Tema si viziunea despre lume

In romanul Mara
Romanul ''Mara'', scris de Ioan Slavici, este realist, deoarece
ntruchipeaz mai multe categorii sociale, complex caracterizate,
respectiv mai multe tipuri de oameni. Realismul este un curent
literar aprut n secolul XIX n Frana, care promoveaz avariia,
parvenitismul i imoralitatea. De asemenea, ca i in cazul
romanului ''Mara'', se accentueaz relaia dintre mediu i
personaje, subiectul este inspirat din realitate, iar conflictele care
apar ntre personaje sunt sociale, psihologice etc.
Romanul ncepe prin prezentarea personajului principal, Mara
Brzovanu, o precupea din Radna, i prin descrierea mediului
din care fcea parte. Mara rmsese vduv cu doi copii, Tric i
Persida, dar nc era tnr, voinic, harnic i lupta n fiecare zi
pentru a schimba destinul ei, dar si pe al copiilor. Mara era si o
femeie intreprinzatoare, activitatea ei fiind urmarita de autor de-a
lungul unei saptamani (Marti dimineata Mara is scoate satra, joi
dimineata trece Muresul, Vineri noaptea pleaca la Arad). Este
surprins si simtul ei practic, facand negot cu oricine avea nevoie
de marfa ei, indiferent de nationalitate si religie, dar si datorita
faptului ca stia unde sa isi aseze taraba pentru a avea cat mai
multi clienti (incepu sa faca in gandul ei socoteala cam cati
oameni vor fi trecand in fiestecare an peste podul de pe Muras;
Apoi mai castiga si dreptul de a-si pune masa si cosurile la
capatul podului, pe unde trecea toata lumea). In ciuda acestor
lucruri, Mara avea si un defect care ii schimbase viata de cand
devenise vaduva: era o femeie zgarcita. Cu toate ca ea strangea
bani de multa vreme pentru cei doi copii ai sai, ea refuza sa ii dea
lor, tinandu-i in cate un ciorap pentru fiecare. Acest defect se
poate remarca si in secventa in care socotea cati oameni aveau
sa treaca in fiecare an peste pod, nestiind daca sa ia sau sa nu ia

din banii Persidei pentru a avea mai multe sanse sa isi aseze
taraba la capatul podului.
In continuare, este prezentata si viata copiilor Marei, Trica si
Persida, care in copilarie erau nepieptanati, nespalati si obraznici,
dar care erau totusi iubiti de catre mama lor. Ajunsi mari,
frumusetea Persidei il fascineaza pe Natl, fiul lui Hubar, macelar la
Lipova. Natl fusese ucenic, era de doi ani calfa, iar acum, ca sa
ajunga patron, trebuia sa faca doi ani de calatorie. Persida se
indragosteste de el si refuza sa se marite cu teologul Codreanu,
spre marea suparare a Marei, care dorea sa-si vada fiica
preoteasa. Cu toate ca Natl era neamt, Persida se casatoreste cu
el in taina si fug impreuna la Viena, pentru ca acesta sa-si termina
calatoria de doi ani. Intorsi la Lipova, cei doi deschid un birt pe
care il va conduce mai ales Persida, deoarece Natl incepuse sa
bea si sa joace carti. Acesta ajunge chiar sa-si bata sotia din
cauza faptul ca prietenii cu care se juca nu plateau bautura si nu
mai castigau bani, ci pierdeau. Persida ajunge sa-si piarda din
gingasia pe care o capatase la manastire din cauza ca muncea din
greu toata ziua.
Dupa ce aceasta naste un copil, Mara si parintii lui Natl, dar la
scurt timp dupa aceasta, batranul Hubar este ucis de fiul sau
nelegitim Bandi.
Pe langa viata Persidei, autorul relateaza si viata lui Trica.
Fiind angajat ucenic la Bocioaca, starostele cojocarilor, Trica
este cuminte si harnic si ajunge in cele din urma calfa, dar sa se
insoare cu fiica stapanuli. El rezista si la avansurile sotiei
patronuluim Marta, deoarece el isi dorea doar sa devina maestru
cojocar si sa isi traiasca viata independent.
Trica pleaca in cele din urma in razboi, pe frontul din Italia, dar
este ranit si internat la spitalul din Verona. Intors acasa, baiatul
este de nerecunoscut. Marei nu-I venea sa creada ca copilul ei se
schimbase asa de mult, iar in postul Pastelui, Trica ajunge

maestru cojocar, iar Natl maestru macelar.

Slavici surprinde o perioada semnificativa din viata
personajelor, de la copilaria Persidei si a fratelui ei, pana la
casatoria acestora si construieste si diverse imagini sugestive
privind obiceiurile, traditiile si mentalitatea oamenilor de etnii
diferite, aratand ca conflictele dintre nationalitati pot ajunge la un
bun sfarsit si ca se poate trai in armonie.
Actiunea din acest roman are loc in principal la Lipova, in
Ardeal, in diferite locatii. Cu toate ca populatia majoritara in
Ardeal in secolul XIX era reprezentata de romani, din intreaga
populatie, 24,9% erau maghiari si 11,9% erau nemti. Conflictul
principal este cel dintre Mara si familia lui Natl, care declanseaza
si alte conflicte secundare, cum ar fi intre Mara si Persida cand
refuza sa se casatoreasca cu preotul Codreanu, dar si dintre Trica
si Natl, care nu-l putea suporta pe neamt. Mara duce o viata in
care nu-I pasa de etniile cu care convietuieste, deoarece acest
lucru o ajuta sa realizeze schimburi comerciale cu altii, nu numai
cu romanii.