Prima scoala "smart" din mediul rural

Comuna Ciugud din Alba a devenit in ultimii ani un model la nivel national in ceea ce priveste
dezvoltarea locala durabila.
Ciugudul detine cateva recorduri greu de egalat in mediul rural din Romania, fiind prima
comuna din tara cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, cu internet wireless in
spatiile publice, iluminat public asigurat cu ajutorul unei eoliene, scoala smart, plata online a
taxelor si impozitelor si statie de incarcare masini electrice. De cativa ani, administratia locala
incearca sa impuna conceputul de "smart village" la Ciugud si la nivel national.
Aflata la circa 10 kilometri din Alba Iulia, comuna s-a remarcat, initial, prin performanta
deosebita in privinta accesarii de fonduri europene. In total, comuna a atras circa 30 de
milioane de euro, o buna parte din suma fiind obtinuta in colaborare cu comunele apropiate,
Daia Romana, Berghin si Sintimbru.

Unul dintre primele proiecte majore care au influentat pozitiv viata locuitorilor a fost asfaltarea
a 30 de kilometri de drum agricol intre comunele invecinate. Proiectul a fost finalizat in 2011
si a devenit cunoscut sub denumirea de "Mini-Transalpina de Ciugud", datorita frumusetii
zonei strabatute de sosea. Prin acest proiect s-a asigurat accesul mult mai facil al oamenilor
la terenurile agricole si s-a redus foarte mult timpul de calatorie dintre cele trei comune, dar si
spre Alba Iulia. Banii au fost obtinuti de la Uniunea Europeana prin Fondul European de
Dezvoltare Rurala, iar proiectul a avut o valoare totala de 2,5 milioane de de euro.
Dezvoltarea zonei a facut ca aceste drumuri sa fie insuficiente, un proiect recent vizand
extinderea drumului agricol intre Ciugud si Daia Romana la doua benzi de circulatie.
Prima scoala "smart" din mediul rural
Scoala gimnaziala din comuna a devenit in 2020 cea mai "inteligenta" unitate scolara din
mediul rural din Romania. Pentru 65 de elevi din clasele V-VIII, profesorii au posibilitatea sa
le transmita acasa lectiile si chiar sa interactioneze video, prin internet, cu cadrele didactice.
Sistemul a fost folositor mai ales in conditiile pandemiei de coronavirus. Elevii de aici
folosesc de cateva luni cel mai modern sistem de invatare din tara, prin intermediul unor lectii
interactive derulate cu ajutorul unei tehnologii de ultima generatie. Realizarea scolii "smart" a
presupus investitii de circa 1 milion de euro, de la bugetul de stat, bugetul local si din
sponsorizari. Fiecare elev de gimnaziu are un cont separat pe platforma online pe care o
poate accesa de oriunde si pana la sfarsitul vietii. La 50 de ani, spre exemplu, un fost elev va
putea accesa acel "cloud" ca sa vada ce a lucrat cand invata la Ciugud.
Autoritatile locale au facut mult mai mult decat atat pentru copii. Primaria si Consiliul local au
pus la dispozitia copiilor suma de 50.000 de lei pentru finantarea unor proiecte propuse si
aprobate de catre acestia. Proiectele au fost aprobate in prima sedinta a Consiliului Local al
Copiilor din Ciugud desfasurata online, la inceputul lunii iunie 2020. Astfel, elevii au "aprobat"
un proiect de construire de locuri de joaca in cele patru sate ale comunei unde nu exista un
astfel de spatiu. Al doilea proiect este destinat scolii, pentru care copiii au decis sa cumpere
o masa de tenis si doua masute de sah.
Taxe si impozite platite la automate electronice
Din 2019, locuitorii comunei, respectiv toate persoanele fizice si juridice, isi pot plati taxele si
impozitele la sase automate electronice instalate in satele comunei.
"Suntem prima primarie de comuna si a doua administratie locala din tara, dupa cea a
Sectorului 4 din Bucuresti, care implemnteaza acest sistem. Vrem sa ne mentinem o primarie
cat mai prietenoasa cu cetateanul. In 2010 am fost, de asemenea, prima primarie care a
implementat sistemul de plata electronica a impozitelor. O facem pentru ca timpul
contribuabilului este foarte important pentru noi. Informatia se misca foarte repede si mi se
pare normal ca cetateanul, printr-un efort cat mai mic, sa isi poata plati impozitele", spune
primarul Gheorghe Damian.

Automatele sunt amplasate in magazinele satesti, care sunt deschise de dimineata si pana
seara si unde cetatenii pot primi ajutorul de specialitate de la gestionari care au fost instruiti
in acest sens. "Daca pana acum trebuia ca o data pe satamana un functionar sa se
deplaseze in satul respectiv pentru incasarea banilor, acum toate aceste cheltuieli si pierderi
de timp se elimina. Omul poate sa vina la magazin sa isi plateasca impozitul cand are bani,
timp si chef", afirma primarul. Pentru utilizarea automatelor, fiecare contribuabil al comunei a
primit un "card al cetateanului", care are un cod de bare unic.
Primaria comunei este si prima institutie din mediul rural romanesc alimentata si cu energie
electrica obtinuta din surse regenerabile. Administratia locala a construit o parcare de 8
locuri, acoperita cu panouri fotovoltaice, care produce suficienta energie pentru a alimenta
cladirea institutiei si are doua porturi pentru incarcarea masinilor electrice.
Exemplu de bune practici in Franta
Anul trecut, comuna Ciugud a fost exemplu de bune practici la Forumul Cooperarii Franco-
Romane, eveniment desfasurat la Lyon, in Franta. Primarul Gheorghe Damian a vorbit
atunci, in premiera, despre smart village, un concept pe care Ciugudul doreste sa il
promoveze ca model real de dezvoltare a comunitatilor rurale din Romania.
"Smart village inseamna o comunitate rurala care se dezvolta folosindu-si inteligent resursele
locale alaturi de solutii inovatoare prin care isi reduce costurile. Dezvoltarea trebuie sa fie
inteligenta si neagresiva, cu respect pentru traditiile si identitatea rurala. Iluminat inteligent,
energie obtinuta din surse regenerabile, automate electronice de plata a taxelor si impozitelor
locale, folosirea in activitatea primariei a unui autoturism electric, colectarea selectiva a
gunoiului, << primaria fara hartii >> sunt doar cateva dintre ideile << smart >> aplicate la
Ciugud", afirma primarul Damian.
Despre utilitatea acestui concept a fost convins recent si ministrul Fondurilor Europene,
Marcel Bolos, care a spus dupa o vizita la Ciugud ca va infiinta un program national finantat
din fonduri europene cu denumirea "smart village".
Comuna Ciugud a fost premiata in septembrie 2019, in cadrul unei gale organizata de
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, cu distinctia pentru integritate si
performanta administrativa. De asemenea, tot anul trecut, comuna a devenit subiect in cadrul
documentarului finantat de Comisia Europeana, "Ne-am ridicat: Romania, 1989-2019".

„Noi am început din fondurile de preaderare, prin anii 2005-2006 au fost primele
fonduri SAPARD, care ne-au deschis apetitul pentru fonduri și am văzut că
aceste fonduri europene nu au culoare politică. Ne-au făcut să înțelegem că sunt
cei mai siguri bani pentru dezvoltarea unei comunități”, spune primarul din
Ciugud, Gheorghe Damian.
La alegerile locale de anul trecut, Gheorghe Damian a câștigat al șaselea mandat,
cu peste 88 la sută din voturi. Exclus din Partidul Social Democrat în 2017,
primarul celei mai bogate comune din țară a candidat la ultimul scrutin ca
independent. 

„Primul proiect a fost unul PHARE de 100 de mii de euro. Dacă comparăm cu 32
de milioane de euro, cât are comuna Ciugud adresă, pare o sumă infimă. Din
banii respectivi ne-am luat primele softuri și primele calculatoare, pentru că în
opinia mea, profesionalizarea funcționarului public este extrem de importantă
într-o administrare publică locală”, arată edilul. 

„Imediat după aderare, am avut împreună cu comuna vecina cel mai mare proiect
de infrastructură, de 7,5 milioane de euro. Imediat după, am depus împreună cu
mai multe comune învecinate un proiect pentru asfaltarea drumurilor de câmp din
România. Erau 27 de km de drumuri de câmp și nu ne-am gândit nicio clipă că o
să-l câștigăm”, continuă Gheorghe Damian povestea începuturilor care au
transformat comuna Ciugud într-un succes.

Oameni din București s-au mutat la Ciugud

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Când am ajuns în Ciugud m-am uitat din
mașină dreapta stânga și am văzut trotuare, pavele, iarbă, flori, bănci pe
marginea drumului, oamenii și-au pus gunoiul adunat selectiv la marginea
caselor. Avem și o școală ce arată foarte bine. Este un model pe care îl vezi de
obicei în străinătate.

Gheorghe Damian, primarul din Ciugud: Sigur că oamenii au devenit fericiți

și nu doar localnicii, dar și cei din împrejurimi care au ales să stea la noi. La ora
actuală avem oameni din București care s-au mutat în Ciugud pentru a-și da
copiii la școală aici și a trăi într-o comunitate ca aceasta. Avem oameni veniți
din Germania, Italia, Belgia.
Sergiu Voicu: Lângă noi este școala din Ciugud, prima școală inteligentă din
mediul rural din România. Ce înseamnă asta ?

Gheorghe Damian: În opinia noastră, școala de la țară este lăsată și pedepsită

pieirii. Iar prin această școală am vrut să demonstrăm că școala din mediul rural
are o șansă.

Școala unde elevii își țin notițele în cloud

- De ce este clasa inteligentă, de ce este școala inteligentă?

- Am vrut să facem o școală prin care să demonstrăm că școala de la țară poate

avea viitor, explică Dan Lungu, purtător de cuvânt al Primăriei Ciugud. La
școală le oferim toate condițiile. În locul telefonului mobil, le oferim un
ChromeBook. Acest laptop este dedicat doar educației. Copiii pot să lucreze pe
acest laptop doar în cloud, în aplicația educațională. Fiecare copil are un cont în
cloud astfel încât la 50 de ani, dacă ați învățat la școala din Ciugud, veți putea
intra în acest cont și să vedeți ce ați făcut la școala din Ciugud. Tehnologia este
viitorul. Cetățenii ăștia mici vor avea, peste 10 - 15 - 20 de ani, frâiele comunițății
noastre. Cum îi pregătim, așa vor fi și peste 20 de ani, explică Dan Lungu.

- Dacă școala din Ciugud era sortită pieirii, acum avem în plan să mai construim
o școală, pentru că nu mai avem capacitate. Ne vin copii din Alba, din comunele
învecinate. Dar marele câștig este că ne-am adus acasă copiii noștri, care învățau
în altă parte, spune primarul Gheorghe Damian.

- Ați primit un premiu pentru că ați realizat, nu un smart city, ci un smart village.

- Noi am lansat acest concept de sat inteligent. De la servicii pentru cetățean

inteligente, la școală inteligentă, transport inteligent, tot ce înseamnă zona de
confort a cetățeanului.
În loc de căruțe, mașini electrice și parcare
inteligentă cu stații de încărcare
- Aveți o stație de încărcare pentru mașini electrice, panouri solare, încercați să
vă produceți singuri energia și mai aveți și mașini electrice.

- Cu fonduri europene am construit această parcare inteligentă. O parcare ce ne

produce energia electrică pentru această instalație dublă de încărcare a mașinilor
electrice, dar și pentru sediul Primăriei. Tot de aici alimentăm și sediul Primăriei,
explică Dan Lungu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Ciugud. Aceasta este Eli,
mașina noastră electrică. Colegii noștri folosesc pe timpul zilei doar această
mașină electrică. Economisim în medie pe an undeva la 4 mii de euro. După ce
am cumpărat-o pe Eli, și locuitorii au început să își cumpere mașini electrice. Nu
este singura stație de încărcare.
Noi suntem localitatea din România cu cele mai multe stații raportate la numărul
de locuitori. Avem o stație de încărcare la 1000 de locuitori, araă Dan Lungu.

Primar: Ne-ar fi trebuit 100 de ani să facem din

resurse proprii tot ce am făcut cu banii europeni
- Dacă nu ați fi avut banii europeni, cum ar fi arătat comuna Ciugud?

- Când am ajuns primar, aveam venituri de 15.000 de euro și datorii de 3 miliarde

de lei. Era ceva imens. Dacă am folosi tot bugetul nostru pentru a face ce am
făcut cu bani europeni, am avea nevoie de 100 de ani. Suntem undeva la peste
32 de milioane de euro bani europeni atrași. Dacă facem un calcul câți euro pe
cap de locuitor am atras, o să vedem că noi am atras 10 mii de euro pe cap de
locuitor.

„Se vorbea în țară că nu se vor mai finanța branșamentele de gaze naturale, că nu

mai primim bani pentru autostrăzi, pentru una, pentru alta. Este fals. Se primesc
bani pentru toate. Important este să spui la Bruxelles că vrei să faci aceste lucruri.
În momentul în care faci aceste lucruri corect, respectând lucrurile, poți să faci
aceste proiecte. Nu este o chestiune de competiție, este o chestiune de a utiliza
acești bani. Nu cred că ne vom mai întâlni cu aceste sume în următoarele exerciții
financiare. Sfatul este haideți să începem, să lăsăm politicile și politica și să
facem administrație!” - transmite de la Bruxelles europarlamentarul Mircea Hava,
fost primar al municipiului Alba Iulia.

Aproximativ 320.000 de locuitori, cetățenii judetului Alba, au avut beneficii

directe sau indirecte de pe urma fondurilor europene. Autoritățile de aici au reușit
să contracteze doar în ultimi șase ani finanțare pentru 204 proiecte cu un buget
total de 410 milioane de euro, adică peste 2,3 miliarde de lei.

Urmăriți aici materialul integral despre ce s-a făcut în județul Alba cu fonduri

europene, difuzat în emisiunea „Europa. Mi-e bine, ți-e bine” de la Digi24.

Ciugud din Alba, cea mai dezvoltată comună din România, este în discuţie pentru a
atrage două noi investiţii, pe lângă cele peste 30 deja prezente. Ciugud a reuşit să
atragă fonduri europene în valoare de 30 mil. euro şi a extins reţeaua de utilităţi în
toate cele şase sate care formează comuna, fiind de departe cea mai dezvoltată
localitate din mediul rural românesc.

„Acum discutăm cu o companie care doreşte să demareze o investiţie pe 50.000 mp,

sunt demarate procedurile pentru o altă investiţie de 6 mil. euro pe 20.000 mp. Sunt
toate investiţii mari pentru o comună, iar acestea vor aduce mai multă bunăstare. Şi
mai important este că nu suntem o comună asistată financiar de stat, noi nu primim
bani de la bugetul de stat deoarece pentru noi sunt suficiente fondurile proprii“, a
explicat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud. El este primar din anul 2000,
iar anul trecut a câştigat cel de-al şaselea mandat.
Pentru a atrage investiţii consistente, primăria pune la dispoziţie loturi de teren alături
de un caiet de sarcini pentru a se asigura că investitorul va contribui şi la dezvoltarea
localităţii.

„Noi avem 100 ha la dispoziţie din care 40 ha acum ocupate sau în curs de ocupare.
Din 2005 când am început dezvoltarea economică am învăţat din greşeli. Spre
exemplu, după criza financiară anterioară din 2009 au rămas datorii din partea firmelor
care şi-au închis activitatea. După criză am devenit selectivi şi am pus la punct un caiet
de sarcini atractiv pentru investitori şi care să ne asigure confortul că se întâmplă ceea
ce scrie pe hârtie. Un investitor care primeşte 10.000 mp trebuie să construiască cel
puţin 4.000 mp de hală, poate merge până la 7.000 mp cât este prevăzut în planul de
dezvoltare. Este importantă şi valoarea investiţiei - noi punem la dispoziţie terenul, dar
nu vrem să facem parcări pentru camioane. În funcţie de valoarea investiţiei se
calculează impozitul plătit, iar numărul locurilor de muncă este foarte important
deoarece de asemenea şi de acolo vin bani la buget. Contează foarte mult cât de
prietenoasă cu mediul este investiţia deoarece nu dorim poluare, chiar dacă este
departe de zona de locuit. Contează mult şi durata investiţiei, în cel mult doi ani
trebuie finalizată investiţia“, a explicat primarul. În plus, miza primăriei este ca
investitorul să cumpere terenul pe care construieşte la finalizarea investiţiei.

„Acum avem parcele de 5.000 mp, multiplu de 5.000 mp, de 10.000 mp sau multiplu
de 10.000 mp. Le concesionăm pe 49 de ani, dar avem un articol care specifică faptul
că după ce a fost finalizată investiţia, s-a făcut recepţia, iar investitorul are sediul
social la noi în comună, acesta îşi poate manifesta dreptul de preemţiune şi poate
cumpăra terenul“, a subliniat Gheorghe Damian.

Dezvoltarea comunei Ciugud a început în anul 2000 odată cu demararea planului de

atragere a investitorilor, iar dacă atunci comuna avea circa 2.600 de locuitori, în pre-
zent numărul acestora a urcat spre 3.500, iar potenţialul este ca în următorii ani  să
ajungă spre 6.000.

„Ciugud în anul 2000 nu avea apă curentă, canalizare, străzi aflate într-o stare de
degradare, la fel şi şcolile, iar comunitatea era îmbătrânită, iar tendinţa era de migrare
spre Alba Iulia. Bugetul era de 15.000 de euro pe an, iar comuna avea datorii de 3
miliarde de lei în anul 2000. Am început să investim în oameni tineri, care să înţeleagă
viziunea noastră de dezvoltare, după care am constatat că pentru a îndeplini visele,
avem nevoie de bani. Era o perioadă când totul depindea de politic, de cine
guvernează, cine conduce judeţul şi de cât de prieten eşti. Dar o strategie de dezvoltare
nu se face pe 3-4 ani, ci pe mai mulţi ani şi ai nevoie de predictabilitate“, a spus
Gheoghe Damian.

Primul proiect a vizat construcţia unei zone industriale pe o păşune. „Am făcut un Plan
Urbanistic Zonal (PUZ), am adus utilităţi şi am început să facem publicitate pentru a
aduce un investitor. Primul investitor a fost atras greu, după care vestea ni s-a dus că
suntem o administraţie aproape de investitor şi că ne dorim un parteneriat sănătos cu
investitorii. Acum 80% din veniturile proprii vin din zona industrială. Comuna Ciugud
are bani pentru a atrage fonduri europene, nu mai avem probleme sociale, bunăstarea a
crescut şi avem aproape 0% şomaj“, a spus primarul.

Primul investitor atras a fost o staţie de betoane, iar după a urmat Grupul Tobimar,
care a demarat o investiţie de 3 milioane de euro.

Primul proiect european a vizat dezvoltarea infrastructurii de utilităţi în zona comunei,

pentru ca mai departe acestea să fie extinse către zona industrială.

„Primul proiect european de 7,5 mil. euro a vizat reţeaua de apă, canalizare şi asfaltare
a străzilor, apoi un altul a vizat cu două comune vecine am asfaltat 30 km de drum de
câmp şi tot aşa am aflat că fondurile europene nu au culoare politică şi spre deosebire
de cele guvernamentale sunt cele mai sigure fonduri iar acum am depăşit pragul de 30
mil. euro din fonduri europene atrase, bani cu care am rezolvat partea de infrastructură
iar acum lucrăm la proiecte mai mici precum parcare acoperită cu panouri fotovoltaice,
staţii pentru maşini electrice, iluminat stradal inteligent, prima şcoală smart din mediul
rural din România. Dezvoltăm şi aplicaţii inteligente pentru a veni aproape de
beneficiari şi contribuabilii să fie la două clickuri distanţă de noi. Prin aplicaţie un
investitor poate vedea şi ce se poate construi pe un teren, astfel încât totul merge mai
eficient“, a explicat Gheorghe Damian.

Strategia de dezvoltare a vizat şi partea de resurse umane, atât pentru primărie cât şi
pentru comună.

„Din 2006 când am participat la un curs de resurse umane am aflat care este legătura
dintre fişa postului, adică ce trebuie să facă acel angajat şi structura lui psihologică,
daca se pliază pe acea fişă. Noi când recrutăm, aproape în toate cazurile, deşi avem
probleme cu agenţia funcţionarilor publici, noi trecem angajaţii şi printr-un test
psihologic. Pe noi nu ne interesează ca noul angajat să ţină minte 100 de legi,
informaţia este la două clickuri distanţă, ci ma interesează dacă ştie să caute informaţia
şi ce ştie să facă cu acea informaţie. Chiar dacă nu are 100 de diplome ci doar o
facultate, el trebuie să fie pasionat de munca în administraţia publică şi mai puţin
interesat de banii de pe card. Eu trebuie însă să îl şcolesc mai departe. Ca un exemplu,
când am angajat primul coleg pe managementul proiectelor, acum este unul dintre cei
mai buni pe judeţ“, a spus primarul.

Dincolo de partea de municipalitate, primăria a vizat şi dezvoltarea comunei pentru a

atrage noi locuitori.
„Noi am creat un climat de viaţă sănătos aici, tocmai pentru a atrage oamenii înapoi la
sat. Avem inclusiv familii de belgieni, olandezi sau italieni, dar şi din Bucureşti. Acum
nu doar ne păstrăm populaţia, ci şi o întinerim deoarece atragem tineri spre Ciugud.
Aceeaşi abordare am avut-o şi cu mediul privat. Mereu am încercat nu doar să le
punem la dispoziţie un plan urbanistic general, pe care să le desenăm un pătrat, noi am
identificat terenul, l-am utilat şi după aceea l-am pus la dispoziţia investitorilor la
preţuri rezonabile“, a subliniat primarul.

În ceea ce priveşte dezvoltarea, el a mizat pe extinderea transportului public, iar în

zona industrială primăria va construi o grădiniţă.

„Acum construim o grădiniţă cu program prelungit pentru ca părinţii care lucrează în

zona noastră de dezvoltare economică să aibă posibilitea de a lăsa acolo copiii de
dimineaţă până la ora 5. Dezvoltăm şi servicii de securitate, de supraveghere
inteligentă pentru a avea o zonă cât mai atractivă“, a subliniat primarul.

Printre investiţiile în partea de agrement comuna a atras o investiţie de 15 mil. euro în

terenul de golf Theodora Golf Club, construit de Ioan Popa, fondatorul Transavia, iar
după urmează amenajarea unui debarcader pe râul Mureş.

Școala de la Ciugud, desprinsă parcă din filmele SF, una dintre puținele școli
smart de la noi, este doar unul dintre proiectele inovatoare din celebra comună
situată la câțiva kilometri de Alba Iulia și cunoscută pentru că a atras cele mai
multe fonduri europene, în jur de 30 de milioane de euro.
Energie din surse regenerabile, iluminat inteligent, toți angajații primăriei au
semnături electronice, aprozar virtual cu 100 de producători, mașini electrice și 3
stații pentru încărcat mașinile electrice. Conceptul „Smart Village" ca soluţie de
digitalizare a serviciilor publice şi de dezvoltare a satului românesc, finanțat cu
bani europeni, le face viața mai ușoară oamenilor din Ciugud.
„La Ciugud, o vedeți și pe bunicuța de 75-80 ani cum își plătește impozitul
sau taxa de salubritate la automatul de plată din sat”
Fiecare locuitor al comunei are un card – cardul cetățeanului - purtător de
informații fiscale, pe care îl scanează și apoi își poate plăti, prin câteva clicuri,
taxele și impozitele locale, și nu numai. Totul la automate electronice de plată
aflate în magazinele din satele comunei.

„În 2008-2009 am început să punem bazele pentru tot ce înseamnă digitalizare la

nivelul primăriei Ciugud. Am început cu taxele și impozite locale, și până la
urbanism. Acum am ajuns să creăm primul proiect de identitate digitală din
România - cardul cetățeanului, un card pe care îl scanezi și ai acces la toată
identitatea digitală creată nu în jurul CNP-ului, ci în jurul unui cod, codul de
contribuabil”, explică Dan Lungu, (foto) purtătorul de cuvânt al Primăriei
Ciugud. 

Cu cardul cetățeanului persoanele vârstnice, cărora le era mai greu să utilizeze

alte metode, intră foarte simplu în sistem și plătesc taxele și impozitele locale.

„Cardul cetățeanului este ca un card bancar, numai că este purtător de informații

fiscale, nu este purtător de bani. Fiecare cetățean din Ciugud are un fel de cod
unic de contribuabil care este transformat într-un cod de bare și așa se loghează în
sistem pentru plata taxelor. Fiecare locuitor a primit acest card al cetățeanului. La
început unii oamenii ne întrebau unde se pot duce să pună bani pe card. Dar
acum, dacă veniți la Ciugud, veți vedea și pe bunicuța de 75-80 ani cum își
plătește impozitul sau taxa de salubritate la automatul de plată din sat”, explică
Dan Lungu.
Fără hârtii în primărie. Toți angajații au semnături electronice de 5 ani
De 5 ani, toți angajații Primăriei Ciugud au semnături electronice.
Din 2019 primăria folosește semnătură electronică chiar și la raportări pe care le
trimite către instituțiile publice. Chiar dacă, la început, unele instituții au acceptat
mai greu documentele strict pe cale electronică.
„Am fost printre primele instituții publice din România care am reușit să îi
convingem pe cei de la Curtea de Conturi să accepte să trimitem toate
documentele în format electronic la un audit al Curții de Conturi. Se întâmpla
acum 2 ani”, își amintește Dan Lungu.
Pandemia a urgentat digitalizarea
Lucrurile nu au fost simple, însă pandemia a urgentat digitalizarea în unele
instituții publice.
„Noi ne chinuim să vorbim de lucrurile astea de foarte mult timp. Digitalizarea e
un subiect care până acum a fost tratat la și altele, deși e un pas important, când
vine vorba despre cetățean”, punctează purtătorul de cuvânt al Primăriei Ciugud.
Reprezentanții comunei și-au dorit să țină pasul cu ce se întâmplă în zona privată,
de exemplu. Dacă o bancă comercială poate să îți ofere servicii de plată de pe
telefonul mobil, pare absurd ca o instituție a statului să te pună să mergi la ghișeu.
Îți recomandăm
Ce s-a întâmplat după ce Primăria Oradea a anunțat că dă „un discount dublu”
pentru cei care plătesc taxele online: digitalizarea promovată prin „bunici”

Raluca Ion
Editor
În prezent, Primăria Ciugud are patru soluții de plată pentru cetățeni. Patru
soluții, pentru ca oamenii să nu vină la ghișeu. A cincea e plata la ghișeu.
Anul trecut degrevarea de pe ghișeu a fost de peste 80%, spun oficialii din
primărie. Sub 15% din contribuabili mai plătesc la ghișeu taxele și impozitele,
restul folosesc soluțiile alternative, cei mai mulți preferând plata la automatele
electronice.

După digitalizarea plății taxelor, primăria a continuat cu partea de urbanism, apoi

de cadastru.
Harta care îți spune ce ai voie să construiești, ce acoperiș poți pune și cine îți
sunt vecinii
În acest an la Ciugud va fi gata încă un proiect inovator, aflat în lucru acum.
Cei ce doresc să se mute în comună și își cumpără un teren, vor putea accesa o
aplicație care deschide o hartă complexă cu detaliile despre poziția exactă a
parcelei, cine le sunt vecinii, ce utilități sunt disponibile în zonă, compoziția
solului, ce se poate construi, în funcție de planul urbanistic. Nu sunt uitate nici
amănunte despre culoarea în care poate fi vopsită fațada, reguli legate de acoperiș
(tip de țiglă și culoare, potrivit noului plan urbanistic aprobat).
Pe site-ul primăriei, oamenii din comună pot accesa „platforma cetățeanului”,
pentru pentru depunerea online a unor cereri sau eliberarea de acte: certificate de
urbanism, certificat de atestare fiscală, petiții, declarații de impunere pentru
clădiri, terenuri, mijloace de transport.
„La un click distanță” oamenii din Ciugud găsesc tot ceea ce au nevoie în relația
cu administrația locală, astfel încât să economisească timp prețios. „Respectul
față de cetățean înseamnă să nu îl mai punem pe drumuri inutile și să nu îl mai
obligăm să stea la cozi la clasicele ghișee, ci să îi oferim servicii publice smart”,
este mesajul autorităților din comună.
„Dl primar a spus: «De mâine eu iau toate ștampilele din primărie»”. Și le-a
încuiat într-un sertar în birou”
Când au folosit ultima dată ștampila în primărie? „A fost o întreagă telenovelă. O
colegă a fost cea care a inițiat depunerea doar online a tuturor rapoartelor
financiare pe care le face primăria către ANAF. A fost o luptă de câțiva ani.
Ciugud a fost între primele primării din țară care a făcut acest lucru.
Legat de ștampilă, în 2015, când au apărut niște norme legislative, colegii mei
erau în perioada în care testau, lucrau cu ce înseamnă semnătura digitală. S-au
gândit - hai să renunțăm la ștampilă și am început să eliminăm încet ștampila din
acte administrative”, povestește Dan Lungu.
Îți recomandăm
INTERVIU. Antreprenorul Iulian Stanciu, despre ce ar trebui să se schimbe în
România după criza COVID-19: „Luarea de decizii pe bază de date ne-ar ajuta să
ajungem mult mai sus ca societate, astfel încât să nu-și impună părerea cel cu mai
mult tupeu”

Raluca Ion
Editor
În 2019, a fost punctul final, odată cu clarificarea de către autorități a unor lacune
în ce privește folosirea ștampilei în instituțiile publice.
„La acel moment, dl primar a spus: «De mâine eu iau toate ștampilele din
primărie». Și le-a încuiat într-un sertar în biroul dânsului. E adevărat că mai
scotea din când în când ștampila, pentru că mai erau anumite documente ce
trebuiau ștampilate”, își amintește purtătorul de cuvânt „telenovela” eliminării
ștampilei în primărie.
100 de primari și directori de școli iau lecții la Ciugud
De când are în derulare proiectele inovatoare, primăria a deschis și un program
prin care acordă mentorat colegilor din adminstrația publică locală. Peste 100 de
primari au primit consultanță, mulți au venit să viziteze comuna, inclusiv
directori de școli care au vrut să vadă școala smart din Ciugud.

1.000 de locuri de muncă în zona de dezvoltare economică construită pe

islaz. „Acesta este motorul nostru de dezvoltare economică pe termen lung”
În 2004, primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, a găsit modalitatea prin care să
aducă bani la bugetul comunei. 30 hectare din islazul satului au fost amenajate și
transformate în zonă de dezvoltare economică. Acum aici sunt zeci de firme,
românești și străine, care asigură 1.000 de locuri de muncă.
În anul 2000 Ciugud avea venituri anuale de circa 15.000 de euro, iar datoriile
erau de 80.000 - 100.000 de euro. Comuna nu reușea să își susțină din veniturile
proprii nici măcar cheltuielile de funcționare. În prezent numai din zona de
dezvoltare economică primăria are venituri de peste un milion de euro, bani care
vin în fiecare an.
„Acesta este motorul nostru de dezvoltare economică pe termen lung. În
momentul de față avem proiecte în derulare de aproape 5 ori mai mari decât
bugetul pe care îl avem noi anual. Și nu ne e teamă nici să luăm credite. Școala a
costat un milion de euro. Am avut fonduri pe un proiect în valoare de 500.000 de
euro, restul nu i-am avut și am luat un credit”, spune purtătorul de cuvânt al
primăriei. 

Modelul Ciugud, replicat la nivel național

Gheorghe Damian conduce Primăria din Ciugud din anul 2000. Într-un interviu
acordat Republica.ro, edilul spune că și-ar dori ca tot ce a reușit să facă în
comună să fie multiplicat la nivel național. Astfel cetățenii să nu mai fie nevoiți
să facă drumuri la primării pentru depunerea sau obținerea de documente, ci să le
poată obține online.
El atrage atenția că interconectarea bazelor de date ale primăriilor cu cele ale
instituțiilor publice ar duce la înjumătățirea numărului de angajați din
administrația publică.
Vă propun un scenariu. Dacă ați fi ministru al digitalizării, care ar fi primele
trei măsuri pe care le-ați lua?
În primul rând ar trebui să îmi construiesc o viziune. Aș începe cu a investi într-o
coloană vertebrală a digitalizării la nivelul administrației publice, de la central, la
județean și până la local, până la firul ierbii, la satul românesc, în așa fel încât
toate instituțiile de la nivel național să se poată interconecta în acele platforme
sau baze de date. Astfel cetățeanul să nu mai fie nevoit să se plimbe până la
primărie pentru o adeverință, să meargă să își obțină un certificat de naștere. Se
poate acest lucru, avem exemplul elocvent al Estoniei, unde totul e la două clicuri
distanță față de noi. Nu e deloc complicat. Primăriile de comune și în general
toate instituțiile nu mai trebuie să investească în tot felul de softuri singulare, și
după aceea să constatăm că nu se interconectează cu cele de la nivel național.
Asta cred că ar fi prima și cea mai importantă măsură pe care aș lua-o.
A doua măsură, sau poate în același timp cu prima - aș începe niște cursuri, dar
cursuri adevărate, nu fabrică de diplome, în care să reformez toți oamenii din
administrație, vorbesc de cei care mai rămân, pentru că după ce facem toată
interconectarea bazelor de date ar trebui ca numărul personalului să scadă poate
la jumătate. Și ar trebui să investim în a reforma și a profesionaliza și a le
dezvolta aceste abilități persoanelor din administrație.
Cea de-a treia măsură este aceea de a face populația să conștientizeze și să își
dezvolte încrederea în aceste instrumente care ne fac viața mult mai ușoară și mai
simplă.
Principalele provocări în aplicarea proiectului Smart Village?
Cea mai mare provocare e lipsa finanțării. Nu avem niște linii de finanțare.
Speram, am văzut că ministrul Boloș (Marcel Boloș, fost ministru al fondurilor
europene – n.n.) intenționa să aibă o alocare specială. Înțeleg că și ministrul
Ghinea (Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene- n.n.)
îmbrățișează această idee. Dar cred că dacă am avea bani, mai ales că în mediul
rural, în general comunele sunt sărace din punct de vedere al instrumentelor
financiare, lucrurile s-ar simplifica. Poate că cea mai mare provocare pentru
mine, dincolo de lipsa banilor - am învățat de la un neamț care făcea consultanță
pe dezvoltare rurală să nu mai zicem niciodată că banii sunt o problemă -, a fost,
atunci când am lucrat să facem prima școală smart din mediul rural, că nu am
găsit o viziune în Ministerul Educației legat de digitalizarea educației. Asta se
întâmpla în urmă cu aproximativ un an și jumătate.
Îți recomandăm
Când dispare dosarul cu șină? Omul din Guvern care se ocupă de digitalizarea
României face un apel către instituțiile publice: „Imediat ce au ieșit din starea de
urgență, unele instituții s-au gândit că ar fi bine să revină la hârtii”

Raluca Ion
Editor
„La școala din Ciugud avem copii din familii care s-au mutat din București
la noi în comună”
Ați fost sunat de vreun ministru sau de un consilier să vă ceară un sfat legat de
rezultatele pe care le aveți?
Ne-au sunat dna ministru Anisie și consilierul dânsei pe strategie, cu care chiar
am avut o întâlnire pe Zoom, pentru a vedea care sunt ideile noastre. Dl ministru
Cîmpeanu împreună cu dl secretar de stat Sorin Ioan ne-au rugat să îi primim la
școala din Ciugud și să vorbim puțin despre ce înseamnă, pentru că lor le-a plăcut
ideea. Mulți primari sunt deranjați atunci când ministerul ia decizia să desființeze
anumite școli din sate pentru a crea o singură școală puternică în comună. Or noi
am făcut lucrul acesta fără să ne ceară ministerul. Am desființat școlile din
celelalte 6 sate, am adus copiii la școala de centru și am făcut o școală puternică,
o școală unde nu mai există învățământ simultan, o școală unde acum avem copii
care au venit din București, care s-au mutat cu familia în Ciugud, pentru școala
noastră, avem oameni veniți din Alba Iulia, care și-au adus copiii să învețe la noi
la școală.
Cât de greu a fost să găsiți firmele cu care ați făcut digitalizarea în Ciugud?
Nu a fost greu deloc. România stă foarte bine la acest capitol. Dacă e să vorbim
despre administrație, chiar avem frme în România cu experiență foarte bună. E
important ca noi să știm ce vrem și să știm cum să integrăm. Vă dau un exemplu.
Când am luat decizia să punem acele automate de plată a taxelor și impozitelor
locale în fiecare magazin din satele noastre, pentru ca oamenii să nu mai vină la
casieria din primărie să plătească, vorbesc de vârstnicii care nu știu să folosească
internet banking sau GlobalPay, aplicația noastră de plată online a impozitelor și
taxelor locale, a fost nevoie să punem furnizorul nostru de software în legătură cu
furnizorul nostru de echipamente automate de plată, să ne integreze practic în
acel automat de plată legătura cu platfoma noastră.
Și de acolo s-a născut ideea cu cardul cetățeanului, unde omul de 80 de ani se
duce cu cardul, scanează codul de bare și ajunge direct pe platformă. Lucrurile se
mișcă foarte repede. La fel s-a întâmplat când am început să facem GIS-ul
comunei - o hartă mult mai complexă a întregii comune unde apar toate rețelele,
toate proprietățile, toate casele. Planul nostru de dezvoltare îl putem pune acolo,
adică omul care accesează acea hartă poate să știe că peste 5 ani primăria va
asfalta, de exemplu, strada respectivă sau poate să știe ce utilități sunt pe strada
respectivă, sau poate să știe ce are voie să construiască pe o parcelă în zona
respectivă. Acest GIS este în lucru, sperăm ca până la vară să fie finalizat.
Cu câte firme ați realizat proiectul SMART Village?
Cu 10-15 firme, nu sunt foarte multe. Eu am o problemă - chiar dacă este cu un
leu mai scump, dacă poate să facă un ciugudean lucrul respectiv, sunt întru totul
de acord să îl facă el. Dacă nu, unul de aici mai de aproape, dacă nu, din țara
noastră. Abia după aceea trecem granițele.
Ce le spuneți primarilor care vor să preia modelul Ciugud în digitalizare?
În primul rând să știe ce să își dorească, să viseze frumos și cât mai măreț.
Lucrurile stau cu totul altfel acum, față de acum 20 de ani, când am ajuns eu
primar, când nici instituțiile nu funcționau - nu că acum ar funcționa foarte bine -,
dar atunci erau praf, nu erau nici surse de finanțare, nu aveai nici de unde să te
inspiri atât de mult. Acum lucrurile stau mult mai simplu. E important (primarii -
n.n.) să viseze, să își evalueze situația, unde sunt și unde vor să ajungă. Cumva să
fie cu picioarele pe pământ când fac chestiunea aceasta. Să investească foarte
mult în resursa umană, să se înconjoare de profesioniști. Pentru că noi, primarii,
avem un defect - avem impresia că le știm pe toate. Dar de fapt noi trebuie să
ascultăm de sfaturile profesioniștilor.
Care a fost valoarea fondurilor cheltuite pentru conceptul Smart Village și ce
surse de proveniență au avut?
Cred că 90% dintre ele sunt fonduri europene. Am cheltuit aproximativ un milion
de euro. Nu costă foarte mult. Costă foarte mult o rețea de canalizare, să asfaltezi
străzile, acestea costă mai mult decât SMART Village.

Ce proiecte aveți acum în lucru pe partea de digitalizare?

Urmează să avem o întâlnire cu firma ce ne furnizează software-urile, pentru că
vrem să gândim un proiect care să multiplice la nivel național ce am făcut la
Ciugud, adică automatele de plată integrate. Vrem să prezentăm proiectul la
Ministerul Digitalizării, să vedem dacă îl agreează și după aceea ei sau cine o
vrea, să îl implementeze.
Cu acele automate de plată integrate, omul, indiferent la câți kilometri distanță
este de centrul de comună, să poată să interacționeze cu primăria, să își poată
obține documente de la primărie, fie în format electronic fie, dacă vor să și le
tipărească - pentru că noi mai avem o problemă: nu toți oamenii dispun de un
smartphone. Poate că o persoană de 60 de ani vrea hârtia tipărită. Și să vedem
cum putem să facem să interconectăm bazele de date de la primării cu celelalte
instituții, în așa fel încat să nu mai aibă nevoie omul, dacă își schimbă buletinul
de exemplu, de o adeverință de spațiu, sau dacă merge la notar să aibă nevoie de
un certificat fiscal.
Ar fi nevoie să modificăm legislația, să o armonizăm cu digitalizarea, cu partea
de arhivă electronică. Vom relua propunerile noastre și către noul ministru al
Digitalizării, în speranța că lucrurile vor merge înspre bine.
Îți recomandăm
Zona industrială a comunei Ciugud. Foto: primariaciugud.ro Zona industrială comunei Ciugud din Alba s-a
dezvoltat spectaculos în ultimii ani. Investitorii sunt atraşi de facilităţile importante oferite de administraţia locală.
ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ CIUGUbanul, prima monedă virtuală lansată de o comunitate din România.... Ciugud,
prima comună din România cu debarcader pe un râu. Cum arată in... Comuna Ciugud are patru soluţii smart pentru
plata impozitelor. Oameni... Oamenii de afaceri care decid să investească la Ciugud primesc terenuri racordate la
utilităţi, drumuri asfaltate şi reduceri mari la impozitele pe clădiri. Contează foarte mult şi apropierea de autostrada
A10, respectiv de nodurile rutiere de lângă muniicpiul Alba Iulia, aflate la o distanţă de circa şapte kilometri.   În
urmă cu 16 ani, la Ciugud, comuna aflată lângă Alba Iulia, zeci de hectare de teren stăteau acoperite de mărăcini.
Acum păşunile pe care mai păşteau puţinele animale existente în satul Drâmbar a devenit motorul economic al
comunei după ce zona a fost transformat într-un „Parc Industrial”.  Jumătate din bugetul anual al comunei Ciugud
este colectat doar din taxe şi impozite percepute de la investitorii din zona industrială.    Un milion de euro intră
anual în vistieria comunei de la companiile care şi-au dezvoltat afacerile aici, bani care asigură fonduri pentru
investiţii, dar şi cofinanţarea pentru proiecte europene. Din 2005 şi până în prezent, în jur 46 de investitori cu peste
1.000 de angajaţi au cumpărat sau au concesionat teren. În anul 2020 şi începutul anului 2021, au fost încheiate 5
noi contracte de concesiune, pentru o suprafaţă de aproape 5,5 hectare.   La momentul de faţă sunt ocupate
aproximativ 60 de hectare din totalul de 100 puse la dispoziţia celor care doresc să-şi dezvolte o afacere într-una
dintre cele mai bogate comune din România. Interesul pentru comună este din ce în ce mai mare. În fiecare la
primărie se primesc câteva zeci de solicitări.   Primul investitor care şi-a mutat afacerea de la oraş în zona
industrială a Ciugudului exportă acum în Estul şi sud-estul Europei mare parte din producţia de corpuri de iluminat.
Primăria a lansat pe site-ul oficial secţiunea „Lucrează în Ciugud”. În pagina respectivă, persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă sau cele care doresc să îşi schimbe job-ul pot găsi locurile de muncă disponibile în Zona
de Dezvoltare Economică Ciugud – Drâmbar.   Zona de dezvoltare oferă facilităţi importante investitorilor: utilităţi
până la poarta fiecărei unităţi economice, posibilitatea de a concesiona/cumpăra terenul necesar investiţiei,
posibilităţi de transport pentru angajaţi, grădiniţă modernă chiar în zona economică.     ”Pentru Ciugud, Zona de
Dezvoltare Economică a devenit motorul principal care ne-a dus de la o comună cu venituri, în anul 2000, de
aproximativ 15.000 de euro, la o comună cu venituri doar din această zonă de aproape 1 milion de euro. Sunt peste
40 de companii care au creat aproape 1000 de locuri de muncă. Iată motivul pentru care comunitatea din Ciugud
îndrăgeşte investitorii corecţi şi care au curajul să îşi dezvolte afaceri !”, susţine primarul Gheorghe Damian.  
Venituri importante la bugetul local   Astfel, Ciugudul a ajuns să urce de la venituri proprii de 15.000 de euro în
2004-2005, la peste un milion de euro în 2021 doar de la investitori la care se mai adaugă taxele şi impozitele
colectate de la populaţie.   ”Ideea cu zona industrială a apărut după o vizită în Germania unde am văzut cât e de
important este pentru o comunitate să aibă independenţă financiară, să ai un motor financiar şi tot atunci am văzut
cât de importanţi sunt banii europeni şi că la fiecare euro pe care îl atragi trebuie să pui o parte a ta. Şi atunci am zis
că trebuie să găsim o soluţie, pentru că eram foarte săraci, aveam undeva la venituri proprii 70.000 de lei, nevoile
erau imense şi trebuia să ne creăm ceva. Am identificat locul de atunci, avem cele 100 de hectare de păşune pe care
cheltuiam 50.000 de lei ca să tăiem spinii şi nu câştigam nimic. Având în vedere poziţia geografică a terenului,
lângă municipiul Alba Iulia, aproape de o cale ferată, era clar că se preta pentru aşa ceva”, spune Gheorghe
Damian.     În prezent, circa 80% din bugetul local, în jur de un million de euro, este asigurat din impozitele plătite
de aceste firme. Procedura iniţială după care companiile pot obţine un teren la Ciugud este concesiunea. Ulterior,
pot cumpăra terenul de la primărie, însă abia după ce finalizează investiţia şi administraţia se asigură că acestea au
respectat toate condiţiile impuse. Preţul este stabilit de un evaluator şi ajuge la aproximativ 15 euro pe metrul pătrat.
Printre altele, primăria cere ca sediul social să fie în Ciugud, iar investiţiile realizate să fie prietenoase cu mediul.
De asemenea, primăria solicită un  plan de afaceri serios din care să rezulte că firmele generează locuri de muncă

Citeste mai mult: adev.ro/r1czbt

Libertatea a mers în comuna din judeţul Alba, pentru a vedea cum

fondurile europene au schimbat la faţă acest loc. Comuna stă
mărturie efectelor pozitive pe care UE le poate avea. Cu doar câteva
zile înainte, în Ciugud au venit şi jurnalişti olandezi, la fel de
impresionaţi de puterea pe care o mână de proiecte bine făcute o
poate avea asupra destinelor unor locuitori. Comuna Ciugud, jud.
Alba „Când au apărut fondurile de preaderare şi după intrarea
noastră în UE lucrurile au devenit foarte frumoase. Am înţeles abia
atunci că fondurile europene nu au culoare politică”, ne-a spus
primarul, Gheroghe Damian. În urmă cu 20 de ani, Ciugud avea 2.600
de locuitori. Majoritatea bătrâni. Acum, sunt peste 3.200 şi sunt mulţi
veniţi din Alba Iulia, din Bucureşti şi chiar din afara ţării. Iată cum s-a
întâmplat. „Primul proiect european a fost ca prima iubire – nu se
uită” Gheorghe Damian era doar un cetăţean din Ciugud când, la 32
de ani, mânat de problemele din comună, se hotărăşte să candideze.
Era anul 2000. La scurt timp după aceea, ţara noastră a început să
acceseze fonduri de pre-aderare, iar proaspătul primar şi-a încercat
norocul. Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud „Primul proiect
aprobat a fost un proiect mic, prin care la vremea respectivă ne-am
luat toate softurile din Primărie, de 100.000 de euro. Nu foarte mare.
A fost ceva revoluţionar pentru noi, să nu mai lucrezi cu creionul şi cu
pixul şi să ai toate softurile integrate”, ne povesteşte primarul. Nu l-a
uitat nici pe primul, nici pe al doilea – un buldoexcavator. De atunci,
povestea comunei Ciugud a însemnat peste 28 de milioane de euro
fonduri UE. S-au modernizat cămine culturale, s-au asfaltat străzi. S-
au asfaltat drumuri comunale dintre câmpurile agricole. S-a instalat
internet prin WiFi gratuit. Iluminatul public trece pe modul
„inteligent”, cu LED-uri şi consum redus. Automat de bilete pentru
transport în comun Zonă cu acces gratuit la internet în centrul
comunei „Prin toate investiţiile pe care noi le-am adus i-am făcut mai
fericţi şi asta ne spun sondajele de opinie. Încrederea oamenilor în
administraţia de la Ciugud bate încrederea în Biserică, iar ei sunt chiar
oameni credincioşi”, spune primarul. Locuri de muncă la sat Ciugud
are avantaul de a fi o comună aflată în buza unui mare oraş, Alba
Iulia. Dar, a reuşit să devină competitivă. Zeci de hectare din islaz au
fost transformate într-un parc industrial în care activează acum 30 de
firme, care angajează 700 de oameni. Proiectul a fost, desigur,
finanţat de UE. Ciugud nu a pus la dispoziţie doar spaţiul, ci şi
utilităţile, ceea ce a făcut ca proiectul să fie căutat imediat. Acum,
Ciugud ridică în parcul industrial o grădiniţă ultramodernă, cu
program prelungit, unde angajaţii îşi pot duce copiii. La prânz, vor
avea o sală de mese unde vor putea petrece ceva timp împreună cu
ei, iar după program îi iau direct acasă. „Oamenii au înţeles că dacă
era să facem din bugetul nostru toate aceste investiţii ne trebuiau
100 de ani, adică unii nu mai apucau aceste investiţii. Începeam o
investiţie şi până s-o ducem la bun sfârşit se strica sau nu mai era de
actualitate”, spune Gheorghe Damian. Şomajul este practic zero. Lista
cu dorinţe finanţată de UE Ciugud are o listă de proiecte în aşteptare
care ar face şi comune din Vestul Europei invidioase. Parcul auto al
Primăriei devine 100% electric. Administraţia locală va deveni o
birocraţie fără hârtie. Turbina de vânt a comunei Ciugud Plăcuţa
privind finanţarea turbinei de vânt a comunei Ciugud Pe lângă o
turbină eoliană deja în funcţiune, Primăria va avea panouri
fotovoltaice care să alimenteze zona centrală, între care şi şcoala.
Comuna va avea două staţii gratuite de încărcare a maşinilor
electrice. Să spui că vor fi asfaltate şi restul străzilor care au rămas în
urmă e aproape o idee de la sine înţeleasă. Zonă proaspăt asfaltată,
cu iluminat public inteligent „Ştiu România de dinainte de 2007 şi ştiu
România de după 2007. Pentru mine este foarte, foarte clar că fără
banii aceştia europeni am fi fost undeva cu mult în spate”, ne spune
primarul. Nu e o poveste de succes Primarul Gheorghe Damian
insistă că Ciugud nu este o poveste de succes. Cel puţin, nu asta a
fost în intenţia lui. „Ne-am propus ca Ciugud să devină normalitatea
din satul românesc”, spune el. Ideea este simplă: ce s-a întâmplat în
Ciugud nu este ieşit din comun. Este simplu şi se poate face. Mulţi
primari se bat pentru proiecte şi cer sprijin. Programul transportului
public „În perioada campaniei electorale putem să spunem că e un
adevărat turism aici la noi în Ciugud. Zilnic mă sună colegi din ţară să
ne ceară sfaturi”, povesteşte râzând primarul. Meritul este al Uniunii
Europene, spune el. „De câte ori mă întâlnesc cu mătuşa Maria pe
stradă, care chiar dacă are 80 de ani şi se bucură de asfalt, se bucură
de apă, de iluminat, să-i spun: Mătuşă Maria, du-te la vot! Tot ce
avem este avem este datorită faptului că noi facem parte din Uniunea
Europeană”, ne explică. Zonă în dezvoltare din Ciugud, jud. Alba
Citeşte întreaga ştire: CORESPONDENȚĂ DIN CIUGUD | VIDEO:
Comuna care a reînviat cu bani europeni. "Nu ne-am propus să fim o
poveste de succes. Vrem ca asta să fie normalitatea"

O școală ca afară, la noi, la țară. Smart School

la Ciugud.

12
min
21/10/2020
Cădire smart, laptopuri, table inteligente, aer purificat, muzică pe holuri.

Am promis că revenim cu un nou reportaj din Ciugud, comuna de lângă Alba Iulia,
unde cei ce se ocupă de administrație au găsit finanțare pentru o școală așa cum
nu există în cele mai multe dintre orașele mari ale țării. Prima școală „smart” din
mediul rural a fost realizată la Ciugud cu o finanțare europeană de aproape 500.000
de euro și un credit de aproximativ aceeași valoare. Exact ce scriam și
în reportajul anterior, despre faptul că nu lipsa banilor e problema în România, ci
lipsa voinței, a viziunii și respectului pentru calitatea vieții oamenilor care pornește,
desigur, de la educație.

Să începem cu lucrurile de bază: dacă la începutul anului 2018, în România existau

peste 2600 de școli cu toaletă în curte și condiții mizere pentru copii, și din păcate,
cele mai multe au rămas la fel până azi, la Ciugud nu se poate pune această
problemă. Toaleta este una modernă, există și o încăpere pentru persoanele cu
handicap, iar săpunul și dezinfectantul nu lipsesc niciodată.

Smart School din Ciugud a fost inaugurată în 2019 și beneficiază de o clădire

controlată de pe o tabletă sau de pe telefoanele mobile ale
administratorilor. Luminozitatea și climatizarea școlii sunt reglate automat, iar
iarna, căldura în școală pornește singură cu douăzeci de minute înainte de
venirea copiilor, astfel încât la începerea cursurilor să fie temperatura
optimă. Aerul este și el purificat și dezinfectat de un aparat românesc cu care
ciugudenii se mândresc. Pare un film SF, mai ales că știm ce probleme sunt în
școlile românești de la sate, dar este o realitate cât se poate de palpabilă pentru cei
160 de copii care învață în Ciugud și merg zilnic cu bucurie la școală.
Fiecare elev beneficiază de un laptop din partea școlii, iar ei lucrează direct în
Cloud, fără harduri, pe modelul green. Site-urile pe care navighează sunt doar cele
sigure, potrivite vârstei, aparatura fiind setată în acest fel. În pauze, pe culoare se
aud acordurile unor melodii liniștitoare, iar clasele sunt dotate cu table inteligente.
Ce înseamnă asta? Fiecare tablă în parte poate avea diverse interfețe, de la "old
school board" la caiet de dictando, de matematică sau portativ, în funcție de ora ce
urmează să fie predată. Apoi fiecare tablă poate memora lecția, astfel încât dacă un
elev a lipsit de la oră sau vrea să revadă ce s-a predat, poate accesa cu ușurință
lecțiile salvate pe tablă și apoi în aplicația din laptopul său. Totodată, dacă din
motive de sănătate elevii lipsesc de la școală, ei pot asista live la ore pe o
platformă, astfel încât să nu piardă nimic, clasele fiind dotate cu camere video.
Smart School din Ciugud asigură copiilor cursuri de prim ajutor, pentru că, așa cum
spune un puști: „este important să știm ce să facem dacă ne lovim atunci când
cădem de pe bicicletă sau dacă bunicul face iar vreo boacănă prin curte și se
lovește.” De altfel, copiii sunt organizați într-o Patrulă Eco și merg din casă în casă
pentru a-i învăța pe adulți cum să colecteze resturile menajere separat. În școală,
colectarea se face pe 5 fracții, iar fiecare copil îți poate preda la orice oră o lecție
despre ecologie și mediul înconjurător.

În viitorul apropiat, adică în următorii ani, această școală va deveni afterschool

pentru că deja există un proiect ambițios, al unui adevărat campus școlar, cu teren
de sport, zonă verde și săli de clasă ultramoderne. Totul va fi creat pe aceleași
principii ale sustenabilității, cu grijă față de mediul înconjurător.

Va invităm să vedeți un reportaj despre o școală din mediul rural, unde nu doar
școala este Smart, ci și administratorii, primarul și profesorii, reprezentând excepția
în România, deși ar trebui să reprezinte normalitatea.

Ciugud To Be True! Da, se poate și la noi.

Elevii din Ciugud învață începând din acest an într-o școală modernă, prima școală
smart din mediul rural din România. Clădirea unității de învățământ, construită în anul
1938, a fost reabilitată în întregime și reorganizată pentru ca aici să poată învăța toți
elevii din comună. Astfel elevii care până acum învățau în satele din Ciugud studiază
în noua școală care are 9 clase, de la clasa pregătitoare și până la clasa a VIII-a.
Proiectul a presupus refacerea acoperișului, zidăriei, înlocuirea ușilor și a tâmplăriei,
montarea unei pardoseli moderne în clase și pe holuri dar mai ales implementare unor
soluții inteligente pentru iluminat și climatizare. Sistemul permite ca în fiecare clasă
iluminatul și climatizarea să se regleze în funcție de scenarii prestabilite sau cu ajutorul
unor senzori (senzori de prezență, iluminat, CO2). În cazul iluminatului senzorii aprind
sau opresc lumina când sesizează prezența în clasă și o reglează apoi în funcție de
lumina diurnă astfel încât să nu afecteze ochii copiilor. Chiar și băile au senzori de
inundație care opresc rețeaua de alimentare cu apă dacă pe podea se sesizează o
mare cantitate de apă.
La nivelul Școlii Gimnaziale Ciugud a fost implementat un sistem inteligent de
control al clădirii de tip BMS (Building Management System), care permite controlul
atât local cât și de la distanță.
Pachetul conține pe lângă butoane, termostate, senzori de prezență, videointerfon și
tabloul electric si de automatizare KNX echipat. Prin intermediul acestei soluții
personalul școlii poate controla iluminatul în toate clasele, pe holuri, în spatiile tehnice,
birouri, prin comenzi ON/OFF și comenzi dimabile. Sunt prevăzute echipamente cu
butoane și termostate cu comenzi, model ABB tacteo. Butoanele de la intrarea în
scoală (de pe holuri) controlează iluminatul și temperatura, iar celelalte asigură un
control extins pentru iluminatul interior, încălzire/răcire , ventilație etc.
Sistemul presupune și crearea unor scenarii de lumină pentru iluminatul interior astfel
încât la plecare/ sosire să fie exploatate la maxim siguranța și economisirea de
energie. Lansarea unui scenariu se poate face manual de către utilizator prin apăsarea
unui buton (local) sau cu ajutorul unui telefon/tableta/PC.
Sistemul de iluminat este gestionat inteligent cu senzori de prezență STEINEL –
pentru spațiile de pe holuri, clase de curs, băi, birouri. Acest control al iluminatului
asigură o economie importantă din energia consumată.
Reglajul de temperatură poate fi urmărit în funcție de timp și se pot modifica parametrii
termostatelor, astfel încât să fie o diferență foarte mică (0,5 grade) între temperatura
cerută și cea măsurată, indiferent de temperatura de afară. Temperatura camerelor
poate fi redusă noaptea în zilele de iarnă, astfel ca o reducere cu 1 C corespunde la o
o

economie de 6% a energiei. Acest lucru aduce confort si o economie substanțială in

sensul in care investiția se poate amortiza în timp, astfel spațiul gestionat va consuma
mai puțină energie, în raport cu un sistem clasic.
Un alt avantaj este faptul că sistemul poate fi pornit/oprit de la distanță, astfel se poate
seta, local și de la distanță, temperatura în fiecare încăpere. Sistemul permite și
pornirea/oprirea centralei pe gaz local și de la distanță și controlul
ventiloconvectoarelor .
Proiectul școlii inteligente de la Ciugud a fost susținut și de mai multe companii, iar cea
mai mare finanțare a venit de la OMV Petrom în cadrul competiției „Țara lui Andrei”.
Cu ajutorul fondurilor acordate de OMV Petrom școala a fost dotată cu table
interactive, chrome-book-uri și softuri educaționale. De asemenea în școală are în
realizare o platformă on-line care va conține catalog electronic, dar va permite
încărcarea și descărcarea unor materiale educaționale sau interacțiunea on-line
profesor – părinte. Școala din Ciugud este și prima școală publică din România care
folosește în activitatea didactică un laborator de realitate virtuală, copiii fiind transferați
în lecții interactive cu ajutorul căștilor VR. Acest „laborator de realitate virtuală”
introduce un concept complet nou în tehnologia educațională: un set de căști de
realitate virtuală complet "autonome", cu o interfață unică, prietenoasă cu elevii,
control și navigare prin gesturi, resurse educaționale integrate și elemente de control
simplu de utilizat de către cadrele didactice. 
Școala din Ciugud are în prezent aproximativ 125 de elevi în 9 clase, respectiv de la
clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a.
 

Comuna Ciugud și-a lansat propria

monedă virtuală. La ce folosește
CIUGUban
08.06.2021 14:33
Cu noua monedă virtuală CIUGUban vor fi recompensați cetățenii din Ciugud care reciclează. Foto:
Alba24.ro

DIN ARTICOL
Copiii din Ciugud sunt îndemnați să recicleze  

Comuna Ciugud, din județul Alba, devine prima comunitate din România
care își lansează propria monedă virtuală. Denumită CIUGUban, va fi
folosită pentru a recompensa cetățenii, în special copiii, care colectează
selectiv și reciclează deșeurile.

Cu noua monedă virtuală CIUGUban vor fi recompensați cetățenii din Ciugud și

mai ales copiii care sunt învățați să colecteaze selectiv deșeurile și să recicleze
ambalajele din plastic, sticlă și aluminiu.

Proiectul presupune montarea în comună a unor stații de preluare și reciclare a

ambalajelor, unde cetățenii vor putea depune sticlele, PET-urile și dozele de
aluminiu, iar în schimbul acestora vor primi monede virtuale, CIUGUbani, care
vor putea fi folosite în comunitate, notează Mediafax. Monedele nu au valoare de
criptomonedă, ci sunt doar o formă de recompensare a cetățenilor și de stimulare
a reciclării și colectării selective, anunță reprezentanții comunei.

Copiii din Ciugud sunt îndemnați să recicleze 

Prima astfel de stație a fost montată în curtea Școlii Gimnaziale Ciugud, prima
școală smart din mediul rural din România, fiind personalizată sub forma unui
roboțel, care a fost numit „Verzulică – roboțelul reciclator”, iar copiii sunt
provocați, până la sfârșitul vacanței de vară, să recicleze cât mai multe ambalaje
și să colecteze cât mai multe monede virtuale.

La începutul noului an școlar, monedele virtuale colectate vor fi convertite în

bani reali, pe care copiii îi vor putea folosi pentru a finanța mici proiecte și
activități educaționale sau extrașcolare.
În cea de-a doua fază a proiectului, administrația locală din Ciugud va monta
astfel de stații de reciclare și în alte zone din comună, iar cetățenii ar putea primi
în schimbul monedelor virtuale reduceri la magazinele sătești, care vor intra în
acest program. De asemenea, se analizează și se lucrează și la posibilitatea ca, în
viitor, cetățenii să poată folosi monedele virtuale pentru a primi anumite reduceri
de taxe sau impozite, idee care ar presupune inclusiv promovarea unei inițiative
legislative în acest sens.

„Protejarea mediului înconjurător este extrem de importantă pentru satele noastre.

Pentru un viitor curat este nevoie ca noi, cei din prezent, să ne implicăm activ în
protejarea naturii și în reducerea poluării. Din păcate, ambalajele de aluminiu,
plastic și sticlă ajung acum în râuri și în natură. România este pe ultimele locuri
în Uniunea Europeană la reciclare, iar acest lucru înseamnă penalități plătite de
țara noastră pentru neîndeplinirea obiectivelor de mediu. În contextul în care
așteptăm legea returnării garanției, am lansat acest proiect prin care vrem să
educăm viitorii cetățeni ai Ciugudului. E important pentru copiii noștri să învețe
să recicleze și să protejeze natura, aceasta fiind cea mai importantă moștenire pe
care o vor primi”, a spus Gheorghe Damian, primarul Comunei Ciugud, potrivit
Mediafax.

Proiectul pilot de la Ciugud este implementat de administrația locală în

parteneriat cu compania americană ENVIPCO. Proiectul vine și în contextul în
care România este unul dintre statele europene cu cel mai mic grad de colectare a
ambalajelor reciclabile și autoritățile locale sunt obligate să plătească anual sume
importante de bani pentru neîndeplinirea obligațiilor de mediu. De asemenea, în
România, ar urma să se aplice de anul viitor legislația privind returnarea garanției
percepută pentru ambalajele din plastic, sticlă și aluminiu.

Donează 
☰

VIDEO Cum funcționează prima școală smart deschisă în mediul rural. Table interactive,…

VIDEO Cum funcționează prima școală smart deschisă în

mediul rural. Table interactive, manuale digitale și conturi de
cloud pentru elevii din Ciugud – soluție pentru oprirea
exodului către oraș
ARTICOLE • 13 OCTOMBRIE 2019 • OVIDIU HAȚEGAN • 8 COMENTARII
 Lista proiectelor de
investiții dinCiugud

Proiecte de infrastructură rutieră

Modernizarea infrastructurii rutiere în Comunele Ciugud
și Sântimbru
Beneficiar:ADI Ciugud-Sântimbru
Localitate:Ciugud, Sântimbru
Sursa finanțării:FONDURI EUROPENE
Valoarea totală a proiectului:9.005.511 lei
Data finalizării:31/12/2021
Construire pod și drumuri de acces în comuna Ciugud
Beneficiar:Primăria Ciugud
Localitate:Ciugud
Sursa finanțării:FONDURI NAȚIONALE
Valoarea totală a proiectului:7.857.171 lei
Data finalizării:31/12/2022
Reabilitare și consolidare drum județean DJ 107: Alba
Iulia (DN 1) - Teleac - Hăpria - Straja - Berghin - Colibi -
Secășel - Cergău Mare - Veza - Blaj - Sâncel - Lunca
Târnavei - Șona - Jidvei - Sântămărie - Cetatea de
Baltă - limita județulMureș, tronson km. 2+112- km.
4+587
Beneficiar:Consiliul Județean Alba
Localitate:Alba Iulia, Ciugud
Sursa finanțării:FONDURI LOCALE
Valoarea totală a proiectului:2.000.000 lei
Data finalizării:31/12/2022
 Proiecte de școli și grădinițe
Dezvoltarea serviciilor socio-educative la nivelul
comunei Ciugud prin construirea unei gradinite cu
program prelungit
Beneficiar:Primăria Ciugud
Localitate:Ciugud
Sursa finanțării:FONDURI EUROPENE
Valoarea totală a proiectului:2.244.650 lei
Data finalizării:31/12/2021
 Proiecte de iluminat public
Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna
Ciugud
Beneficiar:Primăria Ciugud
Localitate:Ciugud
Sursa finanțării:FONDURI NAȚIONALE
Valoarea totală a proiectului:500.000 lei
Data finalizării:31/12/2021
 Proiecte de unități medicale
Reabilitare și extindere clădire dispensar uman,
comuna Ciugud
Beneficiar:Primăria Ciugud
Localitate:Ciugud
Sursa finanțării:FONDURI NAȚIONALE
Valoarea totală a proiectului:1.383.844 lei
Data finalizării:31/12/2022
 Proiecte de centre sociale
Schimb de destinație din clădire primărie și consiliul
local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități
de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare
Beneficiar:Primăria Ciugud
Localitate:Ciugud
Sursa finanțării:FOND