0 Ghidul Inv cls2 Romanabarbulescu Mempiriiala 20212022

Ghidul
învăţătorului
Clasa a II-a
În conformitate cu manualele EDP, clasa a II-a:
Comunicare în limba română - autori: Bărbulescu, Beșliu, Ioniță

Matematică şi explorarea mediului - autori: Radu, Chiran, Pîrîială
● planul cadru
● programe școlare
● planifi carea calendaristi că
● planifi carea integrată a materiei
2
Cuprins
Planul cadru de învăţământ (pentru învăţământ primar) ...........................3

Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română..............4
Programa școlară pentru disciplina Matematică şi explorarea mediului......15
Programa școlară pentru disciplina Dezvoltare personală........................28
Programa școlară pentru disciplina Muzică şi mişcare..............................35
Programa școlară pentru disciplina Arte vizuale şi Abilităţi practice.........42
Planificarea calendaristică integrată..........................................................49
Limba engleză - planificare calendaristică ....................................61
Planificarea integrată pe unităţi de conţinut.............................................64
Limba engleză - planificare pe unităţi de conţinut .....................126
4
PLANUL CADRU de învăţământ
pentru învăţământul primar
Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
1
Limba şi literatura română 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică2 3 3 4 4 4
Matematică şi ştiinţe ale naturii
Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi sănătate Joc şi mişcare - - - 1 1
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
Arte
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Tehnologii
Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21

Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.
5
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară pentru disciplina
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Clasa a II-a
Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin

învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează
achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea
acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în
programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului
şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Citire/ lectură
- Scriere/ redactare
- Elemente de construcţie a comunicării
6
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi
elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui
demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care
să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de
achiziţii variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe
comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum
şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale
învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o
experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă
până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării
personalităţii elevilor.
Competenţe generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

7
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Clasa a II-a
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate
- selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare subiectului unui text audiat
- formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat
- alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/
serie de variante date
- selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor scurte audiate
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui fragment audiat
- executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de activităţi
- audierea unor scurte emisiuni informative accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi
publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se fabrică” etc.)
- audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea reacţiilor
corespunzătoare la acestea
- ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă desenată a mesajului transmis de un text
audiat
1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat

- identificarea personajelor dintr-un text audiat
- precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un text audiat
- identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la textul audiat
- formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?,
Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)
- ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii textului audiat
- relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din textul audiat
- precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată,
apoi, după aceea, până la urmă etc.
- recunoaşterea personajelor unui text după descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea
acţiunilor acestora
- ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu respectarea unor informaţii
- completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr-un text audiat
- intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral
1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate

- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte
- ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
- formarea unor cuvinte din silabe date
- formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau sufixe (fără terminologie)
- jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”
- despărţirea cuvintelor în silabe
8
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/ unui sunet
- identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final
etc.
- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte
- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
- schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a schimba mesajul transmis
- jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte
mari, obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare

cunoscute
- jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână,
marionete, măşti etc.
- participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/
evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme povestite/ citite de copii sau adulţi
- conversaţii pe teme de interes pentru copii
- formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu scopul înţelegerii unui mesaj oral
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau a unor filme româneşti/ dublate în limba română
pentru copii şi discutarea lor
- aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt
oferite verbal
- folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor termeni/ expresii din mesajele orale în care
contextul nu a oferit sensul noţiunilor
- vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea organizării spaţiului/ standurilor de carte
- participarea la activităţi dedicate unor scriitori, Zilei Mondiale a Cărţii etc.
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare

- alcătuirea unor propoziţii prin care se formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o
rugăminte, un îndemn, un salut etc.
- oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi, despre activităţile preferate etc.,
folosind enunţuri
- jocuri de rol
- reformularea unor propoziţii prin schimbarea intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul
comunicării
- schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea unor detalii ale mesajului transmis
- transformarea/ completarea unor enunţuri după modele date
- identificarea şi corectarea greşelilor de exprimare
- formularea de enunţuri după ilustraţii sau folosind cuvinte date
- dramatizări ale unor fragmente din texte narative cunoscute
9
- recitarea unor poezii pe teme familiare
- combinarea unor propoziţii care au legătură între ele, pentru a explora formarea textului -
povestirea unor vise, poveşti etc.
2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic

- dialoguri despre sine, despre familie, colegi, despre animalul preferat, activităţile preferate/
desfăşurate
- povestirea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei, cu
folosirea verbelor la timpurile potrivite
- completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul unor discuţii în grup
- construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini -
dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea de conectori elementari: şi, atunci, însă, deoarece,
dacă, atunci etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o suită de enunţuri
- crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/ o suită de imagini şi după un şir de întrebări
- identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.
- realizarea acordului dintre subiect şi predicat, dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea
terminologiei)
- jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea
normelor de adresare civilizată
- prezentarea unor proiecte realizate individual sau în echipă
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare

- participarea la discuţii în perechi/ în grup pe teme de interes (timpul liber, animalul preferat,
cartea preferată, prezentarea produselor activităţii şcolare etc.)
- formularea unor întrebări referitoare la subiecte de interes
- formularea unor mesaje în care să-şi exprime intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură
cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar
- formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui
mesaj oral
- utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit
context
- jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi
imaginare
- identificarea unor obiecte/ fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor
întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup
- realizarea unor postere care să ilustreze reguli de comunicare eficientă (vorbirea pe rând,
ascultarea, păstrarea ideii)
- formularea unei opinii referitoare la un personaj/ o întâmplare/ un mod de comportament etc.
- dramatizări
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în

sine
1
- crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi prezentarea acestora
- utilizarea limbajului verbal şi nonverbal corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei
interlocutorului (contact vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton)
- utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de a-şi susţine afirmaţiile
- exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii
- interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi
- jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor poveşti după indicii date
- prezentarea unor lucrări personale
- repovestirea unor poveşti citite sau audiate - concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte citite
- participarea la serbări şcolare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând;
citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)
- citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc. -
citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/
o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)
- identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi autorului unui text
- auto-corectarea greşelilor de citire atunci când cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens
- adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)
- exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi
- citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole din reviste electronice, enciclopedii etc. din
iniţiativa copilului
- căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă
- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini, cuvinte sau simboluri
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul
cunoscut
- formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse dintr-un text citit
- discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând nume, cuvinte familiare şi expresii elementare
- formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit
- identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc textul citit
- redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment dintr-un text citit
- formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu un scurt text citit
- aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul
audiat
- emiterea unor predicţii asupra firului narativ al textului citit
1
- identificarea unor informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare
etc.)
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute

- asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/
desene/ gesturi
- decodarea unor informaţii din manual (viniete, cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul
spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru copii etc.
- parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul unor simboluri convenţionale sau inventate („In
căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)
- transmiterea unor mesaje prin intermediul unor simboluri sau coduri date/ proprii
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

- realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie înregistrate titlul şi personajele din
basmele/ poveştile/ povestirile citite sau transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc. -
realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală sau comună (album cu desene realizate de elevi
în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte prezentări scrise de mână sau la computer)
- prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite individual sau în grup
- memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi ghicitori
- autodictări cu autoevaluare sau evaluare în pereche
- realizarea unor minicărţi pe teme de interes comun sau personal
- amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă
- completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/ personaje ale textelor citite de elevi
- recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri colegilor
- citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi
- repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite evenimente şi informaţii
- vizite la muzee şi case memoriale
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

- copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte, propoziţii
- autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor scrise, prin compararea cu un model
- copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între
litere şi a spaţiului între cuvinte
- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute
- transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul unor activităţi individuale sau comune
- scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină,
respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu foaie velină), aprecierea
spaţiilor dintre litere şi cuvinte
- realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe teme familiare, după modele date
- realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din partea cadrului didactic
1
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază
- scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe
- folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a
semnelor de punctuaţie)
- plasarea semnelor de punctuaţie într-un text
- scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de solicitare, cu respectarea convenţiilor
- confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii (Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor
corespunzătoare folosind diverse instrumente (stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)
- confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică
- marcarea prin chenare sugestive/ elemente grafice a unor definiţii, motouri, formule, mesaje,
anunţuri importante etc., cu scopul de a le pune în evidenţă
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe teme familiare/ care prezintă interes
- compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul
unor imagini sau întrebări
- scrierea unor dorinţe, vise (de ex.: „Aş dori să...”, „Visul meu este să...”), rime, poveşti etc. pe
propriul caiet, pe un caiet al clasei sau într-un spaţiu special amenajat (de ex.: Colţul de creaţie)
- activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte
- confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti, legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii
- realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
- crearea şi completarea unor rebusuri
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale
- organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii pot lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi
pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor, păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar
şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)
- completarea unui jurnal personal sau al clasei, folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte
- crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o temă propusă
- ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor
personale
- realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a
atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe)
- redactarea unor idei despre o melodie ascultată
- realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte, formă şi culoare
1
CONŢINUTURI
Domenii CLASA a II-a
Comunicare Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o

orală persoană/ un loc, a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o părere/ o opinie/ o
(ascultare, solicitare Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
vorbire, Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
interacţiune) Intonarea propoziţiilor exclamative
Dialogul
Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre: şcoală, familie şi locuinţă,
prieteni, colegi, mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei, conduita în
mijloacele de transport în comun, în sala de spectacol
Reguli de vorbire eficientă: elemente de politeţe verbală asociate actelor de
limbaj utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei cereri, ascultarea şi
respectarea opiniei celuilalt) Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Repovestirea unor întâmplări citite
Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei persoane
Reguli ale discursului oral
Pronunţie clară şi corectă
Acord de număr şi gen, fără terminologie
Intonaţie adecvată
Citire/ lectură Cartea

Cuprinsul unei cărţi
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
Textul (de maxim 120 de cuvinte)
Titlu. Autor. Alineate
Aşezarea textului în pagină
Textul literar
Textul narativ
Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală
Textul liric
Poezii despre universul copilăriei
Textul nonliterar/ informativ
Scriere / Alfabetul limbii române Literele mici şi mari de mână

redactare Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Ortografia
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m înainte de b şi p
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără
terminologie),
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â sau î, x
Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o,
dintr-un/ dintr-o, sau/ s-au, sa/ s-a
1
Punctuaţia
Semnul exclamării
Virgula (în vocativ şi enumerare)
Două puncte
Organizarea textului scris
Scrierea pe liniatură tip II şi dictando
Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a autorului, folosirea
alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte
Scrierea funcţională
Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)
Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
Felicitarea
Afişul
Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe baza unui suport vizual
(imagini, benzi desenate) sau a unui şir de întrebări Cartea, ziarul sau revista
clasei
Elemente de Vocabular
construcţie a Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Fonetică
Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare
pentru viaţa reală.
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină
şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru
participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
1
sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze
sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în
cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se
va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin
reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce
noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă
musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a
unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.),
continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie
că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor
limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă
aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi
facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu
limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în
contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel,
oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor. Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de
către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi
discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat
progresul fiecărui copil.
1
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

Clasa a II-a

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model
de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru
care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice

în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului jalonează
achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în
programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului
şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabe-
tizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele
domenii:
- Numere - Ştiinţele vieţii
- Figuri şi corpuri geometrice - Ştiinţele Pământului
- Măsurări - Ştiinţe fizice
1
- Date
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care
Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ,
disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a, 5
ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de
ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
- O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.
- Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
- Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a
timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.
Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se continuă
până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte achiziţii
dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimen-
siunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de Matematică şi
explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să promoveze un demers
didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de vârstă mică, în scopul
construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul
înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
1
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
Clasa a II-a
1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000

- reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul numărătorii de poziţionare;
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000;
- transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul
0 – 1000, scrise în cuvinte;
- jocuri de asociere a numerelor mai mici decât
1000 cu reprezentarea lor prin desen;
- identificarea ordinelor şi claselor;
- evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor dintr-un număr;
- numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la) - reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei prin
simboluri (forme geometrice, liniuţe, bile colorate, etc.)
- generarea de numere mai mici decât 1000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date (ex.:
precizarea cifrei unităţilor/ zecilor/sutelor);
- aflarea unui număr/a unor numere, respectând anumite condiţii;
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000

- compararea unor grupuri de obiecte prin punerea elementelor unele sub altele, încercuirea
părţilor comune, punerea în corespondenţă;
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând semnele <, >, =;
- compararea a două numere naturale mai mici decât 1000, atunci când acestea au acelaşi număr
de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare;
- aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a unor numere date;
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 1000;
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir dat; - selectarea unor numere după un criteriu
dat (ex.: „Transcrieţi numerele mai mari decât 395 şi mai mici decât 405”);
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza algoritmului de comparare a două numere mai
mici decât 1000;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor,

estimări, aproximări
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere naturale de trei cifre prin compararea
acestora două câte două;
- identificarea unor numere mai mici decât 1000 în condiţii precizate;
estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de obiecte/reprezentări simbolice/numere;
- aproximarea unor valori numerice: sume cheltuite pentru un obiect/serviciu, vârsta unor
arbori/animale;
- rotunjirea la zeci şi /sau sute a unui număr dat;
1
- estimarea rezultatului unui calcul fără efectuarea calculului;
- scrierea unui şir de numere pare/impare, având date limitele intervalului;
- identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de ordine între numere date;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la

numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar
- numărare cu pas dat (din 2 în 2, din 20 în 20, din
100 în 100 etc.) cu sau fără suport intuitiv;
- compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1000, folosind obiecte, desene şi
numere;
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea numerelor din concentrul 0-100
(ex.: La cumpărături, În parcare etc.);
- efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin şi
verificarea prin operaţia inversă;
- evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără
precizarea terminologiei;
- identificarea elementelor unei a doua mulţimi, fiind date elementele primei mulţimi şi regula de
corespondenţă;
- identificarea „regulii” pentru o corespondenţă de următorul tip: 62→68; 63→69; 64→70
- rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, cu şi fără trecere peste ordin, respectând
algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor, zecilor şi sutelor;
1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate

- adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr de elemente;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată;
- evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a elementelor unei mulţimi pentru determinarea
cardinalului acesteia;
- aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea unor probleme practice;
- efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 , prin adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale
înmulţirii;
- evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru), fără
precizarea terminologiei;
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ diferenţe de termeni egali;
- efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0100 prin scăderi repetate sau recurgând la
înmulţire;
rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării operaţiilor;
- jocuri de tip LOTO cu numere;
- rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume,
diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs, factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, >,
=, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
- rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
2
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma/ diferenţa/ produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/ dublul
etc.”;
- utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând suport concret sau desene (pizza, tort, măr,
pâine, cutie de bomboane, caiet etc.);
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei, proba adunării/scăderii sau prin
încercării;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici decât 100
şi scrierea relaţiei;
- realizarea unor modalităţi diferite de grupare a termenilor/factorilor, folosind semne grafice cu
semnificaţia parantezei;
- compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite;
- transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea numerelor sau a întrebării, prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.;
- crearea unor probleme după imagini/ desene/ scheme/ exerciţii/ formule;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată/de la numere date/de la
verbe/expresii care sugerează operaţii;
- modificarea unei probleme fără ca tipul de problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în probleme de scădere şi invers, a problemelor de
înmulţire în probleme de împărţire şi invers;
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de
referinţă dat, folosind sintagmele învăţate
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
alte obiecte precizate;
- poziţionarea obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate;
- descrierea structurii unui ansamblu de obiecte/ persoane în raport cu poziţia lor spaţială;
- realizarea unor desene, respectând condiţii date; - recunoaşterea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în cadrul unor desene;
- compararea poziţiei a două obiecte din mediul apropiat;
sesizarea intuitivă a simetriei la figurile geometrice plane, la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
- realizarea unor desene simple, respectând o axă de simetrie dată;
- realizarea şi completarea unor tabele respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând”
şi „coloană”
- stabilirea coordonatelor unui obiect intr-un plan în raport cu un sistem de referinţă dat (ex.: este
situat pe peretele cu uşa, în stânga dulapului)
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
- identificarea apartenenţei unui punct interiorului unei figuri geometrice;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică, din diferite materiale;
2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane şi corpurilor
geometrice identificate în diferite contexte
2
- identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc
- recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/ feţelor unor corpuri din mediul apropiat
- recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con);
- conturarea formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
instrumentelor de geometrie/şabloanelor;
- identificarea numărului de forme geometrice plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată”;
- gruparea unor forme/corpuri geometrice după criterii date;
- decuparea pe contur a desfăşurării unui corp geometric dat: cub, cuboid, cilindru, con;
- identificarea axei/axelor de simetrie ale figurilor geometrice;
- marcarea jumătăţii/ sfertului de suprafaţă a unei figuri geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
respectiv ¼ ;
- identificarea fracţiilor echivalente: 1/2=2/4;
- realizarea unor desene / colaje cu ajutorul formelor geometrice învăţate;
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi / structuri din mediul apropiat
3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor
modele sau regularităţi din mediul apropiat
- completarea de şiruri de numere mai mici decât 1000 sau de obiecte ordonate, respectând reguli
precizate;
- realizarea unor modele repetitive (prin desen sau cu obiecte), respectând o anumită regulă;
- completarea unor spaţii lacunare dintr-un şir de obiecte/simboluri/numere;
- identificarea algoritmului de rezolvare a unor exerciţii;
- verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciţii şi probleme; inventarea unor reguli de
operare şi aplicarea lor în jocuri;
- recunoaşterea în desene/ imagini/ machete/ filme documentare/ prezentări a unor forme de relief
(munţi, câmpii) sau medii de viaţă; realizarea unor albume/colaje/puzzle-uri cu formele de relief
sau cu mediile de viaţă, individual sau la nivelul clasei;
- compunerea unui spaţiu plastic, utilizând forme geometrice, astfel încât să evidenţieze
caracteristici observabile ale formelor de relief şi utilizarea unui set de „culori convenţionale”
pentru acestea;
- realizarea unor colecţii de plante din diferite medii de viaţă, la nivelul clasei; realizarea unor
investigaţii referitoare la aer: umflarea unui balon; scufundarea unui pahar înclinat într-un vas
cu apă; realizarea unei morişti, arderea unei lumânări sub un vas de sticlă etc. plecând de la
întrebarea „Cum putem vedea aerul?”;
- realizarea unor experienţe simple care evidenţiază mişcarea aerului (ex.: modificarea direcţiei
flăcării unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite înălţimi în cadrul unei uşi);
- realizarea de experimente care să evidenţieze intensitatea/tăria sunetului;
- investigarea unui mediu de viaţă natural sau artificial (balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) pentru
a identifica plantele şi animalele care îl populează, condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu;
investigarea apariţiei zilei şi nopţii prin modelare – un glob se roteşte în sens invers acelor de
2
ceasornic şi este luminat cu o lanternă;
- realizarea unor experienţe care evidenţiază mişcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit în
jurul unei planete;
- recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe planşe/modele simple/ în filme documentare;
- discutarea unor articole care prezintă Sistemul Solar;
- investigarea nevoilor unor organisme vii folosind secvenţe de film în scopul generalizării
caracteristicilor vieţuitoarelor;
- investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli (ex. gripa);
- investigarea forţelor exercitate de magneţi asupra altor magneţi sau materiale magnetice cu
evidenţierea polilor N şi S şi a atracţiei/respingerii dintre polii opuşi/identici;
- investigarea materialelor conductoare şi izolatoare în cadrul unui circuit electric simplu;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul natural şi social
- efectuarea de drumeţii în scopul de a observa medii de viaţă naturale;
- identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului asupra mediilor de viaţă explorate;
- exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire la anumite atitudini şi comportamente
observate în mediile de viaţă explorate;
- realizarea unor postere referitoare la regulile ce trebuie respectate în pădure/la locul de
picnic/ pe stradă etc.;
realizarea de proiecte tematice individuale şi în grup;
- plantarea unor arbori/arbuşti;
- iniţierea şi participarea la programe/proiecte eco;
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi
operatorii logici „şi”, „sau”, „nu”
- jocuri logico-matematice;
- punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice care folosesc operatorii logici “şi”,
“sau”, “nu”;
- realizarea unui plan de lucru pentru explorarea unui mediu de viaţă ;
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante/animale din mediile de viaţă explorate; -
prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor meteo şi de prezentare a calendarului naturii,
realizat pe o perioadă determinată de timp (ex.: prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe
o perioadă scurtă);
- descrierea etapelor parcurse în realizarea unei investigaţii/ experiment;
- comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte pe care le au fenomene ale naturii asupra
mediului înconjurător;
- realizarea unui plan pentru micşorarea şanselor de îmbolnăvire cu boli provocate de
germeni;
- realizarea planului individual de menţinere a stării de sănătate prin indicarea unei diete, a
programului de exerciţii fizice etc.;
2
- alcătuirea unor postere care cuprind planul individual de menţinere a stării de sănătate;
- realizarea unui plan pentru construirea unui joc cu magneţi;
- descrierea planului de lucru pentru investigarea materialelor conductoare şi izolatoare;
4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în urma observării unor relaţii, fenomene, procese
simple
- realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele posibile;
- explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca urmare a rotaţiei Pământului în jurul axei sale, prin
modelare;
- identificarea şi explicarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi a
omului, ca urmare a ciclului zi-noapte;
- explicarea rolului aerului/oxigenului pentru supravieţuirea speciei umane, a plantelor şi
animalelor;
- descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea oamenilor, animalelor, plantelor;
- realizarea unor colaje pentru evidenţierea caracteristicilor unor medii de viaţă: lac/iaz/baltă;
pădure; deltă; mare etc. ;
- asocierea unor caracteristici speciale ale plantelor şi animalelor cu anumite caracteristici ale
mediului în care trăiesc, în scopul recunoaşterii adaptărilor la mediu;
- realizarea unor jocuri de rol „La doctor” pentru recunoaşterea unor simptome ale unor boli
frecvente; identificarea efectelor intensităţii şi tăriei sunetelor asupra vieţuitoarelor;
- stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei persoane şi a celor din jur;
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut
- selectarea/gruparea unor figuri geometrice după mai multe criterii date;
- selectarea materialelor de lucru după mai multe criterii date (ex.: Alegem materiale tari,
aspre şi colorate.) ;
- realizarea unor colecţii de materiale/ obiecte după criteriul conductivităţii electrice şi
utilizarea lor în activităţile curente (pietricele, dopuri de sticlă, nasturi etc.);
- clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii şi nevii şi înregistrarea concluziilor într-o
diagramă Venn;
- gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe criteriul apartenenţei la un mediu de viaţă şi
înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic;
- gruparea unor animale după mediul de viaţă (terestru/acvatic) şi adaptările la mediu etc;
- selectarea unor imagini care reprezintă anumite forme de relief (munţi, dealuri, câmpii) dintr-
o serie de imagini date;
- sortarea unui set de fotografii cu oameni de pe diferitele continente şi de rase diferite pentru
evidenţierea varietăţii speciei umane;
- realizarea unui album cu fotografii personale şi ale membrilor familiei, grupate pe mai multe
criterii (vârstă - până la 1 an, până la 5 ani, până în clasa a II-a, la liceu, în prezent; gen; grade
2
de rudenie – bunici, fraţi şi părinţi, mătuşi, unchi şi verişori ) pentru a evidenţia asemănările
dintre aceştia;
- alcătuirea unor postere care cuprind planul individual de menţinere a stării de sănătate;
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele;
- construirea unor grafice simple (cu bare) pe baza unor informaţii date/culese;
- clasificarea materialelor investigate în conductori, izolatori, cu proprietăţi magnetice;
5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în
concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini sau reprezentări schematice
- identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
- identificarea cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice (a dat, a primit, s-a spart, a
distribuit în mod egal, pentru fiecare etc)
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete, desene sau reprezentări simbolice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen; marcarea
jumătăţii/sfertului cu fracţia corespunzătoare: ½, respectiv ¼;
- rezolvarea unor situaţii problematice reale prin utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere
în concentrul 0-1000, respectiv de înmulţire şi împărţire în concentrul 0-100
- organizarea datelor unei probleme în tabel sau în grafice simple în scopul rezolvării
- rezolvarea de probleme în mai multe moduri
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor,

lungimilor şi capacităţilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale pentru măsurarea masei;
- măsurarea masei unor obiecte folosind etaloane de forme şi mărimi diferite; consemnarea
rezultatelor şi discutarea lor;
- modificarea unei reţete culinare simple în vederea realizării unui număr mai mare/mai mic
de porţii;
- aprecierea maselor unor obiecte, „cântărite” în propriile mâini ;
- compararea maselor unor obiecte dintre care masa unuia se cuprinde de un număr întreg de
ori în masa celuilalt;
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării succesive (două câte două) a lungimii /
capacităţii / masei lor;
- identificarea unor obiecte pe baza unor caracteristici privind lungimea/capacitatea/ masa
acestora (”mai lung”, ”mai scurt”,”plin”, ”gol”, ”mai uşor”,”mai greu” etc.);
- estimarea unor dimensiuni (Care copii sunt aproximativ la fel de înalţi?; Care copii
cântăresc aproape la fel?; În câte pahare pot vărsa sucul dintr-o sticlă de 2l?);
- echilibrarea leagănului-balansoar de către copii cu mase asemănătoare/ diferite;
- cântărirea unor obiecte folosind metoda balanţei;
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea
2
duratelor unor evenimente variate
- ordonarea unor jetoane cu numele zilelor săptămânii sau ale lunilor anului;
- identificarea datei unor evenimente din viaţa personală a copilului;
- găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi anotimpul în care acesta are loc;
- completarea calendarului personal/ calendarului clasei cu evenimente care au importanţă
pentru copii / activităţi extraşcolare;
- prezentarea unor evenimente/întâmplări personale şi ordonarea acestora;
- planificarea /repartizarea unor responsabilităţi personale/de grup pe o perioadă determinată
de timp;
- identificarea unor instrumente de măsurare a timpului: ceas de perete, ceasul electronic,
ceasul de mână, clepsidră, nisiparniţă, cadran solar;
- poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe date şi citirea orei indicate, folosind pasul
de 5 minute (ora 8 fix, ora 9 şi un sfert/15 minute, ora 10 şi jumătate/30 de minute, ora 7 şi 20 de
minute etc.);
- marcarea pe cadrane de ceas desenate a jumătăţii şi sfertului de oră;
- realizarea unei corespondenţe între ora indicată de ceasul cu ace indicatoare şi cel
electronic;
- înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea lor după criterii variate (durată, momentul
începerii etc.);
- calcularea numărului de ore/ zile / săptămâni dintr-un interval dat;
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţionale standard şi
nonstandard şi prin utilizarea banilor în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu
numere din concentrul 0-1000
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei
- schimbarea unui grup de monede/bancnote cu o bancnotă/ un alt grup de bancnote sau
monede având aceeaşi valoare;
- adunarea şi scăderea în limitele 0-1000, folosind bancnotele şi monedele învăţate;
- implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un
obiect cu suma de bani de care dispun;
- jocuri de utilizare a banilor;
- compararea unor sume de bani compuse din monede şi bancnote diferite;
- rezolvarea unor probleme de cheltuieli/ buget/ cumpărături, oral şi scris, folosind adunarea
şi /sau scăderea, înmulţirea, împărţirea;
- jocuri: „Schimbul de cartonaşe”, „La cumpărături”, „În excursie”;
6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă
(metrul, centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi a unor instrumente adecvate
- măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea acesteia în mililitri;
- măsurarea masei unor obiecte şi exprimarea acesteia în kilograme/grame;
- identificarea instrumentelor de măsură potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla,
panglica de croitorie, metrul de tâmplărie, vasul gradat, cântarul, balanţa);
2
- măsurarea unor dimensiuni/ cantităţi/volume, cu instrumente de măsură potrivite (ex.:
măsurarea taliei, a masei corporale, a masei ghiozdanului, a volumului de apă dintr-un recipient
negradat etc.);
- aflarea propriei mase cu ajutorul cântarului;
- rezolvarea de probleme practice folosind unităţile de măsură (Cântăreşte cu balanţa 2 mere
etc.);
Conținuturile învățării
Numere Numerele naturale 0-1000: recunoaştere, formare, citire, scriere, (cu

cifre şi litere) comparare, ordonare, numere pare/impare:
- de la 0 la 100
- de la 100 la 1000
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1000, fără trecere peste ordin
Înmulţirea în concentrul 0-100 Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru - fără precizarea
terminologiei)
Împărţirea cu rest 0 în concentrul 0-100
Proba înmulţirii. Proba împărţirii
Fracţii: ½ (jumătate/doime), ¼ (sfert/pătrime)
Fracţii echivalente: ½= 2/4
Probleme care se rezolvă prin una, două sau mai multe operaţii de adunare
şi/sau scădere, înmulţire, împărţire
Figuri şi corpuri Figuri plane / 2D Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc:

geometrice axa de simetrie
Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, cilindru, sferă, con: construcţie după desfăşurare dată
Măsurări Lungime
Unităţi standard: metrul, centimetrul, milimetru
(1m = 1000 mm);
Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie, panglica de croitorie, ruleta
Capacitate
Unităţi standard: litrul, mililitrul (1l = 1000ml)
Masă
Unităţi standard: kilogramul, gramul (1 kg = 1000 g);
Instrumente de măsură: cântarul, balanţa
Timp
Ora (1 oră = 60 de minute; 5 minute; jumătatea de oră, sfertul de oră),
Ziua (ieri, alaltăieri, mâine, poimâine), săptămâna, luna, anul (calendarul)
Anotimpurile: lunile corespunzătoare
Instrumente de măsură: ceasul
Bani
2
Leul: bancnote de 200 de lei, 500 de lei Euro (1 euro = 100 de cenţi)
monede şi bancnote
Schimburi echivalente valoric în concentrul 01000
Date Organizarea şi reprezentarea datelor (tabele, grafice cu bare)
Ştiinţele vieţii Corpul omenesc

Menţinerea stării de sănătate – dietă, igiena personală, exerciţiul fizic etc.
Boli provocate de virusuri - metode de prevenţie şi tratare
Plante şi animale
Caracteristici comune vieţuitoarelor
(reproducere, creştere, nevoi de bază: aer, hrană, apă)
Medii de viaţă: lacul/iazul/balta, pădurea, Delta Dunării, Marea Neagră,
deşertul,
Polul Nord, Polul Sud
Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind:

Pământul
Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă
Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii
Universul
Planetele sistemului solar
Ciclul zi-noapte
Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare

Forţe exercitate de magneţi
Forme şi transfer de energie
Electricitate: corpuri şi materiale care conduc electricitatea
Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria sunetelor
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline integrate.
Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare
Strategii didactice
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
2
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină
şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru
participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe
rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge să
se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida
treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul mental,
pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul nu are
dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0,5 cm.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răs-
pundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime
idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a compe-
tenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi
înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.
Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de învăţare
au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice, rămânând
totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul acestei
discipline din planul de învăţământ.
2
DEZVOLTARE PERSONALĂ
Clasa a II-a

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare
curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară
Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe
săptămână în clasele I şi a II-a.

- Conţinuturi
- Sugestii metodologice.

în contexte diverse.
Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului

pentru întregul interval de studiu al disciplinei.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele
generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple
de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a
activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de
exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care
3
integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de
învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un
demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării
contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei
şi elevilor.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe

următoarele domenii:
- Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
- Dezvoltare emoţională şi socială
- Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.

Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop

dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă
interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire
la învăţare. În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea
fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor.
De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi asumă o parte din responsabilitatea privind
dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea
abordării integrate a unora dintre activităţile propuse.
În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor

internaţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008)1 care subliniază rolul
important al consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru
deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de
la vârste tot mai mici.
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii

pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi

cunoscuţi
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context

şcolar
3
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
Clasa a II-a
1.1. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între sine şi ceilalţi, după criterii simple
- jocuri de autocunoaştere şi intercunoaştere prin folosirea diferitelor forme de comunicare
- exerciţii artcreative realizate în mod individual sau în echipă (prezentarea unor forme originale
de salut în cadrul cărora copiii îşi atribuie o însuşire/calitate care-i face unici şi diferiţi de
ceilalţi; obţinerea unor produse unice: decuparea unei hârtii împăturite în forme diferite,
colorarea unui obiect, interpretarea în manieră proprie a unui rol etc., desenarea conturului
mâinii sau a amprentelor personale etc.)
- confecţionarea unor cadouri de tipul „lucru manual”
- analizarea unor personaje din poveşti/ povestiri sau din viaţa reală, în scopul identificării unor
asemănări şi deosebiri între sine şi acestea
- rezolvarea unor fişe de lucru pentru identificarea asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi
ceilalţi
1.2. Respectarea unor reguli de igienă personală

- amenajarea clasei într-un mod prietenos (estetică vizuală, condiţii de învăţare etc.), care să
respecte reguli simple de igienă
- discuţii despre importanţa regulilor de igienă în viaţa noastră
- realizarea unor proiecte în grupuri mici despre regulile de igienă şi prezentarea acestora în clasă
- jocuri de rol pentru exemplificarea comportamentelor dezirabile de igienă personală în diferite
contexte;
- realizarea unor scurte descrieri verbale despre efectele igienei personale asupra sănătăţii
elaborarea în echipă a unor scurte compuneri despre sănătate şi igienă (spălarea mâinilor,
folosirea săpunului, respectarea orelor de masă etc.)
- (auto)administrarea unor fişe de observare a respectării regulilor de igienă personală
- organizarea şi implicarea elevilor în studii foarte simple care să investigheze rolul şi
consecinţele respectării/nerespectării regulilor de igienă personală (chestionar, interviu,
prezentare de rezultate)
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate

- dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii de bază, cu ajutorul cărora să se
analizeze, de exemplu, stările de tristeţe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac atunci când sunt...)
- aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se exprime diferite stări emoţionale: desene,
cântece, modelaje din lut şi plastilină, roluri în teatru, colaje, tapiserii din materiale textile etc.
- participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor roluri, pentru exersarea exprimării emoţiilor
în situaţii variate
- dezbateri despre legătura dintre emoţii şi comportamente
3
- exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru exprimarea în mod sănătos a emoţiilor
- scrierea unor texte formate din 4-5 propoziţii despre cum s-au simţit în diverse situaţii
2.2. Utilizarea unor elemente de ascultare activă

- vizionarea unor secvenţe de film pentru identificarea expresiilor corporale, faciale, verbale
simple, care indică ascultarea activă
- observarea, în jocuri de rol create de colegi, a elementelor specifice ascultării active
- utilizarea în comunicarea cu ceilalţi (familie, colegi, prieteni, cadre didactice) a unor modalităţi
siple de ascultare activă: contact vizual, postură adecvată, intonaţie etc.
- completarea cu elemente grafice specifice ascultării active a unor personaje umane care exprimă
interes în comunicare
- realizarea unor desene cu persoanele care ascultă activ/nu ascultă activ
- fişe de lucru cu situaţii de comunicare/ascultare activă din viaţa cotidiană (acasă, pe stradă, în
parc, la şcoală, la magazin, la film etc.)
2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu ceilalţi

- exerciţii de identificare a unor reguli de comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza discutării
unor situaţii concrete din experienţa elevilor
- exerciţii de identificare a premiselor pentru a coopera cu ceilalţi (hobby-uri, interese comune,
activităţi preferate etc.)
- exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor facilitatoare/frenatoare care contribuie sau nu
la iniţierea şi păstrarea unei prietenii: cooperare, competiţie, compromis
- elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă despre prietenie elaborarea unor compuneri
despre prieteni, universul extins al copilului (prietenii fraţilor/ surorilor)
- crearea unor mesaje de mulţumire adresate colegilor/prietenilor
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar
3.2. Prezentarea condiţiilor (instrumente, persoane, contexte) care fac învăţarea uşoară sau
dificilă
- elaborarea în echipe a unor postere: “Cum învăţăm?”
- jurnalul învăţării prin imagini sau cuvinte (cum învăţ, ce îmi place să învăţ, uşor şi greu în
activitatea de învăţare, cine mă ajută)
- crearea unor ştiri despre cum învaţă elevii de clasa a II-a, elevii mai mari, adulţii
- prezentarea unor scurte proiecte despre condiţiile de învăţare de acasă şi de la şcoală
- realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor de clasă sau părinţilor: „Dacă ai fi director,
ce ai păstra şi ce ai schimba la şcoală, pentru ca elevii să înveţe mai bine, mai uşor şi cu
plăcere?”
- „Cum învăţau bunicii noştri?” - invitarea la clasă a unor bunici care să relateze experienţele
personale din copilărie despre învăţare: şcoala, clasa, condiţiile de acasă, cadrele didactice,
rechizitele etc.)
- interviuri aplicate membrilor familiei despre importanţa învăţării
3
3.3. Prezentarea utilităţii unor meserii/profesii cunoscute
- jocuri didactice despre meserii „De-a vânzătorul”, „De-a prezentatorul TV”, „De-a bucătarul”
etc.
- vizite la locuri de muncă interesante pentru copii (fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
primărie, redacţie de ştiri, centrul pompierilor etc.). - crearea unor postere originale despre
specificul meseriilor şi beneficiile acestora pentru membrii comunităţii
- dezbateri despre produsele/rezultatele unor meserii, utilitatea meseriilor (mecanicul repară o
maşină stricată, medicul ne tratează când suntem bolnavi, pictorul creează tablouri frumoase
etc.) jocuri de prezentare a profesiilor prin costumaţii din materiale reciclabile - “Parada
meseriilor” crearea unui pliant (cu imagini decupate, desene, mesaje cheie) în care să prezinte
meseriile din zona în care locuiesc şi produsele diferitelor meserii
- realizarea de sondaje de opinie cu privire la specificul şi utilitatea unor meserii
CONŢINUTURI
Domenii Subdomenii CLASA a II-a

Autocunoaştere Autocunoaştere şi Eu şi ceilalţi
şi stil de viaţă atitudine pozitivă faţă Asemănări şi deosebiri dintre sine şi ceilalţi după
sănătos de sine şi faţă de criterii simple: aspecte fizice, gen, vârstă, tipuri de
ceilalţi vestimentaţie (sport, elegant, tradiţional etc.)
Diversitate. Fiecare este unic; diferenţe individuale
Igiena personală Norme de igienă în contexte variate Importanţa
normelor de igienă pentru sănătate, învăţare şi relaţiile
cu ceilalţi
Dezvoltare Trăire şi manifestare Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică, furie)

emoţională şi emoţională, starea de exprimate în comportamente
socială bine
Comunicare Elemente de ascultare activă: contact vizual, postură,
şcolară eficientă voce (intonaţie, accent)
Interacţiuni simple cu Abilităţi necesare şi comportamente acceptate în
fiinţe şi obiecte relaţiile cu ceilalţi Respectul în relaţiile cu ceilalţi
familiare
Aspecte Rutine şi sarcini de Cum folosim timpul?

specifice ale lucru Program zilnic de lucru
organizării Alternanţa efort/relaxare (timp de lucru/timp liber)
învăţării şi Importanţa timpului în învăţare
pregătirii
pentru viaţă la Abilităţi şi atitudini de Condiţiile învăţării: factori
şcolarul mic învăţare favorizanţi/resurse, factori de stress/ obstacole
(instrumente, persoane, contexte)
Explorarea meseriilor La ce folosesc meseriile?
Utilitatea socială a meseriilor: produse realizate,
beneficii pentru sine şi pentru comunitate
3
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare,

specificul disciplinei.
O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea
emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează
autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul în
care se comportă elevii. Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt
invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi
(diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice.
Este important de luat în considerare opţiunea realizării unor activităţi integrate sau diversificarea/
extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate” la Dezvoltare personală
reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar, în carieră şi în viaţă.
Strategii didactice
Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii

cognitive şi a creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile
opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste
iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea
activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de
spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive, momentele
de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea conceptele tematice,
pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea perspectivei pozitive asupra resurselor personale,
astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu zi.
O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare,
identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care
urmează a fi derulate.
La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu
privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt
oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextul
exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună” asupra
produselor individuale sau create în echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului. Valorizarea
rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea imaginii
de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea unui climat securizant, de nonetichetare, încurajator
reprezintă un aspect important, care depinde, în principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu
elevii.
Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul
aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru eficientizarea
activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi de lucru cu
elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor activităţi în
parteneriat.
Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări,
concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor,
vizite la locul de muncă al părinţilor etc.
În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează
asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul ei
tradiţional de „transmitere de cunoştinţe”. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi
de joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi
atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora în viaţa reală.
3
Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale
disponibile.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activparti-
cipative.
Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea
directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de
învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte
important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec
să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de
cadrul didactic.
O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele
anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de
la cele uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la materiale
reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care antrenează şi
motivează elevii. Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice
imaginaţia şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc
copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a
empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de
comunicare eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip
investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor combina mişcarea,
verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit
elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi experienţa colegilor.
Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei, ciorchinele, jurnalul cu dublă
intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi creează premisele dezvoltării
asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti reprezintă,
printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la această vârstă.
În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare
personală, sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee,
companii/ firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole
de teatru, film, invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi, profesori,
pompieri, medici etc.) sau „întâlniri” cu personaje din desene animate/filme preferate. Atunci când este
posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: parcuri, în curtea şcolii,
locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de muncă ale părinţilor, ONG/companii/firme.
Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să participe la evenimente
educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii
lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din alte şcoli, acţiunile de voluntariat şi
caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători.
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina
Dezvoltare personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a elevului
însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode
de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii.
Este important feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea exprimării ideilor şi a
argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va fi prezentat
părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar acesta va constitui un prilej de dialog pe
marginea intereselor/ talentului elevilor şi a ariilor recomandate pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de
realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup, utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a
plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.), precum şi a fişelor individuale de observaţie
(completate de către cadrul didactic).
Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci
şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile
individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii
cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale.
3
MUZICĂ ŞI MIŞCARE
Clasa a II-a

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se
învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar,
înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi
Educaţie fizică, sport şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu
un buget de timp de 2 ore /săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră /săptămână la clasele
III-IV.

- Conţinuturi

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de
cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a
elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
3
familiarizarea cu elemente de bază ale muzicii şi mişcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele
domenii:
- Cântare vocală
- Cântare instrumentală
- Elemente de limbaj muzical
- Mişcare pe muzică.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare

continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie
predominant la realizarea acestora.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să
modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui
demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care
Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până
în prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat
abordarea integrată a acestei discipline sunt următoarele:
- învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai
apropiată de universul lor de cunoaştere;
- contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii
conceptelor şi a procedurilor utilizate;
- abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea
interacţiunilor;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 3

- asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale copiilor, iar
pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice armonioase, a coordonării
motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi dezvoltării intelectuale.
În clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un parcurs
educativ specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. Asocierea muzicii şi
a mişcării la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos.
- Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi
naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu
mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu
caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic.
- Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe
prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
- Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă.
Studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a
IV-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei
elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii
elevilor.
3
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente

simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,

individual sau în grup
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
Clasa II
1.1. Receptarea unor sunete emise de surse diferite, cu durate, intensităţi, înălţime şi viteză de
succesiune contrastante
- audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a duratelor, a intensităţilor, a înălţimii şi a tempoului;
asocierea acestora cu mişcări sugestive ale braţelor
- jocul „Mergi cum se cântă!”
- jocul „Ghici de unde se aude sunetul?”
- mişcarea braţelor sus-jos la sunetele de înălţimi diferite (exemplu - cântecul Coroana de Gr.
Teodosiu)
1.2. Receptarea sunetelor emise de anumite instrumente muzicale şi identificarea direcţiei de

propagare a sunetului
- jocul „Ghiceşte instrumentul!” (percuţie, pian, vioară)
- exersarea acuităţii auditive de diferenţiere spaţială a sunetelor (exemplu - jocul ”De unde se
aude?”)
1.3. Recunoaşterea sunetelor emise de jucăriile muzicale, în corelarea lor auditivă cu anumite
calităţi ale sunetelor muzicale
- marcarea intuitivă a unor elemente de limbaj muzical din cântece, cu ajutorul anumitor jucării
muzicale cu sonorităţi potrivite sau folosind percuţia corporală - sunete egale, pauza de pătrime,
intensităţi diferite
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între c

- crearea unei atmosfere propice însuşirii cântecului, prin prezentarea unor materiale muzicale sau
ilustrative potrivite
- însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici - colectiv
3
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
2.1. Cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual, asociind dirijatul intuitiv

- interpretarea cântecelor însoţită de dirijarea cu ambele braţe, urmând o mişcare egală jos-sus;
- interpretarea cu solist şi cor a cântecelor cu refren (exemplu: În poiană***, Floarea mea***)
- audiţie interioară (un vers cântat cu vocea, un vers – în gând) însoţite de dirijat intuitiv sau cu
acompaniamentul jucăriilor muzicale
- reproducerea unor structuri ritmice din cântece, însoţite de dirijat intuitiv
2.2. Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul sugerat de ritm şi de măsură

- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale sau cu percuţie corporală diversă, care să
marcheze fie ritmul, fie timpii egali
- acompanierea melodiilor populare audiate
2.3. Reprezentarea unor calităţi ale sunetelor prin semne convenţionale

- joc pentru diferenţierea în cântecele simple a duratelor şi a înălţimilor sunetelor muzicale
(jetoane – ca simboluri convenţionale de structurare a melodiilor simple)
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual
sau în grup
3.1. Manifestarea adecvată pe muzică, sugerată de anumite elemente de limbaj muzical

- organizarea unui joc de mişcare, utilizând onomatopeele din cântecele învăţate, sugestive pentru
anumite elemente de limbaj muzical (intensitate, durată, înălţime)
- stabilirea unor mişcări speciale pentru fiecare cântec; recunoaşterea cântecelor după mişcarea
caracteristică
- marşul – pas egal pe muzică
- joc pe audiţie: mişcarea diferenţiată, la alegerea copiilor, funcţie de nunanţă sau tempo
- desenarea unui personaj din cântec – Exemplu: cântecul „Leneşul”, de Al.Hrisanide, cântecul „Azi
Grivei e mânios”, de L.Comes
3.2. Executarea unui dans / joc pe muzică, iniţiat şi organizat în colectiv

- desfăşurarea unui dans popular liber pe cântecul „Hora” (din folclorul copiilor), valorificând
elementele de mişcare deja asimilate
- dans popular pe un cântec de joc din zonă - dans liber, cu obiect portabil
- joc pe audiţie: sincronizarea mişcărilor în perechi, pe o muzică audiată
- desfăşurarea unui joc cu personaje pe muzica audiată sau pe cântec
3.3. Confecţionarea de jucării muzicale din materiale naturale

- utilizarea unor mariale naturale pentru confecţionarea de jucării muzicale simple (exemplu: şiragul
de nuci, castanieta)
- alegerea cântecelor potrivite pentru acompaniamentul cu aceste jucării
- acompanierea cântecelor cu jucăriile muzicale confecţionate de copii
4
3.4. Crearea unor linii melodice simple şi a unor combinaţii ritmice, asociate cu mişcări
adecvate
- selectarea şi organizarea unor sunete pentru crearea unei idei muzicale proprii;
- gruparea unor mişcări sau sunete astfel încât să genereze un dans liber pe linii melodice proprii,
simple
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi aprecierea lor
CONŢINUTURI

Cântare vocală Cântarea vocală în colectiv, în grupuri mici şi individual
Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia,
sincronizarea
Cântare instrumentală Percuţia corporală diversă
Jucării muzicale din materiale naturale
Orchestra de jucării
Cântarea cu acompaniament
Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic
Acompaniament de jucării muzicale realizat de copii
Elemente de limbaj Timbrul
muzical Sunete din mediul înconjurător
Sunete muzicale vocale
Sunete muzicale instrumentale
(toba, pianul, vioara)
Ritmul
Sunet lung/scurt
Marcarea structurilor ritmice
Audiţia interioară
Improvizaţia ritmică spontană
Melodia
Sunete înalte/joase
Mersul melodiei Legătura dintre text şi melodie
(strofa şi refrenul)
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
Interpretarea
Nuanţe – Tare,încet,mediu
Cântec vesel/ trist
Procedee armonico-polifonice (solist-cor, lanţ, dialog, grupe
alternative)
Mişcare pe muzică Dirijatul intuitiv
Mişcări sugerate de text Pasul cadenţat/ Marşul
Mişcări sugerate de ritm
Dansul
4
Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii
Repertoriu Cărticica mea ***

de cântece Sprinteoara – L.Comes
În poiană ***
Joc în cerc – A. Ivăşcanu
Fluture de nea – Costică Andrei
Leneşul – Al.Hrisanide
Azi Grivei e mânios – L.Comes
Avionul – D.Voiculescu
Floarea mea ***
Ghicitori – A.Ivăşcanu
Vulpea şi gâştele – A.M.Ionescu
Păsărelele – T.Popovici Zidarii – L.Comes
Iarna veselă – Gr.Teodosiu
Tot ce e pe lume – D.D.Stancu
Mişcă vântul frunzele – D.Cuclin
Albiniţa mea – după Delcasso
Copilul călăreţ – T.Popovici
Ploaia – C.Mereş
Cucule, pasăre sură – I.D.Chirescu
Coroana – Gr.Teodosiu
Cântece din folclorul copiilor
Hora
Audiţii Cântece şi jocuri populare din zonă

Ion Chirescu: Mama
D.D.Stancu: Ciobănaşul
G.Enescu: Impresii din copilărie
W.A.Mozart: Contradans, Mica serenadă – Rondo
L.van Beethoven: Concertul pentru vioară în Re major – Rondo
R.Schumann: Cavalerul căluţului de lemn
J.Strauss: Radetzky Marsch
A.Dvoŕak: Dans slovac, nr.8
A.Vivaldi: Anotimpurile - Primăvara
specificul acestei discipline integrate.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va
urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare
Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura
personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe
generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă
succesiv la următoarele întrebări:
4
- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
- Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Strategii didactice
gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului
copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va
predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită
exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi
creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului. Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu
jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare
dintre acestea fiind însoţită de mişcare.
Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă:
- bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;
- paşi egali, pe loc sau în deplasare;
- paşi simpli de dans;
- ridicare ritmică pe vârfuri;
- mişcări ale braţelor, ale trunchiului;
- mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje);
- mânuirea jucăriilor muzicale;
- dirijat intuitiv.
Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul,
linia melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte
capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor.
Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca
mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă
copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final
interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă cerinţă
desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o
contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.
Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a
acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu percepţia
întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă mereu
procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi eficient.
Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi apoi
spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de limbaj
muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi
care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum:
observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea,
realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea
de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se
realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o
mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Procesul de evaluare va pune
accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte
nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În
întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
4
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE

Clasa a II-a

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la
competenţe pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare
interumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de
formare al absolventului de învăţământ primar.
- Conţinuturi

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jalonează
achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de
învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor
contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea
competenţei specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie
de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de
mijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului
didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului.
4
familiarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe
următoarele domenii:
- Desen - Textile şi hârtie
- Pictură - Construcţii
- Modelaj - Foto-video
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă
nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezirea
curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea încrederii în sine.
Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilor
curriculare Arte şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi
practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe săptămână
la clasa a IV-a.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor
practice în cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:
- Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie,
ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului, sculptură,
arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian şi
omul contemporan se raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera
preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul pe care îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei
multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează
mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât
sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente şi corecte.
- Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi practice, pe
formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că practicarea îndelungată a
lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură morală, întrucât realizarea manuală a unor
produse presupune combinarea armonioasă de priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi
inteligenţă.
- Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi îmbinarea
acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă creşterea
sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a
sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi semeni.
- Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate ajută la
dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, având implicaţii importante în formarea deprinderilor corecte
de scris şi de executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale.
- Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţiale pentru
dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şi valoarea estetică a
lucrurilor utile.
Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a

competenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.
4
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o

diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale

şi tehnici elementare diverse
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
1.1. Sesizarea diferenţei dintre informaţia practică transmisă prin limbaj vizual şi mesajul
artistic
- formularea de enunţuri despre posibile trăiri exprimate de autori în picturi/desene/fotografii
artistice/sculptură etc.
- participarea la discuţii despre mesaje exprimate în diferite momente din filme pentru copii/ filme
de desene animate
- jocuri comparative între mesaje practice transmise prin limbaj vizual şi mesaje artistice –
Exemplu: anunţul de la metrou, compus din imagine şi text: Nu vă sprijiniţi de uşi şi Ciobănaş cu
câine al lui N. Grigorescu sau culoarea roşie de la semafor şi Macii lui Ş. Luchian
- sesizarea efectelor sugestive ale unei culori folosite într-o reproducere, prin comparaţia cu zone
alăturate, colorate diferit
1.2. Identificarea semnificaţiei liniei, punctului, culorii şi formei în opere de artă

- participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în
desene
- participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei punctului în funcţie de domeniul în care este
utilizat (pictură, grafică, sculptură etc.)
- identificarea efectului spaţial al punctului, în funcţie de mărimea, distanţa sau luminozitatea
acestuia
- identificarea semnificaţiei culorilor folosite în reproduceri/ desene
- compararea metaforică a culorilor, formelor, materialelor, perspectivelor în funcţie de trăirea
proprie - Exemplu: Copilul poate vedea unele culori reci ca apa, unele forme rele pentru că sunt
ascuţite, unele obiecte mai mari pentru că sunt mai importante etc.
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
- analiza liberă şi personală a mesajului unei realizări artistice (exemplu: „Vă recomand… filmul,
expoziţia etc., deoarece…”)
- discuţii în care se explică preferinţele artistice ale fiecăruia observarea şi analizarea unor lucrări
de artă tradiţională şi modernă românească şi identificarea mijloacelor de expresie folosite
4
- audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre artişti români din domenii diferite
- răsfoirea de albume de artă
- participarea la proiecte având ca temă viaţa şi opera unor artişti români consacraţi
- participarea la întâlniri cu artişti/ meşteşugari locali
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse
2.1. Explorarea unor caracteristici/ proprietăţi ale materialelor în diverse contexte

- selectarea materialelor de lucru, în funcţie de scopul propus
- uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor în confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări
- crearea unui dicţionar cu definiţii simple ale materialelor, bazate pe caracteristicile lor observate
de copii în diverse contexte
- realizarea de jurnale cu dublă intrare: jurnalul unei frunze, al unei crenguţe înflorite etc., pornind
de la texte literare studiate
- realizarea de grile de observaţii despre materiale aflate în stări diferite (frunză verde, uscată,
presată etc.)
- exersarea modului de îngrijire / păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru
- compararea diferitelor tehnici de lucru - Exemplu: Joc „Ce se întâmplă dacă fac aşa…” (copiii
sunt încurajaţi să experimenteze diferite tehnici şi să observe ce au descoperit)
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei
- realizarea de aplicaţii în oglindă: Chipul meu atunci când sunt fericit/Chipul meu atunci când sunt
trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/ Cum mă simt într-o zi senină
- participarea la lucrări colective – Exemplu: „Mai multe mâini, un singur portret” etc.
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii (motivarea alegerii subiectului, timpul alocat,
mijloacele şi tehnicile utilizate, sentimente) Exemplu: „Am confecţionat păpuşa pe care mi-o
doream. Am realizat-o din cârpă. Vreau să mă joc cu ea/ Vreau să o dăruiesc... etc.”)
2.3. Realizarea de produse utile şi/sau estetice combinând materiale uşor de prelucrat şi
tehnici accesibile
- realizare de felicitări, invitaţii la zile de naştere sau onomastică, obiecte de design pentru sala
de clasă, holurile şcolii, camera proprie etc.
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de şcolar
- realizare de machete simple etc.
2.4. Transformarea unui material prin tehnici variate

- vizionarea de scurte documentare despre obiectele din mediul cunoscut, având ca subiect
„Cum se fabrică?”
- vizite la obiective din zonă în care se prelucrează materia primă
- folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obţine fâşii de hârtie ce pot fi rulate prin tehnica
Quilling şi transformate în podoabe sau obiecte de decor
4
- transformarea resturilor textile în podoabe sau obiecte de decor prin diferite tehnici: tăiere în fâşii,
împletire etc.
2.5. Explorarea de utilizări în contexte utile şi sau estetice a obiectelor/ lucrărilor realizate prin
efort propriu
- identificarea unor dorinţe/ nevoi simple, care pot fi îndeplinite prin realizarea de obiecte/lucrări
utile şi sau estetice
- identificarea a cel puţin două soluţii pentru a îndeplini o dorinţă
- participarea la conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate individual sau în grup
- discuţii pentru acordarea de semnificaţii neuzuale unor obiecte uzuale şi de semnificaţii uzuale
unor obiecte artistice; remarcarea neconcordanţelor şi inovarea
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază

elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea de machete, colaje, desene, pentru a ilustra o scenă dintr-o poveste – Exemplu:
căsuţele celor trei purceluşi, fasolea fermecată din „Jack şi vrejul de fasole” etc.
- inventarea unui ritm sau a unei melodii pentru o scenă dintr-o poveste
- mimarea unui personaj de poveste/desen animat
- confecţionarea unui costum din materiale reciclate, care să se potrivească unui personaj
îndrăgit
CONŢINUTURI
Desen Materiale şi instrumente hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte creion grafit,
creioane colorate, creioane cerate, peniţă, radieră (opţional: PC, tabletă)
Tehnici de lucru haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie, stilizare, gravură
Elemente de limbaj plastic linia, punctul, forme regulate şi neregulate
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii desen liber, decoraţii
Pictură Materiale şi instrumente acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, acrilice, ulei, hârtie, hârtie
colorată, pânză, sticlă, lemn, ceramică, cretă, pigmenţi, burete pensulă, deget,
ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă
Tehnici de lucru pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare,

pulverizare
Elemente de limbaj plastic pata plată, pata vibrată
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii compoziţii
Confecţii şi Materiale şi instrumente hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece,
4
jucării croşetă, ramă de ţesut, cretă, tipar, materiale din natură (frunze/petale uscate, ghinde,
castane, fructe, legume)
Tehnici de lucru origami, tangram, croit, cusut (puncte de

coasere), ţesut cu benzi de hârtie/fire
Elemente de limbaj plastic punct, linie, nod, pată, formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte

pentru păpuşi
Materiale şi instrumente plastilină, cocă presare, modelare liberă, incizie, armături,
Modelaj gravură
Elemente de limbaj plastic formă, volum (gol/ plin)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii obiecte decorative, figurine etc
Colaj Materiale şi instrumente

foarfece, lipici fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Tehnici de lucru îndoirea, împletirea, origami, tangram
Elemente de limbaj plastic formă, volum (gol/ plin)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii obiecte decorative, bijuterii, spaţii,

jucării, instalaţii, figurine etc.
Foto-film Materiale şi instrumente

aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC, tabletă) filme, fotografii
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii vizionarea unor filme şi fotografii;

realizarea unor fotografii şi filme scurte, neprelucrate tehnic

specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în
schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel,
disciplina Artele vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin
dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură,
prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a
formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea
exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică,
prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin
metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi
pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
Strategii didactice
4
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la particularităţile de
vârstă şi individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.
În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin
care se încurajează iniţiativa şi libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte
important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare
a copiilor. Mediul educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele
materiale, cu ceilalţi copii şi cu adulţii.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de
elevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de
secvenţe didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte
instrumentele, cât şi în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala de clasă,
în care materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui obiectiv.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum:
observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea,
realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea
de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune
accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în
contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu
părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul
fiecărui copil.
5
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ INTEGRATĂ
CLASA a II-a
Comunicare în limba română, clasa a II-a, autori:Gabriela Bărbulescu, Daniela Beșliu, Daniela-Elena Ioniță, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018
Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a, autori:Mihaela Ada Radu, Rodica Chiran, Olaga Pîrîială, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018
Dezvoltare personală, clasa a II-a, autori:Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta Mihaela Crivac, Claudia-Daniela Negrițoiu, Augustina
Anghel, Nicoleta –Sonia Ionică, Editura Ars Libri, Costești, 2016
Muzică și mișcare, clasa a II-a, autori:Alina Perțea, Dumitra Radu, Editura Aramis, București, 2016
Arte vizuale și abilități practice, clasa a II-a, autori:Cristina Rizea, Daniela Stoicescu, Ioana Stoicescu, Editura Litera, București, 2015
Nr. Competențe Nr. Nr.

Unitate de învățare Disciplină Conținuturi
crt. specifice ore săptămâni
1. DIN NOU LA ȘCOALĂ 1.1. 1.2. Actualizarea cunoștințelor 10+2 2
CLR
1.3. 2.3. Deşteaptă-te, române! de Andrei Mureşanu
2.4. 3.1. Să facem cunoștință!
3.4. 4.1. Prima zi de școală – I. Teodoreanu
4.2. Propoziția. Comunicarea orală și comunicarea scrisă
Recapitulare
Evaluare inițială
Lectură:
1.Recapitularea lecturilor – clasa I
2.Astronomul, doctoral și țăranul – după Petre Ispirescu
Reactualizarea cunoştinţelor din 1.1. 1.2. Recapitularea cunoștințelor din clasa I 8 2
MEM
clasa I – Pământul, o planetă a 1.3. 1.4. În tabără
Universului 2.1. 2.2. La mare
3.1. 3.2. La concert
4.1. 5.1. Natura, prietena mea
5.2. 6.1. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
Evaluare iniţială
Eu și ceilalți 1.1 Eu şi ceilalţi 2 2
DP
Cum arătăm noi
51
Din nou la școală 1.4. 2.1. Cântare vocală în colectiv, în grupuri mici şi individual; 4 2
MM
3.1. 3.2. (recapitulare clasa I)
Cuvinte și numere dragi 1.1. Materiale, instrumente 4 2

AVAP 2.2. Oamenii comunică
2.3. Litere și cifre
2.5. Evaluare
2. POVEȘTILE CĂRȚII 1.1. Povestea cărții de povești, E. Căldăraru 10+2 2

CLR
1.2. Cartea. Cuprinsul cărții
1.4. În lumea poveștilor
2.2. Cearta literelor
2.3. Alfabetul
3.1. Acum știu!
4.1. Știu, pot, rezolv – Evaluare
Ne jucăm și învățăm
Lectură :
1.Cine e Moș Teacă – după Anton Bacalbașa
2.Cântec – George Topîrceanu
Numerele natural 0-1000. Corpul 1.4. Nr. nat 0-100. Corpul omenesc 8 2
MEM
omenesc 3.2. Nr. nat. 0-1000 – Formare, citire, scriere
4.1. Menținerea sănătății
5.2. Nr. nat. 0-1000 – Comparare, ordonare, rotunjire
Boli provocate de virusuri
Nr. Pare și impare
Să repetăm ce-am învățat !
Ce știu ? Cât știu ? Cum știu ?
Eu și ceilalți 1.1. Băieți și fete 2 2
DP
2.3. Câți ani ai?
Timbrul (sunetul) 1.1. Sunete din mediul înconjurător 4 2

MM 1.2. Sunetele muzicale vocale
2.1. Sunetele muzicale instrumentale
Acasă 1.1. Familia mea 4 2

AVAP
2.2. Casa mea
2.3. Locul unde mă joc
2.5. Evaluare
52
3. POVEȘTILE TOAMNEI 1.1. Frunza – E. Gârleanu 15+3 3
CLR
1.2. Textul. Textul literar
1.3. Bradul (poveste populară românească
1.4. Semnul exclamării
2.1. Cântec – Șt. O. Iosif
2.2. Poezia. Versul
2.3. Toamna dintâi, E. Caldwell
2.4. Acum știu!
3.2. Ne jucăm și învățăm
3.3. Lectură :
3.4. 1.Nu avem leu ! – W.Klemke și F.Rodrian (2)
4.1. 2.Iepurașul cel viteaz – D. Mamin-Sibiriak
4.2. 3.Recapitulare
4.3.
Adunarea și scăderea în 1.4. Adunarea și scăderea în c oncentrul 0-100. Plante și animale 12 3

MEM
concentrul 0-1000. Plante și 1.5. Adunarea și scăderea în concentrul 0-1000, fără trecere peste ordin. Nevoi
animale 1.6. de bază ale viețuitoarelor
3.1. Adunarea și scăderea în concentrul 0-1000, cu trecere peste ordin.
3.2. Caracteristici comune viețuitoarelor – creștere, înmulțire
4.1. Să repetăm ce-am învățat!
4.2. Ce știu? Cât știu? Cum știu
5.1.
5.2.
Eu și ceilalți 1.1. Stilul meu vestimentar 3 3
DP
2.3. Eu sunt unic
1.2. Toți suntem diferiți
Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
Jucării muzicale 1.1. 1.2. Jucării muzicale din materiale naturale și reciclabile 6 3
MM 2.1. 1.4. Orchestra de jucării muzicale
2.1. 3.1.
3.2.
Curcubeu 1.2 Povești despre curcubeu 6 3

AVAP
2.1 Cu umbrela prin ploaie
2.2 Curcubeul nostru
2.3 Evaluare
2.4
53
4. POVEȘTILE PRIETENIEI 1.1. Împreună, C. Tohănean 20+4 4
CLR
1.2. Folosirea virgulei
1.3. Comoara
1.4. Folosirea virgulei
2.1. Cenușiul
2.2. Grupurile de litere
2.3. Dințișor, F. Colonaș
2.4. Acum știu!
3.1. Știu, pot, rezolv –Evaluare
3.3. Lectură :
3.4. 1.Copacul și dovleacul – Anton Pann
4.1. 2.Răsplata domnească – legendă populară
4.2. 3.Cum făcut Moș Crăciun prima jucărie – Frank Baum (2)
4.3.
Înmulțirea nr. nat. 1.4. Adunarea repetată. Uscat și ap 16 4
MEM 1.5.
Pământul: uscat, apă, atmosferă Operația de înmulțire
1.6. Înmulțirea când unul dintre factori este 2
3.1. Înmulțirea când unul dintre factori este 3. Ce este aerul?
3.2.
Înmulțirea când unul dintre factori este 4
4.1.
4.2. Înmulțirea când unul dintre factori este 5 sau 6. Atmosfera
5.1. Proprietățile înmulțirii
5.2. Să repetăm ce-am învățat!
Ce știu? Cât știu? Cum știu?
Trăiesc sănătos 1.2. Sunt curat și îngrijit 4 4

DP
Toți avem emoții 2.1. Sănătatea mea este importantă
2.2. Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
Fii vesel!
Ritmul 1.1 ,1.2. Sunetul lung. Sunetul scurt (durata sunetelor) 8 4

MM
1.3,1.4. Marcarea structurilor ritmice
2.1, 3.1. Audiția interioară. Improvizația ritmică spontană
3.2. Recapitulare. Evaluare
Iarna pe uliță 1.1 Ninge 8 4
AVAP
1.2 Omul de zăpadă
2.2 Obiceiuri de iarnă
2.3 Evaluare
54
2.4
5. POVEȘTILE IERNII 1.2. Iarna pe uliță – G. Coșbuc 15+3 3
CLR
1.3. Scrierea cu mp, mb
2.3. La săniuș – I. Agârbiceanu
3.1. Două puncta
3.2. Polul Nord
4.1. Textul informativ
4.2. Scrisoarea de la Moș Crăciun – M. Twain
4.3. Vocalele și consoanele
Scrierea imaginativă după benzi desenate
Știu, pot, rezolv – Evaluare
Bună dimineața, la Moș Ajun!
Sorcova
Lectură:
1.În Ajunul Crăciunului- Alexandru Vlahuță
2.Mica vrăjitoare – G. Remond (2)
3.Recapitulare
Înmulțirea în concentrul 0-100. 2.1. Înmulțirea când unul dintre factori este 7 sau 8 12 3
MEM 2.2.
Forme de relief Înfățișarea suprafeței Pământului
3.1. Înmulțirea când unul dintre factori este 9 sau 10. Câmpia
3.2. Probleme cu opearții de înmulțire. Dealurile și munții
4.1.
Să repetăm ce-am învățat !
4.2.
5.1. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
5.2.
Toți avem emoții 2.1. Alungă tristețea! 3 3
DP
2.2. Învinge-ți frica!
Fii calm!
Melodia 1.1. Sunete înalte. Sunete joase 6 3
MM Mersul melodiei
1.2.
1.3. Legătura dintre text și melodie (strofa și refrenul)
1.4. Genuri muzicale :
A.Folclorul copiilor
2.1.
B.Colinde
3.1.
3.2.
Inimă verde 1.2.; 1.3.; Piatră 6 3
AVAP
2.2; 2.3.; Lemn
55
2.5; Plastic
2.6.
2.1.; 2.3.;
2.4.; 2.5.
6. POVEȘTI DESPRE CUNOAȘTERE CLR 1.1. Zburătorul din Carpați 20+4 4

1.2. Scrierea cuvintelor sa și s-a
1.3. Despre Edison și becul inventat de el
1.4. Scrierea cuvintelor într-o și într-un
2.3. Legenda muntelui Retezat
3.1. Prezentarea unui loc
3.2. Un mesaj neașteptat
3.4. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin litera x
4.1. Acu știu!
Acum știu! – Recapitulare la începutul semestrului al II-lea
Povestirea unor întâmplări trîite sau observate
Propoziția. Enunțul. Semnele de punctuație
Textul. Povestirea – Pălăria Omului de Zăpadă, I. Rațiu
Lectură:
1.Să ne amintim!
2.Primăvara – Irina Glință
3.Păcală și vaca – după Iosif Nădejde
Împărțirea cu rest 0 în MEM 1.5. Scăderea repetată. Medii de viață: lacul, balta 16 4
concentrul 0-100. Medii de viață: 1.6. Legătura dintre înmulțire și împărțire
lacul, balta, Marea Neagră, delta 5.2. Împărțirea la 2. Doimea. Marea Neagră
3.1. Împărțirea la 3; împărțirea la 4. Delta Dunării
3.2. Împărțirea la 5; împărțirea la 6
Fracții. Doimea, pătrimea. Fracții echivalente
Probleme cu operații de împărțire
Să repetăm ce am învățat!
56
Comunicăm eficient 2.2. Privește-mă și mă vei înțelege! 4 4
DP
2.3. Mesajul corpului
Vocea mea
Interpretarea 1.4. Nuanțe – tare/încet/mediu 8 4

MM Cântec vesel. Cântec trist
2.1.
3.1. Procedee armonico-polifonice:
3.2.3.4. A. Solist – cor
B. Cântarea în lanț
C. Dialog muzical
D. Grupe alternative
Inimă verde 1.2. 8 4
AVAP
2.2. Piatră
2.3. Lemn
Recapitulare
Evaluare (expoziție)
7. POVEȘTILE NATURII CLR 1.1. Puiul de elefant, după R. Kipling 15+3 3
1.2. Scrierea corectă a cuvintelor dintr-o și dintr-un
1.3. Legenda Soarelui și a Lunii
1.4. Scrierea corectă a cuvintelor sau și s-au
2.1. Legendă, după I. Hasdeu
2.2. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin grupuri de vocale (oa, ea, ia, ie, ua,
2.3. uă)
2.4. Scrierea imaginativă după un șir de întrebări
3.3. Lectură:
3.4. 1.Cum i-a crescut cămilei ghebul – R. Kipling
4.1. 2.Ocaua lui Cuza – legendă populară
4.2. 3.Vrăjitorul din Oz – F. Baum
4.3.
Împărțirea numerelor naturale în MEM 1.5. Împărțirea la 7. Medii de viață – pădurea 12 3
concentrul 0-100. Medii de viață. 1.6. Împărțirea la 8. Împărțirea la 9. Unde și vibrații. Intensitatea și tăria
Unde și vibrații 5.2. sunetului
3.1. Cazuri speciale de împărțire. Medii de viață: deșertul
3.2. Să repetăm ce am învățat!
1.5. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
57
1.6.
2.2.
3.1.
3.2.
5.2
Cum relaționez? 2.3. Gesturi prietenoase 4 4
DP
3.1. Codul bunelor maniere
Ne respectăm reciproc
Cântarea vocală 1.4.; 2.1.; 8 4
MM Poziția, emisia, tonul, semnalul de început, dicția, sincronizarea
3.1.; 3.2.;
3.4. Cântarea vocală în colectiv
Despre muzică 2.1.; 2.2; Muzica, pasiunea mea 8 4

AVAP 2.3.; 2.4.; Instrumente musicale de jucărie
2.5.
8. POVEȘTILE FAMILIEI CLR 1.1. Poveste de alungat tristețea 15+3 3
1.2. Mămici și copii
1.3. Prezentarea unei persoane
1.4. Scrierea imaginativă. Afișul
2.1. La bunicul, după J. Spyri
2.2. Scrierea corectă a cuvintelor care conțin literele â și î
2.3. Dl. Goe, după I.L. Caragiale
2.4. Acum știu!
3.3. Lectură :
3.4. 1.Vulpea și calul – Frații Grimm
4.1. 2.Recapitulare
4.2. 2.Câinele – cel mai bun prieten al omului, text nonliterar
4.3.
Probleme care se rezolvă prin MEM 1.5. Probleme care se rezolvă prin una sau două operații 12 3
una sau mai multe operații. 1.6. Probleme care se rezolvă prin mai multe operații
Medii de viață: Polul Nord, Polul 3.1. Să repetăm ce-am învățat!
Sud 3.2. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
4.1.
4.2.
5.2.
58
Timpul în viața noastră 1.2. Timpul poate fi prietenul meu. Programul meu zilnic 4 4
DP
3.1. Timp pentru învățare, timp pentru relaxare
3.2. Să fim organizați!
Cântarea vocală 1.4.; Cântarea vocală în grupuri mici 8 4
MM 2.1. Cântarea vocală individuală
1.2.; 2.2.;
2.3.; 3.1.
Jurnalul unei plante 2.1.; 2.2; Frunze 8 4
AVAP 2.3.; 2.4.; Flori
2.5. Fructe
1.3.; 2.2; Evaluare
2.3; 2.5.
9. CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE CLR 1.1. Țara unde oamenii nu visau niciodată – P. Crăciun 10+2 2
1.2. Bătrâna și vasul
1.3. Sarea în bucate – P. Ispirescu
1.4. Știu, pot, rezolv - Evaluare
2.1. Lectură:
2.2. 1.Interviu cu doamna învățătoare
2.3. 2.”Hărnicia” lui Gigel – benzi desenate
2.4.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
4.1.
Figuri și corpuri geometrice. MEM 1.5.; 1.6.; Figuri plane - pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc, semicerc 8 2
Forme și transfer de energie - 3.1.; 3.2.; Asxa de simetrie. Corpuri și material, care conduc electricitatea
Electricitatea 4.1.; Corpuri geometrice – cub, cuboid, cilindru, sferă, con
4.2.; 5.2. Să repetăm ce am învățat!
2.1.; 2.2.;
3.2.;
4.1.
4.2.;
5.1
Eu pot să învăț ușor 3.2. Când și cum învăț? 3 3
DP
1.2. Am nevoie de ajutor
2.3. Recapitulare – Am învățat și m-am dezvoltat
3.2.
59
Cântarea instrumentală 1.2.;2.1.; Percuția corporală diversă 6 3
MM Cântarea cu acompaniament
2.2.; 2.3.;
3.1,3.2.; 3.4.
Animale 1.3.; 2.2; Familia Miau 6 3
AVAP 2.3; 2.5. Fluturi
1.2.; .2.; Evaluare
2.3.; 2.5.
10. POVEȘTI DESPRE MESERII CLR 1 1.1 1.2. Ce miros au meseriile, G. Rodari 15+3 3
1.3. 1.4. Cum se face o bicicletă
2.1. 2.2. Acul și barosul, I. Creangă
2.3. 2.4. Acum știu!
3.1. 3.2. Știu, pot, rezolv – Evaluare
3.3. 3.4. Ne jucăm și învățăm
4.1. 4.2. Lectură:
4.3. 1.Recapitulare
Măsurări (I). Forțe exercitate de 3.2. Măsurarea lungimilor 12 3
MEM Măsurarea capacității vaselor
magneți 4.2.
6.1. Măsurarea masei corpurilor
6.2. Să repetăm ce am învățat!
6.3.
6.4.
Explorez meseriile 3.2. Ce mi-ar plăcea să devin? Meseriile se prezintă… 3 3

DP Omul potrivit la locul potrivit
Mișcarea pe muzică 2.1.; 3.1.; Dirijatul intuitiv 6 3

MM Mișcări sugerate de text/ritm. Dansul
3.2.; 3.4.
Pasul cadențat. Marșul
Lumea de sub ape 1.2.; 2.2.; Peşti 6 3
AVAP Ţestoasa de apă
2.3.; 2.5.
2.2.; 2.3.; 2.4.; Caracatița
2.5. Evaluare
60
11. Povești înaintea vacanței CLR 1.1. 1.2. Revista clasei 15 3
1.3. 1.4. Cartea cu Apolodor, G. Naum
2.1. 2.2. Lizuca plănuiește o expediție, M. Sadoveanu
2.3. 2.4. Știm să scriem corect!
3.1. 3.2. Știu, pot, rezolv – Evaluare
3.3. 3.4.
4.1. 4.2. Lectură:
4.3. Listă lecturi suplimentare
Măsurări (II). Planetele 1.1 Măsurarea timpului. Planetele Sistemului Solar

MEM 1,2
Sistemului Solar Ceasul – ora, minutul 12 3
1.3 Săptămâna, luna, anul
1.4 Monede și bancnote
1,5
Să repetăm ce am învățat!
1.6
2.2 Ce știu? Cât știu? Cum știu?
3.1
5.1
5.2
6.4
Recapitulare finală 3.2. Recapitulare 2 2

DP Proiect ”Eu și cei din jurul meu”
Recapitulare 2.1.; 3.1.; Mișcări sugerate de text/ritm. Dansul 4 2

MM Pasul cadențat. Marșul
3.2.; 3.4.
Cufărul cu poveşti 2.2.; 2.3.; 2.4.; La castel 4 2

AVAP Cai şi unicorni
2.5.;
2.6. Prâslea cel voinic
12 Vine vacanța! 1.1. 1.2. Lectura, o activitate folositoare 10+2 2

CLR Texte pentru transcrieri și dictare
1.3. 1.4.
2.1. 2.2. Cursa isteților
2.3. 2.4. Anul acesta ai învățat
Recapitulare
3.1. 3.2.
Șezătoare literară
3.3. 3.4.
61
Vine vacanța! 1,5 Recapitulare finală 8 2
MEM 1.6 Evaluare finală
2.2
3.1
5.1
5.2
6.4
Vine vacanța! 3.2 Iată ce am învățat 2 2
DP Jurnal de final
Vine vacanța! 2.1.; 3.1.; Recapitulare 4 2

MM Cântare individual/grup
3.2.; 3.4.
Vine vacanța! 2.3.; 2.4.; 2.5.; Personajul ECO 4 2

AVAP Recapitulare/Evaluare/Expoziție
2.6.
62
LIMBA ENGLEZĂ – planificare calendaristică
Aria curiculară: Limbă și comunicare

Număr de ore: 1 oră/săptămână
No Topic Vocabulary Structures hours/

week
1 Hello! Boy, girl, man, woman, morning, noon, evening, night Hello! 2
Good morning!
Good afternoon!
Good evening!
Good night!
Goodbye!
2 The English Alphabet Apple, ball, cat, doll, elephant, flower, girl, hat, ice cream, jellyfish, Spell the words. 1
kite, lion, monkey, nut, orange, parrot, queen, rabbit, snake, train, Spell your name!
umbrella, vase, window, xylophone, yo-yo, zebra
3 Numbers and Colours One, two, three, four, five, six, seven, eight, nine, ten, eleven, How many... are there? 2
twelve, thirteen, fourteen, fifteen, sixteen, seventeen, eighteen, There are...
nineteen, twenty, thirty, forty, fifty, sixty, seventy, eighty, ninety, What colour is the...?
one hundred
4 I Love My Family Family, father, mother, sister, brother, grandmother, grandfather, I am. 1
tall, short, pretty, funny, old, young, long You are.
He is.
She is.
It is.
We are.
You are.
They are.
This is my...
Do you have a...?
5 In the Classroom window, blackboard, door, floor, carpet, wall, teacher's desk Clap your hands! 1
Jump!
Turn around!
Shut the door!
Shake your hands!
Come here!
63
Open the door!
Go to your place!
6 Revision 1
7 Progress Test 1
8 Outside the House tree, chimney, wall, roof, fence, grass I have. You have. He has. 1
She has. It has. We have.
You have. They have.
9 Inside the House living room, bedroom, kitchen, bathroom Is this a...? 1
Where is...?
10 My Room bed, wardrobe, lamp, chair, table In the bedroom there are:... 1
The... is small/ large.
11 Prepositions on, under, in front of, behind, next to, between There is a... 1
12 Revision/ Progress 1
Test
13 What Do We Eat and cook, bread, cheese, butter, jam, tea, eggs, milk, fruit juice, cake, Can I have a...? 1
Drink? to eat, to drink What's for breakfast?
Do you like...?
I like./ I don't like.
Yes, I do./ No, I don't.
To eat.
To drink.
14 At the Market apple, pear, plum, grapes, orange, lemon, banana, strawberry, This is a... 2
carrot, tomato, potatoes, peas, cabbage, pepper, cucumber, These are...
mushrooms, round, sweet, sour I would like some...
Here you are!
Thank you!
I like.../ I don't like...
15 Seasons and Months spring, summer, autumn, winter, January, February, March, April, It’s warm. 2
of the Year May, June, July, August, September, October, November, It’s hot and sunny.
December, Christmas tree, spring flowers, falling leaves It rains. It’s chilly.
It snows. It’s cold.
16 Revision 1
17 Progress Test 1
18 Poultry and Birds rooster, hen, duck, goose, turkey, parrot, owl, eagle, woodpecker, This is a... / There are... 1
crow, peacock, penguin Where does it live?
It lives at the farm. / It lives in the forest.
64
19 Forest Animals bear, wolf, fox, rabbit, stag, squirrel, frog, hedgehog, raccoon, Do you like? 1
skunk, bat, mole Yes, I do./ No, I don't.
20 Zoo Animals lion, tiger, elephant, giraffe, hippo, zebra, crocodile, snake, seal, The ... is small / big. 1
polar bear, monkey, camel It lives in the savannah. / It lives in the jungle. / It lives
at the North Pole.
21 In the Ocean fish, dolphin, shark, whale, seahorse, starfish, jellyfish, shell, It lives in the sea/ ocean. 1
shrimp, crab, octopus, lobster How many…?
To see
the sea
22 Tiny Creatures spider, ladybird, beetle, fly, mosquito, bee, ant, cricket, caterpillar, There is... 2
butterfly, dragonfly, grasshopper, muffin, leaf, Sunday, Monday, There are...
Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, Saturday, Sunday The Very Hungry Caterpillar, by Eric Carle
23 Revision 1
24 Progress Test 1
25 Special Days decoration, star, candles, Santa Claus, presents, lamb, egg, basket, Merry Christmas! 2
Christmas, Easter Easter bunny, flower, priest Happy New Year!
Happy Easter!
26 Final Revision 1
27 Final Test 1
65
PLANIFICARE INTEGRATĂ PE UNITĂŢI DE CONŢINUT
CLASA a II-a
Comunicare în limba română, clasa a II-a, autori:Gabriela Bărbulescu, Daniela Beșliu, Daniela – Elena Ioniță, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018
Matematică și explorarea mediului, clasa a II-a, autori:Mihaela, Ada Radu, Rodica Chiran, Olga Pîrîială, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2018
Dezvoltare personală, clasa a II-a, autori:Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta Mihaela Crivac, Claudia-Daniela Negrițoiu, Augustina
Anghel, Nicoleta –Sonia Ionică, Editura Ars Libri, Costești, 2016
Muzică și mișcare, clasa a II-a, autori:Alina Perțea, Dumitra Radu, Editura Aramis, București, 2016
Arte vizuale și abilități practice, clasa a II-a, autori:Cristina Rizea, Daniela Stoicescu, Ioana Stoicescu, Editura Litera, București, 2015
SĂPTĂMÂNA I
Disci- Compe- Unitatea Nr.

Conţinuturile Activităţi de învăţare Resurse
plina tenţe tematică ore
CLR 1.1, 1.2 Din nou la 1.Actualizarea 6 - identificarea personajelor dintr-un text Materiale: caiet, fișe de lucru, planșe
1.3, 1.4 școală cunoştinţelor din clasa I - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un Procedurale: conversația, explicația,
2.1, 2.2 text dat exercițiul, munca în echipă
2.3, 2.4 Forme de organizare: activitae
Text suport: - ex. de despărţire a cuvintelor în silabe
3.1, 3.3 frontală, individuală
Deșteaptă-te, române!, - ex. de identificare a unor cuvinte date după: număr de
Andrei Mureșanu sunete, sunet iniţial, sunet final
Să facem cunoștință !
- ex. de citire a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu
Lectură : Recapitulare –
voce tare/în şoaptă /în gând; citire în lanţ, pe roluri,
lecturi clasa 1
citire ştafetă)
- alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de
mesajul text
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu respectarea
semnelor de punctuaţie
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul,
66
linia de dialog)
67
MEM 1.1, Reactualizarea Recapitularea 4 -citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000 Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.2 cunoștințelor cunoștințelor din clasa I - evidenţierea cifrei unităţilor / zecilor / sutelor dintr - ghicitori, planșe
3.1 din clasa I În tabără un număr Procedurale: conversația, explicația,
La mare - aflarea unui număr/a unor numere, respectând exercițiul, munca în echipă
La concert anumite condiţii Forme de organizare: activitae
- identificarea numerelor pare şi impare dintr - un şir dat frontală, individuală
- recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe
planşe/modele simple/ în filme documentare
MM 1.4 Din nou la Cântece cunoscute de la 2 -reproducerea în grup a cântecelor însușite intuitiv, Materiale: CD-uri, laptop
2.1 școală clasa 1 respectând sincronizarea-dialog între grupe, sugerat de Procedurale: conversația, explicația,
textul cântecului demonstația, exercițiul
Forme de organizare: frontală,
individuală, pe grupe
AVAP 1.1 Cuvinte și Materiale și instrumente 2 - exerciții de identificare a materialelor și instrumentelor Materiale: creioane colorată,
1.2 numere dragi de lucru; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2 - exerciții de utilizare a unor materiale și instrumente de creponată, acuarele, pensulă
lucru; Procedurale: conversația, explicația,
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii; exercițiul
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de Forme de organizare:activitate
şcolar; frontală/individuală
DP 1.1 Eu și ceilalți Eu și ceilalți 1 - jocuri de prezentare în perechi, în grupuri mici, în Materiale:caiet, fișe de lucru
faţa clasei, a rezultatelor activităţii Procedurale: conversația, exercițiul,
- prezentarea trăsăturilor personale elementare în fişe problematizarea, joc de rol
de lucru Forme de organizare: activitate
- prezentarea unei experienţe personale (prima zi de frontală/individuală
şcoală, zile de naştere, jucăria favorită
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe
baza unor cuvinte cheie , jocuri de mimă pentru
înţelegerea unor mesaje nonverbale emiţător-receptor
(mi-am făcut un prieten, am primit un cadou, bunicul a
venit în vizită etc.)
- verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de
unele situaţii date
- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi ceilalţi
68
SĂPTĂMÂNA II
CLR 1.1 Din nou la 1.Actualizarea 6 - identificarea personajelor dintr-un text Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.2 școală cunoştinţelor din clasa I - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un ghicitori, planșe
1.3 Prima zi de școală – I. text dat Procedurale: conversația, explicația,
1.4 Teodoreanu exercițiul, munca în echipă
- ex. de despărţire a cuvintelor în silabe
2.1 Propoziția. Comunicarea Forme de organizare: activitae
- ex. de identificare a unor cuvinte date după: număr de
2.2 orală și comunicarea frontală, individuală
2.3 sunete, sunet iniţial, sunet final
scrisă
2.4 - ex. de citire a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu
Recapitulare
Evaluare inițială voce tare/în şoaptă /în gând; citire în lanţ, pe roluri,
Lectură: Astronomul, citire ştafetă)
doctorul și țăranul – P. - alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de
Ispirescu mesajul text
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul,
linia de dialog)
MEM 1.1. Reactualizarea Natura, prietena mea 5 - aflarea unui număr/a unor numere, respectând Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.1. cunoștințelor Ce știu? Cât știu? Cum anumite condiţii ghicitori, planșe
3.1. din clasa I știu? - compararea unor grupuri de obiecte prin punerea Procedurale: conversația, explicația,
3.2. elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor exercițiul, munca în echipă
4.1. comune, punerea în corespondenţă Forme de organizare: activitae
4.2. - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând frontală, individuală
semnele <, >, =
- rotunjirea la zeci şi /sau sute a unui număr dat
- investigarea unui mediu de viaţă natural sau artificial
(balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) pentru a identifica
plantele şi animalele care îl populează,
condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu
- compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
comune, punerea în corespondenţă
- aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a unor
numere date
- rotunjirea la zeci şi /sau sute a unui număr dat
MM 1.4 Timbrul Sunete din mediul 2 -diferențierea sunetelor reprezentate prin litere, de Materiale: CD-uri, laptop
69
2.1 (Sunetul) înconjurător sunete plăcute (din natură) și sunete neplăcute Procedurale: conversația, explicația,
(zgomote) demonstația, exercițiul
-audiţia – joc pentru diferenţierea sunetelor din mediul Forme de organizare: frontală,
înconjurător individuală, pe grupe
- redarea unor sunete din mediul înconjurător
AVAP 1.1 Cuvinte și Oamenii comunică 2 - formularea de enunţuri despre posibile trăiri exprimate Materiale: creioane colorată,
1.2 numere dragi de autori în picturi/desene/fotografii artistice/sculptură foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2 etc. creponată, acuarele, pensulă,
- participarea la discuţii despre mesaje exprimate prin plastilină
imagini diverse (semne de circulație, fotografii, picturi) Procedurale: conversația, explicația,
- jocuri comparative între mesaje practice transmise prin exercițiul
limbaj vizual şi mesaje artistice Forme de organizare:activitate
- sesizarea efectelor sugestive ale unei culori folosite frontală/individuală
într-o reproducere, prin comparaţia cu zone alăturate,
colorate diferit
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de
şcolar – Zi de toamnă – pictură;
DP 1.1 Eu și ceilalți Cum arătăm noi? 1 - jocuri de prezentare în perechi, în grupuri mici, în Materiale:caiet, fișe de lucru
faţa clasei, a rezultatelor activităţii Procedurale: conversația, exercițiul,
- prezentarea trăsăturilor personale elementare în fişe problematizarea, joc de rol
de lucru Forme de organizare: activitate
- prezentarea unei experienţe personale (prima zi de frontală/individuală
şcoală, zile de naştere, jucăria favorită
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe
baza unor cuvinte cheie , jocuri de mimă pentru
înţelegerea unor mesaje nonverbale emiţător-receptor
(mi-am făcut un prieten, am primit un cadou, bunicul a
venit în vizită etc.)
70
SĂPTĂMÂNA: III

CLR 1.2 1.4 Poveștile cărții Povestea cărții de povești 6 - identificarea personajelor dintr-un text dat Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.1 2.1 – E. Căldăraru - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un ghicitori, planșe
2.3 3.1 Cartea. Cuprinsul cărții text dat Procedurale: conversația, explicația,
3.4 4.1 În lumea poveștilor exercițiul, munca în echipă
- formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
Cearta literelor Forme de organizare: activitae
textul audiat
Lectură : frontală, individuală
Cine e Moș Teacă – după - oferirea unor informaţii despre sine, despre familie,
Anton Bacalbașa colegi, despre activităţile preferate, folosind enunţuri
- dialoguri despre sine, despre familie, colegi, despre
animalul preferat, activităţile preferate/desfăşurate etc.
- citirea enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce
tare/în şoaptă/ în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire
ştafetă )
- citirea selectivă
- realizarea unui jurnal personal de lectură în care să fie
înregistrate titlul şi personajele din
basmele/poveştile/povestirile citite sau
transcrieri/copieri de glume, ghicitori, poezii etc.
- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt
text
MEM 1.3. Nr. Nat. De la 0 Nr. nat de la 0 la 100. 4 - jocuri de asociere a numerelor mai mici decât 1000 cu Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.6. la 1000. Corpul Corpul omenesc reprezentarea lor prin desen ghicitori, planșe
3.1. omenesc Nr. nat de la 0 la 1000 – - identificarea ordinelor şi claselor Procedurale: conversația, explicația,
5.1 formare, citire, scriere - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda exercițiul, munca în echipă
Menținerea sănătății balanţei, proba adunării / scăderii sau prin metoda Forme de organizare: activitae
Nr. nat de la 0 la 1000 – încercării frontală, individuală
comparare, ordonare, - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
rotunjire comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea
relaţiei
- compararea a două numere naturale mai mici decât
71
1000, atunci când acestea au acelaşi număr de sute/de
zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare
-aşezarea în ordine crescătoare / descrescătoare a unor
numere date
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai mici
decât 1000
- compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu
operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite
MM 1.2 Timbrul Sunete muzicale vocale 2 -redarea diferitelor sunetelor vocale după auz Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 - audiţia– joc pentru diferenţierea sunetelor produse de Procedurale: conversația, explicația,
diferite voci demonstația, exercițiul
Forme de organizare: frontală,
AVAP 1.1 2.1 Cuvinte și Litere și cifre 2 - formularea de enunţuri despre posibile trăiri exprimate Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 numere dragi Evaluare de autori în picturi/desene/fotografii artistice/sculptură foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 etc. creponată, acuarele, pensulă,
- participarea la discuţii despre mesaje exprimate în plastilină
diferite momente din filme pentru copii/ filme de Procedurale: conversația, explicația,
desene animate exercițiul
- jocuri comparative între mesaje practice transmise prin Forme de organizare:activitate
limbaj vizual şi mesaje artistice frontală/individuală
- sesizarea efectelor sugestive ale unei culori folosite
colorate diferit
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii;
şcolar – Numele meu; Floricica pentru panoul clasei
DP 1.1 Eu și ceilalți Băieți și fete 1 - jocuri de mimă Materiale:caiet, fișe de lucru
- descrierea emoţiilor trăite în jocurile preferate Procedurale: conversația, exercițiul,
-enumerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor personaje problematizarea, joc de rol
din poveşti, povestiri, ale persoanelor Forme de organizare: activitate
din viaţa reală (mamă, tată, învăţătoare, bunici, frontală/individuală
director de şcoală, primar, preşedinte, medic,
actor etc.)
- bifarea sarcinilor de lucru de la şcoală dintr-o listă cu
diferite tipuri de sarcini (imagini, cuvinte cheie)
72
SĂPTĂMÂNA IV
CLR 1.1 1.2 Poveștile cărții Alfabetul 6 Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 Acum știu! - citirea selectivă - formularea unor întrebări şi ghicitori, planșe
2.1 2.2 Știu, pot, rezolv – Evaluare răspunsuri pe baza textului citit Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 Ne jucăm și învățăm - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de exercițiul, munca în echipă
3.1 3.2 Lectură : Cântec – George Forme de organizare: activitae
mulţumire, corespunzătoare unui anumit context
3.3 4.1 Topîrceanu frontală, individuală
-identificarea unor cuvinte date după: număr de sunete,
sunet iniţial, sunet final
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, respectând
semnele de punctuaţie
-ex. de transcrierea sau copierea
- scrierea corectă a unor propoziţiia unui text scurt pe
foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în
pagina de caiet
MEM 1.1 1.2 Nr. Nat. De la 0 Boli provocate de virusuri 4 - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 la 1000. Corpul Nr. pare și impare comparării a două numere mai mici decât 100 şi scrierea ghicitori, planșe
1.4 1.5 omenesc Să repetăm ce am învățat relaţiei Procedurale: conversația, explicația,
1.6 Ce știu? Cât știu? Cum - compararea a două numere naturale mai mici decât exercițiul, munca în echipă
3.1 4.1 știu? 1000, atunci când acestea au acelaşi număr de sute/de Forme de organizare: activitae
4.2 zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare frontală, individuală
5.2. -aşezarea în ordine crescătoare / descrescătoare a unor
numere date
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai mici
decât 1000
MM 1.2 Timbrul Sunete muzicale 2 - audiţia – joc pentru diferenţierea sunetelor produse de Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 instrumentale diferite instrumente Procedurale: conversația, explicația,
- identificarea părților componente ale unor demonstația, exercițiul
instrumente muzicale (tobă, pian, vioară) Forme de organizare: frontală,
AVAP 1.1 2.1 Acasă Familia mea 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
73
2.2 2.3 liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă,
- desen / pictură – Chipuri dragi / Familia mea plastilină
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de Procedurale: conversația, explicația,
şcolar exercițiul
Forme de organizare:activitate
frontală/individuală
DP 1.1 Eu și ceilalți Câți ani ai? 1 - jocuri de mimă Materiale:caiet, fișe de lucru
- descrierea emoţiilor trăite în jocurile preferate Procedurale: conversația, exercițiul,
-enumerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor personaje problematizarea, joc de rol
din poveşti, povestiri, ale persoanelor Forme de organizare: activitate
din viaţa reală (mamă, tată, învăţătoare, bunici, frontală/individuală
director de şcoală, primar, preşedinte, medic,
actor etc.)
- bifarea sarcinilor de lucru de la şcoală dintr-o listă cu
diferite tipuri de sarcini (imagini, cuvinte cheie)
SĂPTĂMÂNA V

CLR 1.1 1.2 Poveștile Frunza – E. Gârleanu 6 - identificarea personajelor dintr-un text dat Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 toamnei Textul. Textul literar - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un ghicitori, planșe
2.1 2.2 Bradul – poveste populară text dat Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 românească exercițiul, munca în echipă
- formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
3.1 3.2 Lectură: Nu avem leu! – Forme de organizare: activitae
textul dat
3.3 4.1 W.Klemke și F. Rodrian frontală, individuală
- ex. de recunoaştere a personajelor unui text după
descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor
acestora
- citirea a enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce
tare/în şoaptă / în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire
ştafetă )
- identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi
autorului unui text
74
- formularea orală a mesajului/învăţăturii desprinse
dintr-un text citit
- formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului
citit
- transcrieri selective de cuvinte şi enunțuri dintr-un
scurt text
MEM 1.1 1.2 Adunarea și Adunarea și scăderea în 4 - rezolvarea de adunări şi scăderi, oral şi în scris, cu şi Materiale: caiet, fișe de lucru,
3.1 3.2 scăderea în concentrul 0-100. Plante și fără trecere peste ordin, respectând algoritmul şi ghicitori, planșe
5.2. concentrul 0- animale aşezarea corectă a unităţilor, zecilor şi sutelor Procedurale: conversația, explicația,
1000 Adunarea și scăderea în - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa exercițiul, munca în echipă
Plante și concentrul 0-1000, fără - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda Forme de organizare: activitae
animale trecere peste ordin balanţei, proba adunării / scăderii sau prin metoda frontală, individuală
încercării
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la
o tematică dată/de la numere date/de la verbe /
expresii care sugerează operaţii
- compunerea unui spaţiu plastic, utilizând forme
geometrice, astfel încât să evidenţieze caracteristici
observabile ale formelor de relief şi utilizarea unui set
de „culori convenţionale” pentru acestea
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir dat
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere
naturale de trei cifre prin compararea acestora două
câte două
- crearea unor probleme după imagini / desene /
scheme / exerciţii / formule
MM 1.2 Jucării muzicale Jucării musicale din 2 -utilizarea unor materiale şi obiecte refolosibile pentru Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 material natural și confecţionarea unor jucării muzicale simple (cutii/sticle Procedurale: conversația, explicația,
reciclabile cu pietricele, nisip sau nasturi; linguri de lemn decorate demonstația, exercițiul
de copii etc.) Forme de organizare: frontală,
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale de tipul: individuală, pe grupe
linguri de lemn decorate în prealabil de către copii,
pahare de sticlă şi plastic cu diferite tipuri de boabe,
cutii din lemn/ plastic/ metal cu boabe/ pietricele
75
AVAP 1.1 2.1 Acasă Casa mea 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 scopul propus; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 - realizarea unui desen cu tema Acasă; creponată, acuarele, pensulă,
- uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor în plastilină
confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări Procedurale: conversația, explicația,
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de exercițiul
şcolar Forme de organizare:activitate
- realizare de machete simple – Strada mea frontală/individuală
DP 1.1 Eu și ceilalți Stilul meu vestimentar 1 - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de Materiale:caiet, fișe de lucru
şcoală, zile de naştere, jucăria favorită Procedurale: conversația, exercițiul,
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe problematizarea, joc de rol
baza unor cuvinte cheie , jocuri de mimă pentru Forme de organizare: activitate
înţelegerea unor mesaje frontală/individuală
nonverbale emiţător-receptor (mi-am făcut un prieten,
am primit un cadou, bunicul a venit în vizită etc.)
- emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi ceilalţi,
- exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă
SĂPTĂMÂNA VI

CLR 1.1 1.2 Poveștile Semnul exclamării 6 - formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 toamnei Cântec – Șt. O. Iosif întrebări pe baza textului dat ghicitori, planșe
2.1 2.2 Poezia. Versul - ex. de stabilire a poziţiei şi a ordinii cuvintelor din Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 Lectură: Nu avem leu! – exercițiul, munca în echipă
propoziţii de 4-6 cuvinte
3.1 3.2 W. Klemke și F. Rodrin Forme de organizare: activitae
3.3 4.1 frontală, individuală
tare/în şoaptă/în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire
ştafetă )
- citirea selectivă (versu, strofa)
- redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment
dintr-un text citit
76
- scrierea corectă a unor propoziţii/enunțuri/ a unui text
scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând
încadrarea în pagina de caiet
MEM 1.1 1.2 Adunarea și Nevoi de bază ale 4 - rezolvarea de adunări şi scăderi, oral şi în scris, cu şi Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 scăderea în viețuitoarelor fără trecere peste ordin, respectând algoritmul şi ghicitori, planșe
1.4 1.5 concentrul 0- Adunarea și scăderea în aşezarea corectă a unităţilor, zecilor şi sutelor Procedurale: conversația, explicația,
1.6 1000. Plante și concentrul 0-1000 cu - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa exercițiul, munca în echipă
3.1 4.1 animale trecere peste ordin - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda Forme de organizare: activitae
4.2 Caracteristici comune balanţei, proba adunării / scăderii sau prin metoda frontală, individuală
5.2. viețuitoarele – creștere, încercării
înmulțire - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la
o tematică dată/de la numere date/de la verbe /
expresii care sugerează operaţii
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir dat
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere
naturale de trei cifre prin compararea acestora două
câte două
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând
semnele <, >, =
MM 1.2 Jucării muzicale Orchestra de jucării 2 -utilizarea unor materiale şi obiecte refolosibile pentru Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 muzicale confecţionarea unor jucării muzicale simple (cutii/sticle Procedurale: conversația, explicația,
cu pietricele, nisip sau nasturi; linguri de lemn decorate demonstația, exercițiul
de copii etc.) Forme de organizare: frontală,
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale de tipul: individuală, pe grupe
linguri de lemn decorate în prealabil de către copii,
pahare de sticlă şi plastic cu diferite tipuri de boabe,
cutii din lemn/ plastic/ metal cu boabe/ pietricele
- crearea spontană a unei linii melodice simple sau a
unor combinaţii ritmice de silabe onomatopeice, însoţite
de mişcare
AVAP 1.1 2.1 Acasă Locul unde mă joc 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 punctului în funcţie de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 Curcubeu Povești despre curcubeu (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă,
- identificarea efectului spaţial al punctului, în funcţie de plastilină
77
mărimea, distanţa sau luminozitatea acestuia Procedurale: conversația, explicația,
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii frontală/individuală
DP 1.1 Eu și ceilalți Eu sunt unic 1 - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de Materiale:caiet, fișe de lucru
şcoală, zile de naştere, jucăria favorită Procedurale: conversația, exercițiul,
- crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe problematizarea, joc de rol
SĂPTĂMÂNA: VII

CLR 1.1 1.2 Poveștile Toamna dintâi – E. 6 - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 toamnei Caldwell fragment dat ghicitori, planșe
2.1 2.2 Acum știu! - identificarea personajelor dintr-un text dat Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 Știu, pot, rezolv – Evaluare exercițiul, munca în echipă
- precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într-un
3.1 3.2 Ne jucăm și învățăm Forme de organizare: activitae
text dat
3.3 4.1 Lectură : Iepurașul cel frontală, individuală
viteaz - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
textul dat
- ex. de ordonare cronologică a imaginilor care
reprezintă momente ale acţiunii textului audiat
MEM 1.1 1.2 Adunarea și Să repetăm ce am învățat! 5 - evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 scăderea în Ce știu/ Cât știu? Cum asociativitate, element neutru), fără precizarea ghicitori, planșe
1.4 1.5 concentrul 0- știu? terminologiei Procedurale: conversația, explicația,
1.6 1000. Plante și - rezolvarea de adunări şi scăderi, oral şi în scris, cu şi exercițiul, munca în echipă
3.1 4.1 animale fără trecere peste ordin, respectând algoritmul şi Forme de organizare: activitae
78
4.2 aşezarea corectă a unităţilor, zecilor şi sutelor frontală, individuală
5.2. - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
balanţei, proba adunării/scăderii sau prin încercării
scheme / exerciţii /formule
- reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul
numărătorii de poziţionare
- compunerea şi descompunerea numerelor în
concentrul 0–1000, folosind obiecte, desene şi numere
- evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate,
asociativitate, element neutru), fără precizarea
terminologiei
MM 1.2 Ritmul Sunetul lung. Sunetul 2 - audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a duratelor Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 scurt (Durata sunetelor) şi a tempoului Procedurale: conversația, explicația,
Marcarea structurilor - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici demonstația, exercițiul
ritmice – colectiv Forme de organizare: frontală,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării individuală, pe grupe
muzicale sau cu percuţie corporală diversă, care să
marcheze fie ritmul, fie timpii egali
- joc pe audiţie: mişcarea diferenţiată, la alegerea
copiilor, funcţie de nuanţă sau tempo
AVAP 1.1 2.1 Curcubeu Povești despre curcubeu 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 Cu umbrela prin ploaie liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
- desen / pictură – Culorile curcubeului plastilină
şcolar exercițiul
DP 1.1 Eu și ceilalți Toți suntem diferiți. 1 - prezentarea unei experienţe personale (prima zi de Materiale:caiet, fișe de lucru
Recapitulare – Am învățat şcoală, zile de naştere, jucăria favorită Procedurale: conversația, exercițiul,
și m-am dezvoltat - crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, pe problematizarea, joc de rol
79
SĂPTĂMÂNA VIII

CLR 1.3 1.4 Poveștile Împreună – C. Tohănean 6 - identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.4 3.1 prieteniei Folosirea virgulei autorului unui text ghicitori, planșe
3.2 4.2 Lectură : Recapitulare - formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza textului Procedurale: conversația, explicația,
exercițiul, munca în echipă
citit
Forme de organizare: activitae
- copierea unor texte scurte, respectând încadrarea în frontală, individuală
spaţiul paginii
- scrierea cu majusculă/cu alineat, utilizarea corectă a
semnelor de punctuaţie)
MEM 1.1 1.3 Înmulțirea nr Adunarea repetată. Uscat 4 - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.4 1.6 nat . Pământul: și apă număr de elemente ghicitori, planșe
3.1 4.1 uscat, apă, Operația de înmulțire - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea Procedurale: conversația, explicația,
atmosferă Înmulțirea când unul unor probleme practice exercițiul, munca în echipă
dintre factori este 2 - rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ Forme de organizare: activitae
diferenţe de termeni egali frontală, individuală
-rezolvarea unor probleme practice
- efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 , prin
adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale înmulţirii
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor
plante/animale din mediile de viaţă explorate
- descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea oamenilor,
animalelor, plantelor
adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale înmulţirii;
- evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii
(comutativitate, asociativitate, element neutru), fără
precizarea terminologiei
MM 1.2 Ritmul Audiția interioară. 2 -stabilirea unor mişcări speciale pentru fiecare cântec; Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 Improvizația ritmică recunoaşterea cântecelor după mişcarea caracteristică Procedurale: conversația, explicația,
spontană - joc pe audiţie: mişcarea diferenţiată, la alegerea demonstația, exercițiul
80
copiilor, funcţie de nuanţă sau tempo Forme de organizare: frontală,
- desenarea unui personaj din cântec individuală, pe grupe
- selectarea şi organizarea unor sunete pentru crearea
unei idei muzicale proprii
- audiţie interioară (un vers cântat cu vocea, un vers – în
gând) însoţite de dirijat intuitiv sau cu acompaniamentul
jucăriilor muzicale
- interpretarea în gând a unor cântece/fragmente din
cântece
AVAP 1.1 2.1 Curcubeu Curcubeul nostru 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 Evaluare punctului în funcţie de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă,
- identificarea efectului spaţial al punctului, în funcţie de plastilină
mărimea, distanţa sau luminozitatea acestuia Procedurale: conversația, explicația,
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii frontală/individuală
DP 1.1 Trăiesc sănătos Sunt curat și îngrijit 1 - discuţii despre importanţa regulilor de igienă în viaţa Materiale:caiet, fișe de lucru
noastră Procedurale: conversația, exercițiul,
- realizarea unor proiecte în grupuri mici despre problematizarea, joc de rol
regulile de igienă şi prezentarea acestora în clasă Forme de organizare: activitate
- jocuri de rol pentru exemplificarea frontală/individuală
comportamentelor dezirabile de igienă personală în
diferite contexte
- realizarea unor scurte descrieri verbale despre efectele
igienei personale asupra sănătăţii
- elaborarea în echipă a unor scurte compuneri
despre sănătate şi igienă (spălarea mâinilor, folosirea
săpunului, respectarea orelor de masă, etc.)
- (auto)administrarea unor fişe de observare a
respectării regulilor de igienă personală
81
SĂPTĂMÂNA IX

CLR 1.1 1.2 Poveștile Comoara 6 - selectarea/formularea unor titluri potrivite textelor Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 prieteniei Folosirea virgulei scurte date ghicitori, planșe
2.1 2.2 Cenușiul - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 Lectură: exercițiul, munca în echipă
momente ale acţiunii textului dat
3.1 3.2 Copacul și dovleacul – Forme de organizare: activitae
- jocuri de rol
3.3 4.1 după Anton Pann frontală, individuală
- identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui
loc, a unui obiect
ştafetă )
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe
teme familiare
MEM 1.1 1.4 Înmulțirea nr Înmulțirea când unul 4 - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5 1.6 nat. Pământul: dintre factori este 3. Ce număr de elemente ghicitori, planșe
4.1 4.2 uscat, apă, este aerul? - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea Procedurale: conversația, explicația,
atmosferă Înmulțirea când unul unor probleme practice exercițiul, munca în echipă
dintre factori este 4 - rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ Forme de organizare: activitae
82
MM 1.2 Ritmul Recapitulare 2 -însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici – Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 colectiv Procedurale: conversația, explicația,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării demonstația, exercițiul
muzicale sau cu percuţie corporală diversă, care să Forme de organizare: frontală,
marcheze fie ritmul, fie timpii egali individuală, pe grupe
- joc pentru diferenţierea în cântecele simple a duratelor
sunetelor muzicale (jetoane – ca simboluri
convenţionale de structurare a melodiilor simple)
- organizarea unui joc de mişcare, utilizând
onomatopeele din cântecele învăţate, sugestive pentru
anumite elemente de limbaj muzical (durată)
- stabilirea unor mişcări speciale pentru fiecare cântec;
recunoaşterea cântecelor după mişcarea caracteristică
- joc pe audiţie: mişcarea diferenţiată, la alegerea
copiilor, funcţie de nuanţă sau tempo
AVAP 1.1 2.1 Iarna pe uliță Ninge 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
- desen / pictură Case sub zăpadă plastilină
şcolar exercițiul
DP 1.1 Trăiesc sănătos Sănătatea mea este 1 - discuţii despre importanţa regulilor de igienă în viaţa Materiale:caiet, fișe de lucru
importantă noastră Procedurale: conversația, exercițiul,
diferite contexte
83
SĂPTĂMÂNA: X

CLR 1.1 1.2 Poveștile Grupurile de litere 6 - selectarea/formularea unor titluri potrivite textelor Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 prieteniei Dințișor – F. Colonaș scurte date ghicitori, planșe
2.1 2.2 Lectură : - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 Răsplata domnească- exercițiul, munca în echipă
momente ale acţiunii textului dat
3.1 3.2 legendă populară Forme de organizare: activitae
- jocuri de rol
3.3 4.1 frontală, individuală
- identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui
loc, a unui obiect
ştafetă )
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe
teme familiare
MEM 1.1. Înmulțirea nr Înmulțirea când unul 4 - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5. nat. Pământul : dintre factori este 5 sau 6. număr de elemente ghicitori, planșe
1.6. uscat, apă, Atmosfera - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea Procedurale: conversația, explicația,
2.2. atmosferă Proprietățile înmulțirii unor probleme practice exercițiul, munca în echipă
3.1. - rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ Forme de organizare: activitae
MM 1.2 Melodia Sunete înalte. Sunete 2 - audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a înălţimii Materiale: CD-uri, laptop
84
1.4 joase sunetelor muzicale; asocierea acestora cu mişcări Procedurale: conversația, explicația,
sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
- mişcarea braţelor sus-jos la sunetele de înălţimi Forme de organizare: frontală,
diferite (exemplu - cântecul Coroana de Gr. Teodosiu) individuală, pe grupe
- însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici
– colectiv
- redarea înălțimii sunetelor cu ajutorul scăriței muzicale
- încălzirea vocii prin vocalize
AVAP 1.1 2.1 Iarna pe uliță Omul de zăpadă 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de
2.2 2.3 scopul propus;
2.6 - realizarea unui desen cu tema Omul de zăpadă- colaj
om vazut de sus;
- uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor în
confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări
şcolar
- realizare de machete simple – Om de zapada
DP 2.1 Trăiesc sănătos Recapitulare – Am 1 - discuţii despre importanţa regulilor de igienă în viaţa Materiale:caiet, fișe de lucru
învățat și m-am dezvoltat noastră Procedurale: conversația, exercițiul,
diferite contexte
85
SĂPTĂMÂNA XI

CLR 1.1 1.2 Poveștile Acum știu! 6 -completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii dintr- Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 prietenie Știu, pot, rezolv – Evaluare un text dat ghicitori, planșe
2.1 2.2 Ne jucăm și învățăm - formulare de enunţuri după ilustraţii sau folosind Procedurale: conversația, explicația,
cuvinte date
3.1 3.2 Cum a făcut Moș Crăciun Forme de organizare: activitae
3.3 4.1 prima jucărie ? – după L. frontală, individuală
Frank Baum semnele de punctuaţie
- transcrierea sau copierea unor
- ex. de scriere cu majusculă/cu alineat, utilizarea
corectă a semnelor de punctuaţie
citirea în forme variate a textelor scurte (citire cu voce
ştafetă)
MEM 1.1. Înmulțirea nr Să repetăm ce am învățat! 4 - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5. nat. Pământul : Ce știu? Cât știu? Cum număr de elemente ghicitori, planșe
1.6. uscat, apă, știu? - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea Procedurale: conversația, explicația,
2.2. atmosferă unor probleme practice exercițiul, munca în echipă
3.1. - rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ Forme de organizare: activitae
4.2. diferenţe de termeni egali frontală, individuală
5.2. -rezolvarea unor probleme practice
MM 1.2 Melodia Mersul melodiei 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
1.4 – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
-acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării demonstația, exercițiul
- interpretarea diferitelor melodii redate prin scărița
86
muzicală
- interpretarea unor cântece după auz
AVAP 1.1 2.1 Iarna pe uliță Obiceiuri de iarnă 2 - exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 Evaluare - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 şcolar creponată, acuarele, pensulă,
- participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei plastilină
punctului în funcţie de domeniul în care este utilizat Procedurale: conversația, explicația,
(pictură, grafică, sculptură etc.) exercițiul
- identificarea efectului spaţial al punctului, în funcţie de Forme de organizare:activitate
mărimea, distanţa sau luminozitatea acestuia frontală/individuală
şcolar
DP 2.1 Toți avem Fii vesel! 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii Materiale:caiet, fișe de lucru
emoții de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu, Procedurale: conversația, exercițiul,
stările de tristeţe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac problematizarea, joc de rol
atunci când sunt...) Forme de organizare: activitate
- aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se frontală/individuală
exprime diferite stări emoţionale: desene, cântece,
modelaje din lut şi plastilină, roluri în teatru, colaje,
tapiserii din materiale textile
- participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor
roluri, pentru exersarea exprimării emoţiilor în situaţii
variate
- dezbateri despre legătura dintre emoţii şi
comportamente
SĂPTĂMÂNA XII

CLR 1.1 1.2 Poveștile iernii Iarna pe uliță – G. Coșbuc 6 - identificarea personajelor dintr-un text dat Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 Scrierea cuvintelor mp și - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate într- ghicitori, planșe
2.1 2.2 mb un text dat Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 exercițiul, munca în echipă
La săniuș – I. Agârbiceanu - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
3.1 3.2 Forme de organizare: activitae
3.3 4.1 Lectură: textul dat frontală, individuală
Cum a făcut Moș Crăciun - citirea enunţurilor şi textelor scurte ( citire cu voce
87
prima jucărie? tare/în şoaptă/în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire
ştafetă etc.)
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere
(alineatul, linia de dialog)
- formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza
textului citit
- redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui fragment
dintr-un text citit
- copierea unor texte scurte, exersând încadrarea în
spaţiul paginii
- scrierea corectă a unor propoziţii/a unui text scurt pe
pagina de caiet
MEM 1.5. Înmulțirea în Înmulțirea când unul 4 - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi Materiale: caiet, fișe de lucru, planșe
4.1. concentrul 0- dintre factori este 7 sau 8 număr de elemente Procedurale: conversația, explicația,
4.2 100. Forme de Înfățișarea suprafeței - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea exercițiul, munca în echipă
relief pământului unor probleme practice Forme de organizare: activitae
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ frontală, individuală
diferenţe de termeni egali
MM 1.2 Melodia Legătura dintre text și 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 melodie – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
88
- audiţia – joc pentru sesizarea legăturii dintre melodie –
text – mișcări
- sesizarea legăturii dintre text și melodie, a repetării
liniei melodice la strofe/refren
AVAP 1.1 2.1 Inimă verde Piatră 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
- desen / pictură –Anotimpuri pe suport de piatră plastilină
şcolar exercițiul
DP 2.1 Toți avem Alungă tristețea! 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii Materiale:caiet, fișe de lucru
variate
comportamente
- exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru
exprimarea în mod sănătos a emoţiilor
- scrierea unor texte formate din 4-5 propoziţii despre
cum s-au simţit în diverse situaţii
89
SĂPTĂMÂNA XIII

CLR 1.1 1.2 Poveștile iernii Două puncte 6 - jocuri de rol Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 Polul Nord - citirea în ritm propriu a unui text scurt, respectând ghicitori, planșe
2.1 2.2 Textul informativ semnele de punctuaţie Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 Scrisoare de la Moș exercițiul, munca în echipă
- confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii
3.1 3.2 Crăciun – Mark Twain Forme de organizare: activitae
(Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor
3.3 4.1 Vocalele și consoanele frontală, individuală
Lectură : corespunzătoare
În ajunul Crăciunului – - formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări
Alexandru Vlahuță
MEM 1.2. Înmulțirea în Înmulțirea când unul din 4 - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5. concentrul 0- factori este 9 sau 10. număr de elemente ghicitori, planșe
1.6. 100. Forme de Câmpia - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea Procedurale: conversația, explicația,
4.2. relief Probleme cu operații de unor probleme practice exercițiul, munca în echipă
înmulțire. Dealurile și - rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ Forme de organizare: activitae
munții diferenţe de termeni egali frontală, individuală
MM 1.2 Melodia Genuri muzicale: Folclorul 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
1.5 copiilor – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
90
- enumerarea unor numărători/cântece din folclorul
copiilor cunoscute
- interpretarea unor colinde cunoscute
AVAP 1.1 2.1 Inimă verde Lemn 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 scopul propus; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 - uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor în creponată, acuarele, pensulă,
confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări plastilină
şcolar exercițiul
- realizare de machete simple – Căsuță pentru păsărele Forme de organizare:activitate
DP 2.2 Toți avem Învinge-ți frica! 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii Materiale:caiet, fișe de lucru
variate
comportamente
SĂPTĂMÂNA XIV

CLR 1.1 1.2 Poveștile iernii Scrierea imaginativă după 6 - formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 benzi desenate textul dat ghicitori, planșe
2.1 2.2 Știu, pot, rezolv – Evaluare - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din Procedurale: conversația, explicația,
2.3 2.4 exercițiul, munca în echipă
Bună dimineața, la Moș textul dat
91
3.1 3.2 Ajun! Sorcova - citirea în ritm propriu a unui text scurt, respectând Forme de organizare: activitae
3.3 4.1 semnele de punctuaţie frontală, individuală
Lectură : - transcrieri selective dintr-un scurt text
Mica vrăjitoare - confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii
(Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor
corespunzătoare
- alcătuirea unor propoziţii prin care se formulează o
solicitare, o întrebare, o mulţumire, o rugăminte, un
îndemn, un salut
- aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică
de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat
MEM Înmulțirea în Să repetăm ce am învățat! 4 - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5. concentrul 0- Ce știu? Cât știu? Cum număr de elemente ghicitori, planșe
1.6. 100. Forme de știu? - aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea Procedurale: conversația, explicația,
4.2. relief unor probleme practice exercițiul, munca în echipă
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume/ Forme de organizare: activitae
MM 1.2 Melodia Colinde 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
1.4 3.1 – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
- enumerarea unor numărători/cântece din folclorul
92
copiilor cunoscute
- interpretarea unor colinde cunoscute
AVAP 1.1 2.1 Inimă verde Plastic 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 punctului în funcţie de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 (pictură, grafică, sculptură ) creponată, acuarele, pensulă,
- realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de plastilină
şcolar Procedurale: conversația, explicația,
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii exercițiul
DP 2.2 Toți avem Fii calm! 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii Materiale:caiet, fișe de lucru
emoții Recapitulare – Am învățat de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu, Procedurale: conversația, exercițiul,
și m-am dezvoltat stările de tristeţe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac problematizarea, joc de rol
variate
comportamente
93
SĂPTĂMÂNA XV

CLR 1.1 2.2 Povești despre Zburătorul din Carpați 6 - formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.3 2.4 cunoaștere Scrierea cuvintelor sa și s-a întrebări pe baza textului dat ghicitori, planșe
3.1 3.2 Despre Edison și becul - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui Procedurale: conversația, explicația,
4.1 exercițiul, munca în echipă
inventat de el fragment citit
Forme de organizare: activitae
Lectură: - povestirea unor evenimente semnificative din viaţa frontală, individuală
Mica vrăjitoare proprie sau din activitatea şcolară
ştafetă )
- formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură cu
un scurt text citit
MEM 1.5. Împărțirea cu Scăderea repetată. Medii 4 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa / Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.6. rest 0 în de viață: lacul, balta produsul ghicitori, planșe
concentrul 0- Legătura dintre înmulțire - utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând Procedurale: conversația, explicația,
100. Medii de și împărțire suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie exercițiul, munca în echipă
viață Împărțirea la 2. Doimea. de bomboane, caiet etc.) Forme de organizare: activitae
Marea Neagră - marcarea jumătăţii / sfertului de suprafaţă a unei figuri frontală, individuală
geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
respectiv ¼
- identificarea fracţiilor echivalente: 1/2=2/4
- recunoaşterea în desene / imagini / machete / filme
documentare/ prezentări a unor forme de relief (munţi,
câmpii) sau medii de viaţă
- prezentarea unor fotografii /desene ale unor plante /
animale din mediile de viaţă explorate
- gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe criteriul
apartenenţei la un mediu de viaţă şi înregistrarea
rezultatelor într-un organizator grafic
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete,
94
desene sau reprezentări simbolice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare
grafică/desen; marcarea jumătăţii / sfertului cu fracţia
corespunzătoare: ½, respectiv ¼
MM 1.2 Interpretarea Nuanțe – tare/ încet/ 2 -audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a duratelor, Materiale: CD-uri, laptop
1.4. 3.1 mediu a intensităţilor și a înălţimii sunetelor muzicale; Procedurale: conversația, explicația,
asocierea acestora cu mişcări sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
– colectiv
- identificarea intensității diferite a sunetului într-un
cântec audiat
- interpretarea unor cântece folosind intensități diferite,
după auz
AVAP 1.1 2.1 Despre muzică Muzica, pasiunea mea 2 -exerciții de identificare a materialelor și instrumentelor Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 de lucru; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
- exerciții de utilizare a unor materiale și instrumente de creponată, acuarele, pensulă
lucru; Procedurale: conversația, explicația,
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii; exercițiul
şcolar; frontală/individuală
- confecționarea unor obiecte reprezentând instrumente
muzicale
DP 2.2 Comunicăm Privește-mă și mă vei 1 - vizionarea unor secvenţe de film pentru identificarea Materiale:caiet, fișe de lucru
eficient înțelege ! expresiilor corporale, faciale, verbale simple, care indică Procedurale: conversația, exercițiul,
ascultarea activă problematizarea, joc de rol
- utilizarea în comunicarea cu ceilalţi (familie, colegi, Forme de organizare: activitate
prieteni, cadre didactice) a unor modalităţi simple de frontală/individuală
ascultare activă: contact vizual, postură adecvată,
intonaţie etc.
- completarea cu elemente grafice specifice ascultării
active a unor personaje umane care exprimă interes în
comunicare
- realizarea unor desene cu persoanele care ascultă
activ/nu ascultă activ
- fişe de lucru cu situaţii de comunicare/ascultare activă
din viaţa cotidiană (acasă, pe stradă, în parc, la şcoală, la
magazin, la film )
95
SĂPTĂMÂNA: XVI

CLR 1.1, Povești despre Scrierea cuvintelor într-o și 6 - citirea enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2 cunoaștere într-un tare/în şoaptă/în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ghicitori, planșe
2.3, 2.4 Legenda muntelui Retezat ştafetă ) Procedurale: conversația, explicația,
3.1, Prezentarea unui loc exercițiul, munca în echipă
Lectură:
- compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri), cu
Recapitulare Forme de organizare: activitae
ajutorul unei ilustrații frontală, individuală
MEM 1.5 Împărțirea cu Împărțirea la 3. 4 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.6 rest 0 în Împărțirea la 4. Delta diferenţa / produsul ghicitori, planșe
concentrul 0- Dunării - utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând Procedurale: conversația, explicația,
100 Împărțirea la 5; suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie exercițiul, munca în echipă
Medii de viață : împărțirea la 6 de bomboane, caiet etc.) Forme de organizare: activitae
lacul, balta, - marcarea jumătăţii / sfertului de suprafaţă a unei figuri frontală, individuală
Marea Neagră, geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
delta respectiv ¼
MM 1.2 Interpretarea Cântec vesel 2 -audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a duratelor, Materiale: CD-uri, laptop
1.4. 3.1 Cântec trist a intensităţilor și a înălţimii sunetelor muzicale; Procedurale: conversația, explicația,
96
asocierea acestora cu mişcări sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
– colectiv
- identificarea intensității diferite a sunetului într-un
cântec audiat
- interpretarea unor cântece folosind intensități diferite,
după auz
AVAP 1.1 2.1 Despre muzică Instrumente muzicale de 2 - formularea de enunţuri despre posibile trăiri Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 jucărie exprimate de autori în picturi/desene/fotografii foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 Evaluare artistice/sculptură etc. creponată, acuarele, pensulă
- participarea la discuţii despre mesaje exprimate prin Procedurale: conversația, explicația,
imagini diverse (semne de circulație, fotografii, picturi) exercițiul
colorate diferit
şcolar
DP 2.2 Comunicăm Mesajul corpului 1 - utilizarea în comunicarea cu ceilalţi (familie, colegi, Materiale:caiet, fișe de lucru
eficient prieteni, cadre didactice) a unor modalităţi simple de Procedurale: conversația, exercițiul,
ascultare activă: contact vizual, postură adecvată, problematizarea, joc de rol
intonaţie etc. Forme de organizare: activitate
- observarea, în jocuri de rol create de colegi, a frontală/individuală
elementelor specifice ascultării active
97
SĂPTĂMÂNA XVII

CLR 1.3 Povești despre Un mesaj neașteptat 6 - ordonarea alfabetică a unor cuvinte date Materiale: caiet, fișe de lucru,
3.1 cunoaștere Scrierea corectă a - despărţirea cuvintelor în silabe ghicitori, planșe
4.1 cuvintelor care conțin - ex. de schimbare a sensului unui cuvânt prin Procedurale: conversația, explicația,
4.2 litera x exercițiul, munca în echipă
schimbarea unei silabe/unui sunet
Acum știu! Forme de organizare: activitae
- identificarea unor cuvinte date după criterii precum:
Știu, pot, rezolv – Evaluare frontală, individuală
Acum știu! număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.
Lectură: - citirea în ritm propriu a unui text scurt, respectând
Să ne amintim semnele de punctuaţie
- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un text
- compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) cu
ajutorul unei imagini
- identificarea personajelor dintr-un text dat
text dat
- identificarea unor cuvinte date după număr de sunete,
sunet iniţial, sunet final etc.
- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări
MEM 1.6. Împărțirea cu Fracții. Doimea, pătrimea. 4 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa / Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2. rest 0 în Fracții echivalente produsul ghicitori, planșe
3.1. concentrul 0- Probleme cu operații de - utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând Procedurale: conversația, explicația,
4.1. 100. Medii de împărțire suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie exercițiul, munca în echipă
4.2. viață: lacul, de bomboane, caiet etc.) Forme de organizare: activitae
5.1 balta, Marea - marcarea jumătăţii / sfertului de suprafaţă a unei figuri frontală, individuală
Neagră, delta geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
respectiv ¼
98
MM 1.2 Interpretarea Procedee armonico- 2 - audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a duratelor, Materiale: CD-uri, laptop
1.4. 3.1 polifonice a intensităţilor și a înălţimii sunetelor; asocierea Procedurale: conversația, explicația,
Solist-cor acestora cu mişcări sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
– colectiv
- interpretarea cu solist şi cor a cântecelor cu refren
- interpretarea în lanț a unei melodii
- interpretarea în dialog muzical a unor melodii
AVAP 1.1 2.1 Jurnalul unei Frunze 2 - formularea de enunţuri despre posibile trăiri exprimate Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 plante de autori în picturi/desene/fotografii artistice/sculptură foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.6 etc. creponată, acuarele, pensulă
colorate diferit
DP 2.3 Comunicăm Vocea mea 1 - vizionarea unor secvenţe de film pentru Materiale:caiet, fișe de lucru
eficient identificarea expresiilor corporale, faciale, verbale Procedurale: conversația, exercițiul,
simple, care indică ascultarea activă problematizarea, joc de rol
- utilizarea în comunicarea cu ceilalţi (familie, Forme de organizare: activitate
colegi, prieteni, cadre didactice) a unor modalităţi frontală/individuală
simple de ascultare activă: contact vizual, postură
adecvată, intonaţie
99
SĂPTĂMÂNA XVIII

CLR 1.3 Povești despre Povestirea unor întâmplări 6 - ordonarea alfabetică a unor cuvinte date Materiale: caiet, fișe de lucru,
3.1 cunoaștere trăite sau observate - despărţirea cuvintelor în silabe ghicitori, planșe
4.1 Propoziția.Enunțul. - ex. de schimbare a sensului unui cuvânt prin Procedurale: conversația, explicația,
4.2 Semnele de punctuație exercițiul, munca în echipă
Textul. Povestirea – Pălăria Forme de organizare: activitae
Omului de Zăpadă – I. frontală, individuală
Rațiu număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.
Lectură: - citirea în ritm propriu a unui text scurt, respectând
Primăvara – de Irina Glință semnele de punctuaţie
text dat
MEM 1.6. Împărțirea cu Să repetăm ce am învățat! 4 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa / Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2. rest 0 în Ce știu? Cât știu? Cum produsul ghicitori, planșe
3.1. concentrul 0- știu? - utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând Procedurale: conversația, explicația,
4.1. 100 suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie exercițiul, munca în echipă
4.2. Medii de viață: de bomboane, caiet etc.) Forme de organizare: activitae
5.1 lacul, balta, - marcarea jumătăţii / sfertului de suprafaţă a unei figuri frontală, individuală
Marea Neagă, geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
delta respectiv ¼
10
Solist-cor acestora cu mişcări sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
– colectiv
AVAP 1.1 2.1 Jurnalul unei Frunze 2 - formularea de enunţuri despre posibile trăiri exprimate Materiale: creioane colorată,
colorate diferit
DP 2.3 Comunicăm Recapitulare – Am învățat 1 - utilizarea în comunicarea cu ceilalţi (familie, Materiale:caiet, fișe de lucru
eficient și m-am dezvoltat colegi, prieteni, cadre didactice) a unor modalităţi Procedurale: conversația, exercițiul,
simple de ascultare activă: contact vizual, postură problematizarea, joc de rol
adecvată, intonaţie Forme de organizare: activitate
10
SĂPTĂMÂNA XIX

CLR 1.1 1.2 Poveștile Puiul de elefant – R. 6 - ordonarea alfabetică a unor cuvinte date Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 naturii Kipling - despărţirea cuvintelor în silabe ghicitori, planșe
2.2 2.3 Scrierea corectă a - ex. de schimbare a sensului unui cuvânt prin Procedurale: conversația, explicația,
3.1 3.2 cuvintelor dintr-o și dintr- exercițiul, munca în echipă
4.1 un Forme de organizare: activitae
Legenda Soarelui și a Lunii frontală, individuală
Lectură: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.
Păcală și vaca – după Iosif - citirea în ritm propriu a unui text scurt, respectând
Nădejde semnele de punctuaţie
text dat
MEM 1.5. 1.6. Împărțirea nr Împărțirea la 7. Medii de 4 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa / Materiale: caiet, fișe de lucru,
3.1. nat în viață- pădurea produsul ghicitori, planșe
4.2. concentrul 0- Împărțirea la 8. - utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând Procedurale: conversația, explicația,
100. Împărțirea la 9. Unde și suport concret sau desene (pizza, tort, măr, pâine, cutie exercițiul, munca în echipă
Medii de viață. vibrații de bomboane, caiet etc.) Forme de organizare: activitae
Unde și vibrații - marcarea jumătăţii / sfertului de suprafaţă a unei figuri frontală, individuală
geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
respectiv ¼
10
MM 1.2 Interpretarea Procedee armonico- 2 -- audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a duratelor, Materiale: CD-uri, laptop
Cțntarea în lanț acestora cu mişcări sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
– colectiv
AVAP 1.1 2.1 Jurnalul unei Flori 2 - formularea de enunţuri despre posibile trăiri exprimate Materiale: creioane colorată,
colorate diferit
DP 2.3 Cum relaționez Gesturi prietenoase 1 - dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii Materiale:caiet, fișe de lucru
de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu, Procedurale: conversația, exercițiul,
10
variate
comportamente
SĂPTĂMÂNA: XX

CLR 1.3, 1.4 Poveștile Scrierea corectă a 6 - jocuri de rol Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.3, naturii cuvintelor sau și s-au - citirea enunţurilor şi textelor scurte (citire cu voce ghicitori, planșe
3.1, 3.2 Legendă – I. Hasdeu tare/în şoaptă/în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire Procedurale: conversația, explicația,
4.1, 4.2 Scrierea corectă a exercițiul, munca în echipă
ştafetă )
cuvintelor care conțin Forme de organizare: activitae
grupuri de vocale (oa, ea, frontală, individuală
ia, ie, ua, uă) - aranjarea propoziţiilor după ordinea logică de
Lectură : desfăşurare a evenimentelor din mesajul dat
Cum i-a crescut cămilei - transcrieri selective de cuvinte şi enunțuri dintr-un
ghebul – după R. Kipling scurt text pe teme cunoscute
- scrierea corectă a unor propoziţii/a unui text scurt pe
pagina de caiet
MEM 1.5. Împărțirea nr Intensitatea și tăria 5 - rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei sume / Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.6. nat în sunetului diferenţe de termeni egali ghicitori, planșe
3.1. concentrul 0- Cazuri speciale de - efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0-100 Procedurale: conversația, explicația,
5.2. 100 împărțire. Medii de viață: prin scăderi repetate sau recurgând la înmulţire exercițiul, munca în echipă
Medii de viață. deșertul - utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert, utilizând Forme de organizare: activitae
Unde și vibrații suport concret sau desene frontală, individuală
10
grafică / desen; marcarea jumătăţii / sfertului cu fracţia
1.4 polifonice a intensităţilor și a înălţimii sunetelor; asocierea Procedurale: conversația, explicația,
3.1 Dialog muzical acestora cu mişcări sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
– colectiv
AVAP 1.2; Jurnalul unei Fructe 2 - formularea de enunţuri despre posibile trăiri exprimate Materiale: creioane colorată,
1.3; plante Evaluare de autori în picturi/desene/fotografii artistice/sculptură foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.3; etc. creponată, acuarele, pensulă
2.4; - participarea la discuţii despre mesaje exprimate prin Procedurale: conversația, explicația,
2.5. imagini diverse (semne de circulație, fotografii, picturi) exercițiul
colorate diferit
DP 3.1 Cum Codul bunelor maniere 1 - exerciţii de identificare a unor reguli de Materiale:caiet, fișe de lucru
relaționez ? comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza discutării Procedurale: conversația, exercițiul,
unor situaţii concrete din experienţa elevilor problematizarea, joc de rol
- exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor Forme de organizare:
facilitatoare/frenatoare care contribuie sau nu la activitate frontală/individuală
iniţierea şi păstrarea unei prietenii: cooperare,
competiţie, compromis
10
SĂPTĂMÂNA XXI

CLR 1.1 Poveștile Scrierea imaginativă după 6 - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.2 naturii un șir de întrebări momente ale acţiunii textului dat ghicitori, planșe
1.3 Știu, pot, rezolv – Evaluare - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din Procedurale: conversația, explicația,
Ne jucăm și învățăm textul citit
2.1 Forme de organizare: activitae
Lectură: - precizarea evenimentelor din textul citit, folosind
2.2 frontală, individuală
2.3 Ocaua lui Cuza – legendă expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după
2.4 populară aceea, până la urmă etc.

- jocuri de rol
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, - scrierea
corectă a unor propoziţii/fraze/a unui text scurt pe foaie
tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina
MEM Împărțirea nr Să repetăm ce am 4 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa / Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.5 nat în învățat ! produsul / câtul / jumătatea / sfertul / dublul ghicitori, planșe
1.6. concentrul 0- Ce știu ? Cât știu? Cum - efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0-100 Procedurale: conversația, explicația,
2.2 100 știu? prin scăderi repetate sau recurgând la înmulţire exercițiul, munca în echipă
3.1. Medii de viață. - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma / diferenţa / Forme de organizare: activitae
4.2 Unde și vibrații produsul / câtul / jumătatea / sfertul / dublul frontală, individuală
- marcarea jumătăţii / sfertului de suprafaţă a unei figuri
geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½, respectiv ¼
MM 1.2; 1.4; Interpretarea Procedee armonico- 2 - audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a duratelor, Materiale: CD-uri, laptop
3.1. polifonice a intensităţilor și a înălţimii sunetelor; asocierea Procedurale: conversația, explicația,
Grupe alternative acestora cu mişcări sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
– colectiv
10
AVAP 1.2; Animale Familia Miau 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
1.3; liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.3; - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă
2.4; - desen / pictură –Animale domestice Procedurale: conversația, explicația,
2.5. - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa exercițiul
DP 3.1 Cum Ne respectăm reciproc 1 - exerciţii de identificare a unor reguli de Materiale:caiet, fișe de lucru
relaționez ? comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza discutării Procedurale: conversația, exercițiul,
- exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor Forme de organizare: activitate
facilitatoare/frenatoare care contribuie sau nu la frontală/individuală
SĂPTĂMÂNA XXII

CLR 1.1 Poveștile Poveste de alungat 6 - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.2 familiei tristețea momente ale acţiunii textului dat ghicitori, planșe
1.3 Mămici și copii - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din Procedurale: conversația, explicația,
Prezentarea unei persoane textul citit
- precizarea evenimentelor din textul citit, folosind
2.3 expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după
2.4 aceea, până la urmă etc.
- jocuri de rol
- citirea în ritm propriu a unui text scurt, - scrierea
corectă a unor propoziţii/fraze/a unui text scurt pe foaie
tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina
MEM Probleme care Probleme care se rezolvă 4 - rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării operaţiilor Materiale: caiet, fișe de lucru,
10
1.5 se rezolvă prin prin una sau două operații - rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii ghicitori, planșe
1.6. una sau mai de acelaşi ordin/ de ordine diferite Procedurale: conversația, explicația,
2.2 multe operații. - realizarea unor modalităţi diferite de grupare a exercițiul, munca în echipă
3.1. Medii de viață: termenilor / factorilor, folosind semne grafice cu Forme de organizare: activitae
4.2 Polul Nord, semnificaţia parantezei frontală, individuală
Polul Sud - compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu
- stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei
persoane şi a celor din jur
MM 1.2; 1.4; Interpretarea Procedee armonico- 2 - audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a duratelor, Materiale: CD-uri, laptop
3.1. polifonice a intensităţilor și a înălţimii sunetelor; asocierea Procedurale: conversația, explicația,
Grupe alternative acestora cu mişcări sugestive ale braţelor demonstația, exercițiul
– colectiv
AVAP 1.2; Animale Familia Miau 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
1.3; liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.4; - desen / pictură –Animale domestice Procedurale: conversația, explicația,
2.5. - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa exercițiul
DP 3.1 Cum Recapitulare – Am învățat 1 - exerciţii de identificare a unor reguli de Materiale:caiet, fișe de lucru
relaționez ? și m-am dezvoltat comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza discutării Procedurale: conversația, exercițiul,
SĂPTĂMÂNA XXIII
10
CLR 1.3 1.4 Poveștile Scrierea imaginativă. Afișul 6 - formarea unor cuvinte din silabe date Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2 2.3 familiei La bunicul – J. Spyri - despărţirea cuvintelor în silabe ghicitori, planșe
2.4 3.1 Scrierea corectă a - identificarea trăsăturilor unui personaj, descrierea unui Procedurale: conversația, explicația,
3.2 4.1 cuvintelor care conțin exercițiul, munca în echipă
loc, a unui obiect
literele â și î Forme de organizare: activitae
- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte
Lectură : frontală, individuală
Vrăjitorul din Oz – F. Baum (citire cu voce tare/în şoaptă/în gând; citire în lanţ, pe
roluri, citire ştafetă )
- citirea selectivă în funcţie de anumite repere
un scurt text
- transcrieri selective de cuvinte şi enunțuri dintr-un
scurt text pe teme cunoscute
MEM 1.2. Probleme care Probleme care se rezolvă 4 - rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării operaţiilor Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3. se rezolvă prin prin mai multe operații - rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii ghicitori, planșe
2.1. una sau mai de acelaşi ordin/ de ordine diferite Procedurale: conversația, explicația,
3.1. multe operații. - realizarea unor modalităţi diferite de grupare a exercițiul, munca în echipă
4.1. Polul Nord, semnificaţia parantezei frontală, individuală
4.2. Polul Sud - compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu
MM 1.2; 1.4; Cântarea vocală Poziţia, emisia, tonul, 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
3.1. semnalul de început, – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
dicţia, sincronizarea - enumerarea regulilor privind cântarea corectă demonstația, exercițiul
- identificarea poziției corecte de cânt Forme de organizare: frontală,
- însușirea modului de respirație corect individuală, pe grupe
AVAP 1.2; Animale Fluturi 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de Materiale: creioane colorată,
1.3; Evaluare scopul propus; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
10
2.3; - realizarea unui desen cu tema Fluturi- tehinca origami; creponată, acuarele, pensulă
2.4; - uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor în Procedurale: conversația, explicația,
2.5. confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări exercițiul
şcolar frontală/individuală
DP 3.1 Timpul în viața Timpul poate fi prietenul 1 - crearea unui orar zilnic personalizat Materiale:caiet, fișe de lucru
noastră meu - enumerarea activităţilor într-o listă „Ce fac azi?” Procedurale: conversația, exercițiul,
Programul meu zilnic - analiza gradului de îndeplinire a programului zilnic problematizarea, joc de rol
- investigarea programelor zilnice ale membrilor familiei Forme de organizare:
activitate frontală/individuală
SĂPTĂMÂNA XXIV

CLR 1.4 2.1 Poveștile Dl. Goe – I.L. Caragiale 6 - jocuri de rol Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2 2.3 familiei Acum știu! - realizarea acordului dintre subiect şi predicat, dintre ghicitori, planșe
2.4 3.1 Știu, pot, rezolv – Evaluare substantiv şi adjectiv (fără menţionarea terminologiei) Procedurale: conversația, explicația,
3.2 4.1 Ne jucăm și învățăm exercițiul, munca în echipă
- formularea unei opinii referitoare la un personaj/o
Lectură: Forme de organizare: activitae
întâmplare/un mod de comportament
Vulpea și calul – după frontală, individuală
Frații Grimm
MEM 1.1. 1.2. Probleme care Să repetăm ce am învățat! - rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării operaţiilor Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3. se rezolvă prin Ce știu? Cât știu? Cum - rezolvarea de probleme în care sunt necesare operaţii ghicitori, planșe
2.1. una sau mai știu? de acelaşi ordin/ de ordine diferite Procedurale: conversația, explicația,
3.1. multe operații. - realizarea unor modalităţi diferite de grupare a exercițiul, munca în echipă
4.1. Polul Nord, semnificaţia parantezei frontală, individuală
4.2. Polul Sud - compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu
11
MM 1.2; 1.4; Cântarea vocală Cântarea vocală în colectiv 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
3.1. – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
- interpretarea cu solist şi cor a cântecelor cu refren demonstația, exercițiul
- respectarea regulilor de cântare corectă individuală Forme de organizare: frontală,
AVAP 1.2; Lumea de sub Pești 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
1.3; ape liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.4; - desen / pictură – Peștii Procedurale: conversația, explicația,
2.5. - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de exercițiul
DP 3.1 Timpul în viața Timp pentru învățare, 1 - crearea unui orar zilnic personalizat Materiale:caiet, fișe de lucru
noastră timp pentru relaxare - enumerarea activităţilor într-o listă „Ce fac azi?” Procedurale: conversația, exercițiul,
- analiza gradului de îndeplinire a programului zilnic problematizarea, joc de rol
- investigarea programelor zilnice ale membrilor familiei Forme de organizare: activitate
SĂPTĂMÂNA XXV

CLR 1.2 1.3 Cea mai Țara unde oamenii nu 6 - completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.4 2.2 frumoasă visau niciodată – P. dintr-un text dat ghicitori, planșe
2.3 2.4 poveste Crăciun - despărţirea cuvintelor în silabe Procedurale: conversația, explicația,
3.1 3.2 Bătrâna și vasul - crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/o exercițiul, munca în echipă
4.1 suită de imagini şi după un şir de întrebări Forme de organizare: activitae
- jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice, frontală, individuală
întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare
întâmplare/un mod de comportament etc.
- crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi
prezentarea acestora
11
- transcrieri selective
ajutorul unor imagini sau întrebări
MEM 1.1. 1.2. Figuri și corpuri Figuri plane – pătrat, 4 - identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3. geometrice triunghi, dreptunghi, cerc, - jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică, ghicitori, planșe
2.1. Forme și semicerc din diferite materiale Procedurale: conversația, explicația,
3.1. transfer de Axa de simetrie. Corpuri și - identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat, exercițiul, munca în echipă
3.2. energie - material care conduc triunghi, dreptunghi, cerc Forme de organizare: activitae
4.1. electricitatea electricitatea - recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/ feţelor frontală, individuală
4.2. unor corpuri din mediul apropiat
- identificarea numărului de forme geometrice plane
dintr-un desen dat / dintr-o figură geometrică
„fragmentată”
- gruparea unor forme/corpuri geometrice după criterii
date
- realizarea unor desene/ colaje cu ajutorul formelor
geometrice învăţate
- realizarea unor modele repetitive (prin desen sau cu
obiecte), respectând o anumită regulă
MM 1.2; 1.4; Cântarea vocală Cântarea vocală în grupuri 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
3.1. mici – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
- enumerarea regulilor privind cântarea corectă demonstația, exercițiul
AVAP 1.2; Lumea de sub Țestoase de apă 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de Materiale: creioane colorată,
2.4; ape scopul propus; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
- realizarea unui desen cu tema Broasca țestoasă; creponată, acuarele, pensulă
- uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor în Procedurale: conversația, explicația,
confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări exercițiul
DP 3.1 Timpul în viața Să fim organizați 1 - crearea unui orar zilnic personalizat Materiale:caiet, fișe de lucru
noastră - enumerarea activităţilor într-o listă „Ce fac azi?” Procedurale: conversația, exercițiul,
- completarea unor texte lacunare „Eu învăţ mai bine… frontală/individuală
11
“, “Cel mai uşor învăţ cu..”, ”Îmi place să învăţ despre …”
Pentru a memora mai uşor am nevoie de …”, “ Pentru a
învăţa, prefer să folosesc următoarele obiecte…”
SĂPTĂMÂNA XXVI

CLR 1.2 1.3 Cea mai Sarea în bucate – P. 6 - completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.4 2.2 frumoasă Ispirescu dintr-un text dat ghicitori, planșe
2.3 2.4 poveste Știu, pot, rezolv – Evaluare - despărţirea cuvintelor în silabe Procedurale: conversația, explicația,
3.1 3.2 - crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/o exercițiul, munca în echipă
Lectură :
4.1 suită de imagini şi după un şir de întrebări Forme de organizare: activitae
Recapitulare
- jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice, frontală, individuală
întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare
întâmplare/un mod de comportament etc.
- crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi
prezentarea acestora
- transcrieri selective
ajutorul unor imagini sau întrebări
MEM 1.1. 1.2. Figuri și corpuri Corpuri geometrice – cub, 4 - identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3. geometrice cuboid, cilindru, sferă, con - jocuri de construcţii cu obiecte cu formă geometrică, ghicitori, planșe
2.1. Forme și Să repetăm ce am învățat! din diferite materiale Procedurale: conversația, explicația,
3.1. transfer de Ce știu? Cât știu? Cum - identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat, exercițiul, munca în echipă
3.2. energie - știu? triunghi, dreptunghi, cerc Forme de organizare: activitae
4.1. electricitatea - recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/ feţelor frontală, individuală
4.2. unor corpuri din mediul apropiat
dintr-un desen dat / dintr-o figură geometrică
„fragmentată”
- gruparea unor forme/corpuri geometrice după criterii
date
- realizarea unor desene/ colaje cu ajutorul formelor
11
geometrice învăţate
- realizarea unor modele repetitive (prin desen sau cu
obiecte), respectând o anumită regulă
MM 1.2; 1.4; Cântarea vocală Cântarea vocală în grupuri 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
3.1. mici – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
AVAP 1.2; Lumea de sub Țestoase de apă 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de Materiale: creioane colorată,
2.4; ape scopul propus; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
- realizarea unui desen cu tema Broasca țestoasă; creponată, acuarele, pensulă
DP 3.1 Timpul în viața Recapitulare – Am învățat 1 - crearea unui orar zilnic personalizat Materiale:caiet, fișe de lucru
noastră și m-am dezvoltat - enumerarea activităţilor într-o listă „Ce fac azi?” Procedurale: conversația, exercițiul,
SĂPTĂMÂNA: XXVII

CLR 1.3 2.3 Povești despre Ce miros au meseriile – G. 6 - analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.4 3.1 meserii Rodari - identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi ghicitori, planșe
3.2 4.1 Cum se face o bicicletă cuvinte Procedurale: conversația, explicația,
4.2 Lectură : exercițiul, munca în echipă
- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei
Câinele, cel mai bun Forme de organizare: activitae
silabe/unui sunet
prieten al omului – text frontală, individuală
nonliterar
11
- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii
de 4-6 cuvinte
- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor scurte
(citire cu voce tare/în şoaptă/în gând; citire în lanţ, pe
roluri, citire ştafetă)
un scurt text citit
- repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite
evenimente şi informaţii
- scrierea corectă a unor propoziţii / a unui text scurt pe
pagina
MEM 2.1. Măsurări. Forțe Măsurarea lungimilor 4 - clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2. exercitate de Măsurarea capacității izolatori, cu proprietăţi magnetice ghicitori, planșe
3.1 magneți vaselor - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
4.2 100 lei, 200 lei, 500 lei exercițiul, munca în echipă
- schimbarea unui grup de monede / bancnote cu o Forme de organizare: activitae
bancnotă / un alt grup de bancnote sau monede având frontală, individuală
aceeaşi valoare
- adunarea şi scăderea în limitele
0-1000, folosind bancnotele şi monedele învăţate
- implicarea copiilor în experienţe în care să decidă
singuri dacă pot / nu pot cumpăra un obiect cu suma de
bani de care dispun
- marcarea pe cadrane de ceas desenate a jumătăţii şi
sfertului de oră
MM 1.4;2.2; Cântarea Cântarea vocală 2 - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv – grupuri mici Materiale: CD-uri, laptop
3.1; 3.3 vocală individuală – colectiv Procedurale: conversația, explicația,
AVAP 1.1 1.3 Lumea de sub Caracatițe 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 ape Evaluare punctului în funcţie de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
11
2.4 2.6. (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă
- identificarea efectului spaţial al punctului, în funcţie de Procedurale: conversația, explicația,
mărimea, distanţa sau luminozitatea acestuia exercițiul
DP 3.1 Eu pot să învăț Când și cum învăț? 1 - exerciţii de identificare a unor reguli de Materiale:caiet, fișe de lucru
ușor comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza discutării Procedurale: conversația, exercițiul,
SĂPTĂMÂNA XXVIII

CLR 1.1 1.3 Povești despre Acul și barosul – I. Creangă 6 - analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.4 2.2 meserii Acum știu ! - identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi ghicitori, planșe
2.3 3.1 Lectură: cuvinte Procedurale: conversația, explicația,
3.2 3.3 Interviu cu doamna exercițiul, munca în echipă
învățătoare silabe/unui sunet frontală, individuală

- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii
de 4-6 cuvinte
MEM 2.1 Măsurări Măsurarea masei 4 -- clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2 Forțe exercitate corpurilor izolatori, cu proprietăţi magnetice ghicitori, planșe
4.1. de magneți Să repetăm ce am învățat! - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
4.2. 100 lei, 200 lei, 500 lei exercițiul, munca în echipă
6.1. - schimbarea unui grup de monede / bancnote cu o Forme de organizare: activitae
6.2. bancnotă / un alt grup de bancnote sau monede având frontală, individuală
aceeaşi valoare
11
bani de care dispun
sfertului de oră
MM 1.4;2.2; Cântarea Percuția corporală diversă 2 - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării Materiale: CD-uri, laptop
3.1; 3.3 instrumentală muzicale sau cu percuţie corporală diversă, care să Procedurale: conversația, explicația,
marcheze fie ritmul, fie timpii egali demonstația, exercițiul
- acompanierea melodiilor populare audiate Forme de organizare: frontală,
- însoțirea cântecelor de percuție corporală diversă individuală, pe grupe
(bătăi din palme, lovit pulpele cu palmele, bătaie cu
piciorul în podea )
AVAP 1.1 1.3 Cufărul cu La castel 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
2.2 2.3 povești liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.4 2.6. - exerciții de obținere a liniilor; creponată, acuarele, pensulă
- desen / pictură Castelul din povești Procedurale: conversația, explicația,
DP 3.1 Eu pot să învăț Am nevoie de ajutor 1 - crearea unor ştiri despre cum învaţă elevii de Materiale:caiet, fișe de lucru
ușor clasa a II-a, elevii mai mari, adulţii Procedurale: conversația, exercițiul,
- prezentarea unor scurte proiecte despre condiţiile de problematizarea, joc de rol
învăţare de acasă şi de la şcoală Forme de organizare: activitate
- realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor de frontală/individuală
clasă sau părinţilor: „Dacă ai fi director, ce ai păstra şi ce
ai schimba la şcoală, pentru ca elevii să înveţe mai bine,
mai uşor şi cu plăcere?”
- „Cum învăţau bunicii noştri?” - invitarea la clasă a unor
bunici care să relateze experienţele personale din
copilărie despre învăţare: şcoala, clasa, condiţiile de
acasă, cadrele didactice, rechizitele etc.)
- interviuri aplicate membrilor familiei despre
importanţa învăţării
11
SĂPTĂMÂNA XXIX

CLR 1.1 1.3 Povești despre Știu, pot, rezolv – Evaluare 6 -- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.4 2.2 meserii Ne jucăm și învățăm silabe/unui sunet ghicitori, planșe
2.3 2.4 Lectură: - identificarea unor cuvinte date după număr de sunete, Procedurale: conversația, explicația,
3.1 3.2 Interviu cu doamna sunet iniţial, sunet final etc. exercițiul, munca în echipă
4.1 învățătoare - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii Forme de organizare: activitae
de 4-6 cuvinte frontală, individuală
ştafetă )
- discutarea textelor scurte
un scurt text citit
MEM 2.1. Măsurări. Forțe Ce știu? Cât știu? Cum 4 - clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.2. exercitate de știu? izolatori, cu proprietăţi magnetice ghicitori, planșe
3.1. magneți - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
6.3. - schimbarea unui grup de monede / bancnote cu o
bancnotă / un alt grup de bancnote sau monede având Forme de organizare: activitae
aceeaşi valoare frontală, individuală
bani de care dispun
sfertului de oră
MM 1.4;2.2; Cântarea Cântarea cu 2 -acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării Materiale: CD-uri, laptop
3.1; 3.3 instrumentală acompaniament muzicale sau cu percuţie corporală diversă, care să Procedurale: conversația, explicația,
11
Dirijatul intuitiv marcheze fie ritmul, fie timpii egali demonstația, exercițiul
- acompanierea melodiilor populare audiate Forme de organizare: frontală,
- acompanierea melodiilor interpretate de jucării individuală, pe grupe
muzicale sau alte instrumente
AVAP 1.1. Cufărul cu Cai și unicorni 2 - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de Materiale: creioane colorată,
2.6. povești Prâslea cel voinic scopul propus; foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
- realizarea unui desen cu tema Calul- colaj creponată, acuarele, pensulă
- realizare de machete simple – Unicornul
DP 3.1 Eu pot să învăț Recapitulare – Am învățat 1 - crearea unor ştiri despre cum învaţă elevii de Materiale:caiet, fișe de lucru
ușor și m-am dezvoltat clasa a II-a, elevii mai mari, adulţii Procedurale: conversația, exercițiul,
- prezentarea unor scurte proiecte despre condiţiile de problematizarea, joc de rol
învăţare de acasă şi de la şcoală Forme de organizare: activitate
- realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor de frontală/individuală
clasă sau părinţilor: „Dacă ai fi director, ce ai păstra şi ce
ai schimba la şcoală, pentru ca elevii să înveţe mai bine,
mai uşor şi cu plăcere?”
- „Cum învăţau bunicii noştri?” - invitarea la clasă a unor
bunici care să relateze experienţele personale din
copilărie despre învăţare: şcoala, clasa, condiţiile de
acasă, cadrele didactice, rechizitele etc.)
- interviuri aplicate membrilor familiei despre
importanţa învăţării
11
SĂPTĂMÂNA: XXX

CLR 1.3 1.4 Povești înaintea Revista clasei 6 - citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame, Materiale: caiet, fișe de lucru,
2.1 2.3 vacanței Cartea cu Apolodor – G. afişe, anunţuri, ghicitori, planșe
3.1 3.2 Naum - citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu respectarea Procedurale: conversația, explicația,
4.1 Lectură: semnelor de punctuaţie exercițiul, munca în echipă
”Hărnicia” lui Gigel – benzi - identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc Forme de organizare: activitate
desenate textul citit frontală, individuală
- realizarea unor planşe/postere/ afişe pe teme
familiare, după modele date
- confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale
necesare în activitatea zilnică
MEM 4.1. Măsurări. Măsurarea timpului. 4 - clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2. Planetele Planetele Sistemului Solar izolatori, cu proprietăţi magnetice ghicitori, planșe
6.1. Sistemului Solar Ceasul – ora, minutul - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
6.4. bancnotă / un alt grup de bancnote sau monede având frontală, individuală
aceeaşi valoare
bani de care dispun
sfertului de oră
MM 1.4;2.1; Mișcarea pe Mișcări sugerate de 2 - joc pe audiţie: mişcarea diferenţiată, la alegerea Materiale: CD-uri, laptop
3.1;3.2; muzică text/de ritm. Dansul copiilor, funcţie de nunanţă sau tempo Procedurale: conversația, explicația,
demonstația, exercițiul
- desfăşurarea unui dans popular liber pe cântecul Forme de organizare: frontală,
„Hora” (din folclorul copiilor ● dans popular pe un individuală, pe grupe
cântec de joc din zonă
- dans liber, cu obiect portabil
12
- joc pe audiţie: sincronizarea mişcărilor în perechi, pe o
muzică audiată
- manifestarea liberă a mișcărilor sugerate de text/ritm
- redarea pașilor unui dans popular simplu (hora)
AVAP 1.1;1.2; Cufărul cu Personajul ECO 2 - exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii Materiale: creioane colorată,
1.3;2.1; povești - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2;2.3; şcolar creponată, acuarele, pensulă
2.4;2.5; - confecționarea personajului preferat din povesti din Procedurale: conversația, explicația,
2.6. material reciclabile Personajul preferat exercițiul
DP 3.3 Explorez Ce mi-ar plăcea să devin? 1 - jocuri de prezentare a profesiilor prin costumaţii din Materiale:caiet, fișe de lucru
meseriile Meseriile se prezintă… materiale reciclabile - “Parada meseriilor” Procedurale: conversația, exercițiul,
- crearea unui pliant (cu imagini decupate, desene, problematizarea, joc de rol
mesaje cheie) în care să prezinte meseriile din zona în Forme de organizare: activitate
care locuiesc şi produsele diferitelor meserii frontală/individuală
- realizarea de sondaje de opinie cu privire la specificul şi
utilitatea unor meserii
SĂPTĂMÂNA XXXI

CLR 3.1 3.2 Povești înaintea Lizuca plănuiește o 6 - citirea în ritm propriu a unui text scurt, respectând Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2 vacanței expediție – M. Savodeanu semnele de punctuaţie ghicitori, planșe
Știm să scriem corect! - scrierea corectă a unor propoziţii/ a unui text scurt pe Procedurale: conversația, explicația,
foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în exercițiul, munca în echipă
Lectură :
pagina de caiet Forme de organizare: activitae
Recapitulare - scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de frontală, individuală
solicitare
- selectarea/formularea unor titluri potrivite textelor
scurte date
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui
fragment dat
- relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
textul dat
12
- completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii
dintr-un text citit
- identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi
cuvinte
silabe/unui sunet
- crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/o
suită de imagini şi după un şir de întrebări
MEM 4.1. Măsurări. Săptămâna, luna, anul 4 clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2. Planetele Monede și bancnote izolatori, cu proprietăţi magnetice ghicitori, planșe
6.1. Sistemului Solar - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
aceeaşi valoare
bani de care dispun
sfertului de oră
MM 1.4;2.1; Mișcarea pe Pasul cadențat. Marșul 2 - stabilirea unor mişcări speciale pentru fiecare cântec; Materiale: CD-uri, laptop
3.1;3.2; muzică recunoaşterea cântecelor după mişcarea caracteristică Procedurale: conversația, explicația,
-marşul – pas egal pe muzică demonstația, exercițiul
- marcarea structurii ritmice prin pași cadențați/ de marș Forme de organizare: frontală,
AVAP 1.1;1.2; Cufărul cu Recapitulare 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
1.3;2.1; povești Evaluare punctului în funcţie de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2;2.3; (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă
2.4;2.5; - identificarea efectului spaţial al punctului, în funcţie de Procedurale: conversația, explicația,
2.6. mărimea, distanţa sau luminozitatea acestuia exercițiul
12
DP 3.3 Explorez Omul potrivit la locul 1 - jocuri de prezentare a profesiilor prin costumaţii din Materiale:caiet, fișe de lucru
meseriile potrivit materiale reciclabile - “Parada meseriilor” Procedurale: conversația, exercițiul,
SĂPTĂMÂNA XXXII

CLR 3.1 3.2 Povești înaintea Știu, pot, rezolv – Evaluare 6 - citirea în ritm propriu a unui text scurt, respectând Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2 vacanței Ce poți citi în vacanță semnele de punctuaţie ghicitori, planșe
Lectură : - scrierea corectă a unor propoziţii/ a unui text scurt pe Procedurale: conversația, explicația,
foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în exercițiul, munca în echipă
Recapitulare
pagina de caiet Forme de organizare: activitae
- scrierea unor bilete de mulţumire, de informare, de frontală, individuală
solicitare
- selectarea/formularea unor titluri potrivite textelor
scurte date
- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui
fragment dat
- relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
textul dat
dintr-un text citit
cuvinte
silabe/unui sunet
- crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/o
suită de imagini şi după un şir de întrebări
MEM 4.1. Măsurări. Să repetăm ce am învățat! 4 - clasificarea materialelor investigate în conductori, Materiale: caiet, fișe de lucru,
12
4.2. Planetele Ce știu? Cât știu? Cum izolatori, cu proprietăţi magnetice ghicitori, planșe
6.1. Sistemului Solar știu? - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, Procedurale: conversația, explicația,
aceeaşi valoare
bani de care dispun
sfertului de oră
MM 1.4;2.1; Mișcarea pe Pasul cadențat. Marșul 2 - stabilirea unor mişcări speciale pentru fiecare cântec; Materiale: CD-uri, laptop
3.1;3.2; muzică recunoaşterea cântecelor după mişcarea caracteristică Procedurale: conversația, explicația,
-marşul – pas egal pe muzică demonstația, exercițiul
- marcarea structurii ritmice prin pași cadențați/ de marș Forme de organizare: frontală,
AVAP 1.1;1.2; Cufărul cu Recapitulare 2 - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei Materiale: creioane colorată,
1.3;2.1; povești Evaluare punctului în funcţie de domeniul în care este utilizat foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.2;2.3; (pictură, grafică, sculptură etc.) creponată, acuarele, pensulă
2.4;2.5; - identificarea efectului spaţial al punctului, în funcţie de Procedurale: conversația, explicația,
2.6. mărimea, distanţa sau luminozitatea acestuia exercițiul
DP 3.3 Descopăr Recapitulare – Am învățat 1 - jocuri de prezentare a profesiilor prin costumaţii din Materiale:caiet, fișe de lucru
meseriile și m-am dezvoltat materiale reciclabile - “Parada meseriilor” Procedurale: conversația, exercițiul,
12
SĂPTĂMÂNA XXXIII
CLR 1.1 1.2 Se apropie Recapitulare finală 6 - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 vacanța! Lectura, o activitate fragment dat ghicitori, planșe
2.1 2.2 folositoare - identificarea personajelor dintr-un text dat Procedurale: conversația, explicația,
2.3 3.1 Texte pentru transcrieri și exercițiul, munca în echipă
3.2 4.1 dictare Forme de organizare: activitae
text citit
4.2 Lectură: frontală, individuală
Șezătoare literară - identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la
textul citit
dintr-un text citit
cuvinte
- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de
4-6 cuvinte
MEM 4.1. Vine vacanța! Recapitulare finală 4 Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2. - identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri ghicitori, planșe
6.1. - identificarea apartenenţei unui punct interiorului unei Procedurale: conversația, explicația,
6.2. figuri geometrice exercițiul, munca în echipă
6.4 - recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul Forme de organizare: activitae
apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con) frontală, individuală
dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
succesive (două câte două) a lungimii / capacităţii /
masei lor
-ex de adunare și scădere
Probleme
-aflarea termenului necunoscut
-ordinea operațiilor
12
MM 1.4;2.1; Vine vacanța Recapitulare 2 - gruparea unor mişcări sau sunete astfel încât să
3.1;3.2; genereze un dans liber pe linii melodice proprii, simple
-interpretarea unor cântece însoțindu-le de mișcări
simple de dirijat
- acompanierea unor melodii
- interpretarea unor melodii respectând indicațiile de
tărie
AVAP 1.1;1.2; Recapitulare Expoziție 2 - exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii Materiale: creioane colorată,
1.3;2.1; finală - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.4;2.5; Procedurale: conversația, explicația,
2.6. exercițiul
DP 3.3 Recapitulare Am învățat și m-am - analizarea unor personaje din poveşti/ povestiri sau din Materiale:caiet, fișe de lucru
finală dezvoltat viaţa reală, în scopul identificării unor asemănări şi Procedurale: conversația, exercițiul,
deosebiri între sine şi acestea problematizarea, joc de rol
- rezolvarea unor fişe de lucru pentru identificarea Forme de organizare: activitate
asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi ceilalţi frontală/individuală
- jocuri de rol pentru exemplificarea
diferite contexte
- dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii
de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu,
stările de tristeţe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac
atunci când sunt...)
- elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă
despre prietenie
SĂPTĂMÂNA XXXIV
CLR 1.1 1.2 Se apropie Recapitulare finală 6 - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui Materiale: caiet, fișe de lucru,
1.3 1.4 vacanța! Cursa isteților fragment dat ghicitori, planșe
2.1 2.2 Anul acesta ai învățat - identificarea personajelor dintr-un text dat Procedurale: conversația, explicația,
3.2 4.1 Concurs „Cel mai bun Forme de organizare: activitae
12
4.2 povestitor” text citit frontală, individuală
- identificarea enunţurilor adevărate/ false referitoare la
textul citit
dintr-un text citit
cuvinte
- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de
4-6 cuvinte
MEM 4.1. Vine vacanța! Recapitulare 4 - identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri Materiale: caiet, fișe de lucru,
4.2. - identificarea apartenenţei unui punct interiorului unei ghicitori, planșe
6.1. figuri geometrice Procedurale: conversația, explicația,
6.2. - recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul exercițiul, munca în echipă
6.4 apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con) Forme de organizare: activitae
- identificarea numărului de forme geometrice plane frontală, individuală
dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
„fragmentată
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
succesive (două câte două) a lungimii / capacităţii /
masei lor
-ex de adunare și scădere
Probleme
-aflarea termenului necunoscut
-ordinea operațiilor
MM 1.4;2.1; Vine vacanța Recapitulare 2 - gruparea unor mişcări sau sunete astfel încât să
3.1;3.2; genereze un dans liber pe linii melodice proprii, simple
-interpretarea unor cântece însoțindu-le de mișcări
simple de dirijat
- acompanierea unor melodii
- interpretarea unor melodii respectând indicațiile de
tărie
AVAP 1.1;1.2; Recapitulare Expoziție 2 - exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii Materiale: creioane colorată,
12
1.3;2.1; finală - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa de foarfecă, lipici, hârtie glasată, hârtie
2.4;2.5; Procedurale: conversația, explicația,
2.6. exercițiul
DP 3.3 Recapitulare Am învățat și m-am - analizarea unor personaje din poveşti/ povestiri sau din Materiale:caiet, fișe de lucru
finală dezvoltat viaţa reală, în scopul identificării unor asemănări şi Procedurale: conversația, exercițiul,
deosebiri între sine şi acestea problematizarea, joc de rol
- rezolvarea unor fişe de lucru pentru identificarea Forme de organizare: activitate
asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi ceilalţi frontală/individuală
- jocuri de rol pentru exemplificarea
diferite contexte
- dialoguri având ca suport imagini care surprind emoţii
de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze, de exemplu,
stările de tristeţe, fericire, relaxare, frică etc. („Ce fac
atunci când sunt...)
- elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă
despre prietenie
12
LIMBA ENGLEZĂ - Planificare pe unităţi de conţinut
Nr. Teme Vocabular Conţinuturi Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

crt. tenţe ore
1. Hello! Boy, girl, man, Hello! 1.1 - oferirea răspunsului la salut: „Bună ziua!”, 2 a. materiale: caiet,
woman, morning, Good morning! 2.1 „Bună!” b. procedurale: exerciţiul,
noon, evening, Good afternoon! 2.3 -intonarea unui cântec; jocul didactic, munca
night Good evening! 4.1 - redactarea unor mesaje simple ; independentă
Good night! c. forme de organizare:
Goodbye! frontală, individuală
2. The English Apple, ball, cat, Spell the words. 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale:caiet, jetoane
Alphabet doll, elephant, Spell your name! 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exerciţiul,
flower, girl, hat, 2.2 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; jocul didactic, munca
ice cream, 2.3 - pronunţarea cuvintelor pe litere independentă
jellyfish, kite, lion, 4.1 c. forme de organizare a
monkey, nut, colectivului: frontală,
orange, parrot, individuală
queen, rabbit,
snake, train,
umbrella, vase,
window,
xylophone, yo-yo,
zebra
3. Numbers One, two, three, How many... are there? 3.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a. materiale: caiet
and Colours four, five, six, There are... mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: munca
seven, eight, nine, What colour is the...? reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; independentă,
ten, eleven, -formularea unor întrebări simple şi exerciţiul, proiectul
twelve, thirteen, răspunsuri la aceste întrebări-formularea c. forme de organizare:
fourteen, fifteen, unor mesaje simple frontală,
sixteen, individuală
seventeen,
eighteen,
nineteen, twenty,
thirty, forty, fifty,
sixty, seventy,
eighty, ninety,
one hundred
12
4. I Love My Family, father, I am. 1.1 - participarea la jocuri de comunicare - joc 1 a. materiale: caiet,
Family mother, sister, You are. 2.1 de rol; b. procedurale: exerciţiul,
brother, He is. 2.3 - redactarea unor mesaje scrise simple ; jocul didactic, munca
grandmother, She is. 4.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, independentă
grandfather, tall, It is. mesaj simplu individual/ în cor până la c. forme de organizare:
short, pretty, We are. reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; frontală, individuală
funny, old, young, You are.
long They are.
This is my...
Do you have a...?
5 In the window, Clap your hands! 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
Classroom blackboard, door, Jump! 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exerciţiul,
floor, carpet, wall, Turn around! 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; metoda directă, munca
teacher's desk Shut the door! 4.1 - citirea unor mesaje scrise simple şi scurt independentă
Shake your hands! -joc de rol c. forme de organizare:
Come here! frontală, individuală
Open the door!
Go to your place!
6. Revision 1.1 1 a. materiale:caiet
2.1 b. procedurale: exerciţiul,
2.3 jocul didactic, munca
2.4 independentă
4.1 c. forme de
organizare:frontală,
individuală
7. Progress 3.1 1 a.materiale:caiet,
Test b.procedurale:,munca
independent,exerciţiul,
c:forme de organizare:
frontal,individuală
8. Outside the tree, chimney, I have. You have. He has. 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
House wall, roof, fence, She has. It has. We have. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exerciţiul,
grass You have. They have. 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; metoda directă, munca
4.1 - redactarea unor mesaje simple; exemplu: independentă
„Eu am…” c. forme de organizare:
frontală, individuală
9. Inside the living room, Is this a...? 1.1 - realizarea de dialoguri simple profesor- 1 a. materiale: caiet
House bedroom, Where is...? 2.1 elev, elev-elev b. procedurale: metoda
13
kitchen, 2.3 - cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi exerciţiul, munca
bathroom 2.4 simple; exemplu: „Este aceasta camera?” independentă, proiectul
4.1 „Unde este bucătăria ?”; c. forme de organizare:
- redactarea unor mesaje simple frontală. individuală
10. My Room bed, wardrobe, In the bedroom there are:... 3.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
lamp, chair, table The... is small/ large. mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale:
reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; munca independentă,
- formularea unor enunțuri simple, folosind exerciţiul
structurile învățate c. forme de organizare:
11. Prepositions on, under, in There is a... 1.1 - formularea unor întrebări simple şi 1 a. materiale: caiet
front of, behind, 2.1 răspunsuri la aceste întrebări b. procedurale: exerciţiul,
next to, between 2.3 - redactarea unor mesaje scurte-răspunsuri jocul didactic
4.1 la întrebări; c. forme de organizare:
- citirea unor mesaje scurte; frontală, individuală
- repetarea după profesor a unui cuvânt,
mesaj simplu individual/ în cor până la
reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte;
12. Revision/ 1.1 1 a. materiale: caiet

Progress 1.3 b. procedurale: exerciţiul,
Test 2.1 jocul didactic
2.2 c. forme de organizare
4.1
13. What Do cook, bread, Can I have a...? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
We Eat and cheese, butter, What's for breakfast? 1.3 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exerciţiu,
Drink? jam, tea, eggs, Do you like...? 2.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; munca independentă
milk, fruit juice, I like./ I don't like. 2.3 - formularea de întrebări și răspunsuri: „Îți c. forme de organizare:
cake, to eat, to Yes, I do./ No, I don't. 4.1 place… ?”, „Îmi place…”/ „Nu îmi place…” frontal, individuală
drink To eat.
To drink.
14. At the apple, pear, plum, This is a... 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a. materiale: caiet
Market grapes, orange, These are... 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exerciţiul,
lemon, banana, I would like some... 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; munca independentă
strawberry, Here you are! 4.1 - citirea si redactarea unor mesaje scurte c. forme de organizare:
carrot, tomato, Thank you! - redactarea unor mesaje simple frontală, individuală
potatoes, peas, I like.../ I don't like...
13
cabbage, pepper,
cucumber,
mushrooms,
round, sweet,
sour
15. Seasons and spring, summer, It’s warm. 1.1 - răspunsuri verbale la întrebări; exemplu: 2 a. materiale: caiet
Months of autumn, winter, It’s hot and sunny. 2.1 „Cum este vremea?”, „Vremea este b. procedurale: exerciţiul,
the Year January, It rains. It’s chilly. 2.3 ploioasă.” munca independentă, jocul
February, March, It snows. It’s cold. 4.1 - redactarea răspunsurilor la întrebări; didactic
April, May, June, - realizarea corespondenţei dintre imagini si c. forme de organizare:
July, August, mesaje scrise; frontală, individuală
September, - jocuri de asociere a imaginilor cu mesajele
October, transmise de acestea;
November,
December,
Christmas tree,
spring flowers,
falling leaves
16. Revision 3.1 1 a. materiale: caiet
b. procedurale: munca
independentă
c. forme de organizare:
17. Progress 1.1 2 a. materiale: caiet
Test 2.1 b. procedurale:
2.3 munca independentă
4.1 c. forme de organizare:
18. Poultry and rooster, hen, This is a... / There are... 1.1 - citirea unor mesaje scurte; 1 a. materiale: caiet
Birds duck, goose, Where does it live? 1.3 - descrierea unui animal; b. procedurale: exerciţiul
turkey, parrot, It lives at the farm. / It lives in 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, c. forme de organizare:
owl, eagle, the forest. 2.3 mesaj simplu individual/ în cor până la frontală, individuală
woodpecker, 4.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte;
crow, peacock,
penguin
19. Forest bear, wolf, fox, Do you like? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
Animals rabbit, stag, Yes, I do./ No, I don't. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exerciţiul,
squirrel, frog, 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; munca independentă
13
hedgehog, 4.1 - răspunsuri la întrebari şi redactarea c. forme de organizare:
raccoon, skunk, acestora; exemplu: „Îți place… ?” - „Da, îmi frontală, individuală
bat, mole place…”, „Nu, nu îmi place”
20. Zoo Animals lion, tiger, The ... is small / big. 3.1 - citirea unor mesaje scurte; 1 a. materiale: caiet
elephant, giraffe, It lives in the savannah. / It - exerciţii de asociere a imaginilor cu b. procedurale: munca
hippo, zebra, lives in the jungle. / It lives at mesajele corespunzătoare; independent, exerciţiul,
crocodile, snake, the North Pole. - formularea de intrebări şi găsirea proiectul
seal, polar bear, răspunsurilor – alegere multiplă; c. forme de organizare:
monkey, camel - redactarea răspunsurilor; frontală, individuală
- descrierea animalelor
21. In the Ocean fish, dolphin, It lives in the sea/ ocean. 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a. materiale: caiet
shark, whale, How many…? 1.3 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exerciţiul,
seahorse, starfish, To see 2.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; munca independentă,
jellyfish, shell, the sea 2.3 - citirea unor mesaje scurte; proiectul
shrimp, crab, 4.1 - exerciţii de numărare c. forme de organizare:
octopus, lobster - jocuri de asociere a imaginilor cu mesajele frontală, individuală
transmise de acestea;
22. Tiny spider, ladybird, There is... 1.1 - citirea unor mesaje scurte; 2 a. materiale: caiet
Creatures beetle, fly, There are... 2.1 - exerciţii de asociere a imaginilor cu b. procedurale: exerciţiul
mosquito, bee, The Very Hungry Caterpillar, 2.3 mesajele corespunzătoare; c. forme de organizare:
ant, cricket, by Eric Carle 4.1 - formularea de intrebări şi găsirea frontală,
caterpillar, răspunsurilor – alegere multiplă; individuală
butterfly, - redactarea răspunsurilor;
dragonfly, - citirea unor mesaje şi asocierea lor cu
grasshopper, imaginile corespunzătoare;
muffin, leaf,
Sunday, Monday,
Tuesday,
Wednesday,
Thursday, Friday,
Saturday, Sunday
23. Revision 1 a. materiale: caiet
1.1 b. procedurale: munca
2.1 independentă
13
24. Progress 3.1 1 a. materiale: caiet,
Test b. procedurale: munca
independentă
25. Special Days decoration, star, Merry Christmas! 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a. materiale: caiet,
Christmas, candles, Santa Happy New Year! 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la b. procedurale: exerciţiul,
Easter Claus, presents, Happy Easter 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; munca independentă
lamb, egg, basket, 4.1 - realizarea unor afișe c. forme de organizare:
Easter bunny, - citirea unor mesaje şi asocierea lor cu frontală, individuală
flower, priest imaginile corespunzătoare;
26. Final 1.1 1 a. materiale: caiet

Revision 2.1 b. procedurale: exerciţiul,
2.3 munca independent,
4.1 proiectul
27. Final Test 1.1 1 a. materiale: caiet
2.1 b. procedurale: munca
2.3 independentă
13

0 Ghidul Inv cls2 Romanabarbulescu Mempiriiala 20212022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 Ghidul Inv cls2 Romanabarbulescu Mempiriiala 20212022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul

În conformitate cu manualele EDP, clasa a II-a:

Comunicare în limba română - autori: Bărbulescu, Beșliu, Ioniță

Planul cadru de învăţământ (pentru învăţământ primar) ...........................3

Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Aprobată prin ordin al ministrului

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare

2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic

2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes şi încredere în

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Domenii CLASA a II-a

Comunicare Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identifica un obiect/ o

Citire/ lectură Cartea

Scriere / Alfabetul limbii române Literele mici şi mari de mână

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

Aprobată prin ordin al ministrului

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până la 1000

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000

1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţionarea pe axa numerelor,

1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la

1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi / structuri din mediul apropiat

4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică

5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea maselor,

6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea, compararea şi ordonarea

Domenii CLASA a II-a

Numere Numerele naturale 0-1000: recunoaştere, formare, citire, scriere, (cu

Figuri şi corpuri Figuri plane / 2D Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc:

Date Organizarea şi reprezentarea datelor (tabele, grafice cu bare)

Ştiinţele vieţii Corpul omenesc

Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind:

Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară pentru disciplina