Itemi

Jeffrey Young şi Gary Brown

Chestionarul schemelor cognitive Young
YSQ-L2

Instrucţiuni: Mai jos sunt înşirate o serie de afirmaţii pe care o persoană le poate face pentru a se
descrie pe sine însăşi. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi cât de bine vă descrie (hotărîţi cât de bine
se potriveşte în cazul dumneavoastră). În cazul în care nu sunteţi sigur asupra unei afirmaţii bazaţi-vă
răspunsul pe ceea ce simţiţi că este mai potrivit pentru dumneavoastră şi nu pe ceea ce credeţi că este
adevărat. Alegeţi apoi calificativul potrivit pentru fiecare afirmaţie, evaluând gradul în care aceasta vi se
potriveşte. Marcaţi cu „x” pe foaia de răspuns calificativul ales, în spaţiul corespunzător fiecărei întrebări.

Complet neadevărat în ceea ce mă priveşte

În cea mai mare parte neadevărat în ceea ce mă priveşte
Mai mult adevărat decât neadevărat
Destul de adevărat în ceea ce mă priveşte
În cea mai mare parte adevărat în ceea ce mă priveşte
Mă descrie perfect

1. Oamenii nu au venit în întâmpinarea nevoilor mele emoţionale.

2. mă îngrijorez că oamenii pe care îi iubesc vor muri curând, chair dacă nu există, din punct de vedere
medical, nici un motiv care să-mi justifice îngrijorarea.
3. Simt că oamenii vor profita de mine.
4. nu mă adaptez celorlalţi.
5. Nici un bărbat/o femei pe care o doresc nu m-ar putea iubi odată ce el/ea ămi va fi descoperit
defectele.
6. Nu sunt atractiv/ă din punct de vedere sexual.
7. Aproape nimic din ceea ce fac la serviciu/la şcoală nu e la fel de bun ca ceea ce pot alţii să facă.
8. Nu mă simt în stare să mă descurc singur/ă în viaţa de zi cu zi.
9. Trăiesc mereu sentimentul că ceva rău e pe cale să se întâmple.
10. N-am fost capabil/ă să mă dspart de părinţii mei, în felul în care alte persoane de vârsta mea par să o
fi făcut.
11. Îi las pe ceilalţi să-şi urmeze propriul drum pentru că mă tem de consecinţele pe care le-ar avea
influenţa mea asupra lor.
12. Pun nevoile celorlalţi înaintea propriilor nevoi pentru că altfel mă simt vinovat/ă.
13. Îmi este teamă că îmi voi pierde controlul atunci când mă enervez.
14. Trebuie să fiu cel mai bun în cele mai multe lucruri pe care le fac; nu pot accepta să fiu pe locul doi.
15. Mi-e foarte greu să accept un răspuns negativ când vreau ceva de la ceilalţi.
16. Am mari dificultăţi în a mă constrânge să mă las de băut sau de fumat, în a-mi controla reacţiile
nepotrivite sau alte probleme comportamentale.
17. Nu am primit dragoste sau afecţiune.
18. Mă ţin scai de persoanele de care sunt apropiat/ă deoarece mă tem că mă vor părăsi.
19. Simt adesea că trebuie să mă apăr de ceilalţi.
20. Sunt fundamental diferit de ceilalţi.
21. Nici o persoană pe care o doresc n-ar vrea să-mi stea aproape dacă el/ea m-ar cunoaşte cu adevărat.
22. Sunt prea gras/ă.
23. Sunt incompetent/ă atunci când trebuie să realizez ceva.
24. Am nevoie de ajutorul altor oameni ca să mă descurc.
25. Simt că un dezastru (natural, criminal, financiar sau medical) s-ar putea produce în orice clipă.
26. Părinţii mei şi cu mine ne implicăm prea mult unii în viaţa celorlalţi.
27. Cred că dacă fac ceea ce vreau, dau numai de belea.
28. Mă simt vinovat/ă când las baltă sau dezamăgesc pe cineva.
29. Îmi fac griji că aş putea să rănesc pe cineva (fizic sau emoţional) dacă nu-mi controlez furia.
30. Mă străduiesc să păstrez aproape totul în perfectă ordine.
31. Sunt adesea nervos/nervoasă sau iritabil/ă dacă nu obţin ceea ce vreau.
32. Nu prea mă pot disciplina să îndeplinesc sarcini plictisitoare şi nu mă pot resemna la rutina absolută.
33. Cel mai adesea nu am avut pe cine să contez pentru sfaturi şi sprijin emoţional.
34. Mă îngrijorez de faptul că oamenii de care mă simt apropiat mă vor părăsi sau mă vor abandona.
35. Simt că nu pot lăsa garda jos în prezenţa celorlalţi, căci astfel mă vor răni intenţionat.
36. Nu-mi găsesc locul; sunt un/o singuratic/ă.
37. Am multe defecte şi cusururi.
38. Sunt urât/ă.
39. Majoritatea oamenilor sunt mai capabili decât mine când lucrează sau realizează ceva.
40. Simt că nu pot face faţă singur/ă.
41. Mă îngrijorează că s-ar putea să devin un om al străzii sau un vagabond.
42. E foarte greu pentru mine sau părinţii mei să ascundem detalii intime unii faţă de alţii fără să ne
simţim trădaţi sau vinovaţi.
43. Simt că trebuie să mă supun dorinţelor celorlalţi sau altfel se vor purta urât cu mine sau mă vor
respinge.
44. Dau celorlalţi mai mult decât primesc în schimb.
45. Simt că trebuie să-mi controlez emoţiile şi impulsurile, altfel e posibil să se întâmple ceva rău.
46. Trebuie să arăt bine în cea mai mare parte a timpului.
47. Sunt o persoană specială şi nu ar trebui să accept multe din interdicţiile care-i privesc pe ceilalţi.
48. Îmi permit să dau curs unor impulsuri şi să exprim emoţii care îmi aduc necazuri sau îi rănesc pe
ceilalţi.
49. Foarte adesea, nu am avut pe cineva care să aibă grijă de mine, să se dăruiască sau căruia să-i pese cu
adevărat de tot ceea ce mi se întâmplă.
50. Simt că-mi lipseşte sprijinul emoţional.
51. Dacă cineva se poartă drăguţ cu mine, îmi imaginez că el/ea urmăreşte ceva.
52. Mă simt străin/ă de ceilalţi.
53. Oricât de mult m-aş strădui, simt că nu voi fi în stare să fac un bărbat/o femeie important/ă pentru
mine să mă respecte sau să simtă că sunt merituos/merituoasă.
54. Nu pot întreţine o conversaţie ca lumea.
55. Sunt un/o ratat/ă.
56. Cred că alţi oameni pot să aibă grijă de mine mai bine decât am eu însumi.
57. Mă tem că voi fi atacat/ă.
58. Părinţii mei şi cu mine trebuie să vorbim în fiecare zi, altfel unul dintre noi se va simţi vinovat, rănit,
dezamăgit sau singur.
59. În relaţii, îi las pe ceilalţi să mă domine (să deţină controlul).
60. Ajung să am grijă de oamenii de care mă simt apropiat/ă.
61. În mine s-au adunat multă furie şi resentimente pe care nu le exprim.
62. Mă străduiesc să fac lucrurile cât mai bine, nu pot să mă opresc la „suficient de bine”.
63. Urăsc să fiu constrâns/ă sau împiedicat/ă să fac ceea ce vreau.
64. Dacă nu pot atinge un scop, devin cu uşurinţă frustrat/ă şi mă dau bătut/ă.
65. În cea mai mare parte din viaţa mea nu am avut pe cineva care să vrea să-mi fie aproape şi care să
petreacă multă vreme cu mine.
66. Simt că relaţiile mele apropiate cu alte persoane nu vor dura; cred că o să se sfârşească.
67. A fi trădat de cei din jururl meu e doar o chestiune de timp.
68. Mă simt izolat/ă şi singur/ă.
69. Sunt nedemn de dragostea, atenţia şi respectul celorlalţi.
70. Sunt şters şi plictisitor atunci când mă aflu în compania altor persoane.
71. Nu sunt la fel de talentat/ă în ceea ce fac la fel ca ceilalţi colegi de muncă (de şcoală).
72. Mi-e greu să abordez sarcini noi în afara serviciului dacă nu am pe cineva să mă îndrume.
73. Simt că trebuie să fiu foarte atent/ă cu banii, căci altfel voi sfârşi prin a nu mai avea nimic.
74. Simt adesea că nu am o identitate separată faţă de părinţii sau partenerul/a meu/mea.
75. Întotdeauna i-am lăsat pe ceilalţi să aleagă pentru mine, deci chiar nu ştiu ce vreau cu adevărat.
76. Nu există aproape nimic să nu pot suporta (îndura) dacă iubesc cu adevărat pe cineva.
77. Sunt prea cerebral ca să-mi mai arăt sentimentele pozitive (grijă, afecţiune) faţă de ceilalţi.
78. Am atăt de multe de îndeplinit, încât nu am aproape deloc timp să mă relaxez cu adevărat.
79. Simt că nu trebuie să respect regulile, normele şi convenţiile pe care ceilalţi le respectă.
80. Mi-e foarte greu să sacrific un beneficiu imediat pentru unul mai îndepărtat, chiar dacă acesta din
urmă este substanţial.
 81. În general oamenii nu mi-au stat alături cu căldură, intimitate şi afecţiune.
82. Mă simt legat/ă, depind de persoane care nu pot fi mereu lângă mine şi să-mi ofere sprijinul de care
am nevoie.
83. Mulţi oameni nu se gândesc decât la ei.
84. Mă simt întotdeauna marginalizat/ă în grupuri.
85. Simt că nu pot fi iubit/ă.
86. Oamenii pe care îi apreciez nu s-ar asocia cu mine din cauza statutului meu social (de exemplu:
venitul, nivelul de educaţie, reuşita în carieră).
87. Nu sunt la fel de inteligent/ă ca majoritatea colegilor în probleme de serviciu/de şcoală.
88. Cred că sunt o persoană dependentă de ceilalţi dacă mă gândesc la viaţa de zi cu zi.
89. Îmi iau multe precauţii pentru a evita să mă îmbolnăvesc sau să mă rănesc.
90. Simt adesea că părinţii mei trăiesc prin mine – că nu am o viaţă a mea.
91. Simt că deciziile majore din viaţa mea nu au fost chiar ale mele.
92. Sunt o persoană bună pentru că mă gândesc mai mult la ceilalţi decât mă gândesc la mine.
93. Mi se pare stânjenitor să-mi exprim sentimentele în faţa celorlalţi.
94. Aproape nimic din ceea ce fac nu este suficient de bun; pot întotdeauna să fac mai bine.
95. Simt că ceea ce pot oferi are o valoare mai mare decât contribuţia celorlalţi.
96. Se întâmplă adesea, odată ce am început să mă simt furios, să nu mă mai pot controla.
97. În cea mai mare parte din viaţa mea nu am simţit că sunt special/ă pentru cineva.
98. În cele din urmă voi rămâne singur/ă.
99. Îmi este greu să am încredere în oameni.
100. Nimeni nu mă înţelege cu adevărat.
101. Sunt prea inacceptabil/ă în multe probleme fundamentale ca să mă dezvălui celorlalţi.
102. Nu ştiu niciodată ce să spun sau cum să mă adresez în societate.
103. Sunt umilit/ă de ratările şi de scăpările mele când muncesc.
104. Nu-mi reuşeşte nimic din ceea ce încerc, chiar şi în afara serviciului (sau a şcolii).
105. Mă tem că voi pierde banii şi voi deveni sărac.
106. Mi-e foarte greu să-i ţin la distanţă pe oamenii cu care sunt intim; îmi este dificil să mă separ de
ceilalţi şi să-mi definesc identitatea.
107. Îmi fac griji să le fiu pe plac celorlalţi, ca să nu mă respingă.
108. La serviciu, eu sunt cel care de cela mai multe ori se oferă voluntar să lucreze în plus.
109. Îmi vine greu să fiu prietenos şi spontan.
110. Trebuie să-mi îndeplinesc corect toate responsabilităţile ce-mi revin.
111. Pun de obicei nevoile mele înaintea nevoilor celorlalţi.
112. Am tendinţa să exagerez cu anumite lucruri, chiar şi atunci când ştiu că ele sunt rele pentru mine.
113. Cel mai adesea nu am avut pe cineva care să mă asculte şi să mă înţeleagă cu adevărat sau care să fie
în acord cu adevăratele mele nevoi şi sentimente.
114. Când simt că cineva la care ţin se îndepărtează de mine, devin disperat.
115. Sunt destul de suspicios în ceea ce priveşte scopurile celorlalţi.
116. Familia mea a fost întotdeauna diferită de familiile din anturajul nostru.
117. Dacă alţii ar afla de defectele mele fundamentale, n-aş putea să dau faţă cu ei.
118. Oamenii nu vor să mă includă în grupurile lor.
119. Deseori mă simt jenat (stingherit) în preajma altor oameni pentru că nu mă pot compara cu ei în ceea
ce priveşte realizările.
120. Sunt neîndemânatic/ă în cele mai multe domenii ale vieţii.
121. Mă tem că sufăr de o boală serioasă, chiar dacă nici un medic nu mi-a pus un diagnostic îngrijorător.
122. Sunt atât de legat de partenerul meu sau de părinţi încât nu ştiu cu adevărat cine sunt sau ce vreau.
123. Mi-e foarte greu să cer ca drepturile să-mi fie respectate şi să se ţină seama de sentimentele mele
124. Oricât aş fi de ocupat/ă, întotdeauna pot să găsesc timp pentru ceilalţi.
125. Mă controlez atât de mult încât oamenii cred despre mine că sunt lipsit/ă de emoţii.
126. Simt că se exercită o presiune constantă asupra mea să-mi îndeplinesc sarcinile şi să duc lucrurile la
bun sfârşit.
127. Simt adesea că sunt atât de implicat/ă în priorităţile mele încât nu am timp pentru prieteni sau
familie.
128. Mă plictisesc foarte uşor.
129. Rareori a existat o persoană puternică să-mi dea sfaturi sănătoase sau îndrumări, atunci când nu eram
sigur/ă de ceea ce trebuie să fac.
130. Uneori sunt atât de îngrijorat/ă că oamenii mă vor părăsi încât, ca să nu fiu părăsit/ă, îi îndepărtez.
131. Ceilalţi nu sunt cinstiţi decât rar; de obicei nu sunt ceea ce par.
132. Uneori sunt ca şi cum aş fi cu totul străin/ă de cei din jurul meu.
133. Când oamenii mă plac, simt că îi duc de nas (cred că o să le înşel aşteptările).
134. Sunt foarte atent/ă la tot ceea ce fac atunci când sunt în preajma altor oameni.
135. Deseori îmi compar realizările cu alţii şi simt că ei sunt mult mai plini de succes.
136. Dacă mă iau după propria judecată, în situaţiile de zi cu zi, voi alege hotărârea greşită.
137. Sunt o persoană temătoare.
138. Am probleme în a-mi separa punctul de vedere sau opiniile de cele ale părinţilor sau ale partenerului
meu.
139. Nu prea ripostez oamenilor şi nu-mi exteriorizez furia.
140. Mă ocup de mine foarte puţin pentru că nevoile mele sunt minimale.
141. Oamenii consideră că sunt foarte încordat şi tensionat emoţional.
142. Relaţiile mele cu ceilalţi suferă deoarece mă forţez şi mă controlez prea mult.
143. Oamenii îmi spun adesea că sunt tipicar (în legătură cu modurile în care fac lucrurile).
144. Când sarcinile devin dificile, de obicei nu pot persevera şi nu le pot duce la bun sfârşit.
145. Mă supăr atunci când cineva mă părăseşte, chir şi pentru o perioadă scurtă de timp.
146. De obicei vreau să aflu scopurile ascunse pe care le urmăresc oamenii.
147. Dacă aş dispărea mâine, nimeni nu ar remarca absenţa mea.
148. Adesea mă simt atras/ă de persoane care sunt foarte critice şi mă resping.
149. Îmi lipseşte intuiţia şi simţul comun.
150. Mă îngrijorez foarte tare de lucrurile rele care se întâmplă în lume: crimă, poluare etc.
151. Simt adesea că nu am intimitate când vine vorba de părinţii sau de partenerul/a meu/mea.
152. Sunt în stare să fac mai multe sacrificii decât majoritatea oamenilor pentru a evita o confruntare sau
un conflict.
153. Sunt fericit dacî cei din jurul meu sunt fericiţi.
154. Sănătatea mea suferă pentru că mă supun unei presiuni atât de mari ca să fac ceea ce fac.
155. Mă enervez foarte tare când oamenii nu fac ceea ce le cer.
156. Nu mă pot concentra prea mult la nimic.
157. Nu pot conta pe sprijinul permanent al apropiaţiilor mei.
158. Dacă mă gândesc că cineva urmăreşte să mă rănească, încerc să-l rănesc eu mai întâi.
159. Am secrete de care nu vreau să afle cei apropiaţi.
160. Cred că ceilalţi nu trebuie să se încreadă în judecata mea, nici chiar în situaţiile simple, cotidiene.
161. Simt adesea că aş putea să înnebunesc.
162. Simt că părinţii mei ar fi foarte răniţi dacă aş trăi singur departe de ei.
163. Sunt atât de ocupat să fac ceva pentru oamenii la care ţin, încât am puţin timp pentru mine.
164. Îmi sacrific adesea fericirea şi plăcerea ca să fiu la înălţimea standardelor pe care mi le stabilesc.
165. Nu pot tolera ca alţii să-mi spună ce să fac.
166. Nu mă pot forţa să fac lucruri care nu-mi plac, chiar când ştiu că este spre binele meu.
167. Nu-mi fac prieteni deoarece nu pot fi sigur de loialitatea lor.
168. Trebuie ca mai întâi oamenii să-mi dovedească cine sunt cu adevărat, înainte să pot avea încredere în
ei.
169. Este vina mea că părinţii mei n-au putut să mă iubească îndeajuns.
170. Nu am încredere în abilităţile mele de a rezolva problemele zilnice care apar.
171. Simt adesea că voi avea o criză de anxietate (că o să-mi pierd controlul din cauza fricii).
172. Am fost întotdeauna cel (cea) care asculta problemele tuturor.
173. Când fac o greşeală merit să fiu criticat/ă dur.
174. Îmi pierd cumpătul la cea mai mică ofensă.
175. Mi se pare că oamenii care îmi sunt apropiaţi se perindă mereu prin viaţa mea şi nu rămân alături de
mine decât pentru foarte puţin timp.
176. Pun la cale „teste” pentru ceilalţi ca să văd dacă spun adevărul sau dacă sunt bine intenţionaţi.
177. Nu-i las pe ceilalţi să mă cunoască cu adevărat.
178. Simt că am nevoie de cineva pe care să mă bizui ca să-mi dea sfaturi în problemele practice.
 179. Mă îngrijorez adesea că aş putea face infarct, chiar dacă sunt puţine motive, din punct de vedere
medical, să fiu îngrijorat.
180. Mă simt mai bine când fac un cadou decât atunci când primesc unul.
181. Nu mă dezic repede şi nu mă scuz uşor pentru greşelile mele.
182. Am fost de puţine ori capabil/ă să mă ţin de hotărârile mele.
183. Mă îngrijorez că oamenii pe care îi iubesc vor prefera pe altcineva şi mă vor părăsi.
184. Subscriu la credinţa: „Controlează sau vei fi controlat”.
185. Una din cele mai mari frici ale mele este că defectele îmi vor fi descoperite.
186. Mă simt mai degrabă ca un copil decât ca un adult când vine vorba de a face faţă responsabilităţilor
de zi cu zi.
187. Simt că lumea este un loc primejdios.
188. Alţi oameni cred despre mine că nu fac destul pentru mine şi fac prea mult pentru ceilalţi.
189. Sunt o persoană foarte competitivă.
190. Nu pot aproape niciodată să mă abţin de la a arăta oamenilor ce simt cu adevărat, indiferent cât m-ar
costa acest lucru.
191. Oamenii apropiaţi mie au fost foarte imprevizibili; la un moment dat erau disponibili şi drăguţi cu
mine; imediat după aceea erau nervoşi, supăraţi, absorbiţi de ei înşişi, certăreţi.
192. Mă enervez gândindu-mă la modul în care am fost maltratat de ceilalţi în cursul vieţii mele.
193. Nu pot să înţeleg cum m-ar putea iubi cineva.
194. Responsabilitatea vieţii de zi cu zi mi se pare copleşitoare.
195. Oricât de mult aş oferi celorlalţi, nu este niciodată destul.
196. Pun un mare preţ pe bani sau pe poziţia socială şi profesională.
197. Fac adesea lucruri în mod impulsiv şi le regret mai târziu.
198. Am nevoie de ceilalţi atât de mult, încât îmi fac griji că-i voi pierde.
199. În cursul vieţii mele cei apropiaţi mie au profitat de mine sau m-au folosit pentru propriile lor
scopuri.
200. Dacă fac doar ceea ce vreau, nu mă simt bine deloc.
201. Trebuie să fiu mereu „Numărul unu” în domeniul în care lucrez sau învăţ.
202. Mă simt lipsit/ă de apărare dacă nu există cineva care să-mi ofere sprijin, iar atunci când cineva mă
ajută mă tem să nu-l pierd.
203. Oamenii importanţi din viaţa mea au abuzat de mine fizic sau emoţional.
204. Îmi este foarte greu saă le cer altora să aibă grijă de nevoile mele.
205. Nu pot fi eu însumi şi nici nu pot exprima ceea ce simt cu adevărat deoarece apropiaţii mei mă vor
părăsi.
Itemi
Jeffrey Young şi Gary Brown
Chestionarul schemelor cognitive Young
YSQ-S3

Instrucţiuni: Mai jos sunt înşirate o serie de afirmaţii pe care o persoană le poate face pentru a se
descrie pe sine însăşi. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi cât de bine vă descrie (hotărîţi cât de bine
se potriveşte în cazul dumneavoastră). În cazul în care nu sunteţi sigur asupra unei afirmaţii bazaţi-vă
răspunsul pe ceea ce simţiţi că este mai potrivit pentru dumneavoastră şi nu pe ceea ce credeţi că este
adevărat. Alegeţi apoi calificativul potrivit pentru fiecare afirmaţie, evaluând gradul în care aceasta vi se
potriveşte. Marcaţi cu „x” pe foaia de răspuns calificativul ales, în spaţiul corespunzător fiecărei întrebări.

Complet neadevărat în ceea ce mă priveşte

În cea mai mare parte neadevărat în ceea ce mă priveşte
Mai mult adevărat decât neadevărat
Destul de adevărat în ceea ce mă priveşte
În cea mai mare parte adevărat în ceea ce mă priveşte
Mă descrie perfect

100. În general nu am avut pe cineva care să se îngrijească de mine, căreia (căruia) să-i
împărtăşesc din viaţa mea, sau căreia (căruia) să-i pese mult de tot de ceea ce se întâmplă cu mine.
101. M-am agăţat de cei apropiaţi mie pentru că m-am temut că mă vor părăsi.
102. Simt că oamenii vor profita de mine.
103. Nu-mi găsesc locul nicăieri.
104. Nici o femeie/bărbat pe care o/îl doresc nu mă poate iubi odată ce îmi va vedea defectele.
105. Este important pentru mine să fiu plăcut/ă de aproape toată lumea pe care o ştiu.
106. Chiar şi când lucrurile par să meargă bine, eu cred că este doar temporar.
107. Dacă fac o greşeală, merit să fiu pedepsit/ă.
108. Aproape oricare dintre activităţile mele de la şcoală sau de la serviciu nu este atât de bine
făcută ca a celorlalţi.
109. Nu mă simt capabil/ă să mă descurc singur/ă în fiecare zi a vieţii mele.
110. Nu pot scăpa de sentimentul că ceva rău este pe cale să se întâmple.
111. Nu am fost în stare să mă despart de părinţii mei în felul în care o fac ceilalţi de vârsta mea.
112. Cred că dacă fac ceea ce cred, dau numai de necazuri.
113. Mă schimb în funcţie de oamenii cu care sunt, pentru ca ei să mă placă mai mult.
114. Dacă uneori se întâmplă ceva bun, mi-e teamă că ceva rău va urma.
115. Dacă nu fac tot ce pot, pot să mă aştept să pierd.
116. Sunt genul care de obicei sfârşeşte prin a avea grijă de cei apropiaţi mie.
117. Sunt prea conştiincios (conştiincioasă) să arăt sentimente pozitive faţă de ceilalţi (afecţiune,
preocupare).
118. Trebuie să fiu cel mai bun în tot ce fac; nu accept să fiu al doilea dintre cei mai buni.
119. Am probleme când trebuie să accept „nu” ca răspuns când vreau ceva de la ceilalţi.
120. Nu mă pot motiva când trebuie să îndeplinesc sarcini plictisitoare şi de rutină.
121. Încerc să mă adaptez.
122. Nu poţi fi întotdeauna atent; ceva rău va apărea întotdeauna.
123. Nu există nici o scuză dacă fac o greşală.
124. În general oamenii nu au fost lângă mine ca să îmi ofere căldură, sprijin şi dragoste.
125. Am atâta nevoie de ceilalţi, încât mă îngrijorez că îi voi pierde.
126. Simt că nu trebuie să las garda jos în prezenţa altor oameni pentru că altfel mă vor răni
intenţionat.
127. Sunt fundamental diferit/ă de ceilalţi oameni.
128. Nici unul din cei pe care îi doresc eu nu va putea să stea lângă mine odată ce mă va cunoaşte
cu adevărat.
129. Stima mea se bazează mai ales pe felul cum mă văd ceilalţi.
130. Oricât de mult aş munci, mi-e teamă că aş putea să fiu falit/ă financiar.
131. Oamenii care nu-şi cunosc limitele îndeajuns ar trebui pedepsiţi într-un fel.
132. Sunt incompetent/ă când este vorba de realizări.
133. Mă gândesc la mine ca la o persoană dependentă când este vorba de viaţa de zi cu zi.
134. Simt că un dezastru (natural, chimic, medical sau criminal) se poate întâmpla în orice
moment.
135. Părinţii mei şi cu mine tindem să ne implicăm în viaţa şi problemele celuilalt.
136. Simt că nu am altă posibilitate decât să îndeplinesc dorinţele altora, altfel mă vor respinge.
137. Să am bani şi să ştiu lume bună mă face să fiu mai valoros (valoroasă).
138. Mă îngrijorez de faptul că o decizie greşită poate duce la dezastru.
139. În general nu accept scuzele altora. Ei nu sunt doritori să accepte responsabilităţi şi să suporte
consecinţele.
140. Sunt o persoană bună deoarece mă gândesc la alţii mai mult decât la mine.
141. Mi se pare jenant să-mi exprim sentimentele în faţa altora.
142. Încerc să fac tot ce pot; nu mă mulţumesc cu suficient.
143. Sunt deosebit/ă şi nu trebuie să accept restricţii puse de ceilalţi.
144. Dacă nu îmi pot atinge un scop devin repede frustrat/ă şi renunţ.
145. Petrec mult timp având grijă de aspectul fizic, pentru ca oamenii să mă valorifice.
146. Sunt obsedat/ă des de deciziile minore deoarece consecinţele unei greşeli par serioase.
147. Dacă nu îmi fac treaba ar trebui să sufăr consecinţele.
148. Foarte mult timp din viaţa mea nu am simţit că sunt special/ă pentru cineva.
149. Mă tem că oamenii de care mă simt apropiat/ă mă vor părăsi sau abandona.
150. Este doar o problemă de timp ca cineva să ajungă să mă trădeze (să mă înşele).
151. Locul meu nu e aici; sunt singuratic/ă.
152. Nu merit dragostea, atenţia şi respeczul celorlalţi.
153. Realizările sunt mai valoroase pentru mine dacă oamenii le observă.
154. Mă simt mai bine pretinzând că lucrurile nu-mi vor merge bine, asta ca să nu mă simt rău
dacă lucrurile chiar nu merg bine.
155. Mă gândesc des la greşelile pe care le fac şi sunt furios (furioasă) pe mine.
156. Majoritatea celorlalţi sunt mai capabili decât mine în domeniile profesionale şi în realizări.
157. Sunt mai puţin capabil/ă decât majoritatea oamenilor.
158. Mă tem că o să fiu atacat/ă.
159. Este foarte greu pentru mine şi părinţii mei să păstrăm detalii intime despre celălalt fără să ne
simţim vinovaţi şi înşelaţi.
160. În relaţii, las cealaltă persoană să aibă un cuvânt de spus.
161. Sunt atât de preocupat/ă să mă adaptez, încât uneori uit cine sunt eu.
162. Mă concentrez mai ales asupra evenimentelor şi situaţiilor de viaţă negative.
163. Când oamenii fac ceva rău am probleme să aplic expresia: „Iartă şi uită”.
164. Sunt atât de preocupat/ă să mă ocup de oamenii de care îmi pasă, încât am puţin timp pentru
mine.
165. Mi se pare greu să arăt căldură şi spontaneitate.
166. Trebuie să-mi îndeplinesc toate responsabilităţile.
167. Detest să fiu constrâns/ă sau reţinut/ă din ceea ce vreau eu să fac.
168. Nu sacrific satisfacţia imediată pentru obţinerea unui scop îndepărtat.
169. Mi se pare greu să-mi fixez propriile scopuri fără să mă gândesc la cum vor răspunde ceilalţi
alegerilor mele.
170. Tind să fiu pesimist/ă.
171. Port pică chiar dacă persoana s-a scuzat.
172. În cea mai mare parte a timpului nu am avut pe cineva care să mă aculte într-adevăr, care să
mă înţeleagă, sau care să investească în mine sentimente adevărate.
173. Când simt că cineva la care ţin se îndepărtează de mine, devin disperat/ă.
174. Sunt destul de suspicios (suspicioasă) în privinţa motivelor altora.
175. Mă simt străin/ă de ceilalţi oameni.
176. Simt că nu pot fi iubit/ă.
177. Când mă uit la deciziile din viaţa mea îmi dau seama că le-am făcut pe majoritatea cu gândul
la aprobarea de către ceilalţi.
178. Oamenii apropiaţi mie mă consideră îngrijorat/ă.
179. Mă supăr când cred că cineva a renunţat prea repede.
 180. Nu sunt atât de talentat/ă cum sunt ceilalţi la muncă.
181. Judecata mea nu poate fi bună în toate situaţiile de zi cu zi.
182. Mă tem că o să-mi pierd toţi banii şi o să devin un(o) nevoiaş(ă).
183. Simt des că părinţii mei trăiesc prin mine, nu mai am viaţa mea proprie.
184. Întotdeauna îi las pe ceilalţi să ia decizii pentru mine, deci nu ştiu ce vreau pentru mine.
185. Chiar dacă nu îmi place cineva, tot vreau ca el/ea să mă placă.
186. Dacă oamenii se entuziasmează de ceva, mă simt inconfortabil şi simt că i-aş avertiza că ceva
merge greşit.
187. Mă enervez când oamenii se scuză şi îi învinuiesc pe ceilalţi pentru problemele lor.
188. Întotdeauna am fost genul care a ascultat problemele altora.
189. Mă controlez atât de mult, încât oamenii cred că nu am emoţii.
190. Simt că există o presiune constantă asupra mea să îndeplinesc şi să realizez diferite lucruri.
191. Simt că nu trebuie să urmez regulile normale şi convenţiile pe care ceilalţi le fac.
192. Nu mă pot forţa să fac lucruri care nu îmi plac, chiar când ştiu că este pentru binele meu.
193. Când nu primesc multă atenţie din partea altora mă simt puţin important/ă.
194. Nu contează de ce fac o greşeală; când fac ceva greşit trebuie să plătesc.
195. Rar am avut o persoană care să mă sfătuiască sau care să mă îndrume când nu am ştiut ce să
fac.
196. Câteodată sunt atât de îngrijorat/ă că oamenii mă părăsesc, încât îi îndepărtez eu de mine.
197. De obicei sunt vigilent/ă faţă de motivele pe care oamenii le au.
198. Întotdeauna mă simt în afara grupului.
100. Am prea multe defecte de neacceptat în foarte multe aspecte, pentru a mă lăsa cunoscut/ă altora.
101. Caut recunoaştere şi admiraţie atunci când îmi spun părerea la o întâlnire sau întrunire.
102. Mă lupt cu mine însumi (însămi) pentru lucrurile în care am eşuat.
103. Nu sunt atât de inteligent/ă ca şi ceilalţi când este vorba de şcoală sau serviciu.
104. Nu am încredere în capacitatea mea de a rezolva toate problemele care apar.
105. Mă tem că am o boală gravă, deşi nu a fost diagnosticat nimic grav de către doctor.
106. Simt des că nu am o identitate separată de a părinţilor mei sau de a partenerului (partenerei) meu
(mele).
107. Am o mulţime de probleme când cer să-mi fie respectate drepturile şi să-mi fie luate în seamă
sentimentele.
108. Complimentele şi recompensele multe mă fac să mă simt valoros (valoroasă).
109. Sunt o persoană rea care merită să fie pedepsită.
110. Ceilalţi oameni mă cunosc ca făcând prea mult pentru alţii şi nu destul pentru mine.
111. Oamenii mă văd inflexibil/ă din punct de vedere emoţional.
112. Nu pot să-mi cer scuze pentru greşelile mele.
113. Simt că ceea ce am de oferit are mai mare valoare decât contribuţiile altora.
114. Rar am fost în stare să mă bazez pe propriile mele hotărâri.
 1. Introducere

J. Young (2003) introduce termenul de scheme dezadaptative timpurii şi le defineşte ca fiind teme
largi cu privire la sine şi propriile relaţii cu ceilalţi ce se dezvoltă în copilărie, se elaborează pe parcursul
vieţii şi sunt disfuncţionale într-o anumită măsură. Caracteristicile acestor scheme dezadaptative timpurii
sunt:
Se dezvoltă în copilărie ca rezultat al interacţiunii dintre temperamentul înnăscut şi experienţele
negative de zi cu zi ce apar în relaţia copilului cu persoanele apropiate;
Sunt responsabile pentru generarea unui distres emoţional puternic, conduc la consecinţe
defavorabile persoanei sau celor din jurul său;
• Împiedică dezvoltarea autonomiei, exprimării proprii, acceptării şi a bunei interelaţionări;
• Sunt convingeri bazale, patternuri adânc înrădăcinate, teme centrale ale sinelui şi auto-
perpetuate;
• Sunt activate de evenimentele zilnice relevante schemei sau de o stare biologică.
Pentru evaluarea acestor scheme, Young şi colaboratorii săi (Young şi Brown, 1990, 2001, apud
Young, 2003) au dezvoltat Chestionarul Schemelor Cognitive. Primele forme ale chestionarului sunt YSQ -
L2 (Chestionarul Schemelor Cognitive Young, forma lungă 2) şi YSQ- S2 (Chestionarul Schemelor
Cognitive Young, forma scurtă 2). YSQ - L2 (Chestionarul Schemelor Cognitive, forma lungă 2) are 205
itemi şi măsoară 16 dintre schemele cognitive dezadaptative: Ed, Ab, Ma, Si, Ds, Su, Fa, Di, Vh, Em, Sb, Ss,
Ei, Us, Et, Is. Este de preferat a fi folosită cu scop clinic, deoarece pune în evidenţă fiecare schemă şi prin
urmare oferă mai multe informaţii.
Forma scurtă YSQ- S2 este compusă din 75 de itemi distribuiţi astfel pe subscale: ED, AB, MA, SI,
DS, FA, Dl, VH, EM, SB, SS, El, US, ET, IS. Este frecvent folosită în cercetare deoarece poate fi
completată într-un timp mai scurt.
Recent, în 2001 Young şi Brown au revizuit ambele forme ale chestionarului schemelor cognitive,
rezultând YSQ - L3 şi YSQ - S3. YSQ - L3 are 232 itemi şi măsoară toate cele optsprezece scheme
dezadaptative. YSQ-S3 are 114 itemi şi este prezentată mai jos.
Mai jos sunt prezentate două forme ale Chestionarului Schemelor Cognitive:
■ YSQ - L2 (forma lungă, varianta 2)
■ YSQ - S3 (forma scurtă, varianta 3).

2. Ce măsoară chestionarul?

I. Varianta scurtă (YSQ- S3)

Au fost identificate optsprezece scheme grupate în cinci categorii numite domenii ale schemelor,
fiecare dintre cele cinci categorii reprezintă o componentă importantă a nevoilor pe care un copil le are.
Primul domeniu este reprezentat de SEPARARE Şl RESPINGERE şi constă în expectanţa că nu
vor fi satisfăcute nevoile de securitate, siguranţă, îngrijire, empatie, acceptare şi respect. Acest prim domeniu
este compus din cinci scheme:
1. Abandon / instabilitate (AB) - sentimentul că cei apropiaţi nu vor putea să ne ofere
susţinerea emoţională de care avem nevoie, să ne protejeze pentru că ei la rândul lor sunt emoţional instabili,
nu sunt prezenţi, vor muri iminent sau ne vor părăsi pentru altcineva.
2. Neîncredere / abuz (MA) - credinţa că într-un final tot vom fi înşelaţi, că ceilalţi ne înşeală,
abuzează de noi, ne fac să suferim, ne umilesc sau mint. Acest rău creat de ceilalţi este perceput intenţional.
3. Privaţiune emoţională (ED) - ceilalţi nu ne oferă dragostea necesară. Există trei forme
majore de deprivare emoţională: a) deprivarea de îngrijire (absenţa atenţiei, afecţiunii, şi căldurii sufleteşti),
b) deprivarea de empatie (absenţa înţelegerii) c) neoferirea protecţiei (absenţa direcţionării, ghidării)
4. Deficienţă / ruşine (DS) - sentimentul că suntem fără valoare, suntem răi, nedoriţi, inferiori
sau incapabili în anumite aspecte importante ale vieţii, iar dacă acest lucru se vede nu vom mai fi iubiţi de
ceilalţi. Persoanele care interiorizează această schemă sunt sensibili la critică, sunt foarte conştienţi de ei
înşişi, se compară cu ceilalţi, nu se simt în siguranţă în prezenţa celorlalţi, au sentimentul de ruşine legat de
propriul "handicap". Acesta poate fi personal (impulsuri de furie) sau public (înfăţişare fizică
neaspectuoasă).
5. Izolare socială / înstrăinare (SI) - senzaţia de izolare faţă de restul lumii, că suntem diferiţi
de alţii şi că nu putem face parte dintr-un grup.
 Al doilea domeniu este cel al SLABEI AUTONOMII Şi PERFORMANŢE şi se referă la propria
capacitate de a supravieţui şi funcţiona independent. Reprezentative pentru acest domeniu sunt următoarele
scheme:
1. Dependenţă / incompetenţă (Dl) - credinţa că suntem incapabili de a ne îndeplini bine
responsabilităţile zilnice fără un considerabil sprijin din partea celorlalţi. Se manifestă neajutorarea.
2. Vulnerabilitate în faţa pericolelor potenţiale (VH) - frica exagerată de catastrofe iminente
ce pot să ni se întâmple oricând şi nu le putem preveni. Această frică poate apărea în legătură cu diferite boli
de care ne putem îmbolnăvi (atacuri de inimă), cu diferite probleme emoţionale grave (teama de a nu
înnebuni) sau alte catastrofe externe (prăbuşirea avioanelor).
1. Protecţionism / personalitate atrofiată (EM) - o relaţie de apropiere şi o implicaţie
emoţională exagerată cu una dintre persoanele apropiate (deseori părinţi), relaţie care împiedică dezvoltarea
propriei identităţi şi a relaţionării sociale. Este o convingere că cel puţin una dintre persoanele implicate nu
va putea trăi fără cealaltă, nu va putea fi fericită dacă nu va avea sprijinul acesteia. Persoanele care manifestă
această schemă sunt persoane fără un scop, care nu ştiu pentru ce trăiesc.
3. Eşec (FA) - blamarea de sine, convingerea că nu este capabil să facă ceva bine, că inevitabil
va greşi, va eşua în autorealizare (şcoală, carieră, sport), că e prost, cu un statut social scăzut, mai puţin de
succes ca şi ceilalţi de aceeaşi vârstă.

Al treilea domeniu conţine scheme cu privire la LIMITE DEFECTUOASE şi constă în

incapacitatea sau stabilirea cu deficienţă a limitelor interne, a responsabilităţilor faţă de altul, a scopurilor pe
termen lung. Apar dificultăţi în respectarea drepturilor celorlalţi, în stabilirea şi atingerea unor scopuri
personale realiste. Acest domeniu este caracterizat de două scheme:
1. Revendicarea drepturilor personale / dominanţă (ET) - credinţa că suntem superiori altor
oameni, revendicăm drepturi şi privilegii speciale, regula reciprocităţii nu funcţionează în acest caz.
Revendicăm dreptul de a face ce vrem, indiferent dacă ceea ce dorim este ancorat în realitate sau nu,
indiferent care este costul pentru celălalt. Un sens' exagerat al superiorităţii se manifestă (suntem printre cei
mai faimoşi oameni) cu scopul de a obţine control şi putere.
2. Lipsa de autocontrol şi auto-disciplină (IS) - dificultatea de a fi controlat, disciplinat în
obţinerea scopurilor, insuficient control al emoţiilor şi impulsurilor, toleranţă scăzută la frustrare, dorinţa
excesivă de menţinere a confortului, de evitarea a situaţiilor neplăcute în detrimentul persoanei.
DEPENDENŢA DE ALŢII este cel de al patrulea domeniu iar schemele componente constă în
focalizarea excesivă pe satisfacerea dorinţelor, nevoilor altora în detrimentul satisfacerii propriilor dorinţe şi
nevoi, acest lucru realizându-se pentru a câştiga dragostea şi aprobarea celor din jur. Scheme acestui
domeniu sunt:
1. Subjugarea (SB) - supunerea excesivă controlului celorlalţi de obicei pentru a evita furia,
părăsirea sau alte represalii. Are două forme principale: subjugarea nevoilor (propriile preferinţe, decizii şi
dorinţe sunt suprimate) şi subjugarea emoţiilor (exprimarea emoţiilor este suprimată, în special cea a furiei).
2. Sacrificiu de sine (SS) - fixarea excesivă asupra satisfacerii voluntare a nevoilor zilnice ale
celorlalţi cu propriile noastre costuri. De ce? Pentru a preveni îndurerarea celorlalţi, pentru a evita
sentimentul de a fi egoist, pentru a menţine relaţia cu acea persoană percepută ca nevoiaşă.
3. Indezirabilitate socială / Nevoia de aprobare (SU/AS) - căutarea exagerată a aprobării,
recunoaşterii sau atenţiei celorlalţi, fapt ce împiedică dezvoltarea identităţii de sine. Stima de sine este
dependentă de reacţia celorlalţi în principal.
Cel de al cincilea domeniu este dat de HIPERVIGILENŢĂ Şl INHIBIŢIE - sentimentele,
impulsurile, alegerile spontane sunt împiedicate a se exprima, persoana nu-şi rezervă dreptul de a fi fericit,
relaxat. Sănătatea, relaţiile apropiate au de suferit în urma acestui fapt. Schemele celui de al cincilea
domeniu sunt:
1. Negativism / pasivitate (NP) - aspectele negative ale vieţii sunt exagerat conturate,
subliniate, scoase la iveală, maximizate (durere, moarte, pierdere, dezamăgiri, conflicte, vină, resentimente,
probleme nerezolvate, greşeli potenţiale, trădări etc.) în timp ce evenimentele pozitive, optimiste sunt
minimalizate.
2. Inhibiţie emoţională /autocontrol exagerat (El)-inhibarea acţiunilor, sentimentelor,
comunicării spontane pentru a evita în special dezaprobarea celorlalţi, sentimentul de ruşine şi de pierdere a
controlului asupra propriilor impulsuri. Cele mai întâlnite arii de inhibiţie ar fi: a) inhibarea furiei şi
agresivităţii, b) inhibarea impulsurilor pozitive, c) dificultate în exprimarea vulnerabilităţii sau a comunicării
propriilor sentimente, d) excesiva invocare a raţionalităţii şi eliminarea emoţionalului.
3. Standarde nerealiste / exigenţă (US) - credinţa că trebuie să atingem nişte standarde
interiorizate foarte ridicate de comportament şi performanţă cu scopul de a evita critica. Aceste standarde
nerealiste pot apărea sub forma perfecţionismului, atenţiei deosebite la detalii, reguli rigide de tipul
„trebuie", nemulţumirea că mai multe s-ar fi putut realiza.
4. Pedepsirea (PU) - convingerea că oamenii ar trebui aspru criticaţi pentru greşelile lor.
Implică tendinţa de a fi furios, intolerant, punitiv şi nerăbdător cu acei oameni (inclusiv cu noi înşine) ce nu
satisfac propriile noastre expectanţe sau standarde. Greşelile sunt uitate cu greutate, nu se ţine seama de
natura failibilă a omului.
Chestionarul schemelor cognitive Young - Forma Scurtă 3 (YSQ-S3) este format din 114 itemi şi
măsoară toate cele optsprezece scheme cognitive:
1. Privaţiune emoţională (ED)
2. Abandon / instabilitate (AB)
3. Neîncredere / abuz (MA)
4. Izolare socială / înstrăinare (SI)
5. Deficienţă / ruşine (DS)
6. Eşec (FA)
7. Dependenţă / incompetenţă (Di)
8. Protectionism / personalitate atrofiată (EM)
9. Vulnerabilitate în faţa pericolelor potenţiale (VH)
10. Subjugarea (SB)
11. Sacrificiul de sine (SS)
12. Inhibiţie emoţională / autocontrol exagerat (El)
13. Standarde nerealiste / exigenţă (US)
14. Revendicarea drepturilor personale / dominanţă (ET)
15. Lipsă de autocontrol şi auto-disciplină (IS)
16. Indezirabilitate socială / nevoia de aprobare (SU/AS)
17. Negativism / pasivitate (NP)
18. Pedepsirea (PU)

II. Varianta lungă (YSQ-L2)

în România, YSQ-L2 a fost pentru prima dată tradusă în anul 2000 de către lector univ. dr. Petre
Curşeu (Curşeu şi colab., 2000), traducere care a stat, cu acordul autorului, la baza adaptării scalei în forma
în care va fi prezentată.
Au fost identificate şaisprezece scheme grupate în cinci categorii numite domenii ale schemelor,
fiecare dintre cele cinci categorii reprezintă o componentă importantă a nevoilor pe care un copil le are. Atât
domeniile, cât şi schemele sunt identice cu cele descrise anterior, pentru varianta scurtă (YSQ -S3).
Diferenţa între cele două variante ale YSQ este că în varianta S3 există în plus, în domeniul al
cincilea, schemele de „Negativism / pasivitate (NP)" şi „Pedepsire (PU)".

2.1. Descrierea itemilor

I. Varianta scurtă (YSQ- S3)

Cei 114 itemi sunt astfel repartizaţi pe subscale:

1. Privaţiune emoţională (ED): 1,25, 49, 73, 96;
2. Abandon / instabilitate (AB): 2, 26, 50, 74, 97;
3. Neîncredere/abuz (MA): 3, 27, 51, 75, 98;
4. Izolare socială / înstrăinare (SI): 4, 28, 52, 76, 99;
5. Deficienţă / ruşine (DS): 5, 29, 53, 77,100;
6. Eşec (FA): 9, 33, 57, 81, 103;
7. Dependenţă / incompetenţă (Dl): 10,34, 58, 82,104;
8. Protecţionism/personalitate atrofiată (EM): 12, 36, 60, 84, 106;
9. Vulnerabilitate în faţa pericolelor potenţiale (VH): 11, 35, 59, 83,105;
 10. Subjugarea (SB): 13, 37, 61, 85,107;
11. Sacrificiul de sine (SS): 17, 41, 65, 89,110;
12. Inhibiţie emoţională/autocontrol exagerat (El): 18, 42, 66, 90,111;
13. Standarde nerealiste/exigenţă (US): 19,43, 67,91,112;
14. Revendicarea drepturilor personale/dominanţă (ET): 20, 44, 68, 92,113;
15. Lipsă de autocontrol şi auto-disciplină (IS): 21, 45, 69, 93,114;
10. Indezirabilitate socială/nevoia de aprobare (SU/AS): 16,14,22,30, 38,46, 54, 62, 70, 78,
86, 94, 101, 108;
16. Negativism / pasivitate (NP): 7,15, 23, 31, 39, 47, 55, 63, 71, 79, 87;
17. Pedepsirea (PU): 8,16, 24, 32, 40, 48, 56, 64, 72, 80, 88, 95,102,109

II. Varianta lungă (YSQ- L2)

Cei 205 itemi sunt astfel repartizaţi pe subscale:

1. ED (emotional deprivation - privaţiune emoţională - 9 itemi): 1,17 33,49, 65, 81, 97,113,129
2. AB (abandonment/instability - abandon/instabilitate -18 itemi): 2,18, 34, 50, 66, 82, 98,
114, 130, 145, 157, 167, 175, 183, 191, 198, 202, 205
3. MA (mistrust/abuse - neîncredere abuz - 17 itemi): 3,19, 35, 51, 67, 83, 99,115, 131, 146,
158,168, 176, 184,192,199, 203
4. SI (social isolation/alienation - izolare socială/înstrăinare - 10 itemi): 4, 20, 36, 52, 68,
84,100, 116,132,147
5. DS (defectiveness/shame - deficienţă/ruşine - 15 itemi): 5, 21, 37, 53, 69, 85, 101, 117,
133, 148,159,169,177, 185,193
6. SU / AS (social undesirability/approval seeking - indezirabilitate socială / nevoia de
aprobare - 9 itemi): 6, 22, 38, 54, 70, 86,102,118,134
7. FA (failure - eşec - 9 itemi): 7, 23, 39, 55, 71, 87,103,119,135
8. Dl (dependence/incompetence - dependenţă/incompetenţă -15 itemi): 8,24,40, 56, 72,
88,104, 120, 136, 149,160, 170,178,186,194
9. VH (vulnerability to harm & illness - vulnerabilitate în faţa pericolelor potenţiale 14
itemi): 9, 25, 41, 57, 73, 89,105,121,137,150,161,171,179,187
10. EM (enmeshment / protectionism - protectionism I personalitate atrofiată – 11 itemi): 10,
26, 42, 58, 74, 90,106,122,138,151,162
11. SB (subjugation - subjugare - 10 itemi): 11, 27, 43, 59, 75, 91, 107, 123, 139, 152
12. SS (self sacrifice - sacrificiu de sine -17 itemi): 12,28,44, 60, 76, 92,108,124, 140, 153, 163,
172, 180,188, 195, 200, 204
13. EI (emotional inhibition / overcontrol - inhibiţie emoţională I autocontrol exagerat 9
itemi): 13, 29, 45, 61, 77, 93,109, 125, 141
14. US (unrelenting standards - standarde nerealiste/exigenţă - 16 itemi): 14, 30, 46, 62, 78,
94, 110, 126, 142,154, 164,173,181,189, 196, 201
15. ET (entitlement/domination - revendicarea drepturilor personale/ dominantă 11 itemi):
15, 31, 47, 63, 79, 95, 111,127,143, 155, 165
15. IS (insuficient self – control / self – discipline - lipsa de autocontrol şi auto-disciplină 15
itemi): 16, 32, 48, 64, 80, 96, 112, 128,144,156, 166, 174,182,190,197.

3. Administrare şi cotare Administrarea

în scop clinic, de obicei terapeutul roagă clientul să completeze acest chestionar ca temă de casă,
după prima sau a doua şedinţă. în scop de cercetare, instrumentul poate fi administrat individual dar şi
colectiv. Chestionarul presupune ca subiecţii să evalueze pe o scală Likert de 6 puncte cât de bine îi descrie
fiecare item în parte (1=total neadevărat, 2=de cele mai multe ori neadevărat pentru mine, 3=într-o oarecare
măsură mai adevărat decât neadevărat, 4=moderat adevărat pentru mine, 5=de cele mai multe ori adevărat
pentru mine, 6=mă descrie perfect).
Unii pacienţi, pot rememora traume puternice atunci când răspund itemilor chestionarului şi ca atare
datorită interferenţei emoţionale, procesul de completare să fie mai încet. Terapeutul poate să ceară acestor
pacienţi să completeze un număr de întrebări pe săptămână. Alţii vor evita să-şi administreze chestionarul,
vor lăsa întrebări fără răspunsuri, ei vor face acest lucru deoarece încearcă prin această modalitate să evite
schemele dezadaptative proprii. Dacă aceşti pacienţi vor persista în evitarea chestionarului, terapeutul nu
insistă ci discută motivele acestui fapt.

Cotarea răspunsurilor

Itemii sunt grupaţi în funcţie de scheme. Pe foaia de cotare, un cod de două cifre apare după fiecare
item, el indicând schema măsurată. Terapeutul de obicei nu înregistrează scorul total sau media scorului
pentru fiecare schemă, ci va încercui itemii cu scorurile cele mai înalte (5 sau 6). Itemul cotat înalt va spune
ceva despre pacient, un lucru ce merită atenţie. Terapeutul poate apoi revedea rezultatele împreună cu
clientul, punând întrebări despre acei itemi ia care s-au înregistrat scoruri ridicate. De obicei, aceşti itemi
evidenţiază o schemă importantă pentru pacient, care va fi discutată în terapie. Astfel terapeutul va vorbi cu
pacientul despre schema respectivă, apoi îl va învăţa numele fiecărei scheme înalt cotate şi semnificaţia ei.
Itemii se cotează direct, scorurile pe subscale şi scorul total obţinându-se prin însumarea
răspunsurilor la itemii componenţi.

4. Fidelitate şi validitate
I. Varianta scurtă (YSQ- S3)
4.1. Fidelitate
Pentru stabilirea fidelităţii scalei, au fost incluşi în studiu, 160 de subiecţi, tineri şi maturi.
Administrarea instrumentului s-a făcut atât colectiv cât şi individual.
Scala are o fidelitate foarte bună, s-a obţinut un a Cronbach=.96. Au fost de asemenea calculaţi
coeficienţii a Cronbach pentru subscale (Tabelul 1) aceştia susţinând o bună fidelitate a subscalelor.

Tabelul 1. Coeficienţii a Cronbach pentru subscale

Coeficient a
Subscale
Cronbach
Privaţiune emoţională (ED) .86
Abandon (AB) .83
Neîncredere / abuz (MA) .84
Izolare socială / înstrăinare (SI) .80.
Deficienţă / ruşine (DS) .85
Eşec(FA) .88
Dependenţă / incompetenţă (Dl) .81
Protectionism / personalitate atrofiată (EM) .68
Vulnerabilitate în faţa pericolelor potenţiale (VH) .84
Subjugarea (SB) .76
Sacrificiul de sine (SS) .82
Inhibiţie emoţională / autocontrol exagerat (El) .71
Standarde nerealiste / exigenţă (US) .75
Revendicarea drepturilor personale/dominanţă (ET) .76
Autocontrol / auto-disciplină insuficientă (IS) .68
Indezirabilitate socială / Căutarea aprobării (SU/AS) .88
Negativism / pasivitate (NP) .90
Pedepsirea (PU) .86

4.2. Validitate

Cei 160 de subiecţi au completat de asemenea şi scalele STAI-X1 şi STAI-X2 pentru măsurarea
anxietăţii. După întocmirea etalonului pentru YSQ - S3 au fost eliminaţi subiecţii care au obţinut scoruri
medii, pentru fiecare subscală. S-au realizat apoi comparaţii între subiecţii ce au înregistrat scoruri mici şi
subiecţii cu scoruri mari atât pentru nivelul anxietăţii ca stare cât şi ca trăsătură.
Pentru anxietatea ca stare, nu se obţin diferenţe semnificative între cele două grupuri, excepţie făcând
schemele US (t=2.55, p=.014) şi PU (t=2.31, p=.025). Persoanele ce îşi fixează standarde foarte înalte,
uneori nerealiste, fiind foarte critice cu ele însele (m2, s.d.2) înregistrează o stare de anxietate mai ridicată
decât persoanele opuse lor (m2=48, s.d.2=2.98; m1 =46.06, s.d.1=2.64). De asemenea, starea de anxietate
creşte şi atunci când suntem intoleranţi faţă de propriile greşeli dar şi faţă de greşelile celor din jur
(m2=48.07, s.d.=3.90; m1=45.95, s.d.=2.77).
Spre deosebire de anxietatea ca stare, nivelul anxietăţii ca trăsătură este puternic influenţat de tăria
credinţei în aproape toate schemele cognitive dezadaptative descrise de Young. Rezultatele vor fi prezentate
..
în tabelul de mai jos.
Tabelul 2. Rezultate privind anxietatea ca trăsătură
Scheme t P m A.S.
ED 2.03 .046 m1=47.94 AS.1 =6.08
m2=50.91 AS.2=6.28
AS 2.81 .007 m1=47.67 AS.1=5.38
m2=51.77 AS.2=6.26
MA 2.59 .012 m1=47.26 A.S.1 =5.46
m2=50.95 AS.2=6.10
SI 1.98 .050 m1=47.82 A.S.1=5.56
m2=50.75 AS.2=5.90
DS 3.32 .002 m1=47.71 A.S.1=5.15
m2=51.90 A.S.2=6.54
FA 3.05 .004 m1=47.14 A.S.1 =4.93
m2=52.10 A.S.2=7.30
EI 2.28 .026 m1=46.53 A.S.1=4.41
m2=49.90 A.S.2=7.08
AS 3.27 .002 m1=46.52 AS.1=4.73
m2=51.18 A.S.2=6.30
NP 3.47 .001 m1=45.88 AS.1 =5.97
m2=52.30 A.S.2=6.88
PU 2.14 .036 m1=47.13 A.S.1=5.67
m2=50.50 A.S.2=7.08
VH 4.33 .000 m1=46.24 A.S.1 =5.18
m2=52.64 A.S.2=7.03
EM 2.28 .026 m1=47.12 AS.1 =5.24
m2=50.74 A.S.2=6.92
SS 2.42 .019 m1=47.14 A.S.1 =4.68
m2=50.84 A.S.2=6.51

. m1 şi A.S.1 reprezintă media şi abaterea standard ale eşantionului ce înregistrează scoruri scăzute la chestionarul schemelor, iar m2 şi A.S. 2
reprezintă media şi abaterea standard ale eşantionului ce înregistrează scoruri ridicate la chestionarul schemelor

Credinţa în schemele cognitive dezadaptative diferenţiază prin urmare' persoanele anxioase de cele
non-anxioase. Expectanţa că nu vor fi satisfăcute nevoile de securitate, siguranţă, îngrijire, empatie,
acceptare şi respect va conduce la dezvoltarea anxietăţii ca trăsătură. De asemenea, schema ce se referă la
frica exagerată de catastrofe iminente ce pot să ni se întâmple oricând şi nu le putem preveni creşte nivelul
de anxietate. Convingerea că cel puţin una dintre persoanele implicate într-o relaţie nu va putea trăi fără
cealaltă, nu va putea fi fericită dacă nu va avea sprijinul acesteia susţine o frică perpetuă de a fi respins.
Blamarea de sine, convingerea că nu este capabil să facă ceva bine, că inevitabil va greşi, va eşua în
autorealizare va fi însoţită tot timpul de anxietate de performanţă. Aceasta poate fi însă întreţinută şi de
căutarea exagerată a aprobării, recunoaşterii sau atenţiei celorlalţi. Atunci când sentimentele, impulsurile,
alegerile spontane sunt împiedicate a se exprima, persoana nu-şi rezervă dreptul de a fi relaxat, trăind o
continuă stare de anxietate.
Un alt instrument utilizat în validarea chestionarului YSQ-S3 este Inventarul de fobie sociala (SPIN),
adaptat pe populaţia românească de Chereji (2003). Subscalele YSQ-S3 dovedesc o bună validitate
predictivă. Utilizând analiza de regresie lineară simplă, putem concluziona că dezvoltarea unei fobii sociale
poate fi prezisă în procent de 28% pe baza subscalei Sb (p=.000), 24% pe baza subscalei Vh (p=.000) şi Np
(p=.000); 22% din varianta fobiei sociale ar putea fi explicată de Ma (p=.000), 20% de Em (p=.000); scorul
obţinut la subscala Fa (p=.000) poate prezice apariţia unei fobii sociale în procent de 19%, iar scorurile
subscalelor Si (p=.000), Ds (p=.000) şi Di (p=.000) în procent de 17%; 13% din varianta fobiei sociale ar
putea fi prezisă scorul subscalelor Ed (p=.000), Ab (p=.000)şi respectiv As (p=.000); procente mai mici sunt
înregistrate pentru Is (p=.001) - 9%, Ei (p=.009) şi Pu (p=.009) - 5%, Et (p= 026)- 3%.
 Se obţin corelaţii semnificative între subscalele YSQ-S3 şi ATQ (Chestionarul gândurilor automate).
Cu cât credinţa în schemele dezadaptative este mai mare, cu atât frecvenţa gândurilor automate este mai
mare. Coeficienţii de corelaţie vor fi prezentaţi în tabelul de mai jos.

Tabelul 3. Coeficienţi de corelaţie YSQ-S3 - A TQ

Ed Ab Ma Si Ds Di Ei Us
ATQ 44* 51* 54* 70* 74* 49* 33* 18**
ET IS AS NP PU VH EM SB
ATQ 43* 45* 28** 63* 34* 55* 43* 49*
* p< 0.01
** P < 0.05

II. Varianta lungă (YSQ- L2)

4.3. Fidelitate

Fidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a măsurilor analoge.
Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii similare prezintă o anumită stabilitate în
timp (Dempster şi Brainerd, 1995).
Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza consistenţei interne şi
a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).
Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei măsoară aceeaşi
variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în timp un subiect obţine
rezultate similare la un test sau scală.
Fidelitatea variantei în limba română a YSQ-L2 a fost estimată iniţial într-un studiu efectuat în 2000
pe un lot de 300 de persoane, cu vârste cuprinse între 18-65 de ani, coeficienţii Alfa Cronbach obţinuţi fiind
cuprinşi între .71 şi .97 (Curşeu şi colab., 2000).
Fidelitatea YSQ-L2 a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă internă Alfa Cronbach.
Eşantionul utilizat a fost de 242 subiecţi, cu vârste cuprinse între 23-64 ani (m=33.26). Valorile Alfa pentru
scorurile globale şi scorurile pe scale sunt cuprinse între .65. şi .98 (Tabelul 4). Aceste valori indică o
consistenţă internă bună, ceea ce exprimă faptul că itemii testului evaluează acelaşi construct - schemele
cognitive disfuncţionale.

Tabelul 4. Statistici descriptive şi indicii Alfa de consistenţă internă pentru scalele YSQ-L2
 m 403.17
A.S. 109.26
Scor total
N 231
a .98
m 16.62
A.S. 7.35
ED
N 241
a .86
m 31.25
AS. 12.28
AB
N 241
a .90
m 39.81
AS. 12.74
MA
N 242
a .90
m 17.14
AS. 6.56
SI
N 241
a .81
m 23.24
A.S. .8.35
DS
N 240
a .86
m 15.04
A.S. 5.35
SU/AS
N 241
a .65
M 14.57
A.S. 5.42
FA
N 242
a .83
M 24.55
A.S. 8.60
Dl
N 242
a .85
m 23.49
VH AS. 8.20
N 242
a .74
EM m 20.74
A.S. 7.73
N 241
a .79
SB m 19.60
A.S. 5.87
N 241
a .72
SS m 46.14
AS. 13.17
N 240
a .87
El m 16.69
A.S. 6.22
N 241
a .79
US m 43.00
AS. 11.73
N 238
a .77
ET m 26.81
AS. 8.44
N 241
a .79
IS m 30.80
A.S. 9.25
N 241
a .81

4.4. Validitate

Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care acesta măsoară ceea
ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în care inferenţele pe care le facem
pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte (Messick, 1995).
Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei pentru a vedea
dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl măsurăm. Itemii în limba engleză
ai scalei au fost concepuţi, în baza unei definiţii anterior formulate, de Young, care realizează o clasificare
proprie, alcătuită din 5 domenii şi 16 scheme cognitive; itemii au fost extraşi din eşantioane de
comportamente strict relaţionate cu tulburările de personalitate (Young, 1994). Aşadar, YSQ-L2 a fost astfel
construit încât conţinutul său reflectă principiile modelului lui Young asupra apariţiei şi funcţionării
schemelor cognitive.
Validitatea convergentă a chestionarului a fost investigată iniţial de Curşeu şi colab. (2000),
identificându-se corelaţii semnificative între scalele YSQ-L2 şi scalele corespunzătoare ale Inventarului de
personalitate Freiburg. în acelaşi studiu au fost aduse argumente pentru validitatea relativă la criteriu,
scorurile la YSQ-L2 discriminând între grupe de subiecţi fără psihopatologie şi grupe de subiecţi cu
diagnostic psihiatric (schizofrenie, tulburări afective).
Validitatea de construct şe referă la măsura în care testul/scala reflectă constructul pe care îl măsoară.
în cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o componentă a validării relative
la constructul măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în care rezultatele furnizate de test corelează cu
rezultatele altui instrument de evaluare despre care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul
similar" (Haynes, apud Silva, 1993).
într-un studiu efectuat pe populaţie românească (Macavei, 2006 - lucrare nepublicată) s-a încercat
determinarea măsurii în care schemele cognitive disfuncţionale (măsurate cu YSQ-L2) se asociază cu
emoţiile negative funcţionale şi disfuncţionale, precum şi cu alte distorsiuni cognitive, cu anxietatea şi
depresia.
Asumpţia de bază a modelului de la care s-a pornit în construcţia chestionarului este că schemele
cognitive dezadaptative apărute în prima parte a vieţii se află la baza problemelor emoţionale şi
comportamentale de mai târziu. întrucât persoanele cuprinse în studiu nu au probleme de intensitate clinică
(altfel spus emoţiile negative trăite de ele nu apar ca parte a unui tablou clinic invalidant) este mai dificil de
evidenţiat impactul schemelor cognitive dezadaptative în cazul persoanelor cu diagnostic clinic. Studiul de
faţă poate însă pune în evidenţă:
1. asocierea pozitivă dintre schemele cognitive dezadaptative şi alte distorsiuni cognitive (credinţe
iraţionale, gânduri automate, atitudini disfuncţionale);
2. asocierea pozitivă schemele cognitive dezadaptative şi anxietate şi depresie (evaluate ca şi complexe de
manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice şi subiective);
3. asocierea pozitivă între schemele cognitive dezadaptative şi distres;
4. asocierea negativă între schemele cognitive dezadaptative şi acceptarea necondiţionată a propriei
persoane, ca factor protectiv la confruntarea cu situaţiile negative de viaţă.
La studiu au participat în total 240 de subiecţi (dintre care 231 au completat chestionarul integral-toţi
itemii); o parte dintre aceştia au fost studenţi recompensaţi pentru participare prin recunoaşterea unor
activităţi de profil prevăzute în curricula şcolară. Ceilalţi subiecţi au fost incluşi în studiu pe bază de
voluntariat, în urma unor anunţuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut
acordul unui părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă şi faptul că unii dintre
participanţii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaţii complete vizând nivelul educaţional, vârsta,
statutul marital etc. Caracteristicile de sex, vârstă, şi nivel educaţional ale subiecţilor incluşi în studiu sunt
redate mai jos.

Tabelul 5. Caracteristicile eşsantionului

Nivel educaţional N=231 100 %

Şcoală primară= 3 (1.3 %)
Şcoală profesională= 10 (4.3 %)
Liceu= 26 (11.3 %)
Şcoală postliceală= 15 (6.5 %)
Facultate = 45 (19.5 %)
Studii post-univeristare= 10 (4.3 %)
Altceva = 3 (1.3 %)
Lipsa date= 119 (51.5 %)

Vârsta N=231
M=33.26 Min.=23
Max.=64
Sex N=231
Date lipsă N=119
Bărbaţi= 35
Femei= 77

Instrumentele utilizate au fost:

Scala de atitudini disfuncţionale - DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale - form A -Weissman, 1979;
Weissman şi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite evaluarea prezenţei
atitudinilor/credinţelor disfuncţionale asociate simptomatologiei de tip depresiv.
Inventarul de depresie Beck - BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw, şi Emery, 1979)
conţine 21 de itemi şi a fost utilizat pentru identificarea prezenţei simptomatologiei "de tip depresiv,
exprimată prin emoţii, comportamente, credinţe şi manifestări fiziologice specifice.
Scala de atitudini şi convingeri 2-ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe, Leaf, Exner, şi
Robin, 1988) este formată din 72 de itemi şi este un instrument valid pentru identificarea prezenţei
credinţelor iraţionale şi raţionale centrale teoriei raţional-emotive şi comportamentale. Varianta în limba
română a scalei prezintă proprietăţi psihometrice bune (Macavei, 2002).
Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane-USAQ (Unconditional Self-
Acceptance Questionnaire - Chamberlain şi Haaga, 2001) este format din 20 de itemi şi măsoară acceptarea
necondiţionată a propriei persoane, ca factor protectiv care previne declanşarea anumitor forme de
psihopatologie la contactul cu situaţiile negative de viată.
Profilul distresului afectiv - PDA (Opriş şi Macavei, 2005) este un instrument de 39 de itemi care
măsoară prezenţa emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea,
tristeţea), precum şi a emoţiilor pozitive; utilizează principiul de construcţie al Profilului dispoziţiilor
afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) şi se bazează
pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului emoţional (Ellis, 1994).
Profilul dispoziţiilor afective - forma scurtă - POMS-SV (Profile of Mood States-Short Version -
Shacham, 1983; DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) este un instrument
de 47 de itemi care măsoară emoţiile pozitive şi negative.
Chestionarul gândurilor automate - ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire -Hollon şi Kendall,
1980) conţine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.
Inventarul de anxietate ca stare şi trăsătură - STAI-X1 şi STAI-X2 (State and Trait Anxiety Inventory
- Spielberger, 1983) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de itemi fiecare pentru măsurarea a
două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-stare) şi anxietatea ca trăsătură (A-
trăşătură).
Chestionarul schemelor cognitive - forma lungă 2 - YSQ-L2 (Young Schema Questionnaire - Long
version 2 -Young, 1994) este alcătuit din 205 itemi care măsoară 16 tipuri de scheme cognitive
disfuncţionale implicate în apariţia tulburărilor de personalitate.
Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimţământului de participare la studiu,
după care subiecţii au fost completat individual câte un pachet conţinând instrumentele menţionate anterior,
fără limită de timp.
Rezultatele obţinute pun în evidenţă relaţia pozitivă dintre schemele cognitive dezadaptative şi
emoţiile negative disfuncţionale, anxietate, depresie, precum şi alte distorsiuni cognitive. Este de remarcat că
se înregistrează sistematic corelaţii mai mari între schemele cognitive dezadaptative şi anxietatea ca
trăsătură, comparativ cu anxietatea ca stare, ceea ce susţine asumpţia conform căreia acestea sunt structuri
cognitive bazale cu impact trans-situaţional. în acelaşi sens, potfi interpretate şi corelaţiile pozitive mari
dintre schemele cognitive dezadaptative şi credinţele iraţionale, ca factor de vulnerabilitate pentru
dezvoltarea problemelor emoţionale şi comportamentale. Totodată, se observă o asociere negativă între
schemele cognitive dezadaptative şi acceptarea necondiţionată a propriei persoane (ca factor cognitiv
protectiv). în acelaşi sens merge şi patternul de asocieri dintre credinţele raţionale (RB) pe de o parte şi
schemele cognitive dezadaptative, pe de altă parte.
De asemenea, scorurile obţinute confirmă (1) asocierea pozitivă dintre schemele cognitive
dezadaptative şi alte distorsiuni cognitive (credinţe iraţionale, gânduri automate, atitudini disfuncţionale); (2)
asocierea pozitivă schemele cognitive dezadaptative şi anxietate şi depresie (evaluate ca şi complexe de
manifestări cognitive, comportamentale, fiziologice şi subiective); (3) asocierea pozitivă între schemele
cognitive dezadaptative şi distres; (4) asocierea negativă între schemele cognitive dezadaptative şi acceptarea
necondiţionată a propriei persoane, ca factor protectiv la confruntarea cu situaţiile negative de viaţă.

Tabelul 6. Corelaţii între scorurile la scalele YSQ-L2 şi scorurile la alte instrumente de evaluare a
cogniţiilor şi emoţiilor.
YSQ- ABS ABS2- ABS2- ATQ DAS- USAQ STAI- STAI- BDI POMS-
L2 2- IB RB A X1 X2 TOT
TOT
 TOT .57* .55* -.49* .52* .65* -.51* .51* .63* .60* .56*
N 206 215 217 226 221 226 223 200 222 210
ED .41* .38* -.38* .39* .47* -.29* .41* .42* .50* .40*
N 214 223 225 235 231 236 233 207 232 218
AB .56* .55* -.45* .47* .60* -.43* .42* .56* .55* .45*
N 214 223 225 235 231 236 233 207 232 128
MA .53* .52* -.47* .41* .60* -.45* .43* .47* .49* .43*
N 215 224 226 236 232 237 234 208 233 219
SI .39* .36* -.37* .37* .43* -.27* .36* .41* .48* .40*
N 214 223 225 235 231 236 233 207 232 218
DS .53* .49* -.50* .53* .52* -.43* .50* .55* .62* .45*
N 214 223 225 234 230 235 232 206 231 217
SU .42* .39* -.38* .39* .42* -.31* .35* .42* .43* .41*
N 215 224 226 235 231 236 233 207 232 218
FA .39* .39* -.33* .48* .45* -.42* .33* .48* .49* .41*
N 215 224 226 236 232 237 234 208 233 219
Dl .45* .44* -.42* .50* .51* -.43* .39* .55* .51* .44*
N 215 224 226 236 232 237 234 208 233 219
VH .56* .53* -.50* .48* .62* -.46* .44* .56* .49* .45*
N 215 224 226 236 232 237 234 208 233 219
EM .40* .40* -.31* .27* .44* -.30* .31* .37* .33* .35*
N 214 223 225 235 231 236 233 207 232 218
SB .37* .39* -.29* .37* .47* -.38* .40* .56* .46* .42*
N 215 224 226 235 231 236 233 207 232 218
SS .33* .34* -.24* .27* .42* -.32* .32* .41* .38* .40*
N 214 223 225 234 230 235 232 206 231 217
El .53' .51* -.45* .43* .62' -.51* .44' .53* .51* 47*
N 215 224 226 235 231 236 233 207 232 218
us .43* .40* -.38* .35* .55* -.48* .39* .46* .43* .42*
N 211 220 222 233 228 233 230 206 229 216
ET .45* .43* -.40* .36* .51* -.47* .35* .41* .40* .41*
N 215 224 226 235 231 236 233 207 232 218
IS .46* .41* -.44* .44* .51* -.41* .42* .53» -.49* .47*
N 214 223 225 235 231 236 233 208 232 219

*toate corelaţiile sunt semnificative la p<05

S-a evaluat, de asemenea, în ce măsură grupele extreme cu un nivel ridicat sau scăzut al distresului şi
anxietăţii, măsurate cu PDA şi STAI-X2 diferă semnificativ din punctul de vedere al schemelor cognitive
dezadaptative. Rezultatele arată că persoanele cu un nivel ridicat al distresului şi al anxietăţii ca trăsătură
prezintă într-o mai mare măsură scheme cognitive dezadaptative comparativ cu persoanele care
experienţiază un nivel scăzut al distresului şi sunt mai puţin anxioase (Tabelul 7).

Tabelul 7. Statistică descriptivă şi comparaţii între grupe extreme

Instrument m A.S. N Grupul Grupul
cu scoruri cu scoruri
scăzute ridicate
PDA- scor total 50.59 16.94 703 < 34 >68
STAI-X2 38.36 8.68 211 <29 >47

Rezultate privind distrasul măsurat cu PDA

Scheme t P m A.S.
TOTAL 4.06 <.05 m1 =532.63 A.S.1=117.55
m2=106.84 A.S.2=106.84
ED 3.76 <.05 m1 =23.81 A.S.1 =9.66
m2=15.98 A.S.2=6.18
AB 3.39 <.05 m1 =43.94 A.S.1=15.19
m 2=31.26 A.S.2=12.09
MA 4.34 <.05 m1 =48.25 A.S.1 =15.87
m 2=33.58 A.S.2=10.02
SI 4.63 <.05 m1 =25.88 A.S.1 =9.80
m 2=16.79 A.S.2=5.48
DS 2.14 <.05 m1 =26.63 A.S.1 =12.52
m 2=23.68 A.S.2=8.38
SU 2.10 <.05 m1=18.63 A.S.1 =7.42
m 2=15.15 A.S.2=5.06
FA 2.14 <.05 m1 =18.00 A.S.1 =7,35
m 2=14.29 A.S.2=5.50
Dl 2.16 <.05 m1=31.31 A.S.1=10.22
m 2=25.52 A.S.2=8.95
VH 3.74 <.05 m1=31.94 A.S.1 =8.64
m 2=23.94 A.S.2=6.95
 EM 2.89 <.05 m1 =27.94 A.S.1 =10.79
m 2=20.71 A.S.2=7.84
SB 2.60 <.05 m1 =24.25 A.S.1 =7.36
m 2=19.48 A.S.2=5.98
SS 3.54 <.05 m1 =60.50 A.S.1 =13.95
m 2=45.31 A.S.2=15.12
El 3.41 <.05 m1 =23.00 A.S.1 =6.66
m 2=16.73 A.S.2=6.26
US 2.64 <.05 m1 =52.75 A.S.1 =11.99
m 2=43.35 A.S.2=12.40
ET 3.00 <.05 m1 =33.75 A.S.1 =11.27
m 2=26.15 AS.2=7.82
IS 2.63 <.05 m1 =39.06 A.S.1=12.38
m 2=31.21 A.S.2=9.50

Rezultate privind anxietatea ca trăsătură, măsurată cu STAI-X2

Scheme t P m A.S.
TOTAL 10.14 "< .05 m1=507.19 A.S.1 =93.22
m 2=296.03 A.S.2=60.08
ED 5.32 <.05 m1=21.18 A.S.1=8.49 A.S.2=3.59
m 2=12.03
AB 8.14 <.05 m1 =42.07 A.S.1=12.88
m 2=21.38 A.S.2=4.52
MA 8.34 <.05 m1 =43.36 A.S.1=10.95
m 2=23.90 A.S.2=6.05
SI 5.02 <.05 m1=21.29 A.S.1 =7.42 A.S.2=3.54
m 2=13.59
DS 7.23 <.05 m1 =30.75 A.S.1 =9.67
m 2=17.34 A.S.2=2.44
SU 6.09 <.05 m1=18.96 A.S.1=6.29
m 2=11.31 A.S.2=2.45
FA 7.86 <.05 m1=18.46 A.S.1=5.15
m 2=10.41 A.S.2=1.94
Dl 8.38 <.05 m1 =32.29 A.S.1=8.66
m 2=17.72 A.S.2=3.47
VH 9.23 <.05 m1 =29.68 A.S.1 =6.74
m 2=16.66 A.S.2=3.44
EM 5.38 <.05 m1 =25.39 A.S.1-=9.21
m 2=15.03 A.S.2=4.69
SB 8.98 <.05 m1 =24.46 A.S.1 =5.61
m 2=13.83 A.S.2=2.99
ss 4.52 <.05 m1 =52.00 A.S.1 =13.77
m 2=35.76 A.S.2=13.31
El 6.83 <.05 m1 =20.75 A.S.1=6.61
m 2=11.59 A.S.2=2.87
US 5.13 <.05 m1 =49.93 AS.1=8.46
m 2=32.93 A.S.2=6.30
ET 6.01 <.05 m1=31.54 A.S.1=8.46
m 2=19.69 A.S.2=6.30
IS 7.65 <.05 m1 =38.89 A.S.1 =9.63
m 2=22.86 A.S.2=5.76

5. Etalonare

I. Varianta scurtă (YSQ- S3)

S-au întocmit următoarele etaloane pentru subscalele YSQ-S3 (N=160).

Tabelul 8. Etaloane
ED AB MA SI FA
Scăzut 0-5 0-6 0-6 0-6 0-5
Mediu 5-7 6-8 8-11 6-8 5-8
Ridicat 7-12 8-12 11-15 8-11 8-10
Foarte ridicat 12-30 12-30 15-30 11-30 10-30
m=9,43, m=9,97, m=11,97, m=9,35, AS. m=8,73,
AS.=5,37 A.S.=5,23 A.S. =5,49 =4,57 A.S.==4,27
DS El US ET Dl
Scăzut 0-5 0-8 0-13 0-11 0-6
Mediu 5-7 8-10 13-17 11-14 6-8
Ridicat 7-30 10-14 17-20 14-19 8-11
Foarte ridicat 14-30 20-30 19-30 11-30
m=7, m=11,38, m=16,56, m=14,97, m=8,93,
A.S.=3,55 A.S.=4,73 A.S.=5,28 A.S.=5,52 A.S.=4,28
IS VH EM SB
Scăzut 0-9 0-5 0-6 0-6
Mediu 9-12 5-6 6-9 6-8
Ridicat 12-17 6-10 9-12 8-11
Foarte ridicat 17-30 10-30 12-30 11-30
m=12,76, m=8,19, m=9,76, m=9,03,
AS.=4,57 A.S.=4,58 A.S.=4,57 A.S.=4,04
SS AS Np Pu
Scăzut 0-14 0-26 0-16 0-29
Mediu 14-18 26-35 16-21 29-36
Ridicat 18-22 35-43 21-31 36-46
Foarte ridicat 22-30 43-84 31-66 46-84
m=18,14, m=36,23, m=24,76, m=37,76,
A.S.=5,32 A.S.=13,24 A.S.=11,19 A.S.=11,92

II. Varianta lungă (YSQ- L2)

Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinţă constituie etalonul sau tabelul de norme. Cotele
brute capătă semnificaţie numai dacă sunt raportate la etalon. Etalonul a fost construit pe cinci clase
normalizate. Prima clasă include 6.7% din subiecţi, cei cu cel mai scăzut nivel al schemelor cognitive
dezadaptative. A doua clasă, în sens ascendent al schemelor cognitive dezadaptative, include următorii
24.2% dintre subiecţi, a treia clasă include următorii 38.2%, a patra clasă include următorii 24.2%, iar a
cincea clasă include ultimii 6.7% dintre subiecţi, cei cu cel mai înalt nivel al schemelor cognitive
dezadaptative.
Pentru scorul total la YSQ şi scorurile la subscalele acestuia nu există diferenţe semnificative în funcţie
de sex, etaloanele fiind valabile atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi (toate p>.05).

Tabelul 9. Date descriptive pe subscale

Scor total m 403.17
A.S. 109.26
N 231
ED m 16.62
A.S. 7.35
N 241
AB m 31.25
A.S. 12.28
N 241
MA m 39.81
AS. 12.74
N 242
SI m 17.14
AS. 6.56
N 241
DS m 23.24
AS. 8.35
N 240
SU/AS m 15.04
A.S. 5.35
N 241
FA m 14.57
A.S. 5.42
N 242
Dl m 24.55
AS. 8.60
N 242
VH m 23.49
A.S. 8.20
N 242
EM m 20.74
AS. 7.73
N 241
SB m 19.60
A.S. 5.87
 N 241
SS m 46.14
AS. 13.17
N 240
El m 16.69
AS. 6.22
N 241
US m 43.00
AS. 11.73
N 238
ET m 26.81
A.S. 8.44
N 241
IS m 30.80
AS. 9.25
N 241

Tabelul 10. Etaloane

I II III IV V
Scala YSQ Nivel foarte Nivel scăzut Nivel mediu Nivel ridicat Nivel foarte
scăzut ridicat
1 YSQ-Total £257 258-340 341-446 447-596 £597
2 ED £9 10-12 13-18 19-29 £30
3 AB £19 20-23 24-36 37-52 £53
4 MA £18 19-27 28-37 38-53 £54
5 SI £10 11-13 14-19 20-30 £31
6 DS £15 16-18 19-25 26-38 £39
7 SU/SA £9 10-12 13-16 17-25 £26
8 FA £9 10-11 12-16 17-24 £25
9 Dl £15 16-18 19-28 29-40 £41
10 VH £15 16-19 20-26 27-37 £38
11 EM £11 12-16 17-23 24-35 £36
12 SB £12 13-17 18-22 23-30 £31
13 SS £27 . 28-41 42-51 52-66 £67
14 El £9 10-13 14-19 20-28 £29
15 US £27 28-37 38-49 50-59 £60
16 ET £15 16-23 24-29 30-40 £41
17 IS £19 . 20-25 26-34 35-46 £47