https://prezi.

com/wbossr4k2r0k/tema-familiei-in-romanul-mara-de-ioan-slavici/

Tema familiei în romanul „Mara” de Ioan Slavici

Am putea vedea în destinul Persidei evoluţia Marei înseşi, care în roman este prezentată deja matură.
Diferenţa ar fi că Marei îi lipseşte educaţia la măicuţe de care beneficiază Persida. Trică devine cojocar
aşa cum își dorise Mara, dar se dezvoltă ca un caracter mai demn, refuzând compromisurile la care îl
îndeamnă Mara.

În ciuda prejudecăţilor oamenilor, dragostea oarbă a Persidei o duce spre un drum primejdios și
nesigur alături de Naţl, în care iubirea îi conduce, ţinându-i departe de raţiune. Uniţi de către
Dumnezeu,frământările îndrăgostiţilor faţă de prejudecăţile lumii nu încetează să se arate, cei doi
hotărându-se să fugă împreună în Viena. Această acțiune a Persidei influenţează în mod negativ relaţiile
cu mama sa, care, desi indignată de ceea ce făcuse fiica ei, poartă cu ea în permanenţă dragostea
maternă, pe care nimic nu i-o putea risipi. Mara încearcă să se agațe de ultima speranță care îi
rămăsese, şi-anume Trică, dar speranţa curând se transformă într-o dezamăgire, întrucât Trică începuse
să se ataşeze de familia lui Bocioacă, uitând de Mara, care este lăsată într-o mare de nesiguranţă şi
într-un sentiment de refugiere interioară. Luptându-se cu greutăţile vieții, Persida începe să semene tot
mai mult cu mama ei, în vreme ce, în timpul adolescenţei părea să fie opusul personalităţii Marei.

Romanul urmăreşte evoluţia relaţiilor dintre membrii acestei familii, pe parcursul mai multor ani, de-a
lungul cărora copiii cresc, devin adulți şi-şi întemeiază la rândul lor o familie. Văduva energică si harnică,
Mara îşi creează un ideal în care proiectează viitorul copiilor săi si se străduieşte să facă tot ce depinde
de ea pentru că acest ideal sa se îndeplinească. Ea porneşte de la nişte modele umane, cu care copiii ei
să se identifice in viitor: preoteasă(Persida), staroste al cojocarilor(Trică). Dar viaţa copiilor nu evoluează
neaparăt aşa cum o programase Mara si Persida refuză să se căsătorească cu teologul căruia i-o
destinase mama sa. Persida se îndrăgosteşte de Naţl si îşi asumă această dragoste, în ciuda piedicilor
generate de prejudecăţile societăţii în care trăia, societate care admitea colaborarea în afaceri a unor
oameni de etnii și de religii diferite, dar care se opunea căsătoriilor mixte. Mara însăşi reprezintă această
mentalitate.
 Romanul lui Slavici prezintă o familie din mica burghezie a unui târg ardelenesc de la sfârşitul secolului
al XIX-lea. Familia este formată dintr-o mamă văduvă, Mara, și cei doi copii, Persida și Trică.

Perspectiva narativă obiectivă îi permite cititorului să aibă acces la toate compartimentele vieţii sociale
şi afective a eroilor, surprinşi într-un proces de evoluţie. Acţiunea, complexă, urmăreşte, prin înlănţuire,
destinul Persidei şi al lui Trică, procesul de maturizare sentimentală parcurs de fiica Marei ocupând cea
mai mare parte din substanţa narativă a romanului.