putea re-
v'ectea·, -9i a corege greeyrilele, ce culegatorii din tipografie le faceau la culesul
acestor carti». (Sibiiu 1 Ian. ·1861).
• 1- «Biblia adeca Dumnezeeasca ·Scrip turd a legii cei vechi ~i a cei no~o
J
dupa 'on'ginalul celor 72 de Tdlcuitori din Alexandria etc. Sibiia, cu tiparul
eyi cu Cheltuiala tipografiei dela episcopia dreptcredincioasa_ rasariteana din
Ardear, la anul Domnului 1856-1858», · ._ _
2 In biblioteca· lui ~ilguna se pastreaza multe din corecturile cartilor
tip&rite de ~aguna; aeya _mineele toate, afara de eel pe luna Decemvrie. Se
foaia 102 in loC de «slavosloVe~ti», cum era la episcopul_ Kir. losif, ~aguna
pune: «m&re9ti» ey. a. · _ . . ,
DeJa luna Maiu inaillte se poate ceti pe pagina a 2-a a acestor .co-
recturi: «Oprea ~~Ana Dordea din Vale ctitori !a mineiul acesta» (ar illtr'o
nota observarea: «Nur ein Exemplar vird gedruckt mit dies en Namen».
 157

romane~ti' ale ei, incepand cu Noul Testamental mitropolitului

Catii insemnatate atribuia «a " . · · ·Simi on Stefan ~i · cu Biblia de Burure~ti, ale caror prefe(e cla-
teascurile guna carjdor e~ite de sub
. tipografiei sale, poa t e dyovedl sice le reproduce In intregime - ~i pana la Bib\ia de Buzeu
- p 1• " "
se Ie epistole, ce trimetea t t . . ' . e .nga numaroa- din 1854; dovede~te apoi, ca <<Sf. Scriptura este cuvantul eel
narhie ~i principatele rom .u UJ or ep!SCOp!lor ortodoqi din mo- · adeviirat al lui Dumnezeu>>' ~i scrie, cu insuflejire despre «pu-
ii}~ga a .le desface in nu::; ~~~o!~~r ~~ ~r'oto~o?ilor, .pe carl terea cea din tauntru ~i trebuinja sfintei Scripturi>>.'
ca In mal multe rand uri trimite ex ~aJ e.- ~~ lmpreJurarea, Ca original Ia tiparirea acestei biblii s'a servit, cum mar-
monarhului iar Ia 18
. '
. empiaJ e dm aceste car•i chiar
54 1ace 1mputare · · t . ' turise~te insu~, de textul grecesc (Septuaginta) al edijiei din
VOlt sa .Jnmanueze impa"rat I .
.
miniS ruiUJ Thun, ca n'a
u UJ cartea sa d . El Atena del a 1843, careia a alaturat In sa ~i textel e mai vechi ro-
d reptulm canoniC>>. Astfel des . . . . espl e " ementele mane~ti ~i slavone, cum de sigur ~i vre-un text latin. In pre-
·i: guna, vrand nevrand trebuia:' e" a~tJ~Jtatea neobosita a lui ~a­ lata' da urmatoarele deslu~iri pre\ioase: « ••• noi ne-am \inut
l ,.,
biserice~ti ~~ politice.' sa aJba cuno~tinja toate cercurile de datorin\a sfanm a lntrebuinVt toate mijloacele, cate ne-au
A~a a facut ~~ cu Mineele. I . . lost cu putin\ii in valitl nenumiiratetor sarcini, ce zac asupra-ne,
volume, legate frumos pentru bib~10/ M.arfl? "1857 trimite 12 a restatornicl textul celor 72 traducatori din Alexandria, care
du_-le cu o lunga epistola _ d d' .~ca Im~a,~at~asca, insojin- biserica noastra rasariteanii singur numai II prime~te de autentic
rma ii explica pe larg •i .n t e .'~ajfJe - cafl·a lmparatul, ca- ~i canonic. Deci de vreme ce in toate edijiile (romane~ti) au
" .
''
v 1
aces tor cart1 rugilndu-J " . .
sa se miiostJvea "
UZJa~
ermm1 oarte ent · t'
·
·
1, cupnnsul lost ici-colea parte cuvinte necoraspunzatoare textului, parte
sa aceste producte ale tipo f . d' sea a pnmlln biblioteca impaf\iri nepotrivite a capetelor ~i inai cu seamii a stihurilor:
pentru splendoarea tronulu1':~~\ ~:ceza~e,: c~ri, ad?varat, ca pentru aceea noi, avand dinainte, pe Janga texteie din edi\iile .
pentru biserica noastnl au
Inca t .
I pujma msemnatate, dar
o va oare extraordinarii.' pomenitelor mai sus Biblii romane~ti, ~i textul grecesc ~i sla-
nu ermmase ~aguna c r " . . \'ian, ne-am nevoit a aduce t~xtul edijiei acesteia, cat se putil,
I:,
riakodromionului ·ca'nd . . u lpamea Mineelor ~~ a Ki- in armonie cu traducerea originalil a celor 72 Talcuitori, despre
texte romane~ti ale Biblie' . d . " . In reptarea diferitelor
' se ~~ apucii de • d
cari vorbiram mai sus»- Apoi, dupa indicarea mai multor
jioasii «a acestei Cd•'t' ' ~~ ,.~ flpamea lngrijita ~~ con~tien- exemple spre a invederit, de ce natura sun! indreptarile !acute,
I 'r a vte,tt>> care p" • • t "
1858, precedata de o. v·asta" ~~. teme1mca
' .. "apre!
arut"m1reaga Ia anul continua astfel: «Aceste vre-o cateva exemple, credem, ca vor
vorb e~te despre <<cuprinsul sfint . S . . a,a, n care ~aguna
''
' . ei cnptun, ' despre traducerile · - dovedl din destul nu riumai silinja ~~ neoboseala, cu care am
priveghiat in~i-ne .din carte in carte, din cap in cap, ba - ce
~ :
~ Citam numai cateva ~ire din introd c
catra tmp<l.ratul: <<R.edlich bern ··th T d u erea acestei frumoase epistole sil mai zicem - din cuvitnt in cuviint asupra ie~irei la lumina
des Herrn fiir. das Wohl mein~r D'~g un Nacht zu arbeiten _im Wein.berge a acestei Ciir\i a Vie(ii, dar deodata ~~ ravna - Dumnezeu e
' '

dem Oefiihl der unerschUtterii"ch IToceze, und durch und durch ergliiht von
.m k'm dhchem
. martor, cii numai spre marirea numelui Lui le marturisim ace-
Vertrauen zu dem·en" t rene'ch'mit
• we1ch er unsere arme KirChe
.. .
va er Jchen Horte emporbli'ckt 1'. t d B
uS erre1 1sche K · h
n atsert ron, wie zu ihrem
stea - ca textul sa iasa, ciH se poate mai cm·at, va sa zica
1'll 1 ' ass as ewusts · · mai aproape de original. Inca! am ajuns la jiinta, va vedeit bi'
. I ens, noch mehr aber die bekannte . em emes guteu, aufrichtigen
W
IIcher Gnade, mich die Schlicht . h 't .. nachSichtsvol!e Huld der Kaiser- serica, careia ii predam aces! odor neasamanat; pe noi ne man-
Majestat ein, fUr den Glanz d erTnhei iiberwmden, AJierhOchst Euer Apost gale con~tiinja, cii ·eel pu\in ne-am nevoit a lndreptit, celece ni
~ur germ~es, fUr- uns und
. es rones zwar ·
unsere uc4e.aber ausserst wertvolJ E 5
cesan-Druckerei mit der ehrfurcht ~~ rz~ugmss der btschbflichen uiO- se vedeau a aveit !ipsa de indrP-ptare».
K
Kirchenbuch der 12 Monate des :~o een Bitt~ zu Ftissen zu legen: dieses
aufstrebenden Thtitigkeit- dies . J r s als em bescheidenes Zeichen der ' pag. VI.-XVI.
allergnadigst aufnehmen zu ;~Aungent An(stalt fur die Kaiserliche Bibliothek ' pag. XV!.-XV!II.
' pag. XIX.-XX.
puncte cupinsul Mineelor). en)) e c. In cele urmiUoare e schitat in 5 • §, 16.
'-pag. XVI.
' pag. 1.- VI.

158
Nu pot li trecute sub tacere nici parerile sanatoase, te-
meinice ~i cu totul moderne, ale lui ~ilguna cu privire. Ja limba,
in care a lost ~i trebue tradusa Biblia, ~i Ia lolosul enorm, ce
a rezultat din aceste traduced pentru cultura ~i unitatea najio-
?ala. Aceste pareri sun! exprimate cu atilta frumseja ~i energie,
meat capitolul,' ce le cuprinde, poate sta, cu cinste, aliituri de
" I
cele mai striilucite pagini ale literaturii noastre biserice~ti, dand
o desminjire cafegorica celor cari alirmii, ca in scrierile lui $a-
guna nu s'ar gilsi.frumseji. Din aceste motive ii dam Joe ~i aici:
I
<<Liniba Bibliei pentra an popor· namai odata se poate face ·
i' dacii s'a invins piedeca cea mare a tradacerii credincioase ~~
,,
I,, !n(elese .. $i daca poporal a pri~it limba aceea U$a zicand in
tnsa~ jttn(a sa: atanct armatorit n' au de a mai tace alta, ci
n!'ma1 de a o re!nol ~i indreptil a~a, dupa cum o ar fi reinoit
' ~I indreptat traducatorul Bibliei, de ar li trait panii in veacurile
lor. Lauda cea netreditoare a unui astfel de lucru se cuvine
Arhiepiscopnlui ~i Mitropolitului nostru .din Balgrad Simeon
Stefa~, care Ia anul 1648 .... sub stiipanirea prinjului George
Racoj1 a tradus ~i tiparit intaia data in Jimba noastra Testa-.
Jt.Ientul c~l nou de pe t~xtul llTecesc ~i slavenesc, intrebuinjand
~~ eel latmesc. La 40 am dupa aceea, a~adarii Ia anul 1688 se
tiparl apoi intiliadata intreaga Biblie, tradusa de pe Jimba 'eli-
. neascii, la mitropolia din Bucure~ti sub stapilnirea voevodului
i?an _$erban Cantacuzino Basaraba ~i sub pastorirea mitropo-
h,tulm Teodo_si_e. 1ceste doaii tr;:daceri, da~a fanf aiile, pe care
s au 'invredntctt $1 poporal romanesc a mtra tn. campat eel ceresc
at dif.mnezeeititor inva(afari, care 'in mijtocal vijeliilot si valarilor
~amu raman neclatite ii adevarate din veac in veac,: ele sun!
'I 1zvoa~ele, care au 1zvor!t intilia data apa viejii vecinice pentru
neamul acesta in toate piirjile, prin care este rilspilndit. De$-
''I
teP.tarel.f poporalai romanesc din barbatia veacarilor, imprietinirea
!at mat deaproape ca legea lui D-zea, pa$irea lui catrii lamina
cea ~Ianda a civiliza(iei il a caltarei, infrtltirea neamalai nostra
romanesc, pe care mana Proniei t-au samanat prin atatea (ari
deosebite $1 prinfte atatea neamari straine, ramanerea in viea(ii
a limbei sale na(ionate; toate aceste binecavantdrt.neasemanate
avem a le mal(ami acestor edifii vechi ale Sf. Scriptari, acestor
monamente neperitoare ale limbti, moralitii(ii ~~ preste tot ate
vie(ii noastre nafionale si bsierice$ti.
", _ Mare i~tru a_deva~ ·~i adanca trebue s~ fie muljamlta noastrii
catra pomemjn barbajl man a1 poporulm, cari in vremi atilta
de, grele ~i cu mijloace ~i {luteri a~a smerite au facut lucruri
' §. 13 pg. VI.-VII.
159
atilt de mareje; inaltii trebue sii fie fast cagetarea, adancii
mintea, ferbinte credin(a, adeviirata. iabirea lor catra D-zea $i
na(iane, cand au daruit ei na\iei lor un astfel de odo~! Sana-
toasii ~i coapta a fos,t ~i cuno~tinta, ce au avut-o e1 despre
!ipsa poporului roman esc de aceasta sfantii carte; pentr'! aceea
aa ~~ imbriicat tradacerea tor tn vestmantal limbei ace/eta, care
sa fie 'in(eleasa de tofi Romanii tie pretutindenea... limba
acestei ciir(i na e fiicatii, · c} laata_ chiar din gara_ pop~rala! i~
a~a tradaciitoral na e decat an rasanet na namat at !tmket, ct
il at sim(irii $i preste tot at chipalai Cif.getiirii pof!_ora(lll: Cu
tot dreptul dara se pot numl aceste ed1j11, cea dmta1 B1bhe nu
a Roinanilor din Ardeal ori din Tara Romilneascii ori de aiurea,
ci cea dintai Biblie a poporalai romanesc intreg, eel dintai gtas
ob'itesc, ca care se roaga acest popor Piitintetai qin ceriari I Cu .
un tact, care pe vremile acelea intunecate ~i v1scoloase. e de
mirare au cunoscut inca mitropolitul nostru din Balgrad, S1meon
Stefan' trebuinjele vremii ~i cerinjele limbei din Biblia romil-
neascii, cilnd zice in precuvantarea sa: «Bine ~tim, ca\cuvintele
trebue sa fie ca banii; ca banii aceia sun! buni, cari umbla 11)
I
toate jiirile; a~a ~i cuvintele ar:dea. su~l bune, care !e. injel~g
toji; noi drept aceea ne-am Slht dm cat am putut, sa 1zvod1m
a~a, cum sa injeleaga tojh ~- c. I... nici unul dintre tradu-
ciitorii de mai tarziu nu poate li piirta~ laudei, ce se cuvine
acelora, care au oltoit intaiadatii cavantal Sfintei Scriptari fn
pom romanesc; ci toji de mai tilrziu au prennoit ~i indreptat
numai unde ~i unde aceea, ce traducatorii cei dintili ca neiT)ernici
de abia ai unui veac, n'au putut sii indrepte, dar nici n'au\avut
!ipsa de a indreptil, fiindcii pe vremile lor a lost bine ~i desa-
var~it a~a. lara limba noastra e pom via ... : ra11Jmile biitrane}
~i la):ii sue, se usca ~i cad, mliidije tin ere e_s ~i cresc; frunza
vesteje~te ~i se scutura, dar alta noua ctirilnd II impodobe~te;
toate ale lui se lac ~i se prefac, numai trupina ramane totdeauna
aceea~ I>>.
•
Tot de sub teascurile tipograliei diecezane au ie~it ~i cele
25 .de lucrari parte ~tiinjifice, parte izvor1md din arlume trebu-
inji practice, scrise sau intocmite de ~aguna, ~i inca vre-o 26
compuse de aljii, dar tot Ia indemnul staruitorului prelat.' Mai
scotea in· liecare an calendarul diecezan (mai tilrziu: arhidie-
cezan) tiparea gratuit anuarul gimnaziului roman din Bra~ov ~i
pe al celui evangelic-siisesc din Sibiiu; acesta din urmii in semn
1 Vezi 'in~irarea acestor cilrti, dupa titluri ~i anii aparitiei, Ia Popea
in biografia lui $aguna pg. 322-7 !i Ia $aguna: <Compendia de dreptul
canonic> ed, 11. 1855. prefa(a pg. XVII-XX.
 160
de recuno'ltin(ii, cii <<Un numar insemnat de tineri romani pri-
miau instruc(iunea in aces! institut».•
Dintre multele ciir(i lucrate de ~aguna in timpul absolu-
tisltl.ului, mai importante sunt douii: «Elementele dreptului ca-
nomc>> (1854) 9i <<!storia bisericeascii» 2 vol. (1860). lstoria na- .
(ionala 9i Dreptul canonic i-au lost studiile de predilec(ie din
~arsta tinere(elor 9i piina Ia slar'litul vie(ii. Ajuns in Ardeal,
hpsa ~anualelor de studii teologice pentru seminariu 9i !ipsa
de onentare a preo(imii 1-au indemnat Ia munca 'li in direc(ia
aceasta. «Ce era sii lac in imprejurarile acestea? - se intreabii
~aguna in prela(a Dreptului canonic - sii 9ez 1a raul Babilo-
nului 9i sii plang? Nu! ci sii rna socotesc despre modul, cum
s:ar put.ea la_tJ intre preo(imea 9i poporul nostru cuno 9tin(ele
sJstematJce 91 temeinice despre biserica 9i despre alte Iucruri
biserice9ti».' - Cartea aceasta o prelucrii 'li complecteazii mai
ti!rziu, La 1867 incepe a publica pihji din ea, in loi'loara «Tel.
Rom.>>' sub titlul: <dmpiirtii9iri dintr'un manuscript des pre dreptul
canonic», iar cu un an mai tarziu apare in volum .cu titlul «Com-
pendia de dreptul canonic>>, care poate li socotit ca cea rna(
i' reu9ita scriere a lui ~aguna. Cartea fu bine primita; biirbaji de
specialitate au scris recensiuni elogioase asupra ei. Traducerea
germanii, fiicuta de prolesorul dela academia de drepturi din
Sibiiu, Dr. Alois Sentz, • o inti!mpinii o revistii de specialitate
din Berlin' su aprecierea urmiitoare: «Aces! op ne inlii(i'lea~ii
pe autor ca un b~rb,at de nobila libertate 9i buniitate a inimei.
Pe li!ngii toata iubirea sa catrii a'lezamintele erezite dela anti-
1
Jacob Rannicher: «Die Thlltigkeit dnr DiOcezan-Druckerei in Her-
mannstadt» pg. 2.
2
/ , Rannicher I. c. pg. 7. apreciaza en bunavointa aceashl carte apa-
ruta la. :s54 spunan.d, ci:i. nime nu pricepea mai .bine decat $aguria, in ce
forma.~~ tn ce extenstune sa de aelevilor din seminar cuno~tintele trebuincioase.
Wer rmmer aber auch in eine kritisGhe Besprechung des Suches sich ein-
lassen wollte, ver~esse ~vid's klassiche Mahnung nicht: "Da veniam scriptis,
quorum non glo_na nobis causa, sed utilitas officium-que fuit» ...
a Nrii 1-32.
4
«Compendium des· Kanonischen Rechtes, verfasst von Andreas
Frei_herrn von Schaguna, aus dem Romiinischen iiberzetzt von Dr. Alois ·
Sentz, Hermannstadt (losif Drotleff) 1868 pg. 449. ·
• 5
Evangelische l(irchenzeitung 1869. Nr. 18. Cf. «Tel Rom.»' 1869
Nr. 36 Ia «Varietati».
161
citatea cre'ltina, el manifesteaza o minte deschisa pentru tre-
buin(ele prezentului 'li un interes viu pentru desvoltarea , con-
tinua. a bisericii. Cu mare hotarire a para el principiul sinoda-
lita(ii, folosirea limbei materne Ia cultul dumnezeesc, intregirea
bisericei prin stat 9i a statu lui prin biseridi... Autorul prin
aceasta scriere a pus caldei sale iubiri 9i zeloasei ingrijiri pentru
clerul eparhiei sale arhiepiscope9ti un monument neperitor».
Dupa anul 1870 aceasta carte a lost tradusa 9i In limba
ruseasca ~i publicata in revista academiei teologice din St. Pe-
tersburg,' iar Ia 1872 edatii 9i in volum.
Catra slilr!jitul acestui. deceniu se apuca 'li de istoria bise-
riceascii, studiind izvoarele ei 'li cerand date deJa diferi(i bar-
ba(i de specialitate. Astle! pentru ni9te date privitoare Ia Lipo-
. vanii din Bucovina se adreseazii Ia 1859 prolesorului Aron
Pumnu din Cernau(. descoperindu-i totodatii in aceasta scrisoare
motivul, care 1-a indemnat a scrie 9i lstoria bisericeascii 9i care
e urmatorul: <<Lipsa unei istorii biserice'lti pentru tinerimea noa-
stra indeosebi 9i pentru poporul nostru indeob'lte, rna sill intre
toate ocuparile mele, ce rna niipiidesc din toate piir(i, a rna
apucil 9i de compunerea unei astfel de istorii».
Astfel aparu Ia 1860 «lstoria bisericii ortodoxe rasaritene
universale>> in 2 volume «date Ia lumina numai ca manuscript»
9i dedicate <<vrednicului de binecuvi!ntare arhiereasca 9i de
amintire ob'lteasca, riiposatului nobil loan fuga, negu(ator, care
i'li testase averea gimnaziului roman din Bra90V. in prefa(ii re-
cunoa'jte insu9 «necovilr9irea opului», dar crede, cii binevoitorul
cetitor se va bucura de aceasta carte, «9i a9a, precum este>>,
'li se scuza, cii numai «ravna casei Domnului l·a facut cuteziitor
de a tiparl aces! op . deocamdatii numai ca manuscript».'> ~
1 ((Christianscoie citeniie» (cetire, sau carte de cetire cre~tineasca
anii 1870 -72) sub titlul: Cratcoje izlojenije canoniciescago prava jedinoj
svatoj sobornoj' i apostolyskoi crksi sostavlyennoje Andrqem Sagunoj,
archiepiskopom Sedmogradskim i Mitropolitom Rumyn greko-vostocmago
veroispovedanija v Vengriji i S~dmigradiji».-637 pagini;- dupil informatiile,
ce am primit deJa d. Alexis Petrov, profesor la univ'ersitatea din St. Petersburg
(prin epistola din 20 Sept. 1907). '
2 Tipilrind Barifiu Ia Bra~ov Protocolul conjerenfei nafionale din Sil)iiu
1-4 Ian. 1861, adauge la sfitr~itul bro~urei 4 pagini de ((Bibliograjie», in
care apreciaza pe scurt !st. bis. a lui .~aguna: ((Aceasta carte pentru clerul
gr.-rasaritean neunit este de intB.ia trebuinfd. Clerul unit incai avuse oca-
11
 i]I
I 162
Intr'o scurta introducere ariltand, ca istoria bisericeasca este de
I
I mare folos, citeaza parerea lui Aristotel: «istoria este ~tiinta
, I
pentru sufleb.
Vol. I. cuprinde istoria bisericeasca generala pana Ia. se-
colul XIV. inclusiv, iar volumul al !I-lea restul pana in zilele
noastre, tratand in liniamente generale ~~ istoria · bisericeasca.
nationala,' cu care se ocupase ~aguna ~~ mai nainte, In pw-
memorii, in cuvantarea deJa sinodul din 1850, In memorandul
din 1855, ~~ nrmaria, pe cat il iertau lmprejurarile, scrieri!e mai
i I
de seama ~~ publicatzunile de documente privitoare Ia istoria
noastra bisericeasca. Mai mult decal amanuntele, ciirora prin
rezultatele cercetarilor ulterioare li-s'au facut insemnate corec-
turi, poate sa ne intereseze aici felul, cum apara ~aguna pre-
stigiul preotimii, ~i care este vadit influentat de curentul na- ·
tiona! de dupa 1848. Dupace vorbe~te despre «apostasia aristo-
cratilor romanh,' cari din motive egoistice au !recut Ia catoli-
cism sau ca!vinism, lasand biserica ~i natia «<ara sprijoana lna-
intea legislatiei» ~i cearca sa scuze aceasta !ipsa de nationalism
prin duhul vremii ~~ prin cre~terea aristocratica - preotimii $i
poporului ii atribue idei nationale foarte lnaintate, In raport cu
acele timpuri de incultura:
«Pe cat aristocratia romanii din Ardeal n'a avut nici o pre-
di!ectie catra biserica ~i natia sa, ~i era sedusa de o idee de-
ziune ca de 70 ani incoace a gusta din izvoarele istoriei biseric·e~ti in
institutul respectiv (in seminariu); din contra Ja clerul n. u. acest stu diu
pana pe Ia 1851/2 fusese cu totul parasit ~i pllnlginit. Cap. II din partea II.
a istoriei episcopului A. b. de $aguna cuprinde: «fstoria cre,~tindidfii nafiunii
romdne», pe atita, pe cat sa poatil. servt de temelie Ia o istone· completa a
bisericii romine luata din punct de vedere · ortodox-nlsiiritean... Aceasta
carte, impreuna cu Cronica lui $incai, Adele ?i fragmentele lui Cipariu,
Istoria lui V. R.a(u sunt «tot atiitea felinare spre a patrunde cu ajutorul lor
mai departe in sanctu!trul istoriei Hristianismului romftnesc ~i sujerinJelor
lui, care pan a acum . mea nu au nume! A poi: Contraria · juxta se posita
magis elucescunt. Sa ne folosim de toate aceste scaturigini istorice cu
apropierea sinoadelor». ·
' pag. 55-216.
2 Interesant, cum ~tia ~aguna sa scoata din momentele istorice argo-
mente pentru tendintele .sale constitutionale bisericefjiti! .. Astfel in sinodul
din 1860 intre motivele, cari impun admiterea elementului mirean in sinoadele
biserice~ti, aduce ~i urmatorul: «Daca biserica noastnl- s'ar fi tinut strans
de canoanele biserice~ti ~i de praxa veche de a chema Ia sino'adele ei 9i
mireni ~i daca ea ar fi purtat o politica mai in1eleapta de a atrage frnnta:9ii
natiunei Ia aceste soboare; atunci biserica no astra ar fi g<lsit in ace9tia o
sprijinire mare, ce nu arfi ingaduit decadenta ei. Dara biserica neobservtind
cu acurateta aceasta prudenta, optimafii ei au trecut in castre straine»·....
163
~arta; pe atala cu !ala zicem ad, cii preotimea ~i cre~tinii ~i In
fruntea lor arhiereii au aratat o tarie exemplara In mrjlocuL ne-
numiiratelor goniri, ~i au ramas neclatiti in religie ~i in natio-
nalitate. Tiiria aceasta sulleteasca a lost un product viu al acelei
convingeri · morale, ca daci! se vor lasit de una, ~u~ai decal
se vor lipsl ~i de ceealalta; ~i fiindcii Romanul rehgra nu ~r-o
poate inchipul lara natia ~i na(ionalitatea sa .. pentru ac~e.a, ca
sa asigure existenta sa nationalii, a ramas m ace~ reh~re, in
care s'a pomenit ca roman ~i despre care e convms, ca este
scutul eel mai puternic, de a-i aparit natiorialitatea lui de orice
vijelii».' " •
Aici istoricul devine apologet, ceeace nu e lnsa decal prea
firesc Ia un luptator ca :;laguna, care nu putea urmarl scopuri
abstracte - indeletniciri de predilectie ale istoriografiei ~tiin­
tifice - 'ci sim(iit trebuinta a pune ~~ st~diul _istoriei in ~ervici~l
ideilor sale, scotand din el sfaturi practrce ~~ indruman folosr-
toare pentru viitor.'
Partea privitoare Ia istoria bisericei ortodoxe din Austria
o tradusera Ia 1862 ~i in linlba germanii 2 profesori deJa se-
minar: vestitul orator bisericesc Zaharie Boiu ~i loan Popescu,
bunul pedagog de mai tarziu. . , . . . _
Acestea sun! productele mai insemnate ale trpografrer m-
fiintate de :;laguna. Am socotit necesar ~i . fo'ositor ~ star~l
asupra lor Ia ]ocul acesta, deoarece in decemul absolutrsmulm,
- orice activitate politicii fiind curmata, iar ~aguna «nevort a
~edea acasa, langa car(ile sale» pe langa incercarile" d~ orga-,
nizare b.isericeascii ~i pe langa fructuoasele sale starumte pe
teren ~colar - aceste producle ale tipografiei, scrierea ~i in-
grijirea lor au constit11it o indeletnicire de capetenie ~i de_ ~re­
dilectie a lui, pe cftnd in deceniul urmator actrvrtatea lm tm-
brati~eaza mai ales terenul politic ~i biseri_ces~, a~a ca numarul
cartilor, ce apar dupa 1860, e cu mull mat mrc, ~~ insemnatatea
lor mai putini\.
Aici este locul a se arata ~i meritele lui ~aguna pe te-
renul publicisticei romane.
' vol. ll. pag. 122-124.
s Aceasta se vede clar ~i din incheierea c3.pitolului despre biserica
din Ardeal §. 123 pag. 216.
11'
.I
'

164
XIII.
.,telegraful Roman"; importanta istorica ~~~ culturala a
. acestui ziar tn epoca hli $aguna. . inler~~e .$I trebuin\e, ~i sa i-se dea o cultura potrivita cerin!elor
In petijia inaintata monarhului Ia 25 Februarie 1849 ~}im,
· di se cuprindea ~~ un punct privitor Ia infiinjarea unui. organ
de publicitate in Viena, reprezenland interesele natiunei romane.•
Dar aceasla dorin\ii, ca ~i alte' multe. a ramas neimplinita.
La. 1850 $aguna era de parerea, ca e de «neapiirata trebuin\a»
a se infiin\il in Viena pe spesele Romanilor un ziar, care sa
fie redactal in limba romana ~i germana, api!rilnd interesele
· najionale.' Oricat de neaparat~ ar fi fast aceasta trebuin\i!, im-
!.. I,
plinirea ei n'a urmat.
! Dupa aceste planuri nereu~ite, Ia sfar~itul ahului 1852,
.:,1
I
$aguna se hotari a publica in Sibiiu un ziar poiilic-literar, care
sa apari! de doua ori pe saptamana.
Din 30 Octomvrie 1852 este datata o petijie a lui $aguna
ciilra supremul oficiu polijienesc, iar alta (a! carei concept a
ramas nedatat) desigur tot in ace! limp a fast adresata insu~
guvernatorului, Carol de Schwarzenberg.
'•
r In acesle doua peli\ii sun! in~irate ~i motivele, carl 1-au .
indemnat pe $iguna Ia aceasti! inlreprindere ziaristica, ~~ pe
cari e1 insu~ le numqte «foarte insemnate» (kockwicktige Oriinde).
,·.;i!, Inainte de toate spune, ca «Oazeta de Trimsilvania» din Bra~ov
ar fi cam pierdut din valoarea ei morala ~i intelectuala ( «nu
mal are nici un farmec») ~~ un ziar nou este · in lnteresul, nu
1 pet. \7: «Bewilligung eines Organes der Nation bei dem hohen
osterreichischen Reichsministerium zur Vertretung der Nationalinteressen»
(Die R.omiinen der osterreichischen Monarhie? Wie? 185~ 3 Heft pag: 6).
2 La 18 130 Martie scrie Aaron Flonan lut Ma10rescu: «Eptscopul
(:;;aguna) i~i det,:: paterea ca. el simte, ca. ar fi neaparati1 trebuin1i1 c~ si1
se publice in Vilena o gazeta totnana ~i germana, care sa. reprezentez~ l~te­
iesele nationale. Departe de piedecile, care opresc pe gazetele provmcmle
.romRne de a rasufHi., ce doare pe Romani, foaia din Viena. s'ar bucurit de
o libertate egala cu cele germarie, care es acolo. El asigureazi:i pe. redac-
tiune cu 300 prenumeranti, al carer numar ar cre~te \cu al cel~r dm ~lte
provincii pana la 800 ~i 1000. Expeditiunea este u~oara, cact comumca-
~tiunea ·.capitalei cu proviti.ciile .este deasa ~i sigura. Episcopul ·imi zice, ca
~a scriu despre acest obiect, ca sa va gRndi1i asupra lui». «Conv. Literare»
1899 pg. 705. Laurian era de aceea~i parere. cf. «Transilvania» 1878 pg. 4·
165
~wnai. al pop~rului rom~ne~c, ci ~i al statulni, ca pop'orul sa
fie fen.t .de. ce1c~ vor sa-l seduca ~~ nelini~teasca prin invataturi
false ~~ 1de1 penculoase, sa fie lamnrit asupra adevaratelor sale
vremu ~', In armo.nie cu interesele generale ale statului. $aguna
spune, c~ el ar f1 in stare sa infiinjeze ~i sa sustina un ase-
~enea· z1ar,. deoarece mijloacele materiale ~i intelechjale nu-i
hpsesc («bei dem Umstande, dass mir die materiellen sowohl als
auch die intellektuellen Mittel dazu zu Oebothe stehen»). li mal
trebue deci «aprobarea,parinteasca a inaltei carmuiri». Incheie
rugand pe· principele Schwarzenberg,.. cu care $aguna a lost
totdeauna in buni termini,' sa-l sprijineasca mijlocind Ia cuveni•
lele locuri o hotarire favorabila: concesiunea pentru ziarul din
chestiune. Face totodata ofertul, ca va Iipari in aces! ziar ordi-
natiunile ~uvernului cu condi\iile incuviin\ate ~i altar tipografii.
Ia.r in peti\ia catra supremul for poli!ienesc, spun~nd cam
acelea~I lucruri, ca ~~ in cea anlerioara, precizeaza, ca «ten-
dinja acestei intreprinderi nu este dec~! de, a raspandl in
poporul roman, - a carui inapoiere in cultura e a se datorl
vilregiei vremilor trecute, - idei moderne, in interesul inaltei
carmuiri, a-1 lumina in mod cnviincios asupra adevaratelor sale
trebuin\e suflete~ti ~~ materiale, ~i a-1 intarl pentru vecie in ne-
stramutata sa credin\li. catra sfin\itul !ron ~i prea inalta dinastie».
' Arata a poi, cil redactia va ·fi incredintata lui Aron Florian,' fast
profesor ~i care dispune de pregatirea necesaril pentru condu-
cerea unei asemenea intreprinderi literare, Numele ziarului era
s~ fie T~legra(al popular, aces! din nrma cuvant este hisa ~ters
~~ inlocmt cu: roman. Telegrafal Romcw (Romanis.cher Telegraf)
va cuprinde ~~ ~tiri politice, se va ocupa lnsa mai pe Iarg cu
chestiuni industriale, comerciale ~i literare, ~i nu va lipsl a de-
pune Ia limpul sau ~i cautiunea ceruta. · ·
Cuvintele de incheiere a acestei peti!ii sun! jinute intr'un
ton, ~.in car~ transpira un sentiment de demnitate personala ~i
con~tunta, ca numele $aguna prezinla suficientil garan\ie pentru
incuviin\area acestor rugari. «Deoarece intreaga conducerea
1 ~i 34.
cf. Dr. I. Grimm, o. c.. pg. 12, 20 .
• . «In der unwandelbaren Treue und Anhanglichkeit an den gehei-
2
hgten Thron und an. die Allerhochste Dynastie fiir ewig zU jesseln», . .

. 166
acestei !ntreprinderi inilreptate spre !naintarea ~i folosul po-
. porului roman - inapoiat culturalice~te - ~i spre binele sta-
{ tului, va riimanea totdeauna sub inspecjia mea, mil miigulesc
cu plac_uta sp~ranjii, cii cererea mea va fi incuviinjatii>>, etc.
Cand pnml deJa guvern (15 Decemvrie 1852 ~t. n.) riis-
puns favorab!l, toate lucrurile erau puse Ia cal e. Dovada ca con-
tractu! incheiat intre $aguna ~i Aron Florian e cu abiit ~inci zile
postenor riispunsului guvernial ~i tot in 8 Decemvrle 1852 st.
v. a~aru intocmitii de $aguna, dar redactatii ~i subscrisii de
flonan ca «redactor respunziitor>> ~i o «Prenumerajiune Ia Te-
leg:_af~l Roman, gazetii. politicii, Industriala, comerciala ~i lite-
rara», in care se cupnnde o amiinunjitii desfii~urare a punc-
telor d_e ~rogram, cari vor forma problemele de ciipetenie ale
acestm z1ar, ce a stat limp de peste douii decenii in serviciul
ct!recjiei politi?e §i _culturale propoveduite de $aguna ~i a cereal
sa. contmue, §I dupa moartea intemeetorului sau, bunele tradijii.
Dm aces! punct de vedere cei dintai 21 de ani ai «Tel. Rom>>
~rez.intii pentr~ orice om doritor de a cunoa~te, in toate infa-
!'~er!.le ~~ am~nuntele sale, epoca lui ~aguna, - un interes
, !Slone ~eoseb~t. fire§te, nu pentru stabilirea faptelor istorice,
Ia stud1area carora se cer alte criterii ~i alte izvoare decilt acele
pe cari ni le pot oferl coloanele unui ziar. Pentrucii orice zia;
. - pus i? serviciul unor anume scopuri personale sau de partid
--::- e. ma1 mull sau mai pujin unilateral. ~i chiar dacii n'ar fi _
raman tofu§ o muljime de lucruri, asupra ciirora ziarul n u ne
poate liimurl indeajuns. Mai ales multe din motivele miirunte
pe urma carora rasar adese fapte importante - raman necu:
noscute ziaristului, care in graba scrisului siiu de toate zilele
abiii poate stiirui indeajuns asupra chestiunilor cari sunt ]a «or:
dinea ;zi!ei» - necu~ sii-§i mai poatii luii rii~az a cercetii §i
cele ascanse... In ch1ar coloanele «Telegrafului>> afliim recunoa-
§ferea a cestui adeviir in urmiitoarea observajie justa: <<Ziaristul
are de a i.ntrejine~ publicul des pre !ntampliirile curente tn forma
lor rapsodtcii, dupacum le prezintii rea!itatea, anevoie poate slit
ca sii faca pe istoricul, care ordinii ~i aduce in un sistem toate
evenimentele cu cauzele, efecte!e ~i legiitura lor intre sine>>.'
1 2
. F! .Publ. «Tele·graful Romfi.n», 1887, Nr. 74 impreuna cu necrologul
I Ul ortan. ~
2
Art. «R.eminisi:enfe constitufionale» in «Tel. Rom.» 1868, Nr. 58' sq.
167
Cu toate acestea valoarea istoricii a <<Telegrafului Roman»
din epoca lui ~aguna ramane foarte insemn?tii. Intai pentru
coloritul ce imprumutii descrierii unor imprejurari, in mare parte
cunoscuie de aiurea, pentru lumina, in care aces! ziar prezintii
diferitele fa pte ~i individualitiiji istorice. Apoi, ~i mai ."les, penh·~
faptul, ca celce a intemeiat ~i condus aces! ZI~r," da?du-1 ~ d.I-
recjie politica hotarlti\: mitropolitul $aguna, fara §hrea carma
nu se puteit publica nici un singur ~ir in «Tel. Ro~.». ' - ~
fast el insu~ unul dintre cei mai de seama barbaj1 a1 acele1
epoce, participand Ia toate schimbiirile ..~i pre!aceril~ ~~~pului:
inijiat in multe Iaine,' nepatrunse de a~jll, ale lmpre]uranlor ~~
sufletelor de cari atarnit desfii~urarea, mtr'un sens sau altul, a
evenime~telor mari. El puteii deci mai bine decal oricare dintre ,
a§anumijii <<ziari~ti consumaji», sa patrunda rostul i~tampliirilor:
sa dee !iimuriri prejioase ~i competente asupra atator lucrun,
Ia plasmuirea carora a avut parte activa, de mu!teon eafactor
hotarltor, ~i despre cari ar fi putut rostl Ia sfitr§l!ul v1eju sale,
cunoscutele cuvinte .ale evlaviosului Aeneas: «qaoram pars
magna jai». . . " .•
lmportanja istorica a <<Telegrafulm» cons1sta dec1 m faptul,
cii cuprinsul bogat a! coloanelor sale din cei dintai 20 d~, ani
poate fi, pana Ia un punct, considerat ca fac.an~ p~rte d1~ me-
moriile tai $agana, iar dupa moartea marelm sau !nlem~IefoT,
aces! organ - pe care Eminescu il nume~te. Ia 187~ «!oa!a cea
mai modernii de peste Carpaji» - a urmant cu starmnja «pO-
litica modestii si sigarii a neuitatului $aguna>>."
De multe~ri ~aguna insu~ luit condeiul degazetar in mana,
scriind articole de «orientare» dintre cele .mai temeinice, cate
s'au publica! in ziaristica noastra din acele decepii. Unele, fiind
semnate, ne sun! cunoscute, despre allele se poate presupune,
1 Intre conditiile puse redactorului Aron Florian se ;,:tfli1 ~i urmiltoar~a:
«din fiecare numar al jurnalului imi va impartaeyi Domnul Redacto.r cate
011 Exemplar eel putin cu o oara inaint.e_ de publica;e. spre. vedere 9.1 ap.ro-
bare, iaril articolii cei mai momentoeyi mt-I va comumca mamte de ttpa:ue:
intelegftndu-se de sine, ca. Ia intamplare, cil.nd vre-un ~urnar nu ar ~obandt
aprobar,ea mea, acela nu se va publidt». (Contractu! dm 8 Decemvne 1852
st. vechi). . . .
cf. Baritiu Ill. pg. 28 «~aguna primi<i dela Viena ~ttri, care apOI se ·
~i adeveriau», . . .. . .
a Cf. M. Eminescu: <(Scnen pohhce ~~ ltterare», pg. 158.
 168
dupi! anumite indicii, cii sun! scrise de $aguna. Dar multe vor
riimiinea ingropate in pulberea articolelor anonime, cari nu mai
pot avea pretenjia de a li-se stator) cu siguranja autorul. .Aceasta
insa nu e o imprejurare, in stare a provoca vre-o indoialii cu
privire Ia legatura stransa ce a existat, mai bine de doui\ de-
cenii, int~e ideile lui $aguna ~i scrisul «Telegrafului Roman>>.
Cil~I ?aca fapta materiala a scrisului nu poate fi pusii _ cum
e ~~ f~r~sc, .- de.cat abia uneori in socoteala lui $aguna, dacii
v.redmcra ~~ mentele diferijilor redactori ~i colaboratori, cari
~r-au pus condeiul i~ slujba ideilor marelui mitropolit, cer ~i
ele o recunoa~tere ~~ apreciere, - ramane totu~ adevarat, ca
el ':~!':_ a~to:u: moral al celor mai insemnate articole de direcjie
pohtrca ~~ ca mtreaga conducerea ~i supraveghierea acestui ziar
era i~ !'dja lui $aguna - sufletul a.cestei intreprinderi, despre
care rmJiator~l _er, ca om cu vederi absolut mod erne, ~tia, ca
poa!e sa devma un factor,cultural ~i politic hotaritor in Iuptele
ce ~I _a~teptau, _un factor, prin care sa poata stapanl, fntr'o rna-
sura I~semn~t~ puterea misterioasa a opiniei publice romane,
~ocmar atuncr In formajiune, ~i. sii exercite asupra muljimii 0
mfluenja cu mult mai largil ~i mai puternica, decum 0 are d.
p. «t:ercularul» oficial sau cuvilntarea de pe amvon cari am-
bel~, pri~ insa~i firea lor, trebue sa se margineasca ia un cere
mar restra?s, ~~ nu pot imbraji~i\. toate problemele viejii mo-
derne, mar ales cele politice nici nu cuteaza sa !e atinga.
. Ceeace trebuia atunci - cum trebue ~i azi, ~~ oriciind _
uner gazete, pentru a prinde teren ~i a se intarl, era inainte
de toate o personalitate, care sa se identifice cu interesele ei
s'o. con~uc~, s'? ing_rijeasca, ~i cunoscand bine trebuinjele mo:
. ~e~tulm, sa ~lie af!a tojr factorii folositori, sii ~t.ie pune in slujba
rder!or sale toate forjele necesare pentru a exerciti\ o influenjii
hotarltoa~e in cerc~ri c~t mai largi, pentru a ca;;tigii ~i menjine
nu numar ~n. publ.rc cetr~or numaros, dar ~i o ceata lntreaga
?e aderenjr smcen, pe srmpatia ;;i ajutorul ciirora sii poatii conta
mtre orice imprejuriiri ~i Ia orice intreprindere grea,
. Personalitatea aceasta a lost pentru <<Telegraful Roman>>
trmp de doua. de~e?ii $aguna, intocmai cum fusese pentru
<<Oa~et~ Tr~nsr.lvamei» Gheorghe Barijiu. $i fiindca ace;;ti doi
m~n .. barbajr ar neamului nostru reprezinta in politica roma-
nrmll ardelene doua direcjii cu totul opuse, - eel dintai di-
169
recjia politicei realiste, eel din urmii curentul idealist-romantic,
pentru a avea o icoanii mai apropiatii de adevar asupra acelei
epoce, este de neaparata trebuinja a intregl tabloul, ce se des·
face din scrisele lui Barijiu (Par(i alese) ;;i din intr~g cuprinsul
«Oazetei», cu piirerile exprimate de $aguna ~i ~derenjii sai prin
coloanele <<Telegrafului Roman».
In petijiile scrise ~i inaintate de ~aguna Ia locurile mai
inalte, in afacerea <<Tel. Rom.», se formulase in cilteva cuvinte
scopul acestei gazete. Programul complect il desf~ura insa
npmai amintita <<Prenumerajiune,>> (8 Decemvrie 1852).
In frumoasa stilizare a lui Aron Florian, se aratii acl, cat
de mare e influenja, ce pot sa exercite <foile periodice», cari
sunt «ni;;te izvoare nescurse de inviijatura, luminare ~i binecu-
vantare>> ... ciici «prin felurimea ideilor ;;i cuno;;tinjelor ce cn-
prind, impodobesc mintea, imbuniitiijesc inima, indrepteaza spi-
ritul, prefac naravurile, formeaza caracterul ~i perfecjioneaza atilt
vieaja privata, cat ~i cea publica a unui popor». Jar dupace ex-
prima bucuria, ca cetirea gazetelor a devenit ~i p entru poporul
roman «O trebuinja ca panea de toate zilele», precizeaza in
chipul urmator direcjia ~i programul «Telegrafului Roman>>:
«Tendinja acestei gazete' va fi: a imparta;;i poporului roman
din politica, industri~, comerciu ~i literatura idei ~i cuno;;tinje
practice, potrivite cu timpul ~i amasurate trebuinjelor lui; a-1
invaja ca sa-~i cunoasca pozijiunea ~i drepturile, ce-i sunt asi-
gurate in stat; a-1 lumina asupra intereselor, care taie in vieata
privata ~i publica a lui, ;;i a-i mi;;ca activitatea puterilor fizice
;;i morale; a da direcjiune spiritului lui ci!tra tot ce contribue
Ia inaintarea ~i desvoltarea sa, ~i a-1 convinge, cii numai prin
imbunatajirea starii sale materiale ;;i morale poate ajunge Ia
cultura ~i fericire. Aceasta tendinja ce '~ Telegraful Roman» nu
o va pierde niciodata din vedere, va slit in cea mai stransa
legatura ;;i armonie cu principiile cele nestramutate ale Monarhiei
cu a;;ezamintele ei fundamentale, cu paza cea sfanta a dreptului
din launtru ~i din afara, cu jinerea cea stransa a ordinei, cu
respectul religioziti!lii ~~ a! moralitajii, ~i cu temeiul !iberei des-
voltari, de care se bucura toate popoarele din stat. Intre marginile
acestor momente mari ;;i insemnatoare; pe care se razima sigu-
ranja ~i taria Monarhiei ~i fericirea publica ~i privata a popoarelor,
care se afla sub scutul legilor ei, << Telegraful Roman» se va
mi;;ca liber in drumul, ce ~i-a insemnat spre a ajunge l.a scopul,
ce ~i 1-a propus, de a lnvilja ;;i a folosi pe poporul roman.

170
«Potrivit cu tendinja sa, « Telegra{ul Roman» va cuprinde
tn coioanele sale:
1. Din sfera politicii; extra de din· ordinajiunile ~i decretele
inaltului Ouberniu; miisurile ce se iau pentru siguranja ~i feri-
cirea publica; schimbarile politice ~i denominajiunile ce se lac,
~i tot ce se intampla vrednic de insemnat ~i de ~tiut in Monarhie
~i patrie. Din politica strainii se vor publica intampliirile de
toate zilele ~i evenimentele cele mai importante, care au a urmiirl
asupra schimbarii ~i prefacerii statelor. Dar scopul de ciipetenie
a! « Telegratului Roman» va · fi a atinge ~i a desbate mai .cu
deosebire interesele proprii ~i trebuinjele de ciipetenie ale popo-
rului roman ~i a impiirtii~l orice fapte ~i intilmplari adevarate
~i vrednice de ~tiut din jinuturile, ora~ele ~i satele, unde se aflii
Romani». ~
11. Din sfera industriei se vor publica invenjiunile ~i aflii-
rile noua ale spiritului omenesc, se vor face cunoscute imbu-
niitiijirile ~i inlesnirile, cu care spore~te industria din Monarhie
~i patrie, ~i preste tot se va aJ'iila inaintarea, ce alte popoare ~i
jiiri fac in a~ezammte de fabrici ~~ manufacturi. Dar lucrul de
ciipetenie al gazetei ya fi a de~tepta simjul ~i a ajilja gustul
poporului roman penlru arte ~i m}iiestrie, a atrage luarea aminte
a lui asupra acelor ramure de industrie ~i asupra acelor meserii,
cu care ar putea ~i ar trebul a se ocupa ~i dansul spre imbu-
niitiijirea starii sale maferiale ~i morale».
Ill. Din sfera comerciului se va ariita influinja cea fiicii-
toare de bine, ce comerciul are asupra culturii ~i fericirii po-
poarelor;. se va insemna cursu! acestui can ale mare, pe care
curge ~i se prefira bogiijia lumii, ~i se vor face cunoscnte im-
prejuriirile, care favoreaza pe unele popoare a atrage Ia sine
mai mult din acea bogiijie a lumii. Desvoltand deosebitele dru-
muri ~i mijloace care inainteazii ~i sporesc comerciul, se va da
curagiu poporului roman, ca sa inbraji~eze ~i el acele ramure
de comerciu, care 1i sunt Ia indemanii ~i sa se intinda ~i dans!)!
Ia acele speculajiuni de negoj, din care ar putea !rage foloase
mari ~i simjite».
,,
I• IV. Din sfera literaturii se vor publica carjile, .cari ies din
tipar,. cu recensiuni scurte despre valoarea lor intrinsecii, ~~
despre stilul ~i limba, cu care sun! scrise. Se va ariita. cilte
odati\ !ipsa ~i trebuinja acelor carji, ee opiniunea publica ~i
i! , neaparata trebuinja le cere, ca sa se lucre ~~ sit se dee Ia lu-
mina pentru inviijatura ~~ folosul poporului roman. Se vor pu-
blica din ciind in ciind poezii fugitive u~oare, cu luare aminte
Ia arta, spiritul, gustul ~i simjiimaqtul, cu care sun! lucrate.
Pentru varietate se vor publica miscele, curioase ~~ orice alte
scripte prozaice interesante, din campul eel intins a! literaturei,
~i proporjionate spajiului din coloanele gaz~tei».'
1 «Tel. R.om.» 188/, Nr. 74.
I,
171
lnainte de toate ne surprinde, cii din aces! pro~a~, destul
de complect, lipse~te accentuarea indeosebi . a c~eshuntlor ~w­
lare ~i biserice~ti, cari formau obiectul celut mal vm mteres dm
partea lui ~aguna ~i au dat, de !apt, pe vren;<;a absolul!s~ulu~:
ana Ia 1860, aproape exclusiv, priiej celor mal wsemnate dJscujn
in coloanele Telegrafului. Dacii ele totu~ nu sun! _f~rmulate, ca
puncte deosebite de program, aces! lucru se exphca pnn _1m:
re'urarea, cit :;laguna socotindu-le, foarte corect, ca ch~stJ~ni
~ol/tice le-a cuprins ~i pe acestea in marginile punctulm pn~
din pr~gram. Deci sub «<rebuinjele de capetenie ale poporulm
(oman» au lost injelese negre~it ~i acestea, sau· mal ales acestea.
l.
Sa vedem acum, in ce masura a putut sa realizeze << Tele-
graful Roman» singuraticele puncte de prog~·a~. . . ,
In tot timpul absolutismului cu chesii_u?Iie c_upnnse 1?
· m nu s'a putut ocupa in mod ma1 mtens1v. Aducea
punct ul Pr1 .. . " d _
mai ales ~tiri des pre evenimentele pohl!ce dm ~1am e" mo
narhie, foarte multe articole de politica exterioar,a ~~ am~~un~
lite povestiri despre rasboaiele din toatii lum~a, wdeoseb1 wsa
despre acelea. cari atingeau mai deaproape mteresele monar-
hiei ca eel c;imeic (1852-56) sau eel din ltalia (!859). lncolo
imp;·ejurarile pu ingaduiau a desbate mai cu deamanuntul ches~
tiunile de politicii interna, a pune degetul pe m~Jitele ~ane de~
chise din cari sangera inca jara ~i popoa;ei~ e1 _fet.u~1te. SluJ-
ba~ii 'absolutismului erau foarte vigilenji. ~~ fn;o~l; onc_e ~am­
festare a vre-unei opinii mai libere, mm wdrazneje era !mpe-
decatii «pentruca sistema de atunci nu suferia graiul popoarelor»,
cum ~e exprima reprezentanjii _Romanilor intr'un memorand
de mai tarziu.'
In chestiunile ~colare ~i biserice~ti, de~l pedecile er~u destul
de numeroase ~i ciocnirile cu regimul ultramontan, ma1 ales cu
inver~unatul reprezentant al acestuia, cu ministrul Le~ Thu_n:
2
foarte dese, totu~ libertatea discujiei era mai pujm st~ngemta,
1
' · 1864 Nr· 63 r<i Dr• II • Pu!cariu. Mtlropolia etc.
cf. « T eIegr. R oman>) i
Acie mai noud pag. 232.
" 2 pe care Bari1iu il nume~te: «lncapatinat, fanatic, fariseu, caprifios,
de~uchiat», vol. III. pg. 5 ~i 19;
 172
decal in materie politica. De acl provine, ca pana Ia 1860 arti-
cole, cari ar privi deadreptul vi rata politica a Romanilor ardeleni
lipsesc aproape cu desavar~ire din coloanele «Tel. Roman>>, pe
cand in chestii biserice~ti ~i mai ales ~colare aflam o mul(ime
de articole,' uneori serii 1ntregi, in cari se discuta diferite nea-
junsuri, se propun masuri de 1ndreptare ~i se ivesc 1nceputuri
de organizare mai serioasii ~i mai coraspunzatoare decal cea
din !recut. '
II.
Chiar in privin(a chestiunilor biserice~ti, se discuta in co-
loanele <<Telegrafillui Roman>> pana Ia 1860 mai multe lucruri,
cari nu privesc deadreptul biserica romaneascii din_ Ardeal. A~a
sunt d. e. articolii 1ntitula(i: <<lntrebarea .bisericeascii»,' In cari,
dupace chestiunea orientala a lost lamurita din punct de
ve,dere al politicei europene, in ca(iva articoli anteriori,' se in-
sista ~i asupra par(ii religioase a acestei chestiuni, aratandu-se,
cum in Apus domne~te temerea, ca daca Rusia va ie~i biruitoare
asupra Turcilor, daca .va reu~l sa-~i realizeze visul secular
de expansiune pana Ia Tarigrad - atunci biserica riisariteana
absorbind islamismul, va devenl mai puternica decal cea _apu-
seana, se va ridicit deci schisma peste scaunul sfantului Petru,
ceeace va aduce o nona epoca de barbarie pentru Europa. Se
cere deci o noua expedi(ie sub conducerea Francezilor. La
aceste combina(iuni «Telegrafub -face, din punctul sau de ve-
dere ortodqx urmiitoarele reflexii: <<Un Petru Eremita a putut
ad una sute de mii de osta~i cu cuvantul: a~a voe~te Dumnezeu,
Ia expedi(iile cruciate, pentruca atunci aveai cu ce sa sco(i
1
Amintim aci ciiteva: «Despre principia! conjesional in privin(a invit~
,, lfdmdntului public> 1853 Nr. 12. . :;laguna a luptat mull pentru a ridica preo(imea sa din
\ «Cele patru clemente ale cre~terii» (famila, ~atura, biserica, ~coala) de
I)·'
]'(' E. P. Nr. 52 din 1856.
<(Plana! de invd(dmtint al preparandiei din Arad» de prof. At. ~and or
Nr. 66-68 din 1856. -·
«lmpdriit?iri pedagogice» de Vasici Nr. 1 2, 12-14, 18-18, 22-23
!i 34 din 1857.
Culegere de invd(dturi pentra popor» der Visarion R.oman 61-651857.
« lnvd(dioral ?i poporal» de At. Marienescu 69-.'76,'1857.
<~$coala populard o jiica' a bisericli» Nrii 3-5 1859 ~· a. m. d.
2 3 «Tel. R.om.» Nrii 44-45.
«Tel. Rom,)) 1853. Nrii 69-70..
3
«Tel. Rom.)) 1853. Nrii 46-48, 52.
173
ochii poporului celui fanatizat zicand, cil mergi ca sa scapi
mormantul Mantuitorului din manile paganilor, 1nsa acum nu
este nici o Iemere, ca nepotul lui Napoleon eel mare sau all
domnitor al Franciei va fi in stare a scoate o oaste cruciata
catra Rusia».1
Oi!sim apoi serii 1ntregi de articole «despre cercustarile
casiltoriei»• despre rela(iile dintre «biserica ~i stat in Belgia>>' ~i
alte lucruri lara vre-o legiitura mai _evidentil cu 1mprejurarile
vie(ii noastre biserice~ti din ace! limp. Din domeniul acesta abii1
gasim Ia 1nceput (1853) o coresponden(a, in care se recomanda
preo(ilor sa umble in reverenzi, iar 'mai tarziu cateva cuvinte
remarcabile despre chemarea preo(imii, careia i-se da sfaiul,
ca, daca poarta numele de «pastor sujletesc>>, «sa nu gan-
deasca, ca doara numai pentru aceea i-s' a 1ncredin(at turma, ca
sa se hraneasca din laptele ei ~i sa se 1mbrace cu lana, ci ca
sa o conduca ~i pova(uiasca Ia limanul fericirei ~i sa privegheze,
ca nu cumva venind Iupul sa o risipeasca. Ea (preo(imea)
trebue sa culeaga, precum culeg albinele miere din flori, de
prin productele literare ~i din jurnale astfel de 1nva(aturi, pe
care le vede, ca sun! mai potrivite pentru turma sa ~i care
\inteaza Ia 1mbunata(irea starii ei morale ~i materiale, ~i sa i-le
1mparta~easca acelea, facftnd-o adeseori bagatoare de seama Ia
purtarea celorlalte neamuri conlocuitoare cu ea, Ia modul vie-
tuirii ~i a economizarii Io1 ~i sa o sfatuiasca a urma ~i ea acelora. ' \
Mai departe sa"i faca cunoscut din cand in cand felurimea cea ·
mare a aflarilor (intitoare Ia economia campului ~i Ia alte 1ntre-
prinderi folositoare. lnsa spre a putea face toate acestea se
cere mai 1ntili, ca sa-~i ca~tige car(i ~i sa ceteasca cu striidanie>>.'
trista stare materialii ~i intelectuala, in care o aflase Ia venirea
sa in Ardeal §i despre care ne putem ca~tiga o idee ~i din cer-
cularul adresat protopopilor (din 22 Sept. 1849), pe cari ii 1n-
demna, sa privegheze ca preo(imea subordina!a <<Sa pazeasca
1 Aceea~ chestiune se discuta ~i in articolii «Partea religioasa a in-
trebarii orientalh (dupa contele Ftkelmot), «Tel. R,om,» 1854, Nrii 30-33.
' <Tel. Rom.~ 1856 Nrii. 2-6 !i 1857 !'lrii 5- 15, 59-62.
' <Tel. Rom.> 1856 Nr. 97.
 174
diregatoria, sa umble in imbracamaQtul eel cuviincios pentru
treapta preojeasca, sa umble spiila(i ~i pieptena(i, ori unde vor
merge ~i ori unde se vor aratii».'
III.
Punctele II. ~i III. din program, privitoare Ia industrie ~i
comerciu le-a indeplinit «Telegraful Roman>> cu destula price-
pere chiar dela inceput ~i in tot decursul epocei lui $aguna,
dand diferite sfaturi ~i indrumari folositoare. Astle! sub titlul:
«Romanii din Transilvania ~i meseriile>> 2 face constatarea, ci!
mo~iile s'au ~ubjiat tare prin multele imparjiri Ia fii ~i nepoji -
«au ajuns a fi numai ceva mai late decal o panza, !neat ... cul-
candu-te seara pe agrul tau, dimineaja te pomene~ti pe al ve-
cinului>> - ~i daca aceasta va continua a~a, in limp de 60 ani
Romanul va ajunge proletar sau va cadea iara Ia iobagie, silit
sa Iucreze in parte pe pamantul altuia. De aceea jaranii romani
sa se gii.ndeasca de timpuriu «<a o alta ocuoatiune mull mai
nobili! decal agricultura, nesupusa Ia strii.mbatajile aerului, ne-
atarnatoare de capriciile elementelor» ~i care nu cere o sudoare
a~ a crunta ca pratul» ...
. Pana dupa. 1850 Romanii nu erau primi(i din partea Sa~ilor
in breslele lor de meseria~i; nici nu le · prea era data putinja
de a invaja vre-o meserie. Dacii se intampla totu~ sa-~i insu-
• $asca vre-unul dintre ei o meserie, i-se puneii condijia sa nu
lucreze printre Sa~i. lstoriograful Helfer! • aminte~te un caz din
1771, cat\d Marcu, baiatul unui iobag din' Colun, n'a lost admis
de Sa~i in breasla zidarilor decal cu condijia de a nu Iuera pe
teritorul sasesc, ci numai in comitatele ungure~ti ~~ in scaunele
sacuie~ti.
intre jalbele, inaintate de episcopii romani Moga ~i Le-
meni dietei ardelene din 1842, se cuprindea ~i aceasta: «Pe fiii
1.: najiei noastre, in contra mai multor porunci curiale, nu-i primesc
,!j'
Ia invajarea ~i deprinderea me~te~ugurilor in jehurile lor cele
facatoare de monopoluri, lara a Ie mai ciiuta alta sciidere, decal
ij .·.•
.·1' ' Dr. II. Pu1cariu o. c. II. Acte din anii 1848-1860 pag. 37.
I' 2 «Tel. Rom,)> 1853 Nrii 11-12.
i,. 3 «Die Osterreiehische Volksschule, Oeschichte, System, Statistib, Prag
.1860 vol. I. pg. 72 nota,
l
175
ca nu sun! Sa~i; ba de au ~i primit pe unii din smintealii, afland,
di sunt- RomAni, ii scoasera» ... t
in 3 Aprilie 1850 se adreseaza «in numele gremiului ne-
gujiiloresc>> din Bra~ov, frunta~ii loan Juga ~i Rudolf Oq,(hidan,
lui loan Maiorescu, ca unui deputat al najiunii romi'me, Ia Viena,
rugandu-1 sii stiiruiascii pe lii.nga cercurile dirigente pen!ru <<eman-
ciparea comerciului nostru», ci!ci comerciul trebue sa fie scop,
iar politica ·numai un mijloc, deoarece o «najiune farii avujie
este ca un trup lipsit de nutreman!».' ·
Dacii anul 1848 a actus emanciparea jaranului, anul 1851
avea sa aduca .eliberarea comerciului ~i a meseriilor. in 25 No-
emvrie 1851 a publica! guvernul o insemnata ordinajiune pro-
vizorie in privinja aceasta, reducand privilegiile breslelor ~i ··
statorind, cii «<a orice fel de comerciu ~i industrie trebue a se
validita principiul liberei concurenje» • a~a, ci! breslei i-se ia
dreptul de a mai protesta, cand vre-unuicetiijean, care intrune~te
condijiile cerute de lege, i-se dii concesiunea pentru practicarea
meseriei respective. Pe baza acestei ordinajiuni s'a elaborat
din partea guvernnlui o instrucjiune, prin care se reguleaza
«referinjele comerciale ~i industriale>> din Ardeal.
$aguna, comuniciind credincio~ilor sai punctele mai insem-
nate ale acestei instrucjiuni, invitii preojii ~i protopopii a vorbl
poporului «in tot Iocul ~i Ia toate prilejurile» despre «binecu-
van(atele foloase, ce aduc me~te~ugurile ~i negujiitoria, descriin-
dn-le ace lea cu co Iori vii, en cuvinte dulci ~i striibatoare>> ....
Iar de incheiere, ca «un parinte adeviiral» indeamnii ~i dansul,
poporul sa imbraji~eze cat mai curand ~i cat mai mulji mese-
riile: «<a me~te~uguri turmii iubita I Ia me~te~uguri! pentruca
fiind tu numaroasa, poji forma din !iii !iii oameni inviijaji, cari
sii-ji apere interesele, me~te~ugari, cari sa-ji inmuljeasca ~~ sus-
jinii economia na(ionalii, sbldaji buni, adevaraji cari sa-~i verse
sangele pentru patrie ~~ imparat, ~~ totu~ sa riimanii destui ~~
pentru Iuclj!rea pamantulub>, caci <<numai a~a faciind vei putea
niidajdul ifi a~tepta revarsarea unor zile mai placute, mai vesele
1 Cartea de aur vol. I. pg. 157 .
' Conv. Lit. pg. 800.
3 OrmOssy o. c. pg. 67; prin legea din 20 Decemvrie 1859 s'a intarit
apoi definit cuprinsul acestei ordinatiuni cf. Gustav Rusch: «Elementare
Staats>· und Oesellschajtskunde> Wien 1909, pg. 161.
 176
~i mai senine, In care va stdilucl ~i asuprii-ji de mult ascunsul
soare al fericirei, ~i incalzindu-te en binecuvilntiitoarele sale raze,
i(i va desgheja inima cea de mult amorjitii ~i !nghetata, ~i numa,
chiar lucrilnd ag !ji vei putea crol ~i asigura atilt viilorul tau,
cat ~i al urmatorilor !iii».'
«Telegrafuh insista ~i mai tarziu (1857) asupra sfaturilor
;i din aces! circular, indemnand cetitorii sai in diferite randuri
chiar ~i in timpul incercarilor constitujionale, ·a nu se preocupit
numai de politica, ci mai mult de probleme economice, ca de
cele mai cardinale trebuinji, de. industrie ~i comerciu, ciici numai
cu ajutorul acestora se poate face o politica realii sanatoasa.
In fiecare an gasim numaroase articole ~i studii economice,
parte reproduse din alte ziare, romane~ti sau straine, parte ori-
ginale, intre cari vrednice de amintire sun! mai ales articolele
lui Nicolae Cristea- (redactorul Telegrafului dela 1865-1883),
caruia ii revine ~i meritul infiinjarii celei dintai insojiri a mese-
ria~ilor romani din Sibiiu, constituita Ia 5 Maiu 1867' - cum
~i cat eva conferinje lucrate de Dr. Tincu, • Dr. Aurel Brote, • N.
Cristea, 5 I. Maxim' ~· a.
*
Soartea plugarilor ~i a economilor de vile formeaza de-
asemenea obiect de preocupaji,nne statornicii pentru ~aguna ~i
pentru redactia Tel. Rom. Dupii desfiinjarea iobagiei, mai ales
dupilce prin patenta din 21 Iulie 1854 imparatul «a ridicat pentru
totdeauna iobagia>>,' s'au iscat multe procese urbariale intre
jiirani ~i proprietarii de pamant. lntervenjiile ~i starl!injele lui
~aguna pe langa factorii hotaritori au izbutit nu odata sa incline
' Circ. Nr. cons. 445 dto 17 Main 1855.
2 Cf. «Anuaral/. al Reuniunii sodalilor romrini din Sihiiu» 1900. pg. 7.
3 «<deile fundamentale ale economiei nationale» Tel. Rom. (reprod.
din Transilvania») 1868 Nr. 2 sq.
4 «Lucrul din punct de vedere al economiei nationale ~i .ca factor
civilizatoric» 1870 nr. 102 sep.
a «Despre bani (moneta>>) 1871. 31 sq. ~i «Despre pauperism» 1873.
38-9.
6 «<ndustria de tesut a femeilor romiine» 1871. nr. 1 sq.
1 cf. ~i Circ. Nr. ~ons. 447/1854, in care ~aguna «Ca un tata sufletesc sfil.~
tue~te pe toti a participa ~i Ia imprumutul de stat de 4-500 milioane:
protopopii, profesorii ~i preotii cu cUte 100 fl., iar bisericile cu toti banii
cilti 1i au la dispozitie». · ~tiu, ca limba noastt:l Ia ortografie
1'17
cumpilna dreptiijii pe partea poporului roman, caci, se ~tie, di
oricat de nedrept ~i invechit ar fi principiul.: «plus valet favor
in iudice, quam lex in codice», totu~ giise~te foarte adeseori
cea mai intinsi! aplicare. Poporul recunosciitor a !njeles binefa-
cerile de aces! fel ale lui ~aguna ~i i-a eternizat meritele in mai
multe tradijii poporale duioase, din cari se vede, cii ~tergerea
iobagiei a ramas fixatii in con~tiinja poporului mai mult ca o
vrednicie personali! a lui ~aguna.' Aceasta convingere s'a inra-
diicinat !n cugetul lor ~i mai mull, cu prilejul Juptelor constitu-
jionale, ce au precedat deschiderea dietei din Sibiiu (1863), cand
din partea conducatorilor se accentui't mereu, cii ~aguna a
exoperat dela imparatul drepturi ~i libertate pe sama poporului
roman. 2
IV.
Prorhisiunea privitoare Ia lucrarile «din sfera Jiteraturii»
cuprinsa !n punctul ultim al programului «Telegrafultli Roman»,··
n'a fost nici ea data uitiirii, ci diferijii redactori au ciiutat a se
achita de ea, cat puteau mai bine ~i dupii cum li iertau im-
prejurarile. Literatura frumoasii e reprezentata mai mult prin
reproduceri din ziarele ~i revistele de preste munji (ca Romania
Literara, Steaua Dunarii, Zimbrul ~i mai tarziu Convorbiri Lite-
rare), decal prin luc~ari originale. Dintre ceice au publica! pe
timpul lui ~aguna versuri originale in coloanele Telegrafului
Romftn amintim pe Andreiu Mura~an. Zaharie Boiu, loan Rat,
loan Barcia, Atanasie M. Marienescu, T. Ceontea ~i un··anonim
(P.), care rezolva in versuri curioase, uneori hazlii, probleme
ortografice 3 ~i ·chestiuni de gramatica.
In schimb sun! mai numeroase ~i mai bune articolele ~i
studiile privitoare Ia chestiuni de literaturii, istorie ~i etnografie
romaneascii. Chiar Ia inceput publica Aron Florian !n 2 serii
.
1 A se vedea in privinta aceasta cele 3 tradi(ii pof]orale, publicate in
Tribuna din Arad Nr. 129 anul 190 sub titlul: «$aguna ~i lmpdratul».
' Ormossy o. c. vol. 11. pg. 114.
3 Cf. foiletonul din nrii 82-87 unul 1870, unde versurile intitulate
«Or,tografia ronu2nd» se incep cu urmil.toarea invocatie:'
«Spune-mi ~i tu muza, cum se- scrie bine
Limba romilneascil. Jn litere latine.
Baza sa_ o are -'n etimolo2ie
1!
 17S
de articole o scurtil pnv1re asupra desvoltarii ziaristicei' ~~ lite-
raturii romilne;' -apoi urmeaza In ace! a~ an o lungii &erie de
articole des pre «arte sau miiestriile cele frumoase>>, 3 des pre
poezia, • muzica 5 ~~ pictura romil.neascii, ie~ite toate din condeiul
lui Andreiu Murii~an, ceeace se poate constatil numai din cuprinsul
lor, caci iscalitura autorulni lipse~te. Se giisesc ~~ articole des pre
obiceiuri ~i siirbatori poporale," din cari transpira o injelegere
corecta ~~ deplina a importanjei acestor factor! istorici ~i so-
ciali In vieaja- poporului nostru. «Nu se poate apara In Iume 0
lege, care s'ar sill sa impedece un popor lntru desfa~urarea sa,
ce se face prin Iibera desvoltare a limbei lui, prin oastrarea da-
tinelor ~~ sarbiitorilor lui poporale, pana cilnd acele~ nu turbura
pace a ~~ lini~tea publica ~i nu cad nimanui cu greutate ....
Smu'ge-le toate acestea cu puterea dela un popor, desbraca-1
de religiunea, limba, portul, datinele ~~ jocurile lui na(ionale, ~~
Limba romiineasca fiind muzicale
Mult se moduleaza prin a ei vocale
Dela locul, care vocala~l cuprinde
Sunetul silabei foarte mult depinde ·
Apoi toata vorba are partea sa
Pe care s'a~eaza silaba cea grea>> etc .. .
Tot de acela~ au tor sunt versurile intitulate: «Oenurilein limharomd~rl»
(nr. 99-1870) ~i <<Transac(iunea genUrilor» (nr. 102-1870), care problema
din urma prime~te urmatoarea solutie versificata:
«Din regula sexul_ vorbei masculine
Se manifestea·za prin u eel din fine
Iar al femeninei en a se compate
Schimbiind ele genul reciproc mutate;
. A~a domnu cu doamna se va com porta
~i cu servitoare servitoru va sta.
Dar ermafroditul e d.nd margine~te
Pentru ambe sexe bucuros serve~te>> ... etc.
1
«Oazeta. ]urnalele» Nrii 3-4; 1853; aci aminte~te ~i de incercarile
fa.ra succes, ale lui Dr. loan Molnar de Sadu, Ia 1795, de Curierul rom.
Albina rom., Foaia Duminecii, Oazeta Trans., care «a intrat in carnea ~i
sangele Romilnilor» ~i de «Organul lumindrii», care spre mare dauna a
avut o vieata pre a scurta» ).
2 Nrii 34-40.
3
Ntii 41 43.
• Nrii 61-63.
'I ' Nrul 65.
I 6 Nrii 21-31. .
''
179
atunci fi sigur, ca el a lncetat a mai viejul moraiice~te ... Un
· popor triie#e numai piinii atunci, piinii cilnd i~i cunoa~te trecatul
~i este insaflefit pentra al siiu viitot; indatii ce aceste douii scilntei
. se jlerserii din inima lui, el a marit, deji pare cii mai triiejte» ..•
Nazuinja redactorilor deia <Tel. Rom.• era sa scrie o limba
romil.neasci! popora)i!, pe lnjelesul tuturor. Deaceea se pot cetl
in coloanele Telegrafului, Ia inceput ca ~i mai tilrziu, adeseori
mustrari Ia adresa latini~tilor, carl strica limba. Unele mustrari
suni scrise cu destulii sare atica 'ca "d. e. aceasta: «Croitorii,
ciind gre~esc vre-o haina, ei o viind vre-unui cavaler renumit,
~i acesta are numai sa o imbrace, apoi sa. ~tii, ca s'a fiicut de
moda. Tocmai a~a esle ~~ cu literajii iw~tri I Daca vre-unul din
ceice au valoare de notabilitiiji gre~e~te vre-un cuvil.nt _san din
petulanja II arunca cetitorilor in vre-o scriere de ale sale, atunci
e destul spre a fi lmbriiji~at de tinerii spre neologism aplecajii
scriitori ~~ a-1 lntrebuinjii ca un ce ne mai auzit in limba ro-
mil.neasca ~i de aceea dupa piirerea lor ~i bun. A~a se nascu din
trebue debue, debuin(ii, respept, carapteretc.... Terminajiunea-bile
pani! acuma fu adoptata ~i lntrebuinjatii de toji ~~ cu tot dreptul,
fiindca se aflii ~i in celelalte limbi romanice, dar ca~unil.nd unui
litera! sa zica in locul ei vera, acuma terminatiunea bile este
obsoleta, ~i care vreit sa se numere lritre literaji,-. trebue sa se
arete stimaver de ce este nou, caci eel vechiu ramil.ne neca-
pabile! Niizuinja a vilri biata limbii romilneasca in vestmilnt
strain ~i a o forma dupa calapoadele neologismului s:a facut de
un limp !ncoace atilt de moderna, cat de va merge tot a~a, in
scurt timp vom devenl acolo, cat sa nu ne mai intelegem unul
pe altul. ... Barba(ii no~tri literaji sa bage de samii, oare cuvine-se
sa ciople.asca care cum vrea Ia biata limba_ ~i sa o desbrace de
propriile ei lnsu~iri, ca sa o tragi! acu~ dupii un calapod, acu~
dupa altul, 'insa nici unul potrivit firei ei. Limba noastra trebue
sa riimil.na In fiirita ei, adeca are sa fie romilneasca cu firea ~~
lmbracamintea ei, iar nn acu~ latineascii, acu~ franjuzeasca, ita-
lieneasca ~i cilte allele» ... '
Aceste vederi siinatoase erau deplin congruente cu ob-
servarile critice, indreptate mai tilrziu de Alecu Russo contra
latini~tilor in articolele safe intitulate <Cugetari». Deaceea <Tel.
Rom.» reproduce' din «Romania Literara» aceasta lungi! serie
de cugetari, 3 In cari puteil gasl ~i o confirm are a parerilor expri-
' , T. R.• 1853 pg. 46-47.
2 Nrii 30-33 ~i 52-57 ai «Tel. Rom.>> 1855.
3 ~i art. Dela M. Kogalniceanu Ia I. Maiorescu:t - spiritul eritie
cf.
in cultura rom. «Vieata Romftneasc<l» din la~i an. 1. P2· 101 -117.
. 12'
 iso
mate mai nainte ~i 0 satisfacjie lata de atacurile, cu cari era
onorat din cand in cand din partea Oazetei, care, intr'un articol
publica! Ia 1866 in «Albina» (~i atribuit lui Barijiu), fu numita
.slujnica absolutismului» ~i oficiala lui Bach, din cauza cii pur'
lase pajura austriacii in frunte.
Telegraful se tipiiriit cu slove chirile, din motiv ca nu cu-
no~teau toji cetitorii literile stn!bune. DeJa 1859 inainte se ivesc
insii ~i buciiji tiparite in intregime cu litere.' Din cauza s!ovelor
fusese critical in mai multe rand uri. Un corespondent a! «Co~­
cordiei» din Pesta, Pamfiliu Valeanu, fiiciind o apredere asupra
ziarelor romiine din ace! timp, scrie: «Telegraful Roman, cum
ar liipi!dil hieroglifele lui Ciril, adecii spurcatele ~i uracioasele
slove, indatii ~i-ar ca~tigit mai mare popularitale». Redacjia Tel.,
se scuzii, ca trebue sii aibii inainte de toate in vedere publicul,
pentru care scrie ~i din partea ciirula i-s'a comunicat, cii nu
toji ~tiu cetl bine cu litere. «De altfel simjurile najionale nu
trebuesc aratate prin osilndirea slovelor ~i a urzitoru!ui lor>>.'
Cu toate acestea ]a sfar~itul aceluia~ an, ajungand redactor pro-
fesorul Zaharie Boiu, anunjii cii deJa I lanuarie 1863 «Tele-
graful va ie 0l intreg «cu litere romane>> spunilnd cii motivele
. acestei modificiiri sun!: <<mai intili adoptarea ortografiei, stato-
rite de comisiunea filologicii din 1860, ~i din partea aduniirii
generale a Asoci?jiunii transilvane, · prin urmare fixarea unei or-
tografii comune pentru toji Romanii din Austria; apoi cererea
acestei schimbiiri din partea atiltor abonaji 'li binevoitori ai
acestui jurnal, 'li in urmii credinja aceea destul de fundatii, ca
Tel. Rom. prin intrebuinjarea amenduor moduri!or de scriere
lilngii olalla in decursul mai multor ani a dat cetitorilor sai
ocaziune de ajuns de a se face cunoscu(i 'li a se familiariza cu
ortografia cea noua a 0a, inca! aceastii schimbare cerutii de
limp nu le poate venl nea~teptatii, ci dupa o pregatire destul
de lungii>>.'
I Pilna Ia 1S57 Telegraful iqia de douaori pe saptiimilna:
I ,, Merc.urea ~~ Silmbiita. Redac(ia aveit de gand sa scoata pe
I langii el .~i o «{oaie literatii», ceeace insii n'a putut urma din
1Astfel in Nt. 2 din 1859 lucrarea lui loan Selagian din Beiu~;
«Diserta(iune istoricd despre orlginea R.onzafzilor dela diluvizt»~
I ' <T. R.» 1862. Nr. 46.
a «.Invitare !a prenumerafiane pentru Tel. Rom. 1862. Nrii. 96-8.,
lSI
cauza greuti!(ilor ntateriale, cari Ia 1857 s'au sporit prin o exa-
gerata · «contribujie tlmbralii». Redacjia pusese ~aujiune Ia in-
ceput 2500 fl. m. c., apoi Ia posta trebuia sii plateasca dupa
fiecare abonat I fl. 0i acum taxa de timbru mai fiiceil inca I
fl. 42 cr. de fiecare abonat, care «adunandu-se Ia celelalte spese
face ca cheltuiala mai sa intreacii venitul». Ca sa nu piarzii nici
publicul, 0i nici tipografia sa nu aibii pagube material~, redac(i~
animta' ca dela inceputul anului 1858 Telegraful va te~l numat
odatii ~e siiptiimanii (Joi), dar in format mai mare, incilt «pujin
se va scadeit din ciltul, ce a lost de cetit pilnii acum>>. lar pretul ·
abonamentului se reduce deJa 7 Ia 4 fl. pe an.
Dupii 1861 apare iara'l de ~-ori pe siip~amana, iar ~~Ia
1863 inainte, cand Iuptele constitujionale erau m tom! lor ~~ m-
teresul pentru politica crescuse rapid, incepu sa a para de . 3
ori pe siiptiimilna. $i - a~a a ramas panii ln ziua de azi l'
' 1857 Nr. 91. .
2 Redactorii «Telegr. Rornfin», in timpullui ~aguna au fCJsi urm<ltori~·:
1. Aron Florian, unul dintre cei m_a~ buni stili~ti, ce i-a avut acest
ziaf, a redactat numai 8 ntttnere, dela inceput, apoi parasind Sibiiul s'a a~ezat
Ia Viena ~i mai tfirziu a trecut in Tara Romfineasca. .
2. Dr. Pavel Vasici, consilier de ~co ale redacteaza «Tel. Rom.>> dela
Nr. 9 din 1853 pii.nil la Nr. 33 din 1856 (28 Aprilie). .
3. Joan Bddild, fast catava vreme profesor Ia seminf].r, trecut apo1
in Tara R.omfmeasca, unde func~iona ca profesor en numele Bddilescu_ t 1873
(Dec.) a redactat <;Tel. Rom)), dela Nr. 34 din 1856 pdna. la Nr. 98 diU 1857
(II Dec.) . . .. 1
4. Visarion R.oman, invatator in R<l~inari, iar ciltnl sfdr~ttul vtetn sa e
director al institutului de credit 9i economii «Albina,, 9i om de irtcredere al
contrarilor lui $aguna, a condus «Telegraful Romfin» .numai scurta vreme:
dela Nr. 99 din 1857 pilna la Nr. 25 din 1858 (19 lume). . : ·
5. Joan Rafiu, prOfesor la seminar, apoi protopop la Hateg, dela
19 Iunie 1858 pii.na la 2 De<;. 1862. . ,
6. Zaharie Boiu, profesor Ia seminar 9i mai tfirziu asesor conststonal
dela 2 Dec. 1862 pana la sffir9itul anlllui 1865 -9i . .
7. Nicolae Cristea, profesor la seminar, apoi asesor c..onsis;onal '·a
redactat ((Tel. Rom». deJa sfar9itul anUlui 1865 pana Ia 1883, cand <;Ill urma
unui articol fulminant contra ministrului~prezident Coloman Tisza» fu scos
din redactiune». 3 ,
3 cf. «Anuarul I. at Reaniunii sodalilor romfini din Sibiia». Sibiiu
1900 pag. 53.
 lU
XIV.
Rezultate.
Oricat de odioase amintiri ar fi Iasat in sufletul popoa-
relor acest deceniu al absolutismului, ~i oricAt de marl erau
nemuljamirile faja de principalul reprezentant al acestilia mi·
ni~trul Alex. Bach, un Iucru ramAne totu~ incontestabil: talentul
lm de organizator a adus monarhiei ~i diferitelor popoare un
folos cu ~mit m~i mare, _decum 1-ar fi putut ·aduce d. p. un
om ~e cahbrul lm _Mettermch, care patruns de convingerea, ca
prov1denja 1-a destmat sa conduca Europa intreaga, i~i nihilase
t~at~ forje~e intr'o politica qe aventuri ~~ de diplomajie mon-
dlala. Pecand Mettern1ch nazuiit sa ca~tige sau sa menjina pe
seama "monar"hiei austriace un rol preponderant in polltica eu-
r?pea?~' i~ I~untrul monarhiei se clafinau unul cate unul stalpii
di?as"llei ~~ ai monarhiei, pana Ia complecta sdruncinare din
prn~avara anulul 1848, care maturase repede pe trufa~ul ·Met-
termch.1
~i nu put~a "sa ~i~ u~oara acjiunea de restamare, savar~ita
cu _succes de catra mimstrul Bach, care i~i igdrepta atenjiunea
~~~ ales asuyra consolidarii interne a monarhiei ~i izbutl a rea-
h~a in sc~rta vreme reforme adanci ~i folositoare: regularea
dm. tem~he a oficiilo_r publice, separarea justijiei de adminis-
trajie, as1gurarea unu1 larg cere de autonomie pe seama comu-
nel?r, statorirea sistemulu~. de dari i~d~recte ~i monopoluri ~i,
~a1 ~resus de toate, desfunjarea sarcmilor iobage~ti ~~ regularea
In chip organic, just ~~ echitabil a tuturor chestiunilor pendente
de r~ali~area acestei insemnate reform e.' Pentru jaranimea ro-.
mana dm Ardeal a lost un noroc, ca improprietarirea s'a. dus
I~ indeplinire in mod con~tienjios ~~ impaiiial,' a~a ca ispra-
vmdu-se catastrul in 1860, s'a constatat, ca in .11 comitate fendale,
1
fntr'un discurs rostit mai tArziu in senatul ·imperial (7 Main 1862)
Kurand~, un ~ef. al op?zitiei, vorbind ·de atitudinea Austriei fata de Italia ~i
Oermama spunea - ~~ cu dreptate - ca cea mai mare gre~ala a politicei
exterioare a Austriei dela inceputul secolul al XIX-lea a fost" ca in Joe
de .a. c~nsoli~a puterea intern a a monarhiei, a fa cut totul nu tn~i de dragul
polthcet extenoare (cf. a~t. prof. Dr. I. Redlich in Osterreichische R.undschau
1909. 15 Aprilie pg. 32).
ll Szilagyi o. c. 447.
' H. friedjung o. c. 238.
f,l
l'i
. 183
Iocuite in majoritate de Romani, ~i in 6 di~tricte mestecate (rom.-
sase~ti) '/, din teritor se aflit in proprietatea Romanilor.'
Piedecile, - carl oprisera in lac veacuri. intregi desvol-
tarea economica ~~ cultural a a poporului roman: constitujia ne-
dreapta a "Ardealuiui, bazata pe unirea celor trei najiuni pri-
viiegiate, breslele, legile cari timbrasera pe Romani de venetici
~~ toleraji, - au lost in mare parte· ridicate, u~ile ~coalelor ~i
ale oficiilor publice au inceput a se deschide ~i pentru !iii po-
porului roman, cari pornesc a imbraji~a parte meseriile, parte
a se de dicit invajaturilor mai inalte; invajatorii ~i preojii roman!
se ridica ~~ ei din starea umilitoare de mai nainte ~i imbuna-
tajindu-Ii-se treptat situajia materiala, le cre~te vaza inaintea po-
porului ~i a striiinilor.
Daca cele mai insemnate din aspirajiile na(ionale, carora
Ii-s'a dat glas in numeroasele petijii din anii 1848-50 ~i carl
jinteau mai ales Ia incuviin\area unei organizari politice najio-
nale, au ramas tot in domeniul dorin\elor neimplinite, ~~ daca
nici demersurile, !acute pentru restaurarea mitropoliei romane
gr.-or., nu au avnt rezultatul dorit, in schimb traiit in sufletele
tuturor speranta vie, cii intr'un viitor apropiat se vor·puteit rea-
lizit ~~ aceste dorinje mari, ~~ mangiiierea, ca prin inceputurile
de organizare ~colara.Jll bisericeasca, prin activitatea febrila a lui
~aguna pe teren cultural ~~ literar s'au facut insemna(i pa~i de
progres, ~i cii Romanii au acum un ~ef bisericesc ~i politic, as-
cultat ~~ iubit de popor, respectat ~~ temut de straini, apreciat
~~ distins de cercurile conduciitoare ale monarhiei, ~~ onorat
chiar din partea imparatului cu o incredere deosebita, farii
exemplu Ia capeteniile noastre biserice~ti de mal nainte.
' Barijiu Ill. pg. 88.
 184 185

XV. . " .1 ." <:aguna ar li cazut In disgrajia

tilor prin svonurt nascoct e, ca oy • de adresa trimisa
0

. · • ut sa (mil seama •
Dinasticism sau ,ultraloialitate" ? .~~p::al~u~~;u~a~:b n~c~z~ ;~~tieneasca in re~edin(a
sa, sau ca ar
Trecerea neobicinuit de mare, de care se bucuril $aguna, fi lost escortat Ia Alba-Iulia ~· a.
~i In jos Ia popor ~i In sus Ia curtea lmparateasca, · era ca un fata de aceste svo-
spine In ochii multora.
. nuri ~aguna alia necesar
Izbucnind Ia slar~itullui Aprilie 1859 rasboiul intre Austria a lini~tl preoVmea ~i po·
~i Italia, Ia slatul ~i staruin(ele lui ~aguna, «intreaga preo(ime · porul prin un circular,
a diecezei gr.-orientale din Ardeal» gri!be~te a-~i exprima prin In care Ie spune sa nu
o adresa speciala' «evlavioasa alipire catra prealnalta casa lm- dee crezamant acestor
pari!teasca>> ~i durerea, ce simte ~tiind, ca imparatul «este ne- «clevete goale, minciuni
lini~tit in slintele sale drepturi prin vecini usurpatori», termi- obraznice ~~ .malijioase>>,
nand astfel: «~~te zori lrumo~i de ziua vedem noi in mari- aducandu-le totodata Ia
nimoasa stapanire a M. Tale ~i ne (inem ndroci(i, caci putem cuno$tin(a, ca rela(iile
li numara(i lntre acei sudi(i lmpi!rilte~ti, cari totdeauna ~i-au sale cu lmparatul sun!
luat sie-~i de problema cea mai lnalta a li gata sa jertfeasca bune, ca ~i mai nainte,
bun ~i avere pentru interesul 'Majesta(ii Tale>>.
~~ ca adresa de loiali-
Aceasta adresa era un act diplomatic, poate nu tocmai in- tate .din 1/13 Maiu a lost
dispensabil pentru preo(imea romana. El n'a lipsit lnsa a-~i pro- primita cu placere din
duce electul, In dilerite chipuri. In seara zilei de 29 Maiu i s'au partea M. Sale. La sfar~it
filcut «curteniri» lui ~aguna, din partea inal(ilor lunqionari civili spune preo(ilor ~i pro-
~i militari, iar muzica regimentului de Parma i-a dat o se- topopilor, sa nu mai su-
renada.
lere din partea nimanuia
Unii dintre du~manii lui ~aguna, straini ~i romani, au crezut, nici o batjocura Ia adresa
ca e potrivit ljlOmentul spre a cerci! sa-i surpe vaza In sus, religiei sau na(ionalitatii,
lnsinuand,' ca el ~i credincio~ii sai ar aveil ganduri centrilu' ci sa arate Ia consistor ~i
gale, iar in jos exploatiind credulitatea poporului• ~i a preo- Ia judecata «pe tot insul Andreiu bar. de ~aguna pe Ia anul 1859.
' dtto 1/\3 Maiu 1859 cf•. <Tel. Rom., pg. 81. care va cuteza a zice, . , " ... ~m
:a Guvernatorul Ardealului Liechtenstein condamnil ~i el in_ ejJistola sa ca noi Romiinii am avea vreun cuget ·rau .a~upra stapamr.u t" .~
catril ~aguna din~2 Iulie 1859 tendintele calomniatorilor lui ~aguna, cari paratqti ~~ di am avea intelegere cu ~tram.~ dm alte \att, cac~
scorn esc ~tiri false ~i vrednice de pedeapsa (<~strafliche Erdichtungen») ... daca ne vom purta astfel, atunci . vriiJ'?a~ll . no~tn, vm ave
I a s·IS et
«ich kann nicht umhin- mein tiefes Bedauern dariiber auszudrii.cken, dass e_s
einer sowohl in moralischer als politischer Beziehung tief gesunkenen Parthei
.. .
respectu] CUVtmCtOS ca"I." r 'ca ''I Na(ta . noastra».
. . .
gelingen konnte jenes Oewebe von Liigen in die 6ffentlichkeit zu bringen», Ungurilor cari priviau cu simpatie lupta ltaltemlm, nu I~
iar Ia urma. ~asigunl pe ~aguna, cil imparatul are ~i acum, ca ~i mai nainte, venia Ia socot~ala nici adresa preojimii, nici aces~ ctr;ul: :e
toata consideratia pentru activitatea lui binecuvantata ( «das segensreiche
Wirken Eurer Excellenz» ). lu 1· Suguna De aceea ziarul din Cluj «Magyar futar>> 11 ~ u .
lui ~aguna · invinuirea de «ultralma . l'tt ate>>o prm
· care . s'au tnnm 1
~i mai nainte, prin anii 1851-2, se facunl asemenea incerc;ari din
3

partea unor frunta~i rom8.ni, cari au nlsp8.ndit prin sate o «provocatiune cu amintiri dureroase ~i u~or s'ar li putut turbura pacea intre po-
tendinta de a despopularizd pe ~aguna in ochii poporului» (A. Florian catra
I. Maiorescu dto 3 Iulie 1852; !. c.) , "T· R.• 1859 pg. 93 sq.
 186
poarele patriei. Dar s'au giisit ~i printre Romani glasuri, cari
dacii nu secundau intocmai aceastii opinie maghiarii, condam-
nau totu~, din alt motiv, procedarea lui ~aguna. Un corespon-
dent ardelean al zianilui din Moldova «Steaua Duniirii» scriit
despre ~aguna cii, <<Cearcii a inarmit brajele Romanilor in contra
frajilor !!alieni», iar loialitatea lui o califica de fratricidiu. Tel.
·Rom. riispinge aceste invinuiri, regretilnd, cii <<ni~te suflete mar-
~ave influinjeazii~ pe. cilt se vede, Ia redacjie, care nu stii pe
picioarele proprii» ~i invocand o muljime de cazuri istorice spre
a dovedl, cii «adeseori nici religia, nici najionalitatea n'au putut
impedecit eruperea de riisboaie,' nici chiar intre popoare de
una trupinii»; dovadii luptele Atenei cu Sparta, riisboiul eel
mare peloponesiac, riisboaiele Macedoniei cu Orecia sub Filip
~i Alexandru; iar Ia Romani: luptele intre Mariu ~i Sula, Pom-
pei us ~i Caesar «intrebe pe Brut ~i Casiu, in contra cui ridicii
sabia pe campurile del a Filipi? Pogoare-se in evul de mijloc!
Mearga in Anglia, nu gase~te lupta cea de zeci de ani intre
roza alba ~i ro~ie; meargii in Franta, nu aflii, ca sii tiicem de
altele, lupta religionarii intre · Francezi ~i francezi cu infrico-
~ata noapte a Sf. Vartolomeiu? ... in sfar~it ce sii tilai umble
in striiiniitate, riimaie in liirile romane» ..... «Episcopul nu predicii
alta, decal patriotismul # alipirea cre~tinilor ciitrii tronul impii-
ratesc intr'un limp, cand intregitatea impiiriijiei monarhului nostru
se__ atacii de du~mani striiini».
Riisboiul s'a terminal, dupa ciocnirile nenorocoase dela
Magenta (4 lunie) ~i Solferino (24 lunie)' cu infrangerea Aus-
triei, care pierdu Lombardia. Astfel in sudul · Alpilor ideea
unitiijii najionale se apropiit de triumful definitiv, pe care Ia
1848 iscusinja strategicii a generalului Radetzky il ziidiirnicise,
ziibovindu-1 cu aproape un veac de om.
--~--
1 1859 U nd· 1866 das Reich nicht eigentlich schwlichten», constatare aproape
ft. f'riedjang: «Der Kampf urn die Vorherrschaft in Deutschland»
. (1859-1866) ed. 7. vol. I. pg. 18-20 !i urm.
PARTEA V.
Timpul Ineereari]or constitutionals.
-~-
I.
~aguna in senatul imperial din Viena (1860).
Infrangerile din Italia ~i pierderea Lombardiei a adu~ Au-
striei mai mull folos, decilt pagubii :' a lndreptat . ~te~jmnea
cercurilor conduciitoare asupra mnltelor nemuljumm_ ~ 1 n~a­
junsuri interne, a ciiror lnliiturare era pen~ru monarhle 0 P1?:
b1emii cu rrmlt mai insemnatii, decilt posesm?ea, c~re. devema
din zi in zi to1 mai nesigurii, in sudul Alp1lor. D1fentele. po-
poare ale monarhiei nu se puteau sin:tl bine _in ciitu~:'le ~bso­
lutismnlui intemeiat pe baionetele, can nu ma1 era~ ~1ctonoase
ca sub conducerea lui Radetzky. Finanjele monarl~1~1 :au_ II ~~ut
in timpul absolutismului prin mai multe sdruncman ~~ chlal
bugetul anului 1860 ariita un deficit de 280 m1ltoane fl.
--In August 1859 ministrul Bach s'a retras, venind ln l?cu~
lui aristocratul pol on Ooluchowsky, iar ca prezident al consJlmlm
contele Rechberg. .
Pentru a pregiiti calea dela absolutism s~re v1eaja con-
stitujionala, lmpiiratul convocii ln primiivara anulm 1860 un s_e~at
impelial inmuljit («Verstiirkter Reichsrat_» ), ca:e, sub prez1dt~l
Jiberalului ~i moderatului arhiduce Ram_er tmu dm 31 M~m
panii Ia 28 Septemvrie, 20 de ~edinte. Dm A;deal au ·fost m-
vitaji a participit ]a aces! senat numa1 3 ~n~1: ~ag_una, sasul
Carol Maager din Bra~ov ~i contel_e -~'??Ia~ Banff~, ca:e
acesta din urmii nevoind sa urmeze mv1tam, fu lnlocmt pnn
- - - ,-~-.--friedjung. «Der Kampf ~m die Vor!zetrschajt in Deutschland
1859 his Js66» vol. n.' pg. 571: «So kam es, dass die Niederlagen von
·
identica adevarului, cu aparentt~ paradoxale, cuprms m af'1rmajia , ca. «no~
~
rocul Ausiriei stil in infnlng"erile ei».
 _188
armeanul Bogdan Jakabb, primarul Oherlei.' Mai fusesera invi-
tati di? partea Rom_anilor biiniijeni Andreiu Mocsonyi, iar din
Buco.vma baronul N1c. Petrino. Ace~ti vrednici reprezentanji ai
Roman!l?r au luat cuvantul toji !rei in mai multe randur( fa
desbatenle asupra bugetului ~i Ia discutiunile privitoare )a vii-
toarea organizajie a monarhiei. ~i n'a lipsit nici unul din ei a
accentua aspirajiile najiunii lor.
. ?~ntre discursurile rostite de .',)aguna in aces! senat imperial
menta m ~pec1a! :elevatii discujia cu ungurul Oheorge Majlath,
ca~e ~f1r?'as~, c~ 1~ Ungaria existii o singura najiune, cea ma-
ghJara.' ~~ tot! ceJlal(! cetajeni, orice limbii ar vorbl, se considerii
Magh1an. · lntreaga. Intre ei era ~i Mocsonyi ~i ardeleanul Maager. Pe-
" " . «Ca prietin ~i propovaduitor al pacii» .',)aguna aratii, ce
r':ta_c1re mare _este a sus(inea, ca sub sceptrul Austriei s'ar mai
gas! vre.-o najmne, s.ire de dragul altei najiuni sii-~i jeJ·tfeascii
najJOnahtatea, hmba 1i existenja sa politicii. De cand a enunjat
monarhul princi~i~l ec~tabil ~i slant de egala _indrepliijire -a
tut~ror najJOnal!tajdor, dand ordin diregiitoriilor de a pune in
aphcare aces! principiu, sentimentul najional a devenit treaz Ia
toate popoare!e din monarhie. Adevarat, ca fntre singuratici
totdeau_na a fo"st. ~i astiizi mai sunt in lume renegaji, caractere
slabe ~~ nehotante in privinja politic!!, dar despre popoare in-
,, tregJ nu se poate susjinea aceasta nicidecuin. -
.Patriotism~! lumina! II indeamna pe .',)aguna a-~i exprima
co~vmgerea, ca f1ecare najiune din Austria e patrunsii de ne-
~es1tatea de_ a-~i. piistra ~imb_a - semnul adeviirat al viejii poli-
hce, =-naj10nal!tatea ~~ ex1stenja sa politica, cu intenjia rrii-
jeasca de a nu face prin aceasta nici o supiirare altor najio-
nalitaji."
. In ~edi~ja a 7-a, luiind cuviintulla buget, se rostl .',)aguna
~~. asupr"a o~ganizarii, ce urmeaza a se da monarhiei intregi spu-
?an~, ~a ~nza. fmanciarii nu va putea fi iriliituratii decat prin
ms!J!u)mm_ pol!tJce potrivite, cari sa multiimeascii toate popoa-
rele ~~ t~jl supu~ii, ciici datorinja statului, ca a unui organism
s~pus leg! lor de drept ~i moralitate, este a des volta puterile spirituale
~~ matenale a tutmor cetiijenilor siii, a promova ~i sprijinl toate
1 zu Beschwerden mid zur Unzufriedenheit bieten)) etc.
Ormtissy o. c. I. pag. 226.
2 "Ibidem vol. II. pg. 381-2.
N Verhandlungen des b'sterreichischen verstiirkten Reichsrathes 1860
ach den stenographischen Berichten, voJ. I. pg. 125--6.
189
scopurile lor de vieajii mbrala ~~ materialii, a le implinl toate
a~teptarile juste ~~ echitabile.z
Cu privire Ia organizarea monarhiei pe baze constitujionale
s'au· format intre membrii senatului imperial douii curente: a!
jederali$tilor ~i a! centrali$tilor. Cei dintiii pledau pentru teoria
«individualitajilor istorico-politice>> -'- nojiune pusii in circulajie·
de feudalul laroslaw Clam-Martinitz, care insista ca drepturi
constitujionale sa se dee numai celorce s'au bucurat ~i in !recut
de ele. Evident, cii aces! principiu insemnil pentru Romani re-
- intoarcerea Ia stiirile dinainte de 1848. Centrali~tii cereau o con-
stitujie reiJrezentativa CLI parlament centra) pentru monarhia
trino a votat cu federali~tii, iar ~aguna nici cu unii nici cu
ceilalji.'
El i~i precizase atitudinea prin discursul rostit Ia 26 Sep-
temvrie (in ~edinja a 19-a)' spunimd, cii nu voie~te a se pierde
in discutii principiare, ci statore~te urmiitoarele I 0 condijii, far a
a ciiror indeplinire nici «binele din !'auntru, nici puterea in afara.
a monarhiei» nici imbunatajirile promise de monarh in legis-
la!ie ~i administra\ie. nu vor fi cu putinjii:
1. «Unitatea monarhiei cu atributele, ce le va statorl Ma-
jestatea Sa.
1 Ibidem pg. 153-5; ((... Ich glaube fest, dass eine giinstigere
Gestaltung der, gegenwartig Sf) zerriitteten finanzen nur im Wege gliick-
licher politischer In.stitutionen ... erreicht werden kann. Wenn der Staat
berufen ist, ein dauerndet Organismus derjenigen Einrichtungen zu · sein,
die zur Aufgabe haben, p_ie geistigen und materiellen Kriifte der Staats-
angehtirigen, deren innere und iiussere. Lebenszwecke zu befOrdern und
zu unterstiitzen, und wenn der Staat unter den Gesetzen, welche iiberhaupt
das Menschenleben regeln, steht, d. i. unte1~ den Uesetzen des Rechtes und
der Sittlichkeit, so glaul{e ich behaupten zu ktinnen, dass jede Einrichtung
und jeder Organismus einer Regierung,~,vorziiglich aber und insbesondere
derjenigen Regietung, die sich zur leitenden Idee die Gleichbetechtigung
der Staatsang,ehtirigen gesetzt hat, derart beschaffen sein miisse, urn_ allen
gerechten und billigen Erwartungen Und Forderungen der Staatsangehti-
rigen zu entsprechen. Uenn im entgegengesetzten Faile wiirden sich die
Regierungsmassregeln als Ausfltisse einseitiger tTendenzen herausstellen,
welche dann dem Oekrtinkten und Beeintrachtigten einen gerechten Anlass
· ' Ibidem vol. ll. 284-287.
 - 190-
2. Constitu(iuni provinciale coraspunzatoare autonomiei ~~
imprejurilrilor din singuraticele provincii.
3. Egala indreptii(ire a tuturor na(iunilor ~~ dreptul limbei
lor Ia toate diregatoriile.
4. A~ezarea religiilor cre~tine pe o treapta egala, intre
sine ~i fa(ii de stat.
5. Restituirea fondurilor biserfce~ti, ~colare ~i filantropice,
respectivelor reprezentan(e biserice~ti.
.. 6. Asigurarea institutelor confesi.onale de !nvii(iimant in
pnvm(a caracterului confesional ~i a limbei na(ionale.
. .7.. Sprijinirea loiala din vistieria statului a scopurilor bise-
rtce~h ~~ ~colare pentru fiecare religiune cre~tina.
8. Promovarea ~tiin(elor, a industriei ~~ a fiecarui ram de
comerciu ~i de venit, ~i libertatea presei intre marginile legale ..
Y. Masurarea contribu(iei fonciare dupa imprejuriirile locale
faptice. . dieta ardeleana.' ~aguna il ia de scurt pe lakabb, cerittJdu i
10. Aplicarea bi!rba(ilor califica(i din sinul religiunii lor
~~ n~(iunilor cre~tine Ia toate diregatoriile, nu numai provinciale,
ct ~~ centrale».'
Fiindca se prevedeil, cii majot·itatea voturilor va fi pe
partea federali~tilor, tot in aces! discurs i~i exprimil ~aguna do-
nnta: ca prin. individualitii(ile politico-istorice «sa nu se in(e-
leaga numat tnsemnarea grani(e:or teritoriale ale singuraticelor
(ilri, ci ~i egala indrepta(ire ~i egala indatorire a tuturor factoc
rilor sociali ~i organici, cari au ajuns a se validita !n cuprinsul
individualita(ii istorico·politice a unei (ari», caci numai a~a ya
putea p~·osperit i~dividualitatea istorico-politicii a unei tari ~i se
va putea promova totodata ~i interesul unita(ii monarhiei.
. . Rezulta.~ul a lost: 34 voturi penttu teoria dndividualitii(ilor
tstonco-pohttce>, dect pentru federali~ti ~i 16 voturi pentru ~en-
Aceste puncte sunt pti.blicate ~i in «Benigni's Volkskalender fiir das
1
jahr 186!» jJg. :XVI, imprenna en o reu~ita fotografie a lui ~aguna ~i cu
observa~Ja: «W!r geben hier.das Portrait jenes Mannes, der in der Eigen~
schaft emes ausserorden~lichen Reichsraths, in der 19. Sitzung dieser hohen
Versammlung, mit aller Warme eines wahren Patrioten die nachstehenden
denlzwiirdigen Worte deren Wahrheit in den weiten Gauen des Oesammt~
vaterlan~es noch. immer wiederhallt, gesprochen bah; urmeaza apol fotografia
~~ aprec1erea lUI Carol Maag:er, pe care fl nume~te: «der Mann des Tazes»,
191
trali~ti;
iar 6 senatori, !ntre cari ~i ~aguna, au rasp ins atiit pro-
iectul majoriUi(ii cat ~i al minorita(ii.
Pe l~nga cele !n~irate mai sus, a mai vorbit $aguna in
aces! senat in chestia fondurilor biserice~ti, a ~coalei reale din
Abrud, a profesorilor din Bra~ov ~i pentru situa(ia Romanilor
ardeleni, avand In aceasta din urma chestiune o interesanta
discu(ie cu armeanul lakabb, care enun(ase !ntr'o ~edinja, ca
popora(iunea Ardealului dore~te !mpar(irea politica dinainte de
1848. $aguna arata, cat de nedreapta a fast aceastfl impar-
(ire pentru najiunea romana, care in sensu! dreptului ·public
ardelean inainte de 1848 nici nu avea o existenta politica le-
gala ~i recunoscuta, dar prin jertfele ~i eroismul sau din anii
1848-9 ~i-a ca~tigat egala indrepta(ire. lakabb 1i reflecteaza,
. ca Romanii n'ar fi trebuit sa puna mana pe nici o arma, de-
oarece egala indrepta(ire o decretase Ia !nceputul anului 1848
prin o epistolil, sa-i comunice hotarirea respectiva a dietei ar-
delene, care hotarire neexistand, fire~te, nu i-o putuse cornu-
. nicit Pentru a inlatura eventuale presupuneri, · ca !nsu~ ar fi
afirmat lucruri necongruente adevarului istoric, ~a,guna ia in
~edinta a 11-a (15 Sept.) din nou cuvantul, ~i imparta~ind de-
mersutile sale pe langa senatorul lakabb, spune, ca legea, Ia
care s'a provocat acesta, nu exista. 2
lakabb a cei·cat sa raspunda, dar s'a !ncurcat ri'iu !n ni~te
!raze goale, cil legea aceasta ar fi gravara !n · inima fiecarui Ar-
delean ~i alte asemenea eufemisme, cari nu puteau sa produca
decal un elect nefavorabil pentru celce le spunea. Astfel $a-
guna avil !neil 0 biruin(il ca~tigata, pe langa succesul, ce il ob-
1 « Verhandlungen etc.» vol. I. pg. 328-9.
2 Ibidem vol. I. pg. 358':_9. dndem es aber im Interesse der gerechten
Sache ist eine dem Sachverhalte entsprechendeAeusserung dem hohei1 Reichs-
rathe zu_ erstatten, so kann ich nicht umhin, zur Kenntnis der hohen Ver-
sammlung zu bringen, dass ich gleich gestern den Herro. Reichsrath v.
/akabb ersuchte das betreffende Landtagsbeschluss des;~Iahres 1848 bekannt
geben zu wollen, worauf ich die schriftliche Antwort erhielt, -dass das die
Oleichberechtigung betreffende Oesetz in das Herz eines jeden Sieben-
biirgers geschrieben ware. Aus dieser Aeusserung beliebe der hohe Reichs-
rath gefalligst zu ersehen, wer sich der Wahrheit nod der Wirklichkeit der
bestehenden Thatsachen entsprechend geaussert hat» ...
 192

jinuse in discujia cu Majlath ~i care ii adusese felicitari ~i adrese

de aderenjii din mai multe pilrji.'
Ca 'ii despre aile ac(iuni diplomatice mai insemnate, tot
astfel ~i despre senatul imperial din Viena a scris ~aguna un
memoriu,' in care se cuprind informa(iuni pre(ioase cu privire
Ia raportul, in care se. alia el cu impilratul, cu arhiducii ~i cu
ministrii austriaci. Citam aici ciiteva date:
Dumineca 27/15 Main ~aguna fiind in audien(a Ia impa-
ratul, a raspuns cu <<sa{let carat» Ia intrebarile, ce i-s'au pus
despre situa(ia monarhiei ~i a Krdealului.
<<Siimbtitd 2 Iunie m'am infii(i~at" arhiducelui franz Karl,
care prea framos mi,a cuvimtah. Daminefd 3 Iunie a lost poftit
Ia arhiducele Rainer, care af!ase, cii ~aguna vrea sa-~i ridice
cuvantul impotriva afirmajiunilor contelui Apponyi, ca senatul
imperial «ar fi pe un teren, care nu coraspunde constitujiei rna-
; ghiare» ~i sa apere egala indreptajire. Arhiducele Rainer il roaga
sa renunje deocamdata Ia 'aceasta hotarire a sa, fiindca s'au
anun(at inca 16 in~i, cad doresc sa i~i lamureasca atitudinea lor
faja de aces! senat imperial, ~i din atatea declarajiuni u~or s'ar
putea na~te nein(elegeri ~i lupte politice. «Propter bonum pacis»
~aguna se invoqte,. dupace Rainer II asigura, ca ii va oferl
prilej a se declarit in privinja aceasta in cursu! desbaterilor. Dar
.cere a se l'uit Ia protocol intenjia lui, ca <<Sii aile najia romiinii,
ca reprezentanjii ei apara drepturile' na(ionale». Rainer promite
~i impline~te."

1 Sunt interesante cele 6 strofe safice, publicate in onoare~ episcopilor

Strossmayer ;-i ~aguna in foaia slavona: «Ciril ~i Metod» (7 lui. 1860) ~i

din cari cit am numai doua:
«Austriae sceptro recumbant propinqui:
Strossmayer prona celebratus aure.
Atque justorum reverens queralas
Ecce Schagmza I
I~I, Slava! Norunt Hi lacrirnas tuorum;
1·. I Tuta soleris; rtiferent triumphum,
I
i'i., Quae tibi Nomen dederat per aequum
jura salutis,,
(cf. Popea; Biogr. pg. 354-5).
2 ((Ziar despre cons ilia! imperial ltzmulfit». Dr. II. Ptt.~cariu: (>Docu-

mente pentru limbd ?i istorie>) I. pg. 32L-339.

3 Verhandlungen etc. vol. I. pg. 28-9.
 193

Luqi (5 Iunie) $aguna a lost invitat Ia pranzul lmparatesc,

iar ministrul prezident contele Rechberg 1-a «poftit Ia teiu pe
Marfi dapa teatra, in toate saptamaaile>>.
Sambilta (9 lunie) arhiducele Rainer imparta~e~te, ca sena-
torii, cari nu sun! ale~i in comisiuni, se pot departa pe 14 zile,
dar - observa $aguna - «eu am ramas in Viena, ocupandu-ma
intr'aceea cu prelucrarea opului meu des pre is Ioria bisericeasca».
*
in 28 ~i 30 Iunie s'au sfatuit Romanii ~i Sarbii in chestia
organizarii biserice~ti. Rajacici stiiruiiL fire~te pentru supremajia
sarbeasca, dorind ca centrul intregei biserici ortodoxe din mo-
narhia habsburgica sa fie in Carlovit, ~i loti episcopii sa fie
ale~i in sinodul din Carlovij. Hacman se declara, ~~ de astiidata
contra planurilor s:irbe~ti, accentuahd, cii Bucovinenii doresc sa
aiba organizajie proprie, coraspunzatoare trebuinjelor locale ~i
i I' sa-~i poata administra singuri fondurile biserice~ti. Petrino a
',,I
cuvantat contra Sarbilor, de cari sun! satui Bucovinenii, cu toate
ca au avut un singur episcop sarb, pe Vlahovici,. care a predat
averile ~i administrajia bisericeasca pe mana guvernului civil.
Mocsonyi propune a se cere incuviinjarea guvernului pentru
o adunare bisericeasca ob~teasca, Ia care sa participe clerici ~i
mireni din toate eparhiile, in proporjie cu numarul sufletelor,
spre a se consulta asupra acestei insemnate pfobleme de orga-
nizare. La ceeace Rajacici observa, ca el nu se poate abate
dela privilegiile s:irbe~ti, caci «·natia 1-ar ucide cu pietrl».
Propunerea lur Mocsonyi a lost susjinuta ~i de $aguna,
dar fiirii rezultat, ciici de~l Rom:inii ~i-au motivat «piirerile foarte
bine, dupa principiul egalei indreptii(iri ~i a! fratiei religionare,
totu~ au cazut acelea in pam:int sec» ...
Conferenja, fiind disolvatil de Rajacici pe motiv, cil intre
membrii e·i sun! numai 2 S:irbi lata de 4 Romani, s'a convocat
alta pe 30 Iunie, Ia care au participat 4 Sarbi ~i 4 Romani, dis-
cutand 3 ciasuri fiiril a putea ajunge Ia vre-o injelegere. Aceste
desbateri au avut totu~ un rezultat, pe care II noteazil $aguna;
in ziarul sau: «Sarbii s'au putut convinge din vorbirile lui Mo-
csonyi ~i Petrino, ca pe viitor nu vor mai puteil subjuga pe
,, Romani biserice~te».
In 4 Octomvrie sosl :;laguna Ia Sibiiu, unde fu primit din
partea tuturor cu mare insuflejire, pe care o tiilmilcl graiul ril~>·
!. Ia
'
 194 195

pica! al protopopului Popasu. $aguna raspunzand indemna pe Un bine aducea totu~ pentru Romani; restituia autonomia
!of Ia concordie ~i frajie, caci a sosit timpul de a n~ se mai
• desbina !iii najiunei, ci ·de a pa~l soltdar in acjiunile lor politice>>.'
Ardealului, in cuprinsul caruia era nadejde, ca se va putea va-
!idita ~~ elementul romanesc ca factor politic hotilritor, cum s'a
· ~~ validitat intre anii 1861-3. Jn <<Telegraful Roman>> e apre-
cu termini biblici importarfja acestei diplome, care e me-
II. . .nita <<Sa curajeasca a!uatul eel vechiu ~i sa faca lramantatura
!>aguna ca prezident al conferentei nationale din Sibiiu noua - ea este baza bine socotita, care va perfecjiona toata
(1861) ~i membru al celei mixte din Alba-Julia. zidirea constitujiona!a a viejii noastre politice intocmai precum
' pujin aluat dos 1Je~te toata framantatura» .. .'
Urmarea senatului imperial a lost constitujia octroiata, care
o comunica Jmparatul prin diploma din 20 Oct. 1860, incuviin- f;li in adevar aceasta diploma dadit prilej Ia multe framan-
jand <dndividualitajilor istorico-politice», deci tuturor provinciilor tari politice in sinul tuturor popoarelor din monarhie. Vieaja
din monarhie autonomia legislatiYa, dar fiira ~tributele esenjiale · 'politica, inabu~ita in deceniul absolutismului pana Ia amorjeala
ale suveranitajii. Pe langa parlamentele provinciale mai era pre- complecta, se treze~te acum ca Ia o sullare calda a vantu!ui de
.:!: vazut ~i un parlament central. Prin diploma aceasta, care era primavara. Printre popoarele de dincolo ~i de dincoace de Lajta
ir"i'l
; ~ -: i : primul pas spre vieaja constitujionala ~i avea de scop sa 1m- era o mi~care febri!i\. Maghiarii cra~neau de ·nemuljamire ~i se
pace trecutul cu prezentul, s'au fiicut lnsemnate concesiuni fe- pregiiteau pentru victorioasa lor rezistenja pasiva, Sarbii, Slo-
derali~tilol· feudali, cari o ~i primira cu bucurie, pe cand cei!alji , vacii, Sa~ii erau ~~ ei toji intr'o ferbere, alimentata de nadejdi
I> ' cela\eni avura numai sentimente potolite sau chiar nedumeriri : , . intinerite. $i, dinlt:e ceice insetau de niulta vreme dupa un prilej
'
-::-,· faja de aces! inceput a! erei constitujionale, care urma sa treaca potrivit de a urma slatul: carpe diem, nu puteau !ipsi, fire~fe,
in cajiva ani prin o serie intreaga de schimbiiri precipitate ~i nici Romanii.
'I .:i.i
':·I
:·-,.1 de problematice experimentari politice;. Austriacilor centrali~ti La sfar~itul lui Octomvrie 1860 $aguna convoca in Sibiiu
I li-se pilrea ca aceasta constitujie face aproape iluzorie unitatea a! doilea sinod al bisericii ortodoxe romane. Barbajii conduca'
,i,"·'!'
monarhiei; Ungurii, cari cereau un fel de restitujie in intregime tori, intruniji aci, avura acum prilej a se statui ~~ asupra demer-.
a legilor din 1848, nu voiau sa primeasca nici un lei de con- surilor, ce trebuiau !acute pe teren politic. Toji erau de acord
,:i•r
~ '' stitujie octroiata, oricat ar fi lost de buna. a se cere prin o petijie m~iestaticii incuviinjarea unei conlerenje
sau congres najional, in care Romanii sa-~i lamureascii atitudinea
II ' I Nici Romani! nu se puteau insufleji pentru teoria <<indivi-
I" I'
1'1
r·· . ','
r, :~ !j :
,1."·'1
l
dualita{ilor istorico"politice>>, pe care se baza aceasta diploma,
despre care Barijiu scrie, ca a lost «precipitata ~i tocmai pentru
aceea plapanda ca pruncii de 7 !uni».'
' Barijiu III. pg. 57.
·lor in noua situajie ~i sa procedeze Ia organizarea politica na-,
jionala. In fa\a acestei probleme insemnate patimile confesio-
nale ~i urile, ce le vor fi lasat vra~mii~iile iscate din ele pe
timpul absolutismului, au lost din nou date uitiirii ~i Romanii
. >F :~ vol ... III. pg. 39 -~i cf. ~i Aurel C. Popovici: «Die vereinirY!en Staaten
de amandoua confesiunile se imbraji~ara ca ~i in anii 1848-9,
v~n Oross-c;J~terre~e~, Leipzig 1906, par~ea I. cap. Vl.: «-D~e hi;torisch-p~li­ intr'o frumoasa solidaritate najionala. Dupace $aguna impreun~
ftschen lndwtdualdaten» pag. 120 ·-142; mteresante observan asupra «indivi-
<.i.'i'l dualitatii istori~o-politice» se cuprind ~i intr'un articol scris de Baritiu in cu cajiva- frunta~i din Sibiiu inainteaza imparatului o petijie, ce-
<qa~eta Transilvaniei» Nr. 33 din 1861: Axiome ~i probleme potit/c;e cu riind numirea unui Roman de cancelar a! Ardealului,' o depu-
j i 1'1 pnvm(it la nafiunea romtind din fdrile- austriace», unde se zice, intre altele:
'i'•! I <<Dreptulistoric este~ pentru cei cari il au, cea mai sigura garanta in contra tajie trimisa Ia Viena adreseaza imparatului in 19 Decemvrie o
despotismului, dar Ia Romani dreptul istoric se chiama nedrept 'istoric sau petijie, in care dupace arat:l, ca najiunea romana, care «s'a topit
,I' I i dreptul celui mai tare, dreptul pumnului. lndividualitatea istoricilRpolitica
,,.··. i!1-seamna pentr_u Romiini moarte nation ala .~i _politic& ... Ce este limba naR
1'1 fwnala? Este sufletul datator _de- Vieata al natiunii; a marginl un popor 1 ·«Tel.- Rom.» 1860 Nr. 46.
,\I 1 1,
tntru folosirea limbei sale este aRi descliide arteria, pentru ca sa moara cu
incetul~.
' Barijiu Ill. pg. 64.
!1:,
I-I
1
i: li'
!;; '

196
de dorul egalei indreptiljiri», se bucura acum mai mult, decat
oricare alta, de diploma din 20 Octomvrie ~i e cuprinsil de un
profund simj de muljamita faja de imparatul, II roaga, sa asi-
gure drepturile politice ale najiunii romane prin o «diploma
speciala, In forma celei Ieopoldine>>, «sa se indure» a chema Ia
postul de cancelar aulic al Transilvaniei un Roman ~~ «a pro-
clama ca principiu, ca toate 3 limbile (germana, romana ~i ma-
ghiara) in toata privinja au sa se bu~ure de un drept egll»;
iar Ia conferenja, ce o va convoca cancelarul aulic al Ardealului
in scopul pregatirii lucnlrilor pentru dieta ardeleana, sa fie re-
prezentaji ~i Romiinii, in proporjia numarului, prin barbaji, pe
cari ii vor propune «cei doi arhipastori romilni», ~i in fine Maj.
Sa sa se indure «a concede najiunii romane din Ardeal jinerea
I, unui congres na(ional, pentruca in acela~, sub conducerea am-
"i:-1 bilor arhipilstori romani, reprezentanjii din inteligenjil, cler ~i
comune ... sa poata discuta ~i exam ina intrebarile interesului siiu
politic-najional ~i rezolvirea lor sa o poata pregiiti pentru dieta
cea mai deaproape».'
De~l raspunsul imparatului n'a urmat curand, Roman.ii s'au
pus indata pe lucru ~i dupa injelegerea mitropolitului ~ulujiu
cu ministrul Schmerling, care Ia sfar~itul anului f860 urmase
1 Petitiunea intreaga publica ca adaus Ia «Protocolul ~edinfelor con-
jerenfei nafionale romfine~ti 1/13-4/16», pag. 32-40. tipilrit in Bra?OV de
Baritiu, care motiveaza intr'o lunga prefata necesitatea ?i importanta con-
ferentelor nationale, a caror lipsil trebue sa o simta oricine «intocmo.i ca
trebuinta de mfincare ?i beuturi'b ... «.natiunea ro·mana din Transilvania nu
poate fi nici indestulata, nici odihnita pe aceea, ce zic altii, cil vor sil-i dee
dfinsei. Natiunea romfiml nu cere din gratie, ca. din gratie se da numai
vinovatilor ~i sclavilor; Romilnii cer ~i pretind dreptate; ianl Ia ca~tigarea
drepH'itii vor ~i trebue sa ia ~i ei parte. Pentruca Romilnii sa-~i poata ajunge
acest scop mai pe sigur, ei au trebuinta imperativa de adunitri nafionale.
Romiinii nu a~teapta nici chiar dela spiritul secolului, dela spiritul de liber-
tate, care adie peste Europa, nimic pe seama lor tara confaptuirea proprie.
Spiritul umanitatii ~i al libertatii seamana cu lacul oii din /erusalim, san cu
apele minerale _vindecatoare; ele vindeca numai pe aceia, care le cantil ~i
se ~tin folosi de dilnsele. Pentruca_ sane putem folosi, trebue_ sane adunam,
sa tinem consilio».
cf. ~i articolul lui B., intitulat: «Congres national» ~i care ia ca motto
urmiltorul pasaj adevarat din «Agricol» lui Tacitus: «Nee aliud apud vali-
dissimas gentes nobis utili us, quam quod in commune non cosulunt . .. Ita,
dum singali pugnat, universi vincuntur. (Oazeta de Transilvania lSbl
Nr. 38).
197
in Iocul lui Ooluchowski, ~~ · dupil in~tiinjarea prealabila a lui
~aguna catra guvernatorul Ardealului, Liechtenstein,' ~o?f;renja
nationalil se deschise in ziua de Anul-Nou 1861 ~~ jmu sub
conducerea ambilor arhierei, ca prezidenji, 4 ~edinje. De'il era
iarna asprii, au venit atunci Ia Sibiiu, afara de cei 159 de in~i'
invitaji a participa Ia ~edil)je, mulji Romani din toate parjil~.
ln aceasta conferenja najionala, pe langa accentuarea gravami-
nelor mai insemnate, s'a prezentat 'ii discutat ~i un proiect de
lege electoralil cu scopul de a se arata, «cam dupace principiu
ar vol najiunea romana a se face 'ii sancjiona pe cale curat
constitujionalii o lege electorala, ce sa coraspunda tuturor inte-
reselor, ce au locujtorii acestei jari 'ii in specie najiunea ro-
miina». s Cilci lege a electoralil din 1791 era facutii pe baze feu-
dale, cu excluderea Romanilor dela vieaja politica, iar cea din
1848 «s'a decretal, sau mai mull, precipitat prin eel mai cumplit
terorism» (pag. 19). Dintre hotaririle conferinjei mai insem-
nate sunt:·
a) conferinja prime'ite asupra sa solidaritatea in toate lucrilrile
ambilor arhipastori, ce le-au facut 'ii ce le vor face in in-
teresul najiunii romiine, 'ii le va da bilrbaji permanenti
(comitet najional) langa dan'iii, pftna cand najiunea wmana
i~i va ca~tiga dreptul sau de najiune politidi»;
b) <<in urma propunerii pre~edintelui baron de ~aguna najiunea
romana reprezentata aici, se declara 'ii cu aceasta ocaziune
de najiune politi<:a 'ii independenta faja cu celelalte na-
jiuni»;
c) «adunanja, insuflejitii de cuvintele prezidenjilor, ca toji Ro-
manii fara distincjiune de confesiune, sun! fraji de acela~
sange, ~i ca asta. distincjiune de confesiune nu-i mai poate
desparjl pe unii · de catra aljii in cauza najionalii politicii
romana, a poftit sa se ia Ia protocol declarajia, cii afurisit
va fi ace! roman, care va mai incerca a stricare astii legii-
turii friijeascii». 4 ,._
Apoi, fiindca in curand urma sa se jina o conferenjii mix!~
-(RomAni, Maghiari 'ii Sa~i) Ia Alba-Iulia, tot Ia propunerea lm
1 Protocol pag. 12.
2 v. in~irarea lor ibidem pg. 54-58.
" Ibideni pg. 17-20.
' Ibidem pg. 12-13,
198
~aguna adunarea hot~ri, ~a Romanii chemaji de lmparatulla acea
conferinja, «Sa se jina strans de -concluzele acestei aduniiri na-
jionale, -~i dacii ei sau din interes privat sau din orice alii! tauzii
s'ar abate dela aceste concluze, atunci faptele lor se dechiara
anticipatimente de nule ~i nevalide pentru najiunea romanii».
26 de in~i au inaintat conferenjei in ~edinja din urma un
«memorial», in care se cuprind lucruri insemnate cu privire Ia
drepturile limbei romane ~i ale bisericei gr.-cat., care ar fi dorit
sa scape «de jugul concordatului>>, se insista pentru «infiinjarea
unei agenjii Ia preainalta curte>>, pentru infiinjarea unei socie-
taji literare, · al ciirei proiect de statute sa-l elaboreze Timotei
Cipariu, ~~ pentru ridicarea unui monument najional in Blaj
pentru nemuritorii barbaji Samuil Micu, 0. ~incai ~i P. Maior,
iara altul pentru 0. Lazar in Sibiiu sau in Avrig.' Asupra
punctelor din aces! memorial nu s'a mai desfa~urat nici o dis-
cujie, ci studiarea ~~ eventuala lor realizare s'a lasat in grija co-
mitetului permanent, campus din I8 in~i,' sub indoita prezidenjie
a arhiereilor ~aguna ~~ $ulut.
Tot din aceasta conferenja s'au inaintat lmparatului 2 petijii
in cari se cere a, ca .lntre propunerile rege~ti (<<propositi ones
regiae») ale viitoarei diete Ia locul intai sa fie pus a regularea
situajiei politice a najiunii romane (ceeace s'a ~i in tam plat Ia 1863);
apoi toji articolii de lege vatamatori pentru Romani sa fie anu-
laji, in sfar~it sa se asigure dreptul ega! al limbilor ~i sa se in-
tretese in juramantul de incoronare al monarhului <<O clauzula
coraspunzatoare, in puterea careia libertajile ~i drepturile con-
stitujionale ale navunii romane ~~ ale confesiunilor ei; -,1( fie
0 0
asigurate».' lar In a doua petijie majestatica se arata, ca masu-
rile luate de cancelaria aulidi transilvana nu coraspund a~tepta­
rilor romane~ti, ca Romanii nu sunt reprezentaji In aceasta in-
semnata corporajie decal prin 2 in~i: un consilier ~~ un secretar
~~ ca Ia convocarea cooferenjei mixte deasemenea li-s'a facut
o mare nedreptate prin anomalia de a se fi invitat 24 de in~i
In numele celor 500,000 )\\agliiari ~i Siicui, iar pentru 200,000
Sa~i 8 reprezentanti ~i in numele a 1.400,000 Romani tot numai
8 in~i.'
\ Ibidem pg: 43~45. ' Ibidem pg. 23. ' Ibidem pg. 48~51.
' Ibidem 52~4.
Aceasta conferenja a najionalitajilor ardelene se jinu in
I I Februarie Ia Alba-Julia ~i scopul ei era, sa indemne pe Ar-
deleni a trimite pe deputajii lor Ia dieta din Pesta §i a recu-
noa~te unirea celor 2 jari. Partida moderajilor maghiari parea
a se gandi atunci serios Ia o impacare cu najipnalitajile.' Rezul-
tatul experimentelor din Alba-Iulia se putea ~tl de mai nainte.
Punctul de vedere maghiar de a trimite ~i din Ardeal deputaji
la dieta Ungariei, considerand unirea Ardealului cu aceasta jarii
de Iegala - a lost aparat aci cu caldura de episcopul rom.·
catolic Ludovic Haynald, argumentarile caruia au avut darul de
. a convinge nu numai pe cei 23 reprezentanti ai «elementului
maghiar, ci ~i pe 3 in~i dintre Sa~i. Romilnii au ramas loti cre-
dincio~i punctului de vedere exprimat in conferenja najionala,
ale ciirei hotariri le talmacl mitropolitul $ulujiu lntr'o cuvanta1 e
mai Iunga, spunand, cii «pentm noi najionalitatea mai scumpa e
decal libertatea>> ~~ ca Romapii numai dupace vor fi recunoscuji
de najiune politica vor putea sa intre In pertractari asupra le-
gilor din I848.' . _ .
in ~edinja din I2 Februarie eel dintai a luat cuvantul
~aguna sprijinind, intr'un discurs avantat, _rarerile expri~~te_ ~e
:;lulujiu in ~edinja premergatoare ~~ lamunnd cu deoseb1ta t_ane
a convingerii nizuinjele ~i direcjia politica a Romanilor, a caror
dorlnja suprema e sa ajunga ~~ ei «<a acea stare de Iibertate
~i luminare, Ia care celelalte najiuni au lost ajuns de mai nainte»,
Aceasta dorinja justa izvore~te din convingeri morale. «Na-
jiunea roman a injelege sub libertate starea cea normala ~ patriei
sale constitujionale, care sa-i asigure viea(a, onoarea ~~ averea
ei; iara sub luminare injelege folosirea darului vielii constitu-
jionale, bazate pe egala indreptajire cu privire Ia religia. ~i na-
tionalitatea sa, ~i Ia cultura ~i fntrebuin(arta limbei ~ale na(tonale».
' Dupace motiveaza nizuinjele Romanilor, ca izvorand din
firea constitujiei ~i ~vand acela~ caracter ca nizuinjele najiu-
nilor conlocuitoare, asigura conferenja, ca opiniile divergente,
ce s'au ivit en aces! prilej nu vor putea impedeca najiunile de
-~ 1 Ziaru[ de frunte Pesti Napl6 scrHt in Nrul sau din 10 Aprile· 1861 ~
«Este de cea rnai neaparata· trebuinta sa se 9tearga din legile di!l 1848
acelea, cari vatama nationalitatile, c<lci'altfel am ramanea izolati intr'un mod
fioros in toata Europa ~i chiar in patria noastr~b>,
' Ormiissy Q. c. vol. I. pg. 258-'9,
I .
200
a-~i ajunge jinta dorita, nici nu vor primejdul <<paladiul patriei:
constitutiunea», a poi termina prin urmatoarea comparajie biblica
«Sa nu ne speriem niei de feluritele limbi, in care membrii
acestei conferenje i~i descoper opiniunile lor. Aceasta ivire nu
este turnul Vavilonului, ci este icoana cea adevarata a sarba!oarei
cre~tine de Rusalii. Deosebirea limbilor s'a scos ca pedeapsa
numai in testamentul vechiu, iara in eel non s'a cinstit de darul
Duhului Slant, ceeace eu doresc, ca ~i peste aceasta conferenja
sa se reverse in cea mai bogata masura. A~adara diferenja lim-
bilor din aceasta conferenja este rasunetul frajietajii najiilor din
jara, este caracterul eel mar de frunte al patriei noastre consti-
tujionale, care ca o maica buna imbriiji~eaza cu asemenea iu-
bire ~~ caldura pe toji !iii sai ; este factorul eel puternic pentru
adeverirea matmiNjii najiilor din jara; este factorul ace! a, care
garanteaza pacea ~~ muljamirea ob~teasca ~i pune stavila Ia
orice iregularitate. In sfar~it felurimea limbilor din conferenja
aceasta reprezinta in originalitate patria noastra, Ardealul».'
Oricat de rabulistica sau maiestrita ar fi parut atunci unora
aceasa cuvantare, ea exprimil cumpatat ~i cu destula precau-
(iune, pareri juste despre chestia limbilor in Ardeal, pareri, cari
au avut rasunet ~i in presa. Astle! curand dupa conferenja din
Alba-lulia «Telegraful Roman» scria ca «destinajia poporului
roman, adecii cultura ~~ prosperitatea lui cere necondijionat re-
cunoa~terea limbei romane in via{ a to tala a poporului... Cu-
vantul imparatesc trebue sa se faca adeviir ~i Romanul trebue
sa aiba limba sa ~i najionalitatea sa, ciici i-a sosit timpul, ~i nu
mai poate ramanea servil, schimband numai jugul ~i comanda!
:j' Najionalitatea lara limba este numai o satiril, ~i triumful ideei
najionale trebue sa covar~easca orice alt interes».'.
Pe langa chestia limbei ~i realizarii egalei indreptajiri po-
litice, ii preocupa pe Romani mai ales dorin(a de a se constitul
1Aceast~ cuvantare a fost publicata in «Tel. Rom.» 1861, al carui
redactor loan Rafiu, mai htrziu protopop la Hateg, a participat ~i. el ca
raportor Ia conferenta mixta din Alba-Iulia (ibidem pg. 17), De ad a fost
i'·' reprodusil. de Popea in Biogr. (pg. 278-279) ~i in parte de OrmOssy (o. c.
I pg. 261), care o invrednice~te de urmatoarele calificative: <'cuvantare rabu-
Jisticit, surprinzcitoare, aviintahl ~i maiestrit<l» ( «feltiinO, rabulisztikus, fellengtis,
mesterkelt beszfd» ).
2Artie. ~Limba ?i nafionalitatea» «Tel. R.om.}) 1861 nrii 15-16, cum ~i
T. R. 1863 nr. 35 (pg. 139): «Desvoltarea libera a nationalit8.1ii e numai
sofisma ~i sarcasm fan\ de intreb.uintarea libera a limbeh,
201
politice~e, intr'un congres najional general,' care s~ cuprinda
~i pe Ardeleni ~i pe _Ban~te.ni. Era un f_el de. revemre Ia p1 o-
gramul najional, desfa~urat m pet1j1a ma]~stat1~i! dm 25_ f:br~~
arie 1849, cu deosebirea, ca acum Bucovmenn nu mm facu~a
nici un pas pe terenul luptelor najionale politice. Intr'o sene
de articole, intitulate «Orientare>> 2 ~i scrise probabil de $aguna,
se pune intrebarea: panii cand sii fie R?~anii su_b ~uris­
dicjia ungureascii in comitate, sub iurisd1cj1a sacmas:a 1?
scaunele sacuie~ti ~i sub iurisdicjia siiseascii in scaunele. sase~t1:
~i se arata, cii <<deviza najiei romane. este congre~ naj1onal ~~
dieta jarii, ca unicul mijloc de mantmre ob~teasca, .u~de ap~1
toate se vor Jiimurl, norma ~i impacit>>.' Pe Ia adunanle co~l­
tatelor in multe locuri, se manifesta sgomotos insufle\lrea najlo·
nala ~e izvoria din noua ordine a lucrurilor; se inaintau pro-
test~ numeroase contra alegerilor ·de funcjionari, fiicute faril
conlucrarea poporului roman sau impotriva intereselor lui.
Unele ajungeau chiar pana Ia tronul imparatesc ~i erau rezol-
vite in favorul Romanilor.'
Prin presa se dildeau poporului sfaturi, ~a-~i platea~c~ re-
gula! diu·iie' ~i sa nu urmeze exemplul Magh1a;!lor, can m~e­
pura a opune rezistenjii, nu mai plateau dare ~~. n~ se ma1 m-
rolau Ia milijie, decal constrln~i de execuj1e m1htara. .
Cu toate cii dieta ardeleanii inca nu se convocase, ~~ nu erau
prospecte a se convoca in graba, se ives~ c_urand lngrijoriiri cu
privire Ia felul cum se va alciitul, pe baza ca;e1ieg1 elect.orale:.cum
~i Ia masurile, ce ar trebul luate pentru as1gura;ea ex1stenjn po:
Jitice a najiunii roman e. Se simjiit trebuinja une1 g_aranje leg~le ~~
se recomanda conducatorilor a stiirul pe langa MaJ. Sa, ca sa dee
' Barifiu Ill. pg. 114~115 !i 121.
. 2 T, R. nrii 18, 20, 21, 22 ~i 39 ~i «Oazeta Trans», 1861, nr. 38, unde
Barifiu agita pentru tinerea congresului, eel mult pana la Sf. Petru.
a <'A nul 1437 c~l plin de pacate pentru cele 3 na~ii previlegiate ti-ebue
sa se ru~ineze dinaint~a anului 1861, deac,eea cele 3 nati~ «vorvpacatui asupra
patriei ~i a pacii ei, daca vor me~te~ugt ~rea. mult ~~ ~aca vor vrea sa
insu~easca Iegilor com pilate vre-o mare sfmteme sau noll me tangere}),
4 Cf. T. R. 1861 nr. 51 art.: «Alegerea nouii a amploiafilor in Mercurea»
, 'in care se afaUi, ca. Majestatea Sa a incuviintat remonst~atia Romitnilor»,
contra celei dintiti alegeri, filcuta de Sa~i - ~i a ordinat alegere noua,
cu care ocazie fu ales jude regesc llie Macelariu.
• T. R. 186f nrii 19 ii 46.
 I
I I
,I
' ,' 202
~u prilejul incoroniirii «Diploma Assecaratoriam», prin care na-
j~u~:a romanii sa fie declaratii de najiune politicii ega! indrep-
tajrta cu Maghiarii, Sacuii ~i Sa~ii, ciici aceasta ar insemna mai
mult, decilt un articol de lege, pe care il poate schimba 0
di~ta" ~lterioarii_; ar fi_ o lege fundamentala a jiirii «O legiiturii
sfanta mtre najmne ~~ Domnitor>>.'
La s!ar~itul anului 1860 ajungilnd Schmerling ministru de
stat, ~e ~pucii serios de organizarea monarhiei unitare, pe baze
co?strtujronale. Constitujia din Octomvrie nu asigura indeajuns
umtatea monarhiei, cuprinzilnd concesiuni insemnate pe seama
federal!smu_lui, pe cand el stiiruia pentru o centralizare mai pro-
nunjata. Prm patenta imparateasca din 26 februarie 1861, care
se bazii pe diploma din Octomvrie, constitujia fit modificatii in
sensu] vederilor lui Schmerling, numit mai tarziu «piirintele con-
stitujiei».' De~i se pretindeii, ca aces! act n'ar fi decal execu-
tare·a dispozijiilor cuprinse in diploma din Octomvrie aceasta
suferise totu~ esenjiale modificari in favorul rentralismul~i cercul
de _competenjii al di_etelor provinciale fiind rectus ~i aslguran-
du-r-s.e parlamentulm central o influenjii hotaritoare.
In parla~entul ~cesta era sa_ intre 343 deputaji, intre cari
85 dm Ungana, 26 dm Ardeal ~i 9 din Croajia, iar ceilalji din
provinciile austriace; toji ace~tia trebuiau sii fie ale~i dintre
membrii dietelor provinciale respective, a~adara aveau sa treaca
prin douii alegeri.'
' art. « Garanfia nafionald• T. R. 1861 pg. so ..
2
• f!..· Charmatz u. c. pg. 49, vezi caracterizarea favorabila a lui Sclunerllng
Ia Frted;ung: «der Kampf urn die Vorherscbaft im Deutschland» ed. 7 1907.
pg. 42-45 - f;ii mai puJin favorabiHi Ia Beksics in Silltigyi Sind or: «A m.
nemzet tortenete» v., .X:. pg. 572- 3.
•
' 3 Se crede~ ca. dispozitia aceasta a fost fatalii pentru intreg sistemul
lur Sc~merling; cf. ziarul vi~nez- «Reichsposb) Nr. 238 din 30 August 1908,
unde, In legatura cu o recensmne asupra cartii contelui Lndovic Crenneville:
. ,,
'I ' «G_:o~sOSte;r~ich? Betrachtungen fiber unsere s'taatlihce Zukunjt und 'fiber die
fV!oglzchlwzt ~at~onaler. Vers~hn.an~» -(1908) se zice apriat despre Schmerhng,
I" i facuse mai mult 1dn urma demandarii neamtului» ~i scrie, ca. «baronul
1,1
'' ca daca ar ft dtspus alegen dtrecte pentru parlamentul central ar fi reusit
~ . . . '
a tnvmge rezistenta pasiV<l a aristocratiei maghiare ( «hlitte er direkte Wahlen
. EOtvos nici pia tit n'ar fi putut lucra mai pe mana lui Schmerling»; toata
geschaffen, so ware die passive Resistenz der ungarischen Gentry in sich
I ,j selbstzerfallen») _cf. ~i art. lui E. Treumund: «Ofossiisterreich im Sinne der
I
nationalen Atdonomie» in «Osterridchische Rundschaw> 1 Septemvrie 1908
pg. 280) unde se pot ceti ~i d.teva aprecied elogioase asupra cartii lui Aurel
Popovici. ' din Ungaria prin suverana natiune maghiarii» (T. R. 1861 'pg. 114 ~i 138),
,!·'t'
203
Ungurii ~i Croa\ii luptau cu indaratnicie impotriva planu-
rilor lui Schmerling, care in curand i~i' pierdit aderenjii ~i in
provinciile de din colo de Laita. El era: prea incre~ut in puterile
sale ~i spera, ca cu timpul o sa fnfrfrngii resistenja Maghiarilor,
despre a diror constitujie zicea, cii a lost distrusa prin revolujia .
din 1848-9 ~i, dupa drept, «pierdutii prin crimii» (vergilt).' Aces!
plan nu i-a succes insa din motiv, cii antecesorul sau Oolu-
chovsky restituise in Ungaria autonomia comitatelor, a acestor
cetajui de apiirare, cu ajutorul ciirora Maghiarii au reu~it, de
ati\teaori in !recut, a ziidiirnicl, orice incercari indreptate contra
___..._sau constitujionale. Aceasta, fire~te, s'a
inlereselor lor najionale
fiicut ,cu scopul de a-i mulcomi pe Unguri, ~i astfel - cum
observii friedjung - ceeace ar fi trebuit sii urmeze ca r·ezultat
al transac(iunii cu Maghiarii, s'a pus tocmai Ia lnceput.'
Dieta Ungariei s'a deschis Ia inceputul lui Aprilie 1861 ~i
in Maiu s'au inceput discujiile asupra vestitului proiect de adresii
a! lui Deak, in contra ciii'Uia pii~ise ca reprezentant al direcjiei
radicale Coloman Tisza; iar in 22 August a lost disolvatii. Dieta
aceasta a apiirat autonomia jarii ~i n'a voit, sii trimitii deputaji
in parlamentul central. In situajia stri\mtorata de atunci unii
dintre conducatori au incercat o lmpiicare cu najionalitiijile.
Spunand, -- ~i cu dreptate - ca «najionalitiijile nu se pot in- /
destull 'numai cu vorbe goale, ci prin o lege pozitivii», Eiitviis
prezintii un prbiecl· de lege in chestiunea najionalitiijilor,' care
a servit mai tarziu de bazii a~anumitei legi de najionalil<1ji (art.
44 din 1868).
A venit apoi vorba ~i de unirea Ardealului cu Ungaria.
Deputatul &oman Oavril Mihali, lui\nd ~i el cuvantul- eel dintai
1
Cartea de aur II. 601.
2 H. friedjung: o. c. pg. 43.
3 DrmOssy o. c. I. 306-309 Pticiifian, «Cartea de aur» u: 491-500
~i «T, R.» 1861. nr. 23 (adaos)' Co_respondentul din -Pesta al «Tel. ROm.»,
dl P. Cosma, publica o apreciere mai lungil asupra acestui proiect, care se
lumea ~tie, ca. numai la impulsul dat din Viena 1-a facut ~i de aceea: «Ori
~i cum jupane Pista, Neamtnl nio-a pus in lista)) -De altfel proiectul nu
poate sa multameasca pe Romani - scrie corespondentul - caci ~~in toata
litera lui nu vezi alta, decat suprematizarea tuturor natiunilor nemaghiare
 204
dintre cei 18 deputa(i rom ani, caji au lost in ace a dieta, - In·
chestia adresei in §edinja din 25 Maiu, a spus intre altele, ca
in Ardeal capul viizut at partidei, care nu vrea sa recunoasca
unirea Ardealului cil Ungaria nici sa participe Ia dieta din
· Pesta, locue#e in Sibiiu. Aceasta era o vadita aluzie Ia persoana
lui ~aguna. De aceea Telegraful da lamurirea, ~a nu e numai
o partida sau fracjiune a najiunii romane din Ardeal, care nu
vrea ~i nu poate sa recunoasca legea unirii din 1848, ci e <na-
jiunea intreaga ~i are atiitea capete, caji Rom.ani se alia in Ar-
deal, prin urmare scaunul ei nu se alia in Sibiiu, ci el este in
!
inima tut~ror Romanilor, afari! de vre-o ciljiva renegaji».'
Tot astfel a ajuns politica Romanilor ardeleni obiect de
discujie ~i in casa magnajilor, unde erau 3 Romani: Emanuil
Oojdu, comite suprem in Cara~, losif Manu, comite suprem In
Maramura§ ~i Sigismund Popp, capitanul suprem a! Chioarului.'
Cel dintai ceruse informajii deJa mitropolitul ~ulujiu §i deJa
~aguna, spre a puteit vorbl In deplina cuno~tinja de cauza
despre raporhd dintre Maghiarii ~i Romanii ardeleni.
Intr'o epistolaa llojdu rugil.nd pe ~aguna sa-i comunice
«ultimatuh 'pretensiunilor najiunei romilne din Ardeal, fiindcii
vrea sa cuvanteze In favorul ei, il asigura, ca «Maghiarii din
Ungaria nu sun! ca cei din Transilvania, ci lor le este greajii
de Aprobatele §i Compilatele Transilvaniei»; s'ar putea deci
ajunge cu·ei Ia o !njelegere, ~i ii scrie: «Cand lac najiunile
pace !ntre sine, nu este consult sa se targuiasca ca Evreii, sa
mai poata §i lasa din pretensiunile primare, ci sa zica deodata,
atilta pretind ~i din asta nu mai las nici o iota».
~aguna in raspunsul sau ,. exprima parerea, ca Romilnii ar-
deleni, cil.nd ar fi socotiji §i trataji, dupa cum merita, n'ar fi
contrari unirei, pentrucii ei §tiu, ci! legile jiirii ungure~ti tot-
deauna au fost omenoase, iar cele ardelene au fost lndreptate
spre batjocura Romanului; totu~ nu se poate hotari Romanul
sa accepteze unia prin o forma prejudicioasa pentru el, caci
are caracter viril, ce ~i-a insu~it in secolii sclaviei».
' Pilcilfian o. c. val. II. pg. 318.
' Piicafian o. c. II. pg. 289.
' dtto 1 Main 1861 st. n.
' dtto 20 Aprilie 1861 (11 Main), publicate Ia Dr. II. Pu1cariu : Docu-
mente I. pg. 369-382.
, r,'
I •.I
205
Jar privitor Ia «ultimatul san mi~imul pretensi~nilor na-
jiunei romane din Ardeah spune, ca a~esta «Se jarmurqte
asupra celor trei cuvinte din legile anulut _1848 :_ ~~aht.ate? h-
bertate ~i frajietate - nu numai individuala - ct~tl~, ~~ §'. na:
jionala §i confesionala. DeJa intruparea acestor prmc_'P"- atarna
fericirea noastra a tuturor, a najiei romane, ungure~h §I slave,
§i care nu ]e ~aze~te, ace!~ ~omite un !Ji!Cat neiertat asupra pa-
triei comune ~~ asupra najteJ sale». •
E foarte important:! aceasta epistolii a lui ~aguna, avand
extensiunea . unui memoriu, in care se lamuresc prob!emele
principale ale politicei najionale ~i ni se dau. prejioas.e ~ndtca­
jiuni privitoare Ia felul, cum judeca ~aguna m chestm~J poh-
tice, ~i cam ce credea el despre . influen_l•: ce ar pute~ !nsU§
exercita asupra politicei romanqh. In pnvmja aceasta dm urma
ni se infi!ji§eaza ca un politician prevazato~- ~i ,modest. OojdU
ii comunicase, cum un !nalt digmtar maghtar s ar ft expnmat,
ca unirea Ardealului cu Ungaria atarna deJa atitudin~a _lui ~a=
guna ~i deci s'ar putea duce Ia !ndeplinire ct~ u~unnja, ~~c~
~aguna n'ar face opozijie. La aceasti! imparta~Jre preaon?nftca
a lui Oojdu, ~aguna i~i exprima parerea, ci'l respecttvul d1gmta~·
nu va fi vorbit serios deoarece «experienja de toate ztlele da
destule dovezi, ca astazi nici un individ nu-~i poate lingu~l per=
tecta in credere a najiei sale a~a, !neat sa zica, despre-·sme, c~
ce vrea el aceea vrea §i najia sa. Contele Szechenyt a !rebut!
' •• u
sa moara ca sa se faca idolul najiei sale; In sa unu vreau sa
zica dl ~ste intrebare, daca meritelor personale ale lui Sze-
che~yi sau unei idei, pe care posteritatea a imbracat-o in vest-
1
mantul numelui lui Szechenyi, se lac. ovajiunile prezente».
De incheiere ~aguna roaga pe Oojdu, «sa prop.una. ji-
nerea unui congres na(ional, care sa formuleze modul §' ch1pul
egalei indreptajiri a najiei ~i !imbei romane».
in 9edinja din 19 Junie a casei magnajilor O?jdu a ~i
rostit 0 remarcabila cuvantare' in sensul vedenlor lm ~aguna.
Nazuind sa aduca In perfecta concordanja najionalismul roman
cu patriotismul ungar, spune, ca dAnsul este cetajean ~redin­
cios a! patriei ungare, dar totod·ata i§i iube~te lara margm1 na-
1 Pctul V. al epis!olei. .
~ «Cartea de aur» vol. II. pg. 418.-427.
 206
jiunea sa 1 ~i, ca Irate a! Romanilor ardeleni, cunoa~te dorin-
jele lor ~~ poate sa afirme cu toata hotarirea, cii «Romanul ta-
xeazii mai presus pastrarea najionalitajii sale, dedi libertatea
sa personala, pentruca el vieaja na(ionala o considera ca baza
a libertiijii sale, ~i nu libertatea individuala de scut a! viejii sale
constitujionale».' Ariitand apoi, <<Ce pacat mare» a savar~it le-
gislajiunea Ardealului, condamnand Ia sclavie de 400 de ani
o· najiune plina de vieaja, cum e najiunea romana, un popor,
care intre cele mai grele lmprejurari a dat dovezi de atata pu-
tere de rezistenja, - exclamii: «Unde ar fi ajuns panil acum
Ardealul, aceastii Sparta mica, daca ar fi avut atajia cetajeni li-
beri, caji heloji a avut !» ... '
in sens cu totul contrar a vorbit celalalt Roman~ comitele
I
suprem Manu, spunand, cii este !ipsa de loialitate din partea
,,1'1
najionalitiijilor, cari cearca a sill pe Maghiari, sa le faca con-
cesiuni docmai acum, cand sunt stramtoraji ~i din alte parji>>.
Con damna machinajiunile reacfiunei (vieneze), care tocmai acum
1.1
a aflat cu cale sa trimita lui ~aguna suma de 25,000 fl., spre
a o imparjl lntre preoji, pe cand mitropolitului :;!ulujiu nu i-a
trimis bani <<pentruca ~tie, cii pe acesta nu-l poate abate nime
deJa uniune cu daruri J>, •
1
Ibidem pg. 422. Mai precisa ~i ml:li caracteristica decat aceasta
declaratie este marturisirea, facutil. de Oojdu in calitatea de comite suprem
al Cara~ului Ia 18 Febr. 1861 ~i ·care in. textul sil.u inaghiar stmi1 in urma~
torul chip: ((Romin sziilOktOl sztilOttem, roman dal szilntette elsO gyer-
meki jajjaimat; neve.Iesem magyar volt, egesz eietpaly<im hazimnak volt
szentelve, kikepzettsegemet es minden szerencsemet a magyar nemzetnek
kOszOnOm, kimondhatatlan hila kot en gem a magyar nemzethez, de ep oly
hatUrtalamil szeretem roman nemzetemet is, e ket nemzet ikertestver szi-
vemben, es · ha val ami bosz istenseg arra kenyszeritene, hogy egyiket a
m<isik Vesztevel boldogitsam, es ha e k<irhozatos iteletre szivem oly gaz
leone meg nem repedni, saj<it kezemmel ftirnii.m azt keresztiih citata dupii
«Megyei izlhotmdnyOs mozgalmah 1860 o!dolter 2D-t6l 1861. dpril 2-ig mint
a nemzetgyiilrfs megnyitdsa napjdig» Pest 1861 pg. 190.
~ «Cartea de aur» pg. 423.
' Ibidem pg. 425.
• Ibidem pag, 428
207
III.
Rolul lui ~aguna Ia congresul national din .1863.
Dupa disolvarea dietei din Pesta, a ciirei staruinjii nein-
duplecata pe langa legile din 1848 zadarnicise nazuinjele de
!mpacare ale dinastiei, In curand era sa se ·lntruneasca dieta
A:rdealului, menita a da oarecare sprijin planurilor lui Schmer-
ling. Rescriptul imparatesc din 19 Sept. 1861, care dispuneil
convocarea acestei diete Ia Alba-Julia, pe ziua de 4 Noemvrie,
intampina insa o nea~teptata rezistenja din partea guvernului
ardelean, care, cu 7 voturi contra 4, decise a inaintil monarhului
o remonstrajie' ~i a impiedeca publicarea rescriptului impiira-
tesc. Astle! lntrunirea dietei ardelene, pe care Romanii o a~­
teptau eli atata dor, fu deocamdata zadarnicita.
Ouvernul ardelean suferise atunci schimbari !nsemnate ~~
tmbucuriitoare pentru Romani. In locul cancelarului Kemeny fu
chemat Francisc Nadasdy, care de~l Ungur, era totu~ un spri-
jinitor a! cauzei romane; prezident a! guvernului ardelean ajunse
contele Ludovic Folliot de Crenneville, iar ca viceprezidenji
inaintara Vasile Ladislau Pop ~i Kozma Denes.
Asupra motivelor, cari au indemnat aristocrajia maghiara
a zildarnicl de astadata intrunirea dietei ardelene, ne da un
Roman ardelean suficiente Himuriri in revista <<Ost und Wesb,'
scriind, ca !n toate jarile monarhiei s'a convocat dieta, numai
Ardealul este ca un orfan, care trebue sa rescumpere pacatele
straine, numai Ardealul este. ca un pacient nefericit, caruia
medicul inca nu are sa-i spun a, ce 1i lipse~te. Jar cauza e:
«inalta politica>>. Partida vechilor conservator! maghiari mai
are inca influenja insemnata Ia Viena, ~i alia mantuirea Austriei,
sau mai cored, domnirea sa proprie asigurata numai prin
un dualism german-maghiar, de dragul caruia sa fie jertfite
toate celelalte popoare din monarhie. Deaceea dupa disolvarea
dietei din Pesta ;aristocrajii conservator! au alergat iar"~ Ia
Viena, sa impace ~i sa direagil... Aces! partid e sprijinit
de unele cercuri din Viena, cari privesc principiul najionali-
1 «Cartea de aun) II. pg. 654-664.
2 «Ost and West; Wochenschrift fiir Politik» red. Dr. E.!. von
Tllalac 1862 (Maiu).
 2ill!
tiijii ca un monstru al veacului al XIX-Iea, iar in egala indrep-
tajire najionalii vad o dogma periculoasii pentru stat. Dieta
Ardealului ar .fi lost pentru Romani ocaziunea cea dintiii spre
o indreptare a sorjii... Dar s'a con vocal Ia inceput numai
dieta Ungariei cu giindul, cii vor participa Ia aceasta ~~ de-
putaji din Ardeal; deci Ardealul sa fie jertfit ca un con-
tradar pentru impacarea Maghiarilor cu dinastia. Dupii aceste
expuneri, corespondentul ardelean a! revistei vieneze ajunge Ia
!ncheierea, ca «fiecare pas fiicut contra intruniril dietei transil-
vane este un atac contra najiunii romane, fiindcii prin impie-
decarea dietei se impiedecii ~~ realizarea egalei indreptiijiri a
Romaoilor>>.
Conduciitorii Romanilor n'au lipsit a adresa monarhului
un protest energic contra procedarii guvernului ardelean, repe-
jind totodatii postulatele lor, accentuate in atiitea randuri, pri-
vitoare Ia organizarea politicii a najiunii romane, Ia congresul
najional ~i dieta ardeleana, care si!-i aduca garanja legala pentru
respectarea drepturilor ei, eel pujin in viitor, daca in !recut n'a
avut parte deciit de suferinje ~i umilire.
Petijiile Romanilor au avut de astadata rezultatul dorit. In
18 Octomvrie 1862 a urmat o rezolujie imparateascii imbucu-
riitoare, prin care li-se promitea," ci! «regularea legala a refe-
rinjelor juridice de stat ale na(iunii romane ~i ale confesiunilor
ei are sa formeze una dintre primele probleme ale celei mai
deaproape diete transilvane>>.'
Acum sosl ocaziunea potriviti! pentru incuviinjarea de mull
doritului congres national. ~aguna ~i ~ulujiu inaintarii Ia 2 De-
cemvrie 1862 o petijie colectiva in aceasta chestiune, iar in 20
Februarie anul urinator guvernul ardelean in~tiinjeazi! pe ~aguna,
ci! Maj. Sa «concede arhiereilor romani, ca presidenjilor con-
ferinjei najionale din 1861, a conchema cat mai curand in
acela~ ora~ 120-150 dintre barbajii mai insemnaji ai najiunei
romane Ia o con(erin(tl continuativtl, unde sa se pub lice rezolujia
impanlteasca din Octomvrie ~i sa se trateze despre o adresa
de muljamire.
Presa romana era acum alarmala de ~tirea imbucuriitoare
a congresului. Necunoscand insa, cat de inguste erau cadrele,
1 «Cartea de aur» II. p~. 729 iq.
in care se pu!ea mi~c3. aces! a$anumlt congres najional, se
pierdea in iluzii 9i ostenea facand planuri nerealizabile. Astfel
un corespondent al ziarului «Concordia>> era de parere, ca
"locul congresului sa fie Armenopolea (Oherla), Ia caz, ci! s'ar
intrunl Romanii din toata Austria, iar daca se vor adunii numai
cei din Ardeal sa fie Balgradul sau Blajul; Sibiiul ori Bra9ovul
Ia nici un caz! Propunerea aceasta avea un vadit ascuji~ contra
lui ~aguna, ca ~~ parerile Oazetei, ca membrii congresului sa
nu mai fie denumiji din partea arhiereilor, ci sa-i aleaga po-
porul.< Mai mull simj pentru realitatea imprejurarilor a dovedit
~i de data aceasta <<Telegraful», inspirat de ~aguna, scriind:
«aducem aminte Oazetei, cii unde. e vorba de a alege intre
coaje ~i sambure, acolo sa nu stiim Ia indoiala a lasa coaja
pentru cil9tigarea samburelui>>!
1 In «Concordia)) s'a rnai ivit 9i pi:irerea, cii la acest congres ar trebui
sa iaparte fiecare roman trecut de 20 de ani. Telegr. Rom. se ocupi:i. in nrii 7-8
diJt 1863.--cu toate aceste propuneri, ariitilnd, cii nu e timpul a provoca ne-
intelegeri pentru astfel de formalitati. Crede «Gazda», ca daca alegerea
1
s'ar face pe cea mai lati1 baza constitutionalit, ar afla aprobarea acelora
cari in veci ~i in pururea ne scot ochii tot cu dreptul istoric?... Ce s'ar
fi ales de noi, daca scrupulii Gazetei din 1862 ar fi legat milnile -noastre
in 1848? in 1861? ... Rornfinii n'au nici o )urisdictiune public~) -:- cine sa
faca alegerile ~i cum? - iata intrebarea cea rnai grea ... Vorn preda ale-
gerile ac este rnai bucuros amploiatilor de nationalitate striiina, de~ftt sa le
1
liisam .Ia con§tiinta de Romfini ~i preoti a veneratilor no§tri Arhierei ?)) •••
Prin ce oare au meritat veneratii pre9edin1i ai aduniirii -nationale din 1861
voturi de neincredere nlspUndite prin jurnale publice, ori fiindca au condus
naia vie1ii noastre politice piinii acum cu atata circumspectiune ~i energie ?» •••
iar un corespondent «din coliba lui Rare~» scrie (nr. 10): «Liisati sa se
convoace congresul sub orice forma, numai sane aduni'im, ci'ici altfel pierdem
firul; (strair!ii 9i-au pus carul in pietrii, ca congresul roman sa nu se infiin-
teze ~i numesc adunarile romane conventicule). Uis,fl1i sa se adune congresul
Ia Bra~ov, Sibiiu, la Blaj ori Ia Babahalma, sif nu c-ilritiim cuartir in Irina
~i stele ... Nu faceti dificultati guve,rnului, 'd.nd acesta e aplicat a va face
un hine! Nu speriati pe contrarii no~tri cu iluziuni, ca sa ne puna piedeci
~i Ia ce e real . .. folosiF-vii de ocazluJte, cd e ple~ugd ~i daca trece nu o
mai putefi apnea de plete.. fi1i intelepti ca ~erpii ~i blilnzi ca porumbii.
Sapienti sat!» - cf. ~i epistola vicecancelarului Reichenstein ·catra Bari(iu
aprob&nd procedura lui $aguna: «lch meinerseits muss mich mehr auf die
Seite des Herrn Bischofs $aguna schlagen, der sich genau an das von
heiden Bischofen selbst vereinbarte• und vorgelegte Programrn gehaJten hat»
( <Parji alese> Ill. pg. 617)"
14
210
In sfar~it congresul s'a !ntrunit In Sibiiu Ia Dumineca Tomii
(7/19 Aprilie) ~~ !inti sub prezidenjia ambilor arhierei 4 ~e­
dinje, in cari s'a discutat mai ales asupra modului, cum sa fie
redactatii adre.qa de muljiimitii, s'a ales o delegajiune, care sa inain-
teze impiiratului aceastii adresa, ~~ s'au statorit in 12 puncte
gravaminele- Romiinilor, cari au sa fie lecuile ~i dorinjele lor,
ce trebuesc indeplinite prin dieta ardeleanii. lmportanta acestui
congres nu era mare numai pentru Romanii ardeleni, ci ~~
pentru cercurile din Viena, cari urmareau acum cu deosebit
interes acjiunea politicii a Romiinilor, Ia sprijinul ciirora contii
ministrul Schmerling, aviind totodatii ~~ intentiunea serioasa de
a indeplinl dorinjele lor. Membrii congresului erau piitrun~i de
insemnatatea momentului, in care atenjiunea atator cercuri ho-
tiiritoare era indreptatii asupra lor, cu buniivoinja dintr'o parte,
cu invidie faji~ii sau riiu ascunsii din alta. Mitropolitul ~ulujiu
marturise~te aceasta in cuvantul siiu de deschidere, zicilnd:
«Domnilor! serios sii cugetiim, ca ce vom sciipa din gurile noastre
in conferentele acestea, nu va riisunii in , de~ert numai in sala
aceasta, ci va avea echou ~~ in urechile patriei, ba in ale fntreg
imperiului austriac ~~ in toatii Europa. Olasul nostru injelepje~te
format ~i bine nimerit, va avea greutatea sa tocmai ~~ in cum-
piina imperiului austriac».
~aguna avu rol precl}mpiinitor nu nurnai in lucrarile de
pregatire pentru congres, ci tot el a dat direcjia pozitiva ~~
desbaterilor urmate acl, pe ciind spiritul celei negative sau al
opozijiei fusese Barijiu. !medial dupii ~uluju luii ~aguna cu-
viintul ~i, intr'un temeinic discurs, insistiind asupra nedreptitjilor,
din vechia constitujie ardeleanii, asupra celor 10 plicate (3 na-
jiuni privilegiate, 4 religiuni recepte ~i 3 teritorii najionale se-
parate), comparii soartea poporului roman, cu a celui irlandez
~i laudii pe 0' Conell, care a lost un agitator «pentru dreptatea
sfantii ~~ contra Engliterei celei intolerante». Astfel de agitator!
sun! ~~ conduciitorii Romanilor, ciirora trebue a se muljiiml, cii
acum se apropie momentul: «sa capete ~~ najiunea romana o
stare normalii in stab, cum o au ~i aile najinni. Datorinja Ro-
manilor e deci a nu se abate «nici o linie>> deJa politica pro-
poviiduita de conduciitorii lor deJa 1848 incoace ~~ care a lost
«foarte buna ~~ bine nimerita. Daca a~a vor mma, atunci nu
se va putea zice ~i despre ei, ceeace a zis lord Russell despre
lrlandezi, ca ace~tia <<au lost sco~i din temnija subterana ~i sun!
a~um In temnlja supra!eranlh. Aces! congl'es, sa lacii 'deci adresa
de muljamire pentru rezolujia implhateasca ~~ apoi sii se con-
suite. toji laolaltii asupra stiirii din viitor. ··
In ~edinja a doua a rostit iaril~ un discurs mai lung, dand
Iiimuriri asupra punctelor, ce are sa cuprindii adresa ciHra im-
piiratul, ciiruia trebue sii-i arate muljiimire <<pentru atata grajie
~~ mila, ciici lucruri mari nu se pot face dintr'odatli».'
Parerile sale asupra adresei le recapituleaza Ia sfiir~itul
discursului in 4 puncte. «Sa_ aratam lmp~rattdui - indeamnii
~aguna - mai pe larg, eum mtelege~ nm legde fundamentale,
pe cari le-a sancjionat Majestatea Sa. ~~ adeca: 1•. A~a intelegem,
di Majestatea Sa insu~ recunoa~te, ca toate janie sale tiebue
sii se guverneze dupa form.a co!'stitujional~. 2. Recunoa~te_m ~~
noi lipsa unui centru, va sa :tea hpsa un~t __corp cons~ltattv ~~
detiberativ ~~ recunoa~tem hpsa pertr~ctaru unor oJ;>tecte ..._.
lntr'un senat imperial, precum sunt ob_tectel~ :nonet~~· po~tet!
·drumurilor etc. Eu, domnilor din cinshre catra !tmp!l de mat
nainte antemar\iali ~i din respect ~~ catra constitujiunea. cea cu
10 pacate nu vreau sii mai amintesc, ca Ardealul nu e m stare
sii faca u~ drum de fier, macar nici de acl_ pan~ Ia. Biilgrad:
Nu voiu sii ating, ca jara noastrii n'a a_vut ~ICI mat ~am~e, me~
o autonomie adeviiratii, nici dupa legile et de mat namte, Cl
a lost dependentii sau de Ungaria sau de dragujul de )'urc,
pentrucii jara noastrii n'are atributele cerute pentru o jara au-
tonomii adeca independent& de orice alta atarnare. Nu ~e P?sede
acestea 'nici pentru a fi jara independenta _d~ rang~l _r~tat, dar
nici de rangul al doile, caci nu posede met puten ftztce,. met
pecuniare, pentruca sa retac pe celel~lte, pentru a ~a ~u-~jmere
independenta interna ~~ externii. 3. Sa spune~ Majestaj!l Sale,
cum injelegem noi diplom~ din ~0 Octomvne 1~60 ~~ patent~
din 26 februarie 1861 ca adeca not astfel le m\elegem, ca
pentru obiectele dinlau~tru ale jarii no_a~tre _inca va fi. vi~aja
constitujionala, prin ridicarea tutur?r ~~tv!leg~tlor qe mat .n~mte
·~i, prin urmare, pri~ ~-i~icarea !entorulor. p_nvtlejl"tale:. cact d.e
nu .noi nu vom avea met unde sa punem ptcJOrulm jata noastra.
4. 'Apoi sa zicem, ca noi tragem de acl ~onsecinja _logica, ca
individualitatea politica a patriei noastre p~·m. constttutm~ea, ca.re
trebue sa se desvoalte ~i statoreascii, va ft dm destul astgurata».
S'a ales o comisiune de 19 in~i, care sub conducerea lui
·:;;aguna, a pregatit textul acestei adrese. In a 3-a ~~din)a . t~de­
rentul comisiunei loan Aldulean cell adresa, care fu pnmtta de
1 Cartea de aur II. pg. 755.
' Ibidem .pg. 756-7.
14.

212
congres, cu abandonarea propunerii lui Barijiu de a se insisfa
in adresi\ ~~ asupra unor postulate ~~ gravamine nationale. Cu
privire Ia acestea s'a hoti\rlt, ca ele sil fie luate in considerare
· din partea comisiunei, cand va alcatuf ~i un memorand. In
~edinja ultima, a 4-a, referentul comisiunei, loan Pu9cariu a
cetit gravaminele ~i postulatele najionale in~ii·ate in 12 puncte,•
iar Dr. loan Neme~ a prezentat un raport despre activitatea co-
mitetului national dela inceputul anului 1861 ~i pani\ Ia congres.
0 delegatie de 10 in~i, cu ~aguna in frunte, a plecat
peste o si\ptamanii Ia Viena, unde fiind primitil in 4 Maiu Ia
curtea imperialii, inaintil monarhului adresa congresu!ui roman.
Cu aces! prilej rostl ~aguna inaintea imparatului, o cuvantare
insemnatii, pe care acesta o califica in riispunsul silu de «CU·
vilntare plinil de miez» («inhaltsvolle Ansprache»), asigurand
iaril9 pe «bravii Romani!», de !oatil gratia ~i favoarea sa.
Primirea, de care s'au bucurat deputatii Romilnilor in Viena,
a lost dintre cele mai afectuoase. In 5 Maiu Schmerling a dat
o cinii, iar a doua zi ora~ul Viena - un banchet in onoarea
lor. Simpatiile pentru Romani incepuril a fi Ia moda. Princi-
pele Coloredo saluti\ Ia banchet, intr'un toast, pe ace~ti «Oaspeji
preaonoraji», cari sun! <<patrioji dela marginile cele mai lnde-
pilrtate ale monarhieh. Apoi ~i primarul Vienei, Zelinka in-
china «deputajiunei, conducatorului ei, ~i poporului roman un
viva! intreib. La sfilr~it rostl ~i !;iaguna un toast, in care spune,
ca vechiul patriotism local, striimt ~i «foarte provincial» trebue
inlocuit de acl inainte prin un patriotism mai lnalt, Ia care-i
indeamnil pe toti cetiljenii deviza Maiestatii Sale: viribus unitis
- ~~ dore~te, ca Dumnezeu sa binecuvilnte aces! patriotism non
~i pe purtiltorii lui, !JlU!ji ani, spre binele ob~tesc.
Deputatii se intoarseri\ acasi\ cu cele mai magulitoare
sperante.
Presa german& contribul a le sporl satisfacfia, atribuind
concluzelor congresului 9i misiunei Ia Viena o importanja
aproape exagerata, iar cea maghiari\ intenfiona a domoll insu-
llefirea ~i increderea najionali\ prin obicinuitele cilrteli ~i invi-
nuiri, di congresul acesta nu ar puteit fi privit ca o reprezen-
tanjil legali\ a najiunii romilne, cil ~aguna ar fi exercitat pre-
' Ibidem 777.
213
siune asupra congresului, di a incriminat constitujia maghiar~
insa~, ca intre O'Conell ~i oratorul roman (!;iaguna), pr~cu~. ~~
intre najiunea irlandezil ~i najiunea romana nu poate It met o
asemanare, deoarece legile maghiare din 1848 au ~ters umbra
oricarei asemiinilri ~· a. N. Popea raspinge,. in col~anele. «Tel~­
grafului Romiln» ' invinuirile ace~te~ .spun~nd, ca . «<egt!e dt~
1848 au ~ters numai incatu~area mdtvtduala, dar" mctd:cum ~~
pe cea politica najionala ~i ci\ aces! congres. v: _ramil~ea epoc~l
in vieaja Romfini!or, fiindcil acum pentr~ mta~a~data a vorbtt
imparatul ~~ marele principe a! Ardealulm cu et ca cu o na-
fiune)).2
IV.
membru
f;jaguna ca deputat al dietei ardelene (1863/4) ~~
al senatului imperial,
!media! dupit congresul national s'au inceput mi~carile
electorale in vederea dietei ardelene, pe care monarhul_ o c?n-
vocase p~in un rescript (21 Aprilie) Ia Sib_iiu pe intilta. ~~ a
Iunei Julie. Tinandu·se seami\ de justele "d~rmje .~le Romamlo~:
deputajii pentru aceastil dietii nu erau sa fte ~~~~~ pe "baza le~ll
electorale create de dieta din Cluj Ia 1848, mct dupa ::ea.. dt~
1791, pe cari Romilnii le socoteau nedre?te pe?tru da_n~u,. ~~
pe baza unei Iegi provizorii,' ale caret prmctpale dtspoztju
1 Nrele 34-35 din 1863, unde invinuirile de acest fe~ Pop~a le calificii
de <<slidl.turi ~i minciuni incornurate'>. ~i citeaza p~rerea zt~rulm «Koru~k~
(Nr. 50), cit toti s'au obicinuit a ~~r~t c_u r~cun~,~ti~1a despte. ~agu~a (~Bar~
Sagunat mint nepet 5 papjait civthzalm torekvo fopapot mmdenkt ehsme
ressel szokta emlegetni»). . ~ F b
, 2 Afirmatia aceasta insa nu era tocmai exacta deo~:ece ~: t~ 2
5 e r:
1849 se adresa Fr. Iosif in r<lspunsul sau c<'l.tra deputatn romam ca ditra
reprezentantii nafiiinei romdne.. . . .
, T 1' Rom - Nrii 42-43 scrie sub titlul: «Privire asupra ordmet
« e · .» · d d t a· d
dictate provizorie>) : «pe unii ii apnea frigurile, cftnd au e oc ro rt, ~r
aceasta lege provizorie san ocfroata e justa ~i e bine, ca. regimul ~ p<'l.ri1stt
baza nedreptei legi din 1791» ... iar in «Un Cuv~nt despr.e alegert» sp~ne
ca. «apasarea cea indelungata a Romanului ~i exchtde~ea lUI d~la toate. dtep-
turile politice 1-au facut cu totul nepasator de lucru~Ile pubhce. cact ce a
~tiut el alta pan a acum, decftt: ere de, taci, robe~te ~~ plilte~te! Deaceea el
 214
(censul intelectual ~i censul de 8 fl. contributie directi!) erau in
cong]asuire cu proiectul elaborat. in conferenja nation ala din
1861.
Ca probleme ale acestei diete rescriptul impanltesc fixase
II chestiuni, dintre cari pe noi ne intereseaza numai cea dintai,
privitoare Ia <<realizarea egalei indreptiijiri a na(iunii romane ~i
a confesiunilor eh, precum ~i proiectul <<despre intrebuinjarea
celor !rei limbi ale jiirii in afacerile publice oficiale>>, cari aman-
doua au devenit legi sanction ate, pentruca mai tarziu sa' se
aleaga nimica de ele, spulberand atatea nadejdi frumoase ~~ 1n-
ciircand sufletul Romanilor iara~ cu cele mai grele ~~ mai amare
decepjiuni.
In preajma alegerilor amandoi arhiereii au adresat alega-
torilor romani - deopotriva credincio~i ai bisericii ~~ ai stea-
gului national - frumoase circulare,' insufle!ite de cele mai
curate intenjiuni najionale ~~ pline de sfaturi partfite~ti, prin cari
recomandau poporului sa J?U voteze, decal pentru candida(ii
romil.ni, iar preojilor ~~ protopopi!or le impuneau 1ndatorirea de
a fi cu cea mai mare priveghere, ca nici un singur alegator
roman sa nu pariiseascii steagul.
Muljiimitii staruin(elor arhiere~ti ~i abnega(iei, de care au
fast capabili cu aces! pdlej frunta~ii, mai ales preotii romani,'
dreptul de alegere il va privi de Sigur ca o sarcina nona, ce i-se incarca
pe spate ! Toti binevoitorii poporului, mai ales preotii au sfanta indatorire
a stilrui din toate puterile, ca dintre cei indreph1fi1i 'Ia alegere nici unul sa
nu se retraga h) - fn Nrii 44 46 art. «Pre cine sd alegem» arata, ca ceice
vor sa ajung<l deputati, ·trebue sa fie inainte de to ate: a) Romdni bani; b) sa
nu se du~maneasca pentru confesiune; c) sa fie oameni cu renume bun,
capaci ~i moderati; d) sa fie cunoscatori de legi; e) sa fie oameni de ca-
racter»,
1
((Cartea de aun> III. pag. 36-43.
«Romtinii transilvani fafd ca alegerile dictate~,, («Tel. Rom.>> Nr. 53)
2
spnne, ca. de~i erau multe momente nefavorabile pentru Romani cari in
. '
S<lSime erau «gazde cam tinere» ~i Je lipsea «starea de mijloc cetateneasca
- rezultatul a fost totu~ multamitor, caci «preofii au infeles vocea ar!zi-
pdstorilor ~i en putine exceptiuni, ~i-au iniplinit datoria de p<lrinti suflete~ti
'.Iii de patrioti credincio~i ~i de Romfini buni cu ioaid scumpdtatea : .. Onoare
1.:,1 dar acestui popor moderat, treaz, serios $i ascultdtor I !;ii onoare tuturor con-
'.'1
i··l duetttorilor lui.'» Polemizanct apoi cu ziarele «Kolozsv<iri KozlOny» ~i «Ko-
I
II runk», cari scriau, ca. arhiereii romilni ar fi oprit sub blastam pe Romani
'I
I,.'
,i'p
de a-9i da votul pentru candidati sfn1ini, 9i ca Rom§.hii carturari ar fi agitat
) 21~
rezultatul aces!or alegeri, prin cari popornl nostru avea sa-~i
dee masura maturitajii sale politice, a fast foarte favorabil pentr~
Romani, reu§ind ei a trimite in dieta deJa Sibii~ 46 d.epu~~jr,
fajii de cei 43 ai Maghiarilor §i 32 ai Sa~ilor. ]' .astf~~ mgn!o~
rarile cercurilor din Viena, cari se temeau, ca jaranu romam
vor fi. mituiji cu bani ori sedir~i prin promisiuni din partea
opozijiei maghiare, • s'au dovedit ·a fi ~ost cu. totul de .pri~os:
Pe Janga deputajii ale~i, impiiratul mar chema Ia ac~as!a dreta
~i cilte 11 regali~ti (senatori) din sinul. fiecarei '.'ajrum, a~tf~l
!neat elementul roman era reprezentat tn !~tal prm 57 de rn~l,
eel sasesc prin 43 ~i eel unguresc prin 54. lntre regali~ti fusese
Ja inceput ~i episcopul $aguna, care renunjii 1nsa Ia aceasta
cinste, fiind ales cu unanimitate deputat a! cercului Sali~te.
Sibiiul avea acum aspectul unui ora~ mare, in care se
concentrase atilta lume curioasa, pe lil.nga deputatii ingrijoraji,
fiecare in felul sau, de soartea najiunii, din care faceau parte.
Ril.ndurile tinerimii romane erau agitate de puterea misterioasii
a entuziasmului national, care se manifesta in diferite chipuri,
panii Ia forma lui de exteriorizare in costumele, ce voiau sa
reaminteasca pe alui Mihaiu Viteazul. .
Dieta convocata pe 1nceputul lui Iulie, s'a deschis abia
Ia 15 ale ;cestei luni ~i numai in prezenja deputajilor romani
~i sa~i. Deputajii maghiari, Ia sfatul lui luliu Andra~sy. ~i. Co-
loman Tisza,' au hotar!t sa nu particrpe Ia aceasta _dreta, pe
care unele ziare maghiare o numiau mai til.rziu in chrp de bat-
jocurii «conventicul>• ~i «scup~tinii valahii»." - Ci au re~on­
strat impotriva ei, ca fiind convocata pe baze ilegale. La pro-
en Iozinci comunistice, arata, ca. toate aceste afirmatiuni sunt numai «v,orbe
goale ~i calnmnii proaste» ... ~i atrage "atentiunea regimului la ace9t1 ar-
ticoli plini de expresii tulburiitoare pentrn tara ~i natiunile .e~» (<{Te!. R~m.»
1863 pag. 213). Afirmatiun~.le presei maghiare an trecut ~~ m dlrfile Isto-
ricilor maghiari, cf. d. e. UrmOssy o. c. vol. II. pag. 113-114, unde ~e
Ifinga multe inexactitati se cuprind ~i unele lu~crnri Aa~eva.rate sa~ probabile
ca preotii imbracati In odajdii ~i- en crucea m mana. ~~necuva.ntau ceata
alegatorilor,· Inainte de a intra la urn a ~i rosteau vorbmt~s~.n:trtoare, spn:
nandu-le, sii nu creada, ca. ((libertatea le·ar fi dat-o Maghmm m 1848, cacr
aceasta a· cii~tigat-o ~aguna dela imparatul» ~· a.
' Barijiu IlL pg. 181.
' Ormossy o. c. ll. pg. 117.
" "Tel. Rom,> 1867 Nr. 21 pag. 83.
 216
tes~ul. depu"tajilor. s'a~ ala~urat, afara de 3 in~i, ~i regali~tii ma-
ghmn, a caror Sltuajle era cu mull mai dificila, deoarece aces!
pa~ I~ se puteit socotl ca o fapta punibilii de nesubordinare
faja ae monarh Pe episcopul rom.-catolic Haynald 1-a costal
scump aces! pas de barbajie najionala: a lost destituit din
s~~un~l episcopesc de Alba-Julia ~i trimis Ia Roma,, sa se po-
camsca, de unde Ia 1867, dupa impiicarea dinastiei cu Maghiarii
s'a put~t intoarce lara~ in patrie, ca sil-~i primeasca din parte;
n~(mne~ sale rasplata .m~ritata ~entru atitudinea-i demnil ~i bar-
bateasca. Pentru a tnm1te Ia d1etil alji deputaji in Iocul celor
recalcitranji, s'au mai facut incercari in 3 randuri, dar fara re-
zultat, deoarece deputajii maghiari dupa alegere totdeauna i~i
depuneau imediat mandatul.'
.. · Atitudinea. de~utajilor maghiari a provoca!Aa inceput ne-
hm~te n~ numm. pn?tre Sa~ii, cari priveau cu neincredere ~i
cu teama Ia ma10ntatea romana a dietei, ci ~i printre Romani,
can se temeau, cii absentarea lor va zi!darnicl ~i aceasta dieta
care era jinta doririlor romane~ti. ' ganice de 15 ani incoace>>, spre a mtroduce conshtuj1a c~a
Unii erau de piirere, cil dieta sa-~1 exprime regretele
p~ntru a?easta purtare a deputajilor unguri, dar ]a propunerea
!:.!
l~1 Ranm~her s'a !recut simplu Ia ordinea zilei preste aces! in-
Cident. D1e:a s'~ constituit ~i a procedat Ia rezolvarea proble-
melor, ce 1-le f1xase mesagiul de Iron, ~i in cea dintai sesiune
a .sa, care a dural deJa jumatatea lui Iulie pana catril jumiltatea
lm Octo~vne (13 Oct.), pe lang& discujiile !ungi \)i sterile
asu~ra aarese1, propuse de ~aguna, a votat ~i cele dintai 2
pro1e~te de legi, cele mai insemnate pentru noi Romanii.
In aceasta sesiune a diet~i ~aguna avu rolul conduciitor
nu numai intre Romani, ci de multeori cuvantul lui era hotii-
r!tor pentru lntreaga desfii~urarea discujiilor ~i mai ales pentru
statonrea masurilor, ce erau de urmat.
. ~ .~ Or.m~ssy: lbid:m 190- 91; guvernul arfi voit sa i-se ia ~i titlul de episcop
~n sa he ~nr~ns ca nuntm p~pal i!l Mexico; imparatul a fost in sa mai indulgent
c~. de obJcei~. In declarafta sa ciHra credincio~i scrift Haynald: «Mi-am dat
sllmfa a servt cu fidelitate principelui_ ~i patriei mele, neabatAndu-ma de
pe calea dreptului .;;i a dreptatH; in cariera mea publica n'am rostit nici
un cuva?t, ye care ar trebui sil-l revoc, ~i n'am facut nici un pas, pe care
ar trebm sa-l regret».
' Ormossy o. c. II. 129 !i 141.
217
Cel dintai discurs mai lnsemnat !I rostl In ~edinja a 7-a
(27 Iulie) In legiitura cu propunerea sa de a se riispunde res-
criptului regesc (din 15 Julie) prin o adresii cuviincioasa. '
Pornind din constatarea, cil problema acestei diete este a
«vivifica, a reinol ~i intinerl constitujiunea cea avitica a patriei
noastre dupii cerin\Pie timpului de faja>>,' indica pe scurt furtu-
nile cari s'au ivit, In cele doua decenii trecute, pe orizontul
politic a! patriei, arata, ca dansul nu e pova(ui.t de con~i~erajii
strlmte de egoism national sau confesional, Cl de- patnot!smul
luminal,' ~i aduce laude lmpilratului pentru politica sa deschisii
~i Jiberalii, care se exprima in devisa: <<recta tueri unitis viribus:'
~i se dovede~te prin faptul, ca «Majestatea Sa ne lasa constl-
tujia noastra cea veche, darii pofte~te, ca sa se observe elemen-
tele comune organice, ce s'au desvoltat panii astiizi ~i au vemt
Ia valoare>>. Tocmai de aceea n'a convocat dieta ardeleana pe
baza legei electorale (art. I 1) din 1791, ci luand «de indreptar
~i _de punct de manecare .desvoltarea. elementelor co?'u?e or-
veche iara in viaja, «ne-a octroi! o lege nouii electorala, P~'~
care sa muljameasca toata tara». Edificiul constitujional a! patne!
trebue deci amplificat astfel, !neat «toate popoarele ardelene sa
incapa intr'insul» • ... far Ia lucrarea aceasta de edificare repre-
zentanjii jarei trebue sa purceada injelepjqte ~i in unire soli-
darii caci altfel «s'ar putea afla cineva de aceea piirere, ca noi
ne-;m apucat de un edificiu intocmai, cum au facut lucriitorii
deJa Turnul Babilonului, caci nu suntem pe terenul dreptulm
de continuitate sau a! continuitajii de dre.pt, ci am fi pierdut
1 Problema, pe care o exprima «pe scurt, dar cu atat mai -?omplect
~i Hlmurit» prin urmatoarele cuvinte ale lui ~ic.ero, pro~unt_at~ tn lau~a
senatului roman: aedificare templum sanchtahs, amphtudmis, mentis,
consilii publici, caput urbis, aram sociorum, portum_ omn.iu_m gentium, sedcm
ab universo populo transsilvaniensi concessam um ordm.I» ·:· .
2 Acest discurs al lui $aguna fu comentat favorabil ~~ de ztarul ung.
«Magyar Sajt<'»>, care Janda ((cumpatul -~i moderatiunea)) acestui orat~r al
poporului, exprimlindu-~i dorinta, ca «de ac~la~ cuget bu_n; d: ~ceea~ retmere
moderata)) sa fie condu~i ~i ceilaJti oraton at poporulm ~~ msu~ poporul
«care nildiljdue~te egalitate frateasca intre ceilalti irati ai s.ii» Tel. Roman
1863 pag. 249.
s «Ziar stenografic al dietei transilvane)) publicat in 3 limbi (ung.
germ. rom.) pg. 40- 42.
J'
:·ii
i,'
~18
drepturile patriei noastre, ce se zice nemte~te «dte Rechtsver-
wirkung>>.' Oupace afirmase ~i in discursul sau din ~edinja a
7-a, cii Romanii nu vreau sa faca din Ardeal o tabula rasa, ci
ei tin sama de desvoltarea istorica a Ardealului, in ~edinja a
I 0-a (II Aug.), Ia discujia asupra adresei revine din nou asupra
acestei chestiuni, ariitand, cum in proiectul de apresa (elaborat
de o comisiune, referenjii careia au- lost Barijiu ~i Rannicher)
<<sta lamurit, ca diploma Ieopoldina din 1691 este punctul de
manecare pentru lucrarile dietei, caci comisiunea s'a nevoit a
uni ~i a impreuna imprejurarile de astazi cu cele dinainte de
1848 ~i aceasta nu a putut mai bine sil faca, dedit a~a, precuni
insu$ imparatul ne-a indigitat noua, va sa zica, cu unele schim-
bari, cari insa dreptul de continuitate nici decum nu !-au nimicit,
ci !-au intinerit ~i 1-au perfec(ionat>>. Justificil apoi aceste schim-
bari prin influenja ideilor moderne, cari au modificat en totul
spiritul timpului; «Sa marturisim simplu, Oomnilor, cii Ia alt
sbor au ajuns astazi ~tiinjele de stat, sa recunoa~tem, Oomnilor,
ca convingerile noastre de astazi cu totul altmintrelea bat in
piepturile noastre, decum au batut inainte cu 15 sau 16 ani, sa
milrturisim, Oomnilor ca nu suntem noi ca lucratorii deJa turnul
Babilonului, in disarmonie, nici in du~manie najionala, nici po-
litica, nici confesionala. Sa muljamim, Oomnilor, provedinjei
cere~ti, sa muljamim profesorilor no~tri, cari ne-au adapat en
luminile ~tiinjelor moderne>> ... Jar de incheh~re declara, ca «din
convingere intru adevar patriotica» prime~te proiectul de adresa
a! comisiuniii, ca pujand servi de baza desbaterilor speciale
asupra adresei, ~i «incredinjand pe fie~tecare, cii alt interes ~i alt
scop nu am, decAl acela a continuitajii de drept, a delatura
pierderea de drept ~i a stabili ~i a intarl o vieaja cotidiana cu
ticneala sau mai scurt sa zic: precum 0-zeu, cii.nd a zidit lumea,
inainte de toate a facut lumina, ~i precum zic sfinjii pilrinji,
pentru aceea ar fi facut 0-zeu lumina mai intai, ca sii vada fap-
turile, cari ]e va zidi; a~adara zic ~i en, cil trebue sa stabilim
mai intai ni~te principii in adresii, cari sa ne fie Ia toate trebile
noastre ca lumina, ca sa vedem, ce facem ~i ca sa fim siguri;
cii nouil nu ni-se va intampla aceea, ce s'a intamplat lucrato·
rilor deJa turnul Babilonului (Bravo! Bravo! Bravo!)>>.'
> Ibidem pg. 69.
' Ibidem pg. 69-70.
'
');
[ 219
Oupa terminarea discujiilor asupra adresei, prezidentul
puse Ia ordinea zilei proiectul I. de lege, privitor Ia inarticularea
drepturilor politice ale natiunii romane. Vorbi intai referentul sas
francisc Trauschenfels, spunand, cil a sosit timpul, ca aceastil
jara sa fie o patrie adevarata ~i pentru najiunea romana, care
a fost atata vreme abia tolerata in principatul Ardealului ; ~i
celor douii biserici romane trebue sa li-se creeze ad prin egala
indreptajire un ad~post sigur, caci prin aceasta nu se face decal
un act de dreptate' din partea acestei diete.
Lua apoi cuvantul referentul Cipariu ~i cetind proiectul
comisiunei, i1 recpmandii tuturor spre matura ct)mpanire ~i ac-
ceptare, «pentruca obiectul atilt este de important, pentrucii
a~teptarea najiunei romane atilt este de lncordatii, pentruca re-
zolujiunea acestei grele chestiuni cere atata capacitate, atat
sange rece ~i atata circumspecjiune in toate laturile, cat fiecare
din noi .... ne simjim ~i cautil sa ne simjim oare~cum stram-
baji sub greumentul acelei mari responsabilitaji, ce zace pe
/
1 umerii no~tri, daca cumva din o cauza sau' alta, din debilitate
sau precipitanjil, sau dintr'un neastampar riiu calculat, am co-
mite vre-o eroare, a ciireia consecinje sa aibii triste ~i nepla-
cute urmari pentru viitorul najiunei romane, despre a careia
existenja politica chiar acum se trateazii, sau ~i dad\ numai nu
1 Ibidem pag. 151: dndem wir dieses tun, Iiefern wir den deut\ichen
Bewei$, dass wir die Anforderungen der Zeit verstanden, dass wir die
WUrde, die iiberhaupt in den Nationen liegt, erkannt haben. Indem wir
dieses tun, tiben- wir aber auch einen Act der Oerechtiglleit atis. Bereits
232Jahre sind verflossen, seit die Nationen der Ungarn, Sz6kler, und Sachsen
in unserem Vaterl~llde zu einem Bruderbunde zusammentraten, urn sich
die heiligsten Rechte der Menschen und Nation, namlich Freiheit des
Olaubens, Aufrechthaltung i:hrer Verfassung und Sicherheit des Eigenthums
durch feierlichen Eid zu gewiihileisten. Es sind 232 jahre, seit die im jahre
1630 zwischen den Ungarn, Szekler und Sachsen errichtete Union in Sieben-
biirgen zu Staude. kam. Oie Nation der Romiinen ist a us diesem Bruder-
bunde noch heute ausgeschlossen, wiewohl die Siihne derselben aile Lasten,
aile Leiden unseres Vaterlandes redlick mit uns getragen, redlic!z mit uns
geteilt haben (Bravo!) wiewohl es wenig Hujen Landes in Siebenbiirgen geben
dtiifte, die sie nicht mit ihrem Schweisse, mit ihrem Blutte befeuchtet,,(Bravo !)
Meiner Ansicht nach ist es nur ein Akt der Oerechtigkeit, nun, nachdem
das his zum jahre 1848 hindernd im Wege stehende Feudalsystem Sieben-
btirgens gefallen ist, die romanische Nation und ihre Konfessionen in die.Sen
Bruderbund aufzunehmen. (Sa- traiascil !)»
:[,,
220
am nimerl sau dorinjele najiunei noastre, sau intenjiunile cele
mai curate ale najiunilor surori, ale acestui mare principal al
Transilvaniei». • Scopul nazuinjelor najiunii romilne e «sliint ~i
etern pentruca el e dorirea inimei omene~ti ~i postulatul ra-
jiuni/ supreme - pentruca e postulatul, cuvilntul ~i voia lui
Dumnezeu>),
In ~edinja urmatoare chiar unul di?tr~ pujini~ r~"prez~t~­
tanji ai elementului maghiar, contele Beldt, declara ca sprt]I·
ne~te ~i el cu toaHi placerea aces! proiect mai ales din motivttl,
ca «egala indreptajire politica ~i confesionala va avea o mare
inril.urire asupra pastrarii vechei constitujiuni ~i a autonomiei
ardelene». 2 Au vorbit apoi amil.ndoi arhiereii rom ani, ~ulujiu
facii.nd repriviri istorice asupra sorjii triste din !recut a Romil.-
nilor ardeleni, iar ~aguna desfa~urandu-~i ideile sale despre
fiinja statului ~i despre insu~irile, ce trebue sa le lntruneasca
0 lege buna, aratil.nd, ca radacina raului pentru Romani a lost
In feudalism, di «najiunea romana dorind dore~te ~i cu sete
a~teapta !narticularea sa>> ~i ca realizarea acestei dorinji <<e o
zi mare, o zi de sarbatoare pentru patria !ntreagil».- «Acestei
zile ~i sarbatori mari ardelene de astazi imparta~easca-i cerul
sfinjirea !» • ~aguna ar fi dorit, ca «chestiunea najionala cu cea
confesionala sa nu se rezolve prin o singura lege, ci prin douii
Iegi deosebite>>; de aceea spune Ia s!ar~it, ca ar fi a~teptat ca
guvernul sa prezinte doua proiecte. . din cauza invitarii de a participa Ia senatul imperial, ci dil.nsul
Dupa discu\ii de o saptamana ~~ mai bine proiectul co-
misiunii a lost primit cu unanimitate • in ~edinja a 26-a (7 Sep-
temvrie), iar peste 3 zile fi:t prezentat din partea unei dele?"a-
jiuni, in fruntea careia stateil ~aguna, comisarului Crennevtlle
ca sa-l inainteze Maiestajii Sale spre sanc\ionare.'
In ~edinja urmatoare (a 27-a Ia 13 Septemvrie), dupace
se cetl raspunsul monarhului Ia adresa, raspuns magulitor "
----,-Ibid~m· pag. 152, a se compadt proiectul guvernului ~u al comi~
siunii ~i cu .articolul sanctiQnat In «Carte de documente dela d1eta Ardea~
lului 1863-4• pag. 45, 67, 145-6 ~i 198-200.
' Ibidem pag. 157. . gasirn in schimb In voluminosul ziar stenografic a! acestei diete
a Ibidem 159.:....161, de unde intreg discursul e reprodus ey1 la Popea
o. c. pg. 290-294.
' Ibidem pag. 294.
5 Ibidem pg. 296-7.
6 «Cartea de documente:) (Dietalia) pg. 79_:_82.
221
penlru toji membrii acelei diete, laudaji pentru •iudecata ma-
tura, cuno~tinje ~i experienje largi, zel patriotic ~~ predomnire
de sine» - ~aguna lua imediat cuvantul propunil.nd dietei a
priml ~~ introduce diplomele !mparate~ti din 20 Oct. 1860 ~~
26 febr. 1861 «in condica legilor ardelene».' Aceasta insemna,
ca dieta Ardealului trebuia sa-~i trimitii, cat mai !ngraba, dele-
·gajii sai in parlamentul central din Viena, unde partea cislaitana
a monarhiei, grajie rezistenjei ce opusera acjiunei lui Schmer-
ling Ungurii ~~ Croajii, nu era nicidecum reprezentata. Lui
~aguna i-s'au adus mai tarziu invinuiri, mai ales din partea lui
· Barijiu, ca a prea grabit cu propunerea aceasta, prin care s'a
periclitat antonomia Ardealului de dragul centralismului austri~C.'
Ci, daca nu grabea ~aguna cu propunerea, care fire~te
faci:t cea mai buna impresie in cercurile curjii Imperiale ~~
asupra lui Schmerling, de sigur n'ar fi lipsit a o inainta poate
In aceea~ ~edinja vre-unul dintre deputajii sa~i, carora ~~ de
altfel nu le prea venl Ia socoteala, cii ~aguna prinsese mai re-
pede ca dil.n~ii momentul spre aceasta noua manifestare lnsem-
natii a politicei dinastice.
Dintre deputajii romani Ladislau Vaida a spus, intr'un dis-
curs rostit in limba maghiara, ca de~l riu voe~te sa atace cw
nici un cuvant diplomele imparate~ti, totu~ nu poate imparta~l
bucuria, de care vede ca sunt cuprin~i cei mai mulji deputaji
e de parere, ca dieta aceasta sa nu trimita reprezentanji Ia se-
natul imperial, pana nu va fi terminal cu desbaterea tuturor
chestiilor interne, cuprinse in propozijiile rege~ti.'
A reu~it insa propunerea lui ~aguna, ~~ s'au ales 26 de
in~i pentru a reprezenta Ardealul in parlamentul central din
Viena, iar pe arhierei ii invitase monarhul in casa de sus, ca
senator!.
Daca in chestia aceasta ~aguna a sprijinit sincer pe mi-
nistrul Schmerling, in care avea toata increderea observand, ca
are intenjiuni serioase de a promova cauza najionala romana,
1 «Zjar stenogr.» pag. 299.
' Barijiu lll. pg. 206 <i urm.
• Ibidem pg. 513.
J
"
I'
il. i
r I
II
222
multe cuvantari, cat•i ni-l inlaji~eaza pe $aguna, ca lacand opo"
zijie guvernului, mai ales in decursul desbaterilor asupra pro~
iectului a! doilea de lege, relativ Ia intrebuin\area celor 3 limbi
ale jarii in toate afacerile publice.' Astle! ~aguna propune a se
lasa cu totul Ia o parte §-ul, care normeaza, in ce limba au sa
fie purtate matriculele, care fiind <<ciirji biserice~ti», statorirea
limbei lor e de competenja autoritajilor biserice~ti, iar nu a
dietei.
In motivarea ptopunerii sale se rostl cam aspru, dar cu
mult adevar, impotriva incalcarilor, pe cari statui s'a obicinuit
a le face pe teren bisericesc, zicilnd: «In vieaja mea practica
.am facut multe experienje triste in privinja matriculelor, pen-
truca am aflat, ca statui adeseori lara sa examineze motivele
convingerii sale, merge prea departe in privinja matriculelor
~i-~i aroaga a~a zicilnd o dictatura asupra acelora cu despre-
juirea autorita(ii biserice~ti». Deputatul Media~ului, Fabini, spri-
jinind proiectul guvernului, i~i permite observarea, ca daca ~a­
guna ar fi dignitar bisericesc in Rusia, nu i-ar fi ingaduit sa
pa~easca contra unei propuneri a guvernului. 2 Luilnd cnvil.ntul
i9 'chestie personala, ~aguna promite lui Fabini, ca ii va trimite
cartea sa de drept canonic, spre a se lamurl asupra invajatu-
rilor bisericii ·ortodoxe, iar relativ Ia comparajia cu starile din
Rusia, spune: «Domnilor, raspunsul meu e foarte u~or. Pen-
truce? U,n cetajean de sub guvern absolutistic nu are voie Ii-
bera, ci trebue sa asculte; (Bravo! Sehr gut I) iar un cetajean,
domnilor, care trae~te intr'un stat constitutional, de tot altmin-
trelea simte (Bravo!) Insa aceasta o face un ceti'ijean constitu-
. jional intre hotarele legalitajii ~i ale ordinei bune. Prin urmare
ori unde voiu fi cetajean sub un guvern absolutistic, acolo a~
~tl sa tac (Bravo! llaritate !) Dara cand sun! cetajean a! unui
stat constitujional; atunci voiu studia pozijiunea mea, ·cum se
1 Ibidem pg. 484: <<Eu Ia cei mai muJti (paragrafi ai regimului) am
fost oponinte» zice ~aguna. cf. ~i pg. 456 ~i 473 -4 ~i 376.
2 « ••• gewiss diirfte auch Seine Excellenz der hochgeehrte Herr Depu-
tirte von Seliste, wenn er ein Wtirdentri:iger der russischen Kirche ware,
kaum eine Widerrede gegen die Anordnungen des Staates tiber die Fiihrung
der Kirchenmatrikel oder einen Widerspruch zu erheben sich erlauben,
oder aber den §. der R.egierungsvorlage fUr Uberfliissig erkHiren oder die
Streichung dess~lben beantragen», Ibidem pg. 474,
:m
cade, ~i acolo .lmi ~oiu _lua totdeauna cutezare ;_ fire~te cute-
z~re moralii fl ra~tonala - sii spun acolo, unde e local ~i timpul,
sa spun regtmalat to ate dupii convicfiunea mea. (Bravo 1 din
toate parjile)».'
Pe langa edificiltorul caz a! luptei sale cu ministrul Thun
in care ~aguna a dovedit atilt de splendid, ca chiar ~i sub u~
guvern absolutistic ~tie, c!lm sa nu taca, serveasci'i ~i aceasta
d~clarajie interesanta ~i cu totul caracteristica pentru politica
lm ~aguna ca o dovadii impotriva celor cari nu se sfiesc a
afirma, ca ~aguna ar fi facut totdeauna politica guvernamen-
tala!' Adevarul istoric e acesta: ~aguna a fa cut totdeauna po-
litica najionala, sprijinita pe politica dinastica, iar nu pe cea
. '"· guvemamentalil, impotriva careia a luptat barbate~te, de cilteori
a reu~Jt a ci19tigil in sprijinul intereselor najionale con cursu!
politicei dinastice.
*
. C~tra sf~r~itul lui" Octomvrie, pe cilnd ajunsera deputajii
ardelem Ia V1ena, imparatul sancjionase «in castelul de des/a-
tare din Schonbrunn>>' in 26 ale aceleia~i luni, articolul dietei
ardele?e privit?r I~ eg~la indreptiijire a najiunei romilne ~i a
confesJUn:lor e1, ~andu-1. <<cesaro-regeasca ~i domneasca accep-
tare, conhrmare ~~ sancjJUne», ~i asigurand, ca aces! articol «il
vom observa atilt Noi In~ine, cat ~i vom face, ca sa fie observat
de toji credincio~ii No~tri, intocmai precum noi pe acela~ in puterea
acestui document a! Nostru de acum il acceptam ratificam in-
cuviinjam ~i confirmam>>.' ' · . '
0 dorinja veche a romanimii ardelene ajunsese acum atat
d~ ~pr?ape de realizare! Ca sa aiba aces! articol de lege de-
pima v1goare, mai trebuiil o singura formalitate: publicarea lui
ceeace a ~i urmat in a 49-a ~edinja (30 Maiu 1864) a dietel
ardelene.
Facand re~act~rul Tel. R.om.' Ia anul nou - ziua reprivi-
rilor ~~ a combmajulor pentru viitor - un expozeu a! situa-
1
Ibidem pg. 475.
: (<Tel. Rom._» 1908. nrele 112-113, indeosebi notita deJa pg. 466.
cf. «Carte de documente dela dieta Ardealului 1863-4» pg. 198-200:
:~ Subscri~i: ((Frandsen losiju m. p. contrasenmrat de cane. aulic. tran~
4
sllv F. c~mite de Nddasdy m. p. ~i de Engen baron de Friedenfels
5 1864 Nr. 1. '
 '
224
jiunii politice, aralil, cil «imperiul austrlac lntr~ pe poal'la anului
nou cu pujine speranje, dar cu multe temeri; ~i prospecte im-
bucuriitoare nu ne dii nici In afm·a, nici inlauntru. In afarii el
stii izolat, desparjit de Francia ~i Englitera, du~manit cu Rusia,
in lupta necurmata cu ltalia, lmprietinit de nevoie numai cu
Prusia - o alianja, ce de sigur se va desface indata ce va
trece nevoia>> Starea interna era deasemenea destul de poso-
morita: neinjelegerilor cu Ungaria, cu Croajia ~~ cu provinciile
negermane din Austria inca nu se curmasera, chestiunilor de
contmversa intre senatul imperial ~i dietele provinciale Inca nu
izbutisera a le da o solujie ~muljiimitoare. Dar pentru najiunea
roman a din Ardeal el pule a lnregistrii un succes imbucurator:
intitiul articol al dietei ardelene, prin care Romitnii credeau ca
au reu~it a-~i asigura existenja ~i drepturile politice. «~i precum
1848 fu anul invierii noastre ca popor, a~a anul 181i3 ne inau-
gura ca najiune. Acesta e cit~tigul eel grandios, ce ni-l aduse
dieta !J·ansilvana; odata najiune, vom ca~tigii noi, - de nu
astazi, mane - toate celelalte drepturi, de limba etc., care nu
e bine sa ·Je facem cauze anumite, fiinje autonome, fiind numai
ni~te deducjiuni din nojiunea najionalitajii>> . .. . A_cea~ta propunere, · facuta de sigur in intelegere cu ~aguna,
Catra sfar~itul lui Octomvrie deputajii ale~i de dieta arde-
Jeana ~i senatorii invitaji din partea monarhului sosirii Ia Viena.
Participarea lor in sesiunea a doua a senatului imperial a lost
salutatii In termini elogio~i de catra prezidenjii ampelor cam ere,
fiindca era socotita ca o prevestire de biruinja a constitujiei
din 26 februarie 1861.
La cuvintele prezidentului casei de sus, principele Auersperg,
ca cr.edinja austriaca ~ade pe tronul celor 7 cetii\i (in Ardeal)
~i jine paza Ia granitele rasaritene ale imperiului, raspunzitnd
:;laguna, spune, ca lntrarea Ardelenilor in senatul imperial e
rezultatul convingerii patriotice, care prive~te in actuala forma
de guvernare asigurarea autonoiniei singuraticelor tari; deaceea
«diploma din 20 Octomvrie 1860 ~i patenta din 26 februarie
'
, I
. 1861 trebue sa existe pentru toate timpurile, pentruca baza lor
e sancjiunea pragmatica ~i pentruca ele au in vedere trebuin-
jele monarhiei ~i dorintele tuturor popoarelor».•
In 28 Octomvrie s'a dat in onoarea Ardelenilor, un ban-
chet, Ia care au participat, pe langa 125 de in~i, aproape loti
' •Cartoa M aur• vol, lll. pg. 631-2.
·.''!
~25
minl~trii, iar Schmerling - aducand lntr'un toast elogii ~«pro.
fund veneratului arhiereu ~aguna>> ~~ Ardelenilor, cari «au facut
a~te rare de aderenjii ~i patriotism», - a spus cu ace! prilej,
ca «frumoasa tara (Transilvania) va vedea in fapta ce va sa
zica a .tinea Ia imperiu», exprimandu-~i totodata sp~ranta, «ca
nu ma1 e departe llmpul, cilnd intreg imperiul va trimite re-
prezentanji Ia Viena, pentru a participa Ia bunatatile consti-
tujiunii».'
. D~~~ se .credeit Ia inceput ca deputatii ardeleni, nefiind
onenta(1 asupra chestiunilor politice ~i financiare atilt de com-
plicate, nu vor puteil participa Ia discutiile senatului s'a dovedit
in cw:a~d, ca ei n'au venit Ia Viena lipsiti de 01·ice orientare
~~ rutma parlamentariL Dintre Romani au luat -in mai multe
randuri cuvantul,. rostind diswrsuri apreciate, deputajii Barijiu,
Aldulean, Pu~canu, NegrutJU, Popea etc. Acesta din urmii rosti
un discurs in chestia academiei de drept,uri ~i facl! propunerea
de a se urea Ia sum a de 60,000 fl. ajutorul de 25,000 fl. ace rdat
Ia staruin_tele. l~i ~aguna in 1861 ~i 1863, de Maj. Sa pentm aju~
torarea b1sence1 ~~ a ~coalelor gt·.-or. din Ardeal.
provoca m~te observatii critice ale lui Barijiu, care scrisese in
«Oazeta Transilvaniei>> (Nr. 115), ca ajutorul ar fi trebuit cerut
din vistieria Ardealului, iar nu din bugetul monarhiei, caci priri
/ aceasta ~aguna ar fi dovedit, ca e mai mult centt·alist, in paguba
autonomiei Ardealului.
. Invinuirea aceasta o respinge Popea intr'o corespondenta
dm V1ena,.' aratand,- ca vistieria Ardealului e totdeauna goala
astfel, incat de acl zadarnic s'ar cere ajut0 are, ~i protestand
contra pornirii lui Barijiu de a faurl invinuiri Ia adresa lui $aguna
- din faptele altora.
Propunerile lui Popea ~i Negrutiu n'au riimas lara orice
rezultat: in bugetul anului 1865 fwa introduse ca subvenjiuni
pe,ntru culte ~i fnvajamant 50,000 fl. pe sama arhiepiscopiei ro-
mane ortt>doxe, iar pentru arhiepiscopia romanii gr.-cat. 72,477 fl.•
Sesiunea a doua a senatului imper.al fnchizandu~se Ia 25
februarie 1864, deputa(ii Ardelenilor s'au intors acasa, unde ii
1
Ibidem ?i Ormossy o. c.- vol. II. pg. 146.
' T. R. 1863. pg. 466.
' Barijiu v. Ill. pg. 295.
!5
 228
a•tepta ·continuarea lucrarilor !n!rerupte Ia !3 Octomvrie, care
1
a §i lost reluati\ dupa re d esc h'd 1 erea dietei din Sibiiu Ia 23
Mai st. n.
· · 1 sau,' inca .·Ia
Imparatul confirmase _«in •in t reg cuprin_su
,I:'
.li' sfiir§i!ul anului 1863 (21 Nov.) §i al 2-lea ar!Icol de lege, pn~
vitor Ia intrebuinjarea celor 3 limbi in comumc~j,_unea publica
oficioasa»; aceasta confirm are s'a ~i publica! apm in §C~mja.~m
•'I'.!
..
: •I
,
0
23 Maiu 1864 a dietel,' iar sancjionarea defmi!IVa urm_a ab1a !a
inceputdl anului 1865, cand ultima formalitate, p_ubhcarea_ m
d' ta _nu mai putea fi indeplinitii. «Telegralul Roman>> aduc~nd
l~eln~eputul anului 1865 $lirea confinniirii scri~, ca_ace~t art1co!
"§'. pa'nao Ia publicarea lui oficioasa pe cale indatmata
. t .
ai e sa
o •
intre in vieaja «ell deplina valoare de lege» 2 $' ermma cu t11 ~
matoarele indemnuri: «$tirea aceasta, despre care cred~n~ a fi
it bine informafi, impune acum !iterajilor romiini 0 ~atonn_ja Imp e-
. rativa, datorinja adeca de a se face :"'Jiociton mtre :n~ba ; 0 ~
I
mana ~i celelalte doua limb! ale jal'll. L1mba romana, _pana
acum exchisa, sau eel pujin nedreptajita legalmente l_a mtre-.
buinjarea oficioasii intra prin aceasta !~ toate _dr~ptu~IIe une1
!imbi de jara $i cuno$tinja ei va ct:vem. tr~bum~10asao pentr~
orice olicial public. Datorinja noastra va l1. a I~le~m dup~ putmja
invajarea ei, Literajilor roma?i, cudeos~b1re JUI'I~~IIor II se des:
chide un camp larg de activitate hterara; am don, ca p~ mulj!
sa-i vedem emuliind pe aces!_ camp, ca -~a nu m se ~at poata
imputa $i pe viitor din partea. c~mpatnoj!lor l]O§ln, cii n'au
mijloace de a invaja limba romana>>.
Indemnurile aceste insa n'au prins ~~ n'au prea rasant
0
multe rezultate pe urma lor" - nici pan a in ziua d~ a}''· ..
Poate $i din motivul, cii atat limb a, cat §i ~ajiu~e_a 1:om~na _ au
lost a~ a de lara no roc, in cat in momentul cand 1)I vazm_a dtep:
turile lor fire§ti garantate prin legi_ deose_bite, :cest~ ga1 anj1t §I
incepura a se clabucl $i a disparea ca m~te naluclfl .. ·
1 cartea de aur Ill. pg. 430.
2 Art. acesta constil din 21 §§ pub!. in «Carte de documente de a
. t Ardealului» pg. 260--263 9i'In «Cartea de aur» Ill. 377.-9.
d Je a , " L. b
3 Dr loan Pu~cariu Hpare9te in acela9 an o bro9uri1: (( un a ro1~an
· · . t' · - mine si o colcctJUne
in oficiu,, cuprinzfind un compendiAu a1 ~r,lma Jcet 10 . , ,
de expresiuni oficiale germane-romane ~~ rom.-germ ..,
tn a doua sesiune a dietei ardelene, (lnuta din Maiu pana
Ia sfar~itul lui Octomvrie, s'au mai desbatut o mul(ime de ches-
tiuni),de mare interes pentru Ardeal, s'au mai creat--0 muljime
de legi, cari toate aveau sa imparta§easca soartea trista a arti-
colului II. sau alta ~i mai tristii, neajungand nici pana Ia sanc-
(iuttea maiestatica.
Deputa(ii romani par'ca presimjiau, cii toate lucraril;lor
se vor destriima in curiind, ca o panzil a Penelopei. Interesul
lor pentru desbaterile dietei incepuse a sciideit, participarea Ia
§edin(e devenise tot mai rara.'
$aguna fit re(inut dela cercetarea dietei de o boala, spre
tamiiduirea ciireia plecase inca inainte de redeschiderea dietei
Ia baile din Viilcele ~i Covasna, incredin(and arhimandritului
Popazu «carma interimala a lucrurilor biserice~ti».' Afland de
boala lui $aguna, credincio§ii din vre-o 5 protopcipiate vecine ii
trimit o deputa(ie sub conducerea protopopului bra~ovean Ion
Petrie §i 9 adresa de aderenja, rugiind pe <<Dumnezeul puterilor,
sa-i restitue cat mai curand scumpa ~i preascumpa saniltate»,
Mai tarziu a parasit Viilcelele §i s'a dus Ia Mehadia.•
Rentors dela bai, participa ~i el Ia ~edin(ele dietei. In 21
Octomvrie Iua cuvantul ~i, indemnat de un motiv, «pe cat moral,
pe atat 9i patriotic» propuse ca dieta sa roage Majestatea Sa
«a se indura a darul pe seama dota{iei preofilor siiraci, lara
deosebire de religii cre9tine, interesele acelei despagubiri, care
compete fiscului din pamiintul regesc».'
0
•
1 in ,,Tel. Rom,» 1864 pag. 161, 173 9i 239 sunt mustrati ceice nu
/
participil regulat la 9edintele dietei, caci «deputatii din natiunea saxona sunt
de fata toti, afara de unul din cercul llra9ovului, care 9i-a de pus ruanda tul
- deputafii romanrincil s'au adunat, ins<l nu in a9a numar, ca sane putem
hucura de maioritate; unii sunt adevdra(i bolnavi 9i au cerut concediu de
absentare, aitii sunt ·simulafi bo/Jtavi, d.~tigil at~state medicale pentru a
putea dpatit concediu 'de a absenta, iar unii cer concediu pentru a-9i putea
compune lacrurile sale private)), .. al1ii merg I a ~edinte numai Ia 12 ore 9i
ies Ia 12 9i 1/ 2, tocmai dnd se discuta chestiuni de mare importanta pentru
I Romfini. ca impartirea ArdeaJului In teritorii naVonale separate, infiintarea
~i organizarea curtii supreme judecatore~ti, chestiunile urbariale etc.
2 ((Tel. Rom.» 1864 pg. 147,
d
A
3 Ibidem,· corespondenttl. din Bra~ov (25 Main 1864).·
• Ibid em pag. 295.
s «Protocolul ~edintel(u· dietei ardelene» pg. 450,
15'

In 29 Octomvrie seslunea a doua a dielei ardelene se
incheie, cti promisiunea insa, eli dupa rentoarcerea celor 26
deputaji deJa senatul imperial din Viena, care fusese convocat
pe 12 Noemvrie - dieta din Sibiiu i~i va relua din nou acti-
vitatea intrerupta.
Ceeace, spre durerea ~i nenorocirea Romani! or ardeleni, nu
s'a mai !ntamplat, cad sistemul lui Schmerling, muljiimitiicaruia
s'a putut !nciripa promijatorul !nceput (1861-1865) de organi-
zare politica ~~ vieaja constitujionala a elementului roman, -
in urma unei nenorocite politici ·exterioare a monarhiei, ince-
puse a· se clatitia ·din temelii. In senatul imperial se indreptau
atacuri impotriva acestui sistem. Deputatul Kaiserfeld, ~eful au-
tonomi~tilor din Stiria, avand legiituri cu Deak ~i E61v6s, pleda
pentru o constitujie dualistica' a monarhiei, ceeace nu era sa
intarzie mull. Schmerling i~i pierduse ~i simpatiile monarhului,
~ care nu-l mai sprijinea, fiindca in situajia stramtorata a mo-
narhiei doria o lmpaca1·e cat mai grabnica cu Ungurii - de
I cari se · bucurase Ia inceputul guvernarii sale. Lumea a~teptit
succese repezi dela introducerea constitujiei lui Schmerling,
iar el nu putea arata deci\t un singur rezultat: intrarea ardele-
nilor in senatul imperial; faja de rezistenja puternica a elemen-·
tului maghiar n'a luat nici o masunl mai energid, fiind de pa-
rerea, ca cu timpul acesta va inc eta de sine (" Wir konnen
warten b> )'
Situajia guvernului Schmerling fusese chiar dela inceputul~
viejii constitujionale destul de grea" ~~ ea continua a se agrava
~~ mal mult in anul 1865, dupace conducatorul politic eel mai
' Barijiu Ill. pag. 286-7.
2 H. Friedjung: ((Der Kamph etc. vol. I. pg. 126-7.
:; Inca in 9 Maiu 1862 descrie insu~ Schmerling, intr'o epistola adre-
satfl din Salzburg prietinului ~i colegului sau Lasser, aceastil situatie ciudata
In urmatoarele cuvinte laconice: ~~wir, die wir ein Einvernehnlell mit dem
Hause fort und fort anstreben,_ wir haben uns urn das Vertrauen des Kai~
sers gebracht und werden im Hause keine Erfolge erreichen, Ein Haas, ·
das nie eitz Ministerium unterstiitzt, eine Presse, die hnmer gegen die Regie~
rung' ist, eine BevO!kerung, die da ruhig zusieht, wie. man die Miinner I'Uiniert
die es doch verlangt hat, dabei Feudale and Klerikale als erbitterte Feinde
- das ist unsere Situation .. . ich muss wahr sein und sagen, das ich mit
wahrem Eke! an die Oeschiijte denke» .... (<(6sterreichische Rnndschan»
15 Aprilie 1909 pg. 80),
229
probat al Maghiarilor anunjase prin vestitul sau «articol de
Pa~ti>>' un adevarat program de impaciuire cu dinastia intre
condijii acceptabi.le ~i din partea acesteia iar in Junie !mp,aratul
Ia •r.n.demnul contelui Mauriciu Eszterhazy,' cercetil capitala Un-'
ganeJ, cu scop de a netezi ~i din partea sa calea apropierii spre
o deslegare pacinica a chestiunei ungare.'
. Ciitrii sf_ar~itul sesiunii a treia a senatului impei-ial Schmer-
lmg, dupace mai indreaptii un alae· impotriva oligarhilor ma-
ghiari, .!nvinuindu-i, cii numai ei impedeca buna lnjelegere intre
hunt?~~~ popoarelor, l~i inainta dimisia, pe care monarhul 0
~~ pnmr In 30 Iulie 1865.
v.
Audienta lui :;>aguna Ia lmparatul, In August 1865.
_c~ cadere~ lui Schmerling apuse deocamdata, ~i pentru
_Romann ardelem, steaua norocului. Orizontul viejii lor politice
;ncepe a se lntunecit. Ciici cea dintai jertfii, pe care o cerea
Impacarea Ungurilor cu dinastia, era autonomia Ardealului ca-
• ~ v • '
r:Ja. ave~ sa-1 u~·meze peste doi ani sfarticarea egalei indrep-
lajm naj1onale, mar!Jculata in legile dietei din Sibiiu.
ln preajma schimbarilor mari, prin cari avea sa treaca mo-
narhia intreagii, . lmpiiratul chema Ia audienja in Viena . mai
m~Ilji co.nduciitori politic!; intre ei, din partea Romanilor, pe·
mitropohtul ~agnna, care Ia sfar~ituL lui August 1865 s'a ~i !n-
faji~at in audienjii, ca~tigandu-~i cu aces! prilej orientare sicrurii
asupra schimbarilor, ce aveau sa urmeze ~~ objinand cu; se
afir.ma," ~~. asigurarea din parjile cele mai. competente: ca drep-
turile na(JUnl! romane, statorite in primele doua articole de
lege .ale dietei ·din Sibiiu, nu vor fi ~tirbite. Asupra acestei au-
Publicat fn "Pesti NapiO~ 16 Aprilie 1865, cf. Si!ri.gyi Srindor o. -c.
1
pg. 604-5.
2
Cu acest p1:ilej ar fi rostit impil.ratul catra contele Paul Eszterhtizy
urmat.~arel.: cuvinte semnificative: ((Magnatii unguri pan a a cum au fast
domnn tam, dar trebue sil invete a se face cehltenii' eh ... «Tel. ·Rom.~
1865 pg. 170.
·" Popea pg. 303.
 230
dienje $aguna a evitat a da vre~o deslu~ire ln merit. De aceea
s'au raspandit diferite versiuni cu privire Ia conversajia, ce s'ar
fi desfa~urat cu acea ocazie intre t;)aguna ~i lmparatul. Una
dintre ele era aceasta, pe care o inregistreaza ~i Barijiu,' lara
a garanta pentru adevarul ei: dupace imparatul i·a comtinicat,
schimbarile, ce au sa se intample in cm·and, t;)aguna ar It riis-
puns: «Voinja Maiestajii Tale este porunca pentru najiunea
romana». - Ca pe langa ~tirile privitoare Ia aceste schimbiiri
I! - fatale pentru cauza najionala, i-se va fi dat lui $aguna ~i vre-o
·''i,,,:I. asigurare pentru viitor, e probabil.
'!
In aceasta privinjii nimic nu se poate ~tl cu siguranja,
caci inlormajia publicata de ziarul oficios al ministerului din
Viena <<Debatte>>, - care era in acela~ !imp ~i organul aristo-
crajiei maghiare conservative, 2 - cu privire Ia aceasta audi-
enta, pare cu ·mull prea eufemista, urmarind anume scopul de
a domoli chiar dela inceput spiritele. Dupa aceasta informajie,
mitropolitul $aguna s'ar fi convins cu ocazia acestei audienje,
ca <<DU e nici in intenjiunile Maiestajii Sale, nici In instrucjiu-
nile date guvernului de catra monarh, ca sa se atingacatu~ de
pu\in drepturile n,ajiunii romane -din Transilvania, ca~tigate in
timpul din urma». Se spunea mai departe, ca «Romanii din
Transilvania au a muljami pentm aceste mari rezultate najio-
nale, in afarii de grajia monarhului, talentului eminent; prudenjei
diplomatice extraordinare ~i patrunderei politice a mitropolitului
t;)aguna>>.'
in memoriul sau, $aguna scrie !oarte laconic despre
aceasta audienja ~i nu face nici o menjiune de asigurarile, ce
i-s'ar fi dat, cu ace! prilej din partea monarhului, drebue sa
' Vol. III. pg. 315.
2 Szihlgyi Sindor: o. c. pg. 622.
· 3 reprodusa in «Tel. Rom.)) nr. 78 _din 1865 · ~i in carte a dlui Eagen
:: :-1,
Brote: «Cestiunea romfind in Transilvania ~i Ungarim>. Bucure~ti 189,~.
pg. 65. ~i la Bari1in v. Ill. pg. 351; in sensul ziarului ({Debatte~' scriil mai
tftrziu ~i Pe~ti Nap£6, foaia lui Deik: «Dupa noi legile dietei din Sibiiu
1863/4, cari asigufa nationalitatea ~i _drepturile nationale ale Romftnilor ...
nn numai sunt neame~intate din parte-ne; ci_._credem, 'ca. fapta cea dintai
a dietei din Pesta va manifesta ~i solemnela recunoa~tere a acelor dr~pturi.
Tel. Rom. 1866 Nr. 88, Telegrafului i se fi\ceau .imputilri, ca se IUsa sedus
de astfel de voci sirenice, la ceeace redactorul Cristea raspunde, cil· ~tie
face (<deosebire intte articole de ziar ,•d articole de lege sau acte de stat» ...
231
amintesc, - scrie el - ca Maiestatea Sa m'a chemat pe mine
Ia Viena, unde sosind in 22 August (st. v.) am avut audienja,
cu care prilej impiiratul mi-a comunicat schimbiirile radicale de
stat, ce erau sa se intample. Lumea noastra era curioasii sa
aile dela 'mine cauza, pentru care am lost chemat Ia lmpiiratul.
Nu mull dnpii aceea se luii in nume de .rau tiicerea mea ~i
Barijiu cu Dr. Rajiu veniserii Ia Sibiiu ~i se consultaril cu
Coni·ad Schmidt, comitele siisesc (care fusese ~i elln audienja !)
-~i cu comandantul militar, principele Montenuovo; ace~tia
amandoi imbarbatara pe cei doi Romani ciitrii opozijie. La
mine n'au lost, dar venind Ia mine principele Montenuovo, imi
povestl conversajia lor del a el ~i Conrad Schmidt .cu aceea, cii
acqti doi barba(i romani i se plansera asupra-mi, cii sun! in
contra politicei najionale. Principele se nevoia a-mi ariita, ca
imparatul este in~elat ~i allele acestor asemenea. Vazand eu,
ca timpul nopjii este tare lnaintat caci era dupa miezul nopjii,
i-am reflectat principelui, ca lnzadar ne luptiim pro et contra,
ci sa ne ducem Ia Viena ~i acolp dela Maiesiatea Sa sa cerem
audienja colegialii §i, de fajii fiind imparatul, sa descoperim pa-
rerile noastre, ca apoi Maiestatea Sa sa judece despre ele.
Principele nu s'a invoit in aceasta a mea propunei·e; in fine'
l-am ruga! pe principele, cii sa se conformeze poruncilor Ma-
iestii(ii Sale, caci 9i a~a este militar, ~i sa nu ajaje pe barba!ii
romani; 'ii a~a ne-am desparji!».'
Abia Ia conferenja din Alba-Julia, (inuta cu prilejul adu-
niirii generale a «Asociajiunii transilvane» (1866) a rostit $a-
guna, in focul discujiei cateva cuvinte cu privire Ia aceastii au-
dienjii, in decm·sul careia imparatul a zis, ca «dacii Ungurii v0 r
face concesiuni, atunci ~i diln§ilor li. se vor face, adeca vom fi
sacrificaji farii mil h-.,
E sigur deci, cii aceasta a lost una dintre cele mai pu(in
imbucuratoare audiente ale lui :;laguna Ia curtea imperiali\. Oiin-
duri grele il vor fi muncit, cand a parasit sala audienjelor ~i de
adanca mahnire va fi lost cuprinsa inima lui parinteascii pre-
vazand, cum rezultatul atator stiiruinji ~i lupte politice dispare
_<<§i luge ca umbra 'ii nu ramane». Ameninjarea, pe care o ro-
1
((Memoriab anul 1865, la sfiir~it.
\), 2 Cf. ((Oazeta Transilvanieh 1867 pg. 18-19.
232
stise odata, Ia anul 1862, ca «piciorul lui nu va mai calca in
Viena»,' dad\ nu se rezolva curilnd ~i favorabil chestia mitro-
poliei, - pare a i-se fi schimbat acum intr'o hotarire definitiva
~i nestram utata.
VI.
,Flere. possem, sed juvare non". ,Vana sine viribus ira".
Parabole politice.
Prin rescriptul din 1 Septemvrie 1865 imparatul disolvi\
dieta democratica din Sibiiu ~i convoca pe ziua de 19 Noem-
vrie alta, aristocratica in Cluj, care avea sa se ocupe cu o sin-
gura problema: revizuirea articolului de lege I. din 1848, pri-
vitor Ia unirea Ardealului cu Ungaria. Dispuse totodat:l, eli ale-
gerile pentru aceasta dieta sa se facli pe baia legei electorale
feudale (art. XI. din 1791). Fire~te, ca pe baza acestei legi $i
prin numarul mare al regali~tilor, invitaji de monarh Ia aceasta
dieta (189, intre cari abia 34 Romani ~i 25 Sa~i), elementul
maghiar avu acl majoritatea covilr~itoare, iar Romanii ~i Sa~ii
·au lost reprezentaji prin un riumar de regali~ti ~i deputaji, cu
totul disparent.
ln faja acestei situajii critice frunta~ii Romilnilor, in Joe
de a proceda uniform ~~ solidar, se divizara. Unii credeau, ca
neintrilnd Romanii in dieta din Cluj, se va puteil impedecii re-
alizarea unirei. De aceasta parere era Gheorghe Barijiu, care
scria ln •Oazeta Transilvaniei>>, ca anul 1865 poate sa fie pentru
Romani mai fatal, decilt anul 1848 ~i, recomanda Romilnilor tac-
tica pasivitajii, prin care izbutira Ungurii a purta cu succes
lupta lor najionala politica dintre anii 1861-65. Dar <<si duo
faciunt idem, non est idem>>. Pe ciind Ungurii aveau institu-
liuni de drept public, comitatele cu drept de autonomic, in ca-
drele careia puteau purta cu elect o lupta de rezistenja poli-
ticii, Romilnilor le lipsiau aceste forme constitujionale ~i cetajui
de aparare a existenjii najionale-politice: Cum n'ar fLputut pa-
raliza pasivitatea organizata a Maghiarilor rezultatele dietei din
Sibiiu in anii 1863-64 nicidecum, daca n'ar fi intervenit de~
1 Popea, biografie pg. 139.
233
zastrele monarhiei in politica exterioara, cu atilt mai pujine.
prospecte de reu~ita putea sa aiba pasivitatea Romilnilor, -
lipsita de organizare politica. Rezistenja Romanilor ar fi putut
eventual sa aiba speranja vre-unui succes, daca ei ar fi lost
spriji~iji ~i de. Sa~i, ceeace cu ·anevoie s'ar fi putut intilmpla,
dat fnnd, ca Sa~ii totdeauna s'au niizuit a-~i conforma atitudinea
lor politica imprejuriirilor schimbate - ori cat de grele ar fi
lost. - A~a ~i in cazul de fajii. Redactorul ziarului sasesc
<<Hermannstiidtcr Zeitung», Heinrich Schmidt, profesor Ia aca-
demia de drepturi din Sibiiu, nepermijandu-i-se a critica res-
criptul impariitesc privitor Ia convocarea dietei din Cluj, piira-
sqte redac(ia fiind de credinjii, ca - daca ziarele maghiare nu
s'au sfiit a scrie despre acte !mparate~ti ca diploma din 20 Oc-
tomvrie ~i patenta din 26 Februarie intr'un mod, pe care diinsul
nu ~i 1-ar fi pennis niciodata, - atunci ~i ziarul sasesc ar fi
lost in drept· a face menjionatului rescript o critica cuviin-
cioasii.' Ceeace insa comitelc sasesc, Conrad Schmidt, n'a in-
draznit a-i ingadui. .
DeJa ~aguna ar fi a~teptat Romanii nemuljamiji, sa se
puna in fruntea unei mi~cari de opozijie. Unii se milngaiau,
se vede, cu iluzia, ca influen(a lui politica ar fi atilt de puter-
nici\ ~~ hotaritoare, !neat numai cu sprijinul Romanilor sa fie in
stare a da alta direcjie desfii~urarii evenimentelor atilt de ne-
favorabile. - ~aguna insii, ca politician condus in toate acjiu-
nile sale najionale de un realism sani\tos ~i p1:evazator, nu-~i
putea permite a niidajdul vre-uu succes real deJa asemenea
mi~cari opozijionale. «<n astfel de pozijiune !atala - scrie ~a­
guna lui ~ulujiu" - ~i intre astfel de imprejurari critice, pentru
mine nimica nu este mai consult, decilt sii fiu cu priveghere,
ca onoarea najiunei ~i cauza ei cea dreapta sa nu se compro·
mila in nici un chip, sau eel pujin nu cu vina arhiereilor>>. -
Aceasta compromitere credea ~aguna, ca e inevitabila, indata
ce ~~miinii ar in cepe o politica de prokste sgomotoase ~i in-
trunm, pe cari guvernul le-ar putea zadiirnicl. Atunci a spus
durerosul cuvant: ,f'lere possem, sed javare tWil», care nu poate )
fi insa interpretat in sensu! obicinuit «ad litteram», caci de fa~~
1
«Tel. Rot~l.» 1865 pg. 277.
2
Din Sibiill 11/23 Septemvrie 1865. cf. «Scrisori apolozeiice» pa~. 4.
 234
politica lui $aguna a ajutat ~i dupa aceea foarte mult cauzei
romanqti. Ori, lara politica in\eleaptii ~i sigw·a a lui $aguna,
cine i~i poate inchipul, cii Romanii ortod()qi ar avea azi mi-
tropolia lor independenta, asigurata prin articolul de lege IX
din 1868, ~i «statutul organic», sancjionat de Maiestatea Sa in
28 Maiu 18W...
Temandu-se, ca s'ar puteit foarte u;;or periclitit chiar ~i
succesele ca~tigate de Romani pe teren bisericesc ~i cultural,
;iagima a dal sfatul, ca reprezentanjii Romanilor sa participe Ia
dieta din Cluj cu scopul de a-~i apara ~i arl drepturile najio-
nale, ca 0tigate prin dieta sibiiana, ~i de a protesta pe cale le-
gala impotriva unirii Ardealului cu Ungaria. Aceasta s'a ~i in-
. tainplat. Regali~tii ~i deputajii romani au mers Ia dieta din
Cluj sub conducerea arhiereilor $aguna ~i ;iulujiu. $aguna ji-
nilnd in confercnja mixta din 28 Noemvrie un interesant dis-
curs, 1 aratii, ca «forma compunerii acestei diete im e constitu-
jionala de Joe» ~i cere, ca sa se intruneasca alta dietii «pe baza
dreapt:i constitujionala». Jar in ~edinja dietei (Ia 2 Decemvrie)
spune acelea~i lucruri, motivaddu-le mai pe larg. Pornqte din
constatarea, ca pentru el, ca ~i pentru toji Romanii ardeleni
«condica de drept public culmineaza in articolul I. de lege al
anului 1863/4», atac:i apoi baza acestei diete care «tm ·e capa-
bila a unifica convingerile noastre politice», .fiind co'nvocata pe
baza legii electorale din 1791, care este pentru Romani «o re,
miniscenja jalnica, caci e efluxul unei institujiuni, care fiind ·ba-
zata pe sistema politica najionala a celor !rei najiuni recepte,
nu recun()a~te najiunea romilna de ega! indreptajita cu ele ~i
nu-i recunoa~te najiunii romane dreptul de a fi factor al con-
stitujiunii jarih. Exprimilndu-~i nemuljamirea ~i faja de rescriptul
din I Sept., care «pe naji.unea romana o degradeaza Ia o c!asi:i
de popor>>, face urmatoarea mojiune:
Maiestatea Sa sa fie ruga! prin o adresa a dietei, ca sa
sc indure :
I. <<a sancjiona lcgea electorala prelucratii in mod consti-
tujional prin diela anului 1863,'4, Ia propunerea regeasca 9i
a~ternuta sprc preainalta sancjionare;
1 v. Popea pg. 298-300 ~i «Cartea de aur~~ Ill. 786-788.
235
II. «a convoca apoi pe baza acestei legi electorale diela,
spre pertractarea propozijiunii rege'iti. privitoare Ia reviziunea
'- articolului I. de lege din 1848, despre uniunea Ardealului cu
Ungaria>.
Oratorii romani, Dr. Joan Ratiu, mitr. Sulutiu Alexandru
i ) • ' '
Bohajel, Joan Balomiri, D. Moga >i N. Oaetan au sprijinit ln
discursurile lor propunerea lui ~aguna, iar deputatul maghiar
Dozsa a cerut, ca mitropolitui' ;iaguna sa fie dat irt judecata
pentru aceasta indraznealii a sa' ;ii atitudinea lui ~aguna Ia
aceasta dieta clujana dovede;;te, ca el nu era contra' ori<;arei
politice de opozijie, ci in momente insemnate pa~ia insu~ in
,, fruntea opozijiei, daca aceasta se desfa'iura inlre marginile le-
galiti:i{ii..... Fire'ite nici propunerea lui ~aguna, nici vorbirile ,
celorlalji Romani, nici votullor separat, inaintat ca protest contra
unirii, n'au putut sa schimbe situajia. Unirea Ardealului cu Un-
garia fu votata in dieta din Cluj, pe care in 25 Decemvrie
monarhul o amana <<pilnii Ia alta dispozi\iune" ~i pennite dc-
putajilor- ardeleni a lull ~i ei parte Ia dieta ungarii, inaugurata
solemn in 14 Oecemvrie, asiguriindu-i insa, ca <<Valoarea ~i pu-
terea legilor emanate pana acum intru nimic n'au sa fie alte-
rate». 1
ln preajma izbucnirii rasboiului in doua directii: Ia sud
cu ltalienii >i Ia nord cu Pru>ii, imparatul zoria impacarea cu
Ungurii. Pana in lunie 1866 o comisie a dietei ctin Pesta 0i
elaborase, sub influenja covilr'iitoare a pacificatorului Deak, un
proiect privitor Ia regularea rela(iilor dintre Ungaria >i Austria,
pe baza sanctiunii pragmatice din 1723 >i a continuitajii de
drept, faciind insa concesiuni monarhiei prin admiterea unor
modi.(icari !n legile din 1848. Discujia asupra proiectului n'a
!.-:.
putut urma, caci dieta fu amiinata din cauza izbucnirii rasbo-
iului, care avu urmari mai fatale pentru Ardeal, decilt pentru
oricare aWi provincie a- monarhiei. O;;tirea din Italia, sub co-
. manda ,arhiducelui Albrecht raporta victorie langa Custozza
(24 ILmie), dar in nord, comandantul Benedek fu invins intre
Kiiniggratz >i Sadowa (3 Iulie 1866) de o$tirea prusiacilor, cari
pornira spre Viena. Repezi negocieri de pace ii oprira ~i avura
drept rezultat, ca prin pacea .din Praga (23 August) ctinastia ·
1
Baritiu III. 438 ~i «Cartea de aur>) Ill. 854.
236
habsburgicii )i Austria i~i perdurii cu desavar~ire rolul con~u.­
cator ce J-au avut timp de atatea secole in istoria Oermamer,
care' ajunse acum sub egemonia Prusiei ~i a tinerei .din~sti~
Hohenzollern. Iar prin pacea din Viena (12 Oct.) prerdu ~l
Vene(ia. . . . ..
Dupace Austria indura aceste prerden !nsemnate, op~zrjrer
maghiare 1i pareau prea mari conc;si~nile fac~te Au~tne"r pnn
proiectul comisiunii.' Deak riimane rnsa statornrc pe lan~a aces!
proiect, pe care 11 prirne~te ~i monarhul ca pun?! de m~ne~~r~
pen'. u viitoarele pertracti\ri ~i admijand p~incipm~ .~onhnmtaj~r
de drept, susjinut !ntre anii 1861-7 cu atata m.darJlre de pol~­
ticianii maghiari, nume~te Ia inceputul lui M~rhe ~I 2-l~a mr-
nister maghiar responsabil, conducerea carma ?
lllcredr?teazA
contelui luliu Andrassy care Ia 1849 fusese spanzurat «lll ef-
flgle>>.' Iar in 8 Iuhie imparatul francisc Iosif se incoroneaza
de rege al Ungarjei.
Impacarea Ungurilor cu dina~tia era acum p~cetluita: Mo-
narhia r. bsburgicii intra in o noua !aza de !ncercan cons:rtujro-
nale. Sis!emul de centralizare a lui Schmerling fusese mmor-
mantat cu un an inainte de Kiiniggratz $i Sadova. In 20 Sep-
temvrie 1865 monarhul sistase constitu(ia provinciilor austriace,
pilna se va ajunge Ia un rezultat de!initiv in nego"cie~il~ de
pace cu Ungurii ~i cu Croa(ii, care precum nu vorra sa mtre
Ja !nvitarea lui Schmerling in senatul imperial, tot ast!el au re-
fuzat a intrit in dieta din Pesta, pima nu ~i-au viizut asigurata
autonomia jiirii lor.
Inceputul dualismului, care a lost un succes al modera-
jiunii dibace ~i prevaziitoare a lui Deak ;;i o bi~~in(a a P?litice.i
ungure;;ti asupra celei austriace,' pentru Romanu ardekr:r, avea
sa aduca nu numai pierderea drepturilor garantate pnr, cele
doua Iegi sancjionate ale dietei Sibiene, cari jatii desj~inf~te in
20 Janie 1867,' ci ~i o vrajba regretabila intre conducatonr Ro-
manilor ;;i o totala dismembrare a lor in ac(iunile politice din
1 Szilagyi o c. 653 sq.
2 Cf. R. Charmatz. o. c. pg. 73.
s Friedjung: "Der Kampf um die Vorherrschaft der Deutschen»
vol. II. pg. 570. . ..
4 Bari~iu III. 453-4. «Cartea de aur» III. 857-8 ~~ «Telegr. R.om."
1867 nr. 50.
anii urmatori. Partida pasivi~tilor, amagita de frumoasele rezul·
tate, obtinute de Maghiari prin politica lor de rezisten(a mai
mult activit, decat pasiva, ;;i avand in serviciul sau un cnndei
ager ca al lui Bari(iu, a cucerit curand o muljime de aderenji
pentru politica de demonstrafiune faja cu dieta din Pesta, Ia
care n'ar avea ce cauta deputajii Romanilor ardeleni. Arhiereii
n'au putut fi 1nsa ca~tigaji pentru acest soiu de politica, fru-
moasa doar' prin farmecul sau de vitejie romantica, dar lip-
sita de perspectiva oricarui succes sau direct pagubitoare ·in
urmarile sale.
La con!eren(a, ce s'a (inut Ia Alba-Julia, c11 ocazia adunarii
generale din 1865 (28-29 August) a Asociajiunii, ~;laguna ruga!
din partea catorva !runta~i a prezenta imparatnlui un memorand
in !avorul cauzei na(ionale romane, s'a declarat gata a Je im-.
plinl aceasta dorinja, dar a pus urmatoarele douii condijii : I.
sa mearga singur Ia imparatul ~i 2. memorandnl sa ~·e facut
pe placul lui <<Sa nu vateme nici pe imperatul, nici pc regim»,
ca sa nu-~i cil$lige prin el «nici sie-?i, nici tza{ianei probozalii».'
N eputand priml aceste condi(ii, cafiva frunta~i (1493 de in;;i)
s'au infeles ;;i au dat autorizatie lui Barijiu ;;i Dr. Rnfiu sa ina-
inteze dan~ii un memorand" Ia tron, ceeace s'a ;;i 1ntamplat in
toamna anului 1866. Aces! memorand, sau mai cc ect peti(ie,
~ pentru care i~i dad use invoiala ;;i mitropolitul 9~!ufiu, dql
intr'o epistola a sa recunoa~te, ca in acele incurci\turi poHtice
«petijiunea noastra ar fi apa buna pe moara coroa:d ~i a re-
gimului»" - fire~te n'a putut sa aiba nici un rezultat, afara dear
de cele 10-12 cuvinte de politeja ale monarhului catrii Dr. Joan
1 De~i Ia Alba-Julia nu s'a tinut a.tunci o conferenta politidl. formal a,
ci numa:i o sfatuire intima, totu~ profesorul din Blaj Dr. loan Bob a publicat
mai tarziu in Oazeta Transilvaniei (1867.- Nr. 5) un fei de protocol al :1cestei
sfatuiri, protocol stilizat cu vadite ascuti~uri contra lui ~aguna, ·care intr'o
epistola a sa (Scrisori apologefice pg. 44) ii contesta autenti-:itatea scriii!d:
«Dr. Bobu descoperirile mele le traverseaztt ~i le falsifica inaintea publiculni
cu o indiscrefiune rusticmul, ce manifesteazii o nematuritate politica, impreu-
nata en o tendentiozitate malitioasa ~i nemai auzita In analele discntiunilor
confidenVale» ...
' Pub!. Ia Bari/iu vol. III. pg. 422-430.
' Ibidem pg. 523 1
 :23$
Rajiu, care se prezentase singur In audien\ii (31 becemvrie 1866),
fiind Bari(iu bolnav. 1 . poate sa aibii o valoare politicii practicii, decaf acolo, unde e
;>aguna sim(ea ~i el, ce !ntorsa!uni nenorocoasa, a adus
cu sine dezastrul deJa Ki:iniggratz pentru politica nationala, dar
intelegea bine, ca a schimba aceastii situatie dificilii, nu sta in
puterea Romilnilor. Bari(iu aducea ca exemplu tactica politi~ii ~
Croatilor, cari nevoind sii meargii Ia dieta dm P.esta: au reu~1t s~
asigure tarii lor un terc de oarecare autonom1e ~~ credea, ca
p 1 'ocedil~d astfel, ar fi putut ~i Romanii .ardeleni sa. !':'pedec~
unirea definitivii a Ardealului cu Ungana. $aguna msa vedea
bine, ca exemplul Croa(iei nu se potrive~te cu soat:lea Ardea-
Jului, care e o tara locuita de 4 nationalitii(i, cu sentimente ~i
aspira(iuni politice ·atat de diferite, pe cimd ~roa(ia e .un stat
unitar, locuit de o popula(iune slavii, care ~~ m !recut ~1-a ~hut
afirma i~dependen(a lata de elementul maghiar, iar acum avea
\'(i·
1 Pentru aceasta peti1ie maiestatica, pe care ~aguna o reprobii 1 soco-
;I,;.
I,:.,., tind-o compromitatoare pentru cauza na1ionala, s'a iscat intre Oaze!a
.::1')' Transilvaniei si T~l. Rom., recte: Baritiu ~i Cristea o inver~unata polem1e
If in care acela 'numi pe redactorii ~i colaboratorii Tel. Rom. "argatii unei
clice, «poltmni frico~i>> «sclavi inllscuti>>, cari <'scriu pasquile ~i c_omit
I.. _,,
·1',,' .:.1
!;-:-: ~ asasinat- moralicesc - sub firma unui nenorocit redactor, care nu 9he ce
t'
·r''I ··r1'.' .'.',
~e intdmpld cu- el». N. Cristea, -care numai de 1~ luni purta conde.iul ct:
gazetar, multllme~te lui Bari1iu pentru acest «lexicon bogat de cuvmte ..ey1
!!t·'· i
s:lrac de idei», spunUnd, ca altceva ar fi a~teptat deJa un o~ ca Ba.ntm
~<Odinioanl pretinsul Nestor national» 9i ca e ~<paguba de cet 31 am de
gazetllrie ai lui B.», caci ~<C~ne a fll~ut ~donchi9otiadele, cari ~rau.. ~a. n~
pasquileze 9i compromit& natmnea acum m m~mentele cele mal cuhce».
Tel. Rom. 1866. Nr. 96., iar Ia inceputul anulut urmiltor (1867. Nr. 8) sub
titlul: Resentimente se publica un articol (semnat Democrit), care acu.za,
poate pe nedrept~ pe Baritiu, ca. el ar fi ~<Stricat t~t ce. a fosAt solzda~ Ia
Rominh caci «mai bine voHt a fi primul in satul fractmnel, decat al. dmle~
, in Roma)); de9i a fost chemat in 19 Noemvrie 1865 la conferenta dm Cluj,
·Ca ~i la cea din Albawlulia in 1866, totuey n'a voit s:l ia parte~ iar du~J~ ac:ea
spunea, ca. ce S'a facut acolo, ~u e bine>l, Tot In acest arhc?l .e nd1c.u.hzat
memorandul lui Ratiu 9i Baritiu, inainte in nurnele a 1493 m~I: . Bantm a
voit sa fie 9i el pus in 9irul lui Klein, Adamovici, Moga, Lemem etc., ·dar
ace~tia se razimau pe milioane de Romani, iar el numai en o tru~<'l. ca .a
lui Epaminonda, 9ezfind frumos Ia Tennopilele f~bric.ei d.ela !-e~ne~tt a ra~btt
cu petitiunea pfina Ia tron .... De s'ar scuta Klem ~1 cetlaltt dm ~orm~nt,
i ar vedea, cum cauza nationala in loc sa se prezmte ca ~<O ~(,laza pubtu:_o-
9 ~<Scrisori apologetice» Sibiiu 1867 pg. 32~33 9i .(<Tel. Rom." 1867
politicti, se infll1i~eaza ca· o cer~itorie. ambi(ioas~ a particula~1lor,. de.v:m~~
pe mfina oficiilor administrative, ei ~l·ar a~open fa1a de ru~me ~~ a1 1nt1a
iara in mormilnt.. ,))
~i pu!erea necesar~ pen!ru aparat·ea dreptului istoric, .care nu
· sprijinit pe forte real e. Romilnii nu aveau 1nsii nici pregatirea
de lipsii, nici suficienta forjii organizata, spre a salva numai ei,
p1·in o politicil de pasivitate ~i demonstratiune fajil de dieta din
Pesta ~i chiar in opozitie cu celelalte natiuni ardelene, autonomia
acestei jiiri.
Deaceea exclamii ~aguna, intr'o scrisoare catrii mitropo-
litul $ulutiu: « Vana sine viribus ira>> ... concretizilnd situatia
~o~iticii prin urrnatoa_rea imag~ne: «Cilnd dupa varsarea repen-
tma a unor non gre1 se umfla gilrla ca un povoiu, ce rupe ~i
smul!(e cu. sme roate ce-i stii !nainte, atunci omul intelept a~­
teapta pu(m Ia o margme, pilna se mai alina miicar prima
veh~menjii a to•·en~ului, sau, dacii a apucat a fi riipit de acesta,
apo1 nu se !ncearca a-1 opn cu bra(ele d1rect opuse,. pentrucii
a~a cufundarea ~~ priipiidirea lui e neincunjurabila, ci liisilndu-se
cu. incetul ciitra acea rilpa, ce i-se pare mai acomodata pentru
scapare».l
A~adarii ~aguna, riizimat pe fagaduin(a cuprinsa' in con-
vocatorul dietei din Pesta, Ia sfilr~itul anului 1865, cii drepturile
najiunii romilne nu se vor altera, indeamna pe Romilnii arde·
leni la activitate parlamentarii, in credin(a, ca mai bun· rezultat
se va putea ajunge pe aceastii cale, decal lasilnd locul altora,
stand acasii ~i tacilnd. Chiar ~i dupace leg:ile sanc(ion.ate ale
dietei din Sibiiu furii desfiinjate, ;>aguna a riimas statornic iu
aceastii piirere a sa, avilnd convingerea, ca !ntre orice impre-
juriiri ~~ pe lilnga orice forma de stat, Romanii trebue sa fie
in continua activitate politica spre a nu scapi! terenul cil~tigat
~~ care pierdut odata, cu anevoie se poate recucerl. Politica
pasivi~tilor o aseamiinii cu !nciipii(inarea ciilatorului, r.are pleacii
Ia drum pe vreme buna, ~i apucandu-1 un viscol mare cu triis-
nete grele, el nu vrea sii se rdugieze Ia adapostul din apro·
piere, ci stii in mijlocul drumului, protestilnd contra ceru!ui,
care ar fi dator a se insenina de !rica protestelor lui.
Jar in vara anului 1867, mergilnd Ia Bra~ov spre a con-
duce examenele dela gimnaziul roman, rostl acl un important
discurs politic, din care iasii Ia iveala optimismul lui ne!nvins.
1
Nr. 12 a se vedea 9i alte parabole politice ale lui ~aguria !a Baritiu v. III,
pg. 459.

Ariit~ndu-~i nernuljilrnirea laja de redactorii Oazetei, care nu-1
mai slabiau cu ata-curile lor, scriind, ca testimoniile de maturi-
tate iscalite de ~aguna n'ar fi valide ~· a. - spune, ca «nu ·
avem cauza temeinica a ne phinge asupra prezentului, pentrucii
acesta e o urmare fireasca a trecutului; ca este gre~ala mare
din partea celorce scriu prin ziarele noastre najionale, lara sa
studieze din temeiu starea lucrurilor, ~i grabesc a descrie tre-
cutul ~i prezenful, cum n'a fast ~~ nu este ~i prin aceasta sparie
lumea» .... «Voiu, Domnilor, - continua ~a gun a ~ ca sa mil
pricepeji. Deci vii ~i spun convingerea mea, ca toata politica
mea, incepiind din toamna anului 18~5 ~i piina astazi este, ca
noi sa ne punem pe acel teren, ce ni-l desemneazii Maiestatea
Sa. Politica aceasta astazi nu mai este a mea excluziv, ci a tu-
+uror acelor barbaji, cari dimpreuna cu mine au luat parte Ia
dieta deJa Cluj, in toamna anului 1865 ~i fiind alqi deputaji
~i regali~ti s'au infaji~at Ia diet a din Pesta; din ziarele noastre
lnsa vad, ca unele voci se ridica pana Ia desperare, pentruca
legile aduse in dieta din Sibiiu Ia 1863/4 s'au pus afara de va-
loare ~i fiindca ~i noi Romiinii ardeleni vom avea sa ciipatam
pe viitor legi din Pesta. Eu desperarea aceasta nu o pot afla
indreptiijita, caci cauza o iau din punct de vedere al legii car-
din ale de stat, ceeace Ia noi e sancjiunea pragmatica; legile
din 1863/4 nu ne-au actus aur, a~a ~~ cele din Pesta nu ne vor
aduce aur, ci precum acelea nu .ne-au implinit dreptele noastre
a$feptdri in privinfa cauzei nafionale, a$a nici aceste nu vor ji
mai bune; de aceea trebue sa ne punem pe teren legal, adecii
sa ne lnfiiji~em in legislajiune, ca acolo cu btirbd(ie romand,
pe cat se va putea, sd adw:tm Ia valoare prindpiul egalei ln-
dreptd(iri na(ionale. Destulii paguba a avut ~~ panii acuni cauza
noastra najionala, ca nu au urmat toji ale~ii . najiunii noastre
astfel ~~ doresc ca toji biirbajii no~tri sa se irnprietineascii cu
convingerea politici! unanima a regali~tilor ~i deputajilor dietali;
duca-se acolo ~i poarte-se spre binele comun al patriei ~~ spre
binele particular a! najiunei sale, precum fac ~i biirbajii altar
natiuni» .... 1
Dorinja lui ~aguna insa nu s~a implinit. Solidaritatea na-
jionala a riimas sdruncinata pentru multi! vreme. Jntre activi~ti
~~ pasivi~ti s'au desfii~urat lupte ziaristice aprinse ~i pagubitoare
din punctul de vedere al interesului najional. Nu numai biir-
bajii politici ~~ ziari~tii, ci ~i tinerimea· universitari! s'a desbinat
atunci in doua tabere, din care una se lnsuflejiit pentru politica
1 <<Tel. Rom.» 1867 Nrii 52 ~i 53.
241
paslvls!ii a lui Barijiu, Jar ceealalta urma slaturile ln!elepte ale lui
~aguna.
I'
r Tinerimea. din mai millte centre universitare trimisese adrese
de a~er~n(a .lUI. Bari(iu, fiindci! politlca acestuia piirea mai fru-
~oasa. ~~ ma1_ v1teaza. Astfel ~i o fracjiune a studen\ilor rorniini
ct;n V1en~ ~ra pentru Bari(iu, ciiruia ii ~i trimite o adresii pe
\
cand maJontatea. hotiirise lntr'o adunare (inutii anume in ~cest
scop: ca studen(1mea «sa nu trimita din partea ei nici 0 adresii>>,
dup.acum. sene prez1dentul acelei aduniiri' «Gheorghe baron
Vas1lco, ngorosant in drepturh>, .
.· De~l po!itica pasivitajii ~iimase deocamdatii biruitoare (con-
fennja dm Mercurea 1869) ~~ atacurile, - ciind faji~e, ciind asJ
cunse, - ale z1arelo~ «Oazeta Transilvanieb ><Albina» ~i «fede-
1ajmne~" Ia adresa lUI ~aguna sporiau necontenit - el a indurat
cu .res1~n~re barbiiteasca, s'ar putea spune, chiar cu lini~tea
un~1 Anshde dm vechime, som·tea, pe care nu 0 meritase,
Scaderea popularitatii sale - de~i nu putea sii-i fie pe plac _
nu 1-.a de.sgu~ta~ dupacum nu putura sa-l amejeasca mai nainte
0
c~lmlle _e1. N a mcetat insa, direct sau indirect, a cerca prin
z1ar~l sau, sa abata pe Romani deJa pasivitatea, pe care 0 so-
colla foarte nenorocoasii pentru ei. «E timpul suprem _ scriit
•Tel. Ro~.» la 1872 - a ne mi~cit din indi(erentismul moha-.
medan;, pastra~ ~e 6 ani incoace, de ciind se face de noi farii
de .n~1 mtreaga. Impiiliirea bunatajilor - consti!ujionale» ;' «mai
pujma poez1e ~~ r.o~a?ticism ~i mai m~ltii sobrietate in politicii,
~~ ~om a1unge ~~ lara de a lnjura pe cineva, Ia scopul nostru
don!».'
lndemnurile aceste n'au prins insa decal abiil Ia 1905
dupace desfa~~rarea evenimentelor politice au verificat intrutoat~
0
prevedenle lUI $aguna.
-
~:Tel. Rom,)) 1867 pg ... lll. ~f. ~i "Conv. 'Lib an. 37 Nr. 4. pg. 300.
:~1. ~?m. ))1872 Nn,I 11-38 seria de articole: ,,Motivele si rezal~
fatele pastvitdfu; Ia 1872 ~aguna avea de giind sa . '
·t' ·1 r . convoace un congres
n.1 wna ~po the cu scop de a decreta activitarea parlamentara. fn 28 Ap T
!87~ adresea_za mitropolitului din Biaj o epistola, in care d~claril. ca prim:~;:
~nv~tarea m_a: ~ultor Rom~<ini ..de a pa~l iara~ in fruntea mi~carilor politice
atwnale $} rl 1 oagil. sa-l m~tnnteze "despre inceperea initiativei caci zil 1
repe~e tree una du~a alta ?i timpul este suprem a face 'cele :ecesare ei:
fol?s~l mult cercate1 noastre natidni romii.ne». Dar acest congres lllt s'a
ma1 tmut ...
3
• Art.: "Politica ¥i poezia». «Tel..R.om,» 1872 Nr. 22.
16
 242
De altfel, chiar deJa lnceputul crizel din 11365, $agurta nu
~i-a pierdut cumpiitul, ci priveit situajia cu destula lini~te ~i in-
credere, avand convingerea, ca Romanii i~i pot crol soartea
lor, ~i independent de guvernele ~i sistemele politice, ce s,e
vor. succeda. Pentru aceasta concep(ie e caracteristic urmatorul
pasaj dintr'o epistolii: ' "· .... noi nu avem alta sii facem, dec at
s!! gandim Ia ouiile, care raman naturei lor consecvente, fiirii
privire Ia. cloca, sub care se pun ele spre clocire. Ouiile rajei
puse sub giiinii, dau pui de raja, iar cele de giiina puse sub
curcii dau pui de gainii etc. A~a ~i noi totdeauna trebue sa ra-
manem R~mani, fie cum va fi regimul ~i maxima lui. Se in-
jelege de sine, cii precum pana acum a~a ~i spre viitor ne
vom jinea cu credin\ii neclati.ta de fmpiiratul ~i regimul lui le-
243
ttrn6.scilto~·l_ai lmprejurar-ilor, vedeau ca planul ll.Cesta nu se va
putea reahza cu u~urin(a. Dar pentru toji era o veche dotin(ii
cre.~rea u.n!'i inst~tujiuni: :are pe liinga ocrotirea literaturii ~i cui~
tun_J ; oman~~tr, sa poata Impreuna pe Romilnii ardeleni, desbi-
n~(r I~ doua confesiuni, sa cimenteze legiiturile de unitate ·
fra(1e .mtre . ei, ~i sa aile mijloacele 'necesare pentru raspilndire~~
cultum najronale in paturile Iargi ale poporului.
Aceasta institu(iune culturalii era deci menr " ·
unitatea najionalii ~~ sa paralizeze dupa putin(ii ' a _.sa expl nme
rte · · It d' ' , pun mr1 oace
'. -~ a.re ~~- cu "ura1e rv~rg~njele co~fesionale. lmprejurarile, intre
carr rzbutrsera conducatoni Romanilor a-i da fiinja v· t 't .
Sunt urmatoarele: Ie UI oai e,

giuit ~i cii de orice regim revolujionar ne vom ferl. Apoi se in- La sfiir~itul d~ceniului (!'859) apiirir in «Aradul vechiu» un
jelege de sine, ca eu nu zic nici aceea, ca sa documentam o fel de alm:nah. hte~ar,_ intitulat «Muguri»,~.<iedicat «sexului
frumos 1 oman>> ~~ alcaturt <<prin conlucrarea -~imei ci · 1 ·
1
independenjii fiirii margine, caci cea dintai ne-ar arata pe noi
de minoreni, ~~ cea a doua de «iibermiithig»; a~adara !oatil studi . .
1 1or grmnazrale · . enca e ~~
.. oase a case superioare», cuprinzand 59 po-
doctrina mea o reduc Ia proverbul ncistru: ifd #. taci !» ... ezn, parte originale, parte reproduse din autori cu .renu
Aceastii carte indemna pe Zaharia Boiu sa" scrr·e . . me.
o 1ecensmne
sever a, sp~nand, ca tot ce e bun intr'ansa nu e propriu ~i tot
_v .. " '

ce .e proJmu, nu e bun, afarii doar' de 3 poezii ale l~i Ata-

VII. nasre Manenescu, cari sunt «ca trei fire de. miiaheran pr·· t.
• · 1 c ·· h
urz.ICI>>. . ntrca severa a lui Boiu avu darul a provo<:il 0 d' -
m te
Staruintele lui ~aguna pentru infiintarea ,Asociatiunii tran- cu(re .senoasa ~i folositoare pr·in faptul, ca s'a accentual · ~s.
silvane". Activitatea lui ca prezident al acestei institutiuni. - necesrtatea societatii literare, s'au indica! chiar ca"r'le ,· ~~lr ~
1

Rezultatele, ce objinura Romanii ardeleni pe teren politic
in anii 1863~64, au lost de o durata foarte scurta. Cu multmaHrai-
nice ~i mai sigure s'au dovedit succesele realizate de ei, in
acest timp, pe teren cultural. Intre institujiunile romane~ti, create
[a Jnceputul erei constitujionale ~i cu sprijinul deciziv al lui ~a­
guna, Ia primul Ioc trebue amintitii «Asociajiunea transilvanii».
Lipsa unei societaji literare sau culturille incepuse a fi
simjita ~i de Romani, inca pe Ia sfiir~itul veacului al XVIII-lea,
· cand se infiinjase o «Societate filosoficeascii» in Sibiiu. Pe Ia
inceputul anilor 1850 conducatorii mai tineri ~i mai ideali~ti se
giindeau Ia infiinjarea unei academii romane, al(ii - mai buni
\ D
din 20 lunie 1865 ciltra dl. L cav. Pu~cariu, ·a ci'irui corespondenta
1
1 · · ,r miJ oa-
ce e po1nvrte pentru implinirea acestei vechi dorinje'
.· " cerespon~entul «Telegrafului Roman>> din Tara Oltulu'i,,
arata, ca nu a tat studenjii aradani sun! de vina pentru versurile
slabe dm almanahul «Muguri» ci mai mull socr'et t •
., " . .. ' . a ea roma-
neasc~ Insa~,_ deer Imprejurarea, ca ei n'au avut de unde invii(a
. sa sene wmanqte, . frumos ~i core ct. <<Adevarat, ca cop iii del a
Arad & .Comp. cu rder ungure~ti, cu sintaxa germana ~i cu .cu-
:n~e la~me~ti nu putura !'ro.duce o carte romaneascii, ~i cu atiit
ar pu(m o carte poetrca; msa oare avem noi un Partenon
• 1 Tel. Rom. 1860 Niii 8-9, la critica lui' Boi.ti
At "
. r. . · yandor (Nr. 13) lufindu~9i elevii in apilrare.
nlspunde profesorul
1860 dz «Tel R.o~,» 1869 Nr. 12: cf. 9i bro1,lurica: «Reminiscenfe dilL anal

cu ~aguna e dintre cele mai interesante. e un conhmporan» Sibiiu 1897 pg. 13-14 de unde se vede a t
·~orespondent. era d. /, Pufcaria. ' I c aces

10.
244
roman, ni~te sarbatori oiimpice, unde s/1 aud/1 pe batrlini romli-
ne~te ?>>.
Aceasta lipse~te, cum a lipsit in tot trecutul roman esc, care
in parjile sale mohorite se caracterizeaza, intre altele, ~i prin
totala «!ipsa de reuniunb, pe cand «daca am avea, nu o aca·
demie ca a Ungurilor din Pesta, ci numai o reuniune modesta
ca a Sa~ilor din Transilvania, cea pentru cuno~tinja jarii («Ve-
rein fiir Landeskunde»), o reuniune d. e. pentru cunoa$1erea li-
teraturei romane ~i pentru cultura poporului roman, daca ne-am
aduna sub forma asta legalii in tot anul odata la Bra~ov, apoi
la Sacele, la Zarnqti, la Fag'ara~, la Sibiiu, la Ra~inari, la Sa-
li~te, la I-Iajeg ~i a~a mai in colo, · unde s'ar gasl ni~te cuartire
modeste pentru confluenjii reuniunei, apoi am trece ~i Ia Lugoj,
Lipova, Arad !ji mai pe urma, la Cernauji 9i Suceava - daca
din o contribuire, ce o ar hotari statutele s'ar forma un fond
pentru o biblioteca romanii, muzeu roman 'i· a. -- daca literajii
no~tri, ~i mai ales cei incepatori, mai nainte de a-~i da lucra-
rile lor pe' mana fiilor lui Guttenberg, le-ar a9terne acestei re-
uniuni spre o reviziune literara - erect, ca atunci ne-am puteil
cunoa~te mai intai s\abiciunile noastre, apoi am putea indrepta
'li pe ale tinerilor mai cu datornicii crujare, lara sa aibi scarbe,
farii de a-i descuraja ~i a-i desmanta poate pentru totdeauna
deJa literatura ... atunci i-am face atenji ~i Ia aceea, ca nu fie-
care are aplicare naturalii spre poezie, ~i "sila e inzadar; cii nici
nu e de lipsii a se face toji deodatii poeji; cii poezia cre'jte
mai lesne pe fejele de cat pe dosurile Carpajilor; ca spre re-
compensa noi aici a vern alte fantani literare de exploatat .... ·
anticitiijile, istoria 'ji geografia romana, mineralogia, botanica,
fauna ~· a.>> ...
Curiind dupa aces! ape\ ziaristic urmeazii, tot in coloanele
''Telegraiuluh,' o corespondenja" din Blaj, scrisa de proiesorul
loan Rusu, care insista !ji el .asupra foloaselor, ce ar putea sa
aduca o societate literara, 9i indeamnii pe Romani a nu mai
sta «cu manile in san, .sa le pice rilura in gur:l, ci sii-$i uneaSdi
puterile ~i \uminile minjii ...., sa nu cruje nici jertie, nici oste-
neala pentru un scop nobil, caci numai a~a vor scapa de ju-
decata lumii ~~ de osanda posterita\ih.
1 1860 Nr. 15 ~i «Reminiscente)> pg. 24-8.
' dto 11 Aprilie 1860.
245
. In 10 .M~iu 1860 ,9aguna a !naintat apoi guvernatorului
Liec~tenstei~. m ~ceasta chestiune, o peti(ie subscrisa de 171
Romam, petijie,' tn care se cerea guvernului sii adn11't' · .
unei d - . . ' a tmeJea
~ unan conshtuante («consultatoare>>) in Sibiiu.
. In r~spunsul sau (12 Iulie 1860) adresat lui ~aguna car
er~ atune! Ia senatul imperial in Viena, guvernatorul Lie~hten~
stem spun e, ca, •mam · te d e a admite adunarea ceruta tr b ,
i se fadi t 1 . .. , e ue sa
. cun,o~cu. ce pu(m m liniamente generale, proiectul
ct: ~~~~~lute, cac~ dansul nu poate incuviin\a constituirea unei so-
cie a I cu tendm(e excluziv najionale.,
lui s~·upa pi:imirea acestui raspuns ~aguna ~·a adresat curand
I
I Ijm, Clpanu ~~ I. Pu~cariu cu rugarea de a elab .· i'
care cate · t d ' ota Je~
. . . u~ pro1ec · e statute !ji .a i-le trimite spre intrebuin-
(aie. Dm ace~te 3 proiecte a combinat insu'i unul, lnaintandu-1
~~~~rnatorulm .cu ru~ar~a <<Sii binevoiasca a-1 sub'jterne Maie-
aju Sale ... ~~ a miJloci incu viin(area lui cea do rita de o na(ie
care_ a d~t nenumiirate dovezi despre alipirea sa ciitrii tronul
ma;estattc ~~ a! carei patriotism carat •i stra'I'n de o . .
'r t 'b' y nee sepa-
I_a Ism os ens~ II se dovede'jte !ji cu §-ul 4 a\ statutelor und
1Impede. se Zice, cii_ membrii acestei Asocia(iuni pot fi d~ oric~
1e11g1e ~~ na(Ie>>.,
Dupiice priml raspuns favorabi\ deJa guvernatoru! Liech-
tei~stem, convoca pe ziua de 9;21 Martie 1861 Ia Sib" t i·
Cel 171 d , . . IIU pe Orl
• e 111'jl can au subscris petijiunea din 10 Maiu 1860
In edificiu\ sen:inarului s'a jinut sub prezidiul lui Sa ~na
adunarea conshtuanta, care a discuti't ~~ aprobat statutet'e g S·-
g!Jna deschJse adunarea prin 0 fru'moasa cuvaritare, co~u"n~­
c:nd rezul,tatel~ staruin(elor, ce s'au pus pentru !nfiintarea ace-
s e~ sociela!I; ~~ ariitand, ca <degile patriei noastre sunt d.
lura pr~gresiva, de~li~tr'un punct inca ne apasa, adeca in pt7nc~~;
Sibiiu 11~~z~J~A~e~e~~~ivit~~t,~e fa ur~irea \'>i ln.(iinfaYea Asocia(iunei Transilvane,
. . ' pe,I,Ia ar fi fost sensa de Dr. loan Ratin (cf ·Rem·
. ~ ..pg · 10) - '(._j com pusa, cum se exprima Baritiu (III 28)
mscente» v ,
·I-, •
~~r~m~ atat .de pipaiti, umiliti, respiratori de lealitate, pe cat se ~uteau~f;~
Im a geimana, bogata de expresiuni placute despotismulur· '
2 Act et 12 · >J.
in ost~ns.ibl:r \~~i~;~et:.e~~~t~~ u:~n-e!~~s:~b~~~;;n:;;,:I~:~~geennz~a~uo:lda1 1gitatedn
A ssoctailon». en e
' Acte etc. pg. 15 ~i pg. 94 (§ 5.) I
],
 246
nationalita\ii>> ;' termini! cu urmiHoarele cuvinte de imbarbatare,
cari pe langa un ape! calduros, cuprind ;;i o promisiune so-
lemna, implinita din partea lui cu prisosinja :
<< ... monumentele materiale ale unui period cult se pot nimicl
prin mani barbare '1i o natie ·Jibera se poate lipsi de libertate
prin ni;;te legi draconice; in sa monumentele spirituale '1i mora-
vurile cele bune, precum ;;i valoarea lor raman pentru toji
timpii nerasturnavere, caci acestea sunt mai presus de orice
putere silnicii ;;i fizicii; de ele nu se poate atinge mana barbarului;
furul nu le poate fnri\, moliile nu le poate manca. fiind asadarii
problema noastra a inainta literatura, cultura, industria si agri-
cultura najiunei noastre, adeca a inainta starea spirituala si
materiala a poporului nostru. vrem a de$feptd prin myloace
nafionale jacultdfile, va sa zica, cugetdrile cele senine $i serioase
in poporul nostru, ca sa cunoascd fiinfa $i destina(ia sa '1i sa
o ;;tie intrebuinja sprt tot binele, precum ;;i alte najii lac astiizi
aceasta ;;i precum cere spiritul eel civilizatoriu a! seco!ului nostru;
darurile lui vor garantizi\ viitorul eel mai ferice al mull cercatei
noastre najiuni ;;i o vor feri de ni;;te lovituri ucigatoare de
religia ;;i limb a ei.- Aceste convingeri mari sa ne insuflejeasca,
· Domnilor, pe noi toji, ;;i atuncea tare erect. ca cerul va in corona
cu flori de mangiiiere intreprinderea noastra, si va asculta ruga-
ciunea mea, prin care cucerindu-ma il rog, ca sa reverse bine-
cuvilntarea sa asupra asociajiunei noastre, caci tot darul desavaqit
vine de sus, dela parintele luminilor.
. In sfilr;;it din parte-mi rna oblig, ca voiu sprijini scopul
asociajiunei noastre, !neat va sta in puterile mele, ciici aci voiu
fi norocos a auzi sunetele cele dulci ale limbei mete materne, care
la strdini nu s' a fnvrednicit de aten(iune, insd acetea cu atiita
mai scumpe sunt inimei mete».'
La sfar;;itul adunarii (;;edinja Ill.) Barijiu muljl\me;;te lui
$aguna <<pentru ostenelile ;;i sacrificiile, ce a binevoit, precum
in nenumarate cazuri, asa ;;i cu ocaziunea aceasta, a Je aduce
·in cauza najiunei»" ;;i il roaga sa staruiascl\ si mai departe in
favorul acestei asociajiuni «piina Ia deplina ei lnfiin(are prin
. aprobarea preainalta a statutelor ;;i pilna Ia prima adunanja ge-
neral3.» ...
Statutele discutate si primite in aceasta adunare $aguna
le inainta din nou, prin guvernul ardelean, Ia Viena, de unde
primind in Septemvrie aprobarea preainaltii, el convoca pe ziua
< Ibidem pg. 40.
' Ibidem pg. 47-48.
s Ibidem pg. 36,
247
de 23 O~tomvrie (4 Nov.) Ia Sibiiu «pe to(i inteligenjii na(iunii
no~stre, cari voesc a fi membri <<Asocia(iunei», spre a lui! parte
Ia maugurarea si deplina constituire a aceleia;;i». 1 In discursul
maugural rostit cu acest prilej $aguna spune, ca «Asocia(iunea
are o problema pe cat de nobiia, frumoasa ~i unicd in felul
sa~ a~tazi in .intr~ag~ noastra najiune din toate parjile» .. , <<pe
a~at $1 de .s~r~oas~ ~~. grea, pentruca cere o perseveran(d de fiet
$l an sacriftcta dtn tntmd». Schijeaza apoi pe scurt Juptele, ce
a purtat el cu ,ministrul Thun pen.tru promovarea culturii na-
jionale in dereniul absolutismului, ~i pa;;ii, ce i-a facut pentru
infiin(area «Asocia(iuneh, terminand astfel: Domnilor, masa
dulcei" maicei noastre este pregatita pentru oaspeji multi; maica
noastra a fost pima acum imbracata in doliu dar de acum
in~int~ s~ _lmbraca in haina de nunta ;;i poft~~te Ia mas a pe
tojJ f111 Sal, Ca sa straJuceasca ;;i ea in $i CU casa sa $i Sa ino-
iasca pe fiii sai, precum se inoiesc tinerejele vulturuluh ... ' La
cuvantarea lui $aguna raspunde' Cipariu prin clasicul sau discurs
des pre importan(a · limbei najionale, a acestui «tesaur ... dulce
ca sarutarile maicu(elor noastre, cand ne aplicau Ia sanul lor,
tesaur mai scump de cat vieaja; tesaur, care de !,am fi pierdut,
de 1.-am !'ierde, de vom suferi vre-odata, ca cineya cu puterea,
cu ln;;elarmnea, sau cu momele sa ni-l rapeasca din milnile
noastre, - atunci mai bine sa ne inghi(a pamAntul de vii, sa
ne adunam Ia parinjii no;;tri cu acea milngaiere, · ca nu am tradal
cea mai scumpa ereditate, lara de care nu am fi demni a ne
numl fiii lor: limb a romilneasc1t»,' >i adauge: "Un razim nationa-
litd(ii romane se implantd astdzi, ci speram, cii asemeni r~zime
de asta ~i de alte forme se vor implanta ;;i de aci inainte '1i mai
multe ;;i mai puternice>>.'
A;;a, dupii 16 !ani, computate din 10 Maiu 1860 pil.na in
13 Septemvrie 1861 - scrie m~i tarziu Bari(iu 5 - inteligenja
poporului roman ajunse ca. sa-;;i ca;;tige un Joe de convenire,
unde sa nu aibii a face nici cu scolasticismul teologilor, nici a
1
Ibidem pg. 80.
' Ibidem pg. 81- 85.
" Ibidem pg. 87.
' Ibidem pg. 89.
5
0. Baritiu: «15 ani din activitatea Asociatiu-nii transilvane» cf. re~
vista «Transilvania» 1888 pg. 144-5. '
?48
se arunca in valtorile politicei militante, ci a se margin! pe campul
eel de altmintrelea foarte Jarg, totodatii frumos ~i diiti\tor de
vieaja al literaturii ~i al ~tiin(elor, precum ~; a cauta neincetat
mijloace, nu fantastice, ci reale ~i oneste spre a lumina, cultiva,
inavuji ~i ferici pe popor, pentru~a sa fie fericitii tara».
Cu ocazia constituirii s'a adunat suma de 5600 fl. deJa
212 membrii, cari au contribuit cu diferite sume deJa 5-210
fl.; prela(ii premergand ~i ad cu frumos exemplu, au daruit pe
seam a «Asociajiunii»: ~ulu(iu 2000 fl., iar $aguna 1050 fl.
In ~edin(a a 2-a s'a ales ca prezident pe !imp de 3 ani
(in sensu] §-ului 11 din statute) ~aguna cu 75 voturi, faja de
20 date pentru ~ulujiu, 17 pentru Andreiu Mocioni ~i 11 im- .
partite intre aljii.' Cu unanimitate au lost alqi Cipariu vicepre-
zident ~i Barijiu secretar primar, iar ceialal(i funcjionari ~i un
comitet de 12 in~i - cu majoritatea voturilor. In semn de re-
cunoa~tere a meritelor literare 24 de Romani, din provinciile
austriace ~i de peste m·unji au lost alqi membrii onorari, tot
asemenea ~i 3 straini: contele 0. Csaki «pentru ajutoarele fa-
cute ~coalelor ~~ literaturei romime~ti, Aurel Kecskemeti, redactor
Ia «Siirgony> in Pesta ~i Dr. E. l. de Tkalacz, redactorul re-
vistei «Ost and West» din Viena - «pentru favorirea limbei
romane». 2
In ~edin(a a 4-a ~i cea din urma se decide a se !mpilr\l,
lncepiind cu anul ~colar 1861/2, !ntre 10 studenji lipsiji de mi-
jloace, o sumi\ de 600 fl., apoi in lipsa unui local propriu, $a-
guna propune ~~ adunarea prime~te «ca o odaie din Seminarul
diecezan sa se adapteze spre scopul acesta'/ Adunarea se in-
cheie prin urmatorul cuviint potrivit a! lui ~aguna: «Ne-am
adunat in caritate, ne despiirjim in caritate. Dea Dumnezeu, ca
pilnii Ia capatul veacului sa fie tot a~a. Sa ne mai intiilnim Ia
masa mamei noastre comune; sa ne indulcim de limba, dena-
jionalitatea ~~ de toate cate sun! ale Romilnului. Lua(i seama,
in ce mometite ~i in care epocii viejuim. Popoarele mai nainte
au putut triil lara literaturi\; iar astiizi a~a ceva este curat peste
putin(il. - Feudalismul aristocratic s'a delaturat prin desvoltarea
' Acte pg. 63.
'Acte pg. 73-74.
' Ibidem pg. 79.
249
puterii morale ~i cunoa~terea legilor fire~ti; a pii~it in locul ace-
Juia egalitatea de drepturi ;;i egala indreptajire, sa nu uitam
insa, ca puterea minfii ~i a geniului, ~tiinfele ~i artele sunt, care
tn zilele noa$tre dau popoarelor tilrie ~i le asigurii viitoral>.'
*
Ca pre~edinte al Asociajiunii a participat $aguna Ia ~edin­
jele comitetului ~i a condus trei aduniiri generale, deJa cele-
Jalte fiind impedecat prin necontenitele Jupte, ce purta tocmai
atunci pe t~ren politic, bisericesc ~i 5colar. La distribuirea aju-
toarelor pentru studenji era totdeauna cu cea mai mare aten:
(iune ;;i, dacii pentru vre-unul dintre studenjii cei buni nu se
ajungea ajutor din fonduriJe. extrem de modeste ale Asocia-
jiunii, nu sti\tea mult pe ganduri, ci ii oferia din al siiu, ciici
pentru cererile oamenilor harnici Saguna avea totdeauna ure-
chia ;;i punga deschisa. - Cu toate acestea s'a intiimplat sa
aiba ~i unele nepliiceri in aceastii funcjie a sa: deoarece con-
fesionalismul stramt ~i unilateral n'a putut fi stilrpit cu desaviir-
~ire niciodata dintre Romani, oricate afurisanii s'au rostit asupra
lui, in public ~i in particular, intr'un an i s'a adus lui ~aguna
invinuirea, ca Ia stiiruin(ele lui din fondurile Asociajiunii se dau
toate stipendiile numai studenjilor de religia ortodoxa. lnvi-
· nuirea era insi\ Jipsita de orice temeiu. ~aguna a ariitat, cii
tocmai in anul respectiv nici un studerit ortodox n'a lost aju-
torat de Asociajiune, ci numai uniji.
Cea mai frumoasa ~i mai reu;;itii dintre adunarile generale
ale Asocia(iunii, sub prezidenjia lui ~aguna, a lost, desigur, cea
din Bra~ov, (inutii Ia sfiir~itul lui Iulie 1862 ~i impreunata cu o
expozi(i~ de producte ale industriei najionale. La deschiderea
ei au azistat preste 800 de membri.' In discursul siiu introductiv
~aguna pornind din cunoscuta sentinta a istoricului Bonfini,
ca: «Romanii s'au luptat mai mult pentru limba, deciit pentru
vieajii», a vorbit «CU multi\ prudenjii, multi\ abnega1iune, mult
patriotism concentrab, - cum scrie Odobescu' - des pre im-
' Ibidem pg. 79·-80.
~ Cf. «Transilvania» 1888 pg. 157.
~ Cf. A. I. Odobescu: «Scrieri literare 1r;i istorice» Bucure~ti 1887. val. I.
pg. 473. I), in spusele iui Odobescu, care a participat ~i ella aceasta adunare; se
desface insa oarecare aversiune fata de persoana lui $aguna \<care dup<'i
_obice_ial pu(in apostolic al apostolicei imparatii austriace mai poarta ?i titlurile
 250
portanja limbei ~i culturei najionale, spunilnd ca najiunea ro-
milna «nimic mai mult ~~ mai pujin nu dore~te, deciit aceea,
ca sa ramilna in vieaja sa najionalii, adecii in vieaja limbei sale,
~i prin aceea, ca prin mijlocul eel mai sigur sa intemeieze ~~
sa lajeasca cultura ~~ prosperitatea najionala ~~ patriotica, precum
o vede aceasta Ia celelalte najiuni surori compatriotice>> ...
' In optimismul sau entuziast declara, ca se simte <<de trei
ori fericit» ca pre~edinte al acestei Asociafiuni, careia ii proro-
cqte ca intr'un viitor nu prea departat l~i «va vedea ostene,
'iele sale incoronate cu succesul dorit: «literatura, cultura, ~coa­
lele, institutele literare vor ajunge in stare infloritoare, satele ~i
ora~ele romilne~ti vor inainta, gradini ~i holde frumoase se vor
vedea acolo, unde pilna ieri erau numai «polomide ~i alte ier-
buri salbatice>>, economia rajionala va patrunde ~i Ia · plugarii
no~tri «pe scurt nu vor trece multe zeci de ani ~i najiunea ro-
miina va fi regenerata ~i intinerita in puterile sale intelectuale,
industriale ~~ materiale, pentruca najiunea este setoasa dupa
cultura ~~ luminare, iar membrii acestei Asociajiuni nu vor cruja
nici un sacrificiu, ce ar conditiona un viitor mai fericjt ~~ pro-
pa~ire najionalii».'
in aceasta adunare generala, pe lilngii animatele desbateri
in chestia ortografiei ~i frumoasele disertajii ale lui 0. Barijiu, ·
Oavriil Muntean, T. Cipariu ~i loan Pu~cariu, au rnai lost ~i
alte momente insemnate ca d. e. premiarea poeziilor lui An·
dreiu Murii~an cu 50 de galbini. Suma era destul de modesta,
de excelen(d {>i baron (pag. 471 ). Deasemenea pare a nu-i fi con venit lui
Odobescu, de cata autoritate se bucur~ ~aguna inaintea adunarii, care toate
propunerile lui le primea cu «Sii fnlillsci'h! Nu fi:tra· orice rautate adalige
Odobescu: «$i bine filceit adunarea, de edt a~a de amabila ?i de lesne
indupleCat<l, c<lci altmintrelea s'ar fi putut expune chiar di'insa a primi dela
~eful ei, o glumeata somaFune ca aceea, ce el adresil sexului !frumos, care
impodobea galeria superioara a salei ~i care, permitii.ndu-~i intr'un moment
de satisfacere a-~i exprima mulpmirea cafra un orator ce faceit Janda sa,
fn apostrofat de catra pre~edinte cu aceste cuvinte, mai mult demne de
un I min turc~sc: «Domniavoastra de a colo de sus sa taceti. femeile trebue
sa fie mute ca pe~tele». (pg. 476) De illcheiere insa ~i Odobescu constata
ca (<pi'irintelui episcop $aguna, care a sprijinit proiectnl Asociatiunii pe
Hi'ngil curtea imperiald din Viena ~i c<'i.ruia singur s'a incredintat de acolo
· executarea lui, poporul ardelean are de ce sd-i fie mutt Tecanoscdtor)> .....
(pg. 505).
1 (\All-a adunare generald a A soc. Transilva!le». Sibiiu 1862 pg. 36-38.
251
ceeace pre~edintele $aguna alia de !ipsa a justi~ica prin urma:
toarele cuvinte: dn adevar mie mi se pare ppjm aceasta sum a
pentru celebrul nostru poet; in sa proiectarea s'a fiic~t in pri-
vire cu starea pecuniara a Asociajiunii. Dar Ia acest nemsemnat
premiu se adauge altul foarte mare, premiul" ~wral,. ~i cred
ca explic simjamintele ~i convingerea adunarn pofhnd diu~
Andrei Murii~an a aveii tarie trupeasca ca varful Surulm ~~
Miigura Codlei».' - lac, &uma ajutoarelor, destinate. a se dis-
tribul lntre studenjii romani, s'a ureal Ia 1200 fl. $aguna nepu·
tilnd aproba obiceiul de a se da ajutoare numai studenjilor in
drept (juri~tilor), spune, intr'un ton, ~i glumet ~i serios: «Aceasta
chestiune e foarte delicata. Dara nu,s eu inimicul tinerimii, ~i
nu ~tiu, dacii ea are mai mare grije de mine, sail eu de e~?
Domnii din comisiune au propus lucrul acesta astfel, adeca:
1200 fl. pentru stipendiul juri~tilor excluziv. Tot se lac ajutoare
pentru toji, ~i numai pentru preoji nu. N u facem ~i noi parte
din najiune? Statutele Asociajiunii nu opresc a.ceasta. de Joe.
A~adara eu propun, ca banii des.tinaji .pentru st1pendu, ~a. se
intrebuinjeze in ajutoare pentru studenju dela toate facultaj!le».
Adunarea prime~te aceasta propunere, votilnd inca ~i o
suma de 200 fl. spre a se ajutora <doi tineri romilni calificaji
in vre·o meserie ~i cari voesc a se face miiiestri ;>>' 100 fl. ca
premiu pentru cea mai bunii carte «despre inaintarea econo-
miei de camp ~i a pomaritului intre Romani; iar 100 fl. pentru
un Roman «care va invaja arta stenogra[icii ~i va da chiar in
viitoarea adunare generala probe despre a sa capacitate ~i isle·
jime». Tot ln aceastii adunare s'a sulevat ~i ideia infiinjarii ca:
torva secjiuni ~tienjifice, luandu·se decisiunea de a se intocml
«deocamdata numai trei secjiuni: 1) filologica; 2) istoridi ~i
3) fizico-naturala».
Adunarea se termini\, ~i astadatii, prin cuvintele de insu-
flejire ale prezidentului $aguna, care ~ro;·oc~~te,, ~a existenja
<<Asociajiunii» nu numai nu este penchtata dm mel o parte, Cl
e asigurata din toate parjile prin unirea, armoma, • s1mpatm ,~i
concursul tuturor Rom<inilon-. 3
' Ibidem pg. 20.
' Ibidem pg. 21-3.
' Ibidem pg. 31.
 252
«Asocia(iunea» i~i fixase chiar dela inceput un program
, foart~ vast ~~ fr~mos, realizarea caruia trecea insa peste masura
putenl"or. ~~ a ~qloacelor materiale, modeste, de care dispunea
aceasta mst1tu(mne folositoare. «<n sfera de activitate · trasa
pentru «Aso_ciajiunea:• noastra - scrie Barijiu' - se cereil: din
capul loculm un vemt anual sigur de 40-50,000 fl., adeca in-
terese dela un mil ion florini. Dara unde era milionul ?... Suma
de 5600 fl., cati s'au putut aduna Ia constituirea din toamna
anulm 1861, s'a ureal in curs de doi ani Ia cifra de 20,466 fl. ~i
87 cr.
La urmatoarele !rei adunari gener~le jinute Ia Blaj (!863),
rlaje~ (1864), Abrud. (1865) n'a mai ¢utut participa $aguna,
fund 1mpedecat Ia 1863 prin participarea Ia dieta ardeleana Ia
1864 de o boa! a, pentru ·a direi lamaduire trebul sa cerceteze
biiile din Mehadia, iar Ia 1865, avand sa sfinjeasca, chiar in
15 August - zi~a ,adunarii generale, - pe Popasu de episcop
al Ca1ansebe~ulm. In !Ipsa lm aceste trei adunari s'au jinut sub
conducerea vice-prezidentului Cipariu, care Ia Abrud atat in
num~le siiu, cat ~i in al adunarii intregi, exprimii doril;ja de a-1
vedea pe $aguna iara~ in fruntea stralucitelor adunari generale
spre _a le conduce «cu toata energia indatinata, ~i cu !oatil in~
suflej1rea, ce ~tie insuflit in inimile tuturor».'
Adunarea \inuta anul urmator 28-29 August 1866 Ia
Alba"Iul1a a f~st cea din ur':'ii condusii de $agillna, ca prezi"
d"ent. In cuvantul de desch1dere arata motivele, cari !-au silit
sa absenteze dela cele !rei adunari anterioare, adreseazii lui Ci-
pariu «~uljiimirea sa cordiala ~i friijeasca>> pentru bunatatea ~i
:•deoseb.lla desteritale», CU care a condus acele adunari «Spre
~nde~t~llre_a ob~teasc~».; constatii iarii~, ca «Asociajiunea ~i-a
1mplm.1t dm destul miSILmea sa, faja cu mijloacele cele smerite
''
!"'
~ecum:re, de care poate sa dispuna» ' - ~~ vorbe~te apoi des pre
msem~atatea morala ~i sociala a muncii, citand piirerile unui
renum1t profesor de istorie (Laboulaye) dela universitatea din
Paris, din cari scotea incheierea, ca lara munca priceputa ~i
1 (<Transilvani~>l 1888 pg. 1b8.
2 cf. «Protocolul adunarii generale a V-a a Asocia(iunii transilvane;,,
Sibiiu 1865 pg. 34,
3 cf.. <;~rotocolul despre a VI-a adunare generalt'l a Asociatiunii tran-
•
stlvane>:. Stbnu 1866 pg. 18-24. '
s\aruiloare 1\U t:~oa\e lnaint~ cultura unul pop01', nici «onoa1·ea
~i aprejuirea lui in societatea civilh.
Pana Ia aceasta adunare capitalul «Asociajiunii» a crescut
Ia suma de 26,161 fl. 10 cr.'
Cu cilia lncredere priveit $aguna Ia viitorul "Asociajiunii»,
s'a putut vedea ~i din marturisirile ,~i constatiirile optimiste, cu-
prinse in diferiteJe, discursuri, ce a rostit en prilejul adunarilor
genei'ale. Mai citam aici o sentinja caracteristica. lntalnindu-se
in vara anului 1864 Ia Bra~ov cu Barijiu, $aguna ii zise ace-
stuia «CU voce oare~cum dureroasa ca ~i cu un presimf projetie»:
<<Sa nu Jasam d-Ie Bari\iu, ca sa a puna «Asociajiunea:> noastrii,
sa o susjinem cu .toate brajele, inca! daca s'ar in.tampla, sa
pierdem toate celelalte drepturi, Ia elite nizuim, sa ramanem eel
' pufin cu aces~ mijloc comun de cultara a limbei $i a spititelor.
Zelul nostru' pentm <<Asociafiune> sa nu scadii h> La aceste
adauge Baritiu, - ceeace se ~tie ~i din expunerile premerga-
toare - ca «situa\iunea in Viena incepuse a se schimbii inca
din 1864 in defavorul Romanilor. Episcopul Andreiu o sim!ise
mai curand, decat noi ce~tialalji>.'
Schimbarea situatiei politice a adus cu sine ~i campania
ziaristica pornitii in «Oazeta Transilvaniei» contra lui· $aguna,
care lncepuse a-~i pierde din popularitatea de mai nainte. Pro-
babil acestei imprejurari e a se muljaml ~i faptul, ca Ia adu-
narea generala din Cluj (August 1867) in loetil lui $aguna a
lost ales prezident baronul Vasile Pop, iar in locul lui Cipariu
viceprezident loan Hania, directorul seminarului din Siibiu.'
' Ibidem pg. 67.
' Barijiu yol. Ill. pg. 260 -261.
3 cf. «Tel. Rom,)) 1867 Nrii 66-68, unde se spune, ca cu prilejul
acestor alegeri vOtarea s'ar fi facut «Contra tuturor legilor ~i observantelor
. parlamentare,, ca. s'a hlcut «presiune asupra_ votantilor, c.a N. Cristea, re-
dactorul «Telegrafului» «Ca individ suspect fU ridicat de politie», cA Dr.
Neme~, Dr. Tincu, Dr. Racuciu, protopopul loan Rusu, profesorul Mol-
dovan, Pu~cariu, Dr. Borcea ~· a. s'au abtinut dela votare», iar Hania in
cuvantarea sa de multamire catra alegatori a' declarat, cA numai deaceea
prime~te functia onorifica de viceprezident, ca sa nu creada cineva, cA el
«din privin~a unor neplaceri, ce poate le-ar putea. avea din partea princi-
palului, nu prime~te» ... ~· a. m. d.

Vlll.
Conflictul lui ~aguna cu comitele silsesc Salmen. Sinoadele
din 1860 ~i 1864.
Din cele expuse pana ad se ~tie, cat de mull a Iuptat
~aguna pentru a ridica preojimea romana din trista stare rna·
teriala ~i sociala, in care o aflase Ia venirea sa in Ardeal, ~i
cum injelegeit el sa apere prestigiul acestei preojimi. Pe langa
cazurile interesante din deceniul absolutismului vom mai cita
aici, spre complectare, inca unul destul de instructiv ~i care s'a
lntamplat Ia lnceputul erei constitujionale.
De~i Ia 1854 guvernul luase hotarirea, de a se da ~~ preo-
jilor ~i invajatorilor no~tri porjiuni canonice, totu~ universitatea
saseasci! abiit Ia 1862 - dupa numaroase insistenje din partea
lui ~aguna, «reprezentanjih' ~i «Ursorii»' din partea consistorului
- hotar!, sa dee comunele de pe teritorul sasesc din pa-
manturile lor ~i preojilor romani <<porjiuni canonice>> ori, daci\
n'au pamant deajuns, sa le dee o Ieala coraspunzatoare din
cassa alodiala.' A fast insa mic numarul comunelor, cari au
indeplinit aceasta cerinja. In cele mai multe parji lucrurile nu
s'au schimbat astfel, Jncat chestiunea ameliorarii situajiei ma-
teriale a preojilor romani a ramas ~i mai Hlrziu, inca multi! vreme
una dintre problemele insemnate, a carei solu(ie era cam ane-
voie de dat.'
Pentru a ini!ljit nivelul intelectual ~i moral al preo(imii se
~tie, cat de mult a muncit ~aguna. Toate faptele lui culturale
au in vedere in primul rand scopul acesta mai, apropiat. Orga-
nizarea seminarnlui, tipografia arhidiecezana, muljimea carjilor
biserice~ti ~i ~colare, << Telegr. Roman» - to ate acestea erau
indreptate spre janta mareaja de a ridica intai pe preoji ~i pe
invajiitori, ca ace~tia sa fie in stare, Ia randul lor, sa ridice ~i
ei poporul din umilinja ~i lntunerec Ia o vieaja mai demnii,
Preojimea romahii, a~a sineritii §i inapoia!ii culturalice$le,.
cum a lost ea in !recut, ca singura clasa conducatoare, a avut
1 "T· R,,, 1861, Nr. 49.
2 .-T. R.>> 1862, Nr. 32.
3 "T~ R..» 1862, Nr. 40.
4 Cf. art. dmbutidtd(irea dota(iunii preo(ilordeDr.losif Oa!lu, "Tel.
Rom,> 1868, Nrii 92-93.
l
l
lohJ$ 0 lnlluenj~ neobicinuit de mare 1 asupra poporului nostru.
~i poate chiar din aces! motiv a lost totdeauna jan!~ atacurilor,
izvorite din ura §i rautatea celorce se temeau de once m1~care,
cat de inofensiva, a poporului nostru. Sa vedem, cum i~i apara
~i de astadatii ~aguna preojimea fa(a de ni1te atacuri nu tocmai
indreptajite. Va fi deajuns sii improspatam un singur caz din
timpul acesta.
La inceputul erei constitujionale, dupa publicarea diplomei
din 20 Octomvrie 1860, in mai multe locuri Romanii ~i·au ma-
nifestat prin proteste nemuljamirea fajii de amploiajii, impu~i
de straini ~i Ia alegerea carora nu li·s'a ingiiduit ~i lor partici-
pare activa ~i manifestarea Iibera a voinjei. In anul urmator co·
mitele Sa~ilor, Salmen, rididi intr'o scrisoare acuza contra preo-
ji!or i·omani, ca agita poporul, ca sun! ni~te sfatuitori tainici ~i
instigatori («verborgene Rathgeber und Aufwiegler» ). ~aguna
in 27 August pe cale oficiala respinge aceste acuze, provocand
pe Salmen, sa arate cazuri concrete, care preot roman, ciind ~i
'in ce forma a instigat, «d!ci e greu astazi a pata simjul Ro-
manului de Iegalitate $i ordine, cand el numai ~i numai dupa
acestea striga ~i pentru acestea petijioneazi!».
Salmen a cereal sa se j'ustifice pe cale privata, scriind lui
~aguna, ca a primit din afara ni~te i.nformaj~i d.e aces! soiu, f~rii
a outeit aratit insa numele vreunm preot mshgator. Aces! ras-
pu.ns era planuit, sa-l 1m pace ~i domoleasca pe ~aguna; de-
aceea el a rezultat, dupli cum scrie foaia saseasca «Siebenbiirger
Bote»' maiprea sjiicios», observimd «O courtoisie mai prea mare>.
~aguna publica in «Telegr. Roman» atilt scrisoarea sa cat ~i
raspunsul lui Salmen, !apt, pentru care foaia siisasca II invinu-
e~te de <dndiscrejiune» ~i --:- «mare defect de urbanitate>>. Pa-
rerea aceashtinsa nu-l prea importa pe ~aguna, care avea acum
1 «Es ist zn wUnschen dass bei denen samtlichen Popen, zn welchen
die wallachische Nation eine blinde und fast bis zur _AbgOtterey g~hende
Abhangigkeit bezeiget; mehrere Wissenschaft und Oelehrsamkeit nach.un~
nach eingefiihret wiirde') scrill 'in secolul XVIII autor.ul ne~.unoscut al un;r
«Sumarische Besc!zreibung dess Gross-Fiirstenthums Ste(lenburgem, mss. m
· biblioteca Muzeului din Budapesta Fol. Germ. Nr. 284. pars. II. cap. 8. ~f.
~i Heljert: «Die Osterreichische Volkss~hule». :rag. 1860. vol. .I. pg. 76: «Die
Popen standen bei den Walachen in unbedmgtem Ansehen und genossen
deren blindes Vertrauen».
' Nr. 175. 1861.
 0 cauzil cli~!iga!ii ~~ lnjelegea, cum s~ eliploa!eze blrulnla. In
Cat de piltruns er~ $aguna de necesi!atea ~i loloasele si·
13 Septemvrie el adresa lui Salmen, o a 2-a scrisoare' spunandu·i,
nodalitil(ii, cum ~i de dorinja de a introduce cu orice pre( car-
di nu e muljamit cu raspunsul primit, fiindca a cerut sa-i comunke
muirea constitujionalil in biserica, aratil faptul, cil nu scapi! nici
in mod oficial - nu prin scrisoare privata - numele acelor
o ocaziune potrivita spre a stoarce carmuirii politice invoirea
pi·eo(i, cari sunt in prepus de agitator!, ca sa-i pedepseasca,
pentru jinerea sinoadelor. A~a Ia 1860, cat !imp a petrecut Jn
sau daca nu po~te mrmi pe nici unul, sa respinga «orice lne-
Viena Ia senatul imperial, a facut ~i pregiltirile necesare pentru
grire nedreaptii». Arata mai departe, ca comitele a viitamat au-
un nou sinod (a! 2-lea), pe care 1-a ~~ convocat pe ziua de
toritatea iurisdicjiei biserice~ti prin faptul, ca nu i-a raspuns ofi-
23 Octomvrie 1860 <spre ace! sfar~it, ca sil asculte piirerea ~~
cial. «S'ar putea crede- zi~e !;laguna- ca autoritatea bisericii, ce
dorinjele diecezei in obiectul restauriindei mitropolii gr.-rasari-
0 reprezlnt eu, ar f.i mica lata cu autoritatea, ce o reprezinta Ilus-
tene romane din monarhia austriacii». 1 La aces! sinod, care a
tl"itatea Ta.» Corespondentul din Bra~ov a! ziarului Volksstimme,
jinut 3 ~edinje (24, 25 ~~ 26, Oct.) au participat 46 membrii din
vorbind despre 'ICes! incident nume~te aceste proteste energice:
cler ~~ 52 minini.
dmpaviizatele scrisori ale episcopului ~aguna ditrii comesul
najiunei sase~ti».' Cuvantarea de deschidere,' rostitil de ~aguna cu aces!
prHej e strilbatuta, ca ~i cea din 1850, de multa erudijie ~~ cu-
E u~or a injelege, ce efect va fi avut publicarea acestor
,prinde o mul\ime de indigitilri pre(ioase in do!Penml canoa-
·I
1,, scriwri asupra preojimii noastre, obicinuita din vechime sa su-
nelor, pe cari Ie talmilce~te totdeauna in sens liberal ~~ consti·
fere ~~ sa taca, neavand pana acum vre'o capetenie, in stare a
tujional. Spune, cil unele canoane pot suferi schimbare «insa
0 aparii cu succes. Acum puteii sa ·se indrepte, in orice caz de
numai fntr'atiita, !neat aceea se face, spre a se modifica ~~ aco-
stramtoare, cu mai multii incredere catra re~edinja episcopeasca,
rrioda vre-un canon disciplinar imprejurarilor locale».' Arata, ca
r1u peste mult mitropolitana, de upde - daca ii veneau uneori
sinodalitatea este sufletul ordinei bune in biserica ~~ se declara
porunci aspre ~~ glasuri de mustrare severa, dar meritata -
contra absolutismului ie,rarhic, caci - dupil cuvantul lui loan
puteil sa nadajduiasca in acela~ !imp ~~ scut de aparare !mpo-
Oura de aur - «O fapta volnicil a unui arhiereu ·destul ar fi
triva oricilrui alae nedrept, oricarei porniri nelegiuite.
spre primejduirea corabiei biserice~ti».' Polemizeaza cu ceice
* sus(in, cil in monarhia austriaca n'ar putea existil doua mitro·
1 publ. in «Sieb. Bofe, Nr.· 181 din 1861 cu urm. com en tar: Bischof polii ortodoxe: una roman a ~i alta sarbeasca. Aceastil afirmajie
~aguna hat die Hand, welche ibm der sachsische- Natio.nsgraf B .. Salmen anticanonicil «este productul miindriei ~~ al aroganjei sub chip.
mit riihrender Schiichternheit zur VersOhnung geboten, ntcht nur mcht an-
de sfinjita lucrare», 6 cilci in Austria pot ~i trebue sa existe douil
genommen, sondern dringt in einem 2~ten Sc~re.iben in agressivem Tone. auf
Namhaftmachung jener romtinischen Getsthchen, welche ·nach emer mitropolii. Intili, fiindcil «mitropolia romanil a existat din ve-
Ausserung des sachsischen Beam ten das romtinische Landvolk aufregen. Nach chime piina Ia anul 1700 ~i s'a !mpiedecat politice~te, dar nu
der Heftigkeit, mit welcher der Herr Bischof den Streit wieder auf.greift s'a stiins, cilci preojii ~~ cre~tinii ei triliesc ~~ astilzi ~i ofteaza
und welche geringe Achtung vor dem Sachsen-Comes bekundet, schemt er dupa mull iubita maica lor mitropolie>>. A poi, fiindcil ~i canonul
diesem die an ihm gestellte Aufgabe wesentlich erleichtern zu wollen
34 apostolesc randue~te, ca episcopii unei na(ii sa ~tie pe mai
(Vtld).
2 «Tel. Rom.,, 1861. Nr. 40; {(Telegraful Romfin» publidnd ~i a 2-a
marele lor, iar alte canoane nu admit, ca un mitropolit sa-~i
scrisoare, dasc~le?te pe «Sieb. Bote>> pentru invinuirile ad~tse lui $1guna,
spuniind, ca S. B., de~i «are idei confuse despre obiectul cestionat, totu~ i9i 1 «Adele soboarelor din 1850 9i 1860» pg. 55.
arogeazd. (!) un grad mare de civilizatie, ce zau ii lipse~te: Din conta S. B: ' Ibidem pg. 71-91.
l este UTI jurnal german, care putinil onoare face culfureJ germane, CilCJ " Ibidem pg. 80.
argumentatiile sale sunt nu numai proaste, ci ~i neghioabe>> cf. ~i «Foaia ' Ibidem pg. 86.
pentru minte>> 1861 nr. ·33-5. ' Ibidem p~. 89,
17
 lntindii il;1risdicjia sa *i asupra altei mi!ropolii, cum a lacul mi-
tropolitul sarbesc din Carlovij.
Sub impresiunea cuvantarii lui $aguna ~i Ia propunerea
lui, sfnodul «declara cu unanimitate>>, ca considera mitropolia
romilnii din Austria ca existeuti\ in sensu! canoarielor ~i impe-
decata numai prin masuri <<politico-administrative, anticanonice>> 1
~i decide a ruga din nou pe Maiestatea Sa, sa se indure a ri-
dicil acele piedeci. · egumenii ~i protopopii;
Tot din aces! sinod se trimit adrese de muljamita lui An-
dreiu Mocsoni ~~ Nicolae Petrino, liindca «au conlucrat cu de-
osebita caldura Ia restituirea mitropoliei noastre>>,' se inain-
teaza imparatului o petijie pentru a se da «din vistieria statului
un ajutor pottivit spre intampinarea cheltuelilor, ce se cer Ia o
mitropolie j'i epiSCCljJiile ei cu privire Ia trebuinjele biserice~ti
~~. ?Colare>> .... mai ales, fiindca «~i altP. biserici crqtine din
' Iarga impi\riijie austriacii se bucura de asemenea ajutorinja.'
Aces! ajutor a ~i urmat curand (29 Maiu 1861) in suma de
25,000 fl.; a ramas insa lara nici un rezultat rugarea • adresata
de acela~ sinod ciitra principele ~~ guvernul Romaniei pentru
; I
! restituirea mo~iei «Meri~ani» din judejul Arge~, daruita Ia 1700
de principele Constantin Brancoveanu pe seama mitropoliei ar-
delene. Tot lara rezultat au ramas ~~ incerci\rile de a-1 indemna
pe episcopul Hacman, sa convoace ~i el un sinod pentru
j eparhia Bucovinei, precum aceea~ soarte o avu ~~ petijia adre-
,,1: sata, in chesthi' mitropoliei romane, sinodului din Carlovij, care
i I
nu o invrednicl de nici un raspuns. Sinodul ingrijat, ca se va
·tragiina, <<cum aratii trista experienja>>, prea mult cauza mitro-
poliei, roaga pe $aguna, ca «<a intilmplarea aceea nenorocuasa,
cand n'ar urmil rezolujiuni dorite in obiectul restaurarii vechei
noastre mitropolii pana Ia sf. Gheorghe 1861, .... negre~it sa
concheme iara~ soborul diecezan pe Dumineca mironosijelor
adeca pe 8 Maiu !86b.' Apoi decide, ca actele sinoadelor din
1850 ~i 1860 dntru toata intinde1:ea Ion sa se tipareasca, spre
:]
' Ibidem jYg. 60.
2 Ibidem.
' Ibidem pg. 122.
I, • Ibidem pg. 123-6..
' Ibidem p~. 63.
a se c6nserv~ «penlru lstoria bisedcii noas!re>>. 1 Dinh·e lucrli-
rile a cestui sinod ar mai li de relevat «statutul ·provizor», pri-
vitor Ia alegerea membrilor sinodali, statu! elabora! de $aguna
~i primit de sinod «cu mare placere ~~ calduroasa muljiimire».'
Dispozijiile mai insemnate ale acestui statu! erau: «Membrii
soborului sun! unii ale~i ~i aljii neale~i; cei neale~i sunt:
a) toji dignitarii biserice~ti, precum arhimandrijii, protosincelii
b) toji amploiajii imparate~ti, politici, justijiari, militari, linan-
ciari;
c) doctorii de lacultiiji ~i advocajii;
d) directorii ~i prolesorii de teologie, gimnaziu ~i pedagogie>
~i in sfilr~it fiecare protopopiat va alege cilte · un mirean
ca reprezenhmji ai sai in sinod.
!ar ora~elor Sibiiu ~i Bra~ov le acordii $aguna, in mod
excepjional, dreptul de a trimite deosebit in sinod cilte un de-
pula! al lor, motivand procedarea sa astfel: «Starea aceasta ex-
cepjionala pentru Sibiiu se bazeazii in acea imprejurare, ci\ Si-
. biiul este locul re~edinjei episcope~ti ~i ca purtarea morala ~i
religioasa a acestei comunitaji faja "cu starea .ei cea de mai
nainte privilegiatii este de tot corilspunzatoare slintelor canoane.
!ar pentru Bra~ov, caci Bra~ovenii au fundal cu jertfe mari
gimnaziul conlesional-najional ~i Bra~ovenele au inliinjat 'Reu-
niunea cea dintai de lemei romilne pentru ajutorinja tinerimii
sa race ~i orfane». 3
$aguna conchemase · ~i pe ziua de 8 Maiu 18(jJ un sinod,
pe care in urma activitajii intejite in at.iltea direcjii ~i a impre-
jurarilor politice atilt de agitate, se viizu indemnat a-1 revoca.
"Astle! al 3-lea sinod se intruni in primavara anului 1864, ji-
nand din 22-28 Martie 7 ~edinje. La aces! sinod au participat
in sensu! menjionatului statu!, un numar loarte mare de membri:
126 in~i.'
Problema sinodului era organizarea trebilor biserice~ti ~i
financiare, adresa de muljamire catra imparatul, care pe langii
• Ibidem pg. 64.
' Ibidem pg. 62 3.
' Ibidem pg. 129-130.
4 A se vectea in~irarea lor in «Actele sinodului din 1864» pg. 71-79.
17'
 260
ajuto~ul din !S(i!, Ia st~ruinjele-lui $aguna, mai acordase bise•
ricii noastre in. Noemvrie 1863 un nou ajutor de 25,000 fl.,' ~i
o noua petijie majestatica in chestia mitropoliei, a carei incu-
viinjare nu urmase inca. In adresa de muljiimire catra monarh
sinodul aseamana ajutoarele «purcese din preainalta graji'e im-
pariiteasdi ... cu un balsam vindeciitor pe ranele inca sange-
rande, ce le-au infipt injuria timpurilor trecute>>, ~i miirturise~te,
ca <<actele acestea de grajie imparateasca sun! o noua dovada
despre sublimul simj de dreptate a! Maiesfajii Sale, care cu
privire Ia trecutul eel trist ~i Ia prezentul eel inca tot posomorit
ne este unica mangiiiere, .~i cu privire la un viitor mai fericit,
ne este unica speranjii h ' lar in pefijia pentru mitropolie ex1
clama:
<<Majestate! Romanii de religiunea gr.-or. din jarile Ma-
jestiijii Tale sunt de acea convingere ca a sunar ~~ pentru ei
i I
ceasul deplinei eliberiiri bisericqti ~i n'au pierdut speranja, ca
Majestatea Ta c. r. apostolicii, fajii cu credinja ~i ali pi rea lor de
tronul impiiriitesc, documentate pana acum tofdeauna cu mii
de sacrificii, nu vei. mai suferl, ca ei sa mai raman a ~i mai in-
colo, in privinja bisericeasca, intr'o stare abnormii, anticanonica
~i de tot niiciijicioasil, ci te vei indurii preagrajios a le implinl
dorinjele lor cele ferbinji, ~i in privinja aceasta, ~i a ~terge Ia-
. crjmile, pe cari ei de multe decenii le varsa inaintea tronului
Majestajii Tale>>."
$i Ia deschiderea acestui sinod rostl $aguna un discurs
frumos ~i avantat,• staruind asupra. legiiturilor stranse dintre
~coalii ~~ biserica, cari nu pot exista una lara ajutorul celeialalte, .~i
fiicand pe scurf istorictil ~coalelor noastre deJa s!aqitul seco-
lului XVIII, panii ln momentul, cand prin legislajia jiirii (1863-4)
chestia ~colarii a· ajuns ~i Ia noi «in stadiul garanjiei · consti-
lujionale>> ~i sub ocrotirea autonomiei biserice~ti; deaceea in-
deamnii preojimea ~i poporul, sii-~i dee toata silinja a inmuljl
!ondurile ~colare.
< Ibidem pg. 14,
. ' Ibidem pg. 275.
. I
•
• Ibidem pg. 282.
•I I 4 Ibidem pg. 60 -71.
···I
«Nime nu deneaga acel adevar, ca adeca: biserica nu se poate
I gfindi fara ~coalil» pg. 64.
Ii
! !
I
261
Chiar Ia in·ceputul sinodului se alese o comisiune de 12
membrii (4 preoji ~i 8 mireni) pentru a studia «proiectul _de
1 egulament a! organizajiunii trebilor biserice~ti». Aces! proiect,
elaborat de $aguna, dupiice s'a discutat 5 $edinte dearandul, a
lost primit ~i pus in aplicare, deocamdatii, numai in biseri·
cile din Ardeal, ordonimdu-se, parohiilor ~i protopopiatelor ar-
delene a se constitul in conformitate cu dispozijiile cuprinse
in aces! regulament sinodal din 1864, intregit ~i perfecjionat
apoi in «Siatutul organic>> din 1868, caruia i-s'a zis - $i cu
drept - magna charta a constilu!iei noastre biserice~ti. $aguna
insu~ a riimas muljiimit cu rezultatele sinodului din 1864, ceeace
a ariitat, in cuvantul siiu de incheiere, prin urmiitoarea compa-
ra!ie: «Eu sunt astazi plugarul, care cu mare grije a arat holda
sa, 0 a siimiinat cu griiun(ul eel mai fructifer, a av·ut toatii iarna,
primiivara ~i vara gr·ije de holda sa ~i ie~ind Ia secere, a secerat
se<;eri~ bogab>.' •
Jar sinodul i~i exprimase, inca in ~edin!a a doua, In cu·
vinte pline de entuziasm, sentimentele de multamire ~i recuno·
~tinja fajii de ~aguna, «<uand Ia cuiw~tinja miirejele fapte, _cu
cari Exc. Sa incoroneaza activitatea sa arhipastoreascil, dar convms
fiind ~i din alte monumente vii, ce-i vor eterniza numele, ·ca
P. Sf. Sa toatii viaja ~i-a consacrat-o pentru biserica $i najiunea
sa cu un rezultat sublim, care face epoca ln istoria acesteia, ~i
ca P. Sf. Sa ca un carmaciu necutremurat a condus naia, cea
aruncatii in mijlocul valurilor seculare, a najiunei ~i bisericei
noastre ~i a scos-o Ia limanul dorit, cil P. Sf. Sa a. ridicat cl~rul'
din starea lui cea piitimitoare Ia valoarea ~i demmtatea, ce _I se
cuvine, ~i a iniil!at cultura poporului siiu Ia un grad, car~ ii
face onoare ~i desvoltii cele mai suraziitoare speranje ... , ca a
inzestrat dieceza cu multe efecte pretioase, parte mare din pro·
pria sa avere, · $i toata averea diecezei aducandu-o in ordine,
a predat-o spre administrare unei epitropii' - ~~ aceste fa~t~
le-a amplificat prin un nou dar miirej, stiitator dm casa a~taz1
diiruita bisericei noastre din Ardeal' - mai departe a res!Jtu1t
---1-(<Tel. Rom.>> 1864 Nr. 31 (suplement) ~~ "'Ac!e~e sinod,» ,Pg·. 56 .
2 Pana in I Julie 1862 toate_ fondurile eptscoptei erau administrate
~i ingrijite de $aguna insu~. Ibidem pg ..182. , .
· 3 In aceea9 9edinta ~agu~a comumca~e smodulm, ca. ~a ·c.umparat o
cas a in Sibiiu in strad<~. Miicelanlor Nr.15 dtn averea sa propne cu ?9,225fl.,
care in fata ~inodului o ofereaza 9i o .inchi!1a Bisericei noastre dm Ardeal
pentru totd.eauna, 9i o preda sinodulut>>, lb1dem pg. 15.

262
societatea noastrii. bisericeasca in vechile sale drepturi canonice
intre multe lupte ~i ostenele, exoperilnd lndurarea Maieshljii
Sale impiiratujui de a ne promite prea grajios, cii se vor dela-'
tura piedecile pentru reinfiin(area vechei noastre mitropolii, ~i
,, a ne ridica Ia egala indreptajire cu celelalte najiuni ~i confe-
siuni recepte; Exc, Sa ne-a convocat. mai de multeori, ca ~i
j!
acum, Ia adunilri sinodale, pentru organizarea trebilor . noastre
'I
:·1'I biserice~ti, pe cale constitujionalil canonicii..... In fine insufle-
jindu-se Sinoctul de (irmitatea voitzfei ~i silinfei Exc. Sale, de a
il aduce Ia perfecjiune adele incepute ~i binele public al bisericei
noastre .... intre exclanHiri vii de «Sa traiascii» conclude unanim
de a se aduce Exc. Sale cea mai dilduroasii recuno~tinja ~i mul-
jamitii din partea !ntregei Biserici, reprezentatii prin Sinod, ~i
spre eternii memorie a se trece acest act de solemnela recu-
no~tinjii Ia protocolul sinodului ... La aceste P Sf. Sa intre Ia'
I crimi de. bucurie muljame~te sinodului nu numai pentru aceastii
I
recuno~tin(a; dar ~i pentru armonica conlucrare ~i sprijinire a
sinodului ~~ intregului cler ~~ popor credincios» . .'
frmtwasa manifestare de recuno~tinjii, care face cinste nu
numai aceluia, care o meritii •deplin, ci mai ales celor cari au
dovedit, ca injeleg ~i pot sa aprecieze inalta vrednicie a arhie-
reului lor!
IX.
Relatiile lui ~aguna cu arhiereii de preste. munti ~~
Hacman, episcopul Bucovinei.
In tot timpul pastoririi sale 9aguna a cereal sa stea in !ega-
,.,,·1 lura ~i cu dipeteniile bisericei romane de preste munji. El nu era
om cu orizonturi inguste ~~ condus de un provincialism stramt, ci
sufletul sau larg ~~ mintea-i cuprinzatoare ~tia sii imbriiji~eze
cu interes parintesc ~i cauza bisericei romane de preste munji,
ca ~~.pea celei din Bucovina. Din corespondenjele, ce s'au pas-
frat, s~ vede, ca relajiile, ce cultivii cu arhiereii romani de din-
colo, erau mai ales de interes cultural, ~tiinjific ~~ uneori filan-
tropic, anunjilnd acelora aparijia carjilor sale biserice~ti ~i ·stii-
1 «Adele sinodului din 1864», pg. ·,16-18.
263
ruind pentru raspimdirea Jo,·, sau rugandu-i sa faca colecte
pentru zidirea bisericii catedrale din Sibiiu. , ..
Chiar ~~ in timpul absolutismului, <<Cll toate ne!~lesnml~, .
ce se aflii pe atunci i!l privinja comunicajiei>>' deJa unn Ia alju,
mai ales nelnlesniri ~i pedeci de ordin politic, :;laguna e in con-
tinua corespondenja cilnd cu mitropolitul Ungrovlahiei Nifon,
care nu pare a fi in\eles pe deplin planurile lui ~aguna, cand
cu mitropolitul Moldovei ~ofronie, care Ia 1858 li s?rie apr?-
band pa~irea lui energica ~i hotarita contra ."?ovJzator.ulm_»
Eliade Radulescu, ~i mai des cu episcbpul Cahmc, al Ramm-
cului; (1854, 1856, 1858, 1865) cu frajii filaret ~i Neofit Sc~iban:
cu filoteiu ~i Dionisie dela Buzan. Acesta din urmii scr1e lm
~aguna, dupa un lung !imp de tiicere, dup~ ~un. ~ir de sufe-
rinje ~i lupte", in -15 lunie 1862, cu «!nchmacJum respectuoase
~i pline de devotamenb>, trimijilndu-i pe lang~ carjil~, ce a Iu-
era! dela 1848 incoace, ~i cari erau <<fructul llmpulm de ares!
~i de exih - , 60 de gal bini. austriaci in ajutorul bise.ricii cafe·
drale ~i prbmijiind, cii se va sill ca sa mai. a dune bam in scopul
acesta. 9aguna ii multame~te (Ia 3 August 1862) prm o fru-
moasa scrisoare, a! carei inceput este urmatorul:
«Preasfinjite ~i iubite !rate in Hs! Cuno~tinja, ce am avut
norocire Ia anul 1848 a o face cu fnljia Ta, era ~~ este pentru
mine compasul ursitelor, care Te-au ajuns ~i inca te aju~g in
timpii no~trii fatali. Unele ve~ti, ce veniau de pest.e Carpaj1,_ mi!
intristau dar allele rna imbucurau, ~i Cll deosebll'e am Slffijl!
mangai~re auzind, ca frajia Ta ai ~cup~t, de~l pro~iz_oriu, sca-
unul episcopal a! Buzaului, dilndu-(1-se ~~ darul arh1ene1 a Tra-
eli
ianopolului. Insa simpatia ~~ dragostea mea catra friijia Ta a~
ajuns culmea muljamirii mele Ia primirea ~~ y~ocet1rea nn~It s!J-
matei epistole din 15 Iunie a:. c. carea poarta 1coana unu1 ade-
varat arhiereu, care se poviijue~te de duhul injelepciuJ1ei, al in-
jelegerei ~i a! fricei lui D-zeu. ~i cu a~evarat n~~ai aces~e
insu~iri arhierqti au putut efeptua, ca fr~jia Ta, (~fa _sa ~e. ftu
rugat, sa binevoie~ti a ajut ora cu 60 # z1dm~a. une1 ~1senc1 ca-.
tedrale Ia Sibiiu, ce voiu sii ridic spre manrea lut D-zeu ~~
spre cinstea na(iei rwastre romiine. mutt ~i prea mull cercate Jn
pilr(ile noastre» ...
--· ··-~ci:-epistola catnl mitrop. Nifon din 23 Februarie 1856, publicat~ in
I(.Biserica Ortodoxd Romand» anul 32 _nr. 9 P£· 1064-1068.
 264
V/.eaja bisericeasca destul de sbuciumata a principatelor
unite, de sub domnia lui Cuza, il interesa de aproape ~i fluc-
tuatiile ei !e urmariil cu piirinteascil luare aminte, uneori poate
chiar ~i cu pricepere mai adancii, decum era a celor chemati
sii poarte acolo carma bisericeasca ~i dintre cari nu toti s'au
dovedit a fi lost Ia inilljimea chemarii lor arhiere~ti.
In «Telegra!ul Roman» se discutii cu interes chestiunea
secularizilrii m~nilstirilor din Romania, reproducandu-se' articolu!
festiv, ce s'a scris cu aces! prilej in «Buciumu!», cum ~i alte
«voci juroalistice>>' asupra acestei chestiuni. Cu starile biserice~ti
din Romania se ocupii <<Telegra!ul» ~i in anul 1865,' intr'nn ar-
ticol foarte inter~sant, scris de insu~~ $aguna, semnat A(ndreiu).' .
Neojit Scriban adresase atunei lui $aguna o epistola mai lunga
(4 Iuliu 1865), zugriivindu-i starea cea tristii in .care a ajuns
biserica din Tara Romaneasca 9i rugandu-1, sii ia cumva in apii-
rare drepturile bisericii.• $aguna riispunde prin aces! articol, in·
care condamnil guvernul Tarii Romilne~ti, fiindcii nu respecta
autonomia bisericii ~i in locul obiceiului stravechiu de a se
alege_f:piscopi, a inceput a-i «octroith, a-i numi ca pe ni~te
simpli functionari. Toate guvernele trebue sa respecte constitu-
tiunea bisericeasca - scrie $aguna. Neofit Scriban, nevoind sa
primeasca in mod anticanonic episcopia Arge~ului, fu invinuit,
cil este muscat. Dar «va veni timpul - prorocia $aguna ~ ~i
acela nu poate fi departe, cand se va recunoa~te, oil piirintele
episcop Scriban Neofit n'a putut primi denumirea sa octroatii
de episcop, nici ca un biirbat inviijat bisericesc, nici ca roman
~i cive cult a! Romilniei libere; va veni timpul, ~i acesta nu va
~ fi departe, cilnd in Romania se va nimid acea lege nouii, pen~
trucii este sora bunii a legilor musciilqti, prin care biserica
este pusa in Rusia in ciitu~ele unui regim absolutistic;~ ~i daca
aceasta a mea prorocie nu s'ar implini, atunci fiirii indoiali! ~i
desigur se va implini prorocia mea a doua; ca adecii Romania
liberi1 se va stinge curilnd ~i va rasilri pe ruinele ei o R.omanie
absolatistici1». Din norocire preste 7 ani, prin <degea organicii»
s'a implinit cea dintili dintre prorociile lui $aguna.
1 «Tel. Rom.» 1863 Nr. 114.
2 «Tel. Rnm,>' 1864 Nr. 21.
3 «Tel. Rom,>> 1865 Nr. 53.
4 Publicatil. in «Convorbirt Literare» anui 42 ;tr:-12 pg. 633_-639.
265
Privitor Ia Romiinii din Bucovina ~i Ia biserica lor a!Him
deasemenea multc corespondenje, ~tiri ~i articole in coloanele
«Telegrafului», mai ales dupa 1860, cilnd episcopul Hacman
«dupa «restransa~i pricepere»' i~i schimbase cu totul vederile,
exprimate in o scrisoare din 6 Iulie 1849, ~i se indariltnicia in
tot chipul a convoca un sinod, in care sa fie admis ~i ele-
mentul mirean spre a se sfiitui cu to(ii impreuna asupra im-
portantei chestiuni a mitropoliei. Dupii planullui $aguna aceasta
avea sa cuprindil in sine ~i pe Romilnii bucovineni. Nu numai
mirenii, mai a!es,.fratii Hurmuzachi, erau inver~unati contra lui
Hacman, ci ~i o parte insemnata din cler. Nemnltamirile lor
rasuflau In coloanele <<Telegrafului Roman>>, unde se urmeazii
serii intregi de corespondente, condamnilnd atitudinea neroma-
neascii a lui Hacman. A~a d. e. un corespondent din Bucovina ·
scrie, • ca raspunsnl contra bro~urei lui $aguna: <<Antorismos»
a lost campus Ia comanda lui Hacman de «oare~care profesor
de teologie din Cernauti», ca aces! rilspuns e «neciili!», «cor-
nurat» ~i «trerumegat» ~i cil «nu se pot «a~tepta smochine deJa
spini» etc. «Antorismos» era invinuit din partea lui Hacman,
ca cuprinde Jucruri antiortodoxe. Mai tarziu o Jungil corespon-
denta din Bucovina, iscalitil «Mai mulji>>' lamure~te intreaga
procedarea necorectii a lui Hacman, spunilnd ca «Dorintele
clerului bucovinean>> ,, nu sun! ale clerului, ci ale episcopului,
1 Dr. II. Pu~cariu : Acte pg. 42.
2 «Tel. Rom.» 1862. Nr. 82-83.
a «Tet: Rom.» 1862. Nrii 100-102.
4 E vorba de bro~ura Intitulata: D~rintele. drept.cr~di~ciosu~ui. der
din Bucovina in privinta organizarii canom~e a d1e~eze1 ~~ a ~e;arh!cel sal~
referinte in organismul bisericei ortodoxe dm statunle Austne1. Cernauti
1861, Jjro~ura combatuta de ~agu~a prin. scrierea sa: .«~ntorismoS>> say des-
lu~ire comparativa asupra bro~nre1 «Dormtele» etc. S1buu 1861. «Dor!ntele»
combat pe ~aguna, fiindca a chemat ~i mi'reni la sinoadele. din. 1850 ~~ 1800;
Hacman a tinut in -febr. 1861 sinod cu ~xcluderea miremlor. ~aguna
apara foftrte 'frumos drepturile mirenilor de a parficipit _~i ~a sin?a~e (vezi
Antofismos pg. 101-112). fn genere aceasta este una -dm /~cnenle eel~
mai interesante ale lui ~aguna, care ne lnfati~eaz~ f?e pole.mistul ager A~I
neinduplecat. Dorinta lui Hacman de a ~e inshtUl un smod genera( tn
Viena "pentru biserica ortodoxa, cum e eel dm Petersburg, Cl} procurator 11!1-
paratesc, o califica ~aguna, ~i cu drel?~ cuv~nt- de «ies~unontum paup__ertafts>)
din partea ierarhiel, iar argumentatnle ~hn ~ro~m·a 1m-·Hacman }eAnun:e~te
f'rivole $i triviale (pg. 62-3 ~i 68). De~t sensa _foat te 1 epede~ abm tn ca.teva
saptamftni ~i intr'un timr_, cfind ~aguna era. a tat d~ o~upat m toate duec-
tiile intreaga bro9ura e mtretesuta cu o vanetate mmttoare de tot felul de
-Cun~~tinte biserice~ti ~i profane, iar Ia_ sffir~it incheie ~u aceasta exclamatt~
de o modestie retorlca: .«iatii pafinele mete cano!jlmfe)) (pag. 126), I,JHll
adaugfind apoi, ca bro~ura aceasta interesanta merita studml carturanlor
no,tri ortodoqi (pg. 128-130).
 266
sunt numal «pseudonumite ale cleruluh ~i ca preo(ilor prezen(i
in consistor Ia desbaterile asupra acestor «Dorinte>>, ca sa le
accepteze, li-s' a promis ameliorarea congruei,' ca episcopul le-a
comunicat clerului bucovinean «ca Mohamed coranul sau scos
din fantanii», ca clerul bucovinean «n'are increderea poporului:
cuvant .greu, dar lumea ~tie, cil «piscis a capite» ... ~· a. m. d.
Chiar de cand incepe a se desfa~urit discu(ia, ~aguna pre-
vestqte Bucovinenilor, ca dacil vor persista pe calea apucata
de Hacman, biserica romanii a Bucovinei «in Joe sa iasa din
starea abnormil de panii acum, tot mai afund .se incurca intr'o
stare ~i mai abnormii ~i da hrana inimicilor ortodoxiei noastre,
cari se bucuril. de abnormitatea, ce vine din partea ierarhicii».'
Altadata facilnd aluzie ~~ Ia starile politice, << Telegrafuh
· reproduce din <<Wanderer» articolul unui bucovinean, care se
plarige, cii to(i strainii i~i dau silin(a sa nimiceascil caracterul
romanesc a! Bucovinei ~~ chiar preo(imea romana «pilna acum
numai lor a trebuit sa se in chine ~~ dupa cantecul lor sa joace» ...
Din partea redac(iei se adauge observarea, ca in toate (iirile
monarhiei austriace s'au inceput mi~carile politice, numai despre
Romanii din Bucovina nu se aude nimic. «Aci pare cii au murit
toti R.omiinii, ad sim(ul de na(ionalitate s'a stins cu totul. ~i
nu e mirare.... Priveghia(i, ca sa nu adormi(i, ca va fi tarzie
dqteptarea !>>
Dar aceste constatari dureroase ~i aceste glasuri de che-
m.are Ia o politica na(ionala treaza - pentru Bw;ovina au avut
soartea unui strigat in pustie. Pu\ini s'au cull·emmat de in(e-
lesul acestei chemiiri. ~~ intre ace~ti pu(ini nu putea fi epis'
co[lUI Hacman, aceasta unealta' folositoare in mana tuturor
/'
1 La aceasta adaugil (<Tel.»: «pricepi Toadere»?
2
«Tel. Rom.» 186,1, Nr. 8 sq. ~i Anthorismos pg. 9 ~i 15 sq., tot contra
lui Hacman e indreptat ~i art. dn cauza mitropoliei» din (<Tel. Rom».
1864 Nr. 73. 7 mentele guvernului, care pe acesta il au in vedere, iar nu interesele bise-
3 lata, ce cetim intr'o brO~ura scrisa de «Un Bucovinean)> («Bucovina
sub Austria .-.:..115 ani de nenorodre ,'>i durere>), Ia~i 1891 pg. 14-19) asupra
lui Hacman ~i asupra situatiei triste, in care a fost adusa biserica rom8.m1
din Bucovina, in urma miopiei lui politic'e: <<Episcopul :Hacman luptase
_deJa 1848 aliltitrea cu nemuritorul ~aguna pentru alipirea Bucovinei Ja,Tran-
silvania. Deodata Hacman primi ordinul, ca. impreuna cu clerul sa ceara
crea'rea· unei mitropolii aparte, care sa cuprinza ~i episcopiile slave din
Dalmatia, de. pe Cciastele Adriaticei. A~a, in contra vointei poponilui, se
267
strainilor, cari luptau ~antra infereselor romane~ti dintr'un motiv
de Iemere nejustificata, ca prin unirea tuturor Romanilor din
monarhie sub o singura conducere bisericeasca s'ar (inti Ia in-
fiin(area unei Daco· Romanii. •
In congresul din Carlovi\ Hacman, prezentiind o chilo,
metricil ~i anosta motivare a parerilor sale «Canonice» (2/14
Septemvrie 1864) scrie, eli .ceeace dore~te ~aguna - ~~ cu .el
dimpreuna doriau to(i Romanii iie bine, chiar ~~ cei din Buco-
vina - este o anomalie anticanonica (<<eine Anomalie, die
anderwiirts nirgends besteht, noch bestehen wird, so lange die
Kanones der heil. Vater Oeltung haben werden»).' Tot in
aceasta motivare cearca sa faca ~i oarecare ironie, cam rau
plasata, ce e drept, Ia adresa lui ~agtma, numindu-1: «Seine
Excellenz von Hermannstadb.
Dar purtarea lui Hacman :;;i lntreaga politica lui biseri-
ceascii a lost' mai tarziu (Ia 1868) osiindita de catra Eudoxiu
Hurmuzachi, chiar intr'nn · discurs parlamentar, in care spunea,
infiinta ibrida ?i anticanonica rtlitropolie a Bucovinei -~i Dalmatiei, un or-
ganism fa.ra vieata, menit a servi ca instrument in mdnile unui guvem, ca-
folic ~i antiromdnesc. In---aceasta mitropolie sui generis1 care spiritul popo-
rului chiar deJa inceput o botezase: «K, K. ~ mitropolie)) adeca Kesaro-
Kritiascd mitropolie, toate institutiunile ~i legile ortodm~iei sunt falsificate.
Mitropolitul Bucovinei cu sufraganii sai, episcopii din Dalmatia, se reco-
manda de guvern ~i se nume~te direGt de imparatol -- inca mai nlu ded.t
Ia catolici; Prelatii a~anomi1i _formeaza on a~anumit sinod, care se adona
Ia Vifma . ~i __ d_elibereaza in limba gernzantt apa. in piua, pentruca n'au ab-
solut ni.ci on drept ?i nici o infloenta asupra bisericii, care o reglementeaza
guvernol. Protopopii ?i preotii se numesc de govern, impunfindu-se con_m-
1
nelor~ care fani dreptori sunt datoare a _griji de biserid ?I case parohiale.
Salarizarea preotilor se face din fondul bisericesc ~i se considera ca un
act de m'iluire din partea guvernului (care intrebuinteaza v.cest fond, averea
. Romfinilor, in contra intereselor romane~ti_ pg. 13). Pentru aceea preofii
ca ~i consistorul mitropol,itan, un biurou de inregistrare, sunt numai inshiu-
rice?ti. -In asemeni imprejurari, propaganda catolica ?i slavizarea Romil..nilor
au facut in Bucovina progrese ·uiniitoare),, Ca descrierea aceasta llu e
tocmai lipsita 'de adevar, se poate vedea ~i din cazul parintelui C. Moraria
care ne poveSte?fe in mod induio~ator trisfa sa patanie, ·cum· .n'a putut s!l.
ajunga preot in Cernauti, ci r_mmai in Ptttrttafi ((( Via(a Ronzdneascit» din
Ia 0i, An. II. Nr. 8).
1 Biografia lui Andrein Mocioni,_ pg. 27.
2 Dr. ll. Pu~cariu: Acte pg:. 259.
 268
ca «dupii conceptele religionare ortodoxe nu constitue clerul
singur biserica reprezentativa, caci ~~ credincio~ii laici sun! un
facior esenjial a! ei, ~i axioma Nihil de nobis sine nobis trebue
apiicata ~~ in privinja acestor doi factori, adeca a clerului infe-
rior ~i a mirenilor, Ia face rea legilor organice.... Adevarat, ca
unii demnitari biserice~ti cuprin~i de mania absolutismului, de-
tera adeseori mana cu puterea deasemenea absoluta a statului,
ca in concurs cu aceasta sa-~i impace mandria ~~ interesul pe
spatele credincio~ilor $i a clerului ~i lara de ~tirea ~i voia ace-
stora». In urma' acestui sprijin reciproc «demnitarii biserice~ti
se secularizarii, iara puterea statului se cleriza>> ~i astfel au ajuns
sa creada ~i unii ~~ aljii, ca nu mai au nevoie de sprijinul ~~
consim(amantul turmei. Dar aceasta «monstruozitate nu poate
sa fie suferita in epoca unei desvoltari liberale ~i rationale ....
Dacii cazu deja concordatul rom.-catolic in par(ile sale princi-
pale, nu poate fi susjinut un. plagiat • de concordat in biserica
ortodoxii». Nu poate mai ales, fiindca acesta «e numai rodul
arbittiului personal, caci nu e indoialii, ca in cutare aritiste die-
cezan se mi~di numai dorul de a stapanl in modal eel mai ab-
solut nu numai peste cler, ci ~i peste to(i credincio~ii Jaici».'
La moartea lui Hac man «Telegrafuh reproduce o cores-
pondenja din Cerniiuji a ziaruiui vienez «Wanderer>>, cu necro-
Iogul lui Hacman, pe care 11 caracterizeazi! astfel: «sclav faji!
cu cei superior! ~~ !iran lata cu cei inferior!, era torturat de o
ambijiune nemarginitii» astfel incilt secretarul episcopesc Schon-
bach, cerandu-i-se un epitaf potrivit pentru Hacman, ar fi re-
comandat urmatorul: «Aici odihne~te indiirafnicia ~~ ambijiunea
neinduplecata>>.'
, I
r. '
...
1,,.,1
1 Aluzie Ia planul de organizar~ al lui Hacman cf. bro~ura «Dorin-
(ele" etc. pg. 36.
'I 2 ' Disclusul a fost reprodus eyi in «Tel. Rom,,) 1868 Nr. 49. cf. :;;i
epistola lui 0. Hurmuzachi catra $aguna, in care Hacman ~i partizanii
lui bucovineni sunt infaii~a1i in cele mai intunecate colori. G. Hurmuzachi
ar dori, ca ei sa aiba numai o sc:inteie «din bdrbttfia, energia :;i agerimea>)
lui ~aguna (Dr. II. Pujcariu: Acte etc.) pg. 182-5.
~ «Tel. Rom.» 1873 Nrii 39-48, corespondenta e semnata «T.l>
X.
Mitropolia.
Pentru Romani pare ca un destin a! dreptajii, iar pentru
Sarbi ca o ironie a istoriei, ca tocmai $aguna eel crescut intre
Sarbi, el, ·care s'a bucurat in tinerejele sale de toata increderea
~~ favoarea mitropolijilor sarbe~ti din Carlovij, a lost chemat
sa duca Ia indeplinire planul - pe ciit de frumos pe atat de
greu - a! emancipiirii bisi;ricii romilne ortodoxe de sub ie-
rarhia silrbeascii. Piedecile numaroase, ce stiiteau in calea rea-
lizarii acestui plan, anevoie Ie"ar fi putut inlatura altcineva afari!
de dansul.
~~ desigur nu e cored a atribul succesul acestei ac(iuni
numai <<sublfmului simj de dreptate ~~ injelepciunei de regent
previiziitor» a monarhului, car·e ar fi restituit aceastii mitropolie
"proprio motu et ex plenitudine potestatis suae».'
Este apoi ~i nedreptate ~~ !ipsa de injelegere a afirma,
- cum face Beksics - ca ~aguna ~~ Romanii ar fi prim if mi-
tropolia ca dar dela Schme.~:ling, care a voit sa Ie rasplateascii
in chipul acesta serviciile, !acute in interesul momu;hiei prin
· participarea lor Ia senatul imperial din Viena, ~~ sa pedep-
seasca pe Sarbi, fiindcii ace~tia nutreau simpatii faja de Ma-
ghiari.,
Adevarul e ~a lara necurmatele stiiruinji ~~ Iupte diplo-
'
malice ale lui $aguna nici sublimul simj de dreptate a! monar-
hului nici duhul de rasp lata cre~tineasca, a!· ministrului nu s'ar
fi coborit asupra Romanilor naciiji(i din vaile Carpajilor ~i diri
jara Cara~ului.
Dintre toate chestiunile bisedce~ti cea mai importanta,
care a preocupat pe $aguna in fiecare clip a a activitajii sale,.
era: reinfiinjarea mitropoliei roman e. Dupii unele informajii
planul acestei acjiuni epocale II avea $aguna chiar din mo:
m·entul, cand a 1ntrat mai intai in hotarele Ardealului. Atunct
ar fi dat «expresiune intimei nizninje ~~ dorinje, de care ardeil
sufletul siiu, rostind catra - deputa(iunea, care 11 intilmpinii,
urmatoarele cuvinte memorabile ~~ neperitoare: <<Pa~esc ;pe pii-
' Bartjitl lll. pg. 291 ji 296.
' Cf. Szilagyi Sandor 'o, c. pal[. 602.
 'mAntul claslc at str~vechel rrtitrop6lii rom~ne ortodoxe, va Ia·
gaduiesc sarbiitorqte, cii voiu Iuera neobosit pentrn !nfiinjarea
ei. A~a sii-mi a jute Dumnezeu !>>'
Ori a rostit $aguna cuvintele acestea ori nu, un lucru e
!.
I'
'
. sigur: chiar deJa incepu!Lil pastorirei sale n'a liisat sa treaca un
I. singur prilej potrivit, Iara a fi solicitilt ducerea Ia indeplinire a
I 1
acestei dorinje mari, care nu era numai a lui, ci a multor mii
'.! de suflete, a tuturor conduciitorilor previizatori, cari injelegeau
necesitatea cea mare de a crea ~i pentru Romani(ortodoqi din
Ardeal o institujie sigura, in cadrele careia sii se poata des-
•I volta mai liber, -~i un zid de aparare pentru legea lor stramo-
I
,I
~easca, un adapost pentru limba ~i cultura najionala. In 1849-50
9aguna inijiase pregatirile, so!icitase - zadarnic, fire~te - in-
voirea patriarhului Rajacici, ca~tigase ~~ pe nestatornicul ~i am-
bi(iosul Hacman a! Bucovinei pentru frumosul plan de a unl
pe toti Romanii ortodoc~i din monarhia habsburgica intr'o sin~
-./
gurii mitropolie, liimuris\ pe b aze istorice ~! canonice indrep-
I i
'I tatirea acestor 'postulate, ca~tiga · aprobarea unor . ministri influ-
enti ~i participase !a conferenta episcopeasca din Viena (1850-51),
' .1 care tilndall cilteva luni, ca sa-~i amane apoi pentru multi\ vreme
·I:.!!
daca s'ar fi putut, chiar pentru totdeauna, hotiiririle in aceastii
l!:t''
I
insemnata chestie. Timpul absolutismului, nabu~ind orice mi~­
II care, ~i aceasta pornire trebuia amilnata pentru vrcmud mai
bune, cari se ~i ivira Ia inceputul deceniului urmator.· La sfar~itul
anului 1861 muri Rajacici; o insemnata piedeca fu deci ridi-
cata din calea planului de reinfiinjare a mitropoliei romane ~i
emancipare de s~b ierarhia sarbeasca. «Moartea patriarhului
Rajacici a electrizat pe coreligionarii no~tri din Banal ~i Un-
garia, care incep a desvolta acum rriai mult decal mai nainte o
I.! ingrijire lauflabilii pentru reinfiinjarea mitro?oliei romane>> scriil
I i din ace! incident «Tel. Rom.•' Bari(iu pretinde a ~tl, pe baza
unor informa\ii primite dela Dr. Pavel Vasici, ca unii dintre
ceice voiau sa impedece despiirjirea ierarhica a Romanilor de
Sarbi ar fi dorit sa aleagii pe 9aguna patriarh in locul lui Ra-
jacici, cii intre acqtia ar fi lost deputatul Svetozar Miletici, care
1 Cf; «Cuvtintarea episcopului I. Popasu la, iubileul lui ~aguna)) «Tel.
Rom.• 1871 Nr. 68.
' 1861, pg. 192.
pt•in zlarul «Zastava» ar li sUrult, dar lara succes; In aceasta
directie.' Aceste ,informa(ii, venind tocmai dela. Vasici, care pe
cat fusese de mare ade1'ent al lui $aguna inainte de 1860,' pe
atilt de mare du~man ii devenise mai tarziu - nu pot fi pri·
vite drept adeviiruri istorice, panii nu se vor putea confirma ~i
prin alte dovezi. Articolele amintite din «Zastava» ne-au riimas
necunoscute, pe cand in ziaristica romanii ~i indeosebi in co-
Ioanele «Tel. Rom.'> aflii riisunet toate piirerile mai 'insemnate,
privitoare !a chestiunea despar(irii Romanilor de Sarbi, elite s'au
ivit, fie in presa sarbeascii, fie in cea maghiarii sau germana.
Vom infati~a pe rand ciiteva din aceste piireri.
lnceputul luptelor pentru emanciparea bisericeascii ~i in-
fiintarea mitropoliei romiine ~tim, cii s'a fiicut prin cele douii
«promemorih ale lui i;iaguna, din anul 1849 ~i 1850, prin cari
se Jiimuria dreptul istoric a! Romanilor Ia aceastii mitropolie ~i
ciireia ii urmii Ia 1851 a treia «promeniorie», inaintata de $aguna
ministeriului de culte din Viena, dovedind cii ~i din punct de
vedere canonic, cererea lui ~i a Romanilor ortodoqi e indrep-
tiijitiU
Dupii repejite staruin(e din parte a Romani lor, cari au par-
ticipat Ia senatul imperial din Viena (1860) indeosebi ale lui
$aguna ~i Andreiu Mocsonyi, monarhul s'a indurat a fas_e catd
sfar~itul acestui an (27 Sept. 1860) promisiunea, cii «nu e nea-
plicat (nicht abgeneigt) a implinl dorin(a Romanilor ortodoc~i
in privin(a unei mitropolii proprih." Calea, pe care erau !nsii
indrumaji Romiinii deJa Iocurile preainalte, era de natura de a
ziidiirnicl sau eel pu(in de a amana pentru multa vreme reali-
zarea acestei dorinte vechi. Romanii ~tiau .cii lara un cuvant
ho!iirator din partea Majestii(ii Sale - ierarhia sarbeasca anevoe
i~i va da in congresul din Carlovi(invoirea pentru emanciparea
bisericeascii a Romanilor de 'sub sliipilnirea sa. Deaceea din si-
' Par!i alese vol. Ill. pg. 137.
2 cf. «Memorial, prin care se Iamure~te cererea Romanilor de reli- ·-
·gi~iilea riisiiriteanii in Austria pentru restaurarea Mitropoliei lor din punct
de vedere al ·sf. Canoane,- a~ternut c. r. Minister pentru cult ~i instructiune
1851 de Andrei baron de ~aguna)) publicat ca adaos la «Actele soboa-
relor din 1850 ~i 1860)),
ay, Babe~: Biograjia lui Attdreiu Mocsonyi pg. 21 ~i Popea: Bio-
gra!ia lui ~aguna Pll"· 134.

nodul eparhial jlnut in to&mna aceluia~ an lnalnteaz~ o nou~
petijie ditra monarh rugand, sa lncuviinjeze «diu pleuitudiuea
puterii sale>>, lnfiinjarea mitropoliei romiln~~ti. fiindca lucrurile
se amilnau prea mult, In anuL1862-(Martie) · se prezinta din nou
o numiiroasii deputajiune de Romani din Ardeal, Banal ~i Bu-
covina (Eud. Huniluzachi, Buchenthal ~i Vasilco) Ia Viena, inain-
tilnd prin arhiducele Rainer !neil o petijie ditra tron. :;laguna,
Eud. Hurmuzachi ~i Mocsonyi,' mersera din nou Ia !mpiiratul,
care i-ar fi asigurat iarii~i de tot sprijinul sau, spunilnd: «Mi-am
dat cuvantul ~i deci voiesc ca biserica romilna ortodoxii sa fie
constituita de sine>>.'
Inainte de aceasta noua petijie catra monarh ziarul silr~
besc « Vidovdau» (din Balgrad In Nr. ·go-15 febr.) apreciaza
uimitor de favorabil tendin(ele Romilnilor scriind, ca «mitropo-
litul roman nu trebue sa fie nici intr'o privinjii supus patriar-
hului sarbesc, de~l demnitatea patriarhala este mai mare, decilt
cea rilitropolitana. Patriarhul silrbesc va fi capetenie bisericeascii
a Silrbilor, iar mitropolitul roman a Romanilor; amilndoi pot
sta langa olalla foarte frumos». ~i oriciit de multe sacrificii i-ar
fi costa! pe Sarbi ca~tigarea pl'ivilegiilor, «ar fi nedemn de nu-
mele sarbesc, ca sa se apere nedreptatea prin privilegii. Este
nedrept a scurta pe Romani in ea~tigarea ierarhiei lor; este ne-
drept a-i jineit eu sila in uniunea, ee atinge administrajiunea
biserieeasca; ~~ deaceea, de ar aveil Sarbii orice drepturi, trebue
sa se abata deJa ceeace nu e drept, caci a dit fiecarui al sau
este a putea ciiuta cu mai mult rezultat pentru sine, ce e a lui».
La congresul bisericesc, chemat sa hotareasca in aceasta cauza
trebue sa fie deci deopotriva reprezentaji Romanii ca ~i Silrbii,
dici ar fi timpul ca freci!rile sa inceteze, ceeaee !nsii nu ·e po-
~I
1
<<Tel. Rom.» 1862 Nr. 1'0.
Andreiu- Mocsonyi scrie mai t§.rziu un articol in «ConcOrdia>>, rapor-
Hi.nd despre rezultatele deputatiunii - ~i in care facea urmiltoarea martu-
risire pretioasa: 'mimic m'a face mai jerice, dedit pldcnta ocaziune a tm~
plini ca Romtin datorinfa-mi de R.omtin? ("Tel. Rom,)> 1862 Nr. 22). E de
notat ~i articolul energic ~i erudit <;Ortodoxia noastrti $i Carloviful» - un
cuvdnt ocazional. catra Romdnii dreptcredincio~i din Austria, - in care
Andrein Mocsonyi sfatuie~te pe RomUni, sa nu participe la alegerea noului
patriarh sarbesc, ci sa. ceara. un mitropolit al lor national («Telegr. Rom».
1862, Nr. 4).
2
Bio2'rafia lui Andreiu Mocsonyi, Pi· 27.
21S
sibil altiel, deeM ambeie parji liind cu drepiate urta cillra alta.
- «Tel. Rom.» reproducilnd. in intregirile aces! articol, mulja-
me~te lui Vidovdau «pentru simpatiile eele fragete ~~ fraje~ti
ce ·le aratii in chest[unea aceasta. atat de momentoasa, cat ~i
de grea». 1
Chiar ~i dupa prezentarea petijiei Ia !ron, « Vidovdall»
persista pe langii aceste parer! favorabile cauzei romilne~ti, ple-
dand pentru desp~rjire, caci <<nici o legatura nu poate fi tare,
daca se jine eu puterea>>. Adauge insii, ea aceasta eauza trebue
sa se decidii In eongresul sarbesc, caci altfel s'ar vatiima auto-
nomia bisericii. 2 ,
Deasemenea ziarul <<Srbski Duevnik» serie, ca cererea Ro-
manilor e «{oudatd $i dreaptd; fondata in a~ezamintele bisericii
noastre, care, se bazeaza pe unimea credinjii ~i pe forma cre-
dinjii (cult), iar nu pe unimea iurisdiejiunilor biserice~ti; !on-
data ~i pe bazii istoriea, eiici Romanii au avut mitropolia lor,·
care a incetat cu unirea. fusd au popor uu poate pierde dreptul
sdu pentru gre~elile capilor si!i, nici independen!a sa de mai
nainte, cum ~~ neputinja unui popor nu dii altui popor sau ca-
peteniei biserice~ti a lui dreptul spre o tutela veciniea... Daca
despiir\irea totalii ar fi ckiar tu contra cauoauelor - vieafa po-
porului $i re{iuerea caracterului na(ional este mai presus de
toate cauoanele» ... «intre noi Silrbii vor fi pujini, eari ar apara
faja cu frajii Romani alta politicii in cauzele de drept bisericese,
decitt aeeea, ce ar dori ei, ca ierarhia greeeasca sa-~i !nsu~easca
faja cu frajii no~tri · Bulgari ~i Sarbi In privinja bisericeasca -
~i Maghiarii lata eu noi ~~ celelalte najionalitaji din Ungaria In
privinja politica».'
Dar «Srbski Duevuik», In data dupa calatoria. deputajiunei
Romanilor Ia Viena i~i schimbii tonul, exprimandu-~i, eu un
lei de indignare, nedumeririle: ee aveil de cautat deputajia Ro-
manilor prin Viena, caci eauza mitropoliei lor nu se va putea
decide In Viena, ci numai Ia Carlovij, prin un «Cotzgres dec/a-
ratoria», in care orice pas nelegal, contrar autonomiei biseri-
eqti iji va giisi potrivnicul sau. «Tel. Rom.» raspunde, eii Ro-
1 cf. art. <<Vidovdan ~i Ierarhia romitneasccl». "Tel. Rom.» 1862,
Nr. 17.
2 "Tel. Rom.» l862. Nr. ·26:
3 ·«Tel. Rom.» 1862, Nr. 18.
18
 mAnii n'au de gand sa
valerrte aulonomia biserlceasc~, cl v6r
numai ca Majestatea Sa, prin «Un potentios ~i preagratfos en-
van!» sa ridice piedeca ce li-s'a pus din partea politica Ia 1700.'
Intr'un articol de mai tarziu «Srbski Dnevnik» cearca sa
combata dreptul istoric al mitropoliei romime, spunand ca
aceasta n'are temeiu in istorie, ciici eparhia cortodoxa din Ar-
deal s'a fonda! pe Ia sfar~itul veacului a! XVI-Iea prin Sarbi,
iar cea din Bucovina - prin R.a$i, ~i in ele a stapanit limba
slavona; in Ardeal pana pe Ia 1660-70 au lost tot episcopi
sarbi, ultimul: Sava Brancovici. Mai departe arata, ca n'a lost
! ! legala pmcedarea lui $aguna de a fi cerut dela Maiestatea Sa
voie, sa faca o conscriptie a comunelor romane~ti din Banal,
caci asta nu se poate lara incuviintarea congresului sarbesc de-
claratoriu, Ia care in virtutea art. 21 al declaratoriului din 1779'
trebue sa participe ~i Romanii din episcopiile Aradului, Timi-
~orii, Ver~etului, chiar ~i cei din Ardeal ~i Bucovina, 3 cum s'a
lntamplat d. e. Ia congresul din Timi~oara (1790). 4 Nerespec-
tand aceste dispozitii, Romanii «aduc injurie» drepturilor pozi-
tive sarbe~ti ~i merg pana Ia marginile extreme ale dreptului
~i dreptatii. - « 7 elegra{al» rectifica intr'o nota erorile istorice
1
Art.: «Deputa(ia rom!ind» <'Tel. Rom.» 1862. N~·. 23.
11
In acela~ sens scrie "Srbsld Dnevnik» ~i mai tarziu, iar «Tel. Rom.»
reflecteaza, ca «S§.rbii sunt alipi1i de declaratorial lor ca ;-i Maghiarii de
legile din 1848 ~i cauta fericirea numai in congresul s&rbesc declarator
tocmai ca ~i Maghiarii in dieta din Pesta». Aseamana apoi pe sarbi en
Sa~ii din Ardeal: «ei' sunt oaspe1i ~i ei vreau sil ne stilpilneasca, nimic fara
ei, caci s'au dedat a shlp&ni' ~i acum le cade greu. Dar se vor dedft, vrftnd
Dumnezeu>, (Tel. Rom>. 1862 Nr. 31).
3
In art. 21 nit se face a min tire de Ardeal, nici de Bucovina; sfftr-
~itul aCestui art. euprinde textual urmatoarele: «Ad Jurisdictionen autem
Carloviczensis Archi-Episcopi et Metropolitae Illyncae natronis solum hie
subnexi Episcopatus non uniti, pertinent, videlicet: Versecensis aut Caran~
sebensiensis, Temesiensis, Bacsiensis, Aradiensis, Pakracensis, Budensis et
I Carolostadiensis ».
(cf. «Benignum Rescriptum Declaratorium 'Nationis /llyricae». Das
AllerhOchste Erlauterungs-Rescript der Illyrischen Nation v~m 16. Iuli 1779)
ed. Viena 1860 pag. 19. In «Anthorismos» pg. 10 spune ·~aguna, ca wmi~
tropolia Carlovefulut-a vdtdmat cele mai cardinale a1r;;ezdminte biserice!iti !a 1774,
cutezftnd a primi sub iuris~ictia sa Episcopia Bucovine"i, in urma mandatului
guvernamental».
• Cf. (Jireceh): <Aclenmiissi~·e DarsteliUJig~ etc. pg. 40 ji 44.
din aces! arlicol - tecorrtandand «!)nevnib-ulur lndrum~rile
din lstoria bisericeascii a lui $aguna, care aparuse atunci ~i in
limba germana - ~i li roaga pe Sarbi, «sa nu caute vatamari,
unde nu sun!, nu talmaciri contrare ale celor mai nevinovate
expresiuni, caci prin aceasta se poate lncurca lucrul ~i poate
urma tocmai aceea, de ce vii temeti voi ~i vrem Ba ne ferim
noi~. 1 ·
Mai tarziu (Nr. 28, 30) reproduce din revista vieneza « Ost
a. West», 2 care apiira interesele Romilnilor ~i era sprijinitii cu
bani din partea acestora, • articolul intitulat: «0 voce romand
asapra cestianei sarbo-romane$tb, tiparit ca riispuns Ia aberatiile
lui «Srbski Dnevnik», a carui argumentatie istorica nu e decilt
«O goala ~i stearpa negatiune».'
Tot in aceasta revista mai · apiiru un articol remarcabil
despre «Mitropolia romaneasca», in care· se aratii, cum tuturor
confesiunilor s'a facut dreptate, numai biserica ortodoxa e Ia-
sala In vecinica a~teptare. Romanilor unili cu biserica Romei,
de~l formeazii numai «O cincime a natiunii romane» li s'a dat
mitropolie ~i doua episcopii. «Organizarea interna a bisericilor
evanghelice de ambele rituri priml o dreaptii deslegare. 0 sin-
gura biserid\ cu mai mult de 3 milioane suflete sta inca des-
facuta, anorganica ~i In faptii lara nici o coheziune» ... Spune mai
departe, ca petitia Rorrtanilor «a~ternuta Ia !ron inainte cu ca-
teva zile, precum s'a pronuntat deputa(ia romanii, este numai
o continuare a pelijiunilor coreligionarilor ~i conationalilor lor
adormiji. in Domnul.
«Batatoarea Ia ochi. diferinta, ce se manifesteazii Ia tractarea
bisericei micei minoritati (a unijilor) ~i aceleia a marei maiori-
1 «Tel. Rom.» 1862. Nr. 27.
2 Aceasta revista incepl1 sa apara in Martie 1861, cu titHa marturisita de a
ap!lrit popoarele apasate- ~i -aducea cum spune "Tel.:o. (1862 Nr. 1) «arti~
cole---flagele contra asupritorilor». Redactor dela «Ost and West» Dr. E. I.
de Tkalaz a fost ales me'mbru onorar al «Asociatiunii trans,» dimpreuna en
Aureliu Kecskemiti red. dela "Siirgony»- (am.indoi «pentru favorarea litnbei
romUne» «Tel. Rom,» 1861. pg. 182). cf. <(Conspectu despre. P. T. · Domnii
membrii fundatori, ordinari ~i onorari ai Aso_ciatiunii transilvane» etc. Sibiiu
1866 pg. 36-37.
a Biografia lui Andreiu Mocsonyi pag. 18.
·4 Articolul este scris Cle N. Popea ~i se afla reprodus in intregime in
cartea acestuia: (( Vechea mitropolie ortodoxa romftn<l» pg. 235-241.
18.

tati tot a aceluia~ popot, duce nevrilnd !a ptesuputlerea, c~
dupii oare~care mod de intuijiune ar fi potrivit a lasa biserica
amintitei maioritaji (a neunijilor) pe ca!catul drum a! izolajiunei
~i destramiirii singuraticelor piirji ~i a ciiderii anarbice a orga-
nismului ei prea destramat, ca sa caza in sinul bisericei mino-
ritiijii. Aceasta ipoteza are negre~it puncte de jinere in .!recut,
poat·ta lnsa in sine pentru viitor pericol ~i cbiama luarea aminte
~i energia barbajilor de stat a le lnlaturit, caci altfel ele vor
ca~tigit in consistenjii ~i dimensiuni, negre~it. Vreit regimul sii
fie drept ciitrii cauza aceasta, atunci trebue sii se facii in ~irul
dintai revoca(iunea urrei miisuri politice volnice, unei lovituri
de stat pe terenul bisericesc, care s'a executa! eli tendinja pro-
pagandisticii lnainte cu 162 de ani ~i care ~i astazi apasii ca o
piatra prosperitatea bise1·icei gr.-or.» ... La eventuale obiecjiuni,
cii pe seam a Romii.nilor s'ar fi restaur at mitro po!ia istoricii Ia
1853, raspunde, cii «mitropolia gr.-cat. dela 1853 e ceva cu totul
nou, ciici mitropo!ie nu a existat nici odatii Ia aceastii confe,
siune, care leagii ritul grecesc cu dogma romano-catolicii .. Cat
de pujin insa poate sup!inl bisericqte o confesiune pe cea-
laltii, atilt de pujin poate inlocul mitropolia gr.-cat. pe cea gr.-or.
~i tocmai a~a de pujin a putut a se a~eza biserice~te in anul
1700 mitropolitul unit Atanasiu iarii pe acela~ scaun mitropo-
litan a! greco-ortodoxului Atanasiu. » 1 Deci mitropolia unitii nu
poate fi o pedeca pentru lnfiinjarea celei ortodoxe, care cano-
nice~te exista inca, dar e vacantii.
La 1783 episcopia Romanilor ort. din Ardeal a lost sub-
ordinata patriarhiei silrbe~ti din Carlovij. Dar aceasta s'a fiicut
iarii~ numai prin o sentinjii arbitrarii a regimului; trebue deci
desfiinjatii pe aceea~ cale, prin alta sentinjii arbitrarii. Episcopii
romii.ni din Ardeal ~i Bucovina se privesc in sinodul din Car-
lovij ca ni~te variji,' iau parte num'ai Ia consultiirile ~i conclu-
1
Acest articol cuprinde ~i ri'i.sfrftngerea afirmatiilor. tendentioase din
cunoscuta bro~un1 anonima a lui Raiacici (cf. pg. 117). Aceea9 parere o
exprimase $aguna ~i in cuvantul de deschidere a sinodului din 1860., cf.
Actele soborului pg. 89, precum ~i 'in o epistoHt ciHra Hacman (ibidem
pag; 90).
2
Mai t3rziu, la 1868, .Tidica $aguna contra ierarhiei s§.rbe~ti urmiiM
toarele acuze: d1 lipse~te pe Romani de invatatura ~colan'l., ca ii sile~te
a invata ocena~ele in loc de ((TaH'il nostru», ca. ierarhia sarheasca tine pe
277
zele dogmatice, ~i raman exclu~i dela toate pertractarile admi-
nistrative ~i iurisdicjionale; pentru diln~ii existii o mitropolie
carlovijanii numai nominal, iara nu in faptii>. Dacii nu i-se va
face dreptale, atunci biserica ortodoxa «neglesii sistematic, pentru
punctul de sprijinire, care ea nu-l are inliiuntru, va intoarce
ochii siii in afarii. Dacii ~i in viitor se va vedea ap!icata vechia
maxima a absolutismului: a promite malt $i a fined pufin Ia o
najiune de 2 milioane ~i Ia o religie de 3 mil. suflete, atunci
ne apucii intunecoasele cugete, cii dela intrarea !ibertiijii con-
stitujionale se va fi . schimbat numai hilrtia scrisa, nu insa ~i
scriitorul om. $i de urmiirile unui astfel de cuget sii ne fe-
reasca D~zeu».
E foarte instructiv aces! articol, prezentii.nd intr'o lumina
noua chestiunea ~i infiiji~ii.nd vederi cu totul originale asupra
unor insemnate evenimente din trecutul bisericii romime. Pacat,
cii nu-i putem ~tl autorul. Judecii.nd insa dupii diplomajia, cu
care e scris, dupii tendinja de a prezenta interesele mGnar-
hiei identice cu ale Romii.nilor ortodoqi - un punct cardinal
in !oatil lupta epocalii a lui $aguna, - ~i dupii subtilitiijile de
interpretare canonica, credem a nu gre~l atribuind lui $aguna
aces! articol. Cu atilt mai verosimilii e aceastii piirere, fiindca
se ~tie cii 'in intreagii lupta pub!icisticii, ce s'a purtat in inte-
resul ~itropoliei romane, $aguna ~i-a avut partea sa fqarte in-
semnata, se poate spune, chiar partea leului. Nu numai cii jinea
sama ~i traducea pentru publicul roman, pentru coloanele «Te-
legrafului» toate articolele mai importante. din ~resa sii.rb.eascii~
in prima Iinie interesatii, ci a scris insu~, mal ales m pres~r v1eneza
0 muljime de articole, unele semnate' (B. $· = Baron $aguna),
allele anonime.
*
Romfi.ni de dobagi biserice$ii, pentruca snnt de o r~lege cu acea iera:hie;~
«Tel. Rom.» 1868, Nr. 21, primarticol semnat (A); 1ar altadab'l. (1856) mtr ~
scrisoare catrii protopopul Timi~oarei MeletieDritghici spunea aceste a~eva1:un
dureroase: «Sa nu ne facem rogu~te iluzii, ci sa milrturisim, ca. dm vma
ierarhilor s'au demoralizat preotimea ~i poporul,- ~i ca pedeapsa pi1catelor
lor va ciidea asupra-ne, dci.ca nu vom Jua alte masuri pentru. vieata noastra>>
(cf. «Telegraful Romfi.n», 1905, Nr. 126: «Din corespondenta lui ~aguna»
pag. 527). · . .
1 Vezi dona·. din ele, reproduse in intregime la Popea: Vechea me~
tropolie, pg. 228-235.
 279
278
mai multi deputati romani din partile ungurene, o petijie pentru
'I In presa maghiara se mentineil parerea, ca chestiunea
mitropoliei romane n'ar putea sa se decida nici Ia Viena, ilici mitropolie.
In 25 lunie 1863 lmparatul l~i exprima (de astadata ceva
Ia Carlovij delinitiv, ci numai in dieta unguteasca, a carei sanc-
mai pozitiv decal iii 27 Septemvrie 1860) intentiunea de a
tiune ar !i i?d!spens,abila. Ziarul roman «Concordia>> raspinge
da Romanilor o mitropolie independenta, coordinata celei sar-
aces!e paren mtreband: «oare prin dieta s'a desfiintat · mitro-
polia romana? ~i oare chiar guvernul nu are datoria a 0 re-
be~ti.' Nu era inca deplin hotarit teritorul, ce va cuprinde
aceasta mitropolie, sa fie tarmurit numai Ia granijele Ar-
su~cit~, cu~. au ~~er~.-o antecesorii ?» lntre ziarele ungure~ti mai
dealului ori sa se extindii ~i asupra parjilor banatene ~i ungu-
ob1ec!Jv scna «Surgony»; to ate celelalte («Pesti Hirni:ilo>, «Pesti
rene. Se cerea parerea lui $aguna ln aceasta privin\i\, ca ~i ln
Napl6>>, «Magyarorszag>>) erau mai inver~unate. Dar in «Con-
altele: nnde sa fie re~edin\a mitropoliei? cate episcopii sufra-
I. cordia>> li-se spunea verde, ca mitropolia roman a tot va fi macar
c ' gane sa aibii, cari sa fie centrele lor ~i cum sa se intample des- ~
sa se puna in cre~tet contrarii ei».
facerea Romani! or de mitropolia sarbeasca, lara a se. vatamil
. ~agun.a fii~d inca in Viena, unde a~teptase deJa sfar~itul
drepturi!e acesteia. :;laguna e de opinia, cii nici un drept al
. lw februane pana in Maiu prilejul potrivit pentru a se prezenta
S~rbilor nu s'ar viitama, deoarece a~ezarea bisericei romilne sub
Ia Monarh, insojit ·de Andr. Mocsonyi · ~i Eud. Hurmuzachi
p~bli~a in «Ost und West» un articol semnat (B. S;) <<Contr~ mitropolia sarbeasca n'a lost canonica, ci numai un act al pu-
terii de stat. Re~edinja mitropolitana sa fie in Sibiiu, alegerea
parenlor raspandite in presa maghiara, aratand, ca «obiectul
de mitropolit sa se faca prin congresul bisericesc, campus din
chesti_onat nu se tine de areopagul dietei, cum sustin jurnalele
preoti ~i mireni; a episcopilor prin sinoadele eparhiale respec- _
magh1are, a caror descriere e apucata din van! ~i dovede~te cea
i tive, iar dreptul de confirmare a alegerilor fiicute ln aces! chip
~ai "?a;e ne~tiinta . a relajiunilor patriotice ~i anunja resbelul
sa apartina Coroanei. Episcopli sulragane ar dorl sa fie cea din
J~rnahstJc asupra unei biserici pozitive, ~i asupra a~ezamintelor
Bucovina, apoi Ia Arad, Tiini~oara, Caransebe~, Orade $i Cluj.
e1 sacrate de 15 secoli, precum ~~ asupra dreptului istoric al ei,
Planul n'a lost insa acceptat in intregime. Deciziunea definitiva
lara sfiala ~~ lara_ precugetare>>... lnvinovaji1·ea, ce le aducea
~i de mult a~teptata tot mai intarziit ~i acum. Deaceea sinodul
presa maghiarii Romani!OI', cii «cu ocolirea dietei au recurs Ia
din primavara anului 1864 prin cunoscuta petitie majestatica so-
tronul Majestajii Sale in cauza afacerilor bise1·ice~ti ~i ~colare»
licita din nou lmplinirea fagaduintii lmparate~ti. Dupa marturi-
de~se~enea o raspinge ~aguna caci Romanii au procedat legal:
sirea lui Popea ~aguna era foarte nacajit din cauza acestor
ar!Jcolu de lege 27 ~i 60 din 1791 ii indreptatiau, s'o facii. A~a­
traganari continue ~i ar li spus intr'un rand, ci'i: «pidorul lui
dara a rticolii din pre sa maghiara cuprind numai prepusuri,
ln Viena nu va. mai ciilcil, ·piina nu se va, incuviinja mitro-
Ia cari Romanul riispunde: «fmi cunosc omul» (no vi hominem).'
polia».'
• In sfar~it, dupace in August acela~ an sinodul episcopesc
Anul urmator discujiile acestea se mai domolesc imbulzin-
deJa Carlovit ~i nou a]esul patriarh Samuil Ma~irevici, chiar Ia
du-se in locul lor Ia suprafaja cele politice, privitoa~e Ia con-
staruinjele monarhului i~i dau lnvoirea pentru lnfiinjarea mitro-
gresul national roman ~i Ia dieta ardeleana.
poliei romane, implinindu-se ~i aceasta ultima formalitate, putil
. ~e Jan.ga toate invaluirile, ce i-le iJricinuiau luptele poli-
sa urmeze ~i .autograful din 24 Decemvrie 1864, al imparatului,
!Jce dm ann 1863-4, :;laguna nu pierde un singur moment fa-
care provocandu-se Ia enunciajiunile sale din 27 Septemvrie
vorabil pentru a inlesnl indeplinirea dorintei, care era janta
I 1860 ~i 25 lunie 1863, incuviinteaza mitropolia romilna inde-
i
viejii sale. In primavara anului 1863 indeamna ~i pe episcopul
II Aradului Procopiu lvacicovici, sa a~tearna Ia !ron impreuna cu 1 Actele sinodului din 1864 pg. 11. ~i urm.
' N. Popea ,Biogr. lui ~aguna> pg. 139,
1 «Tel. Rom.» _1862 Nr. 25.
 280 281

pendentii, coordinatii ca cea sarbeascii ~~ aflii de bine a-! nami sub conducerea harnicului Popasu, - $aguna era totu, man-
pe ~agana mitropolit a! Romanilor din Transilvania 9i Ungaria. gala! ,1 mulji!mit, in sufletul sau, de aces! rezultat al unor stra-
Pe Ia inceputul anului unitator, in fruntea unei deputa!Juni duinji nepregetate de aproape doua decenii, iar Romanii orto-
de Romani ardeleni, ungureni ~~ banajeni, $aguna merse Ia doqi priviau acum cu entuziasm potenjat Ia arhiereul lor.
Viena, sa muljameasca monarhului, care in audienja din 6 Coloanele «Telegrafului» dela inceputul anului urmiitor
febr., exprimandu-~i sunt pline de rapoarte ~~ corespondenje, din cari se vede bu-
recuno~tinja pentru curia mare, ce a prod us ~tirea des pre infiinjarea mitropoliei, in
alipirea ~~ credinja toate parjile Iocuite de Romani. Pretutindeni a lost sarbatorit
Romanilor catra Iron, cu insuflejire aces! moment istoric. Din toate par(ile li soseau
~~ asigurand najiunea felicitari lui -$aguna. Presa de aici ~~ de preste Carpaji aprecia
rom:ina de grajia sa, cu !njelegere dreapta !nsemnatatea momentului, insistand asupra
adauge inca urmatoa- «dualismului sublim», ce s'a manifestat in tot trecutul romanesc
rele cuvinte, deosebit <<intre ortodoxie ~i najionalitate».' Chiar in senatul Romaniei
de magulitoare pentru s'au rostit in 1865, frumoase cuvinte de recupoa~tere a meritelor
celce i>i vedea acum lui $aguna: «Ace! $aguna, ace! episcop astazi mitropolit striilu-
!mplinit visul tinere- ce~te ca un luceafar al ortodoxiei, care a ca,tigat najiunei, sale
jelor sale: «Ma bucur, de preste Carpaji dreptul, dupa care am varsat lacrimi, secoli
ca pot saluta de ar- intregi, ~i care in fine a cil~tigat pe eel mai mare din toate,
i:
I hiepiscop ~~ mitropolit autonomia bisericei romane de acolo. Toate ace;tea prin acti-
I pe un barbat prea vitatea sa, prin pietatea sa ,i !nvajatura clerului ~~ a poporului,
:i meritat pentru Iron >i pe care 11 pastore,te cu cuvilntul injelepciunei>>.'
'I
patrie, in care Eu, $i astfel din ruini;. dintr'o stare de complecta dezolajiune
precum ,1 toji Ro- mitropolia romana s'a·!naljai - mai stralucitoare, decal oricand
mann greco-orientali in lungul sau !recut, intunecat de negura suferinjelor - dupace
avem deplina incre- sprijinul monarhului ,i necurmatele staruin\e din partea Romii-
dere». «Acea lauda nilor, au izbutit sa invinga feluritele piedeci. Unii credeau acum,
~aguna pe Ia anul 1864.
atilt de semnificativa cii trebue sa se inijieze cur:ind zidirea catedralei mitropolitane,
- observa Barijiu - ca sa avem un «adapost care sa cuprinda fiii Transilvaniei ~i
data de catra Maiestatea Sa mitropoiitului Andreiu in termini ai Ungariei, pe cari i-.a impreunat moralice,te mitropolia»." $a·
a~a apodictici,, se aude foarte rar din graiul unui monarh d. e. . guna insa ~tia, ca alte lucruri ,trebue sa premearga. Se gilndea,
numai catra un beiiduce eminent, sau catra vre-un biirbat de cum sa asigure mitropoliei o situajie materiala mai potrivita cu
i' stat cu merite extraordinare».' cerinjele vremii. In cursu! ciirmuirii sale facuse multe ince;--
I
' De,l in urma intrigilor straine ~~ a incapajinarii lui Hacman cari in privinja aceasta unele cu succes, altele lara succes. In
eparhia Bucovinei ramase cu totul afara din planul lui $aguna, toamna anului 1856 (6 Oct.) ruga pe baronul Sina din Viena,
de,l mitropolia in lac sa aibi! 6 episcopfi sufragane, cum pro- sa-i acorde pe 6 ani un imprumut de 120,000 fl., ca sa poata
iectase Ia !nceput restauratorul ei, s'a pomenit numai cu doua:
1 Art.: «0 mitropolie romfi.na reinviat<l dupa un secol ~i jumatate (din
cea dela Arad ,i cea din Caransebe~, infiinjata Ia 1865 ~i pusa Tromp. Carpa(ilor). 'T. R., 1865 Nr. 30-32.
2 Reproduse in «T. R,)) 1867 pg. 402.

' Barijiu v. Ill. pg. 297. 3 ((Ullele idei pentru anul ·1'867», (<Tel. Rom.»· 1867 Nr. 6.

cump~ra o mo~ie pe seama bisericii. Rugarea nu i-a lost insii
ascultata. Leala lui de 4000 fl., cat avea Ia inceput, impiiratul
o urease Ia 8000 fl., dar aceasta era extrem de pu(in faja de
multele trebuin(e, cari sporia'u din an in an. De aceea in 4
Septemvrie 18o5 lnainteaza lmparatului o rugare pentru lmbu-
niita\irea dota(iei pe seama mitropolitului roman ortodox. -
Apoi, cu toate ca Ia 1862 spunea, in articolul scris ln «Ost und
West» contra parerilor presei maghiare, ca mitropolia romana
.nu se jine de areopagul dietei ungure~ti, acum (inand seama
de situa1ia politica, esenjial schimbata, ~i-a pus toate stiiruinjele,
ca mitropolia sa fie recunoscutii ~i din partea legisla(iunei ma-
ghiare ~i existenta ei sa fie asiguratii prin o lege speciala, care
a -~i urmat Ia. 1868 (art. IX). Cilnd s'a publica! aces! proiect de
lege al ministrului E.otvos, « Telegrajul» scria: «Vine tilrziu legea,
care sa fie dreapta ~i justa ciitrii noi, lnsii totu~ vine. Ea nu
P?ate fi liberlf de terneri ~i pentru viitor, insii totu~ va fi mai
bine deeM in !recut, cand guvernul ciilca aliiturea cu legile.
Deci sii lapiidiim temeriie ~i sa cugetiim pe un moment, cii bi-
serica noastnl in scurt limp neimpedecata de nimenea, auto-
nomd i~i va regula in toatii extinderea ei, administra ~i con-
duce trebile ei biserice~ti, ~colare ~~ fundajionale ~~ va fi in
pozijiune egala, independentii fajii cu relajiunile statului ~i ce-
lelalte confesiuni, ~i atunci toatd durerea trecutului ni se va
preface ln bucurie».'
Romilnii gr.-or. din Transilvania ~i Ungaria, dacii au avut
sa treaca prin multe greutaji ~i nacazuri, iatii ca sub conducerea
unui biirbat trimis bisericei ~i najiunei deJa Dumnezeu, au sosit
iarii~ ln piimfintul jiigdduin{ei, al legislajiunei, din care cu in-
cetul lura izgoniji, pe timpul joametei de drepturi egale, cii$U-
nate de seceta privileglilor feudalismului. . . . Tablele legii erau
date bisericii in <<Regulamentul sinodului din 1864>>. Fructul
stiiruinjelor de 20 de ani ale mitropolitului ~aguna ~i ale tova-
ra~ilor s~i de luptii nu indreptii(e~te insa pe Romani <<a se
a~eza in comoditate pe laurii ca~tigaji>>, ci pe aces! teren con-
stitujional-bfsericesc se cere conlucrarea neobosita a tuturora,
caci «dacii pilnii acum lupta a lost pentru ca~tigarea campului,
acum vine datoria de a cultiva aces! camp spre a putea pro-
' <Tel. R.om.» 1868. Nr, 26.
283
duce fructele, din cari sa putem dobandl eel mai sublim nutre-
mant, ce ni e de !ipsa spre a fi».'
Presfe nenumiirate greutiiji ~i piedeci a trebuit sa strii-
bata ~aguna, pana ~i-a putut vedea indeplinita cea mai ferbinte
dorin\ii a tinere\elor ~i cea mai insemnata \inti\ a vie(ii s.ale.
«Daca ~agunanirnic altceva n'ar fi facut- spunei\ Ia 1898 pro-
fesorul Dr. Barcianu - decal sa reinfiinjeze vechia mitropolie
istorica a Romanilor din Ungaria ~i Transilvania, ~i ar fi lost
de ajuns, ca nemuritor sa-i ramanii numele ln!J·e noi. Pentruca
nu putea fi om de toate zilele aceia, care ln arsenalul minlii
sale a faurit armele,,cu cari sa combata ~~ sa invinga spiritul,
caruia cazuse jertfa schingiuitul mitropolit Sava; nu putea fi
ar!ziereu obicinuit acela, care cu chibzuiala sfatului ~tii\ sa sta--
vileascil resistenja unei ierarhii, care de aproape un veac ~i ju-
matate se instilpanise , asupra bisericei noastre; nu putea fi
conducdtor de talie mdruntd acela, care prin increderea, ce o
inspira, ~i prin trecerea, ce ~tiuse sa-~i ca~tige pan a ~i Ia locul
eel mai inalt, a izbutit sa impril~tie negura groasa a indoielilor
de tot felul asupra loialitalii poporului, incredinjat pastoririi lui,
care cu pieptul infrunta navala stnlinilor, cu dreapta se apara
de atacurile venite deJa Irati, cu stil.nga adesea trebuia sa do-
moleasca navalnicia fireasca a propriilor sai credincio~i, iar
fiinja sa intreaga sa o puna in cumpana, pentruca din piirji,
ce tara legatura statuseril limp de un veac ~i jumatate,. sa in-
chege un organism nou: -mitropolia R,omfinilor ott. din Ungaria
~i Transilvania, care sa fagaduiasca roada bogata, nu n"umai
pentru noua vieajii bisericeasca, ci ~i pentru cea na\JOnala ro-
mftneascil>>. 2
,,
i i.
1"La ziua de Rusalih. "T. R.)) 1868 Nr. 46.
2Dr. D. P. Bardanu: ((Cttvfint fostit ia Acittl jestiv, 1inut in 15 Iun.
1898 in Sibiiu, din incidentul anivers<lrii a 25wa dela moartea arhiepisc._ ~i
mitropolitului Andreiu baron de ~aguna» Sibiiu 1898. pg. 8-9.
 ?84
XI.
Congresele nationale biserice~ti din anii 1868 eyi 1870.
Pentru articolul de lege IX. din 1868, prin care se asigunl
existenta legalii a mitropoliei ~ romiine autonome <<coordinate
celei sarbe~ti» unii dintre scriitorii maghiari aduc lnvinuiri mi-
nistrului Eiitviis spunand, cii o astfel de lege, prin care s'a dat
bisericii ortodoxe posibilitatea de a se organizii pe baze na-
!ionale, n'a putut sa izvoreascii, decal din «Spiritul riitiicitor in
~ cosmopolitismul ideilor liberale».' Fiirii politica lnteleapta ~i si-
gurii a lui ~aguna aceasta lege anevoe ar fi putut Intra in
Corpus Juris Hungarici. Probabil, ca pe langii considera(ii de
utilita\e generala, ~i rela(iile de prietinie, In cari se aflii ~aguna
cu luminatul ~i umanitarul Eiitviis,' II vor fi ll1demnat pe acesta
sa pledeze pentru primirea proiectului sau. In motivarea sa a
accentual, a tat in camera deputajilor, cilt, ~i In casa magnatilor,
ca dupa 1848 s'au lntamplat~ In sinul bisericei ortodoxe, mai
ales Ia Romani, schimbari foarte insemnate (aluzie Ia restau-
rarea mitropoliei romane In 1864) ~i, fiindcii ele s'au fiicut cu
lnvoirea tu(uror credincio~ilor acestei biserici, nu poate fi nici
interesul, nici scopul statului a le desfiinjii, ci mai curand e o
datorie a legislajiei a da acestor stari de (apt ~i baza de drept. 5
1 Beksics: "Modern Magyat:orsz{tg,} Ia -szil<igy Siindor o. c. pg. 674.
2 Pentrn aceste relatii de prietinie ~i intimitate e caracteristidt o
.epistolil a ministrului Eotvos (dtto· Buda 16 lanuarie 1870), in care ii scrie
lui ~aguna, ca nimic nu dore~te mai mult, decat si'i aiba ocaziune a~i do-
vedi sentimentele de siinpatie ~i adercnta, ce ii piistreaza, ~i adauge: -((Dnm-
nezeu sa te tina ~i pe tine- ani lndelungati spre binele patriei ~i spre gloria
neamului tau ~i saAi daruiasca in zilele biitrfl:netelor tale, ceeace e mai
pretios decllt orice ;ecuno~tinta ~i glorie: con~tii~ta, cii to ate nizuinfele
tale nobile vor produce roadele dorite>> (in originalul maghiar: "Mindenek-
elOtt fogadd legOszintebb koszOnetemet bar<'itikiv{mataidert. Melegebb szivvel
·senhi. sem viszonoZhatnd' azalwt mint in, s nem ahajtoll semmit inkdbb, mint
/wgy alkalman jusson, melynrfl inflliad val6 hajlamaimat s ragaszkoddsomaf
bebizottyiihatom. Tartson a Mindenhat6 Ti:ged is Hossz(I i:veken {tt hazdnk
javdra s nrfpednek dicsifsigrfre s adja neked Oregebb napjaidban azt, a mi
minden elismeresnel, sot a dicsosegnCl is becsesebb, az 5ntudatot1 bogy
minden nemesebb torekvi:seid meg fogj<ik hozni gyiim5lcstikeb ... ~i ter-
mina as1fel: ".Es most <ildjon meg az lsten, s tartson teged j6 egeszstgben
en gem pedig baratsUgodban; TisztelO hived: Eotv6s>< ).
3 d:ludapesti KOziOny>< Hivatalos lap 1868 Nr. 115.
Comisia, lnsarcinata cu studiarea proiectului, a eliminat din §
6 unde e vorba de congresul mitropoliei romilne, cuvantul «na-
li~nal», care lnsa dupa vorbirile deputajilor I. Pu~cariu, George
Ioanovici ~i a sarbului Svetozar Miletici, ~i chiar Ia staruinta
ministrului Eotviis, 1 a lost acceptat de camera, statorindu-se
astfel numirea legala de «congre:S~ na(ional-bisericese». Jar in
casa magnatilor contele Anton Majlath a propus un a~aos l"a
§ 2, anume ca ~i arhiereii bisericii romane ortodoxe, .sa mb_a,
ca ~~ cei sarbe~ti, in sensu! art. XII. din 17QO, scaun ~~ vot 111
casa magna(ilor, ceeace s'a ~i primit.' Tot acl a rostit ~i pa-
triarhul Samuil Ma~irevici un discurs exprimandu-~i cu oarecare
supiirare parerea, ca stilizarea ~ proiectului din~ chestiune este
mai favorabilii pentru Romani, deciit pentru Siirbi. 3
Dar protest formal n'a dat. Dupa el a luat cuva;'tul $a-
guna, aratand intr'un discurs mai lung, ca d:sparjirea Roma-
nilor de ierarhia sarbeasca nu poate II socot1ta lliC! decum ca
o scisiune, cum ar voi unii s'o califice, ciici identitatea religiei
singura nu constitue baza suficientii pentru organizarea biseri-
ceasca, ci credinta cre~tineasca pune mare valoare ~~ pe hmba
najionala, care e «un vehicul al religiei». Mai departe, nici din .I
punct de vedere geografic nu mai poate fi susjinut~ suprema(ia
ierarhiei sarbe~ti peste biserica Romanilor, fund tmutunle lo-
cuite de ei de o extensiune extraordinara, cum nu a avut nici-
odata vre-o mitropolie. In sfar~it principiul egalei indrepta-
liri ~i chiar institu!iile cardinale ale bisericii ortodoxe militeaza
pentru aceastii desfacere, care va fi ~i in folosul patriei ~i spre
binele poporului credincios. Acesta se cuvine sa aibii ~i el
<<mangiiiere sufleteascii» ~i sa~ se poata convinge, «cat folos
spiritual ~i moral are din mi~carea Iibera a ierarhiei sale>>. •
Legea, primita de amandoua camerele ~i sanctionata de
Maj. Sa tn 24 Janie 1868, cuprinde urnratorii J 0 §§' i: ''
§ I. Congresul national sarbesc convoc~t\la 1864 ~i con-
tinual in 1865 Ia Carlovet, intruciit s'a constitUit cu abatere dela
1 "Cartea de aur» IV. pg. 241-2.
~ "BudapeSti KOzlOny» 1868 pg. 1437.
' Ibidem pg. 1436.
4 Yntreg discursul publicat in Iimba maghiara in "Buda~/esti KOzlOny>l
1868. pg. 1436 ...,._7, iar in trad. rom. Ia Popea 149-153 ~i in «Cartea de a«r>>
pg. 258-261.

§-ul 8 a! articolului de lege 20 diri 1847/S, se legalizeaz~ ul•
terior.
§ 2. Mitropolia independenta, infiinjatii pentru Romanii
de religiunea gr.-orientala, ~i dupa drept egalii cu a Sarbilor,
asemenea ~~ iniiljarea episcopiei gr.-orientale din Transilvania
Ia rang de arhiepiscopie, se inarticuleaza in lege, iar dispozi-
(iunea articolului 12 de lege din 1790 se extinde asupra ei.
§ 3. Dupace deci despar\irea celor de religiunea greco-
orientala In doua provincii, biserice~ti independente una de alta,
produce !ipsa de a exercita fiecare parte pentru sine in mod
deosebit dreptul de autonomie, garantat prin art. 20 de lege
§-ul 8 din 1848, rezervat fiind pe seama Maiestatii Sale dteptul
de suprema inspec(iune, ce are a·l exercitii conform constitu-
jiunii,- credincio~ii susnutnitelor doua mitropolii sunt indreptajiji
lntre marginele legilor jarii, . a decide ~i a regula, fiecare parte
de sine ~i separat In adunarile (congresele) lor biserice~ti,. ce
se vor convoca, din limp in limp, din partea metropolijilor
respectivi, pe langa ln~tiinjarea prealabila a Majestajii Sale -
cauzele lor biserice~ti, ~colare ~i fundationale, ~i a le administra
~i guvernil independent, prin prupriile lor organe, in sensu!
statutelor, ce se vor stabill in congresele acestea ~i vor fi incu-
.viinjate de catra Maiestatea Sa.
§ 4.. Credincio~ii ambelor mitropolii, pe langa rezervarea
dreptului preainalt de incuviinjare, au dreptul a·~i organiza
adunarile (congresele) lor bisericqti.
§ 5. Spre scopul acesta se imputernice~te ministeriul a
mijlocl de a se convocil cat mai curiind, in conformjtate. cu
uzul, ce exista de mai de mult, prin arhiepiscopul ~~ patriarhul
sarbesc din Carlovi(, congresul national-bisericesc al Siirbilor
de religiunea greco-ort., care, afara de arhierei, va sta din
25 deputaji din cler ~i 50 laici, intre cari 25 au sa fie ale~i din
confiniile militare.
§ 6. Tot ministeriul va mijlocl, conform propunerii sino-
dului episcopesc gr.-or. roman, convocarea eft! mai in graba a
congresului najional bisericesc roman de religiunea gr.-orientala,
care se va compune, afara de arhierei, din 30 deputaji din cler
~~ 60 laici, intre cari au sa fie ale~i 10 din confiniile militare.
§ 7. Cea dintiii problema a ambelor adunari (congrese)
biserice~ti, ce se vor convocil in modul acesta, va fi a stator!
organizajiunea congresului, pe langa incuviin(area Maiestajii Sale.
§ 8. Orice lei de pretensiuni proveniente din desparjirea
ambelor mitropolii, intrucat ele nu se vor puteil impacil prin
invoiala reciproca, atilt acelea cari ating metropolia intreaga,
cat ~i acelea, cari ating diecezele episcope~ti, sau c.omunele
biserice~ti, san ~i pe unii indivizi singuratici, vm· avea a se
251
valid~ta }nain.!ea acelei judecatorli ordinare, care se va del ega
de catr~ Majestatea Sa, pe langa contrasemnarea ministrului,
c~1 scutrre de trmbru ~i !axe, ~i in a:ceasta procedura, inlatu-
randu-se to~te celelalte remedii juridice, se va susjinea numai
apelata ordmara de doui\ instanje. mai inalte, iar' astfel de
procese apelate se- vor decide prin forurile de apelajiune in
afari\ de serie.
§ 9. Credincio~ii de religiunea gr.-orientala, cari nu sun t
nici de limba sarbeascil, nici de cea romii.nii, raman ~i mai departe
in toate drepturile, ce le-au exercltat pana acuma in adminis-
trarea ~utonoma a afacerilor comunale biserice~ti ~i ~colare, in
intre.~ur~jarea h.bera a limbei rituale, precum ~i in manipularea
avem ~~ fundatrumlor comunale biserice~ti.
§ I 0. Dispozi(iunile §-lui 8, articolul 20 din 1848 cari
simt contnire cu legea de lata se §!erg».' '
Mitropolitul ~aguna inijiase de mai inainte lucrarile de
pregatire pentru eel dintai congres al mitropoliei relnviate.
Presa straina nascociil, ca totdeauna, tendinje politice in orice
mi~care ~i pregatire a Romanilor. Astle! scria d. e. «Neue Freie
Presse>> inca din 1867 (Nr. 884), ca «mitropolitul ~aguna a ~i in-
ceput sa lucreze peritru convocarea unui sinod ortodox, care
fire~te este numai un pretext religios pentru un congres politic
al Romanilor».
, Dupa publicarea articolului de lege IX. din 1868, ~aguna
scrie ministrului de culte, ca an( de gand a convoca congresul
pe ziua de 16/28 Septemvrie acela~ an, ~i in~tiin(eazii (In 20
Iulie) despre aces! lucru ~~ pe episcopii sufragani Procopiu
lvacicovici dela Arad ~~ loan Popasu dela Caransebe~, rugandu-i
sa binevoiasca a pregiitl cele de !ipsa pentru alegerea deputajilor
congresuali.
Congres'ul national-bisericesc s'a ~i intrunit in ziua amintita
Ia Sibiiu, \inand (pana in 7/19 Octomvrie) 12 ~edinte.
Cu bucuria celui ce-~i vede realizata o veche ~i cea mai
ferbinte dorinta . a inimii sale, saluta ~aguna aces! congres ~~
plin de multamire exclama: «lata, Domnilor, timpul incetarei
acelei sarcini grele, care de 20 de ani zaceil pe urn erii mei, ~i
care trebuiil sa o suport singur, dupa pozitiunea, ce ocup in
organismul slintei' maicei noastre biserici, caci n'am putut sa
ne organizam pana acum biserice~te. Cum am condus eu pana
1
Publicat in «Budapesti Kiizliiny» Hivatalos Lap 1868 2 Iulie Nr. 150.
!1M
acum treaba eea grea $i problematica a relnfiin!arii mltropoliel
noastre? judece prezentul ~i viitorull... Dadi cateodata am
tacut intrebuinjare de octroieri, aceea am facut dupa porunca
imprejurarilor intejitoare .... , dar nici de cum cu intenjiunea de
a exercita san a stabill in lucrurile noaste biserice~ti, ~colare ~i
fundajionale vre-un absolutism ierarhic ... , pe care ea totdeaana
l-am combdtat, despre ceeace exista in scrierile mele cele mai
Iiimurite dovezi. Darii astdzi, - cand ji-a venit jie, noule Ieru-
salime, iara~ lumina, ~i miirirea Domnului preste tine a strii-
lucit - depan ca desdvareitd odihnd sa{leteascd toatd compe-
tinfa legislativd $i administrativd a bisericei .noastre nafionale
tn manile congresalai prezent $i a celor viitoare congrese, · cari
singlire sant reprezentanfele legale $i canonice ale tntregerlwastr~
provincii mitropolitane, prin armare competente de a dace ~t
conduce trebile administrative, economice, bisericeeti, ~colare '$i
jandafionale.
De astdzi tncolo depan $i responsabilitatea pentra alteri-
oara soarte a bisericei tn manile acest11i congres $i a celor vii-
toare, ~i rna mangiii, caci cutez sa zic, ca nu inde~e~t am
alergat, nici inde~ert m'am ostenit, cii n'am alergat:· ca ~~ cum
n'a~ fi ~tiut, unde a! erg, nici am dat · riizboiu, ca ~~ cum a~.
biitut viizduhul, - ci fuptii bunii m'am luptat, curgerea am phmt
~i credinta am pazih.'
In ~edinja prima prezinta ~aguna proiectul sau de st~tut
organic - o amplificare a regulamentul~I dm I ~64 - ~p~nand,
ca cuprinsul acestui proiect e «de mare msemnatate» ~~ ca dela
norocoasa lui rezolvire <<atarnii prosperitatea ~i vitalitatea intregei
noastre mitropolii, adeca a tuturor piirjilor constitutive»; tiici
acl se precizeazii · <<drepturile ~i <;latorin(ele cre~tinilor>, ~i se
garanteazii «<ibertatea in biseridi, caci libertatea lara tar.'?urile
rajionale e abuz». De incheiere, roaga pe to\' m~mbrn c?n:
gresului, sa facii studii serioase asupra acestm pr01ect, <<sa-~I
dee opiniunea liber, lara sfiala, caei dil11_sul prime~te bucuros
modificajiunile, ce se vor alia de necesare, nefii~d p:eocupa!
de nici o idee de predilecjiune pentru operatul sau, §I-1 preda
aces! opera! congresului, ca un alaat pregdtit, din care s!a in
i Protocolul congresulu.i national~blsericesc roman de rel. gr.-nlsari-
teana, Sibiiu 1868 p~. 9-10.
289
vola ~i chemai'ea cong,·esului de a compttrte plinea, ce sa ne
fie hrana pentru toji».'
In ~edinja a 3-a se alege apoi o comisiune de 27 in~i,
cate 9 din fiecare eparhie (3 clerici ;;i 6 mireni).
Promisiunea, ca va priml orice modificari, in proiectul
sau, o jmplinl ~aguna chiar ~i in cazurile, cari nu-i erau tocmai
pe plac; d. e. in proiect era dispozijia, ca sinodul sa aiba drept
de a alege membrii consistorului numai pentru senatul ~colar
~i epitropesc, iar pe asesorii din senatul bisericesc sa-i numeascii
episcopul; ceeace in sinodul din 1864 s'a ~i primi!.' Acum insa
comisiunea a modificat dispozijia aceasta, dilnd sinodului dreptul
sa aleaga pe toti membrii consistoru!tii, deci ~i pe asesorii din
senatul bisericesc. La sfar~itul ~edinjei a 8-a ~aguna a spus,
ca chestiunea aceasta, fiind de natura sacramentali!, nu poate
fi discutata in congres, ci e de competenja episcopilor. Dar
in ;;edinja urmiitoare, dupilce referentul comisiunii declara, ca
<<nici congresul nu voe~te a !rage tn discujiune vre•o chestie
sacramentala, ~i ca alegerea asesorilor consistoriali o considera
de caazd administrativd», ~aguna admite ~i el propunerea co-
1
misiunei». 3
:1 Dupa o desbatere amanunjita intreg proiectul fu primit,
cu adaosurile 9i modificarile comisiunei de 27, ~i se hotari, ca
0i piina Ia sanctionarea lui de, catra monarh, sa fie pus, numai
decal, in mod provizor, in lucrare. •
Pentru regularea chestiunilor de litigiu cu mitropolia siir-
beasca din Carlovi! s'a ales o comisie din 8 membrii, sub con-
duce'rea episcopului ariidan.
In ~edinja din urmi! (a 12-a) deputatul Oheorge Ioano'{ici
rostl <<O vorbire amdsaratd solemnitdfii», muljamind lui ~aguna,
care <<mai de mult, intre imprejurarile cele mai nefavoritoare 'ii cu
un zel demn de admirare a conlucrat Ia exoperarea acestui re-
zultat epocal in istoria bisericei noastre» a zidit «templul liber-
tiijii confesionale ~i najionale» ~i, fiind~a <<meritul cere recu-
no~tinjii» il roagii, si! primeascii «recuno~tinta ~i muljamirea cea
.'
' Ibidem pag. 20-21.
2
.cf. Actele sinodului din 1864 pg. 45.
3
Protocolul congresului nafional-bisericesc, 1868 pg. 90·~91.
• Ibidem pg. 99 -100,
19
 I 2!ii)
II
mai ferbinte>> a .tuturor ~i «manifestarea tncrederei netnilrglnite,,i
'.1
$aguna raspunde accentuilnd, ca prin aces! statm organic
toti Romimii ortodoc~i au devenit membrii egal fndreptli(ifi ~i
activi fn biserica noastra, fiindcil toj1 sun! impreuna ll!criitori ai
lui Dumnezeu ~i, in urma legilor lundamentale ale religiei noa-
stre, zidirea lui Dumnezeu, casa ~i liica~ul lui ; dntre noi nu
este .nici o deosebire>>, caci este «O libertate pe bazli poziti,vli
in asociafiunea noastrli bisericeascli». - «A~ dorl a Vii spline
multe in momentele aceste ale despiif\irei; esenja acestora insa
este: «511 fifi ravnitori legii, sa dafi sujletele voastre pentru le-
gatura plifin(ilor vo~tri !>> '
In tot timpul luptelor sale pentru aceasta organizare, cu-
prinsii in <<Statutul organic al bisericii ortodoxe romilne ·din
Ungaria ~i Transilvania», !;laguna s'a silit a dovedl, - asemenea
marilor relormatori ai viejii religioase ~i biserice~ti, - cil in
opera sa nu e nimic nou, ci intreaga aceasta organizare trebue
a se in(elege numai ca .. «incetarea acelor imprejurari vitrege,
cari din cauze politice au impedecat in !recut valoarea organi-
za\iei bisericii noastre>> ... ca «revocare,a ~i restabilirea institu-
tiunilor eel or vechi ~~ primitive biserice~ti, · ~~ aducerea lor Ia
valoarea, ce li-se cuvine». 3
Nu este lucru rar in istorie, ca Ia inliinjarea unor institu-
jiuni lolositoare se ·invoacii drepturi vechi, cari, de~l din punct
de vedere ~tiintific nu pot a veil. decilt valoarea unor hipoteze,
in realitate servesc totu~ ca argumente puternice in mana unor
oameni dibaci, cari, ~tiu crol arme de lupta biruitoare din ele.
$aguna insu~ avea desigur deplina convingere, di in · tot tre-
cutul intunecat ~i dureros al bisericii romilne din Azdeal 'nu se
pot giisl urmele unei organizari atilt de solide ~i folositoare,
cum era cea creata de dil.nsul prin «Statutul organic». - ·Nu
numai atM. El era patruns chiar de convingerea, ca nici o parte
a bisericii ecumenice riisaritene nu e organizata, ca mitropolia
noastrii najionala romil.na. A marturisit chiar in cuvantul de
deschidere al congresului najional-biserkesc din 1870, cii «nu
cunoa~te ~i nu ~tie nici o parte a bisericii noastre ecumenice,
care ca mitropoli~ noastrii, in sensu! statutului siiu organic, ar
--~- \
' Ibidem pg. 108-9.
' Ibidem 110-111.
a (\Actele sinodului din 1864» pg. 61-62.
lnalj~ clerul ~~ poporul sau credinclos Ia acea demnitate indi-
vidua/11 ~i socia/11, ca sa le poata zice: Toji suntem impreuna
lucriitori ai lui Dumnezeu, toji suntem zidirea lui, ~i casa lui
~i duhul lui Dumnezeu lacuiqte intru noi, ~i de va strica ci-
neva casa lui Dumnezeu, il va strica ~i Dumnezeu pe acela>>. 1
Mai ales pentru rolul preponderant, ce se acordii. prin
statutul organic, in toate corporajiile biserice~ti - alara de si-
nodul episcopesc, senatele strict biserice~ti ale consistoarelor ~i
scaunele protopope~ti, - deputajilor mireni, ale~i pe baza su-
lragiului universal (in proporjie de '/, lata de '/, ale~i din sinul
preojimii), a lost atacat in m~lie randuri $aguna, atilt din partea
catolicilor, cat ~i de catrii cei condu~i de un spirit de ortodo-
xism strilmt ~i prea sever canonic, care militeaza pentru exclu- ,
derea elementului mirean dela conducerea bisericeascii. ·
$aguna insii tocmai prin aceastil participare insemnatii a
elementului mirean in alacerile biserice~ti a dat bisericii orto-
doxe romane o bazii larga ~i trainica. Prin faptul, ca liecii.rui
Roman ortodox, ajuns Ia vilrsta de majorean, dacii i~i impli-
nqte datoriile laja de biserica, i se asigura ~i dreptul de a con-
tribul cu votu! sau Ia alegerea preojilor, inva(atorilor ~i a re-
prezentanjilor sai in sinoadele eparhiale ~i in congresul najional,
Ia compunerea comitetului parohial ~· a. - poporului intreg
i-se olerii. prilejuri potrivite pentru o educa(ie constitujionalii.:
ajunge Ia con~tiinja drepturilor sale, de o parte, iar de alta in-
teresul pentru biserica ~i capeteniile ei, - cari sun! in acela~
limp ~i conducatorii lui firqti - devine din ce in ce mai pu-
ternic ~i, nu odata, il indeamna chiar Ia jertfe aproape peste
puterile lui, pentru institujiile sale de culturii. najionala, cari sun!
~coal a ~i susjinatoarea acesteia: biserica.
~aguna, ca un adevilrat relormator, in accepjia istorica-
universali\ a cuvantului, a injeles, cum sii aduca ~i dispozijiile
canonice in cea mai buna potrivire cu trebuinjele reale, cu in-
teresele najionale permanente ~i cu propaganda culturala, in-
dispensabila unui popor strilmtorat, care numai in ~i prin bise-
rica najionala i~i poate susjinea ~i apara liinja sa etnicii.
In privinja aceasta sun! pre(ioase urmiitoarele marturisiri
ale lui $aguna (din polemia cu Hacman, care II invinuise Ia
~ «Protocolul congresului national-bisericesc romfin» din '1870 pg. 5.
19' .

1861, ca a ptocedat antlcanonic,' chemand Ia sinoadele din·
1850 ~i 1860 ~i un numiir mare de mireni pe langii preoji):
« ••• I) noi credem ~i miirturisim, cii n'am "atiimat nici un fun-
. dament canonic, cand am conchemat Ia soboarele bisericii noa-
stre din Ardeal, pe Janga reprezentanjii clerului, ~i pe reprezen-
tanjii eparhiojilor no~tri .... ; 2) noi credetn ~i marturisim, cii
am· fi gre$it $i am fi provocat partide . ... dacil Ia soboarele
noastre, ce am jinut ~i vom jinea pentru regularea trebilor bi-
sericqti ~i ~colare, n'am fi chemat ji dacil n'am chema, ji pe
viitor,~~ pe reprezentan(ii poporalai eparhial, pentra cil noi Uja
~tim, cil astfel de mani{estafie na vatilmrl nici institafianile ca-
nonice, nici instita(ianile biserice~ti, nici vaza caiva, ci din contra,
tnainteazrl to ate aces tea tntr' an chip folositor» ... '
ln sensu! «statutului organic>> par(ile constitutive ale orga-
nismului bisericesc sunt: parohia, protopresbiteratul, manastirile,
II eparhia ~i mitropolia, iar ideia fundamentala a «statutuluh este
anitatea ~i armonia acestor prlr(iconstitative, ceeace se exprimii
prin punctul Ill al «dispoziJiilor generale» astfel: <<Pozijiunea,
ce are in bisericii clerul ~i poporul provinciei mitropolitane, ii
da dreptul a participa in persoanii sau prin reprezentanti In
toate acjiunile biserice~ti, ~colare ~i fundajionale, ~i totodata ii
impune datoria a suporta toate greutajile, dela cari depinde bu-
niistarea bisericii. Fiecare parte constitutivii a mitropoliei are .
drept a regula, administra ~i conduce, independent de alta parte /
constitutivii sie-~i egalii, afacerile sale biserice$ti, ~colare ~i fun-
dajionale, - ~i fiecare parte constitutivii mai mica i~i continua
acjiunile sale bisericqti, ~col are ~i fundajionale, in afacerile parjii
constitutive mai mari, pfmii Ia mitropolie, prin reprezentanjii siii».'
1 cf. ~i Dr. Alex. Orama: Institutiunile calvine~ti in biserica romii-
neasca din Ardeal», Bla~ 1895 pg. 58-61.
2
Andr. $agana: 1<Antlwrismos» Sibiin 1861 pg. 101-102.
3 Cf. a treia editie oficiala, au!entica ,,a sfatutului organic, Sibiiu.
1907. pg. 7-8; a se vedeh ~i «Actele sinodului din 1864» proiectul original
allui·~aguna (pg. 82-83 ~i 209) unde se aratil, cil aceasta dispozitie e inteme-
iata pe cuvintele apostolului Pavel (Corint. I. 12, 20 ?i 25-26): «Cu adevarat
multe mddulare sunt, dara un trap este» ~i (,sa nu fie desbinare in trup, ci
sa se grijeasca mildularele intre sine unul de altul; ~i dacil piltime~te un
madular, piltimesc to ate madularele dimpreunil, ori de se mare~te un miidular,
imp~euna se bucura f?ate mil.dularele».
!i
293
Fiecare parte constitutiva l~i are organele sale administra-
tive (comitet, epi.tropie, consistor) ~i legislative: sinoadele, cari
se intrunesc in fiecare an odata, sau dacii cere vre-o trebuin(a,
~i de mai multeori. <In sinodul parohial iau parte toji paro-
hienii majoreni, de sine stiitatori, nepataji, cari i~i implinesc da-
torinjele parohiale» (§ 6); iar eel protopresbiteral se compun~
din 12 preoji ~i 24 mireni, unde numarul credincio~ilor trece
peste 20,000 suflete, sau din 8 preo(i ~i 16 mireni, unde pro-
topopiatul are mai. pu(in de 20,000 suflete (§ 38). Cele !rei si,
noade eparhiale, cari se intrunesc in fiecare an Ia Dumineca
Tomii, in Sibiiu, Arad ~i Caransebe~, au .cate 60 de membrii
(20 preoji ~i 40 mireni), iar congresul najional-bisericesc, Ia
care participii 90 deputaji, din fiecare eparhie ciite 30 (10 preo(i
~i 20 mireni) ~ i?i (ine ~edinjele In Sibiiu, tot din 3 in 3 ani
(§ 152), iar, daca cere trebuinja, se ·poate intruni in sesiune
extraordinarii ~i mai de multeori. Pentru alegerea mitropolitului
congresul se compune din 120 deputa(i: 60 din arhidiecezii ~i
cate 30 din cele doua dieceze snfragane (§ 155).'
Pe Hingii aceste cotporajiuni mai funcjioneazii ~i sinodal
episcopesc, compus numai din mitropcilitul j:i episcopii sufragani,
~i in care «Se trateazii obiectele biserice~ti spirituale, dogmatice
~i simbolice» (§ 171).
In timpul din urmii, in legiiturii cu reforma sinodala infro-
dusii in biserica frajilor din reg at, aten(iunea multor frunta~i bi-
serice~ti ~i politici de· peste mun(i s'a indreptat asupra acestei
insemnate opere de organizare ~ lui ~aguna, apreciind cu in-
jelegere dreapta importanja ~i fciloasele acestei organiziiri bise-
rice~ti. «Democratismul introdus de ~aguna - cetim in <<Con-
1 Aceasta dispozitie a provocat mai tihziu nemultamirea arhidiece-
zanilor, fiindca o scurta experienta a dovedit, ca. la alegerea de mitropolit
se validiteaza in milsnrit mai hotaritoare, vointa diecezelor sufra gane, depu..
tatii c<'l.rora fiind solidari pot di?tiga cu u~urinta pe partea lor ~:i cateva
voturi din Arhidiecezil. Chiar in congresul din 1868 s'a facut din partea lui
I. I-Iannia propunerea, ca in congresul electoral Ardelenii sil fie reprez~ntati
cu 2/3 pi'i.rti, iar eparhiile sufragane cu 1/3 (v. Protocolul congresului din
1868 pg. 88-89). Aceasti'i. propunere a fost insil nlspinsa, ca ~i a deputatului
I. Pu~cariu. cf. ~i bro?ura a,cestuia, intitulata: «Un comentaria Ia § 96 al
Statutului organic bisericesc gr.~or. romiin, dupd 30 de ani» Bra~ov 1899.
pg. 7-10.
 294
vorbiri Literare»' - a avut de elect, ca liecare Roman a tre-
bu~t sa se intereseze deaproape ~i sa contribue ~i el dupii pu-
ten ~~ bunul ~ers" al t~e~ilor bisericii ~i ~co iii. Preo(ii ~i inva-
jiltorn au" trebu1t sa stea mtotdeauna in cele mai strilnse ~i mai
bune le~a~un cu P?P_orul, de care sunt intrejinu(i ~i in parte
co~trola(1 m indephmrea datoriiiOJ·, iar poporul a privit en slin-
jeme Ia conduciitorii sai ~i nu le-a ie~it niciodatii din cuvilnt.
faril aceasta organizajiune Romanii ardeleni n'ar li ceeace
sunt azi>.
. far in «Via(a Romaneascil»' s'a tipiirit asupra «Statutului or-
gantc» urmiitoarele aprecieri: «Marele mitropolit ~aguna, prin
«Stat~tul ?rganic al bisericii ortodoxe romane din Ungaria ~i
Tran~1lva~1a>> a reu~it sil deit societii(ii romane~ti intregi o orga-
mza(le atat d~ largii ,~i ada~c, democ~aticii, inc~t nu i-am puteit
gilsl o an~Iog1e, decat doar 111 orgamzajJa une1 parohii engleze,
s.au .a unu1 «township» american. Muljamitil acestei organiza-
\mm,. un m.embru al clerului din Ardeal, dela preot de sat pil.nil
Ia ml.tropoh~ nu poate degenera, liirii sancjiune, intr'un lei de
funcftonar ecleziastic, care nu a pare in faja credincio~ilor decil.t
ca un costisitor, dar disprejuit manipulant al formelor rituale
ci i~i pastreaza caracterul de adeviirat «piiston, de conduciito;
a] poporului, cu toatii autoritatea unui ales al sau ...
Ca un fir r'?~' prin to~ta organizajiunea aceasta trece ten-
din(~ d.e a. treit ~ tr~inica legiitura sufleteasca intre poporul
credmc10s ~~ 1erarh1a b1sericeasci\. Aceasta ierarhie nu este numai
electiva, ·in toate treptele ~i printr'un sistem electoral, care are
Ia baza votul ob~tesc al intregului popor - dar toate ·interesele
bis~rice~ti sunt incredin(ate sau direct adunilrii plenare a popo-
re~~lor in p~rohie, sau unei rep~ezentan(e populare, in organi- ·
za(nle supenoare. Elementul cleric nu se izoleaza decal in
chestiuni pur spirituale ~i ·chestiuni de disciplinii ~cleziastica
~n s~aunele p~otopresbiterale, in «senatele» strict biserice$!i, sa~
Ill smodul ep1scopesc (dar ~i membrii acesfot otgane lsi dato~
resc mandata! unei alegeri, care f$i are obftt$ia tot tn s~fragiul
1
. Anul (42) 1908 Nr. 12 pg. 592. Articolul: ((Organiza(iunea bisericeascd
~t $CDl~rii a lui $aguna» scris de Dr. !. Milu'ilcescn, profeso't Ia facultatea
tt)ologicii din Bucure~ti.
. . ~- ~r. 2 din 1909 pg. 247-252 articolul '(Lecfti' practiCe: Organiza(ia
btsencu m Ardeal» scris de dl C. Stere.
295
universal). Bine !njeles, ca un preot ales nu mai poate fi !nde-
partat, decat pentru abateri grave, constatate judeciltore~te. Au-·
toritatea clerului, insu~irile lui inalte, rolul lui de conducator al
poporului ~i misiunea lui culturala izvorasc, in prima linie, din ·
aceasta organizatie bisericeasca, care s'a experimental de aproape
jumiitate de veac Ia un popor de lo~ti iobagi» ....
lar dintre frunta~ii vielii biserice~ti ~i politice ai Romanilor
de dincoace de. mun(i cu mai multa patrundere a caracterizat
principiile fundamentale ale «Statutului organic», Ia crearea ~i
aplicarea caruia insu~ conlucrase cu mult zel, marele mecenat
al cultUJii na(ionale, Alexandru Mocsonyi, yare intr'un discurs
rostit in Sibiiu Ia 17 Decemvrie 1898, spunea «ca principiile
lundamentale ale autonomiei noastre biserice~ti sun! pe deplin
acomodate inaltei misiuni culturale a bisericei; ca ~i o piramida
puternica pe baze largi, a~a se ridica organismul acestei auto-
nomii, pe bazele cele mai trainice a(e sinodalitiijii in treptata
sa cliidire, ~i un spirit bland, spiritul vechiu cre~tinesc, spiritul
patriarhal !nciilzqte intreg acest organism de jos pana sus, in
culmea sa. Clerul ~i poporul, preo(i ~i mire~i, stau pe toate
punctele in contactul eel mai intim imli cu aljii, ~i prin ne-
contenita cooperare a acestor doua elemente constitutive ale
bisericii, · decurge intregul ei proces. vital. In aceasta autonomie
vedem spiritul mQdern democratic cu spiritul vechiu cre~tinesc
patriarhal, spiritul libertatii cu spiritul autoritajii, spiritul pro-
gresului pe toate terenele cu spiritul unui conservatism injepenit
in toate a~ezi\mintele nestramutaver·e ale bisericei - aici vedem
toate aceste principii ~i direcjiuni, Ia aparenta atilt de contrare,
intr'o legiitura atat de fericita, cum .ea mai fericita nici ca s'ar
puteit !nchipui, ~i cum ea, de !apt, nu se poate gasi Ia nici o
alta biserica. In aces! admirabil, armonios organism a! autono-
miei, se razima .deci !nalta polenta culturala a bisericii».'
Se ~tie, cii «Statutul organiC>> n'a lost sancjionat de ciitra
Majestatea Sa (28 Maiu 1869) intocmai, cum s'a prezentat in
originalul romil.nesc, ci cu unele modificari, introduse in tradu-
i d. bro~ura: «Momente memorabile I a alegerea de mitropolit din
19 Decemvrie 1898» Sibiiu 1899 pg. 8, a se vedea la Popea: «Memorialul
lui ~aguna» pg. 6, in opozi1ie cu.·pilrerile favorabile citate mai sus, o apre-
ciere, cu totul nefavorabila ~i singura in felul ei, exprimata la sinodul arhi-
diecezan din 1888.
 296
cerea maghiara din partea ministerului de culte. Aces! fapt a
provocat iara~ nemuljiimiri. Congresul din 1870,. eel dintiii jinut
pe baza «Statutului organic», a remonstral' Ia Majestatea Sa
impotriva acestor modificari, dar lara rezultat, fire~te. ~aguna
prevedeii, ca aceasta remonstrajie n'o sa aiba succesul dorit. De
aceea «Telegraful» scrie," ca regreta modificiirile !acute in textul
«Statutului organic>> dar crede, ca ar fi mai bine a-1 priml ~i
a~a, caci «nici o constitujie nu poate fi perfecta din incepub.
In congresul national-bisericesc din 1870 se face un <<re-
gulament pentru organizarea provizorie a imra(amantului>, ~i un
protest contra legii ~colare a lui Eotvos (art. 38 din l868) se
discuta chestia imbunatajirii situajiei materiale a invajatorilor ~i
preojilor, se ive~te, lara a se priml, propunerea pentru admi-
terea preojilor Ia a 2-a ~i a 3-a casiltorie' tot astfel ~i propu-
nerea pentru o toaie ojicioasii, bisericeasca ~i ~colarii pe seama
intregei mitropolii. •
Raman apoi permanent Ia ordinea zilei problemele mai
insemnate ale constitu(iei ~i viejii bisericqti, ca regularea paro-
hiilor, executarea · pe deantregul a <<statutului organiC>>, chiar ~i
desbateri asupra singuraticilor §§·i ai acestei legi fundamentale,'
~i regula! in fiecare an amanunjite dari de seama despre de-
curgerea sinoadelor, in d~sfii~urarea carora « Telegra(al» nu
exercita vre-o critica severa, ci recomanda fajii de aceasta vieaja
constitujionala incepatoare toata crujarea, fiindca sinoadele «sunt
prea june» pentru a se putea apropia «cu cujitul eel ager a!
criticei de diinsele>.'
Dar, ca constitutia bisericeasca ~~ mitropolia o ~tiau prejul
dupa adevarata ei valy>are, ca un zid de aparare, ca o jortii-
reafii a najionalitiijii, ~i ca un mijloc de asigurare a progresului
cultural, e u~or de injeles. Oenerajia de atunci e piitrunsa de
convingerea, cii in constitujia aceasta - cuprinziitoare, liberala
~i care era de sigur mai presus de necesitiijile momentului, -
1
cf. Protocol~! congresului national~bisericesc roman 1870 pg·133 sq.
2
«Statutul organic» «Tel. Rom.,> 1869. Nr. 54.
' Protocol pg. 44 ~~ 60.
• Ibidem pg. 44 ~~ 128.
5
Cum e d. p. tratatul: <'Reflexiuni la §.. 122 pun ct. 2 ~i §. 167 din
Statutul organic)> de Dr. II. Pu~cariu. «Tel. Rom,,> 1873. Nr. 10-11.
' <Tel. Rom.» 1873. Nr. 29.
297
tocmai fiindca cuprinde in sine toate elementele de progres,
~i-au c~tigat in sfilr~it Romilnii dreptcredinci()~i un Joe de ada-
postire pentru vremuri de restri~te ~i llll teren de neatarn.are,
eel pujin pentru vieata bisericeasdi, dilndu·i-se acesteia In vir-
tutea <<statutului organic>>, posibilitatea sa !mbraji~eze, in anume
margini, ~i pe cea culturalii ~i economica. Aceastii convingere
o gasim exprimata' in diferite feluri ~i de repetiteori ~~ in co-
loanele <<Telegrafului Roman». Intr'o polemie cu <<Federa{ianea»,
care scrisese; ca Romanii ortodoc~i se inchina Tarigradului tur-
cesc, « Telegrafuh 'respinge cu hotarire aceasta afu·majie, spu-
nilnd, cu o legitimii milndrie, ca ei «Se inchinii numai lui Dum-
nezeu ~i mitropoliei lor autonome>>."
Un lucru e in sa sigur: poporul nostru nu era atunci, cum
nu pare a fi inca nici azi, indeajuns pregiitit pentru o vieata
constitujionalii a~a de largii ~i liberalii, cuin o introdusese ~aguna,
~i numai prin o educajie staruitoare ~i indelungatii, ingrijitii cu
toata scumpatatea din partea unor conduciitori desinteresaji
poate ajunge cu timpul sii fie vrednic de aceasta <<constituji~
frumoasii».
XII.
Re:iiultate pe teren ~colar.
· Dupa 1860, in timpul incerciirilor constitujionale, de~llup·
tele politice, stiiruinjele pentru infiinjarea Asociajiunii, necurma-
tele actiuni diplomatice pentru cil~tigarea independenjei ~i au-
lonomiei biserice~ti ii cereau lui ~aguna o mundi. atat de in-
tejitii, - aviind convingerea nestriimutata, cil «~coala ~i institu-
te]e Jite,rare sunt partea esenjiala a bisericii»,' el nu inceteaza
un moment a se interesa deaproape ~i de chestiunile ~colare,
in privinja carora se observa continuu progres treptat.
1 d. «Actele sinodului din 1873 pg. 119 9· a. vorbiri ale deputa~
1ilor sinodali, cari sunt ,,rnfindrii de constitutiunea noastra cea .frurnoas<l»,
2 Art. «0 provocare Hiti'i. anz<ll> «Tel. Rom,,, 1870. Nr. 5.
~ «Tel. Rom.» 1861 · Nr. 37.

298
:i,
I,
' l.
In anul 1862/3 cursu! teologic al seminarului a lost ridicat
dela doi Ia 3 ani, iar eel pedagogic dela 1 an Ia doi ~i numarul
profesorilor sporit Ia 5, iar peste alji doi ani Ia 6.' In toamna
anului 1864 seminarul il mula din casa clerului (strada Cisna-
diei) in casele din strada Macelariior, unde se alia ~i azi, iar
<casa cleruluh o da hi aranda «spre folosul fondului semina-
rial».' Dar solicitudinea lui pentru aces! institut nu se margi-
ne~te Ia atata, ci insu~i censureaza ~i intrege~te d\rjile ~i ma-
nuscrisele' profesorilor, conduce multe ~i cele mai importante
conferenje ale lor, ii povajue~te ~i indeamnii ca un. parinte, Ie
da indrumari metodice ~~ nu se sfie~te a-i mus!J·a, cand ob-
serva, di incep ada uitarii di~pozijiile lui !olositoare.• Ingrijirea
lui pentru seminar nu inceta un singur moment nici in timpul
boale.i sale indelungate, nici pe vremea cilnd !I apasau cele mai
grele ganduri, din cauza schimbarii. situatiei politice, cum s'a
intilmplat in vara anului 1865. In preajma plecarii sale Ia Yiena,
in memorabila audienja, scrie in 17 Aug. 1865 directorului
Hania: «Fiindca mane in urma preagrajioasei demandajiuni ma-
iestatice am de a pleca Ia Viena, ~i inceputul anului ~colar
1865/6 se apropie: pentru aceea pe lilnga cele fixate in <<In-
1
;1
1 Cf. ~aguna: «<nstructiune pentru Directorul ~i Profesorii ~i ctuhov-
I nicul institutului arhidiecezan pedagogico-teologic de rei. gr.-or.» Sibiiu 1865.
'I 2 Decisiunea din 12 Juniu 1864.
3 Astfel in 7 Iulie 1865 directorul /. Hannia inainteaza mitropolitului
I ~aguna «Un manual de catihetidb,, ce 1-a campus el ~i dupa care propune
de .4 ani acest stu diu; $aguna ii riispunde (in 9 Iulie): «<n priyin~a manua-
lului de catihetica am inceput a face intr'tinsul mule ·schimbdri, care arata
.I
'I
. in ce chip s'ar putea indre.pta acel manuscris, carele se poate intrebuinta
~i mai departe pana Ia compunerea: unui manltal sistematic>>,
I 4 Astfel Ia 11 Jannarie 1872, adreseaza directorului Hania nrmatoarele
'I i
~ire: «M'am cOnvins, cil Prea Cinstia Ta -fara incuviintarea mea ai dispus
a nu se ceti via(a sfin(ilor pe timpnl mftncarii in refectorinl seminarial, ca
duhovnicul Gefman din propria-i putere a sistat savilr~irea rugih,;innilor1
I inainte 9i_ dupa prinz ~i cina; eu in aceste mas uri unilaterale vad numai
regres in educatiunea .clericilor no~tri; de aceea doresc, ca fara amtinare
sa- se convoace o extraordin~nl conferinta profesorala, ~i acolo htirtia mea
aceasta sa se publice 9i sa se restaureze cele stabilite de mine in anii trecuti
adecil savar~irea c~tidiana a rugilciunei, inainte 9i dupil. pninz ~i cim1, ~i
cetirea vietii sfin1ilor in riindul ee-l va stabili corpul profesoral Ia propu-
nerea duhovnicului Germann)) etc ...
'\299
sh'uctiunea pentru institutul nostru arhidiecezan pedagogico-teo-
Iogic>> am a recomanda Preacinstiei tale ~i Corpului profesoral,
ca numai .pe acei tineri sa-i primiji I. de cterici, cari eel pujin
au absolvat gimnaziul mic cu sporiu bun, care supuindu-se
examenului de cetire ~i cantare bisericeascii dovedesc, ca en-
nose inc:itva biserica, cari pot documenta, ca au de unde sa se
susjina pe timpul cursului de !rei ani ~i depun numai decat
didactrul; II. de pedagogi, cari au absolvat eel pu\in doua clase
gimnaziale sau au absolvat ~coaiele reale, ~tiu cetl ~i dlnta, ~i
pot documenta, ca au de unde sa se susjina in decursul stu-
diilor pedagogice de 2 ani ~i depun numai decal didactml. In
fine este a vedea, ca dintr'un toe sd nu se primeascd doi sau
trei, nici sa treaca numarul celor primiji in clerica peste 30, ~i
celor in pedagogie 40».
Tot pentru trebuinjele ,seminarului cu intenjia de a implinl
«orice lacuna in studiile teologice>>' complectii ~aguna Ia 1868
scrierea sa: «Compendiu de drept canonic», tiparl Ia 1871
«Enchiridionul de cahoane», iar Ia 187 2 «Manual de stu diu
pastoral», scriere !ucrata de ~aguna in timpul boalei sale ~i
despre care spune in prefajii, cii e «originala in felul sau» ~i o
incredinjeaza sa o lucreze ~i amplifice vre-un bilrbab mai tin~r
~i mai saniitos», ceeace insa, dure1 e, nu s'a intilmplat nici pan a
in ziua de azi.
II.
~i in privinja ~coalelor secundare se ivesc Ia inceputul e_,rei
constitujionale mai multe incercari de a sporl numiir4l lor. ln-
demnaji de rezultatele frumoase, cari s'au putut realiza Ia
Bra~ov, nu numai Roll1anii Zarandeni, ci ~i Romanii din alte
par\i !ncepuserii a face colecte, a-~! da toata silinja sa infiinjeze
gimhazii. Astle! cei din Banal (Ia Lugo~)' cei din parjile sat-
1 Cf. Andreiu b. -de ~aguni: «Manual de studiu pastorah Sibiiu 1872,
prefaja pg. 4.
2
, .
«Telegrafnl Roman>> 1861 pag. 140, 165. ln congregatmnea comi-
.
tatului C~ua~ (7 Aug. 1861) comitele suprem Emanuil Oozsdu starul pentru
infiintarea unui gimnaZiu roman de confesiunea rasariteana, deschizoind sub-
scriptia din partCa sa cu 2000 fl. S'au adunat in cunind 15,000 fl. Dar pro-
babil, pentru a impeded aceasta actiune, cancelaria auli_ca ungara din.Viena
(dto· 27 Dec. 1861) admite, ca In gimnaziul inferior, care exista. in Lugoj
dinainte de 1848 Iirnba de propunere sil fie maghianl ~i rom§.n.1 «Ca ase-

II 300
!'
miirene' ~i cei din tara Ha(egului. Cu. pnV!re Ia ace~tia din
urmii chiar un corespondent ill «Tel. Rom.» face propunerea,
ca comunele din protopopiatele Ha(e""ului b Devei Dobrei J Iliei
1 )
Oeoagiului ~i a Ori\~tiei sii ridice eel pu(in un gimnaziu cu 4
clase, ciici capitalul necesar s'ar gasl in obliga(iunile imprumu-
tului de stat, pe cari de altfel poporul «le prapiide~te mai fii!·a
nici un folos>>.
Propunerea aceasta insii redac(ia << Telegrafului» o intam-
pina cu urmiitoarea observare: <<Sa nu zidim din sus. Tinutu-
rile amintite nu au ~coli populare ~i ce folos vei avea deJa
gimnazii, daca Ie lipsqte fundamentul, care este ~coala popo-
ralii. . ... Oimnaziile ne vor cre~le ~i. informa indivizi, iara nu
popor, care numai in ~coalele poporale poate alia hrana sufle-
' mai sfanta este ~i trebue
t~as~a, ~i dupace (anta noastra cea
sa fte cultura poporului, fire~te, ca ~i cea dintai ~i mai mare
grije a noastra trebue sa fie (antata intr'acolo, ca sa avem ~coale
poporale cat se poate de multe ~i de bune. fara de aceste
v,om sta acolo, unde ne aflam>>.'
La Brad in sa stiiruintele_ zelosului protopop Iosif Bap, nu
riimasera lara orice rezultat. In primiivara anului 1862 frunta~ii
poporului roman din Zarand au hotarit a ceda imprumutul de
stat din 1854, in suma de 58,200 fl., punand astfel baza unui
gimnaziu national.
, .
$aguna prevaziind insa, ca viitorul gimnaziului in chipul
acesta nu va puteii fi indeajuns asigurat, ii sfatul Ia 1868' sa
menea indreptatite ~i con'ispunzatoare indigintielor timpului», Cu un an
ma.i tarziu (2~ Sept. 1862) tot cane. nng. porni~d din constatarea, ca «popo·
rati~ne.~ c_omitatulu.i ~~ra~ e in· mare parte, ba absolut roman a, principiul
ecmtatu ~~. oportumtatn cere, sa se propuna in gimnaziul din Lugo~, afara
de gramahca· limbei rom3.ne ~i literatura, Inca ~i urmatoarele studii: istorici
naturala ~i fizica, geografia ~i istoria universala prin ~coale paralele curat
in limba romana, ~i totodata se indatoreata ~i ceialalti profesori toate stu-
diile a le explicit ~i in limba romana». Dispozitiile 'acestea, nerespectiin-
du-se, an yrov.ocat nemultamiri 9i proteste din partea Romfrnilor cf. ''·Pro-
tesht! unut amtc al adevarului ~d al dreptatil» dtto Lugoj, August 1864 (Con-
cordia),
1
Vezi Corespondenta lui Haralampie Cioresca despre "Gfmnaziui
romfrn in comitatul Satumareluh, (<Telegr. Rom.» 1861 Nr. 4'2-44.
2
"Tel. Rom,» 1861. Nr. 50.
3 Nr. cons. 221 dto 3 Martie 1868 cf. ~i "familia>> din 1904 Nrii 36 -· 40.
301
schimbe slatutele initiate, - In sensu! drora ei «au fost soco-
ti(i ca ni~te albine, cari lac mierea», dar de dulcea(a ei al(ii se
bucura, - ~i sa asigure existenta acestui. gimnaziu, puni\ndu-1
I
sub ocrotirea bisericii romane ortodoxe. lndrumarile lui $aguna
fiind ascultate, in anul urmiitor s'a facut un regulament nou,
,care in § I statore~te, ca «gimnaziul din Brad e gimnaziu na-
[ional roman de legea gr.-orienta/a ?i gimnaziu mare cu 8 clase».
Jn toamna acestui an s'a. deschis ~i a ll-a clasa gimnazialii, in
1870/71 a III·a, in 1871/2 a 1 IV-a ~i in 1872/3 a V-a clasa gim-
naziala, care in lipsa mijloacelor materiale fu insa curilnd si-
statii. La serbarea inaugurarii asistase ~i Avram lancu, care
intr'o vorbire rostita cu aces! prilej accentua importan(a culturii
na(ionale, ce va fi chemat sa raspilndeasca aces! gimnaziu !ntre
Romanii din Zarand.
$aguna darul Ia 1870 pe seama gimnaziului din Brad
suma de 2000 fl.,' imp use profesori!or a prezenta in fiecare
luna conspect despre materiile percurse, cum cerea ~i deJa pro-
fesorii gimnaziului 'ctJn Bra~ov ~~ ai seminarului din Sibiiu, ~i
!ncuviinta, ca programa institutului sac se tipareasca gratuit in
tipografia arhi~iecezanii.
*·
Oimnaziul din Bra~av realizase in timpul acesta sub coti-
ducerea !n(eleapta a harnicului director Oavriil Muntean, fru-
moase progrese, intregindu-se pana in toamna anului 1865 Ia
8 clase. in lunie anul urmator se jinu eel dintai examen de
maturitate, pe care 1-a condus $aguna insu~. Dupa terminarea
examenului scrie, plip de satisfacjie: «Multamirea 9i mangaier(\a
este mare in inimile bravilor Bra~oveni, caci viid, cum institutul
· infiin(at prin zelul ~i sacrificiul lor inainteaza 9i cre~te ca ~i
chedrii Livanului I»'
. 1 (<Heprezentanta gimnaziului» ii multame§te lui ;;aguna pentru acest
dar, prin adresa din 21 Main 1871, rugiindu-l ca in virtu tea §. 7 din statute
sa primeasca "calitatea de membru ·fondator al acestui gimnaziu, expri·
milndu-9i intristarea din cauza ~tirilor, ce a primit despre boala lui 9i tot-
odatil.. dorinta sa ferbinte: ca Atotputintele sa vi'i conserve inca multi ani
in deplina sil.ni'itate pentru binele, injlorirea ~i consolidarea na(iunei, bisericei
~i patriei romiinel» subscri9i: Moise Lazar; protopop 9i prezidentul refne-
zentantei, Alexandra Jndreiu, notarul reprezentantieh.
' Epistola ci\tri\ I. c. Pu,cariu din BrajOV 15/27 lunie 1866.
I
:lO:!
Dupa moartea lui Oavriil Muntean, lntamplata Ia sfilr~itul
anului 1869,' aces! gimna~iu avu norocul unui director, tot atilt
de vrednic, Dr. loan Me~ota, care func(iona in aceasti\ calitate
pilna Ia moartea sa (19 Ian. 1878) lasilnd amintirea frumoasa a
unui excel en! profesor ~i dibaciu milnuitor a! condeiului.'
Pe Ia sfilr~itul anului 1869 ~aguna avea de gilnd sa zi-
deasca ~i un internal lilnga gimnaziul ' din Bra~ov. lngineru!
bra~ovean Gartner ii prezinta' un plan ~i un prelimiqar cu
suma de 20-22,000 fl. Saguna se declava foarte mul(amit cu
aces! plan, pentru care trimite inginerului un onorar de 100 fl.,
comunicilndu-i,. ca deocamdata e silit a amana Jucrarea aceasta,
pana se va zidi ~i un edificiu coraspunzator pentru ~coala co-
merciala. 5
Staruin(ele. · lui ~a gun a pentru ~coalele din Bra~ov sunt
apreciate, dupa merit, ~i in biogra(ia lui Pdpasu,'. unde se
spune, cii aceste ~coale au avut doi mari intemeietori : pe loan
Popasa ~i pe Andreia $agana. «Daca Popasu a saclit odinioara
cu manile sale binecuvilntate pomi~orul, din care cu timpul s'a
format pomul plin de putere ~i bogat in roade, ~aguna cu
bra(ul sau puternic 1-a proptit ~i 1-a aparat impotriva vilnturilor,
ce puteau sa-l culce Ia pamilnt; daca Popasu a lost corabierul
indrazne(, care a pus vasul in mi~care, ~aguna a lost pilotul
isle( ~i prevazator, care 1-a strecurat printre stilnci ~i 1-a ~tiut
adaposti impotriva furtunilor nimicitoare; daca Popasu a lost
stegarul neinfrant, care a pii~it lara teama in fruntea cetei sale
in valma~agul Juptei, ~aguna a lost comandantul ager ~i iscusit,
care a condus-o cu siguran(i! Ia biruin(a. Cu alte cuvinte: dacii
un zugrav ar voi sa inlati~eze icoana ctitorilor acestor ~coale,
a~a cum sun! infil\i~a(i ctitorii pe pare(ii manastirilor ~i biseri-
cilor celor vechi, ar trebul sa zugraveasca edificiul ~colar in
miniatura, (inut de o parte de episcopul loan Popa~u, de alta
de mitropolitul Andreiu ~aguna, iar deasupra lor sa planeze
geniul iubirei de neam ~i al iubirei de 9tiin\ii».
1 cf. Andreiu B&rseanu o. c. pg. 588,
' Ibidem pg. 587.
' dto Kronstadt 28 ]iinner 1870.
4 dto 18 Februarie 1870.
'5 cf. pg. 172.
e Andreiu Barseanu: «Episcopul loan Popasu» in «Convorbiri Lite~
rare> an. 43 Nr. 3 pg. 237-255.
Bra~ovenli au ~tiut rasplatl binelacerile lui $aguna, prin
frumoase sentimente de recuno9tin(ii nu numai dupa moat·tea
lui, ci ~i pilna era in viea(a, ascultilnd . ~i urmand sfaturile lui
in(elepte, sprijinindu-1 in ac(iunile sale politice ~i interesandu-se
cu dragoste fiasca de toate momentele vie(ii lui. Intristarea, de
care au lost patrun~i bra~ovenii, cilnd au aflat des pre inc.eputul
boalei grele a lui $aguna (1870), o arata urmatoarele ~ire (ci-
tate dintr'o adresi\ a lor, acoperita de 62 iscalituri, in frunte cu
a directorului Me~oti\): «Sosind in Bra~ov trista . ~tire despre
morbul Excelen(iei Voastre, inimile tuturor Romanilor bra~oveni
se umpluri\ de adilnca durere. Nu era fa(a, pe care sa nu se
fi vazut imprimata ingrijirea ~i intristarea pentru starea nefavo-
rabila a sanati\(ii preabunului parinte sufletesc. Cu mic cu mare
ne indreptam ochii ~i inima catra atotputernicul ~i milostivul
Dumnezeu, rugilndu-1, ca sa linda mana sa cea dreapta ~.i sa
ridice din patul durerilor pe scumpul nostrn parinte, carele de
25 ani, de cilnd 1-a actus provedin(a in mijlocul nostru, \le-a
condus cu in(elepciune 9i abnega(iune rara pe calea -progre-
sului in toate direc(iunile, in biserica, in ~coalii, pe terenul na-
jional-politic, al culturii ~i a tot ce este bun, folositor 9i fru-
mos.» 1 etc.
Ca un parinte adevarat ingrijia ~aguna ~i de tinerii ro-
mani, cari studiau in gimnaziile straine, ii ajutora cu stipendii
din fondurile intemeiate de el, sau cu bani din caseta proprie.
Mai ales Ia gimnaziul catolic din/Sibiiu numi\rul Romilnilor era
foarte mare, fiicea ~i pe atunci cam 'Ia din totalitatea elevilor.'
·La aces! institut, care e azi gimnaziu de stat, pilni\ Ia 1868
limba invatiimilntului era cea germana. Atunci se zvonise, ca
se va Introduce in Jocul ei cea maghiara I Faima aceasta a
stiirnit oarecare .ingrijorare printre studen(ii romilni ~i parin(ii
lor. De aceea directorul institutului, lgnajiu Veres, 'se grabqte
a asigura publicul roman esc, · ca l.ucrul acesta nu se va in-
tilmpla, din contra chiar 9i Ia instituirea noilor proiesori ('pe
langa cerinjele 9tien(ifice se va considera dupi\ putinja ~u~o:
~tin(a tustrelelor limbi ale patriei. Numai in epoca absolulislica
' dto Bra!OV 25 Maiu 1871.
2In anul ~colar 1864/5 erau intre studentii acestui institut: 180 Romilni,
103 Germani ~i 48 Maghiari. «Tel. Rom,» 1865. Nr. 40.
304
a sistemei lui Bach ~~ Thun - adauge numltul dh·ector - erlt
cugetarea, ca sa se prefaca institutul cestionat, in anul 113'54, in
un institut exclusiv german, lara respect Ia najionalitaji. .....
Astazi, cand popoarele vor a fi guvernate constitujional, nu mai
poate fi vorba de preferinja vre-unei sllrori najionalitaji».'
<<Tel. R.otn.» publicand aceasta declarajie, revi ne asupra
ei intr'un numar de mai a poi, facand urmiltoarele reflexii:
<<Conservarea individualitajii etnice e o datorinja, pe care ne-o
impune ~i moralul eel cre~tinesc ~i eel filozofic. A disputa exis-
tenja individualitajilor najionale este a inchide ochii, odata spre
a r\u vedea ceeace este in realitate, a douaoara spre a ignora
!ipsa varietiijilor ~i speciilor, pretinse de locul, obiceiurile, ori-
ginea oamenilor, a ignora, ca toate acestea aduc vieaja ~i in-
liitura' monotonia din lume. A nu purtii vre-o najiune grija de
existenja individualita\ii sale najionale, este ega! cu sinucidere
indirecta, Ia !oatil intamplarea o crima suprema contra precep-
tului celui mai m'are, a! iubirei de sine, dela. care trebue sa
purcea~.a toatii iubirea ciitra aljii» ... '
III.
Starea ~coalelor poporale in deceniul absolutismului este
cunoscutii din «impiirta~irile pedagogice» ale lui Vasici' ~i din
diferitele circulare publicate de ~;laguna in chestii ~colare. lm-
prejurarile locale au ziidarnicit in multe parji orice tendinja de
indreptare. Vasici a~tepta dela conducerea bisericeasca o imbu-
natajire, care n'a putut urma a~a grabnic, cum era de dorit. De
aceea Ia inceputul erei constitujionale, intr'un raport ciitra gu-
vern descopere starea dureros de piiraginita a unor ~coale.
Experienjele lui de cajiva ani erau foarte triste: a~a d. e. intr'o
comuna a aflat ~coala inchiriata ca carciuma Ia un jidan; in alt
sat lnvajatorul i~i jinea doi vijei in ~coala ~· a.' · in Archidieceza greco-riisiiriteanii din Ardeal in anul Domnului 1865» Sibiiu
1 ('Tel. Rom.>> 1868 pg. ;·283.
2 Cf. art: «Temere de maghiarizare>> «Tel. Rom:>> 1868 Nr. 74.
" v. pg. 161-3.
4 0. Baritiu: Pdrfi alese din istoria Transilvaniei vol. III. pag. 139;
Caz analog se lve~te ~i intr'un raport ~colar din 1875 allui Eminescu, care
aduce Ia cuno~tinta-pnifectului de /a~i, ca. in comltna $zjfotele, pl. Bahlui
"f;iCOala nu functioneaza de fel. In clasa d~nul notar ir;;i pastreaza preste iarna
curechiul r;;i nuh!etul pentru vite. Tdate acestea sub ochii d-lui primar».
M. Eminescu: «Sci-ieri politice ~i literare>> pg. 266-7. Vezi ~i revista «Neamul
Romilnesc>> 'Anul I. Nr. 9 pag.139 - cf. ~i bro~ura: »«Rdspuns la anticn'-
ticd> Sibiiu 1881 pg. 19. • • Ibidem pg. 29.
'
bin par!ea guverr.ului se comunidi lui $aguna cuprins\il
acestui raport spre a lua cuvenitele miisuri de indrepta!'e, $a-
guna ramane foarte mahnit de «Ce imprejurari ~i lucruri hori-·
bili ~i~ scandaloase a referat dl consilier ~colar Dr. Vasiciu inal-
!atului guvern a! Tarii despre starea interna ~i externa a ~coa·
lelor noastre».' In convingerea, ca Vasiciu a exagerat in ra-
poartele sale, da porunca severa protopopilor, sa cerceteze
cu. deamanuntul ~coalele de sub iurisdic\ia lor ~i sa raporteze
exact asupra starii fiecareia. Din cele 43 de rapoarte ale proto-
popilor, se poate constata, ca dela 1850 pana !a 1865 s'au ri-
dicat hi Ardeal 339 de ~coale romane gr.-or!.,' ca organele ad-
·ministrative - politice au dat foarte pujin ajutor la ridicarea
acestor ~coale, mai cm·and au impiedecat, unde li-s'a ·dat prilej,
ca lara indemnul statornic al unor preoli insufleli\i, cari au
alergat ei !n~i~i <sa deii ajutor cu carele la adunarea materia-
lului de lemn ~i peatra»,' cu greu s'ar fi putut sporl atilt. de
considerabil numarul ~coalelor, ca chiar unde nu sun! dadiri
coraspunzatoare, invajatorii zelo~i pot totu~ face isprava, caci
«pre cum un vestmilnt mai vechiu ~i petecit face de multeori tot
,.
'
acela~ serviciu, ca ~i unul nou, a~a inva!amantul a prosperat
1 Circ. Nr. consist: -337, 1865. Supilrarea lui ~aguna se vede ~i din o
scriso~re a lui ciltra I. Pu~cariu (dto 1865 a 3-a zi de Rosalii) in .care facftnd
aluzie la asupririle lui Vasici «eel- din strada cea mica a Poplij.cih, adauge:
«D3.r nu face nimic, nacazurile mele a~a mi se pare mie imi sunt de lipsa
spre sustinerea sanatatii, dar scrierile mele ~tiu, ca. nu vor fi pentru unii
tocmai buChete de flori de buna mireasma ... Daca omul va an'Hit unora
ca acestora, ca. ei singuri dau de sine testimonium paupertatis ojficialis, aceasta
sa nu o iee in nume de rau, caci Biserica ~i Nafiunea noastd astazi nu pot
fi fara. P,rept in stat; ~i vai de acela, carele presupune ~i ere de, ca aceste
sjin(enii se pot tracta -dupil. placul ~i 2~stul unui om».
2 Cf. volumul ,~Adunarea rapoartelor dela directorii districtuali defcoald
:·:
!':
1865 passim. In 1857/8 numilrui ~coalelor noastre poporale era 691, cu
i(
33,229 ,colari «T. R.> 1858 pg. 66 ~aguna Jstoria bis. vol. II. pg. 214 spune
la 1860, ca. «numilrul ~coalelor populare din eparhie este pana preste 600;
de.ci numil.rul de 691 dela 1658 pare cam exagerat; din confrontarea acestor
I
date s'ar putelr stabili aproximativ ~i numarul ~coalelor noastre in prima 1;.;:
jumiltate a sec. XIX, care ar fi circa 300-350, Ia care suma adAugftnd ~i
pe ~ele 339, de non 'i:nfiintate, am avea in total 639-689. Azi n]lmilrul
~coalelor poporale rom. ort. din· Ardeal e 774 (dupa raportul consistorului
arhidiecezan cilt-ra sinod) deci sporul dela 1865-1908 ar fi cam 85--135.

' Ibidem pg. 12.
2 (<Tel. Rom.» 1853 Nr. 12, pg. 42-43. Aceea~ zicala, in alHi.. varian Hi.,
se rep eta ~i intr'un articol d"e mai · Hirziu: dnstruc(iunea publicd (((Tel. Rom.
1867, Nr. 86), in care aratfindu-se, ca. dorinta Rominilor ar fi emanciparea
~coalelor de rpopi, Red. adauge: <;de pop.i--:- da, dar de bisericii- nu» I
.Chestiile privitoare la ~coal~le com nne -SR SC-' reguleze prin Ull pact infer~
conjesional, pe baza petjectei reciprociiiifi. ((Clara pacta boni amicb. PRml
atnnci sa. pastram fiecare ce avem, caci altfel: ((Communio est mater rixarum)>
~i -experienta .ne·a invataf, cil in Cele mai multe cazuri eel mai tare a mdncat
parte a companionului celui mai debile, cu un cuvfint: Pungile sunt surori,
d~nl ~anii nu sunt frath.
' Circ. 7 Septemvrie 1853 Nr.. 858, cf. ~i Barijiu Ill. 599-600 1i
•Actele sinodului din 1872 pg. 73 ~i din 1873 pg. 63 ~i 70,
m~rturlsim, ell In cele mai multe chestiuni culturale sau politice
prevederile lui ~aguna ne par azi ca izvorite din o pro(eticd
inspira(ie, ~ lucrul acesta va fi cu neputin\ii. Cerandu+se in
privinja aceasta parerea, el accentueazii, ca trebue sii ramiinem
in organizarea ~coalelor strict pe baza Iegaiihi\ii, caci «in patria
noastra nu se poate forma nici o asociajiune ~colm·a Iegalii ~i
a se da sub inspectiunea <<Asociajiunei noastre transilvane»; ii
sfatuie~te deci pe toji sa piiraseasca terenal problematic ~~ alu-
necos a! experimentelor» ~i sa nu ia numele «Asocia\iunii» in-
de~ert, caci «pot incredinja pe fiecare Roman, ca noi n'am aveii
astiizi <<Asociajiunea transilvana pentru literatura romilnii ~i cui-
lura poporului roman»; de nu m'a~ fi ferit de experimente Ia
infiinjarea ei, nici ar fi «Asocia\iunea» astazi ido!ul nostru ~i ''
admirarea strainilor, de nu o a~ ferl de experimente. De aceea
sii pazim «Asocia(iunea>> noastra ca lumina ochilor ~i sa nu
facem cu ~i prin ea experimente, ciici experimentele n'au ca-
racter statornic ~i cearca .a ajunge Ia scop numai prin promisiuni
nalucitoare>>.' ·
Ceice insistau atat de mull pentru ~coalele najionale, voiau
sa scoatii cu orice pre\ inviijiimantul de sub <<epitropia po-
peascii.»,• cum incercara ciljiva ~i cu prilejul infiinjiirii gimnaziului
din Bra~ov, unde unii ar fi dorit sa vada profesori ~~ pe Baritiu,
~i pe Andrei Mura~anu, cari nefiind ortodoc~i, n'au putut
ajunge profesori, dupace gimnaziul a lost pus pe haze confe-
sionale. 3
~aguna din partea acestora, adevarat, a lost lnvinuit cil. e
Roman slab ~~ riiu najionalist, dar timpul- aces! judecator im-
partial - a verificat toate prevederile ~i prorociile lui, ~~ azi se
~tie, in ce situajie imposibila se gasesc ~coalele romane~ti din
fosta grani\ii militara, a~anumitele ~coale grani\ere~ti sau cornu
mile, conducatorii ciirora n'au volt ori n'au reu~it sa fe .asigure
caracterul romanesc, punandu-Ie sub scutul legal a! vre-uneia
din cele doua biserici roman e.'
1
Nr. cons. 657, 1862; in acela~ sens vorbi ~aguna ~i in dieta ardeleana
186~/4,·contra (<~coalelor paritetice>) cf. «Ziar stenograjlc» pg. 456.
2 Cf. «Cuvinte rostite la giinn. din Bra~ov de prof. /. Me~iota cu
ocaziunea- incheierii solemne a anului ~colar 1868£9. «T. R», 1869 Nr, 56.
3 Corespondenta lui A. Florian cuI. Maiorescu. Mss. Acad. Rom.
4 Cf. «Tara Noastrd)).· An. II. Nrii 10 ~i 11.
20'
 309
30$ . •
IV.
Calitatea de bun RomAn a lui $aguna lnsa nu se mal ~aguna a ~tiut dovedl, in chip strillucit, di pilrerile con-
contesta azi de nici un om cu judecatillimpede, nepreocupata;
trarilor sai erau neintemeiate. Nu s'a milrginit a indemnil cu
ea a riimas eternizatii pe paginile istoriei noastre najionale prin
cuvimtul pe toji subalternii siii Ia imrlinirea datorinjelor indrep-
multe fapte ~i vrednicii culturale, lntre allele, ~i prin lupta fru- tate spre progresul general al §COalei romilne, ci in stiiruitoarea
moasii §i plinii de energie ce a purtat ~aguna pe timpul abso- sa pornire de a se face, dupii cuvilntul apostolesc, tuturor toate,
lutismului contra regimului, care in repejite randuri a lncercat
intre nenuinilratele sale ganduri ~~ ingrijorari, chiar ~~ in var-.
a regula ~coalele noastre, inliiturand jurisdic\iunea bisericeascii.
tejul Juptelor politice ~~ biserice~ti, cari se intejiau cu inver~u­
Aceste ~ncerciiri totdeauna au lost respinse din partea lui, ~a­ nare - giisiit tofu~ riigaz de a urmiirl scrierile. pedagogice mai
guna, pana cimd ele !a lnceputnl erei constitujionale au trebuit
de seama, de a face studii serioase ~~ in aceastii materie, numai
curmate cu totul, convingandu-se insu§ guvernul, ca acestea
~~ numai ca sa poata deschide pe seama lnviijiitorilor, cariiri
starnesc numai temeri §i nemuljiimiri §i nu pot duce !a nici un
. nouii de .progres, sa le poatii da lndrumiirile necesare, pe cari
rezultat pozitiv. De aceea prin un ordin (din Cluj 25 Sept.)
- a~a se vede - nici unul dintre biirbajii no~tri .de ~coalii
di? 1861, potrivit principiului autonomiei biserice§ti, i-se dii voie
din ace! limp nu Je putuse da. E vorba de interesanta ciirti-
l~t ~ag~na, ca <dnstrucjiunile ~colare dupii judecata sa proprie,
cicii, lntiiul;llii simplu ~~modest: «lnstruc(iune pentru inviijatori»,
~~ atunct, cand. va afla de lipsii, sii le giiteascii, ~~ sa Ie a~tearna
care cuprinde In 64 §§-i. 1 6 expunere sumarii a prinGipiilor de
spre dispozi\iunea mai lnaltii>>. <<Telegraful Roman» publican<!
didacticii generalii ~~ specialii ~i nu este, cum s'ar crede, o
aces! ordin, il lnsoje§te de urmatorul comentar:
simplil in~irare de piireri individuale >;i sfaturi piirinte~ti, ci · pe
«Luptele cele nenumiirate ale episcopiei noastre .contra alocurea dii dovezi de oarecare orientare ~tiinjificii asupra dife-
tendinjelor absolutistice ~~ iezuitice, In ale ciiror obezi contele ritelor piireri pedagogice, privitoare Ia unul sau altul dintre sin-
Tuna a vrut sil puna treaba noastrii ~colarii, s'au lncheiat in guraticele obiecte de lnviijiimant.'
zilele noastre cu un rezultat, ce ne muljiime§te, ciici acela o·san-
Aceastii didactica parva o tipiirl In toamna anului 1862 ~i
de§te inten\iunile fostului ministru de !nviijamant ~~ totdeodatil
0 trimise lnviijiitorilor cu indatorirea, sa 0 studieze bine,. ca
pune stavilil volniciei amploiajilor, cari s'ar incerca a niipiistul
sii-~i poatii da seama de lntreg cuprinsul ei, In vacantele anului
pe viitor ierarhia bisericei noastre autonome In privinja orga-
viitor, pe cand va trimite in eparhie comisari ~colari, cari vor
niziirii ~i reguliirii instruc(iunilor ~colare. Acum putem fi odih-
jinea cu dan~ii «conferinje ~~ examene din aceastii instruc-
niji cu biserica §i §Coala, ciici biserica noastrii este autonomii
jiune»." •
ca ~~ celelalte biserici, iar §COa!ele noastre sun! scutite de orice
Necesitatea conferen(elor invd(dtore~ti fusese discutatii de
pericol prin biseri.ca independinte, ca ~i §Coalele de alte con- mai 'nainte In coloanele « Telegrafului Roman». Profesorul Ata-
fe~i!» . . . Jar intr'o notijii, polemizand cu ceice ar fi nemuljii-
nasie ~andor comunicand • planul de lnviijiimftnt a! i~stitutului
mtjt de aces! rezultat a! luptelor lui ~aguna pentru ~coaUi pe pedagogic din Arad, lnsojit de un raport asupra rezultatelor in-
motiv, cii sub conducerea bisericeascii treaba «culturei popo-
strucjiei ~i educa!iei din aces! institut, accentuiazii, eli inviijil-
rale ar fi primejduitii» spune, cii piirerea sau temerea aceasta
n'o poate impiirta~i decal «Vriijma~ul autonomiei bisericei noa- 1 Edi1ia din 1862, iar alHt edi1ie mai 'prescurtah1 din 1869 are-numai

s:r~ §i idiotul, precun: §i acela, care n'are cuno~tinja !mpreju- 48 §§·i; din editia ultima lipse~te ~i introducerea frumoasa a celei dintAi,
ranlor, ·In care ne aflam», 1 in care ~aguna arabl, ca ~i pe teren ~colar ,;;i·a dat silinta sa ramana ere·
dincios devizei sale: «<nainte .'» 9i indearnni'l. -protopopii _sa il urmeze.
2 Cf. d. e. §. 21 despre metodica religiunii pg. 19.
1 <Tel. Rom.~ 1861, pg. i59. s Cere. Nr. 9col. 45 din 1862, tiparit ca prefata la bro~Ura mentionata.
•·,Tel. Rom,> 1856 Nrii 66-68.
310
torii trebue sa ceteasca necontenit carti ~~ gazete, sa se cultive
mereu, caci «ca~tigarea invajaturei se poate asemana cu nu-
trirea trupului, care trebue sii se faca in toate zilele regula!
pentr~ca altmintrele.a urmeazii sliibirea ~~ totala diiriipiinare ~
p~tenlor trup~~.th .. In anul urmiitor Visarion Roman, dnvatator
pnm~r» in Ra~ma~1, adreseazii un ape! ditrii toji tnvatatorii' tn
cheslia aceasta, aratand, cii nu e de ajuns ceeace fac cajiva
pr.:,lesori harnici in seminar; numai cu atata nu se poate socotl
<incheiat tot cursu! cultivarii mai departe» a inviijatorilor. ~~
cum o foaie pedagogica, cat de midi, !ipse~te, unul dintre cele
mai cardinale mijloace de progres ar fl conferenjele inviijiito-
rilor, cari jinandu-se de repe(iteori intr'un an, ar da bun prilej
de a se sfiitui toji impreunii asupra niodului, cum s'ar puteil in-
latura multele piedeci ~i neajunsuri. - greutatea ei este impilrjitii intre voi, cari sunteji !rei factori car-
in vacanjele anului 1863 s'a realizat aceasta dorinjii. ina-
inte de a trimite comisarii in toate pilrjile, ~aguna i-a chemat
Ia re~e.dinja episcopeasca, spre a le tmpdrtd~i ~~ lor instrucjiile,
de can aveau sa jina seama in conducerea acestor conferinje
lntocmite dupa sistemul Bell-Lancaster,' numit ~i metoda instruc-
(iunii reciproce sau sistem monitorial. Rolul de monitor!, dupa
cum erau contemplate conferenjele invaj:ltore~ti, !I aveau comi-
s.arii_ co?sistoriali, iar conducerea intelectualii ~i moralii apar-
jmea lm ~aguna insu~, ca supremului inspector ~colar." , Tel.
Roman», relatand despre inceputul conferinjelor, face urmii-
toarea constatare: «ceeace ne lipse~te noua Romanilor mai mult
deca_t p~nea de toate zilele, este ~coala ~~ iara~ ~coala, Domnii
c?m1san vor da, suntem siguri, relajiuni credincioase despre
atlarea ~coalelor; vor descoperl binele,- ee-l vor intampinil, dar
nu vor retiiceil riici relele cele multe ~i mari, ce lmpiedecii
progresul ~coalei; ci!ci fiiracuno~tinja raului nu este vindecare». •
· De ~cl ln~epand, urmeazii serii intregi de rapoarte, unele
!~art~ amanunt1te. despre decurgerea conferinjelor invajatore~ti
dm ftecare an. Prmtre ele se strecoarii din can d. in cand ~i tra-
1
"0 provo care- prietinea~ci:l ciHra toJi- -tnvatatorii i;iCOalel,or noastre
poporale», «Tel~ Rom,>} 1857, Nrii 6-19.
2 cf. ((Adele Sinodului» din 1864 pg. 13~14.
' <Tel. Rom•. 1871 pg. 177.
' <Tel. Rom.> 1863 Nr. 50.
311
tate insuflejite asupra rostului ~~ lnsemniitajii acestei institujii
~colare.'
*
Iar Ia 1865 tipiirl ~aguna o instrucjiune' amiinunjitii (34
§§-i) pentru directorii ~i inspectorii ~colari, in care enumarii
toate datorinjele, ce au de implinii preojii ca directori ~i pro-
topopii ca inspectori ~colari, ~~ spune, cii ace! protopop, care
«nU se simte in stare» a face inspecjii, dupiicum se cere, ~~
«aceastii chemare grea nu o poate conduce spre ob~teasca mul-
ji!mire>>," - sii cearii dela consistor a fi dispensat de aceastii
funcjie ~i inlocuit prin vre-un preot vrednic. De «lncheiere»
adreseazii tuturor. urmiitoarele indemnuri: << Vedeji ~i cunoa~teji,
fiilor ~i impreunii servitorilor, instrucjiunea, ce vii dau ad in
treaba ~colarii ~~ vii rog, ca aceea sa nu vi-se para grea, cilci
dinaH executivi ai cre~terii tinerimii noastre, unii sunteji invii-
jiitori, aljii sunteji directori 9i inspector! locali ~i unii sunteji in-
spectori districtuali; oare nu ~tiji, sau nu vreji sa cunoa~teji, cii
toate greutajile singuratice ale voastre sun! concentrate in unica
mea persoana, pentrucii jnstrucjiunea, ce dau ad, este ~~ pentru
mine un obligiimant, dupii care sun! dator a satisface chemiirii
mele, care nn este mai mica deeM a voastrii greutate. Mai greu
e pentru un parinte a edifica casa, decal fiilor a locul intr'insa.
Prin urmare impiirjite ne sun! greutajile, ~~ nu este unul dintre
noi, caruia sa. nu-i fie venit o parte bunicicii din .greutaji. Sa
ne nevoim, iubijilor, ·in greutiijile noastre, ciici lupta noastrii
este nobilii, credinta piizim, ~i Dumnezeu, carele este lnsu~ lu-
mina 9i nu sufere intunerecul, nP va riispliitl nouii pentru lu;
mina, pe care o revarsiim asupra fiilor ~i fiicelor cre~tinilor no-
~tri, ~i prin cari abatem lntunerecul deJa dan~ii; ~i sa ne rugiim
catrii Dumnezeu, ca sii ne dee puteri trupe~ti ~i intelectuale
spre a cores pun de chemilrii noastre, zicand: Doamne, Doamne,
puterea ·mantuirei noastre! umbreazii peste capul nostru in ziua
de niicaz, ciici tu ~tii, .cii fiiclia picioarelor noastre este legea ta
~i lumina ciiriirilor noastre (psalm 118, 105)>>. •
1 Cf. art. «Sublimifatea conferintelor inVatatore~th, de I. Petra~cu, inv~
«Tel. Rom». 1869~ Nrii 34-38, sau ,,Q' privire 'tugitiva asupra conferin1elor
invatatore~th· de- D. Cuntan, ibidem, Nrii 34 _- 35.
2 dnstructiune pen.tru directorii -~coalelor poporale 9i pentru direc-
torii 9i inspectorii 9coalelor capitale, precum 9i pentru inspectorii distric-
tuali de ~coala din arhidieceza gr.-rasariteana in Ardeal» Sibiiu 1865. ,
' Ibidem pg. 26.
4 Ibidem pg. 26--7.
 312
in sinodul din 1870 s'a facut propunerea, ca «protopopilor
inspector! sa li-se inlesneasca vizitajiunea regulatii a $coalelor
prin oarecare remunera(iune din fondurile arhidiecezane».'
v.
lntre multele neajunsuri, cari au priveghiat statornic Ia cii-
p:ltiiiul ~coalelor noastre, din partea inviijiitorilor desigur eel
mai simjit ~~ care diidea prilej Ia multe nemulji!miri, era Ieala
cea cu totul neindestulitoare, care varia, cum s'a vi!zut,, intre
40 ~~ 300 fl. anual. $aguna ~i-a dat silinja sa indrepte ~~ ajuto-
reze ~~ in privinja aceasta, cat il iertau imprejuriirile. La 1856
infiinjase un fond de ajutorare pentru inviijiitorii lipsiji («{ua-
du(ia da~ciililot saracb)' ~i contemplase a-1 sporl prin contri-
buirile benevole, ce le va da fiecare invajator «dnpa voie slo-
boda>>, cand intra in funcjiune. Dar fondul acesta s'a sporit
foarte anevoie. Piina Ia 1864 abia se urease Ia suma de 1800 fl. •
Anul urmator, un corespondent a! «Telegrafului Roniiin>> 5 scrie
«de sub Peatra Craiului» despre trebuinja neapiirata de a im-
bun:ltajl lefurile invajatore~ti. Redacjia intampina aceastii ce-
rinjii cu observarea, rii ~i mai mull se simte !ipsa unor !mbu-
niijiijiri in cre~terea !iitorilor favii(iitori. Mulji dasciili pot trill,
cum au trait ~i piin:l acl, cu lef~oara, ce o au. Adevarat, cii
«gazda inare nu se va face inviijatorul in modul acesta, dar
problema lui, ca ~i a preotului, nici cii este a strange mammona,
ci a cre~te oameni>>. '
1
«Actele sinodului din 1870» pg. 72.
' Pag. 161. -
3
Diurnele, ce i s'au cuvenit dela dieta ardeleana din 1863/4, in sum a-
de 600 fl. le-a Iasat pe sama ~coalei din S<ili?te, cu menirea· de a se capi-
talizit ·suma aceasta·JOO de ani. Pamlla sfUr9itul anului 1904 fundatia aceasta
a lui ~aguna s'a urcat Ia cifra de 12,235 cor. 74 bani (cf. 't.Protocolul sino-
dulub) din 1905·pg. 138.) Iar in 5 Main 1870, invitiindu-1 director.ul (<?coalei
capitale ortodoxe romane)) Radu Negra din Fagara~, loan Dima Petra~cu
la «maialul copiilor», ~aguna trimite preste 5 zile 600 fl. pentru fondul
~colar din fagAra~.
4
Adele sinodulai din 1864 pg. 185 i tot aci pg. 180- 202 a se- vedeit
~i starea celorlalte fond uri ~i fundatiuni, intemeiate cele mai multe de-~aguna
insu~.
5
<Tel. Rom.» 1865. Nr. 30-31 (semnat b).
6
Ibidem Nr. 3~_: «La dotarea invdfdtorilor», cf. ~i «Actele sinodului
din 1870» pg. 72 !i <Adele sinodului din 1871> pg. 49-50.
313
Chiar in anul 1867 ~~ cu pnvtre Ia ~coalele poporale se
ivesc nesiguranje mari. Caci Iegea ~colarii a lui Eiitviis (art.
XXXVIIl din 1868) in cateva dispozijii ale sale nu jineii sama .
de antonomia bisericii ro"mane, abiii decretatii (art. IX .. 1868).
Congresul na(ional bisericesc din 1868 cearca zadarnic sa im-
pedece crearea acestei Iegi; eel din 1870 deasemenea remon-
streaza Ia Majestatea Sa aratand, cii prin Iegea aceasta «regimul
cu autoritatea sa ~i cu inse~i mijloacele contribujiunei noastre, s'a
pus in Iuptii ~i ft·ecare !oarte diiunoasii cu noi; o Iupta ~i Ire-
care; ce in Ioc sa imp:lciueasca ~i muljameasca, nelini~te~te
spiritele, ~i in Joe sii promoveze, ingreuna ~i impedeca cultura».'
«Tel. Rom» a proband propunerea deputatului congresual
Borlea de a protesta contra acestui proiect al minfstrului de
culte, semnalase chiar dela inceput primejdia, prin urmiitoarea
comparajie: «Obliga(iunea congresului este a veghia asupra
autonomiei biserice~ti cii~tigata cu atiita geutate, care vatiirhiin-
du-se in ori-ce parte, ar fi ca o naie, care poate Iua apa ~~
care in urmii s'ar putea face netrebuincioasii pentru plutire».'
~aguna Iuase de pe Ia anul 1850 miisuri pentru catehizarea
aduljilor.
La 1870 «Telegraful Roman>> insistii din nou pentru infiin-
jarea ~coalelor de adulji, comuniciind ordinajiunea ministeriala
rir. 21,555 din 24 Septemvrie 1870 in aceasta chestie, publiciind
articole despre lnsemnatatea ei ~i" ordinul consistoruhti,' prin
care li se impune tuturor preoji!or ~i invajiitorilor ·sa infiinjeze
~coale pentru adulji de orice viirsta ~i sex, sa jina examene cu
ei in Iunile Februarie sau Martie ~~ sa raporteze amiinunjit ~~
exact despre rezultatele, ce vbr reu~l sa objinii. Dar dispozijiile
acestea au ramas aproape pe deantregul litera moarta, cu toate
ca referentul comisiunii. ~colare, Dr. Me~ota insistii asupra
acestei probleme insemnate ~i in sinoadele din ·J872' ~~ 1873>>. 5
Daca s'ar fi~jinut sama de hotaririle aduse in aceste sinoade,
~~ s'ar fi urmat cu stiiruinjii, In toate parjile, desigur n'ar maifi
r~mas, intre RomAni, atilt de mare numiirul analfabejilor.
-~~ 1 «Protocolul congresului national bisericesc romlin» etc. 1870 pg. 151.
2 Cf. art.: «Prospect congresttab) T .. R . .1868. Nr. 76.
3 «T; R.» 1875, Nr. 5 isc. de N~ Popea Nr. cons. ~col. 2 1873.
4 «Actele sinodului» din 1872. pg. 66.
5 «Actele sinodului» din 1873. pg. 70.
314
XIII.
Un asfintit maret.
_ «Non omnis mortar»,
· Dupil congresele najionale biserice~ti din 1868 ~i 1870
scopul viejii lui ~aguna era ajuns; independenfa bisericei ro-
mane-ortodoxe era asigui·atii acum prin organizarea trainicii ~i
injeleapta, ce i-s'a dat. S'ar putea crede, cii seceri~ul celei mai
meritate ~i mai depline bucurii a~teptii sa mangiiie acum bii-
tranefelti mitropolitului Andreiu. Dar nu s'a intamplat tocmai
( sinod arhidiecezan nu m'a intrebat pentru nimica in privinfa
a~a. Adevarat, cii el puteii sa priveascii, .din . culmea eel or 60
de ani implinifi, - cu gandul. impacat ~i cu to ala lini~tea, pe
care 6 ida··con~tiinfa unei · mari Jupte biruite, - Ia frumoasele
rezultate ale activitajii sale. In tuvinte duioase vorbea uneori
de buna sa ·mama Anastasia, care. din frageda-i copilarie ii sa-.
dise in. suflet !aria nelnvinsii a credinjii, aceastii arma putetnica
~i biruitoare. l~i .aducea aminte de tinerefele sale petrecute
intre Sarbi, de acei lungi ani de surghiun ~i pregiitire, de planurile,
ce ~i le facuse atunci ~i pe cari le vedea acum realizate. Pe
dinaint~a ochilor suflete~ti i-se strecurau seriile nesfar~ite de
lupte ~i' sbuciumari, prin cate a !recut dela sosirea sa in Ardea).
Aceasta: priveli~te a trecutului, de~i prin unele amiinunte putea
sii trezeasca ~i amintiri., dureroase, In intregime era stii.panita
totu~ de un farmec inviorator, care puteit sa picure in sufl.etul
biltranului luptator mangiiierea cuvantului biblic, ca «luptii bunii
s'a luptat, credinja a pazit, curgerea a plinib>. La sfar~itul anului
1871' in~tiintand ~aguna pe un prietin despre starea sanatajii
sale, ii scrie': «Eu tot scad in putere fizica; astazi am slujit in
capela domestica, ciici ant avut de a sfinfl pe un cleric, ~i eram
a~a de slab, inca! de abia am putut savar~l slujba dumnezeeasca.
Nu face nimic, en sun! gala cu toate ale mete ~~ odihnit ~i li-
ni~tit a~tept celece trebue sa se intample» ...
Aceastii lini~te ~i odihna ii era totu~ adeseori tulburata
prin unele aparijiuni ale viejii constitujionale·biserice~ti, pe cari
el nu putea sa le aproabe. A~a vedea, cu durere, cii in unele
parfi poporul nu ascultii de conducatori, iar ace~tia i~i cautii
1
17/tS· Decemvrie epistola catra I. Pu~cariu.
315
prea mutt de interesele lor private, in paguba progresnlui ob-
~tesc. Nu era mulfumit nici cu rezultatele a~a numitdor «sinoade
de organizare», (1870-73) a ciiror conducere dela 187! inainte
o incredinjase vicarului N. Popea, simfind, cii maioritatea sino-
dului stii sub influenfa unor oameni, cari toata vieaja i-au fast
l
mai mull contrari, dec1!t aderenji sinceri. Astle! intr'o epistola
(6 Maiu 1870) i~i exprima mahnirea zicand, «sinodul ma privea
de ~uUi», iar in alta (21 Iulie 1870) scrie: «snnt mahnit, ca fostul
alegerilor, ce s'au facub>.
<<Ce es_te drept, an\ oameni buni ~i apji, dar am ~i mali• li
jio~i ~i 'invidio~i, cari pot paralizit pe cei buni ~i a clivi», scrie
~aguna ~i simjind, cum incepuri! a Iuera in ascuns ~i a se orga-
niza contrarii lui, adauge: «Dupa moartea mea vor juca rola :Ii.!ll
vremile lui Moga», caci «ei se pregatesc Ia o acjiune mare Ia
intamplarea··morjii mele, le ~i pbate reu~l prea u~or, ciici~i re- ,,
1',1
i'
gimul ii va parlin!».'
lntrigile ~i calomniile, ce raspandiau «ace~ti mali\io~i» prin
ziare, cum ~i perspectiva mohorita, in care se infa(i~a viitorul,
ii ri!peau bucuria sen ina, in 'care s'ar fj putut scaldil sulletul lui 'ii'·
y"aauna
b
<i erau in stare a ar\mca o mida de amiiraciune
' y '
asupra
batranejelor, tot atat de laborioase, ca ~i ceealalta parte a viefii
lui. Caci spre a nu-~i li!sil cugetul in prada contemplajiunilor
p esimiste, se ocupil <CU cetirea filozofiei sfinjilor parinji vechi,
unde gasia muljamire spirituala ~i cuno~finje reale ~i moraJe,,
Iuera neincetat Ia scrierile sale «Enchiridion de canoane>> (1871)
~i <Manual de studiu p~storal» (1872) ~i planuia infiinjar~a unei
biblioteci pentru popul"arizarea c~no~tinj~lor. b.iserice~ti ~i. ~co-
!are (<<fructe de lectura de pe campul b1sencesc, ~colar ~~ fun-
I
dajional>> ).
Aderenfii sinceri au cereal sa-i faca lui ~aguna o buturie
prin jubileul, ce au aranjat rAnd s'a implinit un piitrar de veac
dela sosirea lui in Ardeal (21 August 1871 st. v ). In vital a
participii Ia aceasta serbare jubilara, ~llguna a declinat deJa sine
orice ovajiuni, facand urmatoarea <<declarajie in scris: Adevar
este, ca atotputernicul Dumnezeu a binevoit a miintul ~i elibera
prin indurarea Majestajii Sale biserica ~i najiunea noastra din
' 26 Febr. (9 Martie 1872).
316
starea sa de sclava, In zilele arhipastoriei mele; in sa eu de
ad nu pot deduce nici o consecinja spre glorificarea numelui
meu, di adeca sa se facii in onorul meu o festivitate jubilara
de 25 de ani ai athipiistoriei mele. ~tiji domnilor, cii toatii darea
cea bunii ~i tot darul desavar~it de sus vine, deJa parintele lu-
minilor; db aceastii rugiiciune liturgicii trag eu consecinja,- ci!
noi smltem datori a aduce in toate zilele viejii noastre muljii-
mire iui Dumnezeu ~i Majestajii Sale, caci ne-au scapat de o
scliivie politic:! ~i bisericeascii. lnsa dacii totu~ aji vol a 'petrece
siirbiitore~te ziua aniversara de 25 ani ai funcjionarii mele in
biserica Ardealului, atunci aprejuindu-vii eu pe D· Voastrii ca
pe ni~t~ biirbaji liberi ~i independenji, nu vii opun, domnilor,
nici o piedecii, numaiva rog, sa primiji sincera mea descoperire
de buni!, cii adecii precum eu cu tot prilejal tn decurgerea aces tor
25 ani am evitat ori ~i ce ovafiune, tot astfel voia evita ~i ova--
fiunile acelei zile ~i o voia petrece ln singuriitate cu post ~i ru-
giicianc, ca asifel sii mulfiimesc lui Dumnezea $i Majestiifii Sale
pentru toate jacerite de bine, care le-aa reviirsat peste biserira ~i
nafiunea noastrii romanii in decurgerea acestor 25 de ani».'
E o frumoasii triisaturii de superioritate in aceastii re-
nunjare !...
Serbarea jubilarii se jinu in 21 ~i 22 August 1871. in nu-
mele lui ~aguna, care s'a retras in singuriitate, loan Popasu
prim! ovajiile diferitelor deputajiuni biserice~ti, militare ~i Civile,
iar Ia banchetul cercetat de peste 200 persoane s'a desviilit, in
decursul vorbirii lui Jacob Bologa, bustul lui ~aguna, sculptat
in marmura de Carrara, cu cheltuiala Bra~ovenilor, de artistul
Kugler. Oratori romani ~i straini s'au intrecut unii pe aljii, adu-
cand elogii ~i omagii siirbiitoritului ~aguna, acestui <<erou intre
luptatori», cum s'a exprimat Iacob Bologa. Comandantul de
divizie, baron Ringelsheim felicitii pe ~aguna ca pe un <<amic
~i protector a! armatei» Baronul Mylius, vorbind in numele
ora~ului Sibiiu, scoate in relief meritele culturale ale lui ~aguna:
«~;>coala ~i biserica, artele ~i ~tiinja rivalizeaza intru a aduce
dlui jubilar onorurile lor ..... ~i dacii reprivim cu lndestulire
peste aces! limp de 25 ani, ne simjim mangiiiaji prin cugetul,
cii aces! biirbat este ~i a! nostru». - Profesorul Dr. Sentz II
1 Cf. •Tel. Rom,, 1871 pg. 209.
aseatn~nii pe $aguna cu Ooethe: «prlncipele poejilor germani,
Goethe ~~ dignitarul bisericesc, pe care it sarbiltorlm .cu vene·
rajiunea ~i admirajiunea noastrii, se intalnesc lntr'un punct: lo-
zinca amandurora a lost: Mai multii lumina (Mehr I.:ichtl)» In
sfar~it dupii · oratorii romani ~i germ~ni, ziaristul Bekesi ,rosti ~i
el in limba maghiara laude Ia adresa si!rbiitoritului, spunand,
cii «oamenii cei mari ai unui popor nu aparjin numai cercului,
in care lura siliji sil·~i mi!rgineascii lucrarea, ci ei sun! ai nea-
mului intreg, pe cat rasuna aceea~ limba, pe cat se intalnesc
acelea~ obiceiuri, pe cat se intinde legatura mai stransa, pusa
de fire intre sufletele omene~ti. Ei tree chiar peste cercul po-
porului lor ~i devin binele intregei omeniri». Aseamanii pe ~a­
guna cu «un munte gigantic, al ciirui varf e acoperit cu za-
p adii' al carui intern insa arde cu flaciiri, nu. cu !!acari pustii-
toare, ci cu flaciira iubirii diitatoare de vieajii». 1 La banchetul
din 22 August a cetit ~i asesorul Z. Boiu o poezie alegoricii,
din care extragem urmiitoarele randuri frumoase:
.. .«Cetal se lnseninii, soarele lace~te
Curcubeut piicii !amite une$te
fii dela apusuri un Apostol vine
Ca an genia tainic noaptea s' o !amine.
«Cine e striiinul ?> ___: cei uimifi se 'ntteabii,
Dar mireasa s{antii ll runoa$te 'n grabii
{ii-i lntinde mana: «Bine ai venit h>
. E trimisut, sola/, mirele-i dorit.
E Andreiu chematul sii ne reinviez·e
Ceafa ignoranfei sii o 'ndepiirteze.
Colo se tnalfii templele credinfei
lei s' aprind ln ~iruri faclele ~tiinfei
Fractele de spirit arta le graveazii
$i posteritiifii le tncredinfeazii>>,
Un piltrar de secol, orologiul sand
Laut at nemurirei fruntea-i lncanunii
Monumental pietrei' iatii·l lniilfat
Dar mai 'nalt ln inimi el s' a ridicat !> ...
1 <Tel. Rom.> 1871 pg. 274-6 !i 280.
11 Bustul de Carrara; expl{ca1ii ~i comentarii se dau in foi~oara «Tel.
Rom.> (1871 pg. 292) aproape Ia fiecare !ir al acestei poezii,
918
La serbarea jubilar~ au rostlt cuvinte de laudii Ia adr~sa semnatele ajutoare bane~tl, cate a ~!itt! exopera dela monarh
llli $aguna chiar ~i unii dintre. contrarii lui, cari cu toate ace- ~i dela regimul politic in diferite rilnduri,, apoi muljimea reali·
ste·a nu s'au sfiit a-1 clevetl ~i mai tarziu, ca ~i mai nainte, in tajilor - case ~( griidini - cate a cumpiirat din averea sa
diferite chipuri.' $oaptele lor barfitoare patrundeau adeseori privata ~i le-a daruit. bisericii, ar rezulta suma de peste un
paua Ia urechile lui $aguna, care uneori ramanea foarte mahnit milion.
din cauza lor, ·iar altadata le resfrangea cu o desavilr§ila lini~te Aceasta suma extritordinar de mare, daca Vnem seama de
evangelica, spunand: «Numai cand va veji intoarce deJa mor- modesta dotajie a mitropolitului, este o splendidil. dovadil., ca
mantul meu, veji cunoa§le, pe .cine a-ji pierdub l .. , ' $aguna era ~~ in cele eco-
$irul faptelor sale mareje, cari au facut din cei 25 de ani nomice, ca ~i in cele cu!c
ai arhipastodei lui cea mai insemnata epoca de progres in turale ~i politice" o capaci-
istoria Romanilor ardeleni, aveil. sa-l incheie prin un epilog tot tate lara pareche. ln testa-
atat de stralucit ~i elocvent: testamentul sau. ln ultimii ani ai. mentul sau $aguna dil. con-
viejii II preocupase mult fac,rea testamentului, pe care II pre, I
!' sistorului indrumari asupra
gatise inca inainte de 1870, dar nemuljamit de purtarea preo-
jimli, II sfarticase ln aces! an. Luera apoi un al doilea testa-
t tuturor demersurilor; pe tre-
buesc !acute in cazul mor(ii
ment, pe care· .deasemenea II lasa Ia o parte, nefiindu-i intru mitropolitului ~i dispune,
toate pe plae. Catra sfilr§ilul anului 1871 era gala a! 3-lea ~i sa fie in.mormantat langa
eel definitiv,' · prin care lasa bisericii o avere de aproape 600,000 biserica din Ra~inari, in
cor., precizand, pana .in cele mai mici amanunte modul, cum «eosciug de metal sau de
are sa fie administrata aceasta avere .spre prbgresul biserieii, lemn de brad imbracat in
~eoalei ~i eulturii najionale. De~! avea ~i mitropolitul $aguna matasa f1:eagr3.», la innior-
unele neamuri, aeestora nu le-a testa! nimie, ci precum in de· mantare sa serveasea un
cursu! viejii sale intregi, tot astfel ~i Ia moarte i~i jertfl totul singur ·preot, duhovnicul
numai ~i numai pentru interesele ob~te~ti ale neamului ~i bi- German ; inmormantarea sa
sericii. «Eu - scrie $aguna in testamentul sau - dupa § 108 i se faca «tnainte de ameazi,
din statutul organic a~ putea testa cui ~i cum a~ vol jumatate fiirii pompii, fiirii, muzicii .
din averea mea, dara eu resignez Ia favorul aeesta ~i randuesc, ~i jarii predicii>> . . . . . . Fi-
ca to ala averea, ce ·se · va gasl dupii moartea mea, sa ram ana xeaza mai departe, in ce
arhiepiscopiei noastre spre scopuri biserice~ti, ~colare ~i filan- ordine au sa-l petreaca pana
tropice, prin o funda{iune pentru to{i timpii viitori, ... Ia margine a Sibiiului preojii,
Daca langil lilsamantul aeesta s'ar adauge sumele tuturor $aguna pe Ia anul 1870.
studenjii ·-~i poporul, ce
fundajiilor• biserice~ti ~i ~eolare, create de $aguna, 'cum ~i in- sume de bani sa fie lmpar(ite intre saraci, lntre servitorii
1 Pentru ura inven;mnata, ce nutriau c§.tiva oameni fa1il de mitropolitul sai eredineio~i, cum ~i biserieei din Ra~inari (4000 fl.) «pentru
$aguna, p<'l.na ~i dinco\o de mormi'i.nt, e cu totul caracteristica bro~ura, facerea ~i conservarea criptei,.
intitulata: "'Anticritica bro!jurei anonime priblicate asupra celor douit congrese
din 1873 !ji 1874>) Sibiiu 1880, indeosebi capitolul: «Mitropolitul $agana Aces! admirabil testament ne infali~eaza pe mitropolitul
ca nationalist $i politic>) pg. 19-27. $aguna ca un model de abnegajiune ~~ jertfire pentru poporul
11 N. Popea, Biografie pg. 63.

' Publica! in intregime Ia Popea pg. 179'-187. sau, ea omul ordinei ~i al autoritajii, ca pe sfatuitorul injelept,
' C!. Popea pg. 169 -172.
 cercAnd sa lndrepte. ~~ sa 1 destinele neamu1u1,
dupll ntoar!ea
pe care altii, poate,- il vor fi ~tiut iubl mai cu caldura ded\t
\ .
dansul, dar mai injelepje~te - _nimeni!
-
in amurgul viejii o veche boala de inima incepe a-1 mi-
stul tot mai greu. Aripa morjii se intindea din ce in ce mai
intunecata asupra- lui, dar convingerea, ca faptele II vor supra-
vejul ~i-i vor asigura un nume nemuritor, gandul exprimat in
cuvintele poetului latin: «non omnis moriar», !I face a sa a~tepte
cu toata lini~tea sufleteasca clipa suprema. Sinodul din prima-
vara anului 1872 se prezinta «in corpore Ia ~aguna spre a-~i
exprima simjamintele de compatimire pentru starea nefavora~
bila a sanatiijii Excel. Sale, iar ... parintele mitropolit emo(ionat
raspunde, ca scriitorii cei vechi ai bisericii numiau pe episcopi
miri ai bisericii, dan sui in sa zice, ca episcopal e mire al popo-.
rului credincios. Precum caracterul mirelui e acela al credinjei
catra mireasa sa, a~a trebue sa fie ~i a! episcopului catra popor.
Dara de acl urmeaza, ca ~i poporul sa fie cu aceea~ credinja
catra episcopul siiu. Aceasta a lost ideea sa conducatoare tot-
deauna. In timpul din urina insa, din cauza boalei neputandu-se
ocupa cu alte lucrari, a cetittratatul lui Cicero: <<Desenectute».
Acolo a aflat precizate bine toate'grada(iunile etajii ~i dansul
s'a conformal intru__ multe dupii cele in digitate acolo, pentruca
a~a sa corespunda datorinjelor sale in etatea. inaintata».'
Jar Ia- deschiderea urmatorului sinod (15 Aprilie 1873) vi-
carul Popea «CU inima obidatii» face amintire de boala grea a
lui ~aguna, care <darna intreaga nici pe un minut miicar nu
\ put it parasl odaia». •
Peste -doua luni, intr'o zi de Sambi!ta (16/28 Janie 1873)
I seara dupa vecernie, pe Ia 6 oare, suferinjele mitropolitului
1 Cu privire la testamentullui $aguna~ scrie ziarul german «Hermann-
stiidter Zeifung» din -3_ Iulie 1873: «Es wird .wenige Menschen gebeu, bei
denen das Streben lhren 'Willen auch iiber das Leben hinaus ethisch ordnend
und g·estaltend geltend za machen so entschied_en and miichtig hervorgetreten
wiire, wie bei Schaguna. Diese gesfaltende Tiitigke_it erstrekte sick von dem
· OrOssten bis ins kleinste Detail» citat ~i_ de /. Slavici in darea de- samii.
asupra cartii lui Popea (Convorbit i literare 18SO pg. 6).
' «Adele sinodului arhidiecezei gr.-rit~ii.ritene din Ardeal» 18:72
pg. 69-70.
• <Actele s_inodului> din 1873 pg. 128-9, _
Andreiu se curmar~ ~~ numele lui trecb, prin m6ar!e - Ia ne- )_
murire! Pan a in clipa din urmii nu"l parasl seninatatea cuge-
tului ~i se desparjl de ai sai, lasandu-le cu limba de moarte
sfatul parintesc de-a tral in buniiinjelegere ~i dragoste friijeasca
unii cu aljii.'
lnmormantarea . i-s'a fiicut dupii dispozijiiie sale tesfa-
mentare, cu «cantari line, farii pompii ~i lara predicii», dar cu
cea mai desiivar~itii manifestare de iubire ~i admirajie amuljimei,
imense, ce 1-a insojit Ia mormantul din Rii~inari. Mercuri inainte
de ameazi clopotele deJa toate bisericele din Sibiiu, fiira deq-
_sebire de confesiu-ne, i~i impreunarii glasurile tanguioase intr'un
cantec de nesfar~itii jale. $i convoiul enorm, - in cate pe
langa multi mea preojilor ~~ jiiranilor romant, cu sufletul C\ltre-' ·
mural de durere, se puteil vede_a tot ce avea .Ardealul mai
distins, ciipetenii civile ~i mil'itare, frunta~i ~i reprezentan!i ai
corpora(iunilor din diferite piir!i, - se puse in · mi~care. Bra-
~ovenii venira_ intr'nn numiir atilt de mare, !neat fu de lipsii un
tren special riumai pe seam a lor; ~i sosirii cu mica intarziere. ,
In ordinea cea mai exemplarii se desfa~urau din muljime; ce-
tele studentilor, ale preoFmii ~~ ale credincio~ilor In rand uri de·
cafe 4-5, dupiicum precizase marele defunct, in testamentul
sau. «Simplii ~i minunatii, ca toate creajiunile lui ~aguna, a lost
~~ lnmormiintarea lui> - scria a 2·a zi foaia germanii din
Sibiiu.« Dupa ameazi cortejul sosi in Rii~inari. Cosciugul fu ii~ezat
in biserica cea mare, unde in timpul nopjii se jinu priveghiu,
iar a doua zi, Joi, fu lnmormiintat langii biserica in locul, pe
care ~i-1 alesese ~aguna lnsu~ ~i de unde se deschide _o fru:
moasa priveli~te asupra imprejurimii minunate.
La mdmiintul acesta slant pelerineazii studenjii semina-
rului <<Andreian>> in tot, anul, Ia ziua morjii lui ~aguna. G:ei
1 «Tel:.Rom,)-) 1873 'Nr. 49 ~i urm.
z "'Einfach und grossartig, wie· fast aile SchOpfungen Schaguna's:,
war auch sein Leichenzug. Lefder War -der SchOpfer dfeses, letzten 'Werkes· ·
nicht mehr Zeuge desselben. Wiire er das gewesen, so hatte er w'ahf..:
genorllmen, dass in di-esem Leichenzuge sich noch eine Macht geltelld
machte, die kein Programm und keine Disposi-tion vertrligt. ·Diese Macht
hat im Herzen ihren Sitz und heisst Verehrung und Liebe. Sie bildete
gewissermassen da·s- Eidreich urid die Atmosphtire, welche- den- ribStrakten·· ·
Programmpunkten ein so et·greifendes Leben gab», («Hermannstadter Zei~
tung,_, 1873, 2 Iulie).
21
 mai ale~i dlntre dan~H talmacesc senlimentele de evlavie ~i ad-
mirajie in discursuri, din cari transpira injelegere dreapta a
operei marelui riiposat, cum ~i nlzuinja de a se patrunde de
slaturile injelepte ~i de duhul luminal al glorioasei lui carmuiri
biserice~ti ~i najionale ... ~i dacii vieaja cu numaroasele ei rau-
taji - marunte ~i mari - n'ar omori in sulletele tinere lru-
moasele indemnuri, cu cari pleaca din ~coala ~i dela mor-
m~ntul lui ~aguna, r~ndurile preojilor ~i invi!jatorilor no~tri ar
trebul sa se primeneasca in curiind cu caractere lirme ~i hota-
rite spre orice jertlii pentru lege ~i neam!

XIV.
Jndividualitatea lui ~aguna.

Dup~ moartea lui ~aguna intre ziarele romane ~i straine

s'a pornit o adeviirata emulajie de a apreciil., care de care mai
bine ~i mai complect, miirimea_ ~i importanja istorica a celui
dispiirut. [nsu~ impiiratul expriina mai tiirziu piirerea, cii moartea
lui :;laguna a lost o <<pierdere omnilateralii» (allseitiger Verlust). 1
i;;i in aceastii declarajie a imparatului asupra marelui siiu ce-
tiije-an eril. de sigur mai mult deciit un obicinuit cuvant de po-
liteja. Episcopul Sa~ilor, 0. D. Teutsch apreciaza insemnatatea
activitiijii lui ~aguna intr'un lrumos necrolog, care - lacand
abstracjie de u·nele erori de amiinunte, cum e alirmajia, ca fa-
) milia lui ~aguna ar li lost de origine s~rbeasca - inliiji~eaza
in citteva trasiituri nimerite meritele de capetenie ale lui :;la-
guna. «Aproape o generajie intreaga - scrie Teutsch ~ ,;la-
guna a lost conducatorul intelectual - singurul recunoscut -
al poporului siiu ~i a putut sa. objina in aceastii calitate astfel -
de rezultate pomice, cum rar se int~mplii vre-unui muritor a
se invrednicl de ele.. Adevarat, ca i-au venit in ajutor schim-
·barile radicale din anul 1848 ~i urmatorii, dar ca un merit per-
sonal treb4e a i-se recunoa~te, ca cu privirea sa agerii ~i cu-
judecata sa injeleapta a injeles Ia limp insemnatatea acestor
schimbiiri ~i s'a ~tiut lolosl de ele. N'a lost un politician al

Mauzoleul lui ~aguna in RA~inari. 1 «Tel. Rom.>) 1873 Nr. 95.,

21.

frazei, nici u11ul dinlre acei ideali~tl, cari prln puterea eovilr~l­
toare a entuziasmului ~i a cuvantului cuceritor voesc sa mi~te'
muniii din Joe ~i sa schimbe cursu! riurilor, ci lui ii pliicea sa
ramana totdeauna pe taramul lmprejurarilor reale ~~ sa-~i faca
seama cu ele. Observand de timpuriu, ca in A'ustria nimic nu
e durabil, ci totul e supus schimbarilor necontenite, s'a ferit de
· nebunia de a se jinea strans de un singur sistem politic, ~i
aducandu~~i totdeauna Ia timp potrivit aminte de cuvantul can-
tarejului roman: «impavidam jerient rainae>>, ca un barbat de
stat prevazator a putut sa se bucure, pe langa toate schimbii.
rile vremii, totdeauna de rezultate imbel~ugate, ceeace Ia pujini
muritori Je este dat. .. Ce departare deJa bietul episcop «valah»
din 1846, a carui najiune ~i biserica erau numai «tolerate» in
Ardeal, pana Ia membrul casei magnajilor, ~i intre aceste doua
puncte extreme: barbatul de in credere al senatului imperial in-
muljit din Viena, deputatul Sali9tei Ia dieta din Sibiiu ~i membru
pe vieaja al senatului austriac !>> Vorbind apoi de activitatea li-
terara a lui ~aguna e de parerea, ca aceasta nu poate resista
unei critici severe,' caci chiar promemoriile sale pentru rein-
fiintarea mitropoliei sun! bogate in erori istorice; «dar,-- adauge
Teutsch cu o nuanja de melancolie - ele au fast scrise cu
scop de a crea mitropolia ~i o crearii, pe cand in timpul din
urma toate adeviirurile, dovedite istorice~te, ale najiunii sase~ti,
au sporit numai numarul dn~manilor ei ... Prietenii ~i du~manii
marelui barbat, - a canli statura inalta, impunatoare, cu pri,
virea-i agera ~i barba unduHitoare nu o va uita cm·and celce a
vazut-o· vreodata - vor fi toji de aceea~ parere, ca numele lui
~aguna insemneazii o noua epocii in vieaja poporului roman
~i a bisericii orientale».' Ministrul Eiltvi:is a spus intr'un rand
1 Ceeace accentuase en oarecare dr"eptate, dupacum s'a amintit, ~i
R.annicher, la 1855, cf. pg. 160.
2 Cf. -revista ~~Siebenbiirgisch-Deutsches Wochenblatb 1873 Nr. 27
(2 Iulie) articolul Andreas F'reifzerr von Schaguna, _care e nesemnat,. dar
dupa _informatiile primite dela actualul episcop :Sr. Fr. Teutsch, e scris de
parintele acestuia, fostul episcop ~i renumitul istoric G. D. Teutsch. «Drep-
tatea istoriei ~i sentimentul de pietate)) pentru memoria lui ~aguna in-
deamna red~ctia ziarului sibiian ((<He"rmannstadt.er Zeitung») sa rectifice
unele afirmatii din acest articol, despre cari s'ar parea., ca _vo~esc sa-l pre-
zint~ pe $aguna ca nn politician inconsecvent, luptiind la 1848 cont,ra unirii
Ar9eali.tlui en Ungaria, iar dupa 1865 acceptiind faptul Jmplinit. ,AJ1e dies~
325
despre $aguna, ca are atiita !njelepciune, cat o jumatate de
jara.'
Fiindcii s'a intamplat, ca in prima jumiitate a anului 1873
sa moarii ~i !mparatul Napoleon al lll-lea ~i principele . Cuza:.
· numele lui ~aguna a fast pus alaturi de al acestor doi oamem
mari, intr'un ziar· de peste munji, care scriit: «Anul 1873 fu
anul. Jacrimilor. Napoleon, CuzR · $i Andreiu ~agbna in jl)mi!-
tatea acestui an trccurii Ia eternitate: trei uria~i luptiitori pentru
Romani ~i romanism .. La trecerea lor din aceasta lume lacri-
mile au curs ~i curg del a Tis a ~i pan a Ia Marta N eagri!».' Re-
produciind ~i «Tel. Rom.» aceste pi!rcri, ziarlll siisesc. scrie · un
articol sub titlul «Napoleon !II. Cuza ~i ~aguna» miriindu-se,
cum a ajuns acesta din urmii <dn · societatea exmonarhilor ~i
expotentajilor». Dupa parerea ziarului sibiian, care face ne-
dreptate lui Cuza, meritele lui ~aguna pentru romanism sunt
cu mult mai insemnate decal ale celorlalji doi, !ndeosebi decal
ale lui Napoleon a! Ill-lea, caci «f?aguna n'a folosit niciodatii
pe Romani ca mijloc pentru propriile sale scopari de stiipanire,
ci s'a nizuit, in miisura puterilor sale, a raspandl civilizajia intre
Romani. ~i celce a luptat pentru o asemenea idee, este in mai
mare miisura binefacatorul Romiinilor ~i al romanismului, deeat
celce a injosit pe Romani Ia ni~te unelte ale puterii sale ~i ale .
unei politici ambijioase».'
verineintliclien Wandlungen haben die Sachsen auch ganz eben so mit-
gemacht... Trette gegen den Monarchen, freihet:t in der Or~~ung und Ord-
nung in der Freiheit: das war der Orandzttg m dem poldzschen Charakter
Schagana-s, den er bis zum letzten Athemzuge in allen wechselndeJt ~eiten
anserer politisclzen Gestaltangen bewiihrte\ (.1873 Nr. 198 ex. 23 August, arhcolul
«Eine R.echtjertigung»).
1 «Annyi esze va~, mint egy.felorszcignab_ cf. comunicatul «Telegr.
Rom.» nr. 69 din 1909 dupii ·revista «Neptanit6k lapja».
2 ,,Aurora Craioveh cf. Popea, Biografie pg. 361.
3 <<Schaganil. ha,f die Romiinen nie als Mittel jiir den Zweck der Herrsch~
sucht beniitzt (a se confrunta aceasta afirmatie justa en .Piirerea lipsit~ de
orice temeiu a lui Walter Rage pag. 102). Indem Schaguna, so welt es
in seinen Kraften lag flir den fortsch~itt in der Civilization wirkte, war er
fOrderer des Wahre~ und Outen. Wer so flir eine Idee wirkt, hat doch
einen .ganz andet~en Anspruch auf den Namen eines Vorka.mpfers der. Ro·
miinen und des Romanismus, als derjenige, welcher die Romtinen zu-Mltteln
seiner .Macht und herschsiichtigen Politik herabwiirdigb. ((Hermannstii.dter
Zeitung», 1873, Nr. 183 (6 August).
. 326
Dupa un cuvant al lui Goethe, om mare este acela, care
Ia va~sta inaintata a bilrbajiei l~i vede realizat idealul tinerejelor
sale. In aces! sens de sigur ~i ~aguna trebue socotit printre cei
mai mari barbaji ai istoriei noastre najionale, fiindcii Ia 1864,
dupa aproape ·dona decenii de lupte ~i stiiruinji · nepregetate,
l~i vi!zit cu ochii visul, idealul tinerejelor sale: emanciparca bi-
sericii romi\ne de sub ierarhia sarbeasca. ~i mai mull decal
atat! Prin necurmata sa activitate ~i iscusinja a reu~it a ca~tiga
pe seama bisericii emancipate de sub jugul sarbesc, autonomia
~i a-i da ·o trainica organizajie najionala, care ni-l prezinta pe
alcatuitorul ei injelept intru toate asemenea marilor legislatori.
De aceea e justa pi!rerea, ca «de-ar fi sa intrunim intr'•n mi!-
nunchiu figurile alese ale istoriei poporului romanesc, alllturi cu
voiv.ozii «datiitori de legi !ji datini» ar trebui neaparat sa
a9ezilm ~i pe ~aguna>>.'
Sa vedem insii, cum judeca asupra importanjei !ji miirimei
istorice a lui ~aguna un om, d~spre care se ~tie, cii n'a lost
niciodatil un aderent sincer, ci in cele mai multe cazuri un an-
!agonist declarat al lui. Gheorghe Barijiu, neputi\nd. fi banuit
de slugarnicie sau laude nemeritate Ia adresa lui ~aguna, pe
de alta parte fiind indeob~jle recunoscut ca un scriitor de o sa-
gacitate raril, meriti! sa ascultam aici ~i parerile lui urmatoare:
«Ce sa zicem despre imensele progrese, !acute in arhidie-
ceza gr.-orientala, atilt in re~jedinja sa dela Sibiiu, ciH ~~ afara
in cler! Despre aceasta pot sa judece mai drept numai acei
Iii ai patriei, cari cunoscusera starea ei deplorabila inainte de
1848. Se ceruse an spirit gigantic $i o voin(d nelndapltcatd,
pentraca sa o regenereze. 0 adevdratd provedin(a a fast aceea,
care-i trimisese pe Andreia baron de fjagana. Totul era de facut
~i el indata dupa calcarea revolujiunei s'a apucat .de toate. Pe
langa administrarea foarte anevoioasii a· diecezei s'a pus sil
adune fonduri, cu care a infiinjat re~edinja, institutul pentru
alumni Ia teologie ~i preparandie, tipografia, organul de publi-
citate, a revazut ~i cores 37 carji religioase, teologice ~i 'bise-
rice~ti; a mai campus ~i parte tractus, unele lucrate de aljii le-a
tipiirit, cu totul in numar de 26. Mai este ~i 'alta serie de scrieri
proprii ale mitropolitului Andreiu in numar tot de 26. Acestea
1 ~(convorbiri Literare)) anul 42, Nr. 7 pg. 94.
327
~i alte lacrdri meritorii na le poate nega saa mic~ora nici oma~
cet· mai pismiltaref. Dupil noi insa emanciparea miriadelor de
Romani dintni intunerectll robiei spirituale intrece pe toate.
· Mitropolitul Andreiu, nascut in 1 lanuarie 1809 (st. n.) a ra-
posat mull mai cm·and, decal ar fi lost de dorit, dupil soco-
, teala omeneasca · insil cine sa cuteze a cerceta slaturile prove-
dinjei. -~agana 'a tras in viea(a sa an plan attit de larg #
mare{ itw'tt saccesorii sai au sil· lacreze eel pa(in o satil de ani,
ca sil-l vada realizat 1ntreg>>.'
Cu privire Ia organizarea data de ~aguna bisericii romane-
ortodoxe din Ardeal, scrie, loan Slavici : «S'a zis adeseori, cil
mitropolitul Andreiu a reformat biserica orientalil. Se poate: in
tot cazul aceasta reformajiune a lost savar~itil en atata lntelep-
ciune, inca! ea s'a putut petrece pe nesimjite ~i filril de a face
sa se iveasca cea mai mica desbinare intre cre~tini, lara !ndo-
iala biserica orientalii din Ardeal e organizata pe temeliile re-
zultate din o deosebitii concepjie a religiei cre~tine~ti.
. Din !nceput el a simjit, ca a~a cum era organizata, bise-
rica orientalii nu mai ar.e vitalitate: trebuia dar sa-i schimbe
organizajia potrivit cu interesele credincio~ilor .. , Om bun ~!
plin de iubire, cum era, el a cautat in oameni partea cea buna
~i pe aceasta a voit sa intemeieze vecinica legiltura !ntre dii~~ii.
Pe ci\nd in vieaja publica el avea totdeauna riiutatea oamemlor
. in vedere ~i nu se razima de cat pe identitatea de interese; in
biserica el a pus mai presus de toate principiul: dacii nu este
iubire !ntre oameni, nu mai poate sa se stabileascii nici o le-
gi!tura !ntre dfm~ii ... El le-a venit Ardelenilor ca un om trimis
deJa Dumnezeu, ~i Ardelenii au cunoscut, di s'a ivit un Mesia
in mijlocul lor, pentruca veacurile indelungate le-au dat inva-
jatura, ca daca ei nu se vor iubi intre dan~ii, nu vor gasl in
lume, deciit urii !ji prigonire».'
A~a a lost mitropolitul Andreiu ~aguna, aces! «baron din
gratia imparatului - cum scrie N. [orga - ~i din mila lui
Dumnezeu unul din marii binefiicatori ai najiunii sale ... Pujine
nume sunt aija de populare in Ardealul roman esc ca al lui ~aguna.
Chipul lui cu ochii striibiitatori ~i larga barbii resfirata e in
' <Parji alese~ vol. III. p~. 495·-496.
2 Cf. <~Convorbiri Literare>> 1880 pg. 14-15.
 328
mintea tuturora, ~i In con~tiinja generala a intra! faptul definitiv,
cit aces! maiestos batran a fast de pe scaunul sau de arhiereu
ca de pe un !ron de rege, un carmuitor de oameni ~i un In~
0
dr~ptator al vr~D_J_ilor caro:·a nu li-s'a supus ca exemplarele .obi?-
nUJte ale omemru;· ct le-a mtors de pe povilrni~ul lor spre cui mea
lu}·. C~t se va vorbi limba no astra pe·ceealalta clina a munjilor '·
pannjt, Ardeleanul de legea Rasaritului - ~i poate mane ~i eel
unit cu Roma - va jineit minte aces! !apt>>.' ' potrivii se ~tie, ca vieaja contemplativii ~i traiul monahicesc din
lstoria culturii romilne o ilustreaza, din secol in secol, ~i
cateva figuri mareje de arhierei, dintre cari unii. s'au distins
prin lnvajatura aleasa ~i vieaja evlavioasa, plina de jertfe, cum
a lost a mitropolittilui Jacob Putneanu din secolul al XVII['Iea
aljii, ca Varlaam ~i Dosofteiu din secolul XVII., prin traducere;
~arjil?r _sfinte pe limba poporului,. sau prin o sultura vasta ~i
tdet mamtate, ca ale lui Iacob Stamati ~i Chesarie dela Ramnic
~i iara~i aljii prin intemeierea de a~ezaminte culturale, ~coal~
~~ tipografii, prin staruinjele necontenite de a lndreptit vieaja
_morala ~i intelectuala a neamului, pregatindu-1 pentru zile mai
bune, cum au incercat cu atilta zel, dal' nu ~i cu deopottiva
izbanda, neobositul Antim lvireanulln Muntenia, energicul Joan
lnocenjiu Micu in Ardeal, sau luminatul Veniamin Costache In
Moldova. ' fast ~i el tin aprig luptator pe teren politic, s'ar putea asemiina
0 comparajie cu oticare dintte acqti mari arhirei. ai tre-
~utului ~o~ilnesc,- nepierzilnd din vedere, bine injeles, distanja
· !tmpulm $t deosebirea imprejurarilor, in cari a trait unul sau
altul dintr'an~ii - n'ar putea fi decilt in favontl mitropolitului
~aguna. _Caci individ~alitatea lui, neobicinuit de multilaterala ~~
co'?plexa, nu e hpstta de nici una din insu~irile ~i virtujile, prin
c~n un~l sau altul din cei mai vrednici conducatori biserice~ti
at Roma_mlor. a~ reu~it a cii$liga recuno~tinja posteritajii ~i a-~i
lncununa amm!trea cu o slava neperitoare.
_it_JVajatura bisericeasca ~~ prolan a; cultura vasta, cil'itigata
ln. atajta ant _It~ngt de calugarie harnicii ~i treaza; spirit de jertfa,
dm care au rasant spre pinele neamului ~i bisericii noastre, roade
1 N. lorga: «Andreia !$agwza)> in revista «Samanatoruh a nul II.
Nr. 50 (14 Decemvrie 1904).
329
atilt de imbel~ugate ; fa pte ~~ !ndrumi!ri culturale de o epocala
importanja, ~~ idei inainta+e, cum Ia pujini dintre contimporani se
vor gasl - toate acestea intr'o armonioasii imbraji~are, constituesc
individualitatea lui $aguna. Ar fi insa o lacuna, daca am· lasa
neamintita $i o alta calitate lnsemnata a lui: destoinicia de di-
plomat ~i <<om politic din cre~tet pilnii in tiilpi»,' cum nu ~tim
sa mai fi lost vreunul printre ciipeteniile noastre biserice~ti. Ditn-
manastiri pe' mulji chiar dintre cei mai buni, i-a facut nelnjele-
gatori pentru lucrurile lumqti ~~ <<politice~ti». Imbracand rassa
ciilugiireascii, pujini au reu~it a riimilnea orientaji asupra fluctua-
jiilor luinii din afara, ~i a nu se poticnl, cand. erit sa pii~easca
pe ciirarile de labirint ale viejii politice.' Astfel Dosofiei, «care
adilnt din carji ~tia», a da! gre~ in judecajile sale politice ~i s'a
in~elat creziind, cii loan Sobieski va fi In shire sa scape Mol-
dova de Turci. 3 Pe Antim lvireanul al
Ungrovlahiei 1-a costal
vieaja, cand din !ipsa -de prevedere politica «nu s'a jinut de
datoria-i arhiereasca, ci primise a se amesteca ~i in cele poli-
tice~ti»,' iar pe cucernicul.Veniamin Costachi 1-a inghijit sur-
ghiunul miiniistiresc, fiinddi nu putea lnjelege deplin schimbii-
rile unor vremuri vijelioase, cari !I incurcaserii de tot, prin ne-
statornicia lor. 0 Doar episcopul loan lnocenjiu Micu, care a
inciltva, prin atitudinea sa indriizneaja ~i ne~ovaitoare, cu poli-.
ticianul :=;>aguna. Exista insa o mare deosebire intre felul lor de
Jupta ~i mai ales lntre rezultatele, Ia cari a putut sa ajungii
unul ~i celalalt: pe cand lui Micu politica sa energicii ~i fiirii
vicle~ug ii deschise, prin intrigUe du~manilor sai ~~ ai neamului
nostru, prea de timpuriu mormilntul exilului, In care s'a stins
intre tanguiri jalnice, cu g'andul vecinic Ia credincio~ii siii chi-
1 M. Eminesca:, «Scrieri politice ~i literare>> pg. 196.,
2 Acest ad_evar il constata renumitul Treitschlw: "Allen Theologen
haftet die Schwache an, dass sie nicht genug politische Sachkenntnis be-
sitzen» cf. Heinrich von Treitschke: fPolitifl» vol. I. pg. 74.
3 N. lorga: dstoria literaturii religioase a Romdnilor f;dntt fa 1868>> 1
pg. 180-181.
4 Idem: dstoria literaturei romB.ne in sec. XVllh. val. I. pg. 426.
5 Idem, ibidem vol. II., pg. 402-408.
330

nuiji, pe $aguna dimpotrivii prudenja sa politicii, simjul practic

~itactul diplomatic extraordinar de fin 1-a dus ·- chiar ~i intre
imprejuriiri cu totul potrivnice - din izbilndii in izbiindii, fa-
candu-i cu putinjii, sa stoardi oriciirui prilej tot folosul ce ni-l
puteii. da. . INDICE DE NUME:
A. B.
Pag. P.:tq.

Abrud 45, 143, 145; 191, 252 Babej V. 271

-Sat 46 Bach Alex. 82, 83, 87, 92, 103, t09,
Adamovici Oherasim 36, 238 180, 182, 187, 304
Agria (Eger) 10 Bach Eduard 83, 99
Alba-Iulia 38, 130, 143, 185, 194, 197, Biidili! loan 119, !37, 181
199, 200, 207, 231, 252 , Petru, protopop ~i asesor 81, 120
cl. ji Balgrad , , preot 120
«Albina>) 180, 241 Balgrad 89, 158, 159, 209
«Albina romiin<l» 178 Balint Simion 46, 92
Aldulean loan 211, 225 Balomiri loan 235
Alexandria 157 Biinat 78, 270, 272, 274
Alexi I. 12, ?2, 28 Banescu N. 6
Alexici 0. 10 Banffy Nicolae 187
«Allgemeine Zeitung)> 90 Barcianu, Sava Popovici ·s. 126
Andrassy Iuliu 215 , Daniil _Fopovici Dr, 283
Anglia 186, 224· Baritiu G. 32, 34, 37, 40, 46, 47, 48,
Antim Ivireanu 328, 329 49, 50, 57, 58, 60, 70,_ 73, 74, 83, 89,
«Antorismos>) 265, 292 90, 91, 96, 116, 117, 118, 1l9, 137,
Apponyi 192 142, 144, 145, 152, 161, 167, 168, 194,
Arad 23, 152, 244, 274, 279 196, 201, 209, 212, 215,· 225, 228, 230,
Aradul vechiu 243 232, 235, 238, 245, 247, 250, 253, ~69,
Ardeal 32, 39,-59, 78, 80, 84, 87, 92, 280, 304, 326
93, 95, 160, 'l:02, 232, 234, 238, 272,274 Barnutiu S. 9, 59, 56, 61, 62, 76, 91, 142
Argej 19, 258, 264 Barseanit A. 144, 147, 302
Arhiducele Albrecht 235 Bart loan 149
, Ludovic 56 , Petru 149
, Stefan 56, 63 Basaraba, ~erban Cantacuzino B. 158
, Rainer cf. Rainer Bap losif .300
Arhiducesa Sofia 71 Battyany L. 56
Armenopole (Gherla) 209 Bedeus losef von Scharberg 46, .90
Aron Petru 34 Bekesi 317
Atanasie Anghel 34, 102, 276. Beksics G. 84, 202, 269, 284
Atena 186 Beldi 93, 220
Austria 103, 182, 184, 186, 188, 236 Bell-Lancaster 310
Avacumovici Pavel 24 Bern 37, 72, 73, so, 81
Avrig 198 Benedek 235
Axente Severn 92 Benigni 190
332

Pa!t.
c. F.
Berde Iosif 81 Prtg. Cremslet' P:.lg.

Berlin 160 Caesar 186 Crenneville, Lud. Folliot de Cr. '94, fabini 222
Biblia lui ~aguna 155, 158 Calii1ic, episc. R&mnicului 263 207, 220 Fagilraj 143, 244, 312
""Biserica Ortodoxil. Romil.nib• 263 C&mpeni 91 Crenneville Ludovic 202 «familia)> revista F. 144; ·300
Blaj 59, 60, 61, 62, 63, C9, 96, 115, 117, «Cilmpul Liberti1tii>) 60, 62, 66 Cristea Nicolae 176, 181, 230, 238, 253 «federatiunea~ ziarul f. 241, 297
118,~ 209, 252 Cantacnzino ~-erban 158 75, 202, 224, 238 ferdinand V. 64, 70, 71, 75, 77
Croatia
Bob loan 34, 36 Caransebe~ 10, 252: 274, 279 Csitki 0. 248 Filipi 186
, ., dr. 237 Caraj 204, 206, 299. 300 Cuntan D. 311 filoteiu~ episcopul Buz<lului 263
Boemia 104 Carcalechi 21 Custozza 56, 235 Fischer Stdan, episcop de- Agria 10,
Bohatel Alex. 64, 235 Carlovit 25, 36', 39, 40, 49, 52, 58, 59, Cuza 264, 325 12, 14
BOhm Leonard 24, 35 102, 193, 258, 267, 269, 271, 273, 276, Florian Aron 48, 110, 112, 118, f29,
Boiu Zaharia sen 114 278', 279, 285
D. 137, 164, 165, 166,177, 181, 184, 307
, , jun., profesor 163, 180, Carlstadt 59, 274 Dalmatia 267 «foaia Duminecii» 178
181, 243, 317 De<ik 67, 203, 228, 230, 235, 236 ,, pentru minte» 24
Carpeni~ 46
Baloga Iacob 74, 316 «Deb_ate» ziarul D. 230 francisc Carol 71, 192
Cassius 186
Bonfini 249 Despina Doa·mna 18 francisc Iosif I. 71, 72, 96, 99, 213,
CeOntea T. 177
Borcea loan 177, 253 Deva 143, 300 223, 236
Cernauti 106, 126, 150, 161, 244, 268
Bordolo 93 Dobra 300 Franta 186, 224
Charmatz Richard 71, 202, 236
Borlea· S. 313 Domokos; soc. montanistica Szt. Do.,. fridenfels Engen 46, 117, 223
Charybdis 6
Bor~od 9, 12 mokos 115 friedjung Hein-rich 53, 54, 56, 70, 71,
ChesariJ?., episc. Rilmnicului 328
Botnar Mihail 76 143 Dordea Ana 155 78, 88, 90, 102, 182, 186, 187, 202,
Chi oar
Brad 143, 144, 300 Dordea Oprea 155 203, 228, 236 '
Chirilovici ~ofronie 35
Bran loan 65 fulea Moise. 40, 45, 48, 50, 51, .53, 67,
«Christianscoie citenije» 161 De~ofteiu, mitropolitul Moldovei 328,
Bril.ncoveanu Constantin 258 Cibu 121 68, 81, 92, 121, 125, 126, 137, 119
329
Bra~ov 48, 57, 80, 83, 90, 95,118,131, fundri.tiunea francisc·Iosefina 124, 129,
Cfcero 72, 217, 320 Draghici Meletie 277
14J, 144, 147, 152, 191, 209 239, 249
253, _256, 259, 301 I J Ciorescu Haralampie 300 Drago~ Joan 65, 74, 80 130
Bretcu 143 Cipadu T. 52, 64, 65, 76, 198, 219,245, Drava 69
Brote Aurel dr. 176 247, 248, 250, 252, 253 Duma Constantin 50 G.
, Engen 230 Clam.Qall<Js 83 Dunca Pavel 64, 65 Gaetan N. 235
Bruckenthal 84 u -Martinitz Iaroslav 189 Galaii 118
Brutus 186 Cloesius Gheorghe 149 E. Oalitia 74, 84
Buchenthal ' 272 Cluj 36, 45, 56, 63, 72, 141, 143, 185, ·Economu 21 Gallu !osif dr, 254
Bucium 45, 46 213, 232, 233, 234, 235, 253, 279, 308 , Sevastian 22 Oazeta de Transilvania 31, .37, 38, 45,
.Bucium~Isbita 45 Cogi:l.lniceanu M. 150, 179 «Elementele dreptului canonic de' ~a- 47, 48, 49, 50, 118, 149, 164, 194,
«Buciuinul» 264 Cohalm 143 gun a 160 196, 209, 225, 231, 232,.237, 241,253
Bucovina 74, 84, 152, 161, 188, 265, «Compendiu de di-ept candhic» de Eminescu M. 167, 304, 329 Oeoagiul de jos 121, 300
272, 279 ~aguna 159, 160, 299 «Enchiridion de canoane» de $aguna Gerber Iosif 150
Bucuresti 20, 21, 74, 158sc «Concordia» ziarul C. 209, 272,-278 299, 415 German, duhovnicul lui ~aguna 298~.
Budai Aron 37 Constantin Bri'incoveanil 258 EOtvos 67, 96, 109, 203, 228, 282, 284, 319
Budapesta 10, 14, 16, 35, 63 «Convorbiri _Literare» 87, 89, 90, 91, Oermania 236
324
«Budapesti KOz!Ony» 284, 285, 287 94, 97, 101, 110, t15, 129, 136, ISO, Epaminonda 238 Oheoi'ghevici loan 35
, Szemle>l 65, 66 164, 175, 177, 294,264,302,326,327 ,,Erdelyl Hirad6'' 47 <;Jherga Adam 12
Bun ea. A. dr. 34, 63 Cosma P. 203 Eszterhazi M. 229 Gherla 117, 188, 209
Bungard 40, 42 Covasna 227 Eusebie, istOricul · 27 cf. ~i Armenopole
Buteanu 60 Co vii 29 Eustatievici D. 137 German Stefan 118
Buzau 263 Crainic 306 «Evangelische "Kirchenzeitung» 160. Giurgiu (Pataki) Joan 34
934
i>ag, Pag,

Glanz Florian
Pag.
90
t. Kbzacsek 82 M.ajhlth Anton 285
Pag. Kozma Denes 207 , Gheorghe 188, 192
Goethe 317, 326
lacob Putneanul, mitropolitul Mol~ 182 Manu Iosif 204, 206
Ooluchowsky 187, 197, 203 Kuranda
· dovei 328 Manuilovici Ecaterina 25
Gozsdu Emanuil 119, 204, 206, 299
Iacob Stamati, mitr. Moldovei 328 L. ~Manuiloviciu Maxim (Moise) 24
GOrgei Artur 84 252 204
Iancu Avram 58, 80, 83, 89·, 91, 92, Laboulaye Maramura~
Orabovsky Atanasie 14, 16, 20, 21 22 97, 99, 101, 142 Laita - 70, 195, 203 174
Marcu din Collin
, Constantin 22
Ia~i 267, 304 Lamberg 69 Marienescu Atanasie 172, [77, 243
, Elena 21
lghian losif 45, 48, -so, 64, 65 Laodikia 44 Marins 186
, Gheorghe 22 Ilia Laurian Tr. 75, 96, 136 59, 65, 66, 69
300 Mtirki Sandor dr.
, Maria 21 Lazar Gheorghe 37, 149, 198 53
loanovici Eagen 58 Marczali Henrik dr.
Orama Alex. dr. 292 , Ladislau 50 279, 285
, Gheorge 285, 289 Ma~;drevici' Samuil
Orecia 108, 186 , , Moise 123, 301 \76
I. 114 Maxim I.
Grillparzel 93 Iorga N. Lazarevici Dimitrie 150 155 118
327, 329 Maximilian Mihai
Grimm Iosif 93, 132, 140, 165 · Laxenburg 112 65,222
losif,· episcopul Arge~ului 155 Media~
Orisellini 98 losif 11 Lemeni loan, episco"p gt<:-cat. 59, 60, 122, 227, 252
36, 54 Mehadia
OU~teri~a­ 121, 122
lndreiu Alexandru 301 63, 64, 17 4, 238 Meri~ani 258
Gutenberg 244 I.eopold 11. 56
«lstoria bisericeascll de ~aguna» 160 Me~ota loan dr. 302, 303, 307, 313
H. 161 2 Libenyi 129 Metternich 53, 56, 182
Habsbutgi 26, 54 Istv<inffi Pavel 50 Lica lui Precup 121 MexicO 216
Hacman, episcopul Buc_ovinei 193, !tali a 182, 184, 235 Liechtenstein, _prindpele L., guver- Mien Inochentie 34, 328, 329
258, 262, 265, 266, 268, 276, 280,291 Iuga loan 161, 175 natorul Ardealului 94, 184, 197, 245 , Samuil 198
Haidu-Besermeni 146 lvacicovici Procopiu 278 Lipova 244 Mihaiu Viteazul 215
Haines G. 137 Livius 72 Mihalcescu I. dr. 294
Halmagiu 143 J. Lombardia 186, 187 Mihali Oavriil 203
Hani loan 50, 81, 120, 121, 125, 126, jakabb Bogdan 188, 191 «Luceaf<lrnl» 112 Mijlcceni 143
153, 193, 298 Jakab Elek 46 Liiders 72, 73, 74 Milano 56
Hartmann Moriz 53 Jellacici 69, 71, 79 Lugoj 117, 244,299 Miletici Svetozar 270, 285
Hateg 118, 148, 200, 244, 252, 300 jirecek 26, 30, 274 Lugo~ianu 0. 21 «Mineiele» 155, 156
Haynald Ludovic 199, 216 Lupa1 I. dr. 29, 47, 90 . Mi~colt 9, 11, 12, 14, 15, 16
Hermannstadt 267 K. Lup~a 50 MociOni Alexandru 295
(<Hermanstiidter Zeitung» 233, 320, 324 Kaiserfeld 228 Lupulov Petru 24 , Andre.i.u 75, 188, 189, 193, 248,
He!Iert ]. Alex. 30, 63, 174, 255 Karabetz I. 97
Heufh~r l..:C3 Karlsbad 104 M. 258, 267, 271, 272, 275, 278
235
Moga .Dumitru
"Hivatalos KOzltiny» 61, 65, 69 Kemeny F. 207 Maager Carol 187, 189, 190
,. loan «teologul» 48, 50, 51, 52,
Hochmeister Martin 149 , Sigismund 54, 55 Macedonia 186
81, 149, 150
Hodza M. 82 Kecskemeti Aurel 248 Macelariu Ilie 201
Moga Vasilie 23, 31, 37, 38, 48, 49,
Hohenzollern 236 Kiriakodromiort 121, 155 ,,Magazin istoric pentru Dacia» 98
50, 104, 120, 130, 148, 174, 238, 315
Honterus 153 Klein loan _Inocentiu 63, 238 Magenta 186 Moldova 84, 95, 186
Hopovo 29 , Samuil 21 Magura Codlei 2b1 253
Moldovan
«Magyar Futan> 185-
Horat 51 , cf. ~i Mi~u
«Magyar Sajto>) 217
, D. 64, 65
Hrabowsky 70 «Kolozsv{tri KozlOny» 214 Molnar. loan dr. 178
Hunedoara 50 KOniggriitz 235, 236 «Magyarorsz<'ig» 278 231
Montenuovo
Hurban I. 82 Koriradsheim 112 Maior Petru 21, 198
MOrariu Constantin 267
Hurmuzachi Eud. 76, 265, 267, 272, 278. «Korunk» 213, 214 Maiorescu loan 86, 87, 89, 90, 91, 96,
Mojiu Aurel 12
Hurmuzachi Gheorge 268 Kossuth L. 54, 54, 57, 65 7 66, 68, 69, 99, 101, 110, 112, 115, 118, 129, 137,
Mucin Anastasia 14
- 142, 145, 175, 179, 184, 307
Hutovici Nicolae 37 70, 71, 74, 80, 81, 84
 337

Pag.
h •. f.l. Pag,
Mucin Gheorghe 12, 15, 22 ilag, Pn~cariu Joan 212, 225, 226, 242, 243, Schmerling .87, 196, 202, 203, 207, 212,
, Mihail 11, 12 245, 250, 253, 285, 293, 305, 314 221, 225, 228, .229, 236, 269
Pacatian 203, 204 Schmidt Conrad 231
, Naum 15 Pi1kozd 69 Pu~cariu Iosif 47 , HeinriCh 233
Miiller Gottfried 74 Pakrac 274 , llarion dr. 31, 36, 77, 81, Schonbrunn 223
Muntean Gavriil 89, 90, 91, 94, 115, -Panovici I. 50, 81 106, 107,118, 171, 174, 192, 204, 265, Schwarzenberg Carol 92; 93, '96, 104,
136, 250, 301 267, 268, 296 106, 114, 116, 117, 129, 164, 165
Pantazi Origorie dr. 50, 107, 110, 123, Schwarzenberg felix 71, 77, 78, 82, 83
Mura~-O~orheiu 143 126 Schwicker I. H. dr. 26
Mun'i.~an Andreiu 150,177, 178, 250,251 Papiu I. 306
R. Scriban Filaret 263
, Jacob 118, 119, 120 · , Ilarian Alex. Rakoczi 0. 158 Neofit , 9, 263, 264
34, 60 1
Racuciu D. dr. 253
Mylius 316 scYita , 6
<,Paraklitiki>> 154 Radetzky 56, 186, 187 Seghedin 7
N. Parma 184 Radu !'. egru 312 Selagian I. 180
Nadasdy 45 Patrauv 267 Radulescu I. E. 92, 152, 263 Sentz Alois Dr. 160, 316
" ,f. 207 223 Pericle Raiacici loSif 24, 29, 30, 31, 39, 58, 59, "Siebenbiirger Bote» 255, 256
6 69, 102, 103, 193, 279, 276
Nagyszegi 34, 35 Sibiiu 31, 38, 59, 67, 71, 81, 84, 94, 96,
~<Pester Lloyd» .J19 Rainer, arhiducele R. 187, 192, 193,
Napoleon 173, 325 115, 118, 143, 149, 164, 181, 193, 194,
«Pesti HirnOb 278 272 197, 204, 209, 213, 228,232, 233, 209,
Nasaud 129, 136 «Pesti NapiCH Rail, comisar regesc 56 242, 244, 245, 258, 259, 263
199, 229, 230, 278
Neagoe Ba{larab -18 «Ramuri» 142 Sighi.;;oara 92, 114, 143
Petersburg 161 Rfimnic 81
«Neamul Romfinesc» 48, 304 Simion Stefan 157, 159
Petra.;;eu I. D. 311, 312 Rannicher I. 153, 160, 216, 324 Slavici I. 320, 327
Neqa Teodor 121 Petrie loan Ril9inari 146, 147, 244; 319, 321, 322
227 Smelzer 89
N egruti Con st. 9 Ratiu I. profesor seminarial.;;i pro- Sobieski I. 329
Petrino Nicolae 188, 193, 258
Negrutiu 225 topop 177, 181, 200, 306 Solferino 186
Pt::trov Alexis 34, 161 Ratiu I. dr. 231, 235, 237, 245
Neme~ loan dr. 212, 253 Sparta 186, 206
Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei 74
Platon 72 ,· v. 162 "Srbski Dnevnic" 273, 274, 275
Plutarh 6 Rechberg 187, 193 Stadion 77, 78, 79
Neonil, arhimandritul N. 95 Redlich I. 182 Stancovici Stefan 29
Pogitny 0, 46, 47
«Neue freie Presse» 287 Pompeius Rednic Atanasie 34 «Statutul organic)) 261, 290, 294, 295
186 Re'ichenstein 209
Nichitici Ghedeon 36 "Steaua Dunarih 177, 186
Pop Lad. Vasile 88, 149, 207, 253 «Reichsposb> 202 Stefanovici Lazar 28
N icoanl -Moise 23, 38 ,. Sigismund · 204 ~~Religio" 119 Stere C. 294
Nifon, mitr. Ungrovlahiei 263 I<Revista nona, 21 Stratimirovici Stefan 25, 26, 29
, Zeiwvie C. 79, 91
Nilles 34 Rogge Walter 102, 325 Strigoniu 92, 116
Popa loan din Aciliu 35 Roma 34
Nocrich 50, 132 Strossmayer 192
Popasu I. 9, 48, 50, 75, 122, 144, 145, Roman Dionisie, episc. Buzaului 74,263 Slur L. 82
Novacovici Dionisie 35, 36 Visarion . 172, 310
194, 227, 252, 270, 281, 302 Sturza 0. 95
Popea I'J. 10, 45, 59, 60, 63, 107, 118, «RomAnia Liteniribl 61, 177, 179 Suceava 244
0. Roth Stefau Ludwig 57, 141 Suciu Stefan 118
O'Conell 210, 213 143, 145, 153, 159, 192, 200, 213, 220, Rusch Gustav 175 Sulla 186
Odobescu 249, 250 . 225, 229, 232, 234, 271; .275, 277, 279, Rusia 103, 108, 224 (<Supplex Libellus Valachorum» 63
Offenbaia- 143 285, 295, 315, 318, 320 Russo Aleen 61, 62, 179 <~Siirgony" --- 248, 278
Olmiitz 71, 72, 74, 75, 77, 82 Popescu loan 163 Rusu loan 244, 253 Szechenyi St. 54, 55, 67, 205
Russell, LOrd R. 210 Szilagyi Sandor 59, 69, 84, 182, 202,
Opri~a P. dr. 144 Poplaca 120, 229, 230, 236, 269, 284
Oractea-mare 24, 25, 279 Popovici Aurel C.
Ora~tie 300 , . A visalon
78, 294, _202
50
s.
«Organui- Luminarii» / 52, 62, 65, 178 ,, loan vicarul 37
Sacele
Sadowa
244
235, 236 ~·
Orghidan Rudolf 175 Stefan, episcop 24, 59" Sadu 178 ~aguna Anastasia 9, 10, 12, 14, 15, 18,19
Orlea Teodor' 121 " , invatator 22 Salaj 84 , Anastasiu 9, 10, 12, 16, 18, -19
" Sali~te 8, 74, 215, 244, 312 , Andreiu, pasim
Orlat 68, 129, 136 Praga 75, 77, 235 Salmen 67' 73, 90, 254, 256 Avreta 12, 15, 16, 20
«Ost und West .. ~07, 248,275,278, 282 Prusia 236 «Samanatorul" 328 " Ecaterina 9, 12, 16, 20
«Ostdeutsche Post» 9_0 Puchner 72, -73, 79 sarbia 75 ·" Evreta 11, 12
«bsterreichisehe Rundschau» 20~, 228 Sava Brancovid 98, 274 " Naum 9, 10, 12, _14, 15
Pumnu Aron 58, 161 " 22
 338

$andor Atanasie 172, 243

Pag.
u. u. Pag.
erban Cantacuzino 158

Iimleu
incai 0.
Sipotele
~iria (Vilagos)
143
162, 19~
304
84
Ungaria 202, 208, 211, 224, 232, 234,
236, 238, 270, 280
Urban 69, 79
Ormossy L. 71, 87, 129, 143, 175, 188,
199, 200, 203,-215, 225
CUPRINSUL.
~ofronie din Cioara 35 -·-~-
" mitr. Moldovei
$nlutu Sterca Alexandru 84, 116 196
263 v. -~
3
198, 208, 210, 220, 233, 248 ' ' Vacarescu I. 150 Prefata la editia 1-a ~--- ___ --- --- __ _
Vaida L. 221 8
$ulutu losif 46 , , , II -a --- --- --- --- --- --- ---
Viilcele
~~
227
1M
Partea I. Copililria lui ~aguna. lmprejurilrile familiare. Anii
T. Valeanu Pamfiliu 180 de studii t?i de ciilugirie --- ___ --- --- --- --- --- 9-31
Taube Fr. Wilhelm 30 Varga Catarina 45, 47, 48 1. Anastasia ~aguna (1785--1836) .. - ... . ..... ---
9
Teodosie, mitr. Ungrovlahiei 158 Varlaam, mitr. Moldovei 328 11. $aguna ca student universitar. Calugarul Andreiu intre
« Telegraful popular» 165 var~et 23, 24, 25, 28, 59, 152, 274 21
S-.~~~~~~~~-~-~-~~
' , RomAn>> 24, 30, 39, 61, 1121 Vasici Pavel dr.· 49, 137, 138, 140 172
119, 129, 137, 139, 141, 142 145 181, 270, 304, 305 ' ' Partea II. Starea biseri_cii ardelene. Vicariatul lui ~aguna
32-51
154, 164, ~i urm. 184, 186, 195 zoo' Vasilco G. 241 ~~ a1egerea de episcop --- --- -·- ... -·- ---
201, 204, 209, 213, 215, 217, 223, 226: 32
" - 272 1. Situatia bisericii romRne~ti-ardelene inainte de $agnna
230, 338, 240, 243, 253, 256, 261 264 Velencze 69 39
268, 210, 273, 278, zst, 296 ' 3os' Venejia 236 II. Activitatea lui $aguna ca vicar __ _
47
323, 325 ' ' Veniamin Costache 328, 329 HI. Sinodul electoral din Tnrda. $aguna episcop
Teleki Iosif 46 «Viata Rom<ineasca» 179 267 294 52-85
Partea 111. in viforul mdntuirii --- --- --- ---
Tempea R. 137 <'Vid'ovdan» ' 212' 273 1. Sfintirea lui $aguna ca episcop la Carlovi1 ~i participarea
Teodorovits I. 20, 22 Viena 10, 14,. 39, 63, 75 77 85' 88 1 lui la ~dunarea nationala din 3j15 Main 1848 --- --- --- 52
Termopile 38 187, 192, 207, 212, 224, 229,' 235' 253 63
Teutsch Fr. dr. 324 271-; 273 ' ' 11. $aguna in misiune diplomatica la Viena ~i Pesta --- ---
, G. D. 323 - Vingard 89, 94 III. Starnintele lui $agnna la cm·tea din Viena in- favorul
Thun Leo 93, 95, 104, 105 1061 107, Vlahovici 193 75
cauzei nationale '___ --- ----
108, 117, 124, 132, 145: 146 152 <'Volksstimme» 256 84
171, 223, 247, 304, 308 ' ' Vuia lgnatiu 28 IV. Intoarcerea lui $aguna in Ardeal ---
86-186
T!mi?oara 23, 152, 274, 279 Vulcan Salnuil 23 Partea IV. Deceniul absolutismului
Tmcu dr. 176 253 I. Deceptiuni. Relapile lui $agnna cu guvef~atorii Ardea-
, Velia N. z4 28 w. lului --- --- ___ --- --- --- ---
86
Tisza Cqlnman 181, 201, ~ 215 Wessetenyi MiklOs 57, 65, -,71 94
Tkalac dr. 207 248 275 II. Sinodul din !S50 ___ --- --- ---
Todoran E. · ' ' 10 «Wiener Zeitnng'' - 77
III. Incepntul lupfelor pentru _.- emanciparea bisericii romane
TOvissy Gergely 46 Windischgratz 71, 79, 90 de sub ierarhia sfirbeasca --- ___ --- --- --- --- --- --- --- --- 101
«TOrteneti Lapok» 63 Wohlgemuth 83, 88, 89, 91, 92 96 99 104
« Transil vania» 49, 50, 73, 89 90 91
123, 129, 149 ' ' ' IV. Luptele diplomatice ale lui $aguna cu ministrul Thun 109
96, 142, 145, 164, 176, 249, 252' ' Worlik
« Wanderen)
105
266, 268
v. Colede ~i fundatiuni ___ --- --- --- --- ---
112
Trauschenfels F. 219 VI. Biserica catedfala ______ --- ___ --- --- ---
115
Traitschke. H. 329 z. VII. Nelntelegeri confesionale ___ --- ---
VIII. Cum pedepsi3. ~i cum rasplati3. $aguna? cum ~Wt el sa
Treumund E. 202
<'Tribuna» 23 47 177 Zarand 89, 300, 301
120
Turcia ' ' 103 zarne~ti 238, 244 apere prestigiul preotimii? --- --- --- --- ---
IX. Organizarea ~coalelor. Seminarul. fundatiunea Francisc-
Turda «Zastava»
37, 47, 49 Zelinka 271
212 losefina ___________ _ 124
r. Zieglauer F. dr.
«Zimbrul))
29
177 x. $coalele poporale ___ ___ --- --- 130
- 141
Tara RomRneasca 74, 84 Zlatna 46, 45, 48 XI ~coale secundare --- --- --- --- --- ---
, Noastra 307 Zsiga 52 XII. Tipografia ~i productele ei. Activitatea literanl a lui 148
~aguna _____________________ --- ___ --- --- --- --- --- ---
XIII. _«Telegraful Roman~}; importanta istoricil. $i culturaHi a
acestui ziar in epoca lui ~aguna --- 7-- --- --- --- --- --- 164

P ar.t.
XIV. Rezultate ________ _ ·-- _____ _
182
XV. Dinasticism san •nltraloialitale• ___ ___ ___ ___ ___________ _ 184
Pa rtea V. Timpul i ncercarilor constitutionale ___ ___ ___ ___ __ _ 187 330
I. 5agun a in senatu l imp erial din Viena (1 860) ________ _ 187
II. ~ag u na ca prezident al co nfe ren(ei na(ion ale din Sibiiu
(1861) ~ i me mbru al celei mixte din Alba-luli a ______ ___
Ill. Ro lnl lu i ~agnn a Ia co ngresnl natio nal din 1863 ___ ___
IV. ~ag un a ca depu tat al di etei arde len e (1863/4) ~i membru
al senatulu i imperial _________ ______ ______ ______ ___ ___
V. Audienta lui ~ag u na Ia impi\ratul, in August 1865 ______
VI. · flere posse m, sed juvare no n», . v ana sine viribus ira».
Parabo le politice ______ ______ _______________________ _
VII. St:truinjele lui ~ a gu n a pentru infiinjarea • Asocia(iu nii
trans ilva ne>>. Activitatea lui ca prezident al acestei fnsti-
tu(iun i __________________ ___________________ __ ________ _
Vll l. Conflic tul lui $aguna cu co mitele slisesc Sal men. Sin oa-
dele din 1860 ~ i 1864 ___ ______ ____________________, ___
IX. Rela jiile lui ~agu na cu arhiereii de peste mun(i ~i en
Hac man, episcopul Bucovin ei ______ __________________ _
X. Mitropoli a ___ ___ ______ _______________ ______ ________ _
XI. Congresele n a (i o n a l e -b i s e ri ce ~ ti din anii 1868 ~ i 1870 __ _
XII. Re:tultate pe teren ~c o hn ___ ______ ____________________ _
XII I. Un asfi njit mi\re( ______ ___ ______ ______ ___ ___________ _
XIV. l ndividualitatea lui ~aguna ___ ___ ____________
lndice de num e ___ _______________ _______________ _____ _
--~---
11Cartea d-lui Lupa~ va puteA eervi viitorului istoric al iovli~lm~otului
rom~nt>sc din ArdP.al ~i Ungaria ca izvor ori ca mijloc de orientare. De mutt
n1a aplrut Ia noi o carte, care sll fie menitJ~ a folosl tn toate privin\ele, cum
ne va fi aceasta de folos tuturor Qi va li indeosebi 11pre folosul l.nvltiUorului
~i preotului rom~n ". · · ·
(01'. Alex. Bogdan: nRetJista ge11erald a lnlllftirmd~ttului"
1910 nr. din Febr. pag. 542-4).
,.Cu iutregul aparat Qtiin\ific modern, cu spirit istoric luminat Qi obiectiv,
en multll rlhna ~i dragoste romaneascl d-1 Dr. loan Lupa~ a izbutit sl ne deA "'
194 o remarcabilii operl liter&J'li, tare voate fi socotitA pe drept cuvAnt ca scrierea
cea mai complectl ~i cea mai bunii asupra vit>tii ~i activitl~ii lui ~aguna. Vieata
207 marelui mitropolit, lmprt>jurlirile familiare, anii de studii Qi ciUuglrie, precum
~i vasta lui activitate bisericeascli, politicli ~i culturall aunt lnfAti,ate pe te-
213 meiul cPrcetiirii 'i interpretiirii foarte con~tiincioase a izvoarelor de prima mAnll".
229 (I. Scurtu: "Minerva" 1909, nr. 286).
"Biograna cea dintil.i a niitropolitului !;laguna, aplrutii dupiL 6 ani deJa
232 moartea lui, este intocmitll de unul dintre oamenii de incredere ai mitropolitului.
Aceastl biogratie cupriode material pre ~io s, avttod Ia dispozitie numeroase izvoare
tfirecte; uneori tnsii tr~.>ee repede peste lucruri de lnsemniitate ~i se oprP.,te la
mlrun~iQuri, carl nu caracterizeaz!L de Joe personalitatea lui ~aguna; altMatll
242 se cufundli in preamiiriri des repetate ~i _cam en st~ng_i~ie scrise".
,Monografia istoricll apiirutll cu, oeazia serbll.rilor jubilare de acum, este
254 alclituitiL de un profesor, a carui ocupatie principalll o tormeazl studiul istoriei
romAneQti. Ca sli poatl depllna lntreg firul unt>i vie\i striilucite ~i cuprinzlitoare,
tllra a·l rupe prea adesea, autorul monografiei a cercetat din nou izvoarele ce
262 nu er11u exploatate; a descoperit documente necunoBcnte privitoare Ia ~aguna
269 ~i Ia cei mai deaproape ai lui; a consul tat nenumllrate publicatiuni: ziare pro-
284 tocoale, epistolt>, acte, clirti rom~ne Qi strliioe. Aetfel 8 reu~it sii adune ~~ sii
297 lochege Qirul de fapte, cari alc!ltuesc viea~a eroului &Qa, cum 8 fost el in rea-
lit8tt>: un om destoinie elL ereeze, sA lndrept~.>, sa cArmuiascli, ell apere o bi-
314 serica ~i un popor atAt In zile da bucurie, cAt Qi In zlle de _piAngere Qi amii·
323 riiciune, - ·a reuQit sii ne puol in fatl icoana unui pllstor sufletesc, care a
331 dat totul pentru turma sa credincioas!l... Ca. formll, lucrarea d-lui Lupa~ este
neexccptiooahill. Are o limM cumplltatl'L Qi eQrectll, uneori plioii de un sugestiv
avllnt. In!Ampiniim j!reQeli foarte JlU\ine... dar 'i greoelile arltate dispar in
comparatie cu calitii\ile superioare ale acestei publicatiuni, care deschide auto-
rului siiu nn loc de cinste lntre istoriografii romllni ~~ va face ca amintirea lui
$aguna sl fie adAoc lntipll rill in min tea generatiei de astlizi Qi a celor viitoare".
E. Hodo~: ,Lttceajlb·ul11 1909 nr. 20, pag. 463-·466.
,Lupa' tanar e miive i,gen «!lvezetes olvaijmauy, az iroi rutinnak «!s a
helyes politikai iteWkepessegnek minden je!evel. Sok haszonnal olvasta Fried·
junl(ot es europai szempontb61 kepes az esemenyeket megitelni. .. • • E m(i
altalabao inkabb nevezheto kor - mint elet l'&jznak • . . . . . k1119n<>sen ki
kell emelnUnk az iro elokeloen diszkret tonusat, melylyel a nemzetisegi kerdest
targyalja·, Magyarokra, nem m11gyarokra nezve k<>vetendo pelda. ltel~te iben
altalliban mMsekelt, azok inkabb a targybOI latszanak k<>vetkezoi, mint az ir6
egyeni velemenyebol. Keresetlenftl ir, de stilusa eleven, fordulatos. Ha akadna
a magyar olvaso k<>zonseg k<>r«lben romanul «!rto, bizonyara nagy haszonnal es
elvezettel olvasnli e miivet11 •
0
B. R. : "Huazadilc Szdz~d" 1911 nr. 12, pag. 613-617.
,. • , , eu opul Mitropolitul Andreiu ~agum1 il tin de 'o lucrare bunl,
a~apentru istoria bisericeascii, precum 'i acea nationall din Ardeal, ~i din acllst
punct de vedcre e un op de valoare permanentl".
Dr. At. M. Marienescu : , Analele Academiei Romdne"
Seria 11. T. xxxrr. pag. 819- 321.
- - . . . .....--