MANAGEMENTUL

RISCURILOR ÎN BLOCUL
OPERATOR

As. univ drd. Claudia Dobre As. Univ. Dr. Carmen Mazilu
Riscul este o problemă
(situaţie,eveniment etc.) care
poate să apară, dar care nu a
CE ESTE RISCUL?
aparut încă.
„Danger; the possibility of loss
Riscul este o posibilitate,
şi nu un fapt împlinit.
or injury”
(Shorter Oxford Dictionary of the English Language )

Abordari ale riscului:

- concentrarea asupra evenimentelor
nedorite care pot aduce prejudicii sau
pierderi.
- obţinerea informaţiilor necesare luării
unei decizii corecte.

Cele două puncte de vedere au în

comun faptul că ambele privesc o
activitate viitoare, o oportunitate
care are întotdeauna un anumit
grad de incertitudine.
MANAGEMENTUL RISCURILOR

Clasificare:
• Risc pentru personal
• Risc pentru actul
chirurgical
• Risc pentru pacient
• Risc pentru mediu
 Pacient Personal

Act medical Mediu

(interv chirurgicala) (gestionarea deseurilor)
 MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN
BLOCUL OPERATOR:
Identificare Activități cu risc pentru
pacienti, personal, mediu,
actul chirurgical. Cauzele
posibile

Analiza/evaluare De ce?
Frecvența/gravitate
Cât de frecvent?
Care sunt costurile?

Control/monitorizare Scăderea riscului la nivel

acceptabil
Reevaluarea riscului
NIVELUL DE PROBABILITATE
NIVELUL IMPACTULUI / CONSECINȚELOR

1 Nesemnificativ - cu impact foarte scăzut asupra siguranței și securității

personalului, pacientului și mediului. Fară impact asupra costurilor.
2 Minor - cu impact scăzut asupra siguranței și securității personalului,
pacientului și mediului. Impact minor asupra costurilor.
3 Moderat - cu impact mediu asupra siguranței și securității personalului,
pacientului și mediului. Impact moderat asupra costurilor pentru spital.
4 Major - cu impact major asupra siguranței și securității pacienților,
personalului și mediului. Risc major pentru creșterea cheltuielor spitalului
cu soluționarea problemelor.
5 Critic - cu impact semnificativ, grav, cauzator de probleme grave,
ireversibile pentru pacient, personal și mediu. Influențează semnificativ
bugetul spitalului.
NIVELUL DE RISC =
PROBABILITATEA X CONSECINȚE

Risc inerent
Probabil. Impact Expuner
e la
limita de
tolerant
a

R1 R FR FR-R
R2 M M M-M
R3 FS M FS-M
MODALITĂȚI DE TRATARE A
RISCULUI:
• Acceptarea/tolerare- nu sunt necesare măsuri de pevenire
suplimentare față de cele curente. Nivel 1-4.
• Monitorizare - expunerea la risc poate fi tolerată, dar impune
monitorizare riscurilor și în special, a cauzelor de apariție. Nivel
5-8.
• Tratare - se impune implementarea unui instrument/ masură de
control pentru a meține riscul în limite acceptabile. Nivel 10-12.
• Transferarea - presupune transferarea riscului către o altă
structură care poate gestiona în condiții de eficiență activitatea
respectivă. Nivel 15-20.
• Externalizare - încetarea activității generatoare de riscuri
inacceptabile pentru structura respectivă. Nivel 25.
 Riscuri identificate: pentru personal
Denumirea riscului Nivelul in Nivelul in luna Masuri de scadere a expunerii
luna iunie
ianuarie

AES 10 5 Instruirea privind timpul de imersie a

instrumetarului
Purtarea mănușilor ortopedice la pacienți cu
HVB, HVC. Utilizarea containerelor din PVC pt.
sacii colectori din B.O.
Reacții alergice la 15 10 Achiziționarea măștilor cu supapă și a
dezinfectanți/ latex ochelarilor de protecție.
Înlocuirea mănușilor din latex cu cele din
nitril.
Afecțiuni musculo- 15 10 Achiziția tărgii de transfer. Transferul
scheletale pacienților direct pe patul ATI
Stress-ul crescut in 9 4 Rotația săptămânală a echipelor de lucru,
colaborarea cu echilibrarea turelor II și a celor de prelucrare
chirurgii instrumentar și materiale sanitare.
 Riscuri identificate: pentru pacient
Denumirea riscului Nivel Nivel Masuri de scadere a expunerii
luna luna
ianuarie iunie
Infecția 12 8 Introducerea fișei de preluare, cu inspecția
postoperatorie preoperatorie (tegument, lenjerie…).
Utilizarea materialelor de unică folosință
(halate, câmpuri, drenuri…).Containerele
de sterilizare.
Leziuni datorită 12 3 Poziționarea facută de as. med. în prezența
poziționarii specifice chirurgului. Schimbarea suporților specifici
ortopediei pentru poziționare, cu unii noi.
Arsura data de 10 5 Epilarea zonei de fixare a EN, utilizarea EN
utilizarea de unică folosință, revizia aparaturii la min.
electrocauterului 6 luni.
Pierderea/rătăcirea 9 3 La predarea pacientului și completarea fișei
obiectelor de preluare sunt returnate asistentei de
personale(cârje, salon.
baston, ceas, acte)
 Riscuri identificate: pentru actul chirurgical
Nivelul Nivelul Masuri de scadere a expunerii
Denumirea in luna in luna
riscului ianuari iunie
e
Eroare de identificare 12 10 Implementarea fisei de preluare a pacientului. In
curs de implementare, dubla identificare si check-
list-ul
Eroare privind zona 12 12 In curs de implementare check-list-ul.
anatomica
Defectiuni ale 16 9 Verificare inaintea fiecarei interventii chirurgicale.
aparaturii
Utilizarea ineficienta a 15 15 Programarea operatiilor in functie de nevoia de
salilor de operatie dezinfectie terminala dupa operatie(prelungeste
timpul alocat curateniei)
Lipsa instrumentar 15 12 Anuntarea interventiilor chirurgicale cu 1 zi inainte,
chirurgical specific responsabilizarea chirurgilor.
Pierdere instrumentar 20 20 Verificarea atenta a instrumentarului la imersie.
Responsabilizarea chirurgilor.
 Riscuri identificate : pentru mediu
Denumirea riscului Nivelul în Nivelul Măsuri de scădere a expunerii
luna în luna
ianuarie iunie
Contaminarea cutiilor 15 3 Utilizarea minipubelelor din PVC în care se pun
de carton – deșeuri sacii galbeni.
infecțioase
Amestecarea 12 8 Utilizarea cutiei de carton pentru deșeuri
deseurilor infecțioase anatomo-patologice, amplasată în zona de
cu cele anatomo- debarasare. Instruiri lunare pentru personal.
patologice
Câmpuri de pânză 12 6 Utilizarea in procent de 90% a cămpurilor de
insuficient curațate/ unică folosință.
spalate
Intersectarea 9 3 Specificul Clinicii – protezare, nu permite
circuitului septic cu cel internarea pacienților cu plăgi septice. Cele
aseptic existente, cu potențial septic, se fac la sfârșitul
săptămânii, în sala de operație la distanță de
centrul B.O. Modificarea circuitelor permite
intrarea și ieșirea separată din B.O.
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
SALA DE OPERAȚII 1
• Primeşte bolnavul în sala de operaţie:
• Pregătește bolnavul și participă la actul operator, ajutând intraoperator, medicul
(în funcție de necesitate);
• Asigură curățarea, spălarea și dezinfectarea truselor cu instrumente medicale și a
casoletelor repartizate pe săli și este direct răspunzatoar de acest lucru;
• Asigură necesarul de materiale sanitare și substanțe dezinfectante pentru fiecare
sală de operație, fiind direct răspunzatoare de păstrarea în bune condiții a
acestora;
• Are obligația să verifice zilnic buna funcționare a instrumentarului medical și a
aparaturii medicale existente în dotarea fiecarei săli și orice defecțiune va fi
anunțată în timp util personalului de intreținere și asistentului șef;
• Are obligația să se îngrijească de existența unui stoc suficient de materiale
sanitare pentru efectuarea în bune condiții a programului operator;
• Răspunde în mod direct de aplicarea măsurilor de asepsie și antisepsie în cadrul
sălii de operație în care iși desfășoară activitatea;
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
SALA DE OPERAȚII 2
• Pregăteşte instrumentarul pentru intervenţia chirurgicală
• După intervenţia chirurgicală pregăteşte instrumentarul pentru sterilizare;
• Asigură şi răspunde de curăţenia sălii de operaţie;
• Răspunde de bunurile din gestiune.
• Are obligația să verifice dacă sterilizarea a fost efectuată corect în funcție de
existența testului de control;
• Răspunde de gestionarea și păstrarea bunurilor aflate în dotarea sălilor de
operație (instrumentar medical, aparatură medicală, material moale: aleze,
cearceafuri de operație, câmpuri de operație)
• Are obligația de a pregăti zilnic materialele sanitare, inclusiv confecționarea
pansamentelor necesare actului operator;
• Completează formularele specifice activității în blocul operator
• Zilnic duce instrumentarul pregătit în vederea sterilizării la compartimentul
Sterilizare și aduce instrumentarul steril la sala de operatie;
ASEPSIA ȘI ANTISEPSIA
 1. DEFINIȚII
Asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se realizează
dezinfecția. Ambele metode se folosesc simultan și se completează
reciproc.

Asepsia (a = fară, sepsis = putrefacție) - ansamblul de măsuri prin care

este impiedicat contactul dintre germeni și plaga operatorie. Este o
masură profilactică.
Louis Pasteur (1822–1895) - parintele asepsiei moderne
Elie Metchnikoff (1845 - 1916)
Victor Babes (1854 - 1926).

Antisepsia (anti = împotriva, sepsis = putrefacție) – reprezintă totalitatea

măsurilor prin care se realizează distrugerea germenilor prezenți într-o
plagă, pe tegumente sau în mediu. Este o metoda curativă.
Joseph Lister - promotorul antisepsiei în chirurgie.
 DEFINIȚII

• Sterilizarea – reprezintă totalitatea metodelor

fizico-chimice de distrugere a tuturor germenilor,
patogeni sau saprofiți. Reprezintă forma cea mai
completă de dezinfecție, capabilă să distrugă
germenii chiar și în forma lor sporulată.
• Dezinfecția – reprezintă totalitatea mijloacelor
fizico-chimice, biologice și farmacologice ce
determină indepărtarea, inactivarea, distrugerea
germenilor patogeni din mediu.
2. OBIECTIVE.
• Asepsia = latura profilactică a dezinfecției și se
adresează tuturor momentelor ce prezintă riscul
de contaminare a plăgii chirurgicale.
Dezinfecția mâinilor chirurgului și protejarea cu
manuși sterile

Dezinfecția câmpului operator

Sterilizarea instrumentarului chirurgical și a

materialului moale

Gesturi aseptice asupra plăgii postoperatorii

Spălarea pe mâini
SPĂLAREA PE MÂINI

În cazurile de infecţie cu Clostridium difficile dezinfecţia igienică a

mâinilor se face cu apă şi săpun, nu cu soluţii alcoolice;
 PROCEDURILE RECOMANDATE
PENTRU DEZINFECŢIA MÂINILOR
Nivelul de Proceduri aplicate
risc
Minim - spălarea simplă igienică a
mâinilor cu apă şi săpun
lichid
Intermediar - spălare cu apă şi săpun
lichid, urmată de dezinfecţia
igienică a mâinilor prin
frecare cu un antiseptic, de
regulă pe bază de alcooli
sau
- dezinfecţia igienică a
mâinilor prin spălare cu apă
şi săpun antiseptic
Înalt - dezinfecţia chirurgicală a
mâinilor prin frecare cu
antiseptic pe bază de alcooli,
după spălarea prealabilă cu
apă sterilă şi săpun antiseptic
Indicaţii
- când mâinile sunt vizibil murdare
- la începutul şi la sfârşitul programului de lucru
- înainte şi după utilizarea mănuşilor (sterile sau nesterile)
- înainte şi după activităţile de curăţare
- înainte şi după contactul cu pacienţii
- după utilizarea grupului sanitar (WC)
- după contactul cu un pacient septic izolat
- înainte de realizarea unei proceduri invazive
- după orice contact accidental cu sângele sau cu alte
lichide biologice
- după contactul cu un pacient infectat şi/sau cu
obiectele din salonul acestuia
- după toate manevrele potenţial contaminante
- înainte de contactul cu un pacient izolat profilactic
- înaintea manipulării dispozitivelor intravasculare,
tuburilor de dren pleurale sau similare
- între manevrele efectuate succesiv la acelaşi
pacient
- înainte şi după îngrijirea plăgilor
- înainte de toate intervenţiile chirurgicale, obstetricale
- înaintea tuturor manevrelor care necesită o asepsie de tip
chirurgical
SPĂLAREA IGIENICĂ – FILM 1
 CÂND?
• La intrarea în serviciu și la părăsirea locului de muncă;
• La intrarea și la ieșirea din salonul de bolnavi;
• Înainte și după examinarea fiecărui bolnav; atenție la bolnavii
cu mare receptivitate;
• Înainte și după aplicarea unui tratament;
• Înainte și după efectuarea de investigații și proceduri invazive;
• După scoaterea mănușilor de protecție;
• După scoaterea măștii folosită la locul de muncă;
• Înainte de prepararea și distribuirea alimentelor și a
medicamentelor administrate per os;
• După folosirea batistei;
• După folosirea toaletei;
• După trecerea mâinii prin păr;
• După activități administrative, gospodărești.
 CUM?
• Îndepărtarea bijuteriilor (inele, brățări), ceasurilor;
• Unghii îngrijite, tăiate scurt NEVOPSITE ;
• Utilizare de apă curentă și săpun pentru spălarea obișnuită;
• două săpuniri consecutive cand mainile sunt vizibil murdare;
• În cazuri de urgență este permisă utilizarea de antiseptice ca înlocuitor al spălatului,
dar nu ca rutină;
• În unele situații spălarea este completată de dezinfecția mâinilor:
 După manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioși și a celor cu
imunodepresie severă;
 Înainte și după efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile vasculare și
efectuarea de puncții lombare este obligatoriu portul mănuşilor), schimbarea
pansamentelor (atenție - mănuși), termometrizare intrarectală, clisme, toaleta
lehuzei (atenție – mănuși);
 După efectuarea toaletei bolnavului la internare;
 După manipularea și transportul cadavrelor; - înainte și după efectuarea examenelor
și tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice
• Spălarea, dezinfecția mâinilor și portul mănușilor - ștergerea, uscarea este
obligatorie: cu hârtie prosop;
ÎNGRIJIRILE CURATE SUNT
ÎNGRIJIRI SIGURE
1. CÂND? ÎNAINTE DE A INTRA ÎN CONTACT CU PACIENTUL
Curăță-ți mâinile înainte de a intra în contact cu pacientul, în momentul în care te
apropii de acesta.
DE CE? Pentru a proteja pacientul împotriva microbilor potențial patogeni de
pe mâinile tale.

2. CÂND? ÎNAINTE DE A ÎNDEPLINI PROCEDURI ASEPTICE Curăță-ți mâinile

înainte de a îndeplini vreo procedură aseptică.
DE CE? Pentru a proteja pacientul împotriva microbilor potențiali patogeni,
inclusiv ai săi, de a pătrunde în organism.

3. CÂND? DUPĂ EXPUNEREA LA FLUIDE ALE CORPULUI CÂND? Curăță-ți

mâinile imediat după o expunere cu risc la fluide ale corpului (și după scoaterea
mănușilor).
DE CE? Pentru a te proteja pe tine și mediul intraspitalicesc de microbii
potențial patogeni ai pacientului.
ÎNGRIJIRILE CURATE SUNT
ÎNGRIJIRI SIGURE
4. CÂND? DUPĂ CONTACTUL CU PACIENTUL
Curăță-ți mâinile după ce ai intrat în contact cu pacientul, imediat ce te
îndepărtezi de acesta.
DE CE? Pentru a te proteja pe tine și mediul intraspitalicesc de
microbii potențial patogeni ai pacientului.

5. CÂND? DUPĂ ATINGEREA OBIECTELOR AFLATE ÎN CONTACT

SAU ÎN APROPIEREA PACIENTULUI
Curăță-ți mâinile după ce ai intrat în contact cu obiectele pacientului sau
mobilierul din preajma acestuia, la plecare, chiar dacă nu ai intrat în
contact direct cu pacientul.
DE CE? Pentru a te proteja pe tine și mediul intraspitalicesc de microbii
potențial patogeni ai pacientului.
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ

Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin spălare sau prin frecare este

procedura care se realizează numai după dezinfecţia igienică a mâinilor,
utilizându-se un produs antiseptic
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ

Înainte de spălare
• Se îmbracă ținuta purtată numai în blocul
operator (bluză, pantaloni, pantofi, bonetă,
mască)
• Boneta trebuie să acopere complet părul de pe
frunte, iar masca trebuie să acopere nasul
• Se scot obiectele de pe mâini și antebrațe (ceas,
brățări, verighetă, inele)
• Dacă mânecile sunt lungi trebuie
suflecate;mâneca nu trebuie să ajungă în
săpunul de pe braț în timpul spălării
 MATERIALE NECESARE PENTRU
SPĂLAREA CHIRURGICALă
• Apa sterilă
• Săpunul sunt eliberate prin mecanisme care nu
necesită acționarea lor cu mâna (mâner acționat
cu cotul sau senzor cu fotocelulă)
• Lavoar apă sterilă cu actionare cu senzori
• Periuta unghii sterilă de unică folosință
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ

• Se fac 3 spălări succesive ale mâinilor cu apă sterilă și săpun steril:

• prima cuprinzând mâna și antebrațul până în treimea proximală
• a doua cuprinzând mâna și antebrațul până în treimea medie
• a treia cuprinzând mâna și antebrațul până în treimea distală
• A doua și a treia spălare se opresc într-o zonă deja spălată; în acest fel se evită
antrenarea de germeni de pe tegumentul alăturat; mâna și treimea distală a
antebrațului
•în timpul spălării se mențin mâinile în sus și coatele în jos astfel încât săpunul și
apa să se scurgă dinspre mână (partea cea mai curată) spre cot.
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ 1
Prin plasarea mâinii în fața senzorului se
aplică apa și săpunul steril pe o compresă
(perie) sterilă.
Se spală mâînile și antebrațele
până în treimea proximală a
ambelor antebrațe
Degetele, spațiile interdigitale și
unghiile trebuie spălate fiecare
în parte în tot acest timp
mâinile se țin în sus, iar coatele
în jos.
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ 2

• Se clătesc mâinile şi antebraţele

• Se ţin mai întâi mâinile sub jetul de apă sterilă, apoi
fiecare antebraţ
• În tot acest timp mâinile rămân orientate în sus, iar
coatele în jos
• Pentru cea de-a doua spălare se procedează în
acelaşi fel, spălarea făcându-se până în treimea
medie a antebraţului
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ 3

•Ce-a de-a treia spălare se face la fel,

dar până în treimea distală a antebraţului
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ
• După cele 3 spălari mâinile se ţin în
faţă, ridicate; nu se lasă în jos şi nu se
atinge nici un obiect
• Opţional: un ajutor toarnă soluție
alcoolicăpentru dezinfecție
chirurgicală, cu care se face încă o
clătire a mâinilor (doar a mâinilor)
• Pentru uscarea mâinilor se foloseşte
un prosop steril de hârtie; prosopul se
ţine în aşa fel încât fiecare
mână/antebraţ să atingă doar o faţă a
prosopului; prosopul nu se întoarce; se
şterg mai întâi mâinile şi apoi
antebraţele prin tamponare cu hârtia
absorbantă şi nu prin ştergere
• După uscarea mâinilor urmează
îmbrăcarea halatului steril
 STERILIZAREA

• Operaţiunea prin care sunt distruse toate

microorganismele, inclusiv sporii
bacterieni, de pe obiectele contaminate,
rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de
sterilitate.
STERILIZAREA INSTRUMENTARULUI

• OMS 961/19.08.2016 pentru aprobarea Normelor tehnice

privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile
sanitare publice şi private, tehnicii de lucru şi
interpretare pentru testele de evaluare a eficienţei
procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurilor
recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de
nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor
chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat şi
a metodelor de evaluare a derulării şi eficienţei procesului
de sterilizare
 METODELE de aplicare a dezinfectantelor
chimice pentru instrumentarul medico-
chirurgical
Metoda de
Suportul de tratat Observaţii
aplicare
Procesarea : Imersie sau Dezinfecţie cel puţin de nivel mediu şi
(instrumentar, Maşini automate curăţare urmată de sterilizare
echipamente) Dezinfecţie cel puţin de nivel mediu,
suprafețe critice curăţare urmată de dezinfecţie de tip înalt
(pentru instrumentarul care nu suportă
sterilizarea prin căldură) sau sterilizare cu
plasmă Procesarea automată se va efectua în
funcţie de recomandările producătorului.
 CURĂȚAREA ȘI DEZINFECȚIA
INSTRUMENTARULUI

• Imediat dupa manopera medicală se imersează instrumentarul

într-o soluție de dezinfectant cu proprietăți de curațare și
dezinfecție (conform recomandarilor primite de la producatorul
de instrumentar) aflata intr-o cuva cu capac.
• Cuva se etichetează cu denumirea substanței,
concentrația soluției pregătite, timp de acțiune și data
preparării soluției.
• Instrumentarul contaminat trebuie să fie complet acoperit de
soluția de lucru.
• Instrumentarul va sta în cuva cu dezinfectat conform
recomandărilor primite în funcție de substanța utilizată.
 CURAȚAREA ȘI DEZINFECȚIA
INSTRUMENTARULUI
• CLĂTIREA RIGUROASĂ - Instrumentele se scot din cuva cu dezinfectant și se clătesc
sub jetul de apă, folosind o perie moale, insistandu-se asupra striațiilor și a canelurilor.
• USCAREA - Instrumentele astfel curătațe și dezinfectate vor fi uscate cu un prosop
curat, verificându-se în același timp și eficacitatea curațirii acestuia.

• VERIFICAREA INTEGRITĂȚII INSTRUMENTARULUI – Se verifică integritatea fiecarui

instrument în parte, efectuandu-se totodată și separarea și numărarea acestora pe o
suprafață curată. Obiectele care prezintă uzură accentuată, urme de rugina se vor
retrage din uz.

• ÎMPACHETAREA INSTRUMENTARULUI ÎN VEDEREA STERILIZĂRII

- Instrumentarul se va ambala în cutii metalice speciale destinate sterilizării instrumentelor
sau în pungi de sterilizare de unică folosință și se va transporta la stația centrală de
sterilizare pentru a fi sterilizate.

• CUTIILE DE INSTRUMENTE SE POT SIGILA UTILIZÂNDU-SE SIGILII AUTORIZATE

ÎN ACEST SENS.
PREGĂTIREA INSTRUMENTARULUI
PENTRU STERILIZARE

• https://www.youtube.com/watch?v=ED9eoQM
OERY
PREGĂTIREA MATERIALULUI
MOALE PENTRU STERILIZARE
• Materialul moale curat reutilizabil este trimis la
sterilizare după de în prealabil a fost ambalat în
pungi speciale de sterilizare la abur sau în casolete
de sterilizat la abur.
• Valabilitatea sterilității materialului moale este
de 30 zile pentru cel sterilizat in pungi.
 CURĂŢAREA
Etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul
oricărei activităţi sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie
organică şi anorganică) de pe suprafeţe (inclusiv tegumente) sau
obiecte, prin operaţiuni mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi
fizici şi/sau chimici

REGULI GENERALE
a) Respectarea tuturor recomandărilor producătorului;
b) Respectarea normelor generale de protecţie a muncii, conform prevederilor
legale în vigoare;
c) Se interzice amestecul produselor;
d) Se interzice păstrarea produselor de curăţare în ambalaje alimentare;
e) Produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul secţiilor sau
compartimentelor, în ambalajul original sau în recipiente special destinate,
etichetate cu identificarea produsului.
f) Se realizează în baza unui program stabilit
g) Ustensilele de curăţare vor fi special dedicate fiecărei zone de risc identificate
pe harta riscurilor în unitatea sanitară și se vor depozita și prelucra în spații special
destinate.
 CURĂȚENIA
METODE GENERALE DE EFECTUARE
1. Spălarea,
2. Ştergerea,
3. Aspirarea,
4. Perierea.

• Prin spălare sunt îndepărtate, prin udare, concomitent cu procedurile

mecanice, pulberile şi substanţele organice. Puterea de spălare depinde de
capacitatea de udare. Spălarea se realizează prin folosirea de apă caldă şi
substanţe tensioactive.
• Apa caldă, la 35 – 45 °C, are o putere de spălare superioară apei reci,
deoarece are o putere mai mare de emulsionare şi dizolvare.
• 2. Prin ştergerea umedă a suprafeţelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizează
îndepărtarea microorganismelor. Se practică pentru intreţinerea curăţeniei în
intervalele dintre spălări.
 CURĂȚENIA
METODE GENERALE DE EFECTUARE

3. Aspirarea. Curăţenia prin aspirare este recomandabilă numai cu aspiratoare cu

proces umed, a căror construcţie permite curăţarea şi dezinfecţia lor şi menţinerea
uscată după utilizare.
4. Metode combinate. Pentru curăţenia pavimentelor (mochetele sunt interzise în
spaţiile unităţilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizează spălarea şi
aspirarea umedă.
5. Alte metode de curăţenie. In anumite cazuri se pot utiliza măturatul sau periatul
umed, metode care au eficacitate redusă. Nu se recomandă măturatul uscat, sau
scuturatul, în încăperi, locuri circulate sau aglomerate.
Curăţenia şi dezinfecţia în încăperi trebuie intotdeauna asociate cu aerisirea.
Curăţenia se practică în mod obişnuit ca metodă de decontaminare profilactică;

În bolile infecţioase cu transmitere aeriană (ex.: rubeolă, rujeolă, varicelă etc.)

Aerisirea este singura metodă de decontaminare necesară in focar.
PRODUSE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE EFECTUARE
A CURĂŢENIEI
• 1. SĂPUNURI
• Săpun tare: intreţinerea suprafeţelor cu ceramică, ulei, oţel inoxidabil.
• Săpun moale (săpun negru): curăţare grosieră (ex.: paviment mozaicat,
• gresie).
• 2 DETERGENŢI
• Detergenţi neutri sau detergenţi lichizi universali pentru: mobilier, paviment,
• veselă şi spălarea manuală a textilelor.
• Detergenţi alcalini sau “decapanţi”. In funcţie de diluţie: spălarea zilnică a
• pavimentelor sau / şi decaparea pavimentului placat (intreţinere de fond),
inainte
• de aplicarea unui nou tratament.
• Detergenţi acizi sau “detartranţi”: curăţarea materialelor cu depuneri de
• piatră: ceramică, pavimente placate cu materiale care suportă acizi, sticlărie
de
• laborator, bazine, bazinete, urinare.
• Detergenti-dezinfectantii sau detergentii cationici sunt produse a caror
• proprietate pricipala este cea de curatare si secundar dezinfectanta
DEZINFECŢIA

• Procedura de distrugere a majorităţii microorganismelor patogene sau

nepatogene de pe orice suprafeţe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici
şi/sau chimici
• Se realizează cu produse biocide utilizate în domeniul medical pentru dezinfecţie
(tip de produs 1 şi 2) care sunt produse care conţin substanţe active definite în
Regulamentul UE nr. 528/2012
• Se aplică numai după curăţare şi este urmată de clătire, după caz.
• Excepţia este reprezentată de situaţia în care suportul care trebuie tratat a fost
contaminat cu produse biologice.
• În această situaţie prima etapă este de dezinfecţie, apoi se realizează curăţarea
urmată de încă o dezinfecție.
• În orice activitate de dezinfecţie se aplică măsurile de protecţie a muncii,
conform prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele şi
intoxicaţiile. o etapă de dezinfecţie şi clătire, după caz.
 DEZINFECȚIE PRIN MIJLOACE
FIZICE

• Prin căldură uscată sau flambarea este utilizată exclusiv în laboratorul

de microbiologie

• Prin căldură umedă se utilizează numai în cazul spălării automatizate a

lenjeriei şi a veselei, cu condiţia atingerii unei temperaturi de peste 90
grade C.

• Prin raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi

a aerului în boxe de laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise, pentru
completarea măsurilor de curăţare şi dezinfecţie chimică.
DEZINFECȚIE PRIN MIJLOACE
CHIMICE
• Se realizează prin utilizarea produselor biocide:
• tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare;
b) dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare;
c) dezinfecţia pielii intacte.
• tipul 2 de produs
a) dezinfecţia suprafeţelor;
b) dezinfecţia manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecţia
prin imersie, dezinfecţia la maşini automate;
c) dezinfecţia lenjeriei/material moale.
https://www.youtube.com/watch?v=ED9eoQMOERY
CRITERIILE DE UTILIZARE ŞI PĂSTRARE
CORECTĂ A PRODUSELOR ANTISEPTICE
a) Un produs se utilizează numai în scopul pentru care a fost avizat;
b) Se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului;
c) Se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în avizul produsului;
d) Pe flacon se notează data şi ora deschiderii şi data-limită până la care produsul poate fi
utilizat în conformitate cu recomandările producătorului;
e) La fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis şi închis corect;
f) Flaconul se manipulează cu atenţie; în cazul flacoanelor cu antiseptic este interzisă
atingerea gurii flaconului, pentru a se evita contaminarea;
g) Este interzisă transvazarea în alt flacon;
h) Este interzisă recondiţionarea flaconului;
i) Este interzisă completarea unui flacon pe jumătate golit în alt flacon;
j) Este interzisă amestecarea, precum şi utilizarea succesivă a două produse diferite;
k) Se recomandă alegerea produselor care se utilizează ca atare şi nu necesită diluţie;
l) Sunt de preferat produsele condiţionate în flacoane cu cantitate mică; m) flacoanele trebuie
păstrate la adăpost de lumină şi departe de surse de căldură.
NIVELURILE DE DEZINFECŢIE

• Timpul de contact şi de concentraţia utilizată

Dezinfecţie Dezinfecţie Dezinfecţie

de nivel de nivel de nivel
scăzut intermediar înalt
REGULI GENERALE DE PRACTICĂ ALE
DEZINFECŢIEI
• a) dezinfecţia completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate
înlocui sterilizarea sau dezinfecţia de tip înalt în cazul dispozitivelor
termosensibile;
• b) pentru dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra
agentului patogen incriminat sau presupus;
• c) utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de protecţie
a muncii, care să prevină accidentele şi intoxicaţiile;
• d) personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit
cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante;
• e) în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi
dezinfecţie trebuie să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care
personalul responsabil va înregistra tipul operaţiunii, ora de efectuare şi
semnătura; aceste persoane trebuie să cunoască în orice moment
denumirea dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi
timpul de acţiune, precum şi concentraţia de lucru.
GRAFIC ZILNIC ORAR DE
CURAȚENIE
CATEGORIA DE SUPRAFEȚE
Critice
Noncritice Semicritice
Stetoscoape, Ploşti, Suprafaţa interioară a Instrumentarul
Urinare, incubatoarelor pentru chirurgical, inclusiv
Manşeta de la copii și dispozitivele instrumentarul
tensiometru, Specul atașate acestora stomatologic,
auricular, Suprafeţele (mască de oxigen, materialul utilizat
hemodializoarelor umidificator), pentru suturi,
Endoscoapele flexibile
şi rigide utilizate Trusele pentru
asistenţă la naştere,
exclusiv ca dispozitive
Echipamentul
pentru imagistică,
Laringoscoapele, personalului din sălile
de operaţii, Câmpuri
tuburile endotraheale,
operatorii, meşele şi
echipamentul de
anestezie şi respiraţie tampoanele
asistată, diafragmele,
Termometrele de sticlă,
 DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT

• Procedura de dezinfecţie prin care se realizează distrugerea

bacteriilor în formă vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a
majorităţii sporilor bacterieni; această formă de dezinfecţie se poate
aplica şi dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor
invazive, şi care nu suportă autoclavarea;

ETAPE
a) Dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
b) Curăţare;
c) Dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
d) Clătire cu apă sterilă.
DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT

• Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă a instrumentarului care

nu suportă autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de
cicluri de la preparare, cu condiţia menţinerii în cuve cu capac. (2)

• În cazul soluţiilor pentru care producătorul indică mai mult de 30

de cicluri de dezinfecţie sau un termen de valabilitate mai mare de
48 de ore, după expirarea termenelor de valabilitate precizate la alin.
(1), este obligatorie testarea concentraţiei soluţiei cu benzi
indicatoare speciale la începutul fiecărei proceduri.
DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT
• Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale
termosensibile sunt înregistrate în Registrul de dezinfecţie înaltă a
instrumentarului, a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;

Data şi Ora Ora Lista Ora Testarea NUMELE

ora începerii începerii dispozitivelo încheierii cu PRENUMELE
preparării fiecărei fiecărei r medicale fiecărei bandelete AS MEDICAL
soluţiei proceduri proceduri imersate la procedur a
de lucru (ciclu) de (ciclu) de fiecare i valabilităţ
dezinfecţie dezinfecţie procedură ii soluţiei,
dacă a
fost
efectuată
DEZINFECŢIA CURENTĂ DE NIVEL
ÎNALT,

Este obligatorie în:

a) Secţiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
b) Situaţia evoluţiei unor cazuri de infecţii asociate asistenţei
medicale;
c) Situaţiile de risc epidemiologic (evidenţierea cu ajutorul
laboratorului a circulaţiei microorganismelor patogene);
d) Secţiile cu risc înalt: secţii unde sunt asistaţi pacienţi
imunodeprimaţi, arşi, neonatologie, prematuri, secţii unde se
practică grefe/transplant (de măduvă, cardiace, renale etc.), secţii
de oncologie şi oncohematologie);
e) Blocul operator, blocul de naşteri;
f) Secţiile de reanimare, terapie intensivă;
g) Serviciile de urgenţă, ambulanţă, locul unde se triază lenjeria.
DEZINFECŢIE DE NIVEL SCĂZUT

• Procedura de dezinfecţie prin care se realizează

distrugerea majorităţii bacteriilor în formă
vegetativă, a unor fungi şi a unor virusuri, fără
acţiune asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip,
virusurilor neanvelopate şi a mucegaiurilor;
 DEZINFECŢIE DE NIVEL
INTERMEDIAR

• (MEDIU) - Procedura de dezinfecţie prin care se

realizează distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a
fungilor, a micobacteriilor şi a virusurilor, fără acţiune
asupra sporilor bacterieni;
 EXEMPLE DE SUBSTANȚE
DEZINFECTANTE – TIP 2
Tip de produs: 2 – dezinfectant pentru suprafețe,
instrumentar si aeromicroflora

Se dilueaza la 1%, adica 10 ml produs la 1 l de apa.

Fișa tehnică de produs

furnizeaza date despre
concentratia soluției de lucru,
timpul de actiune, suprafetele de
lucru si spectrul de actiune

Suprafetelor de
lucru, a obiectelor Dezinfectant si curatitor chimic,
de inventar si utilizat in domeniul medical
a microaeroflorei. pentru instrumente medicale si
echipamente.
 ANTISEPTIC

• Produsul biocid care fie inhibă dezvoltarea, fie

distruge microoganismele la nivelul
tegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea
sau limitarea infecţiilor;

• Biofilm - un strat subţire de microorganisme care aderă

puternic la suprafeţe organice sau anorganice şi care
este foarte rezistent la un unele substanţe biocide;
EXEMPLE DE SUBSTANȚE
DEZINFECTANTE – TIP 2

FIȘA TEHNICĂ DE PRODUS:

Acțiune rapidă:
30 secunde dezinfectării igienice
și
1,5 minute în cazul dezinfectării
chirurgicale
 TESTELE DE EVALUARE A
EFICIENŢEI PROCEDURII DE
CURĂŢENIE ŞI DEZINFECŢIE
ANEXA Nr 2 -
TEHNICA DE LUCRU ȘI INTERPRETARE
pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie
și dezinfecție

1. Controlul sterilităţii - teste efectuate pentru instrumentar și alte materiale

sanitare prelucrate prin proceduri de sterilizare fizică și chimică;
2. Controlul aeromicroflorei - teste efectuate pentru verificarea gradului de
încărcare a aerului cu floră microbiană atmosferică în zonele de risc
3. Controlul suprafeţelor şi inventarului moale - recoltarea unor probe de
verificare a eficienței curățeniei și dezinfecției suprafețelor și altor materiale (de
exemplu, lenjerie) efectuate în cadrul unității sanitare
CONTROLUL STERILITĂŢII

Bețisorul din interiorul tubului se imbibă cu 3-

4 picaturi de apă distilată;
• se face prelevarea probei de pe o
suprafață de 10×10 cm;
• se introduce swab-ul în tub;
• se sparge capsula care conține reactivii
specifici, prin apasarea ușoara a tubului;
• se agită puternic în poziție verticală timp
de 15-20 secunde;
• se dezvoltă o reacție de culoare;
Probe rapide • se evalueaza rezultatele dupa 8-10
minute, comparându-se cu scala
colorimetrică de pe tub.
CONTROLUL AEROMICROFLOREI

Folosește cutii Petri standard pentru

colectare probe; fluxul de aer purtator
de particule este direcționat către
plăcile Petri standard de 55mm, de 90
mm.

Prelevatoare microorganisme din aer

 CONTROLUL SUPRAFEŢELOR ŞI
INVENTARULUI MOALE

• Obiectele sterile mari, inventar moale sau instrumentar vor fi șterse de

2-3 ori cu un tampon steril umezit în ser fiziologic, ce va fi reînsămânțat
în laborator în bulion simplu.
• Apa sterilă va fi însămânțată direct într-un recipient cu bulion după o
prealabilă flambare a robinetului și lăsarea apei să curgă timp de
aproximativ 5 minute.
• Ața de sutură, catgut și comprese vor fi însămânțate și în bulion
thioglicolat.
• Se inscripționează recipientul cu numărul probei, locul de recoltă, apoi
proba se înregistrează în procesul-verbal de recoltare.
 APLICAȚII PRACTICE
Utilizarea echipamentului de
protecție
 BONETA
• Asemenea halatelor, se pot
gasi bonete de unica folosinta,
din material netesut
(polipropilena sau TNT) si
refolosibile, din tercot.
• Are rolul de a proteja părul
celui care o întrebuintează și
de a păstra un mediu de lucru Secvența/ordinea de echipare
curat. 1. Boneta
2. Masca
3. Ochelarii de protecție
4. Halatul
5. Mănușile
2. MASCA FACIALĂ

Secvența/ordinea de echipare
1. Boneta
2. Masca
3. Ochelarii de protecție
4. Halatul
5. Mănușile
MASCA FACIALĂ
CHIRURGICALĂ
Masca facială contribuie la protejarea personalului medical de o infecție sau boală în
momentul intrării în contact cu pacientul prin blocarea inhalării microbilor.
O mască de protecție trebuie să fie confecționată dintr-un material rezistent si să nu
provoace alergii.

 Înainte a pune masca, curățați mâinile cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și
săpun.
 Aceasta trebuie să acopere în întregime nasul și gura și asigurați-vă că nu sunt
spații goale între față și mască.
 Se montează cu partea colorată în exterior
 Nu atingeți masca în timpul purtării.
 Înlocuiți masca cu una nouă imediat ce se umezește. Nu refolosiți măștile de unică
folosință.
 Scoateți masca astfel: apucați-o pe benzile elastice (nu atingeți partea din față a
măștii); aruncați-o imediat la un coș cu capac, apoi curățați-vă mâinile cu soluție pe
bază de alcool sau cu apă și săpun.
CUM PURTĂM MASCĂ CORECT?
OCHELARII DE PROTECȚIE
Secvența/ordinea de echipare
1. Boneta
2. Masca
3. Ochelarii de protecție
4. Halatul
5. Mănușile

 Mască, Protectoare faciale

(ochelari, protectoare facială
cu ecran protector)
 activități care generează
stropirea sau aerosolizarea cu
sânge, fluide biologice,
secreții sau excreții
5. HALATUL

Secvența/ordinea de echipare
1. Boneta
2. Masca
4. Ochelarii de protecție
5. Halatul
6. Mănușile
 ÎMBRACAREA HALATULUI

Reguli de manipulare a halatului steril:

 Halatul e împachetat cu față internă spre exterior; ca

urmare în cursul îmbrăcării se poate atinge doar fața internă
a halatului, păstrând sterilitatea feței externe a halatului
 Atingerea feței exterioare a halatului cu mâna sau de
diferite obiecte compromite sterilitatea; în cursul
îmbrăcarii nu se atinge fața exterioară
 Toate manevrele trebuie făcute într-un spațiu larg
(pentru a evita atingerea unor obiecte)
 În cursul despachetării operatorul ține halatul în fața sa,
avându-l permanent în fața ochilor, la distanță suficientă
pentru a evita contactul între halat și îmbrăcămintea sa
nesterilă
 ÎMBRACAREA HALATULUI STERIL

Se despachetează halatul;
orientându-ne dupa poziția
mânecilor identificăm partea
superioară și cea inferioară a
halatului
în cursul despachetării halatul e
ținut la distanță, evitând
atingerea lui de îmbrăcămintea
proprie, nesterilă

•Halatul e împachetat “pe dos”

(cu fața internă spre exterior)
•în cursul despachetării se
atinge doar fața internă a
halatului
 ÎMBRACAREA HALATULUI STERIL

Se introduc mâinile în mâneci și se Un ajutor completează îmbrăcarea halatului,

“alunecă” mâinile, antebrațele și ajutorul trebuie să atingă halatul doar pe fața
brațele de-a lungul mânecilor internă
ÎMBRACAREA HALATULUI STERIL

Partea albă a mânecii

trebuie să acopere
eminența tenară și
eminența hipotenară;
în acest fel mănușa
îmbrăcată ulterior
acoperă în întregime
partea albă (nesterilă,
ca urmare a atingerii în
cursul aranjării
mânecii)

Ajutorul înoadă șnururile

halatului
MANIPULAREA CORDOANELOR

• Se desfac capetele cordonului

• Cordonul se tine întins de fiecare capăt;
mâinile se ţin în lateral, nu în spate
• Ajutorul preia cele două capete ale cordonului
în aşa fel încât să nu atingă mâinile operatorului
MĂNUȘILE
MĂNUȘILE trebuie
purtate pentru:
Proceduri invazive
Contact cu locuri sterile și tegument
non-intact sau membrane / mucoase
Activități cu risc de expunere la sânge
/ fluide biologice
Manevrarea obiectelor ascuțite /
dispozitivelor contaminate
Secvența/ordinea de echipare
1. Boneta
2. Masca
4. Ochelarii de protecție
MĂNUȘILE trebuie să fie:
PUSE IMEDIAT ÎNAINTE de contactul cu pacientul
/ înainte de tratament, după igiena mâinilor
ÎNDEPĂRTATE IMEDIAT ce episodul de îngrijire
este încheiat
Eliminate în circuitul corespunzător al deșeurilor
MÂINILE TREBUIE SĂ FIE DECONTAMINATE
IMEDIAT DUPĂ ce mănușile au fost îndepărtate
Purtate ca obiecte de unică folosință
SCHIMBATE între manevrele de îngrijire LA
PACIENȚI DIFERIȚI

5. Halatul SCHIMBATE ÎNTRE MANEVRELE DE

6. Mănușile ÎNGRIJIRE LA ACELAȘI PACIENT, dacă se trece
de la un loc anatomic murdar la altul curat
ÎMBRĂCAREA MĂNUȘILOR STERILE

Deschidera ambalajului Ambalajul inteior este Cu mâna stângă se

exterior trebuie facută în desfăcut și intins pe o prinde mănușa dreaptă de
așa fel încat ambalajul suprafață plană. guleraș în așa fel încat să
interior (conținând fie atinsă numai fața
mănușile) să ramănă steril. internă a mănușii.
 ÎMBRĂCAREA MĂNUȘILOR STERILE

Chiar daca mănușa Dacă degetul V nu a

Se introduce mâna dreaptă nu e perfect
dreaptă în mănușă. intrat in SPAȚIUL
așezată (nu e trasă corespunzator al
Mănușa se trage cu suficient pe antebraț sau
mâna stângă. mănușii.
degetele n-au intrat Pe moment mănușa se
ATENȚIE trebuie atinsă corect) se lasa pentru
doar fața internă a lasă așa. Defectul va fi
moment așa cum e; nu corectat după
mănușii. se aranjează mănușa îmbracarea și a celeilalte
pentru a nu-i compromite mănuși.
sterilitatea.
ÎMBRĂCAREA MĂNUȘILOR STERILE

Cu mâna dreaptă (sterilă) Se introduce mâna stângă

Mănușa stângă e
se ia manușa stângă în mănușă. Mănușa este
complet îmbrăcată.
atingând numai fața ei trasă cu mâna dreaptă
exterioară (sterilă); se având grijă să nu
folosesc degetele II-V antingem cu dreapta
drepte, care se introduc interiorul mănușii stângi.
pe sub gulerașul mănușii
stângi.
ÎMBRĂCAREA MĂNUȘILOR STERILE

Atingând numai partea Atingând numai partea exterioară se

exterioară se aranjează aranjează mănușa care nu a fost
mănușa care nu a fost îmbracata bine - aici se aranjează
îmbracată bine - aici se trage degetul.
pe antebraț
 ORDINEA DEZECHIPĂRII

• Imediat după îndepărtarea mănușilor se

practică igiena mâinilor
Secvența/ordinea de • Echipamentul este îndepărtat în
salon/anticamera salonului
dezechipare
(înainte de ieșirea din salonul pacientului)
• Imediat după îndepărtarea echipamentului
1. Mănușile de protecție,
înainte de ieșirea din salon, se practică
2. Ochelarii de protecție
igiena mâinilor
3. Halatul • Masca se scoate după părăsirea salonului
(după închiderea ușii)
4. Masca • Imediat după îndepărtarea măștii se
practică igiena mâinilor
 SURGICAL CHECK LIST –
SIGURANȚA IN INGRIJIREA PACIENTULUI
• CHECKLISTUL CHIRUGICAL

O MS nr. 1529 din

2013 publicat în
Monitorul Oficial al
României, nr. 824
din 23 decembrie
2013.
 SURGICAL CHECK LIST - JCI
• Joint Commission on Accreditation of Healthcare
Organization - 2003

Universal Protocol for Preventing Wrong Site.

Wrong Procedure, Wrong Person

SURGICAL CHECK LIST
WHO – 2008 - ,,Safe Surgery saves lives ,,
– Implementation Manual WHO - Surgical Safety Checklist
(first edition)

“Much as an airplane pilot must rely on the ground crew, flight personnel
and air traffic controllers for a safe and successful flight, a surgeon is an
essential but not solitary member of a team responsible for patient care.”
SURGICAL CHECK LIST
• Pacient greșit
• Procedura greșită
• Loc greșit
• Probleme cu echipamentul anestezic
• Echipament nesteril
• Material textil lăsat în pacient

• Lipsa comunicării
• Oboseala/ Suprasolicitare
• Lipsa
 Standardizării
 Fluxului de lucru
 Fluxului de informații
 Responsabilităților
• Proceduri incomplete/ neclare
• Personal neinstruit pe proceduri
 DATA : ______ /_______ /____________ ORA intrarii in SO : ______ : ______ Ora completarii : _____ : ______ Ora completarii : _____ : ______
INAINTE DE INDUCTIA ANESTEZICA INAINTE DE INCIZIE DUPA INTERVENTIA CHIR.

· S- a confirmat identitatea · S-au verificat aparatul + medicatia anestezica · Reconfirmare : · Asistenta de sala confirma
pacientului o Masti, sonde , laringoscop, balon Ruben o Identitate pacient o Numele procedurii
o DA o Calce, presiune, oxigen, leak circuit o Procedura o Bilant de material
· S-a confirmat tipul de interventie
chir.
o Vaporizor, nivel de anestezic volatil o Loc de incizie utilizate

o DA o Monitor à alarmele sunt setate · Verificarea efectuarii o Probele biologice

antibioprofilaxiei recoltate sunt
· S-a marcat locul de interventie o Acces venos securizat
o o o DA etichetate
DA Medicatie etichetata
o NU se aplica o Daca au existat
o NU se aplica o Dispozitiv de incalzire externa –optional
· Evenimente critice anticipate
probleme cu
o De catre : · Pulsoximetru pe pacient Chirurg
echipamentele
o · Chirurg , Medic +As.Md ATI
DA o Precizeaza timpii operatori o Precizarea
________________________________ · Alergii cunoscute ale pacientului critici sau care nu respecta
· S-au verificat documentele o NU practica de rutina problemelor de
ingrijire postop.
medicale /Consimtamintele
o DA
o DA o Durata estimata a · Au existat disfunctionalitati
· Risc de IOT dificila interventiei / incidente
· Sterilitatea trusei este confirmata
o NU o Sangerare anticipata o NU
o DA
o
· Echipamentul operator necesar
DA à material necesar verificat
Medic ATI o DA ( detaliati si
este disponibil · Risc de aspiratie raportati ) :
o o Particularitati ale
o DA NU
pacientului
· Imagistica necesara este o DA à material necesar verificat Semnatura + parafa evaluatori :
disponibila · Risc de sangerare > 500 ml , > 7 ml/kg · Medic chirurg:
o DA o NU
o NU se aplica o DA à 2 vene periferice / CVC/ produsi · Medic ATI:
de sange : pregatite
Spatiu pentru eticheta de sterilitate a trusei chirurgicale · Asistent de sala:

· Asistent ATI :
SURGICAL CHECK LIST – Material
instruire
· MEDICUL CHIRURG
1. LA PATUL PACIENTULUI o Verifica consimtamintele de
interventie (+/- anatomie-patologica )
semnate de pacient
o Se asigura ca pacientul a inteles ce
interventie va suporta
o Se certifica pe consimtamint
o Marcheaza locul de interventie
o Se asigura ca imagistica necesara
intraoperator exista atasata la FO

· MEDICUL ATI
Pacientii dvs. sunt corect o Verifica consimtamintele
o Verifica : antecedente, comorbiditati ,
si complet inf ormati ? tratament in curs /recent
o Verifica RISCURI : alergie, IOT dificila,
aspiratie , hemoragie

· AS. MED. DE SALA

CONSIMTAMANT
o Verifica consimtamant anatomie-
INFORMAT
patologica, celule –stem
o Verifica trusa de operatie /
echipamente necesare
o Solicita prezenta in SO a personalului
ce va forma echipa (chirurgi, ATI ,
CERTIFICAREA MEDICILOR neonatologi )
CHIRURG + ATI
· AS. MED. ATI
o Verifica materiale , aparatura,
droguri necesare pt. anestezie
( Se vor bifa verificarile pe check-list )

2. LA INTRAREA PACIENTULUI IN SO · AS. MED. DE SALA si MEDICUL ATI

o Verifica identitatea pacientului
o Pacientul este rugat sa indice tipul /
locul interventiei
- ,, Cum va numiti ? ,,
- ,, Ce operatie stiti dvs. ca vom face ? ,,
SURGICAL CHECK LIST
SURGICAL CHECK LIST
DATA : ______ /_______ /____________ ORA intrarii in SO : ______ : ______
INAINTE DE INDUCTIA ANESTEZICA

· S- a confirmat identitatea · S-au verificat aparatul + medicatia anestezica

pacientului o Masti, sonde , laringoscop, balon Ruben
o DA o Calce, presiune, oxigen, leak circuit
· S-a confirmat tipul de interventie
chir.
o Vaporizor, nivel de anestezic volatil

o DA o Monitor à alarmele sunt setate

· S-a marcat locul de interventie
o DA
o NU se aplica
o De catre :
________________________________
· S-au verificat documentele
medicale /Consimtamintele
o DA
· Sterilitatea trusei este confirmata
o DA
· Echipamentul operator necesar
este disponibil
o Acces venos securizat
o Medicatie etichetata
o Dispozitiv de incalzire externa –optional
· Pulsoximetru pe pacient
o DA
· Alergii cunoscute ale pacientului
o NU
o DA
· Risc de IOT dificila
o NU
o DA à material necesar verificat
· Risc de aspiratie

o DA o NU
· Imagistica necesara este o DA à material necesar verificat
disponibila · Risc de sangerare > 500 ml , > 7 ml/kg
o DA o NU
o NU se aplica o DA à 2 vene periferice / CVC/ produsi
de sange : pregatite
Spatiu pentru eticheta de sterilitate a trusei chirurgicale
SURGICAL CHECK LIST

Ora completarii : _____ : ______

INAINTE DE INCIZIE

· Reconfirmare :
o Identitate pacient
o Procedura
o Loc de incizie
· Verificarea efectuarii
antibioprofilaxiei
o DA
o NU se aplica
· Evenimente critice anticipate
Chirurg
o Precizeaza timpii operatori
critici sau care nu respecta
practica de rutina
o Durata estimata a
interventiei
o Sangerare anticipata
Medic ATI
o Particularitati ale
pacientului
SURGICAL CHECK LIST
SURGICAL CHECK LIST
SURGICAL CHECK LIST
Ora completarii : _____ : ______
DUPA INTERVENTIA CHIR.

· Asistenta de sala confirma

o Numele procedurii
o Bilant de material
utilizate
o Probele biologice
recoltate sunt
etichetate
o Daca au existat
probleme cu
echipamentele
· Chirurg , Medic +As.Md ATI
o Precizarea
problemelor de
ingrijire postop.
· Au existat disfunctionalitati
/ incidente
o NU
o DA ( detaliati si
raportati ) :
SURGICAL CHECK LIST – Ziua TO -
13 iunie 2018
SURGICAL CHECK LIST
SURGICAL CHECK LIST - IMPORTANȚĂ
ALTE DOCUMENTE

• Fișa de consum bloc operator

• Registru de sterilizare de nivel înalt in situația în care este
efectuată această procedură
• Registru de utilizare capsule microfiltrante
• Raport predare tură
• Lista de verificare chirurgicală
• Buletine de însoțire probe biologice recoltate intraoperator
• Graficul de curațenie si dezinfecție
• Registrul de evidență curațenie și dezinfecție sala de operații
• Planificarea acțiunilor de curățenie și dezinfecție a salii de
operație
• Bon de materiale sanitare
• Condica de medicamente pentru completarea baremului din
sala de operații