POVESTIREA

POVESTIREA ÎN RAMĂ

Povestirea – specie a genului epic, o narațiune subiectivizată, care urmărește un singur fir
narativ; relatarea este făcută din perspectiva naratorului care poate fi protagonist, martor sau
mesager al întâmplării.
Particularitățile povestirii:
 Narațiune subiectivizată;
 Este mai mare decât schița și mai mică decât nuvela;
 Naratorul se adresează unui destinatar numit în text, de obicei unul dintre personaje;
 Accentul cade pe firul epic, nu asupra personajelor;
 Acțiunea este simplă, urmărind un singur fir narativ;
 Personajele nu au o construcție complexa, fiind caracterizate de o trăsătură dominantă;
 Timpul faptelor relatate este unul trecut;
 Registrul stilistic este marcat de oralitate.

Povestirea în ramă – povestire în povestire sau povestire în cadru, presupune încadrarea

uneia sau a mai multor narațiuni într-o altă narațiune.
Povestirea în ramă se caracterizează prin:
 Evocarea – modalitatea preferată de relatare;
 Spațiul privilegiat și ocrotitor în care povestitorii relatează întâmplările;
 Respectarea unui ceremonial (sub forma unui dialog, de obicei)
 Captareea atenției cititorului prin tehnici precum analepsa și prolepsa;
Analepsa – relatarea unor evenimente anterioare ce întrerupe desfășurarea acțiunii.
Prolepsa – anticiparea unor evenimente.
 Realizarea unei atmosfere care să faciliteze intrarea în timpul povestit;
 Timpul este unul mitic, refăcut prin puterea cuvântului