Plan de lectie

Clasa a XII-a tehnician în automatizări

Data:
Unitatea de invatare/Tema: Circuite basculante
Lecţia: Circuite basculante bistabile. Scheme electrice
Tipul lectiei: Lectie de predare – invatare activa
Durata : 2ore
Loc de desfăşurare: Laborator
Competenţe specifice:
CS 26.1. Identifică circuite integrate logice secvenţiale.
CS 26.2. Verifică funcţionalitatea circuitelor logice secvenţiale .
CS 26.3. Realizează practic şi prin simulare montaje cu circuite logice secvenţiale utilizate în
automatizări.
Obiective operaţionale urmărite:
1. Să recunoască structura şi simbolizarea celor mai utilizate CBB-uri.
2. Să interpreteze corect tabelele de adevăr şi diagramele asociate tipurilor reprezentative de CBB-uri.
3. Să alimenteze corect un CBB integrat, într-o aplicaţie impusă.
4. Să identifice distibuţia la pini a unui CBB integrat.
5. Să precizeze modificările de structură internă, de la un tip de CBB la altul.
6. Să precizeze modalităţile de controlare a funcţionării CBB-urilor.

Metode şi procedee didactice : explicaţia, demonstraţia ilustrativă, observaţia dirijată,

problematizarea.
Mijloace didactice : planşe didactice, panoplii cu piese, cataloage de componente, montaje
experimentale, reviste de specialitate, fişe de lucru.
Forme de organizare a clasei: activitate frontală, individuală şi pe grupe de elevi.

Desfăşurarea lecţiei

Evenimentele Evaluare
instruirii Timp Activitatea de învăţare
(min) Activitatea profesorului Activitatea
elevilor
1. Secvenţa 2’ Salutul, verificarea prezenţei, a -răspund solicitărilor
organizatorică mijloacelor didactice pregătite, a profesorului:
existenţei caietelor de notiţe, a nominalizează
instrumentelor de scris, a absenţii, prezintă
portofoliului elevului. Verifică caietele şi
tema. Scurtă conversaţie de portofoliile;
acomodare. - îşi însuşesc
Exerciţiu de încălzire. recomandările şi
observaţiile primite.
2. Captarea atenţiei 4’ Prezintă planul lecţiei, tipul - îşi concentrează
elevilor activităţii şi modul de desfăşurare. atenţia asupra
Enumerarea obiectivelor lecţiei. activităţii din clasă;
- ascultă prezentarea
profesorului;
- îşi deschid caietele.
3. Verificarea 30’ Se verifică tema - verificări
cunoştinţelor Circuite basculante 1 - se orale,
anterioare realizate cu concentrează,
componente discrete.
Se amintesc şi se - îşi notează în
verifică noţiunile caiete,
generale privind : 1 - formulează
- definirea circuitelor răspunsuri potrivite,
logice, a celor 2 - explică
combinaţionale şi modul de basculare,
secvenţiale;
- definirea circuitelor
basculante, cu
precizarea stărilor
specifice: de acumulare
şi de basculare (CBB
reprezintă circuite
electronice care au 2
stări stabile, trecerea
dintr-o stare în cealaltă
făcându-se numai la
aplicarea unei comenzi
externe; caracteristica
lor esenţială este că au
memorie);
- clasificarea circuitelor
basculante;
- explicarea funcţionării
circuitelor basculante;
- diferenţierea celor
două stări, stabilă şi
instabilă;
- explicarea diagramelor
de variaţie a semnalelor
de ieşire.
4. Predarea noilor 32’ Anunţă titlul lecţiei noi : Circuite - ascultă şi devin
cunoştinţe basculante bistabile. Scheme interesaţi de noul
electrice. subiect,
Se dau spre analiză schemele
electrice ale circuitele basculante
bistabile (CBB), caracterizate prin
două stări stabile, egal posibile.
Acestea reprezintă
elementele de bază din - urmăresc cu atenţie Observare curentă
schemele logice de comandă, explicaţiile date şi scriu pe
din numărătoare, registre şi, în caiete
general, din aparatura - îşi însuşesc noile cunoştinţe
numerică. şi intervin în desfăşurarea
CBB-urile, denumite şi FLIP- lecţiei;
FLAP, se diferenţiază după - elevii deduc funcţionarea
modul de comandă externă, în circuitului integrat.
următoarele tipuri:
1 - de tip R-S, numit şi
LATCH (zăvor);
2 - de tip J-K, mai ales în
varianta MASTER - SLAVE;
3 - de tip D (DELAY);
4 - de tip T (TOGGLE).
5 Se dau spre analiză
schemele de principiu pentru
circuitele basculante bistabile
de tip R-S, J-K şi T. Se prezintă
în continuare conţinutul
ştiinţific al temei, referitor la :
0 - clasificare,
1 - explicarea modului de
aplicare a semnalului de
comandă, îndeosebi în baza
tranzistorului saturat, cu
impulsuri obţinute cu ajutorul
unui circuit de derivare şi a
unei diode care selectează
polaritatea dorită,
2 - explicarea principiului
de funcţionare, pentru cele trei
categorii de circuite basculante,
3 - compararea acestor
tipuri,

- domenii de utilizare.

5.Fixarea cunoştinţelor 24’ Fixarea - reţin - fişe de lucru,

cunoştintelor aprecierile,
noi şi observaţiile şi
accentuarea recomandările;
diferenţei dintre - îşi
sincron şi completează
asincron: fişele
- personale .
asincron=ieşirea - răspund la
se modifică întrebările
după ce se recapitulative;
modifică -scriu în
oricare dintre caiete.
intrări;
- sincron=
există o intrare
suplimentară,
de tact sau ceas
(CLOCK),
notată CL,
 CLK, CK, T,
care determină
comutaţia în
funcţie de
semnalul pe
intrările de
comutaţie R, S,
T, J, K, D.
Fixarea
cunoştinţelor
despre semnalul
de tact şi rolul
său în circuit:
- circuitul
funcţioneaza
simultan
(sincron) cu
toate celelalte
dispozitive din
sistem;
- prezentarea graficului unui semnal de tact şi precizarea activării pe frontul pozitiv şi
negativ (crescător şi descrescător).
Se dă spre studiere fişa de lucru.
Fixarea cunoştinţelor despre bistabilul J-K:
- accentuarea provenienţei bistabilului JK din RS şi proprietatea lui de a elimina starea de
nedeterminare;
- este un CBB de tip RS, dar ieşirile lui sunt aduse la porţile de intrare, evitându-se astfel
starea de nedeterminare;
- observaţie privind faptul că este cel mai răspândit.
Fixarea cunoştinţelor despre bistabilul T:
- accentuarea provenienţei bistabilului de tip T: dacă în cazul bistabilului J-K, intrările J şi
K sunt conectate împreună, se obţine bistabilul de tip T;
-are o singură intrare de date T;
Fixarea cunoştinţelor despre bistabilul D:
- accentuarea proprietăţii bistabilului D de a întârzia cu un tact informaţia pe care o
primeşte pe intrare (circuit elementar de întârziere);
- se evidenţiază conectarea împreună a intrărilor J şi K, cu plasarea inversorului la intrarea
K.
6.Evaluarea 4’ Apreciază - sunt atenţi; Apreciază elevii prin note.
contribuţia - se anunţă
elevilor pe toată pentru
durata lecţiei, completări;
formulând - notează
observaţii şi observaţiile .
recomandări .
La notare se tine
cont de prestaţia
şi răspunsurile
fiecărui elev pe
toată durata
 lecţiei. Se
evidenţiază elevii
care au lucrat cel
mai repede şi
bine.
6.Tema pentru acasă 4’ Dictează - notează enunţul,
enunţul temei: - reţin precizările profesorului cu
“Precizaţi privire la o mai uşoară căutare pe
aplicaţiile Internet.
pentru circuitele
studiate.”
Se recomandă
consultarea
notiţelor, a
Internetului şi a
bibliografiei.