2.Descrieți starea de sănătate a societății contemporane.

SĂNĂTATEA reprezintă cel mai frumos și cel mai de preț dar ,pe care ni-l poate oferi natura.
Asupra ei trebuie să ne îndreptăm atenția în fiecare etapă a vieții.Cît timp beneficiem de o stare
de sanatate bună, putem face față în condiții optime diverselor solicitări din mediul ambiant.
Sănătatea este acea stare de complet bine fizic, mintal și social și nu constă numai în absența
bolii și a infirmității.”Sănătatea, înseamnă deci mult mai mult decât absența bolii, a anormalității
fizice și are un sens mult mai larg, multidimensional, pe mai multe planuri: fizic, psihic și social.
Este vorba deci despre un concept superior, cu un larg orizont, care nu poate fi separat de mediul
social, de condițiile social-economice în care oamenii traiesc și muncesc. Numai societatea în
care totul este consacrat bunăstarii omului poate conferi condițiile optime pentru apărarea și
promovarea sănătății.Pe plan biologic, sănătatea are la bază un echilibru al tuturor funcțiilor
organismului. Acest minunat echilibru este permanent întreținut și controlat printr-un mecanism
complex în care intră numeroși factori: chimici, fizici, psihici, sociali.Problema sănătății a
preocupat societatea încă din cele mai vechi timpuri ,dar din păcate rămîne și astăzi
nesoluționată.Despre aceasta ne dovedește faptul că societatea modernă este grav afectată de
diferite boli și în viitorul este asigurat cu o morbiditate alarmantă.
Conform statisticii morbidității mondiale actule s-au stabilit următoarele date :
-La 1000 de personae revin 770 cu maladii invasive;- La vîrsta de 40 ani practice fiecare locuitor
al planetei suferă de 3-4 boli;-Mai mult de 40% suferă de boli alergice;-Peste 26% au
hipertensiune ;-Fiecare al 3 locuitor al planetei suferă de infecții respiratorii;-Conform datelor
OMS cancerul ictusul cerebral și deabetul sunt cele mai frecvente cauze de deces;-Annual se
îmbolnăvesc de ascarioză circa un miliard de cazuri .De malaria se îmbolnăvesc 500 milioane de
oameni .Letalitatea copiilor fiind de 1 milion .-Prevalența globală a bolilor psihice este de peste
200 de cazuri la 1000 de persoane.În R.M peste 80% dintre copii de vârsta școlară au dereglări
funcționale ale sistemului respirator .Iar 90% se află în stare de stress cronic ,care provoacă
dereglarea psihică și funcțională.
Nu mai puțin alarmant este și pronosticul morbidității populației în viitor.Conform datelor
OMS
1)În anul 2008 din cauza bolilor cardio-vasculare au decedat 17,3 milioane de oameni ,dar către
2030 acest indice va constitui 2,5 milioane.2)Boli oncologice 2019-2020,14 milioane ,dar în
2025 ,19 milioane de oameni.3)Cu diabet-saharat în anul 2000-150 mil.de personae ,2010-300
mil,2025-600mil.4)Dacă în present fiecare a 4-5 persoană suferă de tulburări psihice ,atunci în
2025 depresia se va plasa pe primul loc în structura morbidității și va deveni maladia nr 1.
După cum observăm starea sănătății contemporane este foarte gravă.
Motivele sunt următoarele :
1) opinie creată în societate despre faptul că problema sănătății se va soluționa de la sine ,prin
tratarea bolilor existente este greșită .2) Lipsa unui concept unanim, acceptat referitor la
fenomenul sănătății, la complexitatea și studiul insuficient al acestui fenomen .3) Proprietatea
nozalogică a vectorului a medicinei contemporane ,,tratăm bolile dar nu asanăm
societatea.,,4)Focusarea finanțelor pentru tratamentul bolilor în cazul strategiei contemporane de
finanțare a sistemului de Sănătate Publică. 5) Modul de viață simpatico-tonic( când predomină
tonusul semnului nervos simpatico) 6)Creșterea rapidă a numărului factorilor stresogeni și
schimbările bruște a mediului ambiant .7)Acumularea mutațiilor dăunătoare din cauza diminuării
legii selecției naturale în societatea umană. 8 )Dar probabil cea mai importantă cauză constă în
faptul că omul încă nu a conștientizat că în pofida modificărilor simultane care au loc în
jur.Omul nu ar fi trebuit să își lase formarea sănătății sale la voia întâmplării, dar trebuie să o
formeze direcționat ,astfel încât organismul să fie capabil să reziste și să se adapteze la condițiile
noi de viață .Toate aceste motive au determinat conturarea și apariția unui unei discipline
biomedicale care se numește senologia.
2 Clasificați factorii care au influențat sănătatea omului.
Sanatatea este rezultatul acțiunii dintre om și mediu, interacțiunea factorilor de mediu care pot
duce la o adaptare dintre om și mediul înconjurator. Influența factorilor de mediu asupra
organismului uman este diversă,depinde de gradul de nocivitate și de durata de acțiune.
Factorii care influențează sănătatea omului se clasifică în două categorii: a )Factorii de
origine naturală;b)Factorii de origine social-economică.Categoria factorilor de origine naturală
cuprinde: a) factorii chimici; b) factorii fizici ;c)factorii biologici;d)factorii psihogeni.
Factorii chimici sunt :
1)Elementele chimice;2)Compuși chimici ai aerului,apei,alimentelor ;3)Combinațiile acestora.
Cunoaștem că multe elemente chimice precum și compușii acestora sunt necesari pentru
activitatea normală a organismului, însă uneori tot ele pot fi cauza unor patologii de exemplu
:carența de iod cauzează dereglarea glandei tiroide și apariția gușei endemice ; insuficiența de O2
în aer provoacă hipoxia ;prezența de CO2,Cl2 provoacă intoxicație .
Factorii fizici sunt:
a)Temperatura și mișcarea aerului; b)Presiunea atmosferică;c)Radiația solară;d)Zgomotul;e)
Vibrațiile;f) Radiația ionizantă.
Temperatura aerului, presiunea atmosferică și radiația solară sunt factori care reprezintă o
necesitate vitală pentru organism însă în unele cazuri acești factori pot provoca organismului o
acțiunea nocivă a astfel temperatura înaltă a aerului poate provoca o supraîncălzire a
organismului care se manifestă prin șoc termic. Zgomotul excesiv poate leza funcția aparatului
auditiv și provoacă surditatea.
Categoria factorilor biologici include organismele patogene: 1) Paraziții de origine zoo
(protozoare helminți etc.) 2)Paraziți de origine Fito( bacterii, viruși ,fungi). Ca rezultat al acțiunii
negative a acestor factori apar bolile infecțioase, bolile parazitare, intoxicații.
Factorii psihosociali includ relațiile și satisfacția de la locul de muncă, apartenența la o
comunitate, calitatea relațiilor, stresul, suportul psihologic, relațiile cu cei din jur, managementul
timpului etc.
Factorii de risc se clasifică în două categorii : 1)Factori cu acțiune sanogenă2Factori cu acțiune
patogenă.Factorii sanogeni manifestă o acțiune favorabilă asupra sănătății și contribuie la
menținerea și întărirea acesteia.Factorii ne sanogeni au acțiune nefavorabilă asupra sănătății și
după origine se împart în:a) Factori de risc extern; b)Factori de risc intern .
Factorii externi de risc sunt: a) Modul de viață;b )Asistența medicală;c)Mediul ambiant
nefavorabil Modul de viață cota participării la formarea și menținerii sănătății este de 50% și
cuprinde:1) fumatul;2)alimentație 3)condiții nocive de muncă de instruire;4) alcoolul;5)situații
de stres;6 )adinamia /sedentarismul;7)condițiile habituale nesatisfăcătoare;8)folosirea
drogurilor;9) abuzul de medicamente;10) căsnicii nefericite; 11)nivelul inferior de studii/ de
cultură;12) nivelul înalt de urbanizare;13)elingvența juvenilă.
Factorii de risc legați de asistența medicală cota de participare este de 10%.1) Incompetența
Neprofesională; 2) Asistența medicală cardivă;3)Eficacitatea scăzută de profilaxie.
Mediul ambiant nefavorabil are cota de participare 20% și include: 1)condițiile climatice
nefavorabile;2)poluarea aerului apei solului cu substanțe nocive;3)schimbările bruște de în
atmosferă; 4)radiații solare;5)câmpurile magnetice.
Factorii interni de risc se mai numesc factori biologici de risc cota de participare 20% .Aici
avem a)Predispunerea ereditară la îmbolnăvire;b)Predispunerea personală la îmbătrânire
.Cunoașterea și determinarea factorilor de risc constituie cea mai valoroasă contribuție pentru
menținerea și promovarea sănătății . Ar trebui sa accordăm mai multă atenție felului cum trăim și
ne hrănim, cu toate ca în zilele noastre este din ce în ce mai greu să îți păstrezi sănătatea intactă
din toate punctele de vedere.
4.Difiniți noțiunea de ,,sănătate,,sănătate individual,,sănătate publică,,.

 Sănătatea este stare bună a unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face
în mod normal și regulat.
 Conform OMS, noțiunea de sănătate individuală e definită ca fiind „Starea de bine
completă din punct de vedere fizic, mintal și social, și nu doar în absența bolii sau
infirmității". Putem spune că sănătatea este o stare a organismului în care toate organele
și sistemele funcționează ca un tot întreg, în mod normal și regulat.
 Sănătatea publică (după OMS) este „știința care studiază problemele de sănătate ale
unei populații, starea de sănătate a colectivității, serviciile de igiena mediului, serviciile
generale sanitare şi administrarea serviciilor de îngrijiri. Este strâns legată de conceptele
medicinei preventive, medicinei sociale, abordând în egală măsură sănătatea comunitară,
sănătatea publică veterinară".
5.Descrieți legătura corelațională dintre sănătatea individual,familie,locuință
și categoria factorială.
Conform OMS, noțiunea de sănătate individuală e definită ca fiind „Starea de bine completă din
punct de vedere fizic, mintal și social, și nu doar în absența bolii sau infirmității". Putem spune
că sănătatea este o stare a organismului în care toate organele și sistemele funcționează ca un tot
întreg, în mod normal și regulat.Omul este sănătos și înplinit emoțional atunci cînd are o familie .
Scopul unei familii este de a asigura membrilor sãi satisfacerea nevoilor, prin acțiunea conjugatã
a tuturor membrilor pe perioada întregii vieți și acest lucru asigurã supraviețuirea familiei.
Cercetãri psihologice, psihiatrice și studii populaționale au dovedit cã evenimentele majore
negative, ce pot duce la distrugerea familiei (moarte, divort) prin efectele stresante, duc la
afectarea stãrii de sãnãtate a celorlalti membrii ai familiei.
A fost de asemenea scos în evidentã faptul cã în anumite familii în care apar mai frecvent diferite
boli, existã probleme grave ca: violența dintre soți, abuzuri asupra copiilor, separãri între soți în
acelați habitat.Chiar afectiunile infectioase sunt mai periculoase la familiile cu probleme grave,
prin scãderea imunitãtii membrilor sãi.Relatiile benefice pe care se întemeiazã familiile sunt
bazate pe afecțiune, ambianțã armonioasã, loialitate, dragoste și grijã, iar familia clãditã pe
aceste relații este o familie functionalã. Sãnãtatea familiei depinde de sãnãtatea fiecãrui membru
al sãu, dar si de interactiunea dintre membrii familiei și interactiunea familiei cu alte sisteme
sociale. Însã este foarte greu de apreciat o «stare de complet bine», cãci odatã cu evolutia
societãtii, bunãstarea caracterizeazã societatea modernã, iar pretentiile în legãturã cu calitatea
vieții au crescut, ele deci depind de fiecare membru al familiei, de pretențiile familiei și nu în
ultimul rând de comunitate și societatea în care se gãseste familia.
Locuința este încăperea care, protejează omul de factorii nefavorabili ai mediului ambiant,
asigură posibilitatea unei odihne confortabile, restabilirea puterilor, practicarea activităților
sociale și culturale, educația copiilor. Deci, locuința prezintă una din condițiile principale de
existență a omului și a omenirii, de păstrare a sănătății și a capacității de muncă a acestuia.
Ambianța din locuință are un rol important, reprezentând unul dintre factorii principali pentru
sănătatea şi confortul populației. Condițiile de trai din locuințe sunt responsabile de apariția și
dezvoltarea diferitor maladii sau stări de disconfort, dependente de ambianța termică
nefavorabilă, vicierea și poluarea aerului, carențele în iluminatul natural și artificial, prezența
zgomotului, insalubritatea.. În locuințele întunecoase, cu o insuficiență de iluminat natural, în
special de raze ultraviolete, la copii se dezvoltă rahitismul. În locuințele reci și umede locatarii
suferă de maladii respiratorii acute şi cronice, angină, bronşite, reumatism etc. Dacă locuința este
curată și persoana se simte cofortabil atunci,stănătatea și pofta de viață este una deosebit de
bună.Prin evoluția societății însă, individul este mai dependent de factorii sociali. Acțiunea
factorilor de mediu este uneori directă (acțiune termică, mecanică, toxică), alteori indirectă: de
exemplu, factorii chimici şi hidrici care modifică clima asupra individului. Sistemul individual
este numai parțial desprins de sistemele superioare, depinzând, într-o măsură mai mare sau mai
mică de celelalte sisteme.
33.Difiniți noțiunea și tipurile comportamentale de somn.Specificați
modificările funcționale.
Somnul este o stare fiziologică temporară, reversibilă imediat, se caracterizează prin
suprimarea vigilenței și încetinirea metabolismului. 
Se cunosc două tipuri comportamentale de somn: somnul lent (faza clasică a somnului) și
somnul paradoxal.
Somnul lent (somnul unde lente) este caracterizat cu electroencefalografic prin unde lente de
mare voltaj și sincrone cu frecvența 12-14 cicli pe secundă (c/sec). În această fază a somnului se
produc o serie de modificări funcționale: diminuarea frecvenței mișcărilor respiratorii cu
scăderea ventilației pulmonare, bradicardie, scăderea ușoară a presiunii arteriale prin scăderea
volumului sanguin și vasodilatație periferică, creșterea uşoară a debitului sanguin cerebral,
modificări minime în concentrația principalilor constituienți sanguini, creșterea eozinofilelor
sanguine și a STH-lui, scăderea fluxului sanguin renal, uşoară hipotermie, menținerea reflexelor
spinale, reducerea tonusului muşchilor scheletici etc.
În afara modificării conștiinței, în faza de somn lent se produc și importante modificări în
activitatea SNC: creșterea pragului multor reflexe, posibilitatea apariției reflexelor patologice,
diminuarea uşoară a reflexelor osteo-tendinoase, contracția tonică a sfincterelor vezicii urinare și
anal.
Somnul paradoxal alternează cu perioadele de somn lent. Denumirea respectivă se datorează
faptului, că în această perioadă subiectul este foarte agitat, cu mişcări oculare și cu modificări
fiziologice diferite de cele din faza de somn lent şi care în ansamblu sugerează un somn
superficial, deși în realitate profunzimea somnului este mai mare.
Episoadele de somn rapid apar la om la fiecare 80-120 min, sunt regulate și durează 5-30 min,
fiind ceva mai scurte în prima parte a nopții, cu tendință de mărire spre dimineață. Maturizarea
mai precoce a structurilor cerebrale arhaice de care depinde somnul paradoxal (trunchiul
cerebral, nucleii cenuşii centrali, hipotalamusul, hipocampul și sistemul limbic) explică de ce la
sugar faza paradoxală a somnului este predominantă, în timp ce la adulți și bătrâni durata ei
scade.
Somnul paradoxal este caracterizat electroencefalografic prin unde frecvente, (2-6 c/sec) cu
voltaj redus și ocazional cu ritm alfa. Este caracteristică şi apariția unor salve de unde
monofazice cu frecvența 2-3 c/sec (,în dinți de ferăstrău"), adesea de amplitudine foarte mare, în
special în regiunile frontale, care precedă salvele sau mişcările rapide oculare. Se susține că
somnul paradoxal se produce printr-o stimulare intrinsecă, periodică a sistemului activator
ascendent, suprapus peste mecanismele naturale de somn, suficientă pentru a determina visele,
însă insuficientă pentru trezirea persoanei. Somnul paradoxal poate fi desemnat și ca o expresie a
unei funcții periodice de stocare a informației la nivel molecular. Incidența relativ crescută a
somnului paradoxal în perioada neonatală, când procesele „plastice" ale memoriei sunt cele mai
active, justifică ipoteza intervenției acestui tip de somn în procesele de memorie.
Se consideră că în faza paradoxală decurg procese esențiale de consolidare a memoriei. Anume
în această fază se produce şi prelucrarea programei de comportament, ce-şi are realizare ulterior
în vise. Visele atestă, că somnul nu este o stare total lipsită de conștiință ca narcoza sau comă. În
timpul viselor se aduce în lumina conștiinței experiența anterioară .
 Cele două modalități de somn, deși diferite comportamental, sunt intim legate între ele, în
sensul că somnul lent ar acționa ca un mecanism primar de inducere a somnului paradoxal sau ca
o precondiție a acestuia.

29.Descrieți factorii de apărare a organismului uman contra frigului și

căldurii.

Temperatura centrală a organismului se menține în limite constante chiar dacă temperatura

mediului ambiant se schimbă.
Reglarea temperaturii utilizeaza sisteme feedback care includ:
- Receptori
1.TermoreceptoriCentrali sunt localizați in aria preoptica a hipotalamusului
anterior.Reprezentati printr-un numar mare de neuroni sensibili la senzatia de cald si un
numar de 3 ori mai mic de neuroni sensibili la senzatia de rece.
2.Termoreceptori Periferici:
a.Elemente termosensibile, terminații nervoase libere distribuite pe toata suprafața pielii
existînd de aproximativ 10 ori mai mulți receptori pentru rece decat pentru cald, ceea ce
arata importanța detecției periferice pentru rece comparativ cu cea pentru cald.
b.Elemente termosensibile in tesuturi profunde (coloana vertebrala,viscere abdominale,
în apropierea venelor mari din abdomenul superior si torace). Sunt expuse modificarilor
temperaturii centrale,avînd un rol important in prevenția hipotermiei.
- Cai aferente ce poarta informatia senzoriala spre centrii nervoși.Fibre mielinice subțiri
(1,5-3 microni ) sau chiar amielinice C care merg pe calea nervilor trigemeni și periferici
senzitivi apoi prin fasciculele spinotalamice laterale până la talamus, cu derivație in
hipotalamus unde sunt integrate și declanseaza mecanisme de termoreglare
- Centrii nervoși care primesc informatia de la nivel receptor, o analizeaza o integreaza si
transmit comanda spre efectori controlînd fie transferul de caldură între organism și
mediu fie rata producerii acesteia
- Cai eferente
• sistemul nervos vegetativ
• Sistemul nervos somatic
• Sistemul endocrin (hipofiza anterioara, tiroida, etc.)
- Efectori .
Principalii efectori termici:
• Circulația cutanată
-Vasodilatatia poate creste fluxul sanguin cutanat cu mai mult de 10 ori peste nivelul de
repaus.
-Vasoconstrictia cutanată mediata pe cale simpatică reduce intr-o masură mai puțin
semnificativă fluxul sanguin cutanat, la jumatate fața de nivelul de repaus
-Sistemul nervos autonom controleaza in cea mai mare masură fluxul sanguin cutanat.
• Glandele sudoripare secretînd sudoarea la nivelul suprafeței pielii cresc gradientul
presional al vaporilor de apa favorizînd intensificarea evaporarii.
• Muschii scheletici prin contractii involuntare ritmice (frisonul) poate determina
intensificarea producerii de caldura .
44.Categorisiți situațiile stresante și agenții stresanți care depășesc rezistența
organismului.

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte,
sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanta pentru
persoana respectiva (Baban, 1998).
Situații stresante. Situația poate deveni stresantă numai în anumite condiții: 1)Când solicitările
sunt numeroase ,de aceea are loc prelucrarea inadecvată a informației; 2)Situația se percepe ca
fiind potențial periculoasă și prin urmare apare sentimentul de amenințare;3)Situații de
impediment ,provoacă apariția frustrării ;4) Situația de izolare sau situația de presiune ,a unui
grup sau a unei persoane provoacă apariția sentimentului de eșec sau chiar de dezaprobare însă
nu orice situație dificilă atrage după sine un mecanism funcțional al stresului .Doar factorii
condiționali care depășesc în timp și intensitate rezistența individului generează stresul.
Agenții stresanți pot fi: a) Oamenii. Conflicte cu ființe apropiate colegi ,șefi etc., cu care
individul intră în contact; b) Locul de muncă, școala, universitatea care declanșează conflicte
interne, impulsuri ,stress; c)Condițiile de mediu -agenții fizice ,zgomot, temperatură ,vibrații,
precum și stimuli psihologici - exemplu doliu,divorțul ,șomajul.
Agenții stresanți nu sunt aceeași pentru toți oamenii deoarece unul și același agent stresant
reprezintă pentru unii surse de stres în timp ce pentru alții nu .Problema este legată de
performanțele fizice și psihice individuale care depind de numeroși alți factori (hormonali
,emoționali, ambientali).
45.Estimați stresul după natură și frecvența manifestării a agenților stresanți.
Stresul după natura agenților stresanți deosebim:
1) Stresul psihic este determinat de activitatea combinat[ a mai multor tipuri de agenți
stresanți
2) Stresul profesionaleste determinat de acțiunea concomitentă a stresanților
fizici(zgomot ,vibrații,luminozitatea etc) și a stresanților chimici(sub.chimice
volatile,sub.chimice iritante)
3) Stresul preoperator și postoperator
4) Stres de subsolicitare este determinat de modificările caracterului anumitor activități
profesionale ,obligatoriu de a efectua anumite sarcini repetitive ,cărora subiectul nu le
găsește nici o justificare.
5) Stresul de suprasolicitare este caracteristic persoanelor cu program de lucru prelungit
6) Stresul organizatoric conține reacții organizatorice de diferite intensități care pot ajunge
la boli organice hipertensiunea arterial,infactul miocardic
7) Stres funcțional care se caracterizează prin manifestări funcționale la care nu se poate
evidenția un substrat organic(encefalic,migrena,tulburări digestive)
În funcție de frecvența manifestării agenților stresanți, se poate vorbi despre:
 stres acut(acestea apar episodic şi încetează odată cu dispariția agentului stresant);
 stres cronic( este un stres persistent, unde agentul stresant se menține o perioadă
îndelungată, afectând starea de echilibru a organismului);
 stres ciclic(provocat de apariția agentului stresant cu o anumită regulitate).
53.Estimați importanța alimentației corecte pentru sănătate.
Alimentatia este procesul prin care organismul primeste substantele nutritive necesare
desfasurarii activitatilor fiziologice si isi asigura substratul energetic, enzimatic, hormonal
necesar îndeplinirii
funcțiilor principale : relatie, nutritie si reproducere.Alimentatia este o componentă a stilului de
viata alaturi de activitatea fizică, sanatatea mentală și somnul.Hrana pe care o consumam contine
nutrienti care ajung la noi sub forma de proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale. Acesti
nutrienti reprezinta materia de baza pentru functionarea zilnica a organismului nostru. Nutrientii
sunt vitali pentru sanatate, fiind implicati in toate procesele organismului, de la combaterea
infectiilor, pana la regenerarea tesuturilor si influentarea sistemului nervos si a gandirii. Desi au
diverse functii specifice, nutrientii au ca functie comuna sa ne faca sa functionam la parametri
normali.Este necesar repartizarea corectă a nutrienților pe parcursul zilei:1)Pentru micul dejun-
20% din alimentația zilnică;2)La prânz -45%;3)Gustarea-10%;Cina-25%.
Care este rolul alimentatiei ?
Prin alimentatie ne asiguram substantele nutritive - proteine, glucide, lipide, minerale si
vitamine. Acestea indeplinesc multiple roluri :
 plastic, intrand in structura membranelor celulare (proteinele si lipidele)
 functional, prin participare la sinteza enzimelor, hormonilor, acizilor nucleici
 energetic
 antioxidant (vitaminele)
De asemenea, substantele nutritive :
 cresc rezistenta la infectii (vitaminele)
 participa la transmiterea impulsurilor nervoase si functia sistemului nervos (vitaminele
B1,B6)
 mentin in stare de functionare sistemul osos (calciu, fosfor, vitamina D)
 participa la mentinerea vederii
 previn aparitia cariilor.
Alimentatia este o necesitate, dar si o placere. Efectul de placut sau neplacut al alimentelor poate
actiona ca stimul pentru ingestia sau evitarea consumului de alimente. Este bine sa avem o
alimentatie cat mai variată care sa asigure necesarul caloric, dar in egala masura sa respecte
proportiile dintre principiile alimentare si sa asigure necesarul de vitamine si minerale. Exista
alimente pe care ar trebui sa le consumam zilnic : cereale integrale (paine, orez, paste), legume si
fructe, lapte, iaurt, branza. Carnea alba, pestele, oul este bine sa fie consumate de cateva ori pe
saptamana, iar carnea rosie, dulciurile de cateva ori pe luna. Este bine sa evitam consumul in
exces de dulciuri de tip ciocolata, creme, alimente hipercalorice de tip fast food, snacks-uri.
Se recomanda evitarea consumului de bauturi indulcite cu zahar. Se recomandă mestecatul (40
ori) și consumatul hranei în condiții plăcute.Pauza după masa trebuie respectată.Dimineața se
recomandă ouăle și glucidele .La masa de prânz ,carnea și seara- supe,salate,fructe.
Cate mese pe zi sunt necesare?
Nou nascutul mananca la cerere putand avea pana la 8 mese pe zi, sugarul are 6 - 7 mese pe zi,
copilul mic 3 mese și 2 gustări.Adulții au în general 3 mese principale și eventual 2 gustări.
60.Estimați nitrații ca surse de poluare a alimentelor și influența directă
asupra sănătății.
Multe dintre alimentele de origine vegetala sunt considerate toxice pentru organismul omului din
cauza unor substante intalnite in acestea precum nitriții (azotiții) și nitrații (azotații),componeneți
naturali ai alimentelor vegetale, care au capacitatea de a acumula anumite substanțe din sol.
În industria alimentară se adaugă nitrat ,cărnii în intervalul a 150/200 ug , pentru inhibarea
creșterii și a culorii de stabilizare a microorganismelor.Se pare că transformarea nitratului în
nitriți reprezinta principala problemă de toxicitate survenită la om.
Pe baza mai multor documente s-a demonstrat că dozele orale letale de nitrit și nitrat folosite de
catre om sunt de 8 /80 si respectiv 33/ 250 mg / kg/ greutate corporala la om.Reducerea nitritului
din nitrat avand loc sub influența bacteriilor din salivă astfel formandu-se nitrozamine
cancerigene.
La adulti, 5-7% din nitratii care patrund in organism sunt transformati in nitriți.
Nitritii (azotitii) si nitratii (azotatii) - sunt si aditivi alimentari adaugați pentru mentinerea culorii
roz a preparatelor de carne, dar și în scop conservant (branzeturi, preparate din carne ).
În urma reductazelor microorganismelor din produsul alimentar are loc, reducerea nitriților la
nitrati; nitritii formati fiind mult mai toxici decat nitratii, pentru că inhibă respirația tisulară și
fosforilarea oxidative, reduc absorbția proteinelor, scad rezervele de vitamine ( vitamina A, acid
folic, tiamina ) din ficat , determină transformarea hemoglobinei in methemoglobina, lucru ce
duce la reducerea transportului de oxigen la celule și tesuturi.
Efectele toxice ale nitritilor sunt :
- directe – prin aparitia methemoglobinemiei
- indirect – prin formarea nitrozaminelor cu actiune cancerigena și mutagena.
Toxicitatea nitraţilor se manifestă şi prin capacitatea de a se transforma în nitrozamine;
nitrozaminele se pot forma atât în produsele alimentare (origine exogenă), în timpul păstrării
acestora, cât şi în aparatul digestiv (origine endogenă), în special în stomac.

66.Descrieți manifestările cutanate fiziologice la vârstnici.

Structura şi funcţiile pielii sunt supuse schimbărilor odată cu avansarea în vârstă. Factorii ce
contribuie la îmbătrânirea pielii pot fi clasificaţi în intrinseci şi extrinseci. Factorii intrinseci sunt
reprezentaţi de procesele fiziologice de îmbătrânire a pielii, determinate genetic şi care nu pot fi
influenţate, expresia acestora fiind apariţia de riduri şi o scădere a laxităţii pielii. Factorii
extrinseci cuprind: expunerea solară, fumatul, stresul şi diverşi factori de mediu. Odată cu
avansarea în vârstă, turn overul epidermal scade, întârziind reepitelizarea leziunilor. Astfel se
acumulează corneocite vechi, ce imprimă un aspect gri-albicios şi o textură rugoasă pielii.
Biosinteza stratului lipidic de la nivelul stratului cornos este alterată, astfel că pierderile de
ceramide, trigliceride şi acizi graşi pot conduce la o pierdere transepidermală a apei şi la alterarea
permeabilităţii barierei epiteliale(1).
În plus, scăderea formării de filagrină din epiderm reduce funcţia emolientă a stratului cornos şi
scopul acestuia de a menţine pielea hidratată. Astfel, uscăciunea pielii, numită xeroză, devine o
problemă comună în rândul vârstnicilor. În situaţia în care funcţia de barieră a pielii este afectată,
va creşte susceptibilitatea acesteia la substanţele iritante de contact şi la alergeni, ceea ce poate
induce prurit. Cu trecerea timpului, epidermul se subţiază, joncţiunea dermo-epidermică se
aplatizează, ceea ce va duce la o probabilitate mai mare de leziuni, ca urmare a fricţiunii şi a
traumatismelor. În plus, din cauza scăderii conţinutului de fibre de elastină din derm şi din vase,
pielea devine vulnerabilă la cele mai mici traumatisme şi astfel apare purpura senilă.
Fibrele de colagen şi elastină din derm se răresc, capătă un aranjament neregulat, iar terminaţiile
nervoase, microcirculaţia şi glandele sudoripare scad progresiv ca număr, crescând riscul de a
dezvolta ulcere de presiune, leziuni termice şi crescând semnificativ timpul de vindecare a
eventualelor leziuni cutanate. De asemenea, răspunsul inflamator este afectat, în mod special
imunitatea mediată celular, ceea ce va conduce la o susceptibilitate crescută la infecţii. Nu în
ultimul rând, glandele sudoripare ecrine îşi diminuează secreţia(2).