Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Magniolofite
Magniolofite
Regnul Plantae cuprinde organisme pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la mediul terestru. Acest
regn cuprinde doua grupe mari de plante (doua subregnuri):
Încr. Magnoliophyta
(Angiospermatophyta)
Se considera ca primele angiosperme au aparut acum ~ 100 milioane de ani, dintr-un grup de gimnosperme
primitive, apoi ele s-au diversificat si s-au raspandit pe toata suprafata globului, devenind grupul dominant
de plante in habitatele terestre, cuprinzand cca 235.000 specii de plante erbacee si lemnoase actuale.
-1-
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
Incr. Magnoliophyta (Angiospermatophyta) este impartita in doua mari clase: Cls. Magnoliatae
(Dicotiledonatae) si Cls. Liliatae (Monocotiledonatae). Tabelul de mai jos prezinta o comparatie intre
cateva caracteristici generale ale celor doua grupe.
Cls. Exemple: Sunt plante Frunze de Elementele Semintele au
Dicotiledonatae stejarul, erbacee sau diverse feluri, florale 4 sau doua cotiledoane
trandafirii, lemnoase dar deseori cu 5 si nu contin de
cactusii, limb latit; obicei endosperm
floarea- nervatiune
soarelui penata sau
palmata
Cls. Exemple: Sunt plante Frunze Elementele Semintele au un
Monocotiledonatae palmierii, erbacee inguste; florale 3 singur cotiledon
gramineele, nervatiune si contin de
orhideele, paralela sau obicei endosperm
crinii arcuata
Polenizarea naturala poate fi autogama (se face direct, polenul ajunge pe stigmatele aceleiasi flori) sau
indirecta (incrucisata) – cea mai frecventa (polenul trece dintr-o floare in alta). La angiosperme, pentru
realizarea unei reproduceri eficiente, sunt intalnite in polenizare atat vantul, cat si insecte, pasari sau apa:
Polenizare anemofila Polenul este transportat prin vant
Polenizare entomofila Polenul este transportat de insecte
Polenizare ornitofila Polenul este transportat prin mijlocirea pasarilor colibri
Polenizare hidrofila Polenul este transportat de apa
Plantele adaptate la polenizarea anemofila produc cantitati mari de polen, pentru a asigura succesul
reproducerii. Alergiile sezoniere la polen sunt cauzate de anumite plante adaptate la polenizarea anemofila
(dar se stie ca nu orice plante din aceasta categorie produc alergii, de exemplu coniferele (toate au polenizare
anemofila) sau cerealele cum sunt porumbul, orezul si graul nu produc alergii la om).
1. Subclasa Magnoliidae
Cuprinde angiospermele cele mai primitive, de exemplu Ordinul Magnoliales (cuprinde genul Magnolia –
magnolie, Liriodendron tulipifera – arborele de lalea etc.), include specii fosile care dateaza din Cretacicul
inferior. Alte ordine grupate in aceasta clasa sunt:
- Ord. Piperales – cunoscut datorita speciilor cu importanta economica, cum este piperul (Piper nigrum),
ale carui fructe sunt folosite drept condiment;
- Ord. Ranunculales - cuprinde genul Ranunculus, foarte comun, Ranunculus repens (piciorul cocosului),
genul Helleborus, H. purpurascens (spânz), folosit in trecut in medicina naturista ca citostatic, genul
Clematis (cu specii lemnoase ornamentale folosite ca plante de gradina denumite popular clematite);
- Ord. Papaverales, Fam. Papaveraceae – include plante bogate in alcaloizi (medicinale), cum sunt
Papaver somniferum (mac de grădină) si Chelidonium majus (rostopască);
- Ord. Nymphaeaceae – plante acvatice cu frunze lung peţiolate cu limb plutitor, intalnite in ape statatoare
si lin curgatoare, de exemplu:
Nuphar lutea Nufar galben Din petale se prepara dulceata si serbet
-2-
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
2. Subclasa Hamamelidae
Plante in majoritate lemnoase, cu flori mult simplificate, cel mai adesea grupate in inflorescente numite
amenţi (plante amentifere), se caracterizeaza atat prin polenizare anemofilă.
Ord. Hamamelidales
Fam. Hamamelidaceae
- plante lemnoase cu frunze simple lobate, frecvent cultivate ca ornamentale
- singurul gen este Platanus: putine specii de arbori monoici cu flori unisexuate grupate in
inflorescente globuloase, lung pedunculate; la noi exista P. orientalis si P. occidentalis
Ord. Fagales
Fam. Fagaceae
Include genuri foarte importante de arbori si arbusti, in general monoici, cu frunze simple, si flori masculine
dispuse in inflorescente amentiforme si flori feminine solitare sau grupate in inflorescente cimoase. Fruct de
tip nucă este protejat de o cupa.
Fagus fag Fruct = jir Creşte în special la deal şi munte, dar poate fi întâlnit - sporadic -
sylvatica şi la câmpie, mai ales în regiunile nordice ale României. Fagul
permite multor specii de plante mărunte să supravieţuiască în
zonele în care predomină, formând, în cadrul aşa-numitelor făgete,
biotopuri bogate şi pline de frumuseţe.
Castanea castanul Fruct = Crescut atât în livezi specializate, cât şi la marginea sau chiar în
sativa bun castane mijlocul pădurii; frecvent cultivat în Banat unde exista un
comestibile microclimat submediteranean.
Quercus stejar Fruct = Se întâlneşte mai ales la câmpie şi în zonele colinare, foarte rar la
robur ghinda deal. În afară de pădurile curate de stejar, numite stejărete, stejarul
se găseşte şi în amestec cu alte foioase, de exemplu cu fagul.
Exista aproximativ 200 de specii de Quercus raspandite in regiunile cu clima temperata, dintre care unele
sunt prezente si in tara noastra.
Q. robur (stejarul) – arbore cu frunze penat-lobate scurt petiolate si fructe (ghinda) pedunculate
Q. petraea (gorunul) – frunze lung petiolate si ghinde sesile
Q. cerris (cerul) – arbore submediteranean cu frunze pieloase
Q. frainetto (gârniţa)
Q. rubra (stejarul roşu american) – cultivat ca arbore ornamental
Fam. Ulmaceae
Cuprinde arbori si arbusti cu frunze simple, cu limb nedivizat, asimetric la baza. La noi exista ~ 30 specii de
Ulmus in paduri; caracterizate prin monosamare pedicelate sau sesile.
-3-
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
Ord. Urticales
Plante cu frunze acoperite cu peri aspri.
Fam. Urticaceae – cuprinde predominant plante erbacee prevazute cu peri urticanti. La noi exista Urtica
dioica (urzica mare), perena, dioica, poate atinge in unele cazuri 2 m inaltime.
3. Subclasa Rosidae
Cuprinde dicotiledonatele cele mai tipice, plante erbacee si lemnoase grupate in peste 20 de ordine cu genuri
si specii variate ca dimensiuni, structura, ecologie etc. Flori predominant bisexuate, cu periant diferentiat in
caliciu si corola, dialipetale (cu petale libere).
Ord. Rosales – numar mare de specii, plante lemnoase si erbacee caracterizate printr-o larga varietate de
forme; frunze prevazute in general cu stipele perechi; flori de regula hermafrodite.
Fam. Rosaceae
Subfam. Rosoideae
Genul Rosa – numeroase specii de arbusti ce formeaza tufe lemnoase erecte sau agatatoare
prevazute cu ghimpi; frunze imparipenat compuse; flori mari: Rosa canina – arbust ghimpos
(denumit popular maces) (campie munte); Rosa pendulina – fara ghimpi – in padurile de munte.
Fructele lor (achene) sunt adapostite in interiorul receptaculului, care la maturitate devine carnos, de
culoare rosie, formand un fruct fals, comestibil si bogat in vitamina C (maceasa).
Trandafirii sunt plante de ornament care s-au obtinut din incrucisari intre Rosa gallica si alte specii
europene sau originare din China. (Rosa gallica = răsură – portaltoi pentru trandafirii de talie mica)
Multe specii de Rosa se cultiva in scopuri decorative, unele sunt folosite in industria parfumurilor
(Rosa damascena).
Genul Rubus – gen cosmopolit, peste 200 de specii arbustive, spinoase, caracterizate prin frunze
compuse (palmate sau penate) si fructe multiple (polidrupe) comestibile.
Mai raspandite sunt Rubus caesius (mur de zavoi) si Rubus idaeus (zmeur) - cultivat pentru fructe;
creste prin paduri, arbust, important pentru apicultura pastorala.
Subfam. Maloideae
Malus – arbori cu importanta economica deosebita, cultivati ca pomi fructiferi; fructul se numeste
popular poama. Dintre speciile spontane: M. sylvestris (mar paduret), dintre speciile cultivate M.
domestica (mar, cu peste 10.000 soiuri).
Cydonia – specii cultivate comestibile: C. oblonga (gutui); specii decorative: C. japonica (gutui
japonez).
Crataegus monogyna (păducel) – arbore de lizieră foarte cunoscut
Genul Pyrus – la noi exista cateva specii. Mai cunoscut este parul cultivat P. communis rezultat prin
selectie si hibridare.
Subfam. Prunoideae – include o serie de plante lemnoase (arbori si arbusti) cu deosebita valoare
economica, avand fruct comestibil de tip drupa. Dintre reprezentantii mai importanti fac parte:
Prunus domestica (prun cultivat)
Prunus cerasifera (corcoduş)
Cerasus avium (cireş)
Cerasus vulgaris (vişin)
Amygdalus communis (migdal)
Armeniaca vulgaris (cais)
-4-
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
Ord. Fabales cuprinde plante lemnoase si erbacee cunoscute sub denumirea de leguminoase si caracterizate
prin omogenitatea tipului de fruct care este o pastaie. Seminte numeroase, bogate in amidon si proteine.
Fam. Fabaceae este importanta prin:
- numarul mare de reprezentanti (este a treia dintre angiosperme, dupa Fam. Orchidaceae si Asteraceae,
avand 730 genuri si peste 19.400 specii)
- valoarea lor economica (incluzand plante agricole si furajere importante, de exemplu, dintre cele mai
cunoscute: Glycine max (soia), Phaseolus (fasolea), Pisum sativum (mazarea de cultura), Medicago sativa
(lucerna), Arachis hypogaea (alună de pământ), anumite specii de Trifolium (trifoi) si Vicia (măzăriche).
- genul Robinia pseudacacia (salcâm) – arbori cu frunze imparipenat compuse, flori grupate in raceme
pendule, flori albe sau roz, rosii si păstaie turtită; arbore melifer, cu crestere rapida
- Laburnum – salcâmul galben; flori dispuse in racem; arbore decorativ, toxic, melifer
- Wisteria – glicină – liana decorativă.
- Gleditschia tricantos – glădiţă; frunze simplu penate pe ramuri lungi si bipenate pe cele scurte; foarte
rezistenta la secetă, folosita pentru garduri vii si perdele de protectie.
- In zonele calde:
Mimosa pudica – specie cu frunze bipenat-compuse
Acacia – cuprinde plante lemnoase raspandite in Africa si Australia. La noi se cultiva in sere. Unele
specii de Acacia se cultiva, ele avand lemn durabil, frumos colorat, si sunt bogate in gume (de
exemplu Acacia senegal - salcam de Sengal - care furnizeaza guma arabică).
Ord. Araliales grupeaza plante erbacee, arbori si arbusti cu flori grupate in inflorescente de tip umbela;
contin uleiuri esentiale, glicozide, saponine si alcaloizi.
Fam. Araliaceae: Hedera helix (iedera) – planta agatatoare cu radacini normale si adventive fixatoare,
frunze sempervirescente.
Fam. Apiaceae (Umbelliferae) – plante ierboase, radacini adesea pivotante, inflorescenta de tip umbela
compusa; ~3.000 specii de plante cu importanta stiintifica si practica deosebita:
• Apium graveolens - ţelină
• Carum carvi - chimen
• Coriandrum sativum - coriandru
• Daucus carota - morcov
• Pastinaca sativa - păstârnac
• Petroselinum hortense - pătrunjel
• Levisticum officinale - leuştean
Genurile Conium si Cicuta (cucuta) includ specii toxice.
4. Subclasa Dilleniidae
Cuprinde plante lemnoase si erbacee, tropicale si subtropicale (termofile).
Ord. Capparales – majoritatea sunt plante erbacee
Fam. Brassicaceae include plante care au floarea formata din patru petale dispuse in cruce de unde si
denumirea veche a familiei: Cruciferae.
Fam. Brassicaceae este o familie cu numerosi reprezentanti, dintre care unii au importanta economica
majora. Majoritatea sunt intalniti in zona temperata in emisfera nordica, de exemplu:
Brassica oleracea (varza de iarnă, gulia, conopida), B. rapa (rapiţa), Raphanus (ridichea), Sinapis alba
(muştarul alb) (din seminte se obtine mustarul - condiment alimentar).
Ord. Cucurbitales – grupeaza specii in majoritate erbacee, tropicale, cunoscute pentru fructul mare
baciform fals (melonidă).
-5-
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
Fam. Cucurbitaceae (singura familie) este raspandita cu precadere in zonele tropicale1, unde reprezentantii
cu fructe comestibile au fost printre primele plante cultivate:
Cucurbita – specii predominant cultivate, aspru păroase, cu tulpini taratoare sau agatatoare prevazute
cu carcei; flori mari unisexuate, monoice, cu corola gamopetala galbena.
Cucurbita pepo (dovleacul comun)
Genul Cucumis
Cucumis sativus (castravetele), Cucumis melo (pepenele galben)
Citrullus lanatus (pepene verde)
Ord. Malvales
Fam. Tiliaceae; genul Tilia: arbori cu frunze cordate, flori bogate in nectar (planta melifera); florile de tei
argintiu (Tilia tomentosa) se folosesc pentru prepararea ceaiului medicinal, fibrele liberiene extrase din
tulpina se foloseau la legatul vitei de vie, a rosiilor.
Fam. Malvaceae (de la genul Malva = nalba): genul Gossypium (bumbacul) – specie cu valoare economica
mare prin speciile sale pentru fibre textile extrase din perii lungi si albi de pe seminte si pentru uleiul
comestibil continut de seminte.
Genul Hibiscus – specii cultivate: H. esculentus – bame; H. syriacus – arbust decorativ.
5. Subcls. Caryophyllidae
Ord. Caryophyllales
Cateva exemple:
Genul Dianthus (garofita)
Rumex acetosa (măcriş)
Polygonum: cele mai multe specii sunt buruieni; P. aviculare (troscot), P. orientale (moţul
curcanului) – se cultiva ca planta ornamentala.
Portulaca grandiflora (floare de piatra): planta decorativa.
6. Subclasa Asteridae
Cuprinde cele mai evoluate dicotiledonate cu flori gamopetale.
Ord. Scrophulariales
Fam. Solanaceae:
Solanum tuberosum (cartof) – planta perena cu stoloni, originara din America de Sud si cultivata in Europa,
cel mai adesea ca planta anuala.
Alte specii importante:
Solanum melongena (vânata)
Lycopersicum esculentum (roşia)
Capsicum annuum (ardeiul)
Nicotiana tabacum (tutunul)
Atropa belladona (mătrăguna) din care se extrage atropina utilizata in oftalmologie.
-6-
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
Nicotina este un alcaloid binecunoscut existent la plante din Fam. Solanaceae, foarte folosit ca insecticid in
trecut, in concentratii mici la mamifere actioneaza ca stimulant, acest lucru fiind unul dintre factorii care
produc dependenta asociata consumului sau.
Fam. Scrophulariaceae
Digitalis grandiflora (degetarel galben; denumirea sa provine de la forma florilor (lat. digitus - deget));
genul Veronica – cu flori albastre, frecvent in pajistile montane.
Fam. Plantaginaceae – la noi exista genul Plantago (patlagina).
Ord. Lamiales - plante aromatice şi medicinale.
Fam. Lamiaceae (sau Labiatae): cuprinde in majoritate plante erbacee si arbustive, mai rar arborescente sau
liane, este foarte cunoscuta datorita numeroaselor plante aromatice2.
Genul Lamium – toate speciile sunt plante melifere importante; Lamium purpureum (urzica moarta)
este o planta anuala frecventa pe terenurile cultivate si in padurile de foioase, folosita ca planta
medicinala.
Plante aromatice:
Busuiocul (Ocimum basilicum) - este o planta de provenienta orientala care de-a lungul timpului a
ajuns sa fie aclimatizata si cultivata si la noi in orice gradina
Isma (Mentha aquatica)
Rozmarinul (Rosmarinus officinalis)
Salvia (Salvia officinalis)
Cimbru (Thymus sp.)
Levănţica (Lavandula vera)
Ord. Asterales – este un ordin de plante superioare, majoritatea erbacee, caracterizate prin sinanterie
(stamine unite prin anterele lor intr-un tub in jurul stilului) si prin gruparea florilor intr-o inflorescenta
racemoasa de tip calatidiu, prevazuta cu un involucru comun.
Exista o singura familie: Asteraceae (Compositae) care este cea mai mare si mai raspandita familie de plante
dicotiledonate, insumand peste 20.000 specii. In general Asteraceele nu au amidon ca substanta de rezerva,
ci au inulina. Denumirea de inulina reprezinta un grup de polizaharide naturale produse in multe tipuri de
plante si care se gasesc de obicei in radacini sau rizomi.
Floarea/inflorescenta la asteracee:
Calatidiile pot fi solitare – ca la Helianthus annuus (floarea soarelui) sau grupate in inflorescente compuse in
combinatie cu racem, corimb (de exemplu la Achillea sp.) sau spic (Cichorium sp.) etc.
Fructul este o achenă, in varf cu sau fara papus.
Semintele sunt bogate in ulei si aleurona, sunt lipsite de endosperm.
Fam. Asteraceae cuprinde plante de stepă cultivate sau spontane, multe dintre ele fiind specii ruderale (cresc
pe locuri virane, abandonate, pe langa drumuri). De asemenea, numeroase sunt speciile ornamentale.
Speciile ruderale cele mai frecvente apartin genului Carduus (scaieti) si sunt buruieni cu frunze spinoase pe
margine si papus filiform.
Arctium (brustur) – plante viguroase, cu frunze mari cordate si calatidii globuloase.
Deosebit de pagubitoare in culturi sunt speciile genului Cirsium si in special C. arvense denumita popular
palamida.
Multi cactusi au fost culesi in mod exagerat din mediul lor natural pentru a fi comercializati apoi ca plante
de apartament, ei au o crestere lenta si deci, daca sunt culesi din mediul lor natural, acesta se va reface foarte
greu, sau nu se va putea reface, din acest motiv toti cactusii sunt protejati prin “Conventia privind comertul
international cu specii salbatice de plante si animale care sunt in pericol (de disparitie)” (Convention on
International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora).
3
Nu toate plantele suculente sunt incadrate in familia Crassulaceae, exista plante suculente si in alte familii
-8-
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
In functie de influenta apei asupra plantelor vorbim despre plante hidrofite, higrofite, mezofite,
xerofite:
Hidrofite Plante care traiesc in apa
Higrofite Plante care traiesc in mediu cu umiditate abundenta
Mezofite Plante care traiesc in mediu cu umiditate moderata
Xerofite Plante care traiesc in regiuni secetoase
Plantele acvatice (hidrofitele) prezinta adaptari la mediul acvatic, iar plantele xerofite prezinta
adaptari la lipsa apei:
Hidrofite Xerofite
4
Cuticula subtire Cuticula groasa, ceroasa
Stomatele5 sunt in general deschise Stomate deschise doar noaptea
Numar mare de stomate, distribuite pe Stomate putine
ambele fete ale frunzelor
Frunze plate care pot pluti Frunze cu limb redus, rasucit, poate fi acoperit
cu peri
Unele au aerenchim (parenchim aerifer) Organe suculente care acumuleaza apa de
rezerva (parenchim acvifer)
Radacini putini dezvoltate Sistem radicular profund
4
Cuticula este un strat care are rolul de a preveni pierderile de apa
5
Stomatele sunt „pori” care permit schimbul de gaze cu mediul exterior; de asemenea prin stomate sunt eliminati vapori de apa
prin procesul de transpiratie
-9-
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
Plante acvatice submerse sau emerse. Foarte cunoscute sunt: Sagittaria sagittifolia (sageata apei), Elodea
canadensis (ciuma apelor).
Subclasa Liliidae
Plante de uscat si de mlastina:
Ord. Liliales
Fam. Liliaceae (ex. Lilium candidum – crin alb)
Fam. Amaryllidaceae (ex. Amaryllis si Hippeastrum – plante de apartament)
Gramineele au o importanta mare in alcatuirea covorului vegetal, multe dintre ele populeaza dens teritorii
intinse, formand diferitele tipuri de pajisti, lanuri de cereale etc, alcatuind 31% din vegetatia actuala.
Gramineele cu valoare agricola, cultivate pentru semintele lor comestibile se numesc cereale, formeaza 70%
dintre plantele agricole. Floarea prezinta adaptari la polenizarea anemofila: flori trimere cu perigon redus,
substituit de bractei modificate, care poarta diferite denumiri. Florile sunt aranjate in inflorescente de tip spic
compus.
6
Civilizatia Maya: comunitati sedentare, urbanism (orase-stat bazate pe agricultura), comert (cacao, sare, scoici, jad si obsidian).
Declin si disparitie: cauze necunoscute (ecologice sau ne-ecologice) SECETA (?). Maya: defrisari, culturi permanente, terase,
gradini in padure, porumb, manioc, floarea-soarelui, bumbac. Manioc (Manihot esculenta) arbust din Fam. Euphorbiaceae, se
consuma in general radacinile tuberizate bogate in amidon (uscare tapioca, cassava, faina). Si in present in Mexic se consuma
- 10 -
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
porumbul si in alte tari, de unde s-a raspandit mai departe datorita capacitatii sale de adaptare la zone
cu clima diferita. Porumbul modificat genetic reprezenta 85% din porumbul cultivat in SUA in 2009.
Sorghum (sorg) – majoritatea varietatilor prezinta toleranta la caldura si seceta, fiind importante in
zone aride ale lumii. Sorghum bicolor este o planta cultivata importanta in Africa, America Centrala
si in sudul Asiei, fiind a cincea planta cerealiera ca importanta in lume
Hordeum (orz)
Secale (secara)
Multe dintre gramineele spontane se cultiva ca plante furajere, avand soiuri ameliorate:
Festuca
Poa
Bromus
Lolium
Phelum
Subfam. Bambusoideae (Fam. Poaceae): in regiunile tropicale si subtropicale ale Asiei de S-E,
bambusoideele formeaza fitocenoze dense pe suprafete mari. Vertical sunt raspandite pana la altitudini de
peste 3000 m. Bambusoideele au intrebuintari multiple: alimentatie, pentru confectionarea de obiecte,
mobila, dar si in constructii.
Suprafetele mari, populate de trestie (Phragmites) din regiunile cu climat temperat, dau un material mult
apreciat pentru industria celulozei.
In concluzie, familia Poaceae (Gramineae) are importanta economica cea mai mare:
Cerealele (orezul, graul si porumbul) frunizeaza mai mult de jumatate din totalul caloriilor
consumate de om.
70% dintre plantele cultivate sunt cereale.
Trestia de zahar (Saccharum officinarum) este sursa principala in productia de zahar.
Sunt folosite ca plante furajere.
Sunt folosite ca materiale de constructii (bambusul, trestia).
Sunt folosite la fabricarea hartiei (trestia) si ca biocombustibili.
Subcls. Arecidae
Inflorescenţe de tip spadice (de unde provine denumirea lor veche: Spathiflorae)
“tortilla” de faina de porumb = turta de paine nedospita, cuvantul provine din spaniola “torta” = “prajitura rotunda”. Tortilla =
diminutivul. De asemenea, taco este o mancare traditionala mexicana: turta de porumb sau grau care impatureste o umputura
diversa (tortilla umplute).
7
biom = complex ecologic care se formează în raport cu un anumit mediu ambiant
- 11 -
Cursuri Biologie generala: Angiospermele
Spatiphyllum,
Anthurium, Calla
spată spadice
Inflorescenta de tip
spadix (spadice) 79 80
Ord. Arales; Fam. Araceae: Arum maculatum (rodul pamantului), Acorum calamus (obligeana –
planta medicinala)
Ord. Typhales - Typha (papura)