Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prof.Iuliana Ciubuc
I. Consideratii teoretice
Pentru a motiva cât mai mulți tineri să îmbrățișeze cariere în domeniile științei, tehnologiei,
ingineriei și matematicii (STE(A)M), inițiative din întreaga Europă au început să asocieze mai
strâns educația științifică cu artele și alte subiecte prin folosirea de pedagogii bazate pe cercetare
și prin colaborarea cu o gamă largă de actori societali și industrii. În timp ce definiția acestor
competențe nu s-a schimbat mult de-a lungul anilor, susținerea dezvoltării competențelor în
domeniile STE(A)M devine din ce în ce mai relevantă.
Într-o lume aflată în schimbare rapidă și puternic interconectată, fiecare persoană va avea nevoie
de o gamă largă de aptitudini și competențe, iar dezvoltarea acestor competențe trebuie să se
desfășoare în mod continuu, pe tot parcursul vieții. Competențele-cheie vizează să pună bazele
pentru realizarea unei societăți mai democratice și mai echitabile. Ele răspund nevoilor de
creștere durabilă și favorabilă incluziunii, coeziune socială și dezvoltare în continuare a culturii
democratice.
competențe de alfabetizare;
competențe multilingvistice;
competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii;
competențe digitale;
1
competențe personale, sociale și de a învăța să înveți;
competențe cetățenești;
competențe antreprenoriale;
competențe de sensibilizare și expresie culturală.[1]
Problemele reale care trebuie să fie rezolvate în fiecare zi au un caracter integrat. Prin urmare,
soluția lor implică un apel la cunoștințe, abilități, competențe care nu pot fi puse într-o disciplină
de studiu strict definită, care ar putea fi de o complexitate mai mică sau mai mare. Aceste
probleme reale, de viață, nu pot fi plasate într-o singură zonă de studiu.
Actul de învățare implică de obicei integrare: noile cunoștințe, atitudini, valori, deprinderi sunt
filtrate prin – și conectate la – cunoștințele, atitudinile, valorile, deprinderile anterioare ale
individului.
Numai o abordare sistemică a oricăror teme propuse pot fi înţelese aşa cum este normal de către
elevi. Deasemeni integrarea unor teme din proiectele eTwinning în curriculum este o necesitate
şi din punct de vedere al timpului alocat realizării activităţilor.
La baza acestui tip de proiecte stă obiectivul principal al acțiunii şi anume promovarea
interacțiunii și colaborării online între elevi și cadre didactice din Europa folosind noile
tehnologii de informație și comunicare.
Integrare curriculară
În cuvintele lui Lucian Ciolan(Decanul Facultatii de Stiinte ale Educatiei al Universitatii din
Bucuresti), spune: „la nivelul curriculum-ului, integrarea înseamnă stabilirea de relații clare
2
de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele, atitudinile și valorile ce
aparțin unor discipline școlare distincte.”
Integrarea curriculară este o strategie, nu un scop pentru cadrele didactice din eTwinning. La
planificarea, implementarea, evaluarea unui proiect eTwinning cu integrare curriculară, cadrele
didactice și elevii sunt clari în ceea ce privește obiectivele lor, și într-adevăr consideră că acea
combinație de curriculum propus promovează obiectivele dorite.
Un proiect eTwinning bun este un proiect care a atins un anumit standard național și
european.
Aceste proiecte bune, excelente chiar, sunt premiate cu Certificatul de calitate al lunii,
Certificatul Național de Calitate, Certificatul European de Calitate sau cu un premiu
național și/sau european eTwinning. Aceste „însemne” de calitate reprezintă o recunoaștere
concretă a calității activităților cadrelor didactice în proiectele lor eTwinning.
Pentru elevi, aceste „etichete” de calitate și premiile naționale și/sau europene „joacă rolul
unui stimulent al eforturilor depuse” . Iar pentru școli în general, ele sunt o „declarație publică
a angajamentului de a promova calitatea și deschiderea în activitățile de colaborare europeană” .
3
II. Prezentarea unor modalităţi de integrare în curriculum a unor activităţi din cadrul
proiectelor eTwinning „The Harmony of Nature”- fondator. Prof. Iuliana Ciubuc
Înainte de a începe explicarea pe scurt a acestor nivele diferite de integrare, doresc să vorbesc
despre modelul fragmentat, care este organizarea tradițională a curriculum-ului. Fiecare materie
este separată și distinctă. Acest model „vede” curriculum-ul printr-un periscop, care oferă o
singură privire la un singur moment dat. Proiectele eTwinning nu fac uz de acest model,
deoarece acest punct de vedere ar însemna că profesorii din cadrul proiectului – cel puțin doi, din
cele două școli fondatoare – doar listează disciplinele curricular, conceptele, deprinderile fără a
face pasul următor: fără a cerne prioritățile curriculare.
II.2.Tipuri de abordări
a) modelul conectat
Modelul în această abordare este modelul conectat. Acesta este punctual de vedere printr-o
pereche de ochelari / binoclu de operă. El oferă un prim-plan al detaliilor, subtilităților și
interconexiunilor unei materii. Cheia pentru acest model este efortul deliberat din partea cadrului
didactic de a raporta una la alta idei în cadrul disciplinei, fără a presupune că elevii vor înțelege
în mod automat conexiunile. Un subiect, un concept, o abilitate este conectată la următoarea/alta.
Munca dintr-o zi sau chiar efortul dintr-un semestru este conectat la următorul/altul.
Un bun exemplu al modelului conectat când vorbim despre integrarea activităților dintr-un
proiect eTwinning în curriculum este proiectul The Harmony of Nature.
4
La acest nivel putem distinge între materii din aceeași arie curriculară – și atunci vorbim de
modelul conic – și discipline din arii curriculare diferite – când vorbim fie de modelul
secvențial, fie de modelul împărtășit, fie de modelul ramificat.
Modelul secvențial „privește” curriculumul din cadrul proiectului prin ochelari obișnuiți –
lentilele sunt separate, dar conectate printr-un cadru comun. Subiectele și temele sunt predate
separate de două cadre didactice din aceeași școală implicată în proiect acelorași elevi, dar aceste
subiecte și/sau teme sunt rearanjate și ordonate secvențial pentru a oferi un cadru larg pentru
concepte conexe. Cadrele didactice aranjează subiecte și conținuturi astfel încât unitățile de
învățare similare coincid ca timp și spațiu.
Elevii din proiect colaborează în legătură cu anumite zile de sărbătoare , care sunt sărbătorite în
întreaga Europă datorită semnificației lor ştiintifice, astronomice, etc. legate de educaţia pentru
mediu. Elevii adună informații despre eveniment, le schimbă între ei, compară diferențele,
creează documentația și publică rezultatele. Ariile curriculare Matematică și Științe (prin Științe
naturale, Astronomie și Fizică) și Om și Societate (prin Istorie, Studii sociale și Religie) sunt
sincronizate. Combinații cum ar fi de date științifice cu subiecte religioase dau o inspirație
specială, deoarece aceste subiecte sunt în mod normal percepute ca fiind contradictorii sau chiar
se exclud reciproc. Acest model înseamnă juxtapunere și implică conexiuni și paralele între
elemente care rămân totuși separate la predare/învățare/evaluare.
5
Fig.1 sursa- https://coggle.it/diagram/XkCx45iXnrE5_zKa/t/nivele-de-integrare-integrare-in-
curriculum-iuliana-ciubuc
https://coggle.it/diagram/XkCx45iXnrE5_zKa/t/-?present=1
https://coggle.it/diagram/XkCx45iXnrE5_zKa/t/-
https://coggle.it/folder/5e40b1caed869dc70cc94d8a
III. Concluzii
6
Bibliografie
[1] RECOMANDAREA CONSILIULUI din 22 mai 2018privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul
vieții (Text cu relevanță pentru SEE) (2018/C 189/01)
[3] https://coggle.it/diagram/XkCx45iXnrE5_zKa/t/nivele-de-integrare-integrare-in-curriculum-iuliana-
ciubuc
[4] https://docs.google.com/presentation/d/10gc4p8E98C4CUHPkdIVkyOBOOGRS31D-
JSk1pGjiIWk/edit#slide=id.g5ca5d6cec0_0_21
[5] https://twinspace.etwinning.net/myspaces