Iliada

Iliada este o epopee atribuită lui Homer, care pare a fi fost un aed din Ionia, din a
doua jumătate a secolului VIII î.Hr., şi care a preluat în epopeele sale, Iliada şi Odiseea,
tradiţii, fragmente şi motive din mituri vechi şi cântece populare.
Iliada este compusă din 15 337 de hexametri dactilici şi, din epoca elenistica, divizată în
24 de cânturi. Textul a fost probabil compus între 850 şi 750 I.C. (date deja menţionate
de către Herodot), deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul
mitic pe care acesta îl relatează.
Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei, în care se confruntă aheii veniţi din
Grecia cu troienii şi aliaţii acestora, fiecare tabără fiind susţinută de diverse divinităţi,
cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. După zece ani de război, soarta acestuia nu
continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustreaza figuri ca Ajax,
Hector sau Patrocle. În final, aheii înving graţie victoriei lui Ahile care îl ucide pe
conducătorul troian în luptă directă.
În cele 24 de cânturi, însumând circa 15 000 de versuri, Iliada relatează fapte de
vitejie excepţională făcute de eroi neînfricaţi, dintre care se detaşează Ahile. Acesta nu
cunoaşte teama şi preferă o moarte glorioasă unei vieţi tihnite, însă este neîndurător,
refuzând familiei duşmanului său până şi consolarea de a-i preda corpul acestuia. Îl
umanizează însă prietenia pentru Patrocle.
Ahile întruchipează virtuţile eroului războinic. Spre deosebire de el, Hector detestă
războiul şi nu luptă pentru glorie, ci pentru a-şi apăra cetatea; este iubitor de pace şi de
raţiune. Figurile celor doi eroi reies şi din cuvintele pe care şi le adresează înainte de
luptă - procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui
Ahile sunt mânioase şi jignitoare, în timp ce Hector vorbeşte calm şi măsurat. Poetul îşi
caracterizează eroii şi din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv,
de exemplu "şoimanul Ahile".
Personajele sunt prezentate în mişcare, dinamismul fiind amplificat de imagini
auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoşător al armelor unui erou,
ca în cazul lui Diomede. La prezentarea sugestivă a unei situaţii contribuie şi comparaţia,
care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri.
Alături de eroi intervin şi zeii, conferind operei un caracter miraculos. Astfel, Atena îl
apără pe Ahile de suliţa lui Hector, iar Apolo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceaţă
deasă spre a-l feri de mânia Peleianului.
Cele două epopei homerice (Iliada şi Odiseea) au fost traduse în limba română de George
Murnu.
Războiul Troiei durează de aproape zece ani. Se confruntă astfel aheii veniţi din
toată Grecia cu troienii şi aliaţii acestora. În faţa cetăţii fortificate, sute de nave de
asediatori se află întinse pe plajă şi le servesc drept tabără.
Cântul I
Agamemnon, comandantul aheilor, o ia prizonieră pe Chryseis, fiica preotului
troian al lui Apollo. Furios, zeul răspândeşte ciumă şi boli în tabăra aheilor. Ghicitorul
Calchas dezvăluie cauza bolii, iar Ahile îi cere lui Agamemnon să elibereze prizoniera.
Regele consimte, însă decide să o ia în schimb pe concubina lui Ahile, Briseis. Mâniat,
acesta hotărăşte să se retragă din luptă, nemaioferindu-le aheilor ajutorul mirmidonilor
săi. Totodată el îi cere mamei sale, Thetis, să obţină de la Zeus promisiunea unei victorii
a troienilor.
Cântul II
Înşelat în somn de un vis trimis de către Zeus, Agamemnon se trezeşte sigur de
victoria trupelor sale. Povesteşte acest vis aliaţilor săi, apoi, pentru a îi încerca, se preface
a dori să părăsească sediul Troiei. Războinicii se pregătesc de retragere, însa Ulise, rege
al Itacăi, reuşeşste să îi împiedice să plece. Cele două armate sunt gata de luptă: aheii,
veniţi cu un număr mare de vase din întreaga Grecie vor face faţă căpeteniilor troieni şi
aliaţilor acestora, dardanieni, pelasgieni, lycieni şi traci.
Cântul III
Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de teamă la vederea lui Menelau,
căruia îi furase soţia, pe Elena, declanşând astfel conflictul. Ca urmare a reproşurilor dure
ale fratelui său, viteazul Hector, Paris le propune aheilor să se înfrunte el însuşi cu
Menelau. Duelul are loc, Menelau, luptător experimentat, căpătând cu uşurinţă avantaj în
faţa fragilului şi tânărlui Paris. Însă acesta este salvat de la moartea sigură ce îl ameninţa
prin intervenţia divină a Afroditei, care îl scoate din luptă şi îl trimite în Troia.
Cântul IV
În Olimp, Zeus doreşte să fie recunoscută victoria lui Menelau, pentru a redobândi
pacea şi a salva astfel oraşul. Însă Hera, care doreşte cu ardoare victoria aheilor, îi cere
Atenei să îi împingă pe troieni să nu-şi respecte jurămintele de pace. Atena îl convinge
atunci pe Pandare să tragă în Menelau cu o săgeată, pentru a distruge armistiţiul, ceea ce
de altfel se şi întâmplă. Revizuindu-şi trupele, Agamemnon îi îndeamnă la luptă pe cei
mai mari comandanţi ai săi — Idomeneus, cei doi Ajax (Ajax fiul lui Telamon şi Ajax
fiul lui Oïlée), Nestor, Ulise şi Diomede — şi luptele reîncep.
Cântul V
În furia bătăliei, aheii masacrează un număr mare de troieni. În mod particular se
evidenţiază Diomede, susţinut de către Atena, care îl ucide, între altele, pe Pandare şi care
îl răneşte pe Eneas şi pe mama acestuia, zeiţa Afrodita, venită să îl salveze. Zeii se
implică în luptă: Apollo îl salvează pe Eneas şi îl trimite pe fratele său să se angajeze în
luptă alături de troieni. Hector, înflăcărat de cuvintele lui Sarpedon, îşi duce trupele în
luptă. Îngrijorate de această întorsătură de situaţie, Hera şi Atena se înarmează şi îşi oferă
ajutorul aheilor apăraţi de către Ares, care este la rândul lui rănit de Diomede. Într-un
sfârşit, zeii şi zeiţele urcă în Olimp pentru a judeca acest conflict în faţa lui Zeus.
Cântul VI
Hector se intoarce în Troia şi îi cere mamei sale, Hecuba, să aducă jertfe zeiţei
Atena, rugând-o să-l îmblânzească pe Diomedes. Hector porneşte spre palatul fratelui
său, Paris.
Hector îl ceartă pe acesta că stă acasă în timp ce au loc asemenea lupte, iar acesta
îi răspunde că atunci se pregătea de luptă. Apoi Hector pleaca la casa lui unde
Andromaca, soţia sa, şi fiul său Astyanax îl roagă plângând să nu mai plece la luptă
fiindcă se tem de pierirea sa. Însă Hector nu ascultă de rugile acestora şi, înainte de a
pleca la luptă, îi roagă pe zei să aibă grijă de soţia şi fiul său. La porţile cetăţii Hector îl
întâlneşte pe Paris care era gata de luptă.
Cântul VII
Atena şi Apollo hotărăsc să pună capăt măcelului. Profetul Helenus află de
sfătuirea zeilor şi îl sfătuieşte pe Hector ce să facă. Hector îi provoacă astfel pe
conducătorii greci la duel. Ca urmare a tragerii la sorţi, urmează ca Ajax, fiul lui
Telamon, să îl înfrunte. La căderea nopţii, niciunul dintre ei nu este declarat învingător,
deşi Hector este rănit. Se decide o pauză temporară. Se profită de aceasta pentru
îngroparea numeroşilor morţi de pe câmpul de luptă.
Cântul VIII
Ziua următoare grecii si troienii incep din nou lupta . Zeus foloseste cântarul
norocului pentru a vedea pe cine va ajuta . Se pare că norocul era de partea troienilor . În
timpul luptei grecii fug deoarece sunt ameninţaţi cu un fulger iar troienii vin după ei
ajungând la zidul care proteja corăbiile . Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc
pentru ziua următoare .
Cântul IX
După luptă grecii se străng la un sfat în cortul lui Agamemnon . Acolo
Agamemnon îşi dă seama că doar un lucru îl poate face învingător : Ahile . Nestor , Ajax
si Ulise hotărăsc să plece la cortul ui Ahile . Ajunşi acolo cei trei beau impreună cu Ahile
deşi nu se termină cu bine deoarece Ahile refuză să se întoarcă .
Cântul X
În acea noapte grecii hotărăsc sa spioneze tabăra troiană oamenii aleşi pentru
această misiune fiind Ulise şi Diomede . Acolo află că duşmanii au chemat aliaţi . Cei doi
omoară cateva persoane si fug cu doi cai .
Cântul XI
Zorile se iviră iar bătălia incepuse din nou . Ca in cele din ziua precedentă troienii
domină lupta şi chiar îl rănesc pe Agamemnon . Văzand ca grecii sunt în pericol Ahile îl
trimite pe Patrocle la cortul lui Nestor . Acolo Nestor îi spune că dacă nu vine Ahile la
luptă să vina el (Patrocle) îmbrăcat în armura stăpânului său . După conversaţie Patrocle
se întoarce în fugă la cortul lui Ahile .
Cântul XII
În timpul bătăliei Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii se vor duce la
corăbiile grecilor vor fi omorâţi fără milă . Deşi vede semnul Hector continuă să înainteze
Încetul cu încetul zidul era cucerit de troieni şi se pare că grecii aveau nvoie de un
miracol ca să fie salvaţi .
Cântul XIII
Zeus care urmărea bătălia pleacă dar nici nu se apucă bine că apare Poseidon care
îi ajută pe greci în luptă . Hector merge cu armata spre corăbii deşi grecii îi primesc cu
urlete sălbatice .
Cântul XIV
Ştiind ca Zeus se poate întoarce pe câmpul de luptă , Hera îl roagă pe Somn ,
fratele Morţii să îl adoarmă pe Zeus . Somnul acceptă deoarce Hera îi spune că îl va
căsători cu una dintre Graţii . În acest fel Poseidon îi ajută pe greci . În timpul luptei Ajax
îl loveşte pe Hector cu un bolovan în cap , făcândul sa-şi piarda cunoştinţa . Astfel grecii
prind curaj . Troienii se retrag şi pierd tot teritoriul câştigat .
Cântul XV
Iată că în cele din urmă Zeus se trezeşte şi mânios se duce la Hera .Ca să nu se
mai aştepte la alte inşselătorii Zeus dezvăluie ceea ce vrea să facă : acesta vrea ca troienii
să caştige lupta pentru a le arăta grecilor că fără Ahile aceştia nu pot câştiga lupta ; atunci
se va întoarce Ahile şi el (Zeus) va hotărî ca Troia să fie cucerită . Aşa dar Poseidon se
întoarce la aflarea veştilor . Hector îşi revine , iar troienii se întorc la luptă . Cu atât de
mult curaj au luptat că în sfarşit au ajuns în faţa corăbiilor .
Cântul XVI
În timp ce grecii se luptau cu troienii , Patrocle îi spune hotărât lui Ahile că se va
duce la luptă . Patrocle se îmbracă cu armura prietenului său pentru a-i speria pe troieni şi
pentru a-i readuce onoarea lui Ahile . Astfel pleacă spre câmpul de luptă .
Cântul XVII
Acolo Patrocle îi alungă pe troieni deşi este lovit de o lance . Hector , văzându-l ,
îl străpunge cu o lance în burtă . Aşa şi-a găsit Patrocle sfârşitul . Grecii se luptau pentru
trupul lui Patrocle , în timp ce un soldat grec mergea spre cortul lui Ahile pentru a-i da
veştile .
Cântul XVIII
Ahile primeşte veştile şi poarta o discuţie cu mama sa Thetys . Acesta o roagă pe
mama sa să-i ceară lui Hefaistos o nouă armură mult mai frumoasă şi mai puternică decât
cea purtată de Patrocle . Tot mama sa îi spune să se ducă pe câmpul de luptă şi să ia
trupul prietenului său fără arme . Astfel Ahile se duce la luptă şi îi face pe troieni să fugă
prin urletele acestuia . Aşa Ahile ia trupul şi îi promite promite lui Patrocle că îl va ucide
pe Hector .
Cântul XIX
Ahile primeşte armura şi hotărăşte sa se împace cu Agamemnon . Grecii pleaca
împreună cu Ahile la luptă . Eroul scoate un strigăt şi în faţa tuturor grecilor acesta se
îndreaptă spre zidurile de necucerit ale Troiei .
Cântul XX
"Acum se hotărăşte soarta razboiului" zise Zeus . Acesta le-a dat permisiunea
zeilor de a interveni în luptă . Atena , Poseidon , Hefaistos şi Hera de partea grecilor , iar
Afrodita , Ares , Apollo şi Artemis de partea troenilor . Revenim la lupta muritorilor .
Ahile ajunge să se lupte cu Aeneas , dar Poseidon ştiind că Ahile îl va omorî , îl retrage
pe Aeneas din luptă pentru că pe acest erou îl aştepta o soartă măreaţă . Apare Hector , iar
aşa începe un nou duel . Hector era aproape de al omorî pe Ahile dacă nu ar fi intervenit
Atena . Ahile încearcă să atace , deşi la rândul lui , Hector este salvat de Apollo .
Cântul XXI
Ahile ucidea toţi troienii ce-i apăreau în cale . Acesta îi fugăreşte furios pe
duşmani chiar şi prin apele râului . Văzând ce mizerie a cauzat în ape , râul umflă apele
care erau aproape să-l omoare pe Ahile . Şi chiar aşa s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi
intervenit Hefaistos . În timpul luptei , între zei are loc o înfruntare . Printre zeii din
Olimp nu se afla Apollo . Acesta intrase în Troia . Priam le ordonă troienilor să deschidă
porţile pentru ca soldaţii să intre in cetate . Apollo ia înfăţişarea unui troian pentru a-i
distrage atenţia lui Ahile (pentru ca el să nu intre în cetate) . Planul a funcţionat , iar
troienii au intrat in cetate .
Cântul XXII
Se pare că ceva neaşteptat s-a întâmplat . Un singur troian a rămas afară ; acela
era Hector . Troienii îl imploră să intre şi el . Evident , aşa Troia putea fi cucerită dacă
Hector ar fi murit . Acesta refuză , iar pe câmpie se aşterne o tăcere deplină . Ahile era
faţă în faţă cu Hector . Văzând cum duşmanul de moarte înaintează , pe troian îl lasă
curajul . Ahile era înconjurat de o lumină divină ; asta era cauza fricii . Hector o ia la fugă
înconjurând de trei ori zidurile cetăţii . Zeus foloseşte iar un cântar pentru a vedea cine va
supravieţui . Se pare că lui Hector i-a venit rândul să moară . Atunci , Atena luă
înfăţişarea fiului lui Priam , Deifobos . Hector ia lancea şi o aruncă in duşman . Nu
reuşeşte . Îi cere lancea fratelui , deşi lângă el nu se afla nimeni . Era o capcană . Atunci
Ahile luă din nou lancea şi îl nimeri pe Hector în gât . Ahile leagă trupul de car şi pleacă .
Cântul XXIII
Ahile organizează concursuri cu premii din propria pradă de război în cinstea lui
Patrocle
Cântul XXIV ( ultimul cânt )
Trecuseră câteva zile de la moartea lui Hector , iar Priam se duce la cortul lui
Ahile pentru a cere trupul fiului său . Ahile acceptă rugămintea . Timp de douăsprezece
zile grecii n-au mai luptat pentru că troienii au adus onoruri viteazului lor luptător . Dupa
cele douăsprezece zile Ulise pune la cale un şiretlic . Grecii se prefac că pleacă şi lasă pe
ţărm un cal de lemn în care se află cei mai puternici luptători . Troienii crezând că e un
dar de la zei îl aduc în cetate . Grecii au ieşit şi au deschis porţile . Atunci ei au năvălit şi
au cucerit Troia , dar l-au pierdut pe marele Ahile .