Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor

PORNOGRAFIA INFANTILĂ PRIN

SISTEMELE INFORMATICE – CONCEPT ŞI
DIMENSIUNE

Student Titular curs

Sabina - Cătălina Maerean Prof. Univ. Dr. Ioana Vasiu
Anul II, grupa 209
Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor

CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. CONCEPTUL DE PORNOGRAFIE INFANTILĂ.

2.1. ASPECTE GENERALE

2.2. MODALITĂŢI DE ABORDARE

2.3. EFECTE ASUPRA VICTIMELOR

2.4. PREVENŢIE ŞI CONŞTIENTIZARE

3. DIMENSIUNEA PORNOGRAFIEI INFANTILE LA NIVEL NAŢIONAL.

4. CONCLUZII
Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor

1. INTRODUCERE
Domeniul supus cercetării constituie subiectul unor dezbateri controversate în doctrina internă şi
internaţională. Deşi, în România, pornografia infantilă prin sistemele informatice se consideră că nu este
un fenomen, în prezent la nivel naţional nu există cercetări fundamentale care să-l examineze în
profunzime. Acţiunile de prevenţie şi conştientizare au un caracter fragmentar, lacunar sau neunitar,
dimensiunea acestui fenomen nefiind exploatată corespunzător în vederea găsirii metodelor proactive şi
preventive ce pot determina părinţii, autorităţile şi ONG-urile să ia măsuri împreună cu privire la acest
fenomen, ce nu poate fi prevenit şi combătut decât prin eforturi conjugate ale acestor actori. Pornind de
la aceste premize, apare întrebarea: reprezintă sistemele informatice un pericol ce nu poate fi controlat?

2. CONCEPTUL DE PORNOGRAFIE INFANTILĂ.

2.1. ASPECTE GENERALE

În anii 60 pornografia a fost declarată o formă de expresie individuală a libertăţii cuvântului

protejată de lege, iar consumul de pornografie a fost declarat drept un drept constituţional, la fel şi
libertatea de a produce şi distrubui pornografie. În Romania, după căderea regimului comunist, în urma
revoluției din 1989, a existat o perioadă de dezorientare și dezorganizare socială datorată decăderii din
drepturi a majorității valorilor promovate de societatea socialistă, considerată drept o societate
dictatorială. Într-un sistem capitalist incipient, imatur, autoritățile s-au dovedit incapabile să ofere
programe de protecție a minorilor, de combatere a traficului de persoane, de asigurare a unui sistem viabil
de asistență și protecție socială. Deschiderea granițelor statului a condus la dezvoltarea migrației în
ambele sensuri: cetățeni români dornici de a se afirma, au părăsit teritoriul României, iar cetățeni ai altor
state au venit în România pentru a exploata o piață nouă din punct de vedere al activităților ilegale. Până
în anul 1989, desfășurarea unor activități de pedofilie nu era posibilă în România, stat în care regimul
comunist deținea un control absolut, promovând valori morale care interziceau astfel de activități. Însă,
după revoluție, acest fenomen a găsit în România un teren propice desfășurării unor activități de pedofilie,
norma juridică fiind incompletă, fără prevederi explicite privind sancționarea acestor fapte.1
Practic, la ora actuală singura formă de pornografie care este încă ilegală şi al cărei consum este
interzis de lege e pornografia care implică minorii, cunoscută ca „child pornography”. Dar şi pornografia
infantilă rămâne mai în întregime nepedepsită. Dovedirea în instanţă a pornografiei infantile ori a
consumului de pornografie infantilă este extrem de dificilă, din care cauză producătorii sau consumatorii
de pornografie infantilă sunt rar daţi în instanţă, iar cei găsiţi vinovaţi primesc pedepse lejere.

1
http://old.mpublic.ro/jurisprudenta/publicatii/pornografia_copiilor_pe_internet.pdf
Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor

Pornografia infantilă este definită drept „angajarea, folosirea, inducerea, atragerea sau
constrângerea unui copil în a se implica sau a asista altă persoană într-un comportament sexual explicit
sau simulat, în scopul producerii unei imagini vizuale a unui astfel de comportament”.2
Odată cu apariţia sa, precum şi datorită evoluţiei sale rapide şi a numărului de utilizatori ce a
crescut constant, internetul reprezintă un domeniu cu o dinamică deosebită. Pornografia infantilă
reprezintă un domeniu care a „explodat” prin globalizarea internetului.
O provocare extrem de importantă în cazul pornografiei infantile prin sistemele informatice este
reprezentată de factorul anonimitate. Abuzatorul beneficiază, atâta timp cât doreşte, de caracterul anonim
al abordării sale. Acest aspect îi conferă încredere, având în vedere riscul mic de a fi identificat încă de la
început ca potenţial abuzator. În acelaşi context, inducerea în eroare iniţială cu privire la sexul ori vârsta
abuzatorului este un element important al abordării pe internet. Multitudinea de reţele de socializare,
împreună cu posibilităţile aproape nelimitate de crearea de false identităţi virtuale, inclusiv folosirea de
fotografii nereale, fac foarte uşoară abordarea pe internet a potenţialelor victime. Capacitatea site-urilor
de socializare de a produce corelaţii automate oferă pedofililor o mulţime de informaţii iniţiale şi implicit,
ajută la creşterea ratei succesului racolării minorilor. Un alt factor important este creşterea progresivă a
ratei de utilizare a internetului de către copii, odată cu scăderea vârstei de la care aceştia încep să o facă.3

2.2. MODALITĂŢI DE ABORDARE/EXPLOATARE

Din cazuistica instrumentată de Poliţia Română în domeniul pornografiei infantile prin sisteme
informatice rezultă două forme generale de abordare a victimelor de către agresori:
a) Abordarea directă – în majoritatea cazurilor de acest fel, autorii urmăresc victimele şi le
acostează pe stradă, sub diferite pretexte, promiţându-le diferite categorii de avantaje tentante (sume de
bani, bunuri, servicii) pentru a le induce în eroare şi a le convinge să îi însoţească în locuri special
amenajate. Aici, fie în urma promisiunii anterioare, fie sub ameninţări, victimele devin obiectul
fotografierii/filmării în poziţii sexuale, mimând sau chiar executând diferite categorii de acte sexuale sau,
mai grav, fiind abuzate sexual de către aceştia.
b) Abordarea pe internet – în aceste cazuri, de obicei folosind identităţi false pe reţelele de
socializare, pe site-uri de jocuri, etc., autorii abordează victimele şi, profitând de naivitatea lor şi de
uşurinţa cu care transmit informaţii personale către persoane necunoscute, le câştigă încrederea. Ulterior,
pentru reducerea inhibiţiilor minorilor, le trimit acestora imagini cu alţi copii în ipostaze similare,
prezentându-le ca forme inedite de distracţie, determinându-i să se lase fotografiaţi/filmaţi în posturi
similare, cu camerele telefonului sau ale laptop-ului. În ultimă instanţă, abuzatorii recurg la şantajarea
minorilor şi, sub ameninţarea cu distribuirea acestor fotografii/filme în spaţiul public, îi determină să se
întânească, continuând şi chiar accentuând formele abuzului. 4
2
Pornografia copiilor pe internet - Gabriela MATEI Lector univ. dr. Facultatea de Drept Universitatea Ecologică din
Bucureşti.

3
https://is.politiaromana.ro/ro/comunicate/prevenirea-pornografiei-infantile
4
https://cybersecuritytrends.ro/pornografia-infantila-prin-sisteme-informatice/
Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor

Printre metodele folosite în exploatarea copiilor prin intermediul sistemelor informatice se

numără: afişarea în cadrul unor website-uri, precum şi posibilitatea descărcării de pe acestea, a
materialelor pornografice; procurarea şi punerea la dispoziţie de materiale pornografice cu minori, prin
utilizarea serviciilor de partajare fişiere („file - sharing”), în cadrul reţelelor „peer-to-peer”(P2P); de multe
ori jocurile on-line părăsesc neutralitatea utilizării pentru care au fost gândite, în special cele care asigură
interacţiunea dintre mai mulţi utilizatori. Cazurile cele mai sensibile care au luat amploare şi în România
sunt cele de „live – streaming” – comunicarea dintre suspecţi prin internet, folosind mijloace de
transmitere video-audio, în timp ce aceştia realizează acte de exploatare sexuală asupra unor minori. De
cele mai multe ori, astfel de acte se realizează contra unor sume de bani pe care persoanele care
recepţionează transmisia le plătesc către cele care realizează transmisia în timp ce săvârşesc acte de
exploatare a minorilor.5

2.3. EFECTE ASUPRA VICTIMELOR

Efectele acţiunilor pornografice asupra copiilor sunt devastatoare, fiind total dăunătoare
dezvoltării lor emoţionale. Aceste fenomene au asupra victimelor efecte nocive pe termen lung, de natură
fizică, psihologică şi socială.
Literatura de specialitate disponibilă arată că existenţa şi diseminarea materialelor cu caracter
pornografic infantil în spaţiul online duc la revictimizare, având efecte negative suplimentare asupra
copiilor prezenţi în imagini. Totodată, cercetările vorbesc despre sentimente crescute de anxietate, ruşine
şi neputinţă, cât şi despre traume psihologice care merg dincolo de diagnosticul tradiţional de tulburare de
stres post-traumatic, anxietate şi depresie, observate la victimele formelor tradiţionale de abuz.
Multe din aceste efecte îl însoţesc pe copil în viaţa de adult, existenţa sa fiind alterată definitiv. În
acest context, există studii care arată că adulţii care au fost abuzaţi în copilărie pot avea faţă de cei care nu
au fost de două ori mai multe şanse să fie diagnosticaţi cu boli psihice, de trei ori mai multe şanse de
tulburări afective şi anxietate, mai mult de dublu de a suferi de fobii, de zece ori mai multe atacuri de
panică şi de patru ori mai mult posibilitatea de a avea tulburări de socializare.6

2.4. PREVENIRE ŞI CONŞTIENTIZARE

Internetul poate transforma copilăria într-o dramă, iar pericolul ameninţă la orice click. Mediul
online este tot mai nesigur pentru copii iar numărul cazurilor de abuz şi pornografie infantilă creşte de la
an la an. Lipsa de informare şi control asupra minorilor naşte adevărate drame, mai ales că în România
lipseşte o legislaţie coerentă care să interzică accesul copiilor pe site-urile periculoase.

5
Aspecte privind manifestări şi tendinţe actuale ale criminalităţii organizate – Luca Iamandi, Luca Viorel Universitatea
Danubius
6
https://www.wall-street.ro/articol/Social/249893/numarul-minorilor-victime-ale-abuzului-sexual-pe-internet-in crestere.html#
gref
Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor

Rata de utilizare a internetului de către tineri în România a înregistrat o evoluţie explozivă în

ultimii ani, ajungând la cote de peste 90% în mediul urban în rândul celor cu vârsta peste 16 ani. Mai mult
decât atât, este în scădere continuă media de vârstă la care începe accesarea internetului, ajungându-se în
ultimii ani la situaţii în care copii de 8-10 ani accesează internetul singuri şi îl utilizează în mod frecvent.
Un ritm asemănător de dezvoltare cunoaşte şi utilizarea telefoanelor de tip smartphone de către tineri şi
accesarea internetului de pe aceste dispozitive. În acest context, reducerea riscurilor de victimizare a
tinerilor în mediul online reprezintă o provocare specială, nu doar pentru reprezentanţii autorităţilor care
luptă împotriva fenomenului, ci pentru întreaga societate. 7
Pentru a contribui eficient la diminuarea acestor riscuri reprezentanţii instituţiilor statului trebuie
să colaboreze cu membrii societăţii, atât pentru combaterea activităţilor ilicite derulate în mediu virtual,
cât şi în iniţierea de activităţi de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la măsurile de
reducere.
De exemplu, combaterea faptelor de pornografie infantilă reprezintă una din priorităţile
Ministerului Afacerilor interne, prin structurile sale de specialitate. În acest sens, a fost adoptată Strategia
naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 861/31.10.2018, ce are ca scop reducerea impactului şi a dimensiunilor traficului de
persoane la nivel naţional prin prioritizarea şi eficientizarea activităţilor în lupta împotriva acestuia.
Strategia tratează, în mod specific şi distinct, problema traficului de minori, inclusiv situaţiile de trafic în
scopul producerii, deţinerii sau difuzării de pornografie infantilă prin sisteme informatice.8
De asemenea, ca instrument de semnalare a situaţiilor de agresiune sau abuz pe internet sau a
situaţiilor în care se întâlnesc imagini cu caracter sexual explicit cu minori, Inspectoratul General al
Poliţiei Române împreună cu FOCUS România au implementat un Hotline, sub forma unui punct civil de
contact pentru raportarea activităţilor ilegale şi periculoase pentru copii – www.safernet.ro.9

3. DIMENSIUNEA PORNOGRAFIEI INFANTILE LA NIVEL NAŢIONAL.

Un raport prezentat de Asociaţia Salvaţi Copiii arată o realitate tragică. Concret, datele arată din ce
în ce mai multe cazuri de pornografie infantilă pe internet, fenomen care produce traume psihologice
grave asupra copiilor. Astfel, din cele 2.713 cazuri raportate în 2019 către organizaţie, prin punctul civil
de raporate esc_ ABUZ, 1.594 reprezintă materiale ce înfăţişează abuz sexual asupra copiilor. Cele mai
multe victime au vârsta mai mică de 10 ani. Numărul este în creştere faţă de anul precedent, când au fost
raportate 1.813 cazuri, în 1.182 dintre rapoarte fiind identificat conţinut pornografic infantil. În 2019, într-
o proporţie covârşitoare, şi anume un procent de 90%, victimele sunt de gen feminin, procent care se
menţine similar cu cei din anii precedenţi. În ceea ce priveşte vârsta victimelor, 12% reprezintă rapoarte
care înfăţişează copii cu vârsta aproximativă de până în 5 ani, 73% dintre rapoarte prezintă copii cu vârsta

7
https://www.mediafax.ro/social/tu-cui-dai-accept-campanie-impotriva-pornografiei-infantile-de-pe-internet-video-7965056
8
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/206645
9
https://www.mai.gov.ro/campanie-de-prevenire-a-pornografiei-infantile-pe-internet/
Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor

aproximativă între 6 şi 10 ani, 13% victime cu vârsta între 11 şi 15 ani, iar 2% victime cu vârsta peste 16
ani. 35 dintre victimele înfăţişate în materiale aveau vârsta sub 1 an.10

Potrivit unui alt studiu, realizat în cadrul proiectului Ora de Net, 96% dintre copii accesează
internetul folosind telefonul mobil, în timp ce 27% petrec peste 6 ore online într-o zi obişnuită de şcoală.
Totodată, 99% dintre copii folosesc cel puţin o dată o reţea socială: Facebook (95%), Youtube (90%),
Instagram (81%), WhatsApp (72%). De asemenea, 77% dintre copii spun că urmăresc conţinutul postat
de alţi utilizatori, 69% caută informaţii pentru şcoală, în timp pe 63% învaţă lucruri care îi interesează.
Acelaşi studiu arată că 72% dintre minori postează o poză în care li se vede faţa, 32% îşi dau check-in, iar
5% scriu care este adresa la care locuiesc. Cu privire la riscurile de pe internet, 47% dintre respondenţi au
spus că verifică rar sau deloc valoarea de adevăr a informaţiilor citite, 61% s-au simţit inconfortabil ca
urmare a ceva ce au văzut pe internet, în timp ce 43% au văzut/primit mesaje cu caracter sexual. Studiul a
fost realizat pe un eşantion de 1156 de copii, cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani. Studiile arată că pre-
adolescenții sunt mult mai predispuși să caute conținut erotic pe internet decât persoanele care au depășit
vârsta de 25 de ani. În același timp, pe Twitter există aproximativ 10 milioane de profile cu conținut
pornografic.11
Exploatarea sexuală online a copiilor a crescut semnificativ în timpul perioadei de izolare din
cauza coronavirusului, potrivit unui raport al Europol.

10
https://www.wall-street.ro/articol/Social/249893/numarul-minorilor-victime-ale-abuzului-sexual-pe-internet-in-
crestere.html#gref

11
https://oradenet.ro/despre-proiect
Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor

Specialiştii atenționează că, în situația epidemiologică actuală, majoritatea activităților copiilor au

migrat în mediul online. Fiind lipsiți de interacțiune vie cu prietenii și colegii, copiii au inițiat relații de
prietenie și iubire online, au socializat în regim virtual mai mult decât o făceau anterior. Prin urmare, și
problemele de relaționare online cu care s-au confruntat s-au manifestat mai intens decât până acum.12
Un studiu realizat de ANITP subliniază că recrutarea prin internet s-a dublat faţă de aceeaşi
perioadă a anului 2019, ca o consecinţă a izolării impuse de pandemie. Totodată, dacă până acum relaţia
cu recrutorul era una bazată pe încredere, acesta făcând parte din grupul de cunoştinţe/prieteni, în prima
jumătate a anului trecut, 40,4% din victime au fost recrutate de persoane necunoscute. Cele mai multe
victime identificate provin din mediul rural - 52,6%, restul de 47,4% provin din urban şi Capitală. În
semestrul I 2020, numărul victimelor identificate a cunoscut o creştere cu 15,9% (302 victime) faţă de
semestrul I al anului 2019 (254), 301 victime fiind de cetăţenie română, una fiind cetăţean din Republica
Moldova.13

4. CONCLUZII
Nu există nici o îndoială că pentru a proteja copiii de abuzuri prin sistemele informatice,
combaterea pornografiei infantile pe internet este de o maximă importanţă. Dar, nu se poate blama însuşi
internetul că a oferit infractorilor o unealtă redutabilă pentru îndeplinirea infracţiunilor. Trebuie să se
găsească metodele şi acţiunile care să facă din internet ceea ce s-a gândit că va fi în momentul conceperii
lui: un nepreţuit mijloc de comunicare şi un redutabil sistem de informare. Fără un transfer direct al
puterii legii din lumea reală, în lumea virtuală, în cyberspace, internetul se poate dezvolta ca o lume
paralelă, oferind infractorilor posibilitatea de a iniţia şi executa din ce în ce mai multe activităţi ilicite,
inclusiv una dintre cele mai periculoase infracţiuni cu adânci implicaţii sociale, pedofilia.
În acest sens, este necesar să se efectueze mai multe cercetări pentru a înţelege problema ca atare,
pentru a afla natura şi a măsura magnitudinea infracţiunilor desfăşurate în acest mod, pentru a identifica şi
a proteja victimele, pentru a ne asigura că abordarea teoretică şi practică a respectivei probleme este în
egală măsură justă şi eficientă.

12
https://investigatoria.ro/2020/12/11/pradatorii-sexuali-online-mai-activi-in-pandemie/

13
www.anitp.mai.gov.ro
Dreptul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor