I.

Structura de producție: definiție, noțiuni, verigile componente

Structura de producție exprimă forma organizatorică de desfășurare a procesului de

producție și reprezintă numărul și componența verigilor de producție, control și cercetare, modul
de construire și organizare internă și legăturile de coordonare dintre acestea la realizarea
procesului de producție.

Verigi ale structurii de producere sunt considerate:

 Locul de muncă;
 Sectoare de producție;
 Ateliere de producție;
 Secții de producție;
 Laboratoare de analiză, control și cercetare;
 Uzine, fabrici și alte unități similare fără personalitate juridică.

În cadrul organizării procesului de producție veriga structurală de bază o constituie locul de

muncă.

Locul de muncă este acea parte a suprafeței de producție a unui atelier, sector sau a unei
secții, dotate cu utilaje și echipament tehnic corespunzător, destinată executării anumitor operații
în vederea obțirerii producției sau a deservirii procesului de producție.

Un loc de muncă poate fi universal, când în cadrul lui se execută un tip de operație la o mare
varietate de produse, sau specializat când se execută o operație la un fel de produs sau piesă de
mod repetat.

În cadrul secțiilor de producție sau ateliere se pot constitui setoare de producție care
reprezintă acea subunitate delimitată sub raport teritorial unde se execută un anumit tip de
operație tehnologică sau o succesiune de operații legate de fabricația unei piese sau părți de
produs.

Atelierul de producție poate fi constituit ca verigă independentă sau ca parte componentă a

unei secții. Ca veriga independentă, caracteristicile tehnico-productive și cele organizatorico-
administrative, sunt similare secției, fiind diferit volumul de muncă.

Atelierul ca verigă componentă a secției reprezintă cea verigă structurală în cadrul căruia se
execută fiie aceeași activitate sub raport tehnologic, fie anumite operații succesive necesitate de
executarea unui produs sau a unei piese.
 Prin secție de producție se înțelege o verigă structurală determinată tehnic-productiv și
organizatoric-administrativ, în cadrul căruia se execută un produs sau o parte a acestuia ori se
desfășoară un anumit stadiu a procesului tehnic.

Se creează pentru conducerea unitară a activităților legate tehnologic, când volumul de

muncă necesită cel puțin 3 ateliere de producție.

După rolul pe care îl au în procesul de fabricație a produselor finite într-o întreprindere,

verigile de producție pot fi:

 De bază;
 Auxiliare;
 De servire.

Verigile de bază sunt acelea în cadrul cărora se desfășoară procesul de producție din care
rezultă produse și lucrări ce formează obiectul specific de activitate a unui întreprinderi.

În verigile auxiliare se desfășoară procese de producție finalizate în procese și lucrări care

nu constituie obiectul activității specializate a întreprinderii dar sunt indispensabile desfășurării
activitășile în verigile de bază: producția sculelor, diferitelor forme de energie ș.a.

În unitățile de servire se desfășoară procese ce au ca obiect prestarea unor servicii necesare

desfășurării producției de bază și auxiliare, transportul ș.a.

Alături de aceste verigi de producție, în unele întreprinderi sunt organizate secții sau ateliere
anexe, scopul lor fiind prelucrarea și valorificarea deșeurilor.

În structura de producție a unor întreprinderi se constituie și laboratoare de control și

cercetare, dacă volumul de muncă al acestora necesită cel puțin cinci persoane.

În cadrul acestor acțiuni structurale se execută analize, probe, măsurători pentru determinarea
calității materiilor prime, a produselor sau diferite lucrări cu caracter de studiu sau cercetare.