LESCHIAN ALINA

Importanta TIC-ului in formarea cadrelor didactice

Problematica integră rii noilor tehnologii în educaţie a fost deja de mult timp
abordată şi analizată din multiple perspective, fiind în special evidenţiate avantajele,
resursele necesare şi implicaţiile estimate la diferite niveluri. S-au înregistrat
progrese semnificative: dotarea şcolilor cu tehnologie informatică , racordarea la
internet, dezvoltarea de soft educaţional, elaborarea de materiale suport şi
furnizarea de activită ţi de formare pentru cadrele didactice. Foarte multe programe
sau proiecte au urmă rit promovarea noilor tehnologii în educaţie. Un exemplu în
acest sens îl reprezintă acţiunea eTwinning – parte componentă a Programului de
învă ţare pe parcursul întregii vieţi al Comisiei Europene.

eTwinning – comunitatea şcolilor din Europa eTwinning a fost lansat la 14

ianuarie 2005, cu scopul iniţial de a facilita parteneriatele între instituţii de
învă ţă mâ nt preuniversitar din Europa. Ulterior, scopurile acţiunii s-au consolidat,
platforma etwinning.net devenind o comunitate a şcolilor din Europa, reunind peste
65000 de cadre didactice. Începâ nd din octombrie 2007, programul eTwinning a
început să fie derulat şi în Româ nia. Scopul principal al acţiunii eTwinning este acela
de a facilita comunicarea şi colaborarea între şcoli din ţă rile membre ale Uniunii
Europene, implicâ nd cadrele didactice şi elevii în activită ţi noi de învă ţare: crearea
de diverse produse educationale care implică utilizarea noilor tehnologii şi în
elaborarea că rora colaborează cu echipe din alte ţă ri. Pe termen lung, se urmă reşte
îmbună tă ţirea competenţelor de utilizare a noilor tehnologii (atâ t în cazul cadrelor
didactice câ t şi în cazul elevilor), îmbună tă ţirea comunică rii în limbi stră ine
(competenţă de bază în Uniunea Europeană - comunicarea în cel puţin două limbi
stră ine), cunoaşterea şi dialogul intercultural.

Deşi putem aborda impactul acţiunii la diferite niveluri –instituţional, la

nivelul cadrelor didactice şi elevilor, al activită ţilor de predare-învă ţare, al
comunită ţii etc. – cel mai important dintre acestea ră mâ ne cel al activită ţii didactice
propriu-zise. Este evident că pentru cadrele didactice apartenenţa la o comunitate
profesională europeană este importantă .

eTwinning a ară tat prin astfel de proiecte că elevii sunt foarte dornici să
înveţe, cu condiţia să fie stimulaţi şi îndrumaţi cu grijă . In cea mai mare parte,
25/11/2019 11:00 PM
1 din 4
 LESCHIAN ALINA
cadrele didactice participante la eTwinning susţin că "motivaţia pentru rezolvarea
sarcinilor de învă ţare s-a îmbună tă ţit. Elevii au manifestat un interes sporit de a
lucra la computer pentru realizarea proiectelor colaborative. (...) Metodele de
predare bazate pe TIC sau diversificat, devenind mai eficiente şi mai motivante nu
numai pentru elevii şi profesorii participanţi la proiectele derulate, dar şi pentru
alţi elevi şi profesori din şcoală , unii dintre aceştia manifestâ ndu-şi dorinţa de a
începe să lucreze la un astfel de proiect.

" Majoritatea elevilor româ ni doresc "să utilizeze mai mult computerul şi
Internetul pentru lecţii la diferite discipline. Ei consideră , în proporţie de 90%, că
aceia dintre ei care nu au acces la un calculator vor fi dezavantajaţi mai
tâ rziu."Analizâ nd proiectele de colaborare în mediu virtual derulate de cadre
didactice nu numai din Româ nia, ci şi din alte ţă ri, se poate însă uşor constata
diferenţa dintre nivelul declarativ şi implicaţiile concrete la nivelul activită ţii
didactice. Foarte multe proiecte ră mâ n la un stadiu incipient de colaborare sau de
adaptare a activită ţilor de predare-învă ţare astfel încâ t să permită colaborarea
între elevi (din aceeaşi clasă sau din clase din ţă ri diferite). Colaborarea se reduce la
prezentarea şcolilor şi postarea unor materiale în spaţiul comun de lucru, pe o
pagină web sau un blog.

Materialele postate reflectă activitatea cadrelor didactice, rareori pe cea

a elevilor. Însă , în ambele situaţii materialele tind să fie rezultate ale unor iniţiative
sau interese individuale şi nu un produs al parteneriatului, al lucrului în echipă . Din
punct de vedere al activită ţilor propuse în cadrul parteneriatelor, cele mai multe au
în vedere comunicarea prin email, videoconferinţe, elaborarea unor prezentă ri sau
a unor albume de fotografii, reviste electronice, glosare etc. Într-o pondere mai
mică apar activită ţi inovatoare precum: implicarea elevilor din mai multe ţă ri în
elaborarea împreună a unei prezentă ri a ţă rilor lor, pornind de la elemente comune
şi elemente diferenţiatoare; analiza consecinţelor deciziilor pe care le adoptă m în
viaţa de zi-cu-zi şi discutarea lor în grup, luâ nd în calcul şi elemente de specific
cultural; realizarea unor experimente ştiinţifice şi discutarea observaţiilor
împreună cu colegi din alte ţă ri etc.

25/11/2019 11:00 PM
2 din 4
 LESCHIAN ALINA
Progresul individual al unor cadre didactice este vizibil în timp; dacă
primul proiect nu era propriu-zis colaborativ, urmă toarele au valorificat experienţa
şi au diminuat neajunsurile primei etape. În multe cazuri însă , indiferent dacă un
cadru didactic a ajuns să participe la peste 20 de proiecte, acest progres nu este
vizibil. Care este cauza? Pornind de la premisele că există motivaţie solidă pentru
dezvoltarea profesională proprie şi că activitatea de colaborare este abordată cu
responsabilitate, singura explicaţie o constituie insuficienta pregă tire pedagogică
pentru a integra într-adevă r noile tehnologii în educaţie. O altă situaţie o reprezintă
implicarea într-un numă r foarte mare de proiecte, multe dintre acestea avâ nd
aceeaşi tematică , aceleaşi activită ţi şi produse.

Formarea cadrelor didactice – condiţie prealabilă pentru calitatea

acţiunilor de integrare a noilor tehnologii în învă ţare "În domeniul educaţiei,
cadrele didactice au tendinţa să accepte tehnologia în loc să o adapteze propriului
lor stil de predare." Activită ţile de formare a cadrelor nu trebuie să se rezume la
dezvoltarea competenţelor de utilizare a computerului şi a tehnologiei, în general.
Aceasta este o condiţie şi un prim stadiu în pregă tirea pentru integrarea TIC în
educaţie, însă este nevoie de activită ţi susţinute de pregă tire pedagogică .

În absenţa unor competenţe pedagogice de proiectare a demersului

didactic integrâ nd noile tehnologii ca resursă şi nu ca scop în procesul de predare-
învă ţare, se va ră mâ ne la un nivel superficial de valorificare a noilor tehnologii şi a
oportunită ţilor de cooperare interşcolară . Pentru ca un profesor să poată pune în
practică strategii de învă ţare prin cooperare, nu este suficient să citească despre
acestea, ci trebuie să fi trecut personal prin astfel de experienţe de învă ţare. Aici
apare rolul important al atelierelor pentru cadre didactice organizate în cadrul
acţiunii eTwinning sau al activită ţilor de formare din cadrul altor programe şi
proiecte. Prin atelierele eTwinning, cadrele didactice au posibilitatea de a
experimenta şi de a învă ţa prin intermediul instrumentelor puse la dispoziţie de
platformele de cooperare. Aceste activită ţi îi pun în situaţia de a se familiariza cu
noi strategii didactice, prin exemple practice, concrete, care pun în evidenţă şi
procesul de învă ţare, nu doar rezultatele acestuia. Formarea continuă – adesea
invocată drept soluţie – nu poate acoperi consistent întreaga gamă a nevoilor de
formare pedagogică .
25/11/2019 11:00 PM
3 din 4
 LESCHIAN ALINA
Este nevoie de consolidarea formă rii iniţiale şi de mai buna pregă tire
practică . În acest context, paşi importanţi au fost realizaţi câ nd departamentele de
formare a cadrelor didactice din unele universită ţi au integrat în oferta
educaţională programe consistente de predare-învă ţare prin valorificarea
tehnologiei. Abordarea cu seriozitate a TIC în educaţie, ca şi superficialitatea, vor fi
percepute de elevi ca atare, aceştia preluâ nd modelele oferite de profesori,
legitimate şi prin transmiterea lor în spaţiul şcolar. După transmiterea implicită a
superficialită ţii, costurile pentru revenirea la responsabilitate vor fi mult mai mari,
iar calea mult mai lungă .

BIBLIOGRAFIE

P. van de Craen, Aventuri pe tă râ muri lingvistice şi culturale, European Schoolnet,

2008. [2] O. Gheorghe, eTwinning in 2008.

Apă rut în: Elearning.Romania, 2008-12-17. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru

Dezvoltare şi Inovare în Educaţie. Disponibil online: http://www.elearning.ro.

O. Istrate, In Romania, 7 profesori din 10 prefera ajutorul calculatorului. Apă rut în:
Elearning.Romania, 2008-06-24. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi
Inovare în Educaţie. Disponibil online: http://www.elearning.ro.

Studentă: Leschian Alina Ionița

25/11/2019 11:00 PM
4 din 4