MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Angela Eşanu • Ion Şaragov • Nicolae Onofreiciuc • Ana Simac

EDUCAŢIA
TEHNOLOGICĂ
Manual pentru clasele a 5-a - a 6-a

Editura ARC
Manualul a fost aprobat pentru reeditare prin Ordinul nr. 357 din 20 mai 2011 al ministrului
Educaţiei al Republicii Moldova. Manualul este elaborat conform Curriculum-ului disciplinar
(aprobat în anul 2010) si finanţat din sursele Fondului Special pentru Manuale.
Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.

Şcoala ....................................................................................................................................................
Manualul nr................................................................................................................
Anul Numele de familie Anul Aspectul manualului
de folosire si prenumele elevului şcolar la primire la returnare
1
2
3
4
5
• Dirigintele clasei trebuie să controleze dacă numele elevului este scris corect.
• Elevul nu va face niciun fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire si la returnare) se va aprecia: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.

Comisia de evaluare: Iurie Cucuietu, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu“,
Drochia; Vasilisa Păscăluţă, grad didactic întâi, Liceul Teoretic din Caplani, Ştefan-Vodă;
Valeriu Procoavă, grad didactic întâi, Gimnaziul „Mihail Sadoveanu“ din Pleseni,
Cantemir; Ilie Cotic, grad didactic întâi, Liceul Teoretic „B.P. Hasdeu“, Bălţi
Referent ştiinţific: Ion Esanu, doctor în pedagogie
Redactor-coordonator: Elena Grosu; lectori: Lucia Ţurcanu, Elena Oteanu
Fotografii: Mihai Bacinschi, Iurie Foca, Igor Condrea
Desene: Elena Copeica, Raisa Rotaru, Anatoli Smâşleaev, Vitalie Stelea
Concepţia grafică si coperta: Mihai Bacinschi
Procesare text: Corneliu Esanu; tehnoredactor: Marian Motrescu

Autori: Angela Esanu (cl. a 5-a) modulele 2, 3, 5, 6, 7, 8; (cl. a 6-a) modulele 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9;

Ion Saragov, Nicolae Onofreiciuc (cl. a 5-a, a 6-a) modulul 1;
Ana Simac (cl. a 5-a, a 6-a) modulul 4.
Editura aduce mulţumiri dlor Ion Bălteanu, preşedinte al Uniunii Meşterilor Populari
din Republica Moldova, Nicolae Tricolici, director general al SA Supraten, si Iurie Cucuietu,
meşter popular, pentru bunăvoinţa de a ne fi permis fotografierea unor mostre de artă popu­
lară si a unor masini-unelte folosite cu titlu de ilustraţii în prezentul manual.
Editura se obligă să achite deţinătorilor de copyright care încă nu au fost contactaţi costurile de
reproducere a imaginilor folosite în prezenta ediţie.
Reproducerea integrală sau parţială a textului si ilustraţiilor din această carte este posibilă
numai cu acordul prealabil scris al deţinătorilor de copyright.

© Arc, Epigraf, 2011, 2017

ISBN 978-9975-137-99-7 © A. Esanu, I. Şaragov, N. Onofreiciuc, A. Simac, 2011, 2017
 CUPRINS
Clasa a
1. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI (Ion Saragov, Nicolae Onofreiciuc) 5
1.1. Materialele lemnoase 5
1.2. Proprietăţile fizice si cele mecanice ale materialelor lemnoase 10
1.3. Locul de muncă 11
1.4. Desenul tehnic al pieselor din lemn 13
1.5. Operaţii de prelucrare a lemnului 18
1.6. Metode simple de îmbinare a pieselor din lemn 20
1.7. Finisarea articolelor din lemn 22
1.8. Pirogravarea 23
1.9. Traforajul 27
2. CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL (Angela Esanu) 34
2.1. Articole de port popular si obiecte de uz casnic si de ritual, decorate
cu broderii 34
2.2. Ornamentica si cromatica tradiţională 35
2.3. Tehnici de cusut si de brodat. Broderii si cusături ornamentale* 40
3. ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA (Angela Esanu) 47
3.1. Noţiuni despre o bună bucătărie si o alimentaţie echilibrată 47
3.2. Meniul 52
3.3. Prelucrarea culinară a produselor alimentare 53
3.4. Tehnologii culinare 56
3.5. Aranjarea si servirea mesei 61
4. SĂRBĂTORI CALENDARISTICE DE PRIMĂVARĂ (Ana Simac) 65
4.1. Obiceiuri si datini de Florii, de Paste, în Săptămâna Luminată 65
4.2. Obiectele simbolice de ritual si semnificaţia lor 67
4.3. Motive populare folosite la încondeierea ouălor 68
4.4. Decorarea, vopsirea ouălor 69
5. TRICOTAREA (Angela Esanu) 72
5.1. Actualitatea articolelor tricotate 72
5.2. Materiale si ustensile pentru tricotare 73
5.3. Elemente de bază, tehnici de tricotare 76
5.4. Modele de tricotare 81
6. CROŞETAREA (Angela Esanu) 86
6.1. Articole tradiţionale si articole moderne garnisite cu dantelă 86
6.2. Ornamentica tradiţională 87
6.3. Tehnici de croşetare 90
7. TEHNOLOGIA ÎMPLETITULUI DIN FIBRE VEGETALE (Angela Esanu) 95
7.1. Fibrele vegetale: paiele, pănusile (foile de porumb), salcia (lozia), papura 95
7.2. Prelucrarea fibrelor vegetale 98
7.3. Confecţionarea articolelor din foi de porumb 98
8. SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE(Angela Esanu) 103
8.1. Floricultura în casă si în grădină 103
8.2. Cerinţele de recoltare si de păstrare a seminţelor de plante floricole 104
8.3. Lucrări de toamnă pentru înmulţirea plantelor floricole perene 104
8.4. Plantele de cameră 108
8.5. Aranjamentele florale 108
8.6. Culturile legumicole 110

* Temele marcate cu asterisc sunt facultative.

3
Clasa a 6 -a
1 . t e h n o l o g ii
d e p r e l u c r a r e a l e m n u l u i.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI (Ion Saragov, Nicolae Onofreiciuc) 113
1.1. Operaţii de prelucrare a lemnului 113
1.2. Îmbinarea pieselor prin cepuri 116
1.3. Construcţia si funcţionarea maşinii electrice de găurit 120
1.4. Ascuţirea si ajustarea instrumentelor de prelucrare a lemnului 121
1.5. Cioplirea artistică în lemn 126
1.6. Gravarea 131
2. CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL (Angela Esanu) 134
2.1. Portul popular 134
2.2. Ornamentica si cromatica în broderia tradiţională 136
2.3. Tehnici de cusut si de brodat* 138
2.4. Brodarea unei năfrămiţe 142
3. ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA (Angela Esanu) 144
3.1. Principiile unei alimentaţii raţionale 144
3.2. Prevenirea intoxicaţiilor alimentare 145
3.3. Bucătăria naţională 147
3.4. Cerealele si pastele făinoase 148
3.5. Carnea 150
3.6. Pestele 151
4. SĂRBĂTORI CALENDARISTICE DE IARNĂ (Ana Simac) 153
4.1. Tradiţii specifice sărbătorilor de iarnă 153
4.2. Valorificarea tradiţiilor măştilor populare în creaţia artistică contemporană 158
4.3. Materiale si ustensile pentru confecţionarea măştilor 158
4.4. Tehnologia confecţionării unei măşti (a unui costum) 159
5. TRICOTAREA (Angela Esanu) 161
5.1. Varietatea articolelor tricotate 161
5.2. Materiale si ustensile pentru tricotare 162
5.3. Schemele tehnologice 163
5.4. Modele de tricotare 164
5.5. Tehnici de tricotare 166
5.6. Obiecte tricotate circular* 169
6. CROŞETAREA (Angela Esanu) 173
6.1. Croşetarea, un meşteşug popular tradiţional. Varietatea articolelor croşetate 173
6.2. Croşetarea circulară 174
7. TEHNOLOGIA ÎMPLETITULUI DIN FIBRE VEGETALE (Angela Esanu) 179
Tehnici si modele de împletit din diverse fibre vegetale 179
8. ARTA CERAMICII (Angela Esanu) 184
8.1. Dezvoltarea meşteşugului si artei ceramice 184
8.2. Ornamentica si cromatica tradiţională 185
8.3. Centre de caramică tradiţională 187
8.4. Materiale si ustensile 188
8.5. Tehnici de lucru 189
8.6. Modelarea din lut la roata olarului* 193
9. SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILEAGRICOLE (Angela Esanu) 196
9.1. Bolile si dăunătorii plantelor floricole 196
9.2. Arborii si arbuştii decorativi 197
9.3. Solurile 198
9.4. Îngrăsămintele 199
9.5. Sere si răsadniţe 200
GLOSAR 203
 clasa a

1. t e h n o l o g ii d e p r e l u c r a r e
A LEMNULUI. PRELUCRAREA
ARTISTICĂ A LEMNULUI
După studierea acestui capitol,
veţi cunoaşte: • speciile lemnoase şi proprietăţile lor fizice şi cele mecanice;
utilajul, instrumentele şi diverse tehnologii de prelucrare
artistică a lemnului;
• normele de igienă şi protecţie a muncii în timpul prelucrării
lemnului;

veţi fi capabili: • să elaboraţi proiecte de confecţionare a obiectelor din

lemn;
• să confecţionaţi articole conform proiectelor elaborate;
• să utilizaţi articolele confecţionate la activităţile transdiscipli-
nare;

vă veţi forma • meseriile legate de prelucrarea lemnului;

atitudini faţă de: • resursele forestiere ca factor ecologic;
aspectul estetic al obiectelor din lemn.

1.1. Materialele lemnoase

A. Originea şi producerea materialelor lemnoase
În toate perioadele istorice, lemnul a constituit pen­
tru om un material accesibil şi uşor de prelucrat, pe care
el l-a putut folosi nu doar pentru foc, ci şi pentru con­
strucţii, pentru confecţionarea diverselor unelte şi obiec­ Notiuni-cheie
te utile. buştean
Arborii din pădure sunt tăiaţi cu ferăstraie speciale. cherestea
Trunchiul arborelui se taie în buşteni, pentru a fi mai gater
uşor de prelucrat. Lemnul este transportat la întreprin­ plăci aglomerate laminate
furnir
derile de prelucrare (fig. 1.2). Prin tăierea în lungime a placaj
buştenilor, se obţine cheresteaua —scânduri, lătunoaie,
5
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

Fig. 1.1. Pădurea, o sursă de materie primă lemnoasă. Fig. 1.2. Transportarea buştenilor.

bare (leaturi), dulapi (fig. 1.3) - folosită la lucrările de

----------------------- construcţie, pentru confecţionarea mobilei etc. Acest
Totalitatea metodelor şi
proces tehnologic se efectuează cu ajutorul unor ferăs-
procedeelor de prelucra­
re a unui material, inclu­ traie mecanice speciale, numite gatere (fig. 1.4).
siv a lemnului, se nu­ La întreprinderile de prelucrare a lemnului, din che­
meşte tehnologie. restea se fac semifabricate din lemn. Semifabricatul este
un produs din care, în urma prelucrării cu ajutorul
unor instrumente şi instalaţii speciale, vor fi executate
diferite obiecte (piese). Pentru obţinerea semifabricate­
lor, sunt folosite, de regulă, scândura şi dulapii (fig. 1.5).
Placajul este un material lemnos artificial, obţinut
prin încleierea foilor subţiri de lemn, numite furnir.
Foile de furnir se taie din buştean cu o maşină-unealtă
Cu un copac nu faci specială. Placajul se fabrică din lemn de mesteacăn, de
pădure.
fag, de pin: foile de furnir, acoperite cu clei, se aşază una
Copacul tăiat iar odrăs-
leste. peste alta şi se presează. Întrucât posedă o mare durita­
(Proverbe) te, placajul se foloseşte pe larg în construcţii, la confecţi­
onarea mobilei. El se supune uşor prelucrării, dar se de­
teriorează la umezeală.
Pentru a obţine lemn de calitate, se folosesc doar
arbori ajunşi la vârsta de tăiere. Are importanţă şi tim-

Observaţi deosebirea
dintre varietăţile de
cherestea si modalitatea
de tăiere a buştenilor
la gater.
Fig. 1.3. Varietăţi de cherestea. Fig. 1.4. Gater.
6
 CLASA 5
Fig. 1.5. Semifabricate
din lemn:
a - scândură; b - dulap.
Pădurile reprezintă apro­
ximativ 30% din supra­
faţa de uscat a globului
Observaţi cum se nu­ terestru. Cele mai mari
suprafeţe forestiere sunt
◄ mesc părţile semifabri­ în Canada, Brazilia, SUA,
catului din lemn. Rusia, în statele din
Scandinavia.
pul de tăiere a arborilor. Astfel, arborii trebuie să fie tă­
iaţi numai în perioada rece a anului.
La fabricile de cherestea, buştenii sunt tăiaţi, sunt
atenuate sau înlăturate unele defecte ale lor. Dacă
defectele sunt multe, o parte din volumul lemnului se va
pierde. Deşeurile de lemn se utilizează pentru produ­
cerea plăcilor aglomerate laminate (PAL), a hârtiei şi a
cartonului. Plăcile aglomerate laminate, folosite azi pe
larg în industria mobilei şi în construcţii, se obţin prin
mărunţirea, lipirea şi presarea, cu maşini speciale, a de­
şeurilor lemnoase.

Să învăţăm prin joe ^ ------------------------

Nu lăsaţi gunoi în locul un­
Completaţi grilele şi veţi citi pe grila evidenţiată cuvân­ de v-aţi odihnit în pădure;
tul care denumeşte sursa de materie primă lemnoasă. stingeţi focul, acoperindu-l
cu pământ.

B. Speciile lemnoase
Lemnul este un produs natural foarte preţios. Pentru
obţinerea lui sunt tăiaţi arbori, iar uneori sunt defrişate Noţiuni-cheie
mari suprafeţe de pădure. Pădurea însă este o bogăţie
naţională, care trebuie protejată. specii lemnoase
specii de foioase
În industria forestieră, speciile de arbori şi lemnul
specii de conifere
lor se numesc specii lemnoase sau esenţe lemnoase. Spe­ esenţe lemnoase
ciile lemnoase sunt împărţite în două clase mari: textură lemnoasă
conifere şi foioase (schema 1.1).
7
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Schema 1.1. Clasele speciilor lemnoase si reprezentanţii acestora

Desenaţi în caiete o schemă similară, completând-o cu alte denumiri de arbori.

stejar tei fag m olid pin zadă

Fig. 1.6. Mostre de texturi
lemnoase.
Observaţi din ce esenţă
lemnoasă sunt făcute
obiectele de mobilier din
clasa sau din casa voastră.
Dacă anumite obiecte nu
sunt din lemn natural, indi­
caţi ce esenţă imită placajul
(sau furnirul) de pe
suprafaţa lor.
------------------------
înainte de a fi prelucrat,
lemnul trebuie să fie uscat
pe un loc drept şi în con­
diţii de temperatură şi de
umiditate adecvate.
8
Din clasa speciilor de foioase fac parte: stejarul,
fagul, carpenul, ulmul, frasinul, teiul, salcia, plopul etc.
Frunzele acestor specii sunt late şi căzătoare. Seminţele
de foioase sunt închise în fructe.
Din clasa speciilor de conifere fac parte: bradul, m o­
lidul, pinul, tisa, zada etc. Aceşti arbori au frunzele aci-
culare sau solzoase, persistente, în general necăzătoare.
Lemnul lor are canale secretoare de răşină, de aceea
aceste specii se mai numesc răşinoase.
Fiecare esenţă lemnoasă are o textură specifică
(fig. 1.6). Textura (desenul) esenţelor lemnoase poate
fi observată pe secţiunea transversală şi pe cea longitu­
dinală ale tulpinii arborelui (fig. 1.8).
Lemnul este un material de construcţie destul de trai­
nic, care poate fi prelucrat bine cu diverse scule tăietoare.
Spre deosebire de piatră, lemnul se pretează mai uşor
prelucrării. După gradul de uşurinţă la prelucrare, esen­
ţele lemnoase pot fi: moi (plop, tei, pin, brad), tari (stejar,
mesteacăn, fag, carpen), foarte tari (salcâm, corn, tisă).
Piesele de lemn se asamblează uşor, iar articolele
obţinute au un aspect frumos, nobil. În acelaşi timp,
lemnul are şi neajunsuri: nu este rezistent la umezeală —
se umflă, se deformează la uscare, este uşor inflamabil. De
asemenea, lemnul poate avea defecte în textura lui:
noduri, găuri, crăpături, devieri ale fibrelor etc.
 C LAS A 5
# Lucru în grup____________________________________________
1. Elaboraţi, pe o coală de hârtie, o schemă care ar ilustra calea parcursă de buş­
teni până la obţinerea unor articole din semifabricatele lemnoase.
2. Găsiţi „notele muzicale“ din denumirile unor specii lemnoase: stejar, frasin, mo­
lid, fag, mesteacăn, larice, salcie, cireş.

Fisă tehnologică Studierea speciilor lemnoase

Succesiunea operaţiilor Materiale si

j ustensile
Sugestii

1. Se analizează imaginile de mai jos • Un panou (sau planşă) cu

şi se identifică speciile lemnoase mostre de lemn de foioase şi
reprezentate: de conifere, baghete din
diverse specii lemnoase;
frunze de diferiţi arbori.

• Fiecare elev va avea o

baghetă din lemn de esenţă
frunze moale (brad, molid, pin,
cedru) şi una din lemn de
% 4 esenţă tare (fag, stejar, arţar,
nuc, cireş etc.).

fructe

Căutaţi în internet informaţii

lemn
despre prelucrarea şi uti­
lizarea unor specii lemnoase.

2. După baghetele pregătite, se identifică cel Scrieţi în caiete concluziile

puţin trei esenţe lemnoase. lucrării.
Evaluare

1. Ce varietăţi de cherestea cunoaşteţi? Specificaţi deosebirile dintre acestea.

2. Numiţi 3-4 specii lemnoase de foioase şi 3-4 de conifere.
3. Ce specii lemnoase credeţi că sunt mai potrivite pentru confecţionarea
mobilei? Argumentaţi de ce.
4. Descrieţi calităţile şi neajunsurile materialului lemnos.
5. Formulaţi o concluzie referitor la tăierea abuzivă a copacilor şi la impactul
acesteia asupra mediului.

9
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Fig. 1.7. Structura lemnului.
Lemnul are culoare, gust,
miros °i greutate, calităţi
care depind de specia
lemnoasă.
Proprietăţi electrice
Lemnul umed este un
bun conducător de elec­
tricitate, iar lemnul uscat
nu conduce curentul
electric.
Proprietăţi termice
Lemnul se dilată sub in­
fluenţa căldurii, se aprin­
de °i arde.
Proprietăţi acustice
Lemnul poate conduce
sau poate amplifica sune­
tul, de aceea se utilizează
la fabricarea unor instru­
mente muzicale.
Fig. 1.8. Secţionarea unui
trunchi de arbore:
a —secţionare transversală;
b —secţionare longitudinală.
10
1.2. Proprietăţile fizice si cele
mecanice ale materialelor
lemnoase
Caracteristicile lemnului, de regulă, sunt în funcţie
de sănătatea, de condiţiile de creştere a arborelui, pre­
cum şi de vârsta acestuia. Trunchiul arborelui se îngroa­
şă prin formarea, în frecare an, a unui nou strat lemnos.
Structura lemnului arată straturile trunchiului unui
copac (fig. 1.7). La prelucrarea materialului lemnos,
vom ţine cont de proprietăţile fizice şi mecanice ale lui.
Proprietăţile fizice ale lemnului
• Umiditatea lemnului reprezintă cantitatea de apă
conţinută în el. Un lemn verde conţine mai multă
apă, iar un lemn uscat conţine foarte puţină apă.
• Umflarea este proprietatea lemnului de a-şi mări
dimensiunile datorită absorbţiei apei în cazul în care
acesta este depozitat într-un loc umed.
• Contragerea este proprietatea lemnului de a-şi mic­
şora dimensiunile în procesul uscării.
• Densitatea lemnului depinde de specia lemnoasă şi de
umiditate. Astfel, lemnul uscat are o densitate mai mi­
că decât lemnul umed. După densitate, lemnul poate
fi de câteva tipuri: greu (stejar, salcâm), semigreu (nuc,
fag), foarte greu (corn), uşor, foarte uşor (brad, plop).
Proprietăţile mecanice ale lemnului
• Elasticitatea este proprietatea lemnului de a se defor­*•
ma sub acţiunea unor forţe exterioare şi de a reveni la
forma iniţială după încetarea acţiunii acestora. Din
lemn elastic (de exemplu din frasin, mesteacăn, fag)
se fabrică schiuri, lambriuri, plinte, suliţe.
• Rezistenţa este proprietatea lemnului de a se opune
acţiunii forţelor exterioare care produc deformaţii
permanente sau chiar ruperi.
• Duritatea este proprietatea lemnului de a rezista la
pătrunderea în interiorul său a unui corp mai tare,
care i-ar putea deforma suprafaţa.
• Durabilitatea (trăinicia) este proprietatea lemnului
de a-şi păstra mult timp însuşirile naturale. Această
proprietate depinde de structura şi de substanţele chi­
mice pe care le conţine specia lemnoasă respectivă.
 C LAS A 5
# Lucru în grup____________________________________________
Observaţi duritatea şi rezistenţa diverselor specii lemnoase prin baterea cuielor,
prin fixarea unui şurub, prin încercarea de a scoate un strat de lemn cu ajutorul
dălţii sau al cuţitului. Formulaţi concluzii.

a> Orientându-vă după imaginile de mai jos, comentaţi ce proprietăţi ale lemnului
(0 au fost luate în calcul la realizarea obiectelor reprezentate.
3

LII

1.3. Locul de muncă

Materialele lemnoase se prelucrează la masa de tâm­
plărie (numită °i tejghea). Mesele de tâmplărie se pro­ Noţiuni-cheie
duc de câteva feluri, în funcţie de necesităţile utiliza­
masă de tâmplărie
torului (fig. 1.9 °i fig. 1.10).
menghină
Pe masa de tâmplărie uneltele trebuie aranjate astfel, tâmplar
încât lemnarul să le poată folosi fără dificultate. Cu aju­ dulgher
torul menghinelor °i al penelor, semifabricatul se fi­ dogar
xează pe tăblia mesei de tâmplărie, apoi se prelucrează scule
cu sculele potrivite. Şuruburile menghinelor nu trebuie
strânse prea tare. . d

Observaţi modalitatea de dispunere a sculelor pe

masa de tâmplărie.

Fig. 1.10. Masă de tâmplărie:

a - spaţiu pentru scule; b - tăblie pentru lucru;
Fig. 1.9. Aranjarea sculelor pe masa de tâmplărie. c - cuiburi pentru pene; d - menghina din
spate; e - menghina din faţă.
11
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

b
d

■I■RM®- •'
[JpF

f
g

Fig. 1.11. Instrumente necesare la prelucrarea materialelor lemnoase: a —colţar; b —daltă de tâm-
plărie; c —ciocan de lemn; d —trasator paralel (ac de trasat sau zgârieci); e —menghină;
f —cleşte de scos cuie; g —coarbă; h —rindea; j —ciocan; i —compas; k —ferăstrău.

Aranjarea corectă a sculelor pe masa de lucru va in­

Nimeni nu se naşte fluenţa pozitiv productivitatea muncii. Sculele trebuie
meşter. plasate în spaţiul rezervat, pentru a ne asigura că nu vor
(Proverb) cădea, nu se vor rostogoli etc. Instrumentele nu se pun
unul peste altul.
Pentru montarea penelor în cuiburile mesei de tâm-
plărie, se foloseşte ciocanul de lemn.
Schema 1.2. Meseriaşi care se ocupă cu prelucrarea materialelor lemnoase

LEMNAR
se ocupă cu prelucrarea lemnului

Tâmplar Dulgher Dogar sau butnar

confecţionează din orice
material lemnos diverse
obiecte (de obicei, piese
de mobilier, uşi, geamuri
etc.)
execută elementele din
lemn la construcţia case-
lor, montează şi ajustează
obiectele confecţionate de
tâmplar
face doage şi diverse
obiecte din doage (de
exemplu, butoaie)

12
 C LAS A 5
# Lucru în grup___________________________________________
1. Pregătiţi locul de muncă, aranjaţi pe masa tâmplarului instrumentele conform
cerinţelor tehnologice.
2. Explicaţi pentru ce sunt utilizate instrumentele reprezentate în fig. 1.11.
3. Specificaţi asemănările şi deosebirile dintre meseriaşii numiţi prin termenul
generic „lemnar“ (examinaţi schema 1.2).

a> 1. Numiţi sculele principale folosite la prelucrarea materialelor lemnoase.

k.
2. Argumentaţi care sunt avantajele aranjării corecte a sculelor pe masa de
3 tâmplărie.
3. Amintiţi-vă ce este un semifabricat de lemn.
4. Arătaţi locul de plasare a semifabricatului pe masa de tâmplărie.
5. Numiţi meseriaşul care a executat următoarele obiecte:

1.4. Desenul tehnic al pieselor

din lemn
A. Reprezentările grafice. Desenul de asamblare
Desenul tehnic este un limbaj internaţional de repre­
zentare grafică a obiectelor. El se elaborează după reguli
unice, pentru a fi înţeles de tehnicieni, indiferent de ţara
în care locuiesc şi de limba pe care o vorbesc aceştia. Re­
gulile unice de executare a desenelor tehnice sunt numi­
te standarde (Standarde de Stat sau, prescurtat, STAS). Noţiuni-cheie
Desenul tehnic reprezintă obiectul (piesa) privit din câ­ desen tehnic
teva părţi: din faţă, de sus sau din partea laterală; pe el se desen de asamblare
indică forma, dimensiunile (cotele) şi condiţiile tehnice schiţă
(fig. 1.12). crochiu
Pentru confecţionarea unui articol din lemn, trebuie standard
cotă
să cunoaştem construcţia, forma şi dimensiunile, mate-
13
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

Fig. 1.12. Desenul tehnic al

unei piese de confecţionat.

rialul din care urmează a fi făcute piesele acestuia, pre­

cum şi procedeele de asamblare a lor.
Există desene tehnice care conţin informaţii despre
forma, dimensiunile şi numărul pieselor necesare pen­
tru asamblarea unui obiect. Astfel de desene se numesc
de asamblare (fig. 1.15).
Desenul este executat după anumite reguli, cu ajuto­
rul creionului, riglei, compasului. După duritatea grafi­
tului, creioanele pot fi tari (F, 2F, T, 2T, 3T); moi (B,
2B, 3B, M , 2M, 3M); de duritate medie (H B, TM ).
Desenele tehnice se execută cu creioane moi, marcate cu
M, 2M şi 3M.
Fig. 1.13. Crochiul (a) Desenele trebuie să fie executate cu cea mai mare
si schiţa (b) unei piese.
acurateţe şi cu maximă exactitate. Pe un desen tehnic,
orice tip de linie are o destinaţie concretă (tabelul 1.1).
Scara desenului arată de câte ori sunt mărite sau
micşorate dimensiunile reale ale unui obiect pe desen.
De exemplu, pentru mărire, scara poate fi de 2:1,4:1, iar
pentru micşorare - de 1:2, 1:4. Mărimea naturală se
indică prin raportul 1:1.

Tabelul 1.1. Tipuri de linii utilizate la elaborarea unui desen tehnic

Linia Denumirea Destinaţia

Linie continuă groasă
Linie continuă subţire
Linie întreruptă
Linie punct
Linie două puncte
14
Redă conturul obiectului (piesei)
Este ajutătoare, de cotă
Indică părţile invizibile (găuri)
Arată linia de simetrie, de mijloc
Indică locul de îndoire a desfăşuratei piesei
 CLASA

Crochiul este reprezentarea grafică, doar în câteva

linii, a trăsăturilor principale ale obiectului de realizat ^ ------------------------
Pe desenele tehnice, toate
(fig . 1.13, a). Schiţa este reprezentarea grafică a obiectu­ dimensiunile sunt expri­
lui doar cu creionul, fără alte instrumente. Schiţele se mate în milimetri.
folosesc în procesul de producere a pieselor şi a obiectu­ Abrevierea mm nu se
lui propriu-zis (fig. 1.13, b). scrie alături de cifra care
indică dimensiunea.
Desenele pot fi executate, în programe speciale, şi pe
calculator.

Multe poţi lua omului

cu de-a sila, dar învăţă­
tura °i meseria - ba.
(Proverb)

Fig. 1.14. Desenul tehnic de confecţionare a unui fundişor de bucătărie.

^ ------------------------
La nivel industrial, dese­
nele tehnice sunt elabo­
rate conform standardelor
naţionale şi internaţionale
(STAS). Standardele inter­
naţionale sunt emise de
Organizaţia Mondială pen­
tru Standardizare (ISO), cu
sediul la Paris.

Fig. 1.15. Desenul de asamblare a unui scăunel.

# Lucru în grup___________________________
Examinaţi şi citiţi desenul tehnic din fig. 1.15 şi răspundeţi la următoarele între­
bări:
1. Din câte piese este format obiectul reprezentat?
2. Din ce material poate fi confecţionat acest obiect?
3. Care sunt dimensiunile de bază ale obiectului?
4. Ce tipuri de linii sunt folosite la executarea desenului?

15
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

B. Instrumente de trasare Jsi de măsurare

Conturul sau liniile de margine ale pieselor de con­
fecţionat se trasează pe lemn cu un creion moale (M,
2M, 3M), folosind rigla, echerul sau şablonul (fig. 1.16,
fig. 1.17). Liniile paralele se trasează cu trasatorul para­
lel (fig. 1.18), iar cele curbe - cu florarul sau compasul.
Dimensiunile exterioare ale pieselor rotunde se
Fig. 1.16. Trasarea unei linii
măsoară cu compasul de grosime şi cu rigla (fig. 1.19,
cu rigla.
fig. 1.20) sau cu alte instrumente. La trasarea liniilor de
contur cu ajutorul riglei şi şablonului, creionul trebuie
ţinut puţin înclinat în partea mişcării lui şi lipit strâns
de partea laterală a riglei sau a şablonului. La măsurare,
e mai bine să folosim o riglă metalică, subţire, iar la tra­
sare - o riglă groasă de lemn.
La trasarea unghiurilor drepte pe lemn, se foloseşte
echerul (colţarul) pentru tâmplărie fig. 1.17).
De regulă, obiectele se execută după aşa-numita fişă
Fig. 1.17. Trasarea unei linii
tehnologică. Fişa tehnologică este un formular în care
cu ajutorul echerului.
sunt indicate operaţiile necesare, etapele de lucru, mate-

Fig. 1.18. Trasarea liniilor Fig. 1.19. Măsurarea dimensi­ Fig. 1.20. Citirea rezultatelor
paralele cu trasatorul unilor exterioare ale unei piese măsurării.
paralel. rotunde.

Fisă tehnologică Pregătirea materialelor pentru confecţionarea unei

lădite
j
Succesiunea operaţiilor • Materiale şi ustensile
• Sugestii

1. Se pregăteşte o scândură rindeluită pentru trasa­ • Scândură cu

rea pieselor. grosimea de 10 mm,
2. Scândura se şlefuieşte. hârtie abrazivă,
3. Se trasează pe ea piesele conform dimensiunilor creion, riglă, echer.
indicate de profesor.
• Rezerva dintre piese -
15 mm.
16
 C LAS A 5
rialele, uneltele necesare, precum şi unele date vizând
confecţionarea obiectului respectiv. În calitate de fişă R ) ----------------
Precizia trasării liniilor de­
tehnologică, pot fi utilizate schiţele, crochiurile, pinde şi de felul în care
desenele tehnice ale articolului de realizat. este ascuţit creionul: cu
În atelierele şcolare, un obiect se execută după de­ cât acesta e mai ascuţit,
senul tehnic, după schiţă sau crochiu. De regulă, dimen­ cu atât trasarea e mai pre­
cisă.
siunile obiectului sunt indicate pe desen. Calitatea arti­
colului confecţionat depinde de respectarea întocmai a
dimensiunilor şi a altor indicaţii de pe desen.

# Lucru în grup_________________________
1. Pregătiţi 4 scânduri pentru confecţionarea unei lădiţe. Alegeţi instrumentele
necesare pentru executarea operaţiei de trasare.
2. Trasaţi 4 scânduri pentru confecţionarea lădiţei conform Fişei tehnologice.

M Lucru individual_________________________________________
Controlează, cu ajutorul riglei şi al echerului, precizia trasării scândurilor pentru
lădiţă. Încearcă să lichidezi greşelile pe care le-ai observat.

1. Explicaţi ce este un desen tehnic, specificând importanţa acestuia.

2. Executaţi desenul (schiţa) unei lădiţe din lemn pentru obiecte mici:
L = 200 mm, l = 140 mm, g(h) = 60 mm.
3. Relevaţi deosebirile dintre un desen tehnic si o schiţă, un crochiu.

Să învăţăm prinjoc
Completaţi grilele si veţi citi pe grila verticală 1. Element al unui desen tehnic, care
evidenţiată denumirea unui instrument indică mărirea sau micşorarea dimen­
modern de elaborare a desenelor tehnice: siunilor reale ale unui obiect. 2. Model
(tipar) folosit la trasarea liniilor de con­
1 S tur ale unei piese de formă compli­
2 ş cată. 3. Una dintre dimensiunile unui
obiect. 4. Reprezentare grafică a
3 E
obiectului doar cu creionul, fără a
4 S folosi alte instrumente. 5. Mărime care
S poate fi măsurată cu rigla. 6. Instru­
6 ment folosit la trasarea liniilor drepte.
L
7. Duritate a creionului pentru trasarea
7 E liniilor pe materialul lemnos. 8. Proce­
8 S deu de marcare a liniilor. 9. Instru­
9 S ment folosit la trasarea liniilor curbe.
10. Set de reguli stabilite într-un anu­
10 S D mit domeniu.

17
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Noţiuni-cheie
burghiu
ferăstrău de traforaj
ferăstrău de tâmplărie
ferăstrău cu coardă
ceaprăzuire
mandrină
f
g form pe ferăstrău. Pentru a facilita procesul de tăiere,
h o bucată de bară (fig. 1.23).
Fig. 1.21. Modele de
ferăstraie si varietăţi de
dinţi de ferăstraie:
a - coadă de vulpe; b - coa­
dă de şoarece; c - cu lamă
lată; d - de ajustat; e - cu
coardă; f - pentru tăiere
longitudinală; g - pentru
tăiere transversală;
h - pentru tăiere mixtă.
Fig. 1.22. Ferăstrău de
traforaj manual.
18
1.5. Operaţii de prelucrare
a lemnului
A. Tăierea
Tăierea este forma cea mai răspândită de prelucrare
a lemnului. Există tăierea manuală, care se efectuează cu
ferăstrăul de tâmplărie, °i tăierea mecanică, efectuată cu
ferăstrăul electric.
Ferăstraiele de tâmplărie, după construcţia °i desti­
naţia lor, sunt de mai multe feluri. Cele mai simple sunt
ferăstraiele de mână ifig. 1.21, a, b, c, d) °i cele cu coardă
(fig. 1.21, e). Dinţii ferăstraielor trebuie să fie bine ascu­
ţiţi şi ceaprăzuiţi.
Modalităţi de tăiere a unei scânduri (fig. 1.23, b).
Lipim pânza ferăstrăului de scândura care trebuie tăiată
°i tragem încet ferăstrăul spre noi. În timpul tăierii
transversale, pânza ferăstrăului trebuie ţinută într-un
plan perpendicular pe faţa scândurii; linia după care se
taie trebuie să se afle în partea stângă a pânzei. Ţinem
scândura cu mâna stângă, iar cu dreapta apăsăm uni­
folosim: cutia (dispozitivul) de tăiat, scândura de suport,
Partea care se taie a materialului se ţine cu mâna
stângă, la o anumită distanţă de pânza ferăstrăului. Se­
mifabricatul trebuie a°ezat corect pe masa de tâmplărie.
Se lucrează fără a smuci ferăstrăul, pentru a nu îndoi
pânza lui.
Pentru tăierea pieselor subţiri din lemn sau din placaj
de diferite forme, se folose°te ferăstrăul de traforaj, ma­
nual sau electric. Ferăstrăul de traforaj manual (fig. 1.22)
Fig. 1.23. Metode
care facilitează
tăierea scândurii:
a - cu scândură
de suport;
b - cu o bucată
de bară;
c - cu ajutorul
c
cutiei de tăiat.
 C LAS A 5
reprezintă o ramă de metal, la capetele căreia este fixat
câte un dispozitiv cu şurub. În aceste dispozitive se prin­
de pânza ferăstrăului, dinţii căreia trebuie să fie îndrep­
taţi înspre mâner. În procesul lucrului cu ferăstrăul de
traforaj, se foloseşte ca suport o scândură cu grosimea de
15-20 mm şi un dispozitiv de strângere, cu ajutorul că­
Fig. 1.24. Lucrul cu ferăs­
ruia scândura se fixează pe masa de lucru (fig. 1.24). trăul de traforaj manual.
Pentru a tăia conturul interior al desenului, un capăt
al pânzei ferăstrăului se fixează în dispozitivul de jos, iar
celălalt capăt se trece prin gaura perforată la mijlocul
conturului şi apoi se fixează în dispozitivul de sus.
------------------------
# Lucru în grup_________________________ Coarba şi maşina de găurit
nu se ţin niciodată cu vâr­
Executaţi operaţia de tăiere a scândurelelor pentru ful burghiului îndreptat
confecţionarea unei lădiţe. spre sine.

B. Găurirea
Găurirea este o operaţie tehnologică, prin interme­
diul căreia, într-o piesă, cu ajutorul burghielor de dife­
rite forme şi dimensiuni, se fac găuri cilindrice care stră­
pung sau care nu străpung piesa (tabelul 1.2). Primele mecanisme de
Burghiele se fixează în mandrina coarbei sau a maşi­ găurire au apărut încă în
nii de găurit (fig. 1.25 - fig. 1.27). vechiul Egipt. Bormasi-
na electrică a fost inven­
Înainte de a face o gaură în semifabricat, se mar­ tată în 1889. Prima bor-
chează, cu un creion sau cu sula, centrul viitoarei găuri. masină în formă de pis­
Pentru ca marginile găurii să fie drepte şi pentru a nu tol a fost inventată în
1917. Ulterior, au apărut
deteriora masa de tâmplărie, sub semifabricatul de pre­
si alte tipuri de borma-
lucrat se pune o scândură. În ultimul timp, pentru ope­ sini electrice.
raţia de găurire, se utilizează bormasina (maşina de gău­
rit electrică) (fig. 1.27).

Tabelul 1.2. Tipuri de burghie si destinaţia lor

Tipuri de burghie Denumirea Destinaţia

------- Elicoidal Pentru găuri mici, în lemn

De centrare Pentru găuri cu diametrul mare, în lemn

Spiral, cu caneluri Pentru găuri de diferite dimensiuni, în lemn şi metal

19
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Fig. 1.26. Maşină de găurit
manuală.

Fig. 1.27. Maşină de găurit

electrică.
Fig. 1.25. Coarbă pentru
găurirea manuală si proce - # L u c r u î n g r u p _______________________________
deu de lucru cu ea:
Executaţi operaţii de găurire cu ajutorul coarbei sau al
a - pieptar;
b - tijă; maşinii de găurit (faceţi două găuri care străpung piesa
c - manivelă; şi două - care nu o străpung).
d - mandrină.

1. Descrieţi succint modalitatea de tăiere transver­

sală a unei scânduri cu ferăstrăul de mână.
2. Ce dispozitive se utilizează pentru facilitarea pro­
cesului de tăiere cu ferăstrăul?
3. Explicaţi cum poate fi prevenită deteriorarea mar­
ginii găurii la ieşirea burghiului din lemn.

1.6. Metode simple de îmbinare

a pieselor din lemn
De regulă, articolele din lemn sunt confecţionate
din mai multe piese care se îmbină cu ajutorul cuielor,
şuruburilor sau prin încleiere. Procedeul de îmbinare a
pieselor pentru obţinerea unui articol finit se numeşte
asamblare.
A. Îmbinarea pieselor din lemn prin cuie
Cea mai simplă metodă de asamblare a pieselor din
lemn este îmbinarea prin cuie. Cuiele sunt de diferite
grosimi şi lungimi şi cu floare diferită (fig. 1.28). Cuiele
lungi şi groase fac îmbinarea mai rezistentă. În acelaşi
timp, ele ar putea să despice piesa, în special atunci când
20
 CLASA 5

Fig. 1.29. Îmbinare prin cuie.

sunt bătute aproape de marginea acesteia. Cele mai

rezistente îmbinări ale pieselor se obţin atunci când
cuiele se bat de-a curmezişul inelelor anuale ale lemnu­
lui, adică perpendicular pe fibre {fig. 1.29). Îmbinarea
prin cuie este nedemontabilă.

B. Îmbinarea pieselor din lemn prin şuruburi

Fig. 1.30. Îmbinare prin
şuruburi: a - cu sliţ în
cruce („plus“); b - cu sliţ
drept („minus“).

Fig. 1.31. Varietăţi

de şuruburi si elemente
de fixare a lor.

La obiectele demontabile {de exemplu, la

obiectele de mobilier) îmbinarea pieselor se face
cu şuruburi {fig. 1.30). Şuruburile se deosebesc Sculptorul Constantin Brâncusi a
după forma capului (semirotund, ascuns sau se- configurat multe dintre lucrările
miascuns) şi după lungime. Pe capul şurubului sale mai întâi în lemn, utilizând
scule necesare oricărui tâmplar.
este făcut un sliţ (o crestătură) pentru şurubelniţa Ulterior, unele lu­
„minus“ {-) sau „plus“ {+). crări au fost trans­
Locul pentru fixarea şurubului se marchează cu puse în materiale
mai rezistente, cum
creionul sau cu sula, apoi în acest loc se face un
sunt metalele, beto­
cuib (cu dimensiunea de aproximativ 2/3 din nul. Astfel s-a în­
lungimea şi din grosimea tijei şurubului). tâmplat si cu vestita
Şurubul se roteşte în sensul acelor de ceasor­ Coloană fără sfârşit.
Talentul excepţio­
nic cu o şurubelniţă, care trebuie să aibă vârful de
nal, dar si măiestria
forma crestăturii de pe capul şurubului (fig. 1.30). prelucrării lemnu­
Utilizarea unei şurubelniţe electrice facilitează lui, i-au adus lui
îmbinarea pieselor prin şuruburi. Brâncusi celebri­
tatea.

21
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

C. Îmbinarea pieselor din lemn prin încleiere

Pentru ca obiectul să fie mai trainic, îmbinarea pie­
selor lui se face prin încleiere. Cleiurile de tâmplărie
sunt naturale (granule °i plăci de culoare brună, obţinu­
te din oase °i grăsimi animale) sau artificiale (sintetice,
universale - PVA, BF etc.).
Etapele procesului de încleiere sunt următoarele:
1) cleiul se aplică în strat subţire °i uniform pe suprafe­
ţele pieselor cu ajutorul pensulei, conform instrucţiu­
nii; 2) piesele se suprapun, apoi se strâng cu un dispoz­
itiv special, numit menghină (fig. 1.11, e); după încleie­
re, piesele se eliberează din menghină, iar cleiul (adezi­
vul) ieşit dintre piese se înlătură cu multă atenţie.

# Lucru în grup________________________________________
1. Efectuaţi îmbinarea prin cuie a pieselor unei lădiţe.
2. Cu două şuruburi, fixaţi pe lădiţa confecţionată un mâner.
3. Asamblaţi prin încleiere un obiect la alegerea voastră (utilizaţi menghina).

a> 1. Prin ce se deosebesc îmbinarea pieselor din lemn prin cuie şi cea prin
(0
3 încleiere de îmbinarea prin şuruburi?
(0
> 2. Cum poate fi facilitată îmbinarea pieselor din lemn prin şuruburi?
LLI

1.7. Finisarea articolelor din lemn

finisare Articolele din lemn vor avea aspect estetic °i vor fi
raşpel
mai trainice, mai rezistente, dacă vor fi bine finisate.
pilă
hârtie abrazivă După confecţionare, piesele se netezesc cu raspelul,
cu pila °i se °lefuiesc cu hârtie abrazivă.
Pila este o unealtă din oţel, având una sau mai
multe feţe, cu dinţi mărunţi °i ascuţiţi (fig. 1.32, a).
Raspelul este o pilă de oţel cu una sau cu mai multe
feţe, cu dinţi rari (fig. 1.32, b).
Hârtia abrazivă este confecţionată din granule de
sticlă sau de mineral dur, lipite pe suport de hârtie ori
pe pânză de bumbac. În funcţie de mărimea granulelor,
hârtia abrazivă poate avea grad diferit de asperitate
(asprime). Pentru comoditate, în timpul lucrului, hârtia
a — b MMw. abrazivă se aplică pe o bucată de scândură (fig. 1.33).
Fig. 1.32. Pilă (a) şi raspel (b). Finisarea cu hârtie abrazivă se face, de obicei, de-a lun­

22
 CLASA 5
gul fibrelor texturii lemnoase, pentru a nu deteriora
piesa sau obiectul confecţionat. După netezire şi şlefui­
re, piesele se vopsesc sau se lăcuiesc.
În timpul finisării suprafeţelor lemnoase (şlefuire,
vopsire), se adună praf şi gaze, de aceea încăperea în care
se lucrează trebuie să fie bine aerisită permanent.

# L u c ru m grup_______________
1. Efectuaţi operaţiile de finisare a unui obiect pe care Fig. 1.33. Şlefuirea cu hârtie
abrazivă.
l-aţi confecţionat (lădiţa pentru obiecte mici).
2. Examinaţi calitatea operaţiilor de finisare.

1.8. Pirogravarea
Pirogravarea este arta de a decora prin ardere su­
prafaţa unor obiecte de lemn, de piele, de os, de fildeş. Amintiţi-vă ce aţi în­
văţat despre speci­
A. Materiale si
j ustensile necesare ile lemnoase şi des­
pentru pirogravare pre finisarea obiec­
telor confecţionate
Speciile lemnoase cele mai potrivite pentru executa­ din lemn.
rea pirogravurilor sunt: teiul, plopul, fagul, paltinul. Pi­
rogravurile pot fi executate şi pe alte materiale: placaje,
piele, fildeş. Ustensilele necesare pentru executarea unei
pirogravuri sunt prezentate în fig. 1.34 şi 1.35.
Notiuni-cheie
B. Procedee de pirogravare ansa
Sunt cunoscute câteva procedee de pirogravare, cele pirogravură ştanţata
pirogravura desenată
mai importante fiind pirogravarea prin ştanţare şi pi­ stanţă
rogravarea prin desenarea ornamentului cu acul (ansa).

Fig. 1.34. Ustensilele necesare pentru executarea unei pirogravuri: a —pirograf simplu; b —ciocan de
lipit; c —ciocan electric de lipit; d —stanţe de figuri geometrice; e —stanţe fasonate; f —ştanţă-rulou.

23
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Fig. 1.35. Pirograf electric:
a - ac (sau ansă);
b - mâner; c - ştecăr;
d - lucrul cu pirograful.
Fig. 1.36. Pirogravarea
prin ştanţare:
a - cu stanţă circulară;
b - înfierbântarea stanţei la
flacăra plitei de gaz.
^ ------------------------
Când terminaţi de trasat li­
nia, desprindeţi brusc pi­
rograful de pe suprafaţa
de lemn.
24
Pirogravarea prin ştanţare (fig. 1.36) constă în apli­
carea şi presarea unor corpuri metalice incandescente,
de diverse forme, pe suprafaţa aleasă pentru pirograva-
re. Există mai multe modalităţi de executare a acestei
tehnici: geometrică sau profilată. Pirogravarea geome­
trică se face cu stanţe metalice de forme geometrice re­
gulate (fig. 1.34, d, e). Suprafaţa aleasă pentru pirogra-
vare mai întâi se rindeluieşte şi se şlefuieşte, apoi, cu un
creion tare, bine ascuţit, se trasează pe ea ornamentul
dorit. Se aleg ştanţele, se înfierbântă până la roşu, apoi
cu ele se execută arderea materialului după liniile orna­
mentului. Pentru pirogravarea prin ştanţare pot fi utili­
zate: ciocanul de lipit (fg. 1.34, b), ciocanul electric de
lipit (fig. 1.34, c), pirograful electric (fig. 1.35), andrelele
de tricotat de diferite diametre. În calitate de ştanţe, pot
fi folosite diferite obiecte: peniţe, şaibe, cuie cu floare
mare (fig. 1.37). Acestea se înfierbântă până la roşu la
flacăra lămpii de spirt sau a plitei de gaz, apoi se aplică
pe suprafaţa lemnului.
a b c d e f 9
Fig. 1.37. Diverse obiecte care pot fi folosite în calitate de stanţe:
a - şurubelniţă „plus“ (+); b - şurubelniţă „minus“ (-); c - peniţă;
d - tub metalic de la un pix; e - clamă; f - diblu; g - cui.
 CLASA 5
Pirogravarea prin ştanţare poate fi aplicată la orna­
mentarea diverselor obiecte utilitare (fig. 1.38).
La pirogravarea prin desenare, modelul (peisaj, por­
tret, frunze sau flori stilizate etc.) (fig. 1.39) se desenează
cu un creion tare, bine ascuţit, sau se transpune prin
hârtie indigo pe materialul lemnos, urmând apoi a trece
cu acul incandescent al pirografului peste acest desen.
Pentru a obţine linii subţiri, acul pirografului trebuie Fig. 1.38. Obiect decorat cu
mişcat repede pe suprafaţa lemnoasă, iar pentru a pirogravură geometrică
stanţată.
obţine linii groase, mişcarea acului va fi lentă.

Fig. 1.39. Model de

pirogravură.

Observaţi grosimea liniilor

ornamentului pirogravat.

Norme de igienă şi protecţie

a muncii în timpul pirogravării:
• conectaţi pirograful electric la reţea numai cu permisiunea profesorului;
• masa de lucru se aşază aproape de geam, atât pentru a avea mai multă lumi­
nă, cât şi pentru a putea împrospăta continuu aerul;
• feriţi-vă mâinile şi hainele de obiectele fierbinţi;
• aerisiţi permanent sau cât mai des încăperea în care efectuaţi lucrări de
pirogravare;
• nu puneţi obiectele fierbinţi pe suprafeţe care se pot aprinde sau se pot topi;
• obiectele uşor inflamabile trebuie îndepărtate de la locul executării
pirogravurii;
• după terminarea lucrului, pirograful electric trebuie deconectat de la reţea.

M Lucru individual_______________________________________
1. Desenează sau alege un ornament şi pirogravează-l pe o suprafaţă de lemn.
2. Completează-ţi portofoliul cu modele de ornamente pentru pirogravare.

25
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

Fişă te h n o lo g ică Elaborarea proiectului unei pirogravuri

Succesiunea operaţiilor • Materiale si
j ustensile
Sugestii

1. Se proiectează sau se alege un model de orna­ Ornamentele pot fi cre­

ment pentru pirogravură. aţii proprii sau preluate
din cărţi, reviste.
2. Se alege materialul sau obiectul pe care se va
aplica pirogravura. • Placaj, obiect din lemn.

3. Se şlefuieşte suprafaţa de pirogravat. • Hârtie abrazivă.

4. Se trasează modelul pe suprafaţa de pirogravat. • Creion, hârtie indigo,

piuneze, calc, şablon.
5. Se execută pirogravarea prin metoda desenării şi/
sau ştanţării. • Pirograf, anse, stanţe.

6. Piesa se lăcuieşte. • Lac, pensulă.

# Lucru în grup________________________
Lemnul strâmb focul
îl îndreaptă.
(Proverb)
În industria lemnului,
pirogravarea se execută
cu un cilindru metalic
având imprimat pe el un
ornament. Cilindrul se
înfierbântă până la roşu
si, prin rulare, în contact
strâns cu piesa, orna­
mentul se imprimă pe
suprafaţa lemnului.
1. Proiectaţi sau alegeţi împreună un model de orna­
ment cu elemente geometrice (cercuri, triunghiuri,
pătrate etc.). Pirogravaţi câteva elemente ale acestui
model.
2. Confecţionaţi, din sârmă de cromnichel cu diametrul
de 0,5-0,8 mm, diverse anse pentru pirograf şi uti-
lizaţi-le la gravarea unor ornamente.
3. Descrieţi valoarea estetică a pirogravurii obţinute.
Să învăţăm prinjoc
Găsiţi cheia rebusului,
completaţi spaţiile
goale si veţi citi cuvîn-
tul care denumeşte
procedeul de decorare
prin ardere a
suprafeţei unor
obiecte.

a> 1. Numiţi modalităţile de pirogravare pe care le cunoaşteţi.

k.
3 2. Explicaţi cum se execută pirogravarea prin ştanţare.
— 3. Explicaţi cum se execută pirogravarea prin desenare cu pirograful cu ac.
4. Din ce şi cum se poate confecţiona o stanţă sau o ansă pentru pirogravare?

26
 CLASA 5
1.9. Traforajul Noţiuni-cheie

Traforajul este procedeul de tăiere (traforare) cu fe­ pânză de traforaj

măsuţă pentru traforaj
răstrăul de traforaj a ornamentelor în placaj sau plăci
ferăstrău de traforaj
din alte materiale. piese conjugate

A. Materiale şi ustensile pentru traforaj

Pentru executarea traforajelor se utilizează: placaj,
plăci subţiri din lemn, plexiglas, metale moi, oase etc. Us­
tensilele necesare pentru traforaj sunt arătate în fig. 1.40.
Tăierea în placaj a contururilor, exterioare şi interi­
oare, ale ornamentului se execută cu ferăstrăul de trafo­
raj manual (fig. 1.22, fig. 1.40, a). El reprezintă un cadru Amintiţi-vă cum se
obţine furnirul şi cum
de metal în formă de „U “, la capetele căruia sunt nişte
se fabrică din el pla­
dispozitive cu şurub. În aceste dispozitive se fixează cajul (vedeţi para­
pânza de traforaj. Aceasta reprezintă o fâşie de metal graful 1.1).
subţire şi îngustă, care are pe o latură dinţi mărunţi.
Pentru facilitarea traforării, se utilizează ferăstrăul elec­
tric pendular (fig. 1.41) şi ferăstrăul electric staţionar de
traforaj (fig. 1.42).

Fig. 1.40. Ustensile necesare pentru traforarea artistică a lemnului: a - ferăstrău de traforaj;
b - măsuţă de traforaj; c - compas; d - vrilă; e - ciocan mic; f - pilisoare; g - cleşte patent;
h - ferăstrău cu dantură fină; i - ciocan de lemn; î - sfredel; j - sulă cu vârf plat;
k - coarbă; l - rezervor pentru clei (adeziv).

27
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Fig. 1.41. Ferăstrău electric
pendular.
Fig. i.42. Ferăstrău electric
staţionar de traforaj.
Fig. 1.43. Desenul pe placaj
al unei jumătăţi de orna­
ment transpus de pe
model.
28
b. Trasarea ornamentului, tăierea, finisarea
si asamblarea articolului
9
Placajul pentru executarea unui ornament trebuie
să fie curat. Dacă este nevoie, el se curăţă de-a lungul
fibrelor cu hârtie abrazivă. Trasarea modelului de orna­
ment pe placaj se execută în modul următor. Hârtia in­
digo se aşază cu partea lucioasă spre placaj, apoi se su­
prapune pe ea modelul de ornament fig. 1.43) şi se fixea­
ză cu piuneze sau cu ace. Cu un creion moale, bine ascu­
ţit, se trasează liniile de contur ale ornamentului, apoi se
haşurează porţiunile care vor fi decupate. Modelele de
ornamente le putem alcătui singuri sau le vom lua din
diverse reviste şi cărţi. Există însă şi şabloane cu orna­
mente. Pentru asamblarea pieselor într-un articol, la
una din ele se lasă cepuri, iar în piesa conjugată se fac
găuri în care se vor fixa aceste cepuri. Marcarea găurilor
se face prin alăturarea pieselor de conjugat.
Tăierea conturului interior al ornamentului se exe­
cută în modul următor. Cu un burghiu mic (sau cu su­
la), se execută câteva găuri pe porţiunile ornamentului
care trebuie decupate. Găurirea se face aşezând materi­
alul pentru traforaj pe o bucată de scândură din specii
moi (brad, tei). Măsuţa de traforaj se fixează de masa
tâmplarului sau de o masă obişnuită. Mai întâi se exe­
cută tăieturile pe conturul interior al ornamentului ales.
În acest scop, un capăt al pânzei se fixează în dispozi­
tivul de lângă mânerul ferăstrăului de traforaj; celălalt
capăt se trece prin una dintre găurile perforate în porţi-
 CLASA 5

Fig. 1.44. Modalitatea de fixare a pânzei în ferăstrăul de traforaj:

a - prin strângerea lui cu pieptul de masa de tâmplărie; b - cu °urubul de extensie.

unea care trebuie decupată. Tensionând rama ferăstră-

ului prin împingerea acestuia cu pieptul spre masă (fig.
1.44, a), se fixează capătul celălalt al pânzei. În acest
timp pânza este în poziţie orizontală, iar bucata de pla­
caj va atârna pe pânza ferăstrăului în poziţie verticală.
Placajul împreună cu ferăstrăul se aşază pe măsuţa
de traforaj (fig. 1.45, a). Ferăstrăul cu pânza montată se
ţine în mâna dreaptă, cu rama rezemată de aceasta. M a­
terialul se ţine fix cu mâna stângă pe măsuţa de traforaj. Observaţi modalitatea de tă­
Ferăstrăul de traforaj trebuie ţinut perpendicular pe su­ iere cu ferăstrăul de traforaj.
prafaţa placajului (fig. 1.45, b). În timpul tăierii, pânza
lui trebuie să se situeze aproximativ în mijlocul deschi­
Fig. 1.45. Procedeu de tăiere
zăturii unghiulare a măsuţei de traforaj sau în gaura lui a unui ornament cu
circulară. Tăierea se face prin mişcări uniforme pendu- ferăstrăul de traforaj.

29
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Fig. 1.46. Modele de obiecte
cu traforaj.
------------------------
Dinţii pânzei trebuie să fie
îndreptaţi spre mânerul
ferăstrăului.
------------------------
Elevii pot finisa articolul la
orele de educaţia plas­
tică, vopsindu-l. La lecţi­
ile de limba română, se
vor alcătui câteva versuri
sau un eseu, inspirate de
articolul confecţionat.
------------------------
Când se lucrează un timp
îndelungat cu ferăstrăul
de traforaj, pânza lui se
supraîncălzeşte şi poate
să se rupă. Pentru a pre­
veni aceste cazuri, în tim ­
pul lucrului, trebuie făcute
pauze.
30
lare pe verticală, mişcând mâna de la cot în sus şi în jos,
urmând linia conturului ornamentului.
Ajungând cu tăietura la unghiuri, mişcarea ferăstră­
ului încetineşte, iar pânza va pendula de câteva ori în
diferite direcţii. Această mişcare a pânzei măreşte gaura
în placaj. În acest moment, piesa traforată va fi rotită în
jurul axei pânzei, în plan orizontal. Tăierea se va conti­
nua de la unghi mai departe, până va fi tăiat tot conturul
porţiunii de decupat din placaj. Apoi această porţiune
se va decupa cu atenţie. Se va slăbi dispozitivul de fixare
de sus al ferăstrăului şi se va scoate din el capătul pânzei.
După terminarea traforării contururilor interioare,
se trece la traforarea contururilor exterioare ale orna­
mentului.
Finisarea pieselor se face prin şlefuirea lor cu hârtie
abrazivă şi cu pilişoare. Se vor şlefui cu atenţie perime­
trele tăieturilor în placaj. Apoi piesele se asamblează cu
clei, se retează cepurile care ies în afara materialului. La
dorinţă, piesele se vor da cu baiţ, apoi cu lac sau se vor
lustrui.
Norme de igienă si protecţie a muncii în timpul
lucrului cu ferăstrăul de traforaj: •
• nu ţineţi degetele în faţa dinţilor pânzei ferăstrău­
lui de traforaj; pânza poate să se rupă şi să vă
rănească;
• din când în când permiteţi-vă o pauză; faceţi câte­
va mişcări de gimnastică;
 • pentru montarea şi demontarea pânzei, folosiţi T * ----------------
cleştele de traforaj; Ţineţi placajul fixat în tim­
• dacă s-a rupt pânza, fragmentele acesteia se scot cu pul tăierii rectilinii, iar în
timpul tăierii contururilor
cleştele de traforaj;
curbe, rotiţi cu atenţie,
• nu apăsaţi prea tare pe pânza ferăstrăului de tra­ puţin câte puţin, placajul în
foraj; jurul axei pânzei.
• aveţi grijă cum mânuiţi burghiul sau sula când fa­ Linia trasată cu creionul
trebuie să se afle mereu în
ceţi găurile în placaj, fiţi atenţi să nu vă răniţi
partea stângă a pânzei fe-
mâinile. răstrăului, foarte aproape
de ea, pentru a fi văzută
M Lucru individual_____________________ permanent. Tăietura va fi
perpendiculară pe faţa
Trasează pe o bucată de placaj linii curbe închise, apoi materialului numai dacă
taie cu ferăstrăul de traforaj porţiunile din interiorul aces­ rama ferăstrăului se va ţine
tor curbe. aproape de braţ, iar mâ­
nerul lui - în poziţie verti­
cală.
# Lucru în grup________________________
1. Elaboraţi, fiecare dintre voi, câte un model de orna­
ment pentru traforaj. Alegeţi 1-2 ornamente care vi
se par mai frumoase şi mai simple.
2. Executaţi desenul unui articol pe care îl veţi împo­
dobi cu aceste ornamente.
3. Confecţionaţi, fiecare dintre voi, câte o piesă pentru
acest articol şi apoi, împreună, asamblaţi-l.

Fisă tehnologică Elaborarea proiectului unei poliţe

Poziţia Denumirea Numărul Material

piesei pieselor
1 Spatele poliţei 1 Placaj cu
grosimea de 3-4 mm
2 Fundul poliţei 1 Placaj cu
grosimea de 3-4 mm

vezi co n tinu area p e p a g. 32

31
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

C ontinuare
Succesiunea Reprezentarea grafică • Materiale
operaţiilor si
j ustensile

1. Se marchează şi
se taie fundul
poliţei.

• Masa de tâmplărie
sau masa obişnuită.
Placaj, ferăstrău de
2. Se marchează traforaj, măsuţă de
spatele poliţei. traforaj, riglă, compas,
creion, echer.

3. Se traforează • Burghiu mic, sulă,

conturul interior scândură de suport,
şi găurile pentru coarbă.
cepuri.

4. Se traforează • Masă de tâmplărie.

conturul exterior. Ferăstrău de traforaj,
pânză, măsuţă de
traforaj.

5. Piesele se
• Pilă rotundă, pilă
finisează, se
semirotundă; pânză
asamblează.
abrazivă, clei (adeziv).

M Lucru individual_________________________________________
Nucul este supranumit regele pomilor. Încearcă să argumentezi motivul apariţiei
acestui supranume (caută informaţii în cărţi, în internet etc.).

32
 C LAS A 5
Evaluare f i nal ă

1. În spaţiul rezervat, marcaţi cu creionul răspunsul pe care îl consideraţi corect.

1. Esenţele lemnoase pot fi:
□ moi □ foarte tari □ tari □ moi, tari şi foarte tari.
2. Finisarea asperităţilor pe semifabricat se face cu:
□ rindeaua □ hârtia abrazivă □ raspelul □ raspelul si pila aspră.

2. Clasificaţi cuvintele de mai jos în două grupe:

a) proprietăţi fizice ale lemnului; b) proprietăţi mecanice ale lemnului.
Umiditatea, elasticitatea, umflarea, densitatea, duritatea, contragerea, rezistenţa,
durabilitatea.

3. Stabiliţi relaţia dintre speciile lemnoase şi duritatea lor (marcaţi liniile cu un cre­
ion simplu):
stejar brad
salcâm Moi mesteacăn
tei Tari corn
fag Foarte tari plop
carpen pin

4. Numiţi metodele simple de îmbinare a pieselor din lemn.

5. Explicaţi relaţia dintre obiectele reprezentate în imaginile de mai jos:

6. Relevaţi deosebirea dintre pirogravarea prin ştanţare şi pirogravarea prin

desenare.

7. Explicaţi prin ce se deosebeşte tăierea pe conturul interior al ornamentului de

tăierea pe conturul exterior al acestuia.

8. Arborele preferat al lui Mihai Eminescu a fost teiul, pe care l-a evocat deseori în
creaţia sa. Dar ce arbori sunt evocaţi în Amintiri din copilărie de Ion Creangă?
 2. CUSUTUL SI BRODATUL
TRADIŢIONAL
9

După studierea acestui capitol,

veţi cunoaşte:
j j
• diverse articole cu decor brodat;
• normele de igienă şi protecţie a muncii în timpul brodatului;

1 veţi fi capabili: • să elaboraţi proiecte de confecţionare a articolelor ornate cu

g, decor brodat;
£ • să confecţionaţi articole cu decor brodat conform proiectelor;
o • să folosiţi articolele confecţionate la diferite activităţi;

vă veţi forma
3r atitudini faţă de: • valoarea estetică şi istorică a portului popular.

2.1. Articole de port popular si

obiecte de uz casnic si de 9

ritual, decorate cu broderii

La majoritatea popoarelor lumii, inclusiv la români,
Amintiţi-vă ce aţi î n­ cusutul şi brodatul manual au tradiţii seculare. Iniţial,
văţat la Educaţia teh­
broderiile erau folosite numai la înfrumuseţarea vesti­
nologică în clasele a
3-a şi a 4-a despre mentaţiei. Mai târziu, cu broderie se ornau atât obiecte­
cusutul şi brodatul le de uz casnic, numite şi u tilita re (feţe de pernă, feţe de
tradiţional. masă, perdele, şerveţele) şi piesele de port popular (că­
măşi, bundiţe, năframe, batiste în trei colţuri de împo­
dobit capul), cât şi obiectele de ritual (în special, pro­
soape), adică cele legate de obiceiurile şi datinile popo­
Găsiţi î n poezia lui rului referitoare la naştere şi botez, logodnă, nuntă, în­
George Coşbuc „La
mormântare.
oglinda" câteva de­
numiri de piese din Arta broderiei şi portul popular în ţara noastră au
portul popular. fost influenţate de cultura mai multor etnii stabilite aici
(greci, ucraineni, turci, tătari, armeni, ruşi etc.). Spre
exemplu, în zona de sud a republicii, de la bulgari şi
găgăuzi, au venit piesele de culoare neagră (pantaloni,
basmale, bluze); în zona transnistreană, de la ruşi, au
obiecte utilitare parvenit sarafanele, şorţurile, cămăşile cu platcă; de la
obiecte de ritual
bulgari şi ucraineni - opincile, pantalonii de iarnă, din
piese de port popular
stofă groasă, de culoare gri (nădragii) etc.

34
 C LAS A 5

Fig. 2.1. Aspectul portului tradiţional din zonele Republicii Moldova:

a - Centru, b - Sud, c - Nord, d - Transnistreană.
Amintiţi-vă ce aţi învăţat la
Ştiinţe si observaţi particu­
M Lucru individual______________
larităţile portului popular
1. Copiază în caiet şi completează tabelul de mai jos cu în diferite zone ale repu­
denumiri de obiecte ornate cu broderii: blicii.
Obiecte Piese de Obiecte
utilitare port popular de ritual

2. Completează portofoliul cu informaţii, imagini ale

articolelor de port popular din diferite zone ale re­
publicii.

2.2. Ornamentica si cromatica 9 Notiuni-cheie

tradiţională 9 ornament
element ornamental
D i n ce le m a i v e c h i t i m p u r i, o a m e n ii ş i-a u î m p o d o ­
motiv ornamental
b i t o b ie c te le c u d iv e rs e ornamente. Î n t r e c u t u l în d e p ă r ­ compoziţie ornamentală
ta t, se c re d e a că o r n a m e n te le a u u n r o l, o d e s tin a ţie m a ­
g ic ă . D e e x e m p lu , o m u l c re d e a î n m i t u l d e s p re tin e r e ţe a
fă r ă b ă trâ n e ţe ş i v ia ţa fă r ă d e m o a r te . A c e a s tă c r e d in ţă
e ra r e p re z e n ta tă p r in im a g in e a u n u i c o p a c , a u n e i va ze
c u f l o r i , a u n u i b r a d , c a re e ra n u m i t arbore sa u pom al Amintiţi-vă ce aţi învă­
vieţii. D e - a lu n g u l t i m p u l u i , o r n a m e n te le ş i-a u p ie r d u t ţat în clasa a 4-a, la
s e n s u l m a g ic , r ă m â n â n d d o a r ca s im p le e le m e n te d e c o ­ Educaţia tehnologică
r a tiv e . M otivele ornam entale r e fle c tă n a t u r a ( m o t iv e şi la Educaţia plas­
tică, despre culori şi
v e g e ta le ) , u n e lte le de lu c r u ( m o t iv e s c h e o m o r fe ) ,
despre ornamente.
o m u l ( m o t iv e a n t r o p o m o r f e ) , f i g u r i g e o m e tr ic e e tc .

35
 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL

Schema 2.1. Structura unui ornament

tiS t i£ tiS 286 tiS

O r n a m e n t u l a re o a n u m it ă structură (schema 2.1).

Cuvântul ornament vi­ P r in c ip iile d e b a z ă c a re tr e b u ie re s p e c ta te la a lc ă tu ire a
ne din limba latină şi
o r n a m e n t u lu i p e n t r u o r n a r e a u n u i a r t ic o l s u n t: s im e ­
înseamnă „decor, po­
doabă, împodobire". t r ia , a lte r n a n ţa şi re p e ta re a p e r io d ic ă a e le m e n te lo r
o r n a m e n ta le .
Compoziţia ornam entală r e p r e z in tă d e c o r u l u n e i l u ­
X
X_ c r ă r i e x e c u ta te î n t r - u n a n u m it r it m , a d ic ă re p e ta t p e r i­
X I
X o d ic . P a rte a o r n a m e n t u lu i c a re se re p e tă la u n a n u m it
X
* * - in t e r v a l se n u m e ş te raport.
■ ►
7<
z C u lo r ile u tiliz a t e în b r o d e r ii, ca, d e a ltfe l, ş i în a lte
X X x
XX_ X _ _ g e n u r i d e a r tă p o p u la r ă d e c o r a tiv ă , în tr e c u t a v e a u a n u ­
X
X m it e s e m n ific a ţii s im b o lic e (d e e x e m p lu : c u lo a re a ro ş ie
Fig. 2.2. Motivul ornamen­
tal pomul vieţii.

Observaţi structura
ornamentelor
Fig. 2.3. Modele ale
si identificaţi raportul. motivului ornamental
căliţă ocolită.

Schema 2.2. Spectrul de culori

calde reci neutre

roşu, oranj, galben (amintesc de albastru, albastru-verzui alb, gri;
culoarea focului); se mai numesc (amintesc de apă, gheaţă, se mai numesc
culori active, deoarece stimulează răcoare); se mai numesc non-culori
activitatea, energia, buna dispoziţie culori pasive

36
 T ) ----------------
Cele mai vechi şi mai fru­
moase broderii executate
de femeile din Moldova au
culori de nuanţe fine. Culo­
rile aprinse erau utilizate
pe suprafeţe mici.

Observaţi în imagini asemă­

nările cu motivele „coarnele
berbecului" °i „vârtelniţa"

Fig. 2.4. Motive ornamentale pentru decorul unui şerveţel. b

simboliza bucuria, fericirea, sănătatea; culoarea neagră -

pământul; culoarea galbenă-aurie - roada, grâul).
În trecutul îndepărtat, pentru broderie erau între­
buinţate fire (lână, borangic etc.) de culoare naturală
Fig. 2.5. Culori de bază (b) si
(alb, negru, maro, gri). Treptat, ele au început să fie vop­ culori complementare (c).
site cu coloranţi vegetali, obţinuţi din diverse plante sau
din scoarţa unor copaci. La începutul secolululi al XX-
lea, tot mai mult sunt utilizaţi în acest scop coloranţii Combinaţi culorile date în
chimici, produşi pe cale industrială. Dacă culorile de diferite proporţii (2:1, 3:1
bază (roşu, albastru, galben) sunt combinate în diferite etc.). (Puteţi folosi acua­
proporţii, se obţin culorile complementare (verde, porto­ rele.) Notaţi în caiete rezul­
caliu, violet). tatele obţinute.

1. Numiţi părţile componente ale unui ornament.

2. Desenaţi pe o foaie de caiet de matematică un motiv ornamental (la alegere).
3. Culorile pot fi calde sau reci. Amintiţi-vă ce aţi învăţat despre aceasta în
clasa a 4-a. (Orientaţi-vă după schema 2.2).
4. Care culori se numesc de bază şi care se numesc complementare? De ce?

Materiale si ustensile utilizate în broderie

9

Materialele cel mai frecvent folosite în calitate de Pânza pe care urmează să fie
suport pentru broderii sunt: pânza groasă, canavaua aplicată broderia trebuie mai
întâi spălată şi călcată. În caz
(o pânză de bumbac sau de mătase, cu o împletitură contrar, ţesătura brodată poate
rară), batistul, borangicul, m archizetul (ţesături natu­ să se deformeze după prima
rale, subţiri şi transparente), pânza de in şi cea de spălare.
37
 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL

cânepă, ca re a u o ţe s ă tu ră ra ră . B r o d e r iile se m a i p o t e xe ­
tiS t i£ tiS 286 tiS

c u ta ş i p e ţe s ă tu r i d in fire sintetice, c u c o n d iţ ia ca p â n z a
să fie r a ră , p e n t r u a p u te a n u m ă r a fir e le . Ţ e s ă tu r ile d e i n
Cultivarea inului a înce­
put cu 9 mii de ani în ur­ ş i ce le d e b u m b a c s u n t fo a r te c ă u ta te p e n t r u p r o p r ie ­
mă. Primele ţesături de in t ă ţile l o r (schema 2 .3 ). Î n tr e c u t, p e n t r u b r o d e r ii se f o l o ­
au apărut în regiunile se a u fir e le d e lâ n ă , fib r e le d e c â n e p ă şi ce le d e in .
muntoase ale Indiei, iar
mai târziu - în Asia, Ba-
Schema 2.3. Proprietăţile ţesăturilor de in si ale celor de bumbac
bilon si Egipt si erau con­
siderate obiecte de lux.
Doar faraonii egipteni si
oamenii de viţă nobilă
purtau vesminte din ţesă­
turi de in. Mai târziu, gre­
cii si romanii au folosit
ţesăturile de in la fabri­
carea pânzelor de corăbii.

Observaţi si descrieţi asemă­ a b c

narea si diferenţa dintre
materialele pentru broderie. ►

Fig. 2.6. Materiale folosite

pentru broderii: a - pânză
de in; b - pânză de bumbac
cu firul plin; c - canava.

Norme de igienă si protecţie a muncii

------------------------
Feţele de masă mari pot fi
înlocuite cu seturi de şer­
veţele. Şerveţelele pot fi de
formă pătrată sau drep­
tunghiulară. Şerveţelul de
formă dreptunghiulară, de­
corat cu broderie sau dan­
telă de jur împrejur poartă
denumirea populară de
„drum“ .
în timpul lucrului cu foarfecile, acele si boldurile:
• p ă s tr a ţi a cele în p e r n u ţe sa u în c u tio a r e s p e c ia le ;
• c â n d p u n e ţ i fo a rfe c a p e m a s ă , a v e ţi g r ijă să fie c u la ­
m e le în c h is e ; tr a n s m it e ţ i- o a lte i p e rs o a n e c u la m e le
în c h is e ş i c u in e le le în a in te ;
• n u în f ig e ţ i a cele şi b o ld u r ile în h a in ă , c i n u m a i în
p e r n u ţ a s p e c ia lă ;
• p ă s tr a ţi o r d in e a ş i c u r ă ţe n ia la lo c u l d e lu c r u .

38
 C LAS A 5
Fisă te h n o lo g ică Alegerea materialelor şi ustensilelor pentru brodat
Succesiunea operaţiilor Materiale si
j ustensile

1. Se testează aţa colorată pentru broderie,

î nmuind-o î n apă fierbinte. Dacă apa se
colorează, aţa trebuie fiartă 5 minute î ntr-o
soluţie de oţet (o lingură de oţet la un pahar
de apă), după care aţa se clăteşte î n soluţie
de oţet şi sare (o lingură de oţet şi o lin­
guriţă de sare la un pahar de apă), până
apa va rămâne curată.

2. Se aleg acele pentru cusut şi acele de

siguranţă necesare la croit, la î nsăilat.

3. Se alege degetarul potrivit pentru degetul

mijlociu al mâinii drepte.

4. Se pregăteşte o panglică centimetrică cu

lungimea de 150 cm, care va servi la
măsurarea ţesăturii.

5. Ţesătura pentru brodat se î ntinde bine pe

gherghef.

6. Se pregăteşte ruleta, care este necesară

pentru trecerea desenelor pe ţesătură.

7. Se pregăteşte fierul de călcat, care serveşte

pentru netezirea pânzei î nainte de brodat şi
pentru prelucrarea termică a articolului finit.

8. Se aleg foarfecile, care se folosesc pentru

croirea stofei de dimensiunile necesare
pentru articolul pe care vrem să-l brodăm şi
pentru tăierea aţei î n timpul brodării.

într-un colţ în colţuri opuse în toate colţurile la mijloc

Desenaţi în caiete alte mo­
dalităţi de amplasare a
ornamentului pe şerveţele.

Fig. 2.7. Variante de amplasare a ornamentelor pe şerveţele.

39
 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL

În patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României se află o bro­

derie valoroasă: steagul liturgic din anul 1500, care îl reprezintă pe
Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron de lemn. Această broderie a fost
făcută, din porunca lui Ştefan cel Mare, la o mănăstire din Moldova si
apoi a fost dăruită Mănăstirii Zografu de pe Muntele Athos.

Să învăţăm prinjoc
Completaţi grilele si veţi citi pe grila verticală evidenţiată denumirea unei moda­
lităţi de împodobire a articolelor din pânză.
1. Plantă cu flori gălbui sau roşiatice, prin prelucrarea că­
reia se obţin fibre textile. 2. Fir depănat de pe gogoşile
viermilor de mătase. 3. Unealtă compusă din două lame
tăioase suprapuse, având fiecare câte un mâner inelar şi
fiind unite între ele la mijloc cu un şurub. 4. Ornament, po­
doabă. 5. Cadru de lemn, de metal sau de masă plastică
pe care se întinde o ţesătură pentru a fi brodată. 6. Şter­
gar tradiţional, folosit la cele mai importante evenimente
din viaţa omului. 7. Plantă textilă cu tulpina înaltă şi dreap­
tă cu flori mici, albăstrii sau albe, cultivată pentru fibrele
care se scot din tulpină şi pentru uleiul care se extrage
din seminţe. 8. Produs textil obţinut din diverse fibre.

0) 1. Argumentaţi necesitatea respectării regulilor de protecţie a muncii în timpul

(0 brodatului.
3
2. Numiţi tipurile de pânză utilizate pentru broderie.
(0
> 3. Descrieţi cum trebuie pregătită pânza pe care urmează să fie aplicată bro­
LII
deria.
4. Enumeraţi câteva denumiri de motive ornamentale utilizate în broderie.

2.3. Tehnici de cusut si de brodat. 9

Broderii si cusături ornamentale*

9

Cusăturile cel mai frecvent utilizate sunt: p u n ctu l

Noţiuni-cheie înaintea acului , p u n ctu l tighel, p u n ctu l lănţişor, p u n ctu l
cruciuliţă, găurelele simple şi găurelele duble etc.
punct înaintea acului-
punct de însăilat A. Punctul înaintea acului
punct lănţişor
punct tighel P unctul înaintea acului se utilizează în broderie pen­
punct cruciuliţă tru a executa conturul unui ornament, dar şi ca element
găurele simple decorativ. Cu ajutorul acestei tehnici se obţin cusături
găurele duble
decorative.
40
 5
Fisă te h n o lo g ică Punctul înaintea acului
Succesiunea operaţiilor Ilustraţii9

• Sugestii

1. Se măsoară 2 cm de la marginea
pânzei şi se marchează, cu
creionul şi rigla, o linie.

2. Se fixează aţa la începutul liniei.

3. Punctul înaintea acului se execută
de la dreapta spre stânga pe linia
de contur, atât pe orizontală, cât şi
pe configuraţie, după desen. Acul,
îndreptat mereu înainte, se înfige
de pe dos spre faţă cu ajutorul
degetarului.
Punctul înaintea acului poate fi lucrat
prin următoarele metode:
- paşii 1-2, 3-4, 5-6 etc. şi golurile dintre
ei 2-3; 4-5 etc. pot avea aceeaşi lungime;
- lungimea paşilor poate fi mai mare
decât cea a golurilor dintre ei;
- lungimea paşilor poate fi mai mică
decât cea a golurilor dintre ei.

Modalităţi
de fixare
a aţei.

# Lucru în grup ______________________________

1. Elaboraţi un proiect de batistă ornată de jur împrejur, la distanţa de 2 cm de la
margine, cu:
• punct înaintea acului, cu paşii şi golurile dintre ei de aceeaşi lungime —
grupul I;
• punct înaintea acului, cu paşii mai mici decât golurile dintre ei — grupul al
II-lea;
• punct înaintea acului, cu paşii mai mari decât golurile dintre ei — grupul
al III-lea.
2. Examinaţi lucrările proprii şi cele ale colegilor şi arătaţi care sunt caracteristi­
cile pozitive, dar şi neajunsurile lor.

M Lucru individual____________________________
Ornează o porţiune de batistă cu punct înaintea acului, făcând în acelaşi timp două
sau patru împunsături consecutive cu acul, pentru a grăbi lucrul.

B. Punctul de însăilare
P unctul de însăilare este n e c e s a r la e x e c u ta re a o r ic ă ­ ------------------------
r u i o b ie c t, s p re e x e m p lu : p e n t r u u n ir e a a d o u ă d e ta lii, Când brodăm, lumina tre­
p e n t r u a fo r m a c r e ţi p e p â n z ă s a u p e n t r u m a rc a re a l o ­ buie să cadă asupra obiec­
tului brodat din partea
c u lu i v iit o a r e i c u s ă tu r i. P u n c tu l d e în s ă ila re este a s e m ă ­
stângă sau de sus.
n ă t o r c u p u n c t u l în a in te a a c u lu i.
41
2 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL

Fisă te h n o lo g ică Punctul de însăilare

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
• Sugestii

1. Se îndoaie de două ori marginea batistei

(3-4 mm).
2. Se fixează aţa.
3. Se înfige acul pe marginea îndoită şi se
fac succesiv câte 2-3 împunsături pe
dos şi pe faţă. Paşii punctului de însăilare şi go­
lurile dintre ei pot fi lucraţi asemă­
nător cu punctul înaintea acului.

M Lucru individual______________
Îndoaie de două ori marginile batistei şi fixează-le cu
punct de însăilare.

^ ------------------------ C. Punctul lănţişor (tambur)

În procesul brodării cu
punctul lănţişor, capătul
aţei trebuie să fie fixat
bine, deoarece altfel cu­
sătura se desface.
Punctul lănţişor se a s e a m ă n ă c u lă n ţiş o r u l d in o c h iu r i
lib e re e x e c u ta t c u c ro ş e ta . C u p u n c t u l lă n ţiş o r se p o t b r o ­
d a p e ta le d e f l o r i d e d if e r ite m ă r im i, r ă m u r e le , fr u n z e .
A c e a s tă te h n ic ă este fr e c v e n t în tr e b u in ţ a t ă în m o tiv e le
d e p e iile tr a d iţio n a le . D a c ă p u n c t u l lă n ţiş o r este e x e c u ­
ta t c u f i r c a re im it ă a u r u l sa u a r g in t u l, a r t ic o lu l c a p ă tă o
s tr ă lu c ir e d e o s e b ită ş i o n o tă d e b o g ă ţie .

Fisă te h n o lo g ică Punctul lănţişor

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii 9

• Sugestii

1. Se fixează aţa.
2. La fiecare pas brodat se
formează o buclă.
3. Bucla se ţine cu degetul mare al
mâinii stângi.
4. Acul se scoate deasupra aţei,
prin această buclă.
5. Firul de aţă se trage astfel, ca
să se obţină o buclă rotundă.

42
 C LAS A 5
M Lucru individual______________
1. Alege sau alcătuieşte un model de broderie şi trece-l
de pe schiţă într-un colţ al batistei.
2. Brodează modelul cu punct lănţişor.

a> 1. Elaboraţi un model de ornare a unei piese vesti­

(0 mentare cu punct lănţişor. Prezentaţi modelul în
3
culori deschise (galben, auriu, argintiu).
2. Examinaţi calitatea şi acurateţea executării lucră­
LII rilor proprii şi ale colegilor.
3. Explicaţi de ce, în procesul brodării cu punct lăn­
ţişor, capătul aţei trebuie să fie fixat bine.
Fig. 2.8. Model de mono­
D. Punctul tighel gramă executată cu punct
C u s ă tu r a c u p u n ct tighel p e fa ţa a r t ic o lu lu i se asea­ lănţişor.

m ă n ă c u t ig h e lu l fă c u t la m a ş in a d e c u s u t. Î n c r o ito r ie ,
a cea stă c u s ă tu r ă se fo lo s e ş te p e n t r u u n ir e a d e t a liilo r . Î n
b r o d e r ie , p u n c t u l t ig h e l este u t iliz a t a tâ t p e n t r u a c o n ­
t u r a m o d e lu l, p e n t r u a s e p a ra d o u ă c u lo r i d in a c e la ş i T * ----------------
Nu folosiţi ace ruginite; ele
m o d e l, c â t ş i p e n t r u a b r o d a o r n a m e n te fin e n u m a i c u se pot rupe sau pot mur­
a cest t i p d e c u s ă tu ră . dări obiectul lucrat.
P u n c tu l tig h e l se e x e c u tă p e f ir e n u m ă r a te d in t r - o
s in g u r ă m iş c a re .

Fisă te h n o lo g ică Punctul tighel

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii9

• Sugestii

1. Punctul tighel se execută de la dreapta

spre stânga.
2. Se fixează aţa şi acul se scoate pe faţa
articolului.
3. Se iau câteva fire de ţesătură pe ac înapoi
şi se obţine un pas al cusăturii.
4. Pe dosul articolului se împunge ţesătura la Paşii de tighel de pe faţa arti­
o distanţă de două ori mai mare decât colului trebuie să fie de mărime
lungimea pasului executat şi acul se egală.
scoate pe faţa articolului.
5. Următoarea împunsătură cu acul se face
iarăşi în direcţie opusă, până la locul
primei împunsături.

M Lucru individual______________
Brodează cu punct tighel o porţiune (3-4 cm) de ţesă­
tură sau un element ornamental pe batistă.

43
 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL

Broderii pe fir
tiS t i£ tiS 286 tiS

Fig. 2.9. Model de broderie
în cruciuliţă.
Punctul cruciuliţă
P u n c tu l c r u c iu liţ ă este f o lo s it fo a r te des în b r o d e r ie
n u n u m a i p e n t r u că p e r m ite o b ţin e r e a u n u i o r n a m e n t
fr u m o s , c i şi p e n t r u că se e x e c u tă s im p lu . A c e a s tă t e h n i­
că p o a te f i a p lic a tă în d o u ă f e lu r i: p u n c t c r u c iu liţ ă cu o
singură fa ţă ş i p u n c t c r u c iu liţ ă cu două feţe. C u p u n c t
c r u c iu liţ ă se o rn e a z ă a r tic o le d e v e s tim e n ta ţie , o b ie c te
d e u z c a s n ic , s u v e n ire e tc.
M o d e lu l p e n t r u b r o d e r ie se re a liz e a z ă u ş o r : p e o
fo a ie c u lin ia t u r ă în p ă tră ţe le se h a ş u re a z ă , c u c re io a n e
c o lo r a te s a u c u o c a rio c ă , p ă tră ţe le le c a re fo r m e a z ă m o ­
d e lu l ales (fig. 2.9). P e n tr u ca b r o d e r ia c u p u n c t c r u c iu ­
l iţ ă să fie e x e c u ta tă c u a c u ra te ţe , fie c a re c r u c iu liţ ă t r e ­
b u ie să a c o p e re a c e la ş i n u m ă r d e f ir e a le ţe s ă tu r ii a tâ t în
în ă lţ im e , c â t ş i î n lă ţim e .

Fisă te h n o lo g ică Punctul cruciuliţă cu o singură faţă

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii 9

• Sugestii

1. Se fixează aţa (vezi pag. 41).

2. Acul se scoate pe faţă cu 3-4 fire mai
spre stânga.
3. Se înfige apoi acul în jos, spre dreapta,
numărând 3-4 fire în lungime şi 3-4 în
lăţime.
4. Se scoate acul în sus, în direcţie verti­
cală şi pe aceeaşi linie dreaptă pe care Pentru a obţine o broderie cu
se află prima împunsătură. aspect frumos, este necesar ca, la
5. Se lucrează un rând de linii oblice de la formarea paşilor, firele de dea­
stânga spre dreapta. supra cruciuliţelor să cadă în
6. Se lucrează al doilea rând de linii oblice - aceeaşi direcţie, iar firul de aţă, de
de la dreapta spre stânga. fiecare dată, să fie la fel de strâns.
7. Acul se înfige în locul împunsăturilor Pe dosul lucrării apar linii verticale
precedente ale liniilor oblice (5). paralele.

M Lucru individual____________________________
1. Desenează cu creioane colorate, în caiet, un model care poate fi brodat cu
punct cruciuliţă. Brodează acest model pe o batistă.
2. Completează-ţi portofoliul cu scheme, modele şi imagini de broderii lucrate cu
punct cruciuliţă.

44
 C LAS A 5
Broderii cu ajururi
Amintiţi-vă ce fel de
Găurelele simple găurele aţi învăţat să
Găurelele se folosesc pentru decorarea feţelor de ma­ executaţi în clasele
să şi a şerveţelelor. Există, de asemenea, foarte multe po­ precedente.
sibilităţi de decorare a obiectelor vestimentare (a bluzi-
ţelor, pantalonilor, fustelor etc.), utilizând această tehnică. " ------------------------
Găurelele fac parte din ajururile cele mai simple. Găurelele se execută întot­
deauna pe partea din dos a
Ele se formează prin scoaterea a două sau mai multe fire obiectului, pentru ca pe faţă
din ţesătură şi prin prinderea cu acul a grupurilor din să nu se observe niciun
trei sau patru fire din cele rămase. defect.

Fisă te h n o lo g ică Găurelele simple

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
9

• Sugestii

1. Se scot din pânză câteva fire.

2. Se iau pe ac 3-5 fire, în direcţia acelor de
ceasornic, şi se fixează.
3. Acul trece peste firul de aţă, formând nodul
cu care se strânge punctul găurică.
4. Se scoate acul pe faţă cu 1-2 fire mai jos de
marginea găurelei.
5. La sfârşitul lucrului, aţa se aduce la marginea
găurelelor şi sub găurele se fac câţiva paşi Există şi alte metode
cu punct înaintea acului. de executare a găurelelor.

M Lucru individual__________________
1. Include în schiţa grafică a batistei o porţiune care va fi
lucrată cu găurele.
2. Lucrează această porţiune a batistei cu găurele simple.

# Lucru în grup _______________________________

1. Adunaţi lucrările executate, împărţiţi-le în mod egal la trei grupuri. Arătaţi care sunt
calităţile şi care sunt neajunsurile fiecărei lucrări. În final, în cadrul fiecărui grup,
alegeţi câte o lucrare pe care o consideraţi cel mai bine executată.
2. Alegeţi, pentru o expoziţie, lucrări de broderie executate de bunicile, de mamele
voastre sau de voi.
3. Prezentaţi informaţia necesară cu privire la fiecare lucrare, după modelul:
Autorul lucrării; Materialele folosite; Anul executării Adresa (localitatea;
denumirea lucrării punctele de cusătură şcoala; clasa) autorului

45
 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL

4. Elaboraţi un proiect de confecţionare a unui milieu (sau drum) cu decor brodat:

tiS t i£ tiS 286 tiS

Stabiliţi aspectul, dimensiunile şi forma (pătrată sau dreptunghiulară) a arti­

colului.
Reprezentaţi grafic articolul, pe hârtie cu liniatură în pătrăţele.
Selectaţi şi amplasaţi motivul ornamental pe schiţa grafică, pe toate cele patru
laturi ale articolului.
Alegeţi materialele şi ustensilele pentru executarea articolului cu decor brodat:
pânză, fire colorate, ace, foarfecă. Decideţi care vor fi tehnicile de lucru.
Confecţionaţi milieul (drumul). Prezentaţi proiectul.

Evaluare f i nal ă

1 . Numiţi articole utilitare, de port şi de ritual care sunt ornate cu broderii.

2. Descrieţi materialele şi ustensilele utilizate în broderie.
3. D fitfirm in a ti n a r a p a ta atri la tu ra n rn a m p n t i iii ii d in im a n in a a rlp m a i in a -

4. La ce credeţi că v-ar ajuta în viaţă cunoaşterea artei broderiei? Argumentaţi.

5. Examinaţi imaginile şi explicaţi ce tehnici de cusut şi de brodat au fost aplicate.

6. Indicaţi succesiunea corectă a etapelor de prezentare a unui proiect:

□ se argumentează aspectul estetic, tehnologic si utilitar al articolului;
□ se numesc materialele si ustensilele utilizate;
□ se enumeră etapele de lucru;
□ se argumentează alegerea ornamentelor, semnificaţia si amplasarea lor
pe articol;
□ se numesc tehnicile de brodare utilizate.
 3. ARTA CULINARĂ SI SĂNĂTATEA 9

După studierea acestui capitol,

veţi cunoaşte:
j

veţi fi capabili:
j
• v a lo a re a n u tritiv ă a a lim e n te lo r;
• n o rm e le d e ig ie n ă şi p ro te c ţie a m u n c ii în b u c ă tă rie ;

• s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e p re g ă tire a b u c a te lo r ca re c o re s p u n d
a lim e n ta ţie i e c h ilib ra te ;
• s ă p re p a ra ţi d iv e rs e b u c a te , re s p e c tâ n d te h n o lo g iile c u lin a re ;
I 3
vă veţi forma • a lim e n ta ţia c o re c tă ;
atitudini faţă de: • b u c ă tă ria n a ţio n a lă .
f

3.1. Noţiuni despre o bună bucătă­

A m in tiţi-v ă ce a ţi în ­
rie si o alimentaţie echilibrată
9 9 v ă ţa t la o re le de Edu­
caţie tehnologică, în
A. Valoarea nutritivă a alimentelor c la s a a 4-a, d e s p re
A lim e n t e le a u o im p o r t a n ţ ă d e o s e b ită p e n t r u o r g a ­ a lim e n ta ţia c o re c tă şi
s ă n ă to a s ă .
n is m u l o m u lu i. E le c o n s titu ie n u n u m a i s u rs a d e e n e r ­
g ie p e n t r u o r g a n is m , c i ° i m a t e r ia lu l p e n t r u c re ° te re a ° i
r e s ta b ilir e a c e lu le lo r ° i ţe s u tu r ilo r . D e aceea, tr e b u ie să
f o lo s im în a lim e n ta ţie a tâ t p r o d u s e d e o r ig in e a n im a lă ,
c â t ° i p r o d u s e d e o r ig in e v e g e ta lă .
C a n tita te a d e s u b s ta n ţe n u t r it iv e n e c e s a re u n u i o r ­
g a n is m v a ria z ă în f u n c ţie d e v â rs ta , d e s e x u l p e rs o a n e i,
d e c o n s u m u l d e e n e rg ie , d e a n o tim p . E n e r g ia fu r n iz a tă Proteinele sunt numite cără­
d e a lim e n te se m ă s o a ră î n c a lo r ii °i se n u m e ° te valoare mizi biologice din care este
clădit corpul uman. Zilnic,
calorică.
omul trebuie să consume
L a d e te r m in a r e a c o m p o z iţ ie i h r a n e i, se v a lu a în 80-100 g de proteine.
c o n s id e ra re n u n u m a i v a lo a re a c a lo r ic ă , d a r ° i c a n t i­
ta te a d e p r o te in e p e c a re o c o n ţin e h r a n a .

Schema 3.1. Compoziţia hranei

47
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA
calorie
valoare calorică
glucide
lipide
vitamine
substanţe minerale
Fig. 3.1. Produsele lactate,
o sursă de calciu.
------------------------
Pentru creşterea oaselor,
copiii au nevoie zilnic de
calciu. Calciul se află în
produsele lactate, în alune,
fasole etc. Una dintre cele
mai bune surse de calciu
este peştele.
R »----------------
În orice anotimp, se reco­
mandă să consumăm le­
gume şi fructe.
48
In s u fic ie n ţ a d e p r o te in e în o r g a n is m u l c o p ilu lu i î n ­
c e tin e ş te p r o c e s u l d e d e z v o lta re a v o r b i r i i ş i d e c re ş te re
a o a s e lo r. D e f ic it u l d e g r ă s im i î n o r g a n is m d u c e la a te -
ro s c le ro z ă şi la b o l i d e fic a t. In s u fic ie n ţ a d e g lu c id e în
o r g a n is m p r o v o a c ă d u r e r i d e c a p , a m e ţe li, m ic ş o r a r e a
c a p a c ită ţii d e m u n c ă . P e n tr u lic h id a r e a a c e s to r s im p -
to m e , e d e s tu l să m â n c ă m o l in g u r iţ ă d e m ie r e s a u c â te ­
v a b u c ă ţe le d e z a h ă r.
Vitam inele re g le a z ă a c tiv ita te a s is te m u lu i n e rv o s ,
m ă re s c r e z is te n ţa o r g a n is m u lu i la b o lile in fe c ţio a s e . C e ­
le m a i im p o r t a n t e p e n t r u s ă n ă ta te a o m u lu i s u n t v i t a m i ­
n e le A, B, C, D ş i E.
Substanţele minerale ce le m a i im p o r t a n t e p e n t r u
d e z v o lta re a o r g a n is m u lu i s u n t: c a lc iu l, f ie r u l, io d u l.
C alciul c o n t r ib u ie la fo r m a r e a s is te m u lu i osos.
Fierul in t r ă în c o m p o n e n ţa g lo b u le lo r r o ş ii d in sânge.
Io d u l este e le m e n tu l fu n d a m e n ta l p e n t r u fo r m a r e a
h o r m o n ilo r .
Si înv»fam prinjoc
Găsiţi cheia de rezolvare a rebusului si veţi descoperi, în
şiragul de mărgele, denumirea unor substanţe absolut
necesare pentru sănătatea noastră.
 C LAS A 5
B. Alimentaţia corectă în funcţie de anotimp
P rim ăvara o r g a n is m u l r e s im te in s u fic ie n ţa v it a ­ ------------------------
m in e lo r . Î n a cest a n o tim p se re c o m a n d ă să c o n s u m ă m Legumele care pot fi con­
sumate crude şi fructele
lă m â i, m u r ă t u r i, le g u m e , v e r d e ţu r i (s p a n a c , u r z ic ă , ce a ­ sunt o sursă excelentă de
p ă , u s t u r o i v e rd e , m ă r a r , p ă t r u n je l, m ă c r iş ) . vitamine şi de substanţe
Vara se re c o m a n d ă să c o n s u m ă m , în s p e c ia l, p r o ­ minerale.
d u s e la c ta te , le g u m e ş i fr u c te , d e o a re c e aceste a s u n t a s i­ Evitaţi consumul de ali­
mente prăjite.
m ila te m a i u ş o r d e o r g a n is m .
Toamna v o m p r e p a r a b u c a te d in c a rn e , la p te , p e ş te ,
p a s te fă in o a s e , o u ă , b r â n z ă , d iv e rs e le g u m e .
Iarna a lim e n ta ţia tr e b u ie să c o n ţ in ă o c a n tita te m a i
m a r e d e s u b s ta n ţe n u t r it iv e g e n e ra to a re d e c ă ld u r ă
( u n t , s m â n tâ n ă , la p te , c a rn e ), p r o d u s e c a re c o n ţ in v it a ­
m in a C ( fr u c te , le g u m e , m ă c e ş ).

# Lucru în grup ______________________________

Proiectaţi schematic, pe un poster, câte o listă de alimente care conţin: a) pro­
teine, b) glucide, c) lipide, d) substanţe minerale. Prezentaţi posterele.

1. Argumentaţi importanţa alimentelor pentru organismul omului.

2. Ce produse alimentare constituie sursa principală de vitamine pentru orga­
nism? Cum credeţi, când trebuie consumate aceste produse?
3. De ce alimentaţia corectă este în funcţie şi de anotimp?*•

Norme de igienă si protecţie

a muncii în bucătărie:
• b u c ă tă ria şi u t ila ju l tr e b u ie în tr e ţin u te în o r d in e şi
c u ră ţe n ie ;
• vasele sp ă la te c u d e te rg e n t s p e c ia l se clătesc fo a rte b i ­
n e c u apă;
• b u c ă tă ria se aeriseşte p e r io d ic , a v â n d g r ijă să n u se
creeze c u re n t;
• r e s tu rile a lim e n ta re se s trâ n g î n t r - o p u n g ă d e p o lie t i­
le n ă , care se ţin e î n t r - u n vas a c o p e rit c u capac; p u n g a
c u r e s tu r i se leagă, a p o i se d u c e la lo c u l re z e rv a t p e n ­
t r u g u n o i;
• în a in te de a în c e p e lu c r u l, îm b ră c a ţi ş o r ţu l (fig. 3.2, a ),
s trâ n g e ţi-v ă p ă r u l su b o b a s m a sau b o n e tă ;
• s u fle c a ţi m â n e c ile h a in e i, ca să n u se a tin g ă d e p r o ­
d u s e le a lim e n ta re şi de vase;
• s p ă la ţi-v ă pe m â in i c u s ă p u n ; Fig. 3.2. Şorţ (a); mănuşă pen­
tru a lua vasele fierbinţi (b).
49
 A R T A C U L IN A R Ă ŞI S Ă N Ă T A T E A
Fig. 3.3. Aparate electrocas-
nice: a —mixer;
b - ceainic electric;
c - robot de bucătărie;
d —cuptor cu microunde.
A m in tiţi-v ă ce aţi în ­
v ă ţa t în c la se le p re ­
c e d e n te , la o re le de
Educaţie tehnologi­
că, d e s p re d e te rm i­
n a re a p ro s p e ţim ii
p ro d u s e lo r a lim e n ­
ta re d u p ă m iro s,
g u s t, c u lo a re .
Notiuni-cheie
ambalaj
consumator
ingrediente
producător
Fig. 3.4. Produse alimentare
în diverse tipuri de ambalaje.
50
• se in te rz ic e în c h e ie re a îm b r ă c ă m in te i c u ace;
• a p a ra te le şi d is p o z itiv e le e le c tro c a s n ic e se s p a lă n u ­
m a i f iin d d e c o n e c ta te de la re ţe a u a e le c tric ă ;
• în tr e r u p ă to r u l a p a ra te lo r e le c tro c a s n ic e se v a a tin g e
n u m a i c u m â n a uscată ;
• n u v o m c o n tro la c u m â n a d a că c u ţ it u l este a s c u ţit
b in e ;
• vasele f ie r b in ţ i n u se v o r lu a de pe fo c c u m â n a g o a lă ,
c i c u o m ă n u ş ă sp e c ia lă (fig. 3.2, b );
• to a te a p a ra te le , in c lu s iv m a ş in a de g ă tit ( p lita ) , v o r f i
fo lo s ite c o n fo r m r e g u lilo r de e x p lo a ta re a lo r .
C. Prevenirea contaminării alimentelor
Î n m a g a z in e le d e a s tă z i, m a jo r ita te a p r o d u s e lo r a li­
m e n ta r e se v â n d î n ambalaje (fig. 3.4). C e l m a i des î n ­
t â ln ite s u n t a m b a la je le d e h â r tie , d e c a r to n , ta b lă , m a te ­
r ia le p la s tic e e tc . T i p u l d e a m b a la j este ales în f u n c ţie d e
p r o d u s . I n f o r m a ţ ia s c ris ă p e a m b a la j r e p r e z in tă u n m o d
d e c o m u n ic a r e în tr e p r o d u c ă to r ş i c o n s u m a to r . E a i n ­
c lu d e : d a ta f a b r ic ă r ii ş i d a ta p â n ă la c a re p r o d u s u l p o a te
f i c o n s u m a t, v a lo a re a n u t r i t i v ă a p r o d u s u lu i, in g r e d i­
e n te le , m o d u l d e p r e p a r a r e , i n d i c a ţ i i d e p ă s tra r e e tc.
(fig. 3.5). În a in te d e a p r o c u r a u n p r o d u s , v o m c i t i c u
a te n ţie in f o r m a ţ ia d e p e a m b a la j, î n s p e c ia l d a ta f a b r i ­
c ă r ii ş i te r m e n u l d e v a la b ilita te a l p r o d u s u lu i re s p e c tiv .
P ro d u s e le a lim e n ta r e s u n t a m b a la te în s c o p u l p ă s ­
t r ă r i i c â t m a i în d e lu n g a te a c a lit ă ţ ii l o r ş i p e n t r u a p r o ­
te ja c o n s u m a t o r u l d e i n t o x ic a ţ ii a lim e n ta r e .
P r o s p e ţim e a conservelor de carne ş i a c e lo r de peste
a m b a la te î n c u t i i d e m e ta l se v a v e r ific a d u p ă a s p e c tu l
 5
c u tie i. A c e a s ta n u tr e b u ie să a ib ă c a p a c u l b o m b a t sa u
r u g in it . Pe c a p a c tr e b u ie să fie im p r im a t ă , în m e ta l, d a ta
f a b r ic ă r ii/ e x p ir ă r ii p r o d u s u lu i. C o n s e rv e le se p ă s tre a z ă
î n t r - u n lo c re ce ş i u s c a t. C o n ţ in u t u l c o n s e rv e i se re c o ­
m a n d ă a f i c o n s u m a t im e d ia t d u p ă d e s c h id e re a e i, ia r
ceea ce a m a i ră m a s , se v a p u n e î n fr ig id e r , î n t r - u n vas
a c o p e r it (d e s tic lă sa u d e fa ia n ţă ) .
Cerealele ş i pastele făinoase tr e b u ie p ă s tra te în s ă c u ­
le ţe d e p â n z ă , d e h â r tie s a u în b o r c a n e d e s tic lă , î n t r - o
în c ă p e re u s c a tă .
Legumele ş i fructele, cea m a i im p o r t a n t ă s u rs ă d e v i ­
ta m in e p e n t r u o r g a n is m u l u m a n , s u n t d e o s e b it d e f o l o ­
s ito a re în s ta re p ro a s p ă tă . E le se p ă s tre a z ă la î n tu n e r ic ,
în l o c u r i ră c o ro a s e .
Ingrediente:
M Lucru individual_______________ v
lapte de vacă normalizat,
smmtmă dulce, sare, maia,
enziniă coagulantă
Observă acasă diverse tipuri de ambalaje ale produselor
Nutritivă per lOOg de produs-'
alimentare. Citeşte indicaţiile de pe ambalaje. Ai găsit proteine, g - 14,0
grăsimi, g - 4,6
vreun produs cu termenul expirat? Dacă da, ce faci cu v* W aSlucide>g - 1,0 *
L ^energetică, kcal- 100
el? De ce?
Fig. 3.5. Informaţii pe
a> 1. Care credeţi că sunt cele mai importante informaţii diverse ambalaje.

(0 de pe ambalajul unui produs alimentar? De ce?

3
2. Explicaţi care este rolul calităţii produselor în ali­
mentaţia omului. t * ----------------
LLI 3. Explicaţi modul de păstrare a produselor alimen­ Hrana poate deveni sursă
de intoxicaţie, dacă în ea va
tare. nimeri un pic de detergent
4. Comentaţi afirmaţia: Supraalimentarea dăunează pentru vase.
sănătăţii, provoacă diverse boli, scurtează viaţa.

Să învăţăm prinjoc

O A Completaţi spaţiile libere

C
3 si veţi descoperi:
G
1-3. Semnele care arată
S calitatea produselor
M alimentare.
1
4. Obiect sau material în care
4 A se împachetează ceva.
T 5. Material din care se fabrică
B
ambalaje.
U n 'ţjL
6. Informaţie importantă
j 5 * S T imprimată pe ambalaje.

51
 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA
Amintiţi-vă ce reguli
de alimentaţie °i de
nutriţie corectă cu-
noa°teţi.
------------------------
Hrana bogată în proteine
trebuie consumată în pri­
ma jumătate a zilei.
Cina se va lua cu 1,5-2 ore
înainte de culcare.
Vorba puţină si mân­
carea puţină niciodată
nu strică pe om.
(Proverb)
Numiţi produsele din imagine si completaţi lista cu alte alimente necesare pentru alcătuirea meniu­
lui pentru o zi.
Fig. 3.6. Produse care trebuie incluse în meniu.
52
3.2. Meniul
Î n a fa ră d e re s p e c ta re a n o r m e lo r d e ig ie n ă a lim e n ta ­
r ă ş i d e n u t r i ţ i e c o re c tă , o im p o r t a n ţ ă d e o s e b ită p e n t r u
s ă n ă ta te a re a lc ă tu ir e a m e n iului zilnic.
U n m e n iu c o n ţin e : d e n u m ir e a f e lu lu i d e b u c a te ,
p ro d u s e le d in c a re este p r e p a r a t, m a s a (g re u ta te a ) p r o ­
d u s u lu i a lim e n ta r , v a lo a re a c a lo r ic ă a b u c a te lo r .
M e n iu l se în to c m e ş te d u p ă a n u m ite r e g u li. A s tfe l,
m e n iu l tr e b u ie :
• să a s ig u re n u m ă r u l d e c a lo r ii n e c e s a r fie c ă r u i
m e m b r u a l f a m ilie i, în f u n c ţie d e v â rs ta a c e s tu ia ,
d e s e x u l, d e m u n c a p e c a re o d e p u n e , d e a n o tim p ;
• să c o n ţ in ă m â n c ă r u r i c â t se p o a te d e v a r ia te ş i c â t
m a i a tr ă g ă to r p re z e n ta te ;
• să fie c o n s t it u it d in m â n c ă r u r i b in e c o m b in a te ; d e
e x e m p lu , d u p ă o s u p ă sa u o c io r b ă , se p o a te s e rv i
p e ş te s a u c a rn e d e p a s ă re ;
• să c o n ţ in ă s a la te d e o r ic e fe l.
O h r a n ă c a lita tiv ă se o b ţ in e a tu n c i c â n d este p r e p a ­
r a tă d in a lim e n te p ro a s p e te ş i d e b u n ă c a lita te , f ie r t e la
fo c d o m o l.
H r a n a u n u i a d o le s c e n t tr e b u ie să fie v a r ia tă s i să
c o n ţin ă , p e z i: 2 0 0 g d e c a rn e sa u d e p e ş te , 4 0 0 -5 0 0 m l
d e la p te , 4 0 -5 0 g d e b r â n z e t u r i, 1 /2 o u , 3 0 -4 0 g d e u n t ,
2 0 -3 0 g d e u le i, 2 0 0 -3 0 0 g d e p â in e , 3 5 0 g d e c a r to fi, 4 0 0
g d e a lte le g u m e , 2 5 0 -3 0 0 g d e fr u c te , 6 0 g d e z a h ă r.
 C LAS A 5
# Lucru în grup ______________________________
1. Alcătuiţi meniul unui dejun pentru grupul vostru.
2. Repartizaţi sarcinile în grup, pentru a prepara la lecţia următoare bucatele
incluse în meniu.

M Lucru individual____________________________
1. Consultă cărţi de bucate care conţin meniuri pentru dejun şi rectifică greşelile
din meniul alcătuit la lecţie.
2. Alcătuieşte meniul pentru un dejun în familia ta.

1. Explicaţi ce înţelegeţi prin noţiunea de meniu.

lu a re

2. Numiţi regulile care trebuie respectate la întocmirea unui meniu.

3. Ce produse trebuie să mănânce un adolescent, pentru a creşte sănătos?
H 4. Enumeraţi câteva produse bogate în proteine. Când trebuie consumate aces­
LLI te produse?

3.3. Prelucrarea culinară

a produselor alimentare
Prelucrarea culinară a p r o d u s e lo r a lim e n ta r e c u p r in ­
d e d o u ă m e to d e p r in c ip a le : prelucrarea p rim a ră şi pre­ Notiuni-cheie
lucrarea termică (schema 3.2). prelucrare culinară
L e g u m e le c o n ţ in s u b s ta n ţe m in e r a le , g lu c id e ş i v it a ­ prelucrare primară
m in e , c a re c o n t r ib u ie la c re ş te re a ş i d e z v o lta re a o r g a n is ­ prelucrare termică
m u lu i, la fo r m a r e a re z is te n ţe i l u i fa ţă d e b o li.
D e o s e b it d e fo lo s ito a r e p e n t r u s ă n ă ta te a n o a s tră s u n t
s a la te le d in le g u m e . L a p re p a ra re a a c e s to ra se a p lic ă a m b e ­
le m e to d e d e p r e lu c r a r e c u lin a r ă . C e l m a i fr e c v e n t u t iliz a ­
tă este p re lu c ra re a p r im a r ă . S a la te le se p o t s e rv i fie în c a li-

Schema 3.2. Metode de prelucrare a produselor alimentare

53
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA

tate de aperitive, fie în calitate de garnitură pentru diferi­

-----------------------
Pentru prepararea buca­
telor, folosiţi numai pro­
duse proaspete, de cali­
tate bună.
La prepararea bucatelor,
nu folosiţi vase cu emai­
lul deteriorat sau cu mar­
ginile ştirbite.
te feluri de mâncare. Unele salate se prepară cu 1-2 ore
înainte de a fi servite (salatele de morcovi, sfeclă, praz, fa­
sole, varză, ciuperci), iar altele se prepară cu foarte puţin
timp înainte de masă (salatele de lăptuci, de roşii etc.).
Salatele se servesc, de regulă, cu un sos. Acesta poate
fi preparat în diferite variante. De exemplu:
I. 3-4 linguri de ulei, un vârf de cuţit de sare, puţin
piper negru, 1-2 linguri de oţet sau de suc de lămâie;
II. 100 g de smântână, un vârf de cuţit de sare, puţin
piper negru;
III. 100 g de smântână, un vârf de cuţit de sare, o lin­
guriţă de muştar.
Sosul îi conferă salatei un gust plăcut, păstrându-i
mai bine vitaminele. Salatele pot fi preparate din legume
(crude sau fierte), din fructe, cu brânză, smântână,
carne, peşte, ouă etc.

Fig. 3.7. Salată ornată. Tabelul 3.1. Cantitatea de produse necesare pentru o salată de legume
Produsele alimentare 1 Norma
Salată verde
Frunze de salată verde 200 g
Ridiche 200 g
Castraveţi 200 g
Ceapă verde 10-12 fire
Smântână sau ulei 100g / 1 0 0 g
Salată de varză
Varză proaspătă 500 g
Morcovi 2 morcovi
Mere 2 mere (de culoare verde)
Maioneză sau smântână 100 g
Fig. 3.8. Legumele, o sursă
Salată de roşii
de vitamine pentru
Roşii 500 g
organismul în creştere.
Castraveţi 200 g
Ceapă verde 10-12 fire
Ulei sau smântână 100 g
Salată de legume fierte
Cartofi fierţi 500 g
Morcovi fierţi 2 morcovi
------------------------ Mazăre conservată 200 g
Salata de legume fierte se Sfeclă fiartă 2 sfecle
va altera repede, dacă Castraveţi muraţi 2-3 castraveţi
legumele vor fi tăiate cât Ceapă verde sau uscată 100 g
sunt calde. Ulei 100 g
54
 C LAS A 5
Legumele pentru salata de legume fierte (cartofii,
morcovii, sfecla) se spală în apă rece şi se pun la fiert în ------------------------
apă fierbinte. Astfel îşi vor păstra mai bine substanţele Salatele se dreg şi se or­
nează înainte de a fi servi­
nutritive. Legumele fierte în coajă se vor curăţa mai uşor, te. Salatele nu se prepară
dacă, după fierbere, se vor pune sub un jet de apă rece. şi nu se păstrează în vase
La prepararea salatelor se ia o anumită cantitate de de metal neemailate.
produse alimentare, respectând proporţiile necesare
(tabelul 3.1).
Pentru garnisirea unei salate, se pot folosi: pătrunjel
sau mărar verde, ceapă verde, felioare de ouă fierte tari,
ridiche, lămâie etc. Salatele pot fi ornate cu „trandafiri"
executaţi din roşii. Roşiile se taie cu cuţitul sub formă de Roşiile aduse de europeni
din America erau cultiva­
spirală, apoi se aranjează în formă de trandafir. te la început ca plante de­
corative. Primele soiuri
S t u d i u d e c a z _________________ de roşii erau de culoare
Câteva grupuri de elevi au pregătit salate. După galbenă, de aceea italienii
le-au numit pomo d’oro,
aspectul lor, salatele preparate au fost apreciate cu note adică „fructe de aur“
mari. Dar, la degustare, s-a constatat că salata preparată
de grupul I era prea acră, cea preparată de grupul al Il-lea
era prea sărată, iar pe farfuria cu salata preparată de
grupul al lll-lea a rămas mult ulei.
Cum credeţi, de ce s-au întâmplat aceste lucruri?

# Lucru în grup ___________________________

1. Elaboraţi un proiect de preparare a unei salate pentru prânz.
2. Efectuaţi prelucrarea primară a legumelor (pe care le aveţi la dispoziţie).
3. Preparaţi o salată pentru prânz. Faceţi un sos pentru salată.
4. Ornaţi salata preparată.
5. Evaluaţi salata preparată după: aspect, calităţile nutritive, miros, gust.

Si învăţam prinjoc

1 S co
tul
2 V
1. Preparat cu care se dreg salatele. 2. Plantă cu
3 S
frunzele mari, care se învelesc unele pe altele, for­
4 R mând o căpăţână. 3. Aliment de origine animală,
5 S T folosit şi pentru a drege salatele. 4. Fruct care poate
6 P fi utilizat pentru salată. 5. Preparat culinar din legu­
me. 6. Plantă folosită la prepararea multor salate.
7 T F
7. Plantă cu rădăcina cărnoasă, folosită în alimen­
8 G taţie. 8. Plante care asigură organismul cu vitamine.

55
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA

1. Numiţi principalele metode de prelucrare a produselor alimentare.

lu a re

2. Daţi exemple de salate care pot fi preparate cu 1-2 ore înainte de a fi servite
la masă.
H 3. Explicaţi de ce se recomandă să consumăm zilnic legume şi fructe.
LLI 4. Din afirmaţia dată, excludeţi produsele indicate greşit: Pentru garnisirea unei
salate se pot folosi: pătrunjel sau mărar verde, ouă proaspete, ceapă verde,
făină de grâu, ro°ii, ridiche etc.

3.4. Tehnologii culinare

Aperitivele s u n t g u s tă r i c a re se s e rv e s c în a in te d e
Notiuni-cheie
m a s ă . E le p o t f i r e c i ş i c a ld e .
aperitiv Î n c a lita te d e aperitive reci p o t f i s e rv ite : t a r tin e , s a n ­
canapea d v ic iu r i, o u ă u m p lu t e , s a la te e tc.
tartină
sandvici Î n c a lita te d e aperitive calde p o t f i s e rv ite p a t e u r i c u
d iv e rs e u m p l u t u r i (c a rn e , b r â n z e t u r i, c a r t o f i, c iu p e r c i) .
A p e r itiv e le se s e rv e s c p e f a r f u r i i în tin s e s a u p e p la t o u r i
d e d iv e rs e fo r m e .
A. Prepararea tartinelor
Tartinele p o t f i s e rv ite n u n u m a i la m a s a d e fie c a re
z i, d a r ş i la m e s e le d e s ă rb ă to a re . P e n tr u p re p a ra re a
t a r t in e lo r se p o t fo lo s i ce le m a i v a r ia te p ro d u s e .
Schema 3.3. Clasificarea tartinelor

fierbinţi9
reci

„deschise“ „închise“ în straturi canapea

Tartinele simple com bi­ Două felii de Felii de Pâinea se taie în feli­
se pun Felii de nate pâine acoperă pâine oare de dimensiuni
pentru pâine Felii de produsele (san­ alternate mici (3x3 cm), de di­
câteva cu pâine cu dviciuri - din cu umplu­ verse forme (pătrate,
minute în brânză, câteva franzelă, cornuri turi de triunghiuri, cercuri
cuptorul cu dul­ feluri de sau chifle, cu brânzeturi, etc.) şi se prăjeşte în
cu micro­ ceaţă. produse brânză, mezeluri, mezeluri şi unt. Pe aceste felii se
unde, alimentare decorate cu alte pro­ pune salam, şuncă
apoi se (scrumbie, felioare de ou duse ali­ etc. În tartine pot fi
servesc ou fiert, fiert, cu verdeaţă, mentare. înfipte furculiţe-sco-
la masă. legume). gogoşari). bitori, pentru a le fixa
şi a le servi mai uşor.

56
 C LAS A 5
Principalul aliment necesar pentru tartine este pâi­
nea. Ea se asimilează bine, este bogată în vitamine, în
T * ----------------
Produsele pentru tartine
substanţe minerale foarte necesare creşterii şi dezvoltă­ trebuie să fie proaspete şi
rii organismului. să se combine după gust.

În epoca de piatră, oamenii mâncau boabele de cereale crude. De-a

lungul timpului, ei s-au învăţat să le macine între pietre si să le
amestece cu apă. Asa au apărut primele pietre de moară, prima
făină si... prima pâine, care era în formă de terci lichid.

Fisă te h n o lo g ică Prepararea tartinelor

Succesiunea operaţiilor • Produse necesare
• Sugestii

A. Sandviciuri
1. Feliile de pâine se ung cu unt.
2. Pe una din feliile de pâine se pune felia de
brânză.
3. Deasupra se pune a doua felie de pâine.
B. Tartine combinate
• P ro d u se le n e ce sa re p e n tru
1. Se pregătesc legumele, ouăle şi peştele sărat. o p o rţie : d o u ă felii de pâine;
o fe lie de b râ nză (caşcaval);
2. Pâinea se unge cu unt. o b u c ă ţic ă de unt.

3. Pe felia de pâine se pun felioare de peşte

sărat, de ou şi de legume.
4. Tartinele se ornează cu pătrunjel sau cu mă­
rar verde, apoi se aranjează pe un platou.
C. Tartine în straturi
1. Feliile de pâine se ung cu unt.
• P ro d u se le n e ce sa re p e n tru o p o r­
2. Pe fiecare felie de pâine se pune o felie de
ţie: o felie de pâine; o b u că ţică de
caşcaval. unt; o b u c ă ţic ă de peşte sărat
(scrum b ie, m a cro u etc.); o fe lie de
3. Tartinele simple obţinute se aşază una peste
ou fie rt tare; le g u m e (felii de cas­
alta şi se ţin câteva minute sub o greutate. travete, de roşie sau de ridiche).

4. Se taie în forma unor bastonaşe. • P rod use le necesa re le vo m stab ili

d u p ă do rin ţă .
5. Tartinele obţinute se aşază pe un platou, pe
• Se pre p a ră din p ro d u se a lim e n ­
frunze de salată verde, în formă de evantai.
tare de c u lo ri co n tra sta n te .

57
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA

Fig. 3.9. Modalităţi de tăiere

a produselor alimentare
pentru tartine: a,b - tăierea
pâinii; c - tăierea salamului;
d - tăierea brânzeturilor.

# Lucru în grup _________________

1. Elaboraţi proiecte de preparare a tartinelor: simple
alterate
„deschise“ — grupul I; combinate — grupul al Il-lea;
sandviciuri — grupul al lll-lea; canapele — grupul al
IV-lea.
2. Calculaţi de câte produse e nevoie la prepararea
tartinelor pentru un grup din 4 persoane.

1. Prezentaţi tartinele preparate de fiecare grup şi

m a i p u ţin apreciaţi-le după următorul model:
p ro a s p e te
Gustul Aspectul, Modalitatea
(potrivirea modalitatea de servire
produselor) de ornare

2. Spuneţi proverbe sau zicători în care să fie prezent

cuvântul pâine.

M Lucru individual___________
1. Prepară tartine pentru o cină în familie.
2. Completează-ţi portofoliul cu reţete de tartine.
Fig. 3.10. Prospeţimea ouă-
lor poate fi verificată într-o
soluţie de apă cu sare.
58
 C LAS A 5
B. Preparate din ouă. Ouă umplute
------------------------
O u ă le c o n ţ in p r o te in e ş i g r ă s im i. G ă lb e n u ş u l este
Pentru prevenirea gripei
b o g a t în s u b s ta n ţe a b s o lu t n e c e s a re s ă n ă tă ţii n o a s tre . aviare şi a salmonelozei,
N u se re c o m a n d ă c o n s u m a re a o u ă lo r c r u d e , p r e c u m ş i se recomandă spălarea
a o u ă lo r d e p ă s ă ri în o tă to a r e . ouălor cu apă caldă şi
săpun şi fierberea lor timp
O r g a n is m u l u m a n a s im ile a z ă m a i u ş o r o u ă le fie r te
de 7-10 minute.
m o i. O u ă le p u s e în a p ă c lo c o tin d ă v o r f i m o i d a c ă le
v o m lă s a să f ia r b ă 3 m in u te . D a c ă d o r im ca ele să fie ta r i,
le v o m fie r b e 6 -8 m in u te . D u p ă ce a u f ie r t , o u ă le tr e b u ie
p u s e în a p ă re ce , ca să se c u re ţe m a i u ş o r d e c o a jă .
C a lita te a o u lu i p o a te f i v e r ific a tă p r in in tr o d u c e r e a
l u i î n t r - u n p a h a r c u a p ă s ă ra tă (se d iz o lv ă o lin g u r ă de
sare ş i a p o i se s c u fu n d ă o u l) . D u p ă p o z iţia p e c a re o o c u ­
p ă în p a h a r, se p o a te c o n s ta ta p r o s p e ţim e a l u i (fig. 3.10).

Fisă te h n o lo g ică Prepararea ouălor umplute

Succesiunea operaţiilor Produse necesare

1. Ouăle se fierb tari. Cantitatea de produse necesare

2. Ouăle se curăţă de coajă şi se taie în pentru 4 persoane: 8 ouă, 50 g de
jumătate, de-a lungul. pateu de ficat, 6 linguri de maioneză,
3. Gălbenuşurile se scot şi se mărunţesc cu 3 linguri de smântână, sare, piper
furculiţa. negru, verdeaţă.
4. Se adaugă pateul de ficat, 3 linguri de
maioneză, smântâna, sarea, piperul şi se
amestecă bine, până se obţine o pastă.
5. Ouăle se umplu cu pasta obţinută şi se
ornează cu maioneză, cu verdeaţă.
6. Ouăle umplute se aranjează pe un platou.

Romanii foloseau expresia ab ovo („de la ou“) care înseamnă „s-o

luăm de la capăt, de la lucrurile elementare“. Această expresie are
următoarea explicaţie. La romani, prânzul începea întotdeauna cu
ouă, pe care ei le mâncau crude. Ouăle erau un fel de gustare, după
care urma prânzul propriu-zis. T * ----------------
Ouăle trebuie cumpărate
numai din magazine, unde
M Lucru individual______________ sunt aduse după un con­
Consultă cărţi şi reviste de bucate şi completează tabe­ trol sanitar corespunzător.
lul de mai jos. Oul fiert, dacă este învârtit
pe masă, se va roti repe­
Bucate din ouă Bucate din ouă Bucate din ouă de, iar oul crud va face 1-2
pentru dejun pentru prânz pentru o masă festivă rotaţii şi se va opri.

59
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA

# Lucru în grup ______________________________

Elaboraţi un proiect de preparare a mâncărurilor din ouă fierte (ouă umplute,
coşuleţe din ouă cu salată etc.). Preparaţi-le, ornaţi-le şi serviţi-le la masă. Apreciaţi
calitatea mâncării preparate.

a> 1. Desenaţi pe o coală de hârtie o axă şi fixaţi pe ea etapele preparării mâncării

k.
din ouă:
3
Ouăle se fierb tari, se se se apoi se servesc pe un platou.

2. Numiţi alte feluri de produse sau semifabricate care pot fi utilizate la prepa­
LII
rarea mâncărurilor din ouă.
3. Ce norme de igienă trebuie respectate la prepararea ouălor umplute?

C. Băuturile fierbinţi. Ceaiul

9

Ceaiul se obţine din frunzele permanent verzi ale unor

arbuşti, cultivaţi în regiunile cu climă tropicală şi subtro­
picală. El posedă calităţi curative. Ceaiul se serveşte, de
cele mai multe ori, la dejun şi la gustarea de după prânz.

Fisă te h n o lo g ică Prepararea ceaiului

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
9

• Sugestii
1. Apa se fierbe în ceainic; ceainicul pentru Ceaiul
infuzie se clăteşte cu apă clocotindă. poate fi
2. Se pun 2-3 linguriţe de frunze de ceai în servit cu
ceainicul pentru infuzie, apoi se toarnă în dulceaţă,
el apa clocotită. bom­
3. Ceainicul pentru infuzie se acoperă cu un boane,
şerveţel şi se lasă 5-8 minute. biscuiţi,
tartine etc.,
4. Infuzia de ceai se toarnă în ceaşcă (1/4 cu sau fără
din volum), apoi se adaugă apă fiartă, zahăr.
zahăr după gust, o felie de lămâie.

# Lucru în grup________________
1. Elaboraţi o variantă de preparare şi de servire a cea­
R »---------------- iului.
Infuzia de ceai va fi mai 2. Calculaţi ce cantitate de produse sunt necesare la
aromată, dacă în ceainicul prepararea ceaiului pentru un grup din 4 elevi.
pentru infuzie vom adăuga
3. Preparaţi şi serviţi ceaiul, orientându-vă după fisa
o bucăţică de zahăr.
tehnologică.

60
 CLASA 5
0)
1. Apreciaţi calitatea ceaiului preparat. Observaţi dacă au fost respectate
«S cerinţele faţă de servirea ceaiului:
3
a. ceaiul se serveşte în ceaşca pentru ceai, cu farfurioară;
b. ceaiul turnat în ceaşcă trebuie să fie limpede, fără firişoare de
LU ceai;
c. ceaşca pentru ceai, cu farfurioară, se pune în partea dreaptă a per­
soanei, cu toarta ceştii în partea stângă (pentru a ţine cu mâna stân­
gă ceaşca, iar cu mâna dreaptă - linguriţa, pentru a pune şi a ames­
teca zahărul); după ce a amestecat zahărul cu linguriţa, persoana ser­
vită va întoarce toarta ceştii în partea dreaptă, iar linguriţa o va pune
pe farfurioară.
2. Numiţi produsele care pot fi propuse oaspeţilor, familiei etc. la ceai.

MJU.I.IIJ.I.I.lIJlim
Pe vremuri, zahărul se producea numai din trestie-de-zahăr, care creşte în
India, China si în alte ţări a căror climă este favorabilă pentru această plantă.
Zahărul era considerat un aliment rar, de aceea costa scump. În multe ţări,
până la apariţia zahărului, se folosea mierea, sucul dulce de mesteacăn, de tei
si de arţar.
Abia la începutul secolului al XlX-lea, în Rusia si Germania, au fost constru­
ite primele fabrici care produceau zahăr din sfeclă-de-zahăr. Astăzi, aproape
jumătate din cantitatea de zahăr din lume se obţine din sfeclă-de-zahăr.

3.5. Aranjarea si servirea mesei

A r a n ja r e a u n e i mese de sărbătoare p r e s u p u n e m a i
m u lt e a c ţiu n i, c a re se re c o m a n d ă să fie e x e c u ta te î n t r - o
a n u m it ă s u c c e s iu n e :
- se a ş te rn e fa ţa d e m a s ă ( m a r g in ile a ce ste ia tr e b u ie
să fie lă s a te în jo s c u 2 5 -3 5 c m d e la m a r g in e a m e s e i);

Fig. 3.11. Model de servire a

mesei pentru micul dejun.

Fig. 3.12. Aranjarea feţei de

masă.
61
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA
Fig. 3.13. Modele de pliere
a şerveţelelor.
" ----------------
La masă trebuie să stăm
drept, fără a pune coatele
pe masă; nu vom vorbi ta­
re sau cu gura plină; vom
folosi corect tacâmurile,
vom lua sarea cu vârful
cuţitului, vom mânca şi
vom bea fără grabă.
Vorbeşte cum ţi-i vor­
ba si poartă-te cum ţi-i
portul.
(Proverb)
^ ------------------------
Farfuriile, paharele şi tacâ­
murile trebuie să strălu­
cească de curăţenie.
62
- se p u n f a r f u r iile ;
- se a ra n je a z ă ta c â m u r ile ;
- se p u n p a h a re le ;
- se a ra n je a z ă ş e rv e ţe le le ;
- se p u n s o ln iţe le , s u p o r t u r ile p e n t r u c o n d im e n te ,
p e n t r u s c o b ito r i, c o ş u le ţe le c u p â in e , fr u c tie r e le , v a se le
c u f l o r i , s u p o r t u r ile p e n t r u lu m â n ă r i.
F a rfu riile se aşază în d r e p t u l fie c ă r u i s c a u n , la d is ­
ta n ţe e ga le u n a d e a lta , la 2 -3 c m d e la m a r g in e a m e s e i.
Se r e c o m a n d ă să fie p u s ă p e m a s ă m a i în t â i o f a r f u r ie
în tin s ă , p e n t r u a s e rv i d r e p t s u p r a fa ţă d e aşezare a a lt o r
f a r f u r ii (ce a p e n tr u g u s tă r i, cea p e n tr u s u p e ). Tacâmurile
se a ra n je a z ă î n t r - o o r d in e a n u m it ă ( f g . 3.14).
Î n d r e a p ta f a r f u r ie i se p u n c u ţite le şi lin g u r a . Î n
s tâ n g a f a r f u r ie i, p e u n ş e rv e ţe l î m p ă t u r it , se p u n f u r ­
c u liţe le ( f u r c u liţ a d e p e ş te ş i cea d e c a rn e ). L in g u r a se
re c o m a n d ă să fie p u s ă c u c a v ita te a în sus, în d re a p ta c u ­
ţ i t u l u i ; c u ţite le - c u la m a s p re f a r fu r ie ; f u r c u liţe le - c u
d i n ţ i i în sus.
 C LAS A 5
T a c â m u r ile p e n t r u d e s e rt se a ra n je a z ă în fa ţa f a r ­
f u r ie i, c ă tre c e n t r u l m e s e i. D a c ă la d e s e rt n u se v o r s e rv i
fr u c te , se r e n u n ţă la c u ţ i t u l ş i f u r c u liţ a p e n t r u d e s e rt.
Paharele se aşază în fa ţa fa r f u r ie i, c ă tre c e n t r u l m e s e i.
N u m ă r u l p a h a r e lo r d e p in d e d e b ă u tu r ile s e rv ite . F ie c a re
b ă u tu r ă se c o n s u m ă d in t r - u n p a h a r a d e c v a t a ceste ia.
L a m e s e le fe s tiv e , se re c o m a n d ă să fie fo lo s ite şerve­
ţele d in p â n z ă . E le p o t f i a ra n ja te d ir e c t p e f a r f u r ie s a u în
s tâ n g a a ce ste ia . P e n tr u m e s e le m a i p u ţ in p re te n ţio a s e ,
se p o t fo lo s i ş e rv e ţe le d in h â r tie . Fig. 3.15. Model de servire a
unei mese festive.

# Lucru în grup ______________________________

Joc de rol • Primirea oaspeţilor
Fiecare grup (din 3-4 elevi) elaborează un proiect de servire a unei mese fes­
tive.
Grupurile aranjează masa de sărbătoare pentru patru persoane. Rămâne, pe
rând, „gospodina“ unui grup, ca să primească oaspeţi din celelalte grupuri. Sugestie:
se vor servi numai tartine şi suc, iar celelalte feluri de bucate şi băuturi doar se vor
presupune ca existente.
Prezentaţi masa pregătită de fiecare grup. Arătaţi ce element de aranjare a
mesei v-a plăcut mai mult. Autoevaluaţi-vă lucrul.

În Grecia antică, în timpul mesei, sluga era obligată să-i şteargă stăpânului gura cu frunze de
smochin. Şerveţelul a apărut în Roma antică. El era confecţionat din pânză, iar într-un colţ avea
brodate monogramele stăpânului casei. Deseori oaspeţii îşi luau ca amintire aceste şerveţele.
Uneori, oaspeţilor li se propunea să vină în vizită cu şerveţele proprii. În Evul Mediu, şerveţelele au
căpătat o răspândire largă si a dispărut obiceiul de a veni în ospeţie cu şerveţelul de acasă. Mai mult
ca atât, se permitea să se şteargă gura cu faţa de masă. Deseori oaspeţilor li se schimbau şerveţelele
după servirea fiecărui fel de mâncare.
La mesele romane, mâncarea era luată din farfurie cu degetele.

Completaţi grilele si veţi citi, pe grila eviden­

ţiată, denumirea unui tacâm pe care îl ţinem
în mâna dreaptă când mâncăm.
1. Se ţine în mâna stângă când mâncăm. 2. Bu­
catele se servesc din ... . 3. Mâinile se şterg cu
... . 4. Sarea se ia pe vârful cuţitului din ... .
5. Persoana care vine în vizită.

63
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA
TEST

1. Numiţi metodele de prelucrare a produselor alimentare şi acţiunile pe care le

presupun aceste metode.

2. Explicaţi importanţa indicaţiilor de pe ambalajele produselor alimentare.

3. Numiţi produsele reprezentate în imagine şi explicaţi ce importanţă au ele

pentru sănătatea omului.

4. Marcaţi, în spaţiul rezervat, cu A - afirmaţiile pe care le consideraţi adevărate

şi cu F - cele false:
□ Meniul conţine produsele care trebuie consumate iarna.
□ Vasele spălate cu detergent special se clătesc foarte bine cu apă.
□ Organismul omului nu are nevoie de proteine.
□ Legumele si fructele sunt cea mai importantă sursă de vitamine pentru
organism.

6. Enumeraţi normele de igienă şi protecţie a muncii în timpul lucrului cu cuţitul

de bucătărie.
 4. SĂRBĂTORI CALENDARISTICE
DE PRIMĂVARĂ
După studierea acestui capitol,
veţi cunoaşte:
j j
• obiceiuri şi datini legate de sărbătorile calendaristice de
primăvară (Florii, Paşte, Săptămâna Luminată);
• simbolica obiectelor de ritual la sărbătorile de Paşte;

veţi fi capabili: • să elaboraţi un proiect de ornare sau de î ncondeiere a

ouălor pentru sărbătorile de Paşte;
• să selectaţi şi să pregătiţi materiale, ustensile;
• să urmaţi etapele tehnologice de ornare/ î ncondeiere şi
vopsire a ouălor de Paşte;

vă veţi forma • obiectele simbolice de ritual (cozonac, pască, ouă vopsite

atitudini faţă de: sau î ncondeiate).

4.1. Obiceiuri si datini de Florii, de9 7

Notiuni-cheie
Paste, în Săptămâna Luminată obiecte de ritual
pască
S ă rb ă to r ile c re ş tin e d e p r im ă v a r ă la r o m â n i în c e p cozonac
o d a tă c u P o s tu l M a r e ş i se te r m in ă d e S fâ n tu l G h e o rg h e . ouă încondeiate
A c e a s ta este o p e r io a d ă b o g a tă în o b ic e iu r i, d if e r it e d e la sem ne-sim bol

o z o n ă la a lta , le g a te d e m a r ile s ă r b ă to r i c re ş tin e . C e le

m a i im p o r t a n t e d in t r e a cestea s u n t: Pastele, Floriile,
Săptămâna Mare, Săptămâna Luminată, Pastele Blajinilor.

A. Floriile
D u m in ica F lo riilo r este u n a d in t r e ce le m a i f r u m o a ­
se s ă r b ă to r i d o m n e ş ti, c a re m a rc h e a z ă In tr a r e a l u i Iis u s
H r is to s în Ie r u s a lim . Î n z iu a d e F lo r ii, r a m u r ile d e s a lc ie
( s im b o l a l f e r t i l i t ă ţ i i ş i a l r e n a ş te r ii a n u a le a n a t u r ii)
s u n t d u s e la b is e ric ă , p e n t r u a f i s fin ţite . A c e s te r a m u r i Fig. 4.1. Ramuri de salcie,
se n u m e s c în p o p o r d if e r it : mâţişori, motocei, motănei un simbol al Floriilor.
e tc . (fig. 4.1). Se c re d e că m â ţ iş o r ii s f i n ţ iţ i d e F lo r i i a ju tă
la tr a ta r e a u n o r b o li. D e F lo r ii, c r e ş t in ii îş i îm p o d o b e s c
T * ---------------
c u c re n g u ţe în m u g u r it e d e sa lc ie casa, u ş ile , fe re s tre le , De Florii îşi sărbătoresc
p o r ţile , le p u n la ic o a n e ş i la m o r m in t e le c e lo r a p r o p ia ţi, ziua numelui (onomasti­
p e n t r u a le fe r i d e re le . ca) cei care poartă nume
ce ne amintesc de flori:
E x is tă ş i a lte t r a d i ţ i i d e F lo r ii, re s p e c ta te c u s fin ţe n ie Florin, Viorica, Lilian, Nar­
d e c r e ş tin i. Ia tă c â te v a d in t r e ele: cisa, Romanţa, Violeta,
• s a c r ific iu l r it u a l a l p e ş te lu i ( n u m i t dezlegarea la Brânduşa, Crin, Mugur,
Bujor, Viorel, Camelia etc.
peşte);
65
 SĂRBĂTORI CALENDARISTICE DE PRIMĂVARĂ
Un loc aparte în tradiţiile
prepascale îl ocupă ritua­
lurile cu focul si apa. Se
crede că focul si apa pose­
dă forţe curative, de puri­
ficare. Scăldatul ritualic în
preajma Pastelui s-a tran­
sformat, cu timpul, în
obiceiul numit udatul cu
apă.
Fig. 4.2. Ouă vopsite si
încondeiate, cozonaci -
simboluri ale Pastelui.
------------------------
Luna martie are o simbolis­
tică importantă la români. Pe
lângă legendele legate de săr­
bătoarea Mărţişorului (1 mar­
tie) şi Dragobete, până în ziua
de azi s-a păstrat şi legenda
Babei Dochia.
66
• s p ă la tu l r it u a lic c u a p ă , c u r o u ă , a e ris ire a ş i c u r ă ­
ţa re a h a in e lo r , a z e s tre i;
• p r in d e r e a m ă r ţ iş o r u lu i d e u n r a m a l u n u i p o m
f r u c t if e r ( î n f lo r it ) ; o b ic e i v a la b il în fu n c ţie d e d a ta
c â n d se s ă rb ă to re ş te p a s te le ;
• î n g r ijir e a m o r m in t e lo r , p la n ta re a f lo r ilo r .
B. Pregătirile pentru sărbătoarea Pastelui
Săptămâna Mare, c a re u rm e a z ă d u p ă D u m in ic a
F lo r iilo r , f i i n d n u m it ă în p o p o r Săptămâna p a tim ilo r,
este c o m e m o r a tă d e t o ţ i c r e ş t in ii. Î n S ă p tă m â n a M a r e
se fa c c e le m a i m u lt e ş i m a i in te n s e p r e g ă t ir i p e n t r u
s ă rb ă to r ir e a P a s te lu i. Î n J o ia M a r e în c e p e p r e p a r a r e a
b u c a te lo r r it u a lic e im p o r ta n t e : pasca şi cozonacul. S u n t
p r e g ă tite p e n t r u Paşte ş i a lte c o p t u r i, p r e c u m babe, moşi
s a u moşnegi, cozonaci rotunzi sa u lungăreţi, învârtite,
colaci rotunzi e tc . T o t în J o ia M a r e s u n t vopsite şi încon­
deiate ouăle d e P aşte. P r in tr e b u c a te le p a s c a le s im b o lic e
s u n t ş i g râ ul fie rt, frip tu ra de miel.
P e n tr u în tr e a g a p e r io a d ă a S ă p tă m â n ii M a r i e ra u
c a ra c te ris tic e u r m ă to a r e le t r a d i ţ i i :
• p ă s tra re a l in iş t ii , re s p e c ta re a s tr ic tă a p o s t u lu i;
• a p r in d e r e a f o c u r i l o r r it u a lic e d e J o ia M a r e d e d ic a te
p r o te c ţie i c e lo r m o r ţ i d e s p ir ite le re le ;
• in t e r d ic ţ ia u n o r lu c r ă r i c a sn ice ( to r s u l, ţe s u tu l e tc .);
• în g r ijir e a lo c u in ţe lo r şi a g r ă d in ilo r (p â n ă la J o ia M a r e ) ;
• a p r in d e r e a f o c u r i l o r la m a r g in e a s a tu lu i în n o a p te a
d e V in e r e a M a r e ( p e n t r u a în d e p ă r ta n e n o r o c ir ile ) ;
• s a c rific a re a p ă s ă r ilo r ş i a v it e lo r p e n t r u m a s a d e s ă r­
b ă to a re ;
• ie r ta r e a r e c ip r o c ă a o a m e n ilo r etc.
C. Sărbătoarea Învierii Domnului
Pastele este cea m a i în s e m n a tă , m a i m a re ş i î m b u ­
c u ră to a r e s ă rb ă to a re c re ş tin ă , c a re este m a r c a tă t i m p d e
t r e i z ile , î n a m in tir e a p a t im ilo r , m o r ţ i i ş i Î n v i e r i i l u i
Iis u s H r is to s . Î n fie c a re a n , în n o a p te a d e la s fâ r ş itu l S ă p ­
t ă m â n ii M a r i, d a n g ă tu l c lo p o t e lo r v e s te ş te În v ie r e a .
A t u n c i c r e ş t in ii ro s te s c c u b u c u r ie : Hristos a înviat!
L a s lu jb a Î n v ie r ii, o fic ia tă în n o a p te a d e s â m b ă tă
s p re d u m in ic ă , la m ie z u l n o p ţ ii, p r e o t u l iese d in a lta r c u
lu m â n a r e a a p rin s ă , r o s t in d : „ Veniţi de lu a ţi lu m in ă !“
 C LAS A 5
L u m â n a r e a a d u s ă d e la b is e r ic ă se p ă s tre a z ă p e p a r c u r ­
s u l a n u lu i ş i este a p r in s ă în caz d e n e n o r o c ir i, p lo i m a r i,
g r in d in ă , secetă.
Spălatul ritualic în dimi­
U n a d in t r e t r a d i ţ i i le p r in c ip a le a le Î n v i e r i i este s f in ­ neaţa Învierii. În casele în
ţ ir e a p a s c ă i ş i a b u c a te lo r , c a re a p o i s u n t s e rv ite la m a s a care sunt fete mari, anu­
d e P aşte. Î n tr e c u t , c o p iii m a i m a r i îş i c e re a u ie r ta r e d e me ele aduc apă de la fân­
tână. Gospodina toarnă
la p ă r i n ţ i p e n t r u g re ş e lile s ă v â rş ite a n te r io r . apă într-un vas, pune un
Î n u n e le lo c a lită ţi, în p r im a z i a P a ş te lu i, t in e r e t u l fă ­ ou roşu, unul alb, o mo­
cea jo c ( h o r ă ) , la ca re lu a p a r te t o t s a tu l. Î n d u p ă -a m ia z a nedă, un fir de busuioc si
un pic de agheasmă. Din
z ile i de Paşte, u n i i s ă te n i îş i v iz ite a z ă ru d e le a p ro p ia te .
această apă se spală toţi
P r im a s ă p tă m â n ă d e d u p ă P aşte se n u m e ş te Săp­ membrii familiei, îşi ating
tăm âna L um ina tă - o p e r io a d ă d e p u r ific a r e ş i d e î n ă l­ faţa cu toate cele puse în
ţa re s u fle te a s c ă . apă si spun: „Să fiu frumos
si rumen tot anul; să fiu
M Lucru individual_______________ curat şi drag tuturor, pre­
Completează-ţi portofoliul cu informaţii şi ilustraţii referi­ cum acest ouşor; să crească
roadă în grădina noastră;
toare la sărbătorile calendaristice de primăvară, inclusiv precum e coaja de ou, aşa
Mărţişorul, Dragobetele, Lăzărelul, Sf. Gheorghe, dar şi... să fie curat sufletul meu, să
8 Martie. ies curat din orice greutăţi
mereu!” După spălat, fe­
# Lucru în grup _________________ tele si flăcăii se dau pe faţă
cu ouă roşii, ca să le fie
Elaboraţi un proiect pentru masa de sărbătoare din ziua
obrajii rumeni.
de Paşte, conform tradiţiilor familiei voastre.

1. Descrieţi obiceiuri şi datini ce ţin de sărbătorile ca­

lendaristice de primăvară: Florii, Paşte etc.
2. Ce semnifică sărbătoarea de Paşte?
Unde e pace si lui
3. Povestiţi cum decurg pregătirile pentru sărbătorile
Dumnezeu îi place.
de Paste în localitatea voastră, în casa voastră. (Proverb)

4.2. Obiectele simbolice de ritual

si semnificaţia lor
9 9

Pasca ( d in la t. Pascha) este o p r ă jit u r ă t r a d iţ io n a lă ------------------------

c a re se s fin ţe ş te la b is e r ic ă ş i se m ă n â n c ă d e c r e ş t in ii Tradiţia vizitelor de Paşte
o r td o c ş i î n z ile le P a ş te lu i. P asca este s p e c ific ă , î n s p e c ia l, datează din timpul Învierii
lui lisus Hristos. Precum
p e n t r u M o ld o v a . Î n c e le la lte p r o v in c ii r o m â n e ş ti se
mergeau atunci creştinii şi
c o a c e c o z o n a c u l. B a s a ra b e n ii a u î m p r u m u t a t fo r m a vesteau că lisus a Înviat,
c ilin d r ic ă , în a ltă a p a s c ă i d e la s la v ii o r ie n t a li. S p re d e o ­ aşa se obişnuieşte şi as­
s e b ire d e p a s c a ru se a s c ă , cea m o ld o v e n e a s c ă a re fo r m ă tăzi a umbla cu pasca a
doua şi a treia zi de Paşte
r o t u n d ă ( s im b o liz e a z ă S o a re le ) şi este r e la tiv jo a s ă . Pe
şi a vesti Învierea.
m a r g in i p a s c a este î m p o d o b it ă c u c o s iţe î m p le tite d in
67
 SĂRBĂTORI CALENDARISTICE DE PRIMĂVARĂ
Amintiţi-vă despre săr­
bătorirea Paştelui în
familie sau la bunici.
Descrieţi bucatele de
la masa de sărbă­
toare.
Fig. 4.3. Pască si ouă roşii -
simboluri ale Paştelui.
Fig. 4.4. Ouă încondeiate.
Tabelul 4.1. Tipuri de ornamente folosite la încondeierea ouălor
Geometrice (deseori
simboluri religioase)
Linii, cercuri, romburi,
pătrate, cruci etc.
68
a lu a t (fig. 4.3). D e a s u p r a se p u n e b r â n z ă d e v a c i
(a m e s te c a tă c u g ă lb e n u ş d e o u ş i c u z a h ă r ) , p e s te c a re se
fa c e o c ru c e d e a lu a t, c a re a m in te ş te d e c ru c e a p e c a re a
fo s t r ă s t ig n it Iis u s . O a s tfe l d e p a s c ă se m a i n u m e ş te
Pasca Paştilor, ca re , d e re g u lă , se d u c e la b is e r ic ă p e n t r u
a f i s fin ţit ă . Î n a fa ră d e a cea stă p a s c ă , se c o a ce şi p a scă
d u lc e .
Î n g â n d ire a t u t u r o r p o p o a r e lo r , oul este u n s im b o l
a l v ie ţ ii. E l r e p r e z in tă î n c e p u tu l l u m i i, im a g in â n d p r in
f o r m a ş i c o n ţ in u t u l să u U n iv e r s u l. O u l, p r in tr a d iţ ie ,
este u n o b ie c t d e s a c r ific iu . Î l fo lo s e a u î n r it u a lu r ile l o r
p e r ş ii, r o m a n ii, s la v ii şi a lte p o p o a r e . C u lo a r e a ro ş ie a
o u lu i d e P aşte e v o c ă s ă n ă ta te a , v ia ţa , fe r tilita te a , f i i n d
s im b o lu l b ir u in ţ e i v i e ţ ii a s u p ra m o r ţ ii , a l s â n g e lu i
M â n t u i t o r u l u i p r in c a re a u fo s t s p ă la te p ă c a te le l u m i i.
N u m e ro a s e le g e n d e e x p lic ă s e m n ific a ţia o u lu i r o ş u
a n u m e p r in a cest u l t i m a s p e c t.
1. Ce obiecte simbolice de ritual specifice sărbăto­
rilor de Paşte cunoaşteţi?
2. Explicaţi simbolica pâinii de ritual.
3. Analizaţi semnificaţia ouălor vopsite sau încon­
deiate pentru sărbătorile de Paşte.
4.3. Motive populare folosite
la încondeierea ouălor
L a s ă r b ă to r ile p a s c a le n u p o t să lip s e a s c ă o u ă le v o p ­
s ite ş i ce le în c o n d e ia te . D e o b ic e i, o u ă le v o p s ite a u d i ­
v e rs e n u a n ţe d e ro ş u . U n e o r i o u ă le s u n t c o lo r a te în g a l­
b e n , v e rd e , a lb a s tru .
P ro c e d e u l d e v o p s ir e a o u ă lo r este r e la tiv s im p lu , p e
c â n d c e l d e în c o n d e ie r e este d e s tu l d e c o m p lic a t. O r n a ­
m e n te le a p lic a te p e o u ă le în c o n d e ia te p o t f i ce le m a i d i ­
v e rs e (tabelul 4.1).
Fitomorfe Zoomorfe Antropo- Scheo-
(vegetale) (animale) morfe morfe
Ramuri, frun- Animale, Reprezen- Unelte de
ze, flori, spi- păsări, tări ale muncă,
ce, cereale, insecte etc. omului obiecte de
seminţe etc. uz curent
 C LAS A 5
Semnificaţia5 simbolică a elementelor folosite la încondeierea ouălor
Cele mai frecvente elemente-simbol sunt:
.o < Soarele - simbol al centrului lumii, al vieţii, al primăverii,
o•
o « al triumfului binelui asupra răului.

Cercul - simbol al universului, al infinitului, al dezvol­

tării ciclice a naturii.
+ Crucea - simbol al creştinătăţii, al celor patru anotimpuri.
Spirala - simbol al timpului, al eternităţii, al infinitului.

Rombul - simbol al înţelepciunii.

□ Pătratul - simbol al inteligenţei.

A Triunghiul - simbol al echilibrului emoţional.

° ° o
OO o o

n °.° 0
Punctele - simbol al bogăţiei, al fericirii, al stelelor, seminţelor, albinelor.
Linia dreaptă - simbol al destinului.
Linia ondulată - simbol al apei, al purificării.

Fig. 4.5. Elemente-simbol aplicate la încondeierea ouălor.

Identificaţi elementele-simbol
# Lucru în grup _________________ aplicate pe ouăle încondeiate.
Elaboraţi un proiect de încondeiere a ouălor, aplicând Numiţi tipul de ornament din
diverse tipuri de elemente-simbol. care fac parte motivele folosite
pentru decor (a se vedea si
tabelul 4.1).
4.4. Decorarea, vopsirea ouălor
Decorarea ouălor este u n m e ş te ş u g p o p u la r d e u n
d e o s e b it r a fin a m e n t a r tis t ic , c a re îm b in ă n u m e ro a s e
o b ic e iu r i şi c r e d in ţe c re ş tin e . O u ă le p e n t r u Paşte p o t f i În trecut, în unele zone
d o a r v o p s ite s a u v o p s ite şi în c o n d e ia te . L a r o m â n i, a r ta româneşti, exista obiceiul
ca fetele să le dăruiască ouă
î n c o n d e ie r ii o u ă lo r este şi a z i d e s tu l d e d e z v o lta tă . C e le
roşii flăcăilor care le jucau
m a i fr u m o a s e o u ă în c o n d e ia te le î n t â ln im în B u c o v in a . la horă. Din dorinţa fetelor
Î n M u n t e n ia ş i O lte n ia , p e n t r u d e c o ra re a o u ă lo r s u n t de a oferi flăcăilor ouă cât
fo lo s ite m a i m u lte c u lo r i. Î n M o ld o v a , c u c â t m a i m u l t mai frumoase a apărut, cu
timpul, adevărata artă a
n e d e p la s ă m s p re n o r d u l r e p u b lic ii, c u a tâ t m o tiv e le ş i
încondeierii ouălor.
c u lo r ile s u n t m a i c o m p lic a te (fig. 4.6).
69
4 S Ă R B Ă T O R I C A L E N D A R IS T IC E D E P R IM Ă V A R Ă

Materiale şi ustensile utilizate la vopsirea

si încondeierea ouălor
9

Fig. 4.6. Modele de ouă
încondeiate din Moldova.
P e n tr u v o p s ir e ş i în c o n d e ie r e , se fo lo s e s c , d e o b ic e i,
o u ă d e g ă in ă ş i d e ra ţă , m a i r a r d e gâscă s a u d e c u rc ă .
O u ă le tr e b u ie să fie p ro a s p e te , c u c o a ja n e te d ă , c u ra tă .
E le tr e b u ie s p ă la te c u a p ă c a ld ă ş i c u o ţe t. O u ă le p re g ă ­
t it e p e n t r u în c o n d e ie r e p o t f i f ie r t e sa u p o t f i g o lite d e
a lb u ş ş i g ă lb e n u ş c u a ju t o r u l u n e i s e rin g i.
In s t r u m e n t u l t r a d iţ io n a l p e n t r u în c o n d e ie re este chi-
şiţa sa u condeiul (fig. 4.7). C h iş iţa r e p r e z in tă o ţe a v ă s c u r ­
tă d e a la m ă sa u d e ta b lă , c u u n d ia m e t r u fo a r te m ic (c a m
c â t u n a c ), p r in in t e r io r u l c ă re ia tre c e u n f i r de p ă r d e p o rc .
Ţ e a v a este fix a tă p e r p e n d ic u la r d e u n m â n e r d e le m n .
O u ă le p o t f i v o p s ite c u c o lo r a n ţ i o b ţ in u ţ i d in p la n te :
rosu-deschis - d in c o a jă d e c e a p ă ro ş ie , d in s fe c lă ro ş ie ;
albastru - d in fr u n z e d e v a rz ă ro ş ie ; maro - d in fr u n z e
d e n u c , c e a i n e g r u s a u c a fe a ; galben - d in m o r c o v , d in
c o a jă d e p o r to c a le s a u d e lă m â ie .
L a p re p a ra re a c o lo r a n ţ ilo r , în s p e c ia l a c e lo r d e o r i ­
g in e c h im ic ă , tr e b u ie să fie re s p e c ta te c e rin ţe le in d ic a te
p e a m b a la ju l re s p e c tiv .

Norme de igienă si protecţie a muncii:

• îm b r ă c a ţi ş o r ţu l p e n tr u p r o te ja r e a h a in e lo r;

Fig. 4.7. Chişiţa,
un instrument pentru
încondeierea ouălor.
• r e s p e c ta ţi re g u lile d e f o lo s ir e a p lite i e le c tr ic e s a u a
c e le i d e g a z ;
• n u u m p le ţi c u a p ă m a i m u lt d e 2 /3 d in v o lu m u l c ra tiţe i;
• fo lo s iţi m ă n u ş i d e b u c ă tă r ie , p e n tr u a p u te a a p u c a
v a s e le fie r b in ţi;
• r e s p e c ta ţi c u s tr ic te ţe re g u lile in d ic a te pe p lic cu
p riv ire la p r e p a r a r e a v o p s e le lo r c h im ic e .

M Lucru individual____________________________
C o m p le t e a z ă - ţi p o r to f o liu l c u in fo r m a ţii (ş i d in in te rn e t) d e s p r e t r a d iţiile î n c o n d e ie r ii
o u ă lo r în a lte ţă ri.

Fişă te h n o lo g ică Vopsirea şi încondeierea ouălor

Succesiunea operaţiilor • Materiale si ustensile

Vopsirea ouălor cu coji de ceapă roşie

1. O u l s e s p a lă b in e c u a p ă c a ld ă , s ă p u n şi o ţe t. vezi co n tinu area p e
2 . P e n tru 15 o u ă e n e v o ie d e c o jile d e la 5 c e p e ro ş ii m a ri. P a9- 71

70
 C LAS A 5
C ontinuare

Succesiunea operaţiilor • Materiale si ustensile

3. Ouăle se fierb 15 min. la foc mic, ca să nu crape. • Oţet, sare, săpun,

4. Ouăle se scot pe farfurie °i se lasă să se răcească. mănu°ă de
bucătărie, ouă;
Vopsirea ouălor monocrome chisiţă, coloranţi chi­
1. În cazul folosirii coloranţilor chimici, se procedează mici, coji de ceapă,
conform indicaţiilor de pe plic. frunze de varză
2. Înainte de vopsire, pe ouă pot fi aplicate „modele“ ro°ie, coji de porto­
naturale, cum ar fi frunze de pătrunjel sau flori. Frunza se cală etc., cratiţă, ulei,
pune pe ou °i se fixează îmbrăcând oul într-un ciorap de frunze de pătrunjel,
mătase, care se leagă strâns, apoi oul se introduce în de mărar, flori.
vopsea.
Împărţirea câmpurilor
ornamentale
Încondeierea ouălor monocrome cu ornament
1. Prepararea cerii. Ceara albă, curată, de albine se toarnă
cu atenţie într-un vas de metal °i se pune la foc. Când
ceara s-a topit, se adaugă în ea un vârf de cuţit de
cărbune presat.
2. Se împart câmpurile ornamentale, de-a lungul °i de-a
latul oului, cu un creion sau direct cu chi°iţa cu ceară.
Ouăle pot fi ornamentate °i fără împărţirea în segmente.
3. Se ia chi°iţa cu ceară °i se desenează motivele pe ou.
4. După ce s-a răcit ceara, ouăle încondeiate se introduc
în vasul cu vopsea. După ce vopseaua le-a acoperit
uniform, ouăle se scot °i se lasă să se răcească.
5. Urmele de ceară se °terg cu o cârpă caldă.
6. Pentru ca oul încondeiat să aibă luciu, se acoperă cu
lac. Ouăle care se consumă, după ce s-au răcit °i s-au
uscat, se °terg cu o cârpă înmuiată în puţin ulei.
TEST

1. Descrieţi obiceiurile şi datinile de Florii şi de Paşte.

2. Numiţi obiectele simbolice ale sărbătorii de Paşte şi explicaţi semnificaţia lor.
3. Enumeraţi tipurile de ornamente folosite la încondeierea ouălor. Daţi exemple.
4. Adunaţi ouăle pe care le-aţi încondeiat, organizaţi o mică expoziţie. Explicaţi
motivele ornamentale folosite.
5. Asociaţi, prin linii, noţiunile „înrudite“:

Paste lisus Florii

cozonac pască ouă roşii flori mâţişori salcie

 5. TRICOTAREA
După studierea acestui capitol,
veţi cunoaşte:
9 9
• tehnicile de bază ale tricotării;7
• normele de igienă şi protecţie a muncii în procesul tricotării;
• terminologia specifică tricotării;

veţi fi capabili: • să elaboraţi proiecte de confecţionare a articolelor tricotate;

să tricotaţi diverse articole;

vă veţi forma • valoarea funcţională şi estetică a articolelor tricotate.

atitudini faţă de:

5.1. Actualitatea articolelor

Amintiţi-vă ce aţi î n­
văţat î n clasa a 4-a
despre tricotare. Ce
articole aţi tricotat?
Fig. 5.1. Articole tricotate.
tricotate
P r in tr e cele m a i v e c h i m e ş te ş u g u r i p r a c tic a te d e p o ­
p o r u l n o s t r u d e -a lu n g u l is t o r ie i sale se n u m ă r ă ş i t r ic o -
ta re a . O m u l îş i tr ic o t a c io r a p i, m ă n u ş i, ja c h e te , fu la r e etc.
A s tă z i, d e ş i p u t e m c u m p ă r a ce le m a i d iv e rs e a r tic o le
tr ic o t a t e d e fa b ric ă , in te r e s u l p e n t r u tr ic o ta r e a m a n u a lă
este t o t m a i m a re .
T r ic o ta r e a î ţ i a d u c e b u c u r ia c re a ţie i. A s tfe l, p e rs o a n a
c a re tr ic o te a z ă a re p o s ib ilita te a d e a -ş i d e m o n s tr a g u s tu l
e s te tic , c a p a c ita te a d e a c o m b in a fo r m e ş i c u lo r i ş i d e a
c re a u n o b ie c t u n ic .

72
 C LAS A 5
Î n a fa ră d e a r tic o le v e s tim e n ta re , p o t f i t r ic o t a t e d i ­
v e rs e o b ie c te d e u z c a s n ic ( c u v e r t u r i, c o v o ra ş e e tc .), j u ­ ------------------------
Tricotarea se aseamănă
c ă r ii, s u v e n ire e tc.
mult cu croşetarea. Prima
se execută cu andrelele,
M Lucru individual_______________ iar cea de a doua - cu
1. Ce obiecte tricotate ai tu? Ce obiecte ai vrea să tri­ croşeta. Ambele activităţi
cotezi? pot fi numite şi împletire.
2. Completează-ţi portofoliul cu modele de articole tri­
cotate (desenează, selectează modele din reviste
sau din internet).

5 .2 . Materiale si ustensile 9 Notiuni-cheie

pentru tricotare fire (fibre) textile
sculuri
A. Firele textile potrivite pentru tricotare
bobine
P e n tr u t r ic o t a r e se p o tr iv e s c fire textile d e d if e r ite andrele
t i p u r i : de lână, de bumbac, sintetice e tc . A c e s te a se găsesc gheme
în c o m e r ţ s u b f o r m ă d e sculuri, bobine sa u gheme - în
u n u l s a u m a i m u lt e fir e .
F ire le te x tile s u n t d e d if e r it e g r o s im i. P e n tr u t r ic o t a ­
re a u n o r a r tic o le d e v a ră , a ju r a te , se p o tr iv e s c fir e le s u b - 0
ţ i r i . A r tic o le le d e ia r n ă se tr ic o te a z ă d in fir e m a i g ro a s e . După fus si mosorul.
D a c ă f i r u l ales p e n t r u t r ic o t a r e este p re a s u b ţir e , e l se v a (Proverb)

Fig. 5.3. Modalitate de

depănare a unui ghem
cu două fire lucrătoare.

Fig. 5.2. Fire textile pentru tricotare.

p u n e în d o u ă s a u în tr e i. Î n a cest ca z, în a in te d e a în c e p e
lu c r u l, se r e c o m a n d ă să fa c e m u n s in g u r g h e m d in cele
2 -3 fir e , d e o a re c e tr ic o ta r e a d e p e c â te v a g h e m e ( s c u ­
l u r i , b o b in e ) este d if ic ilă ş i n u p e r m ite în tin d e r e a u n i ­
f o r m ă a f ir e lo r î n t i m p u l t r ic o t ă r ii.
G h e m u l tr e b u ie d e p ă n a t a s tfe l ca fir e le să n u se î n ­
c â lce a scă ş i să n u fie p re a s trâ n s e (fig. 5.3).
F ire le te x tile d in re ţe a u a c o m e r c ia lă e x is tă î n t r - o
g a m ă b o g a tă d e c u lo r i (fig. 5.2).
73
5 TRICOTAREA

B. Alegerea andrelelor potrivite pentru tricotare

U s te n s ile le fo lo s ite la tr ic o ta r e a m a n u a lă se n u m e s c
andrele. A c e s te a s u n t n iş te t ije c u u n v â r f a s c u ţit, c o n fe c ­
ţio n a te d in d iv e rs e m a te r ia le - o s, le m n , o ţe l, m a s ă
p la s tic ă , a lu m in iu .
D e o s e b it d e im p o r t a n t ă este a le g e re a a n d r e le lo r p o ­
t r i v it e p e n t r u t r ic o t a r e (fig. 5.4). Se r e c o m a n d ă ca aces­
te a să fie d e d o u ă o r i m a i g ro a s e d e c â t f i r u l , în c a z u l în
c a re v o m t r ic o t a c u f i r b u c la t. D a c ă a n d re le le s u n t p re a

Schema 5.1. Alegerea materialelor si a ustensilelor pentru tricotare

în funcţie de articolul de tricotat

9

pentru obiecte fine, lejere pentru obiecte de iarnă, de sport

fire textile subţiri + andrele subţiri fire textile mai groase + andrele mai groase

s u b ţ ir i, t r i c o t u l v a ie ş i p re a s trâ n s , ia r d a c ă a n d re le le
------------------------ s u n t p re a g ro a s e , t r i c o t u l v a ie ş i p re a în tin s , c u s p a ţii
Firele pentru tricotat nu m a r i în tr e o c h iu r i. C e a m a i s im p lă m o d a lita te d e a le g e ­
trebuie să fie prea strâns
răsucite. Vom prefera fire­ re a a n d r e le lo r este u r m ă to a re a : se s tr ă p u n g e c u a n ­
le netede °i uniforme. d re a u a o h â r tie , a p o i, p r in g a u ra fo r m a tă , se tre c e f i r u l
ales p e n t r u tr ic o ta r e . D a c ă f i r u l tre c e u ş o r, în s e a m n ă că
a n d re le le s u n t p o t r iv it e .
A n d r e le le s u n t d e d if e r ite g r o s im i (2 ,5 - 8 m m ) .
T e h n ic ile d e t r ic o t a r e c e l m a i fr e c v e n t u tiliz a t e s u n t
tricotarea lin ia ră ş i tricotarea circulară.
Fig. 5.4. Diversitatea andre­
lelor: a - andrele circulare;
b - andrele cu diametrul
mare; c - andrele pentru
tricotarea ciorapilor,
mănuşilor.

74
 C LAS A 5
A t u n c i c â n d se lu c re a z ă p e r â n d u r i d u s - în to r s , se s p u n e
că se tr ic o te a z ă lin ia r. P r in a cea stă m e to d ă se tr ic o te a z ă
fu la r e , v e s te , c u v e r t u r i e tc . U n e le p ie s e fă r ă c u s ă tu r i (fu s te ,
b lu z iţ e ) se tr ic o te a z ă c u a n d re le u n ite p r in t r - u n f i r ( a n d re le
c ir c u la r e ) (fig. 5.4, a ).
P e n tr u tr ic o ta r e a c ir c u la r ă a m ă n u ş ilo r , c io r a p ilo r se f o ­
lo s e s c 5 a n d re le d re p te , a s c u ţite la a m b e le c a p e te (fig. 5.4, c).

Norme de igienă si protecţie a muncii în timpul tricotării:

• lucraţi în tr-o ca m e ră b in e ilum inată; lu m in a tre b u ie să c a d ă pe tric o t d in p arte a stâ n gă ;
• s ta ţi cu s p a te le d re p t;
• d is ta n ţa de la o c h i p â n ă la tric o t tre b u ie să fie d e cel p u ţin 3 5 -4 0 cm , p e n tru c a să
nu o b o s e a s c ă o c h ii şi s ă nu n im e re a s c ă firiş o a re de lân ă în o c h i;
• s p ă la ţi-v ă p e m â in i cu s ă p u n în a in te d e a în c e p e lu c ru l şi la s fâ rş itu l lui (în p rim u l
caz, p e n tru c a tric o tu l s ă iasă c u ra t, iar în ce l d e -a l d o ile a , p e n tru c a să nu ră m â n ă
firiş o a re d e lâ n ă pe m â in i);
• în tim p u l tric o tă rii, g h e m u l tre b u ie ţin u t în tr-o c u tie c a re se v a a fla pe p o d e a , în
p a rte a s tâ n g ă a p e rs o a n e i ca re lu c re a z ă ;
• la s fâ rş itu l lu c ru lu i, to a te u s te n s ile le , g h e m e le şi tric o tu l se p u n în tr-o cu tie sa u în tr-o
p u n g ă d e p o lie tile n ă ;
• nu fa c e ţi m iş c ă ri b ru ş te cu m â n a în c a re ţin e ţi a n d re le le sa u fo a rfe c a , p e n tru a nu
răni p e rs o a n a de a lă tu ri;
• fo a rfe c a tre b u ie p ă s tra tă d o a r în c h is ă ; ea se tra n s m ite a lte i p e rs o a n e n u m a i cu
in e le le în a in te .

M Lucru individual____________________________
A le g e fire te x tile p o triv ite p e n tru tric o ta re a d iv e rs e lo r a rtic o le şi a p lic ă -le p e o fo a ie
d in p o rto fo liu .

# Lucru în grup _________________

1. C la s ific a ţi fire le te x tile p e c a re le -a ţi a d u s d e a c a s ă d u ­
p ă c a lita te a lor, d u p ă g ro s im e şi c u lo a re .
2 . D e p ă n a ţi c â te v a g h e m e d in a c e s te fire şi p u n e ţi-le în
p u n g i d ife rite . Cel mai vechi articol tri­
cotat din lume datează
a> din secolele III-IV î.H.
1. C u m a le g e ţi a n d re le le p o triv ite p e n tru tric o ta t, în Este vorba de un ciorap
(0 fu n c ţie d e g ro s im e a firu lu i te x til o fe rit? pentru copii. Acesta a fost
3
2 . C a re s u n t m e to d e le d e tric o ta re ? descoperit în Peru. Dege­
tul mare al ciorapului era
3 . N u m iţi h a in e le c a re p o t fi tric o ta te d in :
lucrat aparte de celelalte,
LLI a. fire d e lâ n ă _____________________________________ în asa fel ca să permită
b. fire d e i n _______________________________________ trecerea printre degete a
c. fire s in t e tic e ___________________________________ curelei sandalei.

75
5 TRICOTAREA

5.3. Elemente de bază, tehnici

de tricotare

A. Montarea ochiurilor pe andrele

Noţiuni-cheie
montarea ochiurilor << M o n ta r e a o c h iu r ilo r p e n t r u tr ic o t a r e se fa c e p e
ochi pe faţă d o u ă a n d re le a lă tu r a te . D u p ă ce n u m ă r u l n e c e s a r d e
ochi pe dos o c h iu r i a fo s t m o n ta t, u n a d in a n d re le se sc o a te . A s tfe l
se fo r m e a z ă m a r g in e a d e jo s a m o d e lu lu i.

Fisă te h n o lo g ică Montarea ochiurilor pe andrele

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
9

1. Firul se pune în două, lăsându-se un capăt

suficient de lung pentru tricotarea primului rând.

2. Firul se trece peste degetul mare şi cel arătător

de la mâna stângă. Capetele firului se ţin strâns
între celelalte trei degete şi palmă. Astfel, firul
formează un laţ de forma unui triunghi.

3. În mâna dreaptă se ţin două andrele. Cu vârful

andrelelor, se ia firul din partea de sus, apoi se
trage spre faţă şi spre degetul mare.

4. Andrelele se introduc sub firul din stânga, pe

lângă degetul mare, se ridică în sus şi, pe
deasupra firului din dreapta degetului arătător,
se trage acest fir şi se scoate prin bucla formată
lângă degetul mare.

5. Se dă drumul firelor de pe degete, se strâng

capetele lor şi astfel se formează primul ochi.

6. Se continuă montarea pe andrele, până la

obţinerea numărului necesar de ochiuri.

7. Se scoate una dintre andrele şi cu ea se începe

tricotarea primului rând.

76
 CLASA

M L u c ru in d ivid u al_____________
Montează 20 de ochiuri pe andrele. Scoate o andrea. ^ -----------------------
La montarea ochiurilor pe
Observă rândul de ochiuri care s-a format. Crezi că ai andrele, firul nu trebuie
lucrat fără gre°eli? să fie prea strâns.

B. Tricotarea ochiurilor pe faţă

C e le m a i s im p le e le m e n te î n tr ic o t a r e s u n t ochiurile
pe fa ţă ş i ochiurile pe dos. C o m b in â n d aceste e le m e n te ,
se p o t re a liz a a tâ t o b ie c te s im p le (d e e x e m p lu , fu la r e , c ă -
c iu liţ e , ju c ă r ii) , c â t ş i o b ie c te m a i c o m p le x e ( p u lo v e r e c u
d iv e rs e o r n a m e n te ) .

Fisă te h n o lo g ică Tricotarea ochiurilor pe faţă

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii

9

Metoda clasică (prin spatele rândului tricotat)

1. În mâna stângă se ţine andreaua cu ochiurile

montate, iar în cea dreaptă - andreaua liberă, de
lucru.

2. Ochiul de margine se ia din spatele andrelei

stângi, se lasă să alunece pe andreaua de lucru.

3. Firul de la ghem se trece prin următorul ochi,

formând un ochi nou pe andreaua de lucru.

4. Se tricotează în acest fel toate ochiurile primului

rând.

M L u c ru in d ivid u al________
1. Montează 10-20 de ochiuri pe andrele.
Lucrul bun se face
2. Tricotează 10-12 rânduri cu ochiuri pe faţă. încet.
3. Apreciază calitatea lucrului executat. (Proverb)

77
5 TRICOTAREA

C. Tricotarea ochiurilor pe dos

Fisă te h n o lo g ică Tricotarea ochiurilor pe dos

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii

1. Se montează ochiurile pe andrele.

2. Ochiul de margine se ia liber pe
andreaua dreaptă.
3. Se trece firul de pe ghem în faţa
andrelei din mâna stângă.
4. Se introduce andreaua dreaptă în
ochiul următor din dreapta spre
stânga, apucând cu andreaua firul
de pe ghem şi trăgându-l prin ochi.
5. Ochiul nou format rămâne pe
andreaua dreaptă.

Să învăţăm prin jo c
Rezolvaţi rebusul şi veţi putea citi denumirea unui element de bază în arta tricotării.

d +

1,2

M L u c ru in d iv id u al_____________
1. Tricotează 10-12 rânduri cu ochiuri pe dos.
2. Apreciază lucrul executat.
3. Completează-ţi portofoliul cu modele de tricotare
(caută în reviste, cărţi, internet).

D. Tricotarea ochiurilor de margine

O chiul de margine este o c h iu l c u c a re în c e p e ş i c e l c u
c a re se t e r m in ă r â n d u l la t r ic o t a t u l l in ia r ( d u s - în to r s ) .
A c e s te o c h iu r i, la o r ic e î m p le t it u r ă , d e re g u lă , n u in t r ă
în s c h e m a m o d e lu lu i.

Fisă te h n o lo g ică Tricotarea ochiurilor de margine

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
• Sugestii

Metoda I
1. La începutul fiecărui rând, primul ochi se lasă
să alunece pe andreaua liberă, fără a fi lucrat,
pe faţă. vezi co n tinu area p e p a g . 79

78
 CLASA 5
C o n tin u are ilustraţii
Succesiunea operaţiilor Sugestii

2. Ultimul ochi al fiecărui rând Marginea mostrei tricotate

se împleteşte pe dos. va prezenta un şir vertical,
asemănător cu un lanţ.

Metoda a ii-a Această metodă se

Se lucrează la început ca şi în foloseşte pentru tricotarea
cazul metodei I, însă ultimul butonierelor verticale,
ochi al rândului se împleteşte a cordoanelor etc.
pe faţă. În acest caz căpătăm o
margine zimţată.

M L u c ru in d iv id u a l_________________________
1. Elaborează un proiect de buzunar tricotat din 20-40 de ochiuri.
2. Alege ochiul de margine potrivit pentru tricotarea buzunarului.
3. Tricotează buzunarul proiectat.
4. Expune buzunarul tricotat pe panou.

St udi u de c a z ____________________________
Printre buzunarele tricotate, expuse pe panou, două erau executate în felul
următor: unul avea găuri mari între ochiurile tricotate şi era prea întins, nu core­
spundea dimensiunilor propuse şi avea o margine neuniformă, iar al doilea era tri­
cotat prea strâns şi era foarte mic.
Cum credeţi, de ce? Ce m odalităţi de evitare a acestor greşeli cunoaşteţi?
9 7 9 « 9 9 9

E. Scăderea ochiurilor
Fisă te h n o lo g ică Scăderea ochiurilor la tricotarea liniară
Succesiunea operaţiilor ilustraţii

1. Se montează ochiurile pe andrele.

2. Se trece ochiul de margine pe andreaua dreaptă.
3. Se scade un ochi: andreaua din mâna dreaptă se
trece pe sub două ochiuri odată şi, prin ele, se
scoate firul, obţinând un singur ochi.
4. Continuăm tricotarea, până ajungem la ultimele
trei ochiuri ale rândului.
5. Se scade un ochi înaintea ochiului de margine.

79
5 TRICOTAREA

M L u c ru in d ivid u al_____________
1. Montează 20 de ochiuri pe andrele.
2. Tricotează liniar 5 rânduri.
3. Tricotează liniar următoarele 10 rânduri, scăzând câte
un ochi înaintea ochiurilor de margine.
4. Observă calitatea lucrului pe care l-ai făcut.

^ ------------------------
Ochiurile se scad în rân­
durile tricotate pe faţă.
Dacă ochiurile se mişcă
pe andrele un pic forţat,
înseamnă că au fost lu­
crate corect.
# L u c ru în p
u
rg___________
1. Adunaţi lucrările executate de fiecare dintre voi.
2. Repartizaţi-le egal la fiecare grup.
3. Apreciaţi lucrările colegilor.
F. Încheierea ochiurilor
M e to d a d e în c h e ie re a o c h i u r i l o r p r o p u s ă m a i jo s
p o a te f i u tiliz a t ă p e n t r u fin is a r e a o b ie c te lo r t r ic o t a t e c u
o r ic e o r n a m e n t.
D a c ă în c h e ie re a o c h i u r i l o r se e x e c u tă p e p a rte a d in
d o s a lu c r u lu i, u lt im u l r â n d p e fa ţa o b ie c t u lu i v a avea
a s p e c tu l u n u i la n ţ. Î n c a z u l în c a re în c h e ie re a se e x e c u tă
p e fa ţa lu c r u lu i, r â n d u l s u b fo r m ă d e la n ţ v a f i p e p a rte a
d in d o s a l u c r ă r ii tr ic o ta te .

Fisă te h n o lo g ică Încheierea ochiurilor

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii 9

1. Ochiul de margine şi următorul ochi de pe

andreaua stângă se iau cu andreaua dreaptă şi
se împletesc împreună pe faţă. Acest ochi (nou
format) se trece de pe andreaua dreaptă pe cea
stângă, lângă celelalte ochiuri.

2. Repetăm aceeaşi operaţie, trecând andreaua pe

sub ochiul nou format şi pe sub următorul ochi de
pe andreaua stângă, pe care le lucrăm simultan.

3. Ochiul nou format, de asemenea, se trece de pe

andreaua dreaptă pe cea stângă ş.a.m.d.

M L u c ru in d ivid u al________
1. Tricotează o mostră.
2. Încheie ochiurile ultimului rând.
3. Observă calitatea lucrului pe care l-ai făcut.

80
 C LAS A 5
a> 1. Numiţi elementele de bază ale tricotării.
(0 2. Ce se va întâmpla, dacă nu vom încheia ochiurile R ) ----------------
3 Obiectele de lână tricotate
ultimului rând tricotat? De ce? nu trebuie spălate în ma­
3. Ce modalităţi de încheiere a ochiurilor ultimului şina de spălat, nu trebuie
LU rând tricotat aţi mai propune? frecate cu mâna şi nici
stoarse, ca să nu-şi piardă
4. În afirmaţia de mai jos, marcaţi, cu o bifă, în spaţi­
aspectul. Ele se spală în
ul rezervat, varianta corectă de răspuns: apă călduţă, se clătesc în
Andrelele se confecţionează din: apă cu sare şi se usucă
□ aur □ bumbac □ aluminiu întinse pe o masă.
□ oţel □ masă plastică □ plastelină

5.4. Modele de tricotare

P e n tr u a t r ic o t a u n o b ie c t fr u m o s , c u m n i - l d o r im ,
tr e b u ie m a i î n t â i să t r ic o t ă m u n m o d e l d e p r o b ă p e u n Amintiţi-vă cum se tri­
n u m ă r d e 2 0 d e o c h iu r i. M o d e lu l o b ţ in u t tr e b u ie c ă lc a t cotează ochiurile pe
faţă şi cele pe dos.
c u f ie r u l în c ă lz it m o d e r a t, p e s te o c â rp ă u m e z ită . F o a rte
fr e c v e n t s u n t î n t â ln it e a r tic o le le tr ic o t a t e c u p u n c t je r-
seu, p u n c t leneş ş i c u p u n ct elastic. A c e s te a se p o tr iv e s c
p e n t r u tr ic o t a r e a v e s te lo r, b lu z iţ e lo r , c ă c iu liţe lo r , f u la ­
r e lo r e tc.
D a c ă t r ic o t ă m r â n d u r ile im p a r e (1 , 3 , 5 ...) p e fa ţă ,
ia r ce le p a re (2 , 4 , 6 ...) le t r ic o t ă m p e d o s , o b ţ in e m
m o s tr a lu c r a tă c u p u n c t je rs e u .
Fig. 5.5. Model tricotat cu
D a c ă se tric o te a z ă to a te r â n d u r ile n u m a i c u o c h i p e
punct leneş.
fa ţă (s a u p e d o s ), se v a o b ţin e m o s tr a tr ic o ta tă c u p u n c t
le n e ş (fig. 5.5).

A. Punctul jerseu
Fisă te h n o lo g ică Executarea punctului jerseu
Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
9

1. Se montează ochiurile pe andrele. Se scoate

andreaua cu care vom lucra.
2. Se trece ochiul de margine de pe andreaua
stângă pe andreaua dreaptă.
3. Se lucrează ochiurile, un rând pe faţă, de pe
andreaua stângă.
4. După terminarea rândului, se întoarce lucrarea în
mână, se ia pe andrea ochiul de margine şi în
continuare se tricotează un rând pe dos.
5. Rândul următor, al 3-lea, se tricotează iarăşi pe faţă.

81
5 TRICOTAREA

B. Punctul elastic simplu (semielastic)

Fisă te h n o lo g ic ă Executarea punctului elastic simplu

(un ochi pe faţă, un ochi pe dos)
Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
Sugestii
1. Se repetă operaţiile indicate în punctele
1 şi 2 din fişa precedentă.
2. Se tricotează un ochi pe faţă, un ochi pe
dos.
3. După terminarea rândului, lucrarea se
întoarce şi se tricotează pe dos ochiul care
în rândul precedent a fost tricotat pe faţă şi Modelul elastic este folosit la
se tricotează pe faţă ochiul care a fost tricotarea manşetelor,
tricotat pe dos. gulerelor, ciorapilor etc.

------------------------
Pentru ca elasticul să-şi
păstreze mai mult timp for­
ma, el se lucrează cu an­
drele mai subţiri decât cele
folosite pentru lucrarea păr­
ţii principale a tricotului.
Dacă tricotaţi strâns şi
mostra e prea mică, luaţi
andrele cu un număr mai
mare, iar dacă tricotaţi slab
şi mostra e prea întinsă,
alegeţi andrele cu un nu­
măr mai mic.
E x is tă m a i m u lt e v a r ia n te d e p u n c t e la s tic : 2 x 2 , 3 x 2 ,
3 x 3 e tc . ( p r im a c ifr ă a ra tă o c h iu r ile p e fa ţă , ia r a d o u a -
o c h iu r ile p e d o s , e x e c u ta te p e fa ţa e la s tic u lu i) .
M Lucru individual_______________
Tricotează un model cu punct jerseu, un model cu punct
elastic şi un model cu punct leneş. Aplică modelele pe o
foaie A4, pe care o vei păstra în portofoliu.
a> 1. Observaţi şi comentaţi diferenţa dintre mostrele
(0 tricotate cu punctele elastic, jerseu şi leneş.
3
2. Apreciaţi calitatea executării mostrelor tricotate
(lucrarea proprie şi lucrarea unui coleg).
LLI 3. Arătaţi greşelile (dacă acestea există) şi sugeraţi
cum pot fi evitate în cazul unei lucrări viitoare.

Fişă te h n o lo g ic ă Tricotarea unui fular

Succesiunea operaţiilor • Sugestii/ ilustraţii
• Materiale si
j ustensile
1. Se montează pe andrele 52 de ochiuri (numărul • 100-120 g fire de lână,
de ochiuri poate varia). andrele nr. 2,5,
croşetă nr. 2
2. Primul ochi (de margine) se trece liber pe
andreaua din mâna dreaptă. • Lungimea fularului - 90 cm;
lăţimea - 20 cm
3. Următoarele 50 de ochiuri se tricotează pe faţă.
vezi con tinu area p e pa g. 83

82
 C LAS A 5
C ontinuare
S u c c e s iu n e a o p e r a ţ i ilo r I lu s t r a ţ9 ii

4 . U ltim u l o c h i (d e m a rg in e ) s e t r ic o te a z ă p e d o s .

5 . S e tr ic o te a z ă lin ia r c u p u n c t le n e ° 9 0 c m d e tric o t.

6 . S e î n c h e ie o c h iu r ile u ltim u lu i râ n d .

7 . S e ta ie fir u l d e a ţă , s e t r e c e p rin u ltim u l o c h i ° i s e

a s c u n d e , c u a c u l, s u b o c h iu r ile u ltim u lu i râ n d .

8 . S e f a c f r a n ju r i c u lu n g im e a d e c â te 1 5 -1 8 c m
fie c a re , s e p lia z ă în d o u ă ° i s e fix e a z ă c u c r o ° e ta
la c e le d o u ă c a p e te a le fu la r u lu i.

O specie de păianjen din Madagascar este renumită prin firul

rezistent, de culoare aurie, din care îşi ţese pânza. Se ştie că regele
Franţei, Ludovic al XlV-lea, a primit în dar de la administraţia
oraşului Montpellier ciorapi si mănuşi tricotate din firele acestui
păianjen.

M Lucru individual___________
1 . E la b o r e a z ă u n p r o ie c t d e f u la r t r ic o ta t.
2 . T r ic o te a z ă fu la r u l. A p lic ă fr a n ju r i la c a p e t e le lu i.
3 . O b s e r v ă c a lita te a lu c r u lu i p e c a r e l-a i e fe c tu a t.

Fişă te h n o lo g ic ă Tricotarea papuceilor de cameră

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ i ilo r • M a t e r ia le s9 i u s t e n s il e
I lu s t r a ţ ii / S u g e s t ii

1. S e m o n te a z ă 4 0 d e o c h iu r i p e a n d r e le ° i s e • L â n ă g ro a s ă - 7 0 g
tr ic o te a z ă 1 4 c m c u p u n c t s e m ie la s t ic / p u n c t a n d r e le nr. 3
le n e ° . P a p u c e ii p o t fi tr ic o ta ţi
d in re s tu ri d e lâ n ă d e
2 . S e î n c h e ie u ltim u l râ n d . d ife r ite c u lo ri.

3 . B u c a ta tr ic o t a t ă s e p lia z ă în d o u ă ° i s e c o a s e p e
m a r g in e a î n c h e ia tă (s u b c ă lc â i).

4 . S e ia u p e a n d r e le d e la c u s ă tu ră , p e o p a rte ° i p e
a lta a m a rg in ilo r, c â te 18 o c h iu ri. vezi con tinu area p e pa g. 84

83
5 TRICOTAREA

C ontinuare Ilustraţii
9

Succesiunea operaţiilor • Sugestii

5. Aceste 36 de ochiuri obţinute se tricotează liniar cu • Marginea papuceilor

punct semielastic/ punct leneş 15 cm (în funcţie de poate fi ornată cu
mărimea piciorului) spre vârful papucelului. croşeta şi cu un fir de
altă culoare.
6. Se scade câte un ochi (vezi Fisa tehnologica, pag. 79).
7. Se încheie marginea.
8. Se unesc, prin cusătură, vârful papucelului (partea
încheiată) şi marginile lui.
9. Se leagă o panglică sau un şnur în locul îmbinării
celor două părţi tricotate.
10. Lucrarea se finisează cu croşeta.

M Lucru individual______________
1. Elaborează un proiect de papucei tricotaţi.
2. Selectează materialele şi ustensilele necesare.
3. Alege tehnicile de lucru.
4. Tricotează articolul proiectat.
5. Prezintă articolul conform cerinţelor estetice, funcţio­
nale şi de calitate.

Saînvăţăm prmjoc

Completaţi grilele si veţi citi pe grila evidenţiată denumirea unui vechi meşteşug.

1. Procedeul de luare a ochiurilor pe andrele.

1 M 2. Tricotăm cu ... textile.
2 3. Tricotarea dus-întors se mai numeşte ... .
3 4. Pe andrele se montează ... .
N
4 5. Înainte de a tricota, executăm o mostră sau
un ... mic.
5 L
6. Două ochiuri pe faţă şi două ochiuri pe dos
6 E
formează un ... .
7 7. ... se foloseşte pentru cusut.
8 I 8. Tricotarea pe cerc se numeşte ... .
9 E 9. La tricotare, ochiurile se montează pe ... .

84
TEST
C LAS A 5
l Evaluare f i nal ă

1. Numiţi tehnicile de tricotare cel mai frecvent utilizate.

2. Arătaţi care este diferenţa dintre tricotarea liniară şi cea circulară.
3. Explicaţi cum se aleg andrelele pentru tricotare. Cum credeţi, care andrele sunt
mai uşor de mânuit?
4. Ce articol aţi dori să învăţaţi să tricotaţi? Ce model de tricotare aţi alege?
5. Citiţi frazele de mai jos şi arătaţi consecinţele acţiunilor numite în ele:
Acţiuni Consecinţe

Foarfeca se transmite cu vârful tăişurilor înainte.

Fierul de călcat fierbinte se aşază pe masă fără suport.
În timpul tricotării, ghemul de lână se ţine în mână.

6. Stabiliţi asemănările şi deosebirile dintre articolele enumerate mai jos:

vestă tricotată — jachetă tricotată
jucărie tricotată — pernuţă tricotată
ciorapi tricotaţi — cipici tricotaţi
fustă tricotată — pantaloni tricotaţi
plapumă tricotată — basma tricotată
7. În afirmaţia de mai jos, marcaţi cu o bifă, în spaţiul rezervat, varianta corectă de
răspuns.
Pentru tricotarea fularului, trebuie să alegem:
□ 2 andrele groase □ 5 andrele subţiri
□ 2 andrele circulare □ 3 andrele cu capetele rotunde.
8. Completaţi spaţiile libere:
Dacă încheierea lucrării tricotate se execută pe partea din dos, ultimul rând va
prezenta, pe faţa lucrului, o margine cu un__ continuu.
Elasticul se lucrează cu andrele mai__ decât cele folosite pentru lucrarea părţii
principale a tricotului, ca să-si păstreze mai mult timp forma.
9. Identificaţi tehnicile de lucru folosite la tricotarea mostrelor prezentate în ima­
ginile de mai jos.
 6. CROŞETAREA 9

După studierea acestui capitol,

veţi cunoaşte: • diverse materiale, forme, ornamente utilizate în croşetarea
tradiţională şi cea modernă;
• etapele tehnologice de croşetare a unor articole;
veţi fi capabili: • să elaboraţi proiecte de confecţionare a articolelor cro­
şetate;
• să soluţionaţi problemele practice (la croşetarea unor arti­
cole concrete), utilizând diverse tehnici şi fire textile;
vă veţi forma • meşteşugul croşetării, articolele tradiţionale şi moderne
atitudini faţă de: croşetate sau garnisite cu dantelă croşetată.

6.1. Articole tradiţionale si articole 9 9

moderne garnisite cu dantelă

Amintiţi-vă ce aţi î n­
văţat î n clasa a 4-a
despre dantela cro-
setată.
T r a d iţia î m p o d o b i r ii c u d a n te lă c ro ş e ta tă ( h o r b o ţ i-
c ă ) a p ie s e lo r v e s tim e n ta re ( b a tis te a lb e î n t r e i c o lţ u r i,
c ă m ă ş i, n ă fr a m e e tc .), a o b ie c t e lo r r it u a le (p ro s o a p e
p e n t r u n u n tă , b o te z , în m o r m â n t a r e e tc .) , a o b ie c te lo r
d e in t e r i o r ( fe ţe d e m a s ă , p e rd e le , ş e rv e ţe le e tc .) la
p o p o r u l n o s t r u a re o is t o r ie d e v e a c u r i. Ş i a s tă z i a cea stă
t r a d iţ ie n u n u m a i că este c o n t in u a tă , c i r ă m â n e fo a r te
a c tu a lă .

Fig. 6.1. Dantelă croşetată, utilizată pentru garnisirea diferitor articole: a - prosop; b - deschis pentru
faţă de pernă; c - vestă; d - încheietură pentru faţă de masă; e - şerveţele; f - mănuşă; g - colţ al unei
feţe de masă.
86
 C LAS A

Completaţi grilele si veţi citi pe grila evidenţiată denumirea ustensilei care

serveşte la împletirea dantelei.
1. Ustensilă pentru asamblarea detaliilor.
1 2. Pot fi naturale sau sintetice, folosite pentru
2 cusut sau împletit.
3 3. Este din metal şi prinde la un loc diverse detalii.
4. În el pot fi învelite lucrările după spălat, ca să
4 îmbibe apa.
5 5. Protejează degetul de înţepături în timpul lucru­
6 lui cu acul.
6. Panglică gradată folosită pentru a lua măsuri.
7 7. Serveşte pentru a croi ţesătura.

M Lucru individual______________
S e le c te a z ă im a g in i c u a rtic o le g a rn is ite cu d a n te lă c ro ­
ş e ta tă . C o m p le te a z ă -ţi p o rto fo liu l. A rg u m e n te a z ă -ţi p re ­
fe rin ţe le la s e le c ta re a m o d e le lo r.

6.2. Ornamentica tradiţională 9

O r n a m e n te le d e p e d a n te la c ro ş e ta tă ( h o r b o ţ ic ă )
c o n ţ in m o t iv e tr a d iţ io n a le fito m o rfe sa u vegetale (c a re A m in tiţi-v ă ce aţi
în v ă ţa t d e s p re o rn a ­
r e p r e z in tă f l o r i , fr u n z e e tc .); antropom orfe (c a re c o n ţ in
m e n t la le c ţiile de
r e p r e z e n tă r i d e o a m e n i) ; scheomorfe (c a re r e p r e z in tă Educaţie plastica şi la
d iv e rs e u n e lte d e lu c r u s a u a lte o b ie c te : fu r c ă , ro a tă , c e le de Educaţie teh­
z ă lu ţe sa u c â rlig e e tc .); zoomorfe (c a re r e p r e z in tă a n i­ nologica. R e ve d e ţi şi
m a le ş i p ă s ă ri: c a i; h u lu b i, c o c o ş i); geometrice (c a re c o n ­ paragraful 2.2.
ţ i n f i g u r i g e o m e tric e : p ă tra te , r o m b u r i, c e r c u r i, c r u c i,
l i n i i e tc .). D e ce le m a i m u lt e o r i, lu c r ă r ile c ro ş e ta te s u n t
fo r m a t e d in m o t iv e o r n a m e n ta le re p e ta te p e r io d ic
( a v â n d la b a z ă u n raport). -------------------------
În trecut, croşeta se numea
A. Materiale şi ustensile necesare pentru croşetare igliţă, acusor, cârlig.
P e n tr u c ro ş e ta re , se fo lo s e s c ce le m a i d if e r ite t i p u r i
d e fir e , în fu n c ţ ie d e a r t ic o lu l ales p e n t r u c o n fe c ţio n a t:
bumbac, borangic, m ulineu, lână e tc . F ire le se se le c te a z ă
d u p ă d iv e rs e c a ra c te r is tic i: g r o s im e , c a lita te , c u lo a re , r ă ­
s u c ire , t r ă in ic ie . I n s t r u m e n t u l p r in c ip a l p e n t r u c ro ş e ta ­
re este croşeta. C ro ş e te le p o t f i m e ta lic e , d e o s, d in m a s ă Unde-i aţa mai sub­
ţire, acolo se rupe.
p la s tic ă , d in le m n . E le p o t avea n u m e r e d if e r ite - d e la 0
(P rove rb)
p â n ă la 18 m m .
87
6 CROŞETAREA

Fig. 6.2. Materiale si

ustensile pentru croşetare:
a - tipuri de croşete;
b - fire textile.

b îm p le tir e a a r t ic o le lo r d in fir e g ro a s e d e lâ n ă , ia r ce le c u
Fig. 6.3. Croşetă (a) si cioc
de croşetă (b).
C â n d a le g e ţi c ro ş e ta , v e r if ic a ţ i d a c ă este ş le fu ită
b in e ş i d a c ă c io c u l e i n u este p r e a m a re . U n c io c p re a
a s c u ţit, c u tă ie t u r a p r e a a d â n c ă , p o a te a g ă ţa f i r u l , p o a te
în g r e u n a s c o a te re a o c h iu r ilo r d e p e c ro ş e tă . T r e b u ie ales
u n f i r d e 1 ,5 -2 o r i m a i g ro s d e c â t a d â n c im e a c io c u lu i
c ro ş e te i.
C ro ş e te le c u d ia m e t r u l d e 4 - 6 m m se fo lo s e s c la
d ia m e t r u l m a i m ic - p e n t r u l u c r u l c u a ţă iris, m u lin e u ,
de b u m b a c.
D a c ă p e n t r u fir e le s u b ţ ir i v e ţi a le g e o c ro ş e tă p re a
g ro a s ă , v e ţi o b ţ in e o î m p le t it u r ă p r e a s la b ă , c u g ă u r i
m a r i. D a c ă v e ţi a le g e f ir e g ro a s e ş i o c ro ş e tă s u b ţir e , v e ţi
o b ţ in e u n a r t ic o l c ro ş e ta t p re a s trâ n s .

M Lucru individual____________________________
Alege croşeta potrivită pentru firele pe care le-ai adus la şcoală. Numeşte arti­
colele care pot fi croşetate din aceste fire.

# Lucru în grup _____________________________

Studiaţi normele de protecţie a muncii care trebuie respectate în timpul croşetării.

Ustensile Norme de protecţie a muncii

C ro ş e ta T r e b u ie să fie b in e ş le fu ită . Se p ă s tre a z ă în c u tie s p e c ia lă . Se

tr a n s m ite a lte i p e rs o a n e c u m â n e r u l în a in te .

F o a rfe c a N u se a ru n c ă , c i se tr a n s m ite în c h is ă , c u in e le le în a in te . Se
p ă s tre a z ă în c h is ă , î n h u s ă .

B o ld u r ile , Să fie ş le fu ite , a s c u ţite , să n u fie r u g in ite . Se p ă s tre a z ă în

a cele p e r n u ţe sa u c u tio a r e .

F ie r u l d e Se c o n e c te a z ă ş i se d e c o n e c te a z ă d e la re ţe a n u m a i c u m â in ile
c ă lc a t u s c a te . Se p ă s tre a z ă p e u n s u p o r t.

88
 C LAS A 5
B. Elementele de bază ale croşetării Amintiţi-vă ce aţi studi­
9
at în clasa a 4-a, la mo­
A r tic o le le c ro ş e ta te se lu c re a z ă c o n f o r m s c h e m e lo r dulul Arta croşetării,
g ra fic e , c a re s u n t a lc ă tu ite d in e le m e n te le d e b a z ă : o c h i despre poziţia mâinii şi
lib e r , s e m ip ic io r u ş , p ic io r u ş s c u rt, p ic io r u ş c u 1, 2 , 3 a croşetei şi despre
je t e u r i e tc . formarea primului ochi.

Fisă te h n o lo g ică Elementele de bază ale croşetării 9

Semnul Denumirea semnului Ilustraţii

convenţional
j convenţional
j

o ;• Ochiuri libere
(ochiuri de lănţişor)

x ; r> ; + Semipicioruş
(ochi alunecat)

I; 0; V ; V Picioruş scurt
(picioruş mic;
picioruş fără jeteu)

-j-- 0" •j' Picioruş cu un jeteu

Picioruş cu două
t ; V, f
jeteuri

Elemente pentru ornarea articolelor

Picioruş de feston
(picioruş scurt executat
pe marginea articolului)

o; v; ? * Picou (executat din

3-5 ochiuri libere)

M Lucru individual____________________________
Copiază pe o foaie de carton Fişa tehnologică Elementele de bază ale croşetării.
Croşetează, pe baza a 20 de ochiuri libere, câte un model corespunzător fiecărui
semn convenţional. Fixează fiecare model în locul ilustraţiei corespunzătoare.

89
6 CROŞETAREA
Amintiţi-vă, din cele
studiate la modulul
Arta croşetării, în
clasa a 4-a, despre
croşetarea liniară şi
croşetarea circulară.
un pătrăţel „gol
a
un pătrăţel „plin
b
Fig. 6.4. Scheme grafice de lucru pentru croşetarea pătrăţelelor „goale“ (a) si a celor „pline“ (b).
R »----------------
Pentru a număra ochiurile
libere într-un lănţişor, aces­
ta se ţine cu faţa în sus.
Ochiul de pe croşetă, numit
lucrător, şi primul ochi al
lănţişorului nu se numără.
------------------------
La sfârşitul croşetării unui
lănţişor din ochiuri libere,
întoarceţi lucrul în aşa fel
încât firul de pe ghem să
rămână în spatele croşetei,
iar ochiurile noi să fie cro-
setate deasupra ochiurilor
rândului precedent.
90
6.3. Tehnici de croşetare 9
Croşetarea liniară ( d u s - în to r s p e a m b e le fe ţe d e l u ­
c r u ) este c o n s titu ită d in r â n d u r i o r n a m e n ta le , aşezate
u n u l d e a s u p ra c e lu ila lt. D a n te la c ro ş e ta tă l in ia r se l u ­
c re a z ă s e p a ra t, a p o i se u n e ş te , c u a c u l sa u c u c ro ş e ta , d e
m a r g in ile a r t ic o lu lu i ( fa ţă d e m a s ă , b a tis tă e tc ., fig. 6.6).
O r n a m e n tu l d a n te le lo r tr a d iţio n a le este c o n s titu it, d e
re g u lă , d in a lte rn a re a p ă tr ă ţe le lo r „ p lin e “ c u cele „g o a le “
(fig. 6 .4 ). A c e s te p ă tră ţe le s u n t re p re z e n ta te , p r in s e m n e
c o n v e n ţio n a le , în s c h e m e le g ra fic e d e c ro ş e ta re (fig. 6.5).
2 pătrăţele „goale“ succesive
2 pătrăţele „pline“ succesive
În s c h e m e le c r o ş e tă r ii lin ia r e , r â n d u r ile p a re se
c ite s c d e la s tâ n g a s p re d re a p ta , ia r r â n d u r ile im p a r e -
d e la d r e a p ta s p re stâ n g a .
7
5
3
1
b
Fig. 6.5. Model de dantelă croşetată: a - aspect general al schemei
grafice a dantelei; b - dantela croşetată după schema grafică (a).
M a r g in e a l u c r ă r ii c ro ş e ta te l in ia r se re a liz e a z ă l u ­
c r â n d la î n c e p u tu l f ie c ă r u i r â n d u n a n u m it n u m ă r d e
o c h iu r i d e la n ţ (d e î n ă lţ im e ) , în f u n c ţie d e în ă lţ im e a la
c a re se r id ic ă r â n d u l c a re se e x e c u tă . S p re e x e m p lu , u n u i
p ic io r u ş fă r ă je te u î i c o re s p u n d e u n o c h i lib e r , u n u i
p ic io r u ş c u je te u - 3 o c h iu r i lib e r e e tc.
 C LAS A 5
M Lucru individual____________________________
Completează-ţi portofoliul cu scheme grafice de dantele croşetate liniar. Observă
cum sunt reprezentate ochiurile şi rândurile în schema dantelei. Execută o porţiune
de dantelă croşetată liniar.

# Lucru în grup_______________________________
Desenaţi pe o foaie cu liniatură în pătrăţele schema grafică a unui model de dan­
telă croşetată, alegând un motiv ornamental: antropomorf — grupul I; zoomorf —
grupul al Il-lea; geometric — grupul al IlI-lea; fitomorf — grupul al IV-lea.
Evaluaţi calitatea lucrărilor. Argumentaţi-vă opiniile.

Fisă te h n o lo g ică Şerveţel

J J ^garnisit cu dantelă croşetată 9

Succesiunea operaţiilor Materiale si

j ustensile
Sugestii/ Ilustraţii

1. Se croieşte şerveţelul. • Etamină, panglică centi-

metrică, ac şi aţă de
2. Marginile şerveţelului se îndoaie de 2 ori (la 3-4 mm) cusut, foarfecă, fire de
şi se însăilează cu punct înaintea acului. croşetat, croşetă nr. 1.
Semne convenţionale:
3. Marginile şerveţelului se tivesc cu picioruşe de \ / - picioruş de feston
feston pe linie dreaptă (a, b). • - ochi liber
■f - picioruş cu un jeteu
4. În fiecare colţ al şerveţelului se execută câte 3-4 r\ - semipicioruş
picioruşe de feston din acelaşi punct (c).

5. Firul rămas la începutul lucrului se ascunde cu

acul sau cu croşeta.
a
6. Rândul se încheie cu un semipicioruş.

7. Se continuă lucrul împrejurul marginilor şerveţelu­

lui, conform schemei (d, e). b

91
6 CROŞETAREA
A m in tiţi-v ă ce aţi
în v ă ţa t la o re le de
Educaţie tehnologică,
în c la s a a 4-a, d e s p re
m o d a lită ţile d e u nire
a d e ta liilo r cu a c u l.
------------------------
Pentru ca ultimul rând al îm­
pletiturii să nu se destrame,
la sfârşitul lucrului se lasă
capătul firului de 2-3 cm
lungime, apoi, cu ajutorul
unui ac, se trece ascun-
zându-l sub ochiuri.
------------------------
O lucrare croşetată circular
se consideră realizată
corect, dacă dantela stă pe
masă întinsă drept.
Fig. 6.7. Cerc simplu realizat din aţă.
92
» » > ■ > ■ > ■ > • > • i p > r p > > >
v ’v’ *y*v v v
J l ____X____X____X____X ____X ____X _
• •• •• •• •• •• • ţ* t i i i 1 t
------------- x ------------ X X X X ----------- X —
Fig. 6.6. Modalităţi de unire a dantelei lucrate separat cu croşeta.
M Lucru individual_______________
1. Elaborează un proiect de dantelă croşetată din 3-4
rânduri pentru garnisirea unui şerveţel.
2. Garniseşte un şerveţel cu dantelă croşetată conform
proiectului elaborat.
3. Prezintă lucrarea. Evalueaz-o după aspectul estetic,
specificând şi rolul funcţional al acesteia.
Croşetarea circulară . Î n t i m p u l c r o ş e tă r ii c irc u la r e ,
p a r te a d in fa ţă a lu c r ă r ii este c o n s id e r a tă cea s itu a tă s p re
p e rs o a n a c a re c ro ş e te a z ă . C e r c u l d e la î n c e p u tu l (b a z a )
lu c r ă r ii p o a te f i e x e c u ta t p r in d o u ă m e to d e : s im p lu , d in
a ţă , ş i c ro ş e ta t î n p u n c t d e lă n ţ iş o r (fig. 6.7 ş i 6.8).
Se c o n t in u ă c ro ş e ta re a r â n d u r ilo r u r m ă to a r e în sens
c ir c u la r , c o n f o r m s c h e m e i, n u m a i p e fa ţa lu c r u lu i, d e la
d r e a p ta s p re s tâ n g a . F ie c a re r â n d c ro ş e ta t c ir c u la r se t e r ­
m in ă c u u n s e m ip ic io r u ş , ia r u r m ă t o r u l r â n d în c e p e c u
o c h iu r i „ d e în ă lţ im e “ .
Fig. 6.8. Cerc croşetat din ochiuri în punct de
lănţişor, unite printr-un semipicioruş.
 C LAS A 5
Fisă te h n o lo g ică Papucei de casă

Succesiunea operaţiilor • Materiale si

j ustensile
• Sugestii/ Ilustraţii

1. Se montează 5 ochiuri de lănţişor. 100 g de lână, croşetă.

2. Rândul I: 1 ochi de înălţime, în fiecare ochi de Se iau măsurile:
lănţişor se croşetează un picioruş scurt. lungimea tălpii picioru­
lui; circumferinţa picioru­
3. Se întoarce lucrarea şi se croşetează, de cealaltă lui; lungimea părţii din
parte a lanţului, 5 picioruşe scurte. faţă.
4. Se continuă croşetarea circular.

5. În fiecare cerc, în ochiul de margine, se iau

2 picioruşe scurte.

6. Fiecare cerc se termină cu un semipicioruş (sau se

croşetează după spirală).

7. Se croşetează astfel 4 cm.

8. Cercul format se împarte în 4 părţi egale.

9. Se croşetează dus-întors 3 părţi ale papucelului cu

picioruşe scurte.

10. Se probează papucelul pe picior.

11. Papucelul se uneşte, cu acul sau cu croşeta, la

călcâi.

M Lucru individual______________
1. Elaborează un proiect de confecţionare a unor papu-
cei de casă.
2. Confecţionează papucei de casă pe mărimea picioru­
lui tău.
3. Expune papuceii.
4. Prezintă proiectul.
Fig. 6.9. Papucei-suvenir.
rX St u di u de c a z ____________________________
Lucrările croşetate au fost expuse pe panou. După evaluarea lor, s-a constatat
că cineva a prezentat 2 papucei de cameră de mărimi diferite. Cum credeţi, de ce
s-a întâmplat acest lucru? Propuneţi metode de corectare a greşelilor.

93
CROŞETAREA

•#/£
1. Completaţi frazele:
Evaluare f i nal ă

Dacă la sfârşitul rândului croşetat circular nu vom executa semipicioruşul, ... .

În croşetarea liniară, la începutul fiecărui rând trebuie executate ochiuri ... .
Pentru ca să nu se destrame ultimul rând al împletiturii, la sfârşitul lucrului, firul ... .
2. Observaţi greşeala din imaginea alăturată şi
propuneţi soluţia de remediere a ei.
3. Indicaţi, prin săgeţi, pentru care dintre
obiectele numite în coloana din dreapta se
poate utiliza dantela croşetată.
lenjerie de pat
costum pentru bărbaţi
dantelă croşetată rochie
ie
mănuşă de bucătărie
covor
batistă
4. Comparaţi sensul cuvintelor din prima coloană cu sensul celor din coloana a
doua. La ce domenii se referă aceste cuvinte? Găsiţi asemănările sau legăturile
(dacă acestea există) dintre semnificaţiile acestor cuvinte:
ochi liber punct lănţişor
semipiciorus punct cruciuliţă
picou cerc
picioruş de feston punct jerseu
5. Elaboraţi o schemă grafică (aspect general sau cu semne convenţionale) de
dantelă croşetată, utilizând pătrăţele „goale“ şi „pline“.
6. La Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie al Moldovei, puteţi vedea diverse
articole textile tradiţionale, garnisite cu dantelă croşetată. Numiţi câteva articole
de acest fel.
 7. TEHNOLOGIA IMPLETITULUI
DIN FIBRE VEGETALE
După studierea acestui capitol,
veţi cunoaşte: • normele de igienă şi protecţie a muncii în timpul lucrului cu
j j

veţi fi capabili:
fibrele vegetale;
• să elaboraţi proiecte de confecţionare a lucrărilor din fibre
vegetale;
• să utilizaţi competenţele căpătate la disciplinele Ştiinţe,
Matematică, Educaţia plastică în procesul de confecţionare
a articolelor din fibre vegetale;

vă veţi forma • meşteşugul împletitului din fibre vegetale;

atitudini faţă de: • calitatea lucrărilor din fibre vegetale împletite de voi şi de
colegii voştri.

7.1. Fibrele vegetale: paiele,

pănusile (foile de porumb),
salcia (lozia), papura
Amintiţi-vă ce aţi aflat
M e ş te ş u g u r ile le g a te d e î m p le t it u l d in f ib r e ( fir e )
la lecţiile de Ştiinţe şi
v e g e ta le - d in p a ie , p ă n u ş i, lo z ie , p a p u r ă , c â n e p ă - a u ce ştiţi din experienţa
t r a d i ţ i i v e c h i. N u ie le le g ro a s e se fo lo s e a u la c o n s tr u c ţia proprie despre părţile
c a s e lo r, h a m b a r e lo r ; d in n u ie le m a i s u b ţ ir i se fă c e a u g a r­ componente ale plan­
d u r i, c o ş u r i p e n t r u c ă ru ţe ; d in n u ie lu ş e - p ie s e d e m o ­ telor şi despre rolul lor
în viaţa omului.
b ilie r , d iv e rs e c o ş u r i u tiliz a t e în a g r ic u ltu r ă , la p e s c u it,

Notiuni-cheie
a d
fibre (fire) vegetale
lozie
papură
pănuşi
elasticitate
flexibilitate

Fig. 7.1. Plante din care se

obţin fibre vegetale pentru
împletirea diverselor
obiecte: a - porumb;
b - grâu; c - ovăz;
d - papură; e - orz.
95
 TEHNOLOGIAÎMPLETITULUI DIN FIBRE VEGETALE

Dacă pe frunzele grâu­
lui sau ovăzului apar pi­
cături de apă, î nseam­
nă că va fi ploaie.
(Din meteorologia
populara)
Fig. 7.2. Panou decorativ.
v â n ă to a re ; d in c â n e p ă se fă c e a u f u n ii , c a re e ra u u tiliz a t e
î n to a te a c tiv ită ţile o m u lu i. P a ie le d e ce re a le , d e a s e m e ­
n e a , a v e a u o î n t r e b u in ţ a r e la rg ă - d e la a c o p e r itu l
c a s e lo r p â n ă la î m p le t it u l p ă lă r iilo r ş i a lt o r o b ie c te u tile
(fig. 7.3). D i n p a p u r ă se îm p le te a u c o ş u le ţe , r o g o jin i,
p a p u c i d e c ă ră u ş ie (a c e ş tia se p u r t a u p e s te în c ă lţă m in te ,
ca m ijlo c d e p r o te c ţie , c â n d o m u l avea d e p a r c u r s p e jo s
d is ta n ţe m a r i) .
P e n tr u îm p le tir e a d iv e r s e lo r a r tic o le , fib r e le v e g e ta le
se a le g în f u n c ţie d e p r o p r ie t ă ţ ile lo r . D e e x e m p lu :
• p a p u r a ş i p ă n u ş ile - sunt elastice, uşoare, p o t f i
răsucite;
• p a ie le d e se ca ră , ce le d e g râ u , d e o v ă z - sunt foarte
flexibile, au diverse nuanţe de culori (d e la a lb ă -
o r a n j p â n ă la b r u n ă - g ă lb u ie ) , au luciu, sunt lungi;
• r ă c h ita şi s a lc ia - sunt rezistente la um iditate, luje­
r ii sunt foarte fle x ib ili, au culori calde ( g a lb e n - ro ş -
c a tă sa u g a lb e n - v e r z u ie ) .

Tabelul 7.1. Plante din ale căror fibre pot fi împletite diverse obiecte

Denumirea plantei Părţi ale plantei care conţin fibre pentru împletit
Grâu, secară, orz, ovăz Tulpina î n î ntregime
Porumb Frunzele care acoperă ştiuletele (pănuşile)
Răchită, salcie Ramurile tinere
Papură, trestie Tulpina

Norme de igienă si protecţie

a muncii în timpul împletirii din fibre vegetale:

• în a in te d e a în c e p e î m p le t it u l, îm b r ă c a ţi h a in e d e lu c r u , in c lu s iv u n ş o rţ;
• lo c u l d e lu c r u tr e b u ie să fie b in e ilu m in a t ;
• fo a rfe c a se tr a n s m ite a lte i p e rs o a n e în c h is ă ş i c u in e le le în a in te ;
• a cele, fo a rfe c a , c u ţita ş e le se p ă s tre a z ă în c u t i i s p e c ia le ;
• n u se fa c m iş c ă r i b r u ş te c u m â n a î n c a re se ţin e a c u l, fo a rfe c a sa u c u ţita ş u l,
ca să n u r ă n im p e rs o a n a d e a lă tu r i;
• in s t r u m e n te le d e tă ia t tr e b u ie să fie b in e a s c u ţite ;
• d u p ă te r m in a r e a lu c r u lu i, se fa c e o r d in e ş i se a e ris e ş te în c ă p e re a .

96
 C LAS A 5

Fig. 7.3. Obiecte împletite din fibre vegetale.

Saînvăţăm prinjoe
Găsiţi cheia de rezolvare a rebusului si veţi afla denumirea unor materiale natu­
rale folosite la împletirea coşurilor.

I E G A
F R E T E
B V E L

1. Arătaţi, prin subliniere cu creionul simplu, din care

Evaluare

părţi ale plantelor numite mai jos se pot obţine fibre

vegetale pentru împletit:
• grâul — ramurile, coaja, tulpina, frunzele;
• porumbul — ramurile, coaja, tulpina, pănuşile;
• răchita — ramurile, coaja, tulpina, frunzele;
• ovăzul — ramurile, coaja, tulpina, frunzele.
2. Numiţi patru-cinci obiecte care pot fi confecţionate
din diverse fibre vegetale.
Fibrele vegetale erau uti­
3. Selectaţi proprietăţile care au un rol determinant în lizate pentru confecţiona­
alegerea materialului vegetal pentru împletit: uscat, rea diverselor obiecte încă
umed; plastic (poate fi îndoit uşor); rezistent (nu se în Antichitate. Egiptenii,
de exemplu, împleteau
rupe când este îndoit); flexibil, elastic (poate fi în­ funii din fibre de papirus,
doit, răsucit, înnodat); fragil (nu poate fi răsucit, o plantă asemănătoare cu
înnodat, se rupe uşor). Argumentaţi răspunsul. trestia.

97
 TEHNOLOGIAÎMPLETITULUI DIN FIBRE VEGETALE
Schema 7.1. Etapele prelucrării fibrelor vegetale
------------------------
Înainte de depozitare, ma­
teria primă vegetală tre­
buie să fie uscată. Dacă
este umedă sau verde, le­
gată mănunchiuri sau
snopi, pe ea apar defecte
majore (pete verzi etc.). Ea
trebuie înşirată, răsucită
periodic, pentru a-i asigu­
ra o aerisire totală şi o
bronzare uniformă.
Culoarea fibrelor poate fi
modificată prin: 1. bronza­
re (a materiei prime sau a
produselor finite); 2. fier­
bere. Cu cât timpul de
bronzare sau de fierbere
este mai lung, cu atât cu­
loarea este mai închisă.
98
7.2. Prelucrarea
fibrelor vegetale
F ib r e le v e g e ta le d in c a re se c o n fe c ţio n e a z ă d iv e rs e
a r tic o le m a i î n t â i se c o le c te a z ă , a p o i se a le g ş i se d e p o z i­
te a z ă în în c ă p e r i u s c a te şi b in e a e ris ite . P re lu c ra re a f i ­
b r e lo r v e g e ta le se fa c e în c â te v a e ta p e (schema 7.1).
F o ile d e p o r u m b se c o le c te a z ă în p e r io a d a 15 s e p ­
t e m b r ie - 15 o c to m b r ie , c â n d s u n t s u b ţ ir i, e la s tic e , a lb e -
g ă lb u i ş i fă r ă p e te .
P r in î m p le tir e s a u ră s u c ire , fib r e le v e g e ta le d in p ă -
n u ş i p o t f i tr a n s f o r m a te în l a n ţ u r i (c o s iţe ) d e s tu l d e
lu n g i. L a n ţ u l se c o n s id e r ă î m p le t it c a lita tiv , d a c ă g r o s i­
m e a l u i este u n if o r m ă p e to a tă lu n g im e a , ia r î m p le t i t u ­
r a este r e z is te n tă ş i a re a s p e c t e s te tic .
A ş e z â n d u - le î n d iv e rs e m o d u r i, d in la n ţ u r ile ( c o s i­
ţe le ) î m p le tite se p o t o b ţ in e d if e r ite a r tic o le ( s u p o r t u r i
p e n t r u ace, p e n t r u ta c â m u r i, p e n t r u va se, p e n t r u a r a n ­
ja m e n te flo r a le e tc .).
7.3. Confecţionarea articolelor 9
din foi de porumb
D e o b ic e i, p e n t r u c o n fe c ţio n a r e a o b ie c te lo r se c o le c ­
te a z ă f o ile d e p o r u m b in te r io a r e , c a re îm b r a c ă ş tiu le te -
le . D a c ă fo ile n u - s u s c a te , se e x p u n 2 -3 z ile la s o a re , a p o i
se le a g ă în m ă n u n c h iu r i ş i se p ă s tre a z ă în s a c i d e p â n z ă
î n t r - o în c ă p e re u s c a tă , ca să n u se p ă te z e s a u ca să n u
m ucezească.
F o ile d e p o r u m b se p re g ă te s c p e n t r u lu c r u în fe lu l u r ­
m ă to r : p ă n u ş ile se în m o a ie în a p ă c ă ld u ţă p e n t r u 10 m i-
n u te , se s c u rg b in e , d u p ă c a re se în ş ir ă p e u n ş te rg a r ş i se
la să 1 0 -1 5 m in u t e să se z v â n te z e ; f o ile se d e s p ic ă î n fâ ş ii Foile de porumb se usucă
d e 1 -1 ,5 c m lă ţim e , c a re a p o i se ră su c e s c . repede, de aceea fâşiile
P e n tr u ca m ă n u n c h iu l d e p ă n u ş i să a ib ă o g r o s im e subţiri nu se răsucesc din
timp, ci numai când se lu­
u n ifo r m ă , in v e rs ă m o ju m ă ta te d in ele, a d ic ă b a z a fâ ş iilo r
crează obiectul.
o a şe ză m p e s te v â r f u r ile p ă n u ş ilo r ş i v â r f u r ile - p e ste b a z ă .

Fisă te h n o lo g ică împletitura în trei foi de porumb. Suport pentru vase

Succesiunea operaţiilor • Materiale şi ustensile
Sugestii/ Ilustraţii

1. Se taie partea scorţoasă de la • Fâşii de pănuşi cu lăţimea de 1-1,5 cm

tulpina foii de porumb. (în funcţie de lungimea cosiţei şi de
2. Se rup fâşii subţiri de 1-1,5 cm obiectul care urmează a fi confecţionat);
lăţime. aţă de grosime medie (nr. 10 sau 20);
un ac gros (de 0,2-0,5 mm) şi lung (de
3. Trei fâşii de pănuşi cu lungimi
5-8 cm); un degetar pentru împingerea
diferite se înnoadă împreună la un
acului; un cuţitaş (briceag) sau un ac
capăt (a).
pentru despicatul foilor de porumb.
4. Capetele rămase libere se răsucesc
şi se trec, succesiv, unul peste
celălalt, astfel încât fiecare să
ocupe, la un moment dat, poziţia
de mijloc (împletitul în trei) şi să
formeze o cosiţă (b, d).
5. Înainte de a ajunge la capătul unei
fâşii, peste ea se adaugă o altă
fâşie, se răsuceşte în stânga şi se
continuă împletirea spre dreapta.
(Sfat: efectuaţi creşterile când fâşia
este la mijlocul cosiţei).
6. Cosiţa obţinută poate fi, în final,
aranjată în formă de spirală (sau
rotundă, c). c d
7. Capătul exterior se fixează cu acul
cu aţă (d). Dacă la împletire veţi aşeza fâşiile cu
8. Finisarea obiectului: spălarea, faţa mată în sus, veţi obţine o cosiţă
bronzarea, lăcuirea. lucioasă.

M L u c ru in d ivid u al_________________________
1. Elaborează un proiect de suport pentru vase.
2. Împleteşte din fâşii de pănuşi o cosiţă cu lungimea de aproximativ 30-40 cm.
3. Aranjează cosiţa în formă de spirală şi fixează-i marginile cu acul cu aţă, pentru
a obţine un suport pentru vase conform proiectului.

99
 TEHNOLOGIAÎMPLETITULUI DIN FIBRE VEGETALE

# Lucru în grup ________________

Există mai multe mo­
dalităţi de răsucire a
fibrelor: în palmă, pe
masă, cu fusul s.a.
1. Adunaţi şi expuneţi pe o masă suporturile pentru va­
se confecţionate de voi.
2. Apreciaţi calitatea executării suporturilor. Dacă aţi
observat greşeli de executare, propuneţi modalitatea
de înlăturare a lor.

Fişă te h n o lo g ică Confecţionarea unei figurine din pănuşi (o păpuşă)

Succesiunea operaţiilor • Materiale si ustensile
j

• Sugestii/ ilustraţii

Se confecţionează detaliile figurinei. 20 pănuşi de porumb de

culoare gălbuie; aţă tare
a. Şiretul pentru mâini: de culoarea pănuşilor,
foarfecă, ac pentru despi­
carea fâşiilor.
1. Se umezesc 6-7 foi de porumb.

2. Se despică şi se rup din 3 foi de porumb

fâşii de 1-1,5 cm lăţime.

3. Se leagă cu aţă începutul şi sfârşitul şiretului.

4. Se împleteşte şiretul de 10-12 cm lungime.

b. Cosiţele:

1. Se rup fâşii cu lăţimea de 1,8 cm.

c d
2. Se leagă cu aţă începutul şi se împleteşte o În timpul lucrului, pănuşile se
cosiţă cu lungimea de 5-6 cm (poate fi şi cu usucă şi se scurtează. De
lungimea de 10-12 cm). aceea, pentru corpul păpu­
şii, alegem pănuşile cele mai
c. Corpul păpuşii: lungi, iar pentru detalii — pe
cele mai scurte.
1. Se umezesc 6-7 foi de porumb. • Pentru figurina-băieţel:
1. se omite cosiţa (b);
2. Se rup fâşii cu lăţimea de 2 cm. 2. se parcurg aceleaşi etape;
3. pănuşile de sub talie se
3. Mănunchiul de fâşii se leagă strâns cu aţă. împart în 2 părţi egale şi se
leagă la capete la acelaşi
nivel.
4. Fâşiile se împart în două părţi egale.
vezi con tinu area p e p a g. 101

100
 C LAS A 5
C ontinuare
Sugestii/ Ilustraţii
Succesiunea operaţiilor

5. Fâşiile se rotesc în jurul nodului (a).

6. În golul format dintre fâşii, se introduce cosiţa (b).

7. Mănunchiul de fâşii (capul) se leagă cu aţă

strâns, la 2 cm de la vârf.

8. Mănunchiul de fâşii se mai împarte o dată în

două părţi egale.

9. Se introduce şiretul (mâinile) şi se leagă strâns

cu aţă corpul la mijloc (talia păpuşii) (c).
Obiectul confecţionat se
usucă la soare, urmărind
10. Capetele mai lungi ale pănuşilor se taie cu periodic ca el să nu se
foarfeca. deformeze.

11. Figurina se finisează.

# Lucru în grup ______________________________

1. Elaboraţi un proiect de confecţionare a unei figurine din pănuşi:
grupurile I şi IV - o figurină-fetiţă;
grupurile II şi III - o figurină-băieţel.
Pregătiţi locul de lucru, materialele şi ustensilele după cum urmează:
- Aşterneţi pe masa de lucru o peliculă de protecţie.
- Lăsaţi foile de pănuşi într-un vas cu apă călduţă pentru vreo 10 minute ca să
se înmoaie.
- Scuturaţi pănuşile şi înveliţi-le într-un ştergar care absoarbe bine umezeala.
- Pregătiţi ustensilele pentru lucru: ac, aţă de culoarea pănuşilor, foarfecă.
- Rupeţi pănuşile în fâşii (despicaţi cu acul de-a lungul pănuşii, de la mijloc).
- Repartizaţi sarcinile între colegii de grup: împletirea cosiţei, împletirea şiretu­
lui, legatul, tăierea capetelor fâşiilor, dereticarea etc.
3. Confecţionaţi figurina conform proiectului elaborat.
4. Prezentaţi proiectele. Evaluaţi lucrările proprii şi pe cele ale colegilor.

101
TEHNOLOGIAÎMPLETITULUI DIN FIBRE VEGETALE
TEST

1. Adăugaţi cuvintele care lipsesc în enunţurile de mai jos.

Foarfeca se transmite c u ________________înainte.
Pentru confecţionarea unui suport pentru vase, vom utiliza împletitura î n ____.
Pentru ca mănunchiul de pănuşi să aibă o grosime uniformă, vom _________ o
jumătate din ele când le vom aşeza una peste alta.
2. Care pănuşi vor fi selectate pentru confecţionarea corpului figurinei şi care
pănuşi vor fi utilizate pentru celelalte detalii (mâini, cosiţe)? Argumentaţi.
3. În lista de mai jos, sunt scrise etapele de împletire a unui suport din foi de
porumb. Marcaţi, în spaţiul rezervat, numărul care indică ordinea corectă de
executare a operaţiei:
□ aranjarea cosiţei;
□ despicarea foilor de porumb;
□ recoltarea foilor de porumb;
□ înmuierea mănunchiului de pănuşi;
□ împletirea în trei a cosiţei;
□ fixarea cu acul cu aţă a marginii cosiţei împletite.
4. Enumeraţi etapele prelucrării fibrelor vegetale.
5. Comentaţi afirmaţia: Articolele împletite din fibre vegetale sunt uşoare, ecologic
pure, comode şi moderne.
6. Explicaţi ce relaţie există între obiectele reprezentate în imaginile de mai jos:
 8. SPATIILE VERZI
SI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE
9 9

După studierea acestui capitol,

veţi cunoaşte:
j j
• varietatea plantelor floricole;
• metodele de î nmulţire a plantelor legumicole şi floricole;

veţi fi capabili: • să elaboraţi proiecte de cultivare şi î ngrijire a plantelor

floricole şi legumicole, să cultivaţi plantele;

vă veţi forma • pericolul de poluare a solului prin aplicarea incorectă a

atitudini faţă de: substanţelor chimice î n agricultură.

8.1. Floricultura în casă şi în grădină

F lo r ile p e c a re le c u lt iv ă m în g r ă d in a d in j u r u l ca se i
a u , d e re g u lă , t u lp in a ie rb o a s ă , m o a le , s u b ţir e , fra g e d ă .
A c e s te p la n te se n u m e s c erbacee ( schema 8.1). O a ltă c a ­ plante erbacee v1
plante anuale
te g o r ie d e p la n te s u n t ce le de apartament. E le s u n t g in ­
plante bienale
gaşe, n u re z is tă la f r ig ş i d e aceea tr e b u ie ţ in u t e în
plante perene (multianuale)
în c ă p e r i (ficus, asparagus, muscată e tc .). E x is tă şi plante plante decorative lemnoase
decorative lemnoase (lilia c, călin, iasomie e tc .), c a re s u n t
re z is te n te la g e r ş i p o t ie r n a a fa ră .
P e n tr u c u ltiv a r e a f l o r i l o r este fo a r te i m p o r t a n t să
ş tim ce t i p d e s o l l i se p o triv e ş te , c a re s u n t c o n d iţ iile d e
m e d iu a d e c v a te , să f o lo s im în g ră ş ă m in te le p o t r iv it e ş i
să le c o le c tă m c o re c t s e m in ţe le .
P r o p r ie t ă ţile d e c o r a tiv e ce le m a i p re ţio a s e a le f l o ­
r i l o r s u n t: c u lo a re a , fo r m a , d u r a ta ş i s p e c ific u l î n f l o r i r i i .
S p a ţiile c u f l o r i d in fa ţa ca sei sa u a ş c o lii, d e re g u lă ,
a u f o r m ă d e c e rc (rond) s a u d e s t r a t u r i d is p u s e d u p ă d o ­
r in ţ a p e rs o a n e i c a re le - a p la n ta t. Omul creste plante deco­
rative din cele mai vechi
Schema 8.1. Florile - plante erbacee timpuri. Trandafirul si
lotusul, de exemplu, erau
PLANTE ERBACEE cultivaţi si acum 5-6 mii
de ani.
A nu ale(cresc şi (înfloresc
B ie n a le P ere ne (m ulti-
înfloresc în anul în următorul an anuale) (înfloresc
în care au fost după ce au fost mai mulţi ani de-a
semănate: g ă l­ semănate: rândul şi sunt rezis­
b e n e le , garoafe, clo p o ţe i, nalbe, tente la ger: bu jo ri,
gura-leului) p a nse luţe ) n a rc is e , la le le )

103
8 SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE

# Lucru în grup _________________

^ ------------------------
Pentru ca florile să înfloreas­
că pe rând, o perioadă cât
mai îndelungată, mai întâi
trebuie sădite plantele pe­
rene, iar la anumite inter­
vale, treptat - cele anuale.
1. Elaboraţi un proiect de amenajare a unei florării în
faţa şcolii.
2. Desenaţi un plan şi înscrieţi pe fiecare porţiune de­
numirea plantelor pe care le veţi cultiva.
3. Prezentaţi proiectele.

8.2. Cerinţele de recoltare9

si de păstrare a seminţelor
Din sămânţa mica iese de plante floricole
pomul mare. S e m in ţe le se c o le c te a z ă , d u p ă a n u m ite r e g u li ( sche­
(Proverb)
ma 8.2), d e la p la n te le s ă n ă to a s e , b in e d e z v o lta te . Se­
m in ţe le c o le c ta te se în ş ir ă p e o h â r tie , î n t r - u n lo c u s c a t,
p e n t r u c â te v a z ile , a p o i se s o rte a z ă î n p lic u le ţe d e h â r tie ,
Schema 8.2. Reguli de p e c a re se s c rie d e n u m ir e a p la n te i. S e m in ţe le se p ă s ­
colectare a seminţelor de tre a z ă î n t r - o în c ă p e re u s c a tă , la te m p e r a tu r a d e 4 - 1 0 OC ,
plante floricole
f i i n d b u n e p e n t r u s e m ă n a t în d e c u rs d e 3 a n i.
SEMINŢELE
TREBUIE SĂ FIE
M Lucru individual_______________
Observă ce plante decorative cresc în grădina voastră;
sănătoase scrie în caiet denumirile lor, notează când înfloresc.
coapte
uscate
curate (fără ames­
# Lucru în grup _________________
tecuri de seminţe 1. Adunaţi (cumpăraţi) seminţe de flori.
de alte plante, fără 2. Examinaţi calitatea acestor seminţe conform cerin­
gunoaie) ţelor (schema 8.2) şi sortaţi-le.

8.3. Lucrări de toamnă pentru înmul­

ţirea plantelor floricole perene
P la n te le flo r ic o le se p o t î n m u l ţ i p r in d o u ă m e to d e :
p r in seminţe ş i pe cale vegetativă. S e m in ţe le d in c a re v a
c re ş te r ă s a d u l s u n t s e m ă n a te î n lă z i s a u î n g h iv e c e c u
1 -1 ,5 l u n i în a in te d e p la n ta re a a c e s tu ia .
butaş
drajon P e n tr u a a s ig u ra o d e z v o lta re c â t m a i b u n ă a p la n te ­
bulb l o r flo r ic o le , s o lu l se fe r tiliz e a z ă p r in in tr o d u c e r e a î n ­
altoire g r ă ş ă m in te lo r .
marcotaj L a s e m ă n a tu l f lo r ilo r , v o m fo lo s i p ă m â n t u ş o r, n is i­
fertilizare
p o s , m r a n iţ ă ( g u n o i d e g r a jd p u t r e d ) ş i p ă m â n t a m e s te -
104
 C LAS A 5
c a t c u fr u n z e p u tr e z ite . P â n ă la în c o lţir e a s e m in ţe lo r , r ă ­
s a d n iţa se p o a te ţin e la u m b r ă sa u c h ia r la în tu n e r ic , d a r Sămânţa buna dă
im e d ia t d u p ă ră s ă rire a p la n te lo r , v a f i p la s a tă la lu m in ă . rod bun.
M u lt e p la n te d e c o ra tiv e (gălbenele, maci, brumărele (Proverb)
e tc .) se s e a m ă n ă î n s o l la s fâ r ş itu l to a m n e i.
P e n tr u e fe c tu a re a m u n c ilo r a g r ic o le a v e m n e v o ie de
d if e r it e u n e lte d e lu c r a t s o lu l (fig. 8.1).

Schema 8.3. Metode de înmulţire a plantelor floricole

ÎNMULŢIREA PLANTELOR FLORICOLE

prin pe cale vegetativă

seminţe
Plantele p rin bu ta şi p rin p ă rţi de tufă p rin d ra jo n i
anuale O porţiune din tulpină, din Plantele care înfloresc Primăvara, se despart
(volubile - rădăcină sau din frunze se primăvara se divid lăstarii porniţi din
care îşi ia de la toamna şi invers. rădăcini (drajonii).
răsucesc planta-mamă
tulpina pe şi se pune la
un suport), înrădăcinat.
bienale, 1
perene
p rin b u lb i p rin alto ire p rin m a rco ta j
Se separă bulbii. Un mugure, Se îndoaie lăstarii de un an şi se
numit altoi, se introduc în nisip, la adâncimea de
transplan­ 10-15 cm, apoi se acoperă cu pământ.
tează de la o
plantă pe o
altă plantă,
numită
p o rta lto i.

Fisă te h n o lo g ică Înmulţirea plantelor floricole perene prin seminţe

Semănatul direct pe teren Pregătirea răsadului
Succesiunea lucrărilor Succesiunea lucrărilor

1. Se sapă bine şi se mărunţeşte solul. 1. Se sapă bine şi se mărunţeşte solul.

2. Locul de semănat se netezeşte cu o
greblă.
3. Se fac şănţuleţe paralele la o
depărtare de 20-40 cm unul de altul,
în funcţie de specia plantei.
2. Locul de semănat se netezeşte cu o
greblă.
3. Se fac brazde la distanţe mai mari de
40 cm, în locuri adăpostite, primăvara,
după încetarea brumei, sau vara.

vezi con tinu area p e pa g. 106

105
8 SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE
C ontinuare
Succesiunea lucrărilor
4. Seminţele se acoperă cu pământ:
a. seminţele mai mari de 2 mm în
diametru se acoperă cu un strat de
pământ mai gros;
b. pentru seminţele mărunte, se
prepară un pământ gras, cernut,
amestecat cu nisip.
5. Dacă semănatul a fost făcut în sol
uşor şi, mai ales, primăvara târziu,
după acoperire cu pământ, suprafaţa
locului însămânţat trebuie apăsată
cu scândura de sădit.
6. Locul semănat se stropeşte bine cu
apă.
• Pământul trebuie stropit cu atenţie,
pentru a nu descoperi seminţele.
Fisă te h n o lo g ică Transplantarea firelor de răsad de flori
Succesiunea operaţiilor
1. Se alege locul pentru transplantarea
răsadului.
2. Se marchează rândurile şi locurile de
plantare a firelor de răsad.
3. Se fac brazdele, cu săpăliga, la distanţa
de 20-40 cm una de alta.
4. Se sapă cuiburile pentru firele de răsad.
5. Se udă bine solul din jurul cuiburilor.
6. Se scoate cu atenţie, cu o lopăţică, câte
un fir de răsad cu tot cu pământ şi se
transplantează în cuiburile pregătite.
7. Se udă solul în jurul firelor sădite, apoi
se presară deasupra pământ uscat.
8. Pământul din jurul firelor plantate se
bătătoreşte puţin.
106
Succesiunea lucrărilor
4. Seminţele se acoperă cu un strat
subţire de gunoi de grajd şi/ sau
resturi de plante bine putrezite,
amestecate cu nisip.
5. Suprafaţa însămânţată se apasă cu
scândura de sădit.
6. Suprafaţa însămânţată se stropeşte
bine.
7. Dacă răsadul creşte prea des, el
trebuie repicat (replantat la distanţe
mai mari). Distanţa dintre firele de
răsad trebuie să fie de 7-8 cm (vezi
Fişa tehnologică: Transplantarea
firelor de răsad de flori).
• Dacă pământul e prea umed, rădăci­
na plantelor poate putrezi. Răsadul
se va uda atunci când pământul
începe să se usuce la suprafaţă.
Ilustraţii
9
• Sugestii
scândură de
sădit, folosită
la plantarea
răsadului
scoaterea
răsadului
din ghiveci
Brazdele pentru rânduri se fac la
distanţe diferite, în funcţie de
florile care vor fi plantate.
 CLASA 5
Fisă te h n o lo g ică Înmulţirea vegetativă a plantelor floricole perene
Succesiunea operaţiilor • Unelte şi inventar
Ilustraţii

Butăşirea (pentru gherghine, crizanteme) • Hârleţ, greblă,

cuţit, nisip, ghiveci
1. Se toarnă nisip în ghiveci sau în lădiţă.
sau lădiţă.
2. Se taie, cu cuţitul, butaşi de la planta-mamă (de 5-8 cm
lungime).
3. Butaşii se plantează în ghiveci sau în lădiţă, la o adân­
cime de 1 cm şi la o distanţă de 4-5 cm unul de altul.
4. Butaşii plantaţi se udă bine.
5. Ghiveciul sau lădiţa se acoperă cu o bucată de sticlă şi
se pune într-un loc călduros (16-18OC).
Divizarea
1. Se pregăteşte porţiunea de sol pe care se vor răsădi
plantele (solul se sapă cu hârleţul şi se nivelează cu
grebla).
2. Se taie şi se separă o parte din rădăcina plantei (bujor,
garofiţă etc.).
3. Se sapă un cuib cu hârleţul.
4. Segmentul de rădăcină divizat se plantează în cuib şi
se udă.

Recunoaşteţi uneltele din imagine. Ce alte unelte mai pot fi folosite la lucrările agricole?

Fig. 8.1. Unelte necesare pentru lucrările agricole.

107
8 SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE
^ -----------------------
Condiţiile principale de
creştere a plantelor sunt:
căldura, lumina, apa, hra­
na, aerul.
Flori frumoase sunt
multe, dar nu toate au
miros dulce.
(Proverb)
Norme de protecţie
a muncii în timpul
lucrărilor agricole:
• in v e n t a r u l şi u n e l­
te le p e n t r u lu c r u
se p ă s tre a z ă în l o ­
c u r i s p e c ia l re z e r­
v a te ;
• g re b le le , fu r c ile se
p ă s tre a z ă c u d i n ţ i i
în jo s , ia r lo p a ta ,
h â r le ţ u l, s a p a - c u
tă iş u r ile î n jo s .
Notiuni-cheie
aranjamente (compozi ţii)
florale
buchet
ikebana
108
8.4. Plantele de cameră
P la n te le d e c a m e ră : p rim u la , p a lm ie rii, oleandrul,
lă m â iu l se c u lt iv ă la t e m p e r a t u r i d e 8 -1 6 ° C ; monstera,
ficu su l - la te m p e r a t u r i d e 1 8 -2 5 ° C .
PLANTE DE CAMERA
de lumina de umbra
cerceluşul, muşcata, iedera, violeta,
crinul roşu aspidistra
Îngrijirea plantelor floricole de cameră
E s te r e c o m a n d a b il ca p la n te le d e c a m e ră să fie s c o a ­
se î n a e r lib e r p e p e r io a d a v e r ii, ia r în a in te d e a le a d u c e
î n casă, în lu n a o c to m b r ie , e n e c e s a r să fie e fe c tu a te
u r m ă to a r e le a c ţiu n i:
- e lim in a r e a fr u n z e lo r u s c a te ;
- a d ă u g a re a d e h u m u s la s u p ra fa ţa s o lu lu i d in g h iv e c i;
- e lim in a r e a d ă u n ă t o r ilo r ;
- s p ă la re a fr u n z e lo r .
P la n te le tr e b u ie a ra n ja te în casă î n t r - u n lo c lu m in o s
ş i f e r it d e c u r e n ţ ii d e aer.
A t u n c i c â n d u d ă m f lo r ile d e c a m e ră , este im p o r t a n t
să n u u it ă m că a p a c a re a re te m p e r a tu r a d e 1 OC p ă t r u n ­
d e în r ă d ă c in a p la n te i d e 7 o r i m a i în c e t d e c â t a p a în c ă l­
z ită p â n ă la te m p e r a tu r a d e 2 0 OC . D i n c â n d în c â n d , este
n e v o ie să le fa c e m f l o r i l o r „ b a ie “ c u a p ă ş i s ă p u n . M a i
în tâ i, se e lim in ă p r a f u l d e p e fr u n z e c u o p e r iu ţă d e d in ţ i,
a p o i fr u n z e le se ş te rg c u u n b u r e te sa u c u o c â rp ă m o a le .
D u p ă aceea, p la n te le se m a i s p a lă o d a tă c u s tr o p ito a r e a .
# Lucru în grup _________________
1. Elaboraţi proiecte de înmulţire a plantelor: a) înmul­
ţiţi prin răsad câte o plantă, la alegere - grupurile I
şi IV; b) înmulţiţi prin butaşi şi prin divizare câte o
plantă, la alegere - grupurile II şi III.
2. Apreciaţi nivelul de organizare şi calitatea realizării
lucrării de către fiecare grup.
8.5. Aranjamentele florale*
A p r o a p e to a te f lo r ile c a re c re s c î n g r ă d in ă p o t f i p u ­
se î n v a z e , p e n t r u a î m p o d o b i u n in t e r io r . F lo r ile c u t u l-
 C LAS A 5
p in a lu n g ă se p u n în va ze în a lte , ia r ce le c u t u lp in a s c u r ­
tă - î n v a z e jo a s e . N u to a te f lo r ile se p o t a s o c ia î n a c e la ş i
b u c h e t. E x is tă f l o r i c a re se o file s c fo a r te re p e d e , d a c ă
s ta u în acee a şi v a z ă c u a lte le .
A s tă z i s u n t fo a r te c ă u ta te a r a n ja m e n te le ( c o m p o ­
z iţ iile ) flo r a le re a liz a te p e n t r u d iv e rs e o c a z ii (c a e le m e n t
d e d e c o r sa u p e n t r u c a d o u r i e tc .). U n a r a n ja m e n t f lo r a l
p r e s u p u n e fo lo s ir e a u n e i s in g u r e sa u a c â to rv a s p e c ii d e
f l o r i , a s o rta te c u d iv e rs e fr u n z e ş i r ă m u r e le d e p la n te
d e c o ra tiv e .

Reguli de colectare a florilor:

• f lo r ile se ta ie d im in e a ţa s a u d u p ă a p u s u l s o a re lu i;
• f lo r ile se ta ie c u u n c u ţ it b in e a s c u ţit, n u c u fo a r fe -
ca, î n t r u c â t a cea sta le p o a te s t r iv i t u lp in a ;
• s tib la f l o r i i se ta ie d e -a c u r m e z iş u l;
• u n e le f l o r i , d e e x e m p lu c r iz a n te m e le , p o t f i p u r şi
s im p lu r u p te ; Fig. 8.2. Compoziţii florale.
• d a c ă n u a ţi r e u ş it să p u n e ţi f lo r ile im e d ia t în a p ă , t r e ­
b u ie să le m a i fa c e ţi câ te o tă ie t u r ă o b lic ă p e s tib lă ;
• s tib le le d e lilia c , tr a n d a fir , ia s o m ie se d e s p ic ă p u ţ in Oamenii din toată lumea
la c a p ă t. iubesc florile, le cresc, le
îngrijesc, le aduc în case
si se bucură de frumuse­
Metode de prelungire a vieţii unui buchet: ţea lor. În Japonia, aran­
• n u p u n e ţ i în aceeaşi v a z ă p re a m u lte f l o r i , d e o a re c e jamentul floral este o ar­
tă cu tradiţii seculare.
n u v o r p u te a re s p ira ;
Tehnica de aranjare a flo­
• n u p u n e ţ i f lo r ile în a p a lu a tă d ir e c t d in r o b in e t, rilor (în vase) după anu­
lă s a ţi a p a să se lim p e z e a s c ă ; mite principii este numi­
tă ikebana.
• a p a d in v a z a c u f l o r i tr e b u ie s c h im b a tă î n fie c a re z i.

M Lucru individual______________
1. Elaborează un proiect de realizare a unui buchet sau
a unui aranjament floral.
2. Realizează un buchet sau un aranjament floral con­
form proiectului.
3. Completează-ţi portofoliul cu o compoziţie din plante
floricole uscate.

109
8 SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE

St udi u de c a z _____________________________
Elevii din grupul al III-lea au tăiat cu foarfeca trandafiri, lalele şi narcise. Au
umplut vaza cu apă din robinet şi au pus în ea florile. Către sfârşitul lecţiei, buchetul
s-a ofilit.
Din ce cauză? Cum pot fi readuse la viaţă florile din acest buchet?

8.6. Culturile legumicole

L e g u m e le se c u lt iv ă p e t e r e n u r i d e s c h is e , în p a rc e le .
Amintiţi-vă ce aţi î nvă­
ţat la lecţiile de Educa­ L u c r ă r ile d e p r e g ă tir e a s o lu lu i se e fe c tu e a z ă to a m n a t â r ­
ţie tehnologică, î n cla­ z iu , d u p ă re c o lta re a t u t u r o r c u lt u r ilo r . C â n d s u p ra fa ţa
sele precedente, des­ c u lt iv a tă este m a re , s o lu l se a ră , ia r în g r ă d in i - se sapă.
pre cultivarea plante­ T o t a tu n c i se a d a u g ă ş i g u n o iu l d e g r a jd , c a re se în g r o a ­
lor î n sere şi răsadniţe.
p ă la o a d â n c im e d e 2 0 -2 5 c m . P ă m â n tu l tr e b u ie lu c r a t
n u m a i c â n d a re u n g r a d d e u m e z e a lă p o t r i v i t . A c e s t
A răsărit răsărita la ră­ lu c r u p o a te f i d e te r m in a t p r in s trâ n g e re a în m â n ă a u n u i
săritul soarelui. p u m n d e p ă m â n t: lă s a t să c a d ă , e l tr e b u ie să se s fă râ m e .
(Frământare de limbă)
A. Înmulţirea culturilor legumicole
C u lt u r ile le g u m ic o le , la fe l ca ş i ce le flo r ic o le , se p o t
Schema 8.4. Înmulţirea î n m u l ţ i p r in semănare directă s a u p rin plantarea răsa-
culturilor legumicole d u lu i (schema 8.4).

CULTURI LEGUMICOLE

Înmulţire prin semănare directă Înmulţire prin plantarea răsadului

morcov, pătrunjel, sfeclă roşie, ridiche, roşii, vinete, ardei, varză, conopidă,
spanac, mazăre, fasole, castraveţi etc. ţelină, ceapă, praz etc.

În a in t e d e s e m ă n a t, s o lu l d e p e s t r a t u r i se m ă r u n ţe ş -
te ş i se n iv e le a z ă , a p o i se în t in d e o s fo a ră , d e -a lu n g u l
c ă re ia , c u u n c o lţ a l s a p e i, se fa c ş ă n ţu le ţe la d is ta n ţă p o ­
t r i v it ă p e n t r u fie c a re le g u m ă . S e m in ţe le se s e a m ă n ă c u
m â n a ş i a p o i, c u d o s u l g re b le i, se a c o p e ră c u p ă m â n t,
b ă t ă t o r in d p u ţ in p ă m â n t u l d e -a lu n g u l r â n d u lu i.
R ă s a d u l se p o a te c u m p ă r a sa u se p o a te c re ş te acasă.
R ă s a d u l tr e b u ie p la n ta t în aşa fe l în c â t să n u se o p re a s c ă
d in c re ş te re . E l se u d ă , a p o i se s c o a te c u t o t c u p ă m â n t u l
c a re se ţin e d e r ă d ă c in ă ş i se p la n te a z ă în c u ib u r ile fă c u ­
te c u s ă p ă lig a . R ă s a d u l p la n ta t se u d ă b in e , în s ă , o p e ­
r io a d ă d e c â te v a z ile ( 5 - 8 z ile ) d u p ă p la n ta re , n u se m a i
Fig. 8.3. Roşii. u d ă , ca s ă -ş i fa c ă r ă d ă c in i în a d â n c im e .
110
 C LAS A 5
B. Cultura principalelor legume
Roşiile (tomatele) se c u ltiv ă p r in ră sa d . Se p la n te a z ă
în a in te d e a î n f lo r i. R ă s a d u l n u tr e b u ie u d a t p re a m u lt ,
p e n tr u că p o a te creşte p re a fira v . P e n tru ca p la n ta să crea s­
că v ig u ro a s ă , ea a re n e v o ie d e m u lt ă lu m in ă şi aer. R o ş ii­
le d e v a ră ş i cele d e to a m n ă se p la n te a z ă în m a r tie - a p r ilie .
D is ta n ţa d in tr e r â n d u r i tr e b u ie să fie d e 8 0 -8 5 c m , ia r cea
d in tr e p la n te - d e 3 0 -3 5 c m . R o ş iile se p ră ş e s c d e 5 -6 o r i. Fig. 8.4. Varză.
L ă s ta r ii d e s u b fr u n z e ( c o p ilii) se r u p d e m ic i, de 5 -1 0 c m .
Pe t u lp in ă p o t ră m â n e 2 -3 c o p ili. R o ş iile d e v a ră se p o t ------------------------
Omul are nevoie de 122 kg
s u s ţin e p e s p a lie r, a d ic ă p e o s â rm ă în tin s ă la în ă lţim e a
de legume pe an, dintre
d e 5 0 -7 0 c m . R o ş iile d e to a m n ă se p o t le g a p e a ra c i. care 45-48 kg revin verzei.
Varza de toamnă se s e a m ă n ă în s tr a tu r i p r in lu n a m a i,
ia r ră s a d u l se p la n te a z ă în tr e 15 iu n ie ş i 10 iu lie . D is ta n ţa
d in tr e r â n d u r ile p la n ta te tr e b u ie să fie d e 5 0 -6 0 c m . V a r ­
z a tr e b u ie u d a tă des, a d ă u g â n d u - i- s e p e r io d ic în g ră ş ă ­
m in te , în s p e c ia l g u n o i d e g r a jd .
Ceapa se c u lt iv ă p r in a rp a g ic . A c e s ta se c u m p ă r ă sa u
se o b ţ in e p r in s e m ă n a re a fo a r te d ea să a s e m in ţe lo r de
ce ap ă . Se c o n s id e ră c e l m a i b u n d e p la n ta t a r p a g ic u l de
d im e n s iu n ile u n e i a lu n e , ta re ş i n e î n c o lţ it . A r p a g ic u l se
p la n te a z ă î n r â n d u r i fă c u te la o d is ta n ţă d e 1 8 -2 0 c m . Pe
r â n d , în tr e fir e , se v a m e n ţin e o d is ta n ţă d e 1 0 -1 2 c m , în -
g r o p â n d u - s e în s o l a s tfe l ca să n u i se v a d ă v â r f u l. C e a p a
se p ră ş e ş te d e m a i m u lte o r i ş i se p liv e ş te , n u se u d ă .
Fig. 8.5. Ceapă.
Usturoiul se c u lt iv ă p r in c ă ţe ii d e u s tu r o i. Se p o a te
p la n ta ş i to a m n a , p e n t r u a avea u s t u r o i v e rd e p r im ă v a r a
d e v re m e .

C. Combaterea bolilor si dăunătorilor 9

P e n tr u a e v ita ră s p â n d ir e a b o lilo r , p la n te le b o ln a v e
se a d u n ă d in g r ă d in ă ş i se a rd . D e la p la n te le b o ln a v e n u
se c o le c te a z ă s e m in ţe . R o ş iile , a r d e ii, v in e te le , c a s tr a v e ţii
se s tro p e s c c u z e a m ă b o rd e le z ă (1 0 l d e a p ă , 1 00 g de
p ia tr ă - v â n ă tă , 1 00 g d e v a r s tin s ).
D ă u n ă t o r ii c a re p r o d u c ce le m a i m a r i p a g u b e c u lt u ­ Fig. 8.6. Usturoi.
r i l o r le g u m ic o le s u n t gândacii-de-Colorado. Se re c o ­
m a n d ă ca e i să fie a d u n a ţi m a n u a l ş i a p o i d is tr u ş i. Coro-
pişniţele, om izile şi a lţ i d ă u n ă t o r i se n im ic e s c o r i d e câ te
o r i a p a r. O p a r te d in t r e d ă u n ă t o r i ş i b u r u ie n i p o t f i d is ­ Lacusta-i mititica, da
t r u ş i d e f r i g u l d in t i m p u l ie r n ii. L a a cest lu c r u c o n t r i ­ tare mult strica.
(Proverb)
b u ie şi s ă p a tu l ( a r a tu l) d e to a m n ă .
111
8 SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE

S u b s ta n ţe le c h im ic e fo lo s ite î m p o t r iv a b o l i lo r şi
d ă u n ă t o r ilo r p o t p o lu a s o lu l, d a c ă n u v o r f i a d m in is t r a ­
a te în c o re s p u n d e re c u r e g u lile in d ic a te p e a m b a la je .

# Lucru în grup _________________

1. Participaţi la lucrările de îngrijire a plantelor cultivate.
2. Evaluaţi roada, evidenţiind aspectul ecologic, aspec­
tul roadei, calitatea, cantitatea recoltei etc.

Fig. 8.7. Dăunători ai plan­
telor: a - gândac-de-Colo-
rado (insectă matură si lar­
vă); b - omidă (fluture si
larvă); c- coropisniţă.
Să învăţăm prinjoc
Găsiţi cheia de rezolvare a rebusului si veţi afla care sunt
condiţiile principale de creştere a plantelor.
2
A

C
1
3L
Într-un an, o familie din
4-5 persoane, inclusiv
copii, are nevoie de 500­ 4 A
600 kg de legume.

Evaluare f i nal ă
1. Numiţi cerinţele de recoltare şi de păstrare a seminţelor de plante.
2. Explicaţi în ce constau căile de înmulţire a plantelor floricole.
3. Completaţi golurile (cultivarea plantelor legumicole):
a..............................se cultivă prin arpagic.
b. Plantele bolnave s e ............................din grădină si se ard, ca să nu se răs­
pândească .............................
4. Recunoaşteţi şi numiţi plantele reprezentate în imaginile de mai jos:
 1. t e h n o l o g ii d e p r e l u c r a r e
A LEMNULUI. PRELUCRAREA
ARTISTICĂ A LEMNULUI
După studierea acestui capitol,
veţi cunoaşte: • u tila ju l şi in s tru m e n te le d e p re lu c ra re a le m n u lu i;
te h n o lo g iile ş i in s tru m e n te le n e c e s a re p e n tru e x e c u ta re a
g ra v ă rii, c io p lirii a rtis tic e ;
• n o rm e le d e ig ie n ă şi p ro te c ţie a m u n c ii în tim p u l p re lu c ră rii
le m n u lu i;

veţi fi capabili: • s ă u tiliz a ţi c o m p e te n ţe le c ă p ă ta te la M a te m a tic ă , E d u c a ţia

p la s tic ă în e la b o ra re a p ro ie c te lo r d e c o n fe c ţio n a re a
o b ie c te lo r d in le m n ;
• s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e c o n fe c ţio n a re şi o rn a re a o b ie c te lo r
d in le m n p rin g ra v a re ş i c io p lire a rtis tic ă ;
• s ă e x e c u ta ţi lu c ră ri d e g ra v a re ş i d e c io p lire a rtis tic ă ;

vă veţi forma • c a lita te a o b ie c te lo r c o n fe c ţio n a te d in le m n ;

atitudini faţă de: • v a lo a re a e s te tic ă şi c a lita te a lu c ră rilo r g ra v a te , c io p lite în le m n .

1.1. Operaţii de prelucrare

a lemnului
A. Rindeluirea
Rindeluirea este una dintre principalele operaţii
Noţiuni-cheie
tehnologice de prelucrare a suprafeţei lemnului, con­
stând în scoaterea de pe suprafaţa piesei brute, cu aju­ rindea-cioplitor
torul rindelei, a unor straturi subţiri (strujitură). rindea-făţuitor
gealău
Rindelele sunt manuale şi electrice. Cele manuale pot daltă
avea corp de lemn sau metalic (fig. 1.1). După dimensi­ daltă de tâmplărie
unea corpului şi forma tăişului cuţitului, deosebim:
rindeaua-cioplitor, rin deaua-făţuitor, gealăul, rindeaua
de f ă lţu it şi rindeaua de fasonat . În atelierele şcolare se
113
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

Fig. 1.1. Rindele: fo lo s e s c : rindeaua-cioplitor, rin d e a u a -fă ţu ito r ş i gea-

a - cu corp de lemn;
b - cu corp metalic;
c - electrică.
^ ------------------------
În timpul lucrului, rindeaua
se curăţă periodic de struji-
tură cu o surcea. Trebuie să
urmăriţi ca suprafaţa pre­
lucrată să nu se adânceas­
că mai jos de liniile trasate.
Calitatea rindeluirii, precum
şi ascuţişul cuţitului nu se
controlează cu mâna.
lăul. L a î n t r e p r in d e r i se fo lo s e s c rindelele electrice.
Î n a in te d e a în c e p e o p e r a ţia d e r in d e lu ir e , tr e b u ie să
v e r ific ă m d a c ă u n e a lta este a ju s ta tă . C u ţ it u l tr e b u ie să
fie f ix a t c o re c t, tă iş u l să fie p a r a le l c u ta lp a şi să ia s ă c u
0 ,1 -3 m m d in c o r p u l r in d e le i {fig. 1.4).
Î n t i m p u l r in d e l u ir i i, tr e b u ie să s tă m î n t r - o p o z iţie
d e lu c r u c o re c tă : p u n e m p ic i o r u l s tâ n g m a i în fa ţă ,
p a r a le l c u m a r g in e a m e s e i, ia r p ic i o r u l d r e p t, c u v â r f u l
s p re m a r g in e a m e s e i. A p ă s ă m p e r in d e a m a i în t â i c u
m â n a s tâ n g ă , a p o i c u a m b e le m â in i, ia r la s fâ r ş itu l m iş ­
c ă r ii, a p ă s ă m n u m a i c u m â n a d r e a p tă {fig. 1 .5 ). V e r ific a ­
re a c a lit ă ţ ii s u p r a fe ţe lo r r in d e lu it e se e fe c tu e a z ă c u a ju ­
t o r u l c o lţ a r u lu i d e tâ m p lă r ie { f g . 1.6).

Fig. 1.2. Construcţia rindelei: a - corn;

b - corp; c- lumină; d - cuţit; e- pană;
f - umăr de sprijin; g - gură; h - talpă.

Fig. 1.4. Montarea corectă Fig. 1.3. Rindele: a - rindea-cioplitor; b - gealău.

a cuţitului în rindea.

Fig. 1.5. Poziţia corectă

a mâinilor în timpul
rindeluirii.
114
 CLASA 6
M L u c ru in d ivid u al_____________
1. Rindeluieşte o scândură din care vei confecţiona
apoi piese pentru o lădiţă.
2. Controlează calitatea executării operaţiei de rinde-
luire.

# L u c ru în grup_______________ Fig. 1.6. Verificarea calităţii

suprafeţelor rindeluite cu
Verificaţi corectitudinea pregătirii rindelei pentru lucru. ajutorul colţarului (echeru­
lui).
B. Dăltuirea
D ă ltu ire a este o o p e r a ţie te h n o lo g ic ă fo lo s ită , d e
re g u lă , la îm b in a r e a p ie s e lo r p r in c e p u r i. P e n tr u d ă l-
t u ir e este n e v o ie d e u r m ă to a r e le in s t r u m e n te d e b a z ă :
daltă, daltă de tâm plărie şi ciocan de lemn.
^ ------------------------
Semifabricatul care trebuie
Fig. 1.7. Daltă dăltuit se fixează bine pe
(1) si daltă de masa de tâmplărie.
tâmplărie (2):
a - tijă;
b - inel;
c - mâner.
^ ------------------------
Dăltuirea este unul dintre
D a lta (fig. 1.7) se d e o s e b e ş te d e d a lta d e t â m p lă r ie procesele principale în teh­
p r in g ro s im e a t ije i şi p r in fa p tu l că m â n e r u l d ă lţ ii a re la nica sculpturii în lemn.
c a p ă t u n in e l. Î n t i m p u l lu c r u lu i c u d a lta , se fo lo s e ş te c io ­
c a n u l, ia r în p r o c e s u l lu c r u lu i c u d a lta d e tâ m p lă r ie (d e
fin is a r e ) , n u v o m u t iliz a c io c a n u l. P a rte a a c tiv ă a d ă l-

Observaţi câteva modali­

tăţi de lucru cu dalta.

Fig. 1.8. Metode şi procedee

de dăltuire: a - cu dalta,
folosind ciocanul;
b, c- cu dalta de tâmplărie.
115
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

ţilor este făcută din oţel. La vârf, dalta are formă de pană.
Dălţile pot fi de diferite dimensiuni ca lăţime °i grosime.
Tăi°ul dălţii trebuie să fie bine ascuţit, iar lăţimea ei
trebuie să coincidă cu cea a găurii de dăltuit. La dăltui-
rea străpunsă, semifabricatul se prelucrează din ambele
părţi, folosind scândura de protecţie a mesei. Linia de
trasare trebuie să rămână pe semifabricat.

M Lucru individual
Execută operaţia de dăltuire a unei scobituri la capătul unui semifabricat.

# Lucru în grup ______________________________

1. Observaţi obiectele de lemn din jurul vostru - în casă, în parc etc. Ce operaţii de
prelucrare a lemnului credeţi că au fost folosite la confecţionarea acestor
obiecte? Exemplificaţi.
2. Demonstraţi, descrieţi, comparaţi şi apreciaţi calitatea tuturor lucrărilor pe care
le-aţi efectuat, aplicând diverse metode de prelucrare a lemnului - rindeluirea,
dăltuirea.

1.2. Îmbinarea pieselor prin cepuri

Îmbinarea prin cepuri constă în asamblarea unei
Amintiţi-vă ce aţi învă­ piese, care are unul sau câteva cepuri la capăt, cu o altă
ţat deja despre tăierea piesă, în care sunt făcute scobituri de dimensiunile cepu­
lemnului (vezi paragra­
ful 1.6, cl. 5-a) şi des­
rilor de pe prima piesă (fig .1 .9 ). În cazul în care piesele
pre dăltuire (vezi para­ sunt asamblate printr-un singur cep, această conexiune se
graful 1.1, cl. 6-a). nume°te îmbinare simplă (fig. 1.9, a ). Pentru o asamblare
mai rezistentă, se efectuează îmbinarea cu mai multe
cepuri simple, numită °i îmbinare compusă (fig. 1.9, b -d ).
Ustensilele principale necesare pentru îmbinările prin
cepuri sunt: ferăstrăul cu d in ţi m ăru n ţi, rindeaua-ciopli-
tor, rindeaua obişnuită, dălţile plate, ciocanul de lemn.
Cepurile se confecţionează doar pe fibrele longitu­
dinale ale lemnului. Îmbinarea pieselor printr-un sin­
r gur cep se face în modul următor. Feţele pieselor se pre­
Noţiuni-cheie
P lucrează cu rindeaua-cioplitor, apoi se îndreaptă cu rin­
! cep deaua, se urmăre°te, cu ajutorul echerului, ca marginile
; scobitură 11 pieselor să fie netede °i să formeze unghiuri drepte. Cu
! îmbinare sim plă 1
1 ajutorul echerului °i al trasatorului paralel, se trasează
ll
! îmbinare com pusă l dimensiunile cepului °i ale scobiturii (fig. 1.10, a, b).

116
 CLASA 6
scobitură Fig. 1.9. Tipuri de îmbinări
prin cepuri: a —îmbinare
capăt printr-un cep drept;
b - îmbinare prin câteva
cepuri drepte; c—îmbinare
cep drept prin cepuri trapezoidale;
falcă d —îmbinare prin cepuri
rotunde.
umăr

cep

Observaţi tipurile
de cepuri.

M a i în t â i se tra s e a z ă lu n g im e a c e p u lu i ş i a d â n c im e a
Fig. 1.10. Procedee de
c o re s p u n z ă to a re a s c o b it u r ii, a p o i se tra s e a z ă g ro s im e a
trasare, de dăltuire a
c e p u lu i ş i lă ţim e a s c o b itu r ii. scobiturii si de tăiere
S c o b itu r ile ş i c e p u r ile se ta ie c u u n fe r ă s tr ă u c u d i n ţ i a cepului: a —trasarea
m ă r u n ţ i (fig. 1.10, c-e). L a tă ie re a s c o b it u r ii, fe r ă s tr ă u l lungimii cepului si a
adâncimii scobiturii;
tr e b u ie să tre a c ă d in p a r te a in t e r io a r ă d e la s e m n u l d e b —trasarea grosimii
tra s a re , ia r la tă ie re a c e p u lu i — d in p a rte a e x te rio a ră . cepului si a lăţimii scobi­
U m e r e le c e p u lu i se ta ie c u fe r ă s tr ă u l a c ă r u i p â n z ă s tă turii; c—tăierea scobiturii;
d, e—tăierea cepului;
în c lin a t ă s u b u n u n g h i d e 5 -1 0 O în m a te r ia l.
f —dăltuirea scobiturii
S c o b itu r ile se fa c în fe lu l u r m ă to r . P iesa în c a re t r e ­ dintr-o parte; g —dăltuirea
b u ie e x e c u ta tă s c o b itu r a se fix e a z ă p e m a s a d e tâ m p lă r ie , scobiturii din cealaltă parte.

117
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

p u n â n d s u b ea o s c â n d u ră , în c a lita te d e s u p o r t, p e n t r u
------------------------
a e v ita d e te r io r a r e a m e s e i. D a lta se aşază c u tă iş u l p a r a ­
Dalta va servi mai mult,
dacă în timpul scobirii nu le l c u l in ia d e tă ie re , la a p r o x im a tiv 1 m m d e la ea, ş i se
se vor desprinde cu ea ţin e s tr ic t p e r p e n d ic u la r p e s u p ra fa ţa p ie s e i; te ş itu r a
straturi prea groase de d ă lţ ii tr e b u ie să fie în p a rte a s c o b it u r ii (fig. 1.10, f, g).
lemn.
A p o i, c u c io c a n u l d e le m n , se a p lic ă l o v i t u r i m o d e r a te p e
m â n e r u l d ă lţii.
uf™™
Norme de protecţie a muncii în procesul
efectuării îmbinărilor prin cepuri:
• în p r o c e s u l l u c r u lu i a s u p ra c e p u r ilo r şi s c o b it u r ilo r , p ie s e le tr e b u ie să fie b in e
fix a te p e m a s ă ;
• d ă lţile ş i c io c a n e le tr e b u ie să fie b in e fix a te î n c o z i;
• m â n a n u se ţin e în fa ţa d ă lţ ii;
• m â n e re le d ă lţ ilo r n u tr e b u ie să a ib ă c r ă p ă tu r i;
• m â n e re le d ă lţ ilo r tr e b u ie să fie b in e c e n tra te , ia r fe ţe le l o r - să fie n e te d e ;
• n u f o r ţ a ţ i a p le c a re a d ă lţ ii la s c o a te re a s t r a t u lu i d e le m n .

M Lucru individual______________
Trasează pe o bucată de lemn o gaură dreptunghiulară
şi dăltuieşte scobitura în ea.

# Lucru în grup _________________

Lucrul nu se face cu 1. Repartizaţi-vă activităţile în grup, pentru a putea realiza
forţa, ci cu mintea. o îmbinare a două piese prin cep drept. Faceţi desenul
(Proverb) tehnic. Executaţi fiecare câte o piesă.
2. Asamblaţi piesele pregătite.
3. Apreciaţi calitatea îmbinării pieselor.

Fisă te h n o lo g ică Elaborarea proiectului de confecţionare a unei lădiţe

□
□ □
s □ □
□ □
1 r
150
3

vezi co n tinu area p e p a g. 119

118
 C LAS A 6
C ontinuare
• Materiale
si
j ustensile
Succesiunea operaţiilor Reprezentarea grafică Sugestii

1. Se confecţionează piesele • Îmbinarea

pentru pereţii laterali ai lădiţei. poate fi

80
executată şi
cu cepuri
rotunde.

O
10
• Lemn de pin
2. Se confecţionează peretele cu grosimea
din faţă şi cel din spate al de 10 mm.
• Ferăstrău,

80
lădiţei.
rindea-cio-
plitor, rindea,
150 echer, creion.

3. Se trasează contururile
cepurilor pe părţile laterale ale
peretelui din spate şi ale celui
din faţă şi se execută tăie­
turile. • Echer, creion,
şablon de
4. Se trasează contururile scobituri,
cepurilor pentru pereţii laterali ferăstrău.
şi se execută tăieturile.

5. Se dăltuiesc scobiturile. • Daltă cu lăţimea

de 10 mm.

6. Se asamblează pereţii lădiţei • Ciocan de

conform desenului. lemn, clei,
echer.

7. Se taie, din placaj, fundul • Ferăstrău,

lădiţei. Pereţii lădiţei se îmbină echer, ciocan,
cu acesta prin cuie. cuie.
Prezentaţi proiectul.
00
Evaluare

1. Numiţi tipurile de îmbinări ale materialelor lemnoase. Care este avantajul

îmbinărilor prin cepuri?
2. Relevaţi deosebirea dintre îmbinările prin cepuri drepte şi îmbinările prin
cepuri rotunde.
3. Arătaţi calităţile şi neajunsurile lădiţei confecţionate de fiecare grup.

119
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
1 PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Amintiţi-vă ce aţi în­
văţat, în clasa a 5-a,
despre construcţia
maşinii manuale de
găurit, despre tipurile
burghielor şi proce­
deele de executare a
găurilor.
Notiuni-cheie
arbore-portburghiu
avansul arborelui-port-
burghiu
mandrină
menghină de maşină
transm isie prin curele
^ ------------------------
Burghiul trebuie să fie strâns
bine în mandrină. Altfel, se
va uza capătul lui cilindric.
Fig. 1.12. Maşină electrică
de găurit modernă.
120
1.3. Construcţia si funcţionarea 9 9 9
maşinii electrice de găurit
M aşina electrică de g ă u rit se fo lo s e ş te p e n t r u e x e c u ­
ta re a g ă u rilo r străpunse ş i a c e lo r oarbe ş i p e n t r u p r e lu ­
c ra re a a c e s to ra . C o n s tr u c ţ ia m a ş in ii e le c tric e d e g ă u r it
este p re z e n ta tă în fig. 1.11.
M a ş in a e le c tric ă d e g ă u r it fu n c ţio n e a z ă în fe lu l u r m ă ­
to r. M iş c a re a d e r o ta ţie d e la m o t o r u l e le c tric (j) este t r a n ­
s m is ă , p r in c u re a u a d e tr a n s m is ie ( h ) , a r b o r e lu i- p o r t -
Fig. 1.11. Maşină electrică de
găurit: a - bază; b - masă de
lucru; c - menghină;
d - mandrină; e- păpuşa
fixă; f - roată de curea;
g - arbore-portburghiu;
h - curea de transmisie;
i - coloană; î - manta de
protecţie; j - motor electric;
k - mecanism de fixare a
păpuşii pe coloană;
l - manetă de deplasare a
păpuşii fixe; m - roată de
mână; n - burghiu.
b u r g h iu (g ), in s ta la t în p ă p u ş a fix ă (e ). P r in in t e r m e d iu l
m a n d r in e i (d ) d e p e c a p ă tu l a r b o r e lu i- p o r t b u r g h iu , r o ­
ta ţia este tr a n s m is ă b u r g h iu lu i ( n ) , f ix a t în ea c u o c h e ie
s p e c ia lă . A v a n s u l a r b o r e lu i (g ) se fa ce p r in a c ţio n a re a
r o ţ i i d e m â n ă ( m ) ; b u r g h iu l, r o tin d u - s e , se d e p la s e a z ă în
m a t e r ia lu l fix a t în m e n g h in a (c) d e p e m a s a d e lu c r u (b ).
A le g e re a v ite z e i d e r o ta ţ ie a b u r g h iu lu i d e p in d e de
d u r ita te a m a t e r ia lu lu i g ă u r it. V ite z a d e r o ta ţ ie se s ta ­
b ile ş te p r in d e p la s a re a c u re le i ( h ) p e tr e a p ta c o re s p u n ­
z ă to a re a r o ţ i l o r d e c u re a ( f) .
Ţ in â n d c u o m în ă m a n e ta d e d e p la s a re ( l) a p ă p u ş ii f i ­
xe ( e), c u c e a la ltă m â n ă se slăb eşte m e c a n is m u l d e fix a re
a p ă p u ş ii (k ) p e c o lo a n ă ( i) . R o tin d m a n e ta d e d e p la s a re
( l) a p ă p u ş ii fix e (e ), ea se in s ta le a z ă d u p ă în ă lţ im e , a p o i
se im o b iliz e a z ă c u m e c a n is m u l d e fix a r e a p ă p u ş ii ( k ) .
 C LAS A 6
Norme de protecţie a muncii în timpul lucrului
cu m aşina electrică de găurit:
• p ie s e le se fix e a z ă b in e , p e n t r u a n u se d e p la s a în t i m p u l g ă u r im ;

• b u r g h iu l tr e b u ie f ix a t s ig u r î n m a n d r in a m a ° in ii d e g ă u r it;
• n u se p u n e m â n a p e b u r g h iu im e d ia t d u p ă g ă u r ir e , d e o a re c e e l p o a te f i
fie r b in t e .

M Lucru individual__________________________
1. Fixează în mandrină un burghiu, verifică bătaia burghiului.
2. Execută o gaură oarbă cu diametrul de 12 mm °i cu adâncimea de 40 mm.

e
Completaţi grilele si veţi citi pe grila evidenţiată cuvân­
tul care denumeşte instrumentul cu care se execută
găuri în lemn.
1. Parte a maşinii de găurit pe care se fixează celelalte
mecanisme. 2. Piesă care transmite rotaţia de la motorul elec­
tric la arborele maşinii de găurit. 3. Piesă pe care se fixează
mandrina. 4. Locaş făcut de burghiu. 5. Dispozitiv de fixare a
piesei. 6. Dispozitiv de prindere a burghiului. 7. Instrument
pentru măsurarea diametrului.

1. Numiţi părţile componente ale unei ma°ini electrice de găurit.

Evaluare

2. Arătaţi modalitatea de fixare a piesei în menghina de ma°ină.

3. Explicaţi procedeul de executare a unei găuri într-o bucată de lemn.
4. De ce este nevoie să fie modificată viteza de rotaţie a burghiului? Argumen­
taţi, propuneţi soluţii.
5. Cum poate fi modificată viteza de rotaţie a burghiului? Demonstraţi.

1.4. Ascuţirea si ajustarea

instrumentelor de prelucrare
a lemnului Amintiţi-vă ce se în­
tâmplă cu lama rinde­
A. Ascuţirea cuţitelor de rindele, a dălţilor
9 9 7 9 lei cu care s-a lucrat
şi a ferăstraielor de tâmplărie pe suprafeţe nu prea
A s c u ţir e a c u ţ it e lo r d e r in d e le se p o a te fa c e la p o li- curate sau care a fost
utilizată mai mult timp.
z o a re m a n u a le sa u e le c tric e (fig. 1.13, 1.14), cu p ia tr a de

121
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

Fig. 1.13. Ascuţirea cuţitelor de rindea:

a —la polizorul manual;
b —modalităţi de ascuţire pe piatra abrazivă;
c —modalităţi de ascuţire fină pe piatra de gresie.

p o liz o r , c u p ie tr e d e a s c u ţit d in g re s ie n a tu r a lă sa u p e
p ie tr e a b ra z iv e a r tif ic ia le . C u ţite le d e r in d e le se a s c u t în
d o u ă fa ze : 1. ascuţirea brută la u n p o liz o r (fig. 1.13, a)
s a u p e p ia tr a a b ra z iv ă (fig. 1.13, b ), p â n ă c â n d te ş itu r a se
Fig. 1.14. Polizor electric în d re a p tă , ş t ir b it u r ile d is p a r, ia r p e p a rte a tă ie to a r e a
modern.
c u ţ i t u l u i se fo rm e a z ă o fâ ş ie s u b ţir e d e m e ta l (a ţa c u ţ i ­
t u l u i ) . C u ţ it u l se aşază c u te ş itu r a p e p ia tr a a b ra z iv ă ş i se
e fe c tu e a z ă m iş c ă r i în a in te ş i în a p o i. P e n tr u o a s c u ţire
b u n ă a c u ţ it u lu i, p e p ia tr ă se to a r n ă a p ă ; 2 . ascuţirea fin ă
Cel mai bun cuţit e
cuţitul ascuţit. p e p ie tr e d e a s c u ţit (fig.1.13, c ), p e c a re se to a r n ă u n p ic
(Proverb) d e u le i, p e n t r u a s c o a te a ţa . Î n p r o c e s u l a s c u ţir ii, c u ţ i t u l
se d e p la s e a z ă d e -a lu n g u l t e ş it u r ii, în a in te ş i în a p o i, p e
s u p r a fa ţa p ie tr e i; c o n c o m it e n t, se fa c ş i m iş c ă r i c ir c u ­
la re . P e r io d ic , c u ţ i t u l se în to a r c e c u fa ţa . O a s c u ţir e fin ă
se p o a te o b ţ in e ş i p e o b u c a tă d e h â r tie a b ra z iv ă c u
Notiuni-cheie g r a n u la ţie fin ă , fix a tă p e u n s u p o r t c u s u p r a fa ţă n e te d ă
polizor ş i ta re .
piatră abrazivă (cutie) D ă lţ ile se a s c u t la fe l ca ş i c u ţite le r in d e le lo r , la p o li-
ascuţire brută
z o a re sa u p e p ie tr e a b ra z iv e (fig. 1.15).
ascuţire fină
A s c u ţir e a d in ţ i lo r fe r ă s tr a ie lo r (fig. 1.16) p r e s u p u n e
ceaprăzuire
ş i e x e c u ta re a u n u i p r o c e d e u n u m i t ceaprăzuire. C e a p ră -

122
 CLASA 6

Fig. 1.15. Ascuţirea dălţilor si cuţitelor oblice:

a - poziţia dălţii la ascuţirea din partea tesiturii si din partea feţei;
b - ascuţirea dălţii semirotunde;
c - lama cuţitului oblic si ascuţirea lui pe piatra abrazivă.

z u ir e a este în d o ir e a a lte r n a tiv ă a d i n ţ i l o r fe r ă s tr ă u lu i, în

s tâ n g a ş i în d re a p ta , c u s c o p u l ca tă ie tu r a în m a t e r ia l să
^ -------------------------
Calitatea suprafeţei prelu­
fie m a i la rg ă d e c â t g r o s im e a p â n z e i, p e n t r u a m ic ş o r a crate a lemnului depinde în
fre c a re a d in t r e p â n z ă ş i le m n . mare măsură de ascuţimea
D i n ţ i i f e r ă s t r ă u lu i d e t ă ia t lo n g it u d in a l se a s c u t c u instrumentului.
o p ilă t r iu n g h iu la r ă , c a re , î n t i m p u l a s c u ţ ir ii, tr e b u ie
ţ in u t ă p e r p e n d ic u la r p e p â n z a lu i . L a fe r ă s tr a ie le d e
t ă ia t tr a n s v e r s a l m a i î n t â i se a s c u t d i n ţ i i im p a r i, a p o i
fe r ă s t r ă u l se în to a r c e p e c e a la ltă p a r te ş i se a s c u t d i n ţ i i
p a r i. P ila se ţ in e s u b u n u n g h i a s c u ţit fa ţă d e p â n z a fe -
r ă s t r ă u lu i.

a b c d e

Fig. 1.16. Ascuţirea ferăstraielor de tâmplărie:

a - ceaprazul dinţilor ferăstrăului; b - ceaprăzuitor; c- fixarea ferăstrăului la ascuţire;
d - procedeul de ascuţire a dinţilor; e- poziţia pilei în raport cu ferăstrăul.

123
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Fig. 1.17. Ajustarea cuţitu­
lui rindelei:
a - fixarea rindelei cu mâna
stângă; b - demontarea cu­
ţitului de rindea; c- mon­
tarea cuţitului de rindea;
d - fixarea finală a lamei;
e- verificarea corectitudinii
de montare a cuţitului;
f - corectarea colţului
cuţitului.
124
B. Demontarea, montarea si ajustarea cuţitului rindelei
C â n d r in d e a u a s -a u m p lu t c u ta la ş , c â n d c u ţ i t u l r i n ­
d e le i (fig. 1.17) s -a ş t i r b i t sa u ta ie p re a m u l t d in le m n ,
c u ţ it u l tr e b u ie d e m o n ta t, p e n t r u a în lă t u r a n e a ju n s u r ile
o b s e rv a te . R in d e a u a se ia în m â n a d r e a p tă d e ta lp ă ( p a r ­
te a s p re c ă lc â i), se ră s to a rn ă , c u g u r a în d re a p ta , în m â n a
s tâ n g ă , c u d e g e tu l m a r e se ţ in e p a n a ş i c u ţ i t u l r in d e le i,
ia r c e le la lte p a t r u d e g e te s u n t p e c o r p u l r in d e le i. Se a p li­
că l o v i t u r i c u c io c a n u l d e le m n în c ă lc â iu l r in d e le i, p â n ă
se e lib e re a z ă p a n a d in lo c a ş şi se s c o a te c u ţ it u l.
P e n tr u m o n ta r e a c u ţ it u lu i, r in d e a u a se ia în m â n a
s tâ n g ă , c u lu m in a în sus. P a n a ş i c u ţ it u l se in t r o d u c în
lo c a ş , a v â n d g r ijă ca p a r te a p la n ă a p e n e i să fie p e s te
p a rte a p la n ă a c u ţ it u lu i. Se b a te u ş o r p a n a c u c io c a n u l
d e fie r, a p o i se b a te c u ţ it u l, p â n ă c â n d tă iş u l l u i iese s u f i­
c ie n t d in g u r a r in d e le i. C u ţ it u l se fix e a z ă b in e , b ă tâ n d
p a n a . V e rific a re a c o r e c t it u d in ii d e m o n ta r e a c u ţ i t u l u i
se fa ce p r iv i n d d in s p r e c o r n p e ta lp ă . D a c ă c u ţ it u l a re
u n c o lţ scos î n a fa ră , p o z iţia l u i se c o re c te a z ă p r i n l o v i ­
t u r i a p lic a te la te r a l, p e m a r g in e a c u ţ it u lu i. P a n a n u t r e ­
b u ie fix a tă p re a s trâ n s , d e o a re c e a s tfe l p o a te c ră p a c o r ­
p u l r in d e le i.
Norme de protecţie a muncii în timpul ascuţirii
instrumentelor:
• f e r iţ i- v ă m â in ile d e p ia tr a d e p o liz o r ;
• n u c o n t r o la ţ i a s c u ţim e a in s t r u m e n t u lu i c u d e g e te le ;
• se in te r z ic e a lu c r a la p o liz o r fă ră e c ra n p r o te c to r
sa u fă ră o c h e la r i p r o te c to r i;
• d u p ă o p r ir e a p o liz o r u lu i, p ia tr a a c e s tu ia n u se
a tin g e c u in s t r u m e n t u l, p e n t r u a o frâ n a .
M Lucru individual______________
Ascute o daltă pe o bucată de hârtie abrazivă cu granu-
laţie fină, a°ezată pe o suprafaţă netedă °i tare.
# Lucru m grup_________________
Fixaţi un ferăstrău în menghină. Ceaprăzuiţi fiecare câte
10 dinţi.
 C LAS A 6
Fisă te h n o lo g ică Ascuţirea cuţitului unei rindele
9 9

Succesiunea operaţiilor Reprezentarea grafică

• Sugestii
1. Se instalează cuţitul rindelei în căruciorul
polizorului electric.

2. Se verifică şi se stabileşte mărimea avansu­ • La apropierea cuţitului, se obser­

lui cuţitului. vă grosimea care va fi polizată.

3. Se pune în funcţiune polizorul şi se ascute • Se execută mişcări alternative cu

cuţitul. căruicorul în care este fixat
cuţitul.

4. Se opreşte polizorul şi se controlează

calitatea ascuţirii cuţitului.

Cel mai dur material abraziv natural este diamantul. Cu granule de diamant se fac
acoperiri pe instrumentele de ascuţit, conferindu-le acestora calităţi abrazive deosebite.

1. Explicaţi procedeul de rindeluire a unei suprafeţe lemnoase.

Evaluare

2. Numiţi tipurile de îmbinări prin cepuri.

3. Explicaţi procedeul de executare a unei găuri cu maşina electrică de găurit.
4. Explicaţi procedeele de ascuţire a unui cuţit de rindea, a unei dălţi.
5. Relevaţi particularităţile de ascuţire a ferăstraielor. Ce instrumente se uti­
lizează pentru ascuţirea ferăstraielor?
6. În spaţiul rezervat, marcaţi, cu creionul, răspunsul pe care îl consideraţi corect:
Calitatea suprafeţei rindeluite se controlează cu:
□ rigla; □ compasul; □ colţarul de tâmplărie;
□ rigla si compasul; □ rigla si colţarul (echerul).
7. Indicaţi succesiunea operaţiilor, materialele şi instrumentele folosite la con­

m nr
fecţionarea unui obiect (la dorinţă).
Selectarea
finisarea
materialului
cu ochiul liber ?

125
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

1.5. Cioplirea artistică în lemn

Amintiţi-vă ce aţi învă­
ţat, în paragraful 1.1,
despre dălţile de tâm-
plărie şi despre proce­
deele de lucru cu ele.
Cioplirea artistică este p r o c e d e u l d e d e c o ra re a a r t i ­
c o le lo r p r in tă ie re a în le m n a c r e s t ă t u r ilo r sa u s c o b itu ­
r i l o r d e d if e r ite a d â n c im i ş i fo r m e . Î n a r ta p o p u la r ă ,
c io p lir e a în le m n a c u n o s c u t t r a d i ţ i i s e c u la re . T i p u r i şi
p r o f i l u r i d e c io p lir e s u n t p re z e n ta te în fig. 1.18 ş i 1.19.

a fo io a s e , c u s tr u c tu r a u n if o r m ă , c u m s u n t: teiul, plopul,
d te n s ile s p e c ia le (fig. 1.20).
Fig. 1.18. Profiluri de
ciopliri plane cu scobituri:
a - geometrică; b - pe
contur; c- cu rotunjiri;
d - cu rotunjiri pe fundal
degajat.
A. Materiale si
J ustensile utilizate
la cioplirea în lemn
P e n tr u c io p lir e , se u tiliz e a z ă s p e c ii le m n o a s e m o i d e
mesteacănul, a rin ul, p a ltin u l. D in s p e c iile d e fo io a s e
t a r i, se p o t fo lo s i p e n t r u c io p lir e fa g u l ş i n u c u l. A le g e re a
m a t e r ia lu lu i p e n t r u c io p lir e se fa ce în fu n c ţie d e d e s ti­
n a ţia şi d e f o r m a a r t ic o lu lu i, p r e c u m ş i d e t i p u l c io p lir ii.
P e n tr u c io p lir e a a r tis tic ă în le m n , s u n t n e c e s a re u s ­
B. Procedee de cioplire geometrică în lemn
P ie sa d e c io p lit se fix e a z ă p e m a s a d e tâ m p lă r ie . S u ­
p r a fa ţa e i se r in d e lu ie ş te b in e sa u se r e c tific ă c u r ă z u ito -
r u l. T ra s a re a m o d e le lo r d e o r n a m e n te se fa ce c u u n c re ­
io n ta re , o r ig lă , u n e c h e r ş i c u u n c o m p a s . P e n tr u tr a s a ­
re se fo lo s e s c , d e a s e m e n e a , ş a b lo a n e le . L a tra s a re a o r ­
n a m e n t u lu i, se v a ţin e c o n t d e d ir e c ţia f ib r e lo r le m n u ­
lu i. Se lu c re a z ă m a i u ş o r d e -a lu n g u l fib r e lo r , în s ă în
a cest caz, se ce re o a te n ţie m u l t m a i m a re .

e c d

Fig. 1.19. Tipuri de cioplire în lemn: a - plană cu scobituri drepte; b - plană cu scobituri curbe; c- în
relief; d - în volum (sculptură); e- ajurată.
126
 CLASA 6
1.20. Ustensile pentru
cioplirea artistică în lemn:
a - cuţite; b - cuţit oblic;
c - dălţi drepte; d - dălţi
oblice; e- dălţi cu panta
lină; f - dălţi semirotunde;
g - dălţi pentri scobituri
fasonate; h - dălţi pentru
şanţuri rotunde; i - dălţi
pentru şanţuri în „V“.

Observaţi diversitatea de
dălţi pentru cioplirea în
9
lemn. Explicaţi când se
c d
foloseşte fiecare dintre ele.

O r n a m e n t u l c io p lit g e o m e tr ic c o n s tă d in t r - u n a n ­
s a m b lu d e s c o b itu r i, c u d o u ă , c u t r e i ş i c u p a t r u fe ţe .
Cioplirea în două feţe se e x e c u tă în m o d u l u r m ă to r .
C u ţ it u l c u tă iş o b lic (fig. 1.21, a) se ţin e în m â n a d re a p tă ,
a s tfe l ca d e g e te le să fie s trâ n s e în p u m n ş i să c u p r in d ă b i ­
n e m â n e r u l; d e g e tu l m ic se s itu e a z ă la c a p ă tu l m â n e r u lu i, Notiuni-cheie
ia r c e l m a re se s p r ijin ă d e acesta. C u ţ it u l se în fig e v e r t i­ cioplire ajurată
c a l, c u v â r f u l la în c e p u tu l lin ie i m e d ia n e , la o a d â n c im e de cioplire în relief
a p r o x im a tiv 3 m m . T ă iş u l, în t i m p u l m iş c ă r ii s p re s in e , cioplire plană cu scobituri
tr e b u ie să fo r m e z e o c re s tă tu ră d e aceeaşi a d â n c im e . cioplire în volum
(sculptură)
T ă ie re a fe ţe lo r la te ra le a le s c o b it u r ii se e x e c u tă c u c u ­
ţ i t u l ţ i n u t în c lin a t în d re a p ta sau în s tâ n g a , s u b u n u n g h i
d e 3 0 -6 0 O, p r o c e d e u l d e tă ie re e fe c tu â n d u -s e la fe l ca la
c re s ta re a l in ie i m e d ii. T ă iş u l c u ţ i t u l u i tr e b u ie să u rm e z e
s t r ic t lin ia tra s a tă p e n t r u tă ie re . A p o i, c u v â r f u l c u ţ i t u ­
lu i, se re te a z ă c a p e te le s c o b it u r ii ş i se în lă t u r ă s u rc e le le .
Î n ca z d e n e c e s ita te , c r e s tă tu r ile se re p e tă în c ă o d a tă .
L a tăierea triu n g h iu rilo r (fig. 1.21, b) c u a d â n c im e a
m a i m a re la v â r f, c u ţ it u l se în fig e v e rtic a l, c u v â r f u l în u n ­
g h iu l A , ş i se ta ie p e la t u r ile la te ra le A B ş i A C a le t r i u n ­ ^ -----------------------
Nu se admite şlefuirea
g h iu lu i; a d â n c im e a t ă ie t u r ii sca de s p re p u n c te le C ş i B ,
suprafeţei, deoarece gra­
a ju n g â n d tr e p t a t la z e ro . Se s c o b e ş te c u v â r f u l c u ţ it u lu i, nulele de material abraziv
s u b u n u n g h i fo a rte m ic fa ţă d e s u p ra fa ţa p ie s e i, p e lin ia rămase în pori în timpul
B C , c u a d â n c ire s p re p u n c t u l A . L a tă ie re a s c o b it u r ilo r c u cioplirii pot uza lama in­
strumentului de tăiere.
a d â n c im e a m a i m a re în c e n tr u l t r iu n g h iu lu i ( f g . 1.21, c ),
127
1 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Observaţi procedeele de
►
cioplire în lemn. Relevaţi
deosebirea dintre cioplirea
în două feţe de cioplirea
triunghiulară.
Fig. 1.22. Obiect decorat
prin cioplire geometrică.
Observaţi cum au valorificat
procedeele de cioplire în
lemn a ornamentelor geo­
metrice tradiţionale meşterii
lemnari de astăzi, inspirân-
du-se din arta populară.
^ ------------------------
Dălţile, cuţitele şi alte in­
strumente de cioplit tre­
buie să fie bine ascuţite,
pentru ca tăietura în lemn
să fie dreaptă, netedă.
128
Fig. 1.21. Procedee de cioplire în lemn: a - procedeu de scobire în
două feţe; b - crestătură cu trei feţe cu adâncimea mai mare în vârful
triunghiului; c- crestături în trei feţe cu adâncimea mai mare în
mijlocul triunghiului; d - crestătură în patru feţe.
c u ţ it u l se v a în fig e v e r t ic a l în c e n t r u l t r i u n g h i u lu i O . Se
fa c t ă ie t u r i p e l i n ii l e OA, OB ş i OC. A d â n c im ile tă ie ­
t u r i l o r v o r d e s c re ş te p â n ă la z e ro în p u n c te le A, B ş i C .
A p o i, c u v â r f u l c u ţ it u lu i ţ i n u t s u b u n u n g h i m ic s p re
c e n t r u l t r iu n g h iu lu i, se sco b e sc fe ţe le ABO , BCO ş i A C O .
Suprafeţele curbe se c io p le s c fo lo s in d d ă lţile s e m ir o -
tu n d e c u d e s c h id e r i m a i la r g i sa u m a i în g u s te , a d â n c i
s a u m a i p u ţ in a d â n c i (fig. 1.23, a-c). C a n a le le se e x e ­
c u tă c u d ă lţ i c o n c a v e în g u s te , ţ in u t e a p r o a p e o r iz o n t a l
(fig . 1.23, d ) .
Cioplirea pe contur se fa ce fie c u c u ţ it u l o b lic , fie c u
d ă lţ i î n „ V “ , d e -a lu n g u l l i n i i l o r d o r it e ( f g . 1.23, e). L ă ţ i­
m e a ş a n ţ u lu i c io p lit p o a te v a r ia în fu n c ţie d e o r n a m e n t.
F in is a re a p ie s e lo r c io p lite se fa c e p r in ş le fu ir e ş i p r in
c u ră ţa re a d e p r a f. Ş le fu ire a se fa c e c u u n s a b o t p e c a re se
 CLASA 6
Fig. 1.23. Procedee de
cioplire a suprafeţelor
curbe si a şanţurilor:
a - tăierea cu dalta semiro-
tundă; b - retezarea aşchiei
din scobitură;
c - tăierea scobiturilor
de diferite dimensiuni;
d - tăierea cu dalta semiro-
tundă; e- tăierea cu dalta
în formă de „V“.

fix e a z ă p â n z ă a b ra z iv ă , m iş c ă r ile s a b o tu lu i se fa c d e -a
lu n g u l fib r e lo r . C â n d s u p r a fa ţa este n e te d ă , se c u ră ţă , se Surcica nu sare de­
a c o p e ră c u b a iţ s a u se lă c u ie ş te . parte de trunchi.
(Proverb)
N o r m e d e p r o t e c ţ ie a m u n c i i î n t i m p u l c i o p l i r i i :

• n u ţ in e ţ i m â n a lib e r ă în fa ţa t ă iş u lu i in s t r u m e n t u lu i;
• p ie s a p e c a re se fa c e c io p lir e a tr e b u ie fix a tă b in e p e
m a s a t â m p la r u lu i;
• n u v e r if ic a ţ i a s c u ţim e a d ă lţ ilo r sa u a c u ţ i t u l u i c u
d e g e te le .

M L u c ru in d ivid u al_____________
1. Trasează pe o bucată de scândură două linii paralele,
la distanţa de 5 mm una de alta.
2. După liniile trasate, taie cu cuţitul oblic şi scoate sur-
cica formată între linii. Observă cum se execută pro­
cedeul, analizând fig. 1.21, a.

# L u c ru în grup _________________
1. Proiectaţi, pe o coală de hârtie, modele de scobituri
cu două, cu trei şi cu patru feţe.
2. Transpuneţi modelele pe plăci de lemn de aceeaşi
grosime.
3. Ciopliţi fiecare câte o scobitură.
4. Încleiaţi plăcile pe o bucată de placaj.
5. Apreciaţi lucrul executat de grupul vostru, dar si cel Fig. 1.24. Modele de orna­
mente pentru cioplire
executat de celelalte grupuri.
geometrică.
129
 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI
Fisă te h n o lo g ică Elaborarea proiectului unei rozete
Succesiunea
operaţiilor
1. S e p re g ă te ş te s u p ra fa ţa
p e n tru c io p lire . S e rin -
d e lu ie ş te s a u s e
ră z u ie ş te s u p ra fa ţa d e
c io p lit.
2 . S e tra s e a z ă m o d e lu l:
s e d e s e n e a z ă p ă tra tu l;
s e tra s e a z ă d ia g o n a le le
ş i s e d e te rm in ă c e n tru l
c e rc u lu i; s e tra s e a z ă c u
c o m p a s u l d o u ă c e rc u ri;
s e tra s e a z ă ra z e le .
3 . S e e x e c u tă tă ie tu ri p e
c o n tu ru l lin iilo r c a re v o r
fi c e le m a i a d â n c i în
d e s e n u l ra z e lo r.
4 . S e ta ie fe ţe le ra z e lo r.
5 . S e fin is e a z ă o rn a m e n tu l
ş i ra z e le . S e e x e c u tă
c a d ru l ro z e te i.
6. O b ie c tu l s e lă c u ie ş te şi
s e la s ă s ă s e u s u c e .
7. S e p re z in tă p ro ie c tu l.
St udi u de
P rin tre m o d e le le e x p u s e p e p a n o u , s -a d e p is ta t o lu c ra re c ă re ia îi lip s e a o b u c ă ţic ă
d e m u c h ie . F ra g m e n tu l lip s ă e ra c ă z u t jo s , lâ n g ă p a n o u .
Cum credeţi, ce se poate face pentru a repara defectul apărut?
130
• Reprezentarea grafică, materiale si ustensile
Sugestii
200
• M a s ă d e tâ m p lă rie .
S c â n d u ră d e te i s a u p lo p ,
rin d e a .
S e m ifa b rica tu l se fixea ză pe m asa tâ m p la ru lu i.
• R ig lă , e c h e r, c o m p a s , c re io n ,
e c h e r m o b il.
C u ţit c u la m ă o b lic ă .
C u ţitu l se în fig e vertica l cu vârful în
p u n ctu l A. Talpa cu ţitu lu i este d irija tă
s p re cen tru l O. Pas cu pas, cuţitu l se
în fig e la a d â n cim e a de 3 m m , d e -a lu n­
gu l razei AO . În acelaşi m od se execută
tăierile pe razele BO, CO etc. Cu vârful
în p u n ctu l A, la m a cuţitu lui se înd re ap tă
s p re p u n ctu l A 'ş i se fa c înfig eri ve rti­
cale pe linia AA', apoi pe linia A A " etc.
• C u ţit c u la m ă o b lic ă .
• Se taie feţele laterale A O A ' şi A O A ",
B O B ', b O b " etc. A po i se taie pe
liniile A 'AA " B B B ''e tc . C u ţitu l se
va d e p la sa pe arcele A A ", B B "
etc. cu vârful sp re A, B etc.
• H â rtie a b ra z iv ă .
• L a c , p e n s u lă .
c a z _____________________________
 C LAS A

1 4 Completaţi grilele si veţi citi pe grila evidenţi­

ată cuvântul care denumeşte operaţia de tăiere
prin crestare cu cuţitul în lemn a ornamentelor.
1. linstrument de bătut cuie. 2, 3. Specii de lemn
potrivite pentru cioplire. 4. Instrument de trasat
cercuri. 5. Instrument de scobit în lemn.
6. Instrument pentru trasarea liniilor drepte.
7. Material pe care se scrie. 8. Material potrivit
pentru cioplire.

1.6. Gravarea
Gravarea c o n s tă î n tă ie re a u n o r im a g in i în le m n , p e
lin o le u m s a u p e a lte m a te r ia le , e x e c u ta tă p e n t r u r e a liz a ­ Amintiţi-vă ce aţi învă­
re a u n e i m a t r iţ e d e p e c a re im a g in e a se im p r im ă p e h â r ­ ţat, în paragraful 1.5,
despre ustensilele uti­
tie . Im a g in e a a s tfe l o b ţ in u t ă se n u m e ° te gravură sa u
lizate la cioplirea în
stampă (fig. 1.26 ° i Fisa tehnologică, p a g . 1 3 2 ). lemn şi despre proce­
G r a v u r a e x e c u ta tă în le m n se n u m e ° te xilogravură, deele de lucru cu ele.
ia r cea e x e c u ta tă p e lin o le u m - linogravură.

A. Materiale şi ustensile pentru gravare

G ra v a re a p o a te f i e x e c u ta tă î n le m n , în lin o le u m , în
m e ta le m o i, î n o s, p e m a te r ia le d in p o l i m e r i e tc .
Notiuni-cheie
U s te n s ile le u tiliz a t e p e n t r u g ra v a re s u n t: c u ţite le d e
d if e r it e f o r m e ° i p r o f ile (fig. 1.20), d ă ltiţe le (fig. 1.25), gravura
r u lo u l, h â r t ia in d ig o , h â r t ia d e c a lc , p iu n e z e le , h â r t ia xilogravură
linogravura
p e n t r u im p r i m a t , t u ° u l s a u c e rn e a la d e t ip ă r it .
stampă
B. Procedee de gravare
G ra v a re a p e s e c ţiu n e a ta n g e n ţia lă f ib r e lo r le m n u lu i
se e x e c u tă c u c u ţite ° i d ă lţ i p r o fila t e . P e n tr u g ra v a re se
u tiliz e a z ă a rţarul, teiul, p ă ru l e tc . Pe s ta m p a im p r im a t ă
d e p e m a t r iţ e le d in aceste m a te r ia le se o b s e rv ă u r m a
in e le lo r a n u a le .
L a g ra v a re a p e s e c ţiu n e a tra n s v e rs a lă a f ib r e lo r le m ­
n u l u i se u tiliz e a z ă d ă ltiţe în „ V “ ° i „ U “ (fig. 1.25). Pe
a c e a s tă s e c ţiu n e , tă ie re a c u d ă lt iţ a este u ° o a ră p e o r ic e
d ir e c ţie , fă r ă să se a ° c h ie z e s u p r a fa ţa le m n u lu i.
P r o c e d e u l d e g ra v a re c o n s tă în u r m ă to a r e le . D e s e -
n u l- s c h iţ ă a l o r n a m e n t u lu i se e x e c u tă p e h â r tie , a p o i e l Fig. 1.25. Dăltiţe:
este tr e c u t c u c r e io n u l, p ix u l e tc . p e c a lc . P r o c e d e u l se a - în „V“; b - în „U“.
131
1 TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A LEMNULUI.
PRELUCRAREA ARTISTICĂ A LEMNULUI

-----------------------
În timpul gravării se lu­
crează cu dăltiţa orientată
dinspre sine. Tiparul de
pe matriţa gravată poate
fi imprimat în mai multe
culori, atât pe hârtie albă,
cât şi pe hârtie colorată.
n u m e ş te decalcare. Pe b u c a ta d e le m n c o re s p u n z ă to a re
d e s e n u lu i- s c h iţă , se aşază in d ig o u l, c u p a r te a lu c io a s ă
s p re le m n , a p o i p e e l se s u p r a p u n e h â r t ia d e c a lc , c u
d e s e n u l în jo s , se fix e a z ă î m p r e u n ă c u p iu n e z e ş i se
tre c e c u c r e io n u l p e l i n i i l e d e s e n u lu i. Se s c o t h â r t ia d e
c a lc ş i in d ig o u l, p e u r m ă se v o p s e s c , c u tu ş s a u c u p ix u l,
p o r ţ i u n i l e c a re tr e b u ie să fie n e g re p e s ta m p ă . P o r ţ iu ­
n ile n e v o p s ite se c io p le s c c u c u ţite , d ă lţ i s a u d ă ltiţe în
„ V “ ş i „ U “ la a d â n c im e a c â to r v a m i l i m e t r i - a ceste a v o r
ie ş i a lb e p e s ta m p ă (fig. 1.26 ş i Fisa tehnologică).
G r a v u r a d e p e le m n se a c o p e ră , c u u n r u lo u s a u c u
u n ta m p o n d e b u r e te , c u tu ş s a u c u v o p s e a tip o g r a f ic ă .
Pe s u p r a fa ţa p r o a s p ă t v o s p ită se aşază fo a ia d e h â r t ie şi
se a p a s ă p e ea c u m â n a s a u c u m â n e r u l u n e i p e r iu ţ e d e
d in ţ i , e x e c u tâ n d m iş c ă r i r o ta tiv e . D i n c â n d în c â n d se
r id ic ă u n c o lţ a l h â r t ie i ş i se u r m ă r e ş te ca s ta m p a să fie
b in e im p r im a t ă .

Astăzi există maşini de gravat dirijate de calculator. Acestea seuti­

lizează la gravarea obiectelor decorative din lemn, a ceasurilor,
Fig. 1.26. Xilogravură pixurilor, paharelor etc.
japoneză.

Fisă te h n o lo g ică Elaborarea proiectului unei xilogravuri

Succesiunea operaţiilor • Materiale si
j ustensile
Ilustraţii

1. S e p ro ie c te a z ă s a u s e a le g e u n • H â rtie , c re io n .
m o d e l d e o rn a m e n t p e n tru g ra v a t.
2 . S e tr a n s p u n e p e c a lc d e s e n u l a le s . • H â rtie d e c a lc , p ix , tu ş .

3 . S e s e le c te a z ă m a te ria lu l d e g ra v a t • P la c ă d in le m n s a u lin o le u m , rin d e a

ş i s e p re lu c re a z ă s u p ra fa ţa lu i c u s a u ră z u ito r, m a s ă d e tâ m p lă rie , in d ig o ,
rin d e a u a s a u ră z u ito ru l. c re io n , p ix.
4 . D e s e n u l d e p e c a lc s e tre c e p e • C u ţite , d ă ltiţe ,
m a te ria lu l d e g ra v a t şi s e h a ş u re a ­ d ă lţi, m a s ă d e
z ă p o rţiu n ile d e m a te ria l c a re tâ m p lă rie .
tre b u ie s ă ră m â n ă n e a tin s e .
5 . P o rţiu n ile n e h a ş u ra te s e c io p le s c la
a d â n c im e a d e c â ţiv a m ilim e tri. vezi co n tinu area p e
pa g. 133

132
 C L A S ^ 6
Succesiunea • Materiale si
j ustensile
operaţiilor Ilustraţii9

6. P la c a g ra v a tă s e d ă • P la c a g ra v a tă , h â rtie p e n tru
c u v o p s e a ş i se im p rim a t, v o p s e a d e
im p irm ă p e h â rtie . tip o g ra fie , tu ş , ru lo u .

M Lucru individual______________
D e s e n e a z ă s a u a le g e u n o rn a m e n t c a re p o a te fi g ra v a t.
T ra n s p u n e a c e s t o rn a m e n t p e o p la c ă d e le m n s a u
lin o le u m ş i g ra v e a z ă -l.

# Lucru în grup ________________

Mestesugul vreme ce­
D e s c rie ţi e ta p e le d e e x e c u ta re a u n e i s ta m p e . C in e v a
re, nu se-nvaţă din
d in tr e v o i v a p o v e s ti c u m s e e x e c u tă d e s e n u l, c in e v a - vedere.
c u m s e p r o d u c e g ra v a re a , a ltc in e v a - c u m s e im p rim ă (P ro v e rb )
in iţia l s ta m p a .

Ai*/£
TEST

Evaluare f i nal ă

1. N u m iţi m a te ria le le c a re s e u tiliz e a z ă p e n tru c io p lir e a a rtis tic ă .

2 . C e u s te n s ile s e fo lo s e s c p e n tru c io p lir e a a rtis tic ă ?
3 . E x p lic a ţi c u m s e p re g ă te ş te s u p ra fa ţa le m n u lu i p e n tru c io p lire .
4 . D e c e în a in te d e c io p lir e s u p ra fa ţa p ie s e i n u s e p re lu c re a z ă c u h â rtie a b ra z iv ă ?
5 . N u m iţi c â te v a m e to d e d e c io p lire .
6 . C e o b ie c te d e a rtă p o p u la r ă c io p lite în le m n (e le m e n te a le c a s e lo r, p o rţilo r,
p ie s e d e m o b ilie r e tc .) a ţi o b s e rv a t în lo c a lita te a v o a s tră ?
7 . În s p a ţiile re z e rv a te , n o ta ţi c u A a firm a ţiile p e c a re le c o n s id e r a ţi c o r e c te ş i c u
F - p e c e le in c o re c te .
I I Suprafaţa lemnoasă se lăcuieşte înainte de traforare.
I I Cioplirea în lemn se execută cu dălţile.
I I Xilogravura se execută cu dăltiţele.
8 . C u c e in s tru m e n te ş i p e c e m a te ria le p o t fi e x e c u ta te m a triţe p e n tru g ra v u ri?
9 . D e s c rie ţi p r o c e d e u l d e e x e c u ta re a u n e i x ilo g r a v u r i ş i m o d a lita te a d e im p r i­
m a re a s ta m p e i.
 2. CUSUTUL SI BRODATUL
TRADIŢIONAL 9

După studierea acestui capitol,

veţi cunoaşte: • p rin c ip a le le p ie s e d e p o rt p o p u la r, o rn a m e n tic a şi c ro m a tic a
j j

tra d iţio n a lă ;

veţi fi capabili: • s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e p ie s e v e s tim e n ta re tra d iţio n a le şi

m o d e rn e o rn a te c u b ro d e rie ;
• s ă c o n fe c ţio n a ţi a rtic o le o rn a te c u b ro d e rie , fo lo s in d
c u n o ş tin ţe le î n s u ş ite la le c ţiile d e lim b a ro m â n ă , is to rie ,
e d u c a ţie p la s tic ă , e d u c a ţie m u z ic a lă ;

vă veţi forma • p o rtu l p o p u la r ş i b ro d e r ia tra d iţio n a lă ;

atitudini faţă de: • o b ic e iu rile s tră m o ş e ş ti.

2.1. Portul popular

A m in tiţi-v ă c e a ţi î n ­
v ă ţa t la a lte d is c ip lin e
d e s p re c o s tu m u l p o ­
p ula r, d e s p re m a te ria ­
le le d in c a re s e c o n ­
fe c ţio n a ş i o c u p a ţiile
le g a te d e re a liz a re a
a c e s tu ia .
A u d ia ţi (p e : www.
y o u tu b e .c o m , î n le c tu ­
ra lu i D o ru M a n iu ) s a u
c itiţi p o v e s tire a lu i Io n
C re a n g ă „In u l şi
c ă m e ş a ". C e te h n o ­
lo g ie d e s c rie a u to ru l?
C u m c re d e ţi, î n p re ­
z e n t s e m a i p ra c tic ă
a c e a s tă te h n o lo g ie ?
ie
maramă, năframă
catrinţă
iţari
bundiţă
134
D e s c o p e r ir ile a r h e o lo g ic e a u d e m o n s tr a t că p o r t u l
p o p u la r t r a d iţ io n a l ro m â n e s c este m o ş t e n it d e la g e to -
d a c i. A c e s t fa p t este c o n f ir m a t d e r e p r e z e n tă r ile s c u lp ­
tu r a le a le fe m e ilo r ş i b ă r b a ţ ilo r î n c o s tu m e t r a d iţio n a le
d e p e m o n u m e n t u l d in c o m u n a A d a m c lis i, d in a p r o p ie ­
re a o r a ş u lu i C o n s ta n ţa şi d e p e C o lu m n a l u i T ra ia n de la
R o m a , c o n s tr u ite în c ă la în c e p u tu l s e c o lu lu i a l I l- le a d .H .
U n e le e le m e n te şi p ie s e a le c o s tu m u lu i a u ră m a s d e
la a lte p o p o a r e , c a re a u l o c u it în tr e c u t p e t e r it o r i u l ţ ă r ii
n o a s tre . S p re e x e m p lu , căciula ş i brâul s u n t m o ş te n ite d e
la tr a c i, fustele femeieşti d in două p ă rţi ( d in fa ţă şi d in
s p a te ), centurile d in piele - d e la p o p o a r e le slave , ia r p a ­
p u c ii ş i basmalele v i n d e la t u r c i. P r im e le i n f o r m a ţ ii c o n ­
c re te d e s p re p ă r ţile c o m p o n e n te , c r o ia la , d e c o r u l şi
p o d o a b e le c o s t u m u lu i t r a d iţ io n a l d a te a z ă c u în c e p u tu l
s e c o lu lu i a l X V -le a .
P e n tr u c o n fe c ţio n a r e a p ie s e lo r d e p o r t t r a d iţ io n a l se
fo lo s e a pânză de cânepă, de in, de bumbac s a u de lână.
P re g ă tire a f ir e lo r d e lâ n ă p e n t r u ţe s u t p a rc u rg e a
c â te v a e ta p e : t u n s u l o ilo r , s p ă la tu l lâ n ii, s c ă rm ă n a tu l,
p ie p tă n a tu l ş i t o r s u l a c e s te ia , v o p s it u l f ir e lo r , r ă s u c itu l,
u r z it u l, d u p ă c a re u r m a ţe s u tu l p â n z e i. Ş i p re g ă tire a
f ib r e lo r d e c â n e p ă , d e b u m b a c sa u d e i n p re s u p u n e a
p a rc u rg e re a c â to rv a e ta p e , în a in te d e ţe s u tu l p â n z e i. D i n
 C LAS A 6
i n u l des, r e c o lta t în p e r io a d a î n f l o r i r i i , se o b ţin e a o f ib r ă
fo a r te s u b ţir e , d in c a re se fa b r ic a b a t is t u l u ş o r ş i f in . D i n Unii ţes pânza si alţii
p â n z a ţe s u tă se c r o ia u ş i se c o s e a u h a in e le . H a in a c u s u tă o poarta.
e ra îm p o d o b ită , după g u s tu l fe m e ii, c u b r o d e r ie . (P ro v e rb )
D e c o r u l e ra a p lic a t, d e re g u lă , p e p o r ţ iu n ile v iz ib ile ş i
n e s u p u s e u z u r i i a le h a in e i. C u t im p u l, s -a c o n s t it u it o
t r a d iţ ie î n îm p o d o b ir e a p ie s e lo r d e p o r t c u b r o d e r ie .
P ie s e le d e p o r t p o p u la r e r a u c o n fe c ţio n a te ş i d e c o ­
ra te î n f u n c ţie d e:
• vârsta persoanei: d o m n iş o a re le ş i n e v e s te le tin e r e
p u r t a u c ă m ă ş i ( ii ) c u b r o d e r ie în c u lo r i m a i a p r in ­
se (ro ş u , ro z , a lb a s tru ), fe m e ile m a i în v â rs tă - în c u ­
l o r i m a i în c h is e ( v iş in iu , a lb a s tr u , n e g r u ) ; d o m n i­
ş o a re le p u r t a u c a p u l d e s c o p e rit, a v e a u p ă r u l lă s a t
lib e r p e s p a te s a u î m p le t it în d o u ă c o s iţe , ia r fe m e ­
ile p u r t a u p e c a p b a s m a s a u n ă fr a m ă ( m a r a m ă ) ;
• ocazie: b r o d e r ia d e p e c ă m ă ş ile d e s ă rb ă to a re e ra
re a liz a tă în c u lo r i m a i a p rin s e , ia r c o m p o z iţ iile Fig. 2.1. Bundiţă (a)
o r n a m e n ta le e ra u m a i b o g a te , u n e o r i c u m ă r - si brâu (b).
g e lu ţe ; la s ă r b ă to r i, t i n e r i i îş i îm p o d o b e a u p ă lă r i-

Costumul tradiţional
______________9 femeiesc:
______________
năframă (marama) batista în tre i c o ţu ri (p e n tru a c o p e rire a
c a p u lu i);
cămaşă lungă, cu poale, s a u scurtă, fără poale (ie);
catrinţă (o b u c a tă d r e p tu n g h iu la ră d e p â n z ă , c a re
în c o n jo a r ă şi a c o p e ră c o rp u l d e la ta lie în jo s ) s a u
fotă (fo rm a tă d in d o u ă ş o rţu ri la te , d in p â n z ă d e lâ n ă );
brâu ţe s u t (p u rta t şi d e b ă rb a ţi);
bundiţă (p u rta tă a tâ t d e fe m e i, c â t ş i d e b ă rb a ţi).

Costumul tradiţional bărbătesc

9

pălărie (d e fe tru s a u d e p a ie );
căciulă (d in p ie lic e le d e m ie l);
cămaşă (lu n g ă , p u rta tă d e a s u p ra p a n ta lo n ilo r);
pantaloni (d in p â n z ă d e lâ n ă ), cioareci, nădragi;
iţari (p a n ta lo n i c o n fe c ţio n a ţi d in p â n z ă d e lâ n ă a lb ă , c u
lu n g im e a m a i m a re d e c â t c e a a p ic io ru lu i ş i c a re , c â n d
e ra u î m b ră c a ţi, s e î n c re ţe a u p e p ic io r);
opinci (în c ă lţă m in te d in p ie le d e p o rc s a u d e v ită ; s e î n-
c ă lţa u p e s te c io ra p i d e lâ n ă ; le p u rta u şi fe m e ile ; m a i
tâ rz iu , a u a p ă ru t bocancii ş i cizmele).

135
 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL
Fig. 2.2. Năframa, un
tiS ti£ tiS 286 tiS
element al costumului
tradiţional femeiesc de
sărbătoare.
Fig. 2.3. Model de
năfrămiţă de nuntă.
Atât năframa, cât si că­
maşa mirelui trebuia să
fie lucrate si brodate de
viitoarea mireasă. Că­
maşa mirelui era folosi­
tă mai târziu ca material
pentru scutecele si pen­
tru cămăsuţa pruncului.
Aceasta din urmă era
singura îmbrăcăminte
purtată de copil până la
vârsta de 2 ani.
Fig. 2.4. Motivul ornamen­
tal steaua, utilizat frecvent
pentru decorarea arti­
colelor tradiţionale.
136
ile c u p a n g lic i, f l o r i s a u c u p e n e d e p ă u n ;
• de poziţia socială: ţă ra n c e le p u r t a u m ă rg e le d in
le m n , in e le d in m e ta l, ia r fe m e ile m a i b o g a te -
in e le d in a u r, m ă rg e le d in p ie tr e p re ţio a s e n a tu ra le ;
• de zona geografică e tc.
U n o b ie c t im p o r t a n t d e p o r t e ra n ă fra m a , c o n f e c ţio ­
n a tă d in b o r a n g ic (m ă ta s e n a tu r a lă ) (fig. 2.2). N ă f r ă m i-
ţa d e n u n tă e ra c u s u tă în aşa fe l, în c â t să p o a tă f i îm p ă ­
t u r it ă în c ru c e , c u o r n a m e n te b r o d a te c o m p a c t la ce le 4
c o lţ u r i (fig. 2 .3 ). L a n u n tă , m i r i i se ţin e a u d e c o lţ u r ile e i
î n fa ţa a lt a r u lu i. Î n casa n o i i f a m il i i, n ă f r ă m iţa e ra
a şe za tă la ic o a n ă .
M Lucru individual______________
Completează-ţi portofoliul cu informaţii şi ilustraţii referi­
toare la portul popular.
a>
1. Numiţi piesele din care este alcătuit costumul
(0
3 popular (cel bărbătesc şi cel femeiesc). Propuneţi
variante de utilizare a pieselor costumului popular
în vestimentaţia modernă.
LII
2. Cu ce ocazie poţi întâlni astăzi pe cineva îmbrăcat
în costum popular?
2.2. Ornamentica si cromatica 9
în broderia tradiţională 9
P ie se le c o s tu m u lu i p o p u la r s u n t îm p o d o b ite , d e o b i­
c e i, c u o r n a m e n te geometrice ( li n ii , r o m b u r i, t r i u n ­
g h iu r i, p ă tra te , z ig z a g u r i) şi fito m o rfe ( fr u n z e , f l o r i , r a ­
m u r i ) . O r n a m e n te le a n t r o p o m o r fe ( c h ip u r i d e o a m e n i)
 C LAS A 6
Fig. 2.5. Modele de orna­
mente din broderia
tradiţională.

I.EUUJ.l.l.INlll
Culorile de pe năfrămiţa
miresei aveau o anumită
semnificaţie: galbenul
simboliza despărţirea de
n u s u n t fo lo s ite p e n t r u o r n a r e a c o s t u m u lu i t r a d iţ io n a l. părinţi, rosul - dragos­
O r n a m e n te le b r o d a te p e n ă f r ă m iţa d e n u n t ă a v e a u , tea, albastrul - fidelita­
tea, portocaliul - bel­
d e o b ic e i, o v a lo a re s im b o lic ă : găurelele d e p e m a r g in i
şugul.
r e p r e z e n ta u c o p ilă r ia fă r ă g r iji; r â n d u l a l d o ile a , d e cru­
ciuliţe roşii, s e m n ific a m a t u r ita te a fe te i; r â n d u l a l tr e ile a ,
d e flo r i m ulticolore şi frunze verzi - f a p t u l că fa ta este
g a ta d e m ă r it iş ; un fru c t ( m ă r e tc .) î n c e n t r u - d o r in ţ a
d e a avea u n c o p il; două fructe (c ire ş e ) - d o i c o p ii etc.

$6 învăţăm prinjoc

Completaţi grilele si veţi citi pe grila evidenţiată cuvân­

tul sinonim cu „vopsea“ :

1 2 5 6 1. Spectrul de pe cer
după ploaie.
2. Ouăle de Paşte se
vopsesc în ... .
3. Spicul de grâu copt
este . .
4. Stânjenelul este ... .
5. Cerul senin este . . Fig. 2.6. Model de ornament
6. Pământul după arat de pe centrul unei năfrămiţe
este . . (sfârşitul sec. XX).
7. Vara, iarba este ... .

# Lucru în grup _______________________________

1. Elaboraţi un proiect de ornamentare pentru o năfrămiţă. Desenaţi pe o foaie cu
liniatura în pătrăţele ornamente în culori.
2. Prezentaţi proiectele în faţa colegilor. Fiecare grup trebuie să descrie orna­
mentele elaborate şi să argumenteze alegerea.

137
 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL

2.3. Tehnici de cusut si de brodat*

tiS ti£ tiS 286 tiS

Punctul rămurică
P unctul răm urică este f o r m a t d in t ig h e lu r i c a re se
s u p r a p u n p a r ţia l, c re â n d a s p e c tu l u n u i ş ire t (fig. 2.7). E l
se fo lo s e ş te d e ce le m a i m u lt e o r i în b r o d e r iile d u p ă
d e s e n . Se găseşte lu c r a t în m o tiv e le d e p e c o jo a c e ,
b u n d iţ e , o b ie c te p e n t r u îm p o d o b ir e a lo c u in ţ e i. A c e s t
p u n c t d e c u s ă tu r ă este p o t r i v i t şi p e n t r u e x e c u ta re a
m o n o g r a m e lo r p e b a tis te .

Observaţi, în imaginea alăturată, asemănarea punctului rămurică

i cu secţiunile de punct în urma acului (învăţat în clasele primare)
Fig. 2.7. Cusături în
punct rămurică. si cu crenguţele plantelor.

Fisă te h n o lo g ică Punctul rămurică

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii9

• Sugestii

1. S e d e s e n e a z ă , p e o fo a ie d e h â rtie , o rn a ­
m e n tu l a le s p e n tru b ro d e rie .

2 . D e s e n u l s e tre c e p e ţe s ă tu ră c u a ju to ru l
h â rtie i in d ig o .

3 . C u s ă tu ra s e e x e c u tă d e la s tâ n g a s p re
d re a p ta .

4 . A c u l s e s c o a te p e fa ţa lu c ru lu i în lo c u l fix a t.

5 . A c u l c u a ţa lu c ră to a re e s te î n d re p ta t î n
u rm ă , d a r s e s c o a te p e fa ţa ţe s ă tu rii la
m ijlo c u l p a s u lu i p re c e d e n t. Pe p a rte a d in
d o s , p u n c tu l ră m u ric ă a re a s p e c tu l p u n c tu ­
A ţa ră m â n e în s tâ n g a s a u în
lu i î n u rm a a c u lu i.
d re a p ta a c u lu i.

M Lucru individual_______________________
1 . A lc ă tu ie ş te u n o rn a m e n t c a re a r p u te a fi e x e c u ta t c u p u n c tu l ră m u ric ă .
2 . B r o d e a z ă u n e le m e n t a l o r n a m e n tu lu i a lc ă tu it c u p u n c tu l ră m u ric ă .
3 . B r o d e a z ă o m o n o g r a m ă în c o lţu l u n e i b a tis te .

Punctul oblic
P unctul oblic se lu c re a z ă d e la d re a p ta s p re s tâ n g a .

138
 C LAS A 6
Fisă te h n o lo g ică Punctul oblic
Succesiunea operaţiilor Ilustraţii9

• Sugestii

1. S e fix e a z ă a ţa .

2 . A c u l s e s c o a te p e fa ţa lu c ru lu i.

3 . A c u l s e in tro d u c e în lin ie o b lic ă s p re

s tâ n g a , n u m ă râ n d 2 -4 fire a tâ t p e lă ţim e ,
c â t şi p e lu n g im e .
4 . A c u l s e s c o a te î n lin ie o b lic ă d u p ă
a c e la ş i n u m ă r d e fire .
Pe fa ţă s e o b ţin e u n ş ir d e lin ii
o b lic e o rie n ta te î n tr-o d ire c ţie , la fe l
ş i p e d o s , î n s ă î n d ire c ţie o p u s ă .

Broderia artistică
Punctul ocol
C u p u n ct ocol se c o m p le te a z ă u n e le m o t iv e d e b r o ­
d e r ie , c o n t u r â n d u - le p e m a r g in i. P u n c tu l o c o l se lu c r e a ­
z ă d e la d r e a p ta s p re s tâ n g a fă r ă în tr e r u p e r e , p e to a tă
p o r ţiu n e a .

Fisă te h n o lo g ică Punctul ocol

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii
• Sugestii

1. S e ia u p e a c 3 -4 fire , s e tra g e a c u l p e fa ţă ,
fo rm â n d p e d o s o lin ie o riz o n ta lă .

2 . S e lu c re a z ă a p o i o lin ie v e rtic a lă p e fa ţă ,
lă s â n d a c e la ş i n u m ă r d e fire î n jo s . S e
fo rm e a z ă o lin ie v e rtic a lă p e d o s .

3 . S e re p e tă a c e s te p u n c te , a lte rn â n d o lin ie
o riz o n ta lă p e d o s ş i u n a v e rtic a lă p e fa ţă ,
p â n ă la c a p ă t.

4 . D is ta n ţe le ră m a s e lib e re s e c o m p le te a z ă
c u p u n c te id e n tic e , î n s ă î n s e n s in v e rs .
S e lu c re a z ă c u d o u ă fe ţe , p e n tru c a
lu c ru l s ă ia s ă c u ra t ş i p e d o s .

M Lucru individual____________________________
D e s e n e a z ă u n m o tiv o r n a m e n ta l tra d iţio n a l ş i u tiliz e a z ă p u n c tu l o c o l p e n tru e x e ­
c u ta re a c o n tu r u lu i a c e s tu i m o tiv .

139
 C U S U T U L ŞI B R O D A T U L T R A D IŢ IO N A L

Găurelele duble
tiS ti£ tiS 286 tiS

Fisă te h n o lo g ică Găurelele duble

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii9

• Sugestii

1. D in b u c a ta d e s to fă s e s c o t 5 -8 fire d e
a ţă .

2 . S e e x e c u tă g ă u re le le s im p le .

3 . D u p ă fin is a re a g ă u re le lo r p e o la tu ră ,
p e n tru a c o n tin u a lu c ru l, b a tis ta se G ă u re le le p o t fi e x e c u ta te o d a tă
în to a rc e c u c e a la ltă p a rte s p re s in e . c u p re lu c ra re a m a rg in ii
ş e rv e ţe lu lu i (tiv ire a ).
4 . În c o n tin u a re , s e lu c re a z ă lu â n d c u
a c u l a c e le a ş i fire c a re a u fo s t lu c ra te
în râ n d u l în tâ i.

M Lucru individual_____________
P re lu c re a z ă o la tu ră a ş e rv e ţe lu lu i c u g ă u re le d u b le .

Găurelele în zigzag

Fisă te h n o lo g ică Găurelele în zigzag

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii 9

Sugestii

1. S e p re lu c re a z ă p rim u l râ n d c u g ă u re le
s im p le .

2 . R â n d u l a l d o ile a : s e ia u p e a c ju m ă ta te d in
fire le p rim u lu i p ic io ru ş .

3 . P e n tru g ă u ric a u rm ă to a re , s e ia u p e a c
ju m ă ta te d in fire le p rim u lu i p ic io ru ş , F ie c a re p ic io ru ş s e lu c re a z ă
îm p r e u n ă c u ju m ă ta te d in fire le c u a c u ra t e ţ e .
p ic io ru ş u lu i u rm ă to r.

M Lucru individual________________________
E x e c u tă g ă u re le în z ig z a g p e m a rg in e a u n e i b a tis te s a u a u n u i ş e rv e ţe l.

140
 C LAS A

# Lucru în grup
E x p u n e ţi lu c ră rile e x e c u ta te d e fie c a re m e m b ru a l g r u p u lu i. E v a lu a ţi-le . D e s c rie ţi
c a lită ţile ş i n e a ju n s u rile a c e s to r lu c ră ri.

Punctul neted de fire numărate (punctul „la un fir “)

P unctul „la un f i r “ este f o lo s it î n o r n a m e n ta r e a m â n e ­
c ilo r c ă m ă ş ilo r ş i i i l o r tr a d iţio n a le . Se n u m e ş te a s tfe l, p e n ­
t r u că se lu c re a z ă „ li n ie lâ n g ă l in ie “ ş i în tr e l i n i i se la s ă d is ­
ta n ţa d e u n f i r d e p â n z ă .

Fisă te h n o lo g ică Punctul „la un fir“

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii 9

Sugestii

1. S e fix e a z ă a ţa ş i s e s c o a te a c u l p e fa ţa
lu c ru lu i.

2 . S e n u m ă ră 4 fire v e rtic a l în jo s ş i se
î n fig e a c u l.

3 . S e s c o a te a c u l p e s te 4 fire î n s u s , m a i la
d re a p ta c u u n fir. S e lu c re a z ă c u 2 fe ţe , p e n tru c a
lu c ru l s ă ia s ă c u ra t şi p e d o s .

4. S e c o n tin u ă la fe l p e s te u n fir, p e
lu n g im e a n e c e s a ră .

M Lucru individual____________
B r o d e a z ă m a rg in e a ş e rv e ţe lu lu i c u p u n c t „ la u n f ir “ .

a> 1. N u m iţi p u n c te le d e c u s ă tu ră c a re s e p o triv e s c p e n tru b r o d a r e a m a r g in ilo r

(0 u n e i n ă fră m iţe .
3
2 . C e p u n c t d e c u s ă tu ră s e u tiliz e a z ă p e n tru c o n tu r u l m o tiv e lo r b r o d a te ?
3 . A le g e ţi, p e n tru p o r to fo liu l v o s tru , u n a rtic o l c u b ro d e r ie tr a d iţio n a lă şi
LLI d e s c rie ţi-l c o n fo r m ta b e lu lu i:
Motivele Culorile Tehnicile
ornamentale folosite de cusătură

141
 CUSUTUL ŞI BRODATUL TRADIŢIONAL

Fig. 2.8. Broderii

tradiţionale pentru
şerveţele sau năfrămiţă.

2.4. Brodarea unei năfrămite 9

D e ce le m a i m u lte o r i, p e o n ă fr ă m iţă , o r n a m e n te le
se p la s e a z ă în m o d s im e tr ic . Î n acest s c o p , la în c e p u t,
s ta b ilim c e n t r u l c o m p o z iţ io n a l a l b r o d e r ie i. Î m p ă t u r im
ţe s ă tu ra î n p a t r u , a p o i, c u p u n c t d e în s ă ila re , m a r c ă m
lin ii l e d e m ijlo c a le v iit o a r e i n ă fr ă m iţe .

Fisă te h n o lo g ică Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei

năfrămite de ritual
9

Succesiunea operaţiilor • Materiale si ustensile

’ Sugestii

1. S e re p re z in tă s c h iţa g ra fic ă a • Ţ e s ă tu ră , fo a rfe c ă , a c e p e n tru b ro d a t,

n ă fră m iţe i (d im e n s iu n e a , fo rm a ,
d e c o ru l).
2 . S e s e le c te a z ă te h n ic ile d e c u s u t şi
b ro d a t.
3 . S e a le g m a te ria le le ş i u s te n s ile le
n e c e s a re .
4 . Ţ e s ă tu ra s e m ă s o a ră , s e c ro ie ş te ,
s e tiv e s c m a rg in ile .
5 . S e d e te rm in ă lo c u l a m p la s ă rii
d e c o ru lu i.
6 . S e e x e c u tă c o m p o z iţia d e c o ra tiv ă
p e fu n d a lu l n ă fră m iţe i.
a c e d e s ig u ra n ţă , p a n g lic ă c e n tim e tric ă ,
a ţă d e b ro d a t.
• P â n z a s e s p a lă ş i s e c a lc ă , î n a in te d e a
a p lic a p e e a b ro d e ria .
• F ie ru l d e c ă lc a t s e c o n e c te a z ă şi se
d e c o n e c te a z ă n u m a i c u m â in ile u s c a te ;
s e a ş a z ă n u m a i p e s u p o rt; la s fâ rş itu l
lu c ru lu i, s e d e c o n e c te a z ă d e la re ţe a u a
e le c tric ă .

M Lucru individual______________
E la b o re a z ă u n p ro ie c t d e n ă fră m iţă ş i c o n fe c ţio n e a z -o .

1. E x p u n e ţi p e u n p a n o u lu c ră rile re a liz a te .
2 . E x a m in a ţi lu c ră rile e x p u s e ş i d e s c rie ţi-le d u p ă : a m p la s a re a d e c o r u lu i, o rn a -
m e n tic ă , c u lo r ile ş i p u n c te le u tiliz a te , a s p e c tu l e s te tic .
3 . Id e n tific a ţi c a u z e le u n o r e ro ri o b s e rv a te ş i a ră ta ţi c u m p u te a u fi e v ita te .

142
TEST
C LAS A 6

1. Scrieţi, în spaţiul rezervat, numărul care va indica succesiunea corectă a ope­

raţiilor de realizare a unei lucrări brodate:
□ alegerea motivelor ornamentale si a tehnicilor de cusut si de brodat;
□ brodarea ornamentului;
□ croirea pânzei;
□ alegerea materialelor si a ustensilelor;
□ elaborarea schiţei grafice a articolului.
2. Găsiţi greşelile din coloanele de mai jos şi completaţi aceste coloane cu denu­
miri de articole de port popular pe care le mai cunoaşteţi:
Costumul popular femeiesc Costumul popular bărbătesc
iţari cămaşă (ie) năframă traistă
căciulă opinci catrinţă bundiţă
3. Numiţi punctele de brodat cu care au fost lucrate articolele din imaginile de mai jos.

5. Găsiţi, în versurile de mai jos, denumirea unui obiect care ţine de portul naţional
şi descrieţi cum vă imaginaţi acest obiect.
Asta-s eu şi sunt voinică!
Cine-a zis că eu sunt mică?
Uite, zău, acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa
Şi ce fată frumuşică
Are mama. (George Coşbuc, La oglindă)
4. Observaţi reproducerile (pictori: C. Rosenthal, H. Matisse, N. Grigorescu) de
mai jos şi identificaţi elementele costumului tradiţional femeiesc.
 3. ARTA CULINARĂ SI SĂNĂTATEA 9

După studierea acestui capitol,

veţi1 cunoaşte: 9
• v a lo a re a n u tritiv ă a p r o d u s e lo r a lim e n ta re ;
veţi fi capabili: • s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e p re p a ra re a u n o r m â n c ă ru ri d in
d iv e rs e a lim e n te ;
• s ă fo lo s iţi c o m p e te n ţe le c ă p ă ta te la le c ţiile d e b io lo g ie , e d u ­
c a ţie p la s tic ă , e d u c a ţie te h n o lo g ic ă p e n tru s ta b ilire a u n u i
re g im a lim e n ta r c o re c t;
• s ă re s p e c ta ţi n o rm e le d e ig ie n ă şi p ro te c ţie a m u n c ii î n b u c ă tă rie ;
vă veţi forma • a lim e n ta ţia ra ţio n a lă ;
atitudini faţă de: • c o o p e ra r e a î n g ru p .

3.1. Principiile unei alimentaţii

A m in tiţi-v ă c e a ţi î n v ă ­
ţa t d e s p re a lim e n ta ţia
raţionale 9

şi s ă n ă ta te a o m u lu i la
o re le d e E d u c a ţie te h ­
n o lo g ic ă , î n c la s e le a
4 -a şi a 5 -a .
Noţiuni-cheie
alimentaţie raţională'
regim alimentar
intoxicaţie alimentară
Schema 3.1. Principiile
alimentaţiei raţionale
Alimentaţia 9
raţională
Î n u lt im u l t im p , o a m e n ii m a n ife s tă u n in te re s t o t m a i
m a re fa ţă d e alim entaţia raţională (schema 3.1). U n r e g im
a lim e n ta r c o re c t ( e c h ilib r a t) p re s u p u n e , în tr e a lte le ,
re s p e c ta re a o r e lo r p e n t r u m a s ă - m ic u l d e ju n , d e ju n u l,
p r â n z u l şi c in a tr e b u ie lu a te în fle c a re z i la a c e le a ş i o re .
Î n a lim e n ta ţia e le v ilo r tr e b u ie in c lu s e p ro d u s e le d in
to a te g ru p e le d e a lim e n te : ce re a le ş i p ro d u s e c e re a lie re ;
le g u m e ş i fr u c te , z a rz a v a tu ri; la p te şi p ro d u s e la c ta te ;
c a rn e , o u ă , p e şte ; g r ă s im i, d u lc iu r i. Se re c o m a n d ă ca e le ­
v i i să ia m a s a d e p a t r u o r i p e z i, la in te r v a le d e 4 -5 o re .
P e n t r u r e s ta b ilir e a e n e r g ie i c h e ltu ite , fie c a re o m t r e ­
b u ie să p rim e a s c ă , o d a tă c u a lim e n te le , o a n u m it ă c a n ­
tita te d e c a lo r ii. A s tfe l, fe te le d e 1 3 -1 5 a n i a u n e v o ie d e
2 5 0 0 c a lo r ii p e z i, ia r b ă ie ţ ii - d e 2 5 0 0 -3 1 0 0 c a lo r ii p e z i.
M ic u l d e ju n tr e b u ie să c o n s titu ie 2 5 % d in r a ţia a lim e n ­
ta r ă p e n t r u 2 4 d e o re , d e ju n u l - 1 5 % ; p r â n z u l - 3 5 -
4 0 % , ia r c in a - 2 0 - 2 5 % .

I
9
L a d e ju n ş i la c in ă , d e o b ic e i, se c o n s u m ă 2 -3 f e lu r i
d e m â n c a re , la p r â n z - 3 - 4 f e lu r i. M a s a d e la p r â n z v a
re g im u l a lim e n ta r
avea v a lo a re d e p lin ă d a c ă v a f i a lc ă tu ită d in 4 f e lu r i d e
c o re c t m â n c a re : g u s ta re ( a p e r it iv ) , fe lu l în tâ i, fe lu l d o i ş i d e s e rt.

d iv e rs ita te a fe lu rilo r Lista orientativă de bucate pentru prânz

d e m â n c a re gustări: p e ş te s ă ra t c u g a rn itu ră , s a la te , ta rtin e
c o n s u m u l m o d e ra t felul întâi: s u p ă , c io rb ă , b o rş
d e a lim e n te felul doi: te rc i c u p â rjo a le , c a rto fi c u c a rn e
desert: c o m p o t, je le u .
144
 C LAS A 6
Variantă de meniu pentru prânz Examinaţi meniul
Preparate culinare Cantitatea Valoarea propus. Cum credeţi, este
(lista de bucate) (grame) calorică completă lista de bucate
sau aţi mai propune
1. Salată din legume fierte/ ulei 180/20 114
ceva? Argumentaţi.
2. Supă cu tăieţei 260 200
3. Terci de orez cu unt 200/15 329
4. Peşte prăjit 75 116
5. Sos de maioneză 100 370
6. Compot din fructe proaspete 200 150

# Lucru în grup __________________

1. Elaboraţi un meniu pentru prânz.
2. Prezentaţi meniul. Argumentaţi alegerea bucatelor.
3. Cum se va schimba servirea mesei în funcţie de meniu?

3.2. Prevenirea intoxicaţiilor 9

alimentare Amintiţi-vă ce aţi în­

văţat, la orele de Edu­
O a lim e n ta ţie s ă n ă to a s ă p r e s u p u n e c o n s u m u l d e a li­ caţie tehnologică, în
m e n te p ro a s p e te , d e c a lita te b u n ă . U n e o r i, u n p r o d u s clasa a 5-a, despre
păstrarea produselor
p o a te d e v e n i d ă u n ă to r , d a c ă a fo s t p ă s tra t s a u p r e p a r a t
alimentare.
în m o d n e c o re s p u n z ă to r.
C a lita te a p r o d u s e lo r a lim e n ta r e p o a te f i v e r ific a tă
d u p ă miros, gust ş i culoare.
Laptele, d a c ă n u p o a te f i f i e r t im e d ia t, se v a p ă s tra , la
o te m p e r a tu r ă d e 8 -1 0 OC , c e l m u l t 6 o re . D u p ă ce a fo s t
f ie r t , la p te le se la s ă să se ră ce a scă , a p o i se p u n e în f r i g i ­
d e r, î n t r - u n vas a c o p e r it c u c a p a c . Ia u rtu l, d e a s e m e n e a ,
se p ă s tre a z ă î n fr ig id e r , în b o r c a n e a c o p e rite .
Smântână p r o a s p ă tă este d e c u lo a r e a lb ă -g ă lb u ie ,
a re m ir o s ş i g u s t p lă c u t , c o n s is te n ţă o m o g e n ă , a re
a s p e c t d e c re m ă . E a se p ă s tre a z ă b in e c â te v a z ile , la
te m p e r a tu r a d e 0 -2 OC .
Carnea proaspătă a re u n m ir o s d u lc e a g şi p lă c u t, o Fig. 3.1. Fructele, o sursă de
c u lo a r e r o z - r o ş ia tic ă , c o n s is te n ţă ta re , e la s tic ă . C a rn e a vitamine.
se p ă s tre a z ă î n c o n g e la to r.
M ezelurile se p ă s tre a z ă c e l m u l t d o u ă z ile , la te m p e ­ T * ----------------
r a tu r a d e 10 OC . Cumpăraţi carnea, peştele,
Carnea de peste se a lte re a z ă fo a r te re p e d e . P eştele produsele lactate numai
din magazine.
p r o a s p ă t a re m ir o s p lă c u t, s p e c ific , s o lz ii s u n t b in e f i -
145
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA

x a ţi, c a rn e a se d e s p r in d e g re u d e p e os. P e ştele p o a te f i

Fig. 3.2. Vase cu capac
pentru păstrarea ali­
mentelor.
p ă s tra t î n c o n g e la to r.
D a c ă b u c a te le p r e p a r a te s u n t ţ in u t e la c a ld , în ele se
în m u lţe s c m ic r o o r g a n is m e le d ă u n ă to a re . D e aceea,
p ro d u s e le a lim e n ta r e ş i b u c a te le p re p a ra te tr e b u ie p ă s ­
tr a te în fr ig id e r , în vase c u c a p a c (fig. 3.2).
S a la te le c u c a rn e , s a la te le d e le g u m e fie r te , m a c a r o a ­
n e le c u c a rn e , p r ă jit u r ile c u c re m ă se a lte re a z ă fo a r te
re p e d e şi d e v in s u rs ă d e in t o x ic a ţ ii. D e aceea, aceste a li­
m e n te v o r f i c o n s u m a te în d a tă d u p ă ce a u fo s t p re g ă tite .
U n e le p r o d u s e a lim e n ta r e , î n s p e c ia l ce le d e o r ig in e
a n im a lă , p o t p r o v o c a n u n u m a i i n t o x ic a ţ ii a lim e n ta r e ,
c i şi d iv e rs e b o l i g ra v e . A c e s t lu c r u p o a te avea m a i m u l ­
te c a u z e : a lte ra re a p r o d u s u lu i, b o lile a n im a lu lu i s a c ri­
f ic a t ( g r ip ă a v ia ră , s a lm o n e lo z ă , tu b e r c u lo z ă e tc .).
P e n t r u p r e v e n ir e a i n t o x i c a ţ ii lo r a lim e n ta r e , în t i m ­
p u l p r e p a r ă r ii b u c a te lo r , tr e b u ie re s p e c ta te u n ş ir d e
c e rin ţe .

------------------------ Norme de igienă si protecţie a muncii în timpul

Dacă nu vom respecta
normele de igienă la pre­
pararea bucatelor, există
riscul ca în mâncare să
nimerească substanţe care
pot provoca intoxicaţii ali­
mentare.
preparării bucatelor:
• ş o rţu l d e b u c ă tă rie şi b a s m a u a tre b u ie s ă fie c u ra te ;
• b u c ă tă ria tre b u ie în tre ţin u tă în o rd in e ş i c u ră ţe n ie ;
• a lim e n te le tre b u ie s ă fie p ro a s p e te ;
• tre b u ie fo lo s ite v a s e c u s m a lţu l ş i m a rg in ile n e ş tirb ite ; •
• ta c â m u rile (to c ă to a re , c u ţite , lin g u ri, fu rc u liţe ) tre b u ie
s ă fie c u ra te .

P r im e le s im p to m e a le in t o x ic a ţ iilo r a lim e n ta r e s u n t:
d u re re a d e ca p, s e n z a ţia d e v o m ă , s lă b ic iu n e a , fe b ra , a m e ­
ţe lile . L a a p a r iţ ia lo r , e n e c e s a r să n e a d re s ă m m e d ic u lu i.

a>
In d ic a ţi c u c ifre , în s p a ţiu l re z e rv a t, s u c c e s iu n e a c o r e c tă a lu c r ă r ilo r e x e c u ta te
(0 la s fâ rş itu l p re p a r ă rii b u c a te lo r:
3
(0 □ se strâng vasele si ustensilele pentru a d se şterge praful;
> fi spălate, uscate şi puse la loc; d se mătură podeaua;
LII
d l alimentele alterabile se pun în frigider; d se scot resturile de alimente din bucă­
d alimentele nealterabile se pun în dula­ tărie;
puri; d se închide robinetul reţelei de apă;
d se spală podeaua; d se închide robinetul conductei de gaze.

146
 C LAS A 6
3.3. Bucătăria naţională 9
| Noţiuni-cheie
P \
F ie c a re p o p o r ş i-a c o n s titu it, p e p a r c u r s u l is to r ie i, o ! friptură > ;
; învârtită i
t r a d iţ ie în a r ta c u lin a r ă . O t r a d iţ ie b o g a tă în a cest sens i
i
! mămăligă i
a re ş i p o p o r u l n o s t r u . A s tfe l, ce le m a i a ş te p ta te p e m a s a | plăcintă i
i
n o a s tr ă s u n t b u c a te le g u s to a s e „ c a la m a m a acasă“ . P r in ­ ! sarmale i
i
i
tr e b u c a te le tr a d iţ io n a le a le p o p o r u lu i n o s t r u s u n t: p lă ­ j tocăniţă i
i
cintele ş i învârtitele c u d iv e rs e u m p lu t u r i, mămăliga,
sarmalele, tocăniţa (d e c a rn e , d e le g u m e sa u d e c iu ­
p e r c i) , frip tu ra , răcitura ( p if t ia ) , colţunaşii ş i m u lte a lte le .

Să învăţăm prinjoc
Orientaţi-vă după săgeţi
\ 1 / °i veţi citi denumirile
v
m s
eoa produselor necesare
—
►v a r z ă pentru un fel de salată
e cd extrem de folositoare.
o e Cum credeţi, aceste
v a produse sunt folosite în
ţ bucătăria naţională?
ă Daţi exemple.

Fig. 3.3. Sarmale

în foi de varză.
Fig. 3.4. Plăcinte cu brânză.

# Lucru în grup _______________________________

1. Elaboraţi un proiect de servire a mesei cu bucate naţionale.
2. Arătaţi care sunt elementele prezente în toate proiectele elaborate. Dar care
sunt înregistrate numai o dată? De ce credeţi că este aşa?
Grupul care a elaborat un proiect mai original, cu mai multe elemente constitu­
tive devine câştigător.

a> 1. Numiţi bucatele naţionale pe care le cunoaşteţi.

(0 2. Ce bucate tradiţionale ale altor popoare cunoaşteţi? Din ce produse ali­
3
mentare sunt preparate?
3. Comentaţi afirmaţia: Bucatele tradiţionale ale unui popor reflectă istoria şi cul­
LLI tura acestuia.

147
3 A R T A C U L IN A R Ă ŞI S Ă N Ă T A T E A

3.4. Cerealele si pastele făinoase

C e re a le le ş i p a s te le fă in o a s e s u n t b o g a te î n g lu c id e ,
v it a m in e şi, m a i ales, î n a m id o n . G lu c id e le i n t r ă în c o m ­
p o n e n ţa c e lu le lo r , ţe s u tu r ilo r , fe r m e n ţ ilo r , h o r m o n i lo r
d in o r g a n is m ş i c o n s titu ie o s u rs ă d e e n e rg ie . D i n b o a ­
b e le d e c e re a le d e c o r tic a te se o b ţ in e u n p r o d u s a lim e n ­
F ie c a re g ră u n te a re t a r fo a r te f o lo s it o r n u m i t fu lg i (d e m e i, o re z , o v ă z , o rz ,
făină, d a r a re s i tărâţe. g râ u , p o r u m b , h r iş c ă ) . O h r a n ă s ă n ă to a s ă n e o fe ră şi
M ă m ă lig a -i s tâ lp u l c a ­ c u lt u r ile le g u m in o a s e ( b o b , lin t e , m a z ă re , fa s o le , s o ia ).
s e i, p â in e a -i c in s te a F o a rte f o lo s it o r i s u n t f u l g i i d e o v ă z , o r e z u l ş i h r iş c a . C e ­
m e s e i.
re a le le ş i p a s te le fă in o a s e c a p ă tă o v a lo a re n u t r i t i v ă m a i
(P ro v e rb e )
m a re , d a c ă s u n t p r e g ă tite c u la p te . D u r a t a f ie r b e r ii d e ­
p in d e d e t i p u l d e ce re a le . D i n c e re a le p o t f i p re p a ra te
t e r c iu r i (c a ş ă ), b u d in c i, s u p e ş i a lte m â n c ă r u r i. T e r c iu -
r ile se p ă s tre a z ă c e l m u l t 12 o re .
C e re a le le şi p a s te le fă in o a s e tr e b u ie alese d e i m p u ­
r it ă ţ i, fă in a tr e b u ie c e rn u tă .

Fig. 3.5. Cerealele si pastele făinoase, o sursă de glucide.

Măm ăliga*
Fisa te h n o lo g ica Prepararea mămăligii

Succesiunea operaţiilor • Produse, inventar

• Sugestii

1. S e p u n e la fie rt c e a u n u l (o a la ) c u
apă.
2 . S e a d a u g ă s a re a .
3 . C â n d a p a î n c e p e s ă c lo c o te a s c ă ,
s e a d a u g ă , tre p ta t, fă in a .
4 . S e la s ă s ă fia r b ă 1 0 -1 5 m in . la fo c
p o triv it.
• 3 0 0 -3 5 0 g d e fă in ă d e p o ru m b (m ă ­
la i), 1 0 0 0 m l d e a p ă , o lin g u riţă d e s a re .
• C e a u n (o a lă ), fă c ă le ţ, lin g u ră d e le m n ,
fu n d iş o r d e le m n .
• D a c ă m ă m ă lig a e s te p re a m o a le , s e
m a i a d a u g ă p u ţin ă fă in ă , a m e s te c â n d
î n tru n a .
vezi co n tinu area p e p a g. 149

148
 C LAS A 6
C ontinuare • Produse, inventar
Succesiunea operaţiilor • Sugestii

5. Se amestecă bine, apăsând cu • Mămăliga este fiartă şi are consis­

făcăleţul spre pereţii ceaunului.
6. Lingura se înmoaie în apă şi se pre­
sează uşor mămăliga. După asta,
ceaunul cu mămăligă se mai ţine pe
foc 5-10 min.
7. Se stinge focul, mămăliga se răstoarnă
pe fundişorul de lemn sau pe o tavă de
inox (dar nu din plastic).
8. Mămăliga se taie cu o aţă subţire, albă.
tenţă potrivită dacă făcăleţul se
scoate din ea curat.
• Mămăliga se serveşte, de obicei,
cu brânză de oi, cu unt topit, cu
smântână, cu friptură, cu tocăniţă
etc.

Mâncau oare ostenii lui

Ştefan cel Mare mămăli­
gă? Da. O preparau însă
din boabe de mei, deoa­
Fig. 3.6. Mămăliga rece porumbul a fost
este gata. adus în Europa abia în
secolul al XVII-lea.

Porumbul este considerat „rege al cerealelor“. Este originar din

Mexic. În ţara noastră, a fost adus după anul 1750, devenind cu ------------------------
timpul cea mai preţioasă plantă, datorită faptului că din făina lui se Capacul de pe vasul în care
face mămăliga, care se consumă mai ales în Moldova, dar si în alte fierbe mâncarea se ridică
zone româneşti. dinspre sine, nu spre sine.
Produsele se adaugă în li­
chidul fierbinte încet, cu
# Lucru în grup________________ atenţie.
1. Preparaţi o mămăligă.
2. Serviţi la masă mămăliga cu unt topit şi brânză (de oi
sau de vaci).
T ) ----------------
Încercaţi să preveniţi arsu­
rile cu mămăligă, pentru
1. Apreciaţi mămăliga pe care aţi preparat-o. că sunt foarte dureroase.
Evaluare

2. Daţi exemple de bucate care pot fi consumate cu Apucaţi ceaunul cu mă­

nuşa de bucătărie.
mămăligă.
Nu lăsaţi pe plită chibritu­
3. Mai cunoaşteţi vreun alt popor ce are în bucătăria rile, mănuşa de bucătărie,
sa un fel de mâncare asemănător? şervetul sau alte obiecte
4. Comentaţi expresiile: a fi scump la tarate si ieftin la uşor inflamabile. Nu lăsaţi
focul aprins fără supra­
făină; a se face mort în păpuşoi. veghere.

149
3 ARTA CULINARĂ SI SĂNĂTATEA

5 . A ră ta ţi c a re e s te le g ă tu ra d in tr e re p re z e n tă rile d in a c e s te im a g in i.

3.5. Carnea
Carnea c o n ţ in e p r o t e in e u ş o r a s im ila b ile , e s te b o g a ­
t ă î n v it a m in e , î n e le m e n te m in e r a le c a re s tim u le a z ă
p o f t a d e m â n c a r e . P e n t r u a r e d u c e p ie r d e r e a a c e s to r
A m in tiţi-v ă c e a ţi î n ­
c o m p o n e n t e p r e ţio a s e , î n t i m p u l p r e g ă t ir i i c ă r n ii, t r e ­
v ă ţa t la le c ţiile d e
E d u c a ţie te h n o lo g i­ b u ie să f ie re s p e c ta te a n u m it e r e g u li. D e e x e m p lu , c a r ­
că, în c la s e le p re c e ­ n e a p u s ă î n a p ă c lo c o t in d ă îş i p ă s tre a z ă o m a r e p a r te
d e n te , d e s p re fe lu ­ d i n s u b s ta n ţe , d e v in e m a i s u c u le n tă ş i, p r i n u r m a r e , m a i
rile d e c a rn e u tiliz a te
g u s to a s ă . C â n d c a r n e a se p u n e la f i e r t î n a p ă re c e ş i se
în a lim e n ta ţie . C u m
f ie r b e la u n f o c d o m o l, e a îş i p ie r d e m u l t e d i n t r e a c e s te
p u te ţi re c u n o a ş te
c a rn e a p ro a s p ă tă ? s u b s ta n ţe , î n s c h im b , b u l i o n u l e s te m a i c o n c e n t r a t . C a r ­
n e a a lt e r a t ă a re m ir o s n e p lă c u t , o n u a n ţ ă c e n u ş ie s a u
v e r z u ie î n l o c u l t ă i e t u r i i , se lip e ş te d e m â i n i , la a p ă s a re a
c u d e g e tu l, n u r e v in e la s ta re a i n i ţ ia lă .
P e n t r u a se d e z g h e ţa , c a r n e a c o n g e la tă se la s ă l a t e m ­
G ă in a b ă trâ n ă fa c e p e r a t u r a c a m e r e i 2 - 3 o r e . E a n u t r e b u ie p u s ă n i c i î n a p ă
ze a m a bună.
re c e , n i c i î n a p ă f ie r b in t e , d e o a re c e a s tfe l îş i p ie r d e c a ­
(P ro v e rb )
l i t ă ţ i l e n u t r i t i v e ş i g u s ta tiv e .

Friptura din carne de pui

Fisă te h n o lo g ică Friptura din carne de pui

Succesiunea operaţiilor • Produse necesare
Sugestii

1. P u iu l s e s p a lă , s e ta ie în b u c ă ţi. • U n p u i s a u 3 -4 p u lp e d e p u i, 2 -3 lin g u ri d e
2 . B u c ă ţile d e c a rn e s e a m e s te c ă u le i, p ip e r n e g r u , 3 -4 c ă ţe i d e u s tu ro i, s a re .
c u p ip e r, s a re s i u s tu ro i p is a t.
vezi con tinu area p e pa g. 151

150
 C LAS A 6
Continuare • Produse necesare
Succesiunea operaţiilor Sugestii

3. Carnea se lasă 10-15 min. să se Carnea trebuie

îmbibe cu aceste ingrediente. tăiată pe un
4. Carnea se frige 25 min. în fundişor umed,
ceaunul în care s-a turnat ulei. deoarece lemnul
Ea poate fi pusă şi la cuptor, uscat absoarbe o
stropind-o din când în când cu parte din sucul ei.
grăsimea din tavă.

# Lucru în grup _______________

1. Preparaţi o friptură din carne de pui.
2. Din ce fel de carne se mai poate pregăti o friptură?

a> 1. Apreciaţi mâncarea preparată.

Nu e meşter cel care
(0 2. De ce carnea congelată se lasă să se dezgheţe la găteşte, ci acel care
3
temperatura camerei? pune sarea.
3. Numiţi substanţele pe care le conţine carnea. (Proverb)
LII 4. Omul poate exclude carnea din alimentaţie. Încer­
caţi să comentaţi această afirmaţie.

3.6. Pestele 9

Pestele este un produs alim entar foarte preţios. El

conţine proteine, substanţe minerale (iod, cupru, mag­
neziu), vitam ine. Pe°tele este folositor pentru cre°terea
°i dezvoltarea oaselor, a m u°chilor °i a celulelor nervoase.
Carnea de pe°te este asimilată de organism m ai u°or
decât carnea de vită sau cea de porc.
Fig. 3.7. Pestele, o sursă de
Peşte prăjit* substanţe minerale.

Fisă te h n o lo g ică Prepararea peştelui prăjit

Succesiunea operaţiilor • Produse necesare
Sugestii

1. Peştele se curăţă de solzi,
se scot intestinele, se taie
capul, aripioarele şi coada.
2. Peştele se spală în apă
rece, se taie în porţii, se
mai spală o dată.
3. Bucăţile de peşte se
sărează.
• Peşte (cod, şalău, crap ş.a.), făină de grâu -
1 lingură, ulei vegetal - 2 linguri, sare.
Peştele se curăţă mai uşor de solzi dacă este
pus într-un vas cu apă.
vezi continuarea pe pag. 152

151
3 ARTA CULINARĂ ŞI SĂNĂTATEA

con tin u a re • Produse necesare

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • Sugestii

4 . P e ş te le s e tre c e p rin fă in ă . P e ş te le p ră jit tre b u ie :

- s ă fie m o a le , s ă n u
5 . S e p u n e la fo c tig a ia c u u le i.
se fă râ m e , s ă s e d e s ­
6 . P e ş te le s e p u n e la p ră jit în p rin d ă în s tra tu ri;
u le iu l în c in s . - s ă a ib ă o s u p ra fa ţă
ru m e n ită u n ifo rm ;
7 . S e p ră je ş te p e a m b e le p ă rţi.
- s ă a ib ă g u s tu l şi
8. P e ş te le p o a te fi c o p t în c u p to r m iro s u l s p e c ific e d e
8 -1 0 m in . p e ş te .

# Lucru în grup ________________________

1. E la b o ra ţi u n p r o ie c t d e s e rv ire a u n e i m e s e c u m â n c ă ru ri d in p e ş te .
2 . P re p a ra ţi p e ş te p ră jit ş i s e rv iţi-l la m a s ă .
3 . A p r e c ia ţi c a lita te a p e ş te lu i p ră jit.

Si învăţăm prinjoc
Completaţi grilele si veţi citi pe grila
1 I
verticală evidenţiată denumirea
2 L
camerei unde se prepară hrana:
3 A
4 P 1. Cafeaua se fierbe în... 2. Supa se
5 T mănâncă c u . 3. Compotul se fierbe î n .
4. Maşină de gătit sa u . 5. Produsele se
C taie cu u n . 6. Ceaiul se bea d in .
7 R 7. În partea stângă a farfuriei se pune.
8 E 8. Produsele se prăjesc p e . 9. Vesela se
V spală î n .

Evaluare f i nal ă
1. C e tip u r i d e p re lu c ra re te r m ic ă a ţi u tiliz a t c â n d a ţi p r e p a r a t frip tu ra ?
2 . C a re s u n t c e rin ţe le fa ţă d e p ă s tra re a c e re a le lo r, fă in ii, c ă rn ii, p e ş te lu i?
3 . N u m iţi c rite riile d e î n to c m ir e a u n u i m e n iu .
4 . în to c m iţi m e n iu l p e n tru s e rb a re a z ile i d e n a ş te re a u n e i p rie te n e .
5 . C u m s e d e te r m in ă p r o s p e ţim e a p e ş ­
te lu i?
6 . Id e n tific a ţi în im a g in e a a lă tu ra tă b u c a ­
te le tra d iţio n a le a le p o p o ru lu i n o s tru .
 4. SĂRBĂTORI CALENDARISTICE
DE IARNĂ
După studierea acestui capitol,
veţi cunoaşte:
j j
• simbolica obiceiurilor legate de sărbătorile de iarnă;
• datinile şi obiceiurile de Crăciun şi de Anul Nou (Capra,
Cocosul, Vulpea, Calul etc.);

veţi fi capabili: • să elaboraţi proiecte de confecţionare a unor costume/

măşti pentru sărbătorile de iarnă;
• să confecţionaţi obiectele proiectate, ţinând cont de aspec­
tul tradiţional, prin aplicarea diverselor materiale şi tehnici
de lucru;

vă veţi forma • obiceiurile de Crăciun şi de Anul Nou.

atitudini faţă de:

4.1. Tradiţii specifice sărbătorilor

de iarnă
C e le m a i n u m e ro a s e şi m a i fr u m o a s e t r a d i ţ i i ş i o b i­
c e iu r i p o p u la r e s u n t le g a te d e s ă r b ă to r ile d e ia r n ă , ca re Amintiţi-vă ce obi­
în c e p la C r ă c iu n , o d a tă c u N a ş te re a l u i Iis u s . P r in c ip a le le ceiuri cunoaşteţi de
Sf. Nicolae, Cră­
s ă r b ă to r i a le c ic lu lu i d e ia r n ă , c a re s im b o liz e a z ă î n n o i ­
ciun, Anul Nou, Sf.
re a t i m p u l u i ş i în c e p u tu l u n u i a n n o u , s u n t: Sfântul N i- Vasile, Bobotează.
colae, Crăciunul, A n u l Nou, S fântul Vasile ş i Bobotează.
S ă rb ă to r ile d e ia r n ă , m o ş te n ite d in ce le m a i v e c h i
t i m p u r i, a u ş i în p r e z e n t fo r m e d e o s e b it d e d iv e rs e . Co­
lindele, Plugusorul, Semănatul, jo c u r ile c u m ă ş ti, c â n te ­
ce le d e Stea, Capra, Ursul, M alanca s u n t p r in t r e ce le m a i
s p e c ta c u lo a s e m a n ife s tă r i fo lc lo r ic e d e s fă ş u ra te în M o l ­
d o v a în p e r io a d a s ă r b ă to r ilo r d e ia r n ă .

Notiuni-cheie
joc cu măşti
colind
urătură
personaj mitic

Fig. 4.1. Jocul Caprei.

153
 SĂRBĂTORI CALENDARISTICE DE IARNĂ
Fig. 4.2. Dansul Ursului.
^ ------------------------
Steaua este un colind care
se cântă în ajunul Crăciu­
nului şi în zilele de până la
Bobotează.
MJU.IiimLIIJlll
Mos Crăciun simboli­
zează iama si bătrâneţea
anului care trece. Con­
form unor legende ro­
mâneşti, Mos Crăciun a
fost mai marele peste
ciobanii de la staulul în
care s-a născut Hristos.
În era creştină, Mos
Crăciun preia anumite
„obligaţii“ de la Sfântul
Nicolae, printre care cea
de a aduce daruri. În
unele state, acest per­
sonaj este numit Santa
Claus.
Fig. 4.3. Cu Steaua de
Crăciun.
154
În a ju n u l C r ă c iu n u lu i, c o p iii şi flă c ă ii fo r m e a z ă
g r u p u r i ş i p o r n e s c p e la casele g o s p o d a r ilo r cu colinda,
p e n t r u a u r a s ă n ă ta te ş i b e lş u g g a z d e lo r, c a re , la r â n d u l
lo r , d r e p t m u lţ u m ir e , le o fe ră c o lin d ă t o r ilo r d a r u r i
( c o la c i, n u c i, m e re , d u l c iu r i e tc .). C e le m a i m u lte o b i­
c e iu r i d e ia r n ă , în M o ld o v a , se re fe ră la Plugusor. Î n
a ju n u l A n u l u i N o u , c e te le d e u r ă t o r i m e r g p e la casele
o a m e n ilo r , p e n t r u a - i u r a , m e s a je le l o r f i i n d s u s ţin u te
d e c lo p o ţe i, b ic e , „ b u h a i“ . R e fr e n u l „ H ă i! h ă i! “ a l u r ă t o ­
r i l o r re d ă s im b o lic în d e m n u l b o i l o r la a ra t, la tra g e re a
b r a z d e i, p r e c u m ş i în c e p u tu l m u n c ilo r a g ric o le . Î n
d im in e a ţa z ile i d e A n u l N o u , se u m b lă c u Semănatul:
„ s e m ă n ă t o r ii“ in t r ă în casele g o s p o d a r ilo r , a r u n c ă
b o a b e d e g râ u , o r z , o v ă z , im it â n d s e m ă n a tu l şi u r â n d
g a z d e lo r s ă n ă ta te , ro a d e b o g a te , p r o s p e r ita te .
M alanca este u n o b ic e i s tră v e c h i, p r a c tic a t î n n o r d u l
M o ld o v e i în a ju n u l A n u l u i N o u . C e a ta d e u r ă t o r i
îm b r a c ă u n flă c ă u în h a in e fe m e ie ş ti, c re â n d u n p e r s o ­
n a j n u m i t M alanca, şi p o r n e s c p e la casele g o s p o d a r ilo r .
S c e n a r iu l M a lă n cii in c lu d e u r ă t u r i tr a d iţio n a le , d a n s u r i
r it m ic e , g lu m e .
O a ltă t r a d iţ ie d in M o ld o v a este le g a tă d e M o ş C r ă ­
c iu n , c a re a d u c e d a r u r i p e n t r u c o p ii ş i le la s ă ( c u m o fa ­
ce în a lte z o n e S fâ n tu l/ M o ş N ic o la e ) s u b p o m u l de
Crăciun. Î m p o d o b ir e a p o m u lu i d e C r ă c iu n este u n o b i­
c e i v e n it d in O c c id e n t, c e l m a i p r o b a b il, d e la p o p o a re le
g e rm a n ic e . P r in s e c o lu l a l X V I- le a , a cesta a i n t r a t în
t r a d iţ ia c re ş tin ă , s im b o liz â n d v ia ţa , b u c u r ia ş i s p e ra n ţa
î n t o t ceea ce este c u r a t ş i fr u m o s .
P o m u l d e C r a c iu n î m p o d o b it a s e m e n i c e lu i g e r­
m a n ic ( c u fr u c te , f l o r i ) a re ta n g e n ţe c u p o m u l v ie ţii d in
 C LAS A 6
Fig. 4.4. Joc cu măşti.

Mersul cu Steaua de Cră­

ciun este un obicei care
evocă momentul în care,
la naşterea lui Iisus, pe
cer s-a ivit steaua călăuzi­
toare amagilor. Cu Steaua
c r e d in ţe le p o p o r u lu i n o s t r u . A c e s ta este u n m o t iv ca re merg, de regulă, patru
copii.
se re gă seşte î n m u lte o b ie c te d e a r tă p o p u la r ă , în s p e c ia l
în c o v o a re , b r o d e r ii, d a n te le e tc.
Î n M o ld o v a , la s ă r b ă to r ile d e A n u l N o u , se p r a c tic a u
jo cu rile cu măşti, p ă s tra te î n u n e le sate p â n ă în z ile le
n o a s tre . M ă ş tile s u n t d e d if e r ite fo r m e ş i t i p u r i ( sche­
mele 4.1 ş i 4.2). Î n lip s a u n u i a n im a l a d e v ă ra t, c o lin d ă ­
t o r i i sa u u r ă t o r i i (plugăraşii) se d e g h iz e a z ă în u rs , v u lp e ,
lu p , c a p ră e tc ., u m b lâ n d î n ce te p e la casele o a m e n ilo r ş i
ju c â n d , a c o m p a n ia ţi d e c lo p o ţe i, „ b u h a i“ , flu ie r , to b ă ş i
a lte in s t r u m e n te tr a d iţio n a le .
J o c u l Caprei ţin e d e d a t in ile ş i d e s p e c ta c o le le p o p u ­
la re c o m u n e p e n t r u în tr e g s u d - e s tu l e u ro p e a n .

Schema 4.1. Categorii ale formelor de măşti populare

FORME DE MĂŞTI/ COSTUME

fitom orfe zo o m o rfe a n tro p o m o rfe d e m o n ice

(cu form e (cu form e (cu form e (cu form e de
vegetale) anim ale) um ane) m o n ştri fa b u lo şi

Fig. 4.5. Mască de Moş.

Schema 4.2. Tipuri de măşti populare

TIPURI DE MĂŞTI

Măşti-9
Măşti-9
Măşti- 9
Măşti- 9

costume glugă obrăzare maschete

a c o p e ră a c o p e ră c a p u l a c o p e ră u n
a c o p e ră fa ţa
în tre g u l c o rp ş i u m e rii e le m e n t al fe ţe i

Măsti-mascoide
9

m a n e c h in i şi s c u lp tu ri d in le m n , p u rta te în m â in i,
s u b s titu in d im a g in e a u n e i p e rs o a n e a b s e n te

155
 SĂRBĂTORI CALENDARISTICE DE IARNĂ
Fig. 4.6. Capra pregătită
pentru joc.
C a p ra a ib ă , p ia tra a l­
b ă ; c a lc ă c a p ra , c ra p ă
p ia tra .
(F ră m â n ta re d e lim b ă )
Fig. 4.7. Calul.
156
Î n t i m p u r i s tră v e c h i c a p ra a fo s t a n im a l d e c u lt ce
s im b o liz a fe r tilita te a . Î n t i m p u l s ă r b ă to r ilo r a g ra re , j o ­
c u l a d e v e n it u n r it u a l m e n it să a d u c ă r o d n ic ie a n u lu i
c a re v in e . Î n z ile le n o a s tre , jo c u l Caprei a ră m a s ca o
m a n ife s ta re p e n t r u u r ă r i d e b in e , d e b u n ă s ta re c u p r il e ­
ju l A n u lu i N o u .
Capra este p u r t a t ă p e la casele o a m e n ilo r , u n e o r i, în
a ju n u l C r ă c iu n u lu i şi, d e o b ic e i, d e A n u l N o u . E ste ju c a ­
tă d e u n tâ n ă r d e g h iz a t în c a p ră , c a re im i t ă s a ltu l a c e s tu i
a n im a l în r i t m u l to b e lo r ş i a l f lu ie r u lu i. P e rs o n a ju l ca re
în s o ţe ş te c a p ra este Ciobanul. Moşnegii c a re în s o ţe s c
Capra î i s im b o liz e a z ă p e s tr ă m o ş ii c a re s -a u în to r s să
p e tre a c ă în sat. Î n a fa ră d e m a s c a ţi, d in a la iu l Caprei m a i
fa c p a r te t i n e r i î n c o s tu m e n a ţio n a le . J o c u l Caprei p o a te
f i d if e r it , în fu n c ţie d e lo c a lita te . C e i v e n iţ i c u Capra
s u n t r ă s p lă t iţ i d e g a z d ă c u c o la c i, d u l c iu r i ş i b a n i.
V a r ia n te a le Caprei, c u a cee a şi s e m n ific a ţie , s u n t
jo c u r ile c u m ă ş ti d e c a l, c e rb , b o u , v u lp e , c o c o ş şi u rs .
D i n c a r n a v a lu l d e A n u l N o u n u lip s e ş te Calul, u n a lt
jo c r it u a lic c u m ă ş ti. Se c re d e a că a cesta a p ă ră o m u l şi
lo c u in ţ a l u i d e s p ir ite le re le . C o s tu m u l r e p r e z in tă u n
c a p d e c a l d in le m n , î m p o d o b it c u p a n g lic i, o g lin z i sa u
f l o r i a r tif ic ia le (fig. 4.7). O a n e x ă d e le m n im i t ă c o r p u l
a n im a lu lu i. C alul jo a c ă d u p ă f lu ie r şi to b ă . In te r p r e tâ n d
d a n s u l, u r ă t o r u l d e c la m ă v e r s u r i c u u r ă r i d e s ă n ă ta te şi
b e lş u g . P e rs o n a je le c a re în s o ţe s c C alul s u n t Căluţul,
Colonelul, Fluierarul, Negustorul ş.a.
J o c u l V u lp ii p r e s u p u n e p a r tic ip a r e a m a i m u l t o r p e r ­
s o n a je : Vânătorul, îm b r ă c a t î n t r - u n s u m a n lu n g , c u c ă c iu ­
lă p e c a p , în c ă lţa t în o p in c i ş i c u o p u ş c ă d e le m n p e sp ate;
m u z ic a n ţ ii în c o s tu m e n a ţio n a le c â n tă d in flu ie r , a r m o ­
n ic ă , s u n ă d in ta lg e re d e m e ta l; Vulpea este îm b r ă c a tă
î n t r - u n c o jo c în to r s , p e ca re s u n t c u s u te sp ic e d e tre s tie , p e
c a p u l d e le m n ea a re m a s c ă d e v u lp e ş i a re c o a d ă d in s tu f.
Istoria măştilor populare româneşti începe odată cu crearea măş­
tilor primitive ca simple instrumente rituale de protecţie magică
(pentru pescuit, vânătoare, cultivarea pământului etc.), devenind
treptat instrumente de reprezentări mitice în procesul ceremoni­
ilor si sărbătorilor legate de roadele muncii.
 C LAS A 6

Fig. 4.8. Reprezentări ale unor jocuri cu măşti: a —Căluţul; b —Vulpea; c —Berbecul; d —Capra.

Fisă te h n o lo g ic ă Confecţionarea S te le i de Crăciun (variantă)

Succesiunea operaţiilor • Materiale si
j ustensile
Ilustraţii

1. Se fac găuri în cadrul circular al unei site (4, 6, 8, • Un cadru de lemn de la

12, în funcţie de numărul de colţuri ale stelei) şi se un ciur (sită), o coală
introduce în fiecare dintre ele câte o vergea; o nuia mare albă de hârtie, be­
lungă va servi în calitate de suport pentru steaua teală (de preferat ar­
confecţionată. gintie), clopoţei, carton,
2. Cele două feţe ale cadrului de lemn, apoi marginea, două icoane decupate
se îmbracă cu hârtie albă sau cu carton. dintr-o revistă sau
3. Se lipesc iconiţele pe cele două feţe (imagini dintr-un calendar, lipici
reprezentând Naşterea lui lisus Hristos). şi staniol. Steaua poate
4. Se pot face steluţe din staniol, care se lipesc pe avea 6, 8, 12 colţuri.
margine. Toată steaua se îmbracă în hârtie de
diferite culori, în colţurile stelei se prind ciucuri
coloraţi şi clopoţei.
5. Nuielele se îmbracă în staniol.
6. Se leagă colţurile stelei cu o sfoară, care se deco­
rează cu beteală sau cu hârtie colorată tăiată
mărunt.

A m p r e z e n ta t o v a r ia n t ă d e c o n fe c ţio n a r e a s te le i,
d a r fie c a re g r u p p o a te re a liz a v a r ia n t a sa d e stea, c o n ­
f o r m im a g in a ţie i ş i c r e a t iv it ă ţ ii p r o p r ii , ţ in â n d c o n t d e
t r a d i ţ i i le d e s p re c a re a ţi a fla t d e la r u d e ş i b u n ic i.

# Lucru în grup _________________

Elaboraţi un proiect de confecţionare a unei stele. Confecţionaţi steaua.

M Lucru individual____________________________
Completează-ţi portofoliul cu cântece-colinde de Stea, cu informaţii şi ilustraţii
privind tradiţiile în organizarea şi desfăşurarea sărbătorilor de iarnă în localitatea
natală, cu imagini de măşti şi costume folosite. Culege texte populare şi scenarii
pentru desfăşurarea unui joc cu măşti (Capra, Calul, Vulpea, Cocoşul etc.).

157
 SĂRBĂTORI CALENDARISTICE DE IARNĂ

1. Explicaţi simbolica obiceiurilor legate de sărbătorile de iarnă.

2. Descrieţi mesajele unor jocuri cu măşti.
3. Analizaţi informaţia şi materialul ilustrativ cules din localitatea (zona) natală
privind tradiţiile sărbătorilor de iarnă.

4.2. Valorificarea tradiţiilor

i
măştilor populare în creaţia
artistică contemporană
G le b u s S a in c iu c (1 9 1 9 - 2 0 1 2 ) este u n a r tis t p la s tic
d in R e p u b lic a M o ld o v a , ca re , p r in lu c r ă r ile sale, a v a lo ­
r if ic a t î n a r ta c o n te m p o r a n ă t r a d iţ ia t e a t r u lu i p o p u la r
c u m ă ş ti.
M ă ş tile şi ş a rje le în c re a ţia l u i G le b u s S a in c iu c o c u ­
Fig. 4.9. Masca lui p ă u n lo c a p a rte . A r t i s t u l a fo s t u n p o r t r e t is t r e m a r c a b il,
Glebus Sainciuc. c u n o s c u t, î n s p e c ia l, p e n t r u c o le c ţia sa d e m ă ş ti re a liz a te
î n te h n ic a papier mâche. M ă ş tile r e p r e z in tă u n c e rc la r g
d e p e r s o n a lită ţi, c o n t e m p o r a n i a i a r t is t u lu i.
C r e a ţia p la s tic ia n u lu i c u p r in d e , d e a s e m e n e a , l u ­
c r ă r i d e p ic t u r ă ş i g ra fic ă , d a r c a rte a l u i d e v iz it ă o c o n ­
s titu ie , în p r im u l r â n d , d e s e n e le e x c e p ţio n a le , ş a rje le ,
c a r ic a tu r ile şi m ă ş tile .

# Lucru în grup _________________

Fig. 4.10. Masca lui
Grigore Vieru.
1. Reprezentaţi şarje ale prietenilor şi rudelor, scoţând
în evidenţă trăsăturile lor caracteristice.
2. Analizaţi creaţia maestrului Glebus Sainciuc.
3. Ce meşteri populari care confecţionează măşti pen­
tru sărbătorile calendaristice cunoaşteţi?

4.3. Materiale si ustensile pentru

confecţionarea măştilor 9 9

C e le m a i s im p le m ă ş t i/ c o s tu m e z o o m o r fe e ra u r e a li­
z a te , t r a d iţ io n a l, d in p ie le a a n im a lu lu i re s p e c tiv : c a p ră ,
u rs , ţa p e tc . A s tă z i, aceste m ă ş ti se fa c d o a r p a r ţ ia l d in
p ie le d e a n im a l, f i i n d a p lic a te d if e r it e m a te r ia le : b u c ă ţi de
b la n ă , le m n , s tic lă , p a n g lic i c o lo r a te , b o a b e d e fa s o le , n a s ­
t u r i d in m e ta l, b u c ă ţi d e te x tile etc.
Fig. 4.11. Masca lui A s p e c tu l m ă ş t ii d e c a p ră a fo s t s tiliz a t, d e -a lu n g u l a n i­
Ion Druţă. lo r . C a p u l m ă ş t ii se c o n fe c ţio n e a z ă d in le m n a c o p e r it c u
158
 C LAS A 6
b la n ă d e ie p u r e sa u d e c a p ră , ia r m a x ila r u l i n f e r i o r este
m o b il, p r o d u c â n d u n , , c lă n ţ ă n it“ s p e c ific c â n d este tra s
c u o s fo a ră (fig. 4.12). L a c o n fe c ţio n a r e a m ă ° t ii se u t i l i ­ Masca este un element al
z e a ză c o a rn e d e c a p ră s a u se c io p le s c c o a r n e d in c r e n g i, ritualurilor magice, fo­
u r e c h ile se fa c d in c a r to n , o c h ii - d in n a s t u r i m e t a lic i losit din cele mai vechi
timpuri în cadrul cere­
s a u m ă r g e le d e s tic lă ° i b ă r b ia - d in b la n ă . M a s c a este monialelor de celebrare
c o m p le ta tă d e c o s tu m u l a lc ă tu it d in t r - u n ţ o l, p e c a re a puterii de rodire a tur­
s u n t c u s u te fâ ş ii d e h â r tie c o lo r a tă , te x tile c o lo r a te sa u melor şi de fertilitate a
s tu f. A la iu l Caprei este î n s o ţ it d e m ă ° ti d e m o ° n e g i,
pământului. Cu timpul,
masca a intrat în specta­
c o n fe c ţio n a te d in s tu f, p e n e , te x tile c o lo r a te , b o a b e de colul popular.
fa s o le în lo c u l d in ţ ilo r . C a p r a p o a te f i re a liz a tă în fo r m ă
d e m a s c o id ă c a re se p o a r tă în m â in i. Î n a cest caz, c a p u l
c o n fe c ţio n a t d in le m n s a u d in m a te r ia le u tiliz a t e în te h ­
n ic a p apier mâche se îm p o d o b e ° te c u f r a n j u r i m u lt ic o ­
lo r e ° i c u a lte e le m e n te d e d e c o r (fig. 4.1, fig. 4.6).
------------------------
D e m e n ţio n a t că n u e x is tă u n m o d e l s tr ic t d e e x e c u ­ • Înainte de a începe lucrul
ta re a m ă ° t ii d e c a p ră sa u d e a lt a n im a l. C e l m a i i m ­ îmbrăcaţi un şorţ.
p o r t a n t este to c m a i s p ir it u l in v e n t iv a l fie c ă r u i c re a to r. • Amestecul de adeziv tre­
buie să fiarbă la un foc do­
mol ca să nu sară stropi.
# Lucru în grup _________________ • Foarfeca se păstrează cu
Elaboraţi un proiect de confecţionare a unui costum, a lamele închise şi se trans­
unei măşti, care va putea fi utilizat la desfăşurarea săr­ mite cu inelele înainte.
• La sfârşitul lucrului se
bătorilor de iarnă. Completaţi portofoliul cu diverse pro­
spală pensulele şi vasele;
cedee de confecţionare a măştilor şi costumelor purtate se face ordine şi se aeri­
în localitatea natală sau în cea a bunicilor, rudelor. seşte încăperea.

4.4. Tehnologia confecţionării

măştii/ costumului
L a c o n fe c ţio n a r e a m ă ° t ii/ c o s tu m u lu i p o t f i u tiliz a t e
d iv e rs e t e h n ic i d e lu c r u : papier mâche, a p lic a ţie , m o d e ­
la j, c o la j e tc . P e n tr u re a liz a re a p r o ie c t u lu i m ă ° t ii/ c o s tu ­
m u lu i, se v a ţ in e c o n t d e a s p e c tu l t r a d iţ io n a l, d e fo r m a
a u te n tic ă a m ă ° tii.
D in t r e t e h n o lo g iile u tiliz a t e la c o n fe c ţio n a r e a m ă ° -
t i i , p u t e m a p lic a te h n ic a papier mâche, p e c a re o p r e z e n ­
tă m m a i d e ta lia t, în s ă fie c a re e le v p o a te fo lo s i te h n ic a p e
c a re o p re fe ră . P e n tr u e x e c u ta re a m ă ° t ii, se p r e p a r ă u n
a d e z iv u m e d , u r m â n d e ta p e le d e s c ris e în c o n tin u a r e .
P re p a ra re a a d e z iv u lu i: Fig. 4.12. Schema măştii de
1. Se a m e s te c ă o c a n ă d e a p ă re ce c u V c a n ă d e fă in ă capră.
159
SĂRBĂTORI CALENDARISTICE DE IARNĂ

d e g râ u , p â n ă se o b ţ in e o c o m p o z iţie o m o g e n ă , d e c o n ­
s is te n ţa s m â n tâ n ii.
2. Se to a r n ă a m e s te c u l o b ţ in u t î n t r - o c r a tiţă , se
a d a u g ă 5 c ă n i d e a p ă f ia r t ă şi se p u n e la fo c p e n t r u 2 -3
m in u t e , să c lo c o te a s c ă , a m e s te c â n d c o n t in u u .
3. Se la s ă să se ră ce a scă ş i a p o i p o a te f i fo lo s it.

Fisă te h n o lo g ic ă Confecţionarea măştii de capră în tehnica p a p ie r m âch e

Succesiunea operaţiilor Materiale si

j ustensile
Sugestii
1. Se realizează forma (masca personajului) din • Plastilină, forma-
plastilină, ghips sau lut. şablon, scândură de
2. Se rup fâşii de ziare, hârtie creponată, hârtie co­ modelaj, cuţit de
lorată, fâşii de material textil, prosoape de hârtie. modelaj, apă, clei,
3. Forma măştii se pune pe o bucată mare de hârtie bucăţi de textile, piele
cerată şi se unge cu ulei. de vită, bucăţi de
4. Primul strat de hârtie se udă cu apă şi se lipeşte blană, hârtie colorată,
fără adeziv sau clei. hârtie creponată,
5. Fâşiile pregătite se scufundă, pe rând, în adeziv şi ziare, pensule, adeziv
se lipesc imediat. (lipici) vopsea, fire
6. Pentru a forma masca, se aplică straturi de hârtie. textile, nasturi,
Când se lucrează la detalii mai mici, se utilizează mărgele etc.
benzi mici de hârtie.
7. Se presează cu degetele, pentru a elimina excesul • Pentru a adăuga
de adeziv. forme interesante, se
8. Ultimul strat poate fi format din hârtie de culoare utilizează carton,
albă, pentru a aplica pe el, după uscare, vopseaua. bucăţi de pânză etc.
9. Se lasă să se usuce peste noapte, ca să se
desprindă masca de pe matriţă; se şlefuieşte
suprafaţa.
10. Masca se vopseşte şi, pe suprafaţa ei, se aplică
decorul, se redă expresia feţei (pot fi folosiţi nasturi
în loc de ochi, bucăţi de blană - pentru barbă etc.).

1. Comentaţi simbolica tradiţională a costumului confecţionat.

2. Evaluaţi obiectul confecţionat după calitate, aspectul estetic şi utilitate.
3. Descrieţi personajele mitice caracteristice pentru obiceiurile de Crăciun şi de
Anul Nou.
4. Descrieţi jocurile: Capra, Calul, Vulpea etc.
5. Ce obiceiuri sunt practicate în localitatea natală sau în cea a bunicilor, a rude­
lor în perioada sărbătorilor de iarnă?
 5. TRICOTAREA
După studierea acestui capitol,
• p ro p r ie tă ţile fire lo r te x tile fo lo s ite p e n tru tric o ta re ;
• d iv e rs e te h n ic i d e tric o ta re ;

• s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e a rtic o le tric o ta te ;
• s ă tric o ta ţi a rtic o le p ro ie c ta te , u tiliz â n d c o m p e te n ţe le c ă p ă ­
ta te la le c ţiile d e b io lo g ie , m a te m a tic ă , e d u c a ţie p la s tic ă ;

vă veţi forma • c a lita te a lu c ră rilo r p ro p rii ş i a lu c ră rilo r e x e c u ta te d e c o le g i.

atitudini faţă de:

5.1. Varietatea articolelor tricotate

F ie c a re g e n e ra ţie d e s c o p e ră în t r ic o t a r e n o i m o d a ­
l i t ă ţ i d e c re a ţie . A s tă z i e x is tă m a i m u lte p o s ib ilit ă ţ i d e a A m in tiţi-v ă c e a ţi în v ă ­
ţa t, în c la s a a 5 -a , d e s ­
a le g e f ir e şi m o d e le p e n t r u tr ic o t a r e , d e a c o m b in a n u
p re fire le te x tile p o tri­
n u m a i c u lo r ile ş i o r n a m e n te le , c i ş i e le m e n te le tr ic o t a t e
v ite p e n tru tric o ta re şi
c u ţe s ă tu r i, p ie le , e le m e n te d e c o ra tiv e d in ce le m a i d e s p re te h n ic ile p rin ­
d iv e rs e m a te r ia le (m ă rg e le , n a s t u r i, s tr a s u r i e tc .). c ip a le d e tric o ta re .
C u n o a ş te m o la r g ă v a rie ta te d e a r tic o le tr ic o ta te :
• articole vestimentare ( fu la r e , c ă c iu liţe , m ă n u ş i,
c io r a p i, v e ste , p u lo v e r e , r o c h ii, p a n ta lo n i, ş a lu r i) ;
• articole u tilita re ( c u v e r t u r i, h u s e p e n t r u s c a u n e ,
fe ţe d e m a s ă , m ă n u ş i d e b u c ă tă r ie ) ;
• obiecte decorative ( p e r n iţe , s u p o r t u r i p e n t r u ş e r­
v e ţe le , m il i e u r i, j u c ă r ii) e tc. Noţiuni-cheie
jeteu
scheme tehnologice
semne convenţionale

Fig. 5.1. Diverse articole

tricotate.
161
 T R IC O T A R E A

5.2. Materiale si ustensile pentru

Viscoza se obţine din
lemn. Mai întâi lemnul se
mărunţeste, apoi se fier­
be în anumite soluţii, pâ­
nă se obţine o pastă den­
să, care se trece printr-o
sită cu găuri minuscule.
„Firele“ subţiri de pastă
„se scurg“ într-o cadă cu
o soluţie specială, în care
se transformă în fibre
elastice. Astfel se obţin fi­
brele (firele) textile artifi­
ciale - mătasea de vis-
coză, numită si mătase
vegetală. Ulterior, aceste
fire se deapănă pe bobi­
ne. Fibrele textile artifi-
ciale se obţin relativ uşor
si fără mari cheltuieli.
% ------------------------
Firele pentru tricotare nu
trebuie să fie răsucite prea
strâns. Ele trebuie să aibă
grosimea uniformă pe toa­
tă lungimea, să aibă culoa­
rea rezistentă la spălat, să
fie elastice.
tricotare
R e a liz a re a re u ş ită a u n u i a r t ic o l t r ic o t a t d e p in d e , în
m a r e m ă s u ră , d e c a lita te a f ir e lo r alese. A c e s te a p o t fi:
lână naturală, lână industrială, melană, bumbac, fire bu­
clate, mătase, viscoză, d a r ş i fir e le d e ş ira te c a re p o t f i
r e fo lo s ite .
Pe e tic h e ta f ir e lo r te x tile , d e o b ic e i, este in d ic a tă
p r o v e n ie n ţa lo r . C â n d e tic h e ta lip s e ş te , p u t e m v e r ific a
p r in a rd e re d a c ă fir e le s u n t n a tu r a le s a u a r tific ia le .
F ir e le d in b u m b a c a r d re p e d e , fă r ă flă c ă r i, a u m ir o s
d e h â r tie a rsă , ia r d u p ă a rd e re , ră m â n e c e n u ş ă . L â n a
a rd e în c e t, f o r m â n d b o b iţe n e g re . F ir e le a r tif ic ia le n u
a rd , c i se to p e s c .
Stabilirea numărului necesar de ochiuri
P e n tr u ca să o b ţ in e m u n a r t ic o l t r ic o t a t d e m ă r im e a
d o r ită , tr e b u ie să m o n t ă m p e a n d re le u n a n u m it n u m ă r
d e o c h iu r i. N u m ă r u l d e o c h iu r i v a ria z ă î n fu n c ţ ie d e
g ro s im e a f i r u l u i şi a a n d r e le lo r .
P e n tr u a n e c o n v in g e că fir e le alese p e n t r u tr ic o t a r e
se p o tr iv e s c p e n t r u m o d e lu l d o r it , v o m t r ic o t a o m o s tr ă
d in 1 0 -1 2 r â n d u r i, d in 2 0 d e o c h iu r i. C ă lc ă m u ş o r m o s ­
t r a c u f ie r u l d e c ă lc a t p e s te o c â rp ă u m e d ă ş i o p r in d e m

Fig. 5.2. Fire naturale si sintetice

(a). Informaţie de pe eticheta
unor fire pentru tricotare (b).
162
 C LAS A 6
c u ace d e s ig u r a n ţă p e o s u p r a fa ţă n e te d ă . M ă s u r ă m c u
p a n g lic a c e n t im e tr ic ă lă ţim e a m o s tr e i. Wl m1 p tt
«Nf cr>f IO <o N. co \
S p re e x e m p lu , lă ţim e a a r t ic o lu lu i ( f u la r u lu i) tr e b u ie
1 im :;rk m uIutItJ
să fie d e 2 0 c m . L ă ţim e a m o s t r e i este d e 8 c m . A t u n c i la MMMMM*!MMMMMMMMI
m IA
\w IAIAIAUUAIAIAlAlAbMA1A1AI/
1 c m d e t r i c o t r e v in 2 0 : 8 = 2 ,5 o c h iu r i. P e n tr u f u la r u l a
c u lă ţim e a d e 2 0 c m , tr e b u ie să m o n tă m : 2 ,5 x 2 0 = 50
o c h iu r i la c a re a d ă u g ă m d o u ă o c h iu r i d e m a r g in e ( la
î n c e p u tu l ş i la s fâ r ş itu l fie c ă r u i r â n d ) (fig. 5.3, a ).
N u m ă r u l d e r â n d u r i t r ic o t a t e î n t r - u n c e n t im e t r u
se a flă m ă s u r â n d m o s t r a p e v e r t ic a lă ( î n ă lţ im e ) . D a c ă
Fig. 5.3. Măsurarea mostrei
î n 10 c m d e î n ă lţ im e a m o s t r e i a u fo s t t r ic o t a t e 4 0 d e pentru stabilirea numărului
r â n d u r i , î n t r - u n c e n t im e t r u v o r în c ă p e a 4 r â n d u r i necesar de ochiuri.
( 4 0 : 10 = 4 ) (fig. 5.3, b ). O c h iu r ile m o n ta te p e a n d re le
n u se ia u în c a lc u l la n u m ă r a t u l r â n d u r ilo r tr ic o ta te .
P r im u l r â n d se v a c o n s id e r a c e l t r ic o t a t d in o c h iu r ile
□ sau ■
m o n ta te p e a n d re le . o c h i p e fată

5.3. Schemele tehnologice B sau

o c h i p e dos
P e n tr u a fa c ilit a o b ţin e r e a u n u i o r n a m e n t p r in t r i -
c o ta re , în re v is te le ş i c ă r ţile d e s p e c ia lita te s u n t p r e z e n ­ B sau 0
ta te s c h e m e d u p ă c a re a cesta p o a te f i lu c r a t. E le se m a i je te u
n u m e s c scheme grafice sa u tehnologice. S c h e m e le c o n ţ in
o s e rie d e s e m n e c o n v e n ţio n a le , c a re in d ic ă m o d a lita te a
d e î m p le tir e a o c h iu r ilo r (fig. 5.4). Î n re v is te ş i c ă r ţ i d e s ­
d o u a o c h iu ri
p r e t r ic o t a r e v o m g ă s i ş i a lte s e m n e c o n v e n ţio n a le , ca re s e îm p le te s c
s u n t e x p lic a te d e fie c a re d a tă . îm p re u n a p e fată
G r u p u l d e s e m n e c o n v e n ţio n a le c a re se re p e tă p e r i­
o d ic se n u m e ş te raport. D a c ă v o m c u n o a ş te r a p o r t u l 3
d o u ă o c h iu ri
u n u i m o d e l, v o m t r ic o t a c o re c t ş i re p e d e .
s e îm p le te s c
S c h e m e le se c ite s c d e jo s în sus ş i d e la d re a p ta sp re
îm p re u n ă p e d o s
s tâ n g a ( c a lc u lâ n d d u p ă p a rte a p e c a re tr ic o t ă m ) (fig. 5.5).
E ste fo a r te im p o r t a n t să re s p e c tă m s c h e m a d e tr ic o t a r e a Fig. 5.4. Semne con­
u n u i a r tic o l, d a c ă d o r im ca acesta să fie fr u m o s şi c a lita tiv . venţionale pentru schemele
tehnologice de tricotare.
M Lucru individual_______________
1. E la b o r e a z ă 5 -1 0 s c h e m e te h n o lo g ic e p e n tru m o d e le
3
d e tric o ta re .
2 . T ric o te a z ă 2 -3 m o s tre c o n fo rm s c h e m e lo r (în ă lţim e a
1
fie c ă re i m o s tre tr e b u ie s ă fie d e a p ro x im a tiv 1 0 c m ).
3 . P la s e a z ă m o s tre le tr ic o ta te lâ n g ă s c h e m e le re s p e c ­ Fig. 5.5. Schema grafică
tiv e , p e fo i d e a lb u m d e d e s e n . pentru tricotarea cu punct
„lenes“.
163
5 TRICOTAREA

— — — — — — i — i — i — i i — — i i
1 1 1 i i i i — i — i — i i — — i i
— — — — — — i — i — i — i i — — i i
1 1 1 i i i i — i — i — i i — — i i
a b c
Fig. 5.6. Scheme tehnologice pentru tricotare:
a —punct jerseu; b —punct elastic 1x1; c—punct elastic 2x2.

# Lucru în grup_______________
A p re c ia ţi c o r e c titu d in e a şi a c u ra te ţe a c u c a re a u fo s t e x e ­
c u ta te lu c ră rile , d u p ă c u m u rm e a z ă : d e s c rie ţi-le , c o m -
p a ra ţi-le , a n a liz a ţi-le , a s o c ia ţi-le ; s p u n e ţi u n d e p o t fi a p li­
c a te , a r g u m e n ta ţi. S u n t e x e c u ta te c o r e c t s a u n u ? D e c e ?

Fig. 5.7. Raporturi orna­

5.4. Modele de tricotare
mentale: A. Tricotarea cu jeteu
a —punct jerseu;
b —punct elastic 1x1; Jeteul este o c h iu l c a re se o b ţ in e la tr ic o t a r e p r in în f ă ­
c —punct elastic 2x2. ş u ra re a f i r u l u i p e a n d re a o s in g u r ă d a tă , a p u c â n d u - l c u
a n d re a u a d in fa ţă s p re s p a te . U n a s tfe l d e o c h i se f o lo ­
seşte la tr ic o ta r e a m o d e le lo r a ju r a te ş i la e x e c u ta re a
o r n a m e n te lo r c o m p lic a te . Î n lo c u l je t e u lu i, în t r i c o t se
fo r m e a z ă o m ic ă g a u ră , c a re a ju tă la c re a re a o r n a m e n ­
t u l u i ales.

Fisă te h n o lo g ică Tricotarea cu jeteu

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r Ilu s t r a ţ ii
• S u g e s tii

1. S e m o n te a z ă p e a n d re le 2 0 d e o c h iu ri.

2 . O c h iu l d e m a rg in e s e ia p e a n d re a u a d re a p tă .

3 . S e tric o te a z ă u rm ă to a re le 9 o c h iu ri p e fa ţă .

4 . S e ia u n je te u (firu l d e lu c ru s e a ru n c ă p e a n d re a ­
u a c u c a re tric o tă m d e p a rc ă a r fo r m a u n o c h i),
în a in te d e a e x e c u ta u rm ă to ru l o c h i, al 1 0 -le a .
R â n d u l s e tric o te a z ă p â n ă la s fâ rş it c u o c h iu ri p e
fa ţă .

vezi continuarea pe pag. 165

164
 CLASA 6
Continuare I lu s t r a ţ ii
S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • S u g e s tii

5 . În râ n d u l u rm ă to r, to a te o c h iu rile ,
in c lu s iv je te u l, s e tric o te a z ă p e
d o s . În lo c u l u n d e a fo s t lu a t
je te u l, s e fo rm e a z ă o g ă u ric ă .

6 . P e n tru a m ă ri d ia m e tru l g ă u re le i,
p e a n d re a s e ia u 2 s a u 3 je te u ri.
P e n tru tric o ta re a m o d e le lo r a ju ra te ,
s e fo lo s e s c fire n e te d e , fă ră p u f.
D a c ă lu ă m je te u rile în tr-o a n u m ită s u c ­
c e s iu n e (d e e x e m p lu , în lin ie o b lic ă ),
o b ţin e m u n o rn a m e n t a ju ra t, c a re se
p o triv e ş te p e n tru tric o ta re a b lu z iţe lo r.

——— • ko • o —o • o d • ———
——— •
Fig. 5.8. Schemă pentru
7A ———
•k A • tricotarea ajurată.
——— \ — / ———
——— • • • k • • •o • o • • • —• • • o • o • • • 4 • • • ———
——— \ / ———
——— • • • • •k • • o • o • • —• • o • o • • d • • • • • ———
——— \ 7 ———
——— • • • • • • • k • o • o • — • o • o •d • • • • • • • ———
- - - z - - -
_ _ _
• k d -2. _ _ _

——— ——— În Japonia, au fost obţi­

nute noi fire sintetice, ca­
M Lucru Individual______________ re, în contact cu pielea
1 . E la b o r e a z ă u n p r o ie c t d e b u z u n a r tr ic o ta t c u je te u . omului, produc vitamina
2 . C a lc u le a z ă n u m ă ru l n e c e s a r d e o c h iu ri c a re tr e b u ie C. Conţinutul de vita­
mină C dintr-un tricou
m o n ta te p e a n d re le (n u m ă ru l o c h iu r ilo r tr e b u ie s ă s e confecţionat din astfel de
îm p a rtă la 2 , p lu s 2 o c h iu ri p e n tru s im e tria m a r g in ilo r material este echivalent
la c a re a d ă u g ă m 2 o c h iu ri d e m a rg in e ). cu două lămâi. Vitamina
C pătrunde în organis­
3 . D e s e n e a z ă , p e o fo a ie c u lin ia tu ră în p ă tră ţe le , s c h e ­
mul omului prin piele.
m a o r n a m e n tu lu i. Tricouri din astfel de fire
4 . G ă s e ş te ra p o r tu l o rn a m e n tu lu i. deja pot fi cumpărate în
5 . T ric o te a z ă m o d e lu l p ro ie c ta t. P re z in tă p ro ie c tu l. mai multe ţări.

B. Tricotarea în relief
T r ic o ta r e a în re lie f p o a te f i fo lo s ită p e n t r u a r tic o le
v e s tim e n ta re d e d iv e rs e m o d e le , a tâ t p e n t r u fe m e i, c â t şi
p e n t r u b ă r b a ţi. M o d e lu l d e tr ic o t a r e în r e lie f p o a te f i ^ ------------------------
Ornamentele tricotate în
e x e c u ta t în r â n d u r i sa u p o a te f i c o m b in a t c u o r n a m e n ­ relief şi cu punct elastic nu
te a ju ra te . C u a ju t o r u l o c h iu r ilo r c a re fo r m e a z ă o r n a ­ trebuie călcate cu fierul de
m e n te le î n r e lie f, p e f u n d a lu l t r i c o t u l u i se o b ţ in c o m b i­ călcat, pentru că se
deformează.
n a ţ ii o r ig in a le .
165
5 TRICOTAREA

Fisă te h n o lo g ică Tricotarea în relief

Succesiunea operaţiilor Ilustraţii 9

1. S e m o n te a z ă p e a n d re le 2 0 d e o c h iu ri şi s e
tric o te a z ă o m o s tră d in 10 râ n d u ri.

2 . L a m ijlo c u l m o s tre i (la al 1 0 -le a o c h i) s e a d a u g ă

4 je te u ri (p o t fi 3 -4 -5 je te u ri).

3 . L u c ra re a s e în to a rc e şi s e tric o te a z ă n u m a i
o c h iu rile a d ă u g a te p e fa ţă (4 o c h iu ri).

4 . L u c ra re a s e în to a rc e şi s e tric o te a z ă to t a c e s te
o c h iu ri p e d o s (4 o c h iu ri).

5 . S e re p e tă a c ţiu n e a in d ic a tă în p u n c tu l 3.

6 . S e s c a d 3 o c h iu ri s u c c e s iv : 2 o c h iu ri s e tre c , fă ră
a fi tric o ta te , p e a n d re a u a d re a p tă , 2 o c h iu ri p e
fa ţă s e lu c re a z ă îm p re u n ă , s e s c o a te o c h iu l
o b ţin u t p rin c e le 2 o c h iu ri tre c u te p e a n d re a .

7 . C o n tin u ă m tric o ta re a m o s tre i c o n fo rm s c h e m e i.

M L u c ru in d ivid u al_____________
1. E la b o r e a z ă u n p r o ie c t d e a rtic o l tr ic o ta t în re lie f.
2 . D e s e n e a z ă , p e o fo a ie c u lin ia tu ră în p ă tră ţe le , s c h e ­
m a m o d e lu lu i tr ic o ta t în re lie f.
3 . C a lc u le a z ă n u m ă ru l n e c e s a r d e o c h iu r i p e n tru tr i­
c o ta re a u n e i m o s tre .
4 . T ric o te a z ă m o s tr a c u o r n a m e n t în re lie f.
5 . P re z in tă m o s tra tric o ta tă .

5.5. Tehnici de tricotare

A. Înmulţirea ochiurilor
9

Fig. 5.9. Căciuliţă tricotată
cu elemente în relief.
166
Î n p r o c e s u l t r i c o t ă r i i u n o r a r t ic o le , d e s e o r i e s te n e ­
v o ie să l ă r g i m t r i c o t u l . Î n a c e s t s c o p , t r e b u ie să î n m u l ­
ţ i m n u m ă r u l d e o c h i u r i . Î n m u l ţ i r e a o c h i u r i l o r se e x e c u ­
tă p r i n c â te v a m e t o d e (a se v e d e a fiş a t e h n o lo g ic ă ) .
 CLASA 6
Fisă te h n o lo g ică Înmulţirea
j ochiurilor
S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r I lu s t r a ţ ii

A . Î n m u lţ ir e a o c h iu r ilo r c u a ju t o r u l je t e u r ilo r
1. S e m o n te a z ă p e a n d re le 1 0 o c h iu ri.
2 . S e tric o te a z ă 2 râ n d u ri c u o c h iu ri p e fa ţă .
3 . În râ n d u l 3, s e ia c â te u n je te u p e s te fie c a re 2 o c h iu ri.
4 . În râ n d u l 4 (p e d o s ), se tric o te a z ă je te u rile , c u o c h iu ri p e d o s .
5 . S e tric o te a z ă 2 râ n d u ri c u p u n c t je rs e u .
6 . R â n d u l u rm ă to r, p e fa ţă , s e tric o te a z ă c a râ n d u l al 3 -le a ,
râ n d u l d e p e d o s - c a al 4 -le a .
7 . S e tric o te a z ă u rm ă to a re le 2 râ n d u ri c u p u n c t je rs e u .
8 . S e în c h e ie m o s tra .
B . D o u ă o c h iu r i t r ic o t a t e d in u n u l
1. S e m o n te a z ă 1 0 o c h iu ri p e a n d re le .
2 . S e tric o te a z ă 2 râ n d u ri c u p u n c t je rs e u .
3 . P e s te fie c a re 2 o c h iu ri, s e tric o te a z ă 2 o c h iu ri d in u n u l: se
tric o te a z ă m a i în tâ i u n o c h i p e fa ţă , a p o i, d in a c e la ş i o c h i, s e
tric o te a z ă al 2 -le a o c h i, p e d o s . S e tric o te a z ă m o d e lu l,
a lte rn â n d râ n d u rile : c e le p e fa ţă - c a râ n d u l al 3 -le a , c e le p e
d o s - c a râ n d u l al 4 -le a .
4 . S e în c h e ie m o s tra .
C . A d ă u g a r e a u n u i o c h i în f ir u l d in t r e o c h iu r i
1. S e m o n te a z ă p e a n d re le 10 o c h iu ri.
2 . S e tric o te a z ă 2 râ n d u ri c u p u n c t d e je rs e u .
3 . A n d re a u a d re a p tă tre c e s u b firu l d in tre o c h iu rile d e b a z ă
şi s e s c o a te p e a c o lo firu l lu c ră to r.
4 . S e tric o te a z ă u rm ă to a re le râ n d u ri d u p ă c u m u rm e a z ă :
râ n d u rile p e fa ţă - la fe l c a râ n d u l al 3 -le a , ia r c e le p e d o s -
la fe l c a râ n d u l al 4 -le a .

# L u c ru în q ru v ___________________________
1. Alegeţi o variantă de înmulţire a ochiurilor din cele propuse în Fisa tehnologică şi
executaţi-o. Observaţi diferenţa dintre metodele de înmulţire a ochiurilor.
2. Apreciaţi-vă reciproc lucrul (grupul I apreciază lucrul grupului al IlI-lea etc.).

B. Tricotarea în două culori

C u a j u t o r u l f i r e l o r d e d i f e r i t e c u l o r i , p o a te f i s c h im ­
b a t u n m o d e l s i m p lu a l a r t i c o l u l u i t r i c o t a t s a u p o a te f i
c re a t u n o r n a m e n t c u a s p e c t n o u .
P r in t r ic o t a r e a î n d o u ă c u l o r i , se p o t o b ţ in e d u n g i Amintiţi-vă ce aţi învă­
o r iz o n t a le s a u d u n g i v e r t ic a le . A c e s te a s u n t c e le m a i ţat, la lecţiile de ma­
s im p le o r n a m e n t e î n c u l o r i . Î n t i m p u l t r i c o t ă r i i î n d o u ă tematică, despre lini­
c u l o r i , g h e m e le se v o r p u n e î n c u t i i d i f e r i t e p e p o d e a ,
ile orizontale şi cele
verticale.
p e n t r u c a să n u se în c â lc e a s c ă f ir e le .
167
5 TRICOTAREA

Fisă te h n o lo g ică Tricotarea în două culori

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • M a te r ia le , ilu s t r a ţ ii
• S u g e s tii

A . T r ic o ta r e a în d o u ă c u lo r i, c u d u n g i o r iz o n t a le • D o u ă g h e m e c u fire
d e c u lo ri d ife rite ;
1. S e m o n te a z ă p e a n d re le 2 0 d e o c h iu ri c u firu l d in
a n d re le .
p rim u l g h e m . S e tric o te a z ă 4 râ n d u ri c u p u n c t
je rs e u p e fa ţă .

2 . O c h iu l d e m a rg in e a l râ n d u lu i al 5 -le a s e tric o te a z ă
c u firu l d in g h e m u l al d o ile a .

3 . R â n d u rile a l 5 -le a ş i a l 6 -le a s e tric o te a z ă c u firu l

d in g h e m u l a l d o ile a .

4 . R â n d u rile 7 -1 0 s e tric o te a z ă c u firu l d in p rim u l g h e m .

La m a rg in e a m o s tre i, firu l
5 . S e î n c h e ie u ltim u l râ n d . C a p e te le fire lo r s e a s c u n d n u v a fi lă s a t n ic i p re a
s u b o c h iu rile d in râ n d u l tric o ta t. lib e r, n ic i p re a s trâ n s .
B . T r ic o ta r e a d u n g ilo r s a u a o r n a m e n t e lo r v e r t i­
c a le în d o u ă c u lo r i

1. S e m o n te a z ă p e a n d re le 2 0 d e o c h iu ri.

2 . O c h iu l d e m a rg in e s e tre c e p e a n d re a .

3 . S e tric o te a z ă 2 râ n d u ri c u p u n c t je rs e u p e fa ţa
lu c ru lu i.

4 . F iru l d e a ltă c u lo a re s e le a g ă d e firu l d e p e p rim u l P e n tru a o b ţin e u n h o ta r

ghem . c la r î n tre c u lo ri, lu c ru l c u
a ltă c u lo a re s e î n c e p e î n
5 . S e tric o te a z ă d o u ă o c h iu ri c u firu l d e a ltă c u lo a re , râ n d u rile tric o ta te p e
a p o i d o u ă o c h iu ri c u firu l d e p e p rim u l g h e m . fa ţă .
P r o c e d e u l s e re p e tă p â n ă la s fâ rş itu l lu c ră rii.

6 . S e î n c h e ie u ltim u l râ n d . F ire le s e ta ie şi s e a s c u n d
s u b râ n d u l tric o ta t.

b
Fig. 5.10. Modele de tricotare în culori: a - schimbarea culorilor firelor (pe partea din dos a lucrării);
b - schema modelului; c- mostră tricotată în „pătrate“.
168
 CLASA 6
M L u c ru in d ivid u al_____________
1 . C o m b in ă c â te d o u ă c u lo ri. O b s e rv ă c e c u lo r i s e p o ­
triv e s c m a i b in e .
2 . R e a liz e a z ă o m o s tră tr ic o ta tă c u d u n g i o r iz o n ta le şi o
m o s tr ă c u d u n g i v e rtic a le d in d o u ă c u lo ri.

5.6. Obiecte tricotate circular*

T r ic o ta r e a c ir c u la r ă a re c â te v a a v a n ta je :
• a r tic o le le t r ic o t a t e c ir c u la r , f i i n d lu c r a te p e s p ir a ­
lă , n u a u c u s ă tu r i ş i d e aceea s u n t m a i tr a in ic e ;
• a r t ic o lu l se lu c re a z ă p e fa ţă ş i, î n p r o c e s u l t r i - Fig. 5.11. Modele de
c o tă r ii, v e d e m p e r m a n e n t c a lita te a t r ic o t u lu i. căciuliţe tricotate.

A. Tricotarea unei căciulite 9

Fisă te h n o lo g ică Tricotarea unei căciulite

j
S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r M a te r ia le ,’ ilu s t r a ţ9 ii
S u g e s tii

1. S e ia u d o u ă m ă s u ri c u p a n g lic a c e n tim e tric ă :

a. c irc u m fe rin ţa c a p u lu i (m ă s u ra c ă c iu liţe i) (c irc a
5 2 -5 4 c m );
b. a d â n c im e a c ă c iu liţe i (c irc a 3 2 -3 4 c m ).
2 . S e m o n te a z ă p e a n d re le 7 2 d e o c h iu ri (a c e a s tă
c ifră p o a te v a ria , în fu n c ţie d e m ă rim e a c ă c iu liţe i,
d e d e n s ita te a îm p le titu rii şi d e g ro s im e a firu lu i d in
c a re s e tric o te a z ă ).
3 . S e tric o te a z ă 1 0 -1 5 râ n d u ri c u p u n c t e la s tic .
4 . S e tric o te a z ă p e fa ţă c irc u la r, c u p u n c t je rs e u .
5 . S e s c a d e c â te u n o c h i p e s te fie c a re 4 o c h iu ri tr ic o ­
ta te , p â n ă c â n d p e a n d re le ră m â n 3 6 d e o c h iu ri. P e n tru a tr ic o ta u n s e t
6 . S e tric o te a z ă c â te d o u ă o c h iu ri îm p re u n ă , a s tfe l a lc ă tu it d in c ă c iu liţă ,
s c ă z â n d în ju m ă ta te n u m ă ru l to ta l a l o c h iu rilo r. m ă n u ş i şi fu la r, s u n t
7 . S e s c o t o c h iu rile d e p e a n d re a , s e ta ie firu l, lă s â n d n e c e s a re 4 5 0 g d e
u n c a p ă t d e 5 0 c m în lu n g im e ; s e b a g ă firu l în a c , lâ n ă . S e lu c re a z ă c u
a p o i s e tre c e p rin to a te o c h iu rile şi s e în c h e ie lu c ru l. a n d re le nr. 3, 5.

B. Finisarea articolelor cu pompoane

P o m p o a n e le s u n t e le m e n te d e fin is a r e a u n o r a r t i ­
c o le t r ic o t a t e ( c ă c iu liţe , fu la r e e tc .). P o m p o n u l se fa ce c u
a ju t o r u l a d o u ă c e rc u r i d in c a rto n , u n u l c u d ia m e t r u l d e
4 ,5 c m ş i a lt u l m a i m ic , c u d ia m e t r u l d e 1,5 c m . C e r c u ­
r ile se s u p r a p u n ş i se a c o p e ră c u fir e d e lâ n ă (fig . 5.12).
169
5 TRICOTAREA

F ir e le se t a ie p e m a r g in e a c e r c u lu i. S p a ţ iu l d i n t r e
c e le d o u ă c e r c u r i se le a g ă c u u n ş ir e t.

Fig. 5.12. Confecţionarea unui pompon.

M Lucru individual____________________________
1 . C o n fe c ţio n e a z ă o c ă c iu liţă şi fin is e a z -o c u u n p o m p o n .
2 . P re z in tă c ă c iu liţa c o n fo r m c e r in ţe lo r e s te tic e , fu n c ţio n a le , e c o n o m ic e şi d e c a ­
lita te .
3 . U n d e m a i p o a te fi u tiliz a t u n p o m p o n ?
4 . C o m p le te a z ă -ţi p o r to fo liu l c u m o d e le d e c ă c iu liţe tr ic o ta te fin is a te c u p o m -
poane.

# Lucru în qruv ______________________________

1 . E la b o ra ţi u n p r o ie c t d e c ă c iu liţă tric o ta tă .
2 . L u a ţi-v ă r e c ip r o c m ă s u rile n e c e s a re p e n tru tr ic o ta r e a u n e i c ă c iu liţe .
3 . E la b o ra ţi s c h e m a p e n tru tric o ta r e a c ă c iu liţe i (e la s tic u lu i, a p ă rţii d e s u s ).
4 . T ric o ta ţi fie c a re c â te o m o s tră . C a lc u la ţi n u m ă ru l d e o c h iu r i n e c e s a re p e n tru
c ă c iu liţă .

C. Mănuşi tricotate
9

Fisă te h n o lo g ică Tricotarea mănuşilor 9

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • M a te r ia le ,’ ilu s t r a ţ9 ii
• S u g e s tii

1. S e m o n te a z ă p e a n d re le 5 6 d e o c h iu ri. • 8 0 -1 0 0 g d e fire d e
lâ n ă , 5 a n d re le
2 . S e tric o te a z ă u n râ n d în p u n c t e la s tic 2 x 2 .
3 . S e îm p a rt o c h iu rile e g a l p e 4 a n d re le .
4 . C a p ă tu l d e fir ră m a s la în c e p u tu l tric o tă rii s e ia
îm p re u n ă c u firu l d e p e g h e m , fo rm â n d c e rc u l.
5 . S e tric o te a z ă 5 -6 c m c u p u n c t e la s tic p e fa ţa
tric o tu lu i.
6 . S e tric o te a z ă c irc u la r 5 -8 c m c u râ n d u ri c u o c h iu ri
p e fa ţă .
7 . P e a n d re a u a a 3 -a (p e n tru m ă n u ş a d re a p tă )
s e tric o te a z ă 4 o c h iu ri p e fa ţă , a p o i u rm ă to a re le
10 o c h iu ri s e tric o te a z ă c u u n fir d e a ltă c u lo a re . vezi continuarea pe pag. 171
170
 C LAS A 6
Continuare • M a te r ia le , ilu s t r a ţ ii
S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • S u g e s tii

8 . S e tric o te a z ă 8 -1 0 c m , a p o i s e s c a d o c h iu rile
c â te 2 : la s fâ rş itu l râ n d u lu i, p e a n d re le le 1 şi 3, şi
la în c e p u tu l râ n d u lu i, p e a n d re le le 2 şi 4.

9 . C â n d p e a n d re le ră m â n c â te 2 o c h iu ri, s e ta ie
firu l, s e tre c e p rin o c h iu ri ş i s e fix e a z ă p e p a rte a
d in d o s .

1 0 . P e n tru tric o ta re a d e g e tu lu i m a re a l m ă n u ş ii, s e

s c o a te firu l d e a ltă c u lo a re şi o c h iu rile s e tr e c p e
a n d re a .

1 1 . S e tric o te a z ă d in p a rte a d e jo s a d e g e tu lu i,
m ă rin d n u m ă ru l d e o c h iu ri p â n ă la 2 2 .

1 2 . S e î m p a r t o c h iu rile p e 3 a n d re le ş i s e tric o te a z ă
2 -3 c m , a p o i s e în c h e ie , la c a p ă tu l fie c ă re i
a n d re le , c â te 2 o c h iu ri, c u o c h i p e fa ţă .

1 3 . M ă n u ş a s tâ n g ă v a fi tr ic o ta tă la fe l, în s ă d e g e tu l
m a re v a fi lu c ra t p e a n d re a u a a 4 -a .

# Lucru în grup ________________

1. A le g e ţi c â te „ u n p r o fe s o r “ d in fie c a r e g r u p (p o a te fi ------------------------
u n e le v c a re a e x e c u ta t m o s tr e le tr ic o ta te c o r e c t şi Articolele tricotate din lână
trebuie spălate şi clătite în
c u a c u ra te ţe ) . „ P r o fe s o r ii“ a le ş i s e v o r în tr u n i ş i v o r
apă caldă. Nu trebuie lă­
s ta b ili s a r c in ile p e n tru fie c a r e g ru p . sate să se usuce la soare.
2 . R e p a rtiz a ţi s a rc in ile în g ru p . E la b o ra ţi p r o ie c te d e
m ă n u ş i tr ic o ta te : c u p u n c te le e la s tic ş i je rs e u - g r u ­
p u l I; în d o u ă c u lo ri, c u d u n g i o riz o n ta le - g r u p u l a l
II- le a ; a ju ra te (c u je te u ri) - g r u p u l a l III- le a ; în d o u ă
c u lo ri, c u d u n g i v e r tic a le - g r u p u l a l IV -le a .
T ric o ta ţi m ă n u ş i c u u n d e g e t.

1 . C a re s u n t a v a n ta je le tr ic o tă r ii c irc u la re ?
Evaluare

2 . P re z e n ta ţi m o d e le le d e c ă c iu liţe tr ic o ta te d e v o i ş i a le g e ţi d o u ă p e c a re le
c o n s id e r a ţi m a i re u ş ite . A r g u m e n ta ţi- v ă a le g e re a .
3 . E x p u n e ţi p e u n p a n o u m o d e le le d e m ă n u ş i p e c a re le -a ţi tr ic o ta t în g ru p u r i.
4 . A n a liz a ţi lu c ră rile .
5 . E x a m in a ţi p o s ib ilita te a tr ic o tă r ii c ă c iu liţe lo r ş i a m ă n u ş ilo r c u d u n g i o r iz o n ­
ta le . C e c u lo ri a ţi a le g e p e n tru lu c ru ?

171
5 TRICOTAREA

1. Numiţi obiectele tricotate în care pot fi folosite tehnicile principale de tricotare:

ochi pe dos, ochi pe faţă, jeteu, elastic.
2. Alcătuiţi schema grafică pentru tricotarea în două culori pe orizontală, alternând
ochiurile pe dos cu cele pe faţă.
3. Completaţi spaţiile libere:
Ca să obţinem un hotar clar între culori, lucrul cu altă culoare începe în rândurile
tricotate p e __________ _
Firele de bumbac si cele de in se utilizează la tricotarea articolelor pentru
__________ (anotimpul).
Grupul de semne convenţionale care se repetă periodic se numeşte_________ .
Franjurile si pompoanele sunt elemente d e _________ a articolelor tricotate.
4. Marcaţi, în spaţiul rezervat, cu A - afirmaţiile adevărate şi cu F - afirmaţiile false:
□ Schemele grafice de tricotare sunt constituite din semne convenţionale.
□ Modelul articolului tricotat nu poate fi schimbat cu ajutorul firelor de diferite
culori.
□ Articolele din lână trebuie lăsate să se usuce la soare.
5. Fixaţi pe axă etapele de confecţionare a unui articol tricotat.

Luăm
m ăsurile.

6. Formulaţi o concluzie despre rolul tricotării în viaţa omului modern.

7. Alegeţi articole tricotate de voi şi organizaţi o expoziţie în clasă (şcoală).
8. Examinaţi imaginile de mai jos şi arătaţi care este legătura dintre ele.
 6. CROŞETAREA 9

După studierea acestui capitol,

veţi cunoaşte: • d o m e n iile tra d iţio n a le ş i c e le m o d e rn e d e u tiliz a re a d e ta liilo r
j j

şi a rtic o le lo r c ro ş e ta te ;
• m a te ria le le , fo rm e le , d e c o ru rile fo lo s ite la c o n fe c ţio n a re a
a rtic o le lo r c ro ş e ta te ;

veţi fi capabili: • s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e a rtic o le c ro ş e ta te , re s p e c tâ n d te h n i­

c ile d e lu c ru , şi s ă a rg u m e n ta ţi s o lu ţiile d e p ro ie c ta re a le s e ,
fo lo s in d c u n o ş tin ţe le î n s u ş ite la le c ţiile d e b io lo g ie , m a te m a ­
tic ă , e d u c a ţie p la s tic ă ;

vă veţi forma • c o le c ta re a , p ă s tra re a ş i v a lo rific a r e a o b ie c te lo r tra d iţio n a le

atitudini faţă de: c ro ş e ta te .

6.1. Croşetarea, un meşteşug pop­

A m in tiţi-v ă c e a ţi s tu ­
ular tradiţional. Varietatea arti-
9 d ia t, în c la s a a 5 -a ,
colelor croşetate 9
d e s p re m a te ria le le şi
u s te n s ile le n e c e s a re
P r in t r e m e ş t e ş u g u r ile p o p u la r e t r a d i ţ i o n a l e se n u ­ p e n tru c ro ş e ta re .
m ă r ă ş i c ro ş e ta re a . Î n c ă d i n v r e m u r i l e s tr ă v e c h i, o a m e ­
n i i îş i î m p o d o b e a u î m b r ă c ă m in t e a ş i c a s a c u a r t ic o le ş i
d e t a lii c r o ş e ta te . A r t a c r o ş e t ă r ii e s te d e o s e b it d e a p r e c i­
a tă ş i a s tă z i.

------------------------
Verificarea firelor potrivite
pentru croşetare se face în
felul următor: se taie de pe
ghem un fir cu lungimea de
40-50 cm, se pune în două
şi se lasă să atârne în jos.
Dacă cele două fire se vor
răsuci, înseamnă că lucra­
rea croşetată se va defor­
ma. Pentru croşetare se
vor alege fire care nu se ră­
sucesc.
Fig. 6.1. Articole croşetate.
173
 CROŞETAREA

Materiale si ustensile
9

A m in tiţi-v ă d in c la s a Croşeta se a le g e î n f u n c ţie d e m a t e r ia lu l c u c a re se

a IV-a c a ra c te ris tic ile
fire lo r te x tile : g ro s i­
m e a , c a lita te a , c u lo a ­
re a e tc .
lu c re a z ă . F iru l tr e b u ie să fie d e 1 ,5 -2 o r i m a i g ro s d e c â t
a d â n c im e a c io c u lu i c ro ş e te i.
Î n a r ta t r a d iţio n a lă a c ro ş e tă rii, se u tiliz a u fir e le te x ­
t ile n a tu r a le d e p r o v e n ie n ţă v e g e ta lă ( fir e de câ n e p ă ,
b u m b a c , in ) şi cele d e p r o v e n ie n ţă a n im a lă ( fir e d in lâ n ă
d e o a ie , d e c a p ră , d e ie p u re ; m ă ta s e ). M a i tâ r z iu , a u a p ă ­
r u t fir e le a r tif ic ia le ( s in te tic e ): a c r il, a c e ta t, v is c o z ă e tc .,
c a re se u tiliz e a z ă m a i des c o m b in a te c u ce le n a tu ra le .
P â n ă la în c e p u tu l s e c o lu lu i a l X X - le a , se c ro ş e ta c o n f o r m
d e s c r ie r ilo r v e rb a le a le o r n a m e n te lo r . P r im e le s c h e m e
g ra fic e a u fo s t e la b o ra te d e ja p o n e z i. Schema grafică este
re p re z e n ta re a o r n a m e n t u lu i p r in s e m n e c o n v e n ţio n a le .

Schema 6.1. Semnele convenţionale în schema grafică pentru croşetare.

S E M N E C O N V E N Ţ IO N A L E

o;» - ochi liber;

- semipicioruş/ ochi alunecat;
| - picioruş fără jeteu/ scurt;
j" - picioruş cu un jeteu;
Ţ- picioruş cu două jeteuri.

N o r m e d e ig ie n ă s i p r o t e c ţ ie a m u n c ii:
• c ro ş e ta tre b u ie p ă s tra tă in h u s ă s a u in c u tie ; e a n u s e p u n e in b u z u n a ru l h a in e i;
• s c h e m a g ra fic ă d u p ă c a re s e lu c re a z ă s e p u n e in fa ţă , p e m a s ă ;
• în a in te d e a în c e p e lu c ru l, s p ă la ţi-v ă p e m â in i c u s ă p u n ;
• în tim p u l c ro ş e tă rii, s ta ţi p e s c a u n d re p t, fă ră a în c lin a s p a te le ;
• lu m in a tre b u ie s ă c a d ă p e s c h e m ă ş i p e a rtic o l d in p a rte a s tâ n g ă s a u d e s u s .

6.2. Croşetarea circulară

9

A m in tiţi-v ă c e a ţi în v ă ­
ţa t, în c la s a a 5 -a ,
d e s p re v a rie ta te a m o ­
tiv e lo r o rn a m e n ta le :
g e o m e tric e , fito m o r-
fe , z o o m o rfe e tc .
174
D e c o r u l a r t ic o le lo r c ro ş e ta te este fo a r te v a r ia t. M o ­
tiv e le o r n a m e n ta le c ro ş e ta te d ife r ă a tâ t d e la o z o n ă la
a lta , c â t ş i d e la o lo c a lita te la a lta . D e o b ic e i, o r n a ­
m e n te le d e p e a r tic o le le c ro ş e ta te s u n t s im e tr ic e şi se
r e p e tă p e r io d ic . A r tic o le le p o t f i c ro ş e ta te î n în tr e g im e
s a u p o t f i a lc ă tu ite d in m a i m u lt e d e t a lii c ro ş e ta te (d e
f o r m ă p ă tra tă , r o t u n d ă e tc .), u n ite în tr e e le c u a c u l sa u
c u c ro ş e ta .
 C LAS A 6
M o d e le le d e f o r m ă r o t u n d ă ( ro z e te le ) ş i u n e le m o ­
d e le p ă tr a te se c ro ş e te a z ă c ir c u la r , n u m a i p e fa ţa a r t i ­
c o lu lu i (fig. 6.2).
P e n tr u ca a r t ic o lu l c ro ş e ta t să c o re s p u n d ă c e r in ţe lo r
d e c a lita te , e l tr e b u ie să fie :
- e x e c u ta t e x a c t d u p ă s c h e m a g ra fic ă ;
- lu c r a t u n if o r m , c u a c e la ş i f i r ;
- lu c r a t c u a cee a şi c ro ş e tă .
Fig. 6.2. Model de rozetă.
Î n s c h e m e le g ra fic e a le a r t ic o le lo r c ro ş e ta te c ir c u la r ,
fie c a re r â n d este n u m e r o t a t lâ n g ă o c h iu r ile d e î n ă lţ im e
lu a te la în c e p u t.

Fisă te h n o lo g ică Croşetarea circulară

9

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r I lu s t r a ţ9 ii

1. S e m o n te a z ă 6 o c h iu ri d e lă n ţiş o r. Sem ne convenţionale:

• - ochi liber (o.l.);
| - picioruş fără jeteu (p.f.j.);
- picio ruş cu un jeteu
2 . O c h iu l d e p e c ro ş e tă s e u n e ş te , p rin tr-u n (p. cu j.);
s e m ip ic io ru ş , c u p rim u l o c h i d e lă n ţiş o r. o - s e m ipicioruş

3. R â n d u l 1: 1 o .l. p e n tru în ă lţim e ; s e c ro ş e te a z ă

s u b a rc u l c e rc u lu i 9 p .f.j.; râ n d u l s e te rm in ă c u * *
u n s e m ip ic io ru ş .
• •
4 . R â n d u l 2 : 3 o .I. p e n tru în ă lţim e + 1 o .I.; 1 p. c u
j. în s e m ip ic io ru ş u l d e u n ire d in râ n d u l 1; 1 o .l;
n
1 p. c u j; 1 o .l.; 1 p. c u j. în a c e la ş i p ic io ru ş \ •
fă ră je te u d in râ n d u l 1; (...). \ .

5 . C o n tin u a ţi c ro ş e ta re a râ n d u r ilo r 3, 4, 5, 6, 7
c o n fo rm s c h e m e i. / • • \
/ \
F iţi a te n ţi la c ro ş e ta re a s e m ip ic io ru ş e lo r!

6 . U ltim u l râ n d al ro z e te i p o a te fi o rn a t c u p ic o u ri.

.•vYV< Kt•

• ^ v v ^ yi V
• s f ,h - ;

175
 CROŞETAREA

V.'- '• j J!, L V 1321l,

1 r-?
p'IPlIfl/i
ţ v O O O j O O O / C
sbU'
v 0 * 0 x
' .C s \. / ’ * V . /*•.*>.. > < . . < v ’ \ . 1* *\ ./V A *>
>MTÎf x. î '•■ . -••■ î >
r\ n v n n <VL I&-*.

-< - o | oO mF
^ Z O O O I O O O N ^
* 4=11J. IY~ţ * * tea J. 1 fc=T *
7 //ii uw f/jjn r H ilp - !
■o- • /■ < > • ••■.>■'
Fig. 6.3. Scheme de
milieuri croşetate
circular (rozete).
m
. ^S''//1*\\S
X W i ’4 P f7
Observaţi în imaginile i
alăturate semnele con­
venţionale utilizate si
numiţi-le. M i l i e u l se s p a lă , se a p re te a z ă , se c a lc ă p e d o s , p e s te o
b u c a t ă d e s to fă u m e z ită . A p o i se î n t in d e , se fix e a z ă c u
a ce d e s ig u r a n ţ ă ş i se la s ă să se u s u c e . P e n t r u a e v ita
a p a r iţ ia u n o r p e te d e r u g in ă , fie c a re a c se în fă ş o a r ă î n t r - o
b u c ă ţ ic ă d e v a tă .

# Lucru în grup ______________________________

1. Elaboraţi un proiect de rozetă croşetată.
2. Alcătuiţi fişa tehnologică şi schema grafică a rozetei.
3. Selectaţi materialele şi ustensilele necesare.
4. Croşetaţi, fiecare dintre voi, câte o rozetă, conform schemei grafice proiectate:
a. aplicaţi schema rozetei în mijlocul unui poster şi fixaţi rozetele croşetate de
fiecare elev al grupului împrejurul schemei;
b. expuneţi posterele;
c. treceţi, pe rând, pe la fiecare poster şi examinaţi soluţiile propuse de colegi;
d. scrieţi observaţiile şi comentariile pe fiecare poster analizat;
e. reexaminaţi în grup produsul muncii voastre şi propuneţi variante de utilizare
a rozetelor croşetate.
5. Prezentaţi proiectele.

1. Numiţi câteva din normele de igienă şi protecţie a muncii în timpul croşetării.

2. Cu ce semne convenţionale veţi proiecta o schemă de rozetă din 5 rânduri?
3. Cu ce elemente veţi orna ultimul rând al rozetei croşetate?

176
 C LAS A 6
$6 învăţăm prinjoc
Completaţi spaţiile goale si veţi citi, pe grila evi­ 1. Articol în 3 colţuri, ornat
denţiată, cuvântul care denumeşte reprezentarea cu dantelă croşetată, utilizat
grafică după care se croşetează articolul. pentru împodobirea capu­
lui. 2. Ustensilă pentru exe­
1 B cutarea articolelor croşe­
2 T tate. 3. Denumirea populară
3 a dantelei. 4. Ustensilă folo­
R
sită pentru croirea detaliilor.
5. Poate fi: vegetal, zoo­
5 O morf, antropomorf etc.
6 6. „Are urechi, dar nu aude".

Fisă te h n o lo g ică Cipici confecţionaţi din elemente pătrate croşetate

circular
S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r M a te r ia le s i u s te n s ile
S u g e s tii, ilu s t r a ţ ii

1. Dimensiunile unui pătrat se stabilesc în felul
următor: a) se măsoară lungimea tălpii (Lt),
măsura obţinută se împarte la 2 (Lt : 2 = D,
unde D este diagonala unui pătrat).
2. Se croşetează 4 pătrate conform schemei
(d) şi 2 pătrate croşetate cu picioruşe
scurte (c).
Fire de lână, croşetă nr. 2,5, ac
de canava (cu urechea largă).
• Semne convenţionale:
• - ochi liber (o.l.);
| - picioruş fără jeteu (p.f.j.);
° ; f - picioruş cu un jeteu (p. cu j.);
o - semipicioruş.

3. Pătratele se unesc cu acul (pe dos) sau cu

picioruşe fără jeteu (pe faţa cipicilor).

• Pătratele din schema c pot fi

croşetate şi liniar.
\ l I I « I I I 1/
“ \l I ® I I 1/ “
zz^J \® • i|/ '/iz
-------- -----
------ / / \ \ -----
---'I | | | ' ----
_ A l I I l l\ _
c d

M Lucru individual__________________
1. Croşetează detaliile cipicilor conform schemelor grafice.
2. Propune alte variante de utilizare a acestor detalii.
3. Elaborează un proiect de confecţionare a unui articol format
din elemente pătrate croşetate circular.

177
6 CROŞETAREA

1. A s o c ia ţi d e n u m ir ile d e fig u r i g e o m e tr ic e c u d e n u m ir ile a rtic o le lo r c a re a u fo r m e

s im ila re : dreptunghi, pătrat, cerc, hexagon, triunghi — milieu, fular, faţă de masă,
sal, şerveţel.

2 . N u m iţi te h n ic ile d e c ro ş e ta re ş i e le m e n te le d e b a z ă în c ro ş e ta re .

3 . C e n o r m e d e ig ie n ă ş i p r o te c ţie a m u n c ii tr e b u ie re s p e c ta te în tim p u l c ro ş e tă rii?

4. M a rc a ţi, în s p a ţiu l re z e rv a t, c u A — a firm a ţiile a d e v ă ra te ş i c u F — a firm a ţiile

fa ls e .
□ Croşetele sunt numerotate de la 0 la 18.
□ Croşetele subţiri se utilizează la executarea articolelor din lână groasă.
□ Lănţişorul de la începutul croşetării este format din picioruşe cu jeteu.

5. C u m s e c ite s c r â n d u r ile în s c h e m e le a r tic o le lo r c ro ş e ta te ?

6. C e s e v a în tâ m p la , d a c ă n u v o m u n i râ n d u r ile c ro ş e ta te c irc u la r? P rin c e e le m e n t

a l c ro ş e tă rii le v o m u n i?

7. P e u n p a n o u s u n t e x p u s e m ilie u ri c r o ş e ta te c ir c u la r ş i c ro ş e ta te lin ia r. C a re e s te
d e o s e b ir e a d in tre s c h e m e le g ra fic e a le a c e s to r a rtic o le ?

8. D e s c rie ţi a rtic o le le re p re z e n ta te în im a g in ile d e m a i jo s . C a re c re d e ţi c ă s e

p o triv e s c în tr-u n in te rio r m o d e rn , p e n tru u n s til v e s tim e n ta r m o d e rn ? D e c e ?
 7. TEHNOLOGIA ÎMPLETITULUI
DIN FIBRE VEGETALE
După studierea acestui capitol,
veţi cunoaşte:
j j
• p ro p r ie tă ţile o b ie c te lo r îm p le tite d in fib re v e g e ta le ;
• e ta p e le d e p ro ie c ta re a a rtic o le lo r îm p le tite d in fib re v e g e -
ta le ;

veţi fi capabili: • s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e c o n fe c ţio n a re a lu c ră rilo r d in fib re

v e g e ta le ;

vă veţi forma • v a lo a re a a r tic o le lo r c o n fe c ţio n a te d in fib re v e g e ta le .

atitudini faţă de:

Tehnici si modele de împletit

din diverse fibre vegetale
A. Împletitul din paie
Îm p le titu l din paie, a p ă r u t î n c ă î n n e o l i t i c , la î n c e p u ­
| Noţiuni-cheie
t u r i e ra p r a c t ic a t m a i m u l t d e fe m e i, p e n t r u c ă a c e a s tă P \
m u n c ă p r e s u p u n e m u l t ă m ig a lă , î n d e m â n a r e ş i u n s im ţ ! luciu £ 8
i rigiditate l
e s te tic d e z v o lt a t . l
l
! flexibilitate 1
P e n t r u î m p le t ir e a d iv e r s e lo r a r t ic o le se ţ i n e c o n t d e
i îm pletitura plată în trei fire
p r o p r ie t ă ţ il e p a ie lo r , c u m a r f i: flexibilitatea, luciul, rig i­ 1
cu două axe l
ditatea, culoarea, lungimea. P a ie le se c o le c te a z ă a t u n c i axă l
1
c â n d c e re a le le a ju n g la m a t u r i t a t e ş i a u c u lo a r e a lb - g ă l-
b u ie : c e le d e g r â u ş i d e o v ă z - l a s f â r ş it u l l u n i i i u n i e - j u ­
m ă ta te a l u i a u g u s t, c e le d e s e c a ră - î n l u n a iu lie .
P a ie le se t a ie la n i v e l u l p ă m â n t u l u i ş i se la s ă la s o a re Ghici
Într-u n v â rf d e p a i
p e n t r u 1 -2 z ile , c a să a ib ă o c u lo a r e u n i f o r m ă . A p o i
S e d e o a s te a u n u i crai.
p a i u l se t a ie d e la n o d u r i ş i se c u r ă ţ ă d e î n v e liş , p e n t r u
c ă , la î m p l e t i t , e s te f o l o s i t d o a r m ie z u l l u i . U l t e r i o r
p a ie le se s o rte a z ă î n 7 - 8 c a t e g o r ii, î n f u n c ţ i e d e u t iliz a r e .
D i n p a ie d e g r â u , s e c a ră ş i o v ă z se îm p le te s c p ă l ă r i i
p e n t r u b ă r b a ţ i ş i fe m e i. D i n p a ie le a lb e s a u g a lb e n e d e
g r â u se î m p le t e s c p ă l ă r i i t a r i.

B. Confecţionarea obiectelor din paie

C o n f e c ţ io n a r e a o b ie c t e lo r d i n p a ie p r e s u p u n e p a r ­
c u rg e re a c â t o r v a e ta p e : p r e g ă t ir e a p a ie lo r ; a le g e re a o b ie c ­
t u l u i p e n t r u c o n f e c ţ io n a t ş i a m o d e l u l u i d e î m p l e t i t u r ă ;
r e p r e z e n ta r e a g r a f ic ă a o b i e c t u l u i ş i c o n f e c ţ io n a r e a p r o - Fig. 7.1. Panou decorativ.
179
 T E H N O L O G IA ÎM P L E T IT U L U I D IN F IB R E V E G E T A L E

p r i u - z i s ă a a c e s tu ia . P r e g ă tir e a p a ie lo r p e n t r u l u c r u se
fa c e î n f e l u l u r m ă t o r : p e n t r u a f i m o i , f le x i b il e ş i r e z is ­
t e n t e , p a ie le u s c a te se a ş a z ă î n t r - u n v a s , p e s te e le se
p u n e o g r e u t a t e (c a să n u p lu te a s c ă ) , se t o a r n ă a p ă c lo ­
c o t i t ă ş i se la s ă p e n t r u 3 0 - 4 0 d e m i n u t e . D u p ă ce se s c o t
d i n a p ă , p a ie le se s c u t u r ă ş i se p u n î n t r - o p u n g ă d e p o l i ­
e t ile n ă .
Fig. 7.2. Panou decorativ.
Î m p l e t i t u r a p la t ă p o a te f i e x e c u ta tă s u b f o r m ă d e
c o s iţă s a u d e l a n ţ d i n t r e i f i r e d e p a ie î m p l e t i t e p e d o u ă
a x e . P e n t r u î m p l e t i t u r a î n f o r m ă d e c o s iţă , u n f i r d e p a i
se î n d o a ie î n f o r m a l i t e r e i V , i a r a lt f i r se p la s e a z ă î n c e n ­
t r u l f ir u l u i în d o it.
Î n a fa r ă d e f a p t u l c ă p a ie le d e g r â u se fo lo s e s c î n c a li­
ta te d e n u t r e ţ ş i d e a ş te r n u t p e n t r u v it e , e le m a i s u n t u t i ­
liz a t e la fa b r ic a r e a c a r t o n u l u i ş i a h â r t i e i p e n t r u a m b a la j.

Fisa te h n o lo g ica împletitura plată în trei fire cu două axe

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • M a te r ia le sj i u s te n s ile
R e p r e z e n ta r e a g r a f ic ă
• S u g e s tii

A . îm p le t ir e a c o s iţ e i ( p a n g lic ii) • F ire d e p a ie ; 18 m d e c o s iţă

1. F iru l s e în d o a ie în ju m ă ta te a s tfe l
în c â t c e le d o u ă p ă rţi a le lu i s ă fie
p a ra le le .
2 . S e î m p le te ş te c u a lt fir, c a re v a tre c e
p e rp e n d ic u la r m a i în tâ i p e d e a s u p ra ,
a p o i p e d e d e s u b tu l fie c ă re ia d in tre
c e le d o u ă p ă rţi a le firu lu i în d o it.
îm p le tită în 3 fire , c u lă ţim e a d e
1 ,0 -1 ,4 c m ; fo a rfe c ă ; a c g ro s d e
0 ,3 -0 ,5 m m ş i d e 5 -8 c m lu n g im e ;
a ţă nr. 2 0 (a ţa a lb ă p o a te fi v o p s ită
c u c o a jă d e c e a p ă ); fie r d e c ă lc a t.
1 2 1 2 1 2

3 . C o s iţa îm p le tită s e p u n e la fie rt, în tr-o

c ra tiţă c u a p ă , p e n tru 3 0 m in ., a p o i
s e s c u rg e ş i s e la s ă s ă s e ră c e a s c ă .
4 . Îm p le titu r a o b ţin u tă s e b a te u şo r, c u
u n c io c ă n a ş (d e le m n ), p â n ă se
în d re a p tă .
D a c ă p a iu l s e te rm in ă , îl v o m p re lu n g i
a s tfe l: c a p ă tu l p a iu lu i c a re s e te rm in ă
v a in tra , p e o lu n g im e d e 1 c m , în
p a iu l c u c a re v o m lu c ra în c o n tin u a re .

5 . D e p e c o s iţa îm p le tită , s e în lă tu ră
c a p e te le p a ie lo r ră m a s e în lo c u l
c o n e x iu n ii lor, c a s ă n u s e o b s e rv e .

180
 C LAS A 6
$6 învăţăm prinjoc Cine se cară să care
Găsiţi cheia de rezolvare a rebusului si veţi citi denu­ secară?
mirea unei plante fibrele căreia pot fi folosite în combi­ (Frământare de limbă)
naţie cu paiele pentru confecţionarea diverselor obiecte:

Fisă te h n o lo g ică Împletitura în patru fire

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r R e p r e z e n ta r e a g r a f ic ă
M a te r ia le s i u s te n s ile

1. Paiele se înmoaie în apă fierbinte 16-20 de paie

pentru 30-40 min. din centrul 1

2. Se fixează paiele (1-3).

firului, aţă, ac.

7\
3 . Se împletesc strâns 20-30 cm, mai 3
întâi câte 2 din stânga, apoi câte 2
din dreapta (4-7).

4 . Îndoiturile de la margini se fixează

sub unghi şi se presează cu dege­
tul mare al mâinii.

5 . Se continuă lucrul, până se obţine

o cosiţă de lungimea dorită (8-9).
^ 's K
7
6 . Cosiţa împletită se calcă (se pre­
sează) cu un sucitor din lemn.
6

7. Capetele cosiţei se cos cu ac şi aţă

şi se modelează articolul proiectat.
8 9

181
 TEHNOLOGIAÎMPLETITULUI DIN FIBRE VEGETALE

• M Lucru individual
Să nu stingi focul cu 1. Împlete°te din paie un segment de cosiţă (panglică)
paie. în trei sau patru fire, pe care îl vei continua acasă.
(Proverb)
2. Elaborează un proiect de confecţionare a unei lucrări
din cosiţă de paie.
3. Confecţionează lucrarea conform proiectului.
4. Completează-ţi portofoliul cu imagini reprezentând
articole confecţionate din paie.

------------------------
# Lucru în grup ________________
După ce se usucă bine, Lucraţi în perechi
obiectul sau figurina din 1. Desenaţi schiţa unui obiect original, care poate fi
fibre naturale se subţiază confecţionat din cosiţa împletită din paie.
şi, dacă nu e împletită bi­
ne, legătura sau nodul 2. Prezentaţi, analizaţi, comentaţi schiţele elaborate de
poate cădea. voi, dar °i de ceilalţi elevi din clasă.

Fisă te h n o lo g ic ă Confecţionarea în g e ra ş u lu i din paie

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • M a te r ia le °j i u s te n s ile
• R e p r e z e n ta r e a g r a f ic ă
• S u g e s tii

1. Baza mănunchiului din 20 de paie • Paie, aţă tare, foarfecă, ac.

se leagă strâns cu aţă.

2. Paiele se împart în două.

3. Fâşiile se rotesc în jurul nodului.

4. Se introduce un pai lung („mâinile")

şi un şiret răsucit sau împletit din
2 paie („nimbul", b) şi se leagă toate
cu aţă („capul“).

5. „Aripile" (c) se fac din 10 paie prinse

la mijloc şi tăiate la capete în unghi
cu foarfeca.

6. „Aripile" se introduc în golul dintre

paie şi se leagă la 3 cm cu aţă
(„corpul" şi „aripile").
7. Se îndreaptă cu foarfeca marginea
de jos a „cămăşii" (să aibă aceeaşi
lungime).
Îngeraşul poate fi confecţionat din
materiale combinate - pănuşi şi paie.
Respectaţi normele de protecţie a
muncii în timpul lucrului cu acul şi
foarfeca.

182
 C LAS A 6
# Lucru în grup _______________________________
1. E la b o ra ţi u n p ro ie c t d e c o n fe c ţio n a r e a u n e i lu c ră ri: g r u p u l I - o fig u r in ă d in
m a te ria le c o m b in a te (p ă n u ° i ° i p a ie ); g r u p u l II - u n în g e ra ° ; g r u p u l III - u n
o b ie c t la a le g e re ; g r u p u l IV - u n a rtic o l d in c o s iţă îm p le tită d in p a ie , în p a tru .
2 . R e a liz a ţi a r tic o le le p e c a re le -a ţi p ro ie c ta t.
3 . P re z e n ta ţi p r o ie c te le în fa ţa c o le g ilo r.

1. C o m p le ta ţi g o lu rile :
a. Paiele de grâu si de ovăz se colectează în lu nile________________ _
b. Punem paiele într-o________________ la păstrat.
c. Cosiţele împletite din paie se calcă c u ________________ .
2 . N u m iţi m a i m u lte o b ie c te îm p le tite d in p a ie ° i e x p lic a ţi p e n tru c e s u n t e le u tiliz a te .
3 . S c rie ţi, în s p a ţiu l re z e rv a t, n u m ă ru l c a re in d ic ă o rd in e a c o r e c tă a fie c ă re i o p e ra ţii
d e p r e g ă tir e a p a ie lo r p e n tru lu c ru :
□ se scutură de apă;
□ se asază într-un vas, peste ele se pune o greutate;
□ se pun în pungi de polietilenă;
□ se ţin în apă clocotită 30-40 de minute.
4 . C o m e n ta ţi a firm a ţia :
În timpul lucrului cu fibrele vegetale, trebuie neapărat respectate normele de pro­
tecţie a muncii.
5 . E x p lic a ţi ro lu l fu n c ţio n a l a l o b ie c te lo r re p re z e n ta te în im a g in e .
 8. ARTA CERAMICII
După studierea acestui capitol,
veţi cunoaşte: • is to ric u l a p a riţie i ş i d e z v o ltă rii m e ş te ş u g u lu i şi a rte i c e ra m ic ii;
fu n c ţiile u tilita re a le v a s e lo r d e c e ra m ic ă ;
• te rm in o lo g ia s p e c ific ă m e ş te ş u g u lu i;

veţi fi capabili: • s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e c o n fe c ţio n a re a o b ie c te lo r d e

c e ra m ic ă ;
• s ă m o d e la ţi o b ie c te d in lu t p rin d ife rite te h n ic i;
• s ă e v a lu a ţi lu c ră rile c o n fo rm c e rin ţe lo r e s te tic e , c a lita tiv e ,
fu n c ţio n a le ;

vă veţi forma • v a lo rific a r e a tr a d iţiilo r ş i p a trim o n iu lu i n a ţio n a l;

atitudini faţă de: • c o o p e ra r e a ş i c o m u n ic a re a în g ru p .

Noţiuni-cheie 8.1. Dezvoltarea meşteşugului

engobă
glazură
ceramică „grosolană
ceramică „fină“
------------------------
Primele obiecte de lut des­
coperite au fost nişte co-
°uri împletite din nuiele,
unse cu lut înmuiat, ca să
nu se risipească boabele
de grâne. Ca urmare a
arderii întâmplătoare a unor
coşuri, a apărut olăritul °i
s-a renunţat la suporturile
din nuiele. Ulterior, pereţii
vaselor erau construiţi din
fâ°ii de lut, suprapuse de
jos în sus (tehnica şnur).
si artei ceramice
9
C e le m a i v e c h i p ie s e d e c e r a m ic ă (o a le , s t r ă c h in i, c ă -
n u ţ e ) a u f o s t g ă s ite î n I n d ia , E g ip t , C h in a ş i A s ia M i c ă ş i
s u n t d a ta te c u m i l e n ii l e I V - I I I î . H .
Î n M o ld o v a , o l ă r i t u l ş i o r n a m e n t a r e a v a s e lo r d e l u t
d e n o t ă i n f l u e n ţ a v e c h ilo r c u l t u r i a u t o h t o n e , d a r ş i a
c e r a m ic ii p o p o a r e lo r v e c in e . A s t f e l, d e la g e ţi a f o s t p r e ­
lu a t ă o r n a m e n t a r e a v a s e lo r ş i v e s e le i c u r e l i e f ş i o r n a ­
m e n t a d â n c it ; d e la t r a c i - r e p r e z e n t ă r ile s tiliz a t e a le
c h i p u r i l o r u m a n e . S u b i n f l u e n ţ a c u l t u r i i s c itic e , a u a p ă ­
ru t s ta tu e te le z o o m o r f e ; d e la c u ltu r a C u c u te n i -
r e p r e z e n t ă r ile u n o r z e it ă ţ i. P r im e le o b ie c te d e c e r a m ic ă
p o t f i d iv iz a t e î n d o u ă c a te g o r ii: c e r a m ic a „ g r o s o la n ă “ ,
s p e c ific ă v a s e lo r p e n t r u p r e g ă t ir e a b u c a te lo r , ş i c e r a m i­
c a „ f i n ă “ - p e n t r u s e r v ir e a lo r .
L a î n c e p u t u r i, o l ă r i t u l e ra u n m e ş te ş u g m a n u a l, d e
f a m ilie , p r a c t ic a t m a i a le s d e f e m e i. O d a tă c u a p a r iţ ia
r o ţ i i o l a r u l u i , c a re n e c e s ita f o r ţ ă , a c e s t m e ş te ş u g a
î n c e p u t să f ie p r a c t ic a t ş i d e b ă r b a ţ i.

184
 C LAS A 6
Fig. 8.1. Obiecte de
ceramică:
a - burlui pentru apă;
b - oală executată prin
tehnica şnur;
c- strachină.

Prin arderea completă în

cuptorul electric a vaselor
modelate din aceeaşi pas­
tă de olărit, ele pot căpăta
diferite culori. Astfel, la
temperaturile de 600 OC-
C e r a m ic a m o ld o v e n e a s c ă d in sec. X I V - X V I I e ra e x e ­ 1 000 OC - ele devin roşii,
c u ta tă d in l u t v e rd e , r o ş u s a u a lb la r o a ta o la r u lu i. la 1 200 OC - oranj, la
1 300-1 500 OC - se fac
M e ş t e r ii o la r i c u n o ş te a u m e to d e le d e a rd e re a c e r a m ic ii.
albe. Prin arderea incom­
pletă pe lemne (înăbusi-
8.2. Ornamentica si cromatica 9
tă), când se blochează ie-
sirea fumului, la 900 OC, se
tradiţională 9 obţine culoarea neagră.

C r o m a tic a c e r a m ic ii tr a d iţ io n a le se c a ra c te riz e a z ă
p r in n u m ă r u l m ic d e c u lo r i. R o ş u l d e d if e r it e t o n a lit ă ţ i
a l p a s te i d e o lă r it in d ic ă o c o n tin u a r e a t r a d iţ ie i r o m a n e ;
" ----------------
Keramos (din greacă) -
g a lb e n u l, v e rd e le , a lb u l s u n t p r e lu a te d in t r a d iţ ia b i ­ argilă. Keramic - arta olă­
z a n tin ă ; c e ra m ic a n e a g ră este m o ş te n ită d e la d a c i. ritului.
D e c o ra re a se p o a te fa c e p e v a s u l u d s a u d u p ă p r im a
a rd e re î n c u p t o r : în m o d t r a d iţ io n a l, c u engobă, sa u
m o d e r n , c u g la zuri c e ra m ic e .
Rosul se o b ţ in e d in t r - u n p ă m â n t b o g a t î n o x id d e
f ie r ( n u m i t „ro ş e a lă “ ). P ă m â n tu l se u s u c ă , se to a c ă m ă ­
r u n t , se ră z u ie ş te ş i se în m o a ie în a p ă . A s tfe l se c a p ă tă
u n l ic h id v â s co s , c a re se s tre c o a ră p r in p â n z ă sa u p r in
s ită , o b ţin â n d u - s e o s u b s ta n ţă lu c io a s ă .
N egrul se o b ţ in e d in t r - u n lu t , e x tra s d in lo c u l e r o z i­
u n i l o r d e p ă m â n t d u p ă p lo i. A m in tiţi-v ă c e a ţi s tu ­
Verdele se o b ţ in e d in z g u r a p r o d u s ă p r in a rd e re a în d ia t, în c la s a a 5 -a ,
d e s p re c u lo rile °i o r­
c u p t o r a s â rm e i d e c u p r u . A c e a s tă z g u r ă se c o je ş te , se
n a m e n te le u tiliz a te în
p is e a z ă , se m a c in ă ş i se a m e s te c ă c u h u m ă . m e ° te ° u g u r ile tr a d iţi­
A lb u l se o b ţ in e d in v a r a m e s te c a t c u p ia tr ă a lb ă de o n a le a le p o p o ru lu i
m u n te , a rsă şi p is a tă . n o s tru .

185
••
ARTA CERAMICII

H â rb frânt, h rib fript.
(F ră m â n ta re d e lim b ă )
Galbenul e s te o b ţ i n u t d i n h u m ă r a r ă , a m e s te c a tă c u
„ r o ş e a lă “ .
F o r m e le v a s e lo r d i n c e r a m ic ă a m in te s c d e c o r p u l u m a n
p r i n d e n u m i r i l e p ă r ţ i l o r l o r : gură, buză, braţe (toarte), gât
( p a r t e a î n g u s t ă d e s u s ) , pântece, um ă r e tc .
O r n a m e n t e le d e p e v a s e le d e c e r a m ic ă s u n t d is p u s e , d e
r e g u lă , î n t r e i r e g is tr e ( p ă r ţ i ) : p e partea de sus - lin ii ( o n ­
d u la t e , d r e p te , z im ţ a t e , o b lic e ) , c a re s im b o liz e a z ă c e r u l,
n o r i i , p lo a ia ; p e partea de m ijloc ( m a i b o g a tă î n e le m e n te
d e c o r a t iv e ) - flo ri, frunze, spice, u n e o r i anim ale ( c e r b i, o i,
m e lc i, c ă lu ţ i) ; pe partea de jos ( la p o a le ) - lin ii ( d r e p te , o n ­
d u la t e , z im ţ a t e ) , c a re s im b o liz e a z ă p ă m â n t u l, a p a .

M Lucru individual____________________________
V iz ite a z ă M u z e u l N a ţio n a l d e E tn o g ra fie ş i Is to rie N a tu ra lă . O b s e rv ă fo rm e le ,
c u lo r ile ş i d e c o r u l v a s e lo r d e c e ra m ic ă . C o m p le te a z ă -ţi p o r to fo liu l c u in fo rm a ţii
d e s p r e m e ş te ş u g u l c e ra m ic ii în M o ld o v a , d a r ş i în a lte ţă ri.

Schema 8.1. Metode de decorare a vaselor de ceramică

DECORAREA VASELOR DE CERAMICĂ

Cu corn de Cu Aplicarea Zgârierea

vită, având la „gaiţa“, un unor şnu­ cu un vârf
vârf o pană de beţişor cu ruri, brâie metalic,
1 6 gâscă: vopsea­ câteva fire sau rozete înmuiat în
ua se scurge de păr de de pastă din sub­
23 stanţa
din corn prin porc lut, formând
4 ,,peniţa“ de mistreţ. un decor în colorantă.
5 pană de gâscă. relief.
M O T I V E

Să învăţăm prin joe

Completaţi grilele cu denumirile motivelor ornamentale

folosite pentru decorarea vaselor de ceramică.
1. Forme de romb, cerc, triunghi în ornamentica tradiţională.
2. Imagini de animale (capra, calul, cerbul, câinele etc.).
3. Reprezentări cu figuri de oameni (figură stilizată de femeie etc.).
4. Imagini de flori (trifoi, crin, trandafir etc.).
5. Imagini din natură, vegetaţie (stejarul, mărul, bradul).
6. Imagini de obiecte făcute de mâna omului (casă, gard, bici,
furculiţă).

186
 C LAS A 6
8.3. Centre de ceramică tradiţională 9

Î n p re z e n t, î n m a i m u lt e lo c a lit ă ţ i a le M o ld o v e i e x is ­
Unele vase erau sparte
tă c e n tre a r tiz a n a le d e c e ra m ic ă : în Ţ ig ă n e ş ti ( r a io n u l înaintea începerii postu­
S tră ş e n i), C in iş e u ţi ( r a io n u l R e z in a ), H o g in e ş ti ( r a io n u l lui, pentru ca bucatele de
C ă lă ra ş i), Iu r c e n i ( r a io n u l N is p o r e n i) , U n g h e n i ş.a. post să nu fie puse din
greşeală într-un vas vechi
Î n s a tu l Iu r c e n i, o lă r it u l e p r a c tic a t d in s e c o lu l a l
si să se „spurce“. Oalele se
X V - le a . A i c i se c o n fe c ţio n e a z ă o a le p e n t r u s a rm a le , p la ­ adunau în fundul curţii si
t o u r i, c ă n i, s tr ă c h in i s m ă lţu ite etc. se spărgeau cu ciomagul,
L a C in iş e u ţ i se c o n fe c ţio n e a z ă f ig u r in e z o o m o r fe ş i fiind apoi înlocuite cu
altele noi. Era distrus
a n t r o p o m o r f e , o a le , u lc io a r e , v a z e , s tr ă c h in i e tc.
chiar si parul cu ramuri
F a b r ic a d e c e ra m ic ă a r tis tic ă d in U n g h e n i a lu a t (numit prepeleac), pe care
f i i n ţ ă p e b a z a c e n t r u lu i d e o lă r it d in s a tu l N ic o la e v c a seagăţau oalele cu gura în
( r a io n u l U n g h e n i) . A i c i se p r o d u c e o g a m ă v a r ia tă d e jos, ca să se scurgă după
ce au fost spălate, pentru
a r tic o le : v e se lă , o b ie c te d e c o ra tiv e , d e u z c a s n ic e tc . Î n a nu spurca noile vase.
a cea stă r e g iu n e e p ă s tra tă t r a d iţ ia d e fa m ilie a o lă r it u lu i.
Î n to a te t im p u r ile , a r tic o le le d in c e ra m ic ă a u a v u t d i ­
v e rs e î n t r e b u in ţ ă r i (schema 8.2).
Nu p re ţu i vasu l
M e ş te r ii- c e r a m iş ti d in R e p u b lic a M o ld o v a o r g a n i­
p e d in a fa ră , c i p e
ze ază t â r g u r i ş i e x p o z iţ ii a tâ t î n ţa r a n o a s tră , c â t ş i p e s te
d in ău ntru .
h o ta r e le ei. (Proverb)

Schema 8.2. Diversitatea obiectelor de ceramică

Vase mari pentru păstrarea

produselor alimentare (oale mari, Vase pentru Nchide
gavanoase) - păstrează calitatea şi cănţ u|ci° are) -
gustul mâncărurilor şi produselor. păstrează |ichidu| rece.

Figurine antropo­
Obiecte decorative morfe, zoomorfe
(farfurii, sfeşnice, vaze, (chipuri de oameni;
panouri, ploşti). porc-puşculiţă, cocoş,
OBIECTE DE peşte, leu, urs).
CERAMICĂ

Plastică mică (jucării,

fluierase, ocarine). De ritual (ulcior de
nuntă, decorat în culori
vii, de obicei, pe fond
De construcţie negru).
(cărămidă, oale
pentru acoperiş).

187
••
ARTA CERAMICII

Fig. 8.2. Lucrări expuse la târgul olarilor.

P r in tr e c e i m a i c u n o s c u ţi c e ra m iş ti d in M o ld o v a s u n t:
• L iu b o m i r Io r g a , N ic o la e S ava; a r t is t u l p la s tic
M ih a il G r a ti ( m u n . C h iş in ă u ) ;
• E u g e n V a c a rc iu c , V a s ile G o n c e a r ( H o g in e ş t i) ;
• f a m ilia Z in g a liu c ( C in iş e u ţ i) ;
• I u r ie C u c u ie tu ( D r o c h ia ) .
Fig. 8.3. Oală cu două toarte.
8.4. Materiale >si ustensile
O l a r i i e x tra g l u t u l d in l o c u r i s p e c ia le , n u m it e lu tă rii.
M a t e r ia p r im ă p e n t r u p r o d u c e r e a c e r a m ic ii a re c o m ­
p o z iţie d if e r it ă şi, în f u n c ţie d e acea sta , a re d e s tin a ţie
d if e r it ă (schema 8.3):

Schema 8.3. Materia primă pentru producerea ceramicii

caolin sau lut argilă sau lut de

alb (conţine olărit (este re­
puţine impu- zistentă la tem­
Fig. 8.4. Panou decorativ. ’ rităţi) peraturi înalte)
MATERIA
PRIMĂ
pastă gresie,
de faianţă porţelan

Ornamentul constituit
din linii ondulate, zimţa­
C e l m a i des este fo lo s ită a r g ila g a lb e n ă sa u cea g r i,
te, deseori combinate cu
flori, se numea cale cu e x tra s ă d in fo s te le v a d u r i d e r â u r i.
flori sau călită ocolită cu D u p ă e x tr a c ţie , a r g ila se p re g ă te ş te p e n t r u lu c r u :
flori si simboliza urarea • se c u ră ţă d e i m p u r it ă ţ i (se d ă p r in s ita d e l u t ) ;
de drum bun adresată
• se a m e s te c ă c u 2 5 % n is ip m ă c in a t ( p e n t r u a - i
unui călător.
s p o r i p la s tic ita te a ) ;
188
 C LAS A 6
• se a m e s te c ă c u 3 0 % a p ă ( p e n t r u c o n s is te n ţă );
• se fr ă m â n tă ° i se fa c b u lg ă r i ( b o ţ u r i) d e lu t ;
• b u lg ă r ii d e l u t se p u n la p ă s tra re în s a c i d e p la s tic
°i, p e r io d ic , se s tro p e s c c u a pă .

# Lucru în grup _________________

1. D a ţi e x e m p le d e fe lu ri d e m â n c a re c a re p o t fi p re p a ra te
în v a s e d e c e ra m ic ă .
2 . E la b o ra ţi u n p ro ie c t:
• re p re z e n ta ţi g r a fic s c h iţa u n u i v a s d e lu t;
• d e s e n a ţi o r n a m e n te le c a re v o r în fr u m u s e ţa v a s u l;
• p re z e n ta ţi p ro ie c tu l ş i a r g u m e n ta ţi u tilita te a lui.
3 . P re g ă tiţi m a te ria p rim ă p e n tru re a liz a re a p ra c tic ă a
v a s u lu i p ro ie c ta t.

8.5. Tehnici de lucru

P ro c e d e e le e le m e n ta re d e m o d e la r e c o n s ta u în apă­
sarea, turtirea, strângerea, rularea î n p a lm e s a u p e p la n - Fig. 8.5. Figurine din
°e tă a l u t u l u i . A s tfe l, d in t r - o s in g u r ă b u c a tă d e lu t , se ceramică.
o b ţ in d iv e rs e fo r m e g e o m e tr ic e (s fe ră , c u b , p r is m ă , c o n )
s a u e le m e n te a s e m ă n ă to a re c u ce le d in n a tu r ă .
A m in tiţi-v ă ce cu­
N o r m e d e ig ie n ă s i p r o t e c ţ ie a m u n c ii: n o a ş te ţi d e s p re fig u ­
rile g e o m e tric e p la n e
• sa la d e lu c r u tr e b u ie să fie lu m in o a s ă , c u v e n tila ţie , ş i c o rp u rile g e o m e ­
în z e s tr a tă c u m o b ilie r ° i r a f t u r i p e n t r u u s c a t ° i p ă s ­ tric e .
t r a t lu c r ă r ile ;
• c u p t o r u l p e n t r u a rd e re a p r o d u s e lo r c e ra m ic e t r e ­
b u ie să fie a m p la s a t î n t r - o în c ă p e re s p e c ia lă , s e p a ­ ------------------------
r a tă d e a te lie r u l d e lu c r u ; Un lut bun pentru ceramică
• în a in te d e a în c e p e lu c r u l, îm b r ă c a ţi ° o r ţ u l, p e n t r u trebuie să fie: elastic, omo­
gen, cu o anumită umidi­
a v ă p r o te ja h a in e le ;
tate şi curăţat de impurităţi.
• fo a rfe c a se p ă s tre a z ă în c h is ă p e m a s ă ° i se tr a n s ­
m it e u n u i c o le g d o a r c u in e le le în a in te ;
• c u ţita ° e le , e b o ° o a re le , fu r c u liţe le ( p ie p te n e le ) °i a lte
u s te n s ile a s c u ţite se t r a n s m it c u m â n e re le în a in te ;
• la s fâ r ° itu l a c t iv it ă ţ ii, se fa c e o r d in e la lo c u l d e U lc io ru l nu m e rg e
d e m u lte o ri la a p a .
lu c r u , r e s tu r ile d e l u t se p u n î n s ă c u le ţe d e p la s tic ,
(P ro v e rb )
se s p a lă m â in ile .

189
••
ARTA CERAMICII

------------------------
Sculele şi ustensilele pen­
tru prelucrarea lutului - cu-
ţitaşele, eboşoarele ascu­
ţite, rulourile, coarda de
tăiat lutul (sârma) - trebuie
păstrate curate şi uscate.
# Lucru în grup
P ro ie c ta ţi u n p a n o u d e c o ra tiv în fo rm ă d e d re p tu n g h i.
V a se le m ic i p o t f i fă c u te d in t r - u n s im p lu b o ţ d e lu t ,
a d â n c it ° i s u b ţia t p â n ă la f o r m a d o r ită , ia r v a s e le m a r i
p o t f i o b ţ in u t e p r in lip ir e a c o lă c e ilo r d e l u t u n u l p e s te
a lt u l ( te h n ic a şnur).
R e a liz a re a v a s e lo r fă ră a fo lo s i ro a ta o la r u lu i se fa ce în
c â te v a e ta p e : e la b o ra re a c r o c h iu lu i (s a u a s c h iţe i g ra fic e );
în tin d e r e a l u t u l u i î n t r - o fo a ie d e g ro s im e a n e ce sară ;
c r o ir e a p ă r ţ ilo r c o m p o n e n te ale v i it o r u lu i vas; lip ir e a
p e r e ţ ilo r p e f u n d u l v a s u lu i ° i a p e r e ţ ilo r în tr e e i; lip ir e a
c a p a c u lu i; a p lic a re a s a u z g â rie re a m o t iv e lo r d e c o ra tiv e ;
fin is a r e a ; u s c a re a ; a rd e re a p r im a r ă (p â n ă la 5 0 0 OC ) a l u ­
c r ă r ii în c u p t o r u l s p e c ia l; g la z u ra re a ; a rd e re a î n g la z u ră .

M Lucru individual_____________________________
1. M o d e le a z ă d in lu t un d e ta liu a l o b ie c tu lu i p ro ie c ta t în g ru p , a p lic â n d u n a d in tre
te h n ic ile d e s c ris e m ai s u s .
2 . R e a liz e a z ă p e el o c o m p o z iţie p rin a p ă s a re (cu o c re n g u ţă ru p tă , cu o fru n z ă , cu
un c a p ă t d e c re io n e tc .).

Fişă te h n o lo g ică Modelarea unui obiect decorativ (frunză) din lut

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • M a te r ia le , u s te n s ile
S u g e s tii, ilu s t r a ţ ii

1. Frunza de viţă -d e -vie se aşază pe o b u ca tă • Frunză de viţă-de-vie, carton, creion,

de ca rto n şi se co n tu re a z ă cu c re io n u l (a). foarfecă, sucitor, b e ţişo r de lem n,
cuţitaş, clei pentru lut, pensulă,
2 . Se ta ie cu fo a rfe c a m o d e lu l d e fru n z ă
fo rm a din g h ip s a fru nze i.
c o n tu ra t (tip a ru l/ ş a b lo n u l) (b).
3 . B o ţu l de lu t se în tin d e cu un su cito r.
4 . T ip a ru l/ ş a b lo n u l d e fru n z ă se c o n tu re a z ă
şi se ta ie pe lu t (c).
5 . Se s c o a te tip a ru l/ ş a b lo n u l d e pe fru n z a
de lu t şi se z g â râ ie , cu un b e ţiş o r de
lem n , fo rm a s tru g u re lu i (d).
6 . F ru n za d in lu t se u n g e , cu p e n s u la , cu
cle i p e n tru lut.
7. Se a p lic ă b ile d in lut pe d e s e n u l strugure­
lui.
8. F ie ca re bobita se a p a s ă cu un b e ţiş o r cu b
c a p ă tu l ro tu n d (e).
vezi continuarea pe pag. 191

190
 C LAS A 6
Continuare • M a te r ia le , u s te n s ile
S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • S u g e s tii, ilu s t r a ţ ii

9 . F ru n z u liţa m a i m ic ă (p re g ă tită d in tim p ) s e s c o a te

d e p e fo rm a d in g h ip s ° i s e a p lic ă a lă tu ri d e s tru g u re
fi-
10. A rtic o lu l s e p u n e la u s c a t p e n tru c â te v a zile . S e a rd e .

e f
d

» Nu apăsaţi prea tare când

zgâriaţi cu beţi°orul, ca să
nu străpungeţi articolul.
g

M Lucru individual______________
1. E la b o r e a z ă u n p r o ie c t d e c o n fe c ţio n a r e a u n u i o b ie c t
T * ----------------
Observaţi legătura dintre
d in c e ra m ic ă . ornamentele de pe vasele
2 . P re z in tă s c h iţa g ra fic ă (fo rm a , d im e n s iu n e a , p ă rţile de ceramică şi cuvintele
c o m p o n e n te ) a a c e s tu ia . din cântecele populare:
„frunză verde", „foaie ver­
3 . P r e g ă te ş te m a te ria le le ş i u s te n s ile le n e c e s a re .
de de trifoi", „foaie verde
4 . M o d e le a z ă d in lu t a rtic o lu l p ro ie c ta t. si-o sipică" etc.

1. C a re s u n t te h n ic ile e le m e n ta re d e m o d e la re în lu t?
2. C e n o rm e d e ig ie n ă ş i p ro te c ţie a m u n c ii tre b u ie re s p e c ta te ?
3. P re z e n ta ţi fie c a re a r tic o lu l m o d e la t. A u to e v a lu a ţi p r o ie c tu l. A r g u m e n ta ţi u tili­
ta te a lu i.

Fig. 8.6. Articole decorative din ceramică.

191
8 ARTA CERAMICII

Fisă te h n o lo g ică Modelarea manuală a unei farfurii decorative

1. O fo a ie d e h â rtie u m e z ită (s ă n u s e lip e a s c ă d e • L u t, fa rfu rie , c u ţit, a d e z iv

fa rfu rie ) s e a ş a z ă p e o fa rfu rie p la tă (ş a b lo n ). p e n tru lu t, p e n s u lă .

2 . S e ru le a z ă m a i m u lte fâ ş ii d e lu t.

3 . F â ş iile d e lu t s e a p lic ă p e s te h â rtia u m e z ită şi

s e u n g c u a d e z iv p e n tru lu t. C e le la lte fâ ş ii se
s u p ra p u n a s tfe l, î n c â t s ă fo rm e z e o p la s ă .

4 . R e s tu rile d e fâ ş ii c a re ie s p e s te m a rg in e a
ş a b lo n u lu i s e ta ie c u c u ţitu l şi s e a p lic ă o fâ ş ie
d e lu t d e ju r î m p re ju ru l fa rfu rie i.

5 . S e m o d e le a z ă e le m e n te le d e c o ra tiv e : p rin
a p ă s a re p e fo r m a d e g h ip s , s e m o d e le a z ă
fru n z e , p e ta le d in lu t.

6 . S e a p lic ă fru n z a ş i s e fo rm e a z ă flo ri d in D a c ă ră m â n s p a ţii g o a le , le

p e ta le le m o d e la te . v o m c o m p le ta c u d ife rite
e le m e n te (fru n z e , p e ta le ).
7 . A r tic o lu l s e p u n e la u s c a t (la î n tu n e ric ).
A r tic o lu l v a fi u s c a t la o
te m p e ra tu ră c o n s ta n tă , fă ră
8 . A r tic o lu l s e a rd e î n c u p to r s p e c ia l.
c u re n ţi d e aer.

M Lucru individual____________________________
1 . E la b o r e a z ă u n p r o ie c t d e m o d e la re m a n u a lă d in lu t a u n u i o b ie c t.
2 . A n a liz e a z ă te h n ic ile d e m o d e la re m a n u a lă s tu d ia te ş i c o m p le te a z ă u rm ă to r u l
ta b e l:

Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?

Fig. 8.7. Farfurie decorativă. Fig. 8.8. Cuptoare de ars articole din ceramică.
192
 C LAS A 6
*8.6. Modelarea din lut la roata
olarului
O b ie c te le d in l u t p o t f i m o d e la te la r o a ta o la r u lu i
s a u m a i p o t f i o b ţ in u t e p r in te h n ic a t u r n ă r i i în fo r m ă
(s a u „ t u r n ă r i i în t i p a r “ ). U n e x e m p lu d e a r tic o le o b ţ i ­
n u te p r in tu r n a r e în t ip a r / în fo r m ă este p la s tic a m ic ă
(d iv e rs e f ig u r in e re p r e z e n tâ n d a n im a le : c a l, ş a rp e ; vase
în m in ia t u r ă : c ă n u ţe , o liţe , s tr ă c h in u ţe ) .
Roata o la ru lu i este c o n s titu ită d in d o u ă d is c u r i, u n u l Fig. 8.9. Vas obţinut prin
m ic - sus, a lt u l m a re - jo s , u n ite p r in t r - u n a x v e r tic a l tehnica turnării în formă.
(fig. 8.10).
B u lg ă re le d e l u t este p u s p e d is c u l m ic d e sus, ia r ce l
d e jo s este m iş c a t d e o la r c u p ic io r u l. O la r u l tr e b u ie să
a ib ă în d e m â n a r e ş i f o r ţ ă ca să p o a tă f o r m a v a s u l în c â te ­
v a m in u t e , în a in te să în c e a p ă a se u s c a p a s ta d e lu t .
U n e o r i d u r a ta d e fo r m a r e a v a s u lu i la r o a ta o la r u lu i este
d e 4 0 -5 0 s e c u n d e .
O b ie c te le m o d e la te se p u n la u s c a t, la în tu n e r ic ,
p e n t r u c â te v a z ile . U l t e r io r se s m ă lţu ie s c , se o r n a m e n ­
te a z ă ş i se a r d î n c u p to a r e s p e c ia le (fig. 8.8).

M Lucru individual_______________
Elaborează un proiect de modelare a unui obiect din lut
la roata olarului. Fig. 8.10. Roata olarului.

Fisă te h n o lo g ic ă | M odelarea unui vas (ulcior) din lut la roata olarului

S u c c e s iu n e a o p e r a ţ iilo r • M a te r ia le , u s te n s ile
S u g e s tii, ilu s t r a ţ ii

1. Bucata de lut se taie cu sârma; se formează • Lut, roata olarului,

bulgărele de lut de mărimea vasului şi se frământă sârmă pentru tăiat, vas
bine, pentru a elimina bulele de aer. cu apă, scândurică de
netezit, pânză umezită.
2. Bulgărele de lut se fixează pe discul superior
(mic) al roţii olarului (a).

3. Roata inferioară (mare) se mişcă puţin.

4. Bulgărele de lut se centrează pe discul superior.

vezi continuarea pe pag. 194
193
8 ARTA CERAMICII

Continuare • M a te r ia le , u s t e n s ile
Succesiunea operaţiilor • S u g e s tii, ilu s t r a ţ ii

5. Se măreşte viteza de rotire a axului.

6. Se formează trunchiul de con din lut

(ridicând şi coborând bulgărul). Lutul
nu trebuie să conţină bule de aer (b).

7. În bulgărele de lut se face o adânci­ b

tură, lăsând un strat de lut cu grosi­
mea de 1 cm, pentru fundul vasului.
8 . Se lărgeşte sau se micşorează gura
vasului.
Atenţie la vitezele axului roţii şi core­
larea mişcărilor mâinilor. Mâinile sunt
muiate periodic în apă.

9. Se finisează (netezeşte) vasul (c).

10. Se aplică toarta vasului, brâiele,

elementele decorative, ţinând c
cont de proporţiile părţilor compo­
nente (d).

11. Se taie cu o sârmă (dinspre sine) şi

se scoate vasul de pe roată.

12. Vasul se pune la uscat pe un blat

d
de lemn sau de ipsos, pentru 2-3
zile, într-un loc ferit de soare şi de
curenţii de aer.

13. Se efectuează operaţiile care vor

conferi vasului duritate şi
frumuseţe: decorarea cu engobe
sau glazuri ceramice, arderea.
e

M Lucru individual____________________________
Elaborează un proiect de modelare a unui obiect din lut, la roata olarului.
1. Execută schiţa grafică a obiectului.
2. Prezintă, în culori, elementele, motivele sau compoziţia ornamentală pentru de­
corarea lui.
3. Prezintă proiectul în faţa colegilor. Argumentează-ţi alegerea, luând în calcul
criteriile tehnologice, estetice, utilitare.

194
 C LAS A 6
$6 învăţăm prinjoc
Completaţi grilele si veţi citi pe grila evidenţiată denumirea populară a locului de
extragere a argilei.
1 1. Vas din lut pentru vin şi apă.
2. Vasele se ard în ... .
2
3. Utilaj co n stitu it din do u ă discuri şi o osie, utilizat la
3 m o d e la re a vaselor din lut.
4 4. A rgila se curăţă de im purităţi prin ... .
5. O rnam entul de la ,,g â tu l“ ulciorului.
5
6. Vasul de pe roată se taie cu . .
6 7. Localitate din M oldova unde este o fa b rică de
7 ceram ică.

Evaluare f i nal ă
1. C a re s u n t c e n tre le d e o lă rit d e p e te r ito r iu l ţă rii n o a s tre ?
2 . A ră ta ţi a s e m ă n a re a d e n u m ir ilo r u n o r p ă rţi a le v a s e lo r d in c e r a m ic ă c u d e n u m iri
a le u n o r p ă rţi a le c o r p u lu i u m a n .
3 . N u m e ro ta ţi c o r e c t s u c c e s iu n e a e ta p e lo r d e p re g ă tire a lu tu lu i p e n tru lu c ru :
□ Bulgării de lut se pun la păstrat, în saci de plastic.
□ Argila se curăţă de impurităţi.
□ Argila se amestecă cu apă.
□ Argila se amestecă cu nisip.
□ Se frământă si se fac bulgării (boţurile) de lut.
4 . C a re s u n t c e le m a i s im p le te h n ic i d e m o d e la r e a o b ie c te lo r d in lu t?
5 . N u m iţi u s te n s ile le u tiliz a te în o lă rit ş i n o rm e le d e p r o te c ţie a m u n c ii c u e le .
6 . P riv iţi im a g in ile d e m a i jo s ş i e n u m e ra ţi d o m e n iile d e u tiliz a re a o b ie c te lo r d in
c e ra m ic ă :
 9. SPATIILE VERZI
SI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE
9 9

După studierea acestui capitol,

veţi cunoaşte: • b o lile ş i d ă u n ă to rii p la n te lo r;
j j

veţi fi capabili: • s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e a m e n a ja re a s p a ţiilo r c u a rb o ri şi

a rb u ş ti;
• s ă e la b o ra ţi p ro ie c te d e s e re ş i ră s a d n iţe p e n tru c re ş te re a
c u ltu rilo r le g u m ic o le ;
• s ă p la n ta ţi c u ltu ri flo ric o le ş i le g u m ic o le ;

vă veţi forma • s p a ţiile v e rz i c a fa c to r e c o lo g ic .

atitudini faţă de:

9.1. Bolile si dăunătorii plantelor

r P r in t r e c e le m a i fr e c v e n te boli a le p la n t e lo r s u n t: fă -
Noţiuni-cheie
'<
Pl
! făinare y i
i rugină
! fertilitate
^ ------------------------
Broaştele, păsările, bubu­
ruzele sunt „apărătorii"
plantelor contra insecte­
lor dăunătoare.
Plantele viguroase şi să­
nătoase rezistă mai bine
la boli.
Udaţi plantele dimineaţa
sau seara. În zilele cu
mult soare, nu le udaţi.
Nu udaţi plantele cu jet
puternic de apă, deoarece
acesta va spăla un strat
de sol.
196
floricole
inarea, rugina, putrezirea.
Făinarea a p a re p e f r u n z e , a c e s te a a c o p e r in d u - s e c u
1
1 u n s t r a t d e c u lo a r e a lb ă , a s e m ă n ă to r c u fa in a . E s te f a v o r i­
1
1
1 z a tă d e s c h im b ă r ile b r u ş t e a le t i m p u l u i ş i d e u s c ă c iu n e a
a e r u lu i. Se c o m b a t e p r i n p r ă f u ir e c u flo a r e d e p u c io a s ă ,
d im in e a ţ a p e r o u ă ş i s e a ra s a u d u p ă o s t r o p ir e c u a p ă .
Rugina a ta c ă m a i a le s g a r o a fe le , g u r a - le u lu i, t r a n d a ­
f i r i i . B o b o c ii p la n t e lo r a ta c a te d e r u g i n ă n u m a i î n f l o ­
re s c . Se c o m b a te p r i n s t r o p ir e c u z e a m ă b o r d e le z ă ( 1 0 l
d e a p ă , 1 0 0 g d e p ia t r ă - v â n ă t ă , 1 0 0 g d e v a r s tin s ) . O m ă ­
s u r ă p r e v e n t iv ă c o n s tă î n a p lic a r e a î n g r ă ş ă m in t e lo r , a s t­
f e l p la n t e le d e v in m a i r e z is te n te la b o a lă .
Putrezirea b u t a ş i l o r ş i p u i e ţ i l o r e s te o b o a lă c a re se
m a n if e s t ă p r i n a c o p e r ir e a a c e s to ra c u m u c e g a i a lb . Î n
s c o p d e p r o f ila x ie , se v a s c h im b a î n fie c a r e a n n i s ip u l
d i n lă d iţ e ş i se v o r d e z in fe c ta p e r e ţ ii l ă d i ţ e l o r ş i u t i l a j u l
f o l o s i t c u s o lu ţ ie d e p ia t r ă v â n ă tă . L o c u l d e p la n t a r e a
b u t a ş i l o r se v a u d a c u a p ă f ie r b in t e , i a r lă d iţ e le c u b u t a ş i
se v o r a e r is i p e r io d ic .
D ă u n ă to rii c e l m a i d e s î n t â l n i ţ i ş i c e i m a i p e r ic u lo ş i a i
p la n t e lo r f lo r ic o le s u n t păianjenul roşu ş i păduchii ţestoşi.
P ăianjenul roşu , n u m i t ş i cleştar, se lo c a liz e a z ă p e
p a r t e a i n f e r i o a r ă a f r u n z e lo r . E s te f o a r t e m i c ş i a re c u -
 C LAS A 6
lo a r e r o ş ia tic ă . C le ş ta r u l su g e s u c u l fr u n z e lo r . Î n a cest
------------------------
caz, p e fr u n z e a p a re u n p ă ie n je n iş a lb , f in . Se în m u lţe ş te Dacă procuraţi în maga­
r a p id în a e r u s c a t ş i la t e m p e r a t u r i r id ic a te . Se c o m b a te zine specializate preparate
p r in s tr o p ir e a b u n d e n tă c u a p ă re ce s a u c u s u b s ta n ţe chimice pentru a lupta îm­
potriva dăunătorilor °i a
s p e c ia le . bolilor plantelor floricole,
Păduchii ţestoşi a ta c ă p la n te le d e c a m e ră . E i p o t respectaţi neapărat instruc­
a c o p e ri şi d is tr u g e în tr e a g a p la n tă . Se c o m b a t p r in s tr o ­ ţiunile indicate pe ambalaj.
p ir e c u z e a m ă d e t u t u n ş i s ă p u n , c u a d a o s d e s p ir t d e n a ­ Lucraţi cu preparatele chi­
mice în mănu°i °i folosiţi o
t u r a t s a u c u s u b s ta n ţe s p e c ia le . mască de protecţie a căilor
respiratorii.
M Lucru individual_______________
G ă s e ş te in fo rm a ţii d e s p r e a lte b o li ş i d ă u n ă to r i a i p la n ­
te lo r ş i c o m p le te a z ă -ţi p o rto fo liu l.

# Lucru în grup _________________

A n a liz a ţi p la n te le f lo r ic o le d in c la s a v o a s tră . A p re c ia ţi
s ta re a lor. E la b o ra ţi u n p ro ie c t d e a ra n ja re a p la n te lo r,
p e n tru c a a c e s te a s ă a ib ă c o n d iţii b u n e d e d e z v o lta re .

9.2. Arborii si arbuştii decorativi

9 9
Fig. 9.1. Arbust decorativ
Î n j u r u l g r ă d in ii d e lâ n g ă casă p o a te f i f o r m a t u n g a rd crescut în vas special.
v i u d in a r b o r i n e f r u c t if e r i ş i d in a r b u ş ti d e c o r a tiv i, de
e x e m p lu , d in t r a n d a f ir i, azalee , h o r t e n z ii, c le m a tite e tc.
T randafirul p r e fe r ă s o lu l î m b o g ă ţ it ş i lo c u r ile d e s ­
c h is e , p r o te ja te d e v â n t u r i. E l se c u lt iv ă p r im ă v a r a d e ­
v r e m e s a u to a m n a . R ă s a d u l se p la n te a z ă la d is ta n ţe d e la
3 0 p â n ă la 8 0 c m u n u l d e a ltu l. D u p ă în g h e ţu r ile de
ia r n ă , t r a n d a f i r ii tr e b u ie c u r ă ţa ţi - se ta ie lă s t a r ii v e c h i
ş i c e i fra g e z i, ia r c e ila lţi se s c u rte a z ă , lă s â n d u - li- s e câ te
d o i- t r e i b o b o c i.

Fig. 9.2. Trandafir.

Fig. 9.3. Gardurile de

arbuşti - un element
important al spaţiilor verzi.
Fig. 9.4. Model de amena­
jare a unei florării.
197
9 SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE

------------------------
Înainte de îngheţarea so­
lului, tufele de trandafir
vor fi acoperite cu carton
gudronat °i cu frunze us­
cate, pentru a rezista la
îngheţuri.
C o n s u lta ţi m a n u a lu l
d e b io lo g ie s i fa c e ţi o
lista d e a rb o ri s i una
d e arbuşti.
În p ă m â n tu l n e g ru s e
fa c e p â in e a a lb ă .
(P ro v e rb )
M Lucru individual_______________
O b s e rv ă c e a rb o r i ş i c e a rb u ş ti d e c o ra tiv i c re s c lâ n g ă
c a s a v o a s tră , în p a rc .
# Lucru în grup _________________
1. R e a liz a ţi, p e o c o a lă m a re d e h â rtie , u n p ro ie c t d e în g ră ­
d ire c u a rb o ri şi a rb u ş ti d e c o ra tiv i a g ră d in ii d e lâ n g ă
c a s ă . In d ic a ţi d e n u m ir e a a r b o r ilo r ş i a r b u ş tilo r a le ş i.
2 . P re z e n ta ţi p r o ie c te le în fa ţa c o le g ilo r, e x p lic â n d d e c e
a ţi a le s a n u m e a c e ş ti a rb o r i ş i a rb u ş ti.
3 . A p re c ia ţi p r o ie c te le p r o p r ii ş i p e c e le a le c o le g ilo r.
9.3. Solurile
C a lita te a p r in c ip a lă a u n u i s o l este fe rtilita te a l u i
(c a p a c ita te a s o lu lu i d e a a s ig u ra p la n te le c u s u b s ta n ţe
n u t r it iv e , a p ă şi a e r). D a c ă lu c r ă r ile s o lu lu i s u n t e fe c tu ­
a te c o re c t ş i la t i m p ş i d a c ă î n s o l s u n t a d ă u g a te în g ră ş ă -
m in te le n e c e s a re , fe r t ilit a t e a a c e s tu ia c re şte .
F o rm a re a u n u i s o l fo a r te b u n p e n t r u c u ltiv a r e a p la n ­
te lo r d u re a z ă secole, p â n ă se c o n s titu ie o c o m p o z iţie b o ­
g a tă în e le m e n te le n e c e s a re p e n t r u c re ş te re a p la n te lo r .

Schema 9.1. Tipurile principale de sol

S O L U R IL E

d e c e rn o z io m :
a u c u lo a re a
n e a g ră s a u
c e n u ş ie -în c h is ă ;
s u n t b o g a te în
Fig. 9.5. Lunca, un spaţiu al
s u b s ta n ţe
solurilor aluviale pentru
n u tritiv e , în h u m u s
fâneaţă.
d e p ă d u re : alu v ia le :
s u n t c e n u ş ii şi • fâ n e a ţă (d e
b ru n e ; n e c e s ită lu n c ă )
in tro d u c e re a • m lă ş tin o a s e
în g ră ş ă m in te lo r
o rg a n ic e şi
m in e ra le

D u p ă c o m p o n e n ţa lo r , s o lu r ile p o t fi:
• nisipoase ( p r i n c a re tre c e u ş o r a p a ; î n ele c re s c b in e
------------------------
Principala bogăţie naturală m o r c o v ii, r o ş iile , c a s tr a v e ţii) ;
a Republicii Moldova o con­ • argiloase ( p r i n c a re a p a tre c e g re u sa u s ta ţio n e a z ă ;
stituie solurile de cerno­ în ele cresc b in e o re z u l, s fe c la -d e -z a h ă r, p o r u m b u l) ;
ziom. Ele ocupă circa 80%
• calcaroase ( s u n t d e s tu l d e fe r tile ; î n ele c re s c b in e
din teritoriul republicii.
fa s o le a , s o ia , b o b u l, m a z ă re a );
198
 C LAS A 6
• cernoziomuri ( s u n t b o g a te î n h u m u s ; î n e le c re s c b i ­
n e c e re a le le , c u lt u r ile te h n ic e ş i le g u m ic o le , p o m i i
f r u c t i f e r i , v iţ a - d e - v ie ) .
P la n te le le g u m ic o le se d e z v o lt ă b in e î n sere ş i răsad­
niţe, p e n t r u c ă a ic i se m e n ţ i n t e m p e r a t u r a ş i u m id it a t e a
o p t im e ş i se fo r m e a z ă u n s o l f o a r t e b u n (schema 9.2).
S o lu l d i n s e re se îm b o g ă ţe ş te î n fie c a re a n c u te s c o v i­ Fig. 9.6. Seră.
n ă d e s t r u g u r i, c u s u b s ta n ţe o r g a n ic e ş i r u m e g u ş d e le m n .

Schema 9.2. Compoziţia solului din sere

A m in tiţi-v ă c a re s u n t
n o rm e le d e ig ie n ă şi
p ro te c ţie a m u n c ii în
tim p u l lu c ră rilo r a g r i­
c o le .

9.4. îngrăşămintele
D u p ă o r ig in e a lo r , î n g r ă ş ă m in t e le p o t f i organice,
TÎngrăşămintele
*-------------
introduse
minerale ş i bacteriene (schema 9.3). în sol în cantităţi prea mari
vor afecta rădăcinile
se i n t r o d u c î n a in t e d e p la n t a r e a r ă ­
plantelor.
s a d u lu i ( în g r ă ş a r e a d e b a z ă ) , î n t i m p u l p l a n t ă r i i , i a r î n
p e r io a d a v e g e t a ţ ie i p la n t e lo r , î n g r ă ş ă m in t e le se a d m i ­
n is tr e a z ă c o n f o r m i n d i c a ţ i i l o r d e p e a m b a la j.
Î n a in t e d e a f i d u s s o lu l î n s e ră , g u n o i u l d e g r a jd ş i
c o m p o s t u l se m ă r u n ţ e s c , se c e r n ş i se a m e s te c ă b in e . P ă m â n tu l b u n ro a d e
bune aduce.
S o lu l a d u s î n s e ră se n iv e le a z ă ş i se a fâ n e a z ă . Se p r a c t ic ă
(P ro v e rb )
ir ig a r e a p r i n p lo a ie a r t i f i c ia lă c u 3 - 5 z ile î n a in t e d e
p la n t a r e a r ă s a d u lu i.
Schema 9.3. Originea îngrăşămintelor

199
9 SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE

Schema 9.4. Tipuri de teren adăpostit

9.5. Sere >si răsadniţe

>
L e g u m e le se c u lt iv ă a tâ t î n c â m p d e s c h is , c â t ş i p e te ­
re n a d ă p o s tit (schema 9.4), u n d e p la n te le s u n t p r o te ja te
d e f r ig , g r in d in ă , v â n t, se cetă ş i a lte fe n o m e n e c lim a ­
te r ic e n e fa v o r a b ile .
R ă s a d n iţe le ş i s e re le p o t fi:
- staţionare ( fix e ) ;
- mobile ( d e m o n ta b ile ) .
Î n sere ş i ră s a d n iţe se c re s c to m a te , c a s tra v e ţi, a rd e i,
c e a p ă , s a la tă , p e p e n i ş.a. în d o u ă c ic lu r i:
- iarna—p rim ă va ra ( ia n u a r ie - iu lie ) ;
- toamna—iarna ( în c e p â n d c u lu n a s e p te m b r ie ) .
R ă s a d n iţe le p o t f i în lo c u it e c u sere d e p r im ă v a r ă
(fig. 9.7).

Fig. 9.7. Sere de primăvară:

a —seră-bloc; b —seră cu
două pante; c—seră în
formă de arc (cupolă)

Observaţi sistemele de
irigaţie, încălzire si
ventilaţie în seră.

Fig. 9.8. Construcţia unei sere.

200
 C LAS A 6
# Lucru în grup ______________________________
1. E la b o r a ţi u n p o s te r c u u n p r o ie c t d e s e ră .
2 . E x e c u ta ţi m a c h e ta s e re i c o n fo r m p ro ie c tu lu i: g r u p u l I - c u d o u ă p a n te , g r u p u l
a l Il- le a - s e r ă -b lo c , g r u p u l a l I lI - le a - s e ră în fo r m ă d e a rc (c u p o lă ).
3 . P re z e n ta ţi m a c h e te le . C u m c re d e ţi:
a. C a re v a fi a c ţiu n e a v â n tu lu i p u te r n ic a s u p r a fie c ă ru i m o d e l d e s e ră ?
b. C u m s e v a s c u r g e a p a d e p lo a ie d e p e a c o p e r iş u l fie c ă re i s e re ?
c. C a re v a fi v a r ia n ta c e a m a i b u n ă d e s e ră p e n tru c u ltiv a r e a le g u m e lo r?
A r g u m e n ta ţi- v ă o p in ia .

Plantarea răsadului de legume în sere

P la n ta re a r ă s a d u lu i a re u n e le p a r t ic u la r it ă ţ i:
1. R ă s a d u l se u d ă d in t im p , se s c o a te c u p ă m â n t la
r ă d ă c in ă ° i se p la n te a z ă în g r o p iţe le fă c u te d in t i m p ° i A i s c ă p a t v rem ea, ai

u d a te b in e . s c ă p a t ro ad a.
A lb in a a le g e florile nu
2. R ă d ă c in ile tr e b u ie p r in s e s trâ n s în s o l, ca să n u
după frum useţe, dar
cre a s c ă î n sus. d u p ă d ulc e a ţă .
3. R ă s a d u l se u d ă im e d ia t d u p ă p la n ta re , p e n t r u a (P ro v e rb e )
fa v o r iz a a°eza rea s o lu lu i.
4 . C â te v a z ile ( 5 - 8 ) d u p ă p la n ta re , ră s a d u l n u se m a i
u d ă , ca s ă -ş i fa c ă r ă d ă c in i în a d â n c im e .
5. C â n d p la n te le s u n t m ic i ° i ră s a d u l a b ia s -a p r in s ,
s o lu l se lu c re a z ă c u sapa, n u m a i a d â n c d e 5 c m . P r ă ° itu l
a ju tă la a e ris ire a s o lu lu i ° i îm p ie d ic ă u s c a re a a c e s tu ia .
L e g u m e le c e r m u lt ă a p ă , ca să d e a p ro d u s e d e c a li­
ta te . C o n d iţia p r in c ip a lă este ca a p a să n u fie p re a rece.
C a s t r a v e ţ ii se s e a m ă n ă î n s o l g ra s , la d is ta n ţa d e 1 m
în tr e r â n d u r i ° i d e 5 0 -8 0 c m în tr e c u ib u r i. Se p ră °e s c n u ­ Fig. 9.9. Castraveţi crescuţi
m a i la s u p ra fa ţă , ca să n u l i se ta ie r ă d ă c in ile , ca re n u cresc în seră.
p re a a d â n c . R ă s a d u l se p la n te a z ă c â n d a re 3 -4 fru n z e .
P la n te le d e c a s tra v e ţi c re s c °i se d e z v o ltă b in e a tu n c i
c â n d te m p e r a tu r a a e r u lu i, z iu a , e d e 2 5 -2 8 OC , ia r n o a p ­
te a , d e c e l p u ţ in 18 OC . T u lp in a p o a te a tin g e 4 m ° i t r e ­
b u ie le g a tă p e s â rm e . ------------------------
D u p ă p o le n iz a r e , a p a r fr u c te , c a re , î n s e re le d e ia r - În locurile unde se cultivă
n ă - p r im ă v a r ă , c re s c t im p d e 1 2 -1 6 z ile . C a s tr a v e ţii t r e ­ castraveţi, se ţin stupi de
albine - pentru poleni­
b u ie u d a ţi p e r m a n e n t. S o lu l tr e b u ie să fie a fâ n a t ° i
zarea florilor.
b o g a t î n s u b s ta n ţe n u t r it iv e .

201
9 SPAŢIILE VERZI ŞI ACTIVITĂŢILE AGRICOLE

# Lucru în grup ______________________________

1. Participaţi la săditul răsadului de castraveţi în seră.
2. Măsuraţi temperatura din seră la diferite ore ale zilei. Observaţi cum înfloresc
plantele.
3. Participaţi la afânarea, îmbogăţirea şi irigarea solului în seră.
4. Participaţi la recoltarea castraveţilor în sere.
5. Înscrieţi în caiete datele observărilor şi lucrărilor efectuate.

Evaluare f i nal ă

1. Ce rol au spaţiile verzi în localităţi? Argumentaţi necesitatea amenajării cu

plante a spaţiului înconjurător.
2. Scrieţi o listă a materialelor şi uneltelor de care aţi avea nevoie pentru comba­
terea bolilor şi a dăunătorilor plantelor floricole.
3. Marcaţi, în spaţiul rezervat, afirmaţiile adevărate - cu A, iar pe cele false - cu F:
□ Plantele trebuie udate dimineaţa sau seara.
□ În zilele cu mult soare, foarte călduroase, plantele nu se udă.
□ Plantele se udă cu jeturi puternice de apă, care spală un strat de sol.
Argumentaţi răspunsurile.
4. Numiţi şi clasificaţi plantele din imaginile de mai jos în două grupe: 1) plante
floricole şi 2) plante legumicole. Ce plante din imagini au rămas neclasificate?
De ce?
GLOSAR
Abraziv - m a te ria l d u r, fo lo s it în a c ţiu n e a
de p re lu c ra re fin ă p r in frecare; se fo lo ­
seşte la lic h id a re a d e n iv e lă rilo r de pe
s u p ra fa ţa de p re lu c ra t, p e n tru a o face
să d e v in ă fo a rte netedă.
Aliment - p ro d u s c o m e s tib il, în stare n a ­
tu ra lă sau p re lu c ra tă , care c o n ţin e su b ­
stanţe n u tritiv e (o rg a nice sau m in e ra le )
necesare o rg a n is m u lu i p e n tru în tr e ţi­
nerea a c tiv ită ţii v ita le .
Ambalaj - m a te ria l sau o b ie c t în care se
îm p ach e te ază u n p ro d u s , a vân d r o lu l
de a -i a sig ura in te g rita te a , de la fa b ri­
care p â n ă la u tiliz a re , ş i de a c o n trib u i
la m e n ţin e re a c a lită ţii acestuia pe p e r i­
oad a de g a ra n ţie ; p o a te f i d in h â rtie ,
le m n , sticlă , m e ta l, m ase p la stice etc.
Angobă. V ezi engobă.
Ansă - f ir de m e ta l având o a n u m ită
fo rm ă , care serveşte la efectuarea u n o r
desene în p iro g ra v a re .
Antropomorf - a se m ă n ă to r (ca fo rm ă ) cu
o m u l; (în a rtele p la stice ) o b ie c t sau re ­
p re ze n ta re d e c o ra tiv ă care are fo rm a f i ­
g u r ii u m a n e .
Arde - a e xp u n e a c ţiu n ii fo c u lu i (în c u p ­
to r ) în p ro c e s u l de fa b ric a re , o b ie cte de
lu t, de ce ra m ic ă etc.
Argilă - ro că se d im e n ta ră , c o n s titu ită
d in tr - u n am estec de s ilic a ţi şi d in fra g ­
m e n te de c u a rţ, m ic ă etc., u tiliz a tă în
o lă rie , la lu c r ă r i de c o n s tru c ţie , în s c u l­
p tu ră etc.; lu t.
Arpagic - ceapă de d im e n s iu n i m ic i, o b ţ i­
n u tă d in s e m in ţe , care a p o i se re p la n -
tează în câ m p , p e n tru a p ro d u c e ceapa
o b iş n u ită .
Asamblare - o p e ra ţie de m o n ta re a m a i
m u lto r piese îm p re u n ă , p e n tru a fo rm a
u n a n u m it o b ie c t; a. p o a te f i rigidă,
a tu n c i c â n d piesele re u n ite n u se d e p la ­
sează u n a fa ţă de cealaltă, mobilă sau
elastică, a tu n c i c â n d piesele se p o t d e ­
plasa u n a fa ţă de cealaltă p r in ro tire sau
a lunecare; b. p o a te fi, de asem enea,
demontabilă sau nedemontabilă.
Ascuţire - o p e ra ţie de aşchiere sau de p o ­
liza re a v â r fu r ilo r şi m u c h iilo r tă ie to a re .
Aşchiere - a c ţiu n e de p re lu c ra re m eca­
n ică , p r in care se în d e p ă rte a z ă de pe
s u p ra fa ţa s e m ifa b ric a te lo r a da o sul de
p re lu c ra re ; se execută p r in p ilire , p o ­
liza re , s tru n jire , g ă u rire etc.
Avimorf - a se m ă n ă to r (ca fo rm ă ) cu p a ­
sărea; (în a rtele p la stice ) o b ie c t sau re ­
p re ze n ta re d e c o ra tiv ă care are fo rm a
u n e i p ăsă ri.
Balustru - stâ lp de b a lu s tra d ă sau de p a r-
m aclâc.
Bobotează - u ltim a z i a c ic lu lu i s ă rb ă to rilo r
de iarn ă, m arcată în c a le n d a ru l creştin,
de celebrare a B o te z u lu i lu i Iisus H ris to s .
Borangic - 1. F ir d e p ă n a t de pe gogoşile
v ie rm ilo r-d e -m ă ta s e . 2. Ţ e s ă tu ră fă c u ­
tă , în in d u s tria casnică, d in acest fir.
Bormasină - m a ş in ă de g ă u rit c u b u rg h iu ,
fix ă , m o b ilă , m a n u a lă sau a c ţio n a tă cu
m o to r e le c tric .
Boţ - b u lg ă re de lu t m u ia t în apă, tre c u t
p r in o p e ra ţiile de fră m â n ta re şi c u ră ţa ­
re de im p u r ită ţi, pe care o la r u l îl p u n e
pe ro a tă ca să -l m odeleze.
Broderie - d e c o r e xecu ta t m a n u a l, cu a cul
sau m e c a n iz a t, c u sau fă ră g h e rg h e f;
p o a te f i e xecu ta tă pe baza u n u i desen,
pe care se a p lică o c u s ă tu ră p u n c ta tă
sau u n feston.
Bulb - tu lp in ă (su b te ra n ă ) a u n o r p la n te ,
a lc ă tu ită d in fru n z e în fo rm ă de tu n ic i
sau s o lz i s u p ra p u ş i (în care se d e p u n
su bsta n ţe de re ze rvă ), cu u n în ve liş
m e m b ra n o s uscat.
Burghiu - u n e a ltă c ilin d r ic ă d in o ţe l, cu
m u c h ii tă ie to a re , executate, d u p ă o
elice, d e -a lu n g u l su p ra fe ţe i, care, p r in
ro tire şi p r in apăsare pe s u p ra fa ţa u n e i
203
 piese, d e s p rin d e a ş c h ii şi o p ă tru n d e ,
re z u ltâ n d u n o r ific iu cu se cţiu n e c ir ­
cu la ră.
Buştean - tr u n c h i de a rb o re tă ia t, c u ­
ră ţa t de c re n g i, p re g ă tit p e n tr u d e p o ­
z ita re , tr a n s p o rt sau p re lu c ra re .
Butas - p o rţiu n e de lăstar, de ră d ă c in ă sau
de fru n z ă , detaşată de la p la n ta -m a m ă
p e n tru a f i s ă d ită în p ă m â n t, cu s c o p u l
de a se în ră d ă c in a şi de a fo rm a o p la n ­
tă n o u ă .
Cherestea - p ro d u s d in le m n s e m ifa b ric a t
sub fo rm ă de şip c i, s c â n d u ri, g rin z i,
o b ţin u te d in b u ş te n i p r in tă ie re şi care
are, cel p u ţin , d o u ă s u p ra fe ţe p la n e.
Cânepă - p la n tă erbacee cu ţe s u t fib ro s ,
fo lo s ită în in d u s tria te x tilă p e n tru
fa b ric a re a p â n z e lo r fo a rte re ziste n te , a
frâ n g h iilo r.
Colindă - v e c h i cântec p o p u la r, in te rp re ­
ta t de c o p ii, flă c ă i şi a d u lţi la s ă rb ă to rile
de C ră c iu n şi A n u l N o u .
Colindat - s c e n a riu care re p re z in tă m o a r­
tea şi renaşterea u n e i a n u m ite d iv in i­
tă ţi, în fu n c ţie de t im p u l a n u a l co n se m ­
n a t în s u b ie c t, a lc ă tu it d in c o lin d e , fo r ­
m u le m agice, scenete cu m u lte p e rs o ­
naje, d a n s u ri ritu a lic e , g e s tu ri specifice,
re c u z ită r itu a lic ă etc.
Conservare (a alimentelor) - to ta lita te a
o p e r a ţiilo r p r in care se u rm ă re ş te p re ­
lu n g ire a d u ra te i de p ă stra re a p r o d u ­
s e lo r a lim e n ta re .
Contragere - proces de reducere a v o lu ­
m u lu i u n u i o b ie c t d in le m n p r in p ie r­
derea u m id it ă ţ ii (la uscare).
Cotă - va lo a re n u m e ric ă a u n e i d im e n s i­
u n i în scrise pe u n desen te h n ic .
Cromatică - a n s a m b lu l de c u lo r i fo lo s ite
în tr - o lu c ra re a rtis tic ă ; a rta p re p a ră rii
şi fo lo s ir ii c u lo rilo r.
Dantelă - îm p le titu r ă fin ă şi u şoară, cu
găurele, re p re z e n tâ n d m o d e le v a ria te ,
executată (m a n u a l sau m e c a n ic ) d in f i ­
204
re s u b ţir i de aţă, de m ătase sau de fib re
s in te tice , fo lo s ită în ca lita te de g a rn itu ră
la le n je rie , ro c h ii, p erd ele etc.; h o rb o tă ,
h o rb o ţic ă .
Desen -re p re z e n ta re g ra fic ă a u n u i o b ie c t,
a u n e i fig u r i, a u n u i peisaj, pe o su-
p a rfa ţă , p r in lin ii, p u n c te , pete, s im ­
b o lu r i etc.; ~ de ansamblu - desen care
re p re z in tă fo rm a , s tru c tu ra şi fu n c ţio ­
n a lita te a u n u i o b ie c t.
Detaliu - e le m e n t c o n s titu tiv al u n u i a n ­
s a m b lu ; p a rte (secu n da ră) a u n u i
lu c ru .
Disc - o ric e o b ie c t de fo rm ă c irc u la ră şi
p la tă ; p a rte c o m p o n e n tă a r o ţii o la ru lu i.
Dragobete - p a tro n al d ra g o s te i şi b u n e i
d is p o z iţii de p rim ă v a ră pe p la iu r ile
ro m â n e ş ti; se celebrează, de re g u lă , pe
1-3 m a rtie ; s ă rb ă to a re re lig io a s ă ţ in u ­
tă la 24 fe b ru a rie .
Drajon - lă s ta r al u n e i p la n te , crescu t d in
ră d ă c in ă şi d in care ( p r in separare) se
p o a te d e z v o lta o n o u ă p la n tă .
Dulap - piesă de cherestea, c u feţe p a ra ­
lele; s c â n d u ră la tă şi groasă.
Duritate - p ro p rie ta te a m a te ria le lo r de a
o p u n e re ziste n ţă la în cercarea de a f i
stră p u n se , d e fo rm a te , zg âriate; ~ a
lemnului - p ro p rie ta te a le m n u lu i de a
re zista la s tră p u n g e re a sau la d e fo r­
m are a s u p ra fe ţe i sale de u n c o rp d u r;
această c a lita te in flu e n ţe a z ă te h n o lo g ia
de p re lu c ra re a le m n u lu i.
Ebosoar - s p a tu lă d in le m n , fie r sau os, cu
care s c u lp to ru l m od e le a ză a rg ila , vasele
p e n tru ardere.
Elasticitate - p ro p rie ta te a u n u i m a te ria l
de a se d e fo rm a , sub a c ţiu n e a u n e i fo rţe
e x te rio a re , şi de a re ve n i la fo rm a şi d i­
m e n s iu n ile a n te rio a re , d u p ă în cetarea
fo r ţe i a plica te ; ~ a fibrelor - p ro p rie ta te
a fib re lo r de a se în tin d e şi de a re ve n i
la fo rm a in iţia lă .
Email - s u b sta n ţă sticloasă care serveşte la
a c o p e rire a u n o r o b ie cte m e ta lic e sau
ce ra m ice ; s m a lţ.
Engobă — pastă s u b ţire de a rg ilă care ser­
veşte la a c o p e rire a o b ie c te lo r de cera­
m ic ă cu u n s tra t care ascunde im p e r­
fe c ţiu n ile s u p ra fe ţe i şi cu lo a re a n a tu ­
ra lă a lu tu lu i. Poate f i albă sau roşie.
Erbacee — (p la n tă ) care are ră d ă c in a ie r­
boasă (s u b ţire , fragedă, m o a le , apoasă).
Faianţă — p ro d u s ce ra m ic (sub fo rm ă de
p lă c i) cu m asa albă, poroasă, a c o p e rită
cu s m a lţ, a se m ă n ă to r cu p o rţe la n u l,
fa b ric a t p r in ardere d in tr - u n am estec de
c a o lin , feldspat, c u a rţ etc., (la pl.) v a ri­
e tă ţi ale p ro d u s u lu i descris m a i sus;
o b ie c t de o lă rie fă c u t d in acest p ro d u s
c e ra m ic (adesea c o lo ra t).
Fibră — fâşie sau fila m e n t, d is p u s iz o la t sau
în fascicule, în tu lp in ile ş i în fru n z e le
u n o r p la n te .
Figurină — o b ie c t m ic de lu t, de tra d iţie
străveche, care evocă im a g in i a n tro p o ­
m o rfe , z o o m o rfe , a v im o rfe . U n e le f i ­
g u rin e servesc d re p t flu ie ra se p e n tru
c o p ii; sta tu e tă ; b ib e lo u .
Filet — şa nţ e lic o id a l (în fo rm ă de e lice),
e xe cu ta t c u acelaşi p r o fil, pe o piesă
c ilin d r ic ă sau c o n ic ă , re sp e c tiv în c a v i­
ta te a c ilin d r ic ă sau c o n ic ă a u n e i piese,
care p e rm ite asam blarea p r in în ş u ru ­
b are a d o u ă piese.
Fir — p ro d u s de fo rm ă lu n g ă şi s u b ţire ,
o b ţin u t p r in to a rce re a u n o r fib re te x ­
tile ; fib ră te x tilă .
Fitomorf — a se m ă n ă to r (ca fo rm ă ) cu o
p la n tă ; (în a rtele p la stice ) o b ie c t sau re ­
p re ze n ta re d e c o ra tiv ă care are fo rm a
u n e i p la n te sau a u n o r p ă r ţi de p la n tă
( flo r i, fru n z e , ră m u re le etc.)
Florii — D u m in ic a F lo r iilo r , să rbătoare
cre ş tin ă care m arch e ază In tra re a lu i
Iisu s H ris to s în Ie ru s a lim .
Foioase — a r b o r i cu fru n z e m a ri, late, care
cad în t im p u l ie r n ii, şi c u s e m in ţe în ­
chise în fru c te .
Furnir — fo a ie s u b ţire de le m n , o b ţin u tă
d in b u ş te n i p r in d ecu p are m e ca n ică
p la n ă sau p r in ru la re .
Gavanos — (reg .) b o rc a n (p e n tru d u lc e a ­
ţă ); vas de lu t s m ă lţu it; o ală (p e n tru
u m p lu t b o rş , p e n tru v in ) .
Garnisi — a îm p o d o b i, a o rn a .
Gater — u tila j m e c a n ic d o ta t cu pânze de
fe ră s tră u , care se deplasează a lte rn a tiv
pe v e rtic a lă sau pe o riz o n ta lă , p e n tru a
tă ia b u ş te n ii în s c â n d u ri.
Gherghef — c a d ru de le m n sau de m e ta l pe
care se în tin d e o ţe să tu ră , p e n tru a f i
b ro d a tă , sau fire le de urze a lă , p e n tru
ţeserea co vo a re lo r.
Glazura — a s m ă lţu i, a e m a ila .
Humus — c o m p o n e n t p r in c ip a l al m a te rie i
o rg a n ic e d in sol, re z u lta t d in d e s c o m ­
p u n e re a , sub a c ţiu n e a m ic ro o rg a n is ­
m e lo r, a m a te ria le lo r vegetale.
Iaurt — p ro d u s o b ţin u t d in lapte, am estecat
în d ife rite p r o p o r ţii, sau p r in co n c e n ­
tra re a la p te lu i p â n ă la o m asă specifică.
Ingredient — s u b sta n ţă care in tr ă în c o m ­
p o z iţia u n u i a lim e n t etc., p e n tru a -i
c o n fe ri a n u m ite c a lită ţi g ustative .
Îmbinare — a n s a m b lu re z u lta t d in asocie­
rea, d e m o n ta b ilă sau n e d e m o n ta b ilă , a
m a i m u lto r e le m en te ; asam blare.
Îngrăşământ — s u b sta n ţă s im p lă sau c o m ­
pusă, de n a tu ră m in e ra lă sau o rg a n ic ă ,
care se a d m in is tre a z ă sub fo rm ă lic h id ă
sau s o lid ă în so l sau pe p la n te , p e n tru a
c o m p le ta necesarul de e le m e n te n u ­
tr itiv e , în s co p u l îm b u n ă tă ţirii c o n d iţi­
ilo r de creştere şi d e z v o lta re a c u ltu r ilo r
a g rico le .
Legumă — n u m e g e n e ric a tr ib u it u n o r
p ă r ţi (ră d ă c in ă , fru n z e , in flo re s c e n ţă ,
fru c t) de p la n te le g u m ic o le u tiliz a te în
a lim e n ta ţie .
205
 Linie (în d e se n u l te h n ic ) - e le m e n t fu n d a ­
m e n ta l p e n tru re pre zen ta rea g ra fic ă a
o b ie c te lo r; ~ de cotă — lin ie s u b ţire dea­
s u p ra căreia se în s c rie co ta respectivă;
se d e lim ite a z ă p r in săgeţi şi este tra sa tă
p a ra le l cu e le m e n tu l la a c ă ru i d im e n s i­
u n e se referă.
Lut — ro c ă s e d im e n ta ră , c o n s titu ită d in -
t r - u n am estec de s ilic a ţi şi d in fra g ­
m e n te de c u a rţ, m ic ă , cu u n c o n ţin u t
b o g a t de apă, de cu lo are galbenă sau
roşcată etc., în tre b u in ţa tă în o lă rie , la
lu c ră ri de co n s tru c ţie , în s c u lp tu ră etc.;
argilă ; p ă m â n t.
Lutărie — lo c , g ro a p ă de u n d e se scoate sau
d in care s-a scos lu t.
Maramă — fâşie lu n g ă de v o a l fin , cu care
îş i acoperă c a p u l fe m e ile de la ţa ră câ nd
se îm b ra c ă în tr - u n c o s tu m n a ţio n a l;
n ă fra m ă .
Marcotaj — p ro c e d e u de în m u lţir e a u n e i
p la n te p r in m a rco te .
Marcotă —lă s ta r al u n e i p la n te , n ed e sp rin s
de ea, în fip t cu c a p ă tu l lib e r în p ă m â n t,
p e n tru a p rin d e ră d ă cin ă , şi care, tă ia t
şi ră s ă d it d u p ă ce a fă c u t ră d ă cin ă , dă o
p la n tă n o u ă .
Menghină —u n e a ltă c u d o u ă fă lc i, u n a fix ă
şi u n a m o b ilă , aceasta d in u rm ă fiin d
a c ţio n a tă p r in t r - u n ş u ru b şi o m a n i­
ve lă care o a p ro p ie sau o d ep ă rtea ză de
cea fix ă .
Meniu — to ta lita te a fe lu r ilo r de m ân ca re
s e rv ite la o m asă; p re p a ra te le c u lin a re
care se asociază p e n tru p rin c ip a le le
mese ale z ile i, în vederea a c o p e ririi n e ­
c e s a ru lu i fiz io lo g ic al u n e i c a te g o rii de
c o n s u m a to ri.
Milieu — o b ie c t d in p ân ză (b ro d a tă ) sau
d in d a n te lă (c ro ş e ta tă ), care se aşază pe
o m o b ilă (pe m asă), p e n tru a o d ecora.
Model — 1) o rn a m e n t care p o a te s e rv i ca
o rie n ta re p e n tru executarea u n e i
îm p le titu r i (c u croşeta, cu a nd rele le
206
e tc.); e x e m p lu , m o s tră ; 2) iz v o d ; t ip u l
u n u i o b ie c t; 3) tip a r, şa blon .
Monogramă — se m n scris, g ra v a t sau c u ­
su t, fo r m a t p r in a lă tu ra re a sau îm p le ­
tire a in iţia le lo r n u m e lu i şi p re n u m e lu i
u n e i persoane.
Mraniţă — în g ră ş ă m â n t a g ric o l n a tu ra l
p ro v e n it d in g u n o i de g ra jd b in e fe r­
m e n ta t sau d in re s tu ri vegetale (în spe­
c ia l fru n z e ) descom puse.
Năframă — b u c a tă de p ân ză de in , cânepă,
b u m b a c , b o ra n g ic etc., tiv it ă pe m a r­
g in i şi adesea îm p o d o b ită cu c u s ă tu ri,
fo lo s ită ca basm a, b a tis tă ; m a ra m ă .
Ornament — d e ta liu sau o b ie c t a dă u ga t la
u n a n s a m b lu p e n tru a -l în fru m u s e ţa ;
a ccesoriu, e le m e n t d e c o ra tiv fo lo s it în
a rtele p la stice, în a rh ite c tu ră , în t ip o ­
g ra fie , p e n tru a în tre g i o c o m p o z iţie şi
a -i re lie fa s e m n ific a ţia .
Pască — cozon ac tr a d iţio n a l fă c u t d in a lu a t
d o s p it, u m p lu t cu b râ n z ă de v a c i, sta­
fid e etc., care se m ăn â n că , de o b ic e i, la
Paşte.
Punct — fe l de a coase, de a b ro d a , de a c ro -
seta, de a tric o ta ; m o d e l de cu să tu ră , de
b ro d e rie , de croşetare, de tric o ta re .
Răsad — p la n tă tâ n ă ră (crescu tă d in să­
m â n ţă în seră sau în ră sa d n iţe ) care
u rm e a z ă să fie răsădită.
Repica —a răsădi la d is ta n ţe m a i m a r i p la n ­
te le tin e re , crescute în ră sa d n iţe şi sere,
p e n tru a le a sig u ra c o n d iţii fa v o ra b ile
de n u triţie ; a tra n s p la n ta ; a re p la n ta .
Ritual — care ţin e de r it u r i, p r iv it o r la r i ­
tu r i; care se face d u p ă a n u m ite r it u r i;
ritu a lic ; râ n d u ia lă a u n e i s lu jb e re lig io a ­
se; c e re m o n ia l re lig io s ; c e re m o n ia l, de ­
sfă şura t d u p ă re g u li tra d iţio n a le , cu p r i­
le ju l n a ş te rii, că săto riei, m o r ţii, cu p r i­
le ju l s e m ă n a tu lu i sau al c u le s u lu i etc.
Rozetă — d isc care se a p lică pe fa ţa d ife ­
r ite lo r e le m e n te de c o n s tru c ţie , p e n tru
a le d ecora; m o tiv d e c o ra tiv c irc u la r, de
 fo rm a u n u i tra n d a fir, care se foloseşte
fre c v e n t în a rta c ro ş e tă rii fie ca m ilie u ,
fie ca e le m e n t d in care se c o n s titu ie
o b ie cte d e c o ra tiv e sau v e s tim e n ta re .
Schemă - re pre zen ta re g ra fic ă s im p lific a tă
a e le m e n te lo r sau c a ra c te ris tic ilo r s tru c ­
t u r ii u n u i o b ie c t.
Scheomorf - a se m ă n ă to r (ca fo rm ă ) cu o
u n e a ltă ; (în a rtele p la stice ) o b ie c t sau
re pre ze n ta re d e c o ra tiv ă care are fo rm a
u n e i u n e lte de lu c r u (fu rc ă , p ie p te n e ,
c â rlig , g reb lă , sapă e tc.).
Sculă - p a rte a a c tivă a u n e i u n e lte , care
este în c o n ta c t d ire c t cu m a te ria lu l de
p re lu c ra t.
Semănat - o b ic e i agrar, s tru c tu ra t d u p ă
m o d e lu l c o lin d e lo r, p ra c tic a t de c o p ii
în d im in e a ţa z ile i de A n u l N o u , d u p ă
în ch e ie re a c o lin d a tu lu i cu Plugusorul.
Semn - t o t ceea ce arată, ceea ce in d ic ă ce­
va; ~ convenţional - s im b o l fo lo s it p e n ­
t r u a m a rc a d ife rite n o tă r i pe schem e,
p la n u ri, desene te h n ic e , planşe etc.
Staniol - fo a ie s u b ţire de s ta n iu , de p lu m b
o r i de a lu m in iu , fo lo s ită la îm p a c h e ­
ta re a u n o r a lim e n te sau p ro d u s e in d u s ­
tria le , în s c o p u l u n e i b u n e c o n s e rv ă ri.
Strung - m a ş in ă -u n e a ltă cu a ju to r u l că­
re ia se execută o p e ra ţia de r o tu n jire , de
file ta re , de g ă u rire , de z im ţu ir e etc. p r in
aşchiere a u n e i piese.
Şablon - m o d e l în m ă rim e n a tu ra lă al
u n e i piese, care serveşte la g h id a re a
u n e i u n e lte p e n tru p re lu c ra re a p r in
aşchiere o r i p r in d e fo rm a re , p e n tru l i ­
m ita re a u n o r p o r ţiu n i de s u p ra fa ţă pe
care se a p lică o vopsea etc.; in s tru m e n t
cu care se c o n tro le a z ă sau se m ăsoară
d im e n s iu n ile sau u n g h iu r ile u n e i piese
în curs de fa b ric a ţie ; m o d e l, tip a r.
Urat - o b ic e i agrar, s tru c tu ra t c o m p o z iţio ­
n a l d u p ă m o d e lu l c o lin d e lo r, p ra c tic a t
în a ju n u l A n u lu i N o u .
Urătură - te x t re c ita t de c o lin d ă to r i (u ră ­
t o r i) c â n d u m b lă cu u ra tu l.
Vârtelniţă - u n e a ltă de le m n fo lo s ită p e n ­
t r u a dep ă na fire le de pe s c u lu rile de câ­
nepă, de lână, de b u m b a c ; d ep ă nă to a re .
Zoomorf - a se m ă n ă to r (ca fo rm ă ) cu u n
a n im a l; (în a rte le p la stice ) o b ie c t sau
re pre zen ta re d e c o ra tiv ă care are fo rm a
u n u i a n im a l.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Educaţia tehnologică: Manual pentru clasele a 5-a — a 6-a / Angela Esanu, Ion
Şaragov Nicolae Onofreiciuc; comisia de evaluare: Iurie Cucuietu [et al.]; red.-coord.:
Elena Grosu [et al.]; Min. Educaţiei al Rep. Moldova. — Ed. a 3-a. — Chisinău: Arc:
Epigraf, 2017 (Tipografia „Bons Offices). — 208 p.
Apare cu sprijinul financiar al Fondului Special pentru Manuale. — 66400 ex.
ISBN 978-9975-137-99-7 (Arc). — ISBN 978-9975-60-249-5 (Epigraf).
64(075.3)
E 19

E d itu ra A R C , str. G . M e n iu c n r. 3, C h işin ă u;

te l.: (+ 3 7 3 2 2 ) 73-36-19, 73-53-29; fax: (+ 3 7 3 2 2 ) 73-36-23;
w w w .e d itu ra a rc .m d ; e -m a il:in fo .e d itu ra a rc @ g m a il.c o m

T ip a ru l executat la Casa E d ito ria l-P o lig ra fic „B o n s O ffic e s “

B ons O f f ic e s

str. F e re d e u lu i n r. 4/6, te l.: 0-22-50-08-95

w w w .bo n s.m d , e -m a il: io n @ b o n s.m d
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Eliza Puică-Vasilache • Zinaida Ursu

Educaţie
elastică
MANUAL
PENTRU
 M a n u a l a p ro b a t p r in O r d in u l m in is tr u lu i e d u c a ţie i
n r. 321 d in 28 a p rilie 2016
E la b o ra t c o n fo rm c u r r ic u lu m u lu i d is c ip lin a r şi fin a n ţa t
d in sursele F o n d u lu i Special p e n tru M a n u a le
A cest m a n u a l este p ro p rie ta te a M in is te ru lu i E d u c a ţie i
a l R e p u b lic ii M o ld o v a .

AUTORI:
Zinaida URSU, clasa a V-a
Eliza PUICĂ-VASILACHE, clasa a VI-a

COMISIA DE EVALUARE:
Lily PRISĂCARU, grad didactic superior, LTPA Ion si Doina Aldea-Teodorovici
Iraida CEBAN, grad didactic superior, IPLT Al. Ioan Cuza
Aurelia CHICU, grad didactic 1, IPLT Dante Alighieri

LITERA INTERNAŢIONAL
str. B.P. Hasdeu nr. 2, mun. Chişinău, MD-2005
tel./fax: +(37322) 294110, 292932
e-mail: litera@litera.md
Ne puteţi vizita pe:
www.litera.md

Editor: Anatol Vidraşcu

Redactor: Valentina Tifin
Design şi tehnoredactare: Vitaliu Pogolşa
Prepress: Vlad Panfilov
Copertă: Vladimir Zmeev

CZU 73/76(075.3)
P 98

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Puică-Vasilache, Eliza.
Educaţie plastică: Manual pentru clasele V - VI / Eliza
Puică-Vasilache, Zinaida Ursu. - Ed. a 2-a. - Chişinău: Litera
Internaţional, 2016. - 160 p.
Finanţat din sursele Fondului Special pentru Manuale. -
61500 ex.
ISBN 978-9975-74-431-7
73/76(075.3)
P 98

ISBN 978-9975-74-431-7 © E. Puică-Vasilache, Z. Ursu, 2016

© Litera Internaţional, 2016
 CLASA aV-a
Opera de artă: modalităţi şi tehnici de reprezentare artistică........ 6
Ramuri şi genuri ale artei plastice.................................................... 7

MODULUL i Materiale, instrumente şi tehnici de artă

1. Particularităţile şi proprietăţile materialelor
şi instrumentelor de artă................................................................... 8
2. Tehnici grafice...................................................................................12
3. Tehnici picturale............................................................................... 14
4. Tehnici sculpturale........................................................................... 18

M o d u l u l ii mijloace artistico-plastice
1. Punctul plastic în natură şi în artă.................................................. 22
2. Linia în natură şi în artă................................................................... 24
3. Pata plastică.................................................................................... 26
4. Culoarea în natură şi în artă............................................................28
5. Forma în natură şi în artă

M o d u l u l iii structuri şi fenomene ale naturii

1. Natura - sursă de inspiraţie............................................................36
2. Lumea animală în creaţia artiştilor plastici....................................38
3. Lumea vegetală în creaţia artiştilor plastici...................................40
4. Reprezentarea fenomenelor naturii în arta
plastică, în muzică şi în literatură................................................... 42

m odulul iv Compoziţia
1. Compoziţia realistă (figurativă)....................................................... 47
2. Compoziţia abstractă (nonfigurativă)............................................ 50
3. Mijloace şi procedee artistice..........................................................53
4. Ritmul în artă şi în natură................................................................ 56

Mo du lu l v iniţiere în istoria artei plastice

1. Arta în jurul nostru.......................................................................... 60
2. Maeştri şi capodopere..................................................................... 62
3. Arta naţională...................................................................................63
4. Arta populară...................................................................................72
Evaluare sumativă........................................................................... 74
 CLASA aVI-a
MODULUL I Materiale, instrumente şi tehnici de artă
1. Materiale şi tehnici grafice..............................................................76
2. Materiale şi tehnici picturale........................................................... 79
3. Tehnici sculpturale.......................................................................... 82
4. Tehnici decorative............................................................................84
5. Subiectul lucrării plastice............................................................... 88

M o d u l u l ii mijloace artistico-plastice
1. Expresivităţi şi semnificaţii alepunctului.........................................92
2. Expresivităţi şi semnificaţii ale liniei................................................ 94
3. Mijloace de expresie în sculptură....................................................96
4. Nuanţarea........................................................................................ 98
5. Gama cromatică............................................................................ 103
5. Gama acromatică...........................................................................105
6. Gama caldă / gama rece................................................................ 106

M o d u l u l iii structuri şi fenomene ale naturii

1. Clarobscurul în arta plastică......................................................... 108
2. Perspectiva liniară şi cea aeriană..................................................113
3. Peisajul (tipuri)..............................................................................119
4. Reprezentarea peisajului în diverse tehnici materiale.................121

m odulul iv Compoziţia
1. Proporţia şi proporţionarea.......................................................... 126
2. Compoziţia în natura statică......................................................... 129
3. Compoziţia modulară pe suprafaţă plană....................................133
4. Compoziţia modulară spaţială...................................................... 137

Mo du lul v iniţiere în istoria artei plastice

1. Arta preistorică universală.............................................................140
2. Arta Egiptului A n tic .......................................................................142
3. Arta Greciei Antice......................................................................... 145
4. Arta Romei Antice.......................................................................... 147
5. Arta medievală............................................................................... 149
6. Arta medievală în arealulcarpato-danubiano-pontic................... 154
Evaluare sum ativă......................................................................... 160

Notă: Lucrările de studiu academic, cele metodice şi compoziţiile executate de elevi în cadrul
lecţiilor de educaţie plastică sînt prezentate în manual fără indicarea numelui autorului.
 CLASA a V-a
Sîntfericiţi cei ce vădfrumosul în locuri obişnuite, acolo unde
alţii nu văd nimic. Totul e minunat, ajunge doar să ai capacitatea
de a privi cum trebuie.
C a m ille P issa rro

Henry Moore
Regele şi regina

Camille Pissarro. Iarna la ţară

 CLASA a V-a

Opera de artă: modalităţi şi tehnici Aminteste-ti!

de reprezentare artistică Pentru a aprecia o operă de artă,
Opera de artă este rezultatul unui proces de creaţie care constă în trebuie s-o studiezi în ansamblu,
să deduci subiectul, tema sau
structurarea unui spaţiu ce devine plastic prin îmbinarea armonioasă mesajul ei.
a elementelor de limbaj plastic. Forma artistică necesită o integrare în
sfera valorilor estetice. Aceasta reprezintă conţinutul operei de artă
redat printr-un ansamblu de mijloace şi procedee artistice specifice
şi originale. Capacitatea de a distinge frumosul se învaţă după criterii
şi reguli estetice stabilite de civilizaţia noastră timp de secole.

■ O lucrare de artă execu­

tată într-un exemplar unic, care
nu a fost realizată după un m o­
del creat anterior, se numeşte
operă originală (fig. 2-4).
■ Imitarea operei originale
se mai numeşte reproducere
(copie, replică). Ea are o valoare
artistică minoră în comparaţie
cu originalul.

Clopotniţa şi Catedrala
Naşterea Domnului din Chişinău

E bine să stii...
J Pe lîngă arta autentică, există şi
o pseudoartă, denumită kitsch.
Produsele de kitsch sînt lipsite de
valoare şi de gust estetic (fig. 1).

Leonardo da Vinci. Mona Lisa (Gioconda) Cultura Hamangia. Gînditorul şi perechea lui
 CLASA a V-a

BT
Ramuri şi genuri ale artei plastice
Arta este o formă a activităţii umane, care are drept scop producerea
unor valori estetice prin mijloace de exprimare specifice. Deoarece
nu există artă fără creaţie, iar creaţia nu cunoaşte limite, aceste valori
nu pot fi încadrate în stereotipuri cu delimitări şi clasificări stricte. Ei
În tabelul de mai jos este prezentată o clasificare sumară a ramurilor
şi a genurilor artei plastice: r i
RAMURI GENURI
■
n Pictura
Reprezintă o modalitate
•
•
de şevalet
monumentală
de comunicare vizuală • decorativă
prin intermediul culorilor. • miniaturală

Grafica • de şevalet
B Este arta ce valorifică • de carte
linia şi punctul. • publicitară

Sculptura • monumentală
B Este arta redării formelor • decorativă
tridimensionale. • de postament
• de forme mici

Artele decorative • decorativă aplicată

□ Servesc la crearea formelor (veselă, mobilier)
decorative. • decorativă de amenajare
• tapiserie
• ceramică

Arhitectura • de cult
B Este arta proiectării • de clădiri civile
şi construirii ansamblurilor • memorială (comemorativă)
arhitectonice. • de construcţii fortificate

Designul • vestimentar -
□ Este arta îmbinării • de interior
> Formează şi completează
un portofoliu cu informaţii su­
frumosului cu utilul. • industrial
• grafic plimentare referitoare la ramu­
rile şi genurile specifice artei
plastice.
În cadrul fiecărui gen, există diverse specii. De exemplu, pictura > Identifică ram urile artei
de şevalet include natura statică, portretul, peisajul etc., iar pentru plastice la care se raportează
reproducerile din figurile 1-6.
arta decorativă monumentală este specific vitraliul, fresca, tapiseria şi
> Numeşte locul unde ai văzut
mozaicul. Orice gen se subîmparte, la rîndul său, în alte specii plastice.
o operă originală.
V.
Modulul

Materiale, instrumente şi tehnici de artă

m ! Particularităţile şi proprietăţile materialelor

şi instrumentelor de artă
e bine sa ştii...
Hîrtia se obţine din celuloză, masă
lemnoasă amestecată cu fibre şi
materiale de umplutură. A fost
inventată în China, în sec. I î. Hr.
În Europa a devenit cunoscută
mai tîrziu (după cîteva secole).
1.1. Materiale
Pentru desfăşurarea activităţilor la lecţiile de educaţie plastică (EP),
sînt necesare următoarele materiale:
■ h îrtie - se utilizează în tehnicile picturii şi graficii de şevalet
(coli de desen, caiete, mape etc.) (fig. 1);
■ carton - suport pentru pictură de culoare brună, produs prin
presare din amestec de lemn, paie sau stuf (fig.1);
■ creioane - se utilizează pentru desen. Există creioane simple şi
colorate. Cele simple se fabrică din praf de grafit amestecat cu lut şi
ceară. Urmele lăsate de creionul simplu se şterg uşor, cu ajutorul ra­
dierei. În cadrul lecţiilor de EP se utilizează creioanele 1B-9B: cu cît
cifra este mai mare, cu atît mina este mai moale (fig. 2);
■ cărbune - se obţine prin arderea rămurelelor de arbori. Este un
material moale, care se şterge uşor de pe suprafaţa hîrtiei (fig. 6);
■ creioane cerate - se produc în formă de batonaşe, avînd în com­
ponenţa lor pigmenţi coloraţi şi ceară (fig.4);
■ sanguină - mineral de culoare roşiatică-brună din care se obţin
batonaşe groase de aceeaşi culoare cu care se desenează pe hîrtie sau
pe carton (fig. 5);
■ pastel - material grafic moale, produs sub formă de batonaş,
colorat, învelit cu hîrtie sau peliculă de polietilenă (fig.3);
■ tuş şi cerneală - lichide colorate care, aplicate pe hîrtie, o
acoperă uniform (fig. 7);

Află mai mult!

Există şi creioane colorate „aqua". După ce
se desenează cu ele, se retuşează cu apă,
obţinîndu-se efecte de pictură „pe umed".
 Modulul I

■ pînză - se utilizează în calitate de suport pentru pictura cu vop­

sele de ulei şi vopsele acrilice. Pînza se fixează în prealabil pe şasiu
cu ajutorul unor cuie. Pe suprafaţa ei se aplică un strat de g ru n d ;
■ lu t, p la s tilin ă - materiale maleabile folosite în tehnica mode­
lajului. Cu lutul se lucrează după ce acesta se înmoaie. Din lut se pot
confecţiona diferite obiecte, de exemplu vase care, prin ardere în
cuptoare speciale, devin rezistente şi pot fi acoperite cu vopsele de
diferite culori (fig. 10). Plastilina devine uşor de modelat după ce se
frămîntă;
■ vopsele de apă şi de u le i - folosite în pictură. Vopselele de apă
sînt compuse din suspensii de pigmenţi (prafuri) de culoare, ames­
tecate cu aglutinanţi şi dizolvate cu apă:
■ acuarela (aqua - apă) - se obţine pe baza cleiurilor vegetale,
a mierii şi a altor componente. Culorile de acuarelă se produc sub
formă de tablete (moi ori solide) şi în tuburi. Trăsătura caracteristică
a acuarelei este transparenţa (fig. 12);
■ guaşa - vopsea păstrată în borcănaşe speciale. Este umedă şi
se amestecă uşor. Tonul închis-deschis se obţine cu ajutorul noncu-
lorilor (alb sau negru). Guaşele se usucă repede. La uscare, culorile
devin mai luminoase şi netransparente (fig. 11);
■ tem pera - se constituie pe bază de emulsie şi se aseamănă cu
guaşa. Utilizînd vopsele tempera, obţinem suprafeţe colorate uni­
form, care la uscare devin luminoase, mate, nu se şterg şi sînt mai
rezistente decît guaşele (fig. 9); Termeni de atelier:
■ vopselele acrilice - se diluează cu apă. Cu ele se pictează pe Grund - strat de vopsea albă,
pînză sau pe hîrtie (fig. 8). cu care se acoperă pînza, car­
tonul sau panoul pe care apoi
se pictează.
Şasiu - ramă specială, pe care
se fixează pînza de in.

> Modelează o formă simplă, din lut sau

din plastilină.
> Realizează imaginea unui măr, utilizînd
materiale de artă la alegere.
 C L A S A a V-a

Aminteste-ti!
În calitate de paletă se poate uti­
liza şi capacul de plastic de la cu­
tia de culori sau o foaie de desen
mai groasă.

Retine!
În atelier/sala de curs trebuie să
menţii curăţenia şi ordinea.
Materialele necesare se pregătesc
din timp.
Evită risipa de materiale!

1.2. Instrum ente

În activităţile plastice sînt folosite următoarele instrumente:
penelul, pensulele, tocul cu peniţă, stilo ul, c u ţitu l de paletă, paleta,
eboşoarele şi spatulele.
■ Pensulele sînt instrumente de o largă varietate, aspre sau moi,
subţiri sau groase, plate sau rotunde (fig. 14). Pensulele cu fibre moi
se utilizează la elaborarea lucrărilor în acuarelă, guaşă, tempera. Cele
cu fibre tari, aspre sînt folosite la pictarea cu ulei şi cu vopsele acri­
lice (fig. 17).
■ Penelul este o pensulă cu vîrf subţire. Se foloseşte, de obicei, pen­
tru a prelucra detaliile mici şi pentru contururi (fig. 13).
■ Paleta este o placă din lemn sau din plastic, pe care se întind şi
se amestecă culorile (fig. 13).
■ Peniţa, s tilo u l sînt utilizate pentru crearea imaginilor în tuş.
Cu ajutorul lor se trasează linii subţiri, puncte, haşuri (fig. 15).
 Modulul I

■ C u ţitu l de paletă este un instrument cu o lamelă metalică elas­

tică. Acesta este folosit la amestecarea vopselelor (acrilice, guaşe, tem­
pera) şi la pictare (fig. 16).
■ Eboşoarul, spatula sînt instrumente pentru modelat, produse
din lemn, din fier sau din os, care se folosesc la tăierea, scobirea, ne­
tezirea formelor volumetrice (fig. 19).
■ Ca vas p e n tru apă poate servi orice borcănaş sau cutie me­
talică în care se spală pensulele şi se diluează vopselele de apă
(fig. 17, 18). ’

> Trasează linii diverse ca formă şi mărime

cu diferite materiale şi instrumente studiate în
cadrul lecţiei. Observă particularităţile liniilor
obţinute.
> Creează un vocabular în imagini (10-15 ter­
meni specifici artei plastice) care să includă de­
numirile instrumentelor utilizate în pictură.
 CLASA a V-a

Tehnici grafice
Grafica, pictura, sculptura se realizează cu diverse materiale şi tehnici
de artă. Atît tehnicile cunoscute din cele mai vechi timpuri, cît şi cele
moderne necesită utilizarea corectă a materialelor şi a instrumentelor.
G rafica este o ramură a artei plastice la baza căreia stă desenul
realizat prin linii de haşură, de contur sau tonale. Prin intermediul lor,
graficianul poate reda o gamă vastă de imagini, pe cît de laconice în
utilizarea elementelor de limbaj plastic, pe atît de expresive ca formă şi
conţinut artistic. În grafică, se lucrează cu materiale plastice tari (creion,
creioane cerate etc.), cu materiale grafice moi (cărbune, sanguină, pastel,
cretă color etc.) şi cu materiale lichide (cerneală, tuş etc.). Imaginile
grafice se pot obţine şi prin scobirea sau zgîrierea lor pe diferite tipuri
de materiale, precum lemnul, linoleumul, piatra, metalul.

■ Desenul cu creion sim plu

Imaginea plastică se realizează cu ajutorul liniilor, punctelor trasate
cu mîna liberă cu creion simplu (fig. 2 a-d). De regulă, drept suport
pentru desen serveşte hîrtia.
Liniuţele scurte legate între ele se realizează printr-o mişcare neîntre­
ruptă. Eventualele greşeli se şterg cu radiera, iar linia corectă se accen­
tuează, după care se trasează linia de contur (fig. 1).

■ Desenul cu creioane colorate

Creioanele colorate au o aderenţă bună la hîrtie. Tehnica realizării
unui desen cu creioane colorate e diversă. În primul rînd, aveţi grijă
să-l haşuraţi într-o singură direcţie, acoperind întreaga suprafaţă a
imaginii (fig. 3).

> Numeşte titlurile unor cărţi, în care ai observat ilustraţii Retine!

grafice. Desenul efectuat prin diverse tipuri
> Creează o imagine cu subiectul Ploaia, în care direcţia de linii se numeşte liniar.
vîntului să fie sugerată prin haşuri.
 Modulul I

■ Desenul cu peniţa sau cu stilo ul

Desenul în această tehnică se execută pe hîrtie, înmuind peniţa în
tuş sau în cerneală (fig. 6 a). De asemenea, se poate utiliza stiloul sau
pixul (fig. 6 b). Acest tip de desen grafic necesită exactitate în contu­
rarea sau haşurarea formelor grafice (fig. 4, 7).

Van Gogh. Căpiţe

■ Tehnica de lucru cu tuşul
*
Această tehnică este asemănătoare cu cea a acuarelei. Mulţi artişti
plastici îmbină tehnica acuarelei cu prelucrarea grafică în tuş. Cu acest
material se haşurează, se conturează sau se realizează un desen to­
nal, deoarece tuşul se dizolvă în apă, ceea ce permite obţinerea unei E bine să Ştii...
game de tonuri de la închis pînă la deschis (fig. 5, 7). Prin sec. XVI-XVII, în desenul grafic
se utilizau penele de gîscă, care erau
ascuţite în funcţie de ideea plastică
a graficianului.
 CLASA a V-a

Tehnici picturale
P ictu ra reprezintă o ramură a artei plastice care interpretează
realitatea în imagini vizuale prin forme colorate, bidimensionale,
desfăşurate pe o suprafaţă plană. În pictură sînt necesare două com­
ponente importante: suportul pe care se pictează şi culorile. În calitate
de suport poate servi orice suprafaţă plană: hîrtie, carton, pînză, plăci
de lemn, suprafeţe ale zidurilor. Prepararea culorilor constă în ames­
tecarea prafurilor minerale sau chimice colorate cu un liant. Acesta se
prepară din miere de albine, ouă, ceară topită, apă amestecată cu clei
şi diferite uleiuri vegetale.Tipul liantului determină felul materialului
pentru pictură sau tehnica de lucru cu culorile.

■ Pictura cu acuarelă
Drept suport pentru pictura cu acuarele se foloseşte, de regulă, hîr-
tia. Vopselele se dizolvă cu apă şi se amestecă pe paletă, apoi se aştern
pe hîrtia uscată sau umezită, prin pete de culoare în strat subţire, astfel
ca ele să-şi păstreze transparenţa (fig. 1).
Pentru pictura cu acuarele, se utilizează pensule cu fibre moi,
naturale, aplicînd tuşele conform ideii plastice.
Intensitatea culorii şi gradaţiile tonale în acuarelă se datorează
atît pigmenţilor, cît şi texturii, gradului de alb al hîrtiei.

a) Tehnica „alla prima”

(P ictura cu acuarele pe foaia um ezită)
• Se schiţează o compoziţie în creion simplu;
• Foaia pe care s-a desenat se umezeşte cu ajutorul
pensulei fig. 2 a);
• Lucrarea se pictează alert, lăsînd culorile să fuzi­
oneze fig. 2 b).

E bine să ştii...
Cînd alegi culorile, ţine cont că vopselele se vor ameste­
ca pe hîrtie. Nu vei putea controla modul în care culorile
se întind pe foaie. Tocmai acest lucru constituie aspectul
captivant al tehnicii.

Retine!
După ce termini lucrul, ai grijă să cureţi
Aida Corina. Peisaj bine pensulele şi recipientele.
 Modulul I

b) Tehnica „glasiu”
(P ictura în stra tu ri, cu acuarelă, pe foaia uscată)
• Lucrarea cu desenul schiţat în prealabil se pictează în straturi
uşoare de culoare, începînd cu tonurile deschise (fig. 5a, b).
• Treptat, se concretizează formele dorite, aplicînd pete de culoare
în straturi transparente (fig. 3, 4, 6).
Cu cît se suprapun mai multe straturi, cu atît culoarea devine mai
întunecată. De exemplu, vom sugera partea umbrită a obiectelor din
tablou prin suprapunerea mai multor straturi de culoare (fig. 3).

Retine!
Pentru a obţine un ton mai deschis,
culoarea se dizolvă într-o cantitate
mai mare de apă.
La îmbinarea a două culori, aces­
tea se aplică cu o pensulă îmbibată
uşor cu apă şi culoare.
Ghillermo Fresca. Natură moartă

MI E bine să ştii...
Nu se recomandă combinarea
4 simultană a trei culori diferite.

Termeni de atelier:
Ton - calitatea intensităţii culorii
de la luminos spre întunecat.
Glasiu - strat subţire de culoare
transparentă, suprapus peste un
strat bine uscat.
I A
> Aşterne pe foaia umedă, la întîmplare, cîteva pete de diferite
culori şi vei obţine „jocul petelor spontane". Completează
—1 lucrarea cu linii şi puncte şi transform-o într-o compoziţie
UI
figurativă. Subiecte: Jocurile copiilor; Toamna.
> Observă, în modul, imagini cu diverse tehnici picturale,
explică etapele lor de realizare.
 C L A S A a V-a

■ Pictura cu guaşe
Tehnica picturii cu guaşe se deosebeşte de cea cu acuarelă
prin faptul că acestea se aplică în mai multe straturi. La uscare
vopseaua devine mai luminoasă şi netransparentă (fig. 8,10).
Vopselele se dizolvă cu apă şi se amestecă pe paleta cu
cavităţi adîncite.
Pentru pictura cu guaşe se utilizează atît pensule cu
fibre moi, cît şi pensule cu fibre aspre. Degradeul culorilor
se realizează prin amestecul acestora cu alb, în diferite
proporţii (fig. 9).

Iniţial, guaşa se aplică în tuşe uniforme, pictate pe suprafeţe plane.

Se pictează mai întîi suprafeţele mai luminoase, ajungîndu-se treptat
la tonul aşteptat.
Vopselele de guaşă se utilizează îndeosebi la pictarea ornamentelor
şi a formelor decorative, pentru că ele se aştern uniform, creînd
contururi clare (fig. 7, 10).

Termeni de atelier E bine să ştii...

Degradeu - estompare treptată
a unei culori.
Estompă - obiect în formă de
creion din hîrtie, piele sau alt ma­
terial moale, cu care se estom­
pează un desen.
A estompa - a obţine cu ajuto­
rul estompei treceri graduale de
la umbră la lumină.
Efecte plastice deosebite se pot
obţine pictînd în guaşe cu cuţitul
de paletă.
În calitate de suport, pot servi car­
tonul, pînza sau hîrtia.
> Execută o monotipie cu vopsele de guaşe.
Completează imaginea cu linii şi puncte.
 Modulul I

■ Pictura cu pastel
Pastelul este un creion colorat, moale, pentru desen. De asemenea,
este o tehnică de pictură considerată „pe uscat”. Pastelul (fig. 11) se
produce din pigmenţi coloraţi, pulverizaţi, amestecaţi cu gumă arabică
şi talc. El are o consistenţă foarte moale, ceea ce conferă lucrărilor
efectul de pictură. Se aplică pe hîrtie mată, pe hîrtie colorată sau pe
carton cu textură aspră, pentru o mai bună aderenţă la suport. Urma
lăsată de pastel în lucrările de artă se aseamănă cu o pictură aerată,
proaspătă. suprapuse „strat peste strat”, tonurile pale şi delicate de
pastel creează o uşoară vibrare „picturală” a formelor şi a culorilor
în tablou (fig. 12, 14).

Retine!
Cu pastel se lucrează pe hîrtie de
orice culoare (fig. 13 a şi b).
Pastelul poate fi distribuit pe foaie
cu degetul; poate fi estompat sau
aplicat în formă de haşuri.

Află
mai mult!
Pentru prima
dată, cuvîntul
„pastel" apare
în perioada
Renaşterii
italiene,
însemnînd
pastă.
Marele artist
plastic Edgar
Degas a creat
mai multe
lucrări în tehnica
pastelului,
reprezentînd
îndeosebi
balerine (fig. 12).
Edgar Degas. Balerine

E bine să ştii... A
> Aminteşte-ţi şi recită o strofă dintr-un
Lucrarea executată în tehnica pastelului
pastel de Vasile Alecsandri.
se numeşte pastel.
> Informează-te despre artiştii plastici care
Pastel se mai numesc şi poeziile care au creat opere în tehnica pastelului.
descriu tablouri din natură. J
 CLASA a V-a

Tehnici sculpturale
S culptura este una dintre ramurile artei plastice care creează ima­
gini tridimensionale şi al cărei limbaj plastic se exprimă prin forme
modelate, cioplite în lemn, în piatră, turnate în ghips, bronz, suda­
te din metal.
În funcţie de materialul utilizat, formele spaţiale pot fi obţinute
cu diverse instrumente (fig. 6) prin mai multe metode:
m odelare - realizarea formei dintr-un material maleabil în
modelare (lut, plastilină). Poate fi folosită o carcasă (fig. 4) pe care
se vor adăuga bucăţi de lut/plastilină, pînă se va obţine integral o
anumită formă (fig. 3);
tu rn a re - prepararea unei forme din ghips după model şi turna­
rea în acea formă a metalului fierbinte; ca materiale pentru turnare
pot servi bronzul, fonta, aurul etc. (fig. 1, 2);
cio p lire - dăltuirea unui material dur (piatră, lemn etc.) pentru
a i se da o anumită formă artistică (fig. 5).
Materialele dure (lemn, piatră) se prelucrează cu dăltiţe, ciocăna-
şe, iar cele maleabile, cu spatule şi eboşoare.
M odelarea este una dintre tehnicile principale ale prelucrării plas­
tice a materialelor moi (lutul, plastilina etc.).
Modelarea în plastilină este folosită mai des la orele de EP,
deoarece aceasta îşi păstrează plasticitatea un timp mai îndelungat.
Modelarea se utilizează la crearea lucrărilor de mici dimensiuni

E bine să ştii...
Din cele mai vechi timpuri, omul a
găsit în natură diverse pietre sau
bucăţi de lemn ale căror forme se
asemănau cu chipuri de oameni,
animale, păsări etc.
La forme sculpturale s-a ajuns cînd
omul a observat că pămîntul şi lu­
tul amestecate cu apă capătă şi
păstrează forma piciorului afun­
Sculpturi decorative dat în ele.
 Modulul I

Tehnica m o d e lă rii contribuie la obţi­

nerea anumitor deprinderi tehnice,
precum:
• modelarea prin translaţia palmelor
faţă de planşetă (fig. 10 a);
• modelarea prin translaţia palmelor
suprapuse (fig. 10 b);
• modelarea prin mişcări circulare ale
palmelor (fig. 10 c);
• aplatizarea (turtirea) prin apăsarea
palmei pe planşetă (fig. 10 d).

Termeni de atelier:
Aplatizare - procedeu tehnic de turtire a
plăcilor de lut sau de plastilină.
Tridimensional - (obiect volumetric) care
are înălţime, lăţime şi adîncime (fig. 7-8).
Translaţie - procedeu de întindere a for­
melor.
Cioplire - tehnica de tăiere direct în lemn
sau în piatră, cu instrumente adecvate, a
unei forme în spaţiu (relief sau sculptură
rotundă).
Carcasă - scheletul, structura din sîrmă pe
care se adaugă materialul maleabil (lutul,
plastilina) pentru modelarea formei.

Află mai mult!

După ardere, lutul uscat se întăreş­
te şi devine rezistent. Această des­
coperire i-a stimulat pe oameni să
creeze din lut vase, sculpturi etc.

> Modelează în lut sau în plastilină chipul

unui animal sau al unei păsări. Alcătuieşte
din aceste forme, împreună cu colegii, o
compoziţie colectivă La menajerie.
> Inform ează-te din rubrica AFLĂ
MAI MULT! (pag. 20-21) despre operele
sculpturale create de Constantin Brâncuşi
şi completează-ţi portofoliul.
 C L A S A a V-a

Află mai mult!

C onstantin Brâncuşi (1876-1957) . Sculptor român de notorietate
mondială. El redescoperă dimensiunile artei populare, pe care le
introduce în sculptura modernă. Preluînd elementele de limbaj
plastic din cultura populară, Brâncuşi creează simboluri plastice de
o expresivitate şi vigoare artistică incontestabile, valorificate plenar
în operele sale. Prezentăm cîteva lucrări brâncuşiene mai cunoscute.

Constantin Brâncuşi

Masa tăcerii Peştele

Tors Zborul Cocoşul Pasărea măiastră

 Modulul I

Domnişoara Pogany este o făptură foarte delicată. Are ochii

imenşi, fiind un portret şi un simbol al frumuseţii tainice. O asemenea
imagine pură a formelor volumetrice nu putea să apară decît în spaţiul
spiritual mioritic. Constantin Brâncuşi va reveni asupra acestui portret
sculptural de mai multe ori în diferite variante. Domnişoara Pogany

Evaluare
1. Copiază în caiet tabelul de mai jos şi completează-l:
instrumente Materiale

2. Examinează imaginile din acest modul. Numeşte tehnicile de artă

cu ajutorul cărora au fost realizate aceste lucrări.
3. Elaborează un set de reguli de protecţie a muncii în procesul
utilizării instrumentelor necesare în aplicarea tehnicilor specifice artei
plastice.
4. Priveşte reproducerile operelor de la pag. 20-21 şi determină
materialele din care acestea au fost create.
5. Alege şi numeşte tehnica potrivită de realizare a următoarelor
subiecte: Ploaia, Cîmpul cu flori, Lacul, Crîngul, Balta. Execută o lucrare
plastică cu unul dintre aceste subiecte. Argumentează tehnica aleasă.
6. Prezentaţi în clasă o expoziţie cu cele mai reuşite lucrări în tehnici
de grafică şi de pictură. Selectează o lucrare şi argumentează-ţi alegerea.
 CLASA a V-a

Modulul

Mijloace artistico-plastice

Punctul plastic în natură şi în artă

Punctul este urma lăsată de un instrument (creion, pix, pensu­
lă etc.) pe un suport, printr-o singură atingere. El este cel mai sim­
plu element de limbaj plastic care stă la baza întregii creaţii plastice.
Punctul se obţine prin mai multe mijloace:
■ prin atingerea suportului cu vîrful creionului, peniţei etc. (fig. 2);
■ prin stropirea cu vopsele, tuş (fig. 3);
■ prin decuparea, ruperea diferitor forme mici (fig. 4);
■ prin amprentarea cu degetul sau cu diverse instrumente, pre­
cum coada pensulei, carioca etc.
Punctul are un rol important în crearea compoziţiilor plastice. În
desenul decorativ, punctul reprezintă un semn mic, geometrizat în
formă de pată.
Dintre toate configuraţiile, punctul în formă de cerc mic este cel
mai des utilizat în decorarea articolelor de vestimentaţie, a obiectelor
de uz casnic, de tapiserie etc. (fig. 1).
În desenul co n stru ctiv , punctul sugerează impresia de spaţiu,
contribuind la redarea volumului şi la construcţia formelor.

mm h h
E bine să ştii...
Trasarea punctelor şi a liniilor a
constituit una din primele manifes­
tări ale activităţii plastice a omului.
 Modulul II

Ca element de limbaj plastic, punctul poate avea

diferite mărimi, configuraţii şi culori.
P u nctu l crom atic (colorat) este utilizat în picturile
neoimpresioniste.
Pictorii francezi Paul Signac, Georges Seurat, Camille
Pissarro şi alţii au creat lucrări originale, acoperind
întreaga suprafaţă a tablourilor cu puncte colorate (fig. 5).
Punctul cromatic face ca suprafaţa tabloului să devină
vibrată, m ărimea lui fiind determinată de formatul
lucrării.
Într-o compoziţie plastică, cu ajutorul punctelor se
obţin efecte expresive în funcţie de mărimea, culoarea şi
poziţia acestora (fig. 7).
Punctele de d ife rite m ă rim i şi c u lo ri creează impresia
de spaţiu: punctele mari, reprezentate prin c u lo ri calde ,
dau iluzia de apropiere, iar cele mici, realizate în c u lo ri
reci , de depărtare (fig. 6).

Termeni de atelier
Neoimpresionism - curent artistic în pictură,
Georges Seurat. Cabaret apărut în Franţa, la sfîrşitul sec. XIX.

> Observă şi denumeşte tipurile de puncte plastice din imaginile de la pag. 22-23.
> Pictează un peisaj cu guaşe, utilizînd punctul cromatic.
> Încearcă să creezi un ornament pentru o catrinţă, utilizînd punctul decorativ.
J
 C L A S A a V-a

I ■ ■ « ■ w ■ A ■ W

Linia in natura şi in arta

În natură şi în artă linia plastică are diverse expresivităţi şi
semnificaţii. Linia poate reprezenta un obiect, poate accentua
trăsăturile distinctive ale acestuia, poate sugera mişcare, poate
comunica anumite stări emotive sau idei. În natură, putem admira
linii decorative ce subliniază frumuseţea zebrelor, fluturilor etc. (fig.
8), iar în arta plastică, le vedem pe diverse obiecte de artă, precum
ceramica, broderia, imprimeurile textile etc. (fig. 6, 9).
Paul Klee spunea că linia este un punct plecat la plimbare, deci
linia este o trăsătură continuă, făcută cu creionul, pixul etc., pe o su­
prafaţă plană (fig. 1). Grosimea liniilor e determinată de instrumen­
tul folosit. Liniile pot fi clasificate astfel:
DUPĂ GROSIME DUPĂ POZIŢIE DUPĂ FORMĂ
♦ su b ţiri------ ♦ orizontale ♦ curbe
♦ medii “ “ ♦ verticale ♦ drepte
♦ groase ♦ oblice y ♦ frînte

Liniile subţiri şi liniile groase pot fi utilizate în compoziţii, pentru

redarea efectului de apropiat-îndepărtat sau pentru a contura o formă
(fig .2).
În desen, linia are următoarele funcţii:
■ constructivă, deoarece sugerează construirea formei şi volumu­
lui obiectului fig. 7);
■ figurativă, deoarece atribuie formei o configuraţie concretă Fernand Leger
Portret de femeie
( f g. 3);
■ expresivă, deoarece redă expresia unei anumite mişcări, poziţii,
un anumit ritm etc. Pentru a accentua efectele expresive linia poate
lua forma de haşuri (fig. 4).

Linie modulată - linie neuniformă ca - linie de apărare;

grosime ce se obţine apăsînd în mod - linie electrică;
diferit cu vîrful instrumentului (creion,
peniţă, pensulă etc., fig. 5). - aranjare în linie etc. Henri de Toulouse-Lautrec
Dansatoarea
 Modulul II

J U ir i

Linia-ornament întîlnită în forme concepute de natură (fig. 8) poate

fi folosită în artă ca efect de textură materială (fig. 10).
Drept mijloc de expresie plastică, linia poate fi şi cromatică, mo­
dulată cromatică sau abia vizibilă, aşa încît să poată transmite mesajul
plastic al unei opere de artă (fig. 6).

Aminteste-ti!
În clasele primare ai studiat linia în duct con­
tinuu ce era trasată pe suport fără întrerupe­
re şi fără a ridica instrumentul de pe acesta.

Van Gogh. Bărcile la mal

> Exersează obţinerea unor linii utilizînd

diferite instrum ente (creion, pix, peniţă,
carioca, pensulă).
> Creează o compoziţie cu subiect liber din
diverse tipuri de linii.
> Discutaţi în grup despre liniile-ornament
ale formelor create de natură. Prezentaţi cît
mai multe exemple.
V.
 CLASA a V-a

Pata plastică
Pata plastică este urma de culoare aplicată pe suport cu pensula
sau cu alte instrumente de lucru, prin pictare, suflare, imprimare
etc. (fig. 4 a-e).
Pata plastică în sine este plană, însă alăturarea ei cu pete de alte
calităţi (mărimi, forme, nuanţe, tonalităţi) poate crea efecte materi­
ale de factură, volum, spaţiu etc. (fig. 2). Există două tipuri de pete
plastice: pete picturale şi pete decorative.
Petele p icturale au un aspect vibrat (colorat neuniform), cu tuşe
transparente sau difuze, de diferite calităţi cromatice (fig.. 5).
Petele decorative sînt plate, avînd o singură tonalitate cromatică
pe întreaga lor suprafaţă fig. 1, 6, 7).
Pata ca mijloc de expresie plastică poate fi cromatică (colorată)
sau acromatică, cînd se obţine din alb, negru şi gri.
Petele plastice se deosebesc între ele după formă, mărime şi
culoare.

'l
m i ■ , 1r A

Joan Miro. Aripa ciocîrliei, ca un diamant,

încercuit cu albastru şi auriu se alătură
cu inima, ce doarme ca un mac pe pajişte

Află mai mult!

P ictorii im p resionişti, precum
Claude Monet şi Auguste Renoir,
realizau formele plastice prin pete
picturale.
 Modulul II

Aminteste-ti!
Petele cromatice sau acro­
matice se mai numesc şi tuşe,
care reprezintă urme lăsate
de pensulă. Acestea denotă
calitatea suprafeţei plastice.

Pata picturală poate fi spon­

tană şi se obţine accidental sau
dirijat prin diverse procedee
tehnice, cum ar fi monotipia,
stropirea, aplicarea tuşelor pe
un suport umed (fig. 3).

E bine să stii...
Pata poate fi produsă pe un suport umed sau uscat,
obţinînd expresivităţi diferite. De exemplu, pe suportul
umezit conturul petelor fuzionează (fig. 8), iar pe foaia
uscată obţinem pete cu contururi clare (fig. 6).

> Analizează imaginile de la această

temă şi precizează tipul petelor plastice.
> Indică exemple de pete plastice întîl-
nite în natură.
> Pictează o frunză, aplicînd pete pic­
turale sau decorative.
 C L A S A a V- a

Culoarea în natură şi în artă

[ a w fl
Culoarea este o însuşire a luminii, pe care o reflectă corpurile şi
care permite ochiului să perceapă diferite senzaţii vizuale în funcţie
de circumstanţele specifice ale mediului.
Savantul englez Isaac Newton a demonstrat că lumina albă a
soarelui se descompune în şapte culori (fig.la, b).

Dispersia luminii. Curcubeul şi prisma Fresnel

Dacă razele soarelui pătrund prin orificiul Află mai mult!

unui ecran şi întîlnesc în cale o prism ă de Newton a aşezat 7 bucăţi de hîrtie colorată pe un cerc din
cristal triunghiulară, ele vor apărea p e un ecran Carton, denumit ulterior „cercul cromatic" (fig. 7).
descompuse în cele 7 culori ale spectrului solar
(fig .1 2). E bine să ştii...
curcubeul este un fenomen natural în care se
Memorează denumirea corectă a culorilor de mai jos:
poate observa dispersia luminii solare.
Culorile se împart în două categorii: culori-
lumină utilizate în spectacole şi în filme şi culori
pigmentare. m * •H r *
a lb a s tru -
Culorile pigmentare sînt obţinute din pigmenţi roşu-carm in roşu de cadm iu a lb a s tru -c o b a lt u ltra m a rin
(prafuri colorate) şi din lianţi (fig. 3).

4.1. Culorile pigmentare

g a lb e n
Culorile pigmentare se clasifică, la rîndul lor, de cadm iu g a lb e n -c itro n v e rd e -s m a ra ld o c ru -g a lb e n
în culori primare (de bază) şi binare.
Culorile primare (roşu, galben, albastru) — T _

nu se obţin din amestecul fizic al altor culori. În V

schimb amestecate în cantităţi egale, se obţine 0
culoarea gri-întunecat (cenuşiu). ocru-roşu u m b ră-arsă n e g ru -iv o riu a lb de tita n
 Modulul II T

Culorile binare se obţin prin amestecarea fizică a două culori

primare în cantităţi egale. Culorile binare („bi“ - două) sînt: oranj,
verde, violet.

De exemplu, amestecînd roşu cu galben, galben cu

albastru, albastru cu roşu, în aceleaşi cantităţi, obţinem,
respectiv, culorile oranj, verde şi violet (fig. 4).

4.2. Culorile calde şi culorile reci

Culorile care în plină lumină dau senzaţia de căldură şi amintesc
culorile focului se numesc c u lo ri calde (fig. 5, roşu, oranj, galben), Termeni de atelier:
iar cele care se asociază cu frigul iernii se numesc c u lo ri reci (fig. 6,
Spectru - ansamblul radiaţiilor
albastru, violet, verde). emise de soare.
Culorile calde sînt amplasate în partea dreaptă a cercului croma­ Liant - substanţă lichidă sau
tic Itten, în partea stîngă fiind culorile reci. păstoasă folosită pentru a fixa
Pictorii utilizează mai des culorile calde pentru redarea impresiei pigmenţii.
de apropiere (pămîntul, obiecte situate mai aproape de marginea de Prismă - poliedru cu feţe pa­
jos a lucrării), iar planul îndepărtat îl pictează cu culori reci. ralele; piesă de sticlă de cuarţ
sau de alt material în formă de
prismă.
Cromatic - care conţine cu­
loare.
Acromatic - fără culoare (alb,
negru, gri).

> Descrie fenomenul

Peisaj (culori calde)
de descompunere a lu­
minii în şapte culori.
> Pictează cîteva frun­
ze de toamnă în culori
calde, pe fundal rece,
utilizînd tehnica pictu­
rii cu acuarelă.
Peisaj (culori reci) V
 C L A S A a V-a

4.3. Culorile complementare

Culorile aşezate diametral opus pe cercul cromatic se numesc
c u lo ri com plem entare (fig. 11). Perechile de culori complementare
sînt:
♦ Roşu Ro - Verde Ve
♦ Galben Ga - Violet Vi
♦ Albastru Al - Oranj Or

Observăm că fiecăreia dintre culorile primare i se opune o culoare

binară, rezultată din amestecul celorlalte două culori primare:

Ro - Ve Al - Or
Ga > * Al Ro

Prin alăturare, culorile complementare creează în natură (fig. 9) sau

în lucrări de arte plastice (fig. 12, 13) unul dintre cele mai puternice
contraste cromatice, iar amestecate, produc griul neutru.

Nicolae Tonitza. Ulcică cu flori de câmp

Ion Ţuculescu. Păsări enigmatice

Henri Matisse. Femeie la pian

Termeni de atelier:
Contrast cromatic - opoziţie
intenţionată între două culori.

> Realizează o compoziţie cu unul dintre

^ - subiectele Cîmp cu maci, Portocale pe fundal
albastru, utilizînd culorile complementare.
Paul Gauguin. Arearea
 Modulul II

4.4. Acromatismul
Albul şi negrul nu au calităţi cromatice, de aceea sînt numite non-
culori. Fiindcă nu fac parte din spectrul solar, mai poartă şi denumi­
rea de culori acrom atice.
În amestec cu alb (nonculoare), culorile capătă tonuri mai deschise,
iar în amestec cu negru (nonculoare), acestea devin întunecate.
Amestecînd pe paletă alb cu negru în diferite proporţii, obţinem
griuri acromatice (fig. 14 a, b,). Nonculorile sînt aplicate în tehni­
ca picturii şi în artele grafice, la desenul cu tuş negru, desenul cu
creion simplu etc. (fig. 17).

Gradaţia nonculorilor (tonurile) Honore Daumier. Teatru

Află mai mult!

> Realizează o compoziţie plastică cu subiectele Între alb şi negru există o gamă variată de
Iarnă, Zebre,Seară, utilizînd nonculorile. tonuri cenuşii, rezultate din amestecul aces­
tor nonculori (fig. 15, 16).
 C L A S A a V-a

Formainnaturaşi inarta
Natura înconjurătoare ne bucură cu diversele ei forme de landşaft
şi de vegetaţie (fig. 2).
Orice obiect sau fenomen din natură poate fi reprodus plastic şi
recunoscut de noi doar atunci, cînd îi va fi redată fidel forma. Ea este
mărginită de linii, puncte, care creează silueta acestora.
Prin cuvîntul fo rm ă înţelegem aspectul exterior al unui corp
(obiect, fiinţă sau fenomen) mărginit de un contur.
Formele plastice se constituie din puncte, linii la care se adaugă
culoarea sau volumul. În arta plastică distingem următoarele tipuri
de forme: plane (fig. 1) şi spaţiale (fig. 3).

5.1. Forme plane

Formele plane se creează pe suprafeţe plane şi au două dimensi­
uni: lungime şi lăţime; de aceea se numesc form e bidim ensionale .

Henry Moore. Forme

În arta plastică formele plane se pot obţine spontan, dirijat sau Retine!
elaborat. Forma plană spontană se obţine
Form ele spontane apar întîmplător şi, în funcţie de intenţia au­ întîmplător, în urma contactului
torului, pot avea efecte de surpriză. unei pete de culoare cu hîrtia.
Form ele d irija te , de regulă, sînt direcţionate de plastician prin
înclinare, suflare sau prin alte procedee tehnice.
Form ele elaborate sînt gîndite, imaginate, schiţate şi finisate în
conformitate cu etapele şi schemele premeditate.

Procedee de obţinere a formelor elaborate

9

1. Schiţarea fo rm e lo r abstracte sau realiste se efectuează cu linii

uşoare, subţiri indicînd forma generală (fig. 4).
2. Secţionarea şi deplasarea fo rm e i constă în tăierea imaginară a
unei forme cu scopul de a înţelege structura ei internă. Dacă deplasăm
unele părţi ale formei secţionate, obţinem forme plastice elaborate
(fig. 5).
 Modulul II

Procedee de obţinere a formelor spontane şi dirijate

1. M onotipia se obţine prin presarea unor pete de culoare,
cuprinse în mijlocul unei foi de hîrtie împăturită în două (fig. 8 a)
sau prin aşternerea hîrtiei peste petele de culoare aplicate pe paletă.
2. Fuzionarea este aplicarea unor pete de culoare (vopsele) pe un
suport de hîrtie umedă (fig. 8 b).
3. Stropirea culorilor cu pensula sau cu un alt instrument se efec­
tuează pe un suport de hîrtie umed sau uscat (fig. 8 c).
4. Curgerea liberă se realizează prin aplicarea culorilor pe supor­
tul umed sau uscat, prin curgerea acestora dintr-un vas (fig. 8 d).
5. Suflarea liberă constă în direcţionarea culorii suflate pe su­
port în diferite sensuri. Pentru a obţine forme spontane, create prin
suflarea dirijată, se poate utiliza tubul de plastic sau tubul unui pix.
6. Monotipia obţinută cu sfoara colorată se realizează astfel:
sfoara se îmbibă mai întîi cu vopsele, apoi se fixează pe suportul de
hîrtie, care a fost pliat în prealabil. Un capăt al sforii se lasă în afara
hîrtiei, de care apoi se trage uşor, lăsînd astfel o urmă pe suprafaţa
plană (fig. 6).
7. Imprimarea formelor cu hîrtia mototolită şi îmbibată cu vop­
sea se presează ca o ştampilă pe suport (fig. 8 e).
Activitatea de descoperire a formelor spontane din natura încon­
jurătoare sau a celor obţinute prin diverse procedee va înlesni înţe­
legerea formelor. Aceasta va ajuta la integrarea formelor spontane
în compoziţii expresive şi originale {fig. 6).

Jackson Pollock. Compoziţie

> Numeşte procedeele de obţinere a formelor spontane şi

dirijate. Comentează-le.
> Creează forme plane spontane şi dirijate. Pe cele mai reuşite
<C. înrămează-le şi expune-le în sala de clasă.
> Completează jumătăţile de formă şi obţine forme elaborate. Află mai mult!
Un maestru al formelor spontane a
fost pictorul Jackson Pollock, care
experimenta şi folosea diverse
r a ' procedee pentru a crea opere
V plastice inedite (fig. 7).
 C L A S A a V-a

5.2. Forme spaţiale

Forma volumetrică are trei dimensiuni: lungime, lăţime şi înăl­
ţime, deci este tridimensională.
Forma volumetrică plasată în spaţiu se numeşte spaţială: de
exemplu, obiectele de sculptură, ceramică şi arhitectură. Formele
spaţiale create de natură sînt spontane, iar cele create de om sînt
concepute şi elaborate conform unei idei (fig. 1, 4).
Obiectele de decorare a interiorului se consideră de asemenea
forme spaţiale (fig. 2).

Formă spaţială

Află mai mult!

Sculpturile cioplite sau modelate
păstrează textura şi culoarea
materialului utilizat (piatră, lemn).
Uneori artiştii plastici colorează
formele spaţiale, astfel apar sculp­
turile policrome sau ceramica
pictată (fig. 5).
Scaun domnesc

Biserica din Dobrovăţ

Procedee de obţinere a formelor spaţiale

1. Crearea fo rm e lo r spaţiale din lut, plastilină, sîrmă etc.
(fig. 4, 5).
2. Machetarea fo rm e lo r spaţiale din hîrtie, carton etc.
(fig. 3).
3. O rig a m i, plierea formelor spaţiale din hîrtie (fig. 6-8).

Vase decorative din lut

> Indică deosebirile dintre forma

plană şi cea spaţială.
> Creează o form ă spaţială din
diverse materiale: plastilină, lut, sîrmă
moale etc.
 Modulul II

Pentru a crea forme spaţiale

la orele de studiu, se poate utiliza
procedeul „origami“, cunoscut
din clasele primare.
Principalul element de expre­
sie plastică al formelor spaţiale
create în „origami“ este volumul,
culoarea contînd mai puţin.
La baza executării formelor
„origami“ se află, de regulă, pătra­
tul, iar plierea se realizează după
anumite reguli.

Termeni de atelier:
Pliere - îndoirea unei hîrtii,
ţesături etc. şi suprapunerea
părţilor într-o ordine anumită.
origami - arta plierii hîrtiei.
spontan - care se produce de
la sine, accidental.

> Inventează noi forme

spaţiale, pornind de la o
formă construită iniţial.

Evaluare
1. Identifică şi numeşte toate tipurile de puncte plastice de pe
imaginile acestui modul. Explică ce instrumente şi materiale au fost
utilizate pentru crearea lor.
2. Creează o compoziţie decorativă în care linia să aibă rol de ornament.
3. Identifică, în lucrările colegilor, culorile primare şi cele binare.
4. Numeşte procedeele de obţinere a formelor spontane şi dirijate.
5. Analizează două tablouri realizate în culori calde sau reci.
6. Numeşte deosebirile dintre formele plastice spaţiale şi formele
plastice plane.
7. Propune exemple de forme din natură pe care ulterior le-ai văzut
în opere de artă plastică. Recunoaşte, pe reproduceri de artă, formele
plane şi cele spaţiale.
 CLASA a V-a

Modulul

Structuri şi fenomene ale naturii

Natura - sursă de inspiraţie

Din timpuri străvechi, natura în diversele ei manifestări a con­
stituit o sursa de inspiraţie pentru plasticieni în crearea operelor
de artă plastică. Leonardo da Vinci afirma că „tabloul unui pictor
va fi departe de perfecţiune, dacă acesta se va inspira din tablourile
altora; însă dacă va studia şi va desena obiectele din natură, atunci
va zămisli o creaţie reuşită”.
În diferite perioade istorice, perfecţiunea formelor din natură, a
diverselor structuri din lumea vegetală şi cea animală a servit drept
model în crearea operelor de artă.
Studiul atent al naturii înconjurătoare sugerează plasticienilor idei
pentru crearea structurilor artistice (fig. 1, 2, 6).
Imitarea structurilor din realitate se manifestă cu precădere în
artele decorativ-aplicate, în care modul de organizare a acestora este
transpus întocmai în ornamente şi compoziţii decorative.
În natură, distingem urmatoarele tipuri de structuri materiale:
■ structuri animale fig. 3);
■ structuri vegetale fig. 4);
■ structuri minerale fig. 5).

Afla mai mult!

Termenul de structură provine din
cuvîntul latin struere, care înseamnă
a construi.

E bine sâ ştii...
În arta Egiptului Antic motivul lotusu­
lui i-a inspirat pe arhitecţi la crearea
coloanelor lotiforme (fig. 2).

Coloane lotiforme Pavilionul geodezic (Montreal)

 Modulul III

Inspiraţi de frumuseţea naturii, marii

artişti plastici au ştiut în toate timpurile să
îmbine, să transforme structurile din natură
în structuri artistico-plastice (fig. 11).
să privim cu atenţie obiectele, fiinţele din
jurul nostru! Fiecare firicel de iarbă, fiecare
frunză sau floare este unică, irepetabilă şi ne
inspiră să creăm lucrări originale. Pictorii
găsesc în obiectele ce-i înconjoară sursa
nesecată de artistism şi tandreţe, fiind tentaţi
să arate întregii lumi armonia sesizată de ei în
peisaje, sculpturi, obiecte, decoruri, structuri
artistice etc. Iar stilul şi maniera interpretării
sînt generate de individualitatea fiecăruia,
de materialul ales şi de curentul artistic ce îl
reprezintă (fig. 7- 12 ) . Paul Helleu. Desenând cu soţia

Află mai mult!

Pictorii„şcolii de la Barbizon"prefe-
rau să picteze în „plein-air" (fr. - în
aer liber, fig. 11) pentru a reda at­
mosfera, lumina, cromatica peisa­
jului natural.

> Studiază diverse structuri naturale, observă

particularităţile lor specifice.
> Alege o structură naturală (scoică, plantă)
sau un fenomen curios al naturii (ploaie cu soare,
curcubeu) şi alcătuieşte cu ele o compoziţie
plastică.
 CLASA a V-a

Lumea animală în creaţia artiştilor plastici E bine să ştii...

După gradul de expresivitate şi
Lumea animală ocupă un rol important în arta plastică, dînd naş­ originalitate unele studii după na­
tere unui gen specific, numit animalier. În continuare vom studia tură a vegetaţiei şi animalelor pot
natura, observînd şi reprezentînd fiinţele necuvîntătoare din jurul fi considerate veritabile opere de
artă (de exemplu, Iepurele desenat
nostru (păsări, animale, insecte).
de Albreht Durer, fig. 3).
Adaptînd imaginile animalelor la canoanele religioase şi ale ritu­
alurilor de cult, omul a creat chipuri absolut inedite: centauri, pegaşi
(cai înaripaţi), sfincşi etc. (fig. 5).
Crearea unor imagini de animale necesită un studiu minuţios al
vieţii lor, al aspectului lor exterior şi al structurii corpului (fig. 2-4).
Pentru a schiţa imaginea unui
animal sau a unei păsări, se vor
studia mai întîi forma, proporţiile
corpului şi particularităţile lor ex­
terioare.

Etapele de reprezentare Albreht Durer. Iepure

a unui anim al
Pentru a desena imaginea unui
animal:
1) se simplifică forma corpului,
asemănînd-o cu una geometrică
(oval, cerc, triunghi etc., fig. 1a);
2) se desenează formele mici (la
fel simplificate, fig. 1b);
3) se prelucrează imaginea (prin
haşurare), redînd specificul exterior
al animalului (fig. 1c).

Termeni de atelier
Gen animalier - opere plastice ce
reprezintă animale şi păsări.
Centaur - fiinţă imaginară cu trup
de cal şi cu cap de om.
Sfinx - fiinţă imaginară cu cap de
om şi cu trup de felină.
Cerbi. Peştera din Altamira
 Modulul III T

Etapele de reprezentare a unei păsări

Reprezentarea plastică a păsărilor necesită respectarea următoa­ V
relor reguli:
1) la baza desenării unei păsări (fig. 6-10) stau formele simplifi­
\
cate, asemănătoare cu cele geometrice;
2) corpul unei păsări poate fi reprezentat printr-un oval şi capul
printr-un cerc; acestea sînt unite de gît, care la fel se aseamănă cu un
cilindru (fig. 10 a);
3) se adaugă celelalte detalii: picioarele, aripile, ciocul (fig. 10 b); b)
« f, *
4) prelucrarea finală depinde de tehnica şi materialele alese
(fig. 10c).
- Află mai mult!
Încă din Antichitate, omul a reprezentat
chipuri de anim ale (cerbi, bizoni,
mamuţi etc.). Astfel de desene rupestre
au fost descoperite pe pereţii peşterilor
din Lascaux, Combarelles şi Altamira
(fig. 2).

Neil Rizos. Păsări

> Realizează cu materiale grafice schiţa

unei păsări.
> Imaginează-ţi şi schiţează chipul unui
animal sau al unei păsări fantastice.
v , ____________________________________ _ ____________________________________ J Gîşte. Frescă din Egiptul Antic
 C L A S A a V-a

^ 3) Lumea vegetală în creaţia artiştilor plastici

Pentru a desena corect plantele, se observă şi se schiţează forma
tulpinilor, a frunzelor şi a florilor, comparîndu-le cu cele din natură.
schiţarea unor structuri vegetale se realizează astfel:
1) după studierea atentă a plantei, schiţăm tulpiniţa (fig. 1a);
2) se aranjează, pe rînd, frunzele laterale;
3) cu o linie subţire, se desenează conturul frunzelor (fig. 1b);
4) prin linii de construcţie uşoare, subţiri se evidenţiază particu­
larităţile biologice ale plantei, iar prin haşurare sau prelucrare cro­
matică se subliniază vitalitatea şi expresivitatea acesteia (fig. 1c).
Pentru a reda formele naturii (vegetaţia), pot fi folosite diverse
mijloace şi procedee de reprezentare plastică; de exemplu, iarba poa­
te fi redată prin haşuri scurte, la intervale egale, iar florile mărunte,
prin puncte etc. (fig. 2, 4).
În pictură, vegetaţia va fi reprezentată prin culori apropiate de cele
naturale, în funcţie de specificul plantelor, de anotimp etc. (fig. 4, 6).
Termeni de atelier
Schiţă - desen sumar în care su­
biectul se conturează în linii mari.
Studiu - schiţă parţială sau preli­
minară cu ajutorul căreia artistul
execută opera definitivă.
Crochiu - schiţă care indică în
cîteva linii trăsăturile principale
ale lucrării.

Din structurile vegetale fac

parte diferiţi arbori, crenguţe,
plante, flori.
Structurile animale sînt repre­
zentate de păsări, animale, in­
secte, peşti etc.
 Modulul III

La reprezentarea arborilor şi a arbuştilor, e necesar să fim atenţi

la fiecare parte componentă a acestora.
1) În prima etapă a desenului, se va reda schematic forma arborelui
f i g. 8 a).
2) Ulterior, se va concretiza grosimea tulpinii şi se vor schiţa
crengile mai mari (fig. 8 b).
3) În final, se vor reliefa particularităţile individuale de structură
ale arborelui, se vor desena crengile mai mici, se vor haşura tulpina,
frunzele (fig. 8 c).
Tehnicile graficii ne oferă mari posibilităţi de redare a lumii
vegetale fig. 5, 7).

Van Gogh. Arbori (detaliu) Camille Pissarro. Peisaj (detaliu)

Află mai mult!

Spre sfîrşitul secolului al XIX-lea
artiştii plastici realizează lucrări
inspirate de lumea vegetală
(fig. 5, 6).
> Schiţează după natură un ghi­
veci cu flori din sala de clasă.
E bine să ştii... > Desenează, pictează rămurele,
Termenii shiţâ şi crochiu sînt frunze, arbori din natură.
folosiţi şi în literatură.
 CLASA a V-a

Reprezentarea fenomenelor naturii în arta

plastica, in muzica şi in literatura
Ce este „frumosul”? Această întrebare îi frămîntă pe oameni
din cele mai vechi timpuri. În mod curent, observăm în natura
înconjurătoare o armonie de culori, de sunete, de mişcări, de îmbinări
ale formelor etc. Atribuim noţiunea de „frumos” acestor senzaţii
armonice.

Igor Grabar. Drum de iarnă

Lucrările de artă plastică, ope­

rele muzicale sau literare ne pro­
voacă puternice trăiri emoţionale.
Deci, natura, prin diversele ei
aspecte estetice, serveşte drept
sursă de inspiraţie pentru artiştii
plastici, muzicieni, poeţi, scriitori
(fig. l - 3).
Ivan Aivazovski. Furtună nocturnă
Oamenii de artă creează „fru­
mosul” observînd atent natura,
remarcînd legităţile după care
aceasta există şi transformîndu-le
în opere de artă (fig. 6-8).

Denise
Romecki
Val oceanic

Retine!
În arta plastică, operele pot fi vă­
zute, în muzică - auzite, în litera­
Claude Monet. Ceaţa dimineţii tură - citite...
 Modulul III

Află mai mult!

Pictorul spaniol El Greco a realizat multe
peisaje expresive, reprezentînd natura
înconjurătoare în cele mai diverse stări.
În tabloul Vedere din Toledo atmosfera
redată ne duce cu gîndul la furtună,
spaţiul fiind luminat de fulgere (fig. 5).
Fenomene ale naturii, precum furtuna
pe mare, au fost redate cu multă măies­
trie de pictorul Ivan Aivazovski şi sculp­
torul Denise Romecki.

El Greco. Vedere din Toledo Mykolajus Ciurlionis. Sonata mării

Imaginea plastică, cuvîntul, sunetul sînt acele mijloace

importante cu ajutorul cărora frumuseţea naturii se poate
transforma într-o lucrare de artă plastică, literară, muzicală.
De exemplu, frumuseţea anotimpurilor i-a inspirat pe unii
compozitori, precum Antonio Vivaldi şi Piotr Ceaikovski, să
creeze opere muzicale cu titlul Anotimpurile.

Tsuchiya Koitsu. Zăpadă la Miyajima

Fenomenele naturii legate de apă sînt

frecvent reprezentate nu numai în grafică,
pictură şi arta decorativă, dar chiar şi în
Arhip Kuindji. Curcubeul sculptură (fig. 4).
 C L A S A a V-a

În poeziile lui Mihai Eminescu şi ale lui Vasile Alecsandri,

imaginea naturii a fost redată cu multă sensibilitate, iar
graficienii au ilustrat cu mult talent aceste opere literare
(fig. 13).
Şi pentru pictori, culorile şi formele naturii au servit
drept model de inspiraţie, fapt remarcat în lucrările lui
Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ştefan Luchian, Sabin
Bălaşa, Igor Vieru, Mihail Grecu, Eleonora Romanescu,
Simion Zamşa etc.

Igor Vieru. Vînt de primăvară

Nicolae Grigorescu. Luminiş

Sabin Bălaşa. Sunetul mării

Eleonora Romanescu. Toamna în sat

> Ascultă sunetele care imită murmurul unui izvor,

trilurile păsărilor, foşnetul frunzelor. Creează o imagine
cu subiect liber, după impresiile produse.
> Recită o poezie despre natură şi realizează o
ilustraţie, în creion simplu.
Simion Zamşa. Freamăt de codru
 Modulul III

Rockwell Kent. Aurora polară

Alexandre Kelety. Pescăruşul

Jkg&L
X& Ş i
- !■
*"< *

Iurie Canaşin. Ce te legeni, codrule?...

Evaluare
1. Discutaţi în grup motivele subiectelor din lucrările reproduse. Explică mijloacele de expresie plastică
folosite de artişti pentru redarea diferitor fenomene ale naturii.
2. Descrie în cîteva enunţuri peisajul lui Nicolae Grigorescu Luminiş (fig. 12).
3. Numeşte tipurile de structuri naturale pe care le-ai studiat.
4. Completează în caiet enunţul: Reprezentarea naturii înconjurătoare se numeşte . . . .
5. Realizează o schiţă a unui animal sau a unei păsări, aplicînd etapele studiate.
6. Numeşte compozitorii, poeţii care s-au inspirat din diverse fenomene ale naturii.
 CLASA a V-a

Modulul

Compoziţia

Din cele mai vechi timpuri, artiştii plastici au fost preocupaţi de

reprezentarea în tablouri şi în sculpturi a semenilor lor, drept dovadă
în acest sens servind picturile rupestre şi imaginile de pe unele vase
neolitice. Compoziţii reprezentînd chipul uman au fost realizate
în genul peisajului, în creaţiile portretistice picturale, în grafică, în
sculptură etc. Impresionează operele maeştrilor din diferite epoci,
care au redat chipuri de suverani şi de oameni simpli. De fiecare
dată, imaginea omului trezeşte un viu interes prin faptul că putem
înţelege caracterul, emoţiile, epoca şi evenimentele reprezentate în
creaţii originale (fig. 1-3).

Află mai mult!

Chipul omului a inspirat, adesea, crearea ornamentelor antropomorfe.
Astfel de motive descoperim în broderiile populare, în tapiserii etc. În
diferite epoci, doctrinele religioase impuneau anumite canoane pentru
reprezentarea omului:
- în sculptura şi pictura Egiptului Antic, corpul uman se cerea geometrizat
şi redat în conformitate cu rangul social al protagonistului;
Statuetă feminină
- în arta Evului Mediu, omul era reprezentat în forme plate, decorative. de la Callatis

Leonardo da Vinci. Cap de înger

Giotto. Adoraţia magilor

 Modulul IV

Compoziţia realistă (figurativă)

Prin construcţie, prin amplasarea echilibrată a ele­
mentelor de expresie plastică, prin mijloacele şi proce­
deele artistice folosite, compoziţia creează acea imagine
inimitabilă, care poate transmite privitorului fiorul me­
sajului plastic.
Compoziţiile plastice pot fi realiste (figurative, care
reprezintă oameni, păsări, animale, obiecte din mediul
real) sau abstracte (nonfigurative).
C o m po ziţia realistă fig u ra tivă reprezintă omul plasat
într-un mediu natural. De exemplu, în peisaj (fig. 3, 5),
în interiorul casei (fig. 4, 7) sau într-un cadru imaginar Massimo Campigli. Doamnele la soare
(fig. 6), înconjurat de obiecte proprii subiectului respectiv.
Păsările sau animalele pot juca rolul de elemente secundare,
care întregesc compoziţia figurativă.
De obicei, în compoziţia figurativă, mijloacele de expre­
sie plastică sînt subordonate subiectului acesteia şi creea­
ză o imagine a realităţii. Compoziţiile figurative sînt spe­
cifice picturii, graficii, sculpturii. Fiecare dintre tehnicile
şi materialele utilizate în cadrul acestor ramuri amplifică
expresivitatea plastică.

Fernand Leger. Lectura

Henri Matisse. Armonie in roşu

> Elaborează o compoziţie figurativă cu subiecte

ce din realitate (de exemplu: La bunici, Copilărie).
Ştefan Dimitrescu. Femei ţesînd la război
 C L A S A a V-a

Pentru a realiza o compoziţie realistă (figu­ Etape de realizare a unei co m poziţii fig u ra tive
rativă), se vor respecta anumite etape: cu subiectul Sărbătoare
1) Mai întîi, se va schiţa locul de amplasare
a personajelor, după care se va fixa numărul
acestora; se va trasa (în linii uşoare) cadrul
compoziţional în care vor fi amplasate elemen­
tele plastice (fig. 9 a).
2) Apoi, se va schiţa poziţia personajelor
(fig. 9 b).
3) Compoziţia va fi definitivată în tehnica
aleasă (pictură cu guaşe, acuarelă, grafică, colaj
etc., fig. 9 c).

Obiceiuri de iarnă

Termeni de atelier
Arta figurativă - operă de pictură, grafică,
sculptură, care are în centrul subiectului
obiecte reale, uşor de identificat (fig. 8).
 Modul ul IV 9

M odel de analiză a com poziţiei realiste (figurative)

Iată un model de analiză a unei compoziţii figurative pe baza reproducerii frescei Cina cea de taină
de Leonardo da Vinci, conform reperelor din tabelul de mai jos:

D enum irea lucrării Cina cea de taină de Leonardo da Vinci

si
î autorul ei

Anul creării; Între anii 1495 şi 1498; se află în mănăstirea Santa Maria delle Grazie din
locul unde se păstrează Milano (Italia).

G enul (pictură, grafică, Cina cea de taină este o frescă cu dimensiunile de 460 x 880 cm, cu o com­
sculptură etc.) poziţie figurativă, în care acţiunea se desfăşoară în interiorul unei încăperi.

Leonardo da Vinci surprinde momentul dramatic în care Hristos le spune

Subiectul lucrării ucenicilor săi că unul dintre ei îl va trăda. De remarcat reacţiile, emoţiile
manifestate de către apostoli.
Compoziţia este organizată pe linii pasive, statice (orizontale, verticale).
principii Figura centrală este însuşi Hristos, iar pe ambele părţi, simetric, sînt
com poziţionale amplasate cîte două grupuri de apostoli, fiecare dintre acestea fiind alcătuit
din trei persoane. La organizarea compoziţională artistul a făcut calcule
matematice exacte.

c o lo ritu l lucrării În îmbrăcămintea personajelor există un ritm de culori variate, fundalul

fiind acoperit cu o gamă de culori neutre.

Inspirîndu-se din dramatismul subiectului biblic, Leonardo da Vinci a reuşit

M esajul plastic să reprezinte emoţiile şi caracterele personajelor, acestea fiind actuale pentru
toate timpurile.

Leonardo da Vinci. Cina cea de taină

> După modelul de mai sus, analizează, în caietul tău de lucru,
imaginea din figura 7.
> Potriveşte cîte un titlu pentru lucrările realizate de colegi şi
precizează genul compoziţiilor figurative.
 C L AS A a V- a

Compoziţia abstractă (nonfigurativă) Termeni de atelier:

Artă abstractă (abstracţio­
C om poziţia n o n figurativă face abstracţie în redarea realităţii; ele­ nism) - curent în arta plastică
europeană, a cărui trăsătură prin­
mentele ei componente fiind stilizate, trebuie să creeze un echilibru
cipală o constituie renunţarea la
vizual prin forme, contururi, siluete, pete tonale etc. De asemenea, reprezentarea lumii concrete a
culorile unei astfel de compoziţii nu mai imită realitatea. Compoziţi­ obiectelor, a figurilor, de unde şi
ile nonfigurative există atît în pictură, cît şi în grafică, sculptură, arta denumirea de artă nonfigurativă.
decorativă (fig. 1-4). În arta decorativă ele se realizează după aceleaşi
reguli, dar au particularităţi de gen motivate de cadrul compoziţio­
nal, axîndu-se pe structuri echilibrate vizual, pe tehnici şi materiale
specifice.

Bathsheba Grossman. Joc spaţial

Aminteste-ti!
În clasele primare, ai practicat suprapunerea gra­
fică, aplicînd puncte, linii, ornamente pe anumite
Wassily Kandinsky. Compoziţie
forme pictate. Acelaşi procedeu îl poţi utiliza şi în
compoziţiile nonfigurative.

E bine să stii...
În anul 1900, pictorul rus Wassily Kandinsky, privind
o lucrare răsturnată, a descoperit că există şi alte
posibilităţi de exprimare plastică, cum ar fi cele
abstracte (fig. 7).

Maria Jarema. Filtre

 Modul ul IV

Etape de realizare a unei com poziţii nonfigurative

■ Se m e d ite a z ă a s u p ra m e s a ju lu i c a re se d o re ş te ■ Se g ăse şte c e n t r u l c o m p o z iţ io n a l ş i se jo a c ă

a f i e x p r im a t în lu c r a r e , se re a liz e a z ă o s c h iţă , c u n u a n ţe le , lu c r î n d lib e r , a p lic în d d if e r ite te h ­
î n c a re se re d u c o b ie c te le la fo r m e a b s tra c te n ic i, im p r o v iz în d , o b ţ in î n d e fe c te s p e c ta c u lo a ­
g e o m e tr iz a te . se d in a m e s te c u ri d e c u lo r i şi fo r m e s p o n ta n e .

Î n c o m p o z iţia a b s tra c tă n u se f o ­ ■ Î n f in a l, c a t a b lo u l să n u d e v in ă p re a în c ă rc a t, se
lo s e s c m o d e le . E fe c tu l c r e a tiv se n a ş te g e n e ra liz e a z ă ş i se fin is e a z ă lu c ra re a .
d in e x p re s ii c r o m a tic e , fo r m e şi m o ­
■ I se d ă u n t it lu .
d a lită ţ i d e e x p e r im e n ta r e c u te h n ic i.
T re b u ie d o a r să d a i f r î u lib e r c r e a tiv i­
t ă ţ ii, fa n te z ie i şi e m o ţiilo r .
C o m p o z iţ iile n o n f ig u r a t iv e e x e ­
c u t a t e î n v o p s e le d e g u a ş e v o r f i
m a i f r u m o a s e d a c ă se v o r u t i l i z a
u r m ă t o a r e le m ijlo a c e d e e x p r e s ie
p la s tic ă : p u n c te şi l i n i i s u p ra p u s e p e
fo r m e le g e o m e triz a te .

Retine!
În cazul picturii abstracte, amprenta
artistului este foarte individuală, aceasta
fiin d caracterizată de im provizaţia C
dezlănţuită, fără bariere.

... - - -- \
> Prepară o soluţie din vopsea de guaşe cu puţină apă. Picură cîţiva stropi
pe suport înclinîndu-l în diferite direcţii. Spaţiile închise alcătuite din forme
spontane se vor colora decorativ în acorduri cromatice.
_________________________________________________________________________________________________________________________________________ J
 C L A S A a V- a

M odel de analiză a com poziţiei abstracte

Iată un model de analiză a unei compoziţii nonfigurative, în baza reproducerii tabloului În gri de
Wassily Kandinsky:

D enum irea lu c ră rii În gri de Wassily Kandinsky

şi a u to ru l ei

A n u l creării; lo cu l 1919; Muzeul Naţional de Artă Modernă, Paris

unde se păstrează

G enul (pictură, grafică, Pictură pe pînză în culori de ulei

sculptură etc.)

Forme abstracte ce plutesc pe un fundal gri-brun

Subiectul lu c ră rii Este o imagine izvorîtă din propria imaginaţie, nu este inspirată din
natură.

p rin c ip ii Haotică la prima vedere, compoziţia este echilibrată de cele două zone
com poziţionale roşii şi de pata neagră din centru, dispuse toate pe diagonală.

c o lo r itu l lu c ră rii culori intense cu nuanţe stinse de gri, roşu, brun, albastru
M esajul plastic În gri marchează finalul unei perioade dramatice în viaţa artistului.

E bine să ştii...
Compoziţia există şi în muzică, lite­
ratură etc. De exemplu, uvertura şi
suita sînt compoziţii muzicale, iar
romanul şi povestirea sînt compo­
ziţii literare.

Wassily Kandinsky. În gri
Termeni de atelier:
Mijloace de expresie plastică -
complex de procedee artistice
prin care autorul exprimă me­
sajul creaţiei sale.
Echilibru vizual - echilibrarea
plastică a părţilor componente
ale unui tablou.
Cadru compoziţional - spaţiul
în care se realizează ideea, con­
cepţia unui subiect.

> Schiţează şi realizează o compoziţie nonfigurativă cu subiect la alegere.

> Examinaţi în grup posibilele scheme compoziţionale pentru crearea unei compo­
ziţii nonfigurative cu subiectul Jocul formelor abstracte. Elaborează cîteva compoziţii
în creion simplu.
 Modul ul IV

Mijloace şi procedee artistice

Pentru a cunoaşte lumea înconjurătoare, artistul plastic porneşte
de la studierea naturii, a obiectelor ce-l înconjoară.
Folosind schiţele, studiile după natură, artistul interpretează na­
tura în mod personal, creator şi original. Studiul naturii, precum şi
imaginea creată conştient, sînt foarte importante în arta plastică.
Compoziţia are cîteva etape esenţiale:
• paginarea/compunerea;
• proporţionarea si construcţia formelor.
Aceste etape sînt valabile atît pentru com poziţia realistă
fig. 1, 4, 5), cît şi pentru cea abstractă fig. 2, 3).

3.1. Paginarea/Compunerea
Se examinează cu atenţie obiectul sau grupul de obiecte care ur­
mează a fi reprezentate, apoi, cu ajutorul liniilor subţiri de construc­
ţie, se stabileşte poziţia foii şi se găseşte locul amplasării obiectelor.
1) Dacă obiectele sînt dispuse în lăţime, suportul (foaia) se aşază
orizontal fig. 4).
2) Cînd se reprezintă obiecte cu formă alungită în înălţime, su­
portul se aşază vertical fig. 5).
3) Se schiţează forma generală în care se va încadra întreg grupul
de obiecte şi suprafaţa pe care se vor afla ele.
4) Se şterg cu radiera liniile de prisos, lăsînd doar un uşor contur
al obiectelor.
 C L A S A a V- a

3.2. Proporţia şi proporţionarea

P roporţionarea este stabilirea raportului corect dintre două sau
mai multe părţi componente ale unui întreg.
Cuvîntul proporţie vine din limba latină şi înseamnă potrivire.
La structurarea unei imagini (fig. 7-9), se vor stabili proporţiile ne­
cesare, adică se vor potrivi dimensiunile obiectelor în raport cu su­
prafaţa, astfel încît centrul compoziţiei să fie aproape de centrul foii.
De asemenea, se va ţine cont de raportul dintre mărimile reale ale
obiectelor. De exemplu, în cazul în care se reprezintă forme reale din
natură, un măr nu va fi mai mare decît un urcior, dacă ele se află pe
acelaşi plan fig. 6).
La fel se va proceda cu formele stilizate, abstracte, echilibrul din­
tre ele făcîndu-se după mărime, culoare, densitate.

Află mai mult!

Lucrările vor părea
mai armonioase da­
că motivul principal
va fi poziţionat puţin
mai sus decît centrul
foii (fig. 10).

> Alegeţi două-trei obiecte şi com-

puneţi din ele o natură statică.
 Modul ul IV

E bine să ştii...
Impresia de mărime se schimbă, dacă la capetele a două segmente ega­
le se vor desena:
- două liniuţe în formă de unghi ascuţit, cu deschizătura înăuntru; <
- două liniuţe cu deschizătura în afară (fig. 12).
Două cerculeţe de aceeaşi culoare, absolut egale ca mărime, nu mai cre­
ează impresia că sînt identice, dacă pe unul îl înconjurăm cu un cerc puţin
mai mare, iar pe al doilea, cu un cerc de trei ori mai mare (fig. 13). Exem­
plele date explică influenţa pe care o exercită direcţia (sensul) unei linii sau
mărimea unui punct asupra elementelor plastice învecinate.

În cazul tablourilor care reproduc obiecte reale, propor­

ţiile joacă un rol foarte important. Acest lucru este valabil
pentru naturi statice, portrete, compoziţii figurative. astfel,
proporţiile se fixează sumar într-un desen prealabil (schiţă
în creion simplu, fig. 11). Proporţiile pot fi redate şi prin
descompunerea obiectului în forme geometrice simple.
Cînd se desenează după un model din natură, este im­
portant să se stabilească corect raportul dintre părţile sale
componente {fig.. 15). De exemplu, se ia drept unitate de
măsură capul modelului şi se raportează la înălţimea cor­
pului sau la lăţimea umerilor (fig. 14).

\
Termeni de atelier > Execută o compoziţie cu elemente de peisaj, respectînd
Raport - relaţia, comparaţia can­ proporţiile corecte dintre case şi copaci (fig. 11, 15).
titativă dintre două mărimi de > Desenează forme abstracte organizate într-o compoziţie
aceeaşi natură. cu subiectul Mişcare.
____________ ' __________________________________ '
 C L AS A a V- a

4) Ritmul în artă şi în natură

4.1. Ritmul în natură (mediul înconjurător)

Cuvîntul ritm provine de la grecescul rhytmos care înseamnă
cadenţă, mişcare regulată.
Ritmul reprezintă o repetare a unei mişcări, a unor procese şi este
o constantă a structurilor din natură:
■ la aranjarea frunzelor pe ramurile plantelor (fig. 3);
■ la dispunerea nervurilor pe suprafaţa unei frunze (fig. 2);
■ la amplasarea siluetelor arborilor în pădure fig. 4);
■ la căderea picăturilor de ploaie etc. fig. 1).
Ritmul este în strînsă corelaţie cu timpul şi se supune anumitor
„cicluri”, create de:
- alternanţa zilei cu noaptea;
- succesiunea anotimpurilor etc.

E bine să ştii...
Ritmul poate fi întîlnit în astronomie,
muzică, biologie, dans, literatură etc.

Franz Liszt. Compoziţie pentru flaut (fragment)

 Modul ul IV

4.2. Ritmul în arta plastică

Nu există compoziţie plastică fără un anumit ritm al elementelor
de limbaj plastic (punctul, linia, forma şi pata de culoare). Ritmul se
obţine prin ordonarea elementelor de limbaj plastic.
Deosebim mai multe tipuri de ritmuri plastice.
■ R itm u l lin ia r se obţine din linii, fîşii identice, situate la acelaşi
interval şi pe aceeaşi direcţie. Tablourile Benzi colorate de Sol Lewitt
(fig. 8) şi Ritmica zborului de Maurits Escher (fig. 6) pun în evidenţă
ritmul fîşiilor cromatice în pictură.
■ R itm u l fo rm elor constă în repetarea regulată în spaţiu a acestora.
Uneori, în ritmul formelor spaţiale poate interveni alternarea
dimensiunilor sau a culorilor. Coloana Infinitului de Constantin
Brâncuşi este un exemplu elocvent de ritm simplu al formelor spaţiale.
Structura ritmică repetată exprimă o mişcare către infinit (fig. 7,10).

Constantin Brâncuşi. Coloana Infinitului

Maria Saka-Răcilă. Peisaj cu floarea-soarelui

Maurits Escher. R itm ic a z b o r u lu i Sol Lewitt. B e n z i c o lo r a te

 C L A S A a V- a

■ R itm u l crom a tic se obţine din forme colorate identic,

Termeni de atelier
care se repetă în ansamblul unei structuri prin modificarea
dimensiunilor şi amplasarea lor. De exemplu, în lucrarea Mere si Alternanţă - repetare, revenire.
portocale de Paul Cezanne este evident ritmul formelor colorate Ritm orizontal - ritm redat prin
grupate armonios (fig. 9). În tabloul Peisaj cu floarea-soarelui registre orizontale.
de Maria Saka-Răcilă depistăm un ritm cromatic, constituit din Ritm vertical - ritm redat prin
tuşe vibrate de culoare fig. 5). registre verticale.

Paul Cezanne. Mere şi portocale

Modificarea formelor colorate din figurile 12 a-c demonstrează

obţinerea unui ritm cromatic prin schimbarea formelor mari, păs-
trîndu-se amplasarea lor pe un ritm vertical şi orizontal.

Retine!
"A
> Realizează o compoziţie plastică utilizînd ritmul cromatic. Ritmul plastic poate fi redat prin
Ia ca elemente de reper linia şi forma. puncte, linii, pete sau forme.
> Numeşte cît mai multe exemple de ritm al structurilor din Ritmului plastic i se mai atribuie
natură, precum cel din figura 11. şi rolul de „baghetă fermecată", cu
> Alcătuieşte un ornament vegetal pe un registru orizontal. ajutorul căreia putem reda mişcarea
pe suprafaţa lucrărilor plastice.
 Modul ul IV T

4.3. Ritmul în arta decorativ-apNcată Aminteste-ti!

Fiind o legitate universală prezentă în diverse aspecte ale vieţii Arta decorativ-aplicată cuprinde
următoarele varietăţi plastice: ar­
(natură, muzică, literatură, artă plastică), ritmul, evident, se regăseşte
ta textilă, ceramica, giuvaergeria,
şi în arta decorativă. Această ramură a artei plastice, avînd aplicaţii forjeria, arta prelucrării artistice a
practice, necesită utilizarea legităţii ritmului. lemnului şi a pietrei etc.
Specificul ritmului plastic în arta decorativ-aplicată se axează pe
modul rigid şi ordonat de plasare a elementelor ornamentale după Termeni de atelier:
anumite scheme geometrizate - cerc, pătrat, triunghi, romb etc. Dese­
Giuvaergerie - arta creării
ori, amplasarea ornamentelor este supusă unor principii compozi­
bijuterilor.
ţionale, unor reguli ale artei, precum principiul cadrului, al frizei, al
Forjerie - arta prelucrării ar­
jocului de fond, al registrelor orizontale si verticale.
tistice a metalelor.
O altă trăsătură distinctivă a ritmului plastic utilizat în acest do­
meniu este stilizarea formelor ornamentale, adică simplificarea as­
pectului exterior al formelor din natură. Prin repetarea ritmică a
ornamentelor se creează motivele decorative, dintre care cel mai des
întîlnite sînt soarele, omul, păsările, florile, căluţii etc. Ornamente­
le pot avea motive geometrice, vegetale, zoomorfe şi antropomorfe.
M otivele geometrice prezintă o alternanţă a figurilor geometrice
(cerc, pătrat, triunghi etc., fig. 10). Ornamente decorative zoomorfe
M otivele vegetale redau elemente din natură: flori, fructe, frun­
ze, crenguţe etc. (fig.. 13). E bine să stii...
Motivele decorative zoom orfe reprezintă animale şi păsări stili­ În trecut, ornamentul popular avea
zate (fig. 14). un sens magic. Unul dintre miturile
M o tive le a n tro p o m o rfe redau în mod stilizat chipul omului străvechi conţinea ideea despre„via-
ţă fără de moarte", din care a derivat
( f g. 15). motivul decorativ „pomul vieţii".

Covor tradiţional. Detaliu Motiv antropomorf

Evaluare
1. Indică diferenţele dintre compoziţia realistă şi cea abstractă. Argumentează.
2. Realizează două compoziţii cu acelaşi subiect (de ex. Primăvara)în două concepte diferite: realist şi ab­
stract.
3. Enumeră etapele de organizare a compoziţiei figurative.
4. Numeşte ritmuri pe care le-ai observat în natură. Explică prin exemple transformarea acestora în
structuri plastice.
5. Enumeră trei-patru opere de artă în care sînt prezente ritmurile cromatice.
Iniţiere în istoria artei plastice

Arta în jurul nostru

EjB lKuUf |
Arta este, în esenţă, cea mai profundă expresie a creativităţii uma­ .
ne. Pe cît de dificil este de definit, pe atît de dificil este şi de evaluat.
Din timpuri străvechi, artele au servit drept limbaj de exprimare în
viaţa oamenilor. Muzica, teatrul, dansul, literatura, arta plastică erau
comparate cu nişte flori, una mai frumoasă decît alta, care fie că în­
!' ....
floreau pe rînd, fie înfloreau toate odată în anumite perioade. Istoria Vi
omenirii cunoaşte exemple cînd s-au construit clădiri impunătoare,
arhitectura fiind completată cu sculpturi, picturi murale sau elemen­
te din arta decorativă. Uneori, din picturile vechi, ne dăm seama de
nivelul dezvoltării muzicii, dansului, ne informăm despre istorie,
războaie, îndeletniciri, aflăm despre gusturile, moda vestimentară a
oamenilor de atunci (fig.1, 2). Artele au proslăvit puterea religiei şi a
conducătorilor de state, lăsîndu-ne moştenire opere incontestabile,
care servesc drept mărturii ale evoluţiei umane (fig. 3). Arta plastică
vine să întregească tabloul cunoaşterii istoriei omenirii, a persona­
Maica Domnului. Icoană bizantină
lităţilor marcante, iar cel mai important: ne descătuşează gîndirea şi
permite libertatea în creaţie (fig. 4). Astăzi, utilizăm tot mai des noţi­
unea de artă vizuală, deoarece percepem calitatea imaginii prin alte
mijloace, inclusiv prin cele tehnice, precum aparatul foto, televiziu­
nea etc. Prin modul său de manifestare, arta poate fi considerată şi
ca o formă de cunoaştere (cunoaşterea artistică).

Auguste Rodin
Cîntăreţul din lăută. Roma Antică Diego Velâzquez. Infanta Gînditorul
 Modul ul V

Model de analiză a unei picturi din arta universală

Pentru a ne exprima părerea despre o pictură, ne vom con­
duce de următoarele repere:
1 Identificarea genului de pictură
Pictura se împarte pe genuri, în funcţie de mesaj şi de conţinut
(scene istorice, cotidiene, portrete, peisaje, naturi statice etc.).
Privind o lucrare plastică, putem determina cărui gen îi aparţine.
2 Structura compoziţională
Scenele sînt „compuse” asfel încît să te facă să le percepi aşa
cum şi-a propus artistul. De exemplu, figurile sau obiectele cele
mai importante pot fi mai mari, mai luminoase, plasate în cen­
tru, evidenţiate prin culoare de o asemenea manieră încît să-ţi
atragă atenţia (fig. 5).
3 Procedee de exprimare plastică
Pentru a te determina să înţelegi mesajul lucrării, adeseori
artiştii recurg la simboluri. De exemplu, pentru a fi identificaţi
mai uşor, sfinţii sînt însoţiţi de obiecte semnificative din antu­
rajul lor (fig. 6).
4 Destinaţia operei de artă
Important e să afli motivul pentru care a fost creată lucrarea. Rafael. Madona Sixtinâ
Opera poate decora o încăpere sau un lăcaş sfînt, poate fi expusă
într-un muzeu sau într-o galerie de artă.
5 Tehnica realizării picturii
Materialele şi tehnicile folosite în pictură sînt aceleaşi, iar
maniera de lucru a unui artist este individuală, la fel cum este
şi scrisul lui. Modalitatea de a aplica culorile poate fi diversă, de
la păstos pînă la neted-întins.
6 Mesajul plastic al lucrării
De fapt, nu există reguli stricte de apreciere sau de descope­
rire a mesajului plastic al lucrării. Fiecare intuieşte şi exprimă
mesajul plastic al operei în conformitate cu propria înţelegere
şi cunoaştere a esteticului în artă.

> Selectează, din reviste vechi, cîte o reproducere din

toate ramurile artei plastice şi alcătuieşte cu ele o „galerie
de artă".
> Aminteşte-ţi ramurile şi genurile de artă plastică (pag. 7)
şi dă exemple de specii ale acestora.
> Conform modelului propus mai sus, analizează figura2. Sandro Botticelli
Bunavestire (fragment)
 C L AS A a V- a

Maeştri şi capodopere
M u ze u l N a ţio n a l de A rtă al M o ld o v e i , cu sediul la Chişinău,
dispune de o amplă galerie de artă a maeştrilor plastici autohtoni.
De asemenea, are o secţie mare de artă rusă (icoane, picturi) şi
alta de artă vest-europeană (grafică, pictură), precum şi o colecţie
impresionantă de grafică japoneză. Valoroasele opere de artă
reprezintă diferite perioade, începînd cu Evul Mediu şi pînă în
zilele noastre. Aici sînt expuse lucrări care ţin de toate genurile
picturii, sculpturii, graficii şi artei decorativ-aplicate. Sălile muzeului
găzduiesc lucrările artiştilor plastici basarabeni: Alexandru
Plămădeală, Pavel Şilingovschi, Auguste Baillayre, Igor Vieru,
Valentina Rusu-Ciobanu, Mihail Grecu şi alţii.

G a le riile de a rtă sînt localu­

rile unde tablourile, lucrările de
artă se schimbă periodic, uneori
fiind şi achiziţionate. La Chişi­
nău se află galeria „Centrul Ex-
poziţional Constantin Brâncuşi”,
care găzduieşte cele mai intere­
sante expoziţii de artă (fig. 5).
Muzeul Naţional
de Artă al Moldovei

M uzeul N a ţio n a l de Etnografie

> Istorie N aturală a fost deschis
si
în anul 1889, la Chişinău. Edifi­
ciul a fost proiectat de către ar­
hitectul Nicolae Ţiganco. Aici se
află o colecţie bogată de exponate
ce ţin de mai multe domenii: ge­
ologie, agricultură, cultură, artă
decorativ-aplicată etc.
Unele exponate din fondurile
muzeului au valoare ştiinţifică şi
Exponate de la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
fac parte din tezaurul nostru na­
ţional. Obiectele reprezentate în
figurile 2-4, vechi de sute de ani,
au fost găsite pe teritoriul repu­
blicii. De asemenea, muzeul are
o colecţie impunătoare de covoa­
re, costume naţionale, ceramică,
Grivnă scitică de aur obiecte din piatră, metal, lemn,
Pohrebea, Dubăsari unelte de muncă etc.
 Modul ul V

^ 3 ) Arta naţională
Arta naţională exprimă trăsăturile caracteristice ale culturii unui popor. Prezentăm în paginile
următoare creaţia unora dintre cei mai reprezentativi artişti plastici din Republica Moldova.

A lexan dru Plămădeală (1888-1940)

Renumit sculptor şi pictor basarabean, a studiat la Şcoala
Superioară de Pictură, Sculptură şi Arhitectură de la Moscova.
Revenind la Chişinău în 1918, a întemeiat şcoala de arte plastice
care, în prezent, se numeşte Colegiul de Arte Plastice „Alexandru
Plămădeală”. Pe parcursul vieţii a creat mai multe lucrări importante
în pictură şi sculptură, manifestîndu-se în toate genurile: portret,
frescă, sculptură funerară şi monumentală. Cea mai valoroasă operă
a sa este Monumentul lui Ştefan cel Mare si Sfînt, inaugurat în anul
1928 şi amplasat în centrul Chişinăului.
Monumentul este alcătuit din două părţi: postamentul (din piatră
de Cosăuţi) şi statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfînt (turnată în bronz).
În anul 1939, adunînd circa 150 de lucrări ale artiştilor plastici
din Basarabia, Alexandru Plămădeală a înfiinţat Pinacoteca oraşului,
care a pus baza Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. Alexandru Plămădeală. Autoportret

Termeni de atelier
Pinacotecă - colecţie mare
de tablouri.

Portret de femeie

Bustul lui Alexe Mateevici

> Vizitează un muzeu (galerie, expoziţie de

artă). Descrie exponatele văzute şi expune-ţi
părerea în legătură cu acestea. Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt
din Chişinău
 C L A S A a V- a

Lazăr D ubinovschi (1910-1983)

Sculptorul s-a născut în orăşelul Făleşti, nu departe
de Bălţi. Studiile artistice le-a făcut la Bucureşti, apoi
le-a perfecţionat la Paris. Prima sa expoziţie a avut loc în
anul 1939, la Iaşi.
A realizat personajul folcloric Strîmbă-Lemne,
compoziţia Vierii şi o galerie de portrete sculpturale
reprezentînd oameni de cultură: Gheorghe Asachi,
Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandr Şciusev,
Ştefan Neaga ş. a. Mai tîrziu, Lazăr Dubinovschi a creat
tripticuri monumentale şi portrete ale marilor cărturari:
Dimitrie Cantemir, Miron Costin. Autorul a evidenţiat
caracterul personalităţilor şi starea lor sufletească.

Corneliu Baba
Portretul lui Lazăr Dubinovschi

Florica

Bustul lui Mihai Eminescu

> Adună informaţii despre artiştii

ATELIER

plastici studiaţi şi completează-ţi

portofoliul.
> Schiţează în creion simplu
alte personaje din povestea cu
Strîmbă-Lemne.
__________________J Strîmbă-Lemne
 Modul ul V

M ih a il Grecu (1916-1998)
M ihail Grecu este unul
dintre cei mai originali pictori
din Republica Moldova. Şi-a
făcut studiile la Academia de
Arte Frumoase din Bucureşti
şi la Şcoala de Arte Plastice
„Ilia Repin” din Chişinău.
A lucrat în toate genurile
Mihail Grecu. Autoportret
picturii. În tablourile timpurii,
Mihail Grecu evocă evenimentele dramatice prin
care a trecut poporul basarabean. Tabloul Fetele de
la Ceadîr-Lunga reflectă bogăţia tradiţiilor naţionale
din sudul Moldovei.

Fetele de la Ceadîr-Lunga

Tripticul Istoria unei vieţi, considerat capodoperă a

Termeni de atelier:
Diptic - tablou compus din două părţi.
Triptic - tablou compus din trei părţi.
marelui artist, a fost inspirat de subiectul romanului „Povestea
cu cocoşul roşu” de Vasile Vasilache, în care este evocată
apropierea dintre naiv şi sublim în diverse ipostaze ale
existenţei umane.
Partea stîngă a tripticului, Copilăria, reprezintă o simbi­
oză dintre culoare, formă şi idee.
Veşnic în căutare de forme noi, Mihail Grecu a pictat
la maturitate în stilul artei abstracte, opera sa căpătînd
astfel un aspect mai pronunţat de modernitate. În legătură
cu centenarul naşterii artistului anul 2016 este declarat în
Republica Moldova AN uL MIHAIL GRECu.

Tripticul Istoria unei vieţi

 C L A S A a V- a

Ig o r V ie ru (1923-1988)
Pictor şi grafician, s-a născut la Cernoleuca, judeţul Edineţ. A
absolvit Şcoala de arte Plastice „Ilia Repin” din chişinău în anul
1949. Ulterior, a lucrat în calitate de pedagog. Primele creaţii prin care
s-a afirmat sînt Ion Creangă ascultă băsmele unui ţăran, La împărţit
pămîntul, Primăvara, În satul natal. Un loc aparte îl ocupă peisajele
Toamna, Nucarii, Sărbătoare la Cernoleuca.
Deşi pictura a ocupat primul loc în activitatea sa, Igor Vieru
a fost pasionat şi de grafică. A ilustrat snoavele populare Păcală si
Tîndală, poveştile lui Ion Creangă (Soacra cu trei nurori) şi ale lui
Mihai Eminescu (Călin, file din poveste).

Igor Vieru. Autoportret

Moara veche

Tabloul Amîndoi creat în 1968 este o pictură

în ulei, care exprimă armonia dintre oameni
şi natură. Coloritul acestei lucrări este amplu,
bazat pe contrastele clarobscur şi complemen­
tar. Figurile celor doi tineri îndrăgostiţi, aşezate
sub pomul roditor, par a fi chiar rădăcinile lui.
Tabloul face parte din colecţia Muzeului Naţio­
nal de Artă al Moldovei.

Amîndoi
Ilustraţie
la basmul Călin
(file din poveste)
de Mihai Eminescu
> Documentează-te cu privire la alţi maeştri ai picturii din
Moldova. Notează în caiet unele date biografice din viaţa
şi activitatea lor, denumirea lucrărilor pe care le-au realizat.
> Adună într-un album reproducerile tablourilor pictorului
tău preferat.
 Modul ul V

Glebus Sainciuc (1919-2012)

Artist plastic basarabean, a absolvit în anul 1947 Şcoala de
Arte Plastice din Chişinău. În prima perioadă de creaţie, artistul
a pictat compoziţii cu subiecte inspirate din viaţa oamenilor de
rînd (Viticultorii, Masa mare). Din anul 1960, Glebus Sainciuc a
abordat în creaţia sa portretul, reuşind să dezvăluie caracterul şi
trăsăturile individuale ale unor mari personalităţi din Republica
Moldova, precum Maria Bieşu, Igor Vieru, Aureliu Busuioc.
Un capitol interesant din biografia sa de creaţie îl constituie
şarjele, caricaturile şi măştile executate cu mult suflet şi umor.
De obicei, maestrul Glebus sainciuc prezenta personal măştile,
dîndu-le valenţe artistice noi.

Glebus Sainciuc. Autoportret

Termeni de atelier
Şarjă - reprezentarea binevoitoare
a unui om în formă caricaturală,
exagerată.
Măşti
Caricatură - desen în care se ridi­
culizează în mod intenţionat unele
trăsături ale persoanei; portret
satiric.

> Completează-ţi portofoliul

cu in fo rm a ţii despre Glebus
Sainciuc.
Şarje
 C L A S A a V- a

V alentina R usu-C iobanu (născută 1920)

Plasticiană, a absolvit Şcoala de Arte Plastice „Ilia Repin” din
Chişinău (1947). a abordat aproape toate genurile picturii: portret,
compoziţie cu subiect, peisaj, natură statică. Creaţia pictoriţei se
bazează pe tradiţiile picturii clasice şi pe cele ale creaţiei folclorice.
Primele picturi sînt executate în spirit tradiţional, cum ar fi tabloul
Invitaţie la dans.

Valentina Rusu-Ciobanu
Autoportret cu ochelari
Invitaţie la dans

Mai tîrziu, în creaţia Valentinei Rusu-Ciobanu apar conţinuturi

simbolice variate, care devin şi mijloace de expresie plastică cu tentă
decorativă. Foarte reuşite sînt peisajele şi naturile statice Vedere din
Crimeea, Peisaj. Gurzuf, Natură statică. Lămîi.
Tabloul Cană pe pervaz este o pictură în ulei, realizată pe carton.
Ea denotă o viziune naivă, plină de farmec. Suprafeţele lucitoare
pictate cu o deosebită migală, cerul senin pe care pluteşte un nouraş
singuratic fac din această cană, uitată pe pervazul ferestrei, o dulce
amintire a copilăriei.

Cana pe pervaz

Termeni de atelier
Natură statică - gen de pictură sau
de grafică ce reprezintă subiecte
neînsufleţite (fructe, flori, obiec­
te ceramice etc.) aranjate într-un
anumit decor.
Viziune naivă - concepţie artistică,
prin care plasticianul ignoră inten­
ţionat legile compoziţiei, inspirîn-
du-se din pictura populară.
Emil Loteanu
 Modul ul V oŢ

M ih a i G ra ti (1939-2010)
Artist plastic basarabean, a profesat în domeniul artei decorative
aplicate.
Lucrările artistului reprezintă o îmbinare a tradiţiilor artei
populare şi a simţului contemporan al formelor.
Posedînd foarte bine „arta focului“, Mihai Grati a selectat
pentru lucrările sale doar acele motive care exprimă din plin
tradiţiile artei populare.
Operele sale sînt cunoscute datorită reprezentării originale
a motivelor, fapt reflectat chiar în denumirile lor: Căluşarii,
Malanca, Sacul bunelului.
Mihai Grati. Portret fotografic

Amintiri despre satul natal

Sacul bunelului

> Completează-ţi portofoliul cu informaţii suplimentare

despre arta decorativă din Moldova.
Vase decorative
 C L A S A a V- a

Eleonora Romanescu
Eleonora Romanescu, născută în 1926, este o artistă plastică
cunoscută din republica Moldova. Pictoriţa a explorat majoritatea
genurilor de pictură, precum tablourile figurative, portretul şi,
îndeosebi, peisajul. Operele sale peisagistice exprimă fidelitate
faţă de tradiţie, pictoriţa creînd imaginea peisajului în compoziţii
monumentale şi în lucrări realizate în plein-air.

Eleonora Romanescu. Autoportret

În c re a ţiile sale E le o n o ra
Romanescu redă natura nu numai
prin case, copaci, dealuri, dar şi prin
armonii cromatice, care împreună
Turişti

Meleag Noiembrie

cu ritmurile formelor din natură alcătuiesc reprezentarea

panoramică a plaiului natal.
În operele Turişti, Meleag, Noiembrie, Arşiţă la Nistru,
artista prezintă noi m odalităţi de redare a peisajului
moldovenesc, formîndu-şi stilul propriu, inconfundabil în
pictură.

> Studiază lucrările Eleonorei Romanescu şi pictează

un peisaj inspirat din localitatea ta.
Arşiţă la Nistru
 Modul ul V

A n d re i Sârbu (1950-2000)
Creaţia acestui pictor basarabean s-a manifestat îndeosebi în
pictura de şevalet. Ea poate fi percepută şi înţeleasă, ţinîndu-se
cont de faptul că aproape fiecare lucrare face parte dintr-o serie.
Chiar la o sumară trecere în revistă a pînzelor lui Andrei Sârbu,
se poate observa evoluţia sa de la curentul artistic „pop-art” şi cel
al „realismului fotografic” la pictura abstractă şi lirico-abstractă.
Lucrări cunoscute: uşa, Contraste, De Paşti la Butuceni, Gutuie,
Fructe, Mere, Niculiţa etc.

Andrei Sârbu. Portret fotografic

Dimineaţa

Sonet

Termeni de atelier:
Pop-art - curent în arta plastică contemporană
care se manifestă ca o reacţie contra abstracţio­
nismului şi o revenire la realism prin introducerea
în compoziţii a colajelor, obiectelor de uz cotidi­
an, de tehnică modernă etc.
Realism fotografic - curent în artă apărut ca
reacţie faţă de arta abstractă şi alte forme artis­
tice de avangardă.
 C L AS A a V- a

Arta populară
Arta populară a apărut şi s-a dezvoltat în permanentă legătură cu
existenţa poporului nostru, constituind o dovadă a talentului şi in­
geniozităţii sale. Ea reprezintă un ansamblu de creaţii artistice reali­
zate, de obicei, de creatori anonimi în literatură, muzică, coregrafie,
obiecte de artă plastică naivă şi artizanat.
Arta populară este reprezentată printr-o mare varietate de ge­
nuri şi specii, care ţin de sfera artelor decorative: ceramică, ţesutul
covoarelor, vestimentaţie tradiţională, prelucrarea lemnului şi a pie­
trei, confecţionatrea obiectelor din lozie, paie, prelucrarea metalelor
şi multe altele.

■ O lă ritu l se cunoaşte înca din mileniile III - II î.Hr. din ves­

tigiile culturii Cucuteni-Tripolie (vase, figurine de oameni, animale
etc.). Ceramica contemporană păstrează unele particulariţăţi tradi­
ţionale (după tehnica de executare, după formă, după culoare etc.).
În prezent, există cîteva centre de olărit: în s. Hogineşti, Călăraşi;
s. Ţigăneşti, Străşeni; s. Iurceni, Nisporeni, unde se creează obiecte
de ceramică de o incontestabilă valoare (fig. 2, 3).
■ Prelucrarea artistică a le m n u lu i constituie una dintre cele mai
vechi ocupaţii ale neamului nostru. Meşterii populari sculptau stîlpi,
frontoane, streşini la case, măsuţe, poliţe, lăzi pentru zestre, stative,
linguri (fig. 1, 4, 5). Sculptura în piatră a apărut şi s-a dezvoltat odată
cu cea în lemn.
 Modul ul V

■ Meşteşugul ţe su tu lu i - este reprezentat, în special,

de covoare. Covorul moldovenesc este de obicei neted,
din lînă pură (rareori amestecată cu bumbac) şi conţine
ornamente foarte variate.Ţesutul covoarelor exprimă
tradiţia localităţii şi a multor generaţii (fig. 6, 7).
■ Îm p le titu l d in lozie - un vechi meşteşug autohton,
utilizat din cele mai vechi timpuri (fig. 8).

E bine sa stil...
Covorul moldovenesc a cunoscut cel mai
înalt nivel de dezvoltare în sec.XVIII-XIX, fiind
denumit „scoarţă", „cergă", „lăicer", „război".

Evaluare
1. Completează-ţi portofoliul cu informaţii suplimentare despre artiştii plastici naţionali.
2. Elaborează un pliant despre o vizită imaginară la o expoziţie de artă.
3. Analizează în scris o operă a unui artist plastic naţional, conform reperelor de la pagina 61.
4. Examinează obiectele de artă populară cu ornamente. Comentează materialele şi tehnicile aplicate
de meşterii populari.
5. Schiţează un vas decorativ. Ornamentează-l în stil naţional.
6. Copiază tabelul în caiet şi completează-l după modelul dat:

Autorul Opera Tematica reflectată

A lexan d ru P lăm ăd eală
L azăr D ubinovschi
M ih ail G recu
Igor V ieru
G lebus Sainciuc
V alentina R u su -c io b an u
M ih ai G rati
E leonora R om anescu
A ndrei S ârb u
 C L AS A a V- a

Evaluare sumativă
1. Numeşte m aterialele şi instrum entele necesare
pentru activitatea praCtică la le cţiile de educaţie plastică.

2. Selectează şi » num eşte

t te h nicile care necesită utilizarea
cu lo rilo r de apă:
a) desenul cu creion simplu;
b) tehnica „glasiu";
c) colajul;
d) modelajul;
e) pictura cu guaşe.
3. Enumeră m ijloacele de o bţin ere a p u n ctu lu i plastic.
4. Completează în caiet enunţul:
Linia după poziţia sa este ... .
5. Selectează varianta corectă şi răspunde oral.
Forma spontană se obţine prin:
a) stropire;
b) modelare;
c) suflare.
6. Explică în trebu inţarea m aterialelor şi in strum entelo r de artă
(pag. 8-11).
7. Indică şi notează în caiet cîte o lucrare a a rtiş tilo r plastici:
Alexandru Plămădeală, Lazăr Dubinovschi, Valentina Rusu-Ciobanu,
Igor Vieru, Mihail Grecu, Glebus Sainciuc, Eleonora Romanescu,
Mihai Grati, Andrei Sârbu.
8. Redactează un eseu (6 -8 enunţuri)
la ta b lo u l Cîte ceva despre oam eni
şi ape de Igor Vieru conform
urm ătoarelor repere:
• genul picturii;
• compoziţia elementelor
în spaţiul plastic;
• coloritul;
• mesajul plastic.

Igor Vieru
Cîte ceva despre
oameni şi ape
 CLASA aVI-a
Pictorii de mare talent îşi dau seama că atunci cînd amestecă
pe paletă o culoare cu altă culoare, ei amestecă defapt o culoare
cu o doză de suflet.
Lucian Blaga

Richard Stainthorp
Pisica

Paul Signac. Dejunul

Modulul

Materiale, instrumente şi tehnici de artă

Materiale şi tehnici grafice Aminteste-ti!

Ai studiat anterior:
Se ştie că între materiale, instrumente şi tehnici de artă există o
materiale - hîrtie, creioane, căr­
strînsă legătură. Tehnica de artă impune alegerea anumitor instru­ bune, sanguină, creioane de cea­
mente şi materiale, alteori invers, materialele sau instrumentele dic­ ră (cerate), tuş şi cerneală, pînză,
tează tehnica sau stilul de artă plastică. lut, plastilină, vopsele de apă;
instrumente - pensulă, penel,
1.1. Încă o dată despre materiale peniţă, cuţit de paletă, eboşoar,
spatulă, vas de apă.
C re io n u l sim plu este un instrument de scris sau desenat
şi se constituie dintr-o mină de grafit protejată de un înveliş
din lemn, plastic sau metal. Este uşor de manevrat, urmele
E bine să stii...
lui se şterg cu radiera.
Radiera se foloseşte pentru a şterge urmele de creion lă­ Pentru ascuţirea corectă
a creionului, îndeosebi a
sate pe hîrtie. Are diverse forme şi culori, materialul din care vîrfului, este nevoie de as­
se confecţionează fiind cauciucul sintetic. cuţitoare. Creionul poate
Uneori, creioanele au la capătul opus vîrfului ascuţit o fi ascuţit şi cu ajutorul cu-
radieră, care poate elimina prin ştergere detalii foarte mici. ţitaşului (cutterului).

C R E I O A N E Tabelul nr. 1
sim p le colorate cerate creio an e „aqua" estom pă

•cu montură •pe bază de •se produc din •componenţa este •este un sul mic
din lemn, pigmenţi, lasă pigmenţi coloraţi asemănătoare cu de hîrtie, din piele
plastic urme grase şi ceară,lasă urme acuarela, urmele sau din alt material
•mecanice colorate, netede şi lucioase, colorate se diluează moale, cu care se
greu de care practic nu se cu apă, reliefînd atenuează conturul
eliminat etern r u rarliora textura hîrtiei unui desen

Retine!
Un alt tip de radieră utilizată de
Cu creionul se de­ Aminteste-ti!
artiştii plastici este făcută dintr-un
senează sub un Suportul este suprafaţa pe care
cauciuc moale. Astfel de radiere se
unghi de 450 faţă se desenează. El poate fi diferit:
folosesc pentru ştergerea suprafeţelor de suport, astfel re- hîrtie de desen albă, hîrtie colo­
mari de desen. Ele lasă mult reziduu, ducîndu-se ruperea rată, carton etc.
însă nu deteriorează (nu rod) hîrtia. minei de grafit.
 Modul ul I

1.2. Analiza materialelor de artă şi a tehnicilor grafice

utilizate în operele artiştilor plastici
Primele manifestări ale culturii plastice au fost desenele desco­
perite în peşterile preistorice. Oamenii au redat pe pereţii lor ima­
gini de păsări, animale, scene de vînătoare etc., aşa-numita artă
rupestră (fig. 1).
Mai tîrziu, alegerea mijloacelor materiale grafice determină sti­
lul, maniera artistului plastic. În desenul pictorului Van Gogh Peisaj,
observăm cum liniile constructive pot fi „combinate” cu „efectele
picturale” ale liniilor modulate (fig. 3).

Van Gogh. Peisaj

Pictură rupestră în peştera Chauvet, Franţa

În epoca noastră, grafica este domeniul artei plastice reprezentat

printr-o varietate de tehnici: desen în creion simplu, peniţă, pensulă,
gravură monocromă şi policromă etc. (fig. 2-4). Artistul plastic
dispune de toate tehnicile grafice pentru a transmite ideea, mesa­ Gravură japoneză medievală
jul operei.
 /

CLASA a Vl -a

Aminteste-ti!
Desenul este reprezentarea grafică a unei imagini
plastice cu ajutorul creioanelor simple (fig. 7).

1.3. Lucrări realizate în grafică Retine!

În timpul desenării:
Lucrările grafice pot fi:
♦ creionul se ţine liber în
- acromatice (alb-negru); mînă;
- monocrome; ♦ degetele şi încheietura
- policrome. mîinii se mişcă relaxat.

Tehnica desenului cu creioane „a q u a "

E bine să stii...
Desenînd cu creioanele colorate, nu le pune de fiecare
dată în trusă. E mai comod să le ţii în mîna stîngă sau
pune-le în două containere, unul pentru culorile în tonuri
calde, altul pentru cele în tonuri reci. Astfel poţi găsi
repede culoarea necesară.
În industria modernă au apărut creioane co­
lorate, urmele cărora se dizolvă cu apă, obţinîn-
du-se efectul picturii în acuarelă „alla prim a1.
Pentru realizarea acestei tehnici sînt nece­
sare creioane colorate, de tipul „aqua“, hîrtie
albă, pensule şi un borcănaş cu apă.
Se execută în cîteva etape:
- pentru început, desenul se acoperă cu
haşurile creioanelor colorate, după care unele
fragmente se umezesc cu pensula (îndeosebi
planurile îndepărtate, dacă pictăm un peisaj);
- urmele umezite ale creioanelor colorate
fuzionează, obţinîndu-se efectul picturii în
acuarelă;
- evidenţierea formelor se face cu creioane
colorate pe suportul aproape uscat (fig.8).

Tehnica desenului cu creioane cerate

Desenul cu creioane colorate pe bază de ceară
(creioane cerate) este o tehnică grafică cunoscută
cu 500 ani î.Hr., cînd se utilizau culorile amestecate
cu ceară. Astăzi, creioanele cerate se confecţionează
din ceară şi pigment mineral. Tehnica de aplicare a
acestora poate fi retuşarea şi întinderea haşurilor cu
degetele sau trasarea diverselor tipuri de linii de contur,
paralele, intersectate etc. Ele lasă urme netransparente
şi permit aplicarea liniilor deschise la culoare peste
cele întunecate. > Studiază figurile2-8şi determină tehni­
Deşi se şterg greu, acestea necesită totuşi aplicarea ca de artă.
unor fixative speciale. Amestecînd culorile cu creioane > Exersează trasarea liniilor şi aplicarea
cerate, obţinem o suprafaţă lucioasă, fără textură punctelor, utilizînd materialele grafice:
creioane cerate, creioane colorate.
{fig. 6).
 Modul ul I

Materiale şi tehnici picturale

Există diverse tipuri de vopsele cu aceeaşi structură: pigmenţii
Aminteste-ti!
coloraţi, conservanţii şi liantul.
Cunoaşterea caracteristicilor pensulelor şi culorilor, a procedeelor Pensula se compune dintr-un
mîner, un manşon metalic şi
de aplicare tehnică ajută la descifrarea mesajului plastic al picturii.
fire de păr. Mînerul, de regu­
lă, este lung ca să poată fi ţi­
P E N S U L E Tabelul nr. 2 nut comod în mînă.
ro tu n d e p la te v îrte j unghi Pentru diferite vopsele se uti­
• pentru • pentru întin- • pentru ameste- • pentru defini- lizează mai multe tipuri de
desenarea derea uniformă carea cantităţilor tivarea detali- pensule. De exemplu, pictînd
detaliilor a vopselelor mari de vopsea ilor, trasarea cu guaşă sau acuarelă vom
pe suport cu apă liniilor, dungilor folosi pensule ascuţite, moi,
elastice, rotunde din păr de
veveriţă.

V O P S E L E Tabelul nr. 3
vopsele d e apă vopsele d e ulei

•Vopsea constituită din pigm ent •Vopselele de ulei

amestecat cu lianţi pe bază de nu se dizolvă în
substanţe gelatinoase; are cea apă, se pictează în
mai mare putere de acoperire. special pe pînză
sau pe carton
•Este o varietate a vopselelor grunduit. Utiliza­
l/V> tempera, graţie em ulsiei pe care rea lor necesită
ro dizolvanţi speciali.
3 o conţine; culorile devin mate şi
Q) Ele se usucă tim p
se deschid după uscare.
îndelungat şi au
un luciu aparte.
•Vopsea în stare solidă sau vîscoasă,
care se înm oaie în apă, nu are putere
de acoperire şi este transparentă,
chiar aplicîndu-se mai multe straturi.

•Sînt solubile în apă, dar rezistente

la orice intervenţii după uscare; au
un grad sporit de aderenţă la orice
fel de suport; nu se decolorează la
lum ina soarelui.

P A L E T E Tabelul nr. 4
pentru acuarele pentru guaşe pentru vopsele de ulei
 CLASA a Vl -a
Aminteste-ti!
Acuarela şi guaşa sînt compuse
din suspensii de pigmenţi (pra­
furi) de culoare, amestecate cu
aglutinanţi şi dizolvate cu apă.
E bine să stii...
Acuarela şi guaşa au la bază ace­
laşi amestec de pigmenţi naturali
şi miere, doar că guaşa mai conţine
gumă arabică, care încetineşte
uscarea ei. ___
2.1. Lucrări realizate în pictură
În funcţie de tehnică, deosebim diferite tipuri de pictură: în tem­
pera, în guaşă, în acuarelă, în ulei, în vopsele acrilice etc.
Tehnica p ic tu rii în guaşă
Guaşa se diluează cu apă. Cu această vopsea se pictează pe suport
din hîrtie, carton, mătase etc.
Tehnica picturii în guaşă este similară celei în acuarelă. Guaşa se
dizolvă în apă, se aplică cu pensula sau cu cuţitul de paletă.
Spre deosebire de acuarelă, guaşa poate fi suprapusă în mai multe
straturi, iar la uscare culoarea devine opacă.
În continuare vom examina cîteva procedee de lucru cu guaşa:
■ p ic tu ra cu pensula uscată
Aplicînd vopseaua direct din borcănaşe cu pensula uscată obţi­
nem evidenţierea texturii suportului (fig. 1);
■ p ic tu ra în m aniera acuarelei
În acest caz, vopseaua se dizolvă cu o cantitate mare de apă care
îi conferă transparenţă la pictarea pe hîrtie groasă. Astfel obţinem
efectul picturii „alla prim a‘;
Se obţin tente (pete) clare, deoarece vopseaua albă nu se ameste­
că în totalitate cu culorile depuse anterior (fig. 2);
■ aplicarea vopselelor pe fu n d a l întunecat
În acest caz obţinem efectul cel mai apropiat de tehnica picturii în
ulei (fig. 4), cu condiţia aplicării aerate (rare) a tuşelor de culoare,
lăsînd să se vadă fundalul întunecat (colorat);
■ pictarea cu c u ţitu l de paletă
Cuţitul de paletă permite amestecarea unor cantităţi mari de cu­
loare sau aplicarea lor abundentă pe suport.
Este un mod de pictură mai îndrăzneţ, în rezultatul căruia obţi­
nem efecte expresioniste şi reliefarea texturii. Se pictează cu latul cu­
ţitului (pentru suprapuneri), dar putem folosi vîrful şi chiar mînerul
pentru efecte mai spectaculoase (fig. 3).
2 . 2 . Tehnici mixte de pictură
Tehnica p ic tu rii cu ceară şi acuarelă
În această tehnică, subiectul se
desenează pe suprafeţe mari, aplicînd
lumînarea peste liniile, dungile, punctele
desenate. Astfel semnele grafice (liniile,
punctele) trasate cu lumînarea rămîn
albe transparente, deasupra pictîndu-se
cu acuarelă în mod obişnuit.
Obţinem o pictură mixtă, interesantă
şi originală (fig. 5).
 Modulul I

2.3. Analiza materialelor de artă şi a tehnicilor picturale

utilizate în operele artiştilor plastici
De la cele mai „vechi” lucrări în acuarelă, datînd de 3 500 de ani,
şi pînă la creaţiile din zilele noastre, observăm aceleaşi caracteristici
de bază: transparenţa şi luminozitatea culorilor. Subiectele aborda­
te în lucrările de acuarelă au rămas în general neschimbate: peisaje,
portrete, redarea chipului uman, natura statică, compoziţii abstrac­
te - diferă doar maniera de lucru a pictorului.
De exemplu, pictorul german Albreht Durer (fg. 10) a creat o serie de
lucrări în acuarelă pe suport de hîrtie, care reprezintă lumea vegetală şi
cea animală. Ele sînt redate cu o deosebită măiestrie în manieră realistă.
La fel de originale şi „proaspete” sînt lucrările maeştrilor Yves Brayer şi
Julio Quesada (fig. 6, 7), unde vopselele de acuarelă sînt aplicate uşor,
rapid, lăsînd să se întrevadă culoarea albă a hîrtiei. El Greco. Apostol

Yves Brayer. Cai Julio Quesada. Peisaj

Tratarea picturală a suprafeţelor plastice a fost aplicată ca

metodă şi tehnică de lucru în diverse epoci, perioade şi curente
Albrecht Durer. Plante
artistice. În perioada Renaşterii, tehnica picturii în culorile de
ulei au aplicat-o Leonardo da Vinci, Rafael, El Greco, Tiţian
(fig. 8) etc.
De exemplu, în lucrarea Apostol de El Greco, picturalitatea
veşmintelor şi a chipului sînt trecute printr-o gamă variată de
tonuri şi nuanţe.
Aplicarea tuşelor de culoare pe formele plastice este
relevantă pentru pictura impresionistă, cum ar fi, spre exemplu,
în Natură statică cu mere şi portocale de Paul Cezanne (fig. 11).

Paul Cezanne. Natură statică cu mere şi portocale

> Examinează tabelele nr. 1 şi nr. 3, separă

instrumentele de materiale şi scrie-le în
caiet într-un nou tabel.
> Pictează cu guaşe sau acuarele un peisaj
Tiţian de toamnă, aplicînd un procedeu de lucru
Madonna indicat la această temă.
cu pruncul
 /

CLASA a Vl-a

Tehnici sculpturale Aminteste-ti!

În sculptură, în funcţie de materialul utilizat,
M o d e la ju l este te h n ic a p r e lu c r ă r ii a r tis tic e a m a t e r ia ­ formele spaţiale pot fi obţinute prin urmă­
le lo r m a le a b ile , c ă ro r a l i se d ă o a n u m it ă fo r m ă . A c e a s tă toarele metode: plastică, turnare, cioplire.
te h n ic ă este a c c e s ib ilă t u tu r o r .

M ateriale m aleabile (m oi) Tabelul nr. 5

lutul plastilina lutul polimeric

Se g ăse şte î n n a tu r ă . Este compusă dintr-un amestec de substanţe E s te u n m a te r ia l n o u

de răşini, colorat cu diferiţi pigmenţi. c o m p u s d in p o lim e r i.

In stru m e n te specifice m o d e lă rii

P e n tr u a c tiv ita te a d e m o d e la j tr e b u ie să p r e g ă tim lo c u l d e m u n c ă , E bine să stii!

m a te r ia le le şi in s t r u m e n te le n e c e s a re : p la s tilin a , lu t u l, e b o ş o a r u l, Formele spaţiale se pot obţine nu
s u p o r tu l. numai prin sculptură sau ceramică.
V o m u t iliz a s c h iţe , s tu d ii p r e g ă tito a r e a le f o r m e lo r d in n a tu r ă sa u Putem crea diverse forme spaţiale
im a g in a re .
şi prin plierea hîrtiei sau a cartonu­
lui. Arta modernă oferă exemple de
Etapele m odelării unui personaj (lut, plastilină) lucrări spaţiale confecţionate din
hîrtieîn baza mo­
a) M o d e lă m f ig u r in a d in t r - o b u c a tă în tre a g ă ; du lu lu i. Se mai
b) A v e m g r ijă ca m o d e lu l să fie s ta b il; utilizează desfă­
c) S u p u n e m m o d e lu l u s c ă r ii sa u a r d e r ii ( în c a z u l lu t u lu i) , d a c ă şurata form elor
a v e m c o n d iţ ii s p e c ia le ; ori a procedeului
numit „origami".
d) L a d o r in ţ ă , d e c o r ă m m o d e lu l d u p ă im a g in a ţie .
Din lut se modelează diverse obiec­
te decorative (urcioare, farfurii, ju ­
cării). După ce se usucă la tempe­
raturi înalte în condiţii speciale,
aceste obiecte devin roşietice şi
pot fi colorate.

Retine!
Procedeele de m odelare sînt:
rostogolirea, netezirea, adîncirea,
întinderea formei.
 Modulul I

Analiza materialelor de artă şi a tehnicilor sculpturale

utilizate în operele artiştilor plastici
Crearea imaginii plastice a fost o necesitate a omului încă din
perioada preistorică. Drept dovadă pot servi desenele, picturile
rupestre descoperite în peşteri. Însă imaginea plastică nu li s-a părut
oamenilor suficient de expresivă, ei au avut nevoie de forme, figurine
pe care să le poată simţi (pipăi). Astfel au apărut formele volumetrice
(fig. 4) modelate din lut sau cioplite în piatră, din oasele animalelor,
acestea fiind utilizate în diverse ritualuri.
Cultura Greciei Antice a dezvoltat sculptura realistă aducînd-o la
un nivel foarte înalt. Sculptorul grec Miron în opera Discobolul a redat
corpul uman într-o mişcare dinamică (fig. 14 pag. 154). În secolul
XX apar noi posibilităţi pentru extinderea tehnicilor sculpturale. În
sculptura abstractă se utilizează metode noi, moderne de lucru, apar
S ta tu e te . Cultura Cucuteni-Tripolie
materiale mai puţin obişnuite pentru sculptură (de exemplu sîrmă,
oglinzi etc.).
Henry Moore în lucrarea Figură culcată (fig. 1) a simplificat
forma, aducînd spectatorului un mesaj plastic de relaxare, linişte
şi calm.

Henry Moore. F ig u r ă c u lc a t ă Tudor Cataraga. V a s ile A le c s a n d r i

Astfel, analiza materialelor, a tehnicilor şi a for­

melor volumetrice sculpturale ne oferă o diferenţă
clară între epoca, stilul şi maniera de lucru ale unui
sculptor antic şi ale unuia modern fig. 2 şi 3).

> Examinează atent sculpturile din figurile

2, 3, 5 şi determină materialul din care au fost
create.
> Modelează din plastilină/lut un personaj
Ion Zderciu^ 3 dintr-un basm.
S fin x . Egiptul Antic G rig o re V ie ru
 /

CLASA a Vl-a

Tehnici decorative Retine!

Arta decorativă a apărut din necesitatea omului de a-şi înfrumu­ La a lcă tu ire a o rn a m e n te lo r d e c o ra ­
seţa viaţa, fiind cea mai veche manifestare artistică. tive , v o m ţin e c o n t d e ritm , re p e ti­
ţie şi a lte rn a n ţă .
Arta decorativ-aplicată este arta ornamentării, împodobirii obiec­
telor de uz casnic, a vestimentaţiei şi a accesoriilor etc.
Domeniile de aplicare a artei decorative sînt foarte variate (tapi­
serie, broderie, lemnărie, giuvaergerie etc.). Nu mai puţin variate sînt
şi materialele şi tehnicile utilizate. La înfrumuseţarea suprafeţelor
decorative se ţine cont de dimensiunea, forma, culoarea şi materialul
din care acestea sînt confecţionate. În cadrul orelor de EP se pot aplica,
picta, desena ornamente decorative pe diverse tipuri de materiale.

ORNAMENTUL Tabelul nr. 6

Pe lut - c e ra m ic ă Pe lemn - m o tiv e Ţesătură - co vo r, Pe sticlă - va ze,

d e c o ra tiv e ; fo lo site v e s tim e n ta ţie , b ro d e rii p la to u ri, p a h a re
u n e o ri în a rh ite c tu ră

S A

di

În natură şi uneori în arta plastică, expresivitatea formelor spon­

tane este la voia întîmplării. Dar, pentru crearea formelor elaborate,
artistul meditează îndelung, utilizînd diverse procedee artistice, unul
dintre acestea fiind procedeul transformării (fig. 1, 2). Operaţia de
simplificare a formelor din natură, ca acestea să întrunească elemen­
tele unui ornament, se numeşte stilizare.

E bine să ştii...
P ro c e d e u l t ra n s fo rm ă rii se a p lic ă
şi în p ro c e su l d e c re a ţie litera ră a
u n o r ero i d in p o v e şti, ca d e e x e m ­
p lu , S fa rm ă -P ia tră , S trîm b ă -L e m n e ,
P ă să rilă , O c h ilă etc.
 Modulul I

Deseori, în procesul de creare a formelor plastice, procedeul trans­

formării se îmbină cu cel al stilizării.
Stilizarea plastică este simplificarea aspectului formelor naturale,
astfel încît acestea să se transforme în elemente ale unui ornament.
În procesul stilizării unei forme plastice, detaliile nesemnificative
sînt omise, scoţîndu-se în evidenţă particularităţile expresive. Drept
exemplu de stilizare a unei frunze pot servi imaginile din figura 4:
• frunză naturală;
• frunză supusă stilizării - detaliile mărunte au fost înlocuite, pe
anumite porţiuni, cu diverse tipuri de linii, obţinîndu-se un desen
simplu, din care reiese forma expresivă a frunzei.
În procesul stilizării se recomandă utilizarea formelor geometrice.
Definim tipul stilizării în funcţie de tipul de linii prin care sînt sim­
plificate formele plastice:
■ stilizarea caldă - forma este simplificată cu linii calde;
■ stilizarea rece - forma este simplificată cu linii reci.

Formele stilizate oferă mari posibilităţi pentru compunerea de­

corativă. De obicei, plasticienii apelează la forme stilizate pentru a
găsi noi posibilităţi de grupare, aranjare şi compunere a unui orna­
ment (fig. 3-5). Retine!
Dacă la simplificarea formelor sînt
folosite diverse tipuri de linii, se
obţine o stilizare combinată.

În fu n c ţie de su p ra fa ţa
plastică ce urmează a fi decorată
(sticlă, plastic, lemn, ţesătură
etc.) se vor aplica tehnici de artă
specifice, dictate în mare măsură
de materialul ales (fig. 5).

> Examinează şi comentează transformările

Termeni de atelier
Stilizare - simplificare, extragere, invenţie şi
interpretare plastică.
Linii calde - linii ondulate, fără colţuri.
Linii reci - linii drepte, colţuroase.
Motiv decorativ - compoziţie ornamentală
cu aplicarea repetabilă a elementelor stilizate.
plastice din figura 1.
> Examinează obiectele de artă decorativă
cu ornamente şi forme stilizate. Comentează
tipurile de stilizare (fig. 3, 5).
> Transformă o frunză, prin stilizare caldă sau
rece, în motiv decorativ. Aplică acest motiv într-o
compoziţie decorativă.
 CLASA a Vl-a

Dintre tehnicile specifice artei decorative monumentale face par­

te şi vitraliul, care reprezintă un panou compus din bucăţi de sticlă
colorată, montate într-o reţea de rame metalice.
El poate servi drept decor în interiorul încăperilor şi ca fereastră
multicoloră (fig. 6, 7).
O imitaţie de vitraliu se poate obţine cu materiale şi instrumen­
te mult mai simple: prin contururi speciale aplicate pe o bucată de
sticlă (fig. 10).
Pentru a realiza o lucrare de acest gen, desenăm la început imagi­
nea stilizată (fig. 8), apoi trasăm linii de contur, iar porţiunile obţinute
le colorăm cu vopsele acrilice (fig. 9) în culorile dorite.

> Realizează o compoziţie în

tehnica im itării vitraliului cu
subiectele Compoziţii pascale
sau Urcior.
 Modulul I

Analiza materialelor de artă şi a tehnicilor utilizate

în operele decorative
Tehnicile folosite în arta decorativă aplicată provin din arta
populară, majoritatea obiectelor decorative autentice fiind moştenite
de la strămoşii noştri.
Obiectele descoperite de arheologi aduc multe informaţii despre
cultura neamului nostru, posibilităţile materiale şi tehnice, ocupaţiile
(de atunci) ale oamenilor. Elementele principale ale decorului de pe
vasele descoperite la Cucuteni sînt liniile, punctele, culoarea lutului
ars (fig. 13). Sînt utilizate simboluri precum pomul vieţii, omul, păsări,
animale, figuri geometrizate: cercul, pătratul, rombul etc.
În alte culturi, de exemplu cea a Egiptului Antic, elementul
Muzeul Naţional
decorativ îl constituia lotusul (fig. 14), iar în Grecia Antică - frunza de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău
de acantă (fig. 11). Ceramică (Cultura Cucuteni-Tripolie)
Ornamentele decorative pot fi create pe diverse suprafeţe cu
cele mai variate materiale, iar tehnicile de aplicare a acestora sînt
numeroase {fig. 12,15,16). Ele au dat naştere unei ramuri noi a artei
decorative - designul.
 /

CLASA a Vl-a

Subiectul lucrării plastice

Imaginea artistică nu este doar un produs final în creaţia artistului
plastic. Ea constituie şi un proces al cunoaşterii umane.
Imaginea artistică redă în mod individual lucruri reale, trăiri şi
sentimente puternice.
Astfel, pictorii Paul Gauguin (fig. 3) şi Van Gogh (fig. 4) au pictat
împreună pe parcursul unei veri aceleaşi peisaje din localitatea Arles,
sudul Franţei. Însă peisajele lor sînt total diferite din punct de vedere
compoziţional, după modul de aplicare a tuşelor cromatice şi după
expresivitatea plastică. Deşi ambii au pictat aceleaşi locuri, viziunile
lor artistice au fost diferite (fig. 1, 2).

Paul Gauguin. Autoportret

Paul Gauguin. Peisaj din Arles

Van Gogh. Autoportret

> Examinează peisajele din figurile 1 şi 2.

Determ ină stilu l şi maniera artistică
aplicată.
> Adă exemple de subiecte comune şi
în alte domenii de artă: muzică, teatru,
literatură.
> Împarte foaia în părţi egale şi realizează
o compoziţie cu acelaşi subiect: Flori în vază
în două tehnici diferite.
Van Gogh. Peisaj din Arles
 Modulul I

Realizarea a unuia şi aceluiaşi subiect poate fi total diferită în

funcţie de materialele şi tehnicile de artă utilizate.
Priveşte cum este redat chipul feminin de către diferiţi artişti
plastici în diverse materiale şi tehnici (fig. 5-10).
Arta plastică ne permite să experimentăm, să încercăm
diverse combinaţii de materiale, tehnici cu diferite instrumente,
pe care uneori le putem crea şi singuri. Este foarte important
însă să ţinem cont de com patibilitatea acestora şi să nu pierdem
ideea lucrării.

3*

Henry Matisse. Femeia cu ochii verzi

Sandro Botticelli. Naşterea lui Venus (detaliu) Miliţa Petraşcu

Chip de femeie

Ion Zderciuc. S tu d e n ta Nicolae Grigorescu. P o r t r e t d e ţă r ă n c u ţă Georges Braque. F e m e ie c u c h it a r ă

 /

CLASA a Vl-a

Relaţia: subiect-materiale-tehnică Aminteste-ti!

Reuşita unui tablou, a unei compoziţii sculpturale sau a unei lu­ A nterior, ai în văţat că orice
crări decorative depinde de relaţionarea între subiect, materiale şi lucrare porneşte de la o idee.
tehnica de lucru. Artistul plastic se gîndeşte, ce va
Alegerea tehnicii şi a materialelor de artă cu care doreşti să repre­ exprima opera sa şi ce mesaj va
zinţi un subiect anume este foarte importantă. transmite spectatorului.

Anume prin selectarea reuşită

a tehnicii şi a materialelor poţi
mări expresivitatea subiectului şi
a ideii plastice.
Uneori, materialele de artă şi
instrumentele dictează tehnica
şi subiectul lucrării. De exemplu,
tuşul şi peniţa, carioca sau sti­
loul se potrivesc cel mai mult la
redarea formelor mici sau la re­
prezentarea unor structuri din
natură, precum blana animalelor,
penajul păsărilor (fig. 14), poeni-
ţa cu flori etc. Guaşele sînt potri­
vite pentru pictarea în straturi şi
redarea cromaticii reci (de exem­
plu, redarea iernii, fig. 12).
Edvard Munch. Strigătul (gravură) Edvard Munch. Strigătul (tablou)

E bine să stii...
Artistul modern, Edvard Munch, a reuşit cu
mijloace artistice minime să transmită emoţii
puternice. Un exemplu elocvent îl constituie
gravura şi tabloul Strigătul (fig. 11, 13), care
reprezintă o compilaţie reuşită între subiect
şi materialele de artă.

> Indică tehnica şi materialele potrivite pentru

subiectul Noapte. Motivează.
> Numeşte exemple de opere plastice, ideea cărora
a fost amplificată prin tehnica de artă aplicată.
^____________________ ___ ___________________ J
 Modulul I

Evaluare
1. Copiază în caiet tabelul de mai jos şi completează-l.

MATERIALE, INSTRUMENTE
grafică pictură sculptură

2. Indică în caiet imaginea (fig. 15-17) de la această pagină, care corespunde următoarelor tehnici:
Pictură
Grafică
Sculptură

3. Scrie în caiet ce este ornamentul şi domeniile de aplicare a acestuia.

4. Numeşte procedeele artistice specifice artei decorative (pe care le-ai studiat)

5. Transcrie în caiet şi uneşte cu săgeţi materialele care se potrivesc următoarelor tipuri de lucrări:
bust sculptural canava, pînză
tablou pentru interior marmură, lut
broderie artistică vopsele de ulei
ilustraţii pentru carte acuarele, creioane colorate
6. Realizează o compoziţie cu subiect liber în una din tehnicile de artă studiate în acest modul.
Mijloace artistico-plastice

Expresivităţi şi semnificaţii ale punctului Aminteste-ti!

Punctul cromatic (colorat) este
Punctul şi linia au fost utilizate în arta plastică din cele mai vechi utilizat în picturile neoimpresi-
timpuri, fiind prezente în primele manifestări culturale ale omenirii. oniste.
Punctul este urma lăsată de un instrument pe orice suport printr-o
singură atingere.
Deopotrivă cu linia, culoarea şi forma, punctul deţine rolul decisiv
în crearea compoziţiilor grafice, picturale sau decorativ-aplicate
f i g: 2 7).
În arta plastică, prezenţa punctului se percepe ca un început al
actului de creaţie.
Punctul are diverse funcţii şi se utilizează în următoarele
expresivităţi:
■ P u n ctu l ca elem ent de lim b a j plastic „independent”, care
sugerează în lucrare o imagine clară, precum stele pe cer, flori
mărunte, roi de albine, fulgi de nea etc. (fig. 3).
■ P u n c tu l de d ife rite m ă rim i (mic, mediu, mare) exprimă
spaţiul, volumul, clarobscurul şi se obţine prin diferenţierea de
culoare, dimensiune sau ordonare (fig. 1, 4, 5).
■ P u n c tu l, d re p t elem ent c o n s tru c tiv , ajută la desenarea
obiectelor reale şi sugerează spaţiul în perspectiva liniară (fig. 2, 4). E bine să stii...
Există puncte aerate şi aglomerate.
Punctele aerate au un plus de spaţiu
^jîtîittVAW .y.v^r.Vtv...v ., între ele, iar cele aglomerate sînt
amplasate unul lîngă altul (fig. 3)
sugerînd forma obiectelor.
a ; :rrAv.\v V.
* • • > * * » * * * * * ■>**.
fi * > . v * ............; V
 Modulul

D u p ă m o d u l d e a m p la s a re p e s u p o r t, p u n c te le a u u r m ă to a r e le Află mai mult!

s e m n ific a ţii:
În tablourile care reprezintă chipul
■ Punctele înşirate pe orizon ta lă - mişcare, pornire; uman adeseori ochii sînt redaţi prin
■ Punctele aliniate pe verticală - înălţare, coborîre; puncte expresive. De exemplu, în
portretul lui Nicolae Tonitza (fig. 6),
■ Punctele aranjate pe cerc - rotaţie, horă, mişcare continuă; ochii negri ca cireaşa coaptă, repre­
■ Punctele amplasate răzleţ - dezordine, aglomeraţie. zentaţi în formă de puncte mari, ex­
presive, transmit uimire şi sinceritate
Î n p ic t u r ile „ p o a n t ilis te ” p u n c te le p r in m ă r im e a şi c u lo a re a l o r p o t copilărească.
re d a e fe c te d e s p a ţia lita te : p u n c te le c o lo r a te în t o n u r i c a ld e c re e a z ă
e fe c tu l d e a p ro p ie re a s p a ţiu lu i, ia r ce le m ic i d e c u lo r i p a le p a s te la te
s u g e re a z ă d e p ă rta re a .

Nicolae Tonitza. Fetiţa

Paul Signac. Duminica

> Indică imagini din modul care conţin puncte evidente.

Comentează semnificaţiile şi expresivităţile acestora.
> Realizează exerciţii de obţinere a punctelor în diferite
moduri cu diverse materiale.
> Confecţionează un semn de carte din carton şi deco-
rează-l cu ornamente geometrice, alcătuite din puncte
diferite ca mărime şi culoare.
V ’ ___________________________________ J
 CLASA a Vl-a

■■ ■ ■■ w b b ■ ■ mm ■■■ ■ ■■ ■ ■

Expresivităţi şi semnificaţii ale liniei Aminteste-ti!

Ai studiat anterior tipurile de linii,
În grafică, în pictură şi în arta decorativă linia şi punctul sînt precum cele verticale, orizonta­
elementele de limbaj plastic importante, prin intermediul cărora se le, oblice, drepte, frînte, subţiri
creează formele imaginilor plastice. şi groase.
Gradul de expresivitate şi energetică vizuală în orice lucrare de
artă depinde de modul de trasare a liniilor, de configuraţiile lor în
crearea formelor plastice (fig. 2). În funcţie de măiestria artistului,
de instrumentele sau materialele de artă cu care se trasează liniile
plastice se schimbă expresivitatea operei de artă (fig. 5).
În lucrările de artă liniile se aplică la conturarea formelor, redarea
volumului obiectelor, texturii şi spaţiului.
Procedeele de creare a liniilor:
L in ia în duct co n tin u u - este neîntreruptă, fiind executată fără a
ridica creionul de pe suport (fig. 3). Se aplică la desenarea schiţelor
rapide. Realizarea schiţelor în linii de duct continuu exprimă gradul
de măiestrie şi talentul artistului plastic.
L in ia de haşură - prin trasarea ei paralelă sau intersectată pe
forma obiectelor redă volumul acestora (fig. 1).
L in ia m o d u la tă - este cea în care grosimea, intensitatea sau
culoarea se modifică (fig. 4). Victor Vasarely. Linii modulate

Pablo Picasso. Domnişoara

Jean Dubuffet. Linii în duct continuu
E bine să stii...
Linia modulată este un„instrument"
ce redă nervul artistic al plasticia-
nului, accentuînd mesajul plastic
(fig. 2, 4).
 Modulul

Expresivitatea şi semnificaţia liniilor pot fi „citite” după tipul şi E bine să ştii...

modul lor de grupare (fig. 6-9).
Creatorii populari folosesc liniile în
În arta plastică, liniile precum şi culorile au semnificaţiile lor. De decorarea ceramicii, ţesăturii, costu­
exemplu, un obiect mărunt va fi redat cu linii subţiri, abia vizibile. melor naţionale. Alături de puncte,
Astfel, lin iile s u b ţiri capătă semnificaţia de gingăşie, fineţe, uneori linia îmbogăţeşte expresia artistică a
lumină. ornamentelor (fig.5 pag. 99 şi fig. 8).
L in iile groase , întunecate ne pot sugera umbra, forţa sau
sentimentul de stabilitate. Anume liniile groase pot fi observate în
umbra de pe tulpina unui nuc sau în schiţa unor stîlpi.
Studiind liniile prezente în operele de grafică, pictură sau artă
decorativă s-au stabilit următoarele semnificaţii:
■ L in ia o rizon ta lă - linişte, calm, statică, repaus;
■ L in ia verticală - înălţare, aspiraţie, măreţie;
■ L in ia oblică - mişcare, agitaţie, nelinişte;
■ L in ia frîn tă - asprime, dinamică, ritmuri;
■ L in ia curbă - emotivitate, delicateţe, căldură;
■ L in ia dreaptă - logică, raţiune.

Termeni de atelier
Expresivitatea liniei - exprima­
rea, sugerarea unor idei.
Semnificaţie în arta plastică -
sensul unor elemente de limbaj
plastic.

Jean Dubuffet. Compoziţie

Piet Mondrian
Compoziţie în galben, roşu şi albastru

> Descoperă expresivităţile şi semnificaţiile liniilor

^ - din imaginile acestui modul. Comentează-le.
> Îndeplineşte exerciţiul Valurile mării utilizînd liniile
modulate şi curbe în tonalităţi de albastru.
Henri Michaux. Fără titlu
 /

CLASA a Vl-a

Mijloace de expresie în sculptură Aminteste-ti!

Forma tridimensională nu este doar un element al expresivităţii Sculptura este una dintre ramu­
rile artei plastice, care creează
plastice, ci şi un mijloc esenţial al ei.
imagini tridimensionale al căror
Avînd un caracter tridimensional, sculptura trezeşte oamenilor limbaj plastic se exprimă prin
emoţii puternice. Ea are menirea de a transforma ideea într-o forme modelate, cioplite în lemn,
formă stabilă, care poate fi privită din diferite racursiuri (unghiuri dăltuite în piatră, turnate în ghips
de vedere). sau sudate din metal.
Sculptura impune artistului mai multe restricţii decît celelalte
genuri de artă plastică, materialele şi tehnicile specifice fiind esenţiale
în crearea ei.
În continuare, ne vom referi la cîteva mijloace de expresie în
sculptură:
L u m in a - trecerile de la lumină spre umbră conferă sculpturii
un sens artistic, mărind expresivitatea ei. Modalităţile de reţinere a
luminii sînt diverse şi depind de prelucrarea artistică a suprafeţelor
sculptate. De exemplu, lumina pe partea lustruită a sculpturii ocupă
o suprafaţă mai mare şi se vede mai bine (fig. 1), în timp ce pe o
suprafaţă „zgrunţuroasă” iese mai puţin în evidenţă (fig. 2).

Pablo Picasso. Sculptură spaţială

E bine să stii...
Uneori sculptura păstrează culoarea
materialului din care a fost creată.

Constantin Brâncuşi. M u z a Alberto Giacometti. A u t o p o r t r e t Vlad Bolboceanu. U m b re

 Modulul

Trevor J. Askin. Formă binară

Jean Dubuffet. Sculptură spaţială

R a p o rtu l „g o l/p lin ” - se stabileşte între partea spaţiului real (par­

tea goală) şi volum (partea plină). Astfel, „golul” integrat în sculp­
tură devine expresie, „plinul” fiind mijlocul ei specific de expresie
plastică. Drept exemplu poate servi sculptura spaţială creată de Pablo
Picasso (fig. 3). Acest mijloc de expresie plastică se utilizează deseori
în sculptura modernă spaţială (fg.4-5).

Valentin Vîrtosu. Femeia-cactus

> Studiază imaginile de la tema dată şi identifică mij­

loacele de expresie plastică.
> Creează o formă spaţială din carton, hîrtie sau alte
materiale, care îţi vor permite să aplici raportul gol/
plin. Decoreaz-o la dorinţă.
Barbara Hepworth. Sculptura ovală Nr. 2
 /

CLASA a Vl-a

Nuanţarea
Pictura ca ramură a artei plastice îşi are propriile
m ijloace de expresie, culoarea fiin d elem entul
definitoriu al acestora. Valoarea unei picturi depinde
în mare măsură de cultura cromatică a maestrului, de
modul în care acesta poate aplica la nivel practic regulile
de armonizare, de combinare şi de nuanţare a culorilor.
Amestecul cromatic poate fi atît fizic, cît şi optic.
Amestecul fizic se obţine fie spontan, adică direct pe
suport, fie intenţionat, pe paletă, cu pensula sau cu
cuţitul de paletă. Amestecul cromatic al culorilor este o
artă care necesită cunoaşterea legităţilor şi modalităţilor
practice de obţinere a acestor combinaţii.

4.1. Nuanţarea culorilor

Nuanţele reprezintă amestecul culorilor învecinate din cercul cro­ Dacă amestecăm culorile bi­
matic. Ele se realizează prin treceri line, treptate de la o culoare la alta. nare cu cele primare, două cîte
Iată cum se obţine o nuanţă: două, obţinem 6 culori-nuanţe:

Oranj+roşu=oranj-roşcat
Oranj+galben=oranj-gălbui
Verde+galben=verde-gălbui
Verde+albastru=verde-albăstrui
Violet+roşu=violet-roşcat
Pentru a obţine nuanţe de roşu, celelalte culori se iau pe rînd şi se
Violet+alb astru=violet-albăstrui
folosesc în cantităţi mici, iar roşul într-o cantitate mai mare.
Aşadar, nuanţele unei culori se obţin, dacă amestecăm două culori
învecinate din spectru (fig.. 1).
În figura 2 nuanţele culorilor sînt aşternute
pe foaie în formă de tuşe mici. Cele mai armo­
nioase nuanţe se obţin între culorile vecine din
cercul cromatic.
Astfel, culoarea se m odifică spre nuanţa
dorită, îmbogăţind pictura cu efecte cromatice.
De exemplu, dacă galbenul este în cantitate mai
mare în amestec cu cafeniu, nuanţa va căpăta
denumirea de galben-cafeniu. Iar dacă cafeniu
este mai mult şi galben mai puţin, nuanţa va
deveni cafeniu-gălbuie (fig. 3).
Tot cu ajutorul nuanţelor putem „încălzi” sau
„răci” culorile din pictură.
 Modulul

Retine!
Nu se amestecă concomitent mai
mult de trei culori, plasate opus
pe cercul cromatic, deoarece sub­
stanţele chimice din care aces­
tea sînt produse reacţionează în
timp, iar reacţia lor este cu atît mai
distructivă cu cît în amestec au in­
trat mai multe substanţe.

Willem Claesz Heda. Natură statică

Tehnica de obţinere a nuanţelor este foarte diversă:

- În tehnica picturii cu acuarelă, vom obţine nuanţele prin flu­
idizarea culorilor, adăugind multă apă. Pe fundalul hîrtiei albe a
suportului acestea vor deveni mai transparente, luminoase (fig. 4).
Amestecul nuanţelor în pictura cu acuarelă se efectuează direct pe
suport.
- În pictura cu guaşe, nuanţele vor deveni mate, opace, iar gama
lor se va lărgi dacă vom adăuga alb sau negru. Deci, nuanţele vor fi
elaborate, adică obţinute prin amestec pe paletă (fig. 5).
Tytus Czyzewski. Madona cu pruncul

E bine să ştii...
Nuanţele se mai numesc şi tente
sau culori terţiare („a treia").
Utilizîndu-se doar 3 culori primare
(galben, roşu, albastru) şi nonculo-
rile (alb şi negru), amestecate cîte
două sau trei, se pot obţine circa
200 de nuanţe.

> Realizează o compoziţie care să exprime

bucurie, veselie, folosind nuanţele culorilor calde.
Intitulează-o.
> Utilizează culorile din partea stîngă a cercului
cromatic şi amestecă-le cîte două, acoperind cu
nuanţele obţinute o compoziţie abstractă din
figuri geometrice.
 /
CLASA a Vl-a

Vorbind metaforic, o culoare invită pe rînd o altă culoare din cer­

cul cromatic (parcă-n dans), formînd astfel diverse nuanţe (fig. 6-9).
a

a d b

ΫW P
d

f 8

Retine!
Culoarea este doar un pigment,
o substanţă organică. Ea devine
„expresie"numai după ce se ames­
tecă bine.

Claude Monet. Gara Saint-Lazar

Termeni de atelier
Nuanţă - fiecare din varietăţile unei culori.
Cerc cromatic - culorile şi derivatele com­
plementare ale acestora, aranjate în formă de
cerc într-o ordine stabilită conform perechi­
lor contrastante.
Paul Klee. Visul
 Modulul II

4.2. Semnificaţia culorilor Află mai mult!

Artistul plastic poate fi creator de
Culoarea este unul dintre elementele de bază ale limbajului plas­ simboluri coloristice. De exemplu:
tic prin care se poate transmite un gînd, un sentiment. Cunoscînd pictorului spaniol Pablo Picasso i
semnificaţiile culorilor, putem înţelege mai uşor mesajul operelor se atribuie două perioade numite
plastice. De-a lungul secolelor, s-au stabilit următoarele semnificaţii convenţional „albastră" (fig. 11) şi
ale culorilor în arta plastică: „roz" (fig. 12). În perioada„albastră",
Picasso a pictat în culori reci, iar în
■ Roşu - înflăcărare, luptă, entuziasm; cea „roz" a preferat culorile calde.
Galben - lumină, strălucire, bogăţie;
Oranj - tinereţe, veselie, căldură;
Albastru - seninătate, pace;
Verde - linişte, speranţă, odihnă;
Violet - tristete, durere;
Alb - sinceritate, puritate, nevinovăţie;
Negru - întuneric, mister, veşnicie.
Diferite popoare au predilecţii pentru o anumită culoare. De
exemplu, culoarea preferată a italienilor şi a spaniolilor este roşu fig. 10),
iar a popoarelor nordice - albastru.
La europeni, culoarea neagră semnifică doliu. La musulmani,
indieni şi chinezi, dimpotrivă, doliul este redat prin culoarea albă.
Aceleaşi culori pot simboliza lucruri diametral opuse la popoare
diferite. În cultura niponă galbenul semnifică dragostea înflăcărată,
iar la europeni, despărţirea.
În pictură, roşul, galbenul, oranjul creează senzaţia de apropiere,
iar cea de depărtare o redă albastrul, verdele şi violetul. Pablo Picasso. Bătrînul chitarist

E bine să ştii...
De la denumirea şi semnificaţia
culorilo r s-au form at m ulte
expresii populare, galben ca
ceara de spaimă, negru de
necaz, alb ca varul de frică, roşu
de furie, vînăt de frig.
Privind operele m arilor pic­
tori, putem „citi" semnificaţiile
lor cromatice. De exemplu, la
redarea anotimpurilor, obser­
văm că primăvara este picta­
tă în culorile roşu-verde, vara
în oranj-albastru, toamna, de
H obicei, în galben-violet, iarna
Salvador Dali. Corrida în alb-negru. Pablo Picasso. Băiat cu lulea
 CLASA a Vl-a

El Greco. Pieta

Pablo Picasso. Arlechinii

La geto-daci anul nou începea la

1 martie. Astfel, mărţişorul era un
fel de talisman m enit să poarte
noroc, oferit de Anul Nou împre­
ună cu urări de bine, sănătate şi
bucurie. Şnurul de mărţişor, alcă­
tuit din două fire de lînă răsucite,
colorate în alb şi rosu, reprezintă
unitatea contrariilor: vară - iarnă,
Igor Vieru. Mărţişor
căldură - frig.
De ce mărţişorul are un fir alb şi
altul roşu? În credinţa populară,
> Numeşte culorile dominante în reproducerile prezentate firul roşu semnifică culoarea care
ATELIER

(fig. 13-15), comentează emoţiile generate de aceste culori. protejează de rele şi exprimă iubi­
> În baza a 2-3 reproduceri de la această temă, identifică şi rea. Albul, la rîndul său, înseamnă
comentează semnificaţiile culorilor. puritate şi energie.
> Selectează informaţii despre semnificaţiile unor culori la di­ O altă simbolistică a firului alb-
verse popoare şi completează cu ele portofoliul. roşu este aceea că albul reprezintă
iarna, iar roşul, vara.
 Modulul II

Gama cromatică Aminteste-ti!

În clasele prim are ai studiat
Gama cromatică este o suită de două sau mai multe culori, armo­ dominanta cromatică, care te-a
nizate după legile acordului cromatic, în care dominanta le subor­ ajutat să armonizezi două sau
donează pe celelalte. mai multe culori.
Mai multe culori aranjate armonios în cadrul unei picturi alcătu­
iesc o gamă cromatică. Reuşita lucrării picturale depinde de alegerea
corectă a gamei cromatice. Termeni de atelier
Gamă cromatică - în arta plas­
Tipuri de game cromatice tică, este armonia şi frumuseţea
combinaţiilor cromatice prezen­
Într-o pictură, există o culoare care, de regulă, indică ideea şi to­
te într-un tablou.
nalitatea generală, după care sînt alese celelalte culori. Aceasta se nu­
Dominantă cromatică - cu­
meşte dominantă cromatică. loarea principală care domină
• Gama cromatică se obţine din combinarea nuanţelor reunite într-o celelalte culori utilizate în opera
dominantă de culoare (fig. 1). de pictură. Emoţia transmisă de­
• Gama de contrast rezultă din deosebirea evidentă între două sau pinde în mare măsură de gama
mai multe culori (fig. 2, 3). cromatică folosită.

Rockwell Kent. Peisaj nordic

E bine să stii...
Gama cromatică generează emoţii
în funcţie de ideile creative ale ar­
tistului plastic.
Noţiunea de gamă există şi în mu­
zică. În term inologia muzicală,
desfăşurarea unei game înseamnă
subordonarea mai multor acorduri
unei dominante.
 /

CLASA a Vl-a

Paul Cezanne. Muntele Sainte-Victoire

Obţinerea griurilor colorate din amestecul de alb şi negru

în care se introduce şi o anumită cantitate de culoare se
numeşte grizare (fig. 3).
Prin grizarea şi amestecarea culorilor obţinem un gri colorat:
G ri + roşu = gri-roşcat
Roşu> + verde = roşu-verzui
>
A lb a stru + oranj = albastru-portocaliu
V io le t + galben . = violet-gălbui
Amestecînd culorile complementare, roşu cu verde, albas­
tru cu oranj, violet cu galben obţinem griuri neutre (fig. 6).
Află mai mult!
Pictorul francez Paul Cezanne a folosit o mode­
lare nouă a formelor pentru redarea efectului de
lumină şi umbră. El utiliza culorile calde pentru
lumină, iar culorile reci pentru umbră, redînd for­
mele prin contrastul cald-rece (fig. 4).
Tot el a elaborat şi o schemă proprie în care se
arată trecerea culorilor de la umbră (albastru) la
lumină (oranj) (fig. 7).

> Explică gama cromatică prezentă în

una dintre operele din acest modul, de
exemplu în figura 5.
> Realizează o pictură cu forme abstrac­
te, în care să foloseşti nuanţe calde reu­
nite într-o dominantă de culoare.
Igor Vieru. Dimineaţa V.
 Modulul II

Gama acromatică Aminteste-ti!

Acromatismul este lipsa culorii şi
Gama acromatică se realizează din culori acromatice: alb, negru, se obţine din alb şi negru.
gri (fig. 2, 6). Ea se obţine prin redarea contrastelor de luminos-în-
tunecat, sporind astfel expresivitatea lucrării.
Amestecînd albul cu diferite cantităţi de negru, vom obţine
Retine!
degradeuri de alb şi negru, apoi aşezîndu-le într-o bandă, una după În tehnica picturii cu acuarelă:
■ nonculoarea se dizolvă cu mul­
alta, de la deschis spre închis, vom realiza „o scară” acromatică
tă apă - se obţine un ton deschis
(fig. 1, 4). De aici, putem lua griurile, albul şi negrul pentru a crea (fig. 5 a);
o compoziţie acromatică (fig. 2, 3, 6). Griurile acromatice se mai ■ nonculoarea se dizolvă cu puţi­
numesc şi neutre. nă apă - se obţine un ton închis
(fig. 5 b).
În tehnica picturii cu guaşe:
■ culoare + alb - ton deschis;
■ culoare + negru - ton închis.

E bine să stii...
În gama acromatică se pot realiza şi
scene figurative, precum în figura 3.
Sergio Lombardo. Compoziţii

> Realizează o compoziţie figurativă cu su­

biectul Iarna utilizînd gama acromatică.
> Identifică 2-3 lucrări din acest modul reali­
zate în gamă cromatică.
> Pictează forme din natură (mere, flori, flu­
turi) colorate pe fundal acromatic.
La patinaj (pictor german necunoscut)
 /

CLASA a Vl-a

CALDE

Gama caldă / gama rece

Î n a r ta p la s tic ă , g a m ă în s e a m n ă a r m o n ia ş i fr u m u s e ţe a
c o m b in a ţ iilo r c r o m a tic e u tiliz a t e î n t r - u n ta b lo u .
G a m e le c r o m a tic e p o t f i c a ld e sa u re c i. Îm p ă r ţir e a p e g a m e
c a ld e şi re c i v in e de la im p re s ia de „c a ld -re c e ”.
Auguste Renoir. La pian
7.1. Gama caldă
G a m a d e c u lo r i c a ld e este fo r m a tă
d in c u lo r ile d e p e p a r te a d re a p tă a
c e rc u lu i c ro m a tic : roşu, oranj, galben,
o cru , c a fe n iu (fig. 1 ); î n c o lo r it u l
lu c r ă r ii p re v a le a z ă c ă ld u ra .
O g a m ă c a ld ă de c u lo r i se o b ţin e
a stfe l: v o m p ic ta c o m p o z iţia p la s tic ă
c u c u lo r ile n e a m e s te c a te : ro ş u , g a l­
b e n , o r a n j, o c ru şi c a fe n iu sau le v o m
a m e s te c a în tr e ele, c o m b in în d u - le c u
p u ţ in a lb sau n e g ru , a s tfe l ca să d o m i­
n e c u lo r ile c a ld e (fig. 2-4). Tamara Lempicka. Lămîi

> Realizează o compoziţie

gj plastică în gamă rece sau în
gamă caldă cu următoarele
subiecte: Focul, Toamna,
Iarna, Marea.
> Numeşte semnificaţiile
culorilor calde.
> Pictează acelaşi peisaj
în două game diferite (cal-
dă-rece) cu subiectele În­
ceput de toamnă, Toamnă
tîrzie si rece.
Van Gogh. Recoltarea
 Modulul II

Află mai mult!

I
P icto rul im p re s io n is t francez
Pierre-Auguste Renoir a trecut
prin aşa-numita „perioadă acră" a
picturii sale, cînd îşi crea operele
RECI în gamă rece, utilizînd atît linii cît
şi unghiuri ascuţite (fig. 7).

7.2. Gama rece

Gama de culori reci accentuează expresivitatea lucrării, sus­
ţine subiectul şi, desigur, ţine cont de semnificaţiile cromatice.
De exemplu, un subiect liniştitor, calm, care reprezintă o zi
de iarnă geroasă, va fi realizat în gamă de culori reci (fig. 5).
Gama rece e formată din culorile de pe partea stîngă a cercu­
lui cromatic: verde, albastru, violet (fig. 6); în coloritul lucrării
prevalează o culoare rece.
La modul practic,
o gamă rece de cu­
lori se obţine astfel:
pe suport, aplicăm
culorile n eam este­
cate: albastru, violet,
verde-albăstrui, sau
le am estecăm între
ele, cîte două. De ase­
menea, aceste culori
le vom combina cu
puţin alb sau negru,
astfel ca să domine
culorile reci (fig. 6, 7). Pierre-Auguste Renoir. Umbrele

Igor Grabar. Zăpadă în martie

Evaluare
1. Defineşte noţiunea de gamă în pictură şi în muzică.
2. Identifică 2-3 reproduceri de artă şi autorii din acest modul, care
au creat opere în gamă cromatică sau în gamă acromatică.
3. Explică ce semnificaţie au culorile la diferite popoare.
4. Exersează obţinerea nuanţelor de galben, aranjîndu-le în formă
de tablă de şah (ca în modelul alăturat).
5. Împarte foaia în două şi realizează compoziţii nonfigurative în
gamă caldă şi gamă rece.
Structuri şi fenomene ale naturii

Activitatea de creaţie plastică se desfăşoară în baza observă­

rii mediului înconjurător. Vom studia structuri şi fenomene ale
naturii, pe care le vom transforma în imagini plastice cu ajuto­
rul procedeelor artistice precum clarobscurul, perspectiva etc.

Clarobscurul în arta plastică

Clarobscurul este un procedeu grafic sau pictural
cu ajutorul căruia artistul redă volumul obiectelor prin
distribuirea graduală a umbrei şi a luminii sau prin efecte
Camil Ressu. Odihnâîn cîmp
de contrast puternic (fig. 1-3). Clarobscurul poate fi şi
acromatic, realizat în desen grafic sau în gravură.
Cuvîntul clarobscur (din fr. clair-obscur) înseamnă des- Termeni de atelier:
chis-închis, redarea clară a luminii şi a întunericului.
isant - care a 'unecă pe o
suprafaţă sub jn unghi.
1.1. Clarobscurul în desen
în arta plastică, clarobscurul e un procedeu
de distribuire a umbrei şi luminii pe suprafaţa
unui tablou (fig. 1).
Clarobscurul redat în desen se constituie
din următoarele elemente de bază (fig. 2):
1) demitenta; 2) lumina; 3) luciul;
4) pasajul; 5) umbra; 6) umbra purtată;
7) reflexul.

■ Demitenta este suprafaţa iluminată de razele glisante.

■ Lumina este suprafaţa pe care razele de lumină cad
direct în cantitatea cea mai mare.
■ Luciul este pata de lumină de pe obiectele din sticlă,
ceramică, metal netede, lustruite.
■ Pasajul este semiumbra ce apare la hotarul dintre
umbră şi lumină.
■ Umbra este porţiunea întunecată de pe suprafaţa unui
obiect, unde razele de lumină nu ajung direct.
■ Umbra purtată este continuarea spaţiului umbrit ce
se „aşterne” în spatele obiectului.
■ Reflexul apare pe suprafaţa umbrită a obiectului, prin
reflectarea luminii de pe alte suprafeţe luminoase. Piotr Koncialovski. Naturâ statică (cărbune)
 Modulul III

E bine să ştii...
Aplicînd clarobscurul pe forme ge­
ometrice simple, cum ar fi cercul,
triunghiul, dreptunghiul, poţi crea
forme volumetrice (fig. 7).

Retine!
Cînd sursa de lumină se află în faţa
obiectelor pe care urmează să le
desenăm, acestea îşi pierd volumul,
devenind aplatizate. Cînd sursa de
lumină se află în spatele lor, ceea ce
în arta plastică se numeşte contre-
jour, se produce acelaşi efect al
aplatizării (fig. 5,6 a, b).

Termeni de atelier
Leonardo da Vinci. Bătălia de la Anghiari, schiţă
Contre-jour - în traducere
Schimbarea poziţiei sursei de lumină duce la schimbarea unghiu­ din franceză înseamnă„contra
lui de cădere a razelor pe suprafaţa obiectelor, ceea ce în consecinţă luminii".
modifică forma clarobscurului.
Finisarea clarobscurului în desen se realizează prin haşurarea în Varianta optimă de iluminare
creion simplu sau alte materiale grafice (fig. 6, 7 şi 10). a obiectelor este laterală, astfel
umbrele şi luminile se distribuie
mai bine pe suprafaţa obiecte­
lor, facilitînd desluşirea formelor
acestora (fig. 8 a, b):
a) cînd lumina este puternică,
clarobscurul accentuat prin umbră
sugerează clar volumul, scoţînd
obiectul în faţă (fig. 6 a);
b ) cînd lumina este d ifu ză,
clarobscurul estompat creează
senzaţia de depărtare (fig. 6 b).

E bine să ştii...
Tipurile de linii aplicate în
desen exprimă starea de
spirit şi temperamentul
artistului.
Aminteşte-ti!
Estompare este atenuarea um­
brelor unui desen (fig. 10).
Haşurarea se realizează prin
linii trase cu vîrful sau latul creio­
nului, cărbunelui etc. (fig. 8 b-11).
Haşura se aplică în diferite
moduri:
■ pe formă;
■ în 2-3 direcţii cu linii drepte;
■ neordonat;
■ punctat;
■ cu linii văluroase.
Leonardo da Vinci. Cina cea de taină, schiţă
> > Desenează după natură
o vază (un urcior), aplicînd
procedeul estompării umbrelor
Iii pentru a reda clarobscurul.
^ J
 Modulul III

1.2. Clarobscurul în pictură

În pictură, clarobscurul reprezintă contrastul de alăturare
intenţionată a diferenţelor de caracter ale culorilor, de strălucire,
puritate şi luminozitate. Cînd aceste diferenţe se relevă la nivel maxim,
se obţine un contrast polar (de opoziţie, fig. 15). Albul şi negrul se
folosesc pentru cele mai puternice efecte de închis-deschis fig. 14).
Pictorul şi gravorul olandez Rembrandt a fost un mare virtuoz
al clarobscurului. El îsi picta tablourile cu culori redate prin tonuri
de gri, obţinînd efectul de adîncime. A realizat lucrări importante
caracterizate prin contraste puternice de umbră şi lumină fig. 13).
Pentru a înţelege mai bine contrastul culorilor este suficient să
decupăm patru pătrăţele de aceeaşi mărime, negru, galben, verde,
violet, şi să le aplicăm pe un fundal de culoare gri fig. 12).
Johannes Vermeer. Fata cu cercel de perlă

Aminteste-ti!
Culorile primare (roşu, galben,
albastru) se mai numesc şi cu­
lori de bază.

E bine să stii...
Lumina şi umbra, închisul şi des­
chisul sînt contraste polare.

Rembrandt. David şi Saul Robert Delaunay. Forme circulare

 /

CLASA a Vl-a

Află mai mult!

Pictorul italian Caravaggio a ştiut să valorifice clar­
obscurul în felul său. În tablourile lui, lumina pare
a fi emisă de surse puternice, astfel că pe fundaluri
întunecate apar figuri iluminate intens, scoase în
evidenţă de umbre „grele" (fig. 16).

Caravaggio. Tînăr cu un coş cu fructe Georges de La Tour. Timplarul şi calfa

Termeni de atelier
Umbre „grele" - umbre deosebit de
întunecate, care scot în evidenţă lumi­
na (fig. 16, 18).

Pe c e rc u l c r o m a tic , cea m a i lu m in o a s ă
c u lo a r e este g a lb e n u l, ia r ce a m a i î n tu n e ­
c a tă - v io le t u l.

Alberto Magnelli. Femeie in negru

> Observă şi comentează tipul de contraste pe care

le-ai identificat în imaginile de mai sus (fig. 16-19).
> Utilizează contrastul clarobscur la pictarea unui
urcior.
 Modul ul III

Perspectiva liniară şi cea aeriană

Cuvîntul perspectivă înseamnă reprezentare prin desen
pe o suprafaţă plană a imaginilor tridimensionale în funcţie
de distanţă, de poziţie şi denotă capacitatea ochiului de a
vedea, a distinge limpede obiectele din natură.
Cînd desenăm, ne străduim intuitiv să redăm lumea în­
conjurătoare aşa cum o vedem, adică:
- obiectele micşorate în depărtare (fig. 1, 8);
- liniile intersectate iluzoriu într-un punct fig. 1, 2).
Pentru redarea veridică a obiectelor în spaţiu este important
să cunoaştem legităţile perspectivei liniare şi a celei aeriene.

2.1. Perspectiva liniară

Acest tip de perspectivă se constituie dintr-un şir de legi­
tăţi care explică cum are loc micşorarea vizuală a dimensi­
unii obiectului pe măsura îndepărtării lui de privitor. Vom
studia perspectiva liniară fro n ta lă şi cea u n g h iu la ră .
Elementele de bază ale perspectivei liniare frontale sînt:
linia de orizont, spaţiul aerian, spaţiul terestru, punctul prin­
cipal de vedere şi liniile de fugă. Termeni de atelier:
În tablou, lin ia de o riz o n t reprezintă o linie orizontală
aflată la nivelul ochilor. În natură, linia orizontului separă P e rsp e ctivă lin ia ră - m e t o d ă d e
re p re z e n t a re p rin d e s e n a im a g in ilo r
cerul de pămînt (se vede clar în cîmp şi pe mare, fig. 3).
trid im e n s io n a le .
În funcţie de poziţia omului (aşezat, în picioare, culcat),
P erspectivă fro n ta lă - m e t o d ă d e
se schimbă şi linia de orizont.
r e p r e z e n t a r e a p o z iţ ie i o b ie c t e l o r
p a ra le l cu lin ia o riz o n tu lu i.
E bine să ştii...
Perspectivă unghiulară - m e to d ă d e
N o ţiu n e a d e p e rs p e c tiv a a a p ă ru t în E p o c a R e n a ş te rii. Ea a rep reze n tare a o b ie c te lo r s u b un a n u m it
fo st fu n d a m e n ta tă ş tiin ţific în lu c ră rile lu i L e o n a rd o d a V in c i, u n g h i d e v e d e re .
F ilip p o B ru n e lle s c h i şi a le a lto r a rtişti p la stic i.
 CLASA a Vl -a

Spaţiul aerian se află între marginea de sus

a tabloului şi linia de orizont. Pe acest spaţiu,
de obicei, este reprezentat cerul, norii, soarele.
Spaţiul terestru se găseşte sub linia de ori­
zont, unde sînt amplasate case, cîmpii, dealuri,
drumuri etc.
Punctul p rin c ip a l de vedere se află pe linia
de orizont în dreptul ochiului persoanei care
desenează (fig. 7).
L in iile de fugă se îndreaptă imaginar spre
punctul principal (fig. 4-6).

Înfigurile 4 şi 6 sînt demonstrate două mo­

dalităţi de a desena o carte.

Meindert Hobbema. Drumul spre Middelharnis

> Desenează o carte în perspectiva Retine!

unghiulară, după etapele (modelul) din
figurile 4 şi 6. Adaugă în desenul tău şi Cînd realizezi lucrarea plastică cu imaginea perspecti­
alte atribute şcolare. vei liniare în culoare, ţine cont de sursa de lumină, ca­
re poate fi soarele, o fereastră sau un corp de iluminat.
 Modul ul III

Pentru a desena o odae în perspectivă liniară frontală este bine să

ştii că liniile pereţilor laterali şi liniile de construire a mobilei se vor
intersecta în punctul principal de vedere. Podeaua se situează mai jos
de linia orizontului, iar tavanul se află în spaţiul aerian (fig. 9,13,14).
O odaie se desenează ţinînd cont de punctul principal de vedere,
după cum este indicat în figura 9.

Van Gogh. Camera artistului la Arles

Află mai mult!

Elementele de bază ale perspectivei unghiulare sînt aceleaşi ca şi la
perspectiva frontală. Deosebirea constă doar în redarea obiectului în
spaţiu sub un anumit unghi.
Urmăreşte, cum se desenează o casă în perspectivă unghiulară, utilizînd
două puncte: A şi B (fig. 10).Toate liniile orizontale ale clădirii s-ar întîlni,
dacă le-am prelungi pe o linie imaginară a orizontului.
Cînd un obiect (de exemplu, o casă) se vede de la colţ şi nicio latură nu
este paralelă cu marginile foii, acesta pare deformat în perspectivă. Casa mare

E bine să ştii...
Dacă distanţa dintre obiect şi dese­
nator e mare, atunci linia de orizont
şi punctele de intersecţie a liniilor
de fugă se vor găsi mai sus (în func­
ţie de nivelul ochilor).

> Schiţează imaginea odăii tale

sau a bucătăriei. Finalizează
desenul în timpul lecţiei, u ti­
lizînd legităţile perspectivei
liniare.
 /

CLASA a Vl -a

2.2. Perspectiva aeriană

În afară de perspectiva liniară, care ne permite să reprezentăm
adîncimea liniară în spaţiul plastic, există şi perspectiva aeriană.
Culoarea obiectelor ce se află în depărtare pierde din intensitate,
devine mai palidă şi se apropie de culoarea fundalului. Ea se pictează
în culori reci.
Culoarea caldă „scoate” în evidenţă obiectele de aproape, obţinîn-
du-se astfel efectul perspectivei aeriene. Acest efect optic de contopire
a culorilor cu spaţiul aerian persistă permanent în natura înconjură­
toare (fig. 16-19). Acelaşi efect se observă şi în pădure, de exemplu,
atunci cînd se lasă ceaţa.
Încă din Antichitate, pictorii cunoşteau unele principii ale per­
spectivei aeriene, drept dovadă servind fragmentele din fresca des­
Oraşul Pompeii
coperită în oraşul Pompeii (Roma Antică, fig. 18).
Deci, cu cît ne aflăm mai departe de unele obiecte, cu atît este mai Afla mai mult!
greu să distingem forma şi culoarea acestora. Culoarea albastră a tuşelor în ta­
Pe măsură ce ne apropiem de ele, sesizăm mai clar însuşirile lor: bloul Spaţiu pâdurean de Eleono-
m ărim ea , form a şi culoarea {fig. 20). ra Romanescu se estompează pe
măsura îndepărtării spre linia ori­
zontului.

Eleonora Romanescu. Spaţiu pâdurean

Retine!
Perspectiva aeriană, ca şi cea linia­
ră, a fost fundamentată ştiinţific de
către pictorii din Epoca Renaşterii.

E bine sâ ştii...
Spaţiul poate fi sugerat şi în litera­
tură prin descriere verbală:
... Piramidele-nvechite
Urcă-n cer vîrful lor mare.
(Mihai Eminescu, Floare albastră)
 Modul ul III

În tabloul pictorului Camille Corot, Sălciile din Marissel, observăm procedeele perspectivei liniare
îmbinate cu cele ale perspectivei aeriene. Tabloul este inspirat din natură şi are drept subiect un început
de primăvară (fig. 21).
În spaţiul aerian se conturează vîrfurile copacilor înalţi, paralel vedem încă un rînd de arbori mai
mici pe planul îndepărtat. Pe cărarea şerpuită, spre privitor se îndreaptă doi îndrăgostiţi, care predispun
la o dispoziţie lirică. Artistul a redat aerul umed al zilei de primăvară, estompînd conturul copacilor cu
culori reci, neclare. Acesta este un „peisaj al dispoziţiei”, în care putem desluşi sinteza între perspectiva
liniară şi cea aeriană.

E bine să ştii...
U n ii p la s t ic ie n i p ro fe s io ­
n işti recu rg la d e fo rm a re a
c o n ş tie n tă a p ro p o rţiilo r,
a p e r s p e c t iv e i lin ia r e şi
a c e le i a e rie n e în s c o p u l
a m p lific ă rii e x p re s iv ită ţii
id e ilo r a rtistic e .
L a p ic to rii a m a to ri ac e st
p ro c e d e u a p a re in c o n ş t i­
en t, a d e se a d in lip sa ş c o ­
la riz ă rii şi a e x p e rie n ţe i în
d o m e n iu .
Camille Corot. Sălciile din Marissel
 CLASA a Vl -a

Domenico Capriolo a aplicat efectul „sfumatto” în

autoportretul său (fig. 23), după ce Leonardo da Vinci
a descoperit acest procedeu în pictură. Aici, peisajul
arhitectural e pictat după principiul ordonării planu­
rilor în aşa mod, încît culorile de pe planul îndepărtat
să fie estompate, desenul clădirilor accentuînd iluzia
perspectivei aeriene.
Pictorii din sec. X IX -X X obişnuiau să picteze în
sînul naturii, în „plein-air”, redînd veridic starea zilei
cu schimbările atmosferice (zi însorită, ploioasă etc.).
De exemplu, pictorul impresionist Claude Monet
a atins în lucrările sale efecte deosebite ale perspec­
tivei aeriene.

Claude Monet. Impresie, răsărit de soare Domenico

Capriolo
Autoportret
În tabloul Impresie, răsărit de soare (fig. 22) în
ceaţa dimineţii apare cheiul cu corăbii şi bărci.
Titlul lucrării a dat şi denumirea curentului
artistic - „impresionism”.

Termeni de atelier:
Sfum atto - mod de estompare a conturului
unei picturi, în rezultatul căreia imaginea pare
văzută prin ceaţă.

Retine! > Realizează un peisaj în cu­

Efectul depărtării se obţine prin pictarea planului îndepărtat lori de acuarelă, sugerînd per­
cu culori reci (albastru, violet), prim-planul fiind redat prin spectiva aeriană.
culori calde (roşu, galben, oranj, fig. 21).
 Modul ul III

Peisajul (tipuri)
Se spune că peisajul ar fi un portret al lumii vegetale. Aţi studiat deja
în clasa a V-a că natura constituie o sursă de inspiraţie permanentă
pentru artiştii plastici. De exemplu, ne întristează norii grei, ceaţa,
ploaia măruntă şi rece. Şi dimpotrivă, primăvara cu albastrul cerului,
cu verdele proaspăt al ierbii ne bucură privirea.
Peisajul este un gen al picturii sau graficii care are drept subiect
reprezentarea unei privelişti din natură. Ca gen plastic independent,
peisajul se impune în secolele XVI-XVII. Pînă atunci el era utilizat
în tablouri doar în calitate de fundal. Pentru a reda o atmosferă cla­
ră, luminoasă, în peisaj se utilizează contrastele de clarobscur şi de
culoare (fig. 1), iar pentru a exprima o stare a zilei cu ceaţă sau în
Peisaj citadin
amurg, culorile şi contururile se estompează (fig. 3). Peisajul poate
fi executat în diferite tehnici, utilizîndu-se diverse materiale: ulei,
acuarelă, guaşe, cărbune, creion (fig. 1, 3, 4). E bine să ştii...
Uneori chipul omului prezent în
peisaj nu este un element princi­
pal şi se plasează, de obicei, pe un
plan îndepărtat (fig. 1).

Rembrandt. Peisaj rustic

Pentru a executa o schiţă este necesar să alegem un colţ mai po­

trivit din natură, ca să cuprindem cu ochii priveliştea pînă la linia
orizontului. După tematică, acest gen plastic se clasifică în marin,
montan, forestier, rustic, citadin, arhitectural, decorativ, istoric etc.
{fig. 1-3). Pentru a desena un peisaj alcătuim o compoziţie din case,
copaci, dealuri etc., pe care le grupăm armonios.

Ivan Aivazovski. Peisaj marin

Tipurile de peisaj
Rustic - reprezintă frumuseţea, caracterul liric al naturii de la ţară (fig. 1).
Citadin - redă mediul orăşenesc: clădiri, bulevarde, pieţe publice, străzi etc. (fig. 2).
Marin - reprezintă marea în diferite perioade ale zilei, în stare de acalmie sau de furtună (fig. 3).
Montan - redă frumuseţea neasemuită a munţilor (fig.. 6).
Forestier - ilustrează măreţia pădurii în diverse aspecte fig. 7).
Arhitectural - reprezintă arhitectura în sinteză cu mediul înconjurător fig. 14 pag. 130).
Decorativ - reproduce motive stilizate ale naturii.
Istoric - evocă diferite evenimente istorice.
 CLASA a Vl -a

Află mai mult! Aminteste-ti!

În tablourile pictorilor Giotto, Leonardo
Peisajul este un gen de pictură sau grafică, avînd ca
da Vinci, Michelangelo, Rafael, Rubens, Durer obiect reprezentarea priveliştilor din natură.
etc., peisajul serveşte drept fundal pentru rea­
lizarea compoziţiei cu subiect (fig. 6).
În perioada Renaşterii sînt elaborate
legităţile de bază ale perspectivei, creîndu-se
peisaje de perspectivă.
În sec. XVI-XVII, pe măsura evoluţiei so­
cietăţii umane şi a artei plastice, peisajul se
afirmă ca gen plastic independent. În această
perioadă sînt demne de remarcat peisajele
olandeze, în special tablourile lui Ruisdael
(fig. 4). În Europa, acest gen plastic a fost
practicat de pictorii G. Courbet, C. Monet,
C. Pissarro, N. Grigorescu (fig. 5, 7) etc.
Martiros Sarian. Peisaj montan

E bine să stii...
Peisajul liric redă sentimentele autoru­
lui într-un mod romantic şi emoţionant.

> Informează-te despre peisa­

Camille Pissarro. Avenue Sydenham
jele pictate în diferite epoci şi
realizează proiectul Peisajul în
operele marilor maeştri.
> Realizează un peisaj la libera
ta alegere.
V.
 Modul ul III

Reprezentarea peisajului în diverse tehnici materiale

Aminteste-ti!
P e n tru a a p re c ia un ta b lo u , v e i s tu d ia lu c ra re a în
a n s a m b lu , în c e r c în d să d e d u c i s u b ie c tu l, te m a
sa u m e s a ju l o p e re i d e artă.

d
Realizarea unui peisaj include mai multe etape,
î-l ‘ ..................
care trebuie executate într-o anumită succesiune. ■ ■' ‘ 1 . ' ■ ■
- 1/ ' l i * '
1 « J - , 1 I ■ '
f" ®'j

4.1. Etapele de realizare a peisajului r ! i !

- *\
p ■ ■ ; ;
. 1 « ; î
■ ■ ■ , i

■ A le g e re a m o tiv u lu i
Priveşte în jur. Natura îţi oferă nenumărate po­
sibilităţi de a găsi un loc minunat pentru a realiza
un peisaj. Cadrul de carton (paspartu) te poate aju­
ta să selectezi priveliştea care te impresionează cel
mai mult din punct de vedere al compoziţiei (fig. 4).
■ P o z iţia s u p o rtu lu i
În funcţie de ideea plastică, peisajul se va înscrie
într-un plan vertical (fig. 3) sau, dimpotrivă, în unul
orizontal (fig. 2).
■ C o m p u n e re a e le m e n te lo r în p a g in ă
Schiţăm uşor, cu linii constructive auxiliare, ceea
ce ne propunem să desenăm (case, dealuri, copaci
etc.), geometrizînd puţin formele. Trasăm linia de
orizont şi ţinem cont de perspectiva liniară: obiec­
tele din prim-plan vor fi mai mari, iar cele din pla­
nul îndepărtat, mai mici. Astfel vom obţine efectul
de adîncime (fig. 1).

Cadru de carton - v iz o r c a re are fo rm a u n u i

p a s p a rtu g o l în m ijlo c .
Paspartu - c h e n a r d e h îrtie , ca rto n a şe za t în tre
ram ă şi ta b lo u sa u în tre stic lă şi fo to g ra fie .
George Ştefănescu. Peisaj la Balcic
 CLASA a Vl -a

■ D esenarea p e is a ju lu i
Cu linii subţiri, fine se marchează linia de ori­
zont, apoi cu acelaşi tip de linii se conturează ima­
ginea caselor, a blocurilor; copacii, dacă se află în
prim-plan, se schiţează cu migală (fig. 1).
■ P re lu c ra re a g ra fic ă
Reuşita imaginii depinde mult de alegerea m a­
terialului: cărbune, pastel, pix, creion simplu etc.
Redarea spaţialităţii se efectuează prin accentuarea
prim-planului; planul îndepărtat va fi mai deschis
ca tonalitate (fig. 8).
■ C u lo a re a
Într-un peisaj culoarea dă un plus de emoti­
vitate imaginii pe care o pictezi (fig. 7). La fel de
importantă este şi redarea luminii, ceea ce contri­
buie esenţial la crearea atmosferei. Pentru redarea Vînt de toamnă
luminii vom folosi culorile calde, iar umbra o vom
picta în culori reci.

4.2. Analiza materialelor de artă şi

a tehnicilor utilizate în peisajele
artiştilor plastici

Un tablou care redă un peisaj poate fi reprezentat

Termeni de atelier
M otiv - im a g in e a ce u rm e a z ă a fi d e s e n a tă sa u
p ic ta tă d e p la s tic ia n .
Linie de orizont - lin ie care reprezintă in tersecţia
ap a re n tă a su p rafeţei terestre cu bolta cerească.
în diverse tehnici, cu diferite materiale de artă
plastică. Creionul simplu, creioanele colorate sînt
cele mai accesibile materiale grafice. Trebuie să
le avem la îndemînă dacă dorim să realizăm un
peisaj (fig. 11).
În tehnica picturii, există posibilitatea redării
atmosferei unui peisaj, utilizînd diverse procedee
şi efecte, care îi vor conferi mai multă prospeţime
(fig.5, 6, 10). Atmosfera zilei însorite, dispoziţia
autorului este perfect redată în manieră impresi­
onistă de Claude Monet (fig. 14).
Tratarea decorativă, stilizată a unui peisaj se re­
alizează cu diverse materiale de artă: vopsele acri­
lice, guaşe, hîrtie colorată, colaj cu plastilină etc.
Retine!
N u e n e v o ie să c o p ie z i în to c m a i m o tiv u l a le s; po ţi
o m ite sa u a d ă u g a şi alte e le m e n te c a re cre zi că se
p o triv e sc în lu c ra re a ta (de e x e m p lu , no rii).
 Modul ul III

Află mai mult!

Peisajul poate fi reprezentat din mai multe racursiuri: la
nivelul ochilor, de sus şi de jos (fig. 12, 15). Uneori chiar
geamul tău poate servi drept sursă de inspiraţie pentru
crearea unui peisaj. Schiţînd natura înconjurătoare în diverse
stări (ploaie, ninsoare, zi însorită), ulterior poţi utiliza astfel
de desene în crearea compoziţiilor (fig. 9-13).

gr i i

Nicolae Grigorescu. Ciobănaşul (desen, cărbune)

r»

Van Gogh. Dudul

P e n tr u a p u te a r e p r o d u c e u n a rb o re , u n a rb u s t sa u u n
c o lţ d e n a tu r ă , e n e c e s a r să a le g i c o re c t p u n c t u l d e v e d e ­
re î n s p a ţiu , ia r d is ta n ţa p în ă la o b ie c te le d e s e n a te tr e b u ie
să fie d e 2 - 3 o r i m a i m a re d e c ît m ă r im e a lo r . A s tfe l, v e i
v e d e a o im a g in e p le n a ră , lip s it ă d e d e t a lii n e s e m n ific a tiv e
(fig. 8, 9,11, 12).
 /

CLASA a Vl -a

M i* m
PIL ţ
B j ; 1*

Ir j B ir : . '■ '

j 2 J m ■ ■ p r ^ r ■ S *

1 1 Fm ^ '^ 4

■ta ^
' M
V* -J l , • > V, ■ - m w t r J.

53
Paul Cezanne. Muntele Saint-Victoire Claude Monet. Catedrala din Rouen

În exemplele propuse observăm pei­

saje realizate în diverse maniere, stiluri
artistice, cu utilizarea diferitor materiale
şi tehnici.
Tabloul Muntele Saint-Victoire, creat
de pictorul francez Paul Cezanne în
1882, denotă o realizare modernă, în care
sînt păstrate tuşele vibrante de culoare
(fig: 13).
În lucrarea pictoriţei Eleonora Roma-
nescu Zi de sărbătoare observăm o armo­
nie cromatică elaborată cu multă meticu­
lozitate (fig. 15).
Eleonora Romanescu. Zi de sărbătoare

> Organizaţi în clasă o expoziţie a desenelor după natură (arbori, plante,

ramuri etc.) executate acasă. Grupaţi-le după materialele şi tehnicile utilizate.
Comentaţi 2-3 lucrări.
> Analizează lucrările din figurile8-14 şi identifică tematica peisajelor.
> În baza schiţelor, desenelor anterioare creează o compoziţie cu subiectul
Plaiul meu.
> Execută mai multe schiţe după natură pentru a-ţi dezvolta spiritul de ob­
servaţie şi a-ţi exersa mîna.
> Completează-ţi portofoliul cu reproduceri de artă (peisaje).
 Modul ul III

Mihai Petric. Drum spre codru Camil Ressu. Peisaj

v :-

■l

Nicolae Dărăscu. La ţărmul mării Vasile Cojocaru. Delta

1. Explică procedeele de realizare a clarobscurului în desen şi în pictură.

2. Numeşte elementele de bază ale perspectivei liniare.

3. Copiază în caiet tabelul de mai jos şi completează-l, utilizînd reproducerile de artă din manual:

TIPUL LUCRĂRII NUMELE AUTORULUI DENUMIREA LUCRĂRII

Peisaj
Natură statică
Compoziţie figurativă

4. Numeşte etapele realizării unui peisaj. Enumeră tipurile de peisaje.

5. Caracterizează procedeele tehnice de redare a perspectivei liniare şi aeriene în crearea unui peisaj.
6. Realizează pe o foaie două variante ale aceluiaşi peisaj: prima - după natură (în culori), a doua - deco­
rativă (aplicaţie).
7. Formaţi grupuri. Discutaţi despre artiştii plastici care au pictat peisaje. Argumentaţi-vă opţiunile folosind
drept reper figurile 16-19.
Modulul IV
Compoziţia

Proporţia şi proporţionarea
Un loc aparte în procesul de creare a unei opere de artă îi revine Aminteste-ti!
proporţiei. Artistul plastic trebuie să aibă un simţ deosebit al pro­ Proporţia este raportul între
porţiei şi capacitatea practică de a o aplica. Crearea armoniei com­ dimensiunile părţilor unui întreg
poziţionale în diverse domenii ale artei plastice (pictură, sculptură, sau între acestea şi întreg.
arhitectură etc.) este determinată de raportul echilibrat, armonios
dintre dimensiunile (mărimile) formelor plastice, care alcătuiesc
compoziţia respectivă.
Proporţionarea este procedeul artistic în care proporţia se ia drept
unitate de măsură şi comparaţie în crearea compoziţiei plastice. Termeni de atelier
În compoziţii, formele plastice ale obiectelor pot avea anumite con­
Canon - regulă artistică obliga­
figuraţii: rotunde, dreptunghiulare, cilindrice (fig. 6, 7), dar în acelaşi
torie într-o anumită epocă.
timp ele vor fi mai expresive, cînd vor avea diferite dimensiuni fig. 6).
Raportul armonios între mărimile obiectelor într-o compoziţie se
numeşte raport de proporţie (fig. 5).

În arta plastică există diferite tipuri de proporţie şi proporţionare {fig. 1-3).

De exemplu, compunerea iniţială a imaginii în format este cel mai simplu tip de proporţionare.
Alte tipuri de proporţionare pot fi: relaţia dintre imaginile plastice şi fundal, raportul dintre două sau
mai multe mase sau grupuri plastice, corelaţia dintre forma plastică şi detaliile ei etc.
 Modulul

Proporţia şi tempoul sînt procedee artisti­

ce proprii oricărui gen muzical. Compoziţia
Lacrymosa de V.A. Mozart este una dintre
lucrările muzicale cele mai armonizate rit­
mic ca tempou.
Giorgio Morandi. Sticle

Pentru a reda corect în desen, pictură, sculptură p ro ­

p o rţiile unei form e plastice, ne vom pune următoarele
întrebări:
■ Cu ce form ă geometrică se aseamănă obiectul dat?
■ Care este destinaţia lui?
■ Care este raportul dintre lungimea şi lăţimea lui?
■ Mărimea cărui detaliu ne va servi ca unitate de măsura
pentru celelalte detalii ale lui?
■ Care este raportul dintre form a şi mărimea obiectului?
(fig- 7) .
Răspunsul la toate aceste întrebări ne va perm ite să
redăm corect p ropo rţiile form ei plastice.

Retine!
Proporţiile joacă un rol important în redarea
p o rtre te lo r, reprezentărilor fig u ra tiv e şi
naturilor statice. În compoziţia unei naturi
statice, obiectele în număr impar vor forma o
configuraţie interesantă. În acest caz, un desen
prealabil îţi va fi de mare ajutor.
 CLASA a Vl -a

Află mai mult!

De stabilirea proporţiilor corpului uman au fost preocupaţi şi ma­
rii maeştri ai Renaşterii Leonardo da Vinci, Michelangelo şi alţii. Ei
nu s-au limitat doar la determinarea proporţiilor figurii omului, ci au
calculat cu precizie dimensiunile celor mai mici părţi ale capului şi
raportul dintre ele:
• distanţa de la bărbie la nas;
• lungimea nasului;
• înălţimea frunţii.
Aceste mărimi sînt egale între ele (fig. 10).

Sculptură greacă

E bine sa stil...
Artiştii plastici din Epoca Renaşterii
Albrecht Durer, Leonardo da Vinci
şi ucenicul său Luca Pacioli au apli­
cat legităţile pro­
porţiilor la desena­
rea armonioasă a
literelor în scrierea
artistică.
Templu grecesc

Din cele mai vechi timpuri, proporţiile în

arhitectură au fost stabilite în baza unui modul
sau a unui canon bine calculat. Drept modul în
templul grecesc a servit coloana, care se repetă
pe perimetrul templului, păstrînd distanţa egală
între coloane (fig. 8).

> Schiţează o natură statică alcătuită din

cîteva obiecte diverse ca mărime. Stabileşte
corect proporţia dintre ele.
> Observă şi comentează raportul de mărime
dintre o casă şi un pom, un om şi o casă etc.
> Studiază (fig.1-3) şi determină care dintre
aceste imagini corespunde proporţionării co­
recte dintre grupul de obiecte şi fundal.
 Modulul

Compoziţia în natura statică

Natura statică este un gen al artei plastice, care înfăţişează

în mod separat sau în grup diferite obiecte (flori, fructe, le­
gume etc.) aranjate într-un anumit decor. Termenul nature
morte în traducere din limba franceză înseamnă natură
statică (moartă, neînsufleţită). Acest gen necesită alegerea
motivului tematic şi a fiecărui obiect în parte.
Natura statică cere o organizare a obiectelor într-o
compoziţie originală, care include stabilirea sursei de
Caravaggio. Coş cu fructe
lumină, armonizarea formelor plastice, a tonalităţilor şi
contrastelor.
De regulă, compunerea şi aranjarea obiectelor în natura
statică se realizează pe orizontală sau pe verticală, obiectele
E bine să ştii...
În anul 1596, pictorul italian Caravaggio a adu­
fiind grupate după principiul contrastului formelor sau al
nat într-un coş împletit din lozie mere, pere
tonului cromatic. şi struguri. Acest coş cu fructe i-a servit drept
Compoziţia naturii statice trebuie să ţină cont de scopul sursă de inspiraţie. Pictorul a intrat în istorie
tematic al acesteia în aşa fel, încît în cadru să nu apară ca primul artist plastic care a creat o natură
nimic întîmplător şi neimportant (fig. 3). statică adevărată (fig. 2).

Simone Martini. Buna-Vestire, pictură murală (detaliu) Willem Claesz Heda. Natură statică

Află mai mult!

În Evul Mediu, observăm o tendinţă clară a artiştilor plastici de a integra armonios elemente sepa­
rate ale naturii statice în compoziţii cu tentă religioasă fig. 1). Abia în secolul XVII, în Olanda, genul
atinge culmile perfecţiunii, fiind denumit stilliben, adică tabloul care reprezintă o viaţă liniştită (fig.. 3).
Marii pictori olandezi au elaborat scheme compoziţionale, procedee artistice de redare a clarobscurului
cu teme precum dejunuri, trofee de vînătoare, compoziţii florale, aşa încît să se poată reda atmosfera
unei vieţi tihnite şi pline de belşug. În secolele XVIII-XIX, odată cu apariţia impresionismului, natura
statică capătă o nouă formă de expresie.
 /

CLASA a Vl -a

Află mai mult!

În funcţie de temă, conţinutul de idei
şi maniera artistică în care este reprezen­
tată, natura statică poate fi clasificată în
următoarele genuri:
• decorativă;
• simbolică;
• monumentală;
• florală;
• istorică;
• alegorică.

Natură statică cu obiecte de uz casnic

Paul Cezanne. Natură statică cu fructe

Vincent van Gogh a descris metoda realizării na­

turii statice ca pe un procedeu de însuşire a picturii.
Însă pictorul Paul Cezanne a depăşit toate clişeele
legate de genul naturii statice. El a tratat-o ca pe
cea mai bună soluţie de îmbinare compoziţională a Natură statică (tratată decorativ)
obiectelor înconjurătoare.
În anul 1900, Paul Cezanne a pictat lucrarea
N atură statică cu fructe (fig. 4), recunoscută
ulterior drept o veritabilă capodoperă. În zilele
noastre, pictorii îşi permit abateri de la principiile > Desenează din memorie un cub, un
tradiţionale de organizare şi realizare a naturii cilindru sau un alt corp geometric.
statice, adică desenarea şi pictarea din imaginaţie a > Schiţează cîteva obiecte aranjate
într-o natură statică.
obiectelor alese.
 Modulul IV

2.1. Modalităţi de compunere, de selectare

şi de aranjare a obiectelor pentru
o natură statică
Alegerea obiectelor care alcătuiesc o natură
statică e simplă; trebuie doar să fii atent la ele şi
să vrei să le pictezi.
Aranjarea unui grup de obiecte pentru crearea
unei scheme compoziţionale poate fi captivantă
în timp ce le schimbăm poziţia, alegem punctul
şi unghiul de vedere.
În figura 8 a, b, c sînt demonstrate diverse va­
riante de aranjare a obiectelor pentru o natură
statică.
Examinînd atent aceste imagini, vom constata
următoarele:
8 a) compoziţia nu este reuşită din cauza că
obiectele sînt situate prea aproape unul de altul şi
aglomerate;
8 b) gruparea e mai reuşită, însă e prea simplă;
alinierea sau aranjarea simetrică a obiectelor nu
este recomandabilă;
8 c) din variantele propuse, această compoziţie
este cea mai reuşită: sesizăm unitatea dintre rit­
mul formelor şi proporţiilor; persistă gama caldă
de culori şi contrastul tonal deschis-închis.
Tablourile cu naturi statice trebuie să conţină
obiecte compatibile după tematică.

Retine!
În natura statică nu
se admite excesul de
schematizare sau am­
plasarea într-o singură
lucrare a unor obiec­
te incompatibile (de
exemplu: vioară, pîi-
ne, sticle, legume etc.,
fig. 7).

> Compune din imaginaţie o natură sta­

tică alcătuită din 2-3 obiecte. Realizează
lucrarea în una din tehnicile specifice gra­
ficii sau picturii.
> Grupează 3-4 rechizite şcolare, formînd
o natură statică.
E bine să ştii...
Cînd aranja obiectele pentru o natură statică, Paul
Cezanne urmărea natura din mai multe racursiuri,
pînă cînd alegea varianta optimă. Acest proces putea
să dureze ore în şir. În schimb, odată stabilită, compo­
ziţia obiectelor era perfectă în creaţiile sale.
 /

CLASA a Vl -a

2.2. Etapele de compunere şi de reprezentare

a naturii statice
Pentru crearea unei naturi statice este nevoie de ale­
gerea şi aranjarea obiectelor selectate care să exprime o
idee tematică. Pentru găsirea schemei compoziţionale şi
a registrului cromatic sînt necesare următoarele etape:
a) Efectuarea unei schiţe după stabilirea proporţii­
lor principale, care determină raportul dintre obiecte.
Această relaţie se marchează cu linii subţiri, de construc­
ţie, după care se stabilesc formele generale ale obiectelor
lfig-9 a).
b) Se verifică dimensiunile, mai întîi imaginar, apoi
prin vizare: pe creionul ţinut perpendicular faţă de mîna
întinsă se ia una din dimensiuni (de exemplu, lăţimea) şi
se fixează cu degetul mare (fig. 8). Dimensiunea fixată pe
creion se suprapune altei dimensiuni prin comparaţie, ce­
ea ce permite stabilirea raportului căutat (fig. 9 b).
c) După stabilirea proporţiilor, desenul se concreti­
zează, se omit liniile auxiliare şi se aplică primul strat
de culoare (fig. 9 c).
d) Se modelează clarobscurul pe forma obiectelor în
tehnica picturală, stabilită în prealabil (fig. 9 d).

Aminteste-ti!
Etapele de realizare a unui studiu după natură sînt:
paginarea, construirea obiectelor şi prelucrarea grafică sau
în culoare a formelor reprezentate.

> Realizează un studiu de natură statică în gua­

şe sau acuarelă cu obiecte aranjate de tine.
> Desenează acelaşi studiu în grafică.
 Modulul IV

Compoziţia modulară pe suprafaţă plană

Compoziţia plastică este modalitatea proprie a artistului de a
structura elementele de limbaj plastic astfel încît acestea să formeze
un ansamblu unitar, care să transmită un mesaj artistic.
Unul dintre mijloacele de expresie care pot fi aplicate în realiză-
rea compoziţiei este modulul, un element de limbaj plastic repetabil,
care stă la baza procedeului artistic numit modulare.
În arta plastică există mai multe tipuri de modulări a căror
expresivitate depinde de domeniul în care acestea au fost aplicate:
■ m odulare arhitecturală (fig. 2-4 pag. 137);
■ m odulare sculpturală (fig. 1 pag. 137 şi fig. 7 pag. 138);
■ m odulare decorativ-aplicată (fig. 8, 10 pag. 138);
■ m odulare p ictu ra lă (fig. 6-12).
Orice amestec cromatic din cel puţin două culori, numit modul cro­
matic, proporţionat în cantităţi diferite pentru a obţine cît mai multe
nuanţe ale ei, se numeşte modulare cromatică fig. 2, 3). Pictorii
neoimpresionişti au apelat deseori la procedeul modulării cromatice.
În pictură, există următoarele tipuri de modulare cromatică:
• prin suprapunere transparentă;
• prin divizarea tuşei de culoare;
• prin reprezentarea tonalităţilor cromatice.

3.1. Compoziţia modulară prin suprapunerea transparentă

Aceasta constă în pictarea imaginii cu acuarele în straturi peste
culorile deja uscate, fapt care evidenţiază formele (fig.. 4).
Astfel de compoziţie se realizează după ce se schiţează uşor liniile
direcţionale, care vor organiza spaţiul plastic (fig. 1 a ). În acest caz,
vom determina drept modul un cerc (fig. 1 b) şi vom colora fiecare
porţiune cu modulul selectat în diverse culori. La final vom acoperi
cu straturi uşoare de acuarelă imaginea uscată, obţinînd o compozi­
ţie modulară cu suprapunere transparentă (fig. 1 c).

Termeni de atelier
M odul - u n ita te d e m ă su ră c o n v e n ţio n a lă , re p e ta b ilă ,
ce p o a te fi m o d ific a tă ca m ă rim e şi cu lo a re .
Neoimpresionism - c u re n t m o d e rn is t în p ic tu ră , s u s ţi­
n u t p re p o n d e re n t d e p ic to ri fra n c e z i şi b e lg ie n i.
 /

CLASA a Vl -a

3.2. Compoziţia modulară prin divizarea tuşei de culoare

Efectul plastic al modulării cromatice constă în crearea unor vibraţii
coloristice prin suprapunerea tuşelor de culoare ce produc anumite
senzaţii vizuale de percepere a volumului şi a spaţialităţii unui tablou
(fig. 7, 8). Astfel, în figurile 6 şi 9 observăm o armonizare perfectă
cromatică, „centrul compoziţional” fiind evidenţiat prin modulul
contrastant.
Această tehnică a fost utilizată de pictorii neoimpresionişti
(pointilişti) Georges Seurat, Camille Pissarro şi alţii. În picturile lor nu
există contururi liniare clar definite, suprafaţa pînzei fiind acoperită cu
tuşe mici şi puncte cromatice alăturate.

Anatol Rurac. Compoziţie

Termeni de atelier:
Impasto - aplicarea groasă a vopselelor, pensula
lăsînd tuşe clare pe suport.
Poantilism - din franceză pointillisme se traduce
„punct cu punct".

E bine să ştii!
Pictura în straturi se mai numeşte şi tehnica impasto.
Astfel, culoarea se aplică nediluată, iar compoziţia se
alcătuieşte din mai multe straturi diferite de culoa­
re. În cazul straturilor de culori suprapuse se proce­
dează astfel: după ce primul strat s-a uscat, se aplică
următorul, obţinîndu-se efectul dorit (fig. 5 a, b, c). Wassily Kandinsky. Compoziţie abstractă
 Modul ul IV

3.3. Modularea tonalităţilor cromatice

În arta plastică există mai multe tipuri de modulări a căror
expresivitate depinde de domeniul în care acestea au fost aplicate.
Realizarea unei compoziţii modulare pe suprafaţa plană presupune
existenţa unui modul. Acest modul repetabil poate fi oformă plastică
sau o pată de culoare, numită tentă cromatică (fig. 8, 10).
Repetarea pe suprafaţa plană a unei forme plastice sau repetarea
multiplă a unor fragmente din ea se numeşte compoziţie modulară
a formelor plastice (fig.. 2, 6, 9).

Paul Klee. Compoziţie

Află mai mult!

În muzică term enul m odulare
înseamnă succesiune armonioasă
de sunete, prin schimbarea tonului,
a înălţimii şi a accentului acestora.

Victor Vasarely. Compoziţie
Retine!
Modelarea şi modularea plastică
sînt două procedee artistice prin
intermediul cărora se pot obţine
noi forme în diverse genuri ale artei
plastice. M odalităţile plastice şi
cele tehnologice variază în funcţie
de genul în care sînt aplicate aceste
procedee artistice (pictură, artă
decorativă, sculptură, fig. 6-16).
 /

CLASA a Vl -a

Termeni de atelier
M odularea culorii - procedeu
de pictură opus tehnicii mode­
lării. Efectele de umbră şi lumină
sînt o b ţin u te prin alăturarea
culorilor reci la cele calde, în
tuşe divizate.
Modelare - procedeu artistic de
reproducere a formelor spaţiale
sau a celor picturale (fig. 16).

Pictura oferă multiple posibilităţi de

exprimare plastică. Efectul obţinut prin
divizarea tuşei de culoare depinde mult de
instrumentele de lucru şi modul de folosire
a acestora (fig. 14, 16).
Pe lîngă o mare varietate de pensule,
putem utiliza şi alte instrumente, precum
cuţitul de paletă, bucăţi mici de carton etc.
O compoziţie modulară armonioasă de­
pinde şi de manevrarea pensulei. De exem­
plu, o cîmpie cu flori, cerul, oglinda unui
lac se vor realiza prin tuşe dispuse orizon­ Wm
tal, iar iarba, clădirile înalte se vor picta cu
pensula ţinută vertical.
Compoziţia modulară
pe suprafaţă plană poate
fi şi acromatică, expresi­ > Alege drept modul o formă care se repetă şablonat (o pasăre, un
vitatea căreia se va mări arbore, un animal) şi execută o compoziţie modulară.
din contul clarobscurului > Schimbă de fiecare dată mărimea şi culoarea aceluiaşi modul
(contrastului întunecat- (de exemplu: pasăre mare, mică, albastră, galbenă etc.) şi creează
deschis, fig. 13). o compoziţie cu utilizarea modulării dimensionale.
 Modulul

Compoziţia modulară spaţială

Compoziţia modulară poate fi organizată atît pe o suprafaţă plană,
cît şi în spaţiu (modulare dimensională).
Ştii deja că modulul este o unitate de măsură convenţională,
utilizată în arhitectură, sculptură, arta decorativă.
Pe parcursul dezvoltării umanităţii, modulul artistic s-a manifestat
sub diferite forme şi dimensiuni. În arhitectură, spre exemplu, obser­
văm modularea în spaţiu: acelaşi modul se repetă în înălţime (fig. 2)
sau adîncime într-o ordine crescătoare sau descrescătoare (fig. 4).

Arhitect Alexandru Bernardazzi. BisericaSf. Pantelimon

Află mai mult!
E bine să ştii! În Grecia Antică templele se con­
Coloana struiau prin modulare şi proporţi­
Infinitului, onare (fig. 8 pag. 128).
una dintre Adesea, artiştii se inspiră din d i­
remarcabilele verse structuri din natură, pe care
mostre de artă le folosesc în compoziţii modulare
modernă, este spaţiale sau plane (fig. 3-5).
formată
dintr-un
modul
geometrizat,
repetabil,
care
sugerează
ideea
infinitului.

Constantin
Brâncuşi Turnul Gherkin
Coloana Infinitului (Londra)
 CLASA a Vl -a

Află mai mult!

Cel mai elocvent exemplu de proporţionare armonioasă a formei
plastice este statuia Doriforul, creată de sculptorul grec Policlet în
sec. V î.Hr. În această operă de artă sculptorul a stabilit raportul de
7 capete la înălţimea unui om, astfel proporţia respectivă devenind
canonul frumuseţii în Grecia Antică (fig. 9).

Doriforul (studiu academic)

Policlet. Doriforul
În sculptură, modelarea ca procedeu artistic presupune (canon de frumuseţe
transformarea unui volum iniţial (bloc) într-o formă nouă, a proporţiilor
corpului uman)
cu o anumită valoare artistică (fig. 7, 8, 10)
În zilele noastre, modulul, modulaţia ne permit să
organizăm diverse compoziţii spaţiale, folosind materiale
şi tehnici de artă foarte variate.

Alexander Calder. Instalaţii cinetice Christoph Bader. Volumetrie cinetică

> Identifică materialele şi tehnica

E bine să stii...
Normele de apreciere
a frumuseţii în diferite
epoci, perioade istorice
—Richard Sweeney
Instalaţie din hîrtie si culturi sînt diferite.
de lucru folosite la sculpturile din fi­
gurile 2 şi 5.
> Completează-ţi portofoliul cu ima­
gini ale compoziţiilor modulare în
arhitectură.
> Creează o compoziţie sculpturală
din materiale moderne (sîrmă, poli-
stirol etc.) cu subiectul Mişcare.
 Modul ul IV

Derek Hugger. Colibri Richard Stainthorp. Dansul zînei

Maurits Escher. Peştii Katsushika Hokusai. Marele val

Evaluare
1. Defineşte noţiunea de proporţie. Enumera alte domenii în care se întîlneşte această noţiune.
2. Numeşte cel puţin un pictor care a folosit în operele sale modularea cromatică şi un sculptor care a
utilizat compoziţia modulară spaţială.
3. Descrie diferenţele dintre compoziţia modulară plană şi cea spaţială.
4. Indică 2-3 imagini (din acest modul) cu reprezentări ale compoziţiilor modulare.
5. Din imaginile de mai sus (fig. 11-14) determină care sînt compoziţiile modulare, plane şi spaţiale.
6. Alege o formă drept modul (geometrică, de exemplu) şi alcătuieşte o compoziţie modulară.
Iniţiere în istoria artei plastice

Arta preistorică universală

Din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă, cînd
îndeletnicirile principale ale oamenilor erau vînătoarea şi pescuitul,
aceştia au desenat, au sculptat şi au pictat. Pe pereţii peşterilor s-au
păstrat picturi cu o vechime de peste 30 000 de ani. Astfel de picturi
au fost descoperite în peşterile din Lascaux (Franţa) şi din Altamira
(Spania). În ele sînt reprezentaţi bizoni, cai, reni, mamuţi, mistreţi
(flg- 1 pag. 83).
Oamenii din comuna primitivă aveau nevoie de recipiente ca să-şi
păstreze alimentele. În acest scop au fost create diverse vase din lut,
ornate cu linii, puncte, dungi (fig. 2).
Vas scitic

Pe lîngă picturi şi vase de ceramică s-au

mai găsit şi figurine sculptate în oase de ani­
male sau modelate în argilă, care reprezintă
oameni sau animale sălbatice (fig. 3).

Ebine să ştii...
C iv iliz a ţ iile cre ş tin e d is tin g d o u ă p e rio a d e
m a ri în isto ria o m e n irii:
• trecutul îndepărtat - c a re se m a i n u m e ş t e
înainte de Hristos (Î.Hr.);
• era noastră - p e rio a d a
de după Hristos (d.Hr.).

Află mai mult!

S c e n ă d e v în ă to a r e .
L u c r a t e c u m în a s a u la
roată, p ro d u se le c e ra m ic e
p ă s t r e a z ă în t o t d e a u n a
p ro p o rţiile ca re le co nfe ră
u n a s p e c t d e o s e b it d e
p lă c u t şi e le g a n t ( .2 , 6).
fig VM
Peştera din Altamira 2 7 0 0 0 î.H r.
 Modul ul V

În continuare vom studia cultura din ambele perioade: înainte de

Hristos şi după Hristos.
Ca şi în restul Europei, neoliticul în spaţiul carpato-danubiano-
pontic începe din mileniul VI î.Hr.
Teritoriul României este bogat în capodopere străvechi care
datează din Epoca Pietrei.
Cultura Hamangia (după numele localităţii) este renumită prin
sculpturile de mici dimensiuni descoperite aici. Gînditorul (de la
Cernavodă) reprezintă o statuetă de bărbat, cu coatele pe genunchi
şi cu capul sprijinit în palme. Perechea lui, o statuetă feminină, com­
pletează acest ansamblu sculptural fig. 8). Podoabe scitice

Cap de zeiţă
Cultura
Cucuteni-Tripolie

Gînditorul şi perechea lui

Stelă scitică Cultura Hamangia, Cernavodă

Termeni de atelier
E bine să ştii, Figurine - statui de dimensiuni mici.
Imaginile de pe N e olitic - perioadă din istoria omenirii, ce
pereţii peşterilor urmează perioadei mezolitice (pe teritoriul
Vas şi statuete se numesc României durează între anii 6000-1900 î.Hr.).
P feminine picturi rupestre Vase a n tr o p o m o r fe - vase cu o form ă
Cultura
Cucuteni-Tripolie (fig. 1). simplificată, ce aminteşte de figura omului.

Pînă în zilele noastre s-au păstrat splendide obiecte din ceramică

colorată create în timpul culturii Cucuteni fig. 4, 6) - obiecte din
ceramică, figurine pentru cult, vase antropomorfe etc.
Mai tîrziu, în Epoca Bronzului, pe teritoriul României au fost
găsite numeroase tezaure: vase, brăţări, pandantive şi alte podoabe
din aur {fig. 7).
Obiecte ce reprezintă diferite culturi se păstrează în Muzeul N a­
ţional de Etnografie şi Istorie Naturală.

> Vizitaţi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală sau

muzeul satului din localitate şi elaboraţi un pliant cu informaţii
despre exponatele lui.
Vas de lut
> Desenează cu creion simplu forma unui vas neolitic. sarmatic
_________________________ ________________________ J în formă de berbec
 /

CLASA a Vl -a

Arta Egiptului Antic

Nefertiti

Sfinxul şi piramida lui Kheops

P o p o a re le l u m i i a n tic e a u c re a t o p e re im p o r ta n t e . S tu d iin d u - le ,
p u t e m în ţe le g e c u ltu r a , t r a d iţ iile , o b ic e iu r ile , c r e d in ţe le c iv iliz a ţie i
n o a s tre d e p în ă la H r is to s .

A rta egipteană este u n a d in t r e c e le m a i v e c h i. Is t o r ia e i c u p r in d e

c ir c a 3 5 0 0 d e a n i. P r im e le m a n ife s tă r i c u lt u r a le e g ip te n e îş i a u în c e ­
p u t u l î n m ile n iu l I V î. H r . E g ip tu l este s itu a t p e V a le a N i l u l u i, f l u v iu l
c a re î i a s ig u ră p e o a m e n i c u h r a n ă ş i a pă .
E g ip te n ii a u în ă lţa t c o n s t r u c ţ ii m ă re ţe d in p ia tr ă - p ir a m id e le .
P r im e le p ir a m id e d a te a z ă d in m ile n iu l a l I I I - le a î.H r . şi e ra u d e s ti­
n a te p ă s t r ă r ii a v e r ii fa r a o n u lu i, î n d e p lin in d şi f u n c ţ ia d e c a v o u p e n ­
t r u m u m ia lu i.
P ir a m id e le a u fo s t c o n s tr u ite în b a z a u n o r c a lc u le m a te m a tic e
e x a c te . F e ţe le l o r s în t d is p u s e d u p ă c e le p a t r u p u n c te c a rd in a le (e s t,
v e s t, n o r d , s u d ). C e le m a i im p o r ta n t e p ir a m id e fa c p a r te d in A n s a m ­
b lu l d e la G iz e h : K h e o p s ( în ă lţim e a 1 46 m ) ; K h e fr e n şi M y k e r in o s .
A c e s te p ir a m id e a u fo s t c o n s tr u ite în j u r u l a n u lu i 2 5 0 0 î.H r .

Ebine să ştii...
Piramida lui Kheops, străjuită de un sfinx gigantic, face parte din cele
7 minuni ale lumii antice (fig. 1). Încăperile piramidelor erau săpate sub
pămînt, intrarea fiind acoperită cu lespezi uriaşe din piatră. Pereţii din
interior erau zugrăviţi cu imagini ce reprezentau anumite episoade
din viaţa faraonului; uneori se pictau scene din natură (figuri de oameni,
animale, plante), alteori ei erau placaţi cu foiţe din metale preţioase. În
cavouri, se mai păstrau portretele sculpturale ale faraonilor şi apropiaţilor
lor (fig. 2,4). Masca faraonului Tutankhamon

C o rp u l n e în s u fle ţit al fa ra o n u ­
lu i (sau al altei p e rso a n e im p o r­
t a n te d in sta tu l e g ip te a n ) se
îm b ă ls ă m a , fiin d tra n s fo rm a t
în t r -o m u m ie . A c e a sta se p ă s ­
tra în tr-u n ca v o u sp e c ia l, n u m it
„sarcofag".
La re p re z e n ta re a fig u rilo r fa ra ­
o n ilo r în s c u lp tu ră sa u p ic tu ră ,
a rtiştii erau o b lig a ţi să resp ecte
a n u m ite c a n o a n e :
• F ig u rile fa ra o n ilo r tre b u ia u să
fie fo a rte în a lte , iar a le c e lo rla l­
te p e rs o a n e sc u lp ta te sa u p ic ­
tate - m a i m ic i, în d e scre şte re ,
d u p ă ra n g u l so c ia l al a c e sto ra ;
• O c h ii, u m e rii, to rsu l se re p re ­
z e n ta u d in faţă;
• Faţa şi p ic io a re le era u red a te
în p ro fil.
Modul ul V
Află mai mult!
Cele 7 m inuni
ale lum ii antice :
P ira m id a lu i K h e o p s;
G r ă d in ile s u s p e n d a t e
a le S e m ira m id e i;
C o lo s u l d in R o d o s;
Farul d in A le x a n d ria ;
M a u s o le u l d in H a lic a rn a s ;
S ta tu ia lu i Z e u s d in O lim p ia ;
T e m p lu l z e iţe i A rte m is d in Efes.
Termeni de atelier:
Faraon - titlu p e ca re îl p u rta
su v e ra n u l în E g ip tu l A n tic , p e r­
so a n ă ca re se c re d e a p e a tu n c i
că fa c e le g ă tu ra în tre lu m e şi
Templu cu statuile faraonilor d iv in ita te .
Îm bălsăm are - c o n s e rv a re a
u n u i d e fu n c t p rin tra ta re a c o r­
p u lu i cu a n u m ite s u b s ta n ţe ce
îm p ie d ic ă d e s c o m p u n e re a lu i.
Pictură murală: Faraonul şi calfa Bacante
În afară de piramide, egiptenii au mai înălţat şi temple, clădite din
pietre masive şi cu pereţii groşi fără geamuri. Tavanul templului era
susţinut de coloane înalte din piatră. Pe fusul coloanelor erau săpate
diferite hieroglife, scene care imortalizau evenimentele istorice din acea
perioadă (fig. 12).
 CLASA a Vl -a

În partea de sus, coloanele erau încununate

de capiteluri din piatră ornamentate cu frunze
de palmier sau de lotus. Porţile de intrare în
templu erau mărginite de turnuri înalte, iar în
faţa templului se întindea o alee străjuită de
statui cu chipuri de animale sau sfincşi (fig. 9).
Pentru egiptenii antici sculptura avea scopul
de a imortaliza în piatră, lemn sau lut figura
defunctului, întrucît, după cum credeau ei, su­
fletul acestuia are nevoie de o „casă” pentru a
reveni din nou pe pămînt; unele monumente
erau cioplite din blocuri masive de piatră ca
să se releve importanţa personalităţii reprezen­
tate, ca spre exemplu, statuia faraonului Ramses
al II-lea instalată în templul din Luxor.

Basorelief pictat

Din perioada mai tîrzie a culturii egiptene datează şi bustul pictat

al reginei Nefertiti, a cărei frumuseţe şi eleganţă ne încîntă pînă
azi (fig. 2). Egiptenii antici au înfăţişat şi oameni simpli, care nu se
încadrau în canoane. Aceste imagini de asemenea prezintă valoare
artistică.
Scenele pictate înfăţişează diverse categorii de oameni şi vietăţi:
Basorelief din interiorul
harpiste, bacante, bocitoare, vînători, păsări etc. piramidei lui Kheops

Basorelief din Egiptul Antic

> C o m p le t e a z ă -ţ i p o rt o fo liu l cu
in f o r m a ţii s u p lim e n t a r e la t e m ă ,
g ăseşte cu rio zităţi d in lu m e a an tică.
Felină sacră. Egiptul Antic Colonada templului din Luxor
 Modul ul V

Arta Greciei Antice

Grecia Antică este leagănul culturii şi civilizaţiei umane. Cultura
ei a impulsionat dezvoltarea artelor în următoarele perioade istorice.
Cultura greacă are patru perioade de dezvoltare: homerică, arha­
ică, clasică şi elenistică. Obiectele din ceramică sînt cele mai vechi
vestigii din lumea antică. În epoca homerică erau răspîndite vasele
Dipylon, numite astfel după una din porţile cetăţii Atena, unde au
fost descoperite. Acestea erau ornamentate cu figuri geometrice sti­
lizate: zigzaguri, pătrate, spirale şi imagini ce reprezentau cai, păsări,
figuri umane, adesea abstractizate. Pe vase sînt reproduse fidel scene
de luptă ori nave de război, aceste imagini fiind dispuse în benzi sau
frize. Frizele sînt despărţite prin ornamente geometrice orizontale;
compoziţia lor se desfăşoară pe ritmuri compuse, elementele fiind
echilibrate (fig. 1-2).
Din vechea cultură a Greciei Antice s-au păstrat şi unele vestigii
arhitecturale. La greci, templul era cel mai important edificiu, acesta
fiind proiectat şi conceput ca un lăcaş pentru zei fig. 4). Ca astfel de
temple să fie rezistente şi impunătoare, arhitecţii le înconjurau cu un Capiteluri greceşti
şir de coloane, care susţineau acoperişul. Coloanele, la rîndul lor, erau
înfrumuseţate cu capiteluri. E bine să ştii...
În Antichitatea greacă se cunoş­
teau trei s tilu ri de decorare a
Ahile şi Ajax capitelurilor: doric, ionic, corintic
jucînd zaruri, (fig. 3 a-c). Templele greceşti erau
hidrie
clasificate de asemenea după
aceste stiluri.

Amforă
Dipylon
 CLASA a Vl -a

Sculpturile create de marii maeştri ai Greciei Antice relevă carac­ Aminteste-ti!

terul umanist al artei plastice. Celebra sculptură Discobolul de Miron
Jocurile Olimpice au luat naştere
(fig. 6), cunoscută în lumea întreagă, reproduce chipul idealizat al în Grecia Antică.
unui atlet surprins într-o mişcare energică de răsucire, în momentul
aruncării unui disc.
Victoria din Samothrace (fig. 7) reprezintă un simbol al victoriilor
repurtate de greci în diferite bătălii. Această sculptură întruchipează
o tînără femeie cu aripi, gata să-şi ia zborul.
Sculpturile din Grecia Antică pun în evidenţă talentul maeştrilor
de a reproduce perfect anatomic, detaliat unele personaje marcante
ale timpului. În Grecia Antică, chipului uman i se acorda o atenţie
sporită; erau glorificate corpul atletic, proporţiile ideale, adică fru­
museţea fizică.

Termeni de atelier
Umanist - (aici) care se referă la om,
este caracteristic omului. Fidias. Zeus din Olimpia

Cofraj - tipar de lemn sau de metal

în care se toarnă un material fluid. E bine sa stil...
Zeus din Olimpia de Fidias (fig. 8) a
fost creat într-o tehnică deosebită,
numită criselefantinâ. În interiorul
sculpturii se afla un cofraj din lemn,
în care se turna „corpul uman" din
aur. Sculptura, de asemenea, era
placată cu fildeş şi pietre preţioa­
se. Zeus din Olimpia este una dintre
Cele şapte minuni ale lumii antice.

Victoria din Samothrace

I - 'o
Loggia cariatidelor. Templul Erechteion

Afla mai mult! > Completează-ţi portofoliul cu informaţii

In a rh ite ctu ra greacă, suplimentare despre cultura greacă.
coloanele aveau uneori
> Compară sculptura greacă cu cea egip­
chipuri de femei. Astfel
teană, numeşte deosebirile şi probează-le
de coloane se numeau
cu exemple.
Miron. Discobolul cariatide (fig. 9).
 Modul ul V

E bine să ştii...
Arta Romei Antice În centrul Romei se înalţă Forul lui
Traian, ansamblu ce cuprinde o
Epoca Republicii Romane a fost bogată sub aspect cultural. Marii piaţă dreptunghiulară, o poartă în
maeştri ai timpului s-au remarcat şi prin construcţiile lor inginereşti, formă de arc şi Columna lui Traian.
şi drumurile pietruite. Începînd cu secolul II î.Hr., romanii constru­ Aceasta este acoperită cu reliefuri
iau viaducte şi apeducte (fig. 4) care se întindeau pe zeci de kilometri. sculpturale ce reprezintă luptele
Urme ale viaductelor din piatră s-au păstrat pînă astăzi lîngă Roma. legiunilor romane în Dacia (fig. 2).
În acea perioadă au fost înălţate temple şi stadioane, biblioteci şi băi
publice. La construcţia templelor, romanii au utilizat bolta, element
arhitectural preluat din cultura etruscă. Un exemplu elocvent în acest
sens este Colosseumul - un stadion imens, neacoperit, de formă ro­
tundă, mărginit de tribunele spectatorilor (fig. 1).
Panteonul este, de asemenea, un edificiu proiectat şi construit în
formă rotundă, acoperit cu o cupolă imensă, cu coloane asemănă­
toare celor greceşti, la intrare (fig. 5).
După fiecare victorie repurtată în campaniile militare, romanii
înălţau arcuri de triumf: Arcul de triumf al lui Constantin, Arcul de
triumf al lui Traian (fig. 2, 3) etc. - vestigii de epocă ce relevă traiul,
obiceiurile şi evenimentele istorice din acea perioadă.

Arcul de trium f

Viaduct antic roman

Colosseumul

C o lu m n a l u i T ra ia n ş i u n f r a g m e n t d e fr iz ă P a n te o n u l
 /
CLASA a Vl -a

Sculptorii romani, spre deosebire de cei greci, au dezvoltat

portretul, în fresce sau busturi, pentru a imortaliza chipurile
marilor împăraţi (fig. 8). Sculptura statuară Octavian Augustus
(fig. 10) evocă demnitatea şi autoritatea unui renumit coman­
dant de oşti. Dintre sculpturile romanice se remarcă: Lupoaica
de pe Capitoliu turnată în bronz fig. 9), statuia ecvestră Marc
Aureliu (fig. 7) etc.

Lupoaica de pe Capitoliu
E bine să ştii....
În anul 79, erupţia vulcanului Vezuviu a acoperit în între­
gime cîteva oraşe ale Romei Antice. Abia în secolul XVIII, în
urma săpăturilor arheologice, au fost descoperite ruinele
oraşului Pompeii, care s-au păstrat sub lavă, oferind astfel
o impresie despre originalitatea caselor romane, proiecta­
te cu mult rafinament şi pictate în tehnica frescei (fig. 6).

Termeni de atelier
Statuie ecvestră - sculptură ce reprezintă
figura unui om călare.

Frescă
din oraşul
Pompeii
(detaliu)

Portretul lui Traian

Octavian Augustus

> Completează-ţi portofoliul cu informaţii supli­

m mentare referitoare la arta Romei Antice.
> Elaborează un pliant pentru o călătorie imagi­
nară în Grecia Antică şi în Roma Antică, cu referinţe
la cele mai importante monumente de artă.
Marc Aureliu
 Modul ul V

Arta medievală

5.1. Arta bizantină

Cel mai important centru al culturii medievale a fost Imperiul
Bizantin, format în secolul IV în partea estică a Imperiului Roman.
Capitala Bizanţului a fost fondată de împăratul Constantin cel
Mare, de unde denumirea de Constantinopol (astăzi Istanbul).
Arta bizantină s-a format din încrucişarea tradiţiilor culturale ele­
niste, romanice cu numeroase elemente de artă egipteană, siriană şi
de alte culturi din Asia Mică. De la greci, artiştii bizantini au preluat
măiestria compoziţiilor clare, echilibrate în pictură. Astfel au apărut
chipuri noi care, conform religiei creştine, se deosebeau radical de
modelele antice. În planurile construcţiilor arhitecturale s-au reliefat
îmbinări eclectice de stiluri şi tradiţii culturale (fig. 2).
■>' r C; r x/ţ.
Mozaic în interiorul Bisericii San Vitale (detaliu)

E bine să ştii...
Un centru im portant de cultură
medievală a fost oraşul Ravenna
din Italia, renumit pentru Biserica
San Vitale (fig. 4), în care s-au con­
servat mozaicuri ce reprezintă dife­
rite procesiuni religioase (fig. 1,3).

Retine!
Mozaic în interiorul Bisericii San Vitale Imperiul Bizantin a fost preponde­
rent creştin, de aceea a generat o
artă religioasă creştină.

Catedrala Sf. Sofia din Constantinopol (Istanbul) Biserica San Vitale

 /

CLASA a Vl -a

5.2. Arta romanică

Stilul romanic apare şi se dezvoltă între secolele X-XII în statele
feudale ale Europei Occidentale, fiind inspirat de arta Romei Antice,
cu unele trăsături specifice artei orientale.
Arta romanică a fost puternic influenţată de religie, cele mai im­
portante realizări fiind create în domeniul arhitecturii: catedrale,
mănăstiri, castele etc. (fig. 1-3).
A rh ite c tu ra rom anică . În secolele X-XI, nobilii feudali au înce­
put să construiască castele înconjurate de ziduri înalte şi de şanţuri
pline cu apă pentru a se apăra de invaziile barbarilor.
În general, mănăstirile şi bazilicile din acea perioadă reflectau ca­
racterul arhitectural al stilului romanic. Mănăstirile erau complexe Mănăstirea de la Cluny

arhitecturale fortificate, care păstrau tradiţia caselor romane. Privite

din exterior, seamănă cu nişte castele înconjurate de ziduri groase şi
sobre, străjuite de turnuri, întregul complex avînd aspect de cetate.
În sec. X I-X II, mănăstirile erau cele mai importante centre
religioase. Ele au contribuit la consolidarea orînduirii feudale prin
intermediul bisericilor pe care le administrau. Episcopatul de la Cluny,
bunăoară, avea sub oblăduirea sa circa 2 000 de mănăstiri şi biserici
aflate pe teritoriul Franţei, Germaniei şi Italiei (fig. 2).
Ansamblul din Pisa, din care face parte domul, baptisteriul şi
clopotniţa (un turn înclinat), este cel mai renumit monument de
arhitectură romanică din Italia (fig. 4). Faţadele acestor edificii sînt
înfrumuseţate cu coloane din marmură albă. Catedrala romano-
catolică din Alba Iulia (România), de asemenea este construită în
stil romanic (fig. 3).

E bine să ştii... Catedrala romano-catolică din Alba Iulia

În s e c o le le X I -X I I s-a d e z ­
v o lta t c u ltu l „ m o aştelo r",
a d ic ă al a d o ra ţie i o s e m in ­
te lo r u n u i s f în t c a n o n i­
zat. A c e st c u lt a fa v o riza t
p e le rin a je le , fiin d c ă m o a ş­
te le se c o n s id e r a u f ă c ă ­
to are d e m in u n i.

h'Mj/iF.nVWlţ'
Catedrala Saint-Lazare din Autun

Ansamblul arhitectural din Pisa

jf TTT 1 r ?

-41
„ -A h. i j
 Modul ul V

Judecata de apoi. Catedrala Saint-Lazare din Autun Miniatura romanica

S culptura rom anică era destinată decorării bisericilor în interior

şi exterior (fig. 8). Subiectele sculpturale reprezentau în temei scene
biblice. Figurile umane erau redate mai mult schematic, promovînd
ideea ascetismului creştin. Sculpturile romanice se deosebeau radi­
cal de cele antice prin redarea convenţională a proporţiilor umane
şi evidenţierea calităţilor morale în aspectul fizic al sfinţilor (fig. 9).
Portalurile care înfrumuseţau intrarea în bazilică erau decorate cu
reliefuri sculpturale (fig. 5). În compoziţiile sculpturale şi picturale
din acea perioadă apar imagini de păsări şi animale fantastice. Capiteluri în stil romanic
P ictura rom anică , subordonată şi ea arhitecturii, reflecta motive
biblice în pictura murală (frescă). Chipurile sfinţilor, cutele veşmin­
telor, pe care le purtau aceştia, erau pictate minuţios, după anumite
canoane cromatice (fig. 7).
M in ia tu ra rom anică reprezintă compoziţii de dimensiuni mici
care ilustrează subiecte biblice, litere iniţiale, viniete, ornamente cu
care erau înfrumuseţate manuscrisele religioase.
În cadrul artei decorative s-au dezvoltat arta ţesutului {fig.. 6),
argintăria, incrustarea în lemn etc.

Relief în stil romanic

Termeni de atelier:
Baptisteriu - c a p e lă co n stru ită
lîn g ă o b is e ric ă c a to lic ă .
Dom - d e n u m ire d a tă în u n e le
r e g iu n i a le Ita lie i c a te d ra le lo r
g o tic e .
M iniatură - p ic tu ră fin ă şi d e li­
cată d e d im e n s iu n i re d u se .
Tapiserie de la Biserica Bayeux (detaliu)
 /

CLASA a Vl -a

5.3. Arta gotică

Termenul „gotic“ a apărut în perioada Renaşterii, în Italia, apoi în
sec. XII-XVI s-a extins pe întreg teritoriul Europei de Vest. În acea
perioadă cultura a fost puternic influenţată de religie, biserica do-
minînd viaţa socială. Oraşele se dezvoltă furtunos, devenind centre
ale vieţii spirituale şi culturale.
A rh ite c tu ra
În arhitectură, stilul gotic l-a înlocuit pe cel romanic. Goticul ar­
hitectural apare în Franţa în prima jumătate a secolului XII şi se răs-
pîndeşte în întreaga Europă, ajungînd pînă în Transilvania şi în Mol­
dova. În arta gotică, precum şi în cea romanică, arhitectura subordo­
nează celelalte ramuri ale artei (sculptura, pictura şi arta decorativă).
Spre deosebire de edificiile romanice înălţate în afara oraşului,
catedralele gotice se construiau chiar în centrul lui, simbolizînd şi
bogăţia acestuia (fig. 1, 2).
Interior în stil gotic
Prin utilizarea noilor tehnologii, catedralele gotice capătă un aspect
mai impunător, cu arce subţiri şi înalte. Ferestrele se lărgesc, lăsînd
să pătrundă mai multă lumină prin vitraliile multicolore. Faţada Termeni de atelier:
catedralei gotice reprezintă nişte porţi monumentale străjuite de B o ltă - c o n s t r u c ţ ie a r c u it ă ,
turnuri, clopotniţe şi are următoarea structură: d e s tin a tă să a c o p e re un sp a ţiu .
a) intrarea; R o zetă - f e r e a s t r ă m a r e ,
b) rozeta; ro t u n d ă , situ a tă p e fa ţa d a u n e i
c) galeria de turnuleţe. c a te d ra le g o tic e .

Catedralele gotice sînt înalte, zvelte, cu turnuri

ascuţite. Interiorul impresionează prin spaţii largi,
luminoase, împodobite cu statui şi reliefuri care
reflectă subiecte religioase. Rozeta decorată cu
vitralii, dispusă deasupra intrării centrale, este
un element nou în arhitectura gotică. Cele mai
cunoscute catedrale construite în stil gotic sînt în
Franţa, în oraşele Reims, Paris (Notre
Dam e), în Germania (Catedrala
din Koln), în Italia (Domul din
M ilano), în România (Biserica
Neagră din Braşov, fig. 3).

Biserica Neagră
din Braşov

Catedrala Notre Dame din Paris

 Modul ul V

Sculptura gotică avea menirea de a înfrumuseţa catedralele - atît

în interior, cît şi în exterior. Creaţiile sculpturale gotice sînt mai puţin
convenţionale, iar corpurile umane recapătă proporţiile normale în
comparaţie cu cele romanice, fapt ce se poate remarca în reliefurile
Catedralei din Chartres. Aceste figuri, ce evocă pioşenia şi spiritul
evlavios, caracterizează elocvent stilul gotic în sculptură (fig. 4, 5).

Relief. Catedrala din Chartres Statui-coloane. Catedrala din Chartres

P ictura. Arta gotică a con­

ferit un suflu nou picturii.
Artiştii din acele timpuri cre­
ează fresce monumentale, pic­
turi pe panouri, pe mobilă din
lemn. Drept exemplu în acest
sens poate servi Altarul din
Trebon (Cehia). Compoziţiile
cu subiect reflectă scene biblice
în care personajele sînt pictate
cu virtuozitate (fig. 5, 8).
Miniatură în stil gotic

A rta decorativă. Figurile umane stilizate, pe care se axează scene

religioase, creează motive ornamentale pentru vitraliile gotice.
Vitraliile care înfrumuseţează Catedrala din Chartres (Franţa), Învierea. Altarul din Trebon
Domul de la Augsburg (Germania) sînt remarcabile opere de artă
decorativă (fig. 6). E bine să ştii...
În construcţiile catedralei gotice
Vitraliu apare un element nou, şi anume
Catedrala bolta catedralei, susţinută de o arcă
Şţ fi din Chartres
ogivală (arc diagonal, fig. 1).

> Schiţează o rozetă în stil gotic, uti-

lizînd imaginile la temă.
> C om pletează-ţi p o rto fo liu l cu
informaţii suplimentare privind arta
romanică şi cea gotică.
 /

CLASA a Vl -a

Arta medievală în arealul carpato-danubiano-pontic

În prima jumătate a sec. XIII, zona cuprinsă între Dunăre şi Car-
paţi s-a dezvoltat mult în domeniul cultural-artistic. Ruinele care
s-au păstrat pînă în zilele noastre, precum complexul arhitectural de
la Curtea de Argeş, demonstrează iscusinţa proiectării şi construirii
caselor de locuit, lăcaşelor de cult etc.
Cetatea de la Bîtca Doamnei, Piatra Neamţ, construită între sec.
XII-XIII pe ruinele alteia mai vechi ce aparţinea geto-dacilor, era
bine fortificată. Podoabele scumpe găsite pe aceste locuri bucură
prin ornamentaţia şi forma lor. Podoabele, crucile-relicvar de la
Bîtca Doamnei şi cele de la Ibăneşti şi Trifeşti prezintă opere de artă
decorativă originale. De asemenea, s-au mai descoperit diademe,
pandantive, brăţări, catarame în părţile Iaşului şi ale Vasluiului.

Biserica din Densuş, sec. XIII

ri-

E bine să ştii...
Oraşul m edieval
O r h e iu l V e c h i a fo st
în f iin ţ a t m a i t îr z iu ,
în se c. X V p e ru in e le
« te
„ O ra şu lu i Nou".
Sitarheologic de la Orheiul Vechi Ruine medievale ale Orheiului Vechi

Un vestigiu important pentru cultura naţi­ ■ Secolul al XIV-lea a marcat un moment de

onală îl constituie arhitectura Orheiului Vechi.
Acesta este o străveche aşezare pe malul drept al
Răutului, situată în apropierea satelor Trebujeni
şi Butuceni, nu departe de actualul oraş Orhei
(fig. 1, 2). Fiind bine poziţionat geografic, acest
teritoriu a fost populat încă din epoca paleolitică.
Ulterior, aici au fost descoperite obiecte ce ţin de
cultura Cucuteni-Tripolie şi de cultura geţilor.
În Evul Mediu, în această zonă au existat două
oraşe medievale, ruinele cărora s-au păstrat pînă
în zilele noastre.
răscruce în dezvoltarea economică, social-politică şi
culturală a ţărilor române. O imagine simplificată
a Evului Mediu din punct de vedere arhitectural o
formează castelele, conacele şi catedralele, construite
în acea perioadă. Cele mai multe edificii construite
atunci au dispărut odată cu trecerea timpului, însă
unele vestigii interesante s-au păstrat. În arhitectura
medievală, influenţele bizantine
pot fi regăsite în Transilvania,
Moldova şi Valahia.

Află mai mult!

M u z e u l d in lo c a lit a t e p ă s tre a z ă m u lt e o b ie c t e
d in c e ra m ic ă s m ă lţu ită , c o n fe c ţio n a te în a c e a stă
p e r io a d ă . T o t a ic i se află o c o le c ţie d e m o n e d e
b ă tu te în tre a n ii 1 3 6 4 şi 1 3 6 9 în acel o raş m e d ie v a l
n u m it Ş e h r a l-D je d id (O raşul N ou). Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi
 Modul ul V

Construcţiile de cult din lemn

din secolul al XlV -lea nu s-au
păstrat, însă cele ridicate din piatră,
precum biserica Sf. Nicolae din
Rădăuţi (fig. 4) şi biserica Sf. Treime
din Siret (fig. 9), ne surprind prin
stilul lor romanic. Aceste biserici
prezintă un exemplu elocvent de
arhitectură medievală din arealul
carpato-danubiano-pontic.

Află mai mult!

În Ţara Româneasca şi în Moldova
s-au ridicat o serie de biserici în aşa-
num itul „plan treflat", de origine
Catedrala evanghelică din Sebeş
bizantino-sud-dunăreană. Acestui
tip arhitectonic îi aparţin bisericile Biserica Sf. Treime din Siret
mănăstirilor Vodiţa, Tismana, biserica
Sf. Nicolae din Curtea de Arges şi
mănăstirea Cozia (fig. 6,7,8, 10). Termeni de atelier:
Bazilică - clădire mare de cult
creştin, cu interiorul împărţit în
mai multe încăperi.

Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Vodiţa

Semnificative pentru stilul

gotic transilvănean sînt Bise­
rica Neagră din Braşov, caste­
lul Bran, catedrala evanghelică
din Sebeş (fig. 5), biserica pa­
rohială din Alba Iulia - veri­
tabile monumente de cultură
care s-au păstrat pînă în zi­
lele noastre.
Castelul Bran din judeţul Braşov
Mănăstirea Tismana
E bine să ştii...
Sculptura din această perioadă
este modestă, prezentă numai la
ornamentarea ferestrelor, uşilor şi
coloanelor.
 CLASA a Vl -a

■ P ic tu rile m u ra le de pe p e re ţii b is e ric ilo r d in V a la h ia

demonstrează existenţa tra d iţiilo r bizantine în secolul al XlV-lea.
Pe lîngă pictura murală bisericească, în această perioadă s-au mai
dezvoltat m iniaturile, obiectele argintate sau aurite.
Cetatea Soroca, reconstruită în 1543 după un plan circular, are
patru tu rn u ri circulare şi unul dreptunghiular, situat deasupra in tră ­
r ii (fig. 14). În arhitectura celor mai m ulte cetăţi se resimte influenţa
arhitecturii romanice sau gotice.
În Moldova, planul de fo rtific a ţii apare şi pe unele asezări monas­
tice, de exemplu mănăstirea de la Bistriţa, Mănăstirea de la Putna,
dotate cu zid uri şi tu rn u ri.
Cetatea Soroca
Află mai mult!
În paralel cu construcţia cetăţilor militare de apărare s-au construit şi
cetăţi urbane menite să apere aşezările populate în cazul pericolului.
Una dintre cele mai vechi fortificaţii urbane este cea a Sibiului. O cetate
deosebit de frumoasă din Transilvania este cea de la Sighişoara, unde
este prezent stilul gotic transilvănean (fig. 12).

Cetatea Hotin

E bine să ştii...
Cetatea Suceava
În Evul Mediu, s-au construit şi
castele fortificate: Hunedoara şi
Şoimoş. Pericolul invadării terito­
riilor a determinat construcţia şi
fortificarea cetăţilor. Printre prime­
le fortificaţii din piatră se numără
cetăţile Neamţ, Suceava, Cetatea
Albă, Hotin, Brăila, Giurgiu etc.

Termeni de atelier
Cetatea Sighişoara Naos - încăperea dintre pronaos
şi altar.
Pronaos - încăpere de la intrarea
în biserică, care precede naosul.
Pandantiv - (în arhitectură) ele­
ment pe care se sprijină cupola.
Ocniţă - Cavitate arcuită, făcută
în peretele unei construcţii, care
serveşte ca element ornamental.
Cetatea Neamţ
 Modul ul V

Miniatură cu chipul lui Ştefan cel Mare

E bine să ştii...
Mănăstirea Humor Biserica mănăstirii Moldoviţa
Faţadele bisericilor în stil „m ol-
dovenesc"erau decorate cu ocniţe,
În timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi a lui Petru Rareş s-au ridicat (fig. 21, 22, 24, 25, 27), precum
cele din Hârlău, Neamţ, Borzeşti,
numeroase lăcaşuri de cult. Majoritatea bisericilor din această perioadă
sau erau acoperite în întregime
au planul triconic, cu pridvor, naos, altar semicircular şi abside laterale cu fresce, cu subiecte biblice.
în partea superioară. Astfel, alături de cupolele de tip bizantin, apar Foarte frumoase şi sugestive sînt
şi „bolţile moldoveneşti” sprijinite de pandantive, precum cele de la picturile din exteriorul bisericilor
Mănăstirea Putna, biserica Sfînta Cruce din Pătrăuţi, fosta biserică din mănăstirile Voroneţ, Humor,
Voroneţ (înainte de a fi pictată în sec. al XVI-lea), biserica mănăstirii Moldoviţa, Arbore.
de la Neamţ.
Reprezentative sînt şi picturile din mănăstirile din Moldova,
înălţate în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, îndeosebi miniaturile
moldoveneşti şi ansamblurile de pictură murală. Între anii 1486 şi 1488,
au fost create cele mai frumoase opere de artă murală (fig. 16-20).

Biserica mănăstirii Arbore

Află mai mult!

În unele sate din Moldova, precum
Horodişte, Rotunda, Vorniceni,
s -au păstrat biserici din lemn,
de dimensiunile unor case mari.
În Evul Mediu, în malurile înalte
şi stîncoase ale Răutului au fost
săpate mănăstiri precum cele de la
Ţipova, Saharna, Butuceni.

J u d e c a ta d e a p o i. Frescă monumentală, mănăstirea Voroneţ Panaghiar. Muzeul de istorie din Suceava

 CLASA a Vl -a

În tr-u n tim p relativ scurt, Ştefan cel Mare întemeiază patru

biserici: la Pătrăuţi, la M ilişăuţi, Voroneţ şi Suceava. Picturile murale
ale acestor locaşuri s-au păstrat destul de bine. C om poziţiile lo r
iconografice corespund particularităţilor arhitectonice ale bisericilor
din nordul Moldovei.
Sculptura este în continuare subordonată arhitecturii, la Biserica
Neagra, de exemplu, faţadele sînt ornate cu reliefuri şi elemente deco­
rative. În acelaşi tim p, se dezvoltă şi sculptura statuară, care repre­
zintă sfinţi, animale cu influenţe gotice.
M ai tîrziu, p rin secolele X V -X V I, pe locurile cele mai pitoreşti
s-au înălţat complexe monastice, ca cele de la Căpriana, Vărzăreşti
Stema Moldovei de la mănăstirea
(fig. 22, 25). Cetăţuia

Biserica mănăstirii Căpriana Biserica mănăstirii Vărzăreşti

Panaghiarul
de la mănăstirea
Bistriţa-Vîlcea (1521)

> Documentează-te din manualele de istorie despre

alte aspecte ale perioadei medievale.
> Studiază coloritul picturilor murale de la mănăstirea
Voroneţ.
> Completează-ţi portofoliul cu referiri la arta medi­
evală în arealul carpato-danubiano-pontic.
> Elaborează un pliant în care să fie indicate aşezările
medievale din arealul carpato-danubiano-pontic.
 Modul ul V

Ferecătură de carte
Muzeul mănăstirii
Putna

Vînzarealuilisus. Frescă de la mănăstirea Probota

■*r-
[30|
Pocal de la mănăstirea
Negru Vodă din Cîmpulung

Monede din epoca lui Ştefan cel Mare

Evaluare
1. Efectuaţi o vizită la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală sau la muzeul satului din localitate
şi elaboraţi un pliant cu informaţii despre exponatele lui.
2. Scrie un eseu din 6-8 enunţuri despre statueta Gînditorulde la Cernavodă. Descrie portretul său fizic şi
psihologic.
3. Documentează-te despre picturile religioase din biserici şi mănăstiri. Descrie una dintre ele.
4. Copiază în caiet tabelul şi completează-l.

a rta preistorică în arealul a rta medievală în arealul

Arta preistorică universală
carpato-danubiano-pontic carpato-danubiano-pontic
O pere de pictură, sculptură, ceramică

5. Examinează atent figurile 27-30 şi determină cărei ramuri de artă plastică îi corespund.
 /

CLASA a Vl -a

Evaluare sumativă
1. Numeşte m aterialele si instrum entele necesare pentru
activitatea practică la le cţiile de educaţie plastică.
2. Indică m aterialele specifice urm ătoarelor tehnici de artă:
a) g ra fic ă ; b) p ic tu ra lă ; c) d e c o ra tiv ă ; d) sc u lp tu ra lă .

3. Numeşte m ijloacele de expresie plastică.

4. Descrie gam ele crom atice aplicate în pictură.
Lynn Chadwick. Equilibrium
5. Completează enu nţu l în caiet:
În arta p la stic ă p e is a ju l re p re zin tă ... .
6. Alege răspunsul corect:
N u a n ţe le se o b ţin p rin :
a) a m e s te c a re a c u lo rilo r în v e c in a te ;
b) a lă tu ra re a c u lo rilo r o p u se ;
c) a m e s te c a re a n o n c u lo rilo r.

7. Explică n o ţiu n ile de proporţie,

proporţionare, m odul.
G ă se şte în n a tu ră e x e m p le d e p ro p o rţie ,
p ro p o rţio n a re şi m o d u l.
8. Răspunde oral.
F o rm a s p a ţia lă este sp e c ific ă :
a) p ic tu rii; b) s c u lp tu rii; c) g ra fic ii.
9. Examinează figurile 1-3. Scrie un eseu
în baza unei im agini la alegere. 3
Ţine cont de a lg o ritm u l propus Diego Velâzquez
la pagina 61. Poetul Luis de Gângora Argote

Scoala/liceul...........................................................................................................................................
Manualul n r ....................................

Anul de Numele şi prenumele elevului Anul Aspectul manualului

utilizare care a primit manualul şcolar la primire la returnare

• Profesorul va urmări completarea corectă a formularului.

• Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări în manual.
• Aspectul manualului (la primire şi la returnare) se va aprecia astfel: nou, bun, satisfăcător, nesatisfăcător.