PDF Ghid Privind Acces Contab Fisc Audit Si Managementul Proiectelor Cu Finant DL

1
Corpul Experţilor Contabili

$i Contabililor Autorizai! din România
U J
O
privind accesarea,
contabilitatea,
O fiscalitatea, auditul
şi managementul
proiectelor
cu finanţare europeană
Editura CECCAR
Bucureşti, 2011
CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI Şl
CONTABILILOR AUTORIZAŢI
DIN ROMÂNIA
INSTITUTUL NATIONAL
»
DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ
GHID
privind accesarea,
contabilitatea, fiscalitatea, auditul
şi managementul proiectelor
cu finanţare europeană
Colecţia
GHIDURI PROFESIONALE
Editura CECCAR, Bucureşti, 2011

1
Editor: Editura CECCAR

Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, Bucureşti
Tel.: 021/330.88.69/70/71
Fax: 021/330.88.88
E-mail: edituraceccar@yahoo.com
www.ceccar.ro
Redactori: Mădălina NECULAI, Oana POSDĂRESCU
Tipărit: Tipografia EYEREST
Tel.: 021/433.07.01 / 0 2 / 0 3
www.everest.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR
AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA (Bucureşti). Institutul Naţio-
nal de Dezvoltare Profesională Continuă
Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul
şi managementul proiectelor cu finanţare europeană / Corpul
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România,
Institutul naţional de dezvoltare profesională continuă. - Bucureşti:
Editura CECCAR, 2011
ISBN 978-606-580-013-7
65.012.2
CUPRINS
Prefaţă 7
Capitolul 1: Delimitări privind procesul de finanţare la nivelul

Uniunii Europene
1.1. Mecanismele UE în ceea ce priveşte acordarea fondurilor
europene 9
1.2. Prezentarea principalelor instituţii naţionale cu atribuţii
în gestionarea fondurilor externe
nerambursabile postaderare 18
Capitolul 2: Aspecte generale privind implementarea proiectelor

finanţate din fonduri europene nerambursabile
2.1. Managementul proiectului şi programarea 25
2.1.1. Monitorizarea şi controlul implementării proiectului 26
2.1.2. Procedura de modificare a contractului 27
2.1.3. Bugetarea proiectului 28
2.1.4. Managementul plăţilor 29
2.2. Nereguli şi corecţii financiare 32
2.3. Recuperarea creanţelor bugetare 34
2.4. Publicitatea şi informarea în cadrul proiectului - consideraţii
generale 36
2.5. Eligibilitatea cheltuielilor 37
Capitolul 3: Contabilitatea fondurilor externe nerambursabile

postaderare
3.1. Tratamentul contabil aplicabil fondurilor structurale conform
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară - IAS 20
Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea
informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală 41
3.1.1. Definiţii 41
3.1.2. Recunoaştere 42
3.1.3. Prezentarea subvenţiilor guvernamentale în situaţiile
financiare 43
3.1.4. Rambursarea subvenţiilor guvernamentale 49
3.1.5. Prezentarea informaţiilor 53
1
3.2. Prevederi legislative naţionale şi cerinţe

de raportare financiară 54
3.3. Documente justificative aferente cheltuielilor eligibile 55
3.3.1. Rambursarea cheltuielilor beneficiarilor fondurilor
structurale 56
3.3.2. Erori posibile la cererea de rambursare 60
3.3.3. Prefinanţarea în cadrul proiectului 64
3.3.4. Proiecte implementate în parteneriat 66
3.4. Misiunea de ţinere a contabilităţii proiectelor finanţate
din fonduri europene nerambursabile 67
3.4.1. Consideraţii generale privind contabilitatea
fondurilor europene nerambursabile 67
3.4.2. Cazul societăţilor comerciale 68
3.4.3. Cazul instituţiilor publice 72
3.5. Controlul tehnic şi financiar al proiectelor finanţate
din fonduri europene nerambursabile 77
3.6. Monografii contabile pe categorii de beneficiari 78
3.6.1. Monografie societăţi comerciale 78
3.6.2. Monografie partener societate comercială
plătitoare de TVA 82
3.6.3. Monografie privind înregistrarea în contabilitatea
beneficiarilor instituţii publice finanţate integral
de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat
şi din bugetele fondurilor speciale pentru operaţiuni aferente
derulării proiectelor din fonduri externe nerambursabile
postaderare şi fonduri de la buget 84
beneficiarilor instituţii publice finanţate din venituri proprii şi
subvenţii acordate de la buget, respectiv a instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii pentru operaţiuni cu
fonduri externe nerambursabile postaderare şi fonduri de la
buget 87
beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de credite
ai bugetului local pentru operaţiuni cu fonduri externe
nerambursabile postaderare şi fonduri de la buget 95
ii
3.7. Studii de caz 104
Studiul de caz nr. 1 - Exemplu simplificat de contabilizare a
contractelor în parteneriat la societăţile comerciale 104
Studiul de caz nr. 2 - Contabilizarea unui contract de finanţare
multianual la o societate comercială 111
Studiul de caz nr. 3 - Contabilizarea unei cereri de rambursare
în cazul unei societăţi comerciale 113
Studiul de caz nr. 4 - Contract de finanţare tip POSDRU
obţinut de o societate comercială, respectiv
de o instituţie publică 115
Studiul de caz nr. 5 - Contract de finanţare tip POSDRU în
parteneriat obţinut de o societate comercială, respectiv
de o instituţie publică, în calitate de lider, şi de o
societate comercială neplătitoare de TVA,
în calitate de beneficiar 148
Studiul de caz nr. 6 - Contabilizarea TVA în cazul instituţiilor
publice 180
3.8. Prevederi fiscale privind impozitul pe profit aplicabile
fondurilor structurale.. 196
Capitolul 4: Derularea procedurilor de achiziţii publice

4.1. Derularea procedurii de achiziţii publice - consideraţii
generale 199
4.2. Modalitatea de selecţie a procedurii de atribuire 201
4.3. întocmirea documentaţiei de atribuire 202
4.4. Corelarea între obiectul contractului, complexitatea acestuia
şi criteriile de calificare 205
4.4.1. Criterii de calificare 206
4.4.2. Criterii de atribuire a ofertelor 209
4.5. Soluţionarea contestaţiilor 211
4.5.1. Procedura de soluţionare a contestaţiilor
în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare
a Contestaţiilor 212
4.5.2. Soluţionarea litigiilor în instanţă 214
4.6. Contractul de achiziţie publică 215
4.7. Dosarul de achiziţie publică 217
5
]
4.8. Derularea contractului/acordului-cadru 219

4.8.1. Derularea contractelor de lucrări 220
4.8.2. Derularea contractelor de servicii 221
4.8.3. Derularea contractelor de produse 222
4.8.4. Restituirea garanţiei de bună execuţie 222
Capitolul 5: Controlul şi auditul cheltuielilor efectuate din fonduri

externe nerambursabile
5.1. Verificările de management 225
5.2. Auditul cheltuielilor realizate din fonduri europene aferente
perioadei de programare 2007-2013 232
Anexe
Anexa 1: Detalierea cheltuielilor POSDRU 235
Anexa 2: Decontul cheltuielilor POSDRU 247
Anexa 3: Raportul de verificare şi certificare întocmit după Normele
CECCAR 249
Bibliografie 251
ii
Prefaţă
»
Colecţia „Ghiduri Profesionale" oferită de Editura CECCAR se deschide

cu o lucrare mult aşteptată de specialişti, „Ghid privind accesarea, contabilitatea,
fiscalitatea, auditul şi managementul proiectelor cu finanţare europeană".
Acest produs este rezultatul implementării strategiei CECCAR privind
elaborarea de standarde şi îndrumări profesionale de înaltă calitate pentru pro-
fesioniştii contabili români în vederea unei mai bune responsabilizări în ceea ce
priveşte calitatea informaţiilor contabile. Lui îi vor urma şi altele care se vor con-
stitui în instrumente utile profesioniştilor contabili în aplicarea reglementărilor
contabile naţionale în domenii specifice (comerţ, turism şi alimentaţie publică,
agricultură, construcţii, organizaţii nonguvernamentale etc.).
România, ca orice alt stat membru, beneficiază de politica de coeziune
adoptată la nivelul Uniunii Europene prin intermediul instrumentelor şi fondurilor
structurale.
Succesul accesării şi derulării proiectelor cu finanţare europeană depinde
într-o foarte mare măsură de efectul de sinergie a competenţelor tuturor celor
implicaţi, fie că este vorba despre autoritatea naţională, despre mediul de afaceri,
mediul financiar sau despre profesioniştii contabili.
Prezenţa specialistului contabil este esenţială încă din etapa de elaborare a
propunerii de proiect şi de bugetare a activităţilor ce urmează a se realiza. Misiunea
sa continuă cu cea a ţinerii contabilităţii, în care vor fi valorificate competenţele în
aplicarea reglementărilor contabile şi a altor obligaţii legale specifice, dar şi com-
petenţele menite să asigure respectarea standardelor profesionale ca o garanţie a
rigorii, calităţii şi eficienţei muncii sale.
De cele mai multe ori, dincolo de misiunea de bază, profesionistul contabil
implicat într-un astfel de proiect va trebui să facă proba competenţelor în domenii
precum derularea procedurilor de achiziţii publice, urmărirea incidenţelor fiscale
ale executării proiectului, controlul intern, conformarea la cerinţele de raportare ale
managementului de proiect, dar şi ale Autorităţii de Management / Organismului
Intermediar.
Caracterul destul de general al reglementărilor contabile naţionale în raport
cu specificităţile unor domenii în care se derulează proiecte cu finanţare europeană,
incertitudinile mediului de afaceri şi ale celui financiar şi dinamica legislativă
sunt factori care îngreunează realizarea componentei financiare a proiectelor şi
forţează expertiza specialistului contabil, care va trebui să găsească soluţii la o
serie de necunoscute.
CECCAR susţine mediul de afaceri şi instituţional în accesarea şi derularea
proiectelor cu finanţare europeană şi prin derularea PNDPC (Planului Naţional de
Dezvoltare Profesională Continuă), în cadrul căruia profesioniştii contabili, mem-
bri ai organismului profesional, dar şi specialişti cu atribuţii în derularea unor
astfel de proiecte, beneficiază de formare profesională.
7
„Ghid privind accesarea, contabilitatea, fiscalitatea, auditul şi manage-
mentul proiectelor cu finanţare europeană" sintetizează experienţa relevantă
a grupului de specialişti ai CECCAR în acest domeniu. El se bucură deja de
o largă confirmare în rândul experţilor contabili participanţi la cursurile de
formare profesională continuă, specialiştii CECCAR având ocazia să testeze şi să
amelioreze instrumentele de lucru pe care acest ghid le oferă.
Lucrarea debutează cu prezentarea mecanismelor UE în ceea ce priveşte
acordarea fondurilor europene şi cu prezentarea principalelor instituţii naţionale
cu atribuţii în gestionarea fondurilor externe nerambursabile postaderare.
Capitolul 2 cuprinde legislaţia naţională aplicabilă, aspectele privind con-
tractarea, monitorizarea şi controlul proiectelor, managementul plăţilor, lista nere-
gulilor şi corecţiilor, condiţiile de eligibilitate a cheltuielilor etc.
Aspectele privind organizarea şi ţinerea contabilităţii fondurilor externe ne-
rambursabile postaderare fac obiectul capitolului 3. Sunt prezentate prevederile
legislative, cerinţele de raportare financiară, reţeaua de documente justificative
aferente cheltuielilor eligibile şi ţinerea registrelor contabile pe proiecte derulate
atât la societăţile comerciale, cât şi la instituţiile publice.
Ghidul oferă, tot în capitolul 3, monografii şi studii de caz complexe inspi-
rate din practica unor societăţi comerciale şi respectiv instituţii publice care au
derulat sau derulează proiecte cu finanţare europeană, cu sau fără parteneri. Sunt
avute în vedere incidenţele fiscale privind regimul TVA şi impozitul pe profit.
în capitolul 4 al lucrării sunt prezentate procedurile de achiziţii publice,
documentaţia de atribuire, procedurile de derulare a contractelor, soluţionarea
contestaţiilor etc.
Controlul şi auditul cheltuielilor efectuate din fonduri externe nerambursa-
bile se constituie într-un al cincilea capitol. Sunt analizate în detaliu procedurile
şi relaţiile cu Autoritatea de Management / Organismul Intermediar în procesul
verificărilor de management realizate conform Regulamentului Comisiei (CE)
nr. 1.828/2006, precum şi standardele şi îndrumările asupra responsabilităţii
profesionale a auditorilor conform Standardului Internaţional privind Serviciile
Conexe (ISRS) 4400 Angajamentele pentru realizarea procedurilor convenite
privind informaţiile financiare.
Această lucrare este elaborată de CECCAR împreună cu un grup de spe-
cialişti format din ec. Valentin Florentin Dumitru, lector univ. dr. Mihai George
Pitulice, lector univ. dr. Gabriel Jinga, ec. Ludovica Breban.
CECCAR îşi propune să actualizeze şi să dezvolte această lucrare astfel
încât ea să le asigure specialiştilor cunoştinţele şi competenţele necesare ţinând
cont de evoluţia cadrului legal aplicabil derulării fondurilor cu finanţare europea-
nă. Orice sugestie de ameliorare a acestui material este bine-venită şi va fi tratată
cu atenţie şi responsabilitate de către specialiştii CECCAR.
INDPC
8
CAPITOLUL 1
Delimitări privind procesul de finanţare la nivelul
Uniunii Europene
1.1. Mecanismele UE în ceea ce priveşte acordarea

fondurilor europene
Aplicarea unei politici de coeziune economică şi socială este una din-

tre caracteristicile principale ale procesului de integrare europeană. Fiecare
pas pe drumul integrării europene a fost şi este acompaniat de măsuri me-
nite să contramandeze posibilele efecte nedorite în sectoarele economice
sau în regiunile cu probleme. Creşterea accentuată a transferurilor prin in-
termediul Fondurilor Structurale şi al Fondului de Coeziune, începând cu
anul 1988, a devenit o caracteristică dominantă a politicii regionale a Uniu-
nii Europene, de cele mai multe ori, coeziunea identificându-se cu procesul
de finanţare.
Politica de coeziune adoptată de Uniunea Europeană nu s-ar putea
materializa fără existenţa Fondurilor Structurale. Rolul instrumentelor
structurale vizează în principal promovarea unei dezvoltări durabile, echi-
tabile şi armonioase a ansamblului economic şi social al Uniunii pentru a
se asigura îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor europeni. Fondurile
Structurale pot fi folosite deopotrivă şi pentru crearea de poli de competi-
tivitate, prin susţinerea incubatoarelor de afaceri, în vederea dezvoltării
IMM-urilor şi a atragerii investitorilor. Diversitatea regională şi distribuţia
diferenţiată a activităţilor industriale impun abordarea distinctă a acestor
poli de competitivitate în funcţie de specificul local, astfel încât intervenţia
Fondurilor Structurale să se materializeze în dezvoltarea armonioasă a re-
giunilor europene, şi nu în adâncirea inegalităţilor de dezvoltare.
Necesitatea atenuării impactului integrării economice asupra forţei
de muncă, sectoarelor economice, precum şi a realizării unui echilibru fi-
nanciar între regiunile Uniunii Europene a determinat conturarea unei po-
litici regionale comune, fapt marcat de apariţia, în anul 1975, a Fondului
European de Dezvoltare Regională.
Alături de instrumentele structurale specifice politicii de coeziune
economică şi socială, Uniunea Europeană utilizează, în vederea consolidării
9
CAPITOLUL 3
procesului de integrare europeană, un set de instrumente financiare menite

să atenueze efectele negative generate de procesul de extindere.
Prin urmare, în actuala perioadă de programare, instrumentele finan-
ciare ale Uniunii Europene pot fi clasificate în funcţie de ariile tematice pe
care le finanţează, astfel:
• agricultură şi pescuit (Fondul European Agricol pentru Dezvol-
tare Rurală, Fondul European pentru Pescuit);
• politică regională (Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune);
• aspecte sociale (Fondul European de Adaptare la Globalizare);
• mediu (LIFE+ Instrumentul Financiar pentru Mediu 2007-2013,
Instrumentul Financiar de Protecţie Civilă 2007-2013);
• integrare europeană (Fondul de Solidaritate al Uniunii Europe-
ne, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Instru-
mentul de Asistenţă pentru Preaderare);
• relaţii de cooperare între UE şi terţe ţări (Instrumentul de Fi-
nanţare a Cooperării pentru Dezvoltare 2007-2013, Instrumentul
European de Vecinătate şi de Parteneriat, Instrumentul finan-
ciar pentru cooperarea cu ţările industrializate şi celelalte ţări şi
teritorii cu venituri ridicate, Fondul European de Returnare
2008-2013, Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţări-
lor terţe, Fondul European pentru Refugiaţi 2008-2013 şi Instru-
mentul de Stabilitate 2007-2013).
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Noua formulă a politicilor europene include Fondul European Agri-
col pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Pescuit ca instru-
mente ale Politicii Agricole Comune. Reformarea Politicii Agricole Co-
mune (în iunie 2003 şi în aprilie 2004) a produs schimbări majore privind
modelele de producţie agricolă, metodele de gestionare a terenurilor şi
de ocupare a forţei de muncă, având consecinţe directe asupra condiţiilor
socio-economice din zonele rurale. Amploarea disparităţilor dintre zonele
rurale comunitare, precum şi limitele mijloacelor financiare ale statelor
membre au generat crearea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală {European Agricultural Fund for Rural Development), ale cărui
principale obiective vizează1:
1
Conform art. 4 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.698/2005.
10
Delimitări privind procesul de finanţare la nivelul Uniunii Europene
- ameliorarea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin spriji-

nirea restructurării, dezvoltării şi inovaţiei;
- ameliorarea mediului şi a spaţiului rural, prin sprijinirea gestio-
nării terenurilor;
- ameliorarea calităţii vieţii în mediul rural şi promovarea diversifi-
cării activităţilor economice.
Pentru a beneficia de acest instrument financiar, fiecare stat membru
trebuie să prezinte un plan strategic naţional, care include: evaluarea deta-
liată a situaţiei economice, sociale şi ecologice, precum şi posibilităţile de
dezvoltare; strategia de dezvoltare în conformitate cu orientările strategice
ale Comunităţii pentru politica de dezvoltare rurală; priorităţile tematice
şi teritoriale de dezvoltare rurală, precum şi o listă cu programele de dez-
voltare rurală. Fiecare program de dezvoltare rurală acoperă o perioadă
cuprinsă între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2013. Un stat membru poate
prezenta fie un program unic, care să acopere întregul său teritoriu, fie o
serie de programe regionale. în cazul în care un stat membru optează pen-
tru programe regionale, acesta poate prezenta spre aprobare un cadru na-
ţional, care să conţină elemente comune ale acestor programe.
Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Fondul European pentru Pescuit {European Fisheries Fund) a înlo-
cuit, începând cu 1 ianuarie 2007, Instrumentul Financiar pentru Orien-
tarea Pescuitului, dar, spre deosebire de acesta, nu face parte din familia
Fondurilor Structurale, ci finanţează Politica Comună în domeniul
pescuitului, având o linie bugetară distinctă de 4,963 miliarde de euro
pentru Uniunea Europeană.
Fondurile Structurale (FS)

Acestea reprezintă mecanismul de bază al Uniunii Europene în atin-
gerea coeziunii economice şi sociale, iar aderarea unor noi state la marea
familie europeană a coincis întotdeauna cu ajustări şi revizuiri ale regulilor
Fondurilor Structurale {Structural Funds), pentru ca acestea să răspundă
cât mai bine noilor provocări generate de procesul de extindere.
Fondurile Structurale sunt cele mai importante instrumente financiare
ale Uniunii Europene care servesc la implementarea politicii regionale
europene. Finanţarea politicii de coeziune a UE este foarte strâns legată
11
CAPITOLUL 3
de ideea de solidaritate între statele membre mai prospere şi cele mai puţin
prospere.
Fondul Social European (FSE)

Acesta este principalul instrument al politicii sociale europene şi
are ca principală misiune îmbunătăţirea modului în care funcţionează
piaţa muncii în diferite ţări şi reintegrarea şomerilor pe piaţa muncii. în
particular, Fondul Social European (European Social Fund) constituie
instrumentul de implementare a Strategiei europene privind ocuparea for-
ţei de muncă şi finanţează trei tipuri de acţiuni: formarea profesională, re-
conversia profesională şi măsuri ce conduc la crearea de locuri de muncă,
în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.081/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului, obiectivul agregat al FSE constă în sprijinirea
statelor membre pentru a anticipa şi a gestiona în mod eficient schimbările
economice şi sociale.
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

Fondul European de Dezvoltare Regională {European Regional De-
velopment Fund) deţine cea mai mare pondere în cadrul Fondurilor Struc-
turale şi are ca principală misiune reducerea disparităţilor interregionale la
nivelul UE (art. 160 din Tratatul UE). Direcţiile de intervenţie ale acestui
fond sunt prezentate în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.083/2006.
în cadrul obiectivului nr. 1 al politicii de dezvoltare regională, spri-
jinul FEDR se referă la: modernizarea şi diversificarea structurii economice a
statelor membre şi a regiunilor prioritare; ocrotirea mediului; modernizarea
infrastructurii de bază în domeniile transporturi, telecomunicaţii, reţele
energetice, mediu, alimentare cu apă; extinderea capacităţilor instituţionale
ale administraţiilor publice, centrale şi regionale, în desfăşurarea interven-
ţiilor structurale şi de coeziune.
în cazul obiectivului nr. 2 al politicii de dezvoltare regională, FEDR
se concentrează asupra a trei aspecte prioritare: inovare şi economia cunoaş-
terii; mediu şi prevenirea riscurilor; acces la serviciile de transport şi teleco-
municaţii de interes economic general.
Domeniile sprijinite de FEDR în cadrul obiectivului nr. 3 al politicii
de dezvoltare regională sunt grupate în jurul a trei axe: dezvoltarea de acti-
vităţi economice şi sociale transfrontaliere; stabilirea şi elaborarea coope-
12
rării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile maritime;

consolidarea eficacităţii politicii regionale, prin promovarea şi cooperarea
interregională, prin realizarea de activităţi de conectare în reţea şi prin
schimburi de experienţă între autorităţile regionale şi locale.
Fondul de Coeziune (FC)

Conceptul de coeziune economică şi socială s-a cristalizat ca politică
europeană prin Actul Unic European (1986), iar Fondul de Coeziune
(•Cohesion Fund) a fost creat prin Tratatul de la Maastricht (1992) pentru
a finanţa acele proiecte privind dezvoltarea infrastructurilor de mediu şi
transport în statele membre care înregistrează un produs naţional brut per
locuitor sub 90% din media comunitară. Fondul de Coeziune a mai oferit
asistenţă financiară în cazul elaborării studiilor preliminare ale proiectelor
ce urmau a fi implementate, precum şi în cazul studiilor comparative, stu-
diilor de impact, de monitorizare, pentru activitatea de publicitate şi pentru
campania de informare.
în prezent, acest fond are drept principal obiectiv consolidarea coe-
ziunii economice şi sociale la nivelul întregii Comunităţi, în vederea pro-
movării dezvoltării durabile, în special în domenii ce vizează dezvoltarea
reţelei de transport transeuropean şi protecţia mediului înconjurător. în
jur de 167,2 milioane de locuitori ai spaţiului european (34,4% din to-
talul populaţiei UE-27) trăiesc în regiunile ce beneficiază de Fondul de
Coeziune.
Fondul European de Adaptare la Globalizare (FEAG)

O noutate a perioadei actuale de programare o reprezintă crearea
unui alt instrument financiar de solidaritate: Fondul European de Adaptare
la Globalizare {European Globalisation Adjustment Fund). FEAG a apărut
ca o consecinţă a Raportului Comisiei Europene din 20 octombrie 2005,
intitulat Valorile europene într-o lume globalizată, şi se subînscrie poli-
ticii de solidaritate a Uniunii Europene, în sensul că nu e destinat să răs-
pundă rapid la o situaţie de urgenţă sau de criză, ci va acţiona în direcţia
asistării financiare a lucrătorilor dislocaţi de pe piaţa muncii, ca urmare a
incapacităţii unor sectoare de activitate de a face faţă competiţiei extinse.
Prin intermediul acestui fond se vor finanţa anual reinserţia şi reciclarea
profesională a aproximativ 35.000-50.000 de lucrători afectaţi de efectele
globalizării.
13
CAPITOLUL 1
LIFE+ Instrumentul Financiar pentru Mediu 2007-2013

LIFE+ (LIFE+, the Financial Instrument for the Environment) este
noul instrument financiar al politicii comunitare de mediu, având un buget
de 2,143 miliarde de euro pentru actuala perioadă de programare. Acest
program este structurat pe trei componente strategice:
n LIFE+ Natură şi biodiversitate;
• LIFE+ Politică şi guvernare în materie de mediu;
n LIFE+ Informare şi comunicare.
Instrumentul oferă în prezent finanţare doar celor 27 de state mem-
bre.
Instrumentul Financiar de Protecţie Civilă (IFPC) 2007-2013

în perioada actuală de programare, Mecanismul Comunitar de Pro-
tecţie Civilă (2000-2006) a fost substituit de Instrumentul Financiar de
Protecţie Civilă2 (Civil Protection Financial Instrument), care asigură asis-
tenţă financiară în situaţiile de urgenţă, de tipul catastrofelor naturale, aten-
tatelor teroriste (inclusiv în cazul terorismului chimic, biologic, radiologie
şi nuclear) şi accidentelor tehnologice, radiologice sau de mediu. Acest
instrument financiar are drept scop facilitarea cooperării interstatale pentru
a preveni şi a reduce efectele generate de situaţiile de criză, precum şi de
a îmbunătăţi gradul de pregătire al cetăţenilor Uniunii Europene privind
capacitatea de răspuns la situaţiile de urgenţă. Scopul acestui instrument
constă în instruirea autorităţilor naţionale de protecţie civilă şi dotarea
acestora cu echipamentul logistic necesar pentru a interveni în rezolvarea
situaţiilor de criză, precum şi în îmbunătăţirea sistemelor de detectare şi
avertizare a dezastrelor şi dotarea factorilor de decizie cu acestea, astfel
încât să se faciliteze intervenţia în timp util, în vederea reducerii pagubelor.
De asemenea, este prevăzut ca în momentul în care autorităţile naţionale
nu se pot deplasa la locul producerii unui dezastru Comisia să poată an-
gaja mijloacele de transport necesare pentru personalul protecţiei civile
din statul afectat.
2
Decizia Consiliului (UE) nr. 162/2007.
14
Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (European Union Solida-
rity Fund) nu este unul nou, specific acestei perioade de programare. Acesta
a fost creat în anul 2002 ca urmare a inundaţiilor care au afectat Franţa,
Germania, Austria şi Republica Cehă. Având drept principal obiectiv expri-
marea solidarităţii Uniunii Europene faţă de populaţia statelor membre sau
în curs de aderare care a fost afectată de un dezastru natural major, acest
fond acţionează în conformitate cu următoarele două criterii3:
1. La nivel naţional, pierderile estimate însumează 3 miliarde de euro
(în preţurile anului 2002) sau depăşesc 0,6% din venitul naţional brut.
2. La nivel regional, pierderile estimate nu ating valoarea de 3 mili-
arde de euro, dar afectează cea mai mare parte a populaţiei şi au un impact
negativ major şi de durată asupra stabilităţii economice a regiunii respective
şi/sau asupra condiţiilor de viaţă a populaţiei. Asistenţa anuală alocată sub
incidenţa acestui criteriu nu poate depăşi 7,5% din suma prevăzută anual
pentru acest fond (adică 75 milioane de euro).
Acţiunile eligibile pentru a primi sprijin financiar prin intermediul
Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene vizează:
• reabilitarea imediată a infrastructurii în zonele calamitate, a uzi-
nelor electrice, uzinelor de apă, telecomunicaţiilor, transportului,
sănătăţii şi educaţiei;
n asigurarea de locuinţe temporare şi servicii de salvare pentru
populaţia afectată;
n măsuri imediate de protejare a patrimoniului cultural; curăţarea
imediată a zonelor calamitate, inclusiv a zonelor naturale.
Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA)

Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (Instrument for Pre-
accession Assistance) a fost creat în actuala perioadă de programare, fiind
destinat asistării statelor candidate la UE în procesul de armonizare
treptată a politicilor interne cu politicile comunitare. IPA are rolul de a
substitui instrumentele financiare de preaderare PHARE, IPS A, SAPARD,
CARDS şi va fi aplicabil în cazul statelor recunoscute drept „candidate",
precum şi al celor cu statut de „candidat potenţial".
3
Art. 2 din Regulamentul Consiliului (UE) nr. 2.012/2002.
15
CAPITOLUL 3
Principalele aspecte care vor fi finanţate se referă la tranziţie şi dez-

voltare instituţională, cooperare transfrontalieră, dezvoltare regională, dez-
voltarea resurselor umane şi dezvoltare rurală.
Instrumentul de Finanţare a Cooperării pentru Dezvoltare

2007-2013
Instrumentul de Finanţare a Cooperării pentru Dezvoltare (.Financing
Instrument for Development Cooperation) are ca principal obiectiv coope-
rarea internaţională în vederea eradicării sărăciei în regiunile şi statele
partenere, în contextul unei dezvoltări durabile, prin intermediul înde-
plinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, adoptate la 8 septem-
brie 2000 de Organizaţia Naţiunilor Unite.
Instrumentul European de Vecinătate şi de Parteneriat (IEVP)

începând cu 1 ianuarie 2007, ca urmare a reformei instrumentelor
financiare comunitare, vechile programe de cooperare geografică TACIS,
MED A, EIDHR au fost substituite de Instrumentul European de Vecinătate
şi de Parteneriat (European Neighbourhood and Partnership Instrument),
care stimulează cooperarea şi integrarea economică progresivă în UE a
statelor asociate4, precum şi aplicarea acordurilor de colaborare şi coo-
perare, a acordurilor de asociere şi a altor tipuri de acorduri existente.
Asistenţa comunitară va fi cofinanţată de statele beneficiare prin intermediul
fondurilor publice, al contribuţiilor beneficiarilor sau din alte surse.
Instrumentul financiar pentru cooperarea cu ţările indus-

trializate şi celelalte ţări şi teritorii cu venituri ridicate
Instrumentul financiar pentru cooperarea cu ţările industrializate
şi celelalte ţări şi teritorii cu venituri ridicate (.Financing Instrument for
Cooperation with Industrialised and Other High-income Countries and
Territories) are ca principal obiectiv dezvoltarea relaţiilor de cooperare
bilaterală, regională sau multilaterală pe probleme economice, financiare
şi tehnice cu statele industrializate şi cu cele care înregistrează un nivel
ridicat de creştere economică: Australia, Bahrain, Brunei, Canada, Taipei,
4
Algeria, Armenia, Autoritatea Palestiniană a Cisiordaniei şi Fâşiei Gaza, Azerbaidjan,
Belarus, Egipt, Federaţia Rusă, Georgia, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Moldo-
va, Siria, Tunisia şi Ucraina.
16
Hong Kong, Japonia, Coreea de Sud, Kuweit, Macao, Noua Zeelandă,

Oman, Qatar, Arabia Saudită, Singapore, Emiratele Arabe Unite şi Statele
Unite.
Programul General „Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor

Migratorii"
în cadrul acestui program a fost instituit Fondul European de Re-
turnare (European Return Fund). Cu un buget de 676 milioane de euro,
acest fond va fi activ în perioada 2008-2013 şi va oferi finanţare statelor
membre pentru a le sprijini în eforturile de repatriere a imigranţilor
proveniţi din terţe ţări. De asemenea, sub egida aceluiaşi program a luat
fiinţă şi Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţărilor terţe
{European Fund for the Integration of third-country nationals). Acest
fond este activ pe toată perioada de programare 2007-2013 şi prin in-
termediul lui se urmăreşte sprijinirea eforturilor statelor membre UE de
a face posibil ca cetăţenii proveniţi din ţările lumii a treia, indiferent de
statutul economic, social, cultural, de apartenenţa religioasă, lingvistică
sau etnică, să îndeplinească condiţiile de rezistenţă şi să se integreze uşor
în statele comunitare. Cu un buget de 825 milioane de euro, acest fond se
va concentra prioritar asupra cetăţenilor din ţările lumii a treia, recent so-
siţi în Uniunea Europeană.
Instrumentul de Stabilitate 2007-2013

Un alt instrument specific perioadei de programare 2007-2013 este
Instrumentul de Stabilitate {Instrument for Stability), care are un buget de
2.062 milioane de euro. Prin intermediul acestui fond sunt finanţate două
linii de acţiune:
n ajutor şi răspuns la situaţii de criză sau de criză incipientă: pen-
tru a răspunde unei situaţii de urgenţă, de criză sau de criză inci-
pientă, unei situaţii care presupune ameninţare pentru democraţie
şi ordinea publică, protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, securitatea şi protecţia cetăţenilor sau în cazul
unei situaţii care poate devia într-un conflict armat;
• asistenţă în condiţiile stabilite pentru cooperare: Uniunea Euro-
peană va acorda asistenţă tehnică şi financiară pentru crearea
unor infrastructuri instituţionale de importanţă critică pentru
prevenirea situaţiilor de criză şi pentru a acţiona în mod eficient
17
CAPITOLUL 3
după situaţiile de criză (în cazul unor atentate cu agenţi chimici,

arme biologice, radiologice sau nucleare etc.).
1.2. Prezentarea principalelor instituţii naţionale

cu atribuţii în gestionarea fondurilor externe
nerambursabile postaderare
Cadrul instituţional al gestionării fondurilor europene pe fiecare pro-

gram operaţional este asigurat de ministere prin direcţii specializate din
structura acestora. Denumirea acestor structuri este cea de Autorităţi de
Management, care la nivel teritorial sau tematic pot fi ajutate de Organisme
Intermediare (acestea fiind, de multe ori, structurile unde beneficiarii pot
depune proiectele).
Stabilirea cadrului instituţional şi procedural de coordonare şi de
gestionare a asistenţei financiare comunitare acordate României constituie
obiectul unei hotărâri de guvern, respectiv HG nr. 457/2008 privind cadrul
instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, cu
modificările şi completările ulterioare, act normativ în cadrul căruia sunt
definite structurile prezentate în continuare.
A. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
(ACIS) este coordonatorul naţional al asistenţei nerambursabile în relaţia
cu Uniunea Europeană, având atribuţii şi responsabilităţi atât în ceea ce
priveşte asistenţa financiară de preaderare, cât şi în ceea ce priveşte coor-
donarea gestionării fondurilor structurale şi de coeziune. în acest sens, in-
stituţia coordonează, pe de o parte, pregătirea şi funcţionarea cadrului le-
gislativ, instituţional şi procedural pentru gestionarea instrumentelor struc-
turale, iar, pe de altă parte, programează, coordonează, monitorizează şi
evaluează utilizarea asistenţei financiare nerambursabile. Printre atribuţiile
sale se numără:
> iniţierea, elaborarea şi modificarea legislaţiei privind cadrul in-
stituţional şi procedural de coordonare şi implementare a instrumentelor
structurale, urmărindu-se asigurarea eficienţei şi armonizării procesului de
gestionare a acestora, cu consultarea autorităţilor cu atribuţii în domeniu;
> formularea unor puncte de vedere şi propuneri de modificare a
legislaţiei ce vizează gestionarea instrumentelor structurale;
18
> asigurarea dezvoltării şi funcţionării mecanismului de coordonare

a gestionării instrumentelor structurale;
> coordonarea, monitorizarea şi sprijinul acordat pentru dezvol-
tarea capacităţii administrative a tuturor structurilor implicate în gestio-
narea instrumentelor structurale;
> elaborarea de ghiduri şi îndrumare pentru dezvoltarea procedurilor
de gestionare a instrumentelor structurale, asigurând o abordare unitară a
cadrului procedural, şi analiza şi formularea unor recomandări pentru îm-
bunătăţirea procedurilor de implementare a programelor operaţionale;
> elaborarea, modificarea, avizarea, după caz, a legislaţiei privind
eligibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate din in-
strumente structurale;
> coordonarea elaborării şi actualizării Planului Naţional de Dez-
voltare (PND) şi, implicit, a Cadrului Strategic Naţional de Referinţă
(CSNR);
> coordonarea elaborării şi modificării programelor operaţionale şi
a documentelor-cadru de implementare (DCI) aferente, asigurând corelarea
acestora, precum şi concordanţa cu regulamentele comunitare şi cu Cadrul
Strategic Naţional de Referinţă;
> analiza, efectuată împreună cu Autoritatea de Certificare şi Plată
(ACP) şi cu autorităţile de management, cu privire la necesitatea şi oportu-
nitatea realocării de fonduri între programele operaţionale;
> avizarea, împreună cu Autoritatea de Certificare şi Plată, a docu-
mentelor elaborate de autorităţile de management în vederea fundamentării
programării bugetare a surselor reprezentând fonduri externe neram-
bursabile primite din instrumentele structurale, precum şi a celor alocate
de bugetul de stat pentru prefinanţare, cofinanţare şi finanţare a cheltuielilor
neeligibile;
> monitorizarea implementării CSNR şi coordonarea procesului de
monitorizare a programelor operaţionale;
> asigurarea armonizării cadrului legal şi procedural pentru funcţio-
narea comitetelor de monitorizare ale programelor operaţionale şi partici-
parea ca membru la reuniunile acestora;
> participarea la reuniunile anuale cu Comisia Europeană pentru
examinarea progresului implementării programelor operaţionale;
> coordonarea procesului de evaluare a gestionării instrumentelor
structurale, inclusiv prin evaluări de natură operaţională şi/sau strategică,
19
CAPITOLUL 3
precum şi a activităţilor de construcţie şi întărire a capacităţii de eva-

luare;
> coordonarea sistemului de indicatori utilizaţi în monitorizarea şi
evaluarea programelor operaţionale şi a CSNR, în vederea măsurării pro-
gresului şi a efectelor acestora;
> coordonarea elaborării, actualizării şi implementării Strategiei
naţionale de comunicare privind instrumentele structurale şi asigurarea co-
ordonării activităţilor de informare, comunicare şi publicitate în domeniul
instrumentelor structurale în scopul corelării acţiunilor şi armonizării me-
sajelor;
> gestionarea procesului de realizare, dezvoltare şi funcţionare a
Centrului de informare privind instrumentele structurale, acesta fiind dotat
cu pagină web (www.fonduri-ue.ro) şi call center, dedicate instrumentelor
structurale, asigurând, în colaborare cu autorităţile de management, accesul
potenţialilor beneficiari şi al publicului larg la informaţii actualizate specifi-
ce.
B. Autoritatea de Management (AM) este organismul public care
asigură gestionarea asistenţei financiare din fondurile structurale; pentru
fiecare program operaţional există câte o autoritate de management. Printre
atribuţiile acesteia se numără5 următoarele:
> contribuie la elaborarea şi modificarea CSNR şi răspunde pentru
utilizarea eficientă, efectivă şi transparentă a fondurilor din care se finan-
ţează programul operaţional gestionat;
> elaborează şi negociază cu Comisia Europeană programul opera-
ţional pe care îl gestionează;
> analizează şi propune modificări ale programului operaţional şi
le înaintează comitetului de monitorizare aferent;
> asigură corelarea operaţiunilor din programul operaţional aflat în
gestiune cu cele din celelalte programe finanţate din instrumente structu-
rale şi, dacă este cazul, cu programele operaţionale finanţate din FEADR
şi FEP, sub coordonarea ACIS;
> pentru programele operaţionale aferente obiectivului convergenţă
elaborează şi modifică documentul-cadru de implementare, în concordanţă
cu obiectivele şi priorităţile stabilite prin programul operaţional, acesta
fiind, ulterior, supus avizării ACIS;
5
Conform HG nr. 457/2008.
20
> pentru programele operaţionale aferente obiectivului cooperare

teritorială europeană elaborează şi modifică documentul-cadru de imple-
mentare sau documentele echivalente, în concordanţă cu obiectivele şi
priorităţile stabilite prin programul operaţional, şi, ulterior, îl supune apro-
bării comitetului de monitorizare;
> asigură dezvoltarea capacităţii administrative a structurilor impli-
cate în derularea programului operaţional respectiv, sub coordonarea şi cu
sprijinul ACIS;
> elaborează proceduri pentru gestionarea programului opera-
ţional;
> elaborează ghidurile solicitantului corespunzătoare cererilor de
proiecte;
> asigură constituirea şi organizarea comitetului de monitorizare
pentru programul operaţional gestionat;
> elaborează criteriile de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru
programul operaţional aflat în gestiune şi supune aprobării comitetului de
monitorizare aferent criteriile de selecţie;
> participă la reuniunile anuale cu Comisia Europeană pentru exa-
minarea progresului implementării programului operaţional gestionat,
informează comitetul de monitorizare cu privire la observaţiile Comisiei
Europene şi colaborează cu ACIS şi ACP pentru întreprinderea acţiunilor
necesare în soluţionarea observaţiilor;
> asigură prevenirea neregulilor, identifică neregulile, constată cre-
anţele bugetare şi asigură recuperarea sumelor rezultate din nereguli, în
limita competenţelor;
> transmite Autorităţii de Certificare şi Plată rapoarte privind nere-
gulile identificate şi sumele plătite necuvenit, precum şi rapoarte privind
recuperarea sumelor plătite necuvenit, a celor neutilizate şi a celor rezultate
din nereguli;
> elaborează, cu sprijinul celorlalte structuri implicate, descrierea
sistemelor de management şi control pentru programul operaţional ges-
tionat;
> asigură îndeplinirea obligaţiilor legate de informare şi publicitate,
conform prevederilor Comisiei Europene;
> colaborează cu ACIS pentru realizarea activităţilor de informare
privind instrumentele structurale;
21
CAPITOLUL 3
> încheie contracte de finanţare cu beneficiarii proiectelor aprobate,

prin care se asigură de respectarea condiţiilor specifice referitoare la im-
plementarea proiectului, în conformitate cu regulamentele comunitare
aplicabile şi cu legislaţia naţională în vigoare;
> elaborează documentele necesare în vederea fundamentării pro-
gramării bugetare a surselor reprezentând fonduri externe nerambursabile
primite din instrumentele structurale, precum şi a celor alocate de bugetul
de stat pentru prefinanţare, cofinanţare şi finanţare a cheltuielilor neeligi-
bile;
> verifică îndeplinirea condiţiilor pentru plata prefinanţării către be-
neficiari, autorizează plata acesteia, efectuează plata, după caz, şi, ulterior,
asigură recuperarea prefinanţării;
> autorizează plăţile, elaborează şi transmite Autorităţii de Certifi-
care şi Plată cereri de rambursare şi/sau declaraţii de cheltuieli validate şi
efectuează plăţile către beneficiar, după caz;
> iniţiază şi promovează propuneri legislative în vederea îmbună-
tăţirii condiţiilor de implementare a programului operaţional pe care îl ges-
tionează.
C. Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP) este Ministerul Finan-
ţelor Publice, care, conform HG nr. 457/2008, are printre atribuţii următoa-
rele:
> asigură transmiterea către Comisia Europeană, până la data de
30 aprilie a fiecărui an, a previziunilor cererilor de plată care vor fi trans-
mise pentru acel an, precum şi pentru anul următor;
> asigură deschiderea şi gestionarea contului/conturilor necesar(e)
primirii de la Comisia Europeană a prefinanţării, plăţilor intermediare şi
finale aferente programelor operaţionale pentru care autoritatea de mana-
gement se află în România;
> efectuează plăţile către beneficiari din instrumente structurale şi
din cofinanţarea asigurată de la bugetul de stat, în cazul Programului Ope-
raţional Sectorial „Transport";
> efectuează transferul sumelor din FEDR, FSE şi IPA către uni-
tăţile de plată ale autorităţilor de management pentru restul programelor
operaţionale;
> efectuează corecţiile financiare, conform regulamentelor europe-
ne;
22
> avizează şi, după caz, propune modificarea legislaţiei privind eli-
gibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instru-
mente structurale;
> colaborează cu ACIS şi cu autorităţile de management la analiza-
rea necesităţii şi oportunităţii realocării de fonduri între programele opera-
ţionale;
> participă la comitetele de monitorizare pentru programele ope-
raţionale organizate de autorităţile de management;
> centralizează şi comunică Departamentului pentru Lupta Anti-
fraudă (DLAF) neregulile ce i-au fost raportate de către autorităţile de ma-
nagement, organismele intermediare şi/sau autoritatea de audit, precum şi
cele rezultate din constatările proprii.
D. Organismele intermediare (OI) au atribuţii delegate de la autori-
tatea de management pentru implementarea programului operaţional aflat
în gestiune.
23
r
lu
CAPITOLUL 2
Aspecte generale privind implementarea
proiectelor finanţate din fonduri europene
nerambursabile
Baza legală:
O Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi com-
pletările ulterioare;
O OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor
structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, cu modifi-
cările şi completările ulterioare;
O OMFP nr. 2.548/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009
privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea
acestora pentru obiectivul convergenţă, cu modificările şi completările ul-
terioare;
O legislaţia naţională în domeniul salarizării angajaţilor din siste-
mul public;
O documentele-cadru de implementare a programelor operaţionale
şi ghidurile solicitantului - condiţii generale şi specifice;
O instrucţiunile autorităţilor de management / organismelor inter-
mediare.
2.1. Managementul proiectului şi programarea
Indiferent de tip, ciclul unui proiect are în general şase stadii: iden-
tificarea, pregătirea, formularea, finanţarea, implementarea şi evaluarea.
Aceste stadii sunt interdependente şi îndeplinirea fiecăruia dintre ele este
condiţionată de realizarea precedentului.
Managementul proiectului reprezintă, de fapt, procesul de coordonare
a unui proiect, urmând etapele de viaţă ale acestuia.
25
CAPITOLUL 3
Principiile generale ale managementului proiectului se traduc în

mod specific pentru faza de implementare prin următoarele elemente care
trebuie respectate pe durata acesteia:
s realizarea proiectului la parametrii de calitate propuşi (parame-
trii de calitate pot fi standarde, normative, standarde ISO, pro-
ceduri stabilite în interiorul proiectului etc.). în funcţie de tipul
proiectului, parametrii de calitate pot fi urmăriţi pe faze şi ei
implică certificarea calităţii materialelor, echipamentelor, lucră-
rilor şi serviciilor;
s încadrarea în bugetul alocat. Aceasta presupune analiza costu-
rilor (informaţii privind preţurile, indici de cost etc.) şi evaluarea
acestora. Costurile proiectului trebuie să fie permanent moni-
torizate prin intermediul unor evidenţe riguroase ţinute pentru
avansuri, plăţi intermediare, plăţi suplimentare, garanţii etc.;
s respectarea duratei de implementare a proiectului.
2.7.7. Monitorizarea şi controlul implementării proiectului
Depunerea declaraţiilor de cheltuieli şi revizuirea fazelor proiec-

tului se produc într-un mod ciclic. Dacă infrastructura proiectului este
bună şi stabilită încă de la început, atunci eforturile necesare alcătuirii unui
raport din mai multe inputuri vor fi reduse semnificativ.
Fiecare proiect trebuie să determine regulile de administrare cores-
punzătoare aspiraţiilor şi stilurilor de operare ale participanţilor şi mărimii
proiectelor, neexistând o soluţie standard. O practică utilă este elaborarea
unor linii directoare de implementare a proiectului ca un prim rezultat al
acestuia care să permită acoperirea cerinţelor standard.
Punerea la punct a unui sistem de evidenţă documentară trebuie reali-
zată încă de la începutul derulării contractului. Acesta nu este menit doar
să asigure păstrarea corespondenţei şi a documentelor, ci va reprezenta, de
fapt, un ghid şi un ajutor pentru acţiunile ulterioare.
Comunicarea legată de activităţile specifice contractului se realizează
prin notificări, scrisori şi rapoarte (săptămânale, lunare, ad-hoc).
Managementul execuţiei proiectului necesită atenţie şi presupune
urmărirea permanentă a unui set de indicatori-cheie. Proiectul are cu sigu-
ranţă probleme dacă în mod sistematic nu sunt respectate termenele-limită şi
26
proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile
se depăşesc constant efortul şi costurile estimate pentru a reuşi finalizarea

activităţilor. Cu toate acestea, există indicatori care pot furniza indicii în
legătură cu posibila apariţie a unor probleme. Monitorizarea reprezintă o
examinare regulată şi exhaustivă a resurselor, realizărilor şi rezultatelor
unui proiect. Ea se bazează pe un sistem coerent de activităţi, incluzând
rapoarte intermediare şi finale, narative şi financiare, vizite pe teren,
achiziţii de bunuri, lucrări sau servicii, încheierea de acte adiţionale sau
orice probleme legate de managementul de proiect ce trebuie rezolvate în
conformitate cu contractul de finanţare.
Monitorizarea şi controlul privind implementarea proiectului sunt
realizate de către Autoritatea de Management / Organismul Intermediar,
beneficiarul obligându-se să respecte prevederile menţionate în anexa la
contractul de finanţare referitoare la măsurile de monitorizare şi control.
Monitorizarea proiectului se va face pe baza indicatorilor fizici, fi-
nanciari şi de performanţă stabiliţi în cererea de finanţare. Proiectul va
fi implementat de către beneficiar într-un mod care să asigure atingerea
obiectivelor, la termenele fixate şi cu respectarea bugetelor stabilite
în cererea de finanţare. în cazul în care se constată întârzieri şi/sau
abateri semnificative, beneficiarul va fi notificat în vederea remedierii
acestora. Termenele de remediere vor fi stabilite, de regulă, de către
Organismul Intermediar şi/sau Autoritatea de Management. în cazul în
care neconformităţile nu se remediază la termenele stabilite conform celor
descrise anterior, autoritatea competentă poate lua măsura sistării temporare
a rambursării. în această situaţie se vor stabili noi termene de conformare
de către Organismul Intermediar şi/sau Autoritatea de Management. Dacă
aceste noi termene de conformare nu sunt respectate, autoritatea com-
petentă poate rezilia contractul de plin drept, fără punere în întârziere, fără
intervenţia instanţei de judecată şi fără orice altă formalitate.
2.1.2. Procedura de modificare a contractului
Modificările substanţiale la contract, cum ar fi o schimbare a ce-

rinţelor particulare, modificarea defalcării costurilor etc., trebuie agreate
printr-un act adiţional la contract, care va fi semnat de părţile contractante.
Un act adiţional nu ar trebui să schimbe fundamental natura contractului
original. Printre modificările substanţiale se numără, de exemplu, modifi-
carea scopului lucrărilor, respectiv restrângerea parţială, extinderea sau
27
CAPITOLUL 3
înlocuirea activităţii ori extinderea în timp şi/sau alocarea unor resurse

adiţionale pentru a acoperi activităţi suplimentare, legate de finalizarea ce-
rinţelor particulare, având ca rezultat creşterea valorii bugetului total al
contractului.
2.1.3. Bugetarea proiectului
Bugetul proiectului este suma estimată ce reprezintă valoarea aces-

tuia. Planificarea bugetului reprezintă planificarea financiară a proiectului
şi este o activitate esenţială în elaborarea acestuia, întrucât de corecta
elaborare a bugetului depinde într-o mare măsură reuşita proiectului. Planifi-
carea bugetului unui proiect se face simultan cu planificarea activităţilor
acestuia. Calendarul activităţilor unui proiect este transpus în date (durată),
activităţi concrete, număr de beneficiari şi resurse necesare pentru fiecare
activitate propusă. Fiecare activitate are valoare financiară, astfel încât
derularea activităţilor este strâns legată de buget. Pentru o cât mai bună
estimare a bugetului, o activitate trebuie să fie divizată în subactivităţi, iar
fiecare subactivitate, bugetată. Implementarea fiecărei activităţi presupune
utilizarea de resurse umane, materiale şi financiare, care sunt încadrate în
buget pe categorii de cheltuieli.
Cea mai importantă resursă în cadrul unui proiect este resursa
umană. Pentru estimarea cheltuielilor cu resursa umană, fiecare activitate
trebuie să fie transformată în sarcini pentru fiecare persoană implicată,
pentru ca apoi fiecare sarcină să fie cuantificată în om-ore necesare reali-
zării acesteia. Cheltuielile cu resursa umană includ atât cheltuielile cu per-
sonalul şi cheltuielile asimilate acestora (contribuţii sociale aferente anga-
jaţilor şi angajatorilor), cât şi cheltuielile cu cazarea, transportul şi diurna
(aferente personalului).
La estimarea cheltuielilor cu resursele materiale şi financiare ocazio-
nate de derularea unei activităţi trebuie să se ţină cont de necesarul de echi-
pamente, bunuri şi servicii şi de efectele inflaţiei asupra preţurilor.
Deoarece există o dependenţă a activităţilor de resurse, la elaborarea
bugetului trebuie avut în vedere şi riscul ca unele activităţi care se derulează
concomitent să nu poată fi implementate deoarece necesită aceeaşi resursă
umană şi/sau materială (de exemplu, activităţi de formare pe diferite mo-
dule unde se utilizează aceiaşi formatori, aceleaşi echipamente, dar alţi
cursanţi).
28
Bugetul unei activităţi trebuie să asigure funcţionarea activităţii, deci

trebuie să fie stabilite şi estimate cât mai precis posibil toate categoriile de
cheltuieli necesare pentru realizarea obiectivelor activităţilor respective, în
condiţiile de calitate necesare în proiect.
Pentru fundamentarea bugetului, aplicantul trebuie să aibă în vedere
legislaţia care guvernează programul şi care stabileşte regulile de eligibi-
litate şi lista de cheltuieli eligibile şi neeligibile în cadrul operaţiunilor
finanţate prin program, valoarea minimă şi maximă a finanţării, valoarea
minimă a cofinanţării (a contribuţiei solicitantului), procentul maxim din
finanţare ce poate fi alocat fiecărui capitol de cheltuieli.
Cofinanţarea reprezintă procentul din valoarea totală a cheltuielilor
eligibile aferente proiectului ce va fi suportat de către solicitant. Având în
vedere că un proiect poate avea cel puţin două surse de finanţare, pentru
fiecare cheltuială prevăzută în buget se va identifica sursa de finanţare.
Valoarea totală a bugetului proiectului este formată din totalul chel-
tuielilor eligibile şi neeligibile necesare implementării proiectului. Este
bine ca la elaborarea bugetului să fie luat în considerare raportul cost-be-
neficiu.
Planificarea riguroasă a bugetului este esenţială deoarece orice omi-
siune duce la solicitare de fonduri suplimentare sau cerere de modificare
de buget, solicitări acceptate de finanţatori în mod excepţional în cazuri
bine justificate, iar supradimensionarea duce la modificarea bugetului şi
acordarea unei sume mai mici decât cea cerută iniţial prin proiect. Bugetul
aprobat va fi cel trecut în contractul de finanţare. Obligaţia majoră a
beneficiarului este de a asigura finanţarea.
2.1.4. Managementul plăţilor
Responsabilul financiar trebuie să aibă o evidenţă la zi a plăţilor, o

previzionare pentru luna în curs şi o estimare permanentă a costului final
al contractului.
De asemenea, responsabilul financiar trebuie să verifice dacă docu-
mentele de plată sunt corecte şi complete şi să urmărească traseul acestora,
întrucât orice erori pot conduce la întârzieri însemnate la plata produselor,
lucrărilor şi/sau serviciilor din cauza returnării acestor documente pentru
corectare/completare.
29
CAPITOLUL 3
Procedura cererii de rambursare de fonduri

Cererea de rambursare de fonduri este însoţită de un dosar care cu-
prinde documentele relevante pentru aceasta, astfel încât cererea să poată fi
verificată, iar Autoritatea de Management să autorizeze plata cheltuielilor
eligibile solicitate în contul beneficiarului. Prin cererea de rambursare,
beneficiarul solicită spre rambursare doar cheltuielile eligibile în cadrul
proiectului, cheltuieli realizate şi plătite în perioada de eligibilitate, pentru
care există documente justificative verificabile şi auditabile.
în scopul asigurării resurselor financiare necesare începerii derulării
contractelor, beneficiarul poate solicita prefinanţarea în baza cererii de pre-
finanţare. Prefinanţarea diferă în funcţie de tipul proiectului (cu sau fără
ajutor de stat), al beneficiarului, durata de implementare, tipul de activităţi
ce urmează a se derula în cadrul proiectului.
Dosarul prefinanţării cuprinde, fără a se limita la acestea, următoa-
rele documente6:
- cererea de prefinanţare, în original, conform anexei la contractul de
finanţare încheiat între beneficiar şi Autoritatea de Management;
- adresa oficială (în original) de la Trezoreria Statului din care re-
zultă că beneficiarul a deschis contul pentru gestionarea sumelor
aferente proiectului finanţat din instrumente structurale şi din fon-
duri aferente cofinanţării sau prefinanţării acestora de la bugetul
de stat (dacă este cazul);
- contractul de finanţare încheiat între beneficiar şi Autoritatea de
Management;
- contractul de prestare de servicii / execuţie de lucrări încheiat
între beneficiar şi contractor (dacă este cazul).
După obţinerea prefinanţării, beneficiarul poate plăti facturile de
avans, conform prevederilor legale, sau poate efectua plăţi pentru servicii
prestate şi lucrări executate. în termen de 6 luni de la data efectuării trans-
ferului de fonduri aferent prefinanţării, beneficiarul trebuie să prezinte
justificarea achiziţionării de servicii sau executării de lucrări, prin transmi-
terea către Autoritatea de Management / Organismul Intermediar a primei
cereri de rambursare. în cazul în care beneficiarul nu depune în termen de
6 luni calendaristice prima cerere de rambursare şi nu respectă cerinţele
6
Componenţa dosarului de prefinanţare depinde de tipul programului operaţional în care
se încadrează proiectul.
30
din notificarea primită de la Autoritatea de Management în ceea ce priveşte

justificarea prefinanţării, suma prefinanţării se restituie.
Dosarul cererii de rambursare cuprinde, fără a se limita la acestea,
următoarele documente:
- cererea de rambursare (în original);
- raportul privind cheltuielile neeligibile (în original), dacă este ca-
zul;
- raportul privind cheltuielile cu salariile (în original), dacă este
cazul;
- raportul privind situaţia sumelor rambursabile şi nerambursabile
la data de... (în original), dacă este cazul;
- raportul lunar de progres tehnic (în original), dacă este cazul;
- balanţa contabilă lunară distinctă pe activităţile din cadrul proiec-
tului (în original);
- facturi (copie);
- ordine de plată, chitanţe / bonuri fiscale (copie);
- extrase de cont (copie);
- garanţii de bună execuţie (copie), dacă este cazul;
- centralizatoare de lucrări (copie), dacă este cazul;
- situaţii de plată (copie);
- ordine de variaţie (copie), dacă este cazul;
- devize pentru servicii (copie), dacă este cazul;
- fişe de pontaj (copie);
- documentele beneficiarului care dovedesc recepţia studiilor spe-
cifice şi a rapoartelor (copie), dacă este cazul;
- procese-verbale pe faze determinante (copie);
- alte documente relevante (copie) pentru respectiva cerere de ram-
bursare, care reprezintă documente-suport pentru justificarea chel-
tuielilor solicitate la plată: notificări, note, decizii, adrese etc.
Cheltuielile eligibile realizate conform prevederilor din contractele
de lucrări / prestări de servicii în perioada pentru care se solicită rambur-
sarea, justificate cu facturi, ordine de plată şi alte documente relevante,
se trec în Situaţia aferentă cheltuielilor eligibile realizate în perioada de
referinţă pentru care se solicită rambursarea în această cerere, împreună cu
documentele-suport.
31
CAPITOLUL 3
2.2. Nereguli şi corecţii financiare
Baza legală:
O Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţiona-
rea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
O Legea nr. 61/2011 privind organizarea şi funcţionarea Departa-
mentului pentru lupta antifraudă - DLAF;
O HG nr. 793/2005 privind aprobarea Strategiei naţionale de luptă
antifraudă pentru protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene în
România, cu modificările şi completările ulterioare;
O HG nr. 1.306/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recupe-
rarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente
utilizate necorespunzător;
O OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea
neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a
fondurilor publice naţionale aferente acestora;
O Ghid pentru determinarea corecţiilor financiare care trebuie
făcute cheltuielii cofinanţate din fondurile structurale sau din fondul de
coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziţiei publice.
Neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi con-

formitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu
prevederile contractelor ori ale altor angajamente legal încheiate în baza
acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului
ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a
prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene / bugetele
donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente
acestora printr-o sumă plătită necuvenit (conform OUG nr. 66/2011).
Clasificarea neregulilor poate fi realizată după următoarele criterii:

•=> după cauzalitate:
- intenţionate (fraude);
- neintenţionate;
32
•=> după impact:

- cu impact financiar;
- cu impact nonfinanciar;
•=> după frecvenţă:
- sistemice;
- specifice.
în cazul contractelor supuse directivelor de achiziţie publică ale
Uniunii Europene, neregulile pot proveni din:
• neconformarea cu procedurile de publicitate;
• atribuirea contractelor fără competiţie în absenţa unei urgenţe
extreme cauzate de evenimente neprevăzute;
• lucrări sau servicii adiţionale care depăşesc limita stabilită de di-
rectivele prevăzute în circumstanţe neprevăzute;
• nedeclararea tuturor criteriilor de selecţie şi de atribuire a contrac-
telor în documentele sau notificările de licitaţie;
• aplicarea unui criteriu ilegal de selecţie a contractului;
• selectarea ilegală şi/sau criteriile de atribuire a contractului stabi-
lite în procedura de licitaţie;
• determinarea insuficientă sau discriminatorie a obiectului con-
tractului;
• negocierea în timpul procedurii de atribuire;
• reducerea obiectivului contractului;
• aplicarea incorectă a anumitor elemente auxiliare.
în cazul contractelor nesupuse sau supuse incomplet directivelor de
achiziţie publică pot fi identificate nereguli precum:
• neconformarea cu cerinţa privind un grad adecvat de publicitate
şi transparenţă;
• atribuirea contractelor fără competiţie în absenţa unei urgenţe
extreme cauzate de evenimente neprevăzute sau de lucrări şi ser-
vicii complementare apărute ca urmare a unor circumstanţe ne-
prevăzute;
• aplicarea unei selecţii ilegale şi/sau a unor criterii de atribuire a
contractului;
• încălcarea principiului tratamentului egal.
33
CAPITOLUL 3
Creanţele bugetare (corecţiafinanciară)rezultate din nereguli şi/sau

fraudă reprezintă sume de recuperat la bugetul Comunităţii Europene şi/sau
la bugetele de cofinanţare din care fondurile au fost avansate, ca urma-
re a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a sumelor de
cofinanţare aferente.
Scopul corecţiilor financiare este de a îndrepta o situaţie, astfel încât
100% din costurile declarate pentru cofinanţare din fondurile structurale să
fie utilizate în conformitate cu regulamentele aplicabile la nivel naţional şi
al Uniunii Europene. Corecţiile pot fi aplicate în procente cuprinse între 5
şi 100% din cheltuielile declarate.
Debitorul este persoana fizică sau juridică, gestionar sau beneficiar
al fondurilor comunitare şi de cofinanţare aferente, care a fost supusă activi-
tăţii de verificare şi în sarcina căreia a fost stabilită o creanţă bugetară.
Debitor(i) poate (pot) fi:
s operatorul economic în calitate de debitor sau reprezentantul său,
care a beneficiat în mod necuvenit de sume din fonduri comuni-
tare şi/sau din fonduri de cofinanţare aferente ca urmare a unei
nereguli şi/sau fraude;
s instituţia/persoana care îşi asumă obligaţia la plată a debitorului,
printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în
formă autentică, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obli-
gaţiei la plată;
s alte instituţii/persoane, în condiţiile legii.
2.3. Recuperarea creanţelor bugetare
Procedura de recuperare a creanţelor bugetare menţionate are două

etape:
a) constatarea - activitatea de control prin care se stabileşte şi se
individualizează obligaţia de plată sub forma unui titlu de crean-
ţă;
b) recuperarea propriu-zisă a creanţei bugetare, prin plata volun-
tară, deducerea din declaraţiile ulterioare de cheltuieli, prin exe-
cutare silită sau prin alte modalităţi prevăzute de lege.
34
a) Constatarea creanţelor bugetare

Beneficiarul este anunţat de echipa de control printr-o notificare cu
privire la data declanşării acţiunii, precizându-se scopul şi durata acesteia;
controalele declanşate ca urmare a unor sesizări nu se comunică.
Obiectul controlului/auditului îl constituie verificarea respectării
legalităţii şi regularităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor nerambur-
sabile, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, în scopul identificării
neregulilor, a gestiunii financiare defectuoase şi a fraudelor, precum şi în
vederea stabilirii eventualelor prejudicii.
Controlul se efectuează în totalitate sau prin sondaj, în raport cu com-
plexitatea activităţilor şi operaţiunilor supuse verificării, valoarea şi natura
bunurilor, precum şi cu frecvenţa abaterilor constatate anterior, cuprin-
zându-se un număr reprezentativ de operaţiuni care să permită tragerea
unor concluzii întemeiate. Beneficiarul are obligaţia de a oferi la termenele
stabilite toate datele şi documentele solicitate, precum şi tot sprijinul nece-
sar pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de control.
Misiunea de verificare se finalizează prin întocmirea unui proces-ver-
bal de constatare, care reprezintă titlu de creanţă, conform dispoziţiilor
legale în vigoare.
Procesul-verbal de constatare trebuie să conţină:
- datele de identificare ale organelor de control şi ale persoanelor
responsabile din structura controlată, sediul acesteia şi locurile
unde s-a desfăşurat controlul;
- descrierea contextului în care s-au produs neregulile/frauda, acte-
le normative încălcate, creanţa bugetară, cu defalcarea acesteia
pe bugetele afectate, inclusiv fondurile europene, precum şi per-
soanele răspunzătoare;
- conturile bancare unde urmează a fi recuperate creanţele buge-
tare;
- întregul material probant care a condus la stabilirea constatărilor
se constituie ca anexe.
Procesul-verbal de constatare prin care Autoritatea de Manage-
ment notifică beneficiarul cu privire la restituirea unor sume considerate
a nu fi eligibile sau rezultate ca urmare a neregulilor sau a comiterii unor
fraude este titlu de creanţă.
35
CAPITOLUL 3
b) Recuperarea creanţelor bugetare

Autoritatea de Management transmite către beneficiar notificarea cu
privire la debit, în care sunt înscrise motivele pentru care este solicitată
achitarea creanţei bugetare şi posibilităţile de stingere a acesteia: prin plata
voluntară sau prin reţinerea din următoarele cereri de rambursare, contu-
rile în care se poate efectua plata, accesoriile şi costurile bancare legate de
obligaţiile de plată.
2.4. Publicitatea şi informarea în cadrul proiectului

- consideraţii generale
Toate măsurile de informare şi publicitate vor fi realizate de către

beneficiar în conformitate cu anexa specifică ataşată contractului de finan-
ţare.
Beneficiarul este responsabil pentru implementarea tuturor măsurilor
de informare şi publicitate în legătură cu asistenţa financiară neram-
bursabilă, solicitată de către acesta în baza cererii de finanţare ataşate la
contract. Beneficiarul este obligat să utilizeze pentru toate produsele de
comunicare realizate în cadrul proiectului o serie de elemente, în majorita-
tea cazurilor într-o ordine prestabilită, cum ar fi: sigla Uniunii Europene,
sigla Guvernului României, precum şi sigla Instrumentelor Structurale,
însoţite de menţiunea „Proiect finanţat prin...".
Respectarea regulilor de informare şi publicitate de către beneficiar
este verificată de către Autoritatea de Management / Organismul Interme-
diar. Dacă Autoritatea de Management / Organismul Intermediar va con-
stata că beneficiarul nu a respectat regulile de informare şi publicitate men-
ţionate în anexa specifică la contractul de finanţare - Măsuri de informare
şi publicitate, cheltuielile efectuate de beneficiar pentru punerea în aplicare
a acestor măsuri nu vor fi considerate eligibile.
Elementele de identitate vizuală ale Uniunii Europene şi ale Instru-
mentelor Structurale în România trebuie folosite de către autorităţile de
management şi organismele intermediare responsabile de implementarea
programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale şi de coeziune,
beneficiarii finanţărilor nerambursabile din fonduri structurale şi de coeziu-
ne, responsabilii de implementarea proiectelor finanţate de Uniunea Euro-
peană.
36
Fiecare program operaţional este însoţit de un Manual de identitate

vizuală, iar prevederile acestuia sunt parte integrantă a contractelor de fi-
nanţare încheiate în cadrul programelor finanţate de Uniunea Europeană
între autorităţile de management / organismele intermediare şi beneficiari.
Autorităţile de management, organismele intermediare şi beneficiarii tre-
buie să prevadă resursele bugetare corespunzătoare pentru activităţile şi
produsele de informare şi comunicare.
Scopul acestor manuale este acela de a prezenta:
• elementele care trebuie folosite în vederea promovării identităţii
vizuale a Uniunii Europene şi a Instrumentelor Structurale în
România, inclusiv exemple grafice;
• regulile de utilizare a acestor elemente;
• situaţiile în care excepţii de la aceste reguli sunt permise.
Proiectele şi programele cofinanţate de către Uniunea Europeană au
obligaţia de a face referire la faptul că Uniunea Europeană asigură cofinan-
ţarea pentru acestea şi de a face cunoscute activităţile care beneficiază de
finanţare.
2.5. Eligibilitatea cheltuielilor
HG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efec-

tuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu
modificările şi completările ulterioare, reprezintă baza legală pentru stabi-
lirea cheltuielilor eligibile.
Pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cu-
mulativ următoarele condiţii cu caracter general:
a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 şi
31 decembrie 2015, dacă Autoritatea de Management nu decide
altfel prin contractul de finanţare;
b) să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei
naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare proba-
torie, echivalente facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată
fi auditate şi identificate;
c) să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanţare în-
cheiat de către Autoritatea de Management sau Organismul Inter-
mediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii,
37
CAPITOLUL 3
cu respectarea art. 54 alin. (5) şi art. 60 din Regulamentul Consi-

liului (CE) nr. 1.083/2006;
d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunita-
re.
Pentru fiecare program operaţional sunt stabilite şi reguli specifice
de eligibilitate, care, la modul general, pot fi sintetizate astfel:
• cheltuielile să fie efectiv plătite de către beneficiar de la data sem-
nării contractului de finanţare;
• cheltuielile să fie necesare activităţilor din cadrul proiectului;
• cheltuielile să fie prevăzute în bugetul estimativ şi în detalierea
bugetului din cererea de finanţare;
• cheltuielile să fie efectuate în baza principiului unui management
financiar riguros, urmărindu-se utilizarea eficientă a fondurilor şi
un raport optim cost-rezultate;
• cheltuielile trebuie să se regăsească în lista aprobată în mod spe-
cific pentru gestionarea fiecărui program operaţional în parte;
• cheltuielile să nu fi făcut obiectul altor finanţări publice;
• cheltuielile să corespundă obiectivului general al proiectului.
Cheltuielile trebuie să fie înregistrate în contabilitatea proiectului în
conturi analitice distincte.
Următoarele categorii de cheltuieli nu sunt eligibile:
a) taxa pe valoarea adăugată, însă se poate restitui conform art. 157
din OUG nr. 64/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
7
„(1) (...) se acordă, prin plată directă, respectiv plată indirectă, următorilor beneficiari:
a) instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat ori bugetele fondurilor speciale;
b) autorităţi ale administraţiei publice locale sau entităţi publice finanţate integral din
bugetele acestora;
c) entităţi publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial
de la bugetele locale;
d) organisme neguvernamentale nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juri-
dică, ce funcţionează în domeniul dezvoltării regionale;
e) organisme neguvernamentale nonprofit, cu personalitate juridică, pentru activitatea
desfăşurată fără scop patrimonial;
f) unităţi de cult şi structuri ale cultelor aparţinând cultelor religioase recunoscute în
România, conform Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul gene-
ral al cultelor;
38
b) dobânda şi alte comisioane aferente creditelor;

c) cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de leasing;
d) dezafectarea centralelor nucleare;
e) achiziţia de echipamente, mobilier, autovehicule, infrastructu-
ră, teren şi alte imobile, pentru operaţiunile care beneficiază de
finanţare din FSE, cu excepţia cazurilor în care se aplică preve-
derile art. 34 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE)
nr. 1.083/2006;
f) cheltuielile pentru locuinţe, pentru operaţiunile care beneficiază
de finanţare din FSE;
g) achiziţia de echipamente second-hand;
h) amenzile, penalităţile şi cheltuielile de judecată;
i) costurile pentru operarea obiectivelor de investiţii.
Tipurile de cheltuieli prevăzute pentru implementarea activităţilor
din proiect se împart în două categorii:
a. cheltuieli directe: cheltuieli efectuate de către beneficiar sau de
către partener(i), care pot fi atribuite unei activităţi eligibile din
proiect;
g) societăţi comerciale care au calitatea de furnizori de formare profesională, care des-

făşoară numai activităţi scutite de taxa pe valoare adăugată, fără drept de deducere,
conform prevederilor art. 141 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
h) operatori regionali de apă, definiţi în baza art. 2 lit. g1) din Legea serviciilor comu-
nitare de utilităţi publice nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
i) administraţiile parcurilor, reprezentând unităţi cu personalitate juridică din structu-
ra Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, conform prevederilor Hotărârii Guver-
nului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva
şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare.
(2) în cazul proiectelor care intră sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis (...) se acor-
dă beneficiarilor menţionaţi la alin. (1) numai cu condiţia nedepăşirii intensităţii ma-
xime admise a ajutorului de stat/de minimis.
(3) Beneficiarii prevăzuţi la alin. (1) care, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, îşi exercită dreptul de deducere a taxei pe
valoarea adăugată aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor fi-
nanţate din instrumente structurale în cadrul programelor operaţionale au obligaţia
să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată de-
dusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit prezentei ordonanţe
de urgenţă, în condiţiile stabilite prin normele metodologice."
39
CAPITOLUL 3
b. cheltuieli indirecte: cheltuieli efectuate de către beneficiar sau

de către partener(i), care sunt necesare proiectului, însă nu pot fi
atribuite direct unor activităţi finanţate.
Verificarea şi confirmarea eligibilităţii cheltuielilor efectuate sunt
stabilite prin proceduri specifice, elaborate de autorităţile de manage-
ment.
40
CAPITOLUL 3
Contabilitatea fondurilor externe nerambursabile
postaderare
3.1. Tratamentul contabil aplicabil fondurilor

structurale conform Standardelor Internaţionale
de Raportare Financiară - IAS 20 Contabilitatea
subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea
informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală
3.1.1. Definiţii
Subvenţiile guvernamentale reprezintă asistenţa acordată de guvern

sub forma unor transferuri de resurse către o întreprindere în schimbul
respectării, în trecut sau în viitor, a anumitor condiţii referitoare la activi-
tatea de exploatare a acestei întreprinderi. Subvenţiile exclud acele for-
me de asistenţă guvernamentală cărora nu li se poate atribui, în mod
rezonabil, o anumită valoare, precum şi acele tranzacţii cu guvernul care
nu se pot distinge de operaţiunile comerciale normale ale întreprinderii.
De exemplu, o societate comercială are ca obiect de activitate furnizarea
de servicii medicale - medicina muncii. Printre clienţii săi se regăseşte şi
o instituţie aparţinând administraţiei centrale a statului respectiv. Acest
contract nu presupune existenţa unei subvenţii a statului către firma res-
pectivă, întrucât contractul se încadrează în operaţiunile comerciale nor-
male ale firmei.
Asistenţa guvernamentală reprezintă acele acţiuni guvernamen-
tale destinate să furnizeze un beneficiu economic specific unei entităţi
sau unei categorii de entităţi care îndeplinesc anumite criterii. Potrivit
IAS 20, asistenţa guvernamentală nu include beneficiile oferite doar într-o
manieră indirectă prin măsuri care afectează condiţiile generale de comerţ
ca, de exemplu, furnizarea infrastructurii în zone aflate în dezvoltare sau
impunerea unor constrângeri comerciale firmelor concurente.
41
CAPITOLUL 3
Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii guvernamen-

tale pentru acordarea cărora principala condiţie este ca întreprinderea
beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze sub orice for-
mă active pe termen lung. De asemenea, pot exista şi condiţii secundare
care restricţionează tipul sau amplasarea activelor ori perioadele în care
acestea urmează a fi achiziţionate sau deţinute (cu alte cuvinte, bani în
schimbul dobândirii de active pe termen lung).
Subvenţiile nemonetare la valoareajustă sunt acele subvenţii guver-
namentale care nu au ca obiect transferuri monetare, ci terenuri sau alte
tipuri de active.
Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile guverna-
mentale diferite de cele pentru active (de exemplu, bani în schimbul creării
locurilor de muncă, respectiv bani versus salarii).
3.1.2. Recunoaştere
Subvenţiile guvernamentale, inclusiv subvenţiile nemonetare la

valoarea justă, nu se recunosc până când nu există suficientă siguranţă
că:
S întreprinderea va respecta condiţiile ataşate acordării lor şi că
S subvenţiile vor fi primite.
Cu alte cuvinte, întreprinderea trebuie să adopte o atitudine prudentă
în recunoaşterea subvenţiilor.
Subvenţiile guvernamentale se recunosc, pe o bază sistematică, drept
venit pe perioadele corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste
subvenţii urmează a le compensa.
Pentru activele supuse amortizării, aceste perioade sunt uşor de iden-
tificat, ele fiind, de regulă, duratele de amortizare. Pentru activele neamor-
tizabile, subvenţiile se vor recunoaşte la venituri pe parcursul perioadelor
care confirmă costul realizării respectivelor obligaţii.
Dacă subvenţia guvernamentală îmbracă forma transferului unui
activ nemonetar, cum ar fi terenurile sau alte resurse, atunci este necesar
să se evalueze valoarea justă a activului nemonetar, recunoscându-se atât
subvenţia, cât şi activul la valoarea justă.
42
Contabilitatea fondurilor externe nerambursabile postaderare
3.7.3. Prezentarea subvenţiilor guvernamentale în situaţiile

financiare
Subvenţiile aferente activelor

Subvenţiile guvernamentale pentru active, inclusiv subvenţiile ne-
monetare la valoarea justă, se prezintă în bilanţ fie ca venit amânat, fie prin
deducerea subvenţiei din costul activului pentru a obţine valoarea conta-
bilă a acestuia.
Societatea Max SA are ca obiect de activitate colectarea şi epurarea

apelor uzate şi primeşte de la guvern suma de 500.000 lei pentru achiziţia
unor echipamente moderne de epurare a apei menajere. Costul acestor
achiziţii este de 650.000 lei. Durata de viaţă economică a echipamentelor
este de 5 ani. Metoda de amortizare este cea liniară. Profitul net estimat
înainte de reflectarea amortizării anuale şi a veniturilor din subvenţii este
de 50.000 lei.
Implicaţiile celor două modalităţi de prezentare în bilanţ pentru sub-
venţia primită sunt detaliate în continuare.
1. Prezentarea subvenţiei ca venit amânat:

Extras din „Situaţia poziţiei financiare" - anii 1-5
Elemente An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Echipamente 650.000 650.000 650.000 650.000 650.000
Amortizare
cumulată (130.000) (260.000) (390.000) (520.000) (650.000)
Echipamente -
valoare netă
contabilă 520.000 390.000 260.000 130.000 0
Subvenţii
primite 500.000
43
CAPITOLUL 3
Extras din „Situaţia rezultatului global" - anii 1-5

Profit net
estimat 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000
Venituri din
subvenţii 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000
Cheltuieli cu
amortizarea (130.000) (130.000) (130.000) (130.000) (130.000)
Rezultat net 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
înregistrările în contabilitate sunt următoarele:

a. Recunoaşterea subvenţiei:
500.000 lei Subvenţii = Subvenţii 500.000 lei

de primit pentru active
b. încasarea subvenţiei:
500.000 lei Disponibil = Subvenţii 500.000 lei

de primit
c. Transferul cotei-părţi din subvenţie la venituri la sfârşitul primu-

lui an:
100.000 lei Subvenţii = Venituri curente 100.000 lei

pentru active din subvenţii
d. înregistrarea amortizării aferente primului an de funcţionare a echi-

pamentelor:
130.000 lei Cheltuieli = Amortizarea 130.000 lei

cu amortizarea echipamentelor
44
2. Prezentarea subvenţiei prin deducere din valoarea activului

subvenţionat:
Extras din „Situaţia poziţiei financiare" - anii 1-5
Echipamente 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000
Amortizare
cumulată (30.000) (60.000) (90.000) (120.000) (150.000)
Echipamente -
valoare
bilanţieră 120.000 90.000 60.000 30.000 0
Subvenţii Nu apar în situaţia poziţiei financiare ca element-rând specific.
primite
Extras din „Situaţia rezultatului global" - anii 1-5
Profit net
estimat 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000
Venituri din Nu apar în situaţia rezultatului global într-un element-rând
subvenţii specific.
Cheltuieli cu
amortizarea (30.000) (30.000) (30.000) (30.000) (30.000)
Rezultat net 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000

a. Achiziţia echipamentelor:
650.000 lei Echipamente = Furnizori de 650.000 lei

active necurente
b. Recunoaşterea subvenţiei de primit:
500.000 lei Subvenţii = Echipamente 500.000 lei

de primit
45
CAPITOLUL 3
c. încasarea subvenţiei:
500.000 lei Disponibil Subvenţii 500.000 lei

de primit
d. înregistrarea amortizării aferente primului an de funcţionare a

echipamentelor:
30.000 lei Cheltuieli Amortizarea 30.000 lei

Exemplul ilustrat mai sus demonstrează faptul că, indiferent de me-

toda de recunoaştere a subvenţiei guvernamentale pentru active, implica-
ţiile ei asupra indicatorilor din situaţiile financiare sunt aceleaşi.
Subvenţiile aferente veniturilor

Acestea vor fi prezentate în situaţia rezultatului global astfel:
- într-o poziţie distinctă, sau
- într-o poziţie cumulativă, cum ar fi „Alte venituri", sau
- pot fi deduse în raportarea cheltuielilor aferente.
întreprinderea Minus SA activează în industria alimentară şi în

contextul crizei economice primeşte în data de 01.07.2010 o subvenţie
guvernamentală de 300.000 lei pentru crearea a 100 de noi locuri de muncă
şi păstrarea lor pe o perioadă de 3 ani. Cheltuielile cu salariile sunt de
600.000 lei în primul an, crescând în următorii ani cu câte 2% ca efect al
inflaţiei. Deoarece condiţia de acordare a subvenţiei nu presupune cum-
părarea sau construirea unui activ pe termen lung, această subvenţie tre-
buie încadrată ca fiind aferentă veniturilor. Condiţia de creare şi păstrare a
celor 100 de locuri de muncă va trebui reflectată în notele explicative ale
situaţiilor financiare ale întreprinderii ca o datorie contingenţă, conform
IAS 37 Provizioane, datorii contingente şi active contingente.
Conform IAS 20, subvenţia trebuie reflectată în situaţia rezultatului
global utilizând una dintre cele două metode prezentate.
46
Recunoaşterea subvenţiei ca venit:

Conform primei metode prezentate în normă, cea prin care subven-
ţia este separată de cheltuieli, costurile cu forţa de muncă şi subvenţia acor-
dată (reflectată ca venit) vor fi prezentate în situaţia rezultatului global la
următoarele valori:
Subvenţia Subvenţia
Subvenţia
recunoscută ca înregistrată ca
Costul cu forţa recunoscută ca
Anul venit amânat venit amânat la
de muncă venit în timpul
la începutul sfârşitul
perioadei
perioadei perioadei
0 1 2 3 4= 2-3
01.07.2010-
31.12.2010 300.000 49.013 250.987
600.000
01.01.2011-
30.06.2011 250.987 49.013 201.974
01.07.2011-
31.12.2011 201.974 49.993 151.981
612.000
01.01.2012-
30.06.2012 151.981 49.993 101.988
01.07.2012-
31.12.2012 101.988 50.993 50.995
624.240
01.01.2013-
30.06.2013 50.995 50.995* 0
Total 1.836.240 X 300.000 X
* Suma de 50.993 lei s-a ajustat la valoarea de 50.995 lei pentru a se ajunge la concurenţa
valorii integrale a subvenţiei.
Valorile din tabelul de mai sus au la bază următoarele calcule:

Perioada 01.07.2010-31.12.2010:
Subvenţia recunoscută ca venit = 600.000 x 300.000/1.836.240 x
6/12 luni = 49.013 lei
Perioada 01.01.2011-30.06.2011\
6/12 luni = 49.013 lei
Perioada 01.07.2011-31.12.2011:
6/12 luni = 49.993 lei
47
CAPITOLUL 3
Perioada 01.01.2012-30.06.2012:
6/12 luni = 49.993 lei
Perioada 01.07.2012-31.12.2012:
6/12 luni = 50.993 lei
Perioada 01.01.2013-30.06.2013:
6/12 luni = 50.993 lei

a. Primirea subvenţiei la 01.07.2010:
300.000 lei Disponibil = Venituri 300.000 lei
amânate
b. La sfârşitul anului 2010, transferul subvenţiei aferente perioadei

la venituri curente:
49.013 lei Venituri = Venituri 49.013 lei
amânate din subvenţii
Presupunând că a fost egal distribuită în fiecare lună cheltuiala totală

cu salariile pentru 12 luni, reflectarea subvenţiei în situaţia rezultatului glo-
bal se realizează astfel:
I. Veniturile din subvenţii sunt evidenţiate ca rând separat:
Elemente 2010 2011 2012 2013
Venituri din subvenţii 49.013 99.006 100.986 50.995
Cheltuieli cu salariile (300.000) (606.000) (618.120) (312.120)
Rezultat (250.987) (506.994) (517.134) (261.125)
II. Veniturile din subvenţii nu sunt evidenţiate ca rând separat, ci sunt de-
duse din valoarea cheltuielilor cu salariile:
Elemente 2010 2011 2012 2013
Venituri din subvenţii Nu apar ca rând separat.
Cheltuieli cu salariile (250.987) (506.994) (517.134) (261.125)
Rezultat (250.987) (506.994) (517.134) (261.125)
48
3.1.4. Rambursarea subvenţiilor guvernamentale
O subvenţie guvernamentală care devine rambursabilă se înregis-

trează ca o ajustare a unei estimări contabile.
Rambursarea subvenţiilor pentru active

IAS 20 prevede că rambursarea unei subvenţii referitoare la un activ,
apărută, în general prin nerespectarea condiţiilor impuse, se înregistrează
în situaţia poziţiei financiare prin creşterea valorii contabile nete a activului
sau prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
Referitor la rezultatul global, situaţia este tratată, de asemenea, ca o
schimbare de estimare contabilă. Valoarea restituirii trebuie recunoscută
în situaţia rezultatului global în perioada în care apare modificarea, adică
în perioada în care devine probabil că nu vor mai fi îndeplinite condiţiile
necesare acordării subvenţiei.
Societatea A a primit în data de 10.07.2009 o subvenţie guverna-

mentală pentru achiziţia unor echipamente necesare respectării condiţiilor
de mediu. Subvenţia primită este de 50% din valoarea activului egală
cu 300.000 lei. Durata de utilizare a activului este de 5 ani. începând cu
01.08.2009, politica de amortizare a societăţii este amortizarea liniară. Din
cauza nerespectării condiţiilor de acordare a subvenţiei, societatea este ne-
voită să ramburseze la sfârşitul anului 2011 o cotă de 70% din subvenţia
primită. Rambursarea subvenţiei este prezentată ţinând cont de cele două
situaţii:
1. subvenţia a fost recunoscută ca venit amânat;
2. subvenţia a fost dedusă din costul activului subvenţionat.
1. Rambursarea în condiţiile utilizării metodei de recunoaştere a

subvenţiei ca venit amânat:
- subvenţia primită de societatea A reprezintă 50% din valoarea
activului, însemnând 150.000 lei (50% x 300.000);
- societatea trebuie să ramburseze 70% din subvenţia primită, adică
105.000 lei (70% x 150.000).
49
CAPITOLUL 3
Evoluţia venitului în avans aferent subvenţiei până la data de

31.12.2011, data rambursării, se prezintă astfel:
Cheltuielile Veniturile realizate

Perioada
recunoscute din subvenţii
01.08.2009- 25.000 12.500
31.12.2009 [(300.000/5) x (5/12)] (50% x 25.000)
01.01.2010- 60.000 30.000
31.12.2010 (300.000/5) (50% x 60.000)
01.01.2011- 60.000 30.000
31.12.2011 (300.000/5) (50% x 60.000)
Total la
31.12.2011 145.000 72.500
Venitul amânat din subvenţiile primite are un sold la 31.12.2011 de

150.000 - 72.500 = 77.500 lei.
Subvenţia de rambursat = 105.000 lei
Derecunoaşterea subvenţiei presupune anularea integrală a soldului

aferent venitului amânat, diferenţa până la suma de rambursat fiind recu-
noscută imediat ca o cheltuială în situaţia rezultatului global. Contabil,
derecunoaşterea se realizează astfel:
77.500 lei Venituri = Datorii 105.000 lei
amânate
27.500 lei Cheltuieli
cu subvenţiile
Achitarea datoriei către autorităţile statului:

105.000 lei Datorii = Disponibil 105.000 lei
2. Rambursarea în condiţiile utilizării metodei de recunoaştere a

subvenţiei ca deducere din costul activului subvenţionat:
- subvenţia primită de societatea A reprezintă 50% din valoarea
activului, însemnând 150.000 lei (50% x 300.000);
- societatea trebuie să ramburseze 70% din subvenţia primită, adică
105.000 lei (70% x 150.000).
50
Iniţial, societatea a recunoscut subvenţia de primit, în valoare de

150.000 lei, prin creditarea contului de active pe termen lung. Derecu-
noaşterea subvenţiei se face, prin urmare, prin debitarea contului de active
pe termen lung.
Derecunoaşterea subvenţiei:
105.000 lei Echipamente = Datorii 105.000 lei
Plata datoriilor către autorităţile statului:
105.000 lei Datorii = Disponibil 105.000 lei

în acest caz, societatea trebuie să recalculeze sumele aferente amorti-
zărilor deoarece se măreşte baza de calcul pentru acestea. Această modifi-
care este considerată o modificare de estimare şi va afecta doar perioada
prezentă şi perioadele următoare.
Recalcularea amortizării:
- valoarea rămasă de amortizat la 31.12.2010:107.500 lei (150.000
-12.500-30.000);
- valoarea echipamentului recalculată la 31.12.2011: 212.500 lei
(107.500+ 105.000);
- perioada rămasă de amortizat: 43 luni (2011, 2012, 2013, 2014
- 7 luni);
- amortizarea lunară recalculată începând cu 01.01.2011: 4.942 lei
(212.500 lei/43 luni);
- amortizarea anuală recalculată începând cu 01.01.2011 =
59.304 lei.
înregistrarea amortizării aferente anului 2011:

59.304 lei Cheltuieli = Amortizarea 59.304 lei
Rambursarea subvenţiilor pentru venituri

Rambursarea poate surveni atunci când condiţiile de acordare nu au
fost respectate. Restituirea se va înregistra în contabilitate ca o schim-
bare a estimărilor contabile, afectând doar exerciţiul prezent şi pe cele vii-
toare.
51
CAPITOLUL 3
Rambursarea unei subvenţii aferente veniturilor presupune, în pri-

mul rând, reluarea sumelor aferente subvenţiei reflectate în venituri amâ-
nate. Dacă suma ce trebuie rambursată depăşeşte soldul venitului amânat,
această diferenţă se va recunoaşte drept o cheltuială de exploatare deoarece
IAS 20 nu precizează altfel.
O societate comercială este subvenţionată la începutul anului 2009

cu suma de 70.000 lei, condiţia fiind aceea de a crea 5 locuri de muncă.
Dacă locurile de muncă nu sunt menţinute integral timp de 5 ani, societatea
va trebui să restituie în mod proporţional subvenţia, fiind obligată şi la plata
unor penalităţi. La sfârşitul anului 2011, societatea nu mai poate menţine
decât 3 dintre cele 5 locuri de muncă, fiind obligată să restituie o parte a
subvenţiei. Penalităţile estimate sunt în sumă de 5.000 lei. Societatea are
ca politică de recunoaştere a subvenţiei crearea unui venit amânat.
Returnarea sumei se va face la începutul anului 2012, iar penalităţile
solicitate de autorităţile guvernamentale sunt de 7.000 lei.

a. Recunoaşterea subvenţiei:
70.000 lei Creanţe = Venituri 70.000 lei

din subvenţii amânate
b. încasarea sumei:
70.000 lei Disponibil = Creanţe 70.000 lei

din subvenţii
c. La sfârşitul anului 2009 se va transfera la venituri o parte a sub-

venţiei:
14.000 lei Venituri = Venituri 14.000 lei

(70.000 lei/5 ani) amânate din subvenţii
52
r
La sfârşitul anilor 2010 şi 2011, înregistrarea se menţine, astfel încât,

la 31.12.2011, veniturile amânate din subvenţii guvernamentale au un sold
de 28.000 lei.
d. La 31.12.2011, societatea va constitui şi un provizion pentru

riscuri şi cheltuieli pentru valoarea estimată a penalităţilor ce vor
trebui achitate:
5.000 lei Cheltuieli cu = Provizioane 5.000 lei

provizioanele pentru pentru riscuri şi
riscuri şi cheltuieli cheltuieli - penalităţi
în anul 2012:
e. Se restituie subvenţia:
28.000 lei Venituri = Disponibil 28.000 lei

amânate
f. Se achită penalităţile în sumă de 7.000 lei:
7.000 lei Cheltuieli = Disponibil 7.000 lei

cu penalităţile
g. Se anulează provizionul pentru riscuri şi cheltuieli constituit la

31.12.2011:
5.000 lei Provizioane = Venituri din 5.000 lei

pentru riscuri şi provizioane pentru
cheltuieli - penalităţi riscuri şi cheltuieli
3.1.5. Prezentarea informaţiilor
în setul de situaţii financiare trebuie prezentate următoarele infor-

maţii cu privire la subvenţiile guvernamentale primite de entitate:
a) politica contabilă aplicată pentru subvenţiile guvernamentale, in-
clusiv metodele de prezentare adoptate în situaţiile financiare;
53
CAPITOLUL 3
b) natura şi valoarea subvenţiilor guvernamentale recunoscute în si-

tuaţiile financiare şi indicii cu privire la alte forme de asistenţă
guvernamentală de care a beneficiat în mod direct entitatea; şi
c) condiţiile impuse şi neîndeplinite, precum şi alte contingenţe ata-
şate subvenţiilor guvernamentale recunoscute în situaţiile finan-
ciare.
3.2. Prevederi legislative naţionale şi cerinţe de

raportare financiară
Fondurile europene, conform OUG nr. 63/1999 cu privire la gestio-
narea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea
Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora, sunt
definite ca fiind contribuţia financiară a Uniunii Europene, reprezentată
prin sume care se transferă Guvernului României de către Comisia Uniunii
Europene, cu titlu de asistenţă financiară nerambursabilă. Fondurile struc-
turale sunt fonduri postaderare alimentate prin bugetul Uniunii Europene,
având drept scop sprijinirea statelor membre în domenii de interes precum:
educaţie, cercetare, agricultură, dezvoltarea IMM-urilor etc. în acest con-
text, o atenţie deosebită primesc regiunile mai puţin dezvoltate.
în privinţa informării beneficiarilor programului, aceştia trebuie să
ştie natura fondurilor europene în vederea implementării corespunzătoare
a proiectelor. Astfel, în momentul semnării contractului între autoritatea
contractantă8 sau autoritatea delegată şi beneficiar, se vor preciza în mod
explicit categoria sprijinului financiar acordat, adică de la bugetul comuni-
tar sau de la bugetul de stat, precum şi suma alocată, contribuţia fiecăruia
putând fi exprimată în procente sau în valoare absolută.
Din punct de vedere contabil, fondurile structurale sunt constituite
ca entităţi juridice independente, reglementate prin acorduri între acţionari,
sau ca entităţi de finanţare separate în cadrul unei instituţii financiare exis-
tente. Toţi beneficiarii fondurilor structurale vor efectua înregistrări con-
tabile sintetice şi analitice, conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, repu-
blicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform:
8
Este o instituţie (publică sau privată) care încheie cu un finanţator un contract privind
implementarea unui program de finanţare al respectivului finanţator, atunci când finan-
ţatorul nu se implică direct şi în totalitate în organizarea activităţilor de acordare a
finanţărilor.
54

privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul
de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia,
cu modificările şi completările ulterioare - în cazul instituţiilor publice;
O OMEF nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementărilor conta-
bile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cu modificările şi com-
O OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor conta-
bile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulte-
rioare - în cazul societăţilor comerciale.
Toate operaţiunile efectuate în cadrul proiectului, atât de către be-

neficiar, cât şi de către partenerii acestuia din cadrul proiectului, vor fi
reflectate în evidenţa contabilă a beneficiarului şi susţinute de documente
justificative. Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în
contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat
şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.
3.3. Documente justificative aferente cheltuielilor

eligibile
Beneficiarii fondurilor structurale trebuie să prezinte Organismului

Intermediar9 toate documentele justificative de efectuare a plăţii (facturi,
ordine de plată şi alte documente de acest fel) şi documentele justificative
de plată care cuprind valoarea contribuţiei proprii, valoarea finanţării ne-
rambursabile şi dovada efectuării investiţiei.
în plus, dacă proiectul de accesare a fondurilor structurale impune
elaborarea de studii şi beneficiarul apelează la serviciile unei firme de
consultanţă, este necesar ca la decontare să se prezinte studiul elaborat
de către firma de consultanţă, o copie a facturii firmei de consultanţă
şi dovada plăţii efectuate de beneficiar. Dacă studiul face obiectul drep-
tului de autor şi nu poate fi prezentat, atunci se va aduce un document de
9
Structură care îndeplineşte atribuţii delegate de către Autoritatea de Management în
ceea ce priveşte relaţia cu beneficiarii.
55
CAPITOLUL 3
atestare a lucrării, emis de către firma de consultanţă, la care se anexează

un rezumat al studiului, ambele semnate şi ştampilate. în cazul proiectelor
referitoare la extinderea clădirii, beneficiarul trebuie să prezinte documen-
taţia cadastrală şi celelalte acte care ţin de înscrierea construcţiei în Regis-
trul de carte funciară.
Beneficiarii fondurilor structurale trebuie să respecte reglementările
legale referitoare la condiţiile de formă şi de fond cu privire la documen-
tele justificative, prevăzute de OMEF nr. 3.512/2008 privind documentele
financiar-contabile, cu modificările şi completările ulterioare. Principalele
documente utilizate sunt: facturi, avize de expediţie, state de plată salarii,
procese-verbale de recepţie, procese-verbale de recepţie preliminară şi de-
finitivă, procese-verbale de montaj şi punere în funcţiune, ordine de plată,
extrase de cont, documente privind calitatea şi conformitatea, documente
de transport şi altele.
3.3.1. Rambursarea cheltuielilor beneficiarilor fondurilor

structurale
Beneficiarii fondurilor structurale realizează decontarea cheltuie-
lilor în conformitate cu prevederile contractului de finanţare. înainte de
solicitarea rambursării10, cheltuielile respective trebuie să fie deja angajate
şi plătite. Data plăţii se consideră data efectuării transferului bancar din
contul beneficiarului în contul contractorului.
Facturarea se va baza pe principiul „măsurării", altfel spus, lucrările,
activităţile şi materialele pot fi facturate doar la valoarea reală de execuţie,
şi nu în cantitatea integrală, specificată în devizul estimativ inclus în oferta
câştigătoare a contractului. Analizarea corectitudinii articolelor facturate
prin comparaţie cu lucrările executate constituie obligaţia principală a con-
sultantului pentru urmărirea execuţiei (a dirigintelui de şantier); acesta va
avea dreptul de a deduce orice articole sau volum de lucrări executate,
nejustificabile, identificate în orice factură. Inginerul are obligaţia de a
aproba factura însoţită de documentele justificative recomandate, precum
devizul estimativ, rapoartele lunare privind evoluţia lucrărilor, graficul ac-
tualizat al balanţei disponibilităţilor, graficul actualizat al lucrărilor şi lista
certificatelor de plată emise până la data respectivă. Inginerul va declara, de
asemenea, cheltuielile acceptabile din perspectiva metodologiei naţionale.
10
Rambursarea este procesul prin care cheltuielile efectuate de către beneficiar în cadrul
proiectului sunt cumulate şi cerute spre decontare Autorităţii de Management.
56
în urma acestei aprobări, documentele sunt trimise şefului de pro-

iect, care le va administra în continuare. Principalele aspecte care trebuie
urmărite sunt:
s separarea clară a funcţiilor între personalul responsabil pentru
certificarea primirii bunurilor şi serviciilor (prin facturare) şi cel
responsabil cu efectuarea plăţilor;
s cel puţin o persoană va fi responsabilă cu examinarea validităţii
şi corectitudinii cererilor de rambursare;
s certificarea (prin semnături) a cererilor de rambursare se va atribui
unui număr de minimum doi membri ai personalului desemnat de
beneficiar;
s includerea în cererea de rambursare exclusiv a sumelor datorate;
s deducerea din fondurile alocate a cheltuielilor non-eligibile (chel-
tuieli administrative şi TVA, în cazul în care beneficiarul are obli-
gaţia achitării acesteia);
s evitarea consemnării plăţilor neefectuate;
s asigurarea faptului că nu se pot efectua plăţi fără a fi consem-
nate.
Beneficiarii fondurilor structurale sunt obligaţi să transmită Organis-
mului Intermediar / Autorităţii de Management următoarele documente:
s cererea de rambursare (se întocmeşte în patru exemplare şi se
transmite Organismului Intermediar, fiind însoţită de un set com-
plet de copii după documentele justificative; un exemplar avizat
de Autoritatea de Management se întoarce la beneficiar);
s documentele însoţitoare:
- raportul de progres;
- copii certificate, care să conţină menţiunea „conform cu ori-
ginalul", ştampila beneficiarului şi semnătura reprezentan-
tului legal al acestuia, după următoarele documente: facturi
(trebuie să se menţioneze detaliat bunul achiziţionat, servi-
ciul prestat sau lucrarea efectuată), documente de plată, ex-
trase bancare, alte documente justificative (note contabile,
balanţe de verificare);
- dovada publicităţii, criteriile de selecţie, raportul de atribuire
a contractului (în cazul procedurii de achiziţii);
57
CAPITOLUL 3
- fotografiile, anunţurile, comunicatele, documentele pentru

evidenţierea plăţii publicităţii radio/TV (pentru informare şi
publicitate);
- copia certificată după nota de recepţie şi constatare de dife-
renţe, copia certificată după procesul-verbal de predare-pri-
mire a bunurilor sau după procesul-verbal de punere în func-
ţiune (pentru achiziţiile de bunuri);
- aprobarea beneficiarului pentru documentele remise în cadrul
consultanţei, foile de prezenţă la cursuri, fişele de evaluare
întocmite de către participanţii la cursuri, statele de plată ale
formatorilor (copii certificate) (pentru prestări de servicii);
- copiile certificate după procesele-verbale de verificare pe faze
determinante de execuţie avizate de către Inspectoratul de
Stat în Construcţii (ISC), copiile certificate după rapoartele
dirigintelui de şantier, devizul ofertă, situaţiile de lucrări
pentru execuţia de lucrări de construcţii;
- foile de prezenţă, statele de plată (pentru cheltuielile de per-
sonal);
- declaraţia privind metoda de calcul al amortizării şi valoarea
lunară a acesteia, pentru fiecare mijloc fix (pentru cheltuielile
cu amortizarea).
Autoritatea de Management / Organismul Intermediar poate solicita
documente suplimentare în cazul apariţiei unor neclarităţi.
Documentele justificative trebuie să respecte reglementările legale,
respectiv cele prevăzute în OMEF nr. 3.512/2008.
Pentru a urmări realizarea fizică a proiectului şi îndeplinirea indica-
torilor stabiliţi prin contract pentru atingerea rezultatelor prevăzute, orga-
nismele intermediare realizează monitorizarea şi controlul financiar al
tuturor proiectelor care includ achiziţii publice. Procesul de monitorizare
începe din momentul semnării contractului de finanţare şi se termină la
5 ani după finalizarea proiectului.
Organismul Intermediar efectuează următoarele activităţi pentru
realizarea monitorizării fizice a proiectelor:
• verificarea conţinutului documentelor de raportare elaborate şi
transmise de către beneficiar (activităţi desfăşurate / progresul
fizic / indicatori);
58
• vizite de monitorizare care îşi propun verificarea implemen-

tării proiectului la faţa locului / sediul beneficiarului (anunţate şi
ad-hoc);
• monitorizarea durabilităţii investiţiilor.
Autoritatea de Management / Organismul Intermediar face verifi-

cări la faţa locului pe bază de eşantion, stabilit în urma realizării unei
analize de risc efectuate la nivelul fiecărei instituţii, sau la sesizare. Veri-
ficarea se realizează cel puţin o dată pe durata de implementare a proiec-
tului şi în mod obligatoriu înainte de plata ultimei cereri de rambursare.
Cu această ocazie se verifică inclusiv aspecte precum: dacă cheltuielile
efectuate sunt destinate exclusiv realizării obiectivelor proiectului, dacă
sunt legale, înregistrate în contabilitate şi justificate de documente, dacă
beneficiarii au respectat prevederile contractuale, prevederile legislaţiei ro-
mâne şi ale regulilor comunitare în implementarea proiectelor.
Verificarea cererilor de rambursare se face în termen de maximum
30 de zile de la data depunerii acestora şi este strict documentară, con-
stând în verificarea tuturor, actelor prezentate de beneficiar. Organismul
Intermediar va verifica realitatea plăţii după primirea cererii de rambursare.
Verificarea se face pe baza documentaţiei solicitate ce însoţeşte cererea de
rambursare.
Responsabilul cu managementul financiar de la Biroul Regional al
Organismului Intermediar va primi şi va verifica cererea de rambursare
transmisă de către beneficiar. în cazul în care sunt necesare clarificări, mo-
dificări sau informaţii suplimentare, beneficiarul este obligat să furnizeze
orice alt document cerut de către Organismul Intermediar în termen de
3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.
Unitatea de plată / Autoritatea de Management va rambursa cheltu-
ielile beneficiarului. Data plăţii se consideră data efectuării transferului
bancar din contul unităţii de plată / Autorităţii de Management în contul
beneficiarului.
Documentele ce se vor depune pentru rambursarea cheltuielilor vor
fi însoţite de un opis.
Modelul cererii de rambursare este anexat contractului de finan-
ţare.
59
CAPITOLUL 3
3.3.2. Erori posibile la cererea de rambursare
Din experienţa derulării unor proiecte finanţate din fonduri europene

nerambursabile redăm în cele ce urmează o listă exemplificativă de erori
ce ar putea apărea la cererea de rambursare:
> factura nu prezintă semnătura de primire, iar contul furnizorului
de lucrări este diferit de contul furnizorului de lucrări din contractul de
achiziţie; factura nu menţionează numărul contractului de achiziţie în baza
căruia a fost emisă; factura nu prezintă semnătura de primire;
> totalul de plată din factură este incorect;
> factura nu este completată la rubrica ce corespunde contului
bancar al cumpărătorului;
> lipsesc facturile de avans emise de către furnizorul de bunuri;
> lipsesc facturile pro forma emise de către furnizorul de bunuri;
> lipsesc facturile pro forma;
> lipseşte factura în baza căreia s-a întocmit dispoziţia de plată
externă (DPE);
> factura pro forma este incompletă;
> factura pro forma nu este semnată şi ştampilată de furnizor;
> facturile externe nu sunt semnate şi ştampilate de furnizor şi nu
sunt traduse;
> lipseşte factura de stornare a facturilor de avans;
> valoarea facturilor emise de furnizorul de lucrări este mai mare
decât valoarea situaţiilor de lucrări;
> în factură, data emiterii contractului este menţionată incorect;
> în declaraţia furnizorului de bunuri, data emiterii facturii externe
este menţionată greşit;
> numărul facturii menţionate în ordinul de plată nu este complet;
> în ordinul de plată şi în biletul la ordin emis pentru garanţia de
bună execuţie se menţionează un cont diferit de cel precizat în contractul
încheiat cu furnizorul de lucrări; biletul la ordin menţionat nu este comple-
tat;
> contul beneficiarului plăţii de pe ordinul de plată este diferit de
contul furnizorului de pe factură;
> pe DPE este înscrisă o factură neexistentă în cererea de plată;
> pe DPE se face referire la factura pro forma, document ce nu se
regăseşte în cererea de plată, ci doar traducerea acestuia;
60
> ordinul de plată nu menţionează numărul facturii sau al contrac-

tului de achiziţie în baza căreia (căruia) s-a efectuat plata;
> ordinul de plată este emis înaintea facturii;
> conturile beneficiarului plăţii din ordinul de plată sunt diferite de
contul furnizorului din contractul de achiziţie de bunuri;
> situaţia de lucrări pentru instalaţii de încălzire birouri emisă de
furnizorul de lucrări nu este semnată şi ştampilată de beneficiar;
> declaraţia de conformitate emisă de furnizor nu este datată;
> procesul-verbal de recepţie întocmit pentru furnizorul de bunuri
prezintă două date de emitere;
> documentul nu este tradus;
> lipsesc procesele-verbale menţionate în programul de control al
calităţii lucrărilor de rezistenţă (verificare natură teren de fundare, verifi-
care armare radier şi pereţi cuvă etc.);
> procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor este incomplet,
conţine erori de redactare, nu este semnat şi ştampilat de către ISC (comisia
de recepţie nu este formată din cel puţin 5 membri, se face referire doar la
contractul de lucrări cu furnizorul de lucrări, iar data acestui contract este
diferită de data contractului de achiziţie de lucrări avizat de către Organis-
mul Intermediar);
> procesul-verbal de predare-primire încheiat între beneficiar şi
furnizorul de bunuri nu este tradus; nici certificatul de calitate pentru bunu-
rile furnizate de către furnizorul de bunuri nu este tradus;
> lipsesc ordinele de începere a lucrărilor şi procesele-verbale de
predare-primire a amplasamentului şi a bornelor de reper pentru lucrările
executate de către furnizorii de lucrări;
> lipsesc documentele justificative de unde să rezulte constituirea
garanţiei de bună execuţie pentru lucrările realizate de către furnizorii de
lucrări;
> lipsesc situaţiile de lucrări şi listele de utilaje pentru lucrările exe-
cutate de către furnizorii de lucrări;
> valoarea menţionată în autorizaţia de construcţie este mai mică
decât valoarea lucrărilor solicitate spre decontare prin cererea de plată
prezentată;
> la dosarul de plată nu sunt ataşate toate certificatele de calitate şi
de conformitate pentru bunurile achiziţionate;
> lipseşte procesul-verbal de predare-primire pentru unele bunuri;
61
CAPITOLUL 3
> din facturile solicitate a doua oară spre decontare (emise de către
furnizorul de bunuri) nu rezultă care sunt utilajele care se resolicită la pla-
tă;
> lipsesc extrasele de cont pentru conturile de garanţie de bună
execuţie lucrări la contractele cu furnizorul de lucrări;
> lipseşte ordinul de începere a lucrărilor aferent contractului de
lucrări;
> extrasul de cont este incomplet; de asemenea, lipseşte extrasul de
cont aferent DPE;
> pe extrasul de cont, data facturii care este plătită cu ordin de plată
este înscrisă greşit;
> extrasul de cont este incomplet;
> procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nu este semnat
şi ştampilat de către reprezentantul administraţiei publice locale şi de către
reprezentantul ISC;
> lipseşte centralizatorul situaţiilor de lucrări pentru situaţiile de
lucrări aferente facturilor;
> referatele de verificare din proiectul tehnic prezintă observaţii în
urma verificării (la specialitatea instalaţii utilizare gaze naturale, instalaţii
sanitare);
> lipseşte adresa băncii X de unde să rezulte cursul euro din ziua
emiterii facturilor pentru bunurile furnizate de către furnizorii de bunuri;
> scadenţa biletului la ordin emis de furnizorul de lucrări nu cores-
punde cu obligaţiile din contractul de achiziţie;
> lipsesc actele de legătură între producătorii care au emis certifica-
te de calitate şi declaraţii de conformitate pentru materialele de construcţii,
instalaţii şi firmele care execută lucrările conform contractelor de achiziţie
de lucrări;
> în declaraţia de conformitate a producătorului de bunuri nu este
specificat tipul bunului înscris în factură;
> contractul prevede valabilitatea pentru livrări, din certificatul de
garanţie reiese faptul că utilajul s-a livrat, iar procesul-verbal de preda-
re-primire a bunului este întocmit;
> centralizatorul situaţiilor de lucrări emis de furnizorul de lucrări
este completat incorect;
> lipseşte semnătura constructorului la procesul-verbal de preda-
re-primire a amplasamentului;
62
> lipseşte ştampila dirigintelui de şantier la procesul-verbal de con-

trol al calităţii lucrărilor pe faze determinante;
> lipseşte ştampila proiectantului la procesul-verbal de control al
calităţii lucrărilor pe faze determinante, procesul-verbal de verificare a
naturii terenului de fundare (staţia de epurare) şi procesul-verbal de veri-
ficare a naturii terenului de fundare (hală de producţie), procesul-verbal de
verificare a naturii terenului de fundare (corp administrativ);
> sunt neconcordanţe la data emiterii procesului-verbal de preda-
re-primire a proiectului tehnic;
> lipseşte semnătura beneficiarului la procesul-verbal de lucrări
ascunse emis de furnizorul de lucrări;
> lipsesc semnătura şi ştampila constructorului la procesul-verbal
de trasare a lucrărilor;
> nota de renunţare nu este semnată şi ştampilată de constructor,
dirigintele de şantier şi beneficiar;
> certificatele de conformitate şi de garanţie şi calitate emise de
furnizorul de bunuri nu sunt datate;
> lipseşte menţiunea în contractul încheiat cu furnizorul de lucrări
şi bunuri privind modalitatea de constituire a garanţiei de bună execuţie;
> lipsesc documentele care să certifice constituirea garanţiei de bu-
nă execuţie pentru furnizorii de lucrări şi bunuri;
> declaraţiile de conformitate/calitate prezentate în dosarul cererii
de plată nu sunt semnate, ştampilate sau datate de emitent;
> raportul de progres este întocmit incorect;
> lipseşte procesul-verbal de predare-primire pentru bunurile achi-
ziţionate de la doi dintre furnizorii de bunuri;
> lipseşte procesul-verbal de punere în funcţiune pentru bunurile
achiziţionate;
> din centralizatorul proceselor-verbale de adjudecare, ataşat la do-
sarul de achiziţii, nu rezultă încadrarea pe liniile bugetare;
> nu există condică de betoane şi certificate de calitate pentru be-
tonul turnat;
> nu este prezentat certificatul de autorizare pentru laboratorul so-
cietăţii comerciale care verifică materialele;
> declaraţia de conformitate a bunurilor nu conţine valori ale carac-
teristicilor tehnice în afara parametrilor optimi;
> lipsesc chitanţele plătite la ISC de 0,1%, 0,7% şi de 1% aferente
autorizării lucrărilor la primărie;
63
CAPITOLUL 3
> anexa la proiectul tehnic, partea reproiectată, trebuie verificată şi

ştampilată de un verificator atestat şi însoţită de referatul de verificare, care
lipseşte;
> lipseşte poliţa de asigurare pentru bunuri;
> încadrarea în liniile bugetare a cheltuielilor realizate, după luarea
în considerare a notelor de comandă suplimentară şi a notelor de renunţare,
nu este corectă;
> cheltuielile privind studiul geotehnic solicitat la plată prin factură
sunt neeligibile deoarece acesta este realizat de către o altă firmă decât cea
menţionată în contractul de achiziţie-proiectare avizat de către OI;
> dispoziţia de şantier ataşată în dosarul cererii de plată este sem-
nată şi ştampilată de către ofertantul necâştigător; la fel şi procesele-ver-
bale din dosarul cererii de plată (procesul-verbal de verificare a naturii
terenului de fundare, procesele-verbale de control al calităţii lucrărilor pe
faze determinante); în procesele-verbale mai sus menţionate se face refe-
rire la faptul că ofertantul necâştigător la achiziţia de lucrări este subantre-
prenor;
> lipsesc lista de comandă suplimentară (pentru cantităţile de lu-
crări care sunt menţionate în dispoziţia de şantier) şi lista de renunţare
(pentru cantităţile de lucrări la care se renunţă); lipsesc, de asemenea, ante-
măsurătoarea semnată şi ştampilată de către proiectant şi oferta de lucrări
pentru cantităţile de lucrări mai sus menţionate (semnată şi ştampilată de
către constructor);
> există neconcordanţe între data întocmirii proceselor-verbale de
control al calităţii lucrărilor pe faze determinante, a proceselor-verbale de
lucrări ascunse etc. şi data întocmirii situaţiilor de lucrări;
> devizul financiar al serviciilor de proiectare nu este întocmit în
conformitate cu oferta de servicii, aferentă contractului;
> referatul privind verificarea de calitate la cerinţa C prezintă ob-
servaţii în legătură cu verificarea proiectului tehnic la cerinţa mai sus amin-
tită;
> lipseşte autorizaţia de funcţionare cerută la ultima tranşă.
3.3.3. Prefinanţarea în cadrul proiectului
Prefinanţarea reprezintă transferarea unor sume de către Comisia

Europeană, sub forma avansurilor, pentru susţinerea începerii şi/sau pe
64
parcursul implementării proiectelor finanţate, în vederea derulării cores-

punzătoare a acestora.
Conform OMFP nr. 2.548/2009, prefinanţarea se acordă beneficia-
rilor de proiecte finanţate din instrumente structurale în limita de 30% din
valoarea eligibilă a contractului / deciziei / ordinului de finanţare încheiat
între Autoritatea de Management / Organismul Intermediar şi beneficiar.
Prefinanţarea se acordă beneficiarilor integral sau în tranşe. Transferul su-
melor reprezentând prefinanţarea solicitată de beneficiari se realizează cu
condiţia existenţei următoarelor documente:
- o solicitare scrisă din partea beneficiarului, conform contractului /
deciziei / ordinului de finanţare;
- un contract de furnizare de bunuri / prestare de servicii / execuţie
de lucrări încheiat între beneficiar şi un operator economic, cu
excepţia proiectelor a căror implementare se realizează fără în-
cheierea vreunui astfel de contract;
- o scrisoare de garanţie bancară pentru suma aferentă prefinanţă-
rii solicitate, numai în cazul proiectelor care intră sub incidenţa
ajutorului de stat.
Pentru a putea beneficia de prefinanţare, beneficiarii au obligaţia
să deschidă un cont dedicat exclusiv primirii prefinanţării şi efectuării
de cheltuieli aferente proiectelor din aceste sume, inclusiv acordarea de
avansuri către contractori şi/sau transferul de sume către parteneri, în cazul
proiectelor implementate în parteneriat. Sumele acordate ca prefinanţare
în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale se deduc prin
aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de
beneficiari, conform prevederilor contractelor / deciziilor / ordinelor de
finanţare.
ATENŢIE! Nu beneficiază de prefinanţare:

• beneficiarii finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigură-
rilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale;
• beneficiarii aflaţi în subordinea Ministerului Transporturilor şi
Infrastructurii (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri
Naţionale din România SA, Compania Naţională de Căi Ferate
„CFR" SA, Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării
de Jos" Galaţi, Compania Naţională Administraţia Porturilor Mari-
time SA Constanţa etc.);
65
CAPITOLUL 3
• Administraţia Naţională „Apele Române", aflată în subordinea

Ministerului Mediului şi Pădurilor11.
3.3.4. Proiecte implementate în parteneriat
OUG nr. 64/2009 prevede la art. 23 că proiectele finanţate din in-

strumente structurale în cadrul programelor operaţionale pentru obiectivul
convergenţă pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai
multe entităţi cu personalitate juridică, înregistrate în România şi/sau în sta-
tele membre ale Uniunii Europene, cu condiţia desemnării ca lider al par-
teneriatului a unei entităţi înregistrate fiscal în România, excepţie făcând
proiectele pentru care beneficiar este o grupare europeană de cooperare
teritorială. Pentru implementarea unor astfel de proiecte, autorităţile sau
instituţiile finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entităţi
din sectorul privat numai prin aplicarea unei proceduri transparente şi
nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat.
Liderul unui parteneriat beneficiar este responsabil cu asigurarea im-
plementării proiectului şi a respectării tuturor prevederilor din contractele /
deciziile / ordinele de finanţare încheiate cu autorităţile de management /
organismele intermediare. Termenii, condiţiile şi responsabilităţile părţilor
privind implementarea proiectului sunt stabilite prin acordul de parteneriat
încheiat între lider şi parteneri. Acordul de parteneriat este supus legislaţiei
din România. Autorităţile/instituţiile finanţate din fonduri publice au obli-
gaţia de a face publică intenţia de a stabili un parteneriat cu entităţi private
în vederea implementării unui proiect finanţat din instrumente structurale,
menţionând totodată principalele activităţi ale proiectului şi condiţiile mi-
nime pe care trebuie să le îndeplinească partenerii.
în cazul proiectelor implementate în parteneriat, liderul are obligaţia
deschiderii unui cont de disponibilităţi în vederea primirii de la Autoritatea
de Management şi plăţii atât a sumelor aferente prefinanţării, cât şi a celor
aferente rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului
şi restituirii contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite. Sumele primi-
11
Conform Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi
utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobate prin OMFP nr. 2.548/2009,
cu modificările şi completările ulterioare.
66
te sunt virate de lider, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data

încasării, în conturile de disponibilităţi proprii şi/sau în conturile de dis-
ponibilităţi ale partenerilor. Liderul şi partenerii au obligaţia să deschidă
conturi pentru primirea sumelor aferente prefinanţării, precum şi conturi
pentru primirea rambursării cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului.
3.4. Misiunea de ţinere a contabilităţii proiectelor

finanţate din fonduri europene nerambursabile
3.4.1. Consideraţii generale privind contabilitatea fondurilor

europene nerambursabile
Beneficiarul fondurilor structurale trebuie să ţină o evidenţă contabilă

analitică a proiectului, utilizând conturi analitice distincte pentru reflecta-
rea tuturor operaţiunilor referitoare la implementarea acestuia, inclusiv
pentru reflectarea cerinţelor privind transmiterea datelor către Autoritatea
de Management, în conformitate cu dispoziţiile legale. însă, în acelaşi timp
cu respectarea reglementărilor contabile în vigoare, beneficiarul trebuie să
asigure şi respectarea condiţiilor contractuale12. Fondurile primite nu pot fi
utilizate decât pentru destinaţia pentru care au fost acordate.
Totodată, beneficiarul trebuie să gestioneze primirea şi utilizarea fon-
durilor structurale, astfel încât să poată răspunde cerinţelor de informaţii
pe proiect ale finanţatorului, conform contractelor încheiate. Beneficiarul
are obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele
contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării
unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare
şi naţionale.
Principalele aspecte care trebuie urmărite în cadrul managementului
contabil al proiectului privind accesarea fondurilor europene sunt:
• asistenţa financiară furnizată de Uniunea Europeană trebuie se-
parată în mod clar în cadrul sistemului financiar-contabil de alte
activităţi desfăşurate de către organizaţie;
12
în cazul în care proiectul este declarat viabil, urmează implementarea propriu-zisă a
acestuia prin semnarea contractului dintre beneficiar şi finanţator şi respectarea terme-
nilor contractuali.
67
CAPITOLUL 3
• sistemul de contabilitate al beneficiarului trebuie să reflecte / să

identifice primirea cofinanţării naţionale (Tamas, 2009).
Fondurile structurale primite şi utilizate de entităţile din România

sunt înregistrate în contabilitate ca subvenţii. Beneficiarii acestor fonduri
vor stabili politici contabile de recunoaştere, evaluare şi prezentare a sub-
venţiilor atât pe baza prevederilor legale specifice activităţii finanţate prin
subvenţii, cât şi pe baza prevederilor contractuale stabilite între părţi.
3.4.2. Cazul societăţilor comerciale

9
În OMFP nr. 3.055/2009 sunt prezentate două mari categorii de sub-

venţii:
s subvenţii aferente activelor, care sunt subvenţii pentru acordarea
cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiară să achizi-
ţioneze sau să construiască active imobilizate;
s subvenţii aferente veniturilor, care cuprind toate subvenţiile, alte-
le decât cele pentru active.
Aceste subvenţii pot fi primite de la guvernul propriu-zis, agenţii gu-
vernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.
în cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:

• subvenţiile guvernamentale (contul 4451 „Subvenţii guverna-
mentale" şi contul 4751 „Subvenţii guvernamentale pentru inves-
tiţii");
• împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii (contul
4452 „împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii" şi
contul 4752 „împrumuturi nerambursabile cu caracter de subven-
ţii pentru investiţii");
• alte sume primite cu caracter de subvenţii - donaţii, plusuri la
inventar de natura imobilizărilor (contul 4458 „Alte sume primite
cu caracter de subvenţii", contul 4753 „Donaţii pentru investiţii",
contul 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor" şi con-
tul 4758 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru in-
vestiţii").
68
Datorită caracterului lor nerambursabil, subvenţiile se recunosc, pe

o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltu-
ielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze. Recu-
noaşterea veniturilor într-o perioadă contabilă sau alta depinde de natura
lor. Din considerente fiscale, subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în
conturile de capital şi rezerve.
Procedurile contabile pentru derularea fondurilor nerambursabile
sunt stabilite în conformitate cu tratamentul contabil aplicabil atât subven-
ţiilor aferente activelor, cât şi subvenţiilor aferente veniturilor. Regula de
bază utilizată presupune corelarea corespunzătoare a veniturilor din sub-
venţii cu cheltuielile prevăzute a se efectua din aceste surse (Tamas, 2009).
Recunoaşterea subvenţiilor se face la semnarea contractului. înregis-
trarea în contabilitate a fondurilor nerambursabile se realizează în mod
diferit în funcţie de destinaţia acestora, astfel:
• ca subvenţii pentru investiţii (subvenţii aferente activelor), în ca-
zul primirii şi utilizării fondurilor pentru finanţarea investiţiilor
(spre exemplu: achiziţia de tractoare, maşini şi echipamente agri-
cole performante, investiţii pentru modernizarea tehnologiilor de
obţinere a produselor agricole);
• ca venituri în avans sau venituri din subvenţii de exploatare
(subvenţii aferente veniturilor), în cazul primirii şi utilizării fon-
durilor pentru finanţarea cheltuielilor (spre exemplu: achiziţia
de materii prime şi materiale necesare începerii procesului de
producţie, plata salariilor, sprijinirea activităţilor de formare pro-
fesională, informare, diseminare şi difuzare a cunoştinţelor, spri-
jinirea furnizării serviciilor de consultanţă şi consiliere pentru
ferme).
Subvenţiile aferente activelor se înregistrează în contabilitate ca
subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat. Venitul
amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere, utilizând contul
7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii", pe măsura înregistrării
cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor. Sub-
venţiile pentru activele neamortizabile (de exemplu, terenuri) pot fi
condiţionate de îndeplinirea unor obligaţii. în astfel de situaţii, subvenţiile
se vor recunoaşte ca venituri de-a lungul perioadelor care confirmă costul
realizării respectivelor obligaţii. De exemplu, o subvenţie pentru achiziţia
unui teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul
69
CAPITOLUL 3
respectiv, caz în care subvenţia va fi recunoscută ca venit de-a lungul pe-

rioadei de viaţă utilă a clădirii.
Subvenţiile aferente veniturilor sunt primite, de obicei, pentru aco-
perirea unor cheltuieli.
în condiţiile în care cheltuielile nu au fost încă angajate, fondurile
primite pentru finanţarea lor se înregistrează ca venituri înregistrate în
avans. Pe măsura angajării cheltuielilor şi înregistrării lor în Clasa 6,
sumele înregistrate anterior în contul 472 „Venituri înregistrate în avans"
se reiau la venituri. în funcţie de natura cheltuielilor finanţate vor fi utilizate
conturile sintetice de gradul doi ale contului 741 „Venituri din subvenţii de
exploatare".
Sumele de primit în contul partenerilor (ce vor fi virate de către
Autoritatea de Management beneficiarului fondului) vor fi evidenţiate în
contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie", analitic distinct pentru
partenerul respectiv.
în cazul fondurilor nerambursabile care urmează a fi primite drept
compensaţie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate în cursul exer-
ciţiului, fără a exista costuri viitoare aferente, acestea se înregistrează în
contabilitate ca un venit din exploatare în perioada în care devin creanţă
(Tamas, 2009). Ca şi în prima situaţie, în funcţie de natura cheltuielilor
finanţate vor fi utilizate conturile sintetice de gradul doi ale contului 741
„Venituri din subvenţii de exploatare".
Prefinanţarea încasată în contul subvenţiilor se va înregistra ca o
datorie în contul 462 „Creditori diverşi" deoarece subvenţiile nu au, de
cele mai multe ori, un caracter gratuit, încasarea contravalorii lor fiind
condiţionată de îndeplinirea anumitor obligaţii. în cazul în care benefi-
ciarul subvenţiei are un partener, prefinanţarea încasată în contul său şi
virată către el se va evidenţia în contul 458 „Decontări din operaţii în par-
ticipaţie", analitic distinct pentru partenerul respectiv. Prefinanţarea se
închide prin contul 445 „Subvenţii" la încasarea efectivă a fondului cu
caracter nerambursabil.
în cazul în care beneficiarul sau partenerul este neplătitor de TVA
şi, conform contractului, va primi suma reprezentând TVA de la AM,
aceasta se va evidenţia în contabilitatea proprie în contul 461 „Debitori
diverşi". în situaţia în care există parteneri implicaţi în proiect neplătitori
de TVA, taxa pe valoarea adăugată ce poate fi decontată de către aceştia va
70
fi evidenţiată distinct de către beneficiar în contul 462 „Creditori diverşi"

în corespondenţă cu contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie".
Corectarea sumelor solicitate autorităţilor de management ca urma-
re a autorizării/certificării parţiale a cheltuielilor aferente fondurilor externe
nerambursabile postaderare pentru anul curent se face prin stornarea în
roşu a înregistrării subvenţiei de primit.
Corectarea sumelor solicitate autorităţilor de management ca urmare
a autorizării/certificării parţiale a cheltuielilor aferente fondurilor externe
nerambursabile postaderare pentru anii precedenţi se face prin stornarea în
roşu a înregistrării subvenţiei de primit, în măsura în care aceasta a afectat
un cont de venit în avans sau de subvenţie, şi prin utilizarea contului 117
„Rezultatul reportat", în măsura în care înregistrarea iniţială s-a făcut pe
seama unui cont de venit.
Virarea sumei reprezentând subvenţii către partener se înregistrează
prin folosirea contului 458 „Decontări din operaţii în participaţie".
Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează
prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă. Resti-
tuirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează fie prin reducerea
veniturilor amânate, dacă există,fie,în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor,
în măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu
există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită
se recunosc imediat ca o cheltuială.
O condiţie generală de eligibilitate pe care trebuie să o îndeplinească
un potenţial beneficiar al fondurilor structurale este aceea de a contribui
financiar şi de a dovedi această contribuţie. Cofinanţarea privată poate fi
asigurată fie din surse proprii, în cazul potenţialilor beneficiari care deţin
deja fondurile necesare pentru contribuţia financiară, fie din venituri pro-
venite din sponsorizări, donaţii etc., dovedite în condiţiile legii, fie prin
credit bancar, în situaţia în care potenţialii beneficiari nu deţin fondurile
necesare pentru contribuţia financiară proprie, dar îndeplinesc condiţiile
contractării unui credit bancar.
în contabilitate, primirea cofinanţării private se înregistrează utili-
zând contul 581 „Viramente interne", în cazul cofinanţării realizate din
fonduri proprii, şi un analitic al contului 461 „Debitori diverşi", în cazul
unui alt tip de cofinanţare decât cea din surse proprii.
71
CAPITOLUL 3
Baza legală:
Principiile şi procedurile contabile vor fi reglementate de acordurile
încheiate cu autoritatea de certificare şi vor fi în concordanţă cu reglemen-
tările Comisiei Europene şi cu:
O Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
O OMFP nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor conta-
bile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulte-
rioare.
3.4.3. Cazul instituţiilor publice
Pentru plăţile efectuate din cheltuielile prevăzute în buget, eligibile

pentru a fi acoperite din fonduri externe nerambursabile postaderare, bene-
ficiarul ordonator de credite va solicita Autorităţii de Management ram-
bursarea cheltuielilor efectuate (Legea nr. 18/2009 a bugetului de stat pe
anul 2009).
Sumele aferente rambursărilor de la Comisia Europeană se fac venit
la bugetele din care au fost finanţate proiectele respective şi se virează de
către Autoritatea de Management şi de către Autoritatea de Certificare şi
Plată la aceste bugete, după certificarea cheltuielilor conform prevederilor
legale, comunitare şi naţionale (Legea nr. 18/2009, OUG nr. 64/2009).
Sumele alocate bugetelor locale reprezentând contribuţia Uniunii
Europene, rămase neutilizate la sfârşitul exerciţiului bugetar, se reflectă
în excedentul bugetului local şi, respectiv, în fondul de rulment şi vor fi
utilizate în anul următor cu aceeaşi destinaţie pentru care au fost acordate,
până la finalizarea proiectelor respective (Legea nr. 18/2009).
Pe parcursul execuţiei bugetare, pentru asigurarea resurselor de
finanţare a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile,
unităţile administrativ-teritoriale pot contracta finanţări rambursabile
sau pot utiliza disponibilităţile fondului de rulment (Legea nr. 18/2009,
OUG nr. 64/2009).
Fondurile cuprinse în bugetele ordonatorilor de credite pentru fi-
nanţarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile sunt destinate
exclusiv acestui scop şi nu pot fi utilizate pentru finanţarea altor naturi
72
de cheltuieli prin redistribuire cu ocazia rectificărilor bugetare şi/sau prin

virări de credite ori prin cedarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia
Guvernului prevăzut în bugetul de stat (Legea nr. 18/2009). Redistribuiri
de fonduri se pot face doar între proiectele finanţate/propuse la finanţare
în cadrul titlului corespunzător acestora din clasificaţia bugetară sau se pot
vira la acest titlu sume alocate iniţial altor titluri sau capitole de cheltuieli
pentru a se asigura implementarea corespunzătoare a acestor proiecte.
Prefinanţarea acordată se restituie de către beneficiar Autorităţii de
Management / Autorităţii de Certificare şi Plată dacă nicio cerere de ram-
bursare nu a fost depusă de acesta în termenul stabilit conform prevede-
rilor contractelor / deciziilor / ordinelor de finanţare (OUG nr. 64/2009).
Prefinanţarea acordată beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de cre-
dite ai bugetului local, rămasă neutilizată la finele exerciţiului bugetar, se
reflectă în excedentul bugetului local şi, respectiv, în fondul de rulment şi
va fi utilizată în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
în cadrul proiectelor trebuie să se ţină o contabilitate precisă bazată
pe un sistem de contabilitate în partidă dublă. Există posibilitatea de a ţine
această contabilitate în sistem clasic sau electronic, deşi este în mod clar
preferabil a se ţine în format electronic.
Beneficiarul va trebui să ţină un registru şi o evidenţă contabilă clară
a implementării acţiunilor folosind sistemul de contabilitate în partidă
dublă ca parte integrantă sau ca ajutor pentru contabilitatea beneficiarului.
Acest sistem de contabilitate trebuie să se desfăşoare în conformitate cu
procedurile stabilite în practica profesională. Trebuie evidenţiate în mod
distinct în conturi analitice corespunzătoare veniturile şi cheltuielile. Tre-
buie, de asemenea, să se evidenţieze distinct dobânzile provenite din fon-
durile nerambursabile.
Beneficiarul trebuie să ţină o evidenţă contabilă folosind conturi
analitice distincte pentru proiect, întocmind o balanţă de verificare dis-
tinctă. Sistemul contabil utilizat va fi în conformitate cu legislaţia naţională
în vigoare şi va asigura, unde este cazul, evidenţa contabilă distinctă a
activităţilor economice şi noneconomice (cheltuieli, venituri, cont de re-
zultate).
Precizare: conform subcapitolului „1.4.3. Registrele de contabili-

tate" din OMFP nr. 1.917/2005, în cazul în care o instituţie publică are
unităţi subordonate fără personalitate juridică ce conduc contabilitatea până
73
CAPITOLUL 3
la balanţa de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de către unităţile

subordonate, cu condiţia înregistrării acestuia în evidenţa unităţii.
Aceste unităţi fără personalitate juridică ce vor implementa proiecte
finanţate din fonduri nerambursabile vor organiza deci o activitate con-
tabilă pe proiect, în mod independent, până la balanţa de verificare.
Sistemul contabil utilizat va fi în conformitate cu legislaţia naţională
în vigoare şi va asigura, unde este cazul, evidenţa contabilă distinctă a
activităţilor economice şi noneconomice (cheltuieli, venituri, cont de re-
zultate).
Utilizarea dasificaţiei bugetare pentru evidenţa fondurilor

1. Cheltuieli:
- clasificaţia economică, titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fon-
duri externe nerambursabile (FEN)";
- articolele 01-20, pe programe şi fonduri;
- cheltuielile efective (conturile din Clasa 6).
2. Venituri din rambursări de fonduri externe nerambursabile post-
aderare:
- capitolul 45 „Sume primite de la Uniunea Europeană în contul
plăţilor efectuate";
- sursa de finanţare 01-10 pe fiecare buget;
- subcapitolele 01 -18, cu detaliere pe fonduri;
- paragrafele 01-03, cu detaliere pe fonduri;
- contul 775 „Finanţare din FEN postaderare".
3. Venituri din cofinanţare şi TVA (la bugete locale / instituţii publi-
ce finanţate din venituri proprii / venituri proprii şi subvenţii):
- capitolul 42.02 „Subvenţii de la bugetul de stat";
- subcapitolul 42.10.39 „Subvenţii de la bugetul de stat către
instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri
proprii pentru proiecte finanţate din FEN postaderare";
- contul 7721 „Subvenţii de la bugetul de stat".
Obligaţiile beneficiarilor
Beneficiarul va menţine înregistrări periodice şi exacte în contabi-
litate, referitoare la implementarea proiectului, folosind un sistem de
74
evidenţă contabilă în partidă dublă, ca parte a contabilităţii proprii sau

adiacent acesteia. Acest sistem dedicat va fi implementat cu respectarea
procedurilor impuse de practica profesională. Pentru fiecare proiect trebuie
realizate înregistrări separate în contabilitate, care să evidenţieze toate ve-
niturile şi cheltuielile. înregistrările în contabilitate trebuie să poată oferi
cu precizie detalii privind dobânda provenind din fondurile plătite de
autoritatea contractantă.
Documentele trebuie săfieuşor accesibile şi săfiearhivate astfel încât
să permită o verificare uşoară, iar beneficiarul este obligat să informeze
autoritatea contractantă asupra adresei exacte unde acestea sunt păstrate.
Documentele la care se face referire mai sus includ:
A. Lucrări, bunuri şi servicii:
- oferte de la furnizori;
- contracte şi comenzi;
- facturi şi dovezi ale plăţii sau facturi plătite; dacă bunurile pro-
vin din stocurile beneficiarului, facturile vor reflecta preţul
plătit la data achiziţiei; o copie a facturii de achiziţie trebuie
să fie ataşată;
- pentru carburanţi şi uleiuri, beneficiarul va ţine evidenţa dis-
tanţelor parcurse, a consumului (mediu) al vehiculelor folo-
site, a costurilor carburanţilor şi a cheltuielilor de întreţinere.
B. Costuri de personal:
- o evidenţă a cheltuielilor cu personalul local angajat pe o pe-
rioadă determinată, menţionând sumele plătite ca remuneraţie,
certificate corespunzător de către persoana responsabilă la
nivel local, cu detalierea salariului brut, a taxelor şi a contribu-
ţiilor la asigurările sociale şi a salariului net;
- o evidenţă a cheltuielilor cu personalul din afara ţării angajat
în interesul proiectului; cheltuielile vor fi evaluate pe baza
costurilor unitare pe unităţi de timp efectiv lucrate şi verifi-
cabile şi vor fi detaliate în salariu brut, taxe şi contribuţii la
asigurările sociale şi salariu net.
Documentele contabile trebuie:

• să fie întocmite pe baza documentelor-sursă (facturi, extrase ban-
care etc.);
75
CAPITOLUL 3
• să specifice tipul documentelor contabile;

• să fie numerotate;
• să detalieze conţinutul tranzacţiilor contabile;
• să specifice valoarea sumelor în lei şi/sau euro;
• să fie datate;
• să specifice contul bancar folosit pentru tranzacţie;
• să fie în original.
Toate documentele folosite în timpul tranzacţiilor contabile vor fi
parte integrantă a documentelor contabile. Aceste documente vor fi înre-
gistrate, completate şi arhivate astfel încât să se păstreze legătura dintre
anumite documente.
Baza legală:
Principiile şi procedurile contabile vor fi reglementate de acordu-
rile încheiate cu autoritatea de certificare şi vor fi în concordanţă cu regle-
mentările Comisiei Europene şi cu:
O Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
O Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
O OMFP nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodolo-
gice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor insti-
tuţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamen-
telor bugetare şi legale, cu modificările şi completările ulterioare;
privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul
de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia,
cu modificările şi completările ulterioare;
O OMEF nr. 1.187/2008 pentru modificarea şi completarea Nor-
melor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii insti-
tuţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile
de aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice
nr. 1.917/2005.
76
3.5. Controlul tehnic şifinanciaral proiectelor finanţate

din fonduri europene nerambursabile
Beneficiarul trebuie să ţină înregistrări contabile sistematice şi pre-

cise referitoare la executarea contractului. Pentru fiecare obiectiv trebuie
ţinută o evidenţiere separată, cu toate veniturile şi cheltuielile pe perioada
de valabilitate a contractului.
Beneficiarul are obligaţia să consimtă la inspecţiile pe bază de docu-
mente sau la faţa locului, efectuate de autoritatea contractantă, Comisia
Europeană şi orice alt organism cu atribuţii în domeniu, asupra modului de
utilizare a finanţării nerambursabile pe durata de valabilitate a contractului,
în acest scop, el se angajează să acorde dreptul de acces la locurile şi spaţiile
unde se implementează obiectivele prevăzute în planul de afaceri, inclusiv
accesul la sistemele informatice, precum şi la toate documentele şi fişierele
informatice privind gestiunea tehnică şi financiară. Documentele trebuie să
fie uşor accesibile şi arhivate astfel încât să permită verificarea lor.
Obligaţiile beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri europene
nerambursabile sunt, printre altele:
Beneficiarul va permite Comisiei Europene, Oficiului European de
Luptă Antifraudă şi Curţii Europene a Auditorilor să verifice, prin exa-
minarea documentelor sau prin inspecţii la faţa locului, implementarea
proiectului şi să realizeze, dacă este necesar, un audit complet pe baza
documentelor justificative, a documentelor de înregistrare în contabilitate
şi a oricăror alte documente relevante pentru finanţarea proiectului. în
plus, beneficiarul va permite Oficiului European de Luptă Antifraudă să
facă verificări la faţa locului în conformitate cu procedurile stabilite de
legislaţia Comisiei Europene pentru protejarea intereselor financiare ale
Comunităţilor Europene împotriva fraudelor şi a oricăror alte nereguli. în
acest scop, beneficiarul se angajează să permită personalului sau agenţilor
Comisiei Europene, Oficiului European de Luptă Antifraudă şi Curţii
Europene a Auditorilor, precum şi personalului OI şi AM accesul în locurile
şi spaţiile unde se implementează proiectul, inclusiv accesul la sistemele
informatice şi la toate documentele şi bazele de date privind managementul
tehnic şi financiar al proiectului. De asemenea, beneficiarul se angajează
că va lua toate măsurile pentru a facilita munca acestora. Accesul agenţilor
Comisiei Europene, Oficiului European de Luptă Antifraudă şi Curţii
Europene a Auditorilor se face în condiţiile păstrării confidenţialităţii faţă
77
CAPITOLUL 3
de terţi, fără a prejudicia obligaţiile de drept public cărora le sunt supuse.

Documentele trebuie să fie uşor accesibile şi să fie arhivate astfel încât să
permită o verificare uşoară, iar beneficiarul este obligat să informeze
autoritatea contractantă asupra adresei exacte unde acestea sunt păstrate.
3.6. Monografii contabile pe categorii de beneficiari
3.6.1. Monografie societăţi comerciale
NC Explicaţie Cont debitor Cont creditor

1. Recunoaşterea creanţei la semnarea 4452 %
contractului
475
472
458.Partener
2. înregistrarea prefinanţării primite 5121 462
(se asimilează unui avans)
3. Virarea prefinanţării proprii 581 5121
4. Virarea prefinanţării cuvenite 461.Partener 5121
partenerului
5. Acordarea de avansuri furnizorilor % 401
pentru livrări de bunuri, executări de
lucrări sau prestări de servicii
(acordate din fonduri proprii)
409 (232, 234)
4426
Decontarea avansului (acordat din 401 5121
fonduri proprii)
6. înregistrarea avansurilor pentru bunuri % 404
achiziţionate în leasing financiar
232
4426
7. Plată furnizor 404 5121
8. Recepţia de bunuri achiziţionate în 21x 167
leasing financiar
9. Compensarea avansului 21x 232
78

10. înregistrarea ratei de leasing % 404
167
666
665
628
4426
11. Plată furnizor 404 5121
12. Achiziţia de imobilizări corporale % 404.Denumire
furnizor
2xx
4426
13. Achiziţia de stocuri % 401.Denumire
furnizor
3 xx
4426
14. înregistrarea cheltuielilor în avans % 401.Denumire
furnizor
471
4426
15. înregistrarea cheltuielilor diverse % 401.Denumire
furnizor
6xx
4426
16. înregistrarea salariilor 641 421
17. înregistrarea reţinerilor salariale 421 %
4312
4314
4372
444
18. înregistrarea taxelor aferente salariilor
a. CAS 6451 4311
b. CASS 6453 4313
c. FS 6452 4371
79
CAPITOLUL 3

d. Fond garantare 6458.1 4381.1
e. FNUASS (Fondul Naţional Unic 6458.2 4381.2
de Asigurări Sociale de Sănătate)
f. Accidente de muncă şi boli 6458.3 4381.3
profesionale
g. FRA (Fondul de risc şi accidente) 635.1 447.1
h. Fond persoane cu handicap 635.2 447.2
19. Decontarea avansurilor acordate, la % 401
primirea bunurilor, lucrărilor,
serviciilor (în roşu)
409
4426
20. Decontarea avansurilor acordate, la % 404
primirea bunurilor de natura activelor
fixe (în roşu)
232 (234)
4426
21. Plata furnizorilor de imobilizări 404.Denumire 5121
furnizor
22. Plată furnizori 401.Denumire 5121
furnizor
23. Plata salariilor 421 5121
24. Plata taxelor aferente salariilor % 5121
4312
4314
4372
444
4311
4313
4371
4381.1
4381.2
4381.3
447.1
80

25. înregistrarea cheltuielilor cu 681 28x
amortizarea
26. înregistrarea consumului de materiale 6xx 3 xx
27. Transformarea cheltuielilor în avans 6xx 471
în cheltuieli ale perioadei curente
28. înregistrarea veniturilor aferente 5121 7xx
proiectului (ex. dobânzi)
29. Preluare TVA partener neplătitor de 461 458
TVA de recuperat de la Autoritatea de
Management
30. Finanţarea virată la venituri pe 475 7584
parcursul duratei de viaţă a
imobilizărilor
31. Finanţarea virată la venituri pentru 472 741
cheltuielile în avans
32. încasarea rambursării fondurilor de la % 445
Autoritatea de Management
5121
462
33. Corectarea sumelor solicitate 445 %
autorităţilor de management ca
urmare a autorizării/certificării
parţiale a cheltuielilor aferente
fondurilor externe nerambursabile
postaderare pentru anul curent - în
roşu
475
472
741
34. Corectarea sumelor solicitate 445 %
autorităţilor de management ca urmare
a autorizării/certificării parţiale a
cheltuielilor aferente fondurilor
externe nerambursabile postaderare
pentru anul anterior - în roşu
475
472
117
81
CAPITOLUL 3

35. Restituirea sumelor autorităţilor de 445 5121
management
36. înregistrarea sumelor virate 458 5121
partenerului
37. încasarea TVA aferente cheltuielilor 5121 461
eligibile ale partenerului de la
Autoritatea de Management
38. Virarea TVA partenerului 45 8.Partener 5121.Partener
39. Suma aferentă cotei de prefinanţare 45 8.Partener 461.Partener
prevăzute în contract (ex. 35%)
40. Recunoaşterea veniturilor din subvenţii 472 741
3.6.2. Monografie partener societate comercială plătitoare de

TVA

1. înregistrarea subvenţiei la semnarea 45 8.Beneficiar %
contractului de finanţare
475
472
2. încasarea prefmanţării 5121 462.Beneficiar
3. înregistrare achiziţii partener % 401
3 xx
4xx
6xx
% 401
167
2xx
641 421
645x 43xx
421 %
43xx
82

4. Plăţi % %
401 5121
404 5121
421
43xx
5. Emiterea facturii 411/458/461 %
445 .Beneficiar
4427/4428
sau
Emiterea notei de decontare 458 445
6. Virarea la venituri a subvenţiei 472 741
aferente cheltuielilor efectuate (lunar)
7. Virarea la venituri a cotei-părţi din 475 7584
subvenţia aferentă imobilizărilor
amortizate (lunar)
8. încasarea subvenţiei înregistrată pe % 411/458/461
baza facturii
5121
462
sau
încasarea subvenţiei înregistrată pe % 458
baza notei de decontare
5121
462
9. Acoperirea sumelor finanţate din 581 5121
fonduri proprii
5121 581
10. Recunoaşterea veniturilor curente 472 741
83
CAPITOLUL 3

beneficiarilor instituţii publice finanţate integral de la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi din
bugetele fondurilor speciale pentru operaţiuni aferente
derulării proiectelor din fonduri externe nerambursabile
postaderare şi fonduri de la buget

1. Acordarea de avansuri furnizorilor 409 (232, 234) 7701 (7703,
pentru livrări de bunuri, executări de 7704, 7705,
lucrări sau prestări de servicii 5xx)/proiect/titlul
56.01-20.01-03
2. înregistrarea avansurilor pentru bunuri 232 404
3. Plată furnizor 404 7701 (7703,
7704, 7705,
5xx)/proiect/titlul
56.01-20.01-03
4. Recepţia bunurilor achiziţionate în 21x 167
leasing financiar
167
628/proiect/titlul
56.01-20.01-03
666/proiect/titlul
56.01-20.01-03
665/proiect/titlul
56.01-20.01-03
7. Plată furnizor 404 7701 (7703,
7704, 7705,
5xx)/proiect/titlul
56.01-20.01-03
8. Achiziţii de bunuri şi servicii în baza
facturii emise de furnizori
a. înregistrarea activelor imobilizate 2xx 404
corporale sau necorporale
84

b. înregistrarea bunurilor 3 xx 401
achiziţionate
c. înregistrarea serviciilor prestate 6xx/proiect/titlul 401
56.01-20.01-03
9. înregistrarea salariilor 641/proiect/titlul 421
56.01-20.01-03
4312
4314
4372
444
a. CAS 645 l/proiect/titlul 4311
56.01-20.01-03
b. CASS 6453/proiect/titlul 4313
56.01-20.01-03
c. FS 6452/proiect/titlul 4371
56.01-20.01-03
d. Fond garantare 6456/proiect/titlul 4373
56.01-20.01-03
e. FRA 6454/proiect/titlul 4315
56.01-20.01-03
f. FNUASS 6455/proiect/titlul 4317
56.01-20.01-03
g. Fond persoane cu handicap 63 5/proiect/titlul 447.1
56.01-20.01-03
12. înregistrarea cheltuielilor în avans în 471 401
cadrul proiectului
13. Decontarea avansurilor acordate, la 401 409
serviciilor
14. Decontarea avansurilor acordate, la 404 232 (234)
fixe
15. Plată furnizori 401 7701 (7703,
7704, 7705,
5xx)/proiect/titlul
56.01-20.01-03
85
CAPITOLUL 3

16. Plata furnizorilor de imobilizări 404 7701 (7703,
7704, 7705,
5xx)/proiect/titlul
56.01-20.01-03
17. Plata salariilor 421 7701 (7703,
7704, 7705,
5xx)/proiect/titlul
56.01-20.01-03
18. Plata taxelor aferente salariilor % 7701 (7703,
7704, 7705,
5xx)/proiect/titlul
56.01-20.01-03
4312
4314
4372
444
4311
4313
4371
4317
4315
4373
447.1
19. înregistrarea veniturilor generate de 7701 (7703, 7xx
proiect 7704, 7705,
5xx)/proiect/titlul
56.01-20.01-03
20. Trecerea pe cheltuieli curente a 6xx/proiect/titlul 471
cheltuielilor în avans 56.01-20.01-03
21. înregistrarea sumelor solicitate 8077
autorităţilor de management
reprezentând cota-parte din
cheltuielile eligibile aferente
22. Corectarea sumelor solicitate 8077
autorităţilor de management ca
urmare a autorizării/certificării
parţiale a cheltuielilor aferente
postaderare - în roşu
86

23. înregistrarea sumelor virate de 8077
autorităţile de certificare / autorităţile
de management la buget reprezentând
cota-parte din cheltuielile eligibile
aferente fondurilor externe
nerambursabile postaderare, în contul
plăţilor efectuate
24. înregistrarea notelor de debit aferente 629 4584
fondurilor externe postaderare primite
de la autorităţile de certificare / auto-
rităţile de management, după virarea
în conturile de venituri ale bugetelor
de către autorităţile de management /
Autoritatea de Certificare şi Plată
25. Virarea în conturile autorităţilor de 4584 7701 (7703,
certificare / autorităţilor de mana- 7704, 7705,
gement a sumelor reprezentând 5xx)/proiect/titlul
debite aferente fondurilor externe 56.01-20.01-03
postaderare
3.6A. Monografie privind înregistrarea în contabilitatea

beneficiarilor instituţii publice finanţate din venituri
proprii şi subvenţii acordate de la buget, respectiv a
instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii
pentru operaţiuni cu fonduri externe nerambursabile
postaderare şi fonduri de la buget
A. în situaţia în care se primesc sume în avans sub formă de

prefinanţare de la Autoritatea de Certificare şi Plată / autorităţile de
management:
1. Prefinanţarea primită de la Autoritatea 561/proiect/ 4585
de Certificare şi Plată / autorităţile de 45.10.yy.03
management (560/proiect/
45.10.yy.03)
(„Sume primite de
la UE în contul
plăţilor efectuate")
87
CAPITOLUL 3

2. Acordarea de avansuri furnizorilor 409 (232, 234) 56 l/proiect/titlul
pentru livrări de bunuri, executări de 56.01-20.01-03
lucrări sau prestări de servicii (560/proiect/titlul
56.01-20.01-03)
4. Plată furnizor 404 561/proiect/titlul
56.01-20.01-03
(560/proiect/titlul
56.01-20.01-03)
leasing financiar
167
628
666
665
8. Plată furnizor 404 561/proiect/titlul
56.01-20.01-03
(560/proiect/titlul
56.01-20.01-03)
a. înregistrarea activelor imobilizate 2xx 404
b. înregistrarea bunurilor achiziţionate 3xx 401
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
4312
4314
4372
444
88

56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
g. Fond persoane cu handicap 635/proiect/titlul 447.1
56.01-20.01-03
13. înregistrarea cheltuielilor în avans în 471 401
cadrul proiectului
serviciilor
fixe
16. Plata furnizorilor din surse proprii 401 561/proiect/titlul
56.01-20.01-03
, (560/proiect/titlul
56.01-20.01-03)
17. Plata furnizorilor de imobilizări din 404 561/proiect/titlul
surse proprii 56.01-20.01-03
(560/proiect/titlul
56.01-20.01-03)
18. Plata salariilor 421 561/proiect/titlul
56.01-20.01-03
(560/proiect/titlul
56.01-20.01-03)
19. Plata taxelor aferente salariilor % 561/proiect/titlul
56.01-20.01-03
(560/proiect/titlul
56.01-20.01-03)
89
CAPITOLUL 3

4312
4314
4372
444
4311
4313
4371
4317
4315
4373
447.1
20. înregistrarea veniturilor generate de 561/proiect/titlul 7xx
proiect 56.01-20.01-03
(560/proiect/titlul
56.01-20.01-03)
21. Trecerea pe cheltuieli curente a 6xx/proiect/titlul 471
cheltuielilor în avans 56.01-20.01-03
22. înregistrarea cererilor de rambursare
transmise de beneficiari autorităţilor
de certificare / autorităţilor de
management
22.1 înregistrarea cererii de rambursare
reprezentând sume de primit în contul
plăţilor efectuate în anul curent
a. sume de rambursat din FEN 4583.1.1 775/cap.
postaderare 45.10.yy.01
b. sume de rambursat din fonduri de 4583.2.1 772l/cap. 42.10
la buget - cofinanţare, TVA subcap. 42.10.39
(„Subvenţii de la
bugetul de stat
către instituţii
publice finanţate
parţial sau integral
din venituri proprii
pentru proiecte
finanţate din FEN
postaderare")
90

plăţilor efectuate în anii anteriori
23. Diminuarea sumelor de primit de la 4585 4583.1.1
Autoritatea de Certificare şi Plată / (4583.1.2)
autorităţile de management cu sumele
primite în avans sub formă de
prefinanţare
24. Corectarea sumelor de primit de la
autorităţile de management / auto-
rităţile de certificare ca urmare
a autorizării cererilor
de rambursare - în roşu
24.1 Corectarea cererii de rambursare
aferente sumelor de primit în contul
b. sume de rambursat din fonduri 4583.2.1 772l/cap. 42.10
de la buget - cofinanţare, TVA subcap. 42.10.39
25. încasarea sumelor rambursate de către
de management
25.1 înregistrarea sumelor rambursate
a. sume rambursate din FEN 56 l/cap. 4583.1.1
(560/cap.
45.10.yy.01)
91
CAPITOLUL 3

b. sume rambursate din fonduri de la 56 l/cap. 42.10 4583.2.1
buget - cofinanţare, TVA subcap. 42.10.39
(560/cap. 42.10
subcap. 42.10.39)
a. sume rambursate din FEN 561/cap. 4583.1.2
(560/cap.
45.10.yy.02)
b. sume rambursate din fonduri de la 561/cap. 42.10 4583.2.2
(560/cap. 42.10
subcap. 42.10.39)
26. înregistrarea obligaţiei de plată la 629 4481
bugetul de stat a sumelor
reprezentând taxa pe valoarea
adăugată dedusă, a cărei
contravaloare a fost plătită de
autorităţile de management /
Autoritatea de Certificare şi Plată
(înregistrarea se efectuează
de către beneficiarii care îşi exercită
dreptul de deducere a taxei pe
valoarea adăugată aferente
cheltuielilor eligibile)
27. Virarea sumelor reprezentând taxa pe 4481 561 (560)
valoarea adăugată datorată bugetului
de stat
28. înregistrarea sumelor datorate
Autorităţii de Certificare şi Plată /
autorităţilor de management în cursul
aceluiaşi exerciţiu financiar în care
s-au înregistrat veniturile, pentru
plăţile efectuate eronat înaintea
certificării sumelor cuprinse în
cererile de rambursare
a. sume de rambursat aferente FEN 775/cap. 4584.1
(45.10.yy.02)
92

b. sume de rambursat aferente 7721/cap. 42.10 4584.2
fondurilor de la buget subcap. 42.10.39
Autorităţii de Certificare şi Plată /
autorităţilor de management în anul
următor exerciţiului financiar în care
s-au înregistrat veniturile, pentru
plăţile efectuate eronat înaintea
certificării sumelor cuprinse în
cererile de rambursare
a. sume de rambursat aferente FEN 117.10 4584.1
postaderare
b. sume de rambursat aferente 117.10 4584.2
fondurilor de la buget
30. Compensarea sumelor de primit cu
sumele de restituit Autorităţii de
Certificare şi Plată / autorităţilor de
management
a. FEN postaderare 4584.1 4583.1.1
(4583.1.2)
b. fonduri de la buget 4584.2 4583.2.1
(4583.2.2)
31. în situaţia în care nu se efectuează
înregistrarea de la punctul 30, sumele
se virează în conturile Autorităţii de
Certificare şi Plată / autorităţilor de
management
a. sume aferente FEN postaderare 4584.1 561 (560)
b. sume aferente fondurilor de la 4584.2 561 (560)
bugetul de stat
32. înregistrarea notelor de debit primite
rităţile de management
a. debite aferente FEN postaderare 629 4584.1
b. debite provenite din prefinanţare 4585 4584.1
nejustificată în termenul prevăzut în
contractul de finanţare
c. debite aferente fondurilor de la 629 4584.2
buget
93
CAPITOLUL 3

33. Virarea în conturile autorităţilor de
certificare / autorităţilor de
management a sumelor reprezentând
debite
a. debite aferente FEN postaderare 4584.1 561 (560)
b. debite aferente fondurilor de la 4584.2 561 (560)
buget
34. închiderea conturilor de cheltuieli 121.10 %
şi venituri la sfârşitul perioadei în
vederea stabilirii rezultatului
patrimonial
6xx/proiect/titlul
56.01-20.01-03
629
% 121.10
772 l/cap. 42.10
subcap. 42.10.39
775/cap.
45.10.yy.01
(45.10.yy.02)
35. Transferarea rezultatului patrimonial
asupra rezultatului reportat, la
începutul exerciţiului următor
a. excedent patrimonial 121.10 117.10
b. deficit patrimonial 117.10 121.10
B. în situaţia în care nu se primesc sume în avans sub formă de

management, înregistrările contabile de la litera A rămân valabile, mai
puţin punctele: prefinanţarea primită de la Autoritatea de Certificare
şi Plată / autorităţile de management şi diminuarea sumelor de primit
de la Autoritatea de Certificare şi Plată / autorităţile de management
cu sumele primite în avans sub formă de prefinanţare.
Notă: YY reprezintă codul proiectului cu finanţare din fonduri ex-

terne nerambursabile şi fonduri de la buget şi se înlocuieşte, în funcţie de
proiect, astfel:
94
a) Fondul European de Dezvoltare Regională: 01;

b) Fondul Social European: 02;
c) Fondul de Coeziune: 03;
d) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală: 04;
e) Fondul European pentru Pescuit: 05;
f) Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare: 07;
g) Instrumentul European de Vecinătate şi de Parteneriat: 08;
h) programe comunitare finanţate în perioada 2007-2013: 15;
i) alte facilităţi şi instrumente postaderare: 16.

beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de credite
ai bugetului local pentru operaţiuni cu fonduri externe
nerambursabile postaderare şi fonduri de la buget
A. în situaţia în care se primesc sume în avans sub formă de

management:
1. Prefinanţarea primită de la Autoritatea 521 l/cap. 4585
de Certificare şi Plată / autorităţile de 45.02.yy.03
management
2. Acordarea de avansuri furnizorilor 409 (232, 234) 7702/titlul
pentru livrări de bunuri, executări de 56.01-20.01-03
lucrări sau prestări de servicii (5151 titlul
56.01-20.01-03)
4. Plată furnizor 404 7702/titlul
56.01-20.01-03
(5151 titlul
56.01-20.01-03)
leasing financiar
95
CAPITOLUL 3

167
628
666
665
8. Plată furnizor 404 7702/titlul
56.01-20.01-03
(5151 titlul
56.01-20.01-03)
a. înregistrarea activelor fixe 2xx 404
b. înregistrarea bunurilor achiziţionate 3 xx 401
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
4312
4314
4372
444
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
56.01-20.01-03
96

56.01-20.01-03
g. Fond persoane cu handicap 635/proiect/titlul 447.1
56.01-20.01-03
serviciilor
fixe
15. Plată furnizori 401 7702/titlul
56.01-20.01-03
(5151 titlul
56.01-20.01-03)
16. Plata furnizorilor de imobilizări 404 7702/titlul
56.01-20.01-03
(5151 titlul
56.01-20.01-03)
17. Plata salariilor 421 7702/titlul
56.01-20.01-03
(5151 titlul
56.01-20.01-03)
18. Plata taxelor aferente salariilor % 7702/titlul
56.01-20.01-03
(5151 titlul
56.01-20.01-03)
4312
4314
4372
444
4311
4313
4371
4317
4315
97
CAPITOLUL 3

4373
447.1
19. înregistrarea veniturilor generate de 7702/titlul 7xx
proiect 56.01-20.01-03
(5151 titlul
56.01-20.01-03)
20. în situaţia în care, pe parcursul 401 (404) 516
execuţiei bugetare, pentru asigurarea
resurselor de finanţare a proiectelor
prevăzute la alin. (1)*, unităţile
administrativ-teritoriale pot contracta
finanţări rambursabile, potrivit alin. (5)
art. 8 din Legea nr. 18/2009 a
bugetului de stat pe anul 2009, plata
furnizorilor se efectuează din contul de
disponibil din împrumuturi interne şi
externe contractate de autorităţile
administraţiei publice locale
* conform OMFP nr. 2.169/2009
21. înregistrarea cererilor de rambursare

transmise de beneficiari autorităţilor
de certificare / autorităţilor de
management
98

22. Diminuarea sumelor de primit de la 4585 4583.1.1
Autoritatea de Certificare şi Plată / (4583.1.2)
autorităţile de management cu sumele
primite în avans sub formă de
prefmanţare
23. Corectarea sumelor de primit de la
autorităţile de management / auto-
rităţile de certificare ca urmare
a autorizării cererilor
de rambursare - în roşu
24. încasarea sumelor rambursate de către
de management
99
CAPITOLUL 3

autorităţilor de certificare / auto-
rităţilor de management în cursul
aceluiaşi exerciţiu financiar în care
s-au înregistrat veniturile,
reprezentând sume plătite în plus
înaintea certificării sumelor
cuprinse în cererile de rambursare
a. sume de rambursat aferente FEN 775/cap. 4584.1
(45.02.yy.02)
b. sume de rambursat aferente 772 l/cap. 42.02 4584.2
fondurilor de la buget (cofinanţare subcap. 42.02.20
şi TVA) („Subvenţii de la
bugetul de stat
către bugetele
locale necesare
susţinerii derulării
proiectelor
finanţate din FEN
postaderare")
autorităţilor de certificare / auto-
rităţilor de management în anul
următor exerciţiului financiar
în care s-au înregistrat veniturile,
reprezentând sume plătite în plus
înaintea certificării sumelor
cuprinse în cererile de rambursare
a. sume de rambursat aferente FEN 117.02 4584.1
postaderare
b. sume de rambursat aferente 117.02 4584.2
fondurilor de la buget (cofinanţare
şi TVA)
27. Compensarea sumelor de primit cu
sumele de restituit autorităţilor de
management
a. FEN postaderare 4584.1 4583.1.1
(4583.1.2)
100

b. fonduri de la buget - cofinanţare, 4584.2 4583.2.1
TVA (4583.2.2)
28. în situaţia în care nu se efectuează
înregistrarea de la punctul 27, sumele
se virează în conturile autorităţilor de
management
a. sume aferente FEN postaderare 4584.1 7702
b. sume aferente fondurilor de la 4584.2 7702
bugetul de stat (cofinanţare şi TVA)
29. înregistrarea notelor de debit primite
rităţile de management
a. debite aferente FEN postaderare 629 4584.1
b. debite provenite din prefinanţare 4585 4584.1
nejustificată în termenul prevăzut în
contractul de finanţare
c. debite aferente fondurilor de la 629 4584.2
30. Virarea în conturile autorităţilor de
certificare / autorităţilor de manage-
ment a sumelor reprezentând debite
a. debite aferente FEN postaderare 4584.1 7702
b. debite aferente fondurilor de la 4584.2 7702
31. închiderea conturilor de cheltuieli 121.01.02 6xx
efective ale activităţii proprii, aferente
proiectelor finanţate din FEN
postaderare şi fonduri de la buget,
la sfârşitul perioadei - activitatea
proprie
32. închiderea conturilor de finanţare 7702 121.01.02
bugetară ale activităţii proprii, la
sfârşitul perioadei - activitatea proprie
33. Stabilirea rezultatului patrimonial al
bugetului local - activitatea
centralizată
101
CAPITOLUL 3

33.1 Preluarea cheltuielilor efective (care 6xx/titlul56 5211
au fost închise de instituţie prin contul
121.01.02) de la activitatea proprie şi
de la instituţiile subordonate aferente
proiectelor finanţate din FEN
postaderare şi fonduri de la buget,
la sfârşitul perioadei
33.2 Preluarea excedentului patrimonial 121.01.02 5211
înregistrat de activitatea proprie a
unităţii administrativ-teritoriale şi de
instituţiile subordonate finanţate din
bugetul local (cheltuielile < finanţarea
bugetară)
33.3 Preluarea deficitului patrimonial 121.01.02 5211
înregistrat de activitatea proprie a
unităţii administrativ-teritoriale şi de
instituţiile subordonate finanţate din
bugetul local (cheltuielile > finanţarea
bugetară) - în roşu
34. închiderea conturilor de cheltuieli ale 121 02/titlul 56 6xx/titlul 56
bugetului local
35. închiderea conturilor de venituri 775/45.02 121.02
aferente FEN postaderare
36. închiderea conturilor de venituri 7721/cap. 42.02 121.02
aferente fondurilor de la buget subcap. 42.02.20
37. Stabilirea rezultatului excedentului 5212/analitic 5211
bugetului local (cash), la sfârşitul distinct
anului, ca diferenţă între veniturile
încasate la cap. 42.02 subcap.
42.02.20 „Subvenţii de la bugetul de
stat către bugetele locale necesare
susţinerii derulării proiectelor
finanţate din fonduri externe
nerambursabile (FEN) postaderare" şi,
respectiv, cap. 45.02 „Sume primite
de la UE în contul plăţilor efectuate"
şi cheltuielile plătite de la titlul 56
„Proiecte cu finanţare din fonduri
externe nerambursabile (FEN)"
102

38. Constituirea fondului de rulment din 5221/analitic 5212/analitic
excedentul bugetului local aferent distinct distinct
FEN postaderare
121.02 131
39. în anul 2010, utilizarea disponibilului % 522 l/analitic
fondului de rulment pentru finanţarea distinct
cheltuielilor aferente proiectelor
401
404
6 xx
40. închiderea conturilor de cheltuieli 131 6xx
finanţate din fondul de rulment
B. în situaţia în care nu se primesc sume în avans sub formă de

management, înregistrările contabile de la litera A rămân valabile, mai
puţin punctele: prefinanţarea primită de la Autoritatea de Certificare
şi Plată / autorităţile de management şi diminuarea sumelor de primit
de la Autoritatea de Certificare şi Plată / autorităţile de management
cu sumele primite în avans sub formă de prefinanţare.
Notă: YY reprezintă codul proiectului cu finanţare din fonduri ex-

terne nerambursabile şi fonduri de la buget şi se înlocuieşte, în funcţie de
proiect, astfel:
a) Fondul European de Dezvoltare Regională; 01;
b) Fondul Social European: 02;
c) Fondul de Coeziune: 03;
d) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală: 04;
e) Fondul European pentru Pescuit: 05;
f) Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare: 07;
g) Instrumentul European de Vecinătate şi de Parteneriat: 08;
h) programe comunitare finanţate în perioada 2007-2013: 15;
i) alte facilităţi şi instrumente postaderare: 16.
103
CAPITOLUL 3
3.7. Studii de caz
Studiul de caznr. 1 - Exemplu simplificat de contabilizare a contrac-

telor în parteneriat la societăţile comerciale
Se contractează un fond extern nerambursabil în următoarele con-

diţii:
- 80% nerambursabil (60% din bugetul Uniunii Europene şi 40%
de la bugetul de stat);
- 20% finanţare proprie;
- valoare totală lider: 10.000 lei, anul I, şi 15.000 lei, anul II;
- valoare totală partener: 5.000 lei, anul I, şi 7.000 lei, anul II.
Anul I:
- prefinanţare: 30%;
- cheltuieli curente lider: 6.000 lei;
- cheltuieli în avans lider: 1.000 lei;
- echipamente lider: 3.000 lei, durată de viaţă: 5 ani;
- cheltuieli curente partener: 2.500 lei;
- cheltuieli în avans partener: 500 lei;
- echipamente partener: 2.000 lei, durată de viaţă: 5 ani;
- încasarea sumelor cuvenite.
Anul II:
- corecţie sume an anterior lider: 300 lei (50% cheltuieli curente,
25% cheltuieli în avans, 25% echipamente). Sumele se vor deduce
din finanţarea aferentă anului II;
- corecţie sume an anterior partener: 100 lei (50% cheltuieli cu-
rente, 25% cheltuieli în avans, 25% echipamente). Sumele se vor
deduce din finanţarea aferentă anului II;
- cheltuieli curente lider: 10.000 lei;
- cheltuieli în avans lider: 1.000 lei;
- echipamente lider: 4.000 lei, durată de viaţă: 5 ani;
- cheltuieli curente partener: 5.000 lei;
- cheltuieli în avans partener: 500 lei;
104
- echipamente partener: 1.500 lei, durată de viaţă: 5 ani;

- corecţie sume an curent lider: 400 lei (50% cheltuieli curente,
25% cheltuieli în avans, 25% echipamente). Corecţia se face după
încasarea sumelor de la Autoritatea de Management şi presupune
efectuarea plăţii de către beneficiar;
- corecţie sume an curent partener: 50 lei (50% cheltuieli curente,
25% cheltuieli în avans, 25% echipamente). Corecţia se face după
încasarea sumelor de la Autoritatea de Management şi presupune
efectuarea plăţii de către beneficiar.
Cota de TVA aferentă achiziţiilor este de 24%. Cheltuielile în avans
se transformă în cheltuieli curente începând cu luna martie a anului I. Imo-
bilizările sunt puse în funcţiune în cursul lunii iunie. Să se efectueze înre-
gistrările contabile.
Rezolvare
Anul I:
în contabilitatea liderului:
Explicaţie Cont debitor Cont creditor Sume

Recunoaşterea creanţei la semnarea 4452 % 29.600,00
contractului
475 14.400,00
472 5.600,00
458.Partener 9.600,00
înregistrarea prefinanţării primite 5121 462 11.100,00
(30% x 37.000)
Virarea prefinanţării cuvenite 461.Partener 5121 3.600,00
partenerului (30% x 12.000)
înregistrarea cheltuielilor curente % 401 7.440,00
6xx 6.000,00
4426 1.440,00
Plată furnizor 401 5121 7.440,00
Achiziţia de imobilizări corporale % 404 3.720,00
2xx 3.000,00
4426 720,00
105
CAPITOLUL 3

înregistrarea cheltuielilor în avans % 401 1.240,00
471 1.000,00
4426 240,00
Transformarea cheltuielilor în 6xx 471 833,00
avans în cheltuieli ale perioadei
curente (1.000 x 10/12)
încasarea rambursării fondurilor de % , 4452 12.000,00
la Autoritatea de Management
5121 900,00
462 11.100,00
înregistrarea sumelor virate 458.Partener % 4.000,00
partenerului
5121 400,00
461.Partener 3.600,00
înregistrarea cheltuielilor cu 681 281 300,00
amortizarea (3.000/5 x 6/12)
Finanţarea virată la venituri pe 475 7584 240,00
imobilizărilor (300 x 80%)
Finanţarea virată la venituri pentru 472 741 666,40
cheltuielile în avans (833 x 80%)
Finanţarea virată la venituri pentru 472 741 4.800,00
cheltuielile curente (6.000 x 80%)
în contabilitatea partenerului:

înregistrarea subvenţiei la semnarea 445 % 9.600,00
contractului de finanţare
475 2.800,00
472 6.800,00
106

încasarea prefinanţării 5121 462.Beneficiar 3.600,00
6xx 2.500,00
4426 600,00
2xx 2.000,00
4426 480,00
înregistrarea cheltuielilor în avans % 401 620,00
471 500,00
4426 120,00
Plată furnizor 401 5121 620,00
curente (500 x 10/12)
înregistrarea amortizării 681 281 200,00
(2.000/5 x 6/12)
Virarea la venituri a subvenţiei 472 741 2.000,00
aferente cheltuielilor efectuate
(2.500 x 80%)
Virarea la venituri a cotei-părţi a 475 7584 160,00
subvenţiei aferente imobilizărilor
amortizate (lunar) (200 x 80%)
Virarea la venituri a subvenţiei 472 741 333,34
aferente cheltuielilor în avans
transformate în cheltuieli curente
(lunar) (416,67 x 80%)
Emiterea notei de decontare 458 445 4.000,00
încasarea subvenţiei înregistrată pe % 458 4.000,00
baza facturii
5121 400,00
462.Beneficiar 3.600,00
107
CAPITOLUL 3
Anul II:
în contabilitatea liderului:

Corecţia sumelor aferente anului 4452 % (400,00)
anterior
(300 x 25% x 9/10) 475 (67,50)
(300 x 25% x 2/12) 472 (12,50)
117 (220,00)
458.Partener (100,00)
6xx 10.000,00
4426 2.400,00
Plată furnizor 401 5121 12.400,00
2xx 4.000,00
4426 960,00
înregistrarea cheltuielilor în avans % 401 1.240,00
471 1.000,00
4426 240,00
Transformarea cheltuielilor în 6xx 471 1.000,00
curente
(1.000x2/12+ 1.000x10/12)
încasarea rambursării fondurilor de 5121 4452 17.200,00
la Autoritatea de Management
înregistrarea sumelor virate 458.Partener 5121 5.500,00
partenerului
înregistrarea cheltuielilor cu 681 281 1.000,00
amortizarea
(3.000/5 + 4.000/5 x 6/12)
Finanţarea virată la venituri pe 475 7584 800,00
imobilizărilor (1.000 x 80%)
108

Finanţarea virată la venituri pentru 472 741 800,00
cheltuielile în avans (1.000 x 80%)
Finanţarea virată la venituri pentru 472 741 8.000,00
cheltuielile curente (10.000 x 80%)
curent
(400 x 25% x 9/10) 475 (90,00)
(400 x 25% x 2/12) 472 (16,67)
741 (293,33)
458.Partener (50,00)
Recuperarea sumelor de la partener 5121 458.Partener 50,00
Plata sumelor către Autoritatea de 4452 5121 450,00
Management

anterior
(100 x 25% x 9/10) 475 (22,50)
(100 x 25% x 2/12) 472 (4,17)
117 (73,33)
6xx 5.000,00
4426 1.200,00
2xx 1.500,00
4426 360,00
înregistrarea cheltuielilor în avans % 401 620,00
471 500,00
4426 120,00
Plată furnizor 401 5121 620,00
109
CAPITOLUL 3

curente (500 x 2/12 + 500 x 10/12)
înregistrarea amortizării 681 281 550,00
(2.000/5 + 1.500/5 x 6/12)
Virarea la venituri a subvenţiei 472 741 4.000,00
aferente cheltuielilor efectuate
(5.000 x 80%)
Virarea la venituri a cotei-părţi din 475 7584 440,00
subvenţia aferentă imobilizărilor
amortizate (lunar) (550.x 80%)
Virarea la venituri a subvenţiei 472 741 400,00
aferente cheltuielilor în avans
transformate în cheltuieli curente
(lunar) (500 x 80%)
Emiterea notei de decontare 458 445 5.500,00
încasarea subvenţiei înregistrată pe 5121 458 5.500,00
baza facturii
curent
(50 x 25% x 9/10) 475 (11,25)
(50 x 25% x 2/12) 472 (2,08)
741 (36,67)
Plata sumelor către partener 4452 5121 50,00
110
Studiul de caznr. 2 - Contabilizarea unui contract definanţaremulti-

anual la o societate comercială
Societatea A primeşte în baza unui proiect finanţat prin POS M suma

de 19.500.000 lei (partea de cheltuieli eligibile ale proiectului finanţate
din fonduri externe nerambursabile). Proiectul are o valoare estimată de
30.000.000 lei şi beneficiază de finanţare astfel:
- finanţare din FEN: 65%;
- finanţare din surse proprii: 5%;
- finanţare de la buget: 30%.
Proiectul se derulează pe parcursul a 2 ani, astfel:

a) în exerciţiul 2009:
- entitatea utilizează din veniturile proprii suma de 11.000.000 lei;
- se primesc de la bugetul de stat în completarea finanţării fonduri
în valoare de 4.500.000 lei;
- în 2009 nu se încasează cota-parte din contribuţia externă în
valoare de 9.750.000 lei;
- se acordă un avans prestatorului de lucrări în valoare de
7.000.000 lei;
b) în exerciţiul 2010:
- se încasează din FEN o prefinanţare de 9.000.000 lei;
- se primesc în baza cererii de rambursare sume în contul plăţilor
efectuate în 2009 în valoare de 7.000.000 lei;
- se primesc fonduri de la bugetul de stat în valoare de 4.500.000 lei;
- se evidenţiază şi se încasează sume din FEN aferente exerciţiului
2009, respectiv 2010;
- se primeşte factura finală de la executantul lucrărilor în valoare
de 30.000.000 lei; se stornează avansul;
- se decontează furnizorul şi se închid conturile.
111
CAPITOLUL 3
Rezolvare
NC Explicaţie Cont debitor Cont creditor Sume
1. înregistrarea creanţei la 445 472 28.500.000
semnarea contractului
Anul 2009
1. Plăţi efectuate 401 5121 11.000.000
2. Primirea sumelor 5121 445 4.500.000
3. Plata avansului 409 5121 7.000.000
4. Transformarea veniturilor în 472 741 14.250.000
avans în venituri curente
Anul 2010
1. Primirea prefinanţării 5121 462 9.000.000
2. încasarea sumelor pentru 5121 445 7.000.000
anul anterior
3. încasarea sumelor de la 5121 445 4.500.000
bugetul statului
4. încasarea sumelor din fonduri % 445 19.500.000
5121 10.500.000
462 9.000.000
5. Primirea facturii 628 % 30.000.000
401 21.000.000
409 9.000.000
6. Plată furnizor 401 5121 21.000.000
7. Transformarea veniturilor în 472 741 14.250.000
avans în venituri curente
(28.500.000-14.250.000)
112
Studiul de caz nr. 3 - Contabilizarea unei cereri de rambursare în

cazul unei societăţi comerciale
O societate comercială neplătitoare de TVA semnează un contract

de finanţare nerambursabilă (postaderare) în luna februarie 2010, al cărui
obiectiv este efectuarea de investiţii. Durata contractului este de 15 luni,
iar valoarea totală, de 1.100.000 lei, astfel:
Valoarea Valoarea
Valoarea Valoarea
totală eligibilă eligibilă Cofinanţarea Valoarea
totală a eligibilă
a proiectului nerambursabilă eligibilă a neeligibilă a
proiectului, nerambursabilă
(fără TVA), din bugetul beneficiarului proiectului
din care: din FEDR
din care: naţional (BN)
(lei) (lei) (lei) % (lei) % (lei) % (lei)
1=2 + 9 2=3+5+7 3 4 5 6 7 8 9
1.100.000 930.000 790.500 85 120.900 13 18.600 2 170.000
Conform contractului de finanţare, valoarea prefinanţării acordate

este de 139.500 lei, reprezentând maximum 15% din valoarea totală eligi-
bilă estimată a proiectului.
Plafonul minim al cheltuielilor eligibile solicitate de beneficiar pen-
tru fiecare cerere de rambursare este echivalentul a 20% din valoarea
eligibilă a proiectului. Cheltuielile eligibile efectuate de către beneficiar şi
solicitate spre rambursare în cadrul ultimei cereri de rambursare vor depăşi
25% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
De asemenea, suma acordată sub forma prefinanţării se recuperează
integral şi progresiv prin aplicarea unui procent de 20% din valoarea fiecă-
rei cereri de rambursare întocmite de beneficiar. Recuperarea prefinanţării
se efectuează începând cu prima cerere de rambursare, astfel încât suma
acordată să se recupereze integral înainte de ultima cerere de rambursare.
Conform graficului de derulare a activităţilor pentru anul 2010, res-
pectiv graficului estimativ de depunere a cererilor de rambursare, suma
necesară a fi prevăzută şi aprobată în buget în anul 2010 este de
885.600 lei (din care TVA 141.600 lei).
în anul 2010 s-a propus depunerea a patru cereri de rambursare:
- cererea de rambursare nr. 1, în sumă de 186.000 lei (minimum
20% din valoarea totală eligibilă) plus TVA - 35.400 lei, depusă
în luna iunie 2010 şi cu termen de încasare luna august 2010;
20% din valoarea totală eligibilă) plus TVA - 35.400 lei, depusă
113
CAPITOLUL 3
în luna septembrie 2010 şi cu termen de încasare luna-noiem-

brie 2010;
20% din valoarea totală eligibilă) plus TVA - 35.400 lei, depusă în
luna octombrie 2010 şi cu termen de încasare luna decem-
brie 2010;
20% din valoarea totală eligibilă) plus TVA - 35.400 lei, depu-
să în luna decembrie 2010 şi cu termen de încasare luna februa-
rie 2011.
La fiecare cerere de rambursare, calculul sumelor de încasat se va
prezenta astfel:
Valoarea eligibilă a cererii de rambursare: 186.000 lei
Din care:
Valoarea Valoarea
Valoarea Cheltuielile
eligibilă a Valoarea TVA aferente
eligibilă Deducerea eligibile
cererii de eligibilă Cofinanţarea prefinanţării cheltuielilor
rambursabilă solicitate spre
rambursare rambursabilă beneficiarului eligibile
din bugetul rambursare
(fără TVA) din FEDR solicitate
naţional (BN)
1 2 = 1 x 85% 3 = 1 x 13% 4=1x2% 5 = 1x20% 6=1-4-5 7
186.000 158.100 24.180 3.720 37.200 145.080 35.400
Se cere să se efectueze înregistrările specifice contractării şi primei

cereri de rambursare.
Rezolvare
1. înregistrarea creanţei la 445 472 911.400
2. înregistrarea primirii 5121 462 139.500
prefinanţării
Cererea de rambursare nr. 1
3. încasarea contravalorii cererii % 445 182.280
de rambursare nr. 1 (158.100 +
24.180)
5121 145.080
462 37.200
4. încasarea TVA 5121 461 35.400
5. Transformarea veniturilor în 472 741 227.850
avans în venituri curente (911.400/4)
114
Studiul de caz nr. 4 - Contract de finanţare tip POSDRU obţinut de o

societate comercială, respectiv de o instituţie publică
O entitate este beneficiarul unei finanţări nerambursabile din FSE

pentru derularea proiectului aprobat de către AMPOSDRU. Ea are stabilit
următorul buget pentru anul 2009:
Valoare bugetată
Categorii de cheltuieli eligibile
(fără TVA)
A) TOTAL RESURSE UMANE, din care: 390.181,00
Total cheltuieli cu personalul 367.081,00
a) salarii brute, din care: 286.000,00
- pensii asiguraţi 10,5% 30.030,00
- sănătate asiguraţi 5,5% 15.730,00
- şomaj asiguraţi 0,5% 1.430,00
- impozit pe salarii 38.210,00
b) CAS angajator 20,8% 59.488,00
c) sănătate angajator 5,2% 14.872,00
d) concedii, indemnizaţii 0,85% 2.431,00
e) şomaj angajator 0,5% 1.430,00
f) fond garantare salarii 0,25% 715,00
g) fond de risc şi accidente 0,75% 2.145,00
Total cheltuieli cu cazarea, transportul şi diurna
(aferente personalului) . 23.100,00
Deplasări curente echipă administrare proiect 23.100,00
B) TOTAL PARTICIPANŢI, din care: 87.000,00
Cheltuieli cu cazarea, transportul şi diurna
(aferente participanţilor) 57.000,00
Subvenţii şi burse 30.000,00
C) TOTAL ALTE TIPURI DE COSTURI, din care: 79.500,00
Cheltuieli aferente managementului de proiect 64.500,00
- echipamente şi aparatură birotică 38.000,00
- materiale de natura obiectelor de inventar
(birotică) 12.500,00
115
CAPITOLUL 3
Valoare bugetată
(fără TVA)
- materiale consumabile (rechizite) 8.000,00
- carburanţi 6.000,00
Cheltuieli financiare şi juridice 5.000,00
- prime de asigurare: imobile, bunuri
şi răspundere profesională 5.000,00
Cheltuieli pentru închirieri, amortizări şi leasing 9.500,00
- închirieri autovehicule 2.500,00
- închirieri săli de curs 7.000,00
Cheltuieli de informare şi publicitate 500,00
I. TOTAL COSTURI DIRECTE ELIGIBILE
(A + B + C) 556.681,00
II. Cheltuieli generale de administraţie (7% din total
costuri directe, mai puţin cheltuielile de tip FEDR) 38.968,00
Salarii aferente personalului administrativ 25.670,00
a) salarii brute, din care: 20.000,00
- pensii asiguraţi 10,5% 2.100,00
- sănătate asiguraţi 5,5% 1.100,00
- şomaj asiguraţi 0,5% 100,00
- impozit pe salarii 2.672,00
b) CAS angajator 20,8% 4.160,00
c) sănătate angajator 5,2% 1.040,00
d) concedii, indemnizaţii 0,85% 170,00
e) şomaj angajator 0,5% 100,00
f) fond garantare salarii 0,25% 50,00
g) fond de risc şi accidente 0,75% 150,00
Alte cheltuieli de administraţie 13.298,00
III.TOTAL COSTURI PROIECT (I + II) 595.649,00
în cursul perioadei, entitatea a înregistrat documente justificative

privind următoarele operaţiuni:
1) A primit, conform extrasului de cont, o prefinanţare de la
AMPOSDRU reprezentând 25% din valoarea proiectului.
116
2) A primit sume totale în contul anului anterior de 300.000 lei, din

care:
a) finanţare de la buget: 100.000 lei;
b) finanţare din fonduri externe nerambursabile: 200.000 lei.
3) A înregistrat salarii brute datorate personalului direct implicat
în proiect, conform statelor de plată, în valoare de 286.000 lei, plus con-
tribuţiile unităţii corespunzătoare, conform bugetului, şi cheltuieli cu sa-
lariile brute ale personalului administrativ, în valoare de 20.000 lei, plus
contribuţiile unităţii, conform bugetului.
4) A înregistrat amortizarea aferentă imobilizărilor achiziţionate
în contul proiectului în anul anterior, în valoare de 784 lei; subvenţia a re-
prezentat 70% din costul imobilizărilor respective.
5) A înregistrat cheltuieli cu deplasările curente ale echipei de pro-
iect după cum urmează:
a) deplasări în ţară:
i) cheltuieli cu cazarea, conform facturilor primite: 20 nopţi
x 100 lei/noapte = 2.000 lei, TVA 9%;
ii) cheltuieli cu transportul calculate în limite legale, con-
form biletelor de călătorie, respectiv bonurilor de benzină
şi foilor de parcurs: 8.000 lei, TVA 24%;
iii) cheltuieli cu diurna: 30 x 13 lei = 390 lei;
b) deplasări în străinătate:
x 40 euro/noapte = 400 euro;
form biletelor de avion: 300 euro;
iii) cheltuieli cu diurna: 10 x 35 euro = 350 euro;
iv) cursul euro este de 4,2245 lei/euro.
6) A înregistrat cheltuieli cu transportul, cazarea şi diurna aferente
participanţilor la cursuri, astfel:
a) cursanţi din ţară:
form biletelor de călătorie, respectiv bonurilor de benzi-
nă: 12.000 lei, TVA 24%;
iii) cheltuieli cu diurna: 3.250 lei;
117
CAPITOLUL 3
b) cursanţi din străinătate:

x 80 lei/noapte = 4.000 lei;
form biletelor de avion: 25 persoane x 250 euro/persoană
= 6.250 euro;
iii) cheltuieli cu diurna: 8.750 euro;
iv) cursul euro este de 4,2245 lei/euro.
7) A acordat burse de studii, astfel: 25 persoane x 100 lei/lună/per-
soană x 12 luni = 30.000 lei.
8) A achiziţionat două laptopuri în valoare de 3.180 lei, respectiv
3.740 lei, plus TVA, conform facturii nr. 437, şi a efectuat plata furnizoru-
lui conform ordinului de plată şi extrasului de cont.
9) A achiziţionat un videoproiector în valoare de 4.237 lei, plus
TVA, conform facturii nr. 98, şi un multifuncţional în valoare de 3.251,7 lei,
plus TVA, conform facturii nr. 231, şi a efectuat plata furnizorului con-
form ordinului de plată şi extrasului de cont.
10) A cumpărat materiale de natura obiectelor de inventar (două im-
primante, un ftip chart, un ecran, un reportofon, un monitor, un CD-player),
conform facturii nr. 5.476, în valoare de 12.780 lei, plus TVA, şi a efec-
tuat plata furnizorului conform ordinului de plată şi extrasului de cont.
11) A cumpărat materiale consumabile (rechizite) în valoare de
7.950 lei, conform facturii nr. 328, şi a efectuat plata furnizorului conform
ordinului de plată şi extrasului de cont.
12) A achiziţionat şi a consumat carburanţi în valoare de 6.850 lei,
inclusiv TVA.
13) A plătit prime de asigurare în valoare de 5.000 lei conform ordi-
nului de plată şi extrasului de cont.
14) A închiriat autovehicule, după cum urmează: 20 zile x 35 euro/zi
x 4,2245 lei/euro = 2.957,15 lei, plus TVA 24%, conform contractelor şi
facturilor. A plătit datoriile conform ordinelor de plată şi extraselor de cont.
15) A rambursat suma de 20.000 lei din prefinanţarea primită la
începutul anului, sumă ce nu a putut fi justificată în termenul prevăzut.
16) A închiriat săli pentru cursuri, astfel: 30 zile x 230 lei/zi =
6.900 lei, plus TVA 24%, şi a efectuat plata furnizorului conform ordinului
de plată şi extrasului de cont.
17) A efectuat cheltuieli de informare şi publicitate în sumă de
390 lei, plus TVA.
118
18) A înregistrat salarii brute datorate personalului administrativ

implicat în proiect, conform statelor de plată, în valoare de 20.000 lei, plus
contribuţiile unităţii corespunzătoare, conform bugetului.
19) A înregistrat alte cheltuieli de administraţie în sumă de
12.754 lei, plus TVA 24%.
20) Finanţarea proiectului se realizează după cum urmează:
a) finanţare proprie: 2%;
b) finanţare de la buget: 35%;
c) finanţare din fonduri externe nerambursabile: diferenţa.
Se cere să se efectueze înregistrările contabile în următoarele ca-

13
zuri :
a) Cazul 1: Entitatea este o societate comercială;
b) Cazul 2: Entitatea este o instituţie publică finanţată integral de la
bugetul de stat14;
c) Cazul 3: Entitatea este o instituţie publică finanţată din venituri
proprii / venituri proprii şi subvenţii;
d) Cazul 4: Entitatea este o instituţie publică ce are calitatea de ordo-
nator de credite al bugetului local.
Rezolvare

1. înregistrarea valorii aprobate 4452 % 583.736,02
a proiectului pentru anul
200N (98% din valoarea
proiectului)
472 546.496,02
4752 37.240,00
13
Pentru cazurile b), c) şi d) nu se vor contabiliza corecţiile financiare, întrucât instituţiile
publice nu reflectă contabil momentul semnării contractului de finanţare.
14
Pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat nu se vor lua în conside-
rare operaţiunile legate de prefinanţare, întrucât ele nu beneficiază de aceasta conform
prevederilor legale. De asemenea, aceste instituţii publice nu beneficiază de recupera-
rea TVA de la Autoritatea de Management.
119
CAPITOLUL 3

2. înregistrarea prefinanţării 5121 462 148.912,25
primite pentru anul 200N
(25% din valoarea
proiectului)
3. înregistrarea sumelor primite 5121 4452 300.000,00
în contul anului anterior
4. înregistrarea salariilor 641 421 306.000,00
5. înregistrarea reţinerilor 421 % 91.372,00
salariale
4312 32.130,00
4314 16.830,00
4372 1.530,00
444 40.882,00
6. înregistrarea taxelor aferente
salariilor
a. CAS 6451 4311 63.648,00
b. CASS 6453 4313 15.912,00
c. Fond şomaj 6452 4371 1.530,00
d. Fond garantare 6458.1 4381.1 765,00
e. FNUASS 6458.2 4381.2 2.601,00
f. Fond de risc şi accidente 6458.3 4381.3 2.295,00
7. Plata datoriilor % 5121 392.751,00
4312 32.130,00
4314 16.830,00
4372 1.530,00
444 40.882,00
4311 63.648,00
4313 15.912,00
4371 1.530,00
4381.1 765,00
4381.2 2.601,00
4381.3 2.295,00
421 214.628,00
8. înregistrarea amortizării 6811 281 784,00
120

9. Virarea la venituri a finanţării 4752 7584 548,80
aferente anului anterior
corespunzătoare amortizării
înregistrate (784 lei x 70%)
10. Cheltuielile cu deplasarea
echipei de proiect - în ţară
a. Cazare % 401 2.180,00
625 2.000,00
4426 180,00
b. Plată furnizori 401 5311 2.180,00
c. Transport % 401 9.920,00
625 8.000,00
4426 1.920,00
d. Plată furnizori 401 5311 9.920,00
e. Diurnă 625 5311 390,00
echipei de proiect - în
străinătate
a. Cazare 625 401 1.689,80
c. Transport 625 401 1.267,35
e. Diurnă 625 5311 1.478,58
cursanţilor - din ţară
a. Cazare % 401 17.440,00
625 16.000,00
4426 1.440,00
c. Transport % 401 14.880,00
625 12.000,00
4426 2.880,00
121
CAPITOLUL 3

cursanţilor - din străinătate
a. Cazare % 401 4.360,00
625 4.000,00
4426 360,00
c. Transport 625 401 26.403,13
14. Achiziţia de laptopuri % 404 8.580,80
2131 6.920,00
4426 1.660,80
15. Plată furnizori 404 5121 8.580,80
16. Achiziţia unui videoproiector % 404 9.285,99
şi a unui multifuncţional
214 7.488,70
4426 1.797,29
17. Plată furnizor 404 5121 9.285,99
18. Achiziţia obiectelor de % 401 15.847,20
inventar
303 12.780,00
4426 3.067,20
19. Darea în consum a obiectelor 603 303 12.780,00
de inventar
20. Plată furnizor 401 5121 15.847,20
21. Achiziţia materialelor % 401 9.858,00
consumabile
3028 7.950,00
4426 1.908,00
22. Darea în consum a 6028 3028 7.950,00
materialelor consumabile
23. Plată furnizor 401 5121 9.858,00
24. Achiziţia de carburanţi % 5311 6.850,00
6022 5.524,19
4426 1.325,81
122

25. Plata primelor de asigurare 613 5121 5.000,00
26. înregistrarea chiriei pentru % 401 3.666,87
autovehicule
612 2.957,15
4426 709,72.
27. Plată furnizor 401 5121 3.666,87
28. Rambursarea prefinanţării 462 5121 20.000,00
29. înregistrarea chiriei pentru săli % 401 8.556,00
612 6.900,00
4426 1.656,00
30. Plată furnizor 401 5121 8.556,00
31. înregistrarea cheltuielilor de % 401 483,60
informare şi publicitate
623 390,00
4426 93,60
32. Plată furnizor 401 5121 483,60
33. înregistrarea altor cheltuieli % 401 15.814,96
de administraţie
628 12.754,00
4426 3.060,96
34. Plata altor cheltuieli de 401 5121 15.814,96
administraţie
35. Corectarea creanţei de încasat 4452 % . (39.807,00)
472 (16.688,00)
4752 (23.119,00)
36. încasarea contravalorii % 4452 543.929,02
subvenţiei
462 128.912,25
5121 415.016,77
37. Virarea veniturilor în avans 472 741 529.808,00
la venituri curente
După efectuarea cheltuielilor şi plăţilor, situaţia cheltuielilor eligibile

se prezintă astfel:
CAPITOLUL 3
Cheltuieli
finanţate
Buget (fără
Categorii de cheltuieli Cheltuieli TVA)
(fără
eligibile eligibile
TVA) Finanţare Finanţare Finanţare
Total proprie buget FEN
(2%) (35%) (63%)
A) TOTAL RESURSE 390.181 381.907 381.907 7.638,1346 133.667,3555 240.601,2

UMANE, din care:
Total cheltuieli cu 367.081 367.081 367.081 7.341,62 128.478,35 231.261

personalul
a) salarii brute, din care: 286.000 286.000 286.000 5.720 100.100 180.180
- pensii asiguraţi 10,5% 30.030 30.030 30.030 600,6 10.510,5 18.918,9
- sănătate asiguraţi 5,5% 15.730 15.730 15.730 314,6 5.505,5 9.909,9
- şomaj asiguraţi 0,5% 1.430 1.430 1.430 28,6 500,5 900,9
- impozit pe salarii 38.210 38.210 38.210 764,2 13.373,5 24.072,3
b) CAS angajator 20,8% 59.488 59.488 59.488 1.189,76 20.820,8 37.477,44
c) sănătate angajator 5,2% 14.872 14.872 14.872 297,44 5.205,2 9.369,36
d) concedii, indemnizaţii 2.431 2.431 2.431 48,62 850,85 1.531,53

0,85%
e) şomaj angajator 0,5% 1.430 1.430 1.430 28,6 500,5 900,9
f) fond garantare salarii 715 715 715 14,3 250,25 450,45

0,25%
g) comision ITM 0,75% 2.145 2.145 2.145 42,9 750,75 1.351,35
Total cheltuieli cu cazarea, 23.100 14.826 14.826 296,5146 5.189,0055 9.340,21

transportul şi
diurna (aferente
personalului)
Deplasări curente echipă 23.100 14.826 14.826 296,5146 5.189,0055 9.340,21

administrare proiect
B) TOTAL PARTICIPANŢI, 87.000 128.617,5 87.000 1.740 30.450 54.810

din care:
Cheltuieli cu cazarea, 57.000 98.617,5 57.000 1.140 19.950 35.910

transportul şi diurna
(aferente participanţilor)
Subvenţii şi burse 30.000 30.000 30.000 600 10.500 18.900
C) TOTAL ALTE TIPURI 79.500 49.286 47.699 954 16.695 30.050

DE COSTURI, din care:
Cheltuieli aferente 64.500 34.038,7 32.908,7 658,174 11.518,045 20.732,48

managementului de proiect
- calculatoare 38.000 14.408,7 14.409 288,174 5.043,045 9.077,481
- materiale consumabile 8.000 7.950 7.950 159 2.782,5 5.008,5

(rechizite)
124
Cheltuieli
finanţate
Buget (fără
(fără
eligibile eligibile
(2%) (35%) (63%)
- materiale de natura 12.500 12.780 12.500 250 4.375 7.875
obiectelor de inventar
(birotică)
- carburanţi 6.000 6.850 6.000 120 2.100 3.780
Cheltuieli financiare şi juridice 5.000 5.000 5.000 100 1.750 3.150
- prime de asigurare: 5.000 5.000 5.000 100 1.750 3.150

imobile, bunuri şi răspundere
profesională
Cheltuieli pentru închirieri, 9.500 9.857,15 9.400 188 3.290 5.922

amortizări şi leasing
- închirieri autovehicule 2.500 2.957,15 2.500 50 875 1.575
- închirieri săli de curs 7.000 6.900 6.900 138 2.415 4.347
Cheltuieli de informare 500 390 390 7,8 136,5 245,7

şi publicitate
I. TOTAL COSTURI 556.681 559.810 516.605 10.332,1086 180.811,9005 325.461,4
DIRECTE ELIGIBILE
(A + B + C)
II. Cheltuieli generale de 38.968 38.424 38.424 768,48 13.448,4 24.207,12
administraţie (7% din total
costuri directe, mai puţin
cheltuielile de tip FEDR)
Salarii aferente personalului 25.670 25.670 25.670 513,4 8.984,5 16.172,1
administrativ
a) salarii brute, din care: 20.000 20.000 20.000 400 7.000 12.600
- pensii asiguraţi 10,5% 2.100 2.100 2.100 42 735 1.323
- sănătate asiguraţi 5,5% 1.100 1.100 1.100 22 385 693
- şomaj asiguraţi 0,5% 100 100 100 2 35 63
- impozit pe salarii 2.672 2.672 2.672 53,44 935,2 1.683,36
b) CAS angajator 20,8% 4.160 4.160 4.160 83,2 1.456 2.620,8
c) sănătate angajator 5,2% 1.040 1.040 1.040 20,8 364 655,2
d) concedii, indemnizaţii 170 170 170 3,4 59,5 107,1

0,85%
e) şomaj angajator 0,5% 100 100 100 2 35 63
f) fond garantare salarii 50 50 50 1 17,5 31,5

0,25%
g) comision ITM 0,75% 150 150 150 3 52,5 94,5
Alte cheltuieli de 13.298 12.754 12.754 255,08 4.463,9 8.035,02

administraţie
125
CAPITOLUL 3
Cheltuieli
finanţate
Buget (fără
(fără
eligibile eligibile
(2%) (35%) (63%)
III. TOTAL COSTURI 595.649 598.234 555.029 11.100,5886 194.260,3005 349.668,5
PROIECT (I + II)
Total finanţare de primit 543.929
Din care aferentă 14.120,53 5.043,045 9.077,481

imobilizărilor
Diferenţă 529.808
Corecţie 16.687
Corecţie imobilizări 23.119
Precizare: TVA este considerată şi reflectată contabil ca o cheltuială

neeligibilă, în cadrai articolului bugetar 56.02.03.
1. înregistrarea sumelor 8077 300.000,00
primite în contul anului
anterior
2. înregistrarea salariilor % 421 286.000,00
- finanţare naţională 641/proiect/titlul 100.100,00
(35%) 56.02.01
- finanţare europeană 641/proiect/titlul 180.180,00
(63%) 56.02.02
- cheltuieli neeligibile 641/proiect/titlul 5.720,00
(2%) 56.02.03
înregistrarea reţinerilor 421 % 85.400,00
salariale
4312 30.030,00
4314 15.730,00
4372 1.430,00
444 38.210,00
126

înregistrarea taxelor
aferente salariilor
a. CAS 645 l/proiect/titlul 4311 59.488,00
56.02.01-03
b. CASS 6453/proiect/titlul 4313 14.872,00
56.02.01-03
c. FS 6452/proiect/titlul 4371 1.430,00
56.02.01-03
d. Fond garantare 6456/proiect/titlul 4373 715,00
56.02.01-03
e. FNUASS 6455/proiect/titlul 4317 2.431,00
56.02.01-03
f. Fond de risc şi 6454/proiect/titlul 4315 2.145,00
accidente 56.02.01-03
Plata salariilor 421 % 200.600,00
- finanţare naţională 7701 (7703,7704, 70.210,00
(35%) 7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01
- finanţare europeană 7701 (7703,7704, 126.378,00
(63%) 7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.02
- cheltuieli neeligibile 7701 (7703,7704, 4.012,00
(2%) 7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.03
Plata taxelor aferente % 7701 (7703,7704, 166.481,00
salariilor 7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
4312 30.030,00
4314 15.730,00
4372 1.430,00
444 38.210,00
4311 59.488,00
127
CAPITOLUL 3

4313 14.872,00
4371 1.430,00
4317 2.431,00
4315 2.145,00
4373 715,00
3. înregistrarea cheltuielilor 68 l/proiect/titlul 28x 784,00
cu amortizarea 56.02.01-03
4.a înregistrarea cheltuielilor 614/proiect/titlul 401 2.180,00
cu cazarea 56.02.01-03
Cheltuieli cu transportul 614/proiect/titlul 401 9.920,00
56.02.01-03
Cheltuieli cu diurna 646/proiect/titlul 5311 390,00
56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/7701 (7703, 12.100,00
7704,7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
4.b înregistrarea cheltuielilor 614/proiect/titlul 401 1.689,80
56.02.01-03
Cheltuieli cu diurna 646/proiect/titlul 5311/7701 (7703, 1.478,58
56.02.01-03 7704,7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/7701 (7703, 2.957,15
7704,7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
5.a înregistrarea cheltuielilor 628/proiect/titlul 401 17.440,00
56.02.01-03
56.02.01-03 7704,7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
128

Plată furnizori 401 5311/7701 (7703, 32.320,00
7704,7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03 7704,7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/7701 (7703, 30.763,13
7704,7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
6. înregistrarea cheltuielilor 628/proiect/titlul 429 30.000,00
cu bursele de studii 56.02.01-03
Achitare burse de studii 429 5311/7701 (7703, 30.000,00
7704, 7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
7. Achiziţionarea de laptopuri 214 404 8.580,80
Plată furnizor laptopuri 404 7701 (7703,7704, 8.580,80
7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
8. Achiziţionarea de 214 404 9.285,99
aparatură birotică
Plată furnizor aparatură 404 7701 (7703,7704, 9.285,99
birotică 7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
9. Cumpărarea de materiale 303 401 15.847,20
de natura obiectelor de
inventar
Plată furnizor de obiecte 401 7701 (7703, 7704, 15.847,20
de inventar 7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
129
CAPITOLUL 3

10. Achiziţia de materiale 3028 401 9.858,00
consumabile (rechizite)
Plată furnizor rechizite 401 7701 (7703,7704, 9.858,00
7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
Consum rechizite 6028/proiect/titlul 3028 9.858,00
56.02.01-03
11. înregistrarea achiziţiei de 6022/proiect/titlul 401 6.850,00
carburanţi 56.02.01-03
Plată furnizor 401 5311/7701 (7703, 6.850,00
7704,7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
12. Plata primelor de 613/proiect/titlul 7701 (7703,7704, 5.000,00
asigurare 56.02.01-03 7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
13. Contravaloarea chiriei 612/proiect/titlul 401 3.666,87
pentru autovehicule 56.02.01-03
Plată furnizor 401 7701 (7703, 3.666,87
7704, 7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
14. Contravaloarea chiriei 612/proiect/titlul 401 8.556,00
pentru săli 56.02.01-03
Plată furnizor 401 7701 (7703,7704, 8.556,00
7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
15. înregistrarea cheltuielilor 623/proiect/titlul 401 483,60
de informare şi publicitate 56.02.01-03
Plată furnizor 401 7701 (7703, 7704, 483,60
7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
16. înregistrarea salariilor 641/proiect/titlul 421 20.000,00
56.02.01-03
130

salariale
4312 2.100,00
4314 1.100,00
4372 100,00
444 2.672,00
aferente salariilor
CAS 645 l/proiect/titlul 4311 4.160,00
56.02.01-03
CASS 6453/proiect/titlul 4313 1.040,00
56.02.01-03
FS 6452/proiect/titlul 4371 100,00
56.02.01-03
Fond garantare 6456/proiect/titlul 4373 50,00
56.02.01-03
FNUASS 6455/proiect/titlul 4317 170,00
56.02.01-03
Fond de risc şi accidente 6454/proiect/titlul 4315 150,00
56.02.01-03
Plata salariilor 421 7701 (7703,7704, 14.028,00
7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
Plata taxelor aferente % 7701 (7703,7704, 11.642,00
salariilor 7705,5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
4312 2.100,00
4314 1.100,00
4372 100,00
444 2.672,00
4311 4.160,00
4313 1.040,00
4371 100,00
4317 170,00
131
CAPITOLUL 3

4315 150,00
4373 50,00
17. înregistrarea altor 628/proiect/titlul 401 15.814,96
cheltuieli de administraţie 56.02.01-03
Plata altor cheltuieli de 401 7701 (7703,7704, 15.814,96
administraţie 7705, 5xx)/
proiect/titlul
56.02.01-03
solicitate autorităţilor de
management reprezentând
cota-parte din cheltuielile
eligibile aferente
fondurilor externe
nerambursabile
Cazul 3: Entitatea este o instituţie publică finanţată din veni-

turi proprii / venituri proprii şisubvenţii

1. Prefinanţarea primită de 560/56 l/proiect/ 4585 148.912,25
la Autoritatea de 45.10.02.03
Certificare şi Plată / autori-
tăţile de management
2. înregistrarea cererii de
rambursare reprezentând
sume de primit în contul
plăţilor efectuate în anii
anteriori (în cazul în care
nu s-au înregistrat în anii
anteriori)
a. sume de rambursat din 4583.1.2 775/45.10.02.02 200.000,00
FEN postaderare
b. sume de rambursat din 4583.2.2 7721/42.10.39 100.000,00
fonduri de la buget -
cofinanţare, TVA
înregistrarea sumelor 300.000,00
anterior
132

a. sume rambursate din 560/561/ 4583.1.2 200.000,00
FEN postaderare 45.10.02.02
b. sume rambursate din 560/561/42.10.39 4583.2.2 100.000,00
cofinanţare, TVA
56.02.01-03
salariale
4312 30.030,00
4314 15.730,00
4372 1.430,00
444 38.210,00
aferente salariilor
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
Plata salariilor 421 560/proiect/titlul 200.600,00
56.02.01-03
Plata taxelor aferente % 560/proiect/titlul 166.481,00
salariilor 56.02.01-03
4312 30.030,00
4314 15.730,00
4372 1.430,00
444 38.210,00
4311 59.488,00
133
CAPITOLUL 3

4313 14.872,00
4371 1.430,00
4317 2.431,00
4315 2.145,00
4373 715,00
4. înregistrarea cheltuielilor 681/proiect/titlul 28x 784,00
5.a înregistrarea cheltuielilor % 401 2.180,00
cu cazarea
614/proiect/titlul 2.000,00
56.02.01-03
46115 180,00
Cheltuieli cu transportul % 401 9.920,00
56.02.01-03
461 1.920,00
56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/560/561/ 12.100,00
proiect/titlul
56.02.01-03
56.02.01-03
Cheltuieli cu diurna 646/proiect/titlul 5311/560/561/ 1.478,58
56.02.01-03 proiect/titlul
56.02.01-03
15
Monografia exemplificată utilizează contul 461 „Debitori" pentru reflectarea contabilă
a TVA aferente cheltuielilor efectuate, în scopul facilitării calculelor finale. Este o reco-
mandare pe care autorii o fac contabililor din instituţiile publice care pot beneficia de
restituirea TVA de către Autoritatea de Management.
134

Plată furnizori 401 5311/560/561/ 2.957,15
proiect/titlul
56.02.01-03
cu cazarea
56.02.01-03
461 1.440,00
56.02.01-03
461 2.880,00
56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/560/561/ 32.320,00
proiect/titlul
56.02.01-03
6.b înregistrarea cheltuielilor % 401 4.360,00
cu cazarea
56.02.01-03
461 360,00
56.02.01-03
56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/560/561/ 30.763,13
proiect/titlul
56.02.01-03
429 5311/560/ 30.000,00
proiect/titlul
56.02.01-03
135
CAPITOLUL 3

8. Achiziţionarea de laptopuri % 404 8.580,80
214 6.920,00
461 1.660,80
Plată furnizor laptopuri 404 560/561/ 8.580,80
proiect/titlul
56.02.01-03
9. Achiziţionarea de % 404 9.285,99
214 7.488,70
461 1.797,29
Plată furnizor aparatură 404 560/561/ 9.285,99
birotică proiect/titlul
56.02.01-03
10. Cumpărarea de materiale % 401 15.847,20
inventar
303 12.780,00
461 3.067,20
Plată furnizor obiecte de 401 560/561/ 15.847,20
inventar proiect/titlul
56.02.01-03
11. Achiziţia de materiale % 401 9.858,00
3028 7.950,00
461 1.908,00
Plată furnizor rechizite 401 560/561/ 9.858,00
proiect/titlul
56.02.01-03
Consum rechizite 6028/proiect/titlul 3028 7.950,00
56.02.01-03
12. înregistrarea achiziţiei de % 401 6.850,00
carburanţi
56.02.01-03
461 1.325,81
Plată furnizor 401 5311/560/561/ 6.850,00
proiect/titlul
56.02.01-03
136

13. Plata primelor de 613/proiect/titlul 560/561/ 5.000,00
asigurare 56.02.01-03 proiect/titlul
56.02.01-03
14. Contravaloarea chiriei % 401 3.666,87
pentru autovehicule
56.02.01-03
461 709,72
Plată furnizor 401 560/561/ 3.666,87
proiect/titlul
56.02.01-03
15. înregistrarea notei de 4585 4584.1 20.000,00
debit aferente sumelor de
returnat din prefinanţarea
primită de la Autoritatea
de Management
Rambursarea parţială a 4584.1 560/561/proiect/ 20.000,00
prefinanţării primite la 45.10.02.03
începutul anului
pentru săli
56.02.01-03
461 1.656,00
Plată furnizor 401 560/proiect/titlul 8.556,00
56.02.01-03
17. înregistrarea cheltuielilor % 401 483,60
de informare şi publicitate
623/proiect/titlul 390,00
56.02.01-03
461 93,60
Plată furnizor 401 560/561/ 483,60
proiect/titlul
56.02.01-03
18. înregistrarea salariilor 64 l/proiect/titlul 421 20.000,00
personalului administrativ 56.02.01-03
salariale
4312 2.100,00
137
CAPITOLUL 3

4314 1.100,00
4372 100,00
444 2.672,00
aferente salariilor
CAS 6451/proiect/titlul 4311 4.160,00
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
Plata salariilor 421 560/561/ 14.028,00
proiect/titlul
56.02.01-03
Plata taxelor aferente % 560/561/ 11.642,00
salariilor proiect/titlul
56.02.01-03
4312 2.100,00
4314 1.100,00
4372 100,00
444 2.672,00
4311 4.160,00
4313 1.040,00
4371 100,00
4317 170,00
4315 150,00
4373 50,00
138

19. înregistrarea altor % 401 15.814,96
cheltuieli de administraţie
56.02.01-03
461 3.060,96
Plata altor cheltuieli de 401 560/561/ 15.814,96
administraţie proiect/titlul
56.02.01-03
20. înregistrarea cererilor de
rambursare transmise de
beneficiari autorităţilor de
certificare / autorităţilor
de management
20.1 înregistrarea cererii de
rambursare reprezentând
plăţilor efectuate în anul
curent
a. sume de rambursat din 4583.1.1 775/cap. 349.668,50
b. sume de rambursat din 4583.2.1 772l/cap. 42.10 194.260,30
fonduri de la buget - subcap. 42.10.39
cofinanţare, TVA
21. Diminuarea sumelor de 4585 4583.1.1 128.912,50
primit de la Autoritatea de
Certificare şi Plată / autori-
tăţile de management cu
sumele primite în avans
sub formă de prefinanţare
22. Recuperarea TVA de la 560/561/ 461 22.059,38
Autoritatea de proiect/titlul
Management 56.02.01-03
23. Primirea sumelor de la 560/561/ % 415.016,30
Autoritatea de proiect/titlul
Management 56.02.01-03
4583.1.1 220.756,00
4583.2.1 194.260,30
139
CAPITOLUL 3

1. Prefinanţarea primită 5211/45.02.02.03 4585 148.912,25
de la autorităţile de
certificare / autorităţile
de management
rambursare, reprezentând
plăţilor efectuate în anii
anteriori
b. sume de rambursat din 4583.2.2 772l/cap. 42.02 100.000,00
fonduri de la buget - subcap. 42.02.39
cofinanţare, TVA
înregistrarea sumelor 300.000,00
anterior
a. sume rambursate din 5211/45.02.02.02 4583.1.2 200.000,00
FEN postaderare
b. sume rambursate din 5211/42.02.39 4583.2.2 100.000,00
cofinanţare, TVA
56.02.01-03
salariale
4312 30.030,00
4314 15.730,00
4372 1.430,00
444 38.210,00
aferente salariilor
56.02.01-03
140

56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
Plata salariilor 421 7702/titlul 200.600,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
Plata taxelor aferente % 7702/titlul 166.481,00
(5151 titlul
56.02.01-03)
4312 30.030,00
4314 15.730,00
4372 1.430,00
444 38.210,00
4311 59.488,00
4313 14.872,00
4371 1.430,00
4373 715,00
4317 2.431,00
4315 2.145,00
4. înregistrarea cheltuielilor 681/proiect/titlul 28x 784,00
cu cazarea
56.02.01-03
461 180,00
141
CAPITOLUL 3

56.02.01-03
461 1.920,00
56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/7702/titlul 12.100,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
56.02.01-03
Cheltuieli cu diurna 646/proiect/titlul 5311/7702/titlul 1.478,58
56.02.01-03 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
cu cazarea
56.02.01-03
461 1.440,00
56.02.01-03
461 2.880,00
56.02.01-03 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
142

6.b înregistrarea cheltuielilor % 401 4.360,00
cu cazarea
56.02.01-03
461 360,00
56.02.01-03
56.02.01-03 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
429 5311/7702/titlul 30.000,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
8. Achiziţionarea de laptopuri % 404 8.580,80
214 6.920,00
461 1.660,80
Plată furnizor laptopuri 404 7702/titlul 8.580,80
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
9. Achiziţionarea de % 404 9.285,99
214 7.488,70
461 1.797,29
Plată furnizor aparatură 404 7702/titlul 9.285,99
birotică 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
143
CAPITOLUL 3

10. Cumpărarea de materiale % 401 15.847,20
inventar
303 12.780,00
461 3.067,20
Plată furnizor obiecte de 401 7702/titlul 15.847,20
inventar 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
11. Achiziţia de materiale % 401 9.858,00
3028 7.950,00
461 1.908,00
Plată furnizor rechizite 401 7702/titlul 9.858,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
12. înregistrarea achiziţiei de % 401 6.850,00
carburanţi
56.02.01-03
461 1.325,81
Plată furnizor 401 5311/7702/titlul 6.850,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
13. Plata primelor de 613/proiect/titlul 7702/titlul 5.000,00
asigurare 56.02.01-03 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
pentru autovehicule
56.02.01-03
461 709,72
Plată furnizor 401 7702/titlul 3.666,87
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
144

15. înregistrarea notei de debit 4585 4584.1 20.000,00
aferente prefmanţării
primite de la Autoritatea
de Management
Rambursarea parţială a 4584.1 7702/titlul 20.000,00
prefmanţării primite la 56.02.01-03
începutul anului (5151 titlul
56.02.01-03)
pentru săli
56.02.01-03
461 1.656,00
Plată furnizor 401 7702/titlul 8.556,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
17. înregistrarea cheltuielilor % 401 483,60
de informare şi publicitate
623/proiect/titlul 390,00
56.02.01-03
461 93,60
Plată furnizor 401 7702/titlul 483,60
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
personalului administrativ 56.02.01-03
salariale
4312 2.100,00
4314 1.100,00
4372 100,00
444 2.672,00
aferente salariilor
CAS 645 l/proiect/titlul 4311 4.160,00
56.02.01-03
145
CAPITOLUL 3

56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
56.02.01-03
Plata salariilor 421 7702/titlul 14.028,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
Plata taxelor aferente % 7702/titlul 11.642,00
(5151 titlul
56.02.01-03)
4312 2.100,00
4314 1.100,00
4372 100,00
444 2.672,00
4311 4.160,00
4313 1.040,00
4371 100,00
4373 50,00
4317 170,00
4315 150,00
19. înregistrarea altor % 401 15.814,96
cheltuieli de administraţie
56.02.01-03
461 3.060,96
Plata altor cheltuieli de 401 7702/titlul 15.814,96
administraţie 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
146

certificare / autorităţilor
de management
curent
a. sume de rambursat din 4583.1.1 775/45.02.02.01 349.668,50
FEN postaderare
b. sume de rambursat din 4583.2.1 7721/42.02.39 194.260,30
cofinanţare, TVA
21. Diminuarea sumelor de 4585 4583.1.1 128.912,50
Certificare şi Plată /
autorităţile de
management cu sumele
primite în avans sub
formă de prefinanţare
Virarea sumelor de la 5211 /proiect/ 4583.1.1 220.756,00
Autoritatea de 45.02.02.01
Management
521 l/proiect/ 4583.2.1 194.260,30
42.02.39
22. Recuperarea TVA de la 5211/45.02.02.03 461 22.059,38
Autoritatea de
Management
147
CAPITOLUL 3
Studiul de caznr. 5 - Contract de finanţare tip POSDRU în parteneriat

obţinut de o societate comercială, respectiv de o instituţie publică,
în calitate de lider, şi de o societate comercială neplătitoare de TVA,
în calitate de beneficiar
în cadrul unui contract de finanţare s-au înregistrat, în cursul perioa-

dei, cheltuielile prezentate în Anexe.
Prefinanţarea este de 30% din valoarea proiectului, atât pentru bene-
ficiar, cât şi pentru partener. Valoarea iniţială aprobată a proiectului a fost
de 45.000 lei pentru beneficiar şi de 11.000 lei pentru partener. Finanţarea
proiectului se realizează după cum urmează:
- finanţare proprie: 2%;
- finanţare de la buget: 35%;
- finanţare din fonduri externe nerambursabile: diferenţa.
Se cere să se efectueze înregistrările contabile în următoarele ca-

zuri:
a) Cazul 1: Entitatea este o societate comercială, iar partenerul este
o societate comercială neplătitoare de TVA;
b) Cazul 2: Entitatea este o instituţie publică finanţată integral de la
bugetul de stat;
c) Cazul 3: Entitatea este o instituţie publică finanţată din venituri
proprii;
d) Cazul 4: Entitatea este o instituţie publică ce are calitatea de ordo-
nator de credite al bugetului local.
148
v©
+
> : 1 II
00
ip t|
mi
i— Mm
o
fŞ
l>
o
o
fs
OJ
c
<3
&
g 0
cctf n]
£M
Î
fi hH
C hJ
ÎA
M <D w
l-H 1
D & o
<» fi H ©\
« o
e* < o, W
o•
cs tt 2 1 vo
u6* z oo U o
o #
e
<3 eo
'o
00
z p2
r—I z >0$
N
w
fi
cX
<
d
D o
HH
«s
c
&
<C ON « 5.5
C
!> O
w
a no
z< t
Q
•
S*
a 2 o
cu O c
o U
u> 13
w c
j #•a
o QJ a.
#g £
2 9
î- w
g u3 & >••c«
•II
«W
0) .A
M -J"*
<sXIIo & II s
ÎM
«8
0) 3 *E o»
e .§
o <S
2 fi <S h IM
I
5 - 2
6 5 s *C
B O 2 a o a S <3 u
M fa cu O H U 0*
149
II
+
v©
r-
N
m
in
vo
00
i-H
TT
o\
150
Total Plată salarii Stat de 31.01.2009- 12.835 Stat de 31.01.2009- 5.391 OP 12; 31.01.2009- 18.226 18.226
cheltuieli cu şi contribuţii plată 30.06.2009 plată 30.06.2009 29; 53; 30.06.2009
personalul angajaţi 1; 2; 3; 1; 2; 3; 71; 90;
implicaţi în 4; 5; 6 4; 5; 6 120
CAPITOLUL 3
proiect
Total Plată FF 98; 25.01.2009; 2.541 FF 12.03.2009; 1.398 OP 7; OP 3.939 3.939
cheltuieli cu cheltuieli cu 42; 125 27.02.2009; 1.008; 15.04.2009; 27; 50 26.01.2009;
cazarea, cazarea, 15.03.2009 275 20.06.2009 DP 1; 01.03.2009;
transportul şi transportul şi 13; 42 18.03.2009
diurna diurna aferente DP
aferente personalului 25.01.2009;
personalului implicat în 28.02.2009;
proiect 17.03.2009
•
i i
pi
•§
iii
iiîl
§JJ
J§J
m
'M:
Mi
•ifd't
Din care:
Cheltuieli cu Plată cheltuieli FF 128; 20.01.2009; 7.012 FF 109; 15.03.2009; 2.734 OP 15; OP 9.746 6.898
cazarea şi cu cazarea, 27; 234 15.02.2009; 347 20.04.2009; 23; 52 29.01.2009;
transportul transportul şi 18.03.2009 18.06.2009 DP 7; 18; 11.03.2009;
aferente diurna 45 18.03.2009
participanţilor aferente DP
personalului 20.01.2009;
implicat în 25.02.2009;
proiect .. . .. 20.03.2009
Subvenţii şi Plată subvenţii Borderou 31.01.2009- 2.400 OP 12; 31.01.2009- 2.400 2.400
burse şi burse de plată 30.06.2009 29;53; 30.06.2009
persoane 1; 2; 3; 71; 90;
încadrate în 4; 5; 6 120
grupul-ţintă
N
t-
r-
T
o\
8=4+6
v©
1-H
in
>•
Hi
-ilt
•
pw
Din care:
Cheltuieli Plată cheltuieli FF 49; 20.02.2009; 3.720 OP 54; OP 3.720 3.720
aferente mana- aferente mana- 354 25.04.2009 73 12.03.2009;
gementului gementului 13.05.2009
de proiect de proiect
Taxe Plată taxe FF 437; 12.01.2009; 1.000 OP 36; OP 1.000 1.000
65 17.02.2009 57 12.01.2009;
18.02.2009
Cheltuieli Plată FF 126; 31.01.2009- 6.360 OP 13; 31.01.2009- 6.360 6.000
financiare şi cheltuieli 145; 164; 30.06.2009 30; 54; 30.06.2009
juridice financiare şi 183;202; 72; 91;
juridice 221 121
Cheltuieli Plată FF 784; 28.01.2009; 5.390 FF 453; 12.03.2009; 1.275 OP 16; OP 6.665 6.665
pentru cheltuieli 54.637 06.02.2009; 7.654 28.04.2009; 24; 53 29.01.2009;
închirieri, pentru 19.05.2009 15.06.2009 DP 9; 11.03.2009;
amortizări şi închirieri, 20; 45 18.03.2009
leasing amortizări şi DP
leasing 20.01.2009;
25.02.2009;
20.03.2009
o
o
o
o
o
o
r-
r-
Cheltuieli de Plată cheltuieli FF 12; 04.01.2009; CHIT CHIT

informare şi de informare 61 25.06.2009 12; 61 04.01.2009;
publicitate şi publicitate 25.06.2009
Cheltuieli tip
FEDR
151
II
+
m
Tt
t^
Tt
00
vo
m
r^
IT)
ON
152
I. TOTAL 41.958 10.798 52.756 49.548
COSTURI
DIRECTE
ELIGIBILE
CAPITOLUL 3
(A + B + C)
H. CHELTUIELI 2.749 2.749 2.749
GENERALE
DE ADMINIS-
TRAŢIE
III. TOTAL 44.707 10.798 55.505 52.297
COSTURI
PROIECT
(I + H)
(N
IV. VENITURI
(N
tn
IO
<N
IT)
NETE DIN
PROIECT
V. SUMA 44.682 10.798 55.480 52.272
CERUTĂ SPRE
RAMBURSARE
(III - IV)
Din care
costuri
activităţi
transnaţionale
o
8
U
M
a:S
eu
i i
«
^
o
«
i3 *ce
S
a it3
o
Detaliere cheltuieli beneficiar:

Valoare document
justificativ (fară TVA)
A) TOTAL RESURSE UMANE, din care: 15.376
Total cheltuieli cu personalul 12.835
a) salarii brute, din care: 10.000
- pensii asiguraţi 10,5% 1.050
- sănătate asiguraţi 5,5% 550
- şomaj asiguraţi 0,5% 50
- impozit pe salarii 1.336
b) CAS angajator 20,8% 2.080
c) sănătate angajator 5,2% 520
d) concedii, indemnizaţii 0,85% 85
e) şomaj angajator 0,5% 50
f) fond garantare salarii 0,25% 25
g) fond de risc şi accidente 0,75% 75
(aferente personalului) 2.541
Cheltuieli cu cazarea 793
Cheltuieli cu transportul 773
Cheltuieli cu diurna 975
B) TOTAL PARTICIPANŢI, din care: 9.412
Cheltuieli cu cazarea 2.287
Cheltuieli cu transportul 2.385
Cheltuieli cu diurna 2.340
Subvenţii pentru cursanţi 2.400
C) TOTAL ALTE TIPURI DE COSTURI, din care: 17.170
Cheltuieli aferente managementului de proiect 3.720
Multiplicare 115
Traducere şi interpretare 500
Conectare la reţele informatice 520
Abonamente la publicaţii de specialitate 922
Obiecte de inventar 1.274
153
CAPITOLUL 3
Valoare document
justificativ (fără TVA)
Materiale consumabile 389
Taxe 1.000
Taxe de eliberare a certificatelor de calificare 1.000
Cheltuieli financiare şi juridice 6.360
Prime de asigurare 1.200
Contabilitate 3.225
Audit 1.935
Cheltuieli pentru închirieri, amortizări şi leasing 5.390
- închirieri autovehicule 2.100
- închirieri săli de curs 3.290
Cheltuieli de informare şi publicitate 700
I. TOTAL COSTURI DIRECTE ELIGIBILE (A + B + C) 41.958
costuri directe, mai puţin cheltuielile de tip FEDR) 2.749
Salariile aferente personalului administrativ 1.284
- pensii asiguraţi 10,5% 105
- impozit pe salarii 134
b) CAS angajator 20,8% 208
Alte cheltuieli de administraţie 1.465
III. TOTAL COSTURI PROIECT (I + II) 44.707
154
Detaliere cheltuieli partener:

Valoare document
justificativ (fară TVA)
A) TOTAL RESURSE UMANE, din care: 6.789
Total cheltuieli cu personalul 5.391
- pensii asiguraţi 10,5% 441
- impozit pe salarii 561
b) CAS angajator 20,8% 874
(aferente personalului) 1.398
B) TOTAL PARTICIPANŢI, din care: 2.734
C) TOTAL ALTE TIPURI DE COSTURI, din care: 1.275
Cheltuieli aferente managementului de proiect 0
Taxe 0
Cheltuieli financiare şi juridice 0
Cheltuieli pentru închirieri, amortizări şi leasing 1.275
- închirieri săli de curs 1.275
I. TOTAL COSTURI DIRECTE ELIGIBILE (A + B + C) 10.798
costuri directe, mai puţin cheltuielile de tip FEDR) 0
III. TOTAL COSTURI PROIECT (I + II) 10.798
155
CAPITOLUL 3
Rezolvare
Gi^ ^ este o societate comercială, iar partenerul

este o societate comercială neplătitoare deTV^

1. înregistrarea subvenţiei la 45 8.Beneficiar 472 10.780,00
semnarea contractului de (11.000x0,98)
finanţare
2. înregistrarea prefinanţării 5121 462.Beneficiar 3.300,00
salariale
4312 441,00
4314 231,00
4372 21,00
444 561,00
5. înregistrarea taxelor
aferente salariilor
a. CAS 6451 4311 874,00
b. CASS 6453 4313 218,00
c. Fond şomaj 6452 4371 21,00
d. Fond garantare 6458.1 4381.1 11,00
e. FNUASS 6458.2 4381.2 36,00
f. Fond de risc şi accidente 6458.3 4381.3 31,00
a. Cazare % 401 621,30
625 570,00
461 51,30
b. Cheltuieli cu transportul % 401 623,72
625 503,00
461 120,72
156

c. Diurnă % 5311 325,00
625 127,04
625.1 197,96
(cheltuiala
nedeductibilă)
participanţilor - în ţară
a. Cazare % 401 951,57
625 873,00
461 78,57
b. Cheltuieli cu transportul % 401 1.098,64
625 886,00
461 212,64
c. Diurnă 625 5311 975,00
8. Corectarea sumei de primit 45 8.Beneficiar 472 (197,96)
(10.780-
10.798x0,98)
9. încasarea contravalorii % 458.Beneficiar 10.582,04
subvenţiei
462 3.300,00
5121 7.282,04
10. Virarea la venituri a 472 % 10.582,04
veniturilor înregistrate în
avans
7414 4.116,00
7415 1.167,18
7416 5.298,86
11. Recuperarea TVA 5121 461 463,23
în contabilitatea beneficiarului:
1. Recunoaşterea creanţei la 4452 % 54.880,00
472 44.100,00
45 8.Partener 10.780,00
157
CAPITOLUL 3

2. înregistrarea prefinanţării 5121 462 16.800,00
primite
3. Virarea prefinanţării 461.Partener 5121 3.300,00
cuvenite partenerului
Cheltuielile beneficiarului
salariale
4312 1.155,00
4314 605,00
4372 55,00
444 1.470,00
aferente salariilor
a. CAS 6451 4311 2.288,00
b. CASS 6453 4313 572,00
c. Fond şomaj 6452 4371 55,00
d. Fond garantare 6458.1 4381.1 28,00
e. FNUASS 6458.2 4381.2 94,00
f. Fond de risc şi accidente 6458.3 4381.3 82,00
a. Cazare % 401 864,37
625 793,00
4426 71,37
b. Cheltuieli cu transportul % 401 958,52
625 773,00
4426 185,52
c. Diurnă % 5311 975,00
625 664,96
625.1 310,04
(cheltuiala
nedeductibilă)
participanţilor - în ţară
158

a. Cazare % 401 2.492,83
625 2.287,00
4426 205,83
b. Cheltuieli cu transportul % 401 2.957,40
625 2.385,00
4426 572,40
c. Diurnă 625.1 5311 2.340,00
d. Subvenţii cursanţi 6582 5311 2.400,00
9. Cheltuielile cu serviciile de % 401 9.536,00
la terţi
628 7.400,00
4426 1.776,00
628.1 360,00
(cheltuiala
nedeductibilă)
10. Abonamentele la publicaţii % 401 1.143,28
de specialitate
471 922,00
4426 221,28
11. Achiziţia obiectelor de % 401 1.579,76
inventar
303 1.274,00
4426 305,76
12. înregistrarea trecerii pe 603 303 1.274,00
cheltuieli a obiectelor de
inventar
13. Achiziţia materialelor % 401 482,36
consumabile
3028 389,00
4426 93,36
14. Consumul de materiale 6028 3028 389,00
15. Taxele de eliberare a 635 5311 1.000,00
certificatelor de calificare
159
CAPITOLUL 3

16. Plata primelor de asigurare 613 5121 1.200,00
17. Chiria pentru autovehicule % 401 6.683,60
şi săli
612 5.390,00
4426 1.293,60
623 700,00
4426 168,00
19. încasarea contravalorii % 4452 51.226,56
subvenţiei (52.272 x
0,98)
462 16.800,00
5121 34.426,56
20. Veniturile din proiect - 5121 766 25,00
veniturile din dobânzi
21. Corectarea sumei cerute de 4452 % (3.653,44)
beneficiar spre rambursare
472 (3.455,48)
458.Partener (197,96)
22. Virarea sumelor cuvenite 458.Partener % 10.582,04
partenerului
5121 7.282,04
461.Partener 3.300,00
23. Recuperarea TVA aferentă 5121 462.Partener 463,23
partenerului
24. Virarea TVA aferentă 462.Partener 5121 463,23
partenerului
25. Virarea la venituri a venitu- 472 % 40.644,52
rilor înregistrate în avans
7412 1.629,74
7414 10.780,00
7415 2.976,26
7416 25.258,52
160
Cazul 2: Entitatea este a instituţie publica finanţată integral

din bugetul de stat

- finanţare naţională 641/proiect/ 3.500,00
(35%) titlul 56.02.01
- finanţare europeană 641/proiect/ 6.300,00
(63%) titlul 56.02.02
- cheltuieli neeligibile 641/proiect/ 200,00
(2%) titlul 56.02.03
salariale
4312 1.050,00
4314 550,00
4372 50,00
444 1.336,00
aferente salariilor
a. CAS 6451/proiect/ 4311 2.080,00
titlul 56.02.01-03
b. CASS 6453/proiect/ 4313 520,00
titlul 56.02.01-03
c. Fond şomaj 6452/proiect/ 4371 , 50,00
titlul 56.02.01-03
d. Fond garantare 6456/proiect/ 4373 25,00
titlul 56.02.01-03
e. FNUASS 6455/proiect/ 4317 85,00
titlul 56.02.01-03
f. Fond de risc şi accidente 6454/proiect/ 4315 75,00
titlul 56.02.01-03
4. Plata salariilor 421 % 7.104,00
- finanţare naţională 7701 (7703, 2.486,40
(35%) 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
161
CAPITOLUL 3

- finanţare europeană 7701 (7703, 4.475,52
(63%) 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
- cheltuieli neeligibile 7701 (7703, 142,08
(2%) 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
5. Plata taxelor aferente % 7701 (7703, 5.821,00
salariilor 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
4312 1.050,00
4314 550,00
4372 50,00
444 1.336,00
4311 2.080,00
4313 520,00
4371 50,00
4373 25,00
4317 85,00
4315 75,00
6.a înregistrarea cheltuielilor cu 646/proiect/ 401 864,37
cazarea titlul 56.02.01-03
Cheltuieli cu transportul 646/proiect/ 401 958,52
titlul 56.02.01-03
Cheltuieli cu diurna 646/proiect/ 5311 975,00
titlul 56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/7701 (7703, 1.822,89
7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03)
6.b înregistrarea cheltuielilor cu 646/proiect/ 401 2.492,83
cazarea titlul 56.02.01-03
Cheltuieli cu transportul 646/proiect/ 401 2.957,40
titlul 56.02.01-03
162

Cheltuieli cu diurna 646/proiect/ 5311/7701 (7703, 2.340,00
titlul 56.02.01-03 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
Plată furnizori 401 5311/7701 (7703, 5.450,23
7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
7. înregistrarea subvenţiilor 670/proiect/ 5311/5121 2.400,00
pentru cursanţi titlul 56.02.01-03
înregistrarea cheltuielilor % 401 3.876,30
aferente managementului
de proiect
- Multiplicare, traducere 628/proiect/ 1.182,69
şi interpretare, conectare titlul 56.02.01-03
la reţele informatice
- Abonamente la publicaţii 471 960,74
de specialitate
- Obiecte de inventar 303 1.327,53
- Materiale consumabile 3028 405,34
8. Plată furnizor 401 5311/7701 (7703, 3.876,30
7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
9. înregistrarea taxelor de 635 (628)/proiect/ 7701 (7703, 1.000,00
eliberare a certificatelor de titlul 56.02.01-03 7704, 7705,
calificare 5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
10. Plata primelor de asigurare 613/proiect/ 7701 (7703, 1.200,00
titlul 56.02.01-03 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
11. înregistrarea cheltuielilor cu 628/proiect/ 401 3.999,00
contabilitatea titlul 56.02.01-03
12. Plată furnizor 401 7701 (7703, 3.999,00
7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
auditul titlul 56.02.01-03
CAPITOLUL 3

14. Plată furnizor 401 7701(7703, 2.399,40
7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
chiria titlul 56.02.01-03
16. Plată furnizor 401 7701 (7703, 6.683,60
7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
17. înregistrarea cheltuielilor de 623/proiect/ 401 868,00
informare şi publicitate titlul 56.02.01-03
18. Plată furnizor 401 7701 (7703, 868,00
7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
19. înregistrarea salariilor 641/proiect/ 421 1.000,00
titlul 56.02.01-03
20. înregistrarea reţinerilor 421 % 299,00
salariale
4312 105,00
4314 55,00
4372 5,00
444 134,00
aferente salariilor
a. CAS 6451/proiect/ 4311 208,00
titlul 56.02.01-03
b. CASS 6453/proiect/ 4313 52,00
titlul 56.02.01-03
c. Fond şomaj 6452/proiect/ 4371 5,00
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
164

g. Plata salariilor 421 7701 (7703, 701,00
7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
22. Plata taxelor aferente % 7701 (7703, 583,00
salariilor 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
4312 105,00
4314 55,00
4372 5,00
444 134,00
4311 208,00
4313 52,00
4371 5,00
4373 9,00
4317 3,00
4315 7,00
23. înregistrarea altor cheltuieli 628/proiect/ 401 1.816,60
de administraţie titlul 56.02.01-03
24. Plata altor cheltuieli de 401 7701 (7703, 1.816,60
administraţie 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03
25. înregistrarea veniturilor din 7701 (7703, 766 25,00
dobânzi aferente proiectului 7704, 7705,
5xx)/proiect
26. Preluarea cheltuielilor 461 483 10.798,00
partenerului
27. Preluare TVA partener de 461 483 463,23
recuperat de la Autoritatea
de Management
solicitate autorităţilor de
management reprezentând
cota-parte din cheltuielile
eligibile aferente fondurilor
165
CAPITOLUL 3

neaprobate de Autoritatea
de Management
primite de la AMPOSDRU
31. înregistrarea sumelor virate 483 7701 (7703, 11.261,24
partenerului 7704, 7705,
5xx)/proiect/
titlul 56.02.01-03

1. încasarea prefinanţării 561 4585 16.800,00
2. Virarea prefinanţării 461 561 3.300,00
titlul 56.02.01-03
salariale
4312 1.050,00
4314 550,00
4372 50,00
444 1.336,00
aferente salariilor
a. CAS 6451/proiect/ 4311 2.080,00
titlul 56.02.01-03
b. CASS 6453/proiect/ 4313 520,00
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
166

titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
6. Plata salariilor 421 56 l/proiect/ 7.104,00
titlul 56.02.01-03
7. Plata taxelor aferente % 561/proiect/ 5.821,00
salariilor titlul 56.02.01-03
4312 1.050,00
4314 550,00
4372 50,00
444 1.336,00
4311 2.080,00
4313 520,00
4371 50,00
4373 25,00
4317 85,00
4315 75,00
8.a înregistrarea cheltuielilor cu % 401 864,37
cazarea
628/proiect/ 793,00
titlul 56.02.01-03
461 71,37
Cheltuieli cu transportul % 401 958,52
6242/proiect/ 773,00
titlul 56.02.01-03
461 185,52
Cheltuieli cu diurna 646. l/proiect/ 5311 975,00
(considerate nerambursabile titlul 56.02.01-03
de către Autoritatea de
Management)
Plată furnizori 401 5311/56 l/proiect/ 1.722,89
titlul 56.02.01-03
167
CAPITOLUL 3

8.b înregistrarea cheltuielilor cu % 401 2.492,83
cazarea
628/proiect/ 2.287,00
titlul 56.02.01-03
461 205,83
6242/proiect/ 2.385,00
titlul 56.02.01-03
461 572,40
Cheltuieli cu diurna 646.1/proiect/ 5311/561/proiect/ 2.340,00
(considerate nerambursabile titlul 56.02.01-03 titlul 56.02.01-03
Management)
Plată furnizori 401 5311/561/proiect/ 5.450,23
titlul 56.02.01-03
9. înregistrarea subvenţiilor 670/proiect/ 5311/56 l/proiect/ 2.400,00
pentru cursanţi titlul 56.02.01-03 titlul 56.02.01-03
10. înregistrarea cheltuielilor % 401 4.612,80
aferente managementului de
proiect
- Multiplicare, traducere 628/proiect/ 775,00
de specialitate
- Cheltuieli cu serviciile 628.1/proiect/ 446,40
de la terţi (considerate titlul 56.02.01-03
nerambursabile de către
Autoritatea de
Management)
- TVA 461 806,40
11. Plată furnizor 401 5311/56 l/proiect/ 4.612,80
titlul 56.02.01-03
168

12. înregistrarea taxelor de 635 (628)/proiect/ 561/proiect/ 1.000,00
eliberare a certificatelor de titlul 56.02.01-03 titlul 56.02.01-03
calificare
13. Plata primelor de asigurare 613/proiect/ 561/proiect/ 1.200,00
titlul 56.02.01-03 titlul 56.02.01-03
14. înregistrarea cheltuielilor cu % 401 3.999,00
contabilitatea
628/proiect/ 3.225,00
titlul 56.02.01-03
461 774,00
15. Plată furnizor 401 561/proiect/ 3.999,00
titlul 56.02.01-03
auditul
628/proiect/ 1.935,00
titlul 56.02.01-03
461 464,40
17. Plată furnizor 401 561 /proiect/ 2.399,40
titlul 56.02.01-03
612/proiect/ 5.390,00
titlul 56.02.01-03
461 1.293,60
titlul 56.02.01-03
623/proiect/ 700,00
titlul 56.02.01-03
461 168,00
21. Plată furnizor 401 561/proiect/ 868,00
titlul 56.02.01-03
personalului administrativ titlul 56.02.01-03
169
CAPITOLUL 3

salariate
4312 105,00
4314 55,00
4372 5,00
444 134,00
aferente salariilor
a. CAS 6451/proiect/ 4311 208,00
titlul 56.02.01-03
b. CASS 6453/proiect/ 4313 52,00
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
25. Plata salariilor 421 561/proiect/ 701,00
titlul 56.02.01-03
26. Plata taxelor aferente % 561/proiect/ 583,00
4312 105,00
4314 55,00
4372 5,00
444 134,00
4311 208,00
4313 52,00
4371 5,00
4373 9,00
4317 3,00
4315 7,00
170

de administraţie
628/proiect/ 1.465,00
titlul 56.02.01-03
461 351,60
28. Plata altor cheltuieli de 401 56 l/proiect/ 1.816,60
administraţie titlul 56.02.01-03
29. înregistrarea veniturilor din 56 l/proiect/ 766 25,00
dobânzi aferente proiectului titlul 56.02.01-03
30. Evidenţierea sumelor
a. sume de rambursat din 4583.1.1 483 3.850,00
FEN postaderare
b. sume de rambursat din 4583.2.1 483 6.930,00
Fonduri de la buget -
cofmanţare, TVA
31. Preluare TVA partener de 461 483 463,23
recuperat de la Autoritatea
de Management
management
curent
a. sume de rambursat din 4583.1.1 775/ 28.665,00
FEN postaderare cap. 45.10.02.01
b. sume de rambursat din 4583.2.1 7721/cap. 42.10 15.435,00
Fonduri de la buget - subcap. 42.10.39
cofinanţare, TVA
34. Diminuarea sumelor de
Certificare şi Plată /
autorităţile de management
cu sumele neacceptate de
către AM
a. sume de rambursat din 4583.1.1 775/ (2.246,06)
FEN postaderare cap. 45.10.02.01
171
CAPITOLUL 3

b. sume de rambursat din 4583.2.1 7721/cap. 42.10 (1.209,42)
cofinanţare, TVA
35. Corecţie sume partener
a. sume de rambursat din 4583.1.1 483 (126,69)
FEN postaderare
b. sume de rambursat din 4583.2.1 483 (71,27)
cofinanţare, TVA
36. înregistrarea sumelor virate 483 561/proiect/ 7.282,04
partenerului titlul 56.02.01-03
37. încasarea TVA din achiziţii 561 /proiect/ 461 4.893,12
proprii titlul 56.02.01-03
38. înregistrarea sumelor
rambursate reprezentând
curent
a. sume de rambursat din % 4583.1.1 30.142,25
FEN postaderare
561/proiect/ 20.100,00
titlul 56.02.01-03
4585 10.042,25
b. sume de rambursat din 56 l/proiect/ 4583.2.1 21.084,31
Fonduri de la buget - titlul 56.02.01-03
cofinanţare, TVA

1. încasarea prefinanţării 7702/titlul 4585 16.800,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
2. Virarea prefinanţării 461 7702/titlul 3.300,00
cuvenite partenerului 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
titlul 56.02.01-03
172

salariale
4312 1.050,00
4314 550,00
4372 50,00
444 1.336,00
aferente salariilor
a. CAS 6451/proiect/ 4311 2.080,00
titlul 56.02.01-03
b. CASS 6453/proiect/ 4313 520,00
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
f. Fond de risc şi accidente . 6454/proiect/ 4315 75,00
titlul 56.02.01-03
6. Plata salariilor 421 7702/titlul 7.104,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
7. Plata taxelor aferente % 7702/titlul 5.821,00
(5151 titlul
56.02.01-03)
4312 1.050,00
4314 550,00
4372 50,00
444 1.336,00
4311 2.080,00
4313 520,00
4371 50,00
4373 25,00
4317 85,00
4315 75,00
173
CAPITOLUL 3

8.a înregistrarea cheltuielilor cu % 401 864,37
cazarea
628/proiect/ 793,00
titlul 56.02.01-03
461 71,37
Cheltuieli cu transportul % 401 958,52
6242/proiect/ 773,00
titlul 56.02.01-03
461 185,52
Cheltuieli cu diurna 646.1/proiect/ 5311 975,00
(considerate nerambursabile titlul 56.02.01-03
Management)
titlul 56.02.01-03
8.b înregistrarea cheltuielilor cu % 401 2.492,83
cazarea
628/proiect/ 2.287,00
titlul 56.02.01-03
461 205,83
6242/proiect/ 2.385,00
titlul 56.02.01-03
461 572,40
Cheltuieli cu diurna 646. l/proiect/ 5311/7702/proiect/ 2.340,00
(considerate nerambursabile titlul 56.02.01-03 titlul 56.02.01-03
Management)
titlul 56.02.01-03
9. înregistrarea subvenţiilor 670/proiect/ 5311/7702/proiect/ 2.400,00
pentru cursanţi titlul 56.02.01-03 titlul 56.02.01-03
10. înregistrarea cheltuielilor % 401 4.612,80
aferente managementului de
proiect
- Multiplicare, traducere 628/proiect/ 775,00
de specialitate
174

- Cheltuieli cu serviciile 628. l/proiect/ 446,40
de la terţi (considerate titlul 56.02.01-03
nerambursabile de către
Autoritatea de
Management)
TVA 461 806,40
11. Plată furnizor 401 5311/7702/titlul 4.612,80
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
12. înregistrarea taxelor de 635 (628)/proiect/ 7702/titlul 1.000,00
eliberare a certificatelor de titlul 56.02.01-03 56.02.01-03
calificare (5151 titlul
56.02.01-03)
13. Plata primelor de asigurare 613/proiect/ 7702/titlul 1.200,00
titlul 56.02.01-03 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
contabilitatea
628/proiect/ 3.225,00
titlul 56.02.01-03
461 774,00
titlul 56.02.01-03
auditul
628/proiect/ 1.935,00
titlul 56.02.01-03
461 464,40
titlul 56.02.01-03
612/proiect/ 5.390,00
titlul 56.02.01-03
461 1.293,60
titlul 56.02.01-03
175
CAPITOLUL 3

623/proiect/ 700,00
titlul 56.02.01-03
461 168,00
21. Plată furnizor 401 7702/titlul 868,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
personalului administrativ titlul 56.02.01-03
salariale
4312 105,00
4314 55,00
4372 5,00
444 134,00
aferente salariilor
a. CAS 6451/proiect/ 4311 208,00
titlul 56.02.01-03
b. CASS 6453/proiect/ 4313 52,00
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
titlul 56.02.01-03
25. Plata salariilor 421 7702/titlul 701,00
56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
26. Plata taxelor aferente % 7702/titlul 583,00
(5151 titlul
56.02.01-03)
4312 105,00
176

4314 55,00
4372 5,00
444 134,00
4311 208,00
4313 52,00
4371 5,00
4373 9,00
4317 3,00
4315 7,00
de administraţie
628/proiect/ 1.465,00
titlul 56.02.01-03
461 351,60
28. Plata altor cheltuieli de 401 7702/titlul 1.816,60
administraţie 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
29. înregistrarea veniturilor din 7702/titlul 766 25,00
dobânzi aferente proiectului 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
30. Evidenţierea sumelor
a. sume de rambursat din 4583.1.1 483 . 3.850,00
FEN postaderare
b. sume de rambursat din 4583.2.1 483 6.930,00
cofinanţare, TVA
31. Preluarea TVA partener de 461 483 463,23
recuperat de la AM
management
177
CAPITOLUL 3

curent
b. sume de rambursat din 4583.2.1 7721/cap. 42.10 15.435,00
cofinanţare, TVA
management
curent
a. sume de rambursat din 4583.1.1 775/cap. (2.246,06)
b. sume de rambursat din 4583.2.1 7721/cap. 42.10 (1.209,42)
cofinanţare, TVA
34. Corecţie sume partener
a. sume de rambursat din 4583.1.1 483 (126,69)
FEN postaderare
b. sume de rambursat din 4583.2.1 483 (71,27)
cofinanţare, TVA
35. închiderea conturilor de
venituri şi cheltuieli
36. Stabilirea rezultatului 5212/analitic 5211
excedentului bugetului local distinct
(cash) la sfârşitul anului, ca
diferenţă între veniturile
încasate la cap. 42.02
subcap. 42.02.20 „Subvenţii
de la bugetul de stat către
bugetele locale necesare
susţinerii derulării
proiectelor finanţate din
fonduri externe
nerambursabile (FEN)
postaderare" şi respectiv
178

cap. 45.02 „Sume primite
de la UE în contul plăţilor
efectuate" şi cheltuielile
plătite de la titlul 56
„Proiecte cu finanţare din
fonduri externe
nerambursabile (FEN)"
37. Constituirea fondului de 5221/analitic 5212/analitic
rulment din excedentul distinct distinct
bugetului local aferent
fondurilor externe
nerambursabile postaderare
121.02 131
38. înregistrarea sumelor virate 483 7702/proiect/ 7.282,04
partenerului titlul 56.02.01-03
39. încasarea TVA din achiziţii 7702/titlul 461 4.893,12
proprii 56.02.01-03
(5151 titlul
56.02.01-03)
40. înregistrarea sumelor
rambursate reprezentând
curent
a. sume de rambursat din % 4583.1.1 30.142,25
FEN postaderare
561/proiect/ 20.100,00
titlul 56.02.01-03
4585 10.042,25
b. sume de rambursat din 561/proiect/ 4583.2.1 21.084,31
Fonduri de la buget - titlul 56.02.01-03
cofinanţare, TVA
179
CAPITOLUL 3
Studiul de caz nr. 6 - Contabilizarea TVA în cazul instituţiilor pu-

blice
Un ordonator secundar de credite finanţat din venituri proprii şi din

subvenţii acordate de la buget este beneficiarul unei finanţări nerambursabile
din fonduri structurale pentru obiectivul convergenţă pentru derularea unui
proiect finanţat din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională),
aprobat de către AMPOSCCE (Autoritatea de Management pentru Progra-
mul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice"). Insti-
tuţia are stabilit următorul buget pentru anul 2011:
Valoare bugetată
(fără TVA)
A. TOTAL INVESTIŢII (minimum 85% din cheltuielile
eligibile totale ale proiectului), din care: 10.585.280
A.l. Cheltuieli cu achiziţionarea de echipamente TIC 5.519.950
- achiziţia de servere 2.510.325
- achiziţia de calculatoare portabile 1.245.630
- achiziţia de echipamente periferice 940.104
- achiziţia unor echipamente şi dispozitive de reţea 823.891
A.2. Cheltuieli pentru achiziţia de aplicaţii informatice 4.624.010
- achiziţia unei soluţii de securitate software 621.300
- achiziţia unei aplicaţii informatice 3.420.890
- cheltuieli pentru realizarea unui website 541.620
- achiziţia numelui de domeniu pentru website 40.200
A.3. Cheltuieli de conectare la infrastructura broadband 441.320
Taxă de conectare la internet broadband 20.510
Cheltuieli de realizare şi configurare a reţelei LAN 420.810
B. Cheltuieli pentru organizarea de cursuri de formare

profesională 256.280
Formarea profesională a personalului care va utiliza produsele
software implementate (cheltuieli cazare, transport, diurnă) 256.280
180
Valoare bugetată
(fără TVA)
C. Cheltuieli aferente managementului de proiect 880.241
C.l. Cheltuieli salariale cu personalul contractual angajat
pentru elaborarea proiectului tehnic şi a studiului de
fezabilitate: 233.385
- salarii brute, din care: 158.200
- CAS angajaţi 10,5% 16.611
- CASS angajaţi 5,5% 8.701
- şomaj angajaţi 0,5% 791
- contribuţii angajator:
- CAS 20,8% 32.906
- sănătate 5,2% 8.226
- şomaj 0,5% 791
- concedii şi indemnizaţii 0,85% 1.345
- fond de garantare 0,25% 396
- fond de risc şi accidente 0,75% 1.187
C.2. Servicii de consultanţă în domeniul managementului de proiect 161.850
C.3. Cheltuieli de obţinere avize, autorizaţii 72.900
C.4. Cheltuieli cu asistenţa juridică în domeniul achiziţiilor publice 120.906
C.5. Servicii de audit 210.000
C.6. Cheltuieli de informare şi publicitate 81.200
I. TOTAL COSTURI DIRECTE ELIGIBILE (A + B + C) 11.721.801
II. Cheltuieli generale de administraţie (5% din total costuri
directe) 586.090
Salarii aferente personalului administrativ 379.601
- pensii asiguraţi 10,5% 25.284
- sănătate asiguraţi 5,5% 13.244
- şomaj asiguraţi 0,5% 1.204
b) CAS angajator 20,8% 50.086
c) sănătate angajator 5,2% 12.522
181
CAPITOLUL 3
Valoare bugetată
(fără TVA)
d) concedii, indemnizaţii 0,85% 2.047
e) şomaj angajator 0,5% 1.204
g) fond de risc şi accidente 0,75% 1.806
Alte cheltuieli de administraţie 206.489
III. TOTAL COSTURI PROIECT (I + II) 12.307.891
în cursul perioadei, ordonatorul a înregistrat documente justificative

privind următoarele operaţiuni:
1) Ordonatorul secundar de credite solicită şi primeşte o prefinan-
ţare de 2.461.578 lei de la Autoritatea de Management, conform extrasului
de cont, reprezentând 20% din valoarea proiectului.
2) A înregistrat cheltuieli cu salariile brute datorate personalului
contractual direct implicat în proiect pentru realizarea studiului de feza-
bilitate şi a proiectului tehnic, conform statelor de plată, în valoare de
158.200 lei, plus contribuţiile instituţiei corespunzătoare, conform buge-
tului, şi cheltuieli cu salariile brute ale personalului administrativ în valoare
de 240.800 lei, plus contribuţiile instituţiei, conform bugetului.
3) A înregistrat cheltuieli cu transportul, cazarea şi diurna aferente
participanţilor la cursuri, astfel:
ii) cheltuieli cu transportul calculate în limite legale, conform
biletelor de călătorie, respectiv bonurilor de benzină:
45.000 lei, TVA 24%.
4) A plătit pentru achiziţia a 30 de servere un avans în valoare de
1.200.000 lei, conform extrasului de cont şi facturii de avans nr. 34.
5) A recepţionat cele 30 de servere în valoare unitară de 83.670 lei plus
TVA, conform facturii nr. 437, şi a efectuat plata diferenţei către furnizor,
conform ordinului de plată şi extrasului de cont.
6) A achiziţionat 220 de laptopuri, cu valoare unitară de 5.600 lei
plus TVA, conform facturii nr. 98, şi a efectuat plata furnizorului conform
7) A cumpărat echipamente periferice (imprimante, multifuncţio-
nale, scanere etc. - obiecte de inventar) în valoare de 821.000 lei plus
182
TVA, conform facturii nr. 5.666, şi a efectuat plata furnizorului conform

8) A achiziţionat echipamente şi dispozitive pentru crearea reţelelor
în valoare de 780.200 lei (560.890 lei active fixe corporale şi 219.310 lei
materiale de natura obiectelor de inventar) plus TVA, conform facturii
furnizorului nr. 452, şi a efectuat plata furnizorului conform ordinului de
plată şi extrasului de cont.
9) A achiziţionat materiale consumabile (cabluri, prize etc.) în va-
loare de 356.780 lei plus TVA, conform facturii nr. 213, şi a efectuat plata
furnizorului conform ordinului de plată şi extrasului de cont.
10) A achitat taxa de rezervare a numelui domeniului pentru crearea
site-ului web, de 450 lei plus TVA, şi a efectuat plata conform extrasului
de cont şi ordinului de plată.
11) A achiziţionat o soluţie de securitate software în valoare de
620.000 lei plus TVA şi a efectuat plata furnizorului conform extrasului
de cont şi ordinului de plată.
12) A acordat un avans în valoare de 1.000.000 lei plus TVA pentru
achiziţionarea unei aplicaţii informatice, conform facturii de avans nr. 2.009
şi extrasului de cont.
13) A recepţionat aplicaţia informatică; factura este în valoare de
2.420.800 lei plus TVA. Se decontează avansul şi se achită diferenţa, con-
14) A primit factura nr. 73.956 pentru taxa de conectare la internet,
în valoare de 19.800 lei plus TVA, şi a efectuat plata furnizorului conform
15) A plătit un avans pentru realizarea site-ului web în valoare de
287.000 lei plus TVA, conform facturii de avans nr. 678, ordinului de plată
şi extrasului de cont.
16) A primit factura nr. 450 pentru site-ul web, valoarea totală a aces-
tuia fiind de 540.200 lei plus TVA. Instituţia a decontat avansul şi a plătit
diferenţa conform ordinului de plată şi extrasului de cont.
17) A achiziţionat servicii de consultanţă pentru managementul de
proiect în valoare de 160.890 lei plus TVA, conform facturii nr. 3.546, şi
a efectuat plata furnizorului conform ordinului de plată şi extrasului de
cont; a achiziţionat servicii de asistenţă juridică pentru achiziţiile publice
efectuate, facturate la valoarea de 120.906 lei plus TVA, plătite prin vira-
ment, conform ordinului de plată şi extrasului de cont.
183
CAPITOLUL 3
18) A achitat contravaloarea taxelor pentru avize şi autorizaţii în

valoare de 72.900 lei, conform facturilor/chitanţelor, ordinului de plată şi
extrasului de cont.
19) A efectuat cheltuieli de informare şi publicitate în sumă de
70.200 lei plus TVA.
20) A înregistrat alte cheltuieli de administraţie în sumă de
198.567 lei plus TVA 24%.
21) A primit factura pentru serviciile de audit al aplicaţiei informati-
ce în valoare de 150.000 lei plus TVA şi a efectuat plata auditorului con-
22) în baza plăţilor efectuate în anul curent, ordonatorul de credite
întocmeşte cererea de rambursare a cheltuielilor pe proiect şi o depune la
Autoritatea de Management; cererea este aprobată integral şi cheltuielile
sunt rambursate conform extrasului de cont; de asemenea, ordonatorul în-
casează şi sumele corespunzătoare din fonduri bugetare (cofinanţare plus
TVA), în contul plăţilor efectuate în anul 2011.
23) Finanţarea proiectului se realizează după cum urmează:
a) finanţare de la buget: 10%;
b) finanţare proprie: 5%;
c) finanţare din fonduri externe nerambursabile: 85%.
Se cere să se efectueze înregistrările contabile aferente derulării pro-
iectului în două situaţii:
A: Beneficiarul nu are dreptul de a deduce TVA aferentă cheltuielilor
eligibile.
B: Beneficiarul are dreptul de a deduce TVA aferentă cheltuielilor
eligibile.
Rezolvare
Situaţia A
Precizare: TVA este considerată şi reflectată contabil ca o cheltuială
neeligibilă, în cadrul articolului bugetar 56.01.03.
1. înregistrarea 561/proiect/ 4585 2.461.578,00
prefinanţării primite 45.10.01.03
de la Autoritatea de
Management
184

Finanţare naţională 641/proiect/ 39.900,00
(10%) titlul 56.01.01
Finanţare europeană 641 /proiect/ 339.150,00
(85%) titlul 56.01.02
Cheltuieli neeligibile 641 /proiect/ 19.950,00
(5%) titlul 56.01.03
3. înregistrarea 421 % 100.868,00
reţinerilor salariale
4312 41.895,00
4314 21.945,00
4372 1.995,00
444 35.033,00
aferente salariilor
a. CAS 6451/proiect/ 4311 82.992,00
titlul 56.01.01-03
b. CASS 6453/proiect/ 4313 20.748,00
titlul 56.01.01-03
c. FS 6452/proiect/ 4371 1.995,00
titlul 56.01.01-03
titlul 56.01.01-03
e. FNUASS 6455/proiect/ 4317 3.392,00
titlul 56.01.01-03
f. Fond de risc şi 6454/proiect/ 4315 2.993,00
accidente titlul 56.01.01-03
(10%) titlul 56.01.01
Finanţare europeană 561/proiect/ 253.412,20
(85%) titlul 56.01.02
Cheltuieli neeligibile 561/proiect/ 14.906,60
(5%) titlul 56.01.03
185
CAPITOLUL 3

4312 41.895,00
4314 21.945,00
4372 1.995,00
444 35.033,00
4311 82.992,00
4313 20.748,00
4371 1.995,00
4373 998,00
4317 3.392,00
4315 2.993,00
7. înregistrarea cheltu-
ielilor cu deplasarea
a. Cazare 614/proiect/ 401 85.020,00
titlul 56.01.01-03
b. Transport 614/proiect/ 401 55.800,00
titlul 56.01.01-03
8. Plată furnizori 401 561/proiect/ 85.020,00
titlul 56.01.01-03
titlul 56.01.01-03
10. Plata avansului 232 561 /proiect/ 1.200.000,00
pentru servere titlul 56.01.01-03
11. Recepţia serverelor 214 404 3.112.524,00
12. Plată furnizor 404 % 3.112.524,00
232 1.200.000,00
561/proiect/ 1.912.524,00
titlul 56.01.01-03
13. Achiziţia de laptopuri 2131 404 1.527.680,00
14. Plată furnizor 404 561/proiect/ 1.527.680,00
titlul 56.01.01-03
15. Achiziţia de periferice 3031 401 1.018.040,00
titlul 56.01.01-03
186

17. Achiziţia de active 2131 404 695.503,60
fixe corporale - reţele
18. Achiziţia obiectelor 3031 401 271.944,40
de inventar - reţele
19. Plată furnizor % 561/proiect/ 967.448,00
titlul 56.01.01-03
404 695.503,60
401 271.944,40
20. Achiziţia de 3028 401 442.407,20
consumabile
titlul 56.01.01-03
22. Plata taxei pentru 628/proiect/ 561/proiect/ 558,00
rezervarea site-ului titlul 56.01.01-03 titlul 56.01.01-03
23. Achiziţia soluţiei 2081 404 768.800,00
soft de securitate
24. Plată furnizor * 404 561 /proiect/ 768.800,00
titlul 56.01.01-03
25. Acordarea avansului 234 561/proiect/ 1.240.000,00
pentru aplicaţia titlul 56.01.01-03
informatică
26. Recepţia aplicaţiei 2081 404 3.001.792,00
informatice
27. Decontarea avansului 404 % 3.001.792,00
şi plata diferenţei
234 1.240.000,00
561/proiect/ 1.761.792,00
titlul 56.01.01-03
28. Plata taxei pentru 628/proiect/ 561/proiect/ 24.552,00
internet titlul 56.01.01-03 titlul 56.01.01-03
29. Plata avansului 234 561/proiect/ 355.880,00
pentru site-ul web titlul 56.01.01-03
30. Recepţia site-ului web 2082 404 669.848,00
187
CAPITOLUL 3

31. Plata diferenţei 404 % 669.848,00
pentru site
234 355.880,00
561/proiect/ 313.968,00
titlul 56.01.01-03
32. Achiziţia serviciilor 628/proiect/ 401 199.503,60
de consultanţă titlul 56.01.01-03
33. Plata serviciilor de 401 561/proiect/ 199.503,60
consultanţă titlul 56.01.01-03
34. Achiziţia serviciilor 628/proiect/ 401 149.923,44
juridice titlul 56.01.01-03
35. Plata serviciilor 401 561/proiect/ 149.923,44
36. Achitarea taxelor pentru 635/proiect/ 561/proiect/ 72.900,00
avize şi autorizaţii titlul 56.01.01-03 titlul 56.01.01-03
37. Cheltuielile de infor- 628/proiect/ 401 87.048,00
mare şi publicitate titlul 56.01.01-03
38. Plata cheltuielilor de 401 561/proiect/ 87.048,00
publicitate titlul 56.01.01-03
39. Alte cheltuieli de 628/proiect/ 401 246.223,08
administraţie titlul 56.01.01-03
40. Plata altor cheltuieli 401 561/proiect/ 246.223,08
41. Serviciile de audit 628/proiect/ 401 186.000,00
titlul 56.01.01-03
audit titlul 56.01.01-03
43. înregistrarea cererii
de rambursare - sume
de primit pentru anul
curent de la AM(1)
a. sume de rambursat 4583.1.1 775/45.10.01.01 9.103.424,35
din fonduri europene
nerambursabile
b. sume de rambursat 4583.2.1 7721/42.10.39 3.489.265,42
de la buget
44. Regularizarea 4585 4583.1.1 2.461.578,00
prefinanţării
188

45. Primirea sumelor de
la AM
a. sumele aferente 561/45.10.01.01 4583.1.1 6.641.846,35
finanţării europene
b. sumele de la buget 561/42.10.39 4583.2.1 3.489.265,42
(1)
Calculul sumelor de rambursat din fonduri nerambursabile (85 % din totalul cheltuielilor
eligibile):
Total cheltuieli efectuate pentru derularea proiectului: 13.128.185,32 lei, din
care:
A. cheltuieli eligibile fără TVA: 10.709.911 lei:
- din fonduri externe nerambursabile (85%): 9.103.424,35 lei;
- din cofinanţare (10%): 1.070.991,10 lei;
B. finanţare proprie: 535.495,55 lei;
C. TVA: 2.418.274,32 lei.
Calculul sumelor de rambursat de la buget (cofinanţare, TVA aferentă cheltuielilor

eligibile): 1.070.991,10 lei + 2.418.274,32 lei = 3.489.265,42 lei.
Situaţia B
1. înregistrarea 561/proiect/ 4585 2.461.578,00
prefinanţării primite 45.10.01.03
de la Autoritatea de
Management
(10%) titlul 56.01.01
(85%) titlul 56.01.02
Cheltuieli neeligibile 641 /proiect/ 19.950,00
(5%) titlul 56.01.03
3. înregistrarea 421 % 100.868,00
reţinerilor salariale
4312 41.895,00
4314 21.945,00
4372 1.995,00
444 35.033,00
189
CAPITOLUL 3

aferente salariilor
a. CAS 645 l/proiect/ 4311 82.992,00
titlul 56.01.01-03
b. CASS 6453/proiect/ 4313 20.748,00
titlul 56.01.01-03
c. FS 6452/proiect/ 4371 1.995,00
titlul 56.01.01-03
titlul 56.01.01-03
e. FNUASS 6455/proiect/ 4317 3.392,00
titlul 56.01.01-03
f. Fond de risc şi 6454/proiect/ 4315 2.993,00
accidente titlul 56.01.01-03
(10%) titlul 56.01.01
(85%) titlul 56.01.02
Cheltuieli neeligibile 561/proiect/ 14.906,60
(5%) titlul 56.01.03
4312 41.895,00
4314 21.945,00
4372 1.995,00
444 35.033,00
4311 82.992,00
4313 20.748,00
4371 1.995,00
4373 998,00
4317 3.392,00
4315 2.993,00
190

7. înregistrarea cheltu-
ielilor cu deplasarea
a. Cazare % 401 85.020,00
614/proiect/ 78.000,00
titlul 56.01.01-03
4426 7.020,00
b. Transport % 401 55.800,00
614/proiect/ 45.000,00
titlul 56.01.01-03
4426 10.800,00
titlul 56.01.01-03
titlul 56.01.01-03
10. Plata avansului % 561/proiect/ 1.200.000,00
pentru servere titlul 56.01.01-03
232 967.741,94
, 4426 232.258,06
11. Recepţia serverelor % 404 3.112.524,00
214 2.510.100,00
4426 602.424,00
12. Plată furnizor 404 % 3.112.524,00
232 967.741,94
561/proiect/ 1.912.524,00
titlul 56.01.01-03
4426 232.258,06
13. Achiziţia de laptopuri % 404 1.527.680,00
2131 1.232.000,00
4426 295.680,00
titlul 56.01.01-03
15. Achiziţia de periferice % 401 1.018.040,00
3031 821.000,00
4426 197.040,00
191
CAPITOLUL 3

titlul 56.01.01-03
17. Achiziţia de active % 404 695.503,60
fixe corporale - reţele
2131 560.890,00
4426 134.613,60
18. Achiziţia obiectelor % 401 271.944,40
de inventar - reţele
3031 219.310,00
4426 52.634,40
19. Plată furnizor % 561/proiect/ 967.448,00
titlul 56.01.01-03
404 695.503,60
401 271.944,40
20. Achiziţia de % 401 442.407,20
consumabile
3028 356.780,00
4426 85.627,20
titlul 56.01.01-03
22. Plata taxei pentru % 561/proiect/ 558,00
rezervarea site-ului titlul 56.01.01-03
628/proiect/ 450,00
titlul 56.01.01-03
4426 108,00
23. Achiziţia soluţiei % 404 768.800,00
soft de securitate
2081 620.000,00
4426 148.800,00
titlul 56.01.01-03
192

25. Acordarea avansului % 561/proiect/ 1.240.000,00
pentru aplicaţia titlul 56.01.01-03
informatică
234 1.000.000,00
4426 240.000,00
26. Recepţia aplicaţiei % 404 3.001.792,00
informatice
2081 2.420.800,00
4426 580.992,00
27. Decontarea avansului 404 % 3.001.792,00
şi plata diferenţei
234 1.000.000,00
561/proiect/ 1.761.792,00
titlul 56.01.01-03
4426 240.000,00
28. Plata taxei pentru % 561/proiect/ 24.552,00
internet titlul 56.01.01-03
628/proiect/ 19.800,00
titlul 56.01.01-03
4426 4.752,00
29. Plata avansului % 561/proiect/ 355.880,00
pentru site-ul web titlul 56.01.01-03
234 287.000,00
4426 68.880,00
30. Recepţia site-ului web % 404 669.848,00
2082 540.200,00
4426 129.648,00
31. Plata diferenţei 404 % 669.848,00
pentru site
234 287.000,00
561/proiect/ 313.968,00
titlul 56.01.01-03
4426 68.880,00
193
CAPITOLUL 3

32. Achiziţia serviciilor % 401 199.503,60
de consultanţă
628/proiect/ 160.890,00
titlul 56.01.01-03
4426 38.613,60
consultanţă titlul 56.01.01-03
34. Achiziţia serviciilor % 401 149.923,44
juridice
628/proiect/ 120.906,00
titlul 56.01.01-03
4426 29.017,44
35. Plata serviciilor 401 561/proiect/ 149.923,44
36. Achitarea taxelor pen- 635/proiect/ 561/proiect/ 72.900,00
tru avize şi autorizaţii titlul 56.01.01-03 titlul 56.01.01-03
37. Cheltuielile de infor- % 401 87.048,00
mare şi publicitate
628/proiect/ 70.200,00
titlul 56.01.01-03
4426 16.848,00
38. Plata cheltuielilor de 401 561/proiect/ 87.048,00
publicitate titlul 56.01.01-03
39. Alte cheltuieli de % 401 246.223,08
administraţie
628/proiect/ 198.567,00
titlul 56.01.01-03
4426 47.656,08
40. Plata altor cheltuieli 401 561/proiect/ 246.223,08
41. Serviciile de audit % 401 186.000,00
628/proiect/ 150.000,00
titlul 56.01.01-03
4426 36.000,00
audit titlul 56.01.01-03
194

43. înregistrarea cererii
de rambursare - sume
de primit pentru anul
curent de la AM(2)
a. sume de rambursat 4583.1.1 775/45.10.01.01 9.103.424,35
din fonduri europene
nerambursabile
b. sume de rambursat 4583.2.1 7721/42.10.39 1.070.991,10
de la buget
44. Regularizarea 4585 4583.1.1 2.461.578,00
prefinanţării
45. Primirea sumelor de
la AM
a. sumele aferente 561/45.10.01.01 4583.1.1 6.641.846,35
finanţării europene
b. sumele de la buget 561/42.10.39 4583.2.1 1.070.991,10
46. La sfârşitul perioadei, 4427/4424 4426 2.418.274,32
TVA aferentă
cumpărărilor este
înscrisă în decont şi
dedusă din valoarea
TVA colectată, dacă
este cazul
(2)
Calculul sumelor de rambursat din fonduri nerambursabile (85% din totalul cheltuie-
lilor eligibile):
Total cheltuieli efectuate pentru derularea proiectului: 13.128.185,32 lei, din
care:
D. cheltuieli eligibile fără TVA: 10.709.911 lei;
- din fonduri externe nerambursabile (85%): 9.103.424,35 lei;
- din cofinanţare (10%): 1.070.991,10 lei;
E. finanţare proprie: 535.495,55 lei;
F. TVA: 2.418.274,32 lei.
Suma de rambursat de la buget este doar cofinanţarea, întrucât TVA aferentă chel-
tuielilor eligibile este dedusă din ceea ce instituţia colectează în urma activităţilor
prestate: 1.070.991,10 lei.
195
CAPITOLUL 3
3.8. Prevederi fiscale privind impozitul pe profit

aplicabile fondurilor structurale
Pentru calculul rezultatului fiscal obţinut de entitate din derularea

unor proiecte finanţate din fonduri nerambursabile trebuie să se aibă în ve-
dere principiul neutralităţii şi al conectării cheltuielilor la venituri. Astfel,
recunoaşterea veniturilor din subvenţii trebuie să se realizeze în perioada
fiscală în care au fost generate cheltuielile din desfăşurarea activităţilor
prevăzute în proiect şi care sunt finanţate din fonduri nerambursabile. Prac-
tic, calculul rezultatului fiscal nu este influenţat în perioada fiscală în care
are loc încasarea fondurilor, ci în perioada în care se recunosc cheltuie-
lile.
Proiectele definanţaretip POSDRU generează, încă de la contractare,
pierdere pentru entitatea contractantă. Această pierdere constă în contri-
buţia proprie obligatorie asumată de conducerea entităţii la semnarea con-
tractului de finanţare.
Pierderea poate fi majorată şi de eventualele cheltuieli neeligibile,
asumate la contractare, necesare pentru derularea proiectului şi îndeplinirea
indicatorilor de performanţă.
Pentru calculul rezultatului fiscal, în titlul II din Codul fiscal nu sunt
prevăzute reguli speciale pentru veniturile şi cheltuielile din proiecte.
Pentru calculul rezultatului fiscal obţinut de entitate din derularea
unui proiect am identificat două abordări posibile:
A. Tratamentul deductibil - impozabil, conform căruia cheltuielile

angajate pentru realizarea activităţilor din proiect sunt deductibile dacă
respectă regula generală de la art. 21 alin. (1) din Codul fiscal: „sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul
realizării de venituri impozabile". Conform acestei abordări, toate cheltuie-
lile efectuate în proiect potfideduse la calculul profitului impozabil, deoare-
ce, indirect, generează plusvaloare pentru entitate.
Conform acestei abordări, cheltuielile neeligibile pot fi cheltuieli de-
ductibile dacă sunt efectuate în scopul realizării indicatorilor de performan-
ţă asumaţi la contractarea proiectului.
Prin aplicarea acestui tratament se câştigă drept cheltuieli deductibile
cheltuielile finanţate din contribuţie proprie sau cele neeligibile.
196
Dezavantajul acestui tratament este faptul că excepţiile referitoare

la deductibilitate prevăzute la art. 21 alin. (2)-(4) din Codul fiscal se vor
aplica şi cheltuielilor efectuate în proiect. Astfel apar situaţii în care chel-
tuieli nedeductibile prin aplicarea excepţiilor vor genera venituri din sub-
venţii impozabile.
B. Tratamentul nedeductibil - neimpozabil, conform căruia chel-

tuielile angajate pentru realizarea activităţilor din proiect sunt nededucti-
bile, întrucât nu respectă regula generală de la art. 21 alin. (1) din Codul
fiscal: „sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate
în scopul realizării de venituri impozabile", deoarece implementarea unui
astfel de proiect se consideră a fi o acţiune de responsabilitate socială a en-
tităţii, şi nu o acţiune ce are ca scop obţinerea de profit.
Conform acestei abordări, toate cheltuielile efectuate în proiect sunt
nedeductibile, iar veniturile din subvenţii vor fi neimpozabile prin apli-
carea excepţiei de la art. 20 lit. c) din Codul fiscal: „sunt neimpozabile
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile".
Prin aplicarea acestui tratament, se pierd, ca şi cheltuieli nededucti-
bile, cheltuielile finanţate din contribuţie proprie şi cele neeligibile.
Avantajul acestui tratament este simplitatea aplicării.
197
CAPITOLUL 4
Derularea procedurilor de achiziţii publice
Baza legală:
O Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribui-
rea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lu-
crări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi
O instrucţiunile specifice emise pentru fiecare Program Operaţional.
4.1. Derularea procedurii de achiziţii publice -

consideraţii generale
Tratatul pentru înfiinţarea Comunităţii Economice Europene, înche-
iat la 25 martie 1957, instituie cele patru libertăţi europene, respectiv:
• libera circulaţie a mărfurilor;
• libera circulaţie a serviciilor;
• libera circulaţie a persoanelor;
• libera circulaţie a capitalurilor.
Aceste patru libertăţi nu au rămas la stadiul de concept, ci au fost
transpuse în practică sub formă de principii.
în domeniul achiziţiilor publice, cele patru libertăţi considerate fun-
damentale din punct de vedere comunitar s-au materializat sub forma a
şapte principii a căror respectare este obligatorie la atribuirea oricărui
contract de achiziţie publică. Aceste principii sunt enumerate în OUG
nr. 34/2006, fiind obligatoriu de respectat pe tot parcursul procesului de
achiziţie publică:
a) nediscriminarea;
b) tratamentul egal;
c) recunoaşterea reciprocă;
d) transparenţa;
e) proporţionalitatea;
f) eficienţa utilizării fondurilor publice;
g) asumarea răspunderii.
199
CAPITOLUL 3
a) Nediscriminarea presupune asigurarea condiţiilor de manifestare

a concurenţei reale pentru ca orice operator economic, indiferent
de naţionalitate, să poată participa la procedura de atribuire şi să
aibă şansa de a deveni contractant.
b) Tratamentul egal presupune stabilirea şi aplicarea oricând, pe
parcursul procedurii de atribuire, a unor reguli, cerinţe, criterii
identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să
beneficieze de şanse egale de a deveni contractanţi.
c) Recunoaşterea reciprocă este un principiu care presupune accep-
tarea produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa
Uniunii Europene, a diplomelor, certificatelor, a altor documente,
emise de autorităţile competente din alte state, şi a specificaţiilor
tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.
d) Transparenţa este principiul care presupune aducerea la cunoş-
tinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la aplicarea pro-
cedurii de atribuire.
e) Proporţionalitatea presupune asigurarea corelaţiei între necesi-
tatea autorităţii contractante, obiectul contractului de achiziţie
publică şi cerinţele solicitate a fi îndeplinite.
f) Eficienţa utilizării fondurilor publice este principiul care pre-
supune aplicarea procedurilor de atribuire competiţionale şi utili-
zarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică
ale ofertelor, în vederea obţinerii raportului optim între calitate şi
preţ.
g) Asumarea răspunderii înseamnă, de fapt, determinarea clară a
sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul
de achiziţie publică, urmărindu-se asigurarea profesionalismului,
imparţialităţii şi independenţei deciziilor adoptate pe parcursul
derulării acestui proces.
Autorităţile europene şi cele române urmăresc, printre altele, prin
aplicarea acestui set de principii:
• deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice;
• instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine şi impar-
ţialitate;
• eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor eco-
nomici locali;
200
• asigurarea transparenţei regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi

rezultatelor;
• eliminarea cerinţelor restrictive;
• obţinerea celei mai bune utilizări a fondurilor publice, întotdeauna
considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile;
• diminuarea numărului de erori care pot să apară pe parcursul pro-
cesului de achiziţie publică;
• reducerea fraudei şi a corupţiei.
4.2. Modalitatea de selecţie a procedurii de atribuire
Elementele evaluate de o autoritate contractantă în scopul selectării

unei anumite proceduri de achiziţie publică sunt:
• complexitatea contractului de achiziţie publică;
• costurile implicate de atribuirea contractului;
• nivelul de dezvoltare şi concurenţa pe piaţa din domeniul unde va
avea loc achiziţia, pentru a se putea alege între licitaţie deschisă
şi licitaţie restrânsă;
• constrângeri cum ar fi urgenţa, compatibilitatea cu anumite pro-
duse;
• servicii deja existente în cadrul autorităţii respective, existenţa
unui singur furnizor, prestator sau executant etc.
Este interzisă divizarea unui contract în mai multe contracte de va-
loare mică în scopul evitării aplicării anumitor proceduri de achiziţie pu-
blică.
Notă: Beneficiarul unui proiect finanţat din fonduri europene are
obligaţia de a respecta legislaţia în domeniul achiziţiilor publice şi de a
transmite Organismului Intermediar sau Autorităţii de Management rezul-
tatul verificărilor efectuate de instituţiile abilitate, pe toată perioada de
implementare a proiectului. Nerespectarea acestei obligaţii poate duce la
neeligibilitatea parţială sau totală a contractului/contractelor încheiat(e) în
cadrul proiectului.
De asemenea, beneficiarul poate să transmită Autorităţii de Mana-
gement şi Organismului Intermediar câte o copie a contractelor de achiziţie
201
CAPITOLUL 3
publică semnate, în conformitate cu regulile impuse de aceste autorităţi,

în cazul în care nu a existat controlul organismelor abilitate privind atri-
buirea contractelor de achiziţii publice, la solicitarea Autorităţii de Mana-
gement beneficiarul va transmite, pe lângă copia contractului, şi alte
documente/anexe solicitate.
4.3. întocmirea documentaţiei de atribuire
OUG nr. 34/2006 furnizează informaţii privind conţinutul documen-

taţiei de atribuire, acestea fiind sintetizate în tabelul următor:
Conţinutul
Document Responsabilitate Observaţii
documentului
Fişa de date a Date de contact Compartimentul Fişa de date conţine
achiziţiei Descriere criterii de intern de achiziţii toate acele informaţii
calificare publice care vor fi publicate
Informaţii privind în anunţul/invitaţia de
desfăşurarea procedurii participare
Informaţii privind
legislaţia aplicabilă
Caiet de sarcini / Specificaţii tehnice Compartimentul Va fi descrisă
documentaţie Descrierea obiectului solicitant necesitatea autorităţii
descriptivă contractului Compartimentul intern contractante în general,
de achiziţii publice detaliindu-se în cadrul
Prestatorul de servicii rundelor de negocieri
de consultanţă sau discuţii
Model de Clauze obligatorii Compartimentul Trebuie să fie
contract Clauze specifice intern de achiziţii specificat obiectul
Clauze negociabile publice contractului
Compartimentul
juridic
Formulare Formulare ce se vor Compartimentul Formularele conţinute
completa de către intern de achiziţii în documentaţia de
ofertant publice atribuire vor structura
informaţia necesară
autorităţii contractante
şi vor uşura elaborarea
ofertei de către
operatorul economic
202
Conform prevederilor legale, autoritatea contractantă trebuie să in-

cludă în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă, criteriu, regulă,
precum şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candi-
datului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de
aplicare a procedurii de atribuire alese.
Documentaţia de atribuire cuprinde, fără a se limita la acestea, urmă-
toarele informaţii16:
• informaţii generale privind autoritatea contractantă;
• instrucţiunile privind datele-limită care trebuie respectate şi for-
malităţile care trebuie îndeplinite în legătură cu participarea la
procedura de atribuire;
• în situaţia în care sunt solicitate, cerinţele minime de calificare,
precum şi documentele care urmează să fie prezentate de ofer-
tanţi/candidaţi pentru probarea îndeplinirii criteriilor de calificare
şi selecţie;
• caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă, după caz;
• instrucţiunile privind modul de elaborare şi de prezentare a propu-
nerii tehnice şi financiare de către ofertanţi/candidaţi;
• informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire apli-
cat pentru stabilirea ofertei câştigătoare;
• instrucţiunile privind modul de utilizare a căilor de atac prevăzute
de lege;
• informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.
Autoritatea contractantă trebuie să precizeze în documentaţia de atri-
buire şi regulile obligatorii referitoare la condiţiile de muncă şi de protecţie
a muncii, în vigoare la nivel naţional şi care trebuie respectate pe parcursul
îndeplinirii contractului de lucrări ori de servicii, sau să indice instituţiile
competente de la care operatorii economici pot obţine informaţii detaliate
privind reglementările respective.
Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice.
Specificaţiile tehnice reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură
tehnică ce permitfiecăruiprodus, serviciu sau lucrare săfiedescris(ă), în mod
obiectiv, în aşa fel încât să corespundă necesităţilor autorităţii contractante.
Fără a reprezenta o descriere exhaustivă, specificaţiile tehnice definesc ca-
racteristici referitoare la nivelurile calitativ, tehnic şi de performanţă, cerinţe
16
Conform OUG nr. 34/2006.
203
CAPITOLUL 3
privind impactul asupra mediului înconjurător, siguranţa în exploatare,

dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare,
etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului, tehnologii şi
metode de producţie, precum şi sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii
pentru certificarea conformităţii cu standardele relevante în domeniu sau
altele asemenea.
Fără a aduce atingere reglementărilor tehnice naţionale obligatorii, în
măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, autoritatea
contractantă are obligaţia de a defini specificaţiile tehnice:
o fie prin referire la standarde naţionale care adoptă standarde euro-
pene, la omologări tehnice europene, la standarde internaţionale
sau la alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de
standardizare europene (de regulă, în ordinea de prioritate de mai
sus); în cazul în care acestea nu există, specificaţiile tehnice se
definesc prin referire la alte standarde, omologări sau reglementări
tehnice naţionale privind utilizarea produselor sau proiectarea,
calculul şi execuţia lucrărilor. Orice astfel de referire trebuie să
fie însoţită de menţiunea „sau echivalent";
o fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale
solicitate, care trebuie să fie suficient de precis descrise încât să
le permită ofertanţilor să determine obiectul contractului de achi-
ziţie publică, iar autorităţii contractante, să atribuie contractul
respectiv;
o fie atât prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale
solicitate, cât şi prin referirea la standardele, omologările tehnice,
specificaţiile tehnice comune, ca mijloc de prezumţie a confor-
mităţii cu nivelul de performanţă şi cu cerinţele funcţionale res-
pective;
o fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale
solicitate, pentru anumite caracteristici, şi prin referirea la stan-
dardele sau omologările tehnice, pentru alte caracteristici.
în cazul în care autoritatea contractantă defineşte specificaţiile teh-
nice din caietul de sarcini prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor
funcţionale solicitate, atunci o ofertă nu poate fi respinsă dacă ofertantul
demonstrează prin orice mijloc adecvat că produsele, serviciile sau lucrările
oferite asigură îndeplinirea performanţelor sau cerinţelor funcţionale solici-
tate deoarece sunt conforme cu:
204
o un standard naţional care adoptă un standard european;

o o omologare tehnică europeană;
o o specificaţie comună de natură tehnică utilizată în Comunitatea
Europeană;
o un standard internaţional;
o alte reglementări tehnice elaborate de organisme de standardizare
europene.
în scopul respectării principiilor achiziţiilor publice, este interzisă
definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o anu-
mită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau
de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect
favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor
produse.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea docu-
mentaţiei de atribuire de către orice operator economic, prin asigurarea
accesului direct, nerestricţionat şi deplin, prin mijloace electronice, la con-
ţinutul documentaţiei de atribuire. în situaţia în care ataşarea documen-
taţiei de atribuire în SEAP (Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice) nu
este posibilă din motive tehnice, autoritatea contractantă are obligaţia de
a pune la dispoziţia oricărui operator economic care a înaintat o solicitare
în acest sens sau, după caz, căruia i s-a transmis o invitaţie de participare a
unui exemplar din documentaţia de atribuire, pe suport hârtie ori pe suport
magnetic. Obţinerea documentaţiei de atribuire este gratuită pentru opera-
torii economici care o ridică de la sediul autorităţii contractante sau de la
o altă adresă indicată de aceasta şi comportă un cost în situaţia în care este
transmisă prin poştă (dar în acest caz plata nu trebuie să depăşească costul
aferent transmiterii documentaţiei respective).
4.4. Corelarea între obiectul contractului,

complexitatea acestuia şi criteriile de calificare
Conform prevederilor legale, autoritatea contractantă are obligaţia

de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de
calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă
cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. în acest sens, nivelul
cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire trebuie să se
205
CAPITOLUL 3
limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în

condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele
specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia.
4.4.7. Criterii de calificare
Criteriile de calificare şi selecţie care pot fi aplicate de autoritatea

contractantă se pot referi doar la:
a) situaţia personală a candidatului sau a ofertantului;
b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale;
c) situaţia economică şi financiară;
d) capacitatea tehnică şi/sau profesională;
e) standardele de asigurare a calităţii;
f) standardele de protecţie a mediului.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea
unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau
la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea
participării la procedura de atribuire, în scopul respectării principiilor achi- ,
ziţiilor publice.
a) Situaţia personală a candidatului sau a ofertantului

Autoritatea contractantă este obligată să excludă din procedura apli-
cată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/can-
didat despre care are cunoştinţă că, în ultimii 5 ani, a fost condamnat,
prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru participare
la activităţi ale unei organizaţii criminale, pentru corupţie, pentru fraudă
şi/sau pentru spălare de bani.
Autoritatea contractantă este îndreptăţită să excludă dintr-o procedură
pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/can-
didat care se află în oricare dintre următoarele situaţii17:
o a intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunţate de judecăto-
rul-sindic;
o nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi con-
tribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bu-
getului general consolidat;
17
206
o în ultimii 2 ani nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defec-

tuos obligaţiile contractuale, din motive imputabile ofertantului
în cauză;
o a fost condamnat, în ultimii 3 ani, pentru o faptă care a adus
atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în
materie profesională, prin hotărârea definitivă a unei instanţe
judecătoreşti;
o oferă informaţii false sau incomplete autorităţii contractante, în
scopul demonstrării îndeplinirii criteriilor de calificare şi selec-
ţie.
b) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale

Autoritatea contractantă este îndreptăţită să solicite documente edifi-
catoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau
juridică şi, după caz, de atestare ori de apartenenţă din punct de vedere pro-
fesional (de exemplu, certificatul de înregistrare de la Oficiul Registrului
Comerţului).
c) Situaţia economică şi financiară

Autoritatea contractantă poate să solicite ca operatorul economic care
participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să
facă dovada situaţiei sale economice şi financiare. Demonstrarea situaţiei
economice şi financiare se realizează, după caz, prin prezentarea unuia sau
mai multor documente relevante, cum ar fi:
o declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovezi privind
asigurarea riscului profesional;
o bilanţul contabil sau extrase de bilanţ, în cazul în care publicarea
acestor bilanţuri este prevăzută de legislaţia ţării în care este sta-
bilit ofertantul/candidatul;
o declaraţii privind cifra de afaceri globală sau, dacă este cazul, pri-
vind cifra de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului
contractului într-o perioadă anterioară, care vizează activitatea
din cel mult ultimii 3 ani, în măsura în care informaţiile respec-
tive sunt disponibile; în acest ultim caz, autoritatea contractantă
are obligaţia de a lua în considerare şi data la care operatorul eco-
nomic a fost înfiinţat sau şi-a început activitatea comercială.
207
CAPITOLUL 3
d) Capacitatea tehnică şi/sau profesională

Autoritatea contractantă poate solicita ca operatorul economic care
participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să
facă dovada capacităţii sale tehnice şi/sau profesionale. De exemplu, în
cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, în
scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/can-
didaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în
funcţie de specificul, volumul şi complexitatea lucrărilor ce urmează să fie
executate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pen-
tru îndeplinirea contractului, următoarele:
o o listă a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări
de bună execuţie pentru cele mai importante lucrări;
o informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de speciali-
tate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost
obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea
controlului calităţii;
o informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi califi-
carea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor res-
ponsabile pentru execuţia lucrărilor;
o o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului
angajat şi cadrelor de conducere în ultimii 3 ani;
o dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie a mediului
pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii
contractului de lucrări;
o o declaraţie referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele
tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru înde-
plinirea corespunzătoare a contractului de lucrări;
o informaţii privind partea din contract pe care operatorul economic
are, eventual, intenţia să o subcontracteze.
e) Standardele de asigurare a calităţii

în cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de orga-
nisme independente, prin care se atestă faptul că operatorul economic res-
pectă anumite standarde de asigurare a calităţii, autoritatea contractantă tre-
buie să se raporteze la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de
standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile
de standarde europene privind certificarea.
208
f) Standardele de protecţie a mediului

în cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de organis-
me independente, prin care se atestă faptul că operatorul economic respectă
anumite standarde de protecţie a mediului, atunci autoritatea contractantă
trebuie să se raporteze:
o fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit
(EMAS);
o fie la standardele de gestiune ecologică bazate pe seriile de stan-
darde europene sau internaţionale în domeniu, certificate de orga-
nisme conforme cu legislaţia comunitară ori cu standardele euro-
pene sau internaţionale privind certificarea.
Este important de reţinut faptul că autorităţii contractante îi este

interzis a restricţiona participarea la procedura de atribuire prin stabilirea
unor cerinţe minime de calificare care fie nu prezintă relevanţă în raport
cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică, fie sunt
disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de
achiziţie publică.
De asemenea, orice documentaţie de atribuire trebuie să conţină in-

formaţii despre soluţionarea contestaţiilor, precum şi datele de contact ale
Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
4.4.2. Criterii de atribuire a ofertelor
Criteriul de atribuire a unui contract de achiziţie publică poate fi,

conform prevederilor OUG nr. 34/2006:
1. oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic; sau
2. preţul cel mai scăzut.
Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică se preci-
zează în mod obligatoriu în anunţul de participare şi în documentaţia de
atribuire, iar odată ce a fost stabilit, el nu poate fi schimbat pe toată durata
de aplicare a procedurii de atribuire.
Se impun o serie de precizări referitoare la alegerea „ofertei celei
mai avantajoase din punct de vedere economic" drept criteriu de atri-
buire. Astfel, acest criteriu de atribuire este singurul care poate fi utilizat
209
CAPITOLUL 3
în cadrul procedurii dialogului competitiv. Aplicarea acestui criteriu de

atribuire presupune parcurgerea următoarelor etape:
- stabilirea unui sistem de factori de evaluare;
- alegerea ofertei câştigătoare, respectiv acea ofertă care întruneşte
punctajul cel mai mare din aplicarea sistemului de factori de eva-
luare.
Sistemul de factori de evaluare cuprinde diverşi factori obiectivi
care fac referire numai la ofertă, precum şi ponderile relative stabilite pen-
tru fiecare dintre aceştia sau un algoritm de calcul specific18.
Factorii de evaluare a ofertei pot fi, alături de preţ:
o caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional;
o caracteristici de mediu;
o costuri de funcţionare;
o raportul cost/eficienţă;
o servicii postvânzare şi asistenţă tehnică;
o termen de livrare sau de execuţie;
o alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea oferte-
lor.
Factorii de evaluare a ofertei, precum şi ponderea relativă a acestora
sau algoritmul de calcul trebuie să fie definite clar în documentaţia de
atribuire. Factorii de evaluare a ofertei trebuie să aibă legătură concretă cu
specificul contractului şi nu pot fi schimbaţi pe toată durata de aplicare a
procedurii de atribuire. Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare
trebuie să reflecte în mod corect:
- importanţa caracteristicii tehnice sau funcţionale considerate a
reprezenta un avantaj calitativ în raport cu cerinţele minime şi
care poate fi punctată suplimentar faţă de acest minim; sau
- cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofer-
tanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare
în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini.
Când se stabileşte criteriul de atribuire, se elaborează o notă justifi-
cativă prin care se motivează modul în care a fost stabilită ponderea fac-
torilor de evaluare, notă ce este parte componentă a dosarului achiziţiei.
Legislaţia achiziţiilor publice prevede faptul că nu pot fi utilizaţi factori de
evaluare care fie nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului
18
210
de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, fie nu reflectă un avantaj real

şi evident pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea
factorului de evaluare respectiv. De asemenea, este interzisă utilizarea ce-
rinţelor referitoare la calificare ca factori de evaluare a ofertelor.
Cu titlu de excepţie, dacă, din motive justificate, autorităţii contrac-
tante îi este imposibil să stabilească exact ponderile relative pentru fiecare
factor de evaluare, atunci aceasta are obligaţia de a indica în anunţul de par-
ticipare sau în documentaţia de atribuire cel puţin ordinea descrescătoare
a importanţei factorilor de evaluare care urmează să fie utilizaţi. Indiferent
de situaţia concretă, ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu
trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru
atribuirea contractului de achiziţie publică.
Atunci când criteriul de atribuire ales este „preţul cel mai scăzut",
oferta stabilită ca fiind câştigătoare este acea ofertă admisibilă, a cărei pro-
punere tehnică răspunde tuturor cerinţelor minime obligatorii solicitate şi
a cărei propunere financiară conţine preţul cel mai scăzut.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare
un anunţ de atribuire în cel mult 48 de zile după ce:
o a finalizat procedura de atribuire - licitaţie deschisă, licitaţie re-
strânsă, dialog competitiv, negociere cu/fără publicarea prealabi-
lă a unui anunţ de participare, cerere de oferte - prin atribuirea
contractului de achiziţie publică sau încheierea acordului-cadru;
o a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea concurentului câş-
tigător;
o a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un sistem dinamic
de achiziţii.
Anunţul de atribuire se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, precum şi, opţional, în Monitorul Oficial al
României, Partea a Vl-a, „Achiziţii publice".
4.5. Soluţionarea contestaţiilor
Soluţionarea contestaţiilor privind derularea procedurilor de achiziţii

publice reprezintă un capitol distinct în cadrul legislaţiei aferente, respectiv
în OUG nr. 34/2006.
211
CAPITOLUL 3
Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un

interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea
dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita, prin con-
testaţie, prin anularea actului sau prin obligarea autorităţii contractante de
a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe
cale administrativ-jurisdicţională.
în vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţio-
nală, partea care se consideră vătămată se poate adresa Consiliului Naţional
de Soluţionare a Contestaţiilor. înainte de aceasta, persoana vătămată poa-
te notifica autoritatea contractantă cu privire la pretinsa încălcare a dispo-
ziţiilor legale în materie de achiziţii publice şi la intenţia de a sesiza Consi-
liul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.
Notificarea nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii de atri-
buire. După primirea notificării, autoritatea contractantă poate adopta
orice măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea pretinsei în-
călcări, inclusiv suspendarea procedurii de atribuire sau revocarea unui act
emis în cadrul respectivei proceduri.
Măsurile adoptate se comunică în termen de o zi lucrătoare atât per-
soanei care a notificat autoritatea contractantă, cât şi celorlalţi operatori
economici implicaţi.
Persoana vătămată care consideră că măsurile adoptate sunt suficiente
pentru remedierea pretinsei încălcări va transmite autorităţii contractante
o notificare de renunţare la dreptul de a formula o contestaţie în faţa Con-
siliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau, după caz, o cerere de
renunţare la judecarea contestaţiei.
4.5.7. Procedura de soluţionare a contestaţiilor în faţa

Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile formulate în ca-

drul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului, prin comple-
te specializate, constituite potrivit Regulamentului de organizare şi funcţio-
nare al Consiliului.
Contestaţia se soluţionează de un complet format din trei membri ai
Consiliului, dintre care unul are calitatea de preşedinte de complet.
212
Contestaţia se formulează în scris şi trebuie să conţină următoarele

elemente:
o numele, domiciliul sau reşedinţa contestatorului ori, pentru per-
soanele juridice, denumirea, sediul lor şi codul unic de înregis-
trare. în cazul persoanelor juridice se vor indica şi persoanele
care le reprezintă şi în ce calitate;
o denumirea şi sediul autorităţii contractante;
o denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi proce-
dura de atribuire aplicată;
o obiectul contestaţiei;
o motivarea în fapt şi în drept a cererii;
o mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în
care este posibil;
o semnătura părţii sau a reprezentantului persoanei juridice.
în termen de o zi lucrătoare de la primirea contestaţiei, autoritatea
contractantă are obligaţia să îi înştiinţeze despre aceasta şi pe ceilalţi parti-
cipanţi încă implicaţi în procedura de atribuire. înştiinţarea trebuie să con-
ţină inclusiv o copie a contestaţiei respective.
Contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire vor
fi conexate de către Consiliu pentru a se pronunţa o soluţie unitară. Pentru
contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire se va păstra
continuitatea completului de soluţionare.
în vederea soluţionării contestaţiei/contestaţiilor, autoritatea contrac-
tantă are obligaţia de a transmite Consiliului, în termen de cel mult 3 zile
lucrătoare, punctul său de vedere asupra acesteia/acestora, însoţit de orice
alte documente considerate edificatoare, precum şi o copie a dosarului achi-
ziţiei publice. Lipsa punctului de vedere al autorităţii contractante nu îm-
piedică soluţionarea contestaţiei/contestaţiilor, în măsura în care s-a făcut
dovada comunicării acesteia/acestora.
în cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube imi-
nente, Consiliul, până la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună, în
termen de 3 zile, la cererea părţii interesate, prin decizie, măsura suspen-
dării procedurii de achiziţie publică.
Consiliul are obligaţia de a soluţiona pe fond contestaţia în termen
de 20 de zile de la data primirii dosarului achiziţiei publice de la autorita-
tea contractantă, respectiv în termen de 10 zile în situaţia incidenţei unei
213
CAPITOLUL 3
excepţii care împiedică analiza pe fond a contestaţiei. în cazuri temeinic

justificate, termenul de soluţionare a contestaţiei poatefiprelungit o singură
dată, cu încă 10 zile.
Instanţa competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva
deciziei pronunţate de Consiliu este curtea de apel, secţia de contencios ad-
ministrativ şi fiscal, în a cărei rază se află sediul autorităţii contractante.
Cu excepţia cazurilor în care plângerea are ca obiect contestarea amenzii,
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu are calitatea de parte
în proces.
în cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube imi-
nente, preşedintele instanţei poate dispune, la cererea părţii interesate, prin
încheiere dată cu citarea părţilor, suspendarea executării contractului.
Instanţa soluţionează cererea de suspendare luând în considerare con-
secinţele probabile ale acesteia asupra tuturor categoriilor de interese ce ar
putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public.
Instanţa, admiţând plângerea, modifică decizia Consiliului, dispu-
nând, după caz:
o anularea în tot sau în parte a actului autorităţii contractante;
o obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă;
o îndeplinirea unei obligaţii de către autoritatea contractantă, in-
clusiv eliminarea oricăror specificaţii tehnice, economice sau
financiare discriminatorii din anunţul/invitaţia de participare,
din documentaţia de atribuire sau din alte documente emise în
legătură cu procedura de atribuire;
o orice alte măsuri necesare pentru remedierea încălcării dispoziţii-
lor legale în materie de achiziţii publice.
4.5.2. Soluţionarea litigiilor în instanţă
Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repa-

rarea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele
privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denun-
ţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă
instanţă de către secţia comercială a tribunalului în circumscripţia căruia se
află sediul autorităţii contractante.
214
Despăgubirile pentru repararea prejudiciului cauzat în cadrul pro-

cedurii de atribuire se solicită în justiţie prin acţiune separată.
Despăgubirile reprezentând prejudiciul cauzat printr-un act al auto-
rităţii contractante sau ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei
cereri privind procedura de atribuire, prin încălcarea dispoziţiilor legale
în materia achiziţiilor publice, se pot acorda numai după anularea în
prealabil, potrivit legii, a actului respectiv ori, după caz, după revocarea
actului sau luarea oricăror alte măsuri de remediere de către autoritatea
contractantă.
în cazul în care se solicită plata de despăgubiri pentru repararea pre-
judiciului reprezentând cheltuieli de elaborare a ofertei sau de participare
la procedura de atribuire, persoana vătămată trebuie să facă doar dovada
încălcării prevederilor legale, precum şi a faptului că ar fi avut o şansă
reală de a câştiga contractul, iar aceasta a fost compromisă ca urmare a
încălcării respective.
Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevă-
zute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune prin rezoluţie
comunicarea acesteia, precum şi a înscrisurilor către pârât.
Pârâtul este obligat să depună întâmpinarea în termen de 3 zile de la
comunicarea cererii de chemare în judecată.
întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat
să depună răspuns la întâmpinare în termen de 3 zile de la comunicare.
Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
4.6. Contractul de achiziţie publică
Contractul de achiziţie publică reprezintă instrumentul juridic prin

care organismele publice intră în relaţii comerciale cu operatorii economici
pentru a-şi satisface necesităţile de produse, servicii sau lucrări. Contractul
de achiziţie publică se încheie în formă scrisă, în cel puţin două exemplare,
în urma unei proceduri de atribuire sau în baza unui acord-cadru. Dacă
ofertantul declarat câştigător refuză încheierea contractului, procedura
de atribuire va fi anulată şi va fi reluată de către autoritatea contractantă,
înainte de stabilirea clauzelor contractuale trebuie să se determine tipul
contractului.
215
CAPITOLUL 3
Calificarea naturii juridice a contractului de achiziţie publică este

dată de obiectul preponderent ca valoare. Astfel, contractele de achiziţie
publică pot fi:
- contracte de furnizare de produse;
- contracte de servicii;
- contracte de lucrări.
Elementele componente ale contractului de achiziţie publică sunt:
- preambulul;
- clauzele contractuale obligatorii;
- clauzele contractuale specifice.
Preambulul reprezintă partea introductivă a contractului şi conţine
informaţii despre temeiul legal în baza căruia se semnează contractul de
achiziţie publică, denumirea părţilor contractante, definiţii aplicabile, inter-
pretare. Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contrac-
tuale pe care orice contract de achiziţie publică trebuie să le conţină re-
feritor la obiectul principal al contractului, preţul contractului, durata con-
tractului, sancţiuni ale neexecutării culpabile a obligaţiilor, documentele
contractului, obligaţiile principale ale părţilor. Clauzele contractuale
specifice sunt acele prevederi contractuale specifice fiecărui contract de
achiziţie publică ce se stabilesc, de regulă, prin acordul părţilor, în funcţie
de necesităţile obiective ale autorităţii contractante şi de conţinutul ofertei
declarate câştigătoare. Clauze contractuale specifice pot fi propuse atât de
autoritatea contractantă, cât şi de operatorul economic, dacă acest lucru
este permis prin documentaţia de atribuire. Clauzele specifice nu trebuie
să anihileze clauzele obligatorii, în caz contrar, clauzele specifice nu pro-
duc niciun efect. Clauzele contractuale specifice pot face referire la: sub-
contractori, garanţia de bună execuţie, garanţia de calitate, modalitatea de
ajustare a preţului, termenele de executare a obligaţiilor părţilor, recepţie,
inspecţii, teste, ambalare, marcare, transport, asigurări, alte condiţii de exe-
cutare a contractului etc.
Contractele de subcontractare se constituie în anexe la contractul de
achiziţie publică. Actul adiţional la un contract poate modifica prevederile
contractuale referitoare la denumirea părţilor, la adresa lor, la timpul de
suspendare a executării obligaţiilor, fără a le afecta pe cele referitoare la
preţ. în ceea ce priveşte lucrările/serviciile suplimentare sau similare con-
tractului iniţial, se atribuie un nou contract prin procedura de negociere,
fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.
216
4.7. Dosarul de achiziţie publică
Dosarul achiziţiei publice cuprinde toate activităţile desfăşurate în

cadrul unei proceduri de atribuire, respectiv toate documentele necesare
pentru derularea procedurii. Conţinutul acestuia este reglementat de
OUG nr. 34/2006. Astfel, dosarul de achiziţie publică:
• se întocmeşte şi se păstrează de către autoritatea contractantă,
prin compartimentul intern specializat de achiziţii publice;
• se întocmeşte pentru fiecare:
- contract de achiziţie publică atribuit;
- acord-cadru încheiat;
- contract de concesiune atribuit;
- lansare a unui sistem de achiziţie dinamic;
• se păstrează atât timp cât contractul de achiziţie publică / acor-
dul-cadru produce efecte juridice şi cel puţin 5 ani de la data
finalizării acestuia;
• are caracter de document public;
• dacă este solicitat, poate fi pus la dispoziţia:
- oricărei autorităţi publice interesate spre consultare, cu con-
diţia ca nicio informaţie să nu fie divulgată dacă dezvăluirea
ei ar fi contrară legii, ar împiedica aplicarea legii, ar afecta
interesul public, ar prejudicia interesul comercial legitim al
părţilor sau ar afecta libera concurenţă;
- organelor abilitate să ridice documente care pot servi la do-
vedirea fraudelor, contravenţiilor sau infracţiunilor.
în mod normal, orice dosar de achiziţie publică trebuie să conţină
un opis al documentelor, iar la solicitarea acestuia este bine ca autoritatea
contractantă să înmâneze o copie, păstrând originalul. Dacă este solicitat
originalul de către autorităţile competente, este recomandat ca autoritatea
contractantă să păstreze o copie a acestuia. Dosarul de achiziţie publică
este pus la dispoziţia celor interesaţi pe baza unui proces-verbal de pre-
dare-primire, care trebuie să conţină lista documentelor componente,
precum şi numărul de file al fiecărui document. Accesul persoanelor la
aceste informaţii se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor
prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de
interes public. Accesul nu poate fi restricţionat decât în măsura în care
217
CAPITOLUL 3
aceste informaţii sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietate

intelectuală, potrivit legii.
Dosarul de achiziţie publică trebuie să cuprindă documentele întoc-
mite/primite de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire,
cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele19:
• nota privind determinarea valorii estimate;
• anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare,
dacă este cazul;
• anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publi-
care şi/sau, după caz, invitaţia de participare;
• documentaţia de atribuire;
• nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul
în care procedura aplicată a fost alta decât licitaţia deschisă sau
licitaţia restrânsă;
• nota justificativă privind accelerarea procedurii de atribuire, dacă
este cazul;
• procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;
• formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
• solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite
de autoritatea contractantă;
• raportul procedurii de atribuire;
• dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
• contractul de achiziţie publică / acordul-cadru semnat;
• anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
• dacă este cazul, contestaţiile formulate în cadrul procedurii de
atribuire, însoţite de deciziile motivate pronunţate de Consiliul
Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor;
• raportul de activitate şi, după caz, notele intermediare şi avizul
consultativ emis în conformitate cu prevederile legale, referitor la
funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului
de atribuire a contractelor de achiziţie publică, dacă este cazul;
• documentul constatator care conţine informaţii referitoare la înde-
plinirea obligaţiilor contractuale de către contractant.
Pe parcursul derulării contractului, dosarul achiziţiei se poate com-
pleta cu:
19
218
- dovada îndeplinirii obiectului contractului - procese-verbale de

recepţie preliminare şi finale;
- dovada efectuării plăţilor;
- dovada înregistrării în contabilitate a rezultatului derulării con-
tractului.
4.8. Derularea contractului/acordului-cadru
Garanţia de bună execuţie a contractului asigură autoritatea con-

tractantă de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a
contractului. Autoritatea contractantă este obligată să stabilească în docu-
mentaţia de atribuire modalitatea de constituire a garanţiei de bună exe-
cuţie, precum şi cuantumul acesteia, care însă nu trebuie să depăşească
10% din preţul contractului, fără TVA.
De regulă, garanţia de bună execuţie se constituie printr-un instrument
de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară sau de o societate
de asigurări, care devine anexă la contract20.
în cazul în care garanţia de bună execuţie este redusă ca valoare,
autoritatea contractantă are dreptul de a accepta constituirea acesteia prin
depunerea la casierie a unor sume în numerar.
Prin convenţia părţilor, garanţia de bună execuţie se poate constitui
şi prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale. în
acest caz, contractantul are obligaţia de a deschide un cont la dispoziţia
autorităţii contractante, la o bancă agreată de ambele părţi. Suma iniţială
care se depune de către contractant în contul astfel deschis nu trebuie să
fie mai mică de 0,5% din preţul contractului. Pe parcursul îndeplinirii con-
tractului, autoritatea contractantă urmează să alimenteze acest cont prin
reţineri succesive din sumele datorate şi cuvenite contractantului până la
concurenţa sumei stabilite drept garanţie de bună execuţie în documentaţia
de atribuire. Autoritatea contractantă va dispune ca banca să înştiinţeze
contractantul despre vărsământul efectuat, precum şi despre destinaţia lui.
Contul astfel deschis este purtător de dobândă în favoarea contractantului.
20
Conform HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referi-
toare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guver-
nului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările
şi completările ulterioare.
219
CAPITOLUL 3
Scrisoarea de garanţie de bună execuţie trebuie prezentată în original,

trebuie să conţină în clar denumirea autorităţii contractante în favoarea
căreia s-a constituit, să aibă înscrisă valabilitatea pentru care a fost consti-
tuită, aceasta trebuind să corespundă cu cea înscrisă în documentaţie, şi să
conţină parafa lizibilă a băncii emitente şi/sau semnătura autorizată.
Contractul de achiziţie publică intră în efectivitate:
• fie după constituirea garanţiei de bună execuţie, dacă a fost solici-
tată;
• fie la termenul convenit de părţi.
Dacă pe parcursul îndeplinirii contractului se constată că anumite
elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerinţelor
prevăzute în caietul de sarcini, atunci se solicită rezilierea contractului şi
angajarea răspunderii contractuale. Pe parcursul derulării contractului,
contractantul nu are dreptul de a înlocui subcontractanţii nominalizaţi în
ofertă fără acceptul autorităţii contractante. Eventuala înlocuire a acestora
nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare ini-
ţiale.
Recepţia finală reprezintă operaţiunea prin care autoritatea contrac-
tantă îşi exprimă acceptarea cu privire la produsele/serviciile/lucrările
rezultate în urma unui contract de achiziţie publică şi pe baza căruia efec-
tuează plata finală.
4.8.1. Derularea contractelor de lucrări
Pentru contractele de lucrări, executantul garantează că, la data recep-

ţiei, lucrarea executată:
- va avea calităţile declarate de către acesta în contract;
- va corespunde reglementărilor tehnice în vigoare; şi
- nu va fi afectată de vicii care ar diminua sau ar anula valoarea ori
posibilitatea de utilizare, conform condiţiilor normale de folosire
sau celor specificate în contract.
Executantul este responsabil pentru viciile ascunse ale construcţiei,
ivite într-un interval de timp stabilit prin contract de la recepţia lucrării şi
după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei,
pentru viciile structurii de rezistenţă ca urmare a nerespectării proiectelor
şi detaliilor de execuţie aferente realizării lucrării. Materialele folosite tre-
220
buie să fie de calitatea prevăzută în documentaţia de execuţie. Verificările

şi testările materialelor folosite la execuţia lucrărilor, precum şi condiţiile
de trecere a recepţiei provizorii şi a recepţiei finale trebuie descrise în
anexa/anexele la contract.
La finalizarea lucrărilor, executantul are obligaţia de a notifica în
scris achizitorului că sunt îndeplinite condiţiile de recepţie, solicitân-
du-i acestuia convocarea comisiei de recepţie. Pe baza situaţiilor lucrărilor
executate confirmate şi a constatărilor efectuate pe teren, achizitorul va
aprecia dacă sunt întrunite condiţiile pentru a convoca comisia de recepţie,
în cazul în care se constată că sunt lipsuri sau deficienţe, acestea vor fi
notificate executantului, stabilindu-se şi termenele pentru remediere şi
finalizare. După constatarea remedierii tuturor lipsurilor şi deficienţelor,
la o nouă solicitare a executantului, achizitorul va convoca comisia de re-
cepţie.
Comisia de recepţie are obligaţia de a constata stadiul îndeplinirii
contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentaţia de exe-
cuţie şi cu reglementările în vigoare. în funcţie de constatările făcute, achi-
zitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge recepţia. Recepţia se poate
face şi pentru părţi din lucrare distincte din punct de vedere fizic şi funcţio-
nal.
Perioada de garanţie acordată lucrărilor decurge de la data re-
cepţiei la terminarea lucrărilor, pe ansamblu sau pe părţi din lucrare dis-
tincte din punct de vedere fizic şi funcţional, până la recepţia finală. în
perioada de garanţie, executantul are obligaţia, în urma dispoziţiei date
de achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucţie şi
remediere a viciilor, a contracţiilor şi a altor defecte a căror cauză este ne-
respectarea clauzelor contractuale. Contractul nu va fi considerat terminat
până când procesul-verbal de recepţie finală nu va fi semnat de comisia de
recepţie.
Recepţia finală se va face conform prevederilor legale, după expi-
rarea perioadei de garanţie. Plata ultimelor sume datorate executantului
pentru lucrările executate nu va fi condiţionată de eliberarea certificatului
de recepţie finală.
4.8.2. Derularea contractelor de servicii
Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor

pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnică şi
221
CAPITOLUL 3
din caietul de sarcini. Verificările vor fi efectuate în conformitate cu pre-

vederile din contractul de achiziţie publică. Achizitorul are obligaţia de a
notifica în scris prestatorului identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi
pentru acest scop.
4.8.3. Derularea contractelor de produse
Achizitorul sau reprezentantul său are dreptul de a inspecta şi/sau

de a testa produsele pentru a verifica conformitatea lor cu specificaţiile
din anexa/anexele la contract. Este important ca inspecţiile şi testările la
care vor fi supuse produsele, precum şi condiţiile de trecere a recepţiei
provizorii şi a recepţiei finale (calitative) să fie descrise în anexa/anexele
la contract. Achizitorul are obligaţia de a notifica în scris furnizorului iden-
titatea reprezentanţilor săi împuterniciţi pentru efectuarea recepţiei, a tes-
telor şi a inspecţiilor. Inspecţiile şi testele din cadrul recepţiei provizorii şi
recepţiei finale (calitative) se vor face la destinaţia finală a produselor.
Dacă vreunul dintre produsele inspectate sau testate nu corespunde
specificaţiilor, achizitorul are dreptul să îl respingă, iar furnizorul are obli-
gaţia, fără a modifica preţul contractului:
- de a înlocui produsele refuzate; sau
- de a face toate modificările necesare pentru ca produsele să cores-
pundă specificaţiilor lor tehnice.
Dreptul achizitorului de a inspecta, de a testa şi, dacă este necesar, de
a respinge nu vafilimitat sau amânat din cauza faptului că produsele au fost
inspectate şi testate de furnizor, cu sau fără participarea unui reprezentant
al achizitorului, anterior livrării acestora la destinaţia finală. Certificarea
de către achizitor a faptului că produsele au fost livrate parţial sau total se
face după instalare şi după recepţie, prin semnarea de primire de către re-
prezentantul autorizat al acestuia pe documentele emise de furnizor pentru
livrare.
4.8.4. Restituirea garanţiei de bună execuţie
Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra ga-

ranţiei de bună execuţie oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în
222
limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte

obligaţiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenţii asupra ga-
ranţiei de bună execuţie, autoritatea contractantă are obligaţia de a-i notifica
pretenţia contractantului, precizând obligaţiile care nu au fost respectate.
Conform HG nr. 925/2006, restituirea garanţiei de bună execuţie se reali-
zează astfel:
A
• In cazul contractelor de furnizare, autoritatea contractantă are

obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel
mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie a
produselor care fac obiectul contractului şi/sau de la plata facturii
finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei.
• în cazul contractelor de servicii, autoritatea contractantă are obli-
gaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie în cel mult
14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligaţiilor
asumate prin contractul respectiv, dacă nu a ridicat până la acea
dată pretenţii asupra ei.
în cazul contractelor de servicii de proiectare, autoritatea contrac-
tantă are obligaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie
după cum urmează:
- valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă studiilor de pre-
fezabilitate şi/sau fezabilitate - în termen de 14 zile de la data
predării şi însuşirii/aprobării documentaţiei tehnico-econo-
mice respective, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii
asupra ei;
- valoarea garanţiei de bună execuţie aferentă proiectului teh-
nic şi/sau detaliilor de execuţie - în termen de 14 zile de la
data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lu-
crărilor executate în baza proiectului respectiv, dacă nu a ridi-
cat până la acea dată pretenţii asupra ei.
• în cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obli-
gaţia de a elibera/restitui garanţia de bună execuţie după cum
urmează:
- 70% din valoarea garanţiei - în termen de 14 zile de la data
încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrări-
lor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, iar
riscul pentru vicii ascunse este minim;
223
CAPITOLUL 3
- restul de 30% din valoarea garanţiei - la expirarea perioadei

de garanţie a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal
de recepţie finală.
Procesele-verbale de recepţie finală pot fi întocmite şi pentru părţi
din lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic şi funcţio-
nal.
224
CAPITOLUL 5
Controlul şi auditul cheltuielilor efectuate din
fonduri externe nerambursabile
5.1. Verificările de management
Verificările de management sunt parte componentă a sistemului de

control intern din orice organizaţie. Aceste verificări sunt controale nor-
male efectuate zi de zi de către managementul din cadrul organizaţiei, cu
scopul de a obţine asigurări asupra faptului că activităţile pentru care este
responsabil acesta sunt realizate în mod corespunzător. Un exemplu sim-
plu al unei astfel de verificări în cadrul unei organizaţii ar fi compararea
bunurilor livrate efectiv cu ordinele de achiziţie, urmărindu-se cantităţile,
preţul şi condiţiile de livrare. Această verificare oferă asigurări asupra fap-
tului că bunurile primite sunt în cantitatea corectă, la preţul convenit şi de
calitatea solicitată.
Verificările de management realizate pentru fondurile europene ne-
rambursabile oferite statelor membre nu diferă de cele exemplificate mai
sus, ele având ca scop verificarea livrării bunurilor şi serviciilor cofinanţate,
a realităţii cheltuielilor declarate şi a conformităţii atât cu prevederile De-
ciziei Comisiei Europene de aprobare a programului operaţional, cât şi cu
regulile naţionale şi comunitare aplicabile21.
Aşa cum s-a menţionat mai sus, verificările de management sunt
parte integrantă a sistemului de control intern din toate organizaţiile, dar
este important de precizat faptul că, atunci când este implementat corect,
acesta contribuie şi la prevenirea şi detectarea fraudei.
Verificările de management implică trei actori, autorităţile de mana-
gement, organismele intermediare şi beneficiarii, dar cel mai important
organism este Autoritatea de Management pentru programul operaţional
respectiv.
21
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.083/2006; Regulamentul Comisiei (CE) nr.
1.828/2006; Linii directoare privind metodologia comună de evaluare a sistemelor de
management şi control în statele membre (perioada de programare 2007-2013), docu-
ment emis de Comisia Europeană prin direcţiile de specialitate.
225
CAPITOLUL 3
Astfel, autorităţile de management sunt responsabile cu:

• asigurarea faptului că proiectele sunt selectate pentru finanţare în
conformitate cu criteriile aplicabile programului operaţional şi că
aceste proiecte sunt conforme cu regulile naţionale şi comunitare
pe întreaga durată a implementării lor;
• verificările referitoare la livrarea bunurilor şi serviciilor cofinan-
ţate, la cheltuielile declarate de beneficiari în cadrul proiectelor şi
realizarea lor efectivă, precum şi dacă acestea sunt în conformitate
cu regulile naţionale şi cu cele comunitare;
• asigurarea faptului că autoritatea de certificare primeşte, în sco-
pul certificării cheltuielilor, toate informaţiile necesare despre
procedurile şi verificările realizate referitoare la cheltuieli;
• asigurarea conformităţii cu obligaţiile privind informarea şi pu-
blicitatea.
Cele patru responsabilităţi esenţiale ale Autorităţii de Management
reprezintă argumentul pentru care, atunci când le sunt delegate anumite
sarcini organismelor intermediare, Autoritatea de Management ar trebui, ca
urmare a atribuţiilor sale de supervizor, să obţină asigurări asupra faptului
că sarcinile delegate au fost realizate în mod corespunzător. Poate face
acest lucru în mai multe moduri, cum ar fi:
• obţinerea şi revizuirea rapoartelor importante realizate de orga-
nismele intermediare;
• primirea rapoartelor de audit întocmite conform prevederilor eu-
ropene22;
• realizarea unor „supraverificări" asupra calităţii controalelor rea-
lizate de organismele intermediare.
De asemenea, Autoritatea de Management ar trebui să îşi rezerve
dreptul de a face unele controale la nivelul Organismului Intermediar,
astfel încât, ca parte a supervizării de rutină sau când sarcinile delegate nu
sunt corespunzător îndeplinite, să poată evalua cum s-au realizat acestea.
Această evaluare ar trebui să includă o examinare a unui eşantion limitat
de dosare selectate pe baza raţionamentului profesional.
Pentru evitarea riscurilor care provin din faptul că Autoritatea de Ma-
nagement este responsabilă atât de selectarea şi aprobarea proiectelor, cât
22
Art. 62.1 (a) şi (b) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.083/2006.
226
şi de verificările de management, trebuie asigurată o separare a funcţiilor

corespunzătoare între aceste două sarcini.
Organismele intermediare pot fi responsabile cu centralizarea decla-
raţiilor de cheltuieli primite de la un anumit număr de beneficiari într-o
declaraţie de cheltuieli generală pe care o trimit ulterior la Autoritatea de
Management. în astfel de cazuri, Autoritatea de Management ar trebui să
realizeze verificări care să îi ofere asigurări asupra exactităţii declaraţiei
generale de cheltuieli emise de Organismul Intermediar. Aceste verificări
pot fi realizate pe bază de eşantion selectat în urma unei analize a riscului.
Beneficiarii sunt operatori, instituţii sau firme, publice sau private,
responsabile cu iniţierea sau cu iniţierea şi implementarea proiectelor.
Beneficiarii au responsabilitatea de a oferi asigurări asupra faptului că
cheltuielile declarate pentru cofinanţare sunt legale şi conforme cu toate
normele naţionale şi comunitare aplicabile. Pentru furnizarea acestei asigu-
rări, beneficiarii trebuie să aibă propriile proceduri de control intern, pro-
porţionale cu dimensiunea instituţiei şi cu natura proiectelor derulate.
De asemenea, Autoritatea de Management ar trebui să acorde o aten-
ţie deosebită obţinerii de asigurări asupra gradului de informare a benefi-
ciarilor cu privire la cheltuielile eligibile şi păstrării înregistrărilor care
demonstrează cum sunt calculate şi alocate cheltuielile. Autoritatea de
Management trebuie să se asigure şi de faptul că beneficiarii sunt informaţi
asupra condiţiilor specifice referitoare la bunurile şi serviciile ce vor fi
livrate în cadrul proiectului, asupra planului financiar, asupra termene-
lor-limită pentru execuţia proiectului, precum şi asupra informaţiilor fi-
nanciare şi de altă natură care trebuie păstrate şi comunicate. înainte de
a aproba proiectul, Autoritatea de Management trebuie să se asigure de
faptul că beneficiarul are capacitatea de a îndeplini aceste condiţii. în acest
sens, Autoritatea de Management poate stabili criterii corespunzătoare
pentru evaluarea capacităţii beneficiarilor. Criteriile pot varia în funcţie
de tipul proiectelor, dar pot include, printre altele, o evaluare a situaţiei
financiare a beneficiarului, calificarea şi experienţa personalului său, pre-
cum şi structura administrativă şi operaţională a beneficiarului.
Conform regulamentelor europene23, verificările de management
conţin două elemente: verificările administrative (adică cele realizate la
birou) ale fiecărei cereri depuse de beneficiari şi verificările la faţa locului
ale proiectelor.
23
Art. 13 alin. (2) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.828/2006.
227
CAPITOLUL 3
Toate cererile de plată emise de beneficiari, intermediare sau finale,

ar trebui supuse verificărilor administrative care se vor realiza pe baza
examinării cererilor, precum şi a documentelor-suport, de exemplu, fac-
turi, note de recepţie, extrase de cont, rapoarte de progres, pontaje etc. în
cazuri justificate, verificarea documentelor-suport se poate face pe bază de
eşantion.
Natura documentelor-suport care vor fi transmise de beneficiar ar
trebui stabilită de către Autoritatea de Management, luând în considerare
sistemul de control în general, iar în particular nivelul verificărilor la faţa
locului. Se recomandă a se cere cel puţin o listă şi o descriere a facturilor
care însoţesc cererea, precum şi o listă a contractelor încheiate.
în funcţie de documentele furnizate, verificările administrative ar tre-
bui să vizeze:
• corectitudinea cererilor de plată;
• dacă cheltuielile au fost realizate într-o perioadă eligibilă;
• dacă cheltuielile au fost realizate în cadrul unui proiect aprobat;
• conformitatea cu condiţiile programului, incluzând, dacă este ca-
zul, conformitatea cu rata de finanţare aprobată;
• conformitatea cu regulile de eligibilitate naţionale şi comunita-
re;
• caracterul corespunzător al documentelor-suport, precum şi exis-
tenţa unei piste de audit corespunzătoare;
• conformitatea cu regulile privind ajutorul de stat, cu prevederile
referitoare la protecţia mediului şi cu cerinţele de egalitate de şan-
se şi nediscriminare;
• conformitatea cu regulile naţionale şi comunitare privind achi-
ziţiile publice;
• respectarea regulilor naţionale şi comunitare privind publicita-
tea.
Doar verificările administrative nu sunt suficiente pentru a da asi-
gurări asupra tuturor elementelor privind legalitatea şi regularitatea chel-
tuielilor şi de aceea este esenţial să se realizeze verificările la faţa locului,
controlându-se:
• realitatea implementării proiectului;
• livrarea de bunuri/servicii în conformitate cu condiţiile contrac-
tului de finanţare;
228
• progresul fizic;
• respectarea prevederilor comunitare în ceea ce priveşte publici-
tatea;
• conformitatea deplină cu cerinţele procedurilor de achiziţii publi-
ce.
Verificările la faţa locului mai pot fi folosite şi pentru a controla
dacă beneficiarul furnizează informaţii corecte privind progresul fizic şi
financiar al proiectului. Verificările la faţa locului ar trebui făcute atunci
când proiectul se află într-un stadiu avansat atât din punct de vedere fizic,
cât şi din punct de vedere financiar. Nu se recomandă a se realiza acestea
atunci când proiectul s-a încheiat, deoarece este prea târziu pentru a se lua
măsuri corective dacă sunt identificate probleme, iar între timp ar fi putut fi
certificate cheltuieli neeligibile. De asemenea, natura şi caracterul specific
ale unor proiecte vor influenţa adesea momentul efectuării verificărilor la
faţa locului. Pentru marile proiecte de infrastructură, care au perioada de
implementare de câţiva ani, cea mai bună practică ar implica efectuarea
de-a lungul acestei perioade a unui număr de verificări la faţa locului, in-
clusiv o verificare făcută la încheierea proiectului, pentru a examina reali-
tatea acestuia. Un alt aspect, reflectat din punct de vedere contabil şi în
studiile de caz prezente în cuprinsul lucrării, este cel referitor la acordurile
de subvenţionare care implică construcţii sau achiziţionarea unui element
de activ şi care, de multe ori, impun beneficiarilor condiţii ce trebuie înde-
plinite şi după achiziţia bunului sau încheierea proiectului (de exemplu,
păstrarea în proprietate a bunului, păstrarea numărului de noi angajaţi). în
astfel de cazuri, o verificare la faţa locului ar putea fi necesară în timpul
fazei operaţionale pentru a se asigura că sunt respectate în continuare con-
diţiile de acordare a fondurilor, în caz contrar solicitându-se returnarea
acestora.
Atunci când Autoritatea de Management determină cât de extinse
vor fi verificările de management, trebuie să ia în considerare şi procedu-
rile de control ale beneficiarului, atunci când acest lucru este justificat. De
exemplu, dacă beneficiarul este un minister, iar controalele asupra cheltu-
ielilor au fost realizate de către o direcţie separată din minister, atunci Au-
toritatea de Management se poate baza pe munca direcţiei care a făcut
verificările, rămânând totuşi responsabilă de realizarea verificărilor pentru
a asigura fiabilitatea lor. Verificările la faţa locului trebuie planificate în
avans astfel încât acestea să îşi atingă obiectivele.
229
CAPITOLUL 3
Verificările la faţa locului trebuie notificate beneficiarilor, pentru ca

Autoritatea de Management să se asigure că atât personalul important (adică
managerul de proiect, inginerul, personalul contabil), cât şi documentaţia
(în special înregistrările contabile, extrasele de cont şi facturile) sunt dis-
ponibile la sediul beneficiarului în timpul verificărilor. Oricum, în unele
cazuri, atunci când realitatea proiectului nu poate fi verificată după înche-
ierea acestuia, verificările la faţa locului ar trebui efectuate în timpul im-
plementării şi fără o notificare anticipată (de exemplu, cursurile de pre-
gătire finanţate din Fondul Social European, unde trebuie verificate fişele
de prezenţă a cursanţilor şi a lectorilor).
Deşi ideale şi cerute de regulamentele europene, verificările de ma-
nagement efectuate asupra a 100% din cererile de fonduri depuse de be-
neficiari, incluzând verificarea fiecărui articol de cheltuieli, precum şi a
fiecărui document justificativ aferent, s-ar putea să fie, uneori, imposibil
de realizat. De aceea, în cazuri bine justificate, se poate face o selecţie a
cheltuielilor ce vor fi verificate, selecţie care va ţine cont de factori de risc
(valoarea fiecărei cheltuieli, tipul beneficiarilor, experienţa anterioară) şi
care va fi completată ulterior, dacă este cazul, cu un eşantion ales aleatoriu.
Buna practică cere ca declaraţiile de cheltuieli ale beneficiarilor să fie
însoţite de o documentaţie relevantă. Acest lucru ar permite realizarea de
verificări documentare, reducând astfel necesitatea de a efectua aceste ve-
rificări pe teren.
Documentele justificative trebuie să conţină cel puţin o listă a artico-
lelor de cheltuieli, valoarea fiecărei cheltuieli, dar şi totalul sumelor chel-
tuite, referinţa la facturile aferente, data şi numărul plăţii. De asemenea,
ar trebui furnizate, pentru fiecare plată, copii după facturi şi după dovada
efectuării plăţii.
Aceste cerinţe ar duce la un volum foarte mare de documente pe
care beneficiarii ar trebui să le transmită de fiecare dată. Alternativa ar fi
să li se solicite beneficiarilor să transmită documentele-suport doar pentru
un eşantion de cheltuieli selectate pentru verificare. Această abordare
are avantajul că reduce volumul documentaţiei ce trebuie transmisă de
către beneficiari, caz în care selecţia cheltuielilor pentru care i se va cere
beneficiarului să furnizeze documentele-suport nu se poate face decât după
ce acesta transmite declaraţia de cheltuieli, or în acest caz este posibil să
apară întârzieri în procesarea declaraţiei de cheltuieli, în funcţie de primi-
rea documentelor solicitate.
230
De asemenea, există un potenţial risc ridicat referitor la modul cum

sunt păstrate documentele dacă beneficiarul îşi încetează activitatea în
cadrul proiectului înainte de perioada programată. în unele state membre
există posibilitatea ca documentele-suport, inclusiv o listă a cheltuielilor,
copii ale facturilor şi dovezi ale efectuării plăţilor, să fie introduse de către
beneficiar într-un sistem computerizat şi transmise pe cale electronică.
Acest lucru permite analizarea tuturor documentelor în cadrul verificărilor
administrative.
Verificările la faţa locului pot fi realizate pe bază de eşantion. Dacă
se utilizează eşantionarea pentru selecţia proiectelor sau pentru selecţia
cheltuielilor care vor fi verificate, Autoritatea de Management trebuie să
păstreze documente în care să descrie şi să justifice metoda de eşantionare
şi să declare cheltuielile sau proiectele alese pentru verificare. Autoritatea
de Management va determina dimensiunea eşantionului astfel încât să
obţină o asigurare rezonabilă asupra legalităţii şi regularităţii tranzacţiilor,
având în vedere nivelul de risc identificat pentru beneficiarii şi operaţiunile
în cauză. Metoda de eşantionare trebuie revizuită în fiecare an.
Frecvenţa verificărilor la faţa locului depinde de natura proiectelor
din cadrul programului, precum şi de tipul documentaţiei care este înaintată
de către beneficiar. Eşantionul se poate axa pe proiecte cu valoare mare, pe
proiecte la care s-au constatat probleme sau iregularităţi sau acolo unde, în
cursul verificărilor administrative, s-au identificat tranzacţii neobişnuite ce
necesită atenţie specială. Un eşantion aleatoriu poate fi ales în completare
sau ca o alternativă. Dacă un beneficiar este responsabil de mai multe
proiecte, cel puţin un proiect ar trebui să facă subiectul verificărilor la faţa
locului. Dacă sunt identificate probleme în cadrul verificărilor realizate pe
bază de eşantion, trebuie mărită dimensiunea eşantionului pentru a deter-
mina dacă există probleme similare şi în proiectele neverificate.
Autoritatea de Management trebuie să poată demonstra, printr-o do-
cumentare corespunzătoare a verificărilor de management realizate, faptul
că frecvenţa verificărilor, atât a celor administrative, cât şi a celor efectuate
la faţa locului, este suficientă pentru a da o asigurare rezonabilă asupra le-
galităţii şi regularităţii cheltuielilor cofinanţate în cadrul programului.
Toate verificările de management trebuie să fie documentate. înre-
gistrările ar trebui să conţină munca realizată, datele verificărilor la faţa
locului realizate, rezultatele verificărilor, inclusiv nivelul general al erorilor
231
CAPITOLUL 3
şi frecvenţa erorilor depistate, o descriere completă a iregularităţilor de-

tectate, cu indicarea clară a regulilor naţionale şi europene încălcate, pre-
cum şi măsurile corective luate. Listele de verificare, care au rolul de a
ghida efectuarea verificărilor, sunt adesea utilizate pentru a documenta
munca efectuată, precum şi rezultatele acesteia. Aceste liste trebuie să fie
suficient de detaliate pentru a-şi atinge scopul. De exemplu, atunci când se
documentează munca referitoare la verificarea eligibilităţii cheltuielilor,
nu este suficient să se bifeze verificarea eligibilităţii cheltuielii. In schimb,
trebuie să existe o listă cu fiecare element de eligibilitate verificat care ar
trebui detaliat cu referinţe la baza legală aplicabilă. Fotografii din reviste,
copii ale broşurilor promoţionale, materiale prezentate la cursuri şi diplo-
me acordate pot fi folosite ca dovadă a verificării conformităţii cu cerinţele
de publicitate.
Acţiunile următoare pot viza transmiterea unui raport de iregularităţi
şi/sau a unei proceduri de recuperare a sumelor. Cazurile de iregularităţi care
sunt detectate şi corectate de Autoritatea de Management sau de autoritatea
de certificare înainte de plata beneficiarului din fondurile publice şi înainte
de declararea cheltuielii la Comisie nu trebuie raportate Comisiei. Totuşi,
aceste iregularităţi, precum şi corecţiile trebuie înregistrate.
în cazul în care, din cauza volumului ridicat sau a complexităţii ridi-
cate a proiectelor, autorităţile de management constată că nu au suficient
personal ori nu au experienţă suficientă pentru a realiza ele verificările, pot
lua decizia externalizării parţiale sau totale a verificărilor de management.
5.2. Auditul cheltuielilor realizate din fonduri

europene aferente perioadei de programare
2007-2013
Contractele de finanţare pot include cerinţa ca beneficiarii să pre-

zinte, odată cu declaraţia de cheltuieli, şi un certificat al unui auditor. Aces-
te certificate variază în funcţie de domeniul muncii auditorului, dar aco-
peră, în general, cerinţele de bază, cum ar fi: cheltuielile sunt realizate în
perioada de eligibilitate, articolele de cheltuieli au fost aprobate în cadrul
contractului de finanţare şi sunt în conformitate cu acesta, iar înregistrările
contabile, inclusiv documentele justificative, există.
232
Deşi asigurarea dată în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) din

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.828/2006- verificări de management -
nu poate fi obţinută numai din verificările realizate de către beneficiari ori
de către terţe părţi (auditori), certificatele auditorilor pot, dacă munca este
realizată la un nivel calitativ ridicat, să ducă la o reducere a eşantionului
supus verificărilor de management, ţinând totodată cont şi de riscurile
identificate, inclusiv de posibila lipsă de independenţă a auditorului.
în orice caz, pentru a se baza pe informaţiile din certificat, este ne-
voie ca Autoritatea de Management să îi ofere auditorului linii directoare
atât asupra domeniului activităţii de audit, cât şi asupra certificatului ce
trebuie prezentat. Acesta nu ar trebui să fie o singură propoziţie despre cer-
tificarea cheltuielilor din punctul de vedere al regularităţii, ci ar trebui să
descrie munca realizată de auditor, precum şi rezultatele acesteia.
IFAC a emis Standardul Internaţional privind Serviciile Conexe
(ISRS) 4400, numit „Angajamentele pentru realizarea procedurilor con-
venite privind informaţiile financiare", care stabileşte standardele şi furni-
zează îndrumări asupra responsabilităţii profesionale a auditorilor atunci
când aceştia desfăşoară o misiune pentru realizarea procedurilor convenite
privind informaţiile financiare, precum şi forma şi conţinutul raportului
emis de către auditor ca urmare a acestei misiuni.
Acest tip de misiune asupra procedurilor convenite poate fi folosit
pentru emiterea unui certificat al unui auditor care însoţeşte declaraţia de
cheltuieli.
Obiectivul unei misiuni asupra procedurilor convenite este acela ca
auditorul să aplice proceduri de natura auditului asupra cărora au convenit
auditorul, entitatea, precum şi eventuale terţe părţi, şi apoi să raporteze con-
statările. Standardul abordează probleme precum:
• natura misiunii;
• scopul misiunii;
• identificarea informaţiilor financiare cărora li se aplică procedu-
rile convenite;
• natura, calendarul şi întinderea (măsura) în care se aplică proce-
durile;
• forma raportului în care se vor prezenta constatările efectuate.
Acest raport ar trebui să descrie scopul şi procedurile suficient de
detaliat pentru ca cei interesaţi să înţeleagă natura şi întinderea muncii
efectuate. Practic, nu este exprimată nicio asigurare, utilizatorii raportului
233
CAPITOLUL 3
urmând să evalueze procedurile şi concluziile. De asemenea, raportul este

adresat în mod strict acelor părţi care au convenit asupra procedurilor ce
trebuie efectuate.
ISRS 4400 mai stabileşte formate standard pentru ordinul de serviciu
(engl. engagement letter) şi pentru rapoarte.
Este foarte important de reţinut faptul că, dacă situaţiile financiare
anuale ale beneficiarului sunt auditate, raportul de audit întocmit în legă-
tură cu acestea nu poate înlocui certificatul auditorului, care trebuie să înso-
ţească fiecare declaraţie de cheltuieli întocmită de beneficiar.
234
J
J
o
o
o
§
£
c/
r-i
S
P
<
<
>
<
<
Oh
S
U
O
O
O
w
H
O
Q
w
H
i—i
hJ
04
P4
3
P*
C/3
<N
<N
< u
§
£
<
<
Oh
O E
I
cu PQ
w
o ^U
H
w
w
Q
H
co
I—I
J& C/3
W
J
J
§
ti
O
H
hH
C*
o
J o
w -
-O
SC co
H <co
< <D
N
H acd
03
Prevederi bugetare Angajamente
(lei) Angajamente Angajamente Plăţi Cheltuieli
Nr. CATEGORII DE CHELTUIELI Cod legale de
bugetare legale efectuate efective
iniţiale definitive plătit
n
t-
Tf
Tf
II
1
in
Cod
v©
FH
PQ
in
< -
TOTAL CHELTUIELI 00
U
Q
N
TOTAL COSTURI DIRECTE ELIGIBILE
TOTAL RESURSE UMANE, din care;
rr
O
CHELTUIELI CU PERSONALUL IMPLICAT
1-H
ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI1}
o
Salarii şi asimilate acestora
l-H
O o
o
o
Salarii
o
O
O
Prime, stimulente, ore suplimentare
<N
(conform legislaţiei în vigoare)
00
(N
Onorarii
o s
Contribuţii sociale 01
o\
o
o
o
o
m
Contribuţii de asigurări sociale de stat
-
o
o
m
Contribuţii de asigurări de şomaj
o
o
O o
<N m
(N
Contribuţii de asigurări sociale de sănătate
235
Anexe
Anexe
v£
s*
-O
»*1
sa
jw «
* * <S
5 sT <D
H I I
J
W 1cu
M
u
w
o *1
O iW) 3 fi
O
W §~ B.
<u >§ o£
H 'S 4S 8.1 o> J5
"S «—
O
u •5"5' 5 •8 JJ SSa
•2
•fi 8 Ii
1IN2 o.2 ja.=«
31 H Oh J i <H 00 -fi
236
CATEGORII DE CHELTUIELI Cod legale de
u
ll
<
«
m
r»
1
V)
V)
Cod
1-H
VO
N
8
i
00
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale,
drepturi şi active similare
N
s
O
Materiale consumabile
o\
o
o
O
O
f-
m
Cheltuieli pentru materii prime şi materiale necesare
derulării cursurilor practice
o
r-
m
Cheltuieli cu hrana
o
O o
o
co
<N m
m
Materiale direct atribuibile susţinerii activităţilor de
<N
educaţie şi formare
o
o
o
cn
Tf
m
m
Papetărie
s
CHELTUIELI AFERENTE ACTIVITĂŢILOR
SUBCONTRACTATE (EXTERNALIZATE)
in
co
O
Cheltuieli aferente diverselor achiziţii de servicii
specializate, pentru care beneficiarul nu are expertiza
necesară, inclusiv managementul proiectului şi
consultanţa juridică
o
Cheltuieli aferente contractelor încheiate cu operatori
<N
economici (inclusiv PFA) în vederea furnizării unor
servicii
m
Organizarea de evenimente
s
o
O O
m
00
Pachete complete conţinând transportul, cazarea şi
<N <N
CN
hrana participanţilor/personalului propriu
OS
N
O
3
Audit financiar extern
3
3
3
9
Expertiză contabilă
§
io
<N
Editarea şi tipărirea de materiale pentru instruire/formare
O s
s
V©
O
Editarea şi tipărirea de materiale publicitare
<N
Anexe
237
Anexe
I«I £
in
I
•I«
a -
§ "S
-fi
•c A
•g
*2
a
g «oa I
I<L> 0 >
•3
1
u
W
Q
13
f £
N I
1
-o «r
a>
Vi
i f 4 >
1 II
I B
a W W
Oh ^ a
e a § S la
II S^ <S
» -S
a c3 o 2 -l
jg If
1 I
H H §o
B
5
238
Anexe
fi-S«
iŞ
"O <m
i« «
\
•SĂ
1
w
=> s2 © o <u
4a*
o S cs
A2
O
•8 S :S
| -a :§
55
rQH 8
CQ« 11
& 11 11
2g j t
ao »cd T3
Oh g• p
2 ®
o* «£ & &
oo o'C I
1•S
II cs S5s aî OH
> T3
«fl J g js
-o g H
<u £ S «i -S
|s 5
ţ o
8-
fw -S,cn o
oi W) ^ S
I i w C« aS « <! S 8
3
239
240
CATEGORII DE CHELTUIELI Cod
u
Anexe
legale de
<
«
ttl
r-
«s
Cod
H
V
V)
lfi
O
o
o
o
m
Subvenţii (ajutoare, premii) pentru angajaţii care fac
parte din grupuri vulnerabile şi au nevoie de sprijin
financiar suplimentar în vederea participării la formarea
profesională continuă sau la programe de ucenicie
o
s
Subvenţii (ajutoare, premii) pentru participanţi
şomeri şi persoane inactive
o
o
t-
in
r-
Subvenţii (ajutoare, premii) pentru persoane
N
aparţinând grupurilor vulnerabile
o
o
r-
so
Subvenţii (ajutoare, premii) pentru cursanţi pe
perioada derulării cursurilor
o
o
t»
Subvenţii (ajutoare, premii) pentru înregistrarea
drepturilor de autor
or-
r-
00
Subvenţii (ajutoare, premii) pentru servicii sociale
de îngrijire pentru persoanele dependente
(bătrâni, copii, persoane cu dizabilităţi)
o
o
Premii în cadrul unor concursuri
o\
o
r»
Burse de studii pentru elevi, studenţi, doctoranzi
o o
r- r- 00
Burse postdoctorat
o
Burse sociale
<N m
Burse de merit
r- Os ooo
o O
00
r- 00
^CHELTUIELI INDIRECTE / CHELTUIELI
GENERALE DE ADMINISTRAŢIE
00
Cheltuieli aferente personalului administrativ şi 08.01
N
personalului auxiliar
8
O
Salarii şi asimilate acestora 08.01
fh
li
i
<
«
fO
Cod
»M
VO
tn
ifi
o
o
Salarii 08.01
o
Prime, stimulente, ore suplimentare 08.01
ZO
N
O
00 00 00
Contribuţii sociale aferente cheltuielilor salariale 08.01
o
Contribuţii de asigurări sociale de stat 08.01
so oo
00
Contribuţii de asigurări de şomaj 08.01
O o
<N cn
00 00
Contribuţii de asigurări sociale de sănătate 08.01
<N <N <N
o
O O O O
S
Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi 08.01
OS Os
M
boli profesionale
O
O
Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii 08.01
Os <
Fond de garantare 08.01
VO
s
Onorarii 08.01
os O
3
Plata serviciilor pentru MM, PSI, SSM 08.01
Utilităţi
N mS 5 O
o
Apă şi canalizare 08.02
tnS V
OO
08.02
s r-
Servicii de salubrizare
o o
Ol m
os 00
Energie electrică 08.02
Os
Energie termică şi/sau gaze naturale 08.02
<<1-
o
o
o O
Telefoane, fax, internet, acces la bază de date 08.02
o
O
Servicii poştale şi/sau servicii de curierat 08.02
v©
Servicii de administrare a clădirilor 08.03
o
întreţinerea curentă 08.03
s m
Oo
s
Asigurarea securităţii clădirilor 08.03
241
Anexe
Prevederi bugetare
242
Angajamente
Anexe
u
<
«
II
m
1
fH
Cod
v©
tn
o
co
Salubrizare şi igienizare 08.03
s
Servicii de întreţinere şi reparare echipamente şi 08.04
mijloace de transport
o
întreţinere echipamente 08.04
r— 00
Reparaţii echipamente 08.04
O o
o o O
<N m
întreţinere mijloace de transport 08.04
Oso
O
Tt
Reparaţii mijloace de transport 08.04
111 Arhivare documente 08.05
Amortizare active 08.06
ZII
Cheltuieli financiare şi juridice (notariale) 08.07
O
Prime de asigurare bunuri (mobile şi imobile) şi 08.07
asigurarea medicală pentru călătoriile în străinătate
O
Cheltuieli aferente deschiderii, gestionării şi operării 08.07
<N
conturilor bancare ale proiectului
o
m
vo
Cheltuieli aferente garanţiilor oferite de bănci sau alte 08.07
instituţii financiare
r-
Taxe notariale 08.07
00
Multiplicare 08.08
iH.
Conectare la reţele informatice 08.09
0\
o
O
Cheltuieli aferente procedurilor de achiziţie publică
i-H <N
-
Abonamente la publicaţii de specialitate
<N
Materiale consumabile
ZZl ZI
o O o O
m
00 oo 00 00
Cheltuieli cu materiale auxiliare
<N
CN
<
II
r-
ro
1/)
Cod
v©
PQ
O
O
00
(N
Cheltuieli cu materiale pentru ambalat
<N
o
o
m
00
(N
Cheltuieli cu alte materiale consumabile
CN fS
so
CHELTUIELI DE INFORMARE ŞI PUBLICITATE
o
o
OS Os
r-
(N
Producţia materialelor publicitare şi de informare
00
Os
Tipărirea/multiplicarea materialelor publicitare şi de
<N
CN
informare
os
cn
Os
Difuzarea materialelor publicitare şi de informare
<N
o
©
O
m
| Dezvoltare, adaptare pagini web
Os
m
©
©
Os
<T)
închirierea de spaţiu publicitar
m
Alte activităţi de informare şi publicitate
<N
©O
©S o
CHELTUIELI DE TIP FEDR
fO
Terenuri 10.01
1-H
Tt i/i
Amenajări de terenuri 10.02
SC
ro
Defrişări 10.02
co
Demontări 10.02
m
m
00
Evacuări materiale rezultate 10.02
m
Os
Devieri reţele de utilităţi din amplasament 10.02
m
©
1 Drenaje 10.02
§
V
Amenajări pentru protecţia mediului 10.02
©O ©
Refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor: 10.02
§
plantare copaci, reamenajare spaţii verzi
243
Anexe
244
u
CATEGORII DE CHELTUIELI Cod
Anexe
legale de
l
II
Tf
t"-
V)
Cod
NO
*fi
Construcţii 10.03
< 5PH 2
O
Achiziţie de clădiri 10.03
tn
Tf
Reabilitare/modernizare clădiri 10.03
<N
O o
Construcţie de clădiri 10.03
Instalaţii tehnice 10.04
00
Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de 10.04
lucru) - utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale
N
O
Alte echipamente 10.04
©N
1—1 s
o
O
<s
Echipamente de calcul şi echipamente periferice 10.04
de calcul
•s
C
Cablare reţea internă 10.04
(N
O
Achiziţionare şi instalare de sisteme şi echipamente
ON m
10.04
pentru persoane cu dizabilităţi
m
Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 10.04
1-H 3
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de 10.05
1"H
protecţie a valorilor umane şi materiale
if)
V)
Alte cheltuieli pentru investiţii 10.06
o
Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii 10.06
VO i>
Taxe pentru obţinerea/prelungirea certificatului de 10.06
urbanism
O
O
00
tr>
Taxe pentru obţinerea/prelungirea valabilităţii
(N
10.06
autorizaţiei de construcţie
Anexe
*> £
2&3 «u
.fl
TIt
VII6
fl
S JS
«»4>bf)
•=
*C !
«8
S*
"8
s
uo e
U
8o s s £ 8 *
I t •c £ $CA
•S
H
5H 1
a ° I<ui V
I
J & * *f 3w S.a î**
B
u » (O o 1
w
Q '5 K
£ 1d®t>
l"i g.?5b O 5 2a
3g € |
l^ l -f<sl s pe
O 5|
O
W O <U L (> S 8 e 8 .Stf o4s
.N J2 o&
u «3 i-s a ia 1
u ea «"
a.S l W>«O 3s iS o
<U a>
li 8> 1
£ € 1<D 1£
-o 2 11 aU l w JUS <c«3
O M ES <3
s 8
245
Prevederi bugetare
246
Angajamente
Angajamente Angajamente Plăţi Cheltuieli
£
(lei)
Anexe
li
<
»
so
1
1/)
Cod
1-H
o
O
Cheltuieli conexe organizării de şantier 10.06
<N
O o
r-
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor şi/sau 10.06
tn
1-H
reabilitarea şi modernizarea utilităţilor
Alimentare cu apă, canalizare 10.06
O <
O
<N cn
Alimentare cu gaze naturale 10.06
r- ş
N co
Agent termic 10.06
o o
«o
Căi de acces 10.06
r-»
i
o
Facilităţi de acces pentru persoane cu dizabilităţi 10.06
O O o o O o
r-
wv i/O IO m IO m
Energie electrică 10.06 i
a
Anexe
Anexa 2: Decontul cheltuielilor POSDRU
ORGANIZAŢIA:
ADRESA:
TEL. / FAX / COD FISCAL: _ _ _ _ _ _ _
DECONT CHELTUIELI - ANEXĂ la Raport financiar
Vă înaintăm alăturat decontul de cheltuieli al acţiunii

care a avut loc (localitatea),
în perioada _ _ (data), în valoare de (lei),
conform documentelor justificative anexate:
Felul şi numărul Denumirea

Nr. Emitentul Valoarea
documentului cheltuielilor
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
în decont se trec numai cheltuielile referitoare la finanţarea de la:
247
Anexe
Decontul mai cuprinde următoarele documente, dacă este cazul:

• Listă de participanţi;
• Pontaj de masă sau/şi de cazare;
• Tabel referitor la transport;
• Contract, facturi, ordin de plată, chitanţă etc.;
• Oferte de preţuri de la trei ofertanţi diferiţi;
• Notă de evaluare, Notă de recepţie şi constatare, Bon de con-
sum;
• Referate.
Semnătura unei persoane din conducere
Data: 2011 Ştampila
248
Anexe
Anexa 3: Raportul de verificare şi certificare întocmit

după Normele CECCAR
ATESTARE PRIVIND EXAMINAREA CONTABILITĂŢII

referitoare la regularitatea şi sinceritatea operaţiunilor efectuate
Stimată Doamnă L,
în cadrul misiunii de examinare a contabilităţii pentru Proiectul

înregistrat sub numărul POSDRU/ accesat de
SC („ "), şi în conformitate cu prevederile contractului de
prestări servicii nr / 2011, am efectuat diligenţele prevăzute de
normele aprobate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi
din România privind realizarea acestei misiuni.
Angajamentul nostru s-a realizat în conformitate cu:
- Standardul Profesional nr. 22 „Misiunea de examinare a contabi-
lităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare";
- Codul etic emis de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România.
Misiunea noastră a constat în verificarea documentelor justificative
şi a înregistrărilor contabile aferente tranzacţiilor care au avut loc în peri-
oada 03.01.2011-30.04.2011 şi fac obiectul cererii de rambursare nr. 1,
înregistrată sub nr / 2011.
Misiunea de examinare a contabilităţii nu constituie un audit statutar
şi nici o certificare de cenzor, deoarece nu include confirmarea datelor şi a
informaţiilor de către terţi şi nici aprecierea controlului intern al Fundaţiei
sau verificarea fizică a bunurilor existente.
La încheierea lucrărilor noastre, pe baza verificărilor realizate, nu
am constatat existenţa unor elemente care să pună la îndoială regularitatea
şi sinceritatea operaţiunilor efectuate pentru proiect, în perioada de imple-
mentare 03.01.2011-30.04.2011.
Cheltuielile totale care reprezintă subiectul acestei verificări se ri-
dică la suma de lei. Această sumă, achitată integral, se regăseşte în
249
Anexe
balanţa de verificare aferentă perioadei 03.01.2011-30.04.2011 alăturată,

fiind constituită astfel:
- total cheltuieli cumulat 03.01.2011-30.04.2011
(clasa 6 de conturi) lei
- din care cheltuieli aferente obligaţiilor bugetare
şi sociale pentru salariile lunii aprilie 2011 () lei
- din care cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe (#681) () lei
- materiale consumabile achiziţionate, în stoc (#302) lei
- achiziţii FEDR (#2141) lei
- cheltuieli neeligibile (penalităţi) lei
- venituri aferente proiectului - dobânzi (#766) () lei
Cheltuieli aferente cererii de rambursare nr. 1 lei
Expert contabil
nr. Tablou CECCAR
250
Bibliografie
1. Gîrbină, Maria Mădălina; Sinteze, studii de caz şi teste grilă

Bunea, Ştefan privind aplicarea IAS (revizuite)
- IFRS, volumul II, ediţia a IV-a,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2010.
2. Mochal, Tom; Mochal, Jeff Lecţii de management de proiect,
Editura Codecs, Bucureşti, 2006.
3. Newton, Richard Managerul de proiect. Măiestrie în
livrarea proiectelor, Editura Codecs,
Bucureşti, 2006.
4. Ristea, Mihai; Dumitru, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea
Corina Graziella; IAS 20 Contabilitatea subvenţii-
Lungu, Camelia Iuliana lor guvernamentale şi prezentarea
informaţiilor legate de asistenţa gu-
vernamentală, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2004.
5. Stoian, Marian Investiţii în serviciile publice, ASE,

CIEDD, Bucureşti, 2000.
, 6. Stoian, Marian; Ene, Nadia Gestiunea proiectelor, Editura ASE,

Bucureşti, 2002.
7. Stoian, Marian; Ene, Nadia Practica gestiunii investiţiilor, Edi-

tura ASE, Bucureşti, 2002.
8. Tamas, Szora Attila Aspecte contabile, 25 mai 2009, dis-

ponibil pe internet, la adresa: dmcdi.
utcluj.ro/ro/res/anhange/other/pos_
cce_aspecte_contabile.doc
9. Comisia Comunităţilor Europene Regulamentul Comisiei (CE) nr.

1.828/2006 de stabilire a normelor
251
Bibliografie
de punere în aplicare a Regulamen-

tului Consiliului (CE)nr. 1.083/2006
de stabilire a anumitor dispoziţii
generale privind Fondul European
de Dezvoltare Regională, Fondul
Social European şi Fondul de coe-
ziune şi a Regulamentului (CE) nr.
1.080/2006 al Parlamentului Eu-
ropean şi al Consiliului privind Fon-
dul European de Dezvoltare Regio-
nală.
10. Comisia Europeană Ghid pentru determinarea corec-
ţiilor financiare care trebuie făcute
cheltuielii cofinanţate din fondurile
structurale sau din fondul de coe-
ziune pentru neconformarea cu re-
gulile achiziţiei publice.
11. Comisia Europeană Linii directoare privind metodolo-
gia comună de evaluare a sistemelor
de management şi control în statele
membre (perioada de programare
2007-2013).
12. Consiliul Uniunii Europene Regulamentul Consiliului (UE) nr.
2.012/2002 de instituire a Fondu-
lui de Solidaritate al Uniunii Euro-
pene.
13. Consiliul Uniunii Europene Regulamentul Consiliului (CE) nr.
1.698/2005 privind sprijinul pentru
dezvoltarea rurală acordat din Fon-
dul European Agricol pentru Dez-
voltare Rurală (FEADR).
14. Consiliul Uniunii Europene Regulamentul Consiliului (CE) nr.
1.083/2006 de stabilire a anumitor
252
Bibliografie
dispoziţii generale privind Fon-

dul European de Dezvoltare Re-
gională, Fondul Social European
şi Fondul de coeziune şi de abro-
gare a Regulamentului (CE) nr.
1.260/1999.
15. Consiliul Uniunii Europene Decizia Consiliului (UE) nr. 162/2007

de instituire a unui instrument finan-
ciar de protecţie civilă.
16. Guvernul României Hotărârea Guvernului nr. 793/2005

privind aprobarea Strategiei naţio-
nale de luptă antifraudă pentru pro-
tecţia intereselor financiare ale
Uniunii Europene în România, pu-
blicată în Monitorul Oficial al Ro-
mâniei nr. 743 din 16 august 2005,
cu modificările şi completările ulte-
rioare.

pentru aprobarea normelor de apli-
care a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achiziţie
publică din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de conce-
siune de lucrări publice şi a con-
tractelor de concesiune de servicii,
publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 625 din 20 iulie 2006,
rioare.
253
Bibliografie

privind regulile de eligibilitate a
cheltuielilor efectuate în cadrul ope-
raţiunilor finanţate prin programele
operaţionale, publicată în Monito-
rul Oficial al României nr. 517 din
1 august 2007, cu modificările şi
completările ulterioare.
privind cadrul instituţional de coor-
donare şi de gestionare a instru-
mentelor structurale, publicată în
Monitorul Oficial al României nr.
364 din 13 mai 2008, cu modificările
20. Guvernul României Ordinul ministrului finanţelor pu-

blice nr. 1.792/2002 pentru apro-
barea Normelor metodologice pri-
vind angajarea, lichidarea, ordo-
nanţarea şi plata cheltuielilor in-
stituţiilor publice, precum şi or-
ganizarea, evidenţa şi raportarea
angajamentelor bugetare şi legale,
publicat în Monitorul Oficial al Ro-
mâniei nr. 37 din 23 ianuarie 2003,
rioare.
barea Normelor metodologice pri-
vind organizarea şi conducerea
contabilităţii instituţiilor publice,
Planul de conturi pentru instituţiile
publice şi instrucţiunile de aplicare
254
Bibliografie
a acestuia, publicat în Monitorul

Oficial al României nr. 1.186 din
29 decembrie 2005, cu modificările
22. Guvernul României Ordinul ministrului economiei şi

finanţelor nr. 1.969/2007 privind
aprobarea reglementărilor contabile
pentru persoanele juridice fără scop
patrimonial, publicat în Monitorul
Oficial al României nr. 846 din
10 decembrie 2007, cu modificările
23. Guvernul României Ordinul ministrului economiei şi fi-

nanţelor nr. 3.512/2008 privind do-
cumentele financiar-contabile, pu-
blicat în Monitorul Oficial al Româ-
niei nr. 870 şi 870 bis din 23 de-
cembrie 2008, cu modificările şi

blice nr. 2.169/2009 pentru modi-
ficarea şi completarea Normelor me-
todologice privind organizarea şi
conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru
instituţiile publice şi instrucţiunile
de aplicare a acestuia, aprobate
prin Ordinul ministrului finanţelor
publice nr. 1.917/2005, publicat în
513 bis din 27 iulie 2009.
25. Guvernul României Ordinul ministrului finanţelor publi-

ce nr. 2.548/2009 pentru aprobarea
255
Bibliografie
Normelor metodologice de aplica-

re a prevederilor Ordonanţei de ur-
genţă a Guvernului nr. 64/2009
privind gestionarea financiară a
instrumentelor structurale şi utili-
zarea acestora pentru obiectivul
convergenţă, publicat în Monitorul
Oficial al României nr. 619 din
15 septembrie 2009, cu modificările

barea Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene,
publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 766 şi 766 bis din
10 noiembrie 2009, cu modificările
27. Guvernul României Ordonanţa de urgenţă a Guvernu-

lui nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică,
a contractelor de concesiune de lu-
crări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, publicată în
418 din 15 mai 2006, cu modificările
28. Guvernul României Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 64/2009 privind gestionarea
financiară a instrumentelor struc-
turale şi utilizarea acestora pentru
obiectivul convergenţă, publicată
în Monitorul Oficial al României
256
Bibliografie
nr. 413 din 17 iunie 2009, cu modi-

ficările şi completările ulterioare.
29. Guvernul României Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 66/2011 privind prevenirea,
constatarea şi sancţionarea nere-
gulilor apărute în obţinerea şi utili-
zarea fondurilor europene şi/sau a
fondurilor publice naţionale aferen-
te acestora, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 461 din 30 iu-
nie 2011.
30. Parlamentul României Legea contabilităţii nr. 82/1991, re-

publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 454 din 18 iunie 2008,
rioare.
31. Parlamentul României Legea nr. 78/2000 pentru preveni-

rea, descoperirea şi sancţionarea fap-
telor de corupţie, publicată în Moni-
toru601 Oficial al României nr. 219
din 18 mai 2000, cu modificările şi
32. Parlamentul României Legea nr. 500/2002 privind finanţe-

le publice, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 597 din 13 au-
gust 2002, cu modificările şi com-
pletările ulterioare.
33. Parlamentul României Legea nr. 571/2003 privind Codul

fiscal, publicată în Monitorul Ofi-
cial al României nr. 927 din 23 de-
cembrie 2003, cu modificările şi
257
Bibliografie
34. Parlamentul României Legea nr. 61/2011 privind organi-

zarea şi funcţionarea Departamen-
tului pentru lupta antifraudă -
DLAF, publicată în Monitorul Ofi-
cial al României nr. 331 din 12 mai
2011.
35. Autoritatea Naţională pentru Manual operaţional pentru atribui-
Reglementarea şi Monitorizarea rea contractelor de achiziţie publi-
Achiziţiilor Publice că, 2009.
36. IASB International Financial Reporting
Standards, ediţia 2011, www.iasb.org
37. IFAC Handbook of International Qua-
lity Control, Audi ting, Review,
Other Assurance and Related
Services Pronouncements, ediţia
2010, www.ifac.org
38. www.europa.eu.int
39. www.fonduri-structurale.ro
258
Lucrări apărute la Editura CECCAR
Ofertă de carte
1. Maria Berbeci - Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze

contabile: teorie, analize, studii de caz, 2010 - 30 lei
2. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berbeci, Leontina
Beţianu - Contabilitate de gestiune, 2007 - 45 lei
3. Iuliana Cenar, Sorin-Constantin Deaconu - Viaţa contabilă a
întreprinderii de la constituire la faliment, 2006 - 16 lei
4. Cornelia Dascălii, Ileana Nişulescu, Chirata Caraiani, Aurelia
Ştefănescu, Cosmina Pitulice - Convergenţa contabilităţii publi-
ce din România la Standardele Internaţionale de Contabilitate pen-
tru Sectorul Public, 2006 - 16 lei
5. Ion Florea, Ionela-Corina Cbersan, Radu Florea - Controlul
economic, financiar şi gestionar, ediţia a Il-a, revizuită şi adăugită,
2 0 1 1 - 3 0 lei
6. Maria Mădălina Gîrbină, Ştefan Bunea - Sinteze, studii de caz
şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS, volumul 1,
ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Standarde Internaţionale de Con-
tabilitate, 2009 - 35 lei
şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS, volumul 2, edi-
ţia a IV-a, Colecţia Standarde Internaţionale de Contabilitate, 2010
- 35 lei
şi teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) - IFRS, volumul 3,
Colecţia Standarde Internaţionale de Contabilitate, 2008 - 38 lei
259
9. Raluca Gina Guşe - Valoare, preţ, cost şi evaluare în contabili-
tate, Colecţia Contabilitate, 2011 - 35 lei
10. Camelia Iuliana Lungu - Teorie şi practici contabile privind în-
tocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, 2007 - 15 lei
11. Cristian Marinescu - Principalele sancţiuni prevăzute în legis-
laţia financiar-fiscală, 2010-20 lei
12. Ioan Moroşan - Contabilitatefinanciarăşi de gestiune. Studii de caz
şi sinteze de reglementări, Colecţia Contabilitate, 2010-50 lei
13. Silvia Petrescu - Analiză şi diagnostic financiar-contabil Ghid
teoretico-aplicativ, ediţia a IlI-a, revizuită şi actualizată, 2010
- 3 5 lei
14. Adriana Florina Popa - Contabilitatea şi fiscalitatea rezultatului
întreprinderii, Colecţia Contabilitate, 2011 - 30 lei
15. Alexandru Tamba - Contabilitatea instituţiilor de credit, a insti-
tuţiilor financiare nebancare şi a Fondului de garantare a depozi-
telor în sistemul bancar, Colecţia Contabilitate, 2010 - 18 lei
16. Marin Toma - Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011
- 4 5 lei
17. Marin Toma - Iniţiere în evaluarea întreprinderilor, ediţia a IV-a,
revizuită şi adăugită, 2011 - 35 lei
18. Marin Toma - Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei
entităţi, ediţia a IlI-a, revizuită şi adăugită, 2009 - 35 lei
19. Marin Toma, Jacques Potdevin - Elemente de doctrină şi deonto-
logie a profesiei contabile, Colecţia Doctrină - Deontologie, 2008
- 50 lei
20. CECCAR - Standardul profesional nr. 21: Misiunea de ţinere
a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
Ghid de aplicare, ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Stan-
darde Profesionale, 2011 - 25 lei
21. CECCAR - Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examina-
re a contabilităţii, întocmirea, semnarea şi prezentarea situaţi-
260
Hor financiare. Ghid de aplicare, ediţia a IV-a, revizuită şi actua-
lizată, Colecţia Standarde Profesionale, 2011 - 25 lei
22. CECCAR - Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor
în societăţile comerciale, ediţia a IlI-a, revizuită şi adăugită, Colec-
ţia Standarde Profesionale, 2008 - 20 lei
23. CECCAR - Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit fi-
nanciar şi Cadrul conceptual privind misiunile standardizate ale
expertului contabil, Colecţia Standarde Profesionale, 2007 - 23 lei
24. CECCAR - Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid
de aplicare, Colecţia Standarde Profesionale, 2010 - 10 lei
25. CECCAR - Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile.
Ghid de aplicare, ediţia a IV-a, revizuită, Colecţia Standarde Pro-
fesionale, 2011-25 lei
26. CECCAR - Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit in-
tern realizate de experţii contabili. Ghid de aplicare, Colecţia Stan-
darde Profesionale,, 2007 - 15 lei
27. CECCAR - Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare
a întreprinderii. Ghid de aplicare, Colecţia Standarde Profesionale,
2011 - 2 5 lei
28. CECCAR - Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultan-
ţă pentru crearea întreprinderilor, Colecţia Standarde Profesio-
nale, 2006 - 16 lei
29. CECCAR - Standardul nr. 40: Controlul calităţii şi managemen-
tul relaţiilor cu clienţii unei firme membre CECCAR şi Ghid de
aplicare, Colecţia Standarde de Calitate, 2011 - 25 lei
30. CECCAR - Cartea expertului contabil şi a contabilului autorizat,
ediţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină - Deontolo-
gie, 2009 - 40 lei
31. CECCAR - Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, edi-
ţia a V-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Doctrină - Deontologie,
2011-25 lei
261
32. GECCAR - Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor
contabile, ediţia a IlI-a, revizuită şi adăugită, Colecţia Calitatea Ser-
viciilor Contabile, 2009 - 12 lei
33. CECCAR - întrebări şi studii de caz privind accesul la stagiu
pentru obţinerea calităţii de expert contabil şi de contabil autori-
zat (cadrul general), ediţia a IV-a, revizuită şi adăugită, Colecţia
Ghidul Expertului Contabil, 2011 - 25 lei
34. CECCAR - Audit - Suport de curs pentru examenul de aptitudini
în vederea obţinerii calităţii de expert contabil, Colecţia Pregătirea
Stagiarilor, 2010 - 13 lei
35. CECCAR - Contabilitate şi control de gestiune - Suport de curs
standard pentru cursurile desfăşurate în cadrul Programului Na-
ţional de Dezvoltare Profesională Continuă, Colecţia Dezvoltare
* Profesională Continuă, 2010 - 20 lei
36. CECCAR - Managementul pieţelor de capital - Suport de curs
standard pentru Programul Naţional de Dezvoltare Profesională
Continuă, Colecţia Dezvoltare Profesională Continuă, 2010 - 20 lei
37. CECCAR - Studiu comparativ între reglementările contabile din
România (OMFP nr. 3.055/2009) şi Standardul Internaţional de
Raportare Financiară pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii (IFRS
pentru IMM), Colecţia Studii Comparative, 2010 - 18 lei
3 8. CECCAR - Ghid practic de aplicare a Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministru-
lui finanţelor publice nr. 3.055/2009, 2010 - 75 lei
39. CECCAR - Rolul practicilor mici şi mijlocii în furnizarea consul-
tanţei de afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, 2010
- 1 0 lei
40. CECCAR - Ghidul de control al calităţii pentru practicile mici şi
mijlocii, 2010-70 lei
41. CECCAR - Ghidul de gestionare a activităţilor pentru practicile
mici şi mijlocii, 2010-150 lei
42. CECCAR - Ghid de utilizare a Standardelor Internaţionale de
Audit în auditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, 2009 - 25 lei
262
43. CECCAR - Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
(IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2011, 2 volume, 2011
- 200 lei
44. CECCAR - Manualul de Standarde Internaţionale de Contabili-
tate pentru Sectorul Public, 2009, 2 volume - 60 lei
45. CECCAR - Standardul Internaţional de Raportare Financiară
pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii 2009 (IFRSpentru IMM-uri);
Bază pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaţii financiare
ilustrative. Lista pentru prezentarea şi descrierea informaţiilor
privind IFRS pentru IMM-uri (trei broşuri), 2010-50 lei
Ofertă de revistă
Vă puteţi abona la revista lunară Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, în pa-
ginile căreia puteţi citi articole de teorie şi practică contabilă, standarde internaţionale,
contabilitate şi control de gestiune, analiză financiară etc. (revista conţine şi un Supli-
ment legislativ), la următoarele preţuri:
• abonament anual 180 lei
• abonament semestrial 90 lei
• abonament trimestrial 45 lei
C o r p u l E x p e r ţ i l o r C o n t a b i l i şi C o n t a b i l i l o r A u t o r i z a ţ i d i n R o m â n i a ( C E C C A R )
Bucureşti, Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, cod poştal 040296; OP 53, CP 199
Tel.: 021 - 330.88.69 / 70 / 71; Fax: 021 - 330.88.88
IBAN: R091 RZBR 0000 0600 0061 5384, Raiffeisen Bank - Agenţia Brătianu
edituraceccar@yahoo.com • www.ceccar.ro
263

PDF Ghid Privind Acces Contab Fisc Audit Si Managementul Proiectelor Cu Finant DL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDF Ghid Privind Acces Contab Fisc Audit Si Managementul Proiectelor Cu Finant DL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Corpul Experţilor Contabili

DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

Editura CECCAR, Bucureşti, 2011

Editor: Editura CECCAR

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Capitolul 1: Delimitări privind procesul de finanţare la nivelul

Capitolul 2: Aspecte generale privind implementarea proiectelor

Capitolul 3: Contabilitatea fondurilor externe nerambursabile

3.2. Prevederi legislative naţionale şi cerinţe

Capitolul 4: Derularea procedurilor de achiziţii publice

4.8. Derularea contractului/acordului-cadru 219

Capitolul 5: Controlul şi auditul cheltuielilor efectuate din fonduri

Colecţia „Ghiduri Profesionale" oferită de Editura CECCAR se deschide

1.1. Mecanismele UE în ceea ce priveşte acordarea

Aplicarea unei politici de coeziune economică şi socială este una din-

procesului de integrare europeană, un set de instrumente financiare menite

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

- ameliorarea competitivităţii agriculturii şi silviculturii prin spriji-

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Fondurile Structurale (FS)

Fondul Social European (FSE)

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

rării transnaţionale, inclusiv cooperarea bilaterală între regiunile maritime;

Fondul de Coeziune (FC)

Fondul European de Adaptare la Globalizare (FEAG)

LIFE+ Instrumentul Financiar pentru Mediu 2007-2013

Instrumentul Financiar de Protecţie Civilă (IFPC) 2007-2013

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE)

Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA)

Principalele aspecte care vor fi finanţate se referă la tranziţie şi dez-

Instrumentul de Finanţare a Cooperării pentru Dezvoltare

Instrumentul European de Vecinătate şi de Parteneriat (IEVP)

Instrumentul financiar pentru cooperarea cu ţările indus-

Hong Kong, Japonia, Coreea de Sud, Kuweit, Macao, Noua Zeelandă,

Programul General „Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor

Instrumentul de Stabilitate 2007-2013

după situaţiile de criză (în cazul unor atentate cu agenţi chimici,

1.2. Prezentarea principalelor instituţii naţionale

Cadrul instituţional al gestionării fondurilor europene pe fiecare pro-

> asigurarea dezvoltării şi funcţionării mecanismului de coordonare

precum şi a activităţilor de construcţie şi întărire a capacităţii de eva-

> pentru programele operaţionale aferente obiectivului cooperare

> încheie contracte de finanţare cu beneficiarii proiectelor aprobate,

2.1. Managementul proiectului şi programarea

Principiile generale ale managementului proiectului se traduc în

2.7.7. Monitorizarea şi controlul implementării proiectului

Depunerea declaraţiilor de cheltuieli şi revizuirea fazelor proiec-

se depăşesc constant efortul şi costurile estimate pentru a reuşi finalizarea

2.1.2. Procedura de modificare a contractului

Modificările substanţiale la contract, cum ar fi o schimbare a ce-

înlocuirea activităţii ori extinderea în timp şi/sau alocarea unor resurse

2.1.3. Bugetarea proiectului

Bugetul proiectului este suma estimată ce reprezintă valoarea aces-

Bugetul unei activităţi trebuie să asigure funcţionarea activităţii, deci

2.1.4. Managementul plăţilor

Responsabilul financiar trebuie să aibă o evidenţă la zi a plăţilor, o

Procedura cererii de rambursare de fonduri

din notificarea primită de la Autoritatea de Management în ceea ce priveşte

2.2. Nereguli şi corecţii financiare

Neregula reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi con-

Clasificarea neregulilor poate fi realizată după următoarele criterii:

•=> după impact: