MEMORIU DE PREZENTARE

Pentru activitatea:

Proiect finantat prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Axa I – „Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic”

Masura 121

„ MODERNIZAREA SI EXTINDEREA CAPACITATII

DE PRODUCTIE IN FERMELE SC AVICARVIL SRL (Ferma Suinprod)”

EXTINDERE CAPACITATE MICRO FNC

Cuprins:
I Denumirea proiectului
II Titular
III Descrierea proiectului
IV Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
IV.1 Protectia calitatii apelor
IV.2 Protectia atmosferei
IV.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
IV.4 Protectia impotriva radiatiilor
IV.5 Protectia solului si subsolului
IV.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
IV.7 Protectia asezarilor umane
IV.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
IV.9 Gospodarirea substantelor toxice periculoase
V Prevederi pentru monitorizarea mediului
VI Justificarea incadrarii proiectului in prevederile altor acte normative
VII Lucrari necesare organizarii de santier
VIII Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului
IX Anexe-piese desenate
 I
„ MODERNIZAREA SI EXTINDEREA CAPACITATII DE PRODUCTIE IN
FERMELE
SC AVICARVIL SRL (Ferma Suinprod)”
EXTINDERE CAPACITATE MICRO FNC

II
BENEFICIAR
SC AVICARVIL SRL
Adresa postala sat Francesti, comuna Francesti, , nr. 1,judetul Valcea
Nr. tel. 0727 687 890

III
- Rezumat al proiectului:
Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul „MODERNIZAREA SI
EXTINDEREA CAPACITATII DE PRODUCTIE IN FERMELE SC AVICARVIL SRL
(Ferma Suinprod)” EXTINDERE CAPACITATE MICRO FNC, proiect ce va fi
cofinantat prin Planul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.), din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale
beneficiarului.
SC Avicarvil SRL doreste realizarea investitiei „ Modernizarea si extinderea capacitatii
de productie in fermele SC Avicarvil SRL“ (Ferma Suinprod)- Judetul Valcea care
implica: transformarea unui numar de 5 hale pentru cresterea suinelor in hale de pui
carne cu crestere la sol. Obiectivul necesita a fi retehnologizat conform celor mai bune
tehnici disponbil. In final intreaga ferma continand un numar de 16 hale va fi
transformata in ferma de crestere a puilor de carne, urmatoarele 11 hale urmand a
face obiectul unui program de modernizare ulterioara. unei investitii in vederea
achizitiei de utilaje necesare dotarii fermelor si transformarea halelor pentru cresterea
suinelor in hale de pui carne cu crestere la sol la Suinprod Babeni-Ferma Francesti
situate in localitatea Com. Francesti, str. Principala nr.1, jud. Valcea.
Terenul investitiei este situat in comuna Francesti, jud. Valcea si are o suprafata totala
de 23138 mp.
Terenul este rezultat prin dezmembrarea imobilului situat in intravilan com. Francesti,
strada Principala nr.1 Obiectiv „Suinprod Babeni- Ferma Francesti” jud. Valcea (cu
numar cadastral 35017,intabulat in CF 35017) - in urma actului de dezmambrare
avand incheiere de autentificare nr.931(30.03.2011) si in baza schitelor de
dezmembrare vizate OCPI Valcea sub numar 37999/6.10.2010.Terenul se afla in
proprietatea S.C. AVICARVIL S.R.L..
La Nord: persoana particulara: Horelu Ion, Ionescu Gheorghe, Nita Gigel,
Maracine Dumitru;
la Est: proprietate S.C. AVICARVIL S.R.L. –lot 2, NC 35213;
la Sud:DJ 646, persoana particulara: Horelu Ion, Nitoi Gigel, Maracine Dumitru;
la Vest: persoana particulara : Horelu Ion
Accesul in incinta se face din DJ Horezu-Babeni, pe un drum de 5.00 m latime.
- Justificarea necesitatii proiectului
Realizarea obiectivului este justificata din urmatoarele puncte de vedere:
Se creeaza noi locuri de munca cu caracter permanent;
Contribuie la dezvoltarea producatorilor locali;
Contribuie la dezvoltarea economica a unitatii si a localitatii, cu impact asupra
populatiei.
Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice
suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar
Bilant suprafete si indicatori urbanistici existenti :
BILANT SUPRAFETE SI INDICATORI URBANISTICI EXISTENTI
Suprafata teren 23138 mp
suprafata construita - Sc = 5405 mp POT = 23%
suprafata desfasurata - Sd = 5405 mp CUT = 0.23
Bilant suprafete si indicatori urbanistici propusi :
BILANT SUPRAFETE SI INDICATORI URBANISTICI PROPUSI
Suprafata teren 23138 mp
suprafata construita - Sc = 5502.40mp POT = 24%
suprafata desfasurata - Sd = 5502.40mp CUT = 0.24
Suprafata spatii verzi (mp) 12326.60
Procent spatii verzi 53%
Platforme (mp) 5309.00
- Formele fizice ale proiectului
SITUATIA EXISTENTA
SC Avicarvil SRL, ferma Suinprod, este situata in intravilanul Com. Francesti,
str. Principala nr.1, jud. Valcea, cu numar cadastral 131, inscris in Cartea Funciara
73-Francesti, jud. Valcea.

Pe teren se afla urmatoarele constructii:

TABEL CENTRALIZATOR CLADIRI EXISTENTE
Nr.Obiect Destinatie Sconstr. Sdesf.
C1 hala gestatie 845.00 845.00
C2 hala maternitate 845.00 845.00
C3 hala crestere 847.00 847.00
C4 hala ingrasare 1 842.00 842.00
C5 hala ingrasare 2 842.00 842.00
C6 filtru sanitar 166.00 166.00
C7 punct sacrificare 719.00 719.00
C8 centrala termica 94.00 94.00
C9 chiosc alimentar 10.00 10.00
C10 bazin de apa si incendiu 10.00 10.00
C30 punct control tehnologic 25.00 25.00
C31 bascula pentru animale 8.00 8.00
C32 micro FNC 152.00 152.00
TOTAL 5405.00 5405.00

SITUATIA PROPUSA:
TABEL CENTRALIZATOR SITUATIE PROPUSA
Nr.Obiect Destinatie Sconstr. Sdesf.
C1 hala gestatie 845.00 845.00
C2 hala maternitate 845.00 845.00
C3 hala crestere 847.00 847.00
C4 hala ingrasare 1 842.00 842.00
C5 hala ingrasare 2 842.00 842.00
C6 filtru sanitar 166.00 166.00
C7 punct sacrificare 719.00 719.00
C8 centrala termica 94.00 94.00
C9 chiosc alimentar 10.00 10.00
C10 bazin apa si incendiu 10.00 10.00
C30 punct control tehnologic 25.00 25.00
C31 bascula pentru animale 8.00 8.00
C32 micro FNC 152.00 152.00
1 Silozuri (materie prima+materie finita) 97.40 97.40
TOTAL 5502.40 5502.40

Prezentul proiect are in componenta doua sectiuni, si anume:

- sectiunea zootehnica, in care doreste realizarea unei investitii in vederea achizitiei
de utilaje necesare dotarii fermelor si transformarea halelor pentru cresterea suinelor
in hale de pui carne cu crestere la sol la Ferma Suinprod Babeni - situate in Com.
Francesti, str. Principala nr.1, jud. Valcea si reabilitarea acoperisului cu panouri
termoizolante – componenta majoritara a proiectului
- sectiunea vegetala – in care se propune construirea unui micro-FNC in vederea
valorificarii superioare a materiilor prime,procesarii produselor rezultate din
exploatarea fermei vegetale. Se propune extinderea capacitatii micro FNC-ului existent
prin construirea de 2 silozuri stocare, 3 silozuri produs finit si a unei cuve de
descarcare.

Intregul complex va fi transformat intr-un complex de pui de carne. Primele 5 hale, C1,
C2, C3, C4, C5, sunt obiect al retehnologizarii imediate intrucat sunt compacte,
aproape de abator si au gaze naturale, aducand un surplus de capacitate de 80.000
pui/ serie. Aceste hale fac obiectul proiectului.
Programul de modernizare al sectiunii zootehnice consta in :
- Marirea capacitatii halelor C2 si C3, la aproximativ 880 mp
- reconditionarea pardoselilor
- repozitionarea admisiilor de aer la inaltimea +1200 mm in conformitate cu
tehnologia de crestere a pasarilor si adaptarea suprafetei de admisie aer la
nevoile tehnologice
- pozitionarea de instalatii de racire tip „ cooling pad” la extremitatea vecina
SAS ului de acces
- recalcularea ventilatiei si a ventilatiei minime si executia lucrarilor de
pozitionare a noilor virole si ventilatoare cu turatie fixa si variabila
- inlocuirea buncarilor exteriori, cu unii noi din tabla galvanizata si tratata
electrostatic, cu celule de cantarire si snec de alimentare a buncarasilor de
hala. (de alimentare a fiecarei linii de furajare)
- introducerea de noi linii de furajare adaptate frontului necesar de furajare la
tehnologia de crestere la sol, cu senzori de oprire automata .
- introducerea de noi linii de adapare cu picuratori
- introducerea unui sistem de incalzire cu eleveioze
- lucrari de reparatie pentru pereti si acoperisuri ( panouri termoizolante)

Cea de-a 2-a ferma 11 hale x 2400 mp se mentine in stare de conservare si va

face obiectul unui program de dezvoltare ulterior
Obiect - Cladire FNC : extindere capacitate micro FNC
Fabrica de furaje cu o capacitate de 1-1,2to/h, are in componenta:
- 1 celula siloz, pe fundatie de beton cu un con de preluare, de 100 to, cu toate
accesoriile
Caracteristici: Siloz capacitate totala 100 to si H total = 9,01m, confectionata din foi
de tabla zincata cutate, prinse cu suruburi si piulite pe structura de rezistenta metalica
zincata, cu etansari.
- 3 celule siloz metalice, cu fund conic, de 18,5 to fiecare, 55 grade inclinare
- buncar tampon inainte de procesare, 5 to
- moara pentru macinat 15kw, capacit. 2500-3000 kg/ora
- buncar depozitare premix
- celula fibra sticla 10mc, 6to- produse finite
- accesorii (elevatoare, snecuri alimentare, tubulaturi, malaxor, sistem transport
pneumatic, sistem cantarire)
Investitia este noua si consta in extinderea capacitatii micro FNC-ului existent pe teren
prin construirea de 2 silozuri stocare, 3 silozuri produs finit si a unei cuve de
descarcare.

CONSTRUCTII NOU PROPUSE

obiect nr. Buc. S total (mp)
siloz materie prima 2 35.30
siloz materie finita 3 62.10
cuva descarcare 1 13.56
Sunt prevazute doua silozuri stocare materie prima cu urmatoarele caracteristici:
- diametru =3.60 m
- inaltime maxima = 12.33 m
- capacitate totala/siloz = 96.09 mc (73 tone)
Sunt prevazute trei silozuri stocare materie finita avand urmatoarele caracteristci:
- diametru = 3.80 m
- inaltime maxima = 12.66 m
- capacitate totala/siloz = 102.6 mc (66.69 tone)
Este prevazuta o cuva de descarcare materie prima. Dimensiunile in plan de 3.90 x
4.50 m.
- sala mese, vestiar, un grup sanitar (dotat cu lavoar si toaleta), camera pentru tabloul
electric si automatizare. Compartimentarile la interior se vor face din zidarie.
Finisajele interioare: pardoseli solide, impermeabile, usor de curatat. Peretii vor avea
suprafete netede, usor de curatat, durabili si impermeabili. Tavanele vor fi netede si
usor de curatat. Tamplarie PVC.
Fabrica va fi amplasata intr-o hala cu structura din beton armat si
- dimensiuni exterioare: 20,25 x 7 m;( 4 travei de cate 5 m)
- Sconstruita =141,75 mp;
- Numar niveluri = P;
- hmax = 7,72 m;
Caracteristici:
o Fundatii continue din beton armat
o Structura: stalpi si grinzi din beton armat
- Acoperisul intr-o nava de 2 ape ,cu invelitoare din tabla cutata , montata pe ferme
metalice, cu scurgere exterioara, prevazut cu jgheaburi si burlane
- Pereti din tabla cutata
- Pardoseli de tip industrial, din beton elicopterizat cu armare dispersa.
Utilitati existente:
Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua comunala.
Alimentarea cu apa se realizeaza din sursa proprie: 4 foraje de medie adancime,
cu rezervor de 200 mc cuplat cu o statie hidrofor.
Evacuarea apelor uzate menajere si tehnologice se realizeaza prin intermediul
instalatieie de canalizare in paraul Luncavat, dupa epurare in statie de epurare
proprie
Alimentarea cu gaze se realizeaza de la DISTRIGAZ SUD.
Date tehnice ale utilajelor ce se vor utiliza
1 : SILOZUL DE ALIMENTARE
Un bun sistem de hranire incepe cu o instalatie de stocare pentru fiecare hala. Vom
utiliza o capacitate de stocare de aproximativ 4 pana la 7-8 zile. Dimensiunea silozului
este data de consumul zilnic de furaj si timpul de stocare cerut. Greutatea medie a
volumului de hrana este de aproximativ 0.65 tone/m3.
Silozul va fi confectionat din tabla cutata galvanizata (350gr. Zinc/m2) cu rezistenta
mare la efort.
Date tehnice :
Volum : 18.21 m3
Capacitate (aproximativ) : 11.840 Kg
Diametrul silozului : 2,55 m
Inaltime : 6,26 m
Greutate : 567 Kg
Unghi con : 67º
2 : TRANSPORTOR FURAJE SPIRALAT - Ø90 mm
Transportorul de furaje va furniza hrana de la siloz pana in hala de crestere a
pasarilor. Hrana va ajunge prin cadere, in punctul de cadere care poate fi de tip deschis
sau inchis, in sistemul de furajare. Un intrerupator va porni transportorul in mod
automat in momentul in care palniile interioare (hranitori) sunt goale. Sistemul este de
asemenea dotat cu un intrerupator de siguranta plasat in partea superioara a unitatii
de antrenare.
Date tehnice:
Diametrul transportorului : 90 mm
Lungimea orizontala a transportorului : 15 m
Numarul de puncte de cadere cu burlan ajustabil: 3
3 : SISTEM FURAJARE CU HRANITORI
Nivelul de furaj din fiecare hranitoare poate fi ajustat cu usurinta ceea ce va duce la o
conversie mai buna a hranei. Sistemul de eliberare rapida ofera posibilitatea unei
ajustari rapide dupa prima saptamana de crestere. Pentru prevenirea loviturilor la piept
hranitoarele pot fi montate oscilant pe tub. Sistemul va fi unul durabil, usor de
intretinut si curatat. Toate partile sunt confectionate din otel inoxidabil, otel galvanizat
sau material plastic de inalta densitate cu exceptia spiralei. In concordanta cu planul de
amplasare a halei se va pastra o distanta a hranitorilor pe tub de: 1,50 m / 1,00 m /
0,75 m.
Numar de linii de hranire / hala : 3
Numar de unitati / linie : 25
Numar de hranitoare / linie: 101
Numar de hranitoare / hala: 303
Numar de pasari / hranitoare: 56,9
Distanta intre hranitoare : 0,75 m.
Lungimea totala a liniei de hranire: 76,5 m.
Sistemul consta per linie din:
Palnie din otel inoxidabil cu extensie de palnie din otel inoxidabil detasabila
(200 L).
Unitate de transport din otel inoxidabil inclusiv hranitoare de capat si
microintreruptor.
Reductor 220/380 V, 0.55kW, 50 Hz, 1.6 A.
Tuburi de furajare cu conectori, spirala, hranitoare cu eliberare rapida si cablu
anticocotare.
Sistem manual cu troliu plasat la tavan la mijlocul halei.
Scripeti de colt de 70 mm cu placa de sustinere, scripeti de troliu de 70 mm,
suruburi si dibluri.
Panou de comanda Manual – 0 - Automatic pentru fiecare linie de furajare, inclusiv
reductor, intrerupator de siguranta termic.
4 : SISTEM DE ADAPARE CU NIPLU PICURATOR
Sistemul de adapare cu niplu picurator combina furnizarea unui debit marit de apa cu
un mediu ambiant mai uscat in hala. Modelul de niplu va fi unul te de calitate
superioara cu ac gros din otel inoxidabil, cu actionare laterala de 360°, fara garnitura,
fara arc.
Numar de linii de adapare / hala : 4
Numar de sectiuni / linie : 21
Numar de nipluri/ sectiune : 18
Numar de nipluri/hala : 1512
Numar de pasari/niplu : 10,9
Distanta intre nipluri : 0,20 m.
Lungimea totala a liniei de adapare : 77,05 m.
Sistemul consta per linie din:
Set de pornire cu regulator de presiune pentru ajustarea fina a presiunii pe linie de
adapare, inclusiv aerisitor de capat.
Tuburi de adapare cu sectiune dreptunghiulara cu o lungime a sectiunii de 3,65 m.
Complet cu nipluri, cupe, conectori, tub de stabilizare, suspendare si componente
de conectare.
Sistem manual cu troliu plasat la peretele halei, complete cu scripeti etc.
Material de suspendare la o distanta de 3.00 metri.
5 : SET FILTRARE
Instalatiile de adapare vor fi dotate cu un sistem de filtrare constand in:
1 x robinet cu bila din otel inox ¾ “.
1 x reductor de presiune ¾ “, manometru 0-6 Bar.
1 x ceas apa ¾ “ , citire in litri.
1 x filtru 1” inclusiv 2 manometre 63 mm, suport de montaj din aluminiu
1 x set derivatie complet robinet cu bila din otel inox ¾ “ si 2 x robinet cu bila
pentru derivatie.
6: SISTEM DE VENTILATIE TUNEL
Un bun sistem de ventilatie ofera pasarilor oxigen si aer proaspat, praful, amoniacul si
dioxidul de carbon sunt eliminate , iar vaporii de apa sunt extrasi din aer si reziduuri.
Caldura trebuie conservata in sezonul rece si trebuie asigurata racire in sezonul cald.
Printr-o ventilatie bine dimensionata se poate imbunatatii numarul de pasari pe hala.
De asemenea va rezulta o uniformizare a cresterii pasarilor, scaderea imbolnavirilor si
mortalitatii prin eliminarea zonelor umede unde se pot dezvolta bacteriile.
Date initiale:
Numar de pui de carne / hala : 16500
Greutatea pasarii : 2,1Kg
Capacitate de ventilatie : 5 m3/h/kg.
Capacitate de ventilatie necesara : 173.250 m3/h (maxim)
6 x ventilator MF 130: 44.810 m3/ora la 0,0 pa, 40.630 m3/ora la 20 pa
400V-3 Ph-50Hz, A pentru MPS = 2, 9 A -viteza fixa inclusiv: jaluzele
2 x ventilator 6 E 62/Q, capacitate 21.600 m3/ora, 19.050 la 20 Pa.
220V 1ph 50 Hz. (0-100% - viteza variabila) (inclusiv grilaj si jaluzele)
8 x intrerupator de protectie pentru ventilatoare (cu intrerupator pornit-oprit)
Total capacitate instalata: 281.880 m3/ora. la 20 pa./ 312.060 m3/h. la o
presiune de 0 pa
Viteza aerului = 281.880 m3/h: 3600 sec = 78,3 m3/sec: 33,04m2 = 2,37
m/s.
7. Computer control
Controleaza intregul microclimat si are posibilitatea de programare /comanda pentru :
- consumul de furaj
- cantitatea de furaj din silozul( buncarul exterior)
- consumul de apa
- programul de lumina
- alimentarea cu furaje
- deschiderea-inchiderea admisiilor de aer
- pornirea/oprirea ventilatoarelor, inclusiv variatia de turatie pentru cele cu
turatie variabila
- greutatea pasarilor
- oprirea/pornirea eleveiozelor
- controlul programului de temperatura pentru tot ciclul
- controlul programului de ventilatie pentru tot ciclul
- alarmare, stocare date
8 : SISTEM DE ADMISIE AER
Admisia de aer se face prin lateral prin intermediul unor supape de admisie speciale.
Acestea sunt comandate de catre un troliu central printr-un cablu de otel.
Sistemul de admisie de aer:
Lateral :
60 x Clapeti Flexivent/ standard cu plasa de sarma si flansa.
Capacitate: 4600 m3/h la 20 Pa respectiv 2500 m3/h la 30 Pa.
Dimensiuni, 840 x 395x 100 mm, dimensiuni inclusiv flansa 860 x 395 mm
60 x Set cu rola, sfoara, carlige, cablu 4 mm, clema cablu, conector fluture si clema 5
mm.
2 x Set colt + contragreutate 12 kg.
Capacitate instalata: 276.000 la 20 Pa
9 : CONTROL AUTOMAT ADMISIE
Pentru a controla sistemul de admisie de aer cu scripete electric prin unitate centrala
de control (sistem operat automat) este nevoie de urmatoarele componente
1 x troliu
1 x placa montare
1 x legatura curele
1 x set montaj potentiometru
1 x Potentiometru
10. SISTEMUL DE INCALZIRE
Necesar de incalzire:168.000 W
Se vor utiliza 14 eleveioze cu o capacitate de 12 kw fiecare
11: SISTEM DE ILUMINARE (VERDE +ALBASTRU)
Numar de linii : 2
Numar de becuri verzi / linie (la fiecare 4,87 m 1 bec) : 13
Numar de becuri albastre / linie (la fiecare 4.87 m 1 bec) : 13
12. Sistemul de racire „Pad Cooling”
Fiecare hala va fi dotata cu aproximativ 40 panouri de pad cooling si 2 pompe pentru
recirculare apa.

Lista echipamentelor aferente extinderii capacitatii de depozitare a micro-

FNC-ului (Obiect 3 - Cladire microFNC (ferma Suinprod):
1 Sistem Depozitare materii prime
Siloz 2
2 Sistem de transport 1 set
3 Echipamente electrice 1 set
4 Sistem Depozitare produse finite
Siloz 3
5 Sistem de transport 1 set
6 Echipamente electrice 1 set
7 Amestecator 1
Specificatii tehnice echipamente:
Specificatie tehnica 1
Denumire: 2 buc – SILOZ
Destinatie: depozitarea materiilor prime
Componenta minimala si caracteristici tehnice
- construit din taba galvanizata ondulata
-capacitate: min. 96 mc ( min 75 to)
-fiecare siloz sa fie prevazut cu gura de vizitare pe acoperis, usa de acces in cilindru si
scara la acoperis
- dotat cu: balustrade scara acces acoperis, scari de la sol pana la acoperis cu protectie
si platforme de odihna, scari exterioarem usi cilindru, guri de vuzutare pe acoperis,
tuburi de ventilatie, suporti pe peretele silozului pt. sustinerea transportoarelor si
pasarelelor
Specificatie tehnica 2
Denumire: 1 set – SISTEM DE TRANSPORT
Destinatie: tranportarea produselor/materiilor prime intre componentele microfabricii
Componenta minimala si caracteristici tehnice
Componenta:
-saht de descarcare auto
-elevator incarcare silozuri ( inaltime: 15-20 m, capacitate: 25-35 to/ora
-transportor cu lant – incarare silozuri ( lungime: 5-10 m, capacitate: 25-35 to/ora)
-snec de golire siloz cu motoreductor ( lungime 8-15 m)
- snec de golire siloz cu motoreductor ( lungime 3-8 m)
-2 buc - snec de transfer cereale la moara ( lungime 3-8 m)
Specificatie tehnica 3
Denumire: 1 set – ECHIPAMENTE ELECTRICE
Destinatie: automatizarea si controlul proceselor de transport, macinare, mixare si
dozare
Componenta minimala si caracteristici tehnice
-cablaj forta
-tablou electric
executie in conformitate cu normele CEE
Specificatie tehnica 4
Denumire:3 buc – SILOZ
Destinatie: depozitare produse finite
Componenta minimala si caracteristici tehnice
-construit din otel galvanizat
-capacitate: 100-110 mc / 60-70 to
Specificatie tehnica 5
Denumire: 1 set – SISTEM DE TRANSPORT
Destinatie: transportarea produselor finite in silozurile de depozitare
Componenta minimala si caracteristici tehnice
Componenta:
- Snec incarcare silozuri cu produs finit ( capacitate: 10-15 to/h )
– Snec incarcare silozuri cu produse finit, cu covata deschisa ( capacitate: 10-15 to/h )
-Trapa inferioara snec cu covata pt alimentare silozuri, cu actionare electropneumatica
( 2 buc)
- 3 buc – Snec incarcare remorci cu produs finit ( capacitate 12-18 to/h)
-sistem de sustinere snec aerian
Specificatie tehnica 6
Denumire: 1 set – ECHIPAMENTE ELECTRICE
Destinatie: automatizarea si controlul proceselor de transport, macinare, mixare si
dozare
Componenta minimala si caracteristici tehnice
Componenta:
-cablaj forta
-tablou electric
Specificatie tehnica 7
Denumire: 1 buc– AMESTECATOR
Destinatie: mixarea produselor
Componenta minimala si caracteristici tehnice
-capacitate: 1300-1800 kg furaj
-timp de amestecare:15-20 min
-cu palnie pt alimentare premixuri
- Profilul si capacitatile de productie:
Capacitati realizate:
Componenta zootehnica-Capacitatile de productie propuse 600.000 pui/ an.
Componenta -procesare a furajelor de 1,2 to/ora.
- Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe
amplasament (dupa caz)
Nu este cazul.
- Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus
Tehnologia de crestere la sol a puilor de carne:
Pentru productia puilor de carne, halele de crestere se populeaza cu pui de o zi. Ciclul
de crestere este de 38-42 de zile, iar puii ajung la o greutate medie de 2,3 kg. In
medie, se pot realiza un numar de 6 cicluri pe an. Densitatea de populare este de 16-
20 pui pentru 1 m2, exclusiv spatiile auxiliare.Rata medie de mortalitate, la cresterea puilor de
carne, este de 3-5%. Productia de
carne pentru o hala cu suprafata medie utila de 1.000 m2 este de 15.000 0,95
pui/ciclu 6 cicluri/an 2,3 kg/pui = 196.650 kg/an.
La finele fiecarui ciclu, se face depopularea halelor si, in urmatoarele 18-23 de zile, se
executa lucrarile specifice de pregatire, curatire, dezinfectie a spatiilor si reparatiile
curente
Pregatirea spatiilor de crestere
La halele cu populare la sol: dupa curatenia mecanica si dezinfectie, pardoseala se
acopera cu un asternut de paie sau rumegus. Asternutul nou se termonebulizeaza si se
formolizeaza inainte de populare. Compozitia asternutului este din paie cerealiere
(grau, orz, secara), coji de seminte de floarea-soarelui sau de bob de orez, rumegus.
Capacitatea de absorbtie este deosebit de ridicata si, prin impregnare, poate fi folosit
ulterior ca ingrasamant in agricultura. Grosimea optima a asternutului este de 5 cm
vara si pana la 10 cm iarna, in perioade geroase. Se asigura astfel o buna izolare
termica, capacitatea mare de absorbtie a dejectiilor, aspectul curat al solului,
prevenirea imbolnavirilor, reducerea efectului neplacut al mirosurilor pentru personalul
de serviciu. Din punct de vedere economic, acest tip de asternut prezinta un cost
redus, usurinta in procurare, greutate redusa.
Ca urmare a proceselor biochimice de descompunere a dejectiilor, se degaja caldura,
care are un efect benefic de biosterilizare, dar si un efect negativ prin degajarea de
gaze si mirosuri; aceste efecte negative fiind diminuate prin utilizarea asternutului.
La incheierea unui ciclu de crestere, materialele care compun asternutul sunt evacuate
cu ajutorul tractoarelor cu lama si se incarca in mijloace auto ale societatii, cu care
sunt transportate in platforma de dejectii sau dupa caz la producatorii agricoli, iar dupa
o perioada de sterilizare de 3 luni sunt folosite ca ingrasamant in agricultura.
Ingrasamantul astfel obtinut este integrat in sol, se descompune si este absorbit de
plante si nu are efecte negative de poluare a mediului inconjurator. Nu au existat pana
in prezent efecte poluante generate de depozitarea, imprastierea si folosirea
asternutului uzat ca ingrasamant.
Instalatii pentru furajare
In sistemul de crestere intensiva a puilor de carne, pentru furajare se folosesc nutreturi
uscate, sub forma de granule, care contin:
- cereale (porumb, grau, orz);
- srot de floarea-soarelui si soia;
- ulei de floarea-soarelui;
- vitamine si minerale;
- faina de peste
- carbonat de calciu;
- fosfat de calciu;
- Sare
- Premixuri si zooforturi
Pentru transportul furajelor se folosesc autobuncare care descarca furajul prin
procedee mecanice cu snec sau pneumatice. In exterior, la capatul fiecarui spatiu de
crestere, se afla buncarele de depozitare. Buncarii de capat situati la capatul liniilor de
hranire sunt alimentati din buncarele exterioare, prin transportoare cu spira
(confectionate din sarma aplatizata introdusa in tevi metalice sau din plastic. Furajul
este apoi preluat de linia de transport cu spira si descarcat in hranitorii din plastic,
distantati la aproximativ 1 m unul de celalalt. Descarcarea hranei se face prin cadere,
pe masura ce este consumata. Furajele sunt transportate prin tevile cu spira pana la
capatul halei. Hranirea puilor se face in functie de stadiul de crestere, coborarea si
ridicarea liniilor cu spira se face automat. La fabricarea, transportul si administrarea
hranei se au in vedere numeroase masuri de conservare a calitatii furajelor, conditiile de igiena
fiind severe. La finele fiecarui ciclu de crestere, se face dezinfectia buncarelor
exterioare si a liniilor de transport. In timpul transportului furajelor si la descarcare, nu
s-au constatat emisii de mirosuri neplacute si nu exista pericol de contaminare a
mediului.
Instalatii pentru adapare
Apa pentru adapare este extrasa cu pompe submersibile din puturile de medie sau
mare adancime, de unde este transportata, prin conducte ingropate, catre bazine
prevazute cu hidrofor, sau intr-un castel de apa. Sistemul de alimentare este prevazut
cu regulator de presiune, indicator de nivel, dispozitiv de aerisire, filtru separator
pentru impuritati solide. In apa pentru adapare sunt introduse si o parte din
medicamentele administrate.
Calitatea apei este verificata periodic, petru a avea aceeasi puritate si aceleasi
caracteristici ca si cea destinata consumului uman. Apa potabila este tratata cu
dezinfectanti si se adauga medicamente in bazinele de colectare existente in fiecare
spatiu de crestere.
In liniile de adapare trebuie sa se asigure o presiune constanta suficienta pentru a
alimenta intreaga hala, insa reglata pentru a nu defecta adapatorile cu picurare sau
cupe.
Pentru a asigura calitatea corespunzatoare a apei pentru adaparea puilor, la sistemul
de alimetare se executa periodic urmatoarele lucrari de intretinere:
- verificarea si dezinfectarea periodica a traseelor de aductiune;
- verificarea vanelor, a pompelor si a hidrofoarelor;
- repararea conductelor si a izolatiilor deteriorate;
- curatirea zonelor de protectie a puturilor;
- denisiparea puturilor.
Din analizele efectuate asupra apei potabile, disponibile in arhiva Oltchim, a rezultat ca
aceasta are o calitate corespunzatoare pentru consumul uman si pentru adaparea
pasarilor.
Instalatia de iluminat, climatizare si ventilatie
Iluminatul interior al spatiilor de crestere se realizeaza cu becuri fluorescente sau cu
incandescenta. Pentru alimentarea cu energie electrica se folosesc posturi de
transformare si linii de transport aeriene sau subterane.
Climatizarea spatiilor de crestere este strict controlata pentru a asigura o temperatura
constanta functie de ziua din ciclul de productie. Pentru a asigura un bun randament de
crestere, pasarile nu trebuie sa consume din resursele proprii pentru a se incalzi.
Depasirea temperaturii optime multiplica rapid numarul de microorganisme si bacterii
din aer si sol, fapt care expune pasarile la imbolnavire.
Cresterea temperaturii halelor pentru cresterea puilor se realizeaza, cu eleveuze cu
gaz. Pornirea si oprirea sistemelor de incalzire este comandata de termostate si de un
sistem automat de reglare a temperaturii.
Evacuarea aerului uzat se realizeaza cu ventilatoare cu turatie fixa si cu vantilatoare cu
turatie variabila.
Sistemul de reglare, achizitie si transmitere a datelor
Urmeaza a fi achizitionat si este descris in capitolul anterior.
Igienizare spatii, utilaje, echipamente. Evacuare deseuri
In fiecare etapa a procesului tehnologic rezulta deseuri, fie ca sunt deseuri menajere,
resturi de ambalaje, mortalitati. Mortalitatile sunt depozitate temporar intr-un spatiu
conditionat ce urmeaza a fi amenajat si se evacueaza in scopul denaturarii acestora in
unitatile tip « Protan». Deseurile de ambalaje rezultate in timpul zilei, precum si
deseurile menajere sunt evacuate in exteriorul cladirii pe platforma de deseuri aflata la
platforma betonata situata la extremitatea fermei, salubrizarea platformei fiind
realizata prin contract cu o unitate autorizata, dupa un program saptamanal, astfel
incat deseurile sa fie evacuate sistematic. Platforma este betonata si canalizata, iar
igienizarea acesteia se executa saptamanal, dupa o procedura scrisa.
Igienizarea halelor de productie si a utilajelor se va realiza in conformitate cu
tehnologia. Igienizarea halelor cu tehnologie de crestere la sol, necesita un volum mic
de apa. Curatenia mecanica se va executa cu un echipament complex tip «Bobcat »
care are posibilitatea de a impinge, ridica, peria, spala suprafetele betonate. Evacuarea
gunoiului se va face la o platforma de gunoi, unde se va composta. Dupa compostare,
gunoiul se va valorifica ca ingrasamint natural pentru agricultura.
Igienizarea mijloacelor de transport pentru transportul furajelor se va realiza exterior
fermei, iar la intrarea in unitate este amplasat un dezinfector rutier astfel incat sa se
asigure o minima dezinfectie exterioara a tuturor mijloacelor de transport.
Igienizarea echipamentelor de protectie pentru personal se realizeaza cel putin zilnic si
ori de cate ori este nevoie in cadrul spalatoriei aferente fltrului sanitar ce urmeaza a fi
dotata cu o masina de spalat automata si o masina de uscat. Echipamentele curate
impreuna cu echipamentele de unica folosinta sunt pastrate intr-un dulap aflat in
imediata vecinatate a vestiarelor, asigurand posibilitatea unui acces facil, in orice
moment, la echipamentele de protectie.
Operatiunile de igienizare dezinfectie, pentru toate categoriile de spatii, utilaje si
echipamente enumerate mai sus, se realizeaza pe baza unor proceduri documentate in
care sunt descrise modalitatile de efectuare a igienizarii si dezinfectiei precum si
modalitatile si frecventa monitorizarii eficientei acesteia.
CONSIDERENTE DE BIOSECURITATE ADOPTATE:
Pardoselile halelor sunt lavabile, netede, cu o panta de scurgere de 1%.
Peretii si tavanele sunt vopsite si usor de igienizat si dezinfectat.
Instalatiile sanitare vor fi prevazute cu apa calda menajera si sistem de
asigurare a apei potabile sub presiune.
La amplasarea utilajelor in spatiile de productie se va avea in vedere accesul
usor pentru operatiile de igienizare in orice zona a peretilor si tavanului; In acest
scop instalatiile vor fi prevazute cu trolii de ridicare pentru efectuarea corecta a
operatiunilor de spalare si dezinfectie.
Sistemul de iluminare, precum si toate racordarile la prizele de energie electrica
vor fi realizate din materiale cu grad de protectie la umiditate IP 65, care
creeaza posibilitatea de a igieniza complet suprafetele si utilajele. In caz contrar
se va prevedea un circuit separat de 24V, pentru perioada de igienizare.
In exterior, incinta va fi luminata, acordandu-se atentie sporita iluminarii
acceselor in cladire, atat cele destinate aprovizionarii.
Se va utiliza numai apa potabila provenita din gospodaria de apa dezinfectata
cu utraviolete.
Vor fi prevazute capcane de insecte si de rozatoare la toate accesele.
Igienizarea spatiilor de productie se va realiza cu ajutorul pompelor mobile cu
presiune ridicata, care aplica sustantele detergente ce actioneaza si patrunde in
toate anfractuozitatile utilajelor si echipamentelor, realizandu-se astfel o
igienizare eficienta.
Vestiarele tip filtru vor fi dotate cu dulapuri vestiar cu partea superioara inclinata
la 45 de grade si partea inferioara inaltata pentru a permite igienizarea
Sunt alocate spatii speciale pentru pastrarea echipamentului de protectie curat
langa vestiarele tip filtru
Tehnologia producerii furajelor combinate
1. Elaborarea recepturii de fabricatie.
In tehnologia de fabricatie a furajelor, se elaboreaza pentru inceput receptura de
fabricatie pentru fiecare categorie de animale si pentru fiecare perioada de crestere.
Elaborarea recepturii de fabricatie urmareste obtinerea unor produse finite cu o valoare
nutritiva mare, echilibrate in energie, proteine, aminoacizi, vitamine si saruri minerale
dar cu costuri cat mai scazute.
La elaborarea recepturii de fabricatie, se au in vedere urmatoarele aspecte:
se vor cunoaste nevoile nutritionale pentru fiecare categorie de animale pentru care se
vor fabrica furajele
-se vor cunoaste valoarea nutritiva bruta si valoarea biologica a fiecarui componet al
retetei
-se va asigura optimizarea interactiunii sustantelor nutritive din aceasi grupa sau din
grupe diferite
-se vor corela nevoile nutritionale cu tehnologiile de crestere si intretinere a fiecarei
categorii de animale.
Se stabilesc mai intati tipurile de furaje care urmeaza a se fabrica si apoi ingredientele
principale.
Se stabilesc limitele procentuale de participare a celorlalte materii prime, care sunt in
cantitati mai mici (saruri minerale, etc)
Pe baza acestor informatii se elaboreaza retetele de furaje combinate, prin calcul
matematic. Dupa stabilirea procentelor in care participa fiecare materie prima se
realizeaza testarea biologica si omologarea propriu zisa a recepturii de fabricatie.
Aceasta este o operatie necesara si are drept scop stabilirea masurii in care retetele
optimizate prin calcul satisfac cerintele categoriei de animale pentru care au fost
elaborate. Pentru acest scop se pot realiza teste pe loturi mici de animale.
2. Receptia materiilor prime, cantitativa si calitativa
Receptionarea si depozitarea materiilor prime reprezinta o etapa deosebit de
importanta in tehnologia producerii furajelor combinate, intrucat de aceasta depinde
intr-o foarte mare masura calitatea produsului finit.
Receptia calitativa presupune efectuarea analizei organoleptice a lotului de materie
prima, determinarea umiditatii, determinarea continutului de corpuri straine,
determinarea principalelor substante nutritive brute. etc.
Prin receptia calitativa se verifica daca produsele corespund conditiilor de calitate
impuse. Din punct de vedere fizic, se examineaza:
-insusirile organoleptice (aspect, culoare, gust, miros, forma, dimensiuni, grad de
omogenitate)
-umiditatea %
-granulatia %
-greutatea hectolitrica (masa volumetrica g/l)
-continutul in corpuri inerte %
-infestarea cu daunatori
Din punct de vedere chimic se efectueaza urmatoarele determinari:
-proteina bruta
-grasimea bruta
-fibra bruta
-cenusa bruta
-indicele de aciditate al grasimilor
-clorurile totale
-amoniacul
-alte analize (vitamine, aminoacizi)
Avand in vederea cantitatea mica de produse procesate, determinarile se vor realiza la
un laborator acreditat, agreat, din zona si cu care societatea va incheia un contract de
servicii. Receptia calitativa incepe cu prelevarea probelor din mijloacele de transport si
directionarea lor catre laborator pentru stabilirea calitatii produsului.
Activitatea de receptie a materiilor prime trebuie astfel organizata incat sa fie corelata
cu celelate operatiuni din flux, pentru efectuarea unui control rapid cu maxima
exactitate si eficienta.
Este de dorit, in termeni de siguranta, costuri si logistica, ca marimea si capacitatea
sistemului de receptie sa fie suficient de mare astfel incat sa faca posibila manipularea
tuturor cantitatilor receptionate intr-un program de cel putin opt ore pe zi, cinci zile pe
saptamana. Deasemenea, sistemul trebuie dimensionat astfel incat acesta sa fie
capabil sa receptioneze si sa functioneze inca 50% peste programul normal alocat.
Infestarea – masuri de siguranta pe parcursul preluarii
Toate livrarile sosite la depozit trebuie obligatoriu examinate si se va refuza orice
transport in care se constata infestarea cu daunatori. Pentru a fi acceptate la
depozitare, cerealele trebuie sa fie libere de daunatori, in toate fazele de dezvoltare a
lor. Mijloacele de transport care sunt in asteptare pentru prelevarea de probe pentru
analize sau asteapta rezultatul analizelor fizice trebuie sa stationeze la distanta de
cerealele aflate deja in depozit. Daca este posibil cerealele acceptate la depozitare
trebuie amplasate in spatiile cele mai indepartate de platforma de asteptare. Inainte de
preluarea probelor pentru analize trebuie controlat mijlocul de transport pentru a
constata daca exista insecte sau nu. In urma analizarii probei se va stabili gradul de
infestare.
Temperatura cerealelor
Trebuie determinata temperatura cerealelor din mijlocul de transport cu ajutorul unui
termometru introdus in centrul incarcaturii (probei). Acesta trebuie pastrat suficient
timp pentru a putea avea o citire corecta. De retinut ca trebuie folosite termometre
corespunzatoare pentru cereale.
Prelevarea de probe
Daca transportul nu este infestat cu insecte (in urma controlului vizual) se preleaza
probe pentru analize.
Analiza calitativa
Daca transportul respectiv este aparent liber de daunatori, se va analiza esantionul
reprezentativ imediat, folosind aparatura din laboratoriul propriu. Aceste analize permit
si detectarea infestarii. Se va refuza transportul, daca in urma analizelor efectuate in
laborator se constata ca rezultatele obtinute nu ating nivelul minim de calitate.
Umiditatea
Toate analizele trebuie sa fie efectuate imediat dupa prelevarea probelor. Standardele
de umiditate la achizitie se vor determina de catre managementul companiei, functie
de perioada de achizitie si pretul ofertat.
Greutatea hectolitrica
Determinarea greutatii hectolitrice se face conform procedurii standard.
Continutul de impuritati
Se va determina continutul de impuritati diferite si continutul total de impuritati iar
rezultatele se vor mentiona in fisa de verificare a livrarii.
Macinarea materiilor prime
Macinarea este o operatiune care presupune maruntirea materiilor prime la dimensiuni
care sa corespunda cerintelor specifice fiecarei retete de fabricatie, deoarece scopul
principal al maruntirii cerealeleor este acela de a mari suprafata de contact a cerealelor
cu sucurile digestive, ceea ce asigura o buna digestibilitate si in final o convertire
corespunzatoare a nutreturilor in spor carne. Finetea macinisului respectiv granulatia,
este setata in sistemul de automatizare si este corespunzatoare fiecarei retete de
fabricatie.
Umiditatea atmosferica scazuta determina incarcarea electrica a unor particule, care au
in acest fel tendinta de a se lipi pe suprafata metalica a mixerului. De aceea suprafetele
interioare trebuie curatate cu grija, chiar cu ajutorul aerului comprimat, pentru a evita
aderarea particulelor la suprafata metalica, dar si pentru a evita riscul contaminarii prin
reziduuri de la sarjele precedente.
Omogenizarea (mixarea) furajelor combinate
In aceasta faza tehnologica se urmareste amestecarea cat mai uniforma a tuturor
componentelor prevazute in reteta, cu o importanta practica deosebita in asigurarea
unui nutret combinat echilibrat. Uniformitatea amestecului depinde de cel putin trei
factori, si anume:
- caracteristicile fizice ale ingredientelor, respectiv granulatia, densitatea si forma
particulelor
- numarul ingredientelor si ponderea de participare a acestora, care sunt invers
proportionale cu gradul de omogenizare
- timpul necesar pentru realizarea unei omogenizari optime.
PARTEA I Timpul de mixare si viteza mixerului sunt stabilite in functie de structura
de materii prime a fiecarei retete.
La iesirea din amestecator furajul combinat este sub forma de faina, bine omogenizat.
Flux tehnologic:
Se descarca din remorca materia prima in celula cu ajutorul unui descarcator
pneumatic mobil. Din fiecare celula externa se extrage material prin intermediul
snecurilor si cu un snec inclinat se transfera produsele primare intr-un buncar tampon
aflat deasupra morii.
Materialul macinat este transportat din moara cu un snec catre buncare tampon.
Conform retetei prevazute in soft-ul de automatizare, prin cantarire pe doze, moara
macina cantitatea de material necesara din reteta si o transfera intr-unul dintre
buncarele tampon. Din buncarele tampon cu ajutorul unui snec se efectueaza transferul
catre mixerul vertical. In paralel se incarca mixerul si din buncarul de premixuri
conform retetei. Produsul finit se transfera intr-una dintre silozuri (celule) de produs
finit. De aici, cu ajutorul unui snec mobil se incarca produsul finit in remorcile de
transport.
FLUX PRODUCTIE FURAJE COMBINATE
Modificarile aduse proiectului sunt urmatoarele: EXTINDERE CAPACITATE
MICRO FNC
Pentru asigurarea fluidizarii fluxului tehnologic de obtinere a nutreturilor combinate in
sensul asigurarii capacitatii de stocare a materiilor prime respectiv a produsului finit se
doreste extinderea celor doua zona astfel:
zona receptie si depozitare materii prime:
- Se propune amenajarea unei cuve de receptie auto pentru descarcarea mai
rapida a cerealelor din mijloacele de transport;
Elaborare receptura
de fabricatie
Receptie cereal
Macinare materii prime
Malaxare nutreturi combinate
Materii prime auxiliare: premixuri,
sare etc
Livrare
- Se propune cresterea capacitatii de depozitare a cerealelor prin achizitionarea a
doua silozuri de cereale cu o capacitate de 75 t/fiecare;
- Se propune achizitionarea sistemului de transport pentru conectarea celor doua
silozuri la zona de fabricatie.
zona spatiului de procesare a furaje combinate:
- se propune achizitia a inca unui amestecator care sa asigure fluidizarea fluxului
tehnologic
zona de depozitare produse finite:
- se doreste marirea capacitate de stocare a produsului finit prin achizitionarea a 3
noi buncare cu o capacitate de circa 102 mc fiecare.
Prezenta modificare de solutie tehnica Nu modifica fluxul tehnologic de
obtinere al nutreturilor combinate.
Noile capacitati de stocare au fost luate in calcul astfel incat sa se asigure o autonomie
cat mai mare atat pentru rezerva si numarul materiilor prime cat si pentru produsul
finit.
Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia
investitiei:
Pentru prevenirea, reducerea si minimizarea efectelor adverse semnificative asupra
mediului se vor efectua urmatoarele lucrari directe:
terenul ocupat de lucrari provizorii va fi curatat
lucrari de delimitare cu borduri.
Organizarea de santier si managementul lucrarilor au in vedere afectarea suprafetei de
teren numai in limitele arealului societatii. Respectarea normelor de intretinere si reglare a
parametrilor tehnici de functionare a echipamentelor utilizate in constructii limiteaza
impactul acestora asupra mediului.
PLANUL DE REALIZARE A CONSTRUCTIEI PENTRU FIECARE ETAPA
Toate etapele proiectului se vor desfasura astfel incat unitatea va fi pusa in functiune ca un tot
unitar, la terminarea investitiei.
2011 ianuarie-1 februarie-2 martie-3 aprilie-4 mai-5 iunie-6 iulie-7 8-Aug septembrie-9
octombrie-10 noiembrie-11 decembrie-12
Intocmire proiect tehnic
Autorizatia de constructie si avize
Terasamente
Constructii: fundatie, structura de rezistenta
Izolatii
Instalatii electrice
Instalatii sanitare
Instalatii de incalzire, ventilatie, climatizare, PSI
Instalatii de telecomunicatie
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
Dotari
Pregatirea personalului
Probe tehnologice, incercari, rodaje, expertize la receptie
2012 ianuarie-1 februarie-2 martie-3 aprilie-4 mai-5 iunie-6 iulie-7 august septembrie-9
octombrie-10 noiembrie-11 decembrie-12
Intocmire proiect tehnic
Autorizatia de constructie si avize
Terasamente
Constructii: fundatie, structura de rezistenta
Izolatii
Instalatii electrice
Instalatii sanitare
Instalatii de incalzire, ventilatie, climatizare, PSI
Instalatii de telecomunicatie
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
Dotari
Pregatirea personalului
Probe tehnologice, incercari, rodaje, expertize la receptie
ANUL 2013 ianuarie-1 februarie-2 martie-3 aprilie-4 mai-5 iunie-6 iulie-7 august septembrie-9
octombrie-10 noiembrie-11 decembrie-12
Intocmire proiect tehnic
Autorizatia de constructie si avize
Terasamente
Constructii: fundatie, structura de rezistenta
Izolatii
Instalatii electrice
Instalatii sanitare
Instalatii de incalzire, ventilatie, climatizare, PSI
Instalatii de telecomunicatie
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
Dotari
Pregatirea personalului
Probe tehnologice, incercari, rodaje, expertize la receptie
ANUL 2014 ianuarie-1 februarie-2 martie-3 aprilie-4 mai-5 iunie-6 iulie-7 august septembrie-9
octombrie-10 noiembrie-11 decembrie-12
Intocmire proiect tehnic
Autorizatia de constructie si avize
Terasamente
Constructii: fundatie, structura de rezistenta
Izolatii
Instalatii electrice
Instalatii sanitare
Instalatii de incalzire, ventilatie, climatizare, PSI
Instalatii de telecomunicatie
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
Dotari
Pregatirea personalului
Probe tehnologice, incercari, rodaje, expertize la receptie
DURATA DE REALIZARE: 32 LUNI DE LA SEMNAREA CONTRACTULUI CU APDRP
Relatia cu alte proiecte existente sau planificate:Investitia va asigura complementaritatea
activitatilor existente/propuse in zona, astfel incat nu va exista un efect cumulativ al impactului
asupra factorilor de mediu.
Alternative studiate de titularul proiectului:In vederea realizarii proiectului a fost studiata o oferta
de utilaje/echipamente care sa corespunda din punct de vedere tehnic si economic cerintei
beneficiarului.
Solutiile tehnice si tehnologice sunt la nivelul celor mai bune tehnici in domeniu, sunt
solutii implementate de titularul proiectului din considerente economice si vizeaza implicit
protectia mediului. S-au luat toate masurile de diminuare a impactului in tehnologie,
motiv pentru care nu se propune o alternativa la solutiile de proiect.
Localizarea proiectului:Terenul investitiei este situat in comuna Francesti, jud. Valcea si are o
suprafata totala de 23138 mp.
Terenul este rezultat prin dezmembrarea imobilului situat in intravilan com. Francesti,
strada Principala nr.1 Obiectiv „Suinprod Babeni- Ferma Francesti” jud. Valcea (cu numar
cadastral 35017,intabulat in CF 35017) - in urma actului de dezmambrare avand incheiere
de autentificare nr.931(30.03.2011) si in baza schitelor de dezmembrare vizate OCPI
Valcea sub numar 37999/6.10.2010.
Terenul se afla in proprietatea S.C. AVICARVIL S.R.L..
Caracteristicile impactului potential:
- In etapa de executie se identifica ca surse potentiale de poluare a solului: depozitarea
materialelor de constructii, depozitarea deseurilor. Constructorul va aplica proceduri de
lucru specifice si va adopta masuri tehnice pentru protectia solului in vederea prevenirii
producerii de poluari accidentale pe parcursul realizarii lucrarilor propuse.
- In etapa de executie impact redus asupra mediului.
Surse potentiale de poluare in etapa de functionare:
Surse de poluanti pentru ape:
- ape uzate menajere, tehnologice (de la spalarea halelor care se realizeaza la
sfarsitul unui ciclu de crestere)
- dejectii de pasare
Surse de poluanti pentru aer:
- mijloacelor de transport ce deservesc obiectivul sau personalul
- activitatea din ferma (popularea fermei cu pasari, hranire, ventilatie)
- activitate micro-FNC
Surse de poluanti pentru sol:
- produse petroliere si uleiuri minerale
- depozitarea deseurilor menajere
- depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor
Extinderea impactului:local, numai in zona de lucru, pe perioada executiei si functionarii
obiectivului.
Marimea si complexitatea impactului: impact redus pe perioada de efectuare a lucrarilor propuse
si a functionarii obiectivului.
Probabilitatea impactului: este redusa, numai pe perioada functionarii obiectivelor aferente
proiectului de investitie
Durata, frecventa si reversibilitatea impactului:nu este cazul
Natura transfrontiera a impactului:executia lucrarilor de constructie si functionarea obiectivului nu
au afecte transfrontiere.
 IV.1
Protectia calitatii apelor
Sursa o constituie patru foraje de medie adancime, cu debit de 4 l/s, echipate cu pompe
submersibile romanesti.
De la puturi apa este condusa la un rezervor de 200 mc cuplat cu o statie hidrofor.
Conductele prin care apa ajunge la rezervor, cat si cele prin care apa ajunge la
consumatori sunt din otel cu diam. 100”.
Consumurile de apa pentru ferma sunt:
a) pentru adapare - 4 332 m3/an;
b) pentru spalare hale - 150 m3/an;
c) pentru spalare drumuri si platforme din beton - 42 m3/an;
d) igienico- sanitar - 547,5 m3/an;
TOTAL: 5. 071,50 m3/an
Masuri de protectie a apelor
Apele de la igienizarea halelor si menajere sunt dirijate prin conducta subterana
existenta catre bazinul betonat vindajabil situate pe amplasamentul fermei. Bazinul
are o capacitate de 480 mc. Apele rezultate vor fi vindajate de catre o societate
autorizata in acest sens.
Apele rezultate vor fi vindajate de catre societate cu vindaje proprii si in perioada
Primavara/Toamna imprastierea se va face pe terenuri agricole-terti,respectand
Codul Bunelor Practici Agricole.
In perioada Vara/Iarna se vindanjeaza si se duc la Statia de Epurare APAVIL
conform contractului incheiat cu SC.APAVIL S.A Rm.Valcea.
Fertilizantii minerali utilizati in cadrul fermei
vegetale
Var Calcium carbonate
Dolomita Dolomita
Ghips Ghips
Piatra Praf din piatra bazaltica
Zinc Sulfat de Zinc
Magneziu Sulfat de magneziu
Cupru Sulfat de cupru
Bor Acid boric
Seleniu Selenit de sodiu
Molibden Molibdenat de sodiu
Cobalt Sulfat de cobalt
Fosfat Fosfat coloidal

IV.2
Protectia atmosferei
Emisii in atmosfera
Identificarea emisiilor atmosferice de pe amplasament
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici de la SC AVICARVIL SRL se pot clasifica in:
- surse cuantificabile;
- necuantificabile.
Sursele cuantificabile sunt urmatoarele:
- surse fixe nedirijate - hale (adaposturi) pentru pasari, prin procesele metabolice ale
pasarilor si prin aerotermele si eleveuzele cu functionare pe motorina sau gaz metan
utilizate la incalzirea halelor de productie;
- surse fixe dirijate - centralele termice, microcentrale, boilere;
- surse mobile - parcul auto.
Sursele necuantificabile reprezentate de:
- surse permanente - bazinul de stabilizare a namolului de la statia de epurare,
platformele de uscare a namolului de la statia de epurare, platforme de depozitare a
dejectiilor;
- surse accidentale - incendii.
Poluantii specifici surselor de poluare
Sursa de emisie Poluant evacuat de sursa
SURSE DE EMISIE CUANTIFICABILE
Surse fixe de emisie, nedirijate
- hale (adaposturi) pentru pasari - NH3, H2S, CO, pulberi in suspensie
- aeroterme, eleveuze - CO, NOx, SO2, pulberi
Surse mobile de emisie
- mijloace de transport rutier - CO, NOx, CO2
SURSE DE EMISIE NECUANTIFICABILE PERMANENTE
- bazinul de stabilizare a namolului
activ
-gaze odorante de la descompunerea
substantelor organice din apele uzate
- perimetrul halelor (adaposturi) - miros, discomfort olfactiv
- platforme de depozitare a dejectiilor
si a namolului activ
-gaze odorante de la descompunerea
substantelor organice din dejectii
Surse fixe dirijate
Acestea sunt centrale termice, microcentrale, biolere. Poluantii emisi din procesele de
ardere a combustibililor sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon si de sulf, precum si pulberi.
Surse accidentale de poluare
Poluarea atmosferica datorata produselor de ardere a diferitelor materiale combustibile
solide si/sau a diferitelor materiale combustibile lichide, ca rezultat al unui incendiu
declansat accidental.
Considerente de mediu datorate gazelor evacuate din halele de crestere a
pasarilor
Dioxidul de carbon provine din procesele metabolice si fermentative, sursa endogena cea
mai importanta fiind reprezentata de respiratia pasarilor (1 kg greutate vie elimina 300 ml
CO2/h). O alta sursa o reprezinta fermentarea substantelor organice din dejectii si
asternut (6 litri CO2/m2/h).
Norma igienica (CMA) de CO2 este de 1.500 ppm pentru pui.
Amoniacul din adaposturi rezulta din descompunerea substantelor organice azotate sub
actiunea germenilor aerobi. Norma igienica de amoniac este stabilita la nivelul de 30 ppm.
Hidrogenul sulfurat din aerul adaposturilor rezulta prin descompunerea substantelor
organice din dejectii, asternut si microflora moarta, care contin aminoacizi sau peptide cu
sulf. Norma igienica pentru concentratia de hidrogen sulfurat este de 0,02 mg/m3.
Gazele odorante se produc in adaposturi concomitent cu dioxidul de carbon, amoniacul si
hidrogenul sulfurat, prin descompunerea substantelor organice existente sub diverse
forme, sub actiunea microflorei, in conditii de anaerobioza si aerobioza.
Pulberile prezente in atmosfera adaposturilor si eliminate cu aerul viciat in atmosfera, nu
sunt toxice, dar joaca un rol important in difuzarea microorganismelor.
Microorganismele se elimina in cantitati mai mari fata de unitatile zootehnice si au un rol
important in transmiterea bolilor aerogene.
Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative
Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO2, CO si SO2 si pulberi. Frecventa
traficului este redusa:
- o data la 40 zile in legatura cu operatiunile de depopulare a halelor
- o data la 60 zile pentru descarcarea puilor necesari popularii halelor
- o data la 3-4 zile pentru transportul furajelor
In plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat
emisiile nu sunt semnificative.
Masuri de reducere a emisiilor de poluanti in aer:
a) Aplicarea tehnicilor nutritionale, acceptate la nivel national prin care sa se reduca
cantitatile de nutrienti din dejectiile animaliere.
b) Preluarea dejectiilor prin valorificare ca fertilizant catre terti
c) Sisteme de jaluzele pentru ventilatoare, in scopul reducerii exhaustarii de particule
de praf si furaj din hale
d) Ventilarea continua in scopul diminuarii concentratiei de amoniac
e) Inlocuirea sistemelor de incalzire actuale cu unele eficiente (eleveioze cu incalzire
locala).
Pt exploatarea fabricii de nutreturi combinate:
In timpul exploatarii sursele de poluare pot fi datorate:
-mijloacelor de transport ce deservesc obiectivul sau personalul.
- manipularea materiei prime
se vor utiliza in procesele tehnologice filtre, tipul filtrului fiind specific in functie de
activitatea desfasurata, astfel incat emisiile de particule in timpul functionarii sa fie
minime ;
Nota: particulele de cereale sunt biodegradabile si nu constituie o sursa de poluare pentru
aer. Particulele de praf antrenate de circulatia pe orizontala si verticala a materiilor prime,
vor fi colectate prin filtre speciale.
- Se vor adopta masuri tehnico – organizatorice, pentru reducerea la maxim a
poluarii atmosferei, prin intretinerea adecvata a utilajelor, verificarea lor
periodica si inlocuirea celor cu deficiente majore;
- achizitionarea de utilaje dotate cu motoare Euro 4, care se incadreaza in
normele internationale privind emanatiile de noxe in atmosfera in timpul
functionarii;
- se va asigura functionarea motoarelor utilajelor la parametri normali,
exploatarea rationala a acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si
respectarea metodologiei de exploatare, pentru mentinerea nivelului gazelor de
esapament produse, sub limitele admise.
- mentinerea utilajelor in cadrul parametrilor stabiliti de fabricant.

IV.3
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Nivelul de zgomot nu va depasi valoarea admisa conform STAS 10009/1988 respectiv 65
dB.

IV.4
Protectia impotriva radiatiilor
In zona de lucru nu sunt depozitate si nu se manipuleaza produse care sa genereze
instantaneu radiatii sau care sa aiba impact negativ asupra omului sau mediului
inconjurator.

IV.5
Protectia solului si subsolului
Materialele ce vor fi utilizate in cadrul lucrarilor nu prezinta risc major de poluare pentru
sol. Materialele vor fi transportate la lucrare pe masura utilizarii lor si se vor depozita in
ambalajele originale, respectandu-se instructiunilor prevazute in Fisele tehnice de
securitate, astfel incat sa se elimine posibilitatea scurgerii acestora pe sol.
O posibila sursa de poluare a solului si subsolului sunt produsele petroliere folosite la
alimentarea utilajelor.
Se remarca necesitatea ca utilajele de lucru sa nu aiba pierderi de ulei sau carburanti, iar
schimburile de lubrifianti sa se efectueze la statiile de carburanti, astfel evitandu-se
poluarea solului in zona si a apelor subterane.
In cazul poluarii accidentale a solului cu produse petroliere si uleiuri minerale de la
vehiculele grele si echipamentele mobile se va proceda imediat la decopertarea solului
contaminat, stocarea lui in saci, tratarea de catre firme autorizate/ depozitarea in depozite
de deseuri autorizate.

IV.6
Protectia ecosistemelor terestre si acvatice
Lucrarile prevazute in proiect nu vor afecta ecosistemele terestre si acvatice, intrucat
instalatiile sunt amplasate in interiorul incintei societatii, amplasamentul nefiind situat in
apropierea ariilor naturale.

IV.7
Protectia asezarilor umane
Consideram ca prin masurile luate (achizitionarea de sisteme de jaluzele pentru
ventilatoare, in scopul reducerii exhaustarii de particule de praf si furaj din hale,
depozitarea corespunzatoare a dejectiilor etc ) nu vor fi efecte negative asupra asezarilor
umane.

IV.8
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
Din activitatea principala de crestere a pasarilor rezulta dejectii solide ( mix de dejectie si
asternut) si ape uzate de la spalarea-igienizarea adaposturilor.
Categorii de deseuri si cantitati
In baza HG 865/2002, societatea tine o evidenta a urmatoarelor tipuri de deseuri:
−reziduuri de la statia de epurare a apelor uzate;
−dejectii de pasare, inclusiv materialele care compun asternutul;
−deseuri din constructii si demolari, dezafectari si dezmembrari de instalatii;
−anvelope auto;
−uleiuri si unsori uzate;
−baterii si acumulatori.
Cantitatile anuale de deseuri preconizate:
dejectii de pasare cu resturi de paie 8.600 tone
moloz (beton, caramida) 100 tone
fier vechi 200 tone
anvelope uzate 40 buc.
uleiuri si unsori uzate 0,2 tone
baterii si acumulatori 20 buc.
Gestiunea deseurilor
Deseurile se trateaza astfel:
namolurile de la statia de epurare si dejectiile de pasare cu resturi de paie se valorifica
in agricultura ca ingrasaminte naturale;
molozul se transporta la groapa de gunoi;
fierul vechi se preda la centrele de colectare;
anvelopele uzate se predau la centrele specializate de distrugere;
uleiurile uzate sunt refolosite in parte ca uleiuri hidraulice la alte agregate, restul se
predau la centrele specializate de distrugere;
bateriile si acumulatorii se predau la centrele de colectare.
Deseuri rezultate din faza de exploatare a fabricii de nutreturi combinate:
Colectarea tuturor deseurilor in locuri special amenajate si autorizate: uleiuri, deseuri
vegetale si deseuri de orice alta natura.
Pentru produselor secundare, paiele, acestea vor fi folosite in ferma de pui unde paiele
sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol.
Gestiunea ambalajelor
custi PVC transport pasari vii - 1000 buc.
Toate acestea se spala dupa fiecare folosire in instalatia de spalare mecanizata special
amenajata. Se depoziteaza in magazii distincte.
pungi din polietilena, saci din plastic, butoaie si recipienti din plastic pentru medicamente
sau alte materii prime – circa 100 kg/an
Ambalajele se recicleaza in unitati specializate.
Prelucrarea dejectiilor
Dejectiile proaspete au o valoare fertilizanta scazuta, dar nu sunt poluante. Sub actiune
microorganismelor, in gunoi se produc procese de descompunere biochimica a substratului
organic cu predominarea a celor defermentative.
Fermentatia anaeroba se realizeaza prin asezarea gunoiului de grajd in straturi groase (3-
4 m) si tasate. Fermentarea dureaza 3-4 luni si se obtine un gunoi cu calitati fertilizante.
Se recomanda fermentare aeroba din care rezulta compusi de descompunere mai putin
toxici.
Valorificarea dejectiilor se face exclusiv ca ingrasamant pentru fertilizarea terenurilor, cu
respectarea conditiilor de igiena si a regulilor de protectie a muncii la incarcat, transport,
descarcat si administrare.
Distrugerea cadavrelor de pasari
Este prevazuta o camera in care se vor amplasa containere metalice etanse pentru
colectarea pasarilor moarte. Cadavrele pasarilor vor fi evacuate zilnic la Protan in vederea
neutralizarii.
Cantitatea de cadavre rezultata, circa 350 capete/zi si circa 130 t/an.
Aria interna de depozitare
Colectarea si evacuarea gunoiului, materializat prin asternut permanent, din adaposturi se
face mecanizat si manual la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere. Dupa evacuarea din
adaposturi, gunoiul este depozitat, in vederea biosterilizarii, pe 2 paturi impermeabile de
uscare, existente. Paturile de uscare au o capacitate de stocare dejectii de cca 2200 mc
putant prelua si o parte din dejectiile rezultate de la celelalte ferme (ferma 1 si 2
Francesti).

IV.9
Gospodarirea substantelor toxice periculoase
In cadrul societatii se folosesc diferite substante si materiale considerate
periculoase.
Societatea achizitioneaza, de la producatori, substante chimice cu certificate de calitate si
garantie, care sunt folosite pentru igienizarea si dezinfectia spatiilor si a utilajelor.
Dezinfectantele utilizate vor fi numai biodegradabile si se gestioneaza in baza unei
proceduri scrise.
V Prevederi pentru monitorizarea mediului
- monitorizarea parametrilor calitativi ai apei potabile;
- monitorizarea restitutiei apei uzate;
- colectarea si depozitarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri generate;
- exploatarea corespunzatoare a surselor mobile nerutiere pentru incadrarea emisiilor in
normele RAR;
- realizarea etanseitatii corespunzatoare a instalatiilor de colectare al apelor uzate
menajere, tehnologice si intretinerea adecvata a acestora in vederea evitarii poluarii
subsolului si a apelor subterane.
- automonitorizarea emisiilor in faza de executie (urmarirea concentratiilor de poluanti)
are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente si se va
executa de catre seful de santier, dirigintele de santier si persoana insarcinata cu
problemele de mediu in cadrul societatii.
VI Justificarea incadrarii proiectului in prevederile altor acte
normative
Nu este cazul.
VII Lucrari necesare organizarii de santier
Organizarea de santier si managementul lucrarilor au in vedere afectarea suprafetei de
teren numai in limitele arealului construit. Respectarea normelor de intretinere si reglare
a parametrilor tehnici de functionare a echipamentelor utilizate limiteaza impactul
acestora asupra mediului.
Realizarea organizarii de santier se va realiza cu respectarea:
- Dotarea cu utilaje care sa nu conduca, in functionare, la depasirea nivelului de zgomot
admis de normativele in vigoare
- asigurarea colectarii selective a deseurilor si evacuarii ritmice a acestora de pe
amplasament.
VIII Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului
Pentru prevenirea, reducerea si minimizarea efectelor adverse semnificative asupra
mediului se vor efectua urmatoarele lucrari directe:
- lucrari de nivelare a terenului (unde este cazul);
- terenul ocupat de lucrari provizorii va fi curatat.
IX Anexe-piese desenate

Plan de incadrare in zona

Plan de situatie
Planuri de arhitectura

Semnatura si stampila