Curs 1

Fiziologia neuronului

“Este esential sa intelegem creierul nostru in detaliu pentru a putea

evalua corect acest univers vast si complex din jurul nostru”

Francis Crick
din What Mad Pursuit, 1988

Neuron de soarece cu neurite si con de crestere in forma de evantai, Kain 2008

Fiziologie, 2010
 Organizarea functionala a SNC si SNP

Fiziologie, 2010
 Curs 1 - Cuprins

1. Histologia tesutului nervos: celule gliale si neuroni

2. Clasificarea neuronilor
3. Proprietatile functionale ale neuronilor
Excitabilitatea
Potentialul de repaus
Potentialele locale (gradate)
Potentialul de actiune
Conductibilitatea

Fiziologie, 2010
 Descoperirea neuronului
termenul de neuron introdus in 1891

Johannes Evangelista Purkinje (1787-1869)

Camillo Golgi (1843-1926) Santiago Ramon y Cajal (1852-1934)
Premiul Nobel 1906 “Histologia sistemului nervos la om si vertebrate”
Premiul Nobel 1906

Fiziologie, 2010
 Histologia tesutului nervos: celule gliale si neuroni

Nevrogliile
celule gliale de la nivelul axului
cerebrospinal; constituie jumãtate din
masa creierului ºi dau fermitate acestuia

Celulele gliale din sistemul

nervos periferic.

http://www.teaching-biomed.man.ac.uk/histology/t295.html

Fiziologie, 2010
 Nevrogliile sunt de patru tipuri

Astrocitele
• ancoreazã neuronii de capilarele sanguine
participând la schimburile dintre neuroni ºi sânge
• controleazã mediul chimic din jurul neuronilor
• sunt implicate în rãspunsurile imune ale Oligodendrocit

Celulã
þesutului nervos. microglialã

Microgliile
• un tip special de macrofage, protejeazã neuronii Celulã
ependimarã
de agenþii patogeni ºi de acumularea de resturi
celulare prin fagocitozã. Neuron

Celulele ependimare
• constituie o parte din bariera hematoencefalicã.
Capilar

Oligodendrocitele
Astrocit
• formeazã teaca de mielinã a fibrelor
nervoase dispuse în axul cerebrospinal.
(Van De Graaff, 2000)

Fiziologie, 2010
 Tipuri de celule gliale

Fiziologie, 2010
 Celule gliale de la nivelul sistemului nervos periferic
sunt de doua tipuri
Celule satelit Celule Schwann
ganglionii nervoºi, controleaza mediul chimic în jurul fibrelor nervoase,
din jurul neuronilor. formând teaca de mielinã a acestora;
rol major în regenerarea nervoasã perifericã

Fiziologie, 2010
 Neuronii sunt celule inalt specializate

Sectiune prin cerebel de pui, Cajal, 1888

Fiziologie, 2010
 A B
Neuronii sunt celule inalt Terminaþii axonale
Dendrite
specializate
Corpusculi
Dendritele (dendros (lat) = copac) Nissl

Corp
• arie de contact ºi de recepþie a semnalelor celular
Nucleu
pe care le conduc la corpul celular (centripet).
Neuro- Con
fibrile axonal
• prezinta spine dendritice Axon
Corp celular
Axon
Axonul Nucleul unei
Mielinã
Nucleu
celule
• conduce impulsurile nervoase de la corpul Schwann
Mielinã
celular spre capãtul terminal (centrifug) Nucleul unei
Ramificaþie celule
colateralã a Schwann
axonului Corpusculi
• con axonal ºi ramuri colaterale scurte Nissl
Direcþia de
conducere a Direcþia de
impulsului nervos Noduri conducere a
(strangulaþiile) impulsului
nervos
• arborizaþie terminalã cu butoni terminali Ranvier

• vezicule cu mediatori chimici sau

neurotransmiþãtori
Butoni
Arborizaþie terminalã terminali
• teaca de mielinã cu noduri (strangulaþiile) Dendrite

Ranvier → axoni mielinici sau amielinici (Van De Graaff, 2000)

Fiziologie, 2010
 Din punct de vedere structural, neuronii se clasifica
in:

neuroni neuroni neuroni neuroni

unipolari bipolari psedounipolari multipolari

Fiziologie, 2010
 Brainbow 2.1 este o
metoda de marcare
transgenica
care permite marcarea
neuronilor intr-un
curcubeu de culori
specifice pentru fiecare
celula

Transgenic strategies for combinatorial expression of

fluorescent proteins in the nervous system
Jean Livet, Tamily A. Weissman, Hyuno Kang, Ryan W.
Draft, Ju Lu, Robyn A. Bennis, Joshua R. Sanes & Jeff W.
Lichtman, Nature 450, 56-62(1 November 2007)

Fiziologie, 2010
 Conform “Doctrinei neuronale”:

• unitatea structurala si functionala a sistemului nervos este neuronul.

• neuronii sunt celule individuale care nu sunt in legatura directa unele

cu celelalte.

• un neuron este compus din 3 parti: dendrite, axon si corp neuronal

(pericarion, peri (gr.)= in jur; karyon (gr.)=nucleu)).

• informatiile se deplaseaza in neuron intr-o singura directie: de la

debdrite spre axon, via corpul celular.

Fiziologie, 2010
 Din punct de vedere functional, neuronii se clasifica
in:
neuronii senzitivi (aferenþi) –
somatosenzitivi sau viscerosenzitivi.
neuronii pseudounipolari ºi cei bipolari. neuronii de asociaþie sau
intercalari - cei mai
numeroºi dintre neuroni
(99%)
între neuronii senzitivi ºi cei
motori
neuroni multipolari

neuronii motori (eferenþi) - neuroni multipolari cu pericarionii situaþi la nivelul

Fiziologie, 2010 axului cerebrospinal.
 Exista mai multe metode noninvazive de inregistrare a
activitatii neuronale

(Nicholls et al, 2001)

Fiziologie, 2010
 Patch-clamp animatie

Fiziologie, 2010
 Membrana celulara a unui neuron este polarizata
electric in stare de repaus

http://www.soveinc.com/graphics2.htm

Fiziologie, 2010
 Potenþialul de membranã poate fi schimbat
experimental
Generator de
curent pozitiv Potenþial de acþiune
A. Aplicând un puls de curent pozitiv
prin electrodul intracelular,
interiorul membranei va deveni
mai pozitiv ºi exteriorul mai
negativ. Aceastã scãdere a separãrii
normale de sarcini electrice se
Potenþial electrotonic local numeºte depolarizare. Pulsuri
depolarizante mici produc
(adaptat dupã Kandel, Schwartz, Jessell, 2000).

potenþiale locale ºi electrotonice cu

Curentul injec- Exterior amplitudine proporþionalã cu
Generator de tat în celulã
Timp Interior curentul aplicat. Dacã însã
curent negativ
depolarizarea atinge un nivel critic,
B denumit prag, se declanºeazã un
rãspuns activ al neuronului,
denumit potenþial de acþiune.

B. Inversând sensul curentului

aplicat, electrodul intracelular se
Exterior negativeazã, ºi celula va fi
Curent de hiperpolarizatã.
membranã Interior
Timp

Fiziologie, 2010
 Potential de repaus- animatie

Fiziologie, 2010
 Mecanismele ionice ale potentialului de repaus
120mM

Na+ 150mM K+ 5mM

-
Canal “leak” A 0,2mM
(scurgere) Canal “leak” (scurgere)
pentru Na+ + pentru K+
3Na K+
Na+
K+
Exteriorul celulei

Na+/K+ Membranã
ATPaza

Interiorul celulei
Na+ Na+ K+
Na + 2K+ K+
Gradientul de
- concentraþie
A 100mM

+ Gradientul
Na +
15mM K 150mM electric

Cl- 10mM
Fiziologie, 2010
 PR-Interactive Physiology

Fiziologie, 2010
 Potentialul de actiune
este forma specifica de
raspuns a celulelor
excitabile

Fiziologie, 2010
 Forma potentialului de
actiune reflecta functiile
celulei

• In celule nervoase: PA scurte 

transmiterea rapida a informatiei
•In celule musculare cardiace si
musculare netede: PA lungi  contractii
lente, ritmice.

Forma diferita a PA se datoreaza:

• implicarii unor canale ionice
diferite
• modularii activitatii canalelor
ionice implicate

Fiziologie, 2010
 Forma potentialului de
actiune reflecta functiile
celulei

Fiziologie, 2010
 Exteriorul celulei

K Interiorul celulei K
+
 Faza de depolarizare: canalele de Na deschise  Faza de repolarizare:+ canalele de Na+
se închid ºi canalele de K se deschid
(mV)
Porþile de inactivare ale canalelor deNa+

Permeabiliatatea relativã a membranei

se închid Potenþial de acþiune

Potenþial de membranã
+
Porþile de K se deschid

gNa
gK
Prag

Porþile de activare+ ale

canalelor de Na se
deschid

Timp (ms)
A. Modificãrile permeabilitãþii membranei ºi fazele potenþialului de acþiune
Poartã de Canal de Membranã
activare potasiu Exteriorul celulei

Interiorul celulei
Canal de Poartã de inacti- K K
sodiu vare a Na+
 Starea de repaus: toate canalele de Na+  Hiperpolarizare: canalele de K+ rãmân deschise,
+
+
ºi K voltaj dependente sunt închise canalele de Na rãmân închise, dar poarta de
inactivare a sodiului urmeazã sã se deschidã
Fiziologie, 2010
 Folosind tehnica voltage-clamp Sir Andrew Huxley si Sir
Alan Hodgkin au studiat canalele ionice implicate in PA

Premiul Nobel pt Fiziologie

si Medicina, 1963

Fiziologie, 2010
 Aparitia unui potential de actiune presupune
modificari ale conductantei membranei pt Na+ si K+

Fiziologie, 2010
 Cu ajutorul tehnicii voltage-clamp se pot pune in
evidenta curentii de Na+ si K+

Fiziologie, 2010
 Aplicarea de blocanti specifici permite izolarea
celor 2 curenti

Ex: 10 mM TEA sau 200 nm TTX

Fiziologie, 2010
 PA-Interactive Physiology

Fiziologie, 2010
 Proprietatile potentialelor de actiune

• se supun legii “tot sau nimic”

• se propaga pe distante mari fara decrement
• nu permit sumatia.

Fiziologie, 2010
 Raspunsurile celulei nervoase
pot fi gradate sau de tip “tot-
sau-nimic”

Modificarile Vm la stimuli depolarizanti

peste prag sunt urmate de aparitia unui PA,
un fenomen “tot-sau-nimic”.

Modificarile Vm la stimuli hiperpolarizanti

si la stimuli depolarizanti sub prag:
• sunt direct proportionale cu intensitatea
stimulului, cf. legii lui Ohm:
I= U/R
•se numesc potentiale gradate sau locale.
• au o evolutie exponentiala cu o
constanta de timp () care depinde de
produsul dintre rezistenta si capacitatea
membranei:
 = RC
• nu sunt urmate de raspuns.
• ex: potentiale de receptor; potentiale
postsinaptice excitatorii si inhibitorii
Fiziologie, 2010
 PA nu se insumeaza din cauza perioadei de refractaritate

Fiziologie, 2010
 Perioada de refractaritate este determinata de
prorietatile cinetice ale canalelor de sodiu

Canalele de Na+Uãmân inactivate câteva ms dupã întreruperea

pulsului de stimulare P1. Dacã intervalul dintre cei doi stimuli
este scurt, al doilea stimul produce o creºtere mai micã a
conductanþei pentru Na+, pentru cã multe canale de Na+ sunt încã
inactivate. Cu cât creºte intervalul dintre stimulii succesivi,
creºte ºi gNa, pentru cã o fracþie mai mare de canale a revenit la
Starea de repaus. (adaptat dupã Kandel, Schwartz, Jessell,
2000).

Fiziologie, 2010
 Proprietatile potentialelor locale
• se supun legii proportionalitatii
• permit sumatia.
• se propaga pe distante mici cu decrement

Fiziologie, 2010
 Potenþialele locale sunt numite diferit în funcþie de locul unde se
produc ºi de rolurile pe care le îndeplinesc.

Neuron PRESINAPTIC Neuron POSTSINAPTIC

Receptor Sinapsã
Transmitere Transmitere
Stimul

Stimul
Potenþial de receptor

Potenþiale de Potenþiale de
acþiune acþiune

Prag
Subliminar Potenþial
sinaptic
Timp

Fiziologie, 2010
 Potentialele locale preced si favorizeaza aparitia potentialelor de
actiune

Fiziologie, 2010
 Masurarea excitabilitatii la un pacient se face indirect
folosind parametrii excitabilitatii
Reobaza (intensitatea prag) = intensitatea
minima necesara unui stimul pentru
producerea unui raspuns.
TUP = timpul minim necesar unui stimul cu
intensitatea egala cu a reobazei pt a produce
un raspuns.
Cronaxia = timpul necesar unui stimul cu
intensitatea egala cu dublul reobazei pt a
produce un raspuns.

Aceasta relatie durata-intensitate se explica

prin faptul ca pentru aparitia unui PA este
necesara o sarcina electrica minima.
Aceasta poate proveni din:
• un stimul puternic, dar scurt
• un stimul slab, dar lung

Fiziologie, 2010
 1. Histologia tesutului nervos: celule gliale si neuroni
2. Clasificarea neuronilor
3. Proprietatile functionale ale neuronilor
Excitabilitatea
Potentialul de repaus
Potentialele locale (gradate)
Potentialul de actiune
Conductibilitatea

Fiziologie, 2010
 Propagarea PA presupune implicarea unor curenti locali

… si reprezinta 20-40% din

diametrul fibrei nervoase

Fiziologie, 2010
 Conducere-Interactive Physiology

Fiziologie, 2010
 Daca teaca de mielina se pierde in 2 axoni invecinati, PA dintr-
un neuron poate sa induca propagarea de PA in ambele
sensuri in neuronii invecinati

Fiziologie, 2010
 Viteza de propagare variaza in functie de diametru si grad
de mielinizare

Fiziologie, 2010
 Concluzii

1. Potentialul de actiune este forma specifica de raspuns a celulelor excitabile a carui

forma reflecta functiile celulei.
celulei.

2. Modelul de generare a PA este influentat de proprietatile membranei

3. PA sunt initiate la nivelul conului axonal dar uneori,

uneori, si dendritele genereaza PA.

4. Propagarea PA presupune implicarea unor curenti locali,

locali, viteza de propagare variind in
functie de diametru si grad de mielinizare.
mielinizare.

Fiziologie, 2010