48 | LUMEA CONTEMPORANĂ

înaintarea țării noastre, în viitorul apropiat. în regiunea Manciuriei de Nord,

va duce în mod inevitabil la un conflict cu Rusia roșie. In acest caz, va trebui să
jucam același rol pe care l-am avut și în războiul ruso-japonez. «Calea Ferată a
Chinei de Răsărit» va deveni a noastră, exact așa cum a devenit și linia ferată
din sudul Manciuriei a noastră și vom ocupa Ghirin așa cum am ocupat atunci
Dairen-ul.
După cât se pare. în programul dezvoltării noastre naționale figurează necesi­
tatea de a încrucișa din nou săbiile cu Rusia, pe câmpiile Manciuriei de Sud,
pentru cucerirea bogățiilor Manciuriei de Nord. [...] Trebuie să înființăm un
Minister al coloniilor, care să conducă pătrunderea noastră în Manciuria și Mon­
golia.
Formal, el s-ar ocupa de conducerea coloniilor noastre Taiwan, Coreea și Sa-
halia. dar în realitate, de problemele pătrunderii noastre în Manciuria și Mongo­
lia. Aceasta ne va ajuta să înșelăm lumea întreagă. [...]
Prin înființarea unui Minister al Coloniilor, vom organiza la Tokio centrul
dirijării activității noastre în Manciuria și Mongolia
(Istoria voim na Tihom ocheane, Tom L, Moskva. 1957, pp. 337-353)

SUGESTII METODICE________________________________________
Fragmentul poate fi folosit la tema Relațiile internaționale în peri­
oada interbelică. Elevii pot înțelege rolul politicii expansioniste a Japo­
niei în perioada interbelică în Extremul Orient. Competențele exersate
privesc formularea de argumente referitoare la un subiect istoric și ex­
primarea de opinii în limbajul adecvat istoriei. La clasă pot fi propuse
activități cu elevii, și anume:
1. Prezentați, pornind de la text, rolul Manciuriei în planurile cabinetu­
lui japonez.
2. Precizați două motive pentru dorința Japoniei de a invada China.

Planul Young (1930)

Marile puteri au adoptai Planul de reparații ce poarta numele bancherului
american Young Owen, denumit .>•/ Acordul de la Plaga1 privitor la reglementa­
rea datoriilor de război ale Germaniei (30 ianuarie 1930). Reparațiile datorate
de Germania aufost reduse la suma de 38 miliarde mărci aur (plătibile în decurs
de 59 ani), față de 132 miliarde mărci aur. la cât fuseseră stabilite de către Co­
misia Reparațiilor în luna aprilie 1921.
' La încheierea acordului au luat parte Marea Britanie. Belgia, Franța, Germania. Grecia, Ita­
lia. România, Japonia, Polonia, Portugalia. Cehoslovacia, iugoslavia. Australia, Canada, Noua
Zeelandă. Uniunea Sud-AIricana și India.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 49

Articolul I
Planul experților din 7 iunie 1929, împreună cu Acordul de față și Protocolul
din 31 august 1929, denumite împreună mai jos «Noul Plan», este definitiv ac­
ceptat ca reglementare definitivă și completă față de Germania a chestiunilor
financiare rezultând din război. Prin această acceptare. Puterile semnatare asigu­
ră obligațiunile și dobândesc drepturile pe care Noul Plan le comportă față de
fiecare dintre ele.
Guvernul german își ia față de Puterile creditoare angajamentul solemn de a
plăti anuitățile prevăzute de Noul Plan, conform stipulațiunilor acestuia.
Articolul II
Cu începere de la punerea în aplicare a Noului Plan, în condițiunile stipulate
la clauza finală a Acordului de față, obligațiunea anterioară a Germaniei este
complet înlocuită |...] prin obligațiunea prevăzută în Noul Plan.
Plata integrală a anuităților ce figurează în Noul Plan [...] este acceptată de
către Puterile creditoare ca descărcare definitivă a tuturor obligațiunilor Germa­
niei ce mai rămân încă în suspensie și care sunt enumerate la Secțiunea XI a
Părții întâia a Planului Dawes. [...]
Articolul IV
în vederea punerii în aplicare a Noului Plan. Părțile contractante constată ne­
cesitatea constituirii Băncii Reglementelor Internaționale. Ele îi recunosc perso­
nalitatea juridică din ziua în care va lua ființă, conform Statutelor anexate la Legea
de înființare a zisei bănci, care formează obiectul unei Convențiuni încheiate cu
guvernul Elvețian [...]'*.
(Alexandru Vianu, Zorin Zamfir. Constantin Bușe, Relații internaționale
în acte și documente 1917-1939. București, 1972, pp. 138-144)

SUGESTII METODICE________________________________________
Ca și în cazul Planului Dawes, fragmentul se poate utiliza la tema pri­
vind Tratatele de pace și relațiile internaționale interbelice, fiind util ele­
vilor pentru a înțelege problema reparațiilor în diplomația interbelică și
consecințele sale. Competența ce se exersează se referă la examinarea
consecințelor directe și indirecte ale acțiunii umane și construirea de afir­
mații pe baza surselor și formularea de concluzii relative la sursele istorice.

I.V. Stalin despre lichidarea culacilor

Colectivizarea a întâmpinat o rezistență aprigă in U.R.S.S., in special din par­
tea unor țărani înstăriți (kulaci). rezultat al N.E.P-ului. Așadar, rezistența lor a
trebuit înfrântă și Partidul Bolșevic a dezlănțuit lupta contra lor. Cu toate acestea.
50 1 LUMEA CONTEMPORANĂ

uneori chiar și cei mai săraci țărani i-au sprijinit pe kulaci. în aceste condiții.
St alin nu a dat înapoi. In octombrie 1929 el s-a adresat Conferinței Asociației
Studenților Marxiști din Academia Agrară. Documentul este un hun exemplu al
demagogiei promovate în discursul stalinist.
Trăsătura caracteristică a activității noastre din timpul anului trecut este:
Că noi. Partidul și guvernul Sovietic, am dus o ofensivă pe întreg frontul îm­
potriva elementelor capitaliste în provincie; că această ofensivă, după cum știți,
a adus și aduce rezultate pozitive foarte cunoscute.
Ce înseamnă acest lucru? înseamnă că noi am trecut de la politica de lichida­
re a înclinațiilor exploatatoare ale kulacilor, la politica eliminării lor. Asta în­
seamnă că am procedat la una dintre cele mai decisive schimbări ale întregii
noastre politici. [...]
Am fi putut întreprinde o asemenea ofensivă împotriva kulacilor acum cinci
sau trei ani? Atunci am fi putut conta pe succes într-o asemenea ofensivă? Nu. nu
am fi putut. Ar fi fost cea mai periculoasă aventură! în mod sigur am fi dat de
necaz și odată ajunși în încurcătură, am fi întărit poziția kulacilor. De ce? Pentru
că încă nu avem poziții solide în districtele rurale, sub forma unei rețele de ferme
de stat și ferme colective pe care să ne bazăm în ofensiva împotriva kulacilor.
Deoarece la acea vreme încă nu puteam să substituim producția capitalistă a ku­
lacilor producției socialiste.
Dar astăzi? Astăzi avem baza materială adecvată care ne permite să încercăm
să îi lovim pe kulaci. să le înfrângem rezistența, să îi eliminăm ca și clasă și să
substituim producția lor cu producția fermelor colective și fermelor de stal. [...]
Așa trebuie dusă mai departe ofensiva împotriva kulacilor, aceasta dacă ne
referim la o ofensivă adevărată și nu la declamații superficiale împotriva lor.
De aceea, de curând am trecut la politica eliminării kulacilor ca și clasă. [...]
Acum putem să continuăm o ofensivă hotărâtă împotriva lor**.
(Eugen Weber, The Western Tradition^ voi. II. Front the Renaissance Io the
Present, Lexington, D.C. Heath, 1995, p. 620)

Un raport secret a! G.P.U.1 despre efecteie colectivizării în

U.R.S.S. (martie 1931)
C.E.K.A. afost pruna denumire a poliției secrete sovietice, creată prin decret pe
20 decembrie 1917 de către Vladimir Ilici Lenin și condusă de Felix Edmundovici
Dzerjinski. Numele întreg era Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru
combaterea contrarevoluției și sabotajului. In 1918 numele organizației a fost
schimbat puțin în Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea
1 G.P.U. - poliția politică în U.R.S.S.
 LUMEA CONTEMPORANĂ | 51

contrarevoluției, speculei și abuzului de putere. După încheierea războiului civil

din Rusia (1918-1921). mai precis, pe 6 februarie 1922. C.E.K.A. și-a schimbat
numele în G.P U. — Administrația Politică de Stat. Documentul surprinde adevă­
rata față a lumii satelor la începutul guvernării lui 1. V. Stalin.
Deportările provocau o atmosferă de panică atât la orașe, cât și la sate.
Sunt muncitori care nu dorm noaptea, așteptându-se să fie luați și duși sau să-și
vadă unul dintre părinți luat: «Toate persoanele pe care le cunoșteam au fost ridi­
cate», spunea un muncitor, care adăuga: «am reușit să-i facem pe oameni să fie cu
adevărat pasivi [...]; odată un om arestat a fost escortat de doi milițieni; în pre­
zent, nu mai este decât un singur milițian care să conducă un grup de oameni
arestați, și niciunul dintre ei nu încearcă să fugă»; [...] «Chiar dacă deportează pe
toți kulacii» — spunea unul, «și dacă nu mai sunt chiaburi de deportat, vor fi în
curând noi chiaburi, până în clipa în care toată lumea va fi dusă în colhozuri». Un
contabil făcea următoarea remarcă: «Văd vagoane de vite, în mod evident gata
pregătite pentru a duce chiaburi în regiunea Karelia’ [...]; cei mai buni și cei mai
harnici lucrători de la țară sunt astfel deportați în timp ce cei trândavi rămân»’*.
(M. Fainsod. Smolensk â l ’heure de Stalin. Paris, 1967. p. 217)

SUGESTII METODICE________________________________________
Ca și în cazul documentelor care privesc Italia fascistă, cele două
fragmente de mai sus, care se referă la U.R.S.S. sunt reprezentative
pentru politica promovată de totalitarismul comunist față de țărani.
Competențele care pot fi atinse sunt: exprimarea de opinii în limbajul
adecvat istoriei, formularea de argumente referitoare la un subiect is­
toric, examinarea consecințelor directe și indirecte ale acțiunii umane,
construirea de afirmații pe baza surselor și formularea de concluzii pri­
vind sursele istorice.

Șomajul în Stateie Unite ale Americii în 1932

Una din dificultățile în lupta contra .șomajului era absenta statisticilor Chiar
în perioada crizei economice din 1920-1933, administrația Herbert Hoover
avea tendința să o subestimeze în S. U.A. In septembrie 1932. .. revista Fortune ",
ce exprima punctul de vedere al patronatului, a publicat evaluările cele mai
apropiate de realitate.
1. Șomajul a crescut foarte mult în Statele-Unite încă de la începutul crizei și
taxa de creștere în timpul primei părți a anului 1932 a fost mai rapidă decât în
oricare an al crizei.
1 Regiune în nordul U.R.S.S., unde se puneau bazele Gulagului.